Sunteți pe pagina 1din 57

FONDAT de MARINELA PREOTEASA, 1994 - serie nou, online, nr 3, decembrie, 2011

Marinela Preoteasa,Urare ........................................... pag. 1


Caseta redactional ........................................................ pag.2
Editor, La multi ani ! celor nscuti n luna decembrie,
La multi ani! Florentin Smarandache ....... ................... pag. 2
Editor, Premiile Academiei Romne, 15.12.2011........... pag. 3
De pe mapamond despre Romnia yi romni:
Elena Buic, Toronto, Ecouri ale zilei de1dec.1918 .. pag. 6
Elena-Rodica Lupu, Bucuresti,1 decembrie, Alba Iulia,
inima strveche a trii .............................................. pag.7
Elena Armenescu, 1 decembrie la Atena . ............... pag.8
Srbtorile iernii : Al.Florin ene .............................. pag.9
. Elena Buic .................................................................. pag.9,10
Eugen Evu ............................................................... pag.11
I.Nlbitoru, Comoara blestemat (fragm.roman) ......... pag. 12
C. Ciubotaru, Ultimul Ft Frumos ............................... pag.14
Adela Ciurel, Interviu cu Blasa Sorescu Nicolae ......... pag.15
N. Blaa, Eu -Tu Identitate (..) .................................... pag.19
Premiile USR 2010, 2011 .............................................. pag.21
Mihaela Nftnil, Interviu cu F.Smarandache ........... pag.22
Mircea Monu, CERN reconfirm neoficial Ipoteza
Smarandache .................................................................... pag.23
Sub lupa criticii : Al.Florin ene,Critica se loveste
mereu de metafizic ;Fenomenul hyperionic la G. Cosbuc si
Blaga ............................................................................... pag.24
.Florentin Smarandache, Orpfeu cu cartea in mn, poezie de
Puiu Rducan ................................................................. pag.27
Puiu Gheorghe Rducan, poezie ............................... pag.28
N. Blaa,Comunicare si stil pentru o lume a Destrmrii.pag.28
Cristina Lila, poezie .................................................. pag.30
Mariana Zavati Gardner, poezie .............................. pag.31
Titina ene, Poezie ....................................................... pag.33
Marinela Preoteasa, poezii, Medalion Nichita
Stnescu (13.03.1931- 13.12.1980) , omagial ........... pag.34
Sergiu Gbureac,File de Jurnal paranormal ()............ pag.36
Gheorghe Spori, Periplu pe Dunre (cont.).................. pag.40
Romnia: pmnt sacru al rasei umane :
Eugen Evu, Sinteze arheologice() ......................... pag.41
Rodica Elena Lupu, Darul/Blestemul zeilor:Rosia Motana p.42
Editor, Despre teatru : Festiv. lic:premii ................... pag.43
Delia Mihaela Vasile, Mondena .................................... pag.44
Editor, Important pentru gospodria dumneavoastr....... pag.48
Al. Stoiculescu-Brda, Scrisoare pastoral ( divorturi,
nunti, ..) ..................................................................... pag.50
Urri de srbtorile iernii ............................................. pag.57
.















Familia se-adun-n lacrimi i-n cuvnt
n jurul mesei reci, bogate - n gnd
Dar Mo Crciun cunoate i aduce,
Bucurii ce tiu doar rstignirea-n cruce
ntruchipate-n dar n ast sear,
n cntec de iubire, n sunet de vioar,
Cu dans i voie bun i idei,
Ca-ntr-un concert doar pentru zei
Cu dar de chei din aur, fermecate
Doar pentru mini mai luminate,
Le-a pus secretul veniciei
S rup lanul srciei.
Ceru-i druie cununa
Din fulgi de nea i clopoei,
S-anune vestea de la Zei,
C vor muri necazul i minciuna
i va sclipi mereu cununa
blazonul de romn , pe veci
ca scut i cheie, s petreci,
vinuri scumpe-n case grele
vor alunga ispite rele.
Doar bani muncii ne vor sluji,
cu ochii vieii i vom privi,
chiar hoii cinstea vor slvi!
Fr de boli i fr de griji,
s fii harnici, s iubii,
cu voie bun s privii
fericirea-n ochi de mnji!
L a m u l i a n i ! ..
S fii fericii! S fii iubii!
(Marinela Preoteasa)






