ANCA CEAUSESCU ASEZARILE RURALE DIN CAMPIA BAILESTIULUI (CU ELEMENTE DE ETNOGRAFIE) faitru dorwrwik ont ae . oycke my lp vex cot bonpete pata apijiost so KO Ung G, BIBLIOTECA %, « Facuuratipe => STunTe - "GEOGRARE * — EDITURA UNIVERSITARIA Craiova, 2011CUPRINS INTRODUCERE .. PARTEA iNTAI L ISTORICUL CERCETARILOR.. oe IL INDIVIDUALIALITATEA SI ORIGINALITATEA GEOGRAFICA A CAMPIEI BAILESTIULUI . IL.1. Asezarea, limitele $i IL.2. Pozitia in cadrul w IL3. Refeaua de aseziri It CONDITIILE NATURALE, PREMISE ALE DEZVOLTARI RURALE ile cadrului natural . IIl.1.1. Caracteristici de ansamblu ale. alcatui geologice III.1.2. Relieful — suport si potential de dezvoltare a habitatului .... III.1.3. Raspandirea geografica a asezarilor rurale in functie de caracteristicile reliefului . wee TIT.2. Potengialul desfasurarea activitatilor economi 11.2.1. Caracteristici climatice. 11.2.2. Fenomene de uscaciune si gi seceta .. 113. Elemente de hidrografie. Impactul lor asupra evolutie refelei de aseziri 1113.1. Refeaua de réuri, component’ esenfiala a cadrului natural . T1L.3.2. Lacurile gi baltile naturale IIL.3.3. Potentialul apelor subterane .. 1113.4. Raporturile habitatului cu refeaua hidrografic’ de suprafati IIL3.5. Inundatiile din anul 2006. Dimensiuni si ‘consecinte . IIL4. Condifiile biopedogeografice si potentialul de dezvoltare al asezirilor umane . IIL4.1. Elemente biogeografice in procesul de umanizar: IIL.4.2. Rezervafii naturale . IIL.4.3. Conditiile pedogeografice Iv. CAMPIA BAILESTIULUI — REGIUNE GEOGRAFICA DE VECHE SI PERMANENTA LOCUIRE 1V.1. Culturile materiale prezente si semnificafia lor .. IV.2. Particularitifi ale istoricului populirii cdmpiei Vv. POTENTIALUL GEODEMOGRAFIC .. V.1 Tendinfe ale evolufiei numerice a populati si primul deceniu al secolului al XXI-lea Evolutia numeric’ a populatiei la nivelul campiei Raportul dintre populatia rurala si populafia urbana .. Evolufia demograficd pe unitati administrative 5 ficul geografic ‘itilor administrat secolul al XX-lea 23 23 26 27 29 29 29 32 39 42 42 47 48 49 52 53 55 3 57 a 60 61 64 64 69 7 Prd tT? 80 80V.1.4, Evolutia numarului de locuitori la nivel de sat .... V.1.4.1, Tipuri de evolutie demografica a satelor (1912-2006) .. V.1.4.2. Evolujia numaralui de locuitori pe grupe ide miarime demografica a satelor (1912-2006) namica populatiei V.2.1, Miscarea natural a populatiei V.2.1.1. Dinamica natalitafii... V.2.1.2. Dinamica mortalitafi V.2.1.3. Sporul total al populafiei ........... V.2.1.4. Indicele de vitalitate (Indicele lui Pear! V.2.2. Mobilitatea teritoriala a populatiei V.2.2.1. Volumul si intensitatea emigratiei .. V.2.2.2. Dinamica ratei imigratiei .. ‘V.2.2.3. Migrafiile pentru munca in strdinatate. V.2.2.4 Evolutia bilanului migratot V.2.3. Evolutia bilantului total . V.3. Densitatea populafi V.3.1. Densitatea generala a populafiei (densitatea medic) .. V.3.2. Densitatea agricola si densitatea arabila V.3.3. Indicele de arealitate V.4, Mutafii in structurile geodemogratice .. V.4.1. Structura populatiei pe sexe si raportul de feminitate V.4.2. Structura populafiei pe grupe de varsti V.4.2.1. Evoluia structurii pe grupe de varsti penta Campia Bailestiului si comune . V.4.2.2. Indicele de imbatranire demografic V.4.2.3. Raportul de dependena demografica . V.4.3. Structura etno-culturala a populatiei V.4.4. Structura religioasi .. V.4.5 Structura socio-economicd a populatiei .. V.4.5.1. Populatia activa si populatia inactiva . V.4.5.2. Rata de activitate .. V.4.5.3. Rata somajului .. V.4.5.4. Repartitia populatiei oe ‘sectoare de activitate .. V.4.5.5, Raportul de innoire a forfei de munca ... V.4.5.6. Gradul de dependent’ economica (gradul de inactivitate)..... VI. ASEZARILE RURALE —- COMPONENTE PRINCIPALE ALE PEISAJULUI GEOGRAFIC VL.1. Generafii de aseziri VI.2. Evolutia vetrelor VI.3. Habitatul rural oglindit in documente cartografice din secolele XVIII, XIX .... VL4. Elemente de toponimi ‘in Campia Bai estiului . VL-S. Tipologia asezarilor rurale VLS5.1. Amplasarea si organizarea vetrelor de sat VLS.2. Morfostructuri rurale. 6 82 82 84 86 87 87 88 89 90 2 a 94 94 96 96 98 98 100 101 103 103 105 106 107 109 110 WL 113 113 115 116 118 119 120 122 122 128 131 136 139 140 141VL5.3.Gradul de dispersie al asezarilor rurale ... 143 VLS.3.1, Indicele de dispersie A. Demangeon 18 VIL5.3.2. Indicele de dispersie I. Jordan 144 VLS.3.3. Indicele de dispersie J. Chiftr 144 VL5.3.4. Disparitati privind dispersia agezarilor 145 VI5.4. Categorii de marime demograficd a asezarilor .. 146 VLS5.4.1. Categorii de marime demografici a comunelor .... 146 VLS.4.2. Categorii de marime demografici a satelor 147 VLS.5. Funefiile asezarilor (1977, 2002) .......... 149 VII. DIMENSTUNEA, STRUCTURA SI SPECIFICUL POTENTIALULUL ECONOMIC . eye 150 VILL. Acti 150 VII1.1, Dimensiunea gi structura spatiului agricol - 150 VIL1.2. Schimbari in structura utilizarii terenurilor agricole 152 VIL.1.3. Structura culturilor gi a productiilor agricole . 154 VIL1.4, Profilul agricol al asezarilor rurale ... 156 VIL1.5. Impactul activitatilor agricole asupra calita mediului ambiant al spafiului rural. Presiunea umand prin modul de utilizare a terenutiloy 157 VIL1.6. Economia zootehnica si productia animaliera 159 VIL1.6.1. Structura sectorului zootehnic 159 VIL.1.6.2. Dinamica productiei zootehnice 161 VIL.2. Industria si activitatile comerciale 163 VIL2.1. Aspecte privind situatia economica la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea 163 164 165 VIL.2.1.3. Activitatea comerciala prin vimile danubiene ... 166 VIL.2.2. Economia actuala prin prisma societatilor comerciale ...... 169 VIL3. Caile de comunicafie si rolul lor in aparifia si dezvoltarea 170 VIL3.1. Istoricul gi evolutia refelei de drumuri 170 VIL3.2. Dimensiunea socio-economicd a circulatiei in perioada contemporani .... Vill DIMENSIUNEA ECONOMICA $I SOCIO-CULTURALA A CALITATH VIETI... 175 VIIL.1. Diagnoza calitiii viefi 175 VIIL2. Locuinta si calitatea locui 176 VIII.2.1. Fondul de locuinfe si suprafata locuibila . 177 VIIL2.2. Indicele de innoire edilitara 179 VUIL2.3. Dimensiunea edilitara calitativa a locuirii 181 VIII.2.4. Perceptia populatiei privind calitatea locuirii si dotarile edilitare .... 181 VIIL3 Sistemul medical si calitatea serviciilor sanitare 183 VUIL3.1. Dimensiunea cantitativa i calitativa a sistemului sanitar 183 VIIL3.2. Calitatea perceputa a serviciilor sanitare .. 186 VIIL4. Refeaua scolara si calitatea unitafile de invafimantVIIL4.1. Indicatori ai sistemului de invatamént . 186 VIIL4.2. Perceptia populatiei privind calitatea procesului educativ 189 IX. PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ECONOMICE SI SOCIALE 191 IX.1. Dezvoltarea ruralé. Concept si caracteristici 191 1X.2, Diagnoza spafiului rural al Campiei Bailestiului prin analiza SWOT .. 192 1X.3. Proiecte de dezvoltare economico-sociala 196 PARTEA A DOUA X. ELEMENTE DE ETNOGRAFIE . 199 X.1. Gospodaria in Campia Bailestiului 199 X.1.1. Gospodaria — component principal a vetrei satului 199 X.1.2. Locuinfe sau amenajari gospodaresti temporare in 202 203 X.2.1. Forme arhaice de locuinfa. Bordeiul .. 206 X.2.2. Locuinfa la suprafata solului ... 214 X.2.2.1. Materiale si tehnici de constructie . 215 X.2.2.2, Rituri de constructie .. 220 X.2.2.3. Planul locuintelor si functionalitatea incaperilor mI X.2.2.4. Interiorul locuinfei faranesti 227 X.3. Ocupafii tradifionale principale ale locuitorilor din CAmpia Bailestiului ae 231 X.3.1.Cultivarea plantelor — ocupatie tradijionala de baza in mediul rural... 232 X.3.2.Cresterea animalelor si ponderea pe care a avut-o aceasta ocupatie in viafa locuitorilor din cAmpie .. 