Sunteți pe pagina 1din 123

THESAURUM

THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1

DE

THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1
THESAURUM DE PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012 Editura SITECH Craiova, 2012 1

PUBLICAŢIE BIANUALĂ ANUL I, NR. 1-2, 2012

Editura SITECH Craiova, 2012

1

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

COLECTIVUL DE REDACŢIE

REDACTOR-ŞEF Elena Adriana Răducan REDACTOR - SUA Florentin Smarandache REDACTOR - Canada Adrian Erbiceanu

TEHNOREDACTARE: Elena Pătruoi

RUBRICI PERMANENTE:

* ROMÂNII DE PRETUTINDENI

* ARTICOLE, STUDII - ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

* CRONICI ŞI CREAŢII LITERARE

ISSN

2285 6579

ISSN-L

2285 6579

2

THESAURUM

FONDATOR ELENA ADRIANA RĂDUCAN

THESAURUM FONDATOR ELENA ADRIANA RĂDUCAN Născută în localitatea BULZEŞTI - DOLJ, România. ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

Născută în localitatea BULZEŞTI - DOLJ, România. ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR - Şcoala Nr.14, Craiova; ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL - Şcoala Nr.14, Craiova; LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ NICOLAE TITULESCU”, Craiova FACULTATEA DE FILOLOGIE, secţia ROMÂNĂ-FRANCEZĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, Cluj-Napoca, UNIVERSITATEA din Craiova. Limbi studiate - Franceza şi Germana. A parcurs toate gradele didactice, funcţionează ca profesor titular - Craiova, România.

3

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

AFILIERI

- 1996

Membru Titular Societatea Scriitorilor Olteni -2012 Membru Liga Scriitorilor din România - 2012 Membru în Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România - 2012 Membru în Paradoxismul Internaţional, SUA - 2012 Membru în Asociaţia Internaţională de Spiritualitate şi Cultură „Carmina Balcanica”- 2012 Redactor Pentru Gimnaziu - Revista „Didactica Nova”-1995

Membru în Societatea de Ştiinţe Filologice

Redactor-Şef Pentru Gimnaziu şi Liceu „Didactica Nova” - 2011

Redactor-Şef: - „Didactica Nova” - 2012

Coordonator

Revista de Creaţie „Nu sunt ce par a fi” - 2010

-

Fondator şi redactor-şef

Revistă Internaţională de Ştiinţă şi Cultură - 2012

“Thesaurum”-

Materialele

se

primesc

4

la

adresa

de

e-mail:

THESAURUM

PREFAŢĂ

Revistă Internaţională de Ştiinţă şi Cultură „THESAURUM” apare ca o măsură a epocii în care trăim, când informaţiile cresc exponenţial, disciplinele ştiinţifice şi cultura încep să se intersecteze, iar cooperarea lor este din ce în ce mai relevantă. Cultura se naşte şi transcende din existentul social-spiritual, dând sens activităţilor şi comportamentelor. Formarea omului modern o vedem axată printr-o largă extindere a interdisciplinarităţii la toate ştiinţele ce se ocupă de natura umană, în strânsă legătură cu domeniul culturii.

Adriana Răducan

5

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

PARTEA ÎNTÂI

ROMÂNII DE PRETUTINDENI

ADRIAN ERBICEANU POETUL DORURILOR

Recunosc cu sinceritate că am primit cu bucurie invitaţia revistei „THESAURUM”, de a fi prezent în paginile acestei publicaţii. Sunt ADRIAN ERBICEANU, membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec.

Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Qué bec. Sunt născut la Bucureşti , am urmat cursurile

Sunt născut la Bucureşti, am urmat cursurile Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza şi Şcoala Militară de Ofiţeri Piteşti.

6

THESAURUM

Am absolvit Facultatea de Filologie, Limba şi Literatura Română – Bucureşti. Pentru început, consider că cel mai potrivit lucru este ca iubitorii acestei reviste să mă cunoască prin intermediul creaţiilor mele.

NOROCUL

ADRIAN ERBICEANU

Norocul tău, imperturbabil, trece Ireversibil, pe un vast traiect. -l sorbi cum sorbi din cupă apa rece Sau să-l aştepţi, o viaţă, circumspect.

Norocul dă să plece sau să vină? De câte ori, căzut, te-ai ridicat Să vezi re-decantarea de lumină Care în mreje te-a acaparat?

Norocul e-o eroare transgresală, Din nu ştiu ce capricii zămislit, De-aceeaşi mână care, din greşeală, Cum ţi l-a dat, aşa l-a târnuit.

Norocul tău?! Ţi-e mintea înglodată De truda turmentatelor nevoi… Norocul tău?! O! N-a fost niciodată!… Există numai cum ni-l facem noi.

7

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

-NCEARCĂ UITE-AŞA

-ncearcă, uite-aşa, un dor de ducă prin albele zăpezi ce mă-nconjor, s-alerg prin ele – unică nălucă, o spumă pe-un tangaj zămislitor.

Mă cere, uite-aşa, o alternanţă – minuterie pusă pe-un cârlig – o voce gravitând în rezonanţă când fără voie mă surprind că strig.

Mă poartă, uite-aşa, o unduire de aripi…presimţindu-le că-mi cresc - simptom acut de gravă cumpănire – între ce vreau şi ce am să găsesc.

Mă prinde, uite-aşa, „un nu ştiu cine”, şi-„un nu ştiu ce” m-atrage spre-nserat, dar glasul tău zvoneşte viu în mine şi iar mă-ntorc la poarta ta…şi bat…

ATÂTEA

Atâtea ape pier şi nu se-ntorc Să vadă pieptul muntelui cum storc, Mocnind în zbucium - aprigă chemare - Ca-n primul tremur - prima sărutare –

8

THESAURUM

Atâtea frunze cad, codrul rărindu-l -l bată ploaia, vântul hăulindu-l, Că mă descind când îl revăd tomnatic, Atât de trist şi-atât de singuratic;

Atâtea ceasuri bat stârnind minutul Ca-n mine să-ntrevăd necunoscutul, Încât mă leagă parcă un blestem Să ies în noapte, veşnic să te chem.

Atâtea ape pier pe căi de ape Atâtea frunze cad tot mai aproape Atâtea ceasuri bat la căpătâi Doar tu rămâi ca-n clipa de întâi.

SUNT UMBRA TA

Sunt umbra ta

Lumina te-a scăldat întâia oară Cu-aceeaşi certitudine precară,

De salt între "acum" şi

şi te urmez de când

"pe curând".

Sunt umbra ta şi te urmez spre seară Dar umbrele nasc umbre strecurând

Dorul prin dor

Îngemănate lumânări de ceară.

şi ne topim arzând -

Sunt umbra ta şi te urmez supus, Cu fiecare răsărit de soare, Până şi-n golul umbrei interpus Ca un sigiliu sec, de încifrare

A tainei tale care m-a sedus -nşirui lumea: urme pe-o cărare.

9

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

DOR

Dragostea vine, dragostea pleacă, Dorul atârnă, singur, de-o cracă;

Jos la răscruce, gata de ducă, Ce mă mai ţine, mă tot hurducă;

Prind, ca din palme, să se răsfire Cioburi rămase în amintire;

Ca o minciună consolatoare, Vremea mă ninge, clipa mă doare.

DE CÂND ALERG

De când alerg pe drumul ăsta lung, Neodihnit, prin vise tâlcuite, Străin, tot bat la porţi zăgăzuite, Iar îndoiala n-am cum s-o alung.

Pocalu-i gol, izvoarele coclite…. Ochiul, în sine, drămuie prelung; Neînţelesul n-am cum -l străpung Şi Valea-i năruită-ntre ispite…

Nu-s purgatorii gândurile aste! În cine să mă-ncred şi cui să spun Pierdut că sunt în lumea de contraste?

Aş vrea să mă-nţeleg şi să m-adun, Timpu-i zorit şi nu vrea să adăste Şi n-am cum în dorinţă să-l supun…

10

THESAURUM

FOTOJURNAL INSTANTANEU FLORENTIN SMARANDACHE Prof. univ. dr. UNIVERSITATEA NEW MEXICO - SUA

Prin bătrâna Europă (fotojurnal instantaneu)” este o carte apărută la Editura “Sitech” – 2012, cu o prefaţă semnată de Mircea Monu, având următorul sumar:

Călătorul călătorului, eseu de George Anca FRANŢA (la Brest) UNGARIA (la Pécs FRANŢA (la Brest, Carnac şi la Paris) ANGLIA (la Londra) SCOŢIA (la Edinburg) În loc de postfaţă FRANŢA (la Brest)

13.05.2010

Iar febra plecărilorUltimele zile interne la universitate: finalele studenţilor, raportarea gradelor on-line, bagajul pentru 2 luni şi jumătate în Europa (Franţa, Ungaria, Anglia, Scoţia). Voi lucra la Brest, în cercetare.

Anglia, Scoţia). Voi lucra la Brest, în cercetare. Am schimbat 100 $ pe 63 € ,

Am schimbat 100 $ pe 63 €, în Aeroportul Dulles din Washington D. C.

11

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ În avionul de Paris un pahar de apă (!) costă

În avionul de Paris un pahar de apă (!) costă 6 €. Două nopţi nedormite, pe drum, se simt. Pic de somn.

. Două nopţi nedormite, pe drum, se simt. Pic de somn. La Brest m- a aşteptat

La Brest m-a aşteptat dr. Christophe Osswald, de la ENSIETA (École Nationale Supérieure des Ingénieurs des E-tudes et Techniques d'Armement – Şcoala Naţională Superioară de Ingineri pentru Studii şi Tehnici de Armament), împreună cu fetiţa lui de 6 ani şi jumătate – cu părul lung şi galben, jucăușă.

jumătate – cu părul lung şi galben, jucău ș ă . M-am cazat la Hapart Hotel

M-am cazat la Hapart Hotel (lângă Hotel Myriad), pe strada Saint-Marc (Sf. Marcu) nr. 4, camera 430 (chiar sub acoperiş – etajul al IV-lea). Am plătit 620 $ pentru 3 săptămâni. M-a rupt!

Am plătit 620 $ pentru 3 săptămâni. M -a rupt! Viza Schengen mi-a treb uit pentru

Viza Schengen mi-a trebuit pentru a lucra în Franţa două luni (ca simplu turist nu aş fi avut nevoie). Am fost din Gal-lup tocmai în Los Angeles – la Consulatul Francez s-o obţin. Viza este însă gratuită pentru oamenii de ştiinţă. Dar, m-au costat vreo 600 $:

avionul, hotelul şi taxiurile!

15.05.2010 (duminică) În Place de la Liberté (Piaţa Libertăţii), asistăm la teatru în aer liber, la concerte de amatori. Stăm pe scările de la Hotel de la Ville (sintagma franceză pentru Primăria Oraşului) – unde se oficiază căsătorii.

12

THESAURUM

O paradă în costume bretone, în costume de piraţi Un târg de tablouri (La Foire aux Croûtes). Croûte e

numele peiorativ, în franceză, al tabloului de pictură.

Lumea se veseleşte

Scriu în stradă. Lilia (soţia mea) se enervează: „Hai,

-mi poze!

Plăcut!

Uite, cu formaţia asta!”.

„Hai, fă - mi poze! Plăcut! Uite, cu formaţia asta!”. 1 € = 1,26 $ –

1 € = 1,26 $ – e timpul să schimb repede ceva dolari.

1 € = 1,26 $ – e timpul să schimb repede ceva dolari. Coborâm în Piaţa

Coborâm în Piaţa Mathon (după numele arhitectului care a reconstruit oraşul, complet distrus în Al Doilea Război Mondial). Muzică de la diverse naţiuni (aud chiar şi muzică populară românească, apoi turcească etc.). Europenii suferă de lipsă de spaţiu.

turcească etc.). Europenii suferă de lipsă de spaţiu. Prin magazine, preţuri mari la încălţăminte ( 70-

Prin magazine, preţuri mari la încălţăminte (70-100 € o pereche de pantofi). Am fost inspirat c-am luat din SUA, de la Walmart (cea mai mare companie de comerţ cu amănuntul din Lume), înainte de a pleca, cu 32 $.

cu amănuntul din Lume), înainte de a pleca, cu 32 $ . Telefanfara cântă o melodie

Telefanfara cântă o melodie care-mi aduce aminte de un cântec de când eram copil, la Bălceşti:

Joacă musca pe perete Şi e gata ca să fete. Şi o făta la Crăciun, Când e laptele mai bun. Şi o făta la Ispas,

13

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Când e laptele mai gras!