1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1' 1 uD1' 1 uD1' 1 uD1'
Fondat de Marinela Preoteasa, 1994
Scurt Circuit Oltean, serie nou,
revist magazin,lunar, online

Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR
Membri de onoare:
Scriitorul Al.Florin ene, Preedinte L.S.R.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, scriitor
Prof. univ. dr. George Sorescu, scriitor

Redactor-yef:
Marinela Preoteasa(Foto 1 )
Redactori responsabili:
Ion Ceauu: tiri
tefania Marineanu: turism (foto 2)
Delia - Mihaela Vasile : arte (foto3)
Ion Burc: matematic recreativ
Fotoreporteri: Ghe. Spori i Adrian Btea
Redactor DIASPORA:
Florentin Smarandache(foto 4), SUA, membru USR,
SSO, LSR, deintor al medaliei de aur pentru tiin, Pcs,
12 iunie 2010, propus de Academia Daco Romn ptr.
premiul Nobel n literatur 2011, premiul Traian Vuia pe
2009, decernat de Academia Romn, n 15.12.2011

Responsabilitatea juridic privind coninutul
materialelor publicate n revista Scurt Circuit
Oltean aparine strict autorilor, ageniilor de pres
sau personalitilor citate, n conformitate cu Art.
206 Cod Penal
Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR
IMPORTANT
- Materialele propuse se primesc si prin email:
- Revista realizeaz publicitate si ofer posibilitatea
postrii foto aniversare pentru 3 lei/ cmp.
SC Cuart Impex SRL ;CIC: 4273433 ; CUI RO5410508
Banca Comercial Romn SA Slatina Olt
Cont Nou: 2511.A01.0.4273433.0200.ROL.1
Cod IBAN Nou: RO12RNCB0200042734330001
- Detalii prin email:
ScurtCircuitOltean@mail.com sau
preoteasa_marinela@yahoo.com
Adresa redac(iei:
Str. Mnstirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13,
Slatina, Jude(ul Olt, cod poytal 230041,
ROMNIA
http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean
ISSN 2248-0617 ; ISSN-L = 2248-0617
DTP: Marinela Preoteasa
tuturor
celor nscui n luna decembrie
,
Redactorul revistei Scurt Circuit Oltean,
seciunea DIASPORA
Florentin Smarandache, nscut n 10 decembrie 1954,
Blcesti, J.Vlcea, Romnia, este o personalitate important a
stiintei si culturii romnesti, care aduce lauri Romniei, din
diaspora.
Cu toate c regimul epocii de aur l-a alungat, fr s
tin cont de capacitatea sa intelectual, de faptul c terminase
facultatea ca sef de promotie, fr s ia n calcul lucrrile sale n
matematic si literatur, fr s tin cont c avea o familie, c avea
copii care aveau nevoie de el, l-a lsat fr loc de munc, asa l-a
alungat, cu toate acestea Florentin Smarandache, prof. univ. dr. n
New Mexico, Universitatea Gallup, tine permanent legtura cu tara,
stiind tot ce se ntmpl aici, aduce premii, medalii foarte
importante pentru Romania.: medalia de aur pentru stiint de la
Pcs, Ungaria, 12 iunie 2010, propunerea pentru Premiul Nobel
pentru Literatur din partea Academiei Daco-romne, iar mai
recent premiul Academiei Romne, premiul Traian Vuia, pe
2009, la sectiunea VIII. N DOMENIUL $TIINTELOR
TEHNICE, decernat la 15.12.2011, n Aula Academiei Romne,
detalii:http://www.uav.ro/ro/universitate/evenimente/premiile-
academiei-romane ; http://www.uav.ro/files/PDF/Premiiler
_Academiei%20Romane_2009-decernate2011.pdf
Florentin Smarandache strbate mii de kilometri, nu mai
tine cont de schimbarea fusului orar (care nu-i cade prea bine!) sau
de cheltuieli si vine n mijlocul romnilor, ca un adevrat patriot.
Arde ca o tort pentru tot ce se ntmpl n Romnia, e colaborator
la zeci de reviste de stiint si cultur din Romania si nu numai. Este
foarte frumos cnd tara i recunoaste meritele de ambasador al
inteligentei romnesti si calittii programelor scolare si universitare
din nvtmntul romnesc n lume, prin premii cum este acest
premiu al Academiei Romne : PREMIUL TRAIAN VUIA, la
CT MAI MULTI ANI $I CT MAI MULTE PREMII! i fac
aceast urare ca prieten si redactor-sef al revistei Scurt Circuit
Oltean. Nu trebuie uitate meritele unice ale lui Florentin
Smarandache, acelea de a fi: autorul FUNCTIILOR
SMARANDACHE ( pe toate continentele se tin cursuri la
Facultti tehnice, conferinte cu aplicatiile acestor functii) yi acela
de a fi printele PARADOXISMULUI, n Romania, ncepnd cu
1980 Florentin Smarandache a muncit s demonstreze utilitatea
practic a paradoxismului n toate domeniile stiintei, culturii, artei.
Sunt voci care zic c acest curent exist ct e sustinut de
Florentin Smarandache, ceea ce se va dovedi eroare, paradoxismul
fiind motorul calittii n toate domeniile (prerea mea!).
Actualmente, peste 300 scriitori de pe terra scriu dup normele
paradoxiste.
Pentru doritori, vor gsi detalii despre viata si opera scriitorului si
savantului romn FLORENTIN SMARANDACHE , n:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Florentin_Smarandache
Autor prolific, a publicat peste 75 de cri i 100 de articole i note
tiinifice. A scris poeme (Distihuri paradoxiste, Formule pentru
spirit, Cntece de mahala, Emigrant la infinit cu o prefa de Cezar
Ivnescu, Exist mpotriva mea cu o prefa de Gheorghe Tomozei),
proz scurt (Scrieri defecte), un roman






















