237 X.4, Mestesuguri tirdinesti tradifionale . 240 X.4.1. Prelucrarea lemnului 242 X.4.2. Prelucrarea pieilor 244 X.4.3. Prelucrarea papurei 245 CONCLUZIIL a 247 ABSTRACT . 254 BIBLIOGRAFIE 264 INDEX HARTI SI FIGURT ... 276 INDEX TABELE.. 279 INDEX TABELE ANEXA . 280 ANEXE.... 281INTRODUCERE Studiul geografic asezirilor rurale din Campia Bailestiului se inscrie intr-o serie mai mare de lucrari cu caracter regional, care analizeaz spafii social-economice componente ale ansamblului teritorial national (unitati de relief sau bazine hidrografice), studii impuse de necesitatea analizei unora dintre cele mai dinamice componente teritoriale, dar si a imbunit3{irii solutiilor de amenajare a teritoriului gi de dezvoltare durabila. Situat in vecin’tatea marelui Danubiu, intr-o veche arie de cultura si civilizatie, spafiul geografic aferent Cémpiei Bailestiului a suscitat, de-a lungul timpului, interesul pentru cercetarea stiinfifica din diferite domenii, fiind abordati sumar si de geografi in cadrul studiilor regionale mai mari (ex. Campia Olteniei, Campia Romana). Cunoasterea, pana in prezent, insuficienti a potentialului uman si de habitat al cdmpiei a constituit un prim impuls motivational in alegerea acestei teme. Pe de alta parte, disproportia dintre numérul mare al studiilor de istorie si cele de geografie, cat si particularitatile cAmpiei (complexitatea cadrului fizico-geografic, relafiile dintre condifiile naturale si componenta umana, conservarea unor indeletniciri tradifionale, specificul economic etc.) sunt elemente care ne-au determinat spre alegerea pentru cercetarea geograficd a acestui spatiu. Totodata, trebuie adaugat si un factor subiectiv, copilaria mea fiind legata de aceste meleaguri. A scrie despre asezarile si populatia de aici, despre oamenii satelor, asa cum sunt ei cu adevarat, despre puterea lor de a se darui pamantului, despre tenacitatea si optimismul lor, chiar si atunci cnd viata nu a fost prea usoara pentru ei, a constituit pentru mine o sansd, dar, in acelagi timp, si o datorie morala. Depisind latura afectiva, studiul de fafa raspunde necesi componentei umane de aici si a spatiului locuit de aceasta. Cercetarea celor 56 de localitafi a fost una interdisciplinara. Data find complexitatea domeniului abordat, am urmarit ca pe parcursul intregului demers, si folosesc 0 gama variat& de metode gi procedee de cercetare si analiza, atat moderne, cat si tradifionale, pentru a rispunde cerintelor actuale ale unui astfel de studiu. intreaga informatie statistica a fost sintetizata in tabele si tabele anexé, iar pentru o mai buna si usoard infelegere a confinutului lucrarii am intocmit reprezentari cartografice. Textul fiecdrui capitol si subcapitol este insofit de hari tematice, reprezentari grafice de tip diagram’ sau de imagini fotografice. in abordarea problematicii umane din cémpie, obiectivul principal I-a constituit identificarea caracteristicilor componentei demografice, ale refelei de ageziri, a mecanismelor care au dus la configurarea in forma sa actuala, indeobste a elementului autohton roménesc. in acest scop, problematica abordati a fost vasta, dintre subiectele supuse investigatiei amintind: cadrul natural, ca premisi a dezvoltirii rurale, componenta demografica, analizata prin dimensiuni numerice, structura, evolutie si aspecte referitoare la calitatea vietii, directiile de umanizare a spafiului geografic aferent cdmpiei, posibilitatile de valorificare a resurselor umane gi materiale, reliefarea directiilor de organizare a spatiului geografic. O atentie sporiti a fost acordati retelei de asezAri rurale, care a fost analizata sub aspect evolutiv, al raportului dintre potentialul natural al cAmpiei si raspandirea si morfostructura acestora, precum si sub aspect ierarhic si edilitar. Au fost supuse investigatiei, in acelasi timp, si activitatile economice, care au fost abordate in contextul valorificdrii potentialului natural si al modificarilor aduse peisajului geografic. Poporul romAn a conservat in cultura sa traditionala un repertoriu deosebit de bogat de obiceiuri, rituri si ceremonialuri practicate, in parte, si astizi, in virtutea unor credinte si 9 ii cunoasterii in detaliu aconceptii care le motiveaza. in analiza noastri am supus atentiei céteva elemente ale patrimoniului etnografic traditional: locuinta, ocupafii gi mestesuguri stravechi, din perspectiva contribufiei pe care acestea au avut-o la umanizarea spatiului geografic si a influenfei lor asupra peisajului natural. in prezentul studiu am dorit o analizi complex a problematicii umane din Campia Bailestiului cu aplicabilititi practice, realizatd nu doar la nivel de cmpie, ci si pe unitati administrative, pe grupe demografice de aseziri, iar pentru detalierea fenomenelor, acolo unde informatia ne-a permis, abordarea s-a facut la nivel de sat. Pornind de la tema acestui demers, accentul a fost pus pe refeaua de aseziiri rurale, cu toate implicatiile presupuse de aceasta (demografice, organizatorice, economice, edilitare, sociale etc.), abordarea fenomenului etnografic facdndu-se mai mult in aspectele sale esentiale, generale, fir a ne propune s& insistim asupra fenomenelor de detaliu. Aceasti limitare a abordarii etnografice am gandit-o ca o solufie care ar putea usura infelegerea si explicarea fenomenului locuirii in arealul nostru. in acelasi timp, perspectiva unei dezvoltiri durabile presupune multifunctionalitate in spafiul rural dar si conservarea patrimoniului cultural traditional, a valorilor etnografice. Transfomiarile petrecute la nivelul structurii acestui spatiu au impus o abordare multilateral’, care si evidentieze cat mai atent fenomenele analizate. in derularea demersului a fost nevoie de o documentare solidi, de utilizarea materialelor bibliografice, statistice gi cartografice, care, coroborate cu o munca sistematicd de teren au condus catre cunoasterea detaliati a particularitajilor peisajului umanizat din Campia Biilestiului, a modului de utilizare a spafiului si de adaptarea la cerintele economiei de piafa, altfel spus, la infelegerea realitatii geografice concrete. Potentialului uman si natural fi sunt aduse, prin acest studiu, o serie de edificari referitoare la evaluare $i structura, prognozand, in acelasi timp, si modalitatile de revigorare a asezarilor omenesti din aceasti regiune geografic’. intocmirea si elaborarea unei astfel de lucrari constituia, credem, o necesitate, atat din punct de vedere teoretic, de cunoastere a unui spafiu in mare parte rural, ct si practic, de identificare a unor solufii in dezvoltarea durabilA, mai ales c4 teritoriului cdmpiei dintre Drincea si Desndiui nu-i fusese acordat, pani in prezent, un astfel de studiu. Pentru sprijinul primit, explicafiile si intregul suport metodologic acordat fin si adue intreaga mea recunostinfa si mulfumire domnului profesor universitar doctor George Erdeli, sub indrumarea caruia a fost materializat prezentul studiu. Activitatea stiintificd a domniei sale si disponibilitatea de a mi-o impirtisi, cumulati cu profesionalismul si experienfa didactic’, mi-au indrumat pasii catre realizarea unui studiu, care se vrea a constitui o baza solida de plecare pe drumul cercetirii geografice. De asemenea, ag dori si multumesc tuturor persoanelor care, in diferite etape ale documentirii si elaborarii lucrarii, prin competenta, prietenia si generozitatea lor mi-au oferit un real ajutor, contribuind la concretizarea studiului de fata. Totodati, as vrea si-mi manifest deschiderea si disponibilitatea fafa de tofi cei care vor formula observafii si sugestii pentru imbunatafirea prezentului studiu. AUTORUL 10PARTEA iNTAI I. ISTORICUL CERCETARILOR ‘Acest capitol cuprinde o