– Pot să fluier? îl întreb pe vecin.

– Bineînţeles! (Tout ce que vous voulez! – Tot ce vă doriţi!

17.05.2010

Prima zi de lucru la ENSIETA. M-au primit bine, m-am simţit flatat. 25 La bibliotecă (Médiatheque) mi-au arătat că au cărţi de-ale mele (volumele 2 şi 3 din TDSm1 şi revista bulgară Infor- mation and Security Systems2, toate trei editate de mine şi dr. Jean Dezert). Le-am donat ultima carte a mea, Multispace &

Multi-structure. Neutrosophic Transdisciplinarity (100 Collected Pa-pers of Sciences)3, de 800 de pagini, format A 4.

18.05.2010

Vizită medicală la doctorul Pierre Bronnec, solicitată

şi achitată de ENSIETA. Mi-a găsit tensiunea redusă (100 apropiată de 120, dar sub). Mi se recomandă să mănânc mai sărat, fiindcă altfel mă simt leşuit.

să mănânc mai sărat, fiindcă altfel mă simt leşuit. Lucrez în Clădirea D, biroul 206, etajul

Lucrez în Clădirea D, biroul 206, etajul 2, Centre de Recherche, telefon +33(0)2.98.34.88.84 (acelaşi cu dr. Arnaud Martin – suntem amândoi în acelaşi birou).

Şeful de laborator, dr. Ali Khenchaf (berber din sudul Marocului), simpatic, râzând, glumind, îmi spune:

– Păi, te-aşteptam de anul trecut!

14

THESAURUM

Într-adevăr, am ezitat să vin în vara lui 2009, când am optat pentru un laborator de cercetare al Air Force [Aviaţia Militară a SUA] din statul federal New York, sub egida SUNY.

20.05.2010

Pe strada centrală, Jean Jaurès (după numele unui

politician), un om cântă la acordeon „Valurile

Dunării”. Mi-a picat imediat fisa că trebuie să fie român

– Petre, din Sebeş!, mi se recomandă.

să fie român – Petre, din Sebeş!, mi se recomandă. Cu Petre din Sebeş , acordeonist

Cu Petre din Sebeş, acordeonist stradal în Brest

Avea acasă trei copii (de 13, 8, şi 5 ani). Nevastă-sa nu lucra. Spune că pe zi câştigă 15-20 € I-am dat şi eu 1 €, de milă. Nu ştie franceză, deşi a învăţat în şcoală. Noroc că stă la frate-său (care-a deschis un restaurant) şi nu plăteşte chirie.

15

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Trimite familiei în ţară bani prin Western Union

(companie de servicii financiare, a cărei activitate principală este transferul de bani).

se amărăsc prin exil, dar le este ruşine să

spună asta celor de acasă…

21.05.2010

Schimb două autobuze ca să merg la lucru: 4 (sau 1) de la staţia Octroi, până la Place de Strasbourg, apoi 22 (sau 16) până la un McDonald’s (care e în faţă la ENSIETA). Un pachet de 10 bilete costă 9,50 €. Mă forţez să vorbesc franceză, pentru a-mi reveni. Să reînvăţ ce-am uitat. Într-un timp, ştiam mai bine franceză ca engleză, dar lucrurile s-au inversat, de când am emigrat în SUA. Câte-un coleg din ENSIETA mi se adresează uneori în engleză, dar imediat îi spun să glăsuiască franţuzeşte. Franţa rămâne slăbiciunea mea. Când eram mic, jucam „Ţările”. Aruncam mingea în sus şi strigam numele unei ţări. Copilul care reprezenta acea ţară venea repede să prindă mingea, iar ceilalţi fugeau cât mai departe de acel loc. Când o prin-dea, ceilalţi înţepeneau pe unde se găseau (n-aveau voie să se mişte), iar el dădea cu mingea ca să atingă unul dintre ei. Întotdeauna, eu îmi alegeam Franţa.

Mulţi

dintre ei. Întotdeauna, eu îmi alegeam Franţ a. Mulţi Jean (Dezert), din Orléans, aproape de Paris,

Jean (Dezert), din Orléans, aproape de Paris, cercetător la ONERA (l’Office National d'Études et

16

THESAURUM

Recherches Aérospa-tiales – Oficiul Naţional de Studii şi Cercetări Aerospaţiale) mă consideră prieten şi colaborator, dar şi concurent. Ne apreciem şi pizmuim reciproc dar n-avem încotro: depindem unul de celălalt.

26.05.2010

Mi-am cumpărat un ceas mic, de masă, deşteptător, ca să nu mai dorm cu teama că nu mă scol dimineaţa, la ora şapte, să merg la lucru (10,60 € + 4,20 € pentru 4 baterii)

28.05.2010

Am spălat rufele în oraş – 3,50 € de maşină, plus 0,50

€ pentru uscat. Mai scump ca-n State.

Numele „Carnac” provine din cuvântul celtic karn, însemnând piatră, stâncă. Case de piatră ale fermierilor. Garduri de piatră ca-n satele româneşti de la munte. Ne deplasăm cu maşina în mica aşezare, La Trinité sur Mer (în bretonă, An Drinded-Karnag) Trinitatea de pe malul Mării). Abundenţă de alimente marine. Lilia se sperie când

sunt

pu-ne mâna pe-un rac şi observă că vii!)

mişcă (

02.07.2010

Viaţa e atât de rapidăăă

vii!) mişcă ( 02.07.2010 Viaţa e atât de rapidăăă încât mă depăşeşteee! Aseară am fost cu

încât mă depăşeşteee!

Aseară am fost cu Lilia, Christophe Osswald, Arnaud Martin, şi Frédéric Dambreville, care tocmai sosise de

17

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

la Paris, la un restaurant exotic (fostă casă tradiţională bretonă) pe plaja Tregana, la vest de Brest – plajă care nu este acoperită de maree precum majoritatea celorlalte.

Irmat! înseamnă „Noroc!” în bretonă. Am băut iar cidru organic şi am mâncat clătite umplute cu verdeaţă şi ou prăjit, apoi ca desert, clătite cu miere.

iar ci dru organic şi am mâncat clătite umplute cu verdeaţă şi ou prăjit, apoi ca

18

THESAURUM

ROMÂNII DIN BANATUL SÂRBESC PROF. STEFAN ION DIRECTOR - ŞCOALA ELEMENTARĂ ”2 OCTOMBRIE” NICOLINŢ, REPUBLICA SERBIA

Mărturisesc cu sinceritate, am primit cu multă bucurie invitaţia de a colabora la revista „THESAURUM”, din Craiova – România. Numele meu este STEFAN ION, născut în BANATUL SÂRBESC, deci în Serbia. Şcoala elementară am urmat-o în limba română în Barite, localitatea Plandişte, apoi Liceul "BOGDAN SUPUT" din Novi Sad, ACADEMIA DE ARTE Novi Sad. Sunt directorul Şcolii ”2 OCTOMBRIE”, din localitatea Nicolinţ-Serbia, începând cu anul 1997, fiind cel mai tânăr director la acea oră, din Banatul sârbesc, care cuprinde 220 de şcoli. Mai întâi câteva date de ordin general, necesare pentru cunoaşterea românilor care şi-au păstrat integritatea spirituală, portul, limba şi obiceiurile, chiar dacă nu au trăit la sânul mamei, România. Este motivul care ne animă, fiind deschişi şi fericiţi să ne cunoaşteţi mai mult. Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина / Autonomna Pokrajna Vojvodina) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei şi în acelaşi timp cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş ca mărime este

19

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Subotica. Iată care sunt principalele oraşe: Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârşeţ. Voivodina se învecinează la N cu Ungaria, la E cu România, Croaţia, Bosnia şi Herțegovina la V. Administrativ se învecinează la S cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni: Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia) Graiul bănăţean este o ramură principală a adunării de graiuri dacoromâne nordice. Este de asemenea ramura nordică a graiului sârbesc al limbii române, fiind vorbită în regiunea Banat din România şi districtele Banatul de Sud şi Banatul Central din Voivodina (Serbia) Românii, destul de reduşi numeric astăzi datorită asimilării şi emigrărilor, continuă să vieţuiască în vechile lor aşezări, chiar dacă în unele dintre ele nu mai deţin majoritatea populaţiei. În total, românii au locuit şi mai locuiesc în 42 de aşezări din Banatul sârbesc, în special la sate, dar şi în oraşele învecinate. În rândurile următoare, doresc ca cititorii revistei dumneavoastră să fie familiarizaţi cu numele localităţilor în care trăiesc românii din Banatul sârbesc.

20

THESAURUM

Cei mai mulţi români trăiesc în zona oraşului VÂRŞEŢ, care cuprinde 13 aşezări: adică oraşul VÂRŞEŢ (Vršac) propriu-zis şi aşezările rurale:

Vlaicovăţ (Vlajkovac), Râtişor (Ritiševo), Coştei (Kuštilj), Voivodinţ (Vojvodinci), Iablanca (Jablanka), Mesici (Mesić), Sălciţa (Sočica), Marcovăţ (Markovac), Srediştea Mică (Malo Središte), Jamu Mic (Mali Žam), Mărghita (Margita) şi Sân Ianăş (Barice)

Alte nouă localităţi se aflată situate în preajma oraşului BECICHERECU MARE. Pe lângă Becicherecu Mare (Zrenjanin), românii mai locuiesc în satele: Ecica (Ečka), Uzdin (Uzdin), Sărcia (Šutjeska), Toracu Mare, Toracu Mic (reunite acum în localitatea Begejci), Clec (Klek), Iancahid (Jankov Most) şi Chisoroş (Rusko Selo)

Un alt grup de şase aşezări în care locuiesc şi români, se află în sud, în zona oraşului Panciova (Pančevo) şi comunele Iabuca (Jabuka), Glogoni (Glogonj), Ofcea (Ovča), Omoliţa (Omoljica) şi Satu Nou (Banatsko Novo Selo)

Alt grup locuit de români şi format tot din şase localităţi: Alibunar (Alibunar), Seleuş (Seleuš), Sân Mihai (Lokve), Nicolinţ (Nikolinci), Petrovasâla (Vladimirovac) şi Dobriţa (Dobrica), grupul în care se înscrie şi şcoala noastră, grupul fiind situat în jurul vechiului centru românesc Alibunar.

21

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Grupul de patru aşezări: Cuvin (Kovin), Doloave (Dulovo), Deliblata (Deliblato) şi Maramorac, situat în zona Cuvinului şi alt grup

format tot din patru aşezări, situat în preajma

oraşului Biserica Albă. Este

vorba despre

localităţile: Biserica Albă (Bela Crkva), Grebenaţ (Grebenac), Straja (Straža) şi Oreşaţ (Orešac). O altă importantă comunitate românească din Serbia este cea a românilor timoceni, despre care vom vorbi în alt număr al revistei.

După ce v-aţi obişnuit cu numele localităţilor în care trăiesc românii din Voivodina, vă propun un scurt popas la Şcoala elementară 2 Octombrie, din NICOLINŢ, REPUBLICA SERBIA, al cărei director sunt.