Pag.2



de avangard numit paradoxal NonRoman, teatru
(trilogia MetaIstorie i piesele pentru copii ntmplri
cu Pcal), plus traduceri. A creat i n francez (Le
sens du nonsens - apreciat de Eugen Ionescu, Anti-
chambres, antipoesies, ou bizarreries)i englez (Dark
Snow, Circles of lights).[ la Arhivele Statului, din Rm.
Vlcea, exist corespondenta lui Eugen Ionescu cu
Florentin Smarandache.]
Din cauza exprimrii sale directe, att verbal ct
si n scrierile sale, se poate spune c nu se bucur de
suficient recunoastere a valorii operei sale si a sa , ca
om de cultur si stiint, desi se dovedeste c ntotdeauna
are dreptate.
n matematic a publicat articole i cri n Teoria
numerelor, Statistic, Geometrie neeuclidian, Structuri algebrice
[unul dintre volume, premiat n New Mexico 2011] i
aplicaii matematice n fuziunea informaiei. Muli
matematicieni strini au studiat irurile i funciile sale.
A mai contribuit cu studii de filozofie (extinderea
dialecticii la neutrosofie) i articole de fizic cuantic.
Florentin Smarandache a desfsurat o activitate intens,
remarcndu-se pe mapamond prin : Numrul Smarandache-
Wellin i Numrul prim Smarandache-Wellin ; Teoria Dezert-
Smarandache ; Neutrosofie ; Paradoxism . Despre viata si
opera lui Florentin Smarandache se poate lectura n :
Profilul lui Florentin Smarandache (n Ad Astra, Proiect al
Comunitii Stiinifice Romneti) ; Bibliotec digital cu
cri de literatur i art ale lui Florentin Smarandache ori despre
activitatea sa literar-artistic ; Bibliotec digital cu cri de tiin
ale lui Florentin Smarandache ori despre noiunile Smarandache ;
mini-biografia la allexperts.com ; Cri publicate (din
addall.com) E-Books ; 2003 - Distihuri paradoxiste Editura
Liternet .

Florentin Smarandache, Blceti,Vlcea, Romnia,13