privire generala asupra istoricului cercetarilor zonei pe care o studiem, atét din punct de vedere al geografiei rurale cAt si sub aspect etnografic, subliniind, succint, principalele etape si contribufii geografice asupra cunoasterii teritoriului dintre Dunire si Desnatui, punand accentul, indeosebi, pe cercetirile actuale. in peisajul geografic romanesc, satul constituie cea mai veche forma de locuire, care prin insusi procesul istoric de formare s-a diferenfiat clar in ceea ce priveste modul de organizare a spatiului, fizionomia, gradul de confort, activitatea productiva. Satul cu componentele sale (vatra, mosia, populafia) consituie, in regiunea studiati de noi, forma dominanta de habitat. Regiunea pe care o abordm, luat ca intreg, a fost mai putin studiat, cele mai multe referiri ficdndu-se intr-un context mai larg, al unor unitifi teritoriale mari (Campia Olteniei, Campia Romana), care surprind fragmentar si aspecte referitoare la Campia Bailestiului. Preocupirile axate pe studiul cadrului natural si cele care au vizat probleme de geografie umani se inscriu intr-un echilibru relativ. Primele informajii privind populatia apar inc& din antichitate, la Herodot, Strabo, Ptolemeu gi continua cu diferite lucrari cu caracter general sau cu notele informative ale unor cAlitori striini, in care apar si informatii cu caracter fragmentar referitoare la locuinta faraneasca. fn anul 1700, istoricul si geograful Constantin Cantacuzino elaboreaza, la Padova, prima hart cu valoare stiintific-cartograficd — ,Harta Tari Romanesti”, cu date orografice, umane si economice. De asemenea, in secolul al XVII[-lea austriecii editeazi, sub conducerea cartografului Frederich Schwantz ,,Tabula Valachiae Cis - Alutanae”, prima hart’ cu elemente matematice aproape exacte, pe care sunt consemnate, pe ling fenomenele de ordin natural sau social-economic, si asezarile umane. Date referitoare la asezirile umane din zona studiati de noi apar si pe alte documente cartografice: harta intocmit& de Specht, in anul 1791, unde aseziirile sunt redate in desfaigurarea lor spatiala; harta rus& (cu cele doua edifii din ani 1835 si 1853), care ofera, in plus, informatii statistice privind numarul gospodariilor; ,Charta Romaniei Meridionale” din anul 1864. Secolul al XIX-lea este marcat de trecerea de la geografia cu caracter descriptiv- informational la geografia moderna, explicativa. Din aceasta perioad’, sfarsitul secolului al X1X-lea, sunt de refinut, pentru unitatea de relief studiat& de noi, referiririle si studiile din domeniul geologiei. Contribufii de seama privind geologia judefelor Dolj si Mehedinti a avut Sabba Stefinescu in lucririle Mémoire relatif & la géologie du Judet Mehedinti (1888) gi Mémoire relatif a la géologie du Judet Doljiu (1889), luerari aparute in ,Anuarul Biroului Geologic”. Tabloul geologic complex al regiunii este completat de G. M. Murgoci (1907), L P. Ionescu Argetoaia (1918)°, prin prefioase date aduse asupra formatiunilor pliocene din 'G.M. Murgoci, Terfiarul in Oltenia, cu privire la sare, petrol, si ape minerale, An. Inst. geol. Rom., vol. I, Bucuresti, 1907. Pache Protopescu, Cercetdri agro-geologice in Campia Romdné dintre Valea Mostistei si Olt, Inst. geol. Rom, vol. I (1910), 1923. “Ana Cumbary, Maria Manoil, Mihail Canianu, Aureliu Candrea, Dicfionar geografic al judefului Dol, Bucuresti, Tipografia si Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1896. SN. D. Spineanu, Dicfionar geografic al judetului Mehedinfi, Bucuresti, Tip. Thoma Basilescu, 1894. © George Ioan Lahovari, C. I. Bratianu, Grigore Tocilescu, Marele Dictionar Geografic al Romédniei, V vol., Bucuresti, 1898-1902. 7 Dr. Sutzu, Alienatul in fata societafii si a sciingei, Bucuresti, 1877. * |.Clstrati, O pagina din istoria contimporand a Roméniei, din punct de vedere medical, economic si national, Bucuresti, 1880. 'N, Manoleseu, Igiena jaranului. Locuinja, iluminatul gi incdlzitul ei. imbrdcimintea, incalfaimintea, alimentatia féranului in deosebitele epoce ale anului, Bucuresti, Lito-tipografia Carol Gébl, 1895. " Ghe. Criiniceanu, Igiena jaranului romén. Locuinta, incalfamintea, imbréciimintea. Alimentatia in diferite regiuni ale {cri si in diferite timpuri ale anului. Bucuresti, 1895. "'Thidem, p. 35-82. 12La inceputul secolului al XX-lea, in domeniul geografiei, paralel cu numeroase studii de geologie, se inscriu dou’ mari lucrari de referinfi ale geografului francez Emm, de Martone", in care se gisesc primele notiuni bine conturate asupra geomorfologiei Olteniei. in La Valachie, care este de fapt prima lucrare de sintezi geograficd a unei regiuni din tara noastri, autorul realizeaz& o descriere mai mult staticd a formelor de relief, fra a oferi prea multe explicafii asupra genezei acestora. Mai tarziu, studiile geomorfologice ale lui Al. Dimitrescu Aldem' si G. Valsan'* aduc primele sinteze asupra reliefului din Oltenia, primul oferind cea mai bund imagine asupra cursului Dunirii, iar cel de-al doilea cea mai bun caracterizare a Campiei Romane, oferind argumente cu privire la originea tectonic& a cdmpiei si asupra evolutiei recente a acesteia. Cu valoare geograficd deosebiti pentru regiunea studiat de noi sunt cercetirile realizate de M. Ionescu Balea, care, in anul 1923, publica lucrarea Les dunes de l'Oltenie"* in care ofera o privire general asupra originii si raspandirii dunelor din Oltenia. Studiile cu profil demografic sau de asezari iau o amploare deosebita in perioada interbelica. Diferitele aspecte legate de populatie si aseziri umane au preocupat o serie de geografi, analiza acestora fiind realizata in cadrul unor lucrari specifice sau de geografie regional. Sunt abordate aspecte privind originea satelor, rolul conditiilor naturale in procesul de aparitie si evolutie a acestora, tipurile de sate dup’ morfostructura, repartifia lor in teritoriu. Astfel, V. Mibiilescu, ca réspuns la ancheta internafionala inifiata de Albert Demangeon, de a se acorda mai multa atenfie satelor din Europa, realizeaz o prima tipologie a satelor din Romania, dup morfostructura. in studiul publicat in anul 1926", autorul arata cA trebuie recunoscute trei tipuri de sate: satul adunat (sau concentrat), satul risfirat si satul risipit. in functie de conditiile naturale ale f4rii noastre, geografull precizeazi cd satul adunat este specific cmpiei, satul rasfirat regiunilor de deal, iar cel risipit, munjilor. Mai tarziu, V. Mihailescu reia problema si realizeazi o prima tipologie a asezarilor rurale din Rominia’”, Autorul considera ca si criteriu fundamental in stabilirea tipurilor de sate cel al structurii, care reprezint, in opinia sa, rezultatul conlucrarii factorilor fizici, sociali si economici. Tindnd cont de acest criteriu, V. Mihdilescu intocmeste o harta care cuprinde trei tipuri de asezari rurale: ,satul sau aglomeririle de gospodarii ale crescatorilor de vite de la munte (tipul risipit sau de munte), satul funcgiunilor mixte din regiunile cu posibilitati de agricultura, podgorii, livezi, faneafa din regiunile de coline deci (tipul rasfirat sau de pidure) si satul din regiunile unde predomina agricultura extensiva sau intensivas si cresterea rafionald a vitelor (tipul adunat sau de step)”. reala contributie la cunoasterea unitajii studiate, din punct de vedere al geografiei umane, o constituie studiul publicat de I. Bacili in anul 1921, O harta din anul 1835 a judefului Dolj!”, hart care se numira printre primele hari ale Munteniei faicuté de un " Emm, de Martone, La Valachie, Paris, 1902; Idem, Recherchez sur I'evolution morphologique des Alpes de Transilvanie, in ,Rev. de géogr. Annuelle”, t. I (1906-1907), Paris; vezi si ,,Lucrati geografice despre Romania’, vol. I, Edit. Academiei Romine, Bucuresti, 1981. © AL. Dimitrescu Aldem, Die untere Donau zwischen T. Severin und Braila, Geormophologische Betrachtungen, Berlin, 1910. “\G, Valsan, Campia Romdnd, in BSRRG, tom XXXVI, 1915. © M. Ionescu Balea, Les dunes de l'Oltenie, Paris, 1923. 