Şcoala s-a animat, iar trecerea timpului este mereu marcată de experienţele noi şi practice cu care îi deprindem pe elevi, îi învăţăm să-şi trăiască frumos copilăria, să cunoască şi să-şi dorească tot mai mult de la viaţă… care îşi urmează cursul său firesc, oferind din plin tuturor celor care ştiu să ceară. Încă o dată suntem alături de partenerii din România, încercând să le fim aproape, să le oferim din ce este al nostru şi să ne “înfruptăm cu lăcomie” din ceea ce este frumos, educativ, distractiv, emoţionant… Localitatea Nicolinţ se află în Banatul sârbesc, la distanţa de 20 km depărtare de oraşul Vârşeţ, pe drumul european ce

22

THESAURUM

merge spre Belgrad. Ne despart 100 km de Timişoara şi 60 km de Belgrad. Majoritatea locuitorilor sunt de origine română. Ca şcoală românească din străinătate ( Serbia), simţim cu toţii fericirea că ni s-a oferit prilejul de a cunoaşte elevi, dascăli, şcoli din diferite zone ale României, să fim mereu aproape de românii de pretutindeni. Toate materiile sunt predate în limba romană şi există manuale traduse în limba română pentru toate disciplinele de învăţământ. Este una din puţinele şcolii ale minorităţii române din Serbia cu predare exclusiv în limba română. Se învaţă limba română ca limbă maternă - cinci ore săptămânal, dar şi limba sârbă are un număr de trei ore săptămânal. Elevii învaţă, pe lângă aceste două limbi, limba engleză şi limba franceză ca limbi străine.

săptămânal. Elevii învaţă, pe lângă aceste două limbi, limba engleză şi limba franceză ca limbi străine.

23

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ ŞCOALA 2 OCTOMBRIE – NICOLIŢ , SERBIA Conform datelor

ŞCOALA 2 OCTOMBRIE – NICOLIŢ , SERBIA

Conform datelor istoricului Milecher, în anul 2004, satul a sărbătorit 600 ani de atestare documentară. Majoritatea sătenilor se ocupă cu agricultura, pomicultura, viticultura etc. Pe lângă limba română, limba oficială e limba sârbă, sătenii vorbesc dialectul bănăţean.

etc. Pe lângă limba română , limba oficială e limba sârbă , sătenii vorbesc dialectul bănăţean

24

THESAURUM

THESAURUM Dorim cu toţii să vă transmitem o clipă din fericirea noastră sufletească şi să fiţi

Dorim cu toţii să vă transmitem o clipă din fericirea noastră sufletească şi să fiţi mereu aproape de noi.

Dorim cu toţii să vă transmitem o clipă din fericirea noastră sufletească şi să fiţi mereu

25

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

PARTEA A DOUA ARTICOLE, STUDII - ŞTIINŢĂ & CULTURĂ

PE URMELE ROMANCIERULUI NICOLAE BĂLAŞA …

de

Elena Adriana RĂDUCAN

Scriitorul NICOLAE BĂLAŞA îşi ordonează scrierile după o estetică şi o morală aparte, nu-şi oboseşte cititorul, ci asemenea unui magician stârneşte curiozitatea clipei. Dinamica fanteziei lui Nicolae Bălaşa uimeşte prin capacitatea combinatorică, abilitatea asocierilor, prin forţa inteligenţei şi a imaginaţiei. S-a născut în localitatea BULZEŞTI, judeţul DOLJ, ROMÂNIA, acesta să fie şi motivul, poate, pentru care nu poate uita unde a copilărit şi a cules cu prăjina perele coapte din vârf…, prima iubire, o adevărată „anamneză a timpului”.

copilărit şi a cules cu prăjina perele coapte din vârf…, prima iubire, o adevărată „anamneză a

26

THESAURUM

STUDII:

1. Facultatea de Utilaj Tehnologic, Bucureşti, 1980, examenul de licenţă promovat cu media 10, media generală de absolvire: 9, 52

2. Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie, Filosofie Sociologie, secţia Filosofie – Sociologie, promoţia 2000, Examenul de licenţă promovat cu media 10, media generală de absolvire:

9,69 (nouă şi 69%)

Doctorat în filosofie, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţele Comunicării - Teza de doctorat: ,,Comunicare şi Înţelegere” , 2004.

Locul de muncă: Consiliul Naţional al Audiovizualului, Bucureşti Bine instalat în fotoliul său, lectorul scrierilor lui NICOLAE BĂLAŞA are să constate că tonul persiflant, ironia şi umorul lovesc bilateral, evocând o colectivitate sătească, adânc gravată spiritual.

-

„E, vezi? Nici un sfert de ceas nu a trecut şi i- auzi-l! Numai că tu… ca meliţa! De n-ar fi gură multă la muieri, oamenii ar trăi mai mult, iar femeile n-ar mai lua-o pe spinare. Când vă mănâncă pielea, gata:

Taca-Taca, taca, taca şi ce căutaţi, găsiţi! Bătaia e

27

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

ruptă din rai, dar şi uitarea e dată dracu. Nu trece cine ştie ce şi iar vi se face… Poate dor! Dacă şi-ar bate toţi deodată muierile, ar geme pământul. Noroc că mâncărimea vă apucă pe rând. Azi pe una, mâine pe- alta, o fi şi asta o rânduială ca-n multe altele.

- Marine! Tăcui eu şi-ncepuşi tu. Vezi dacă mai e Rigu la poartă!

- Plecă de mult! Dacă are ceva cu mine, vine el

singur înapoi. Rigu însă nu s-a mai întors. Îi spusese preşedintele:

„Dacă vrei să rămâi şef de echipă, să fii şi tu ceva în sat, nu te încurca cu ăi de au gură multă! Lor mai întâi să le-o astupi! Şi-apoi, fii cu ochii în patru! Ia seama la cei din jurul tău! Trage cu urechea şi dă-i pe mâna noastră, dacă vrei să scapi de sapă“!

NICOLAE BĂLAŞA VĂMILE APOCALIPSEI

LUCRĂRI

PUBLICATE

1. ,,Blesteme”, roman, Editura Spirit Românesc,

Craiova, 1995, nr. pagini: 235.

2. ,,Pe apa sâmbetei”, roman, Editura Horion,

Craiova, 1998, nr. pagini: 163.

3. ,,Organizarea şi funcţionarea mass media în

Oltenia”, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2000, nr.

pagini: 160. 4. Comunicare şi natura înţelegerii umane, Revista Lamura, nr. 36, 37, 38, p. 24, 2004.

28

THESAURUM

5. ,,La început a fost cuvântul” (Antologie a

Societăţii Scriitorilor Olteni), Editura Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001, “Pe apa sâmbetei”, ediţia a II a – fragment şi note.

6. ,,Text şi discurs” - Analele Universităţii din

Craiova, 2005;

7. Comunicare şi Înţelegere, Editura NEWEST,

Târgu Jiu, 2005, nr. pagini 219; 8. Medalionul Literar Structură permanentă de cultură şi educaţie, Puntea Frântă şi căderea spre niciunde fragment, Comunicare şi înţelegere, p. 206-213, Editura Ramuri, Craiova, 2006;

9. Puntea frântă şi căderea spre niciunde, roman,

Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2006, nr. pagini: 335

10. Puntea frântă şi căderea spre niciunde,

roman, republicat integral în săptămânalul socio-

cultural Timpul, Gorj, începând cu nr. 360 din săptămâna 26. 01- 01. 02. 2007

11. Tipuri de discurs, Revista de Sociologie,

Universitatea Craiova, 2007;

12. Mătăniile Alexandrei, roman, Editura

NEWEST, Târgu Jiu, 2008, pagini 195;

13. Mătăniile Alexandrei, roman, republicat

integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj,

începând cu nr.10 (418) din săptămâna 07-13 martie 2008;

14. Mătăniile Alexandrei, roman - s-au publicat

fragmente din carte în revista de cultură Destine

Literare Canada, nr 2/2008, 3 şi 4/2009

29

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

15. Vămile Apocalipsei, roman, Editura NEWEST,

Târgu Jiu, 2009, pagini 535 p. ;

16. Vămile Apocalipsei, roman, republicat integral,

în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj, începând cu nr. 454, din săptămâna 14-20 noiembrie 2008; 17. Acvariul cu fâţe, roman, Editura NEWEST,

Târgu Jiu, 2010, nr. pagini 309 p.

18. Acvariul cu fâţe, roman – se publică integral, în

serial, în revista de cultură Destine Literare, Canada, începând cu nr. 5/2009

19. Acvariul cu fâţe, roman – se publică integral, în

serial, în cotidianul Observatorul din Toronto

Canada, începând cu decembrie, 2009

20. Viaţa ca iluzie şi clipa ca destin, roman, Editura

Măiastra, Târgu Jiu, 2011, nr. pagini 183

21. Preţ pe dispreţ, teatru, Editura Măiastra, Târgu

Jiu, 2011, nr. pagini 62 p.

Ascuţitul spirit de observaţie al scriitorului NICOLAE BĂLAŞA, face din universul rural prezent în multe din romanele sale o instanţă a curgerii timpului, o lume care nu pare să fie mărginită, ci deschisă ca mărunţire a aspectelor. Există în romanele sale suficiente temeiuri de a fructifica resursele limbii.

„Sfârşitul lui Albăstrel m-a distrus. Îl aveam pe conştiinţă.

30

THESAURUM

M-am tot întrebat de ce a trebuit să se nască unul ca el? … Sau una ca mine? De ce în jurul nostru, doar chin şi nepăsare? De ce binele se reducea doar la o emoţie contingentă, mai tot timpul confuză şi legată de un context senzorial? De ce atâta ipocrizie şi sterilitate sufletească? De ce, de ce şi iar de ce?! …Şi nici un răspuns! M-am tot frământat, însă, în cele din urmă, am început să înţeleg faptul că noi veniserăm pe lume doar pentru a afişa în forma sa manifestă chinul, durerea, şi pentru un altfel de spectacol ! Unul prin care puterea, în general statul, îşi manifesta grija faţă de copii şi justifica, într-un fel, banii cheltuiţi aiurea. Într-un cuvânt, noi, doar ca imagine şi prilej de umflat buzunarele! În rest, ai nimănui! Cu gândul la Albăstrel, fără gramul de căldură sufletească pe care mi-l oferise lângă fereastră, cu sentimentul rătăcitului în lume, simţeam o oarecare inconsistenţă interioară, o insuficienţă lăuntrică ce mă dezintegra. Atunci mi-am pus problema curajului şi laşităţii. Mi se părea demn că el a ştiut să moară înainte de a-şi deveni povară, şi lamentabil, faptul că eu mai eram.”

NICOLAE BĂLAŞA - Mătăniile Alexandrei

Plecând de la un filon masiv al creaţiei spirituale existente în lumea satului, oferă un triumf al vieţii, excelează în extinderea sensibilizării la detaliile lumii şi la semnificaţiile lor.

31

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

ACTUL I

I

Scena

Gârlici aranjează halbele, apoi feţele de masă… Fluieră prin cârciumă, priveşte când la ceas, când la partea dorsală a Măriei, femeia de serviciu care şterge podeaua, când la cărţile aranjate în rafturile de lângă tejgheaua cu băuturi. Se apropie de ultimul raft, vrea să ia de acolo o carte, dar se răzgândeşte. Îşi pune într-un pahar, cam de un deget, ţuică, îşi clăteşte gura şi o scuipă într-o chiuvetă. GÂRLICI: Ptiu! Fir-ai a dracu! Poşircă! Cum de-o putea ăştia s-o bea? Cică, alcool cu aromă de ţuică! Un drac! Pufoaică! Pute a rahat de la combinat! MĂRIA: Pentru orbeţi! O să ajungi în fundul iadului! Au chiorât ăştia pe jumătate! …Şi-au surzit definitiv. GÂRLICI (se apropie de femeie şi o ciupeşte de fund) : Ştii tu?! MĂRIA (îi îndepărtează mâna): Păi află că ştiu! GÂRLICI (cu ochii parcă lipiţi de fundul femeii):

Ştii?… Păi dacă tot zici că ştii, ia zii ,,cât fac, fă, patru ori cinci?“ Mărie, că tot te crezi tu deşteapta neamului, ,,care e, fă, capitala Portugaliei?“ MĂRIA (uşor indignată):

,,Însoară-te, mă, târziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii, că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.“ GÂRLICI: ,,Păi, găseşte-mi tu una care să-mi placă şi să-mi pupe mâna la comandă, că acum o iau.“

32

THESAURUM

MĂRIA: ,,În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.“ GÂRLICI (arată spre raftul cu cărţi): Sorescu! Mare! Mare de tot! MĂRIA: Cunoaştem! Rânduieli! Că doar de-aia am pierdut timpul pe-aici! Dar nu schimba vorba! Moartea o dată vine! Muiere n-ai, copii de unde?… Testament nu vrei să faci? O dată închizi ochii şi dus eşti… Apoi, praful şi pulberea !! GÂRLICI: Ai vrea tu! Numai că în mine zace nemurirea. Ia uite: trecutul, prezentul, viitorul. Eternitatea, cum s-ar zice, în podul palmei!… Şi pe rafturile din faţă!

NICOLAE BĂLAŞA – PREŢ PE DISPREŢ

Este greu, dacă nu chiar imposibil, să hotărăşti care din scrierile lui Nicolae Bălaşa este mai aproape de suflet, scriitorul având grade diverse de concentrare a expresivităţii, dispunerea interioară a textelor, aducând la lumină delicate efecte, atât în roman, cât şi în piesele de teatru.

interioară a textelor, aducând la lumină delicate efecte, atât în roman, cât şi în piesele de

33

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

SCRIITOAREA VICTORIŢA DUŢU

DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ SCRIITOAREA VICTORIŢA DUŢU invitaţia reviste i „THESAURUM”, prezentând pentru

invitaţia revistei

„THESAURUM”, prezentând pentru început câteva date despre mine şi creaţia mea.

Doresc

onorez

34

THESAURUM

STUDII

ŞCOALA GENERALĂ PODRIGA, DRAGUŞENI, BOTOŞANI, ABSOLVITĂ IN 1986

LICEUL PEDAGOGIC BOTOŞANI, SECŢIA INVĂŢĂTORI / EDUCATORI:

1986-1990

FACULTATEA DE MATEMATICĂ - UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA” IAŞI: 1990-1995

FACULTATEA DE FILOSOFIE - UNIVERSITATEA . “AL.I.CUZA” IAŞI: 1994-1999

MASTERAT IN “LOGICĂ ŞI HERMENEUTICĂ’’ –

1998

ŞCOALA DE VARĂ, CU TITLUL „ FILOSIFIE, ŞTIINŢĂ, RELIGIE” FACULTATEA DE FILOZOFIE – UNIVERSITATEA BUCUREŞTI –

2011

ALTE DATE:

Ambasadoare a Păcii, în cadrul Organizaţiei Internaţionale „The Universal Circle of the Ambassadors of Peace” din 8 ianuarie 2011

35

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Laureată cu Diploma de Onoare , premiul Francofoniei a Concursului Internaţional “Europoezie” 2010 UNICEF, a Association Recontres Europeennes-Europosie , 9 decembrie 2010, cu volumul de versuri “Cuvintele” şi 2012 cu proză.

Membră de onoare pe viaţă a Casei de Cultura NAJI NAAMAN – LIBAN, Honorific member of “Maison Naaman pour la Culture”

Colaborator la revista de cultură franceză „Art’en Ciel”, coordonator Ivan Watelle

Membră a Societăţii Internaţionale de Poezie „World Poets Society”, organizaţie literară a poeţilor contemporani din întreaga lume, ce cuprinde 105 ţări.

Membră a societăţii internaţionale de poezie “Poetas del Mundo”

REALIZATOR al Emisiunii "Gândeşti, deci exişti ", la televiziunea TVRM Cultural şi Educaţional, Universitatea ‚SPIRU HARET” din 2008-2011

Profesor de matematică titular la ”Colegiul Tehnic Traian” Bucureşti

A publicat cărţi şi a făcut expoziţii de pictură în ţară şi străinătate.

36

THESAURUM

A obţinut premii naţionale şi internaţionale de poezie.

Colaborează la reviste naţionale şi internaţionale de cultură.

Colaborări cu televiziunile Trinitas, TVR Cultural, TVR.Ro, TVRM, Otv, Cosmos TV, Radio România Actualităţi, Radio România cultural, Radio Trinitas, Radio Linx

ACTIVITATE LITERARÃ ŞI ARTISTICÃ

Premiul special, la Concursul internaţional de pictură „Art and Life”, Japonia 2012

Festivalul internaţional de poezie „Primăvara poeţilor” 7-13 mai 2012, participă ca organizator, moderator, lectura şi creaţia proprie.

CONCOURS EUROPOESIE 2012- obţine Diplôme

de la Francophonie, Franţa, Paris

Participă la FESTIVAL INTERNATIONAL “THE ART TO BE HUMAN”-POEZIE, ARTĂ CONTEMPORANĂ ŞI MUZICĂ, Elveţia, Bruşti, cu poezie-lectură publică şi expoziţie de pictură, 1-3 iulie 2011.

Lansare de carte şi expoziţie de pictură la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Bucureşti, 9

37

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

decembrie 2010, în colaborare cu prof. univ. Raluca Lazarovici, proiecţie de filme cu picturile autoarei şi discuţii cu studenţii.

Lansarea cărţii „Ilinca” la Târgul de Carte Gaudeamus, noiembrie 2010, alături de Editura Betta şi de ceilalţi scriitori promovaţi de Editură.

Lansarea cărţii Ilinca” la Râmnicu-Vâlcea în cadrul Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanu, noiembrie 2010, alături de Editura Betta şi de ceilalţi scriitori promovaţi de Editură.

Lansarea cărţii „Ilinca” la Colegiul Tehnic Traian, Bucureşti, octombrie 2010, alături de Editura Betta şi de ceilalţi scriitori promovaţi de Editură.

Cartea „Ilinca” a fost lansată de către directorul editurii Betta, Nicolae Roşu , la data de 31 august, la Galeriile Anticariat „D.I.Grumazescu” Iaşi, alături de cărţile scriitorilor: Eliza Roha, Constantin Codrescu, Aureliu Goci.

August 2010 publică volumul de proză scurtă „Ilinca” la editura Betta

Octombrie 2009, participă la Conferinţa cadrelor didactice de limba română organizată de Şcoala Generală Nr 308, realizând proiecţii de video pictură

38

THESAURUM

şi momente poetice, lansare de carte, propriile creaţii.

recital din

Expoziţie de pictură în Centrul vechi al Bucureştiului, în cadrul ONGFEST, septembrie 2009. Expoziţie de pictură şi lansare de carte 27-30 septembrie 2009 în cadrul Congresului Cadrelor Didactice din România şi al cadrelor didactice române de peste hotare, unde au fost prezenţi Preşedintele României, Traian Băsescu şi Ministrul Învăţământului Ecaterina Andronescu, locaţia Politehnică.

Premiul internaţional de poezie "NAJI NAAMAN" 2009 LIBAN, secţiunea creaţie ,

Lansare Constanţa, Muzeul Naţional de Artă, iulie 2009 volumului „ Pulbere de lumină” versuri, în volumul antologic „ Izvoarele vieţii”şi cu ocazia multor altor manifestări culturale, inclusiv la emisiunea „Gândeşti, deci exişti” TVRM.RO, televiziunea Universității Spiru Haret, Bucureşti.

Publică „Pulbere de lumină” versuri, în volumul antologic „Izvoarele vieţii” 2009

Organizează şi participă în perioada 1-14 septembrie 2008, Expoziţia Internaţională de Pictură, româno- polonă, la CENTRUL CULTURAL M.I.R.A.

39

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

CÂŞIGÃ LOCUL III la CONCURSUL INTERNATIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI , august 2008 ” STARPRESS ” www.valcea-turism.ro , organizat din iniţiativa a două forţe scriitoriceşti , din MONTREAL - CANADA (poet - GEORGE FILIP) şi RM.VALCEA- ROMÂNIA (editor - LIGYA DIACONESCU), de Revista Internaţională STARPRESS (www.valcea- turism.ro), în Parteneriat cu RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL

Colaborări la reviste literare din ţară şi ale românilor de pretutindeni, “AGERO” Stuttgard, Observatorul Canada, Ramanian Times, Amurg sentimental, Tomis, Cuvântul, ROMANIAN GLOBAL NEWS, Asymetria,POLANICY

Expoziţie

februarie-14 februarie 2008, Foaierul “ NICHITA Stănescu”.

pictură

la

Centrul

cultural

M.I.R.A.

1

Expoziţie de pictură de grup la “GALERIA ARTELOR”, CERCUL MILITAR BUCUREŞTI 28 ianuarie 2008-7 februarie 2008

Mai, 2008, Manifestare literar-religioasă în cadrul Liceului de Metrologie Bucureşti, cu tema „Poezia religioasă şi liceenii”

40

THESAURUM

Primeşte Medalia Liceului „Constantin Brâncoveanu” cu ocazia participării la Zilele Liceului, cu expoziţie de pictură şi lansare de carte. Organizează momente poetice şi discuţii cu elevii, despre artă, poezie şi cuvântul sacru. Manifestare Ziua Europei iulie 2007, Sala Polivalentă, Bucureşti, participă cu lucrări de artă alături de alţi artişti români prestigioşi.

Festivalul “Carte şi arte”, expoziţie de pictură şi recital de poezie , organizat în foaierul Teatrului de Opereta “Ioan Dacian”, 3-7 octombrie, 2007

În 11 august, 2007 lansează la Constanţa antologia de versuri Drumurile vieţii, publicată la editura Anamarol.

Cea care aş fi in cadrul antologiei Drumurile vieţii, publicată la editura Anamarol, 2007.

În 20 august apare la postul de televiziune CosmosTV, la emisiunea Star Fame, unde prezintă cele două expoziţii, la invitaţia lui Carmen Stoian şi a lui Niks Koudounis.

Din mai până în septembrie 2007 expune în POLONIA cu un itinerariu de zece oraşe, expoziţie organizată de Domnul consul onorific al României, Cornel Calomfirescu. EXPOZIŢIE cu titlul PUNCTUL DE LA INFINIT

41

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Mai jos programul itinerariului expoziţiei:

MIEJSCE Z KOŃCA NIESKOŃCZONOŚĆ WYSTAWA MALARSTWA RUMUŃSKIEGO Kudowa Zdrój - 30.06. - 06.07. 2007.

- D P T CYGANERIA-* Str. 1-go Maja 29

Vernisaj:30.07 2007. ora: 19,00 Duszniki Zdrój od dnia 09.07. do dnia 18.07. 2007r.

- DWOREK CHOPINA -* PARK ZDROJOWY

Vernisaj: 09.07.2007. ora.: 16,00 Polanica Zdrój -

19.07. - 1.07. 2007.

- Miejska Galeria Sztuki- Str. Lipowa 2,Vernisażj:

19.07.2007, ora: 17,00 Nowa Ruda - 3.08 -

10.8.08.2007.

- MIEJSKI OŚRODEK KULTURY -* Str. Strzelecka

2-a Vernisaj: 03.08.2007. ora: 17,00 Bystrzyca Kłodzka 11.08 - 21. 08. 200r

- Muzeum Filumenistyczne w Bystrzycy Kłodzkiej -*

Str. Mały Rynek1, Vernisaj:ora 17.00 WIECZÓR Z FILMEM RUMUŃSKIM _ Seara de film românesc Contele Dracula - Książe Dracula Kudowa - Park Zdrojowy - 29.06.2007r. ora: 21.30 KONCERT MUZYKI RUMUŃSKIEJ Concert de muzică românească - Zespól kameralny Fascination Kudowa - Park Zdrojowy - 30.06.2007r. ora.: 16.00

W programie - în program :

Mariora fantazja rumuńska Eugen Mareczek Tance rumuńskie Bella Bartok

42

THESAURUM

Rumenüsch Jo Knümann Oblivione Astor Piazzola Frohes wochenend Józef Rixner Jalousie Jacvob

Din 24 mai până în octombrie 2007 expune în ELVEŢIA, în ţinutul Ticino, la Bellinzona, împreunã cu alţi patru pictori.

Publicarea romanului Singurătatea tatălui, vol. I, editura Anamarol, 2007

Expoziție de pictură la Sala Polivalentă în cadrul Congresului “Zilele frumuseţii”, Bucureşti, 1,2,3,4 martie, 2007, aceeaşi expoziţie de la Teatrul Naţional, “Lumina de pe umărul stâng”

Expoziție de pictură şi poezie la Teatrul Naţional Bucureşti, în cadrul expoziţiei Body-Mind-Spirit, intitulată “Lumina de pe umărul stâng”, 23,24,25 martie, 2007

Participa la Bodymindspiritfestival , martie 2007

Expoziţie permanentă la ceainăria RADEZ-VOUS, Calea Floreasca , 42 începând cu decembrie 2006

Expoziţie permanentă la CENTER CLUB , str. Academiei, nr 19, lângă Universitate, începând cu 16 ianuarie 2007 până la 28 februarie 2007.