1° V. Mihailescu, Trebuie recunoscute trei tipuri de sat: Satul adunat (concentrat), satul rasfirat si satul risipit, in BS.R.G., tom XL, Bucuresti, 1926. 1. Mibailescu, O hartd a principalelor tipuri de asezari rurale din Romédnia, in B.S.R.R.G., tom XLVI, Bucuresti, 1927, "8 Ibidem, p. 64. 1, Bacila, O harta din anul 1835 a judefului Dolj, in B.S.R.G., tom XL, 1921. 13roman, foarte important pentru informatiile statistice pe care le ofera. fn anul 1923 C. S. Nicolaescu Plopsor intoomeste o statistic a populafiei judefului Mehedingi la 1838", iar in anul 1926 Al. Vasilescu”' realizeaza o inventariere a localitifilor cuprinse in harta Olteniei de la 1723. in anul 1937, I. Conea public studiul Geografia satului romdnesc — asezare, forma, structurd2, foarte important in ceea ce priveste studierea asezirilor umane, in care subliniazé c& agezarile ,nu apar si nu se dezvolt4 indiferent unde ci, de preferint, in puncte anumite ale paméntului”. jn aceeasi perioad’ si studiile asupra locuinfei franului roman iau amploare. Numerosi oameni de stiinfi au abordat diferite aspecte ale locuinfei: arta farineasca, mobilierul, esaturile de interior’. De 0 insemnatate deosebita se bucura si monografiile de regiuni si tnai ales de sate. Se remarcd in special lucrarile lui V. Pacalé™, Henri H. ‘Stahl’, 1. Conea”®, Pentru perioada postbelica remarcabile sunt studiile elaborate de C.S. Nicolescu Plopsor” care incearca s& stabileasc& o legdtura intre glaciatiunea carpaticd si influenjele ei asupra depozitelor eoliene din cdmpie, cét si asupra agezirilor preistorice din Oltenia, precum si cele ale lui N. Popp” si P. Cotey”. Astfel, P. Cote} in luerarea Campia Olteniei. ‘Studiu geomorfologic (cu privire speciald asupra cuaternarului), sublinieazA ci la vest de Tiu, 94% din suprafafa cdmpiei este alcZtuit’ din terase (in numar de 5) etajate la diverse jnaljimi. Este, de fapt, prima monografie geomorfologica a Campiei Olteniei, in care relieful este analizat ca si element al mediului geografic, rezultat al interactiunii agentilor interni si externi in dezvoltarea lor istoricé. O atentie deosebita acord’ sistemului de terase, ca element important de morfogenezi si paleogeografie a cuaternarului, pentru a caror explicare analizeazi complexele de depozite loessoide, stabilind stratigrafia, orizonturile de oessuri si solurile fosile care constituie, in opinia autorului, cele mai bune indicatii sub raport paleoclimatic. in domeniul geografiei asezirilor, cercetarile devin valoroase. Spre deosebire de clasificarile anterioare care se bazau pe criteriul structurii asezirilor, in noua tipologie criteriul principal il constituie functia economic’. in a doua jumatate a secolului al XX-lea, studiile geografice incep si devin’ tot mai complexe si se afirma conceptul de ,,complex rural”. in anul 1965, V. Mihiilesscu gi I. Bacinaru, fac o imurire a confinutul termenilor sat”, ,agezare rural”, complex rural” mentionand ca: pentru geograf ... satul este un tot, S. Nicolaescu Plopsor, O statisticd a populariei judejului Mehedinti la 1838, in BS.R.G., tom XLIT, 1923. 21 AL, Vasilescu, Registrul tuturor localitagilor cuprinse in harta Olteniei lucratd de Frederich Schwantz $i terminatd in 1723, in ,Arhivele Oltenici”, V, nr. 27, 1926. 21 Conea, Geografia satului romnesc — asezare, formé, structurdi, in Sociologie romaneasc&”, Anul Il, nr. 2-3, februarie-martie, 1937. % Vezi Al. Tzigara Samurcas, L’art du people roumain, Geneva, 1925; Idem, lzvoade de crestéituri ale faranului roman, Bucuresti, 1928; George Oprescu, Arta popular roméneased, curs finut la Universitatea din Bucuresti in anit 1939-1940. 4. Pacala, Monografia comunei Réginariu, Sibiu, 1916. 25 Henri H. Stahl, Nevej, un village roumain d'une region archaique, 3 vol., Bucuresti, 1939. % 1, Conea, Clopotiva, un sat din Hafeg, 2 vol., Bucuresti, 1940. 27, §, Nicoléescu Plopsor, Oltenia preistoricd. Paleoliticul, 1943. 28. Popp, Formarea Campiei Romdne, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 1947. » P, Cotet, Campia Olteniei. Studiu geomorfologic (cu privire speciala asupra cuaternarului), Ed. Stiinfficd, Bucuresti, 1957; Idem, Climpia Romani. Stdiu de geomorfologie integratd, Ed. Ceres, Bucuresti, 1976. 14adicA asocierea dintre populafie, teritoriu gi asezarea propriu-zisi sau vatra ... este «complexul rurab»”"”. Analiza acestora se face, pentru fiecare dintre componente ,,ca produs si factor al intregului geografic respectiv, adica, in spefa al complexului rural integrat in teritoriu””'. Un an mai térziu, I. Bacinaru revine asupra problemelor in geografia satului, publicdnd articolul Probleme actuale in geografia satului din Romdnia, in care subliniaz’ c& habitatul uman presupune, pe ling mediul natural (relief, vegetafie) si unul artificial, creat de om (locuinte, institutii), find, in acest fel, o sintezi a condifiilor de viata”. Asezirile umane au facut obiectul de cercetare al celor mai renumiti geografi. O real contribufie la cunoasterea si clarificarea nofiunii de habitat 0 constituie studiul publicat de V. Cucu in anul 1976"? in care autorul precizeazii ca: ,Notiunea de habitat nu se restrange si nu se confunda cu locuinga, iar, de aici, multitudinea implicafiilor social-economice majore ale habitatului: cerinfele echilibrului ecologic, ocrotirea mediului, planificarea teritoriala”. O serie de alti geografi si-au adus 0 contributie meritorie in domeniu, elaborand studii referitoare la fazele de populare a cdmpiei (G. Valsan, 1912, V. Mihdilescu, 1924)", geneza si evolutia asezirilor (V. Mihdilescu, 1936; H. Stahl, 1958-1965; C. Izbasoiu, 1984), tipurile de habitat (V. Cucu, 1984, V. Cucu, C. Izbasoiu, 1984)**, tipologia asezirilor (V. Mihiilescu, 1934, I. Bacinaru si colab., 1963)", energia de habitat (C. Giurcdneanu, 1967)*, sistematizarea localititilor (A. Herbay, 1969, V. Cucu, 1977)” ete. in acelasi timp, numerosi cercetitori etnografi au studiat problema casei din mediul rural, in ansamblu sau partial, pundnd la baza investigatiei etnografice conceptia materialist- dialectic’. Dintre acestia se remarci Romulus Vuia"’, Grigore Ionescu"', Paul Petrescu”, * y, Mihailescu, I. Bacinaru, Cateva considerafii asupra geografiei satului, in S.C.G.G.G., Seria Geografie, tom XII, nr. 2, 1965, p. 166. *' Ibidem, p. 165. 