43

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Expoziţie de pictură de grup la Club Caffe Asimo , Smadan, 41, Bucureşti expoziţie permanentă în perioada 8 iunie 2006-30 decembrie 2007

Aprilie, 2007, manifestare literar-artistică cu tema Arta în sufletul copilului Şcoala generală 308 Bucureşti

Zilele

Francofoniei,

2007,

organizează

seară

de

poezie

şi

expoziţie

de

artă

în

Centrul

Vechi

al

Bucureştiului.

Publicarea volumului de versuri Călătoria gândului în Antologia “Spiralele vieţii” 2006, Editura Anamarol, Bucureşti, unde au scris români din diaspora romanească, Canada, SUA, Germania,

Chișinău,

Australia,

Timişoara,

Iaşi, Constanţa,

Bucureşti

Publicarea volumului de versuri - poezie religioasă VREAU O ALTÃ LUME la editura ANAMAROL, cu lansare la MALL PLAZA ROAMANIA (distribuirea acesteia în toate Mall-urile din ţară şi în librăriile din Bucureşti, aprilie 2006)

Cartea împreună cu autoarea au apărut la Radio Cultural la emisiunea de joi seara, la orele 22,10 intitulată Creatori între sacru şi profan, şi pe postul de televiziune TVRM.

44

THESAURUM

Apariţia celui de al doilea volum de versuri :

Cuvintele, la Editura Muzeului Literaturii Române, noiembrie 2005

Expoziţia de pictură şi poezie Punctul de la infinit la Biblioteca Centrală Universitară, (Fundaţiile Regale) la Sala Profesorilor, în perioada 31 octombrie-12 noiembrie 2004

Volumul de versuri Cuvintele a avut o prezentare televizata , la postul B1.TV, la emisiunea “Lumea Cărţilor - Un poem pe zi”

Expoziţia personală de pictură la biserica Doamna Oltea în săptămâna patimilor, 5-10 aprilie, 2004, cu tema: Crucea în viaţa noastră

Apariţia cărţii de debut, placheta de versuri : Spaţii, la Editura Muzeului Literaturii Romane, august, 2004.

Debut în proză în revista literară Caligraf decembrie

2004

Debut literar în revista literară Sud, august, 2003

CĂRŢI PUBLICATEIlinca August 2010 , volumul de proza scurta la editura Betta. Volumul antologic al Concursului Internaţional de Poezie

NAJI NAAMAN 2009 LIBAN

45

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Pulbere de lumină versuri, în volumul antologic „Izvoarele vieţii” 2009 Singurătatea tatălui, roman, vol I, Editura Anamarol, 2007

Cea care aş fi - in cadrul antologiei Drumurile vieţii, publicată la Editura Anamarol, 2007

Călătoria gândului in Antologia Spiralele vieţii, 2006, Editura Anamarol

VREAU O ALTÃ LUME, la Editura ANAMAROL, aprilie 2006

Cuvintele, la Editura Muzeului Literaturii Române, noiembrie 2005

Spaţii,

august, 2004.

la

Editura

Muzeului

Literaturii

Editura Muzeului Literaturii Române, noiembrie 2005 Spaţii , august, 2004. la Editura Muzeului Literaturii 46 Romane,

46

Romane,

THESAURUM

179

Tu eşti mirele meu

Feciorelnic Eu mireasa ta fecioara Si-n această taină

A fecioriei care nunteşte

Păşim în lumina Lui Care este lumea

noastră

prin această poartă

a iubirii îmbrăţişate

în care iubirea ne va fi de acum încolo noua casă casa mea şi a ta în casa Lui cerească

Iubirea dintre el şi ea este un cuvânt al lui Dumnezeu

162

Eu mă uit la tine cum visezi eu am devenit visul tău şi tu trezirea mea de dimineaţă amândoi ne privim atât de miraţi că eu sunt atâta de mult tu

47

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

şi tu eşti

atât de mult eu

împreună vrem sa devenim atât de mult El încât

la aceasta masă

atât de tainică

a

iubirii

El

vine şi ne îmbrăţişează

Îi îmbrăţişează „pe tine şi eu” Tu şi eu Suntem în El Cuvântul Lui care naşte

O nouă casă

In casa iubirii

în care suntem

Ca sa devenim

O casa a Lui

95

Prinşi de mână Păşim unul lângă altul Pe albastrul cerului Aşa cum am păşi Pe o câmpie plină cu flori Petele de nori devin florile albe de sub picioarele noastre şi pământul doar o planetă ce călătoreşte prin univers călătorindu-ne pe noi

48

THESAURUM

cu fruntea spre stele şi lăsându-ne sub paşi urme de nori transformat în calea lactee

30

Mă înfăşor in tine Ca intr-o eşarfă de mătase Braţele tale Parcă sunt cerul albastru

Trupurile noastre sunt de lumină şi eu privesc prin tine către cel Preaînalt

tale Parcă sunt cerul albastru Trupurile noastre sunt de lumină şi eu privesc prin tine către

49

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

FLORENTIN SMARANDACHE PERSONALITATE A ŞTIINŢEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI & MONDIALE

Cronică literară de prof. ELENA ADRIANA RĂDUCAN

Am răsfoit pe îndelete „FORMULE PENTRU SPIRIT”, o carte de poezii a poetului FLORENTIN SMARANDACHE. Viaţa de fiecare zi, prinsă într-o altă dimensiune, îmi apare ca o existenţă filosofică, filtrată prin fugara privire a celui care trăieşte cu patetism fiecare clipă. Încleştarea viziunii poetice atinge paroxismul în poezia care dă şi titlul volumului „Formule pentru spirit”, unde poetul dezvăluie irezistibile mecanisme ale spiritului, adânci şi durabile, vizând şansa de a exista, înalta conştiinţă de sine, contemplarea lumii ca tot, „formulele pentru spirit” sugerând un model de reacţie în faţa evenimentelor de tot felul.

Efigia hâdă

a timpului

pe frunte.

Febril caut

Formule (care nu există) pentru spirit.

Creierii transpiră pe tâmple.

50

THESAURUM

A rămas oglinda - templu în care mă întâlnesc cu mine. FORMULE PENTRU SPIRIT

Obişnuit cu depărtările, cu plecările şi revenirile permanente în spaţiul natal, poetul Florentin Smarandache trăieşte imensul prilej al studierii hărţilor zonale, veşnicul joc al perspectivelor încrucişate, pe care şi-l asumă ca pe o stare de fapt, cântărindu-şi cu aceeaşi unitate de măsură liniştea sau neliniştea existenţială, abordând în fiecare clipă un alt model de înţelegere asupra vieţii şi a faptelor omeneşti. Cu fructe în ramuri lipsă - pomi în cadenţă, desculţi. Moara mulge de apă izvorul, şi în islaz:

delir-de-trandafiri. Curg măruntele, lacrimile de cer. Liniştea-mi măsoară depărtările - aceste negre plecări ale pupilelor mele.

ACESTE NEGRE PLECĂRI ALE PUPILELOR MELE

51

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Nostalgic şi îndârjit , Florentin Smarandache se distanţează de

Nostalgic şi îndârjit, Florentin Smarandache se distanţează de platitudini, vorbeşte cu sine, simplifică şi ornamentează viaţa, situându-se când în joc, când în afara jocului, confruntând meditativ lucrurile, natura cu tot avatarul ei. În lucruri se face târziu arini - cu capul greu de somn aplecat spre pământ, salcâmi - obosiţi de mult stat în picioare. Seara stinge cerul. Mai trec vânturi într-o barcă de aer. Pe stradă, un felinar aprins cu lumina de gard. TĂCEREA CA O BARCĂ

52

THESAURUM

THESAURUM Chiar dacă este la o vârstă, încă tânără, „jocul de- a viaţa” pare să -

Chiar dacă este la o vârstă, încă tânără, „jocul de-a viaţa” pare să-l singularizeze, poetul îşi trăieşte existenţa cu o considerabilă amploare, preţuind fiecare clipă, având decenţa cuvintelor, ocoleşte spusa pe şleau, nuanţează ideea cu nedomolită viziune poetică. Ca o fată lălâie, seara cade în genunchi lângă geam. Cer cu ochi negri. Prin timpane liniştea îşi face pat de culcare. Lucruri, toate, au devenit egale cu ele însele Se mai zbate puternic o libelulă într-un ceas - rog nu mă aşteptaţi, voi întârzia puţin printre stele. SINGUR PRINTRE STELE Dinamica fanteziei remodelează iubirea cu păr lung, amintiri ce rezonează, curmă ispitele sau împovărează gândul pentru totdeauna. Evidenţe

53

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

ce nu-şi schimbă vadul, surprind, tulbură, iscodesc, înţelenesc până la pierderea identităţii. Poeziile închinate iubirii nu domină cantitativ, dar răspund unei chemări plină de efuziuni lirice.

Şi citesc râurile, arborii, aerul, marea. Citesc râurile şi le scriu cu pietre, citesc arborii şi-i scriu cu nori, citesc marea şi-o scriu cu meduze. Şi scriu cu pietre, cu frunze, cu nori, cu meduze. Citesc iubirea cu părul lung - şi pentru a scrie înmoi tocul în lacrimi, în lacrimi. IUBIREA CU PĂRUL LUNG

tocul în lacrimi, în lacrimi. IUBIREA CU PĂRUL LUNG Neaşteptat de romantică, iubirea cântată de poetul

Neaşteptat de romantică, iubirea cântată de poetul Florentin Smarandache se îngemănează cu ziua şi noaptea, cu

54

THESAURUM

trecutul, prezentul şi viitorul, ancorând în timp şi la ţărm de mare, la poale de cer… visul împlinit sau neîmplinit, plăsmuind o iubire ca „o mică parte din divinitate”. Izvor de sens, iubirea îl prinde în capcana ei, atingând cel mai înalt prag al vieţii, recuperând prilejul nesfârşirii, a dezinvolturii fără margini.

Pe deal mestecenii se limpezesc în var. Izbucnesc salcâmii în hohote de muguri, luminile se-adun' în portocali. Vezi pasărea aceea ? Cu aripile se ţine de aer. Din melodia ei ţâşnesc izvoare. DIN MELODIA EI TÂŞNESC IZVOARE

Contragerea, perceperea iubirii ca pe-o icoană devine cu putinţă într-un anume moment. Ordinea orizonturilor se măreşte şi descreşte pe rând, încât poetul se împacă cu toate, convenienţele de rând se pun de acord cu cele lumeşti, înalta plăsmuire spirituală transformă totul în pasiune şi amintire.

Mă ustură sânii

55

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

cei frumoşi ca două corniţe de miel. Mă strâng anii tăi mici. Pe umeri părul cel muiat în noapte alunecă în şoapte lungi. Buzele tale, de sticlă, îmi biciuie obrajii, iar inima îmi dizolvă făptura ca valurile împrăştiind nisipuri pe ţărm. Şi atât de departe este cerul ochilor tăi Încât simfonia dragostei are numai uvertură. ICOANĂ

Când împăcat, când neîmpăcat cu sine, poetul Florentin Smarandache conturează într-un corpus de poezii viaţa în sine, zbaterea insului în univers, timpul ireversibil, iubirea, resemnarea, pasiunea, chemarea, depărtarea, aşteptarea, simţul acut al lucrurilor, resortul primordial, insolitul existenţei, încât universul întreg îi este solidar.

Plâng orele printre ani, ore rămase statui albe

56

THESAURUM

în lava cernită a vremii. Zarea (plină-de-ruşine) se strâmbă la mine, prin codri vântul atârnă în ştreang. Acolo, la margine de spaţiu, mă veţi găsi cerşind un Univers. MĂ VEŢI GĂSI CERŞIND UN UNIVERS

Sub durata acestui timp, oferindu-se implicit întregului UNIVERS prin creaţia sa, poetul FLORENTIN SMARANDACHE merită „rama” unui uriaş eveniment, menit a-i încununa anii de aşteptări, răsplata PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ.

unui uriaş eveniment, menit a - i încununa anii de aşteptări, răsplata PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ.