2 |, Bacanaru, Probleme actuale in geografia satului din Roménia, in 8.C.G.G.G., Seria Geografie, tom XII, nr. 2, 1966, p. 4. ® V. Cucu, Habitat 1976, Marginalii geografice, in $.C.G.G.G. Seria Geografie, t. XXIII, 1976. ™ G. Valsan, O fazd in popularea Tari Romdnesti, in B.S.R.G., tom XXXIII, Bucuresti, 1912; V. Mihailescu, Asezdrile omenesti din Campia Romana la mijlocul si la sfargitul secolutui al XLX-lea, in ~Analele Academiei Romane”, sect. II, tom IV, Bucuresti, 1924. SV. Mibailescu, L'evolution de habitat rural dans les collenes de la Valachie entre 1780-1900, in BS.RRG,, tom LV, Bucuresti, 1936; H. Stahl, Coniribupii la studiul satelor devilmase romdnesti, vol. 1, Il, IIl, Ed. Academici R.P.R., Bucuresti, 1958, 1959, 1965; C. Izbagoiu, Despre formarea si evoluia satelor din Oltenia, in B.S.R.G., vol. VIII, serie nov’, 1984. . %V. Cucu, Ayezdrile umane — categorii geografice fundamentale, in B.S.R.G., serie noua, vol VII, LXXVII, Bucuresti, 1984; V. Cucu, C. lzbagoiu, Locuinfe $i asezdri in peisajul geografic roménesc, in Terra”, nr. 1, Bucuresti, 1983 37, Mibailescu, L'evolution de l'habitat rural dans les collenes de la Valachie entre 1780-1900, in B.S.R.RG., tom LV, Bucuresti, 1936; I. Bacdnaru, I. $tefinescu, P. Deicd, D. Bugi, E. Molnar, V. Tufescu, Contribusii la studiul clasificdrii functionale a asezdirilor rurale din Roménia, in “Comunicari de geografie”, vol. X, Bucuresti, 1963. ** C, Giurcineanu, Energia habitatului si problemele practice legate de ea, in “Lucrarile simpozionului de ‘geografia satului”, Bucuresti, 1967. * A. Herbay, Contribufii geografice la sistematizarea locala si teritoriala a retelei de localitayi din partea de sud a Cémpiei Roméne, in ,Lucririle simpozionului de geografie a satului” (Bucuresti, sept, 1967), Bucuresti, 1969; V. Cucu, Sistematizarea teritoriului si localitdqilor din Romania, Ed. Stiintificd si Enciclopedica, Bucuresti, 197. Romulus Vuia, Cateva observari si constatari asupra pastoritului si asupra tipurilor de case la romédni, in wLucritrile Institutului de Geografie al Universitatii din Cluj”, Bucuresti ~ Cluj, 1924; Idem, Le village roumain de Transilvanie et du Banat, Bucuresti, 1937; 15Tancred Bandfeanu®, Georgeta Stoica’, Paul H. Stahl*’, Radu Octavian Maier“ g.a.. in analiza locuinfei, multi cercetitori, pe lingi descrierea etnografic’, au incercat s& evidentieze trisiturile specifice ale acesteia, factorii care au acfionat pe parcursul istoriei si actioneaza, asupra evolutiei ei, precum si tendinfele procesului de constituire a tipurilor de case, Contribufii importante la studiul caselor traditionale 4ranesti au avut si cercettorii scolii sociologice de la Bucuresti, indrumafi de Dimitrie Gusti, ca de altfel si Henri H. Stahl, Traian Herseni, A. Golopentia. Accentul a fost pus, in special, pe tipologia locuintelor. Totodata, au fost elaborate atlase etnografice care vizeazi locuinfa ca si fenomen esential al culturii populare*’. Au fost create si condifii pentru achizijionarea gi pastrarea in muzee a anumitor tipuri de case reprezentative pentru aria lor de provenienfi. Muzeul statului din Bucuresti, infiinfat in anul 1936 este cel mai elocvent in acest sens. Informatii referitoare la componentele cadrului natural si cele ale cadrului uman si economic se gisesc in lucriri geografice generale, cu caracter complex, precum Monografia geograficé a R.P.R. (1960) sau cele elaborate de colectivul de cercetitori ai Institutuluii de Geologie si Geografie al Academiei Romane — Geografia Vaii Dundrii romanesti (1969) si V. Mihiilescu — Dealurile si cdmpiile Roméniei (1996). Diferite componente ale cadrului natural au facut obiectul unor analize de mai mic& amploare, majoritatea abordarilor facute fiind cuprinse in cadrul unor lucrari de sintez sau lucriri regionale. fn sfera pedologiei se inscriu lucrarile elaborate de M. Popovat, C. Oancea, M. Parichi (1962), Ana Conea (1970), C. Oancea, M. Parichi (1970), in cea a hidrologiei lucrarile de sintezi nationala: P. Gistescu (1963), V. Velcea (1967), I. Ujvari (1972) sau regionala: H. Toanitoaia (1974), V Pleniceanu (1975, 1977, 1981, 1999) s.a. in anii '80, cercetarile stiintifice asupra asezirilor umane, ca formafiuni teritoriale si social-economice, s-au inmultit. O atenfie deosebiti a fost acordata fazelor de populare a cAmpici, cat si fenomenului de aparitie a asezirilor omenesti. Prof. univ. dr. Vasile Cucu, cel care a creat o adevirat& scoala in domeniu, a deschis directii noi dezvoltarii geografiei umane gi a asezarilor omenesti, preocuparile sale in domeniu soldéndu-se cu valoroase lucrari®’, prin care au fost evidentiate domeniile de cercetare ale geografiei populatiei si *! Grigore Ionescu, Arhitectura populard in Romdnia, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981; Idem, Arhitectura roméneased: Tipologii, creati, creatori, Bucuresti, Ed. Tehnic’, 1986. © Paul Petrescu, Contribufii la studiul arhitecturii populare din Banat, in ,,A.M.E.T. pe anii 1959-1961", Cluj, 1963; Idem, Monumente de arhitecturd rurald din nord-estul Munteniei, in ,,S.C.LA.”, seria artis plastica, tom 15, nr. 2, 1962; Idem, Romanian Peasant Furniture, in Revue Roumaine d'Histoire de l’Art”, tom 5, 1958; P. Petrescu s.a., Arta populara de pe Valea Bistrifei, Bucuresti, 1969; P. Petrescu, Construcyiile fardnesti din Valea in ,S.C.1.A.”, seria arta plasticd, tom 12, nr. 1, 1965. ® Tancred Banajeanu, Arta popularé din Nordul Transilvaniei, Casa Creatiei Populare a judetului Maramures, 1969; Idem, Types d’atre dans les villages roumanins d'une région marécageuses du Danube, in .Ethnographica” II, 1960. “ Georgeta Stoica, Arhitectura populard roméneascéi, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1989; Georgeta Stoica, Maria Vagai, Arta populara din Cémpia Munteniei, Casa Creatiei Populare a judefului Ilfov, 1969. * Paul H. Sthal, Planurile caselor romdnesti (ardnesti, Sibiu, 1958. “© Radu Octavian Maier, Elemente inedite privind cercetarea agezirrilor si arhitecturii tardnesti din vestul {Grii, in ,Revista de etnografie si folclor”, nr. 4, 1988. “Ton Ghinoiu (coord.), Atlasul etnografic al Romdniei. vol. 1 Habitatul, Institutul de etnografie si folclor ,,C. Brailoiu”, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 2003. ‘88, Geografia Vali Dundrii romanesti, Ed. Academici R.S.R., Bucuresti, 1969. ” V, Cucu, Sistematizarea teritoriului si localitatilor din Romania. Repere geografice, Ed. Stiinjific& si Enciclopedicd, Bucuresti, 1977; Idem, Geografia populatiei si asezdrilor umane, Ed. Didactic& si Pedagogic’, Bucuresti, 1981; Idem, Romania. Geografie umand si economicé, Ed. Printech, Bucuresti, 1998; Idem, Geografia asezéirilor rurale, Ed. Domino, Targoviste, 2000; Idem, Romania. Geografie umand, Ed. »Glasul Bucovinei”, lagi, 1995, 5. a. 16asezirilor omenesti, locuinfele si asezarile in peisajul romanesc, tipologii ale asezarilor, probleme legate de sistematizarea teritoriului si a localititilor din Romania, probleme de geografie rurald ete. in lucrarea publicata in amul 1981*°, V. Cucu, abordeaz aspectele fundamentale ale populatiei si asezarilor umane. Pentru aceasta, porneste de la unitatea componentelor naturale si a celor social-economice, acordand prioritatea necesaré componentelor social- economice. fn opinia sa, asezarea rural presupune prezenta si intercondijionarea unor componente teritoriale si sociale care definesc complexul rural respectiv (vatra, locul de munca, populafia). V. Cucu, corelind insusirile de esenfa sociala ale satului cu cele ale teritoriului, defineste satul ca o realitate social-istoricd. Geograful spune cd aceasta impune necesitatea de a cunoaste gi concepe satul ca o realitate teritoriali, o cate; gorie geografic a peisajului umanizat, fragment din marea arie geograficd a oric&rei ari”. in cadrul peisajului geografic, satul apare, de fapt, ca 0 dubla realitate teritoriald exprimata prin vatra (locul de concentrare a locuinfelor) si prin locul de munca, ambele find parti constitutive ale unei singure unititi teritoriale. Toomai din aceasta dubli existent decurge si dualitatea sa functionala: ca asezare, prin aglomerarea in vatra a parfilor construite si a populatiei, si ca centru al productiei materiale, prin locul de munca aflat, de obicei, in afara vetrei. Ulterior, acelasi autor, apreciind asezarea rural drept o realitate geograficd complexd, are in vedere o accepfiune mai larga asupra acestei nofiuni. in lucrarea Geografia asezarilor rurale, aparuti in anul 2000, considera agezarea rural .,o parte componenti a mediului rural, un centru de productie fafa de care graviteazi un anumit teritoriu, cu insusiri fizice si economico-geografice de un anumit fel””. Ea (asezarea rurala) se diferentiaza de oras prin gradul redus de concentrare a activitatilor de productie, cat si prin formele de organizare a peisajului geografic. in aceasta lucrare, asezarile umane sunt analizate ca si categorii geografice fundamentale care se inscriu in peisajul geografic al (ari prin propriul lor peisaj, ca entitati integratoare a intregii complexitati, a condifiilor natural- sociale necesare pentru locuin{%, munca si echiparea teritoriului. Pentru aceeasi perioada, prof. univ. dr. I. Velcea aduce importante contributii in cea ce priveste aspectele legate de geografia economic’ si social in Romania. in studiile sale sunt abordate, in mod stiintific, 0 serie de noi orientari in domenii de referinja, contribuind la clarificarea unor concepte de bazi in geografia rurali: spatiu rural, geoeconomie, geoecologie. fn anul 1986 apare lucrarea lui Vladimir Trebici, in colaborare cu Jon Ghinoiu®*, pe tema comportamentului demografic si a modului in care acesta este influentat de mentalitatea si comportamentul traditional al populatiei. Este prima lucrare realizata interdisciplinar in vederea cercetirii si explic&rii fenomenelor demografice contemporane. Autorii arat’ c& variabilele demografice sunt expresia unor modele culturale féurite de-a lungul secolelor. Pentru a injelege mai bine tendinjele demografice manifestate in ultimele 3-4 decenii trebuie ca orizontul retrospectiv s& fie impins in urmd cu decenii sau chiar cu secole. Jinand cont de faptul ci mai mult de 80% din populatia farii locuieste in sate, modelele culturale ale {aranimii, printre care si cel demografic, diferit de al populatiei de la oras, au avut un cuvant hotarator in evolutia fenomenelor demografice. Autorii lucrarii, folosind argumente stiinfifice ale demografiei si etnografiei, pun in evident importanta © V. Cucu, Geografia populatiei si asezarilor umane, Ed. Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1981 * Ibidem, p. 169. ® Vasile S. Cucu, Geografia asezarilor rurale, Ed. Domino, Targoviste, 2000, p. 25. *® Vladimir Trebici, lon Ghinoiu, Demografie gi etnografie, Ed. Stiinfificd si Enciclopedica, Bucuresti, 1986. 7modelului cultural roménesc, caracterizat printr-un puternic atasament fat’ de familie, prin cultivarea valorilor morale care definese personalitatea uman’. Dup’ 1990, in domeniul geografiei umane se afirma o serie de lucriri de interes major pentru problematica in cauzi. Prof. univ. dr. George Erdeli analizeazi asezarea rural ca o component principal a peisajului geografic romanesc, publicdnd o serie de lucrari* in care abordeaza problemele satului romdnesc si ale populafiei rurale in a doua jumatatea asecolului al XX-lea. in lucrarea publicata in anul 1992, Podisul Mehedinti. Geografie umand, G. Erdeli face 0 amplé analizi, din punct de vedere al geografiei umane, asupra unui spatiu profund rural, care a pistrat variate elemente traditionale. Asezarile rurale sunt analizate in evolutia lor istorica, incepfind de la primele forme de locuire si pana la prefigurarea unor direcfii de revitalizare a acestora. in aceeasi sfera de interes, cea a asezarilor umane, se inscriu si lucrarile prof. univ. dr. Melinda Cndea care, in studiul publicat in anul 1996 asupra Carpatilor Meridionali®, aduce noi contribujii la Lmurirea unor probleme privind adaptarea habitatului la condifiile naturale, evolufia refelei de asezri, modificarile peisajului geografic sub impactul factorului antropic etc. Aspecte de geografie umana se gasesc in studi valoroase cu tematic in acest sens, dar cu referiri la spatii geografice, de cele mai multe ori, foarte ample. George Erdeli, in lucrarea Geografia populafiei® publicati in anul 2001, in colaborare cu Liliana Dumitrache, realizeazi o sintezi a celor mai importante aspecte geodemografice ale lumii contemporane: distributia spafialé a populatiei_mondiale, evidentiind zonele populate si depopulate, dinamica populatiei, cu posibile remedii in problema cresterii demografice, populafia si dezvoltarea social-economica. Autorii ilustreazi conceptele de dezyoltare umana si dezvoltare durabila si ecodezvoltare, ca forme definitorii ale viefii umane. fn opinia lor longevitatea, educatia i standardul de via{a ,,stau la baza” indicelui de dezvoltare umand (LD.U.) care ofera o masura simplificata, dar utila a unei societZi complexe. O reali contributie la analizarea si cunoasterea componentei umane 0 constituie lucrarile publicate de Constantin Vert”. in lucrarea Analiza geodemograficd, Vert prezinta o serie de concepte, metode si indici cu ajutorul carora populatia este analizaté ca sistem dinamic, prin prisma indicatorilor miscarii naturale, a mobilitatii teritoriale si a structurii acesteia (structura pe sexe si grupe de varsta, dupa criteriul economic, pe medii si etnii). Proiectarea populatiei ocup un loc important, autorul prezentind trei metode de estimare a numérului populafiei: matematice, economice si metoda componentelor, ultima find, in opinia sa, cea mai important, deoarece estimarea numarului populatiei ,,se realizeazA prin “ G. Erdeli, Podisul Mehedingi. Geografie umand, Ed. Metropol, 1992; G. Erdeli (coord.), Dicfionar de Geografie umand, Ed. Corint, Bucuresti, 1999; G. Erdeli, Cr. Braghin’, Dr. Frisineanu, Geografie economicd i mondial, Ed, Fundatiei ,Romania de maine”, Bucuresti, 2000; G. Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populatiei, Ed, Corint, Bucuresti, 2001; G. Erdeli, V. Cucu, Romania. Populayie. Asezdiri umane. Economie, Ed. Transversal, Bucuresti, 2005; G. Erdeli, Forme de organizare administrativ-teritoriald a spariului geografic romédnesc, in ,Comuniciri de geografie”, 1997; G. Erdeli, Starea actual a satului roménesc. Particularitiji geodemografice, in ,,Terra”, nr. 1, 2000; G. Erdeli, Melinda Candea, Asezarea ruralé-componentdi principal a peisajului geografic romanesc, in B.S.R.G., serie nous, VIL, Bucuresti, 1984 a, Melinda Céndea, Carparii Meridionali, Studiu de geografie umand, E4, Universiti din Bucuresti, 1996. * G. Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populasiei, Ed. Corint, Bucuresti, 2001 S7C. Vert, Analiza geodemograficd. Manual practic, Ed. Mirton, Timosoara, 1995; Idem, Geografia populatiei si asezéirilor umane, Tipografia Universitajii de Vest, Timisoara, 2000. 18proiectarea subpopulatiilor pe diverse caracteristici: varst®, sex, activi, urbana, rural oo". in anul 2000, acelasi autor public’ lucrarea Geografia populafiei si asezarilor umane, care confine o aménunfit’ analizi geodemograficd si o ampli analizi a habitatului uman, pornind de la cele mai simple forme ale acestuia si pana la asezirile prezentului. Autorul defineste satul drept o realitate economic plurifunctionala (prin atributele sale productive si prin ansamblul misurilor menite si redimensioneze coordonatele sale economice), 0 realitate istorica (prin geneza si evolusia sa) si o realitate etnograficd (ca detinator al tezaurului culturii traditionale). Ca si predecesorii s4i, Vert sustine cd analiza habitatului tural, ca si fragment dintr-o societate global, nu se poate face pe componente separate. Lucririle elaborate de I. Ianos* deschid noi perspective in domeniul geografiei umane, mai ales in ceea ce priveste teoria sistemelor de aseziri, studi considerate de referinfé pentru perioada pe care o traversim si adaptate cerinjelor internationale in domeniu. in lucrarea Sisteme teritoriale autorul prezinti un sistem de indicatori pentru analiza resurselor demografice gi a celor de forfi de munca. fn aceasta ucrare, autorul mentioneazi ci migcarea naturali a populatiei constituie ,prima categorie de indicatori elementari esenfiali in masurarea gradului de auto-regenerare demografici”®. fn colaborare cu J. P. Humeau, I. fanog publica Teoria sistemelor de asezari umane, in care realizeazi o sintez& detaliati a sistemului de aseziri si a aspectelor sale teoretico-metodologice, bazaté pe cele mai noi teorii din literatura internationala. G. Erdeli, in colaborare cu V. Cucu public’, in anul 2005, lucrarea Roménia. Populatie. Asezdri umane. Economie" in care asezarile rurale sunt analizate ca cele mai vechi forme de locuire si componente dominante ale peisajului geografic romanesc. Bazandu-se pe izvoarele scrise si nescrise, autorii stabilesc si analizeaz& cateva dintre formele specifice de locuire existente inci din timpul Daciei romane si p&n& in prezent. Ei sunt de pirere cd, in afara sau in cadrul formelor de vicus si pagus, intalnite pentru anumite categorii de asezari rurale din timpul Daciei romane, ,,s-au pastrat si au ajuns pana in vremurile noastre termeni care ne ajuta si reconstituim elementele de bazi ale unor asezari © Asa sunt, spre exemplu, termenii bordei, argea, casa, coliba, odaie, conac, salas, rurale’ fiecare dintre asemenea forme gisindu-se la originea multora dintre agezrile din fara noastra. Satul actual este analizat complex: geodemografic, morfostructural, functional, etno-cultural. {fn anul 2006 apare lucrarea publicati de Melinda Candea, Irina Cimpoieru si Florina Bran‘, in care sunt tratate problemele legate de organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabili a spatiului geografic. Autoarele definesc conceptele de spatiu geografic si spatiu rural si stabilesc componentele fundamentale ale spafiului rural (terenul cultivat, asezarea rural, grupul uman). in acelasi timp, in lucrare se stabileste sensul nofiunii de rural, menfionandu-se c& in mod curent, nofiunea de rural (mediu rural, spatiu rural, populatie rural) defineste un ansamblu cu caracteristici proprii, altele decat cele urbane si, in acelasi timp, bine delimitat conventional prin unititi statice si administrative. Spafiul rural este “©. Vert, Analiza geodemograficd. Manual practic, Ed. Mirton, Timogoara, 1995, p. 45. * T Ianos, Sisteme teritoriale, Ed. Tehnicd, Bucuresti, 2000; I. Ianos, J. P. Humeau, Teoria sistemelor de yezdri umane, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000. 1. Ianos, Sisteme teritoriale, Ed. Tehnic’, Bucuresti, 2000, p. 147-156. ©! G. Erdeli, V. Cucu, Romdnia, Populatie. Asezdri umane. Economie, Ed. Transversal, Bucuresti, 2005. © Tbidem, p. 180. ® Melinda CAndea, Irina Cimpoieru si Florina Bran, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabild a spariului geografic, Ed, Universitara, Bucuresti, 2006. Ibidem, p. 100. ptylegat de valori precum pastrarea mediului natural, a spiritualitatii traditionale si apartenenta la o comunitate umana cu valori si traditii indelung pastrate etc. © componenti de bazi a spafiului rural este asezarea rurala, prezenti ca o formafiune spatial distincta, cu un anumit mod de organizare a teritoriului si cu caracteristici specifice in ceea ce priveste constructiile, diversitatea populatiei, valorificarea resurselor mediului inconjurator, a componentelor naturale si sociale ale acestuia, Autoarele spun cA la baza dezvoltirii asezarilor permanent locuite (sate) au stat sflagele, schijand principalele etape in evolufia acestora. La toate cercetirile cu caracter geologic, geografic si economic realizate se adauga i cele de arheologie si istorie. Studiile de arheologie au scos la iveali marturii ale continuitafii locuirii pe aceste meleaguri, fundamentale fiind cele ale autorilor: I. Andriesou®, I. Chicideanu, A. Vulpe®’, P. Gherghe®’, Simona Lazar. Numeroase sunt si studiile cu referire strict’ la zona studiaté”, care au avut ca fundament o serie de cercetari arheologice. Deosebit de importante in ceea ce priveste permanenta si continuitatea locuirii in CAmpia Bailestiului sunt studiile istorice de referinja” si o serie de alte studii si articole aparute in reviste de specialitate”. Procesele sociale si aspectele economico-demografice care s-au desfasurat de-a lungul timpului, oglindite in catagrafii sau alte documente istorice, sunt bine ilustrate in valoroase studii si articole stiintifice”. 1, Andriescu, Preistoria Olteniei, 1921. { Chicideanu, Die frithtrrakische Kultur zur Bunzezeit in Stidwest Romdnien, in ,Dacia”, NS, 30, 1986. ® \. Vulpe, Zur mitileren Hallstattzeit in Rumanien, in Dacia”, NS, nr. 9, 1965, p. 105-132; Idem, Zur Ent stechung der geto-dakischen Zivilisation. Die Basarabi Kultur, in Dacia”, NS, nr. 30, 1986; ® p. Gherghe, Repertoriul informasiilor si descoperirilor arheologie din Oltenia — Epoca Latene, Craiova, Ed. Universitaria, 2001 ® Simona Lazar, Cultura Vartop in Oltenia, Craiova, Fundatia Scrisul Romanesc, 2004. ” V. Dumitrescu, Raport asupra activitafii stiinfifice a Muzeului National de Antichitagi in anii 1942-1943, Bucuresti, 1994; Idem, Necropola de incineratie din epoca bronzului de la Carna, Bucuresti, Ed. Academici Romane, 1960; M. Nica, Date noi cu privire la cronologia $i periodizarea grupului cultural Garla Mare pe baza descoperirilor din asezarea si necropola de la Ghidici, punctul ,, Balta Tarova”, in ,.Relations thraco- illyrico — helléniques” — actes du XIV-e symposium national de thracologie (4 participation internationale). Baile Herculane (14-19 septembrie 1992), Bucuresti, 1994; Simona Laz&r, Contribusii la repertoriul arheologic al judefului Dolj, in ,,Athivele Olteniei”, Serie nou’, 1999; T. Radulescu, De la Burebista la Mircea cel Bétrén — Culoarul cultural al Dundrii la Calafat, Ed. M. Dutescu, Craiova, 2004 s.a. 1 se, Istoria Roméniei, vol. Il, Bucuresti, 1960-1964; Constatin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria roménilor din cele mai vechi timpuri pand astdzi, Bucuresti, Ed. Albatros, 1975; ***, Istoria romdnilor, vol. I-VIII, Bucuresti, Ed. Enciclopedic’, 2001-2004. ” L. Deaconu, Lupta maselor populare din judeful Dolj impotriva dictaturii antonesciene si a rézboiului hitlerist, Craiova, 1969; V. Petrisor, Calafatul in zilele fierbinyi ale lui August 1944, in ,Athivele Olteniei”, Serie noua, nr. 1, 1981. *Constatin C. Giurescu, Principatele Romane la inceputul secolului al XIX-lea. Constatéri istorice, geografice, economice si statistice pe temeiul hartii ruse din 1835, Bucuresti, Ed. Stiinjficd, 1957); Stefan Olteanu, Societatea carpato-danubiano-ponticé in secolele IV-XI: structuri demo-economice si social- politice, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogic’, 1977; D. Bug’, Populatia Olteniei in secolele XIX si XX, in Revista de statistica”, an XVII, nr. 6, 1968; $. Papacostea, Oltenia sub stapdnire austriacd 1718-1739, Bucuresti, 1971; G. Zane, Industria din Romdnia in a H-a jumitate a secolului al XIX-lea. Despre stadiile premergdtoare industriei mecanizate, Bucuresti, Ed. Academiei Romine, 1970; D. Ciobotea, Proprietatea ‘mogneneasca in judeful Dolj, in ,,Arhivele Olteniei”, Serie now’, nr. 9, 1994; C. Avram, Politici agrare in Oltenia anilor 1949-1962. Mutajii socio-economice in satul roménesc, Craiova, Ed. de Sud, 1999; D. Ciobotea, [storia mosnenilor (1829-1912), Craiova, Ed. Universitaria, 1999; P. Em. Barbu, V. Osiac, Catagrafia judetului Dolj din anul 1828, Craiova, Ed. Universitaria, 2001), I. Donat, I. Patroiu, D. Ciobotea, 20Micromonografiile realizate asupra unora dintre asezirile rurale, avand mai mult un caracter istoric, vin in sprijinul cunoasterii locului istoric al comunitatilor umane, al relatiei lor cu mediul inconjurator, ale unor aspecte ale viefii sociale, tradifiei si modernitatii etc. in aceasti categorie se inscriu monografiile publicate in ultimele decenii pentru: Catane (St. Tufescu, P. Daniclescu, 1908), Calafat (V. Petrisor, L. Mandroiu, 1977), Galiciuica (I. Ciuciulete, 