57

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

NEUTROSOFIA, O NOUĂ RAMURĂ A FILOSOFIEI PROF.UNIV.DR. FLORENTIN SMARANDACHE UNIVERSITATEA NEW MEXICO SUA

Abstract:

În această lucrare este prezentată o nouă ramură a filosofiei, numită neutrosofie, care studiază originea, natura, şi scopul neutralităţilor, precum şi interacţiunile lor cu diferite spectre de ideatic. Teza fundamentală: Orice idee <A> este T% adevărată, I% nedeterminată şi F% falsă, unde T, I, F sunt submulţimi standard sau non- standard incluse în intervalul non-standard ] 1 -0, + [.

Teoria fundamentală:

Fiecare idee <A> tinde să fie neutralizată, diminuată, echilibrată de idei <Non-A> (nu numai <Anti-A>, cum a susţinut Hegel) - ca o stare de echilibru. Neutrosofia stă la baza logicii neutrosofice, o logică cu valoare multiplă care generalizează logica fuzzy, la baza mulţimii neutrosofice care generalizează mulţimea fuzzy, la baza probabilităţii neutrosfice şi a statisticilor neutrosofice, care generalizează probabilitatea clasică şi imprecisă şi respectiv statisticile.

analiza non-

standard, număr hiper-real, infinitezimal, monadă, interval unitar real non-standard, operaţiuni cu mulţimi.

Cuvinte

cheie

şi

expresii:

58

THESAURUM

1991 MSC: 00A30, 03-02, 03B50

1.1. Cuvânt înainte. Pentru că lumea este plină de nedeterminare, o imprecizie mai precisă este necesară. De aceea, în acest studiu este introdus un nou punct de vedere în filosofie, care ajută la generalizarea ‘teoriei probabilităţilor’, ‘mulţimii fuzzy’, şi ‘logicii fuzzy’ la < probabilitate neutrosofică>, <mulţime neutrosofică> , şi respectiv <logică neutrosofică>. Ele sunt utile în domeniul inteligenţei artificiale, reţelelor neuronale, programării evoluţionare, sistemelor neutrosofice dinamice, şi mecanicii cuantice.

În special în teoria cuantică există o incertitudine cu privire la energie şi la momentul particulelor, deoarece particulele nu au poziţii exacte în lumea subatomică, vom calcula mai bine probabilităţile lor neutrosofice la unele puncte (adică implicȃnd un procentaj de incertitudine şi nedeterminare - în spatele procentajelor de adevăr şi respectiv de falsitate) decȃt probabilităţile lor clasice.

În afară de matematică şi de filosofia inter- relaţională, se caută Matematica în conexiune cu Psihologia, Sociologia, Economia, şi Literatura.

Acesta este un studiu de bază al filosofiei neutrosofice, deoarece consider că un întreg colectiv de cercetători ar trebui să treacă prin toate şcolile / mişcările/ tezele / ideile filozofice şi

59

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

să extragă caracteristici pozitive, negative, şi neutre. Filosofia este supusă interpretării. Prezentăm o propedeutică şi o primă încercare de astfel de tratat. [O filozofie neutrosofică exhaustivă (dacă aşa ceva este posibil) ar trebui să fie o sinteză a tuturor filozofiilor dintr-un sistem neutrosofic. ]

Acest articol se compune dintr-o colecţie de fragmente concise, scurte observaţii, diverse citate, aforisme, unele dintre ele într-o formă poetică. (Referinţele principale sunt enumerate după mai multe fragmente individuale.) De asemenea, articolul introduce şi explorează noi termeni în cadrul avangardei şi al metodelor filozofice experimentale sub diverse logici valorice.

1.2. Neutrosofie, o nouă ramură de Filosofie

A) Etimologie:

Neutru-sofie [Din francezul neutre <latinul neuter, neutru, şi grecescul sophia, calificare / înţelepciune] înseamnă cunoaştere a gândirii neutre.

B) Definiţie:

Neutrosofia este o nouă ramură a filosofiei, care studiază originea, natura, şi scopul neutralităţilor, precum şi interacţiunile lor cu diferite spectre ideatice.

60

THESAURUM

C) Caracteristici:

Acest mod de gândire:

- propune noi teze filozofice, principii, legi, metode, formule, mişcări;

- arată că lumea este plină de nedeterminare;

- interpretează neinterpretabilul;

- tratează din unghiuri diferite concepte şi sisteme

vechi, arătând că o idee, care este adevărată într- un sistem de referinţă dat, poate fi falsă în altul -

şi invers;

- încearcă să atenueze războiul de idei, şi să se

războiască cu ideile paşnice; - măsoară stabilitatea sistemelor instabile, şi instabilitatea sistemelor stabile.

D) Metode de Studiu Neutrosofic:

matematizare (logica neutrosofică, probabilitatea neutrosofică şi statisticile neutrosofice, dualitate),

generalizare, complementaritate, contradicţie, paradox, tautologie, analogie, reinterpretare, asociere, interferenţă, aforistic, lingvistic, transdisciplinaritate.

E) Formalizarea:

Să notăm cu <A> o idee, sau propunere, teorie, eveniment, concept, entitate, cu <Non-A> ceea ce nu este <A>, şi cu <Anti-A> opusul <A>. De asemenea, <Neut-A> simbolizează ceea ce nu este nici <A> nici <Anti-A> şi anume neutralitatea dintre cele două extreme. Şi <A'> o versiune a <A>. <Non-A> este diferit de <Anti-A>.

61

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

De exemplu:

Dacă <A> = alb, apoi <Anti-A> = negru (antonim), dar <Non-A> = verde, roşu, albastru, galben, negru, etc. (orice culoare, mai putin albul), în timp ce <Neut-A> = verde, roşu, albastru, galben, etc. (orice culoare, cu excepţia albului şi negrului), şi <A'> = alb închis, etc. (orice nuanţă de alb).

Într-un mod clasic:

<Neut-A> <Neut-(Anti-A)>, adică neutralităţile lui <A> sunt identice cu neutralităţile lui <Anti- A>.

<Non-A><Anti-A> şi <Non-A> <Neut- A> precum şi, <A> <Anti-A> = , <A> <Non-A> = , ori <A>, <Neut-A> şi <Anti-A> sunt disjuncte două câte două. <Non-A> este completarea lui <A> cu privire la mulţimea universală. Dar pentru că în multe cazuri frontierele dintre noţiuni sunt vagi, imprecise, este posibil ca <A>, <Neut-A>, <Anti-A> (şi bineinţeles <Non-A>) să aibă părţi comune, două cîte două.

F) Principiul fundamental:

Între o idee <A> şi opusul ei <Anti-A>, există un spectru continuu de putere a neutralităţilor <Neut-A>.

62

THESAURUM

G) Teza fundamentală:

Orice

nedeterminată, şi F% falsă, unde T, I, F

] - 0, 1 + [.

idee

<A>

este

T%

adevărată,

H) Legi principale:

I%

Să luăm <> ca atribut şi (T, I, F) în ] - 0, 1 + [ 3 . Atunci:

- Există o propunere <P> şi un sistem de referinţă {R}, astfel că <P> este T% <>, I% nedeterminat sau <Neut->, şi F% <Anti->.

- Pentru orice propunere <P>, există un sistem de

referinţă {R}, astfel că <P> este T% <>, I% nedeterminat sau <Neut-> şi F% <Anti->. - <> este într-o anumită măsură <Anti->, în timp ce <Anti-> este într-o anumită măsură <>.

Prin urmare:

Pentru fiecare propoziţie <P> există sisteme

, astfel că <P> arată

diferit în fiecare dintre ele - obţinand toate stările

posibile de la <P> la <Neut-P> până la <Anti-P>. Şi ca o consecinţă, pentru oricare două propoziţii <M> şi <N>, există două sisteme de referinţă {R M } şi respectiv {R N }, astfel că <M> şi <N> arată la fel. Sistemele de referinţă sunt ca nişte oglinzi de curburi diferite care reflectă propoziţiile.

de referinţă {R 1 }, {R 2 },

63

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

I) Motto-uri:

- Totul este posibil chiar şi imposibilul!

- Nimic nu este perfect, nici chiar perfecţiunea!

J) Teorie Fundamentală:

Fiecare <A> idee tinde să fie neutralizată, diminuată, echilibrată de idei <Non-A> (nu numai <Anti-A>, cum a susținut Hegel) - ca o stare de echilibru. Între <A> şi <Anti-A> există infinit de multe idei <Neut-A>, care pot echilibra <A> fără

a fi necesare versiuni <Anti-A>.

Pentru a neutraliza o idee trebuiesc descoperite toate cele trei laturi ale sale: de sens (adevărul), de nonsens (falsitate), şi de imprecizie (nedeterminare) apoi trebuiesc inversate / combinate. Ulterior, ideea va fi clasificată ca neutralitate.

K) Delimitarea de alte concepte şi teorii filozofice:

1. Neutrosofia se bazează nu numai pe analiza de propuneri opuse, aşa cum face dialectica, ci de asemenea pe analiza neutralităţilor dintre ele. 2. În timp ce epistemologia studiază limitele cunoaşterii şi ale raţionamentului, neutrosofia trece de aceste limite şi ia sub lupă nu numai caracteristicile definitorii şi condiţiile de fond ale unei entităţi <E> - dar şi tot spectrul <E'> în legătură cu <Neut-E> . Epistemologia studiază contrariile filozofice, de exemplu <E> versus <Anti-E>, neutrosofia studiaza <Neut-E> versus <E> şi versus <Anti-

64

THESAURUM

E> ceea ce înseamnă logică bazată pe neutralităţi. 3-4. Monismul neutru afirmă că realitatea ultimă nu este nici fizică nici mentală. Neutrosofia constă într-un punct de vedere pluralist: o infinitudine de nuanţe separate şi ultime conturează lumea. 5. Hermeneutica este arta sau ştiinţa interpretării, în timp ce neutrosofia creează idei noi şi analizează o gamă largă de câmp ideatic prin echilibrarea sistemelor instabile şi dezechilibrarea sistemelor stabile. 6. Filozofia Perennis spune adevărul comun al punctelor de vedere contradictorii, neutrosofia combină cu adevărul de asemenea şi neutralele. 7. Falibilismul atribuie incertitudine fiecărei clase de convingeri sau propuneri, în timp ce neutrosofia acceptă afirmaţii 100% adevărate precum şi afirmaţii 100% false, - în plus, verifică în care sisteme de referinţă procentajul incertitudinii se aproprie de zero sau de 100.

L) Limitele filozofiei:

Întreaga filozofie este un tautologism:

adevărat în virtutea de formă, pentru că orice idee lansată pentru prima oară este dovedită ca adevărată de către iniţiatorul(ii) său(i). Prin urmare, filozofia este goală sau dezinformativă, şi reprezintă a priori cunoaşterea. Se poate afirma: Totul este adevărat, chiar si falsul! Şi totuşi, întreaga filozofie este un nihilism:

pentru ca orice idee, odată dovedită adevărată, este mai târziu dovedită ca falsă de către urmaşi. Este o contradicţie: fals în virtute de formă. Prin

65

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

urmare, filozofia este supra-informativă şi o cunoaştere a posteriori. Astfel, se poate afirma: Totul este fals, chiar şi adevărul!

Toate ideile filozofice care nu au fost încă contrazise vor fi mai devreme sau mai târziu contrazise deoarece fiecare filozof încearcă să găsească o breşă în sistemele vechi. Chiar şi această nouă teorie (care sunt sigur că nu este

Şi mai târziu alţii o vor

sigură!) va fi inversată instala înapoi

Prin urmare, filozofia este logic necesară şi logic imposibilă. Agostoni Steuco din Gubbio a avut dreptate, diferenţele dintre filozofi sunt de nediferenţiat. Expresia lui Leibniz <adevărat în orice lume posibilă> este de prisos, peiorativă, întrucât mintea noastră poate construi de asemenea o lume imposibilă, care devine posibilă în imaginaţia noastră. (F. Smarandache, "Sisteme de axiome inconsistente", 1995.) - În această teorie nu se poate dovedi nimic! - În această teorie nu se poate nega nimic! Filosofism = Tautologism + nihilism.

M) Clasificarea de idei:

a) acceptate cu uşurinţă, uitate repede; b) acceptate cu uşurinţă, uitate greu; c) acceptate greu, uitate repede; d) acceptate greu, uitate greu.

66

THESAURUM

Şi versiuni diferite între orice două categorii.

N) Evoluţia unui idei <A> în lume nu este ciclică (după cum a afirmat Marx), dar discontinuă, înnodată, fără margini:

<Neut-A> = fond ideatic existent, înainte de apariţia lui <A>; <Pre-A> = o pre-idee, un precursor al lui <A>; <Pre-A'> = Spectru de versiuni <Pre-A>; <A> = Ideea în sine, care dă naştere implicit la:

<Non-A> = ceea ce este în afara lui <A>; <A'> = Spectru de versiuni <A> după interpretări / înţelegeri (greşite) de către persoane, şcoli, culturi diferite; <A/Neut-A> = Spectru de derivate /deviaţii <A>, deoarece <A> se amestecă parţial mai întâi cu idei neutre; <Anti-A> = Opusul direct al <A>, dezvoltat în interiorul lui <Non-A>; <Anti-A'> = Spectru de versiuni <Anti-A> după interpretări / înțelegeri (greşite) de către persoane, şcoli, culturi diferite; <Anti-A/Neut-A> = Spectru de derivate /deviaţii <Anti-A>,

ceea ce înseamnă <Anti-A> parţial şi <Neut-A> partial combinate în procentaje diferite; <A'/Anti-A'> = Spectru de derivate /deviaţii după amestecarea spectrelor <A'> şi <Anti-A'>; <Post-A> = După <A>, o post-idee, o concluzie; <Post-A'> = Spectru de versiuni <Post-A>; <Neo-A> = <A> reluat într-un mod nou, la un alt

67

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

nivel, în condiţii noi, ca într-o curbă iregulată cu puncte inflexiune, în perioade evolute şi evolvente, într-un mod de recurent, viaţa lui <A> re-începe.

"Spirala" evoluţiei, a lui Marx, este înlocuita cu o curbă diferenţială complexă, cu urcuşurile şi coborâşurile sale, cu noduri - pentru că evoluţia înseamnă şi cicluri de involuţie. Aceasta este dinafilozofia = studiul drumului infinit al unei idei. <Neo-A> are o sferă mai largă (incluzând, în afară de părţi vechi ale <A> şi părţi ale <Neut-A> rezultate din combinaţii anterioare), mai multe caracteristici, este mai eterogen (după combinaţii cu diferite idei <Non-A> ). Dar, <Neo-A>, ca un întreg în sine, are tendinţa de a-şi omogeniza conţinutul şi apoi de a dezomogeniza prin alăturarea cu alte idei. Şi aşa mai departe, până când <A>-ul anterior ajunge la un punct în care încorporează în mod paradoxal întregul <Non-A>, fiind nedesluşit de ansamblu. Şi acesta este punctul în care ideea moare, nu poate fi distinctă de altele. Întregul se destramă, pentru că mişcarea îi este caracteristică într-o pluralitate de idei noi (unele dintre ele conţinând părţi din originalul <A>), care îşi încep viaţa lor într-un mod similar. Drept un imperiu multinaţional. Nu este posibil să se treacă de la o idee la opusul său, fără a trece peste un spectru de versiuni ale ideii, de abateri sau idei neutre între cele două.

68

THESAURUM

Astfel, în timp, <A> ajunge să se amestece cu <Neut-A> şi <Anti-A>.

Nu am spune că "opusele se atrag", dar <A> şi <Non-A> (adică interiorul, exteriorul şi neutrul ideii).

Prin urmare, rezumatul lui Hegel a fost incomplet: o teză este înlocuită de alta, numită anti-teză; contradicţia dintre teză şi anti-teză este depăşită şi astfel rezolvată printr-o sinteză. Deci

şi Engels

Socrate la început, sau Marx (materialismul dialectic). Nu este un sistem triadic:

- Teză, antiteză, sinteză (Hegelieni); sau

negaţiei

(Marxişti); ci un sistem piramidal pluradic, aşa cum se vede

mai sus.

-

Afirmaţie,

negare,

negaţie

a

Antiteza <Anti-T> a lui Hegel şi Marx nu rezultă pur şi simplu din teza <T>. <T> apare pe un fond de idei preexistente, şi se amestecă cu ele în evoluţia sa. <Anti-T> este construit pe un fond ideatic similar, nu pe un câmp gol, şi foloseşte în construcţia sa, nu numai elemente opuse <T>, dar şi elementele de <Neut-T>, precum şi elemente de <T >. Căci o teză <T> este înlocuită nu numai de către o antiteză <Anti-T>, dar şi de diferite versiuni ale neutralităţilor <Neut-T>. Am putea rezuma astfel: teză-neutră (fond ideatic

69

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

înainte de teză), pre-teză, teză, pro-teză, non- teză (diferită, dar nu opusă), anti-teză, post-teză, neo-teză. Sistemul lui Hegel a fost purist, teoretic, idealist. A fost necesară generalizarea. De la simplism la organicism.

O) Formule filozofice:

De ce există atât de multe şcoli filozofice distincte (chiar contrare)? De ce, concomitent cu introducerea unei noţiuni <A>, rezulta inversul ei <Non-A>? Acum, sunt prezentate formule filozofice numai pentru că în domeniul spiritual este foarte dificil să obţii formule (exacte).

a) Legea Echilibrului:

Cu cât <A> creşte mai mult, cu atât scade <Anti- A>. Relația este urmatoarea:

<A><Anti-A> = k<Neut-A>, unde k este o constantă care depinde de <A> şi <Neut-A> este un punct de sprijin pentru echilibrarea celor două extreme.

În cazul în care punctul de sprijin este centrul de greutate al neutralităţilor, atunci formula de mai sus este simplificată:

<A><Anti-A> = k, unde k este o constantă care depinde de <A>.

Cazuri particulare interesante:

Industrializare Spiritualizare = constant, pentru orice societate.

70

THESAURUM

Cu cât o societate este mai industrializată, cu atȃt scade nivelul spiritual al cetăţenilor săi. Ştiinţa Religie = constant. Alb Negru = constant.

Plus Minus = constant. Împingând limitele, în alte cuvinte, calculând în spaţiul absolut, se obţine:

Totul Nimic = universal constan.

Ne îndreptăm către o matematizare a filozofiei, dar nu în sens Platonian.

Graficul 5. O.a.1:

Materialism  Idealism = constant, pentru orice societate. S P I R I T U
Materialism  Idealism = constant, pentru
orice societate.
S
P
I
R
I
T
U
A
L
M A T E R I A L

71

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Axele carteziene verticale şi orizontale sunt asimptote pentru curba MI = k.

b) Legea Anti-reflexivitate:

<A> în oglindă cu <A> dispare treptat. Sau <A>-ul lui <A> se poate transforma într-un <A> distorsionat.

Exemple:

Căsătoria între rude dă naştere la descendenţi anoşti (de multe ori cu handicap). De aceea, amestecând specii de plante (şi uneori, rase de animale şi oameni), obţinem hibrizi cu calităţi şi / sau cantităţi mai bune. Teoria biologică a amestecării speciilor. De aceea, emigrarea este benignă întrucât aduce sânge proaspăt într-o populaţie statică. Nihilismul, propovăduit după romanul "Părinţi şi copii" de Turgeniev în 1862 drept o negare absolută, neagă totul, prin urmare, se neagă pe sine! Dadaismul dadaismului dispare.

c) Legea de Complementaritate:

<A> simte nevoia să se completeze prin <Non-A> cu scopul de a forma un întreg.

Exemple:

Persoanele diferite simt nevoia să se completeze reciproc şi să se asocieze. (Bărbatul cu femeia.) Culorile complementare (care, combinate la intensităţile potrivite, produc albul).

72

THESAURUM

d) Legea Efectului Invers:

Atunci când este încercată convertirea cuiva la o idee, credinţă, sau religie prin repetiţii plictisitoare sau prin forţă, acea persoana ajunge să o urască.

Exemple:

cineva să facă ceva, cu atât

persoana vrea mai puţin să o facă. Dublând regula, ajungi la înjumătăţire. Ce e mult, nu e bine (invers proporţional). Când ești sigur, nu fii! Atunci când forţăm pe cineva să facă ceva, persoana va avea o reacţie diferită (nu necesar opusă, precum afirma axioma legii a treia a mişcării a lui Newton):

Cu

cât rogi

pe

 G  F ACȚIUNE
G
F
ACȚIUNE

73

E

N

U

I

R

E

A

C

Ț

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

e) Legea Identificării Întoarse:

<Non-A> este un <A> mai bun decât <A>.

Exemplu:

Poezia este mai filozofică decât filozofia.

f) Legea Întreruperii Conectate:

<A> şi <Non-A> au elemente în comun.

Exemple:

Există o distincţie mică între "bine" şi "rău". Raţionalul şi iraţionalul funcţionează împreună inseparate. Conştiinţa şi inconştienţa în mod similar. "Vino, sufletul mi-a spus, haide să scriem poezii pentru corpul meu, căci suntem Unul" (Walt Whitman). Finitul este infinit [vezi microinfinitatea].

g) Legea Întreruperii de Identităţi:

Lupta permanentă între <A> şi <A'> (unde

<A’> sunt diferite nuanţe de <A>).

Exemple:

Lupta permanentă între adevărul absolut şi adevărul relativ. Distincţia dintre falsul clar şi falsul neutrosofic (cea de doua noţiune reprezintă o combinaţie de grade de falsitate, nedeterminare, şi adevăr).

h) Legea Compensaţiei:

Dacă acum <A>, atunci mai târziu <Non-A>.

74

THESAURUM

Exemple:

Orice pierdere are un câștig. [ceea ce înseamnă că mai târziu va fi mai bine, pentru că ai învăţat ceva din pagubă]. Nu există niciun succes fără eşec [aveţi răbdare!].

i) Legea Stării Stabilite:

Nu pot fi depăşite limitele proprii. (Ne învârtim în cercul propriu.)

j) Legea Gravitaţiei Ideaţionale:

Fiecare idee <A> atrage şi respinge altă idee <B> cu o forţă direct proporţională cu produsul măsurilor lor neutrosofice şi exponenţialul distanţei lor. (În opoziţie cu reafirmarea modernă a Legii lui Newton cu privire la gravitaţia particulelor de materie, distanţa influenţează direct proporţional

- nu indirect: cu cât sunt ideile mai opuse (distanţate), cu atât se atrag mai puternic.)

k) Legea Gravitaţiei Universale Ideaţionale:

<A> tinde către <Non-A> (nu către <Anti-A> cum a spus Hegel) şi reciproc. Există forţe care acţionează asupra lui <A>, orientând-o către <Non-A>, până când un punct critic este atins, iar apoi <A> se întoarce. <A> şi <Non-A> sunt în continuă mişcare, iar limitele lor se schimbă în consecinţă.

75

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Exemple:

Perfecţiunea duce la imperfecţiune. Ignoranţa este mulţumitoare.

Caz particular:

Fiecare persoană tinde să se apropie de nivelul său de… incompetenţă! Aceasta nu este o glumă, ci purul adevăr:

Să spunem că X obţine un loc de muncă la nivelul

L1;

dacă este bun, este promovat la nivelul L2; daca este bun în noua sa poziţie, este promovat mai departe la L3;

până când el nu mai este

bun şi prin urmare, nu mai este promovat; astfel, el a ajuns la nivelul său de incompetenţă. <A> tinde către <Non-A>. Prin urmare, idealul fiecăruia este de a tinde către ceea ce nu poate face.

şi aşa mai departe

Dar mişcarea este neliniară. <Non-A> dispune de o gamă largă (continuum de putere), de versiuni care "nu sunt <A>" (<A> exterior), să le indexăm în mulţimea{<Non-A> i } i .

(Toate versiunile{<Anti-A> i } i sunt incluse în <Non-A>.) Prin urmare, infinit de multe versiuni <Non-A> i gravitează, precum planetele în jurul unui atru, pe orbitele lui <A>. Şi între fiecare versiune <Non- A> i şi centrul de greutate al "astrului" <A>, există forţe de atracţie şi de respingere. Se apropie una de alta până când se ajunge la anumite limite

76

THESAURUM

critice minime: P m(i) pentru <A> şi Q m(i) pentru <Non-A> i şi apoi se depărtează una de cealaltă până la atingerea anumitor limite maxime: P M(i) pentru <A> şi Q M(i) pentru <Non-A> i . Prin ecuaţii diferenţiale putem calcula distanţele minime şi maxime (spirituale) dintre <A> şi <Non-A> i , coordonatele carteziene ale punctelor critice şi status quo-ul fiecărei versiuni. Am putea spune că <A> şi o versiune <Non-A> i se întâlnesc într-un punct absolut / infinit. Când toate versiunile <Non-A> i cad sub categoria <A> avem o catastrofă!

Bibliografie

Florentin Smarandache, “A Unifying Field in Logics: Neutrosophic Logic. Neutrosophy, Neutrosophic Set, Neutrosophic Probability and Statistics”, 1995.

Field in Logics: Neutrosophic Logic. Neutrosophy, Neutrosophic Set, Neutrosophic Probability and Statistics”, 1995. 77

77

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

UN PORTRET ÎN FILIGRAN DE SUFLET AMINTIRI INEDITE DESPRE PROF. TRAIAN CANTEMIR

Cronică literară de prof

ELENA ADRIANA RĂDUCAN

Fie că este vorba de o simplă răsfoire a cărţii

„Un portret în filigran de suflet”, fie că e

vorba de o lectură susţinută, cititorul rămâne surprins de personalitatea eminentului profesor Traian Cantemir.

O carte semnată de mai mulţi autori,

coordonator prof. Nicolae Ciurea Genuneni, care a văzut lumina tiparului la Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 2011. Volumul de suflet al inimosului colectiv de autori este dedicat

amintirii ilustrului profesor Traian Cantemir. O parte din documentele şi materialele iconografice, privind viaţa filologului, folcloristului, dialectologului, criticului, istoricului literar, romancierului şi publicistului Traian Cantemir, au fost puse la dispoziţia autorilor, chiar de fiul profesorului, dr. ing. Lorin Cantemir. Cartea este structurată în patru capitole:

Capitolul I - DÂRA DE LUMINĂ

Găsim materiale semnate de profesori şi scriitori, după cum urmează: Nicolae Ciurea Genuneni, Doru Moţoc, Laurenţiu Stilea, Doina

78

THESAURUM

Pârşcoveanu, Ion Soare, Ion Manafu, Ion Popescu-Sireteanu, Ioan Dănilă, Nicolae Manolescu, Doina Cmeciu, Gheorghe Deaconu, Constantin Călin, Nicolae Nicolescu, Ioan Mitrea, Elena Bulai, Elena Stoica-Enescu, Mariana Severin, Marin Cosmescu, Pompiliu Stan, Mircea Frânculescu, N.G. Popescu-Rebus, Elena Bostan, Vasile Robciuc, Gheorghe Dumitraşcu.

Capitolul II - CUNUNA VIEŢII

O selecţie valoroasă semnată de autorii:

Nicolae Ciurea-Genuneni, Elena Pascanciuc, Ioan Dănilă, E. Ionaşcu, Ion Popescu-Sireteanu, Gheorghe Deaconu, A. Buzera, Marin Buga, Marilena Tutilă, N. Nicolescu, Rodica Miron, Nicolae Cârlan.

Capitolul III - LUMEA SPIRITUALĂ A

PROFESORULUI TRAIAN CANTEMIR

Interesante articole, semnate de: Nicolae Ciurea- Genuneni şi Costea Marinoiu

Capitolul IV -

PRIVIRE

PESTE

UMERII

TIMPULUI ŞI AI VÂRSTELOR

79

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Cuprinde materiale, fotografii, documente inedite, capitol realizat de Lorin Cantemir şi Nicolae Ciurea-Genuneni.

În cele 604 pagini ale cărţii, lectorul va întâlni un

deosebit climat spiritual, datorat autorilor mai sus amintiţi. Primul capitol, intitulat simbolic Dâra de lumină metafora prin care Nicolae Ciurea- Genuneni consideră că „botezul luminării sufletului şi minţii omului începe cu dascălul”. El,

dascălul, adică „dâra de lumină” este „firul care-l conduce pe fiecare spre culmile valorilor materiale

şi spirituale, flacăra de pe pământ care se stinge

întotdeauna arzând”. Ca prim mentor al Cenaclului Anton Pann,

e bine de ştiut că prof. Traian Cantemir se

stabileşte la Râmnicu-Vâlcea, începând din toamna anului 1944, datorită aspectelor sociale existente la Cernăuţi. O scânteie în mişcare- Capitolul I - poartă semnătura prof. Doru Moţoc, care ne familiarizează cu eleganţa comportamentală a distinsului prof. Traian Cantemir, uimind prin frumuseţea salutului, constând în ridicarea pălăriei în faţa semenilor săi. Vocaţia pedagogică a vechiului dascăl impresionează. Prof. Doru Moţoc îşi aminteşte cu nostalgie de o obişnuită oră de limba română, când prof. T. Cantemir a făcut următoarea digresiune: „nu toţi oamenii au şansa să realizeze ceva deosebit, măreţ. Nu toţi pot deveni celebri. Dar există ceva ce putem face cu toţii: să nu fim reci, inerţi, sloiuri de gheaţă umblătoare. Să ne

80

THESAURUM

străduim să ardem pentru ceva, pentru o idee, pentru un ideal, pentru orice. Să fim, cu alte cuvinte, o scânteie, oricât de mică, pentru că o scânteie în mişcare e o rază şi ce lucru mai important poate face un om, decât să aducă lumină în el şi în jurul lui? ”. Da, e adevărat, sunt cuvinte care-i marchează şi pe cei mai puţin sensibili, recunosc cu sinceritatea profesorului de astăzi că sunt îndemnuri care rămân şi ce poate fi mai frumos, când semenii îţi sunt recunoscători peste ani şi ani. Aş zice, fără teama de a greşi, că neîntinata amintire păstrată prof. T. Cantemir derivă din forma specială de comunicare şi din fineţea logicianului, toate astea le-am văzut citind cartea de la A la Z. Despre marea artă pedagogică a prof. T. Cantemir, vorbeşte prof. Laurenţiu Stilea în „Traian Cantemir şi farmecul artei sale pedagogice”. În opinia prof. Laurenţiu Stilea, activitatea excepţională de instruire, desfăşurată de prof. T. Cantemir avea la bază trei principii:

1. „Urmărea ca lecţiile sale să devină o adevărată plăcere”; 2. „Profesorul ştia să statueze, în mod tacit, un principiu al respectului şi al sincerităţii reciproce, prin felul de a vorbi”; 3. „Caracterul calitativ excepţional al procesului de predare” Un titlu care mi-a atras atenţia – Profesorul Darul de a fi nemuritor poartă semnătura prof. Doina Pârşcoveanu, care notează succint: „A

81

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

impus prin naturaleţe şi bunătate constantă un spirit critic firesc, blând, care nu-l speria niciodată pe copilul creator”. Greu să te opreşti doar la câteva aprecieri, cartea este un preţios document despre un model de dascăl, iau la întâmplare un alt titlu Domnu’ Cantemir, semnat de scriitorul Ion Soare. Vorbind de ochii căprui ai prof. Cantemir, metaforizează, numindu-i „ferestre ale sufletului” dincolo de care se vedea că „cineva este înăuntru.” Scriitorul conchide lapidar:

„M-aş apleca adânc în faţa dumnealui şi i-aş spune : Mulţumesc, Domnule Profesor Cantemir, pentru colţul împărăţiei de vise şi cuvinte, pe care le-aţi lăsat moştenire.” Lectorul are surpriza să descopere în paginile cărţii activitatea de dialectolog a prof. T. Cantemir, datorită consemnărilor distinsului prof. Ion Manafu. Dincolo de generalităţi, descoperim ceva inedit în amintirile prof. univ. Ion Popescu- Sireteanu, e vorba de textele istroromâne ale prof. T. Cantemir. Găsim în consemnările prof. Ion Popescu Sireteanu:

„În anii 1932, 1933 stă aproape trei luni şi jumătate în Istria, culege folclor în dialect, consemnează cuvinte, nume proprii de persoane, de animale şi de locuri, adună informaţii noi, privitoare la etnografia şi istoria acestor români trăitori în limba de pământ arid numită Istria, la sud de Triest”. Reala preţuire a prof. T. Cantemir o aflăm din rândurile semnate de dialectologul Ioan Dănilă, un nume de referinţă în şirul

82

THESAURUM

universitarilor. Criticul literar Nicolae Manolescu l-a avut ca dascăl de limba română pe cel ce a devenit „o amintire de neuitat”- Traian Cantemir. Aş dori să mulţumesc colectivului de autori pentru o atare selecţie şi prezentare, pentru minunata idee de a oferi cititorilor o carte despre personalitatea ilustrului prof. Traian Cantemir.

pentru minunata idee de a oferi cititorilor o carte despre personalitatea ilustrului prof. Traian Cantemir. 83

83

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

PARTEA A

TREIA

CRONICI ŞI CREAŢII LITERARE TRAIANA CHIRCIU

A TREIA CRONICI ŞI CREAŢII LITERARE TRAIANA CHIRCIU Născută în oraşul Craiova, urmează cursurile școlii

Născută în oraşul Craiova, urmează cursurile școlii primare și gimnaziale în oraşul natal, la școlile „Trișcu” și „Tudor Vladimirescu”. Liceul Nicolae Bălcescu - Craiova ( astăzi C.N. CAROL I ) FACULTATEA DE FILOLOGIE, secţia ROMÂNĂ – FRANCEZĂ UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Cărţi tipărite, semnate Traiana Chirciu:

Analiza gramaticală și dificultățile ei, Editura Lucman, București, 1999 Limba română – vocabular, semantică, fonetică, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2000

84

THESAURUM

Publică literatură sub pseudonimul ANA VIDA

Romanul La limita normalului, Editura Alma, Craiova, 2010 Două volume de proză și poezie Anotimpurile, Editura „M. Duțescu”, Craiova, 2012

MARIONETĂ

Părul bogat şi gene negre de mătase pun în lumină chipul alb de var; nasul e cârn şi pistruiat, ca de copil, trupul frumos are sclipiri de chihlimbar

Cânepă groasă, dura o-nconjoară, Îi prinde capul, trupul de artistă, Sforanul nemilos, meschin, e-o brută, Îndrăgostiţi doar de firea-i egoistă

Îşi simte trupul slab şi mintea subjugată, se mişcă doar împinsă de arcuri nevăzute; strânsoarea sforilor e lanţ gros de galeră plutind, mânată de destin, pe ape neştiute

A fost o primăvară cu priviri de soare; s-a copt la timp şi minte-n toiul verii; în toamna vieţii ar vrea să scape din strânsoare, să uite şi să şteargă urmele durerii.

85

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

DECOR

Pictorul scenograf aşează-n planuri verticale, orizontale, palete de culoare calmă, odihnitoare.

Dominant e galbenul cu tente cafenii, în combinaţii originale cu nuanţa portocalei şi pete ruginii

Scena e pregătită pentru actori celebrii ca o primadonă Toamna cea vestită evoluează fără trac, nefolosită stârnind emoţii vii.

Intrarea în scenă E anunţată de vântul răzleţ aducător de nori cu chip îndrăzneţ, vineţii, din care ploi reci, nesfârşite, pornesc

86

THESAURUM

De pe fundal dispare strălucirea Galbenul, cafeniul şi ruginiul se estompează când lumina se ascunde sub perdeaua de ceaţă.

dispare strălucirea Galbenul, cafeniul şi ruginiul se estompează când lumina se ascunde sub perdeaua de ceaţă.

87

REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

NOSTALGII TARDIVE Univers rustic în poezia lui Dumitru Gherghina Cronică literară de George Sorescu

Salutăm apariția acestei cărți a „maturității”, „NOSTALGII TARDIVE”, caracterizată prin originalitate, ce se explică prin descoperirea fructuoasă a unui univers rustic familiar, populat de umbrele strămoșilor și de icoanele ireversibile ale amintirilor. Lectura poemelor ne dezvăluie o viziune horaţiană asupra trecerii timpului, colorată de nostalgia copilăriei pierdute. Retras temporar în satul său natal – Rusănești (Vâlcea),