1999), Cetate (Ada Chilom-Hliescu, 2003), Bailesti (C-tin Caslaru, 1998, A. F. Dinu, N. C. Miu, 2006), Bistret (M. Chirita, 2005, 2006), Plenifa (E. G. Saliu, C-tin Saliu, 2007) $.a. Tn domeniul etnografiei, contributii insemnate la cunoasterea ocupatiilor si mestesugurilor tradifionale a avut o serie de cercet&tori care, cu o minufiozitate remarcabila, au elaborat valoroase studi si opere stiinfifice, intre acestia amintind: Romulus Vulcinescu™, $t. Olteanu si C-tin Serban”, I. Corfus”. De remarcat, de asemenea, preocupirile etnografului oltean Gheorghe Iordache”. Deosebit de important este studiul siu Ocupatii traditionale pe teritoriul Roméniei, ap’rut in patra volume (1985-1996), un studiu amplu in care autorul realizeaz o analiza din perspectiva istoric’, etnografica si lingvisticl a indeletnicilor traditionale, subliniind vechimea multimilenara a acestora si continuitatea practicarii lor, in pofida asperitafilor istoriei. Aspectele privind calitatea viefii s-au bazat pe studiile a numerogi_cercetitori, sociologi sau geografi, intre care menfion’m: C. Zamfir si colab. (1984)"*, Sora V. Hristache, I. Mihaescu (1996)”. Pentru abordarea aspectelor privind evolufia economica a comunitailor rurale in perioada de tranzifie citre economia de piaf si de aderare la structurile Uniunii Europene si cele privind dezvoltarea rurala se remarca, in mod deosebit, studiile efectuate de cercetitorii Institutului de Economie Agrara al Academiei Romane: Florica Bordanc, Maria Fulea, Aurelia Sarbu, Violeta Florian s.a. Lucririle elaborate de acest colectiv constituie cu adevarat studii de referinti pentru perioada pe care o traverseazi satul romanesc, intre acestea menfionand: De la sdracie la decvoltare rurald, Satul romdnesc contemporan, Harta sdraciei in Roménia, Dezvoltarea multifunctionald a spafiului rural romdnesc, Oportunitéi, constrangeri si pluriactivitate in Romdnia rurala in timpul perioadei de tranzifie: observafii preliminare. O categorie importanti de materiale care a ocupat un loc aparte in demersul nostru a constituit-o lucrarile de geografie a satului din literatura franceza: Géographie rurale (P. Georges), Les campagnes roumaines en début de la Catagrafia obsteasca a Térii Roménesti din 1831, Craiova, Ed. Helios, 2000; C. Rusenescu, Observafii privind deplasdrile sezoniere ale populatiei din Oltenia, in ,Comuniciri de geografie”, vol IX, Bucuresti, 1969; V. Joita, Miscari demografice in Tara Romaneasca in secolul al XVUI-lea, in ,Arhivele Olteniei”, serie noua, Bucuresti, 1981;3.a. ™ Romulus Vulcnescu, Cartografierea etnograficd a transhumanyei in Oltenia de Vest, in Revista de etnografie si folclor”, an IX, nr. 1, 1964 * St. Olteanu, C-tin Serban, Mestesugurile din Tara Romaneascd si Moldova in Evul Mediu, Bucuresti,1969. * 1. Corfus, Agricultura Tarii Romanesti in prima jumdtate a secoului al XIX-lea, Ed. Academiei Romane, Bucures{ti, 1969. ” Gheorghe lordeche, Ocupafii traditionale pe teritoriul Romdniei, 4 vol., Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1985-1996; Idem, Marturii etno-lingvistice despre vechimea meseriilor populare romdnesti, Ed. Serisul Roménesc, Craiova, 1980; Idem, Centre de producie mestesugdreascd din Oltenia (structurd, repartijie teritoriald, perspective etografice), in ,Revisia de etnografie si folclor”, tom 23, nr. 2, 1978; Gheorghe Tordeche, Nicolae Nifu, Popilian Marcela, Cadteva sate din Oltenia specializate in practicarea unor mestesugiri traditionale, in Historia”, vol. Il, Ed. Academiei Romane, 1971 ™C. Zamfir (coord), Indicatori si surse de variatie a calitatii viefii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1984; C. Zamafir, Determinant ai calitatii viefii, in “Calitatea viewii”, I, nr. 2-4, 1992. ” Sora V. Hristache, I. Mihdescu, Demografie si statisticé sociala, Ed. Economic’, Bucuresti, 1996. 21transition (1990-1991) — Violette Rey, I. Tanos, 1991, Nouvelles campagnes roumaine en transition (Beatrice von Hirschausen, 1999) 5.. in realizarea lucrarii, o categorie speciali de lucrari consultate, lucrari cu caracter complex care contin elemente geografice, istorice, demografice, economice au fost: Judeful Dolj (L. Badea, Al. Ghenovici, 1974), Enciclopedia geograficd a Romdniei (D. Ghinea, 1996-1998), Dictionar de Geografie Umand (G. Erdeli i colab., 1999), Dicfionarul istoric al localititilor din judetul Dolj, 4 vol. (Cezar Avram — coord, 2004). Un suport informational si documentar inedit in realizarea lucrarii I-au constituit: materialele statistice de la D.R.S. si D.A.D.R. Dolj si Mehedinti, materialele cartografice eleborate in secolele XVII-XIX, hirjile topografice moderne (din anii '70) la scara 1:25.000, 1:50.000, Harta biogeografic’, Harta solurilor Roméniei la scara 1:200.000 (foile Calafat, Dr. Tr. Severin, Craiova) etc. 22I. INDIVIDUALITATEA SI ORIGINALITATEA. GEOGRAFICA A CAMPIEI BAILESTIULUI ILL. Asezarea, limitele si specificul geografic Regiunea geograficd pe care o abordim, din punct de vedere al geografiei umane, se inscrie ca 0 subunitate fizico-geografic’ distinct’ a Campiei Olteniei, parte integrant’, la randul siu, mari unitafi geografice a Campiei Romane (fig. nr. 1). De altfel, tofi geografii care au cercetat aceast’ zona, cu particularitijile sale morfologice, generate de relief si climatul temperat-continental cu influente submediteraneene, fi dau personalitate si o individualizeaza ca unitate aparte a Campiei Romane. Campia Bailestiului este situata in sud-vestul ,4rii, pe stanga Dundrii, la granifa cu Bulgaria, coordonatele de referinfa pentru localizare find paralela de 44° lat. nordica, ce traverseazi cdmpia pe aliniamentul localitatilor Calafat — sud Bailesti — sud Afumati — sud Urzicuta, si meridianul de 23° long. estica, care traverseazé partea vestici a cdmpiei pe aliniamentul localititilor Cetate — vest Poiana Mare — Desa. Coordonatele extreme ale campiei sunt: 44°16" lat, nordic (in nord), 43°47’ lat. nordic& (in sud), 23°40" long. estica (in est) $i 22°50! long. estica (in vest) — fig. nr. 2. eee "en: intre aceste coordonate, punctul extrem nordic se afl la 44°16" lat. nordic (satul Cearéngu, comuna Punghina), extremitatea sudicd 0 intilnim pe paralela de 43°52! lat. nordica (satul Pisculet, comuna Piscu Vechi), punctul extrem estic la 23°38" long. esticd (satul Lipovu, comuna Lipovu), iar punctul extrem vestic se aflé la 22°53’ long. estici (satul m — Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat). ——— fntre limitele sale, Campia hr. 2 Coordonatele matematice le C. pailestivlui are 0 suprafafa de 1.893 Bailestiului km’, jar. impreuni cu lunca aferenti Dunarii insumeaz& 2.266 km’, cea ce reprezinta 4,6% din Campia Romani si 0,9% din teritoriul {arii, Campia se desfagoara pe cca. 60 km lungime. Lafimea minima este de 33,2 km, iar cea maxima atinge 59,9 km. Fiind 0 regiune caracteristica in tot cuprinsul Campiei Olteniei si chiar al Campiei Romane, CAmpia Bailestiului constituie o creatie in exclusivitate a Dunarii. Caracterul morfologic predominant il constituie, aici, prezenta teraselor fluviatile si a luncii, la care se adaugi relieful specific de dune. 90 % din relieful acestui sector de campie este reprezentant prin intinse poduri de terase, etajate la diferite inaltimi si prin luncile principalelor rduri care o strabat. Relieful depozitelor leossoide, relieful de dune, meandrele adancite ale Dunarii, schimbarea directiei initiale a cursurilor de apa sunt elemente ce completeazA relieful unitiii studiate, inconjuraté din trei parfi de apa (la vest, est si sud), Campia Bailestiului apare ca o limba de uscat strans legaté de Piemontul Getic, ceea ce a impus anumite impedimente in stabilirea limitei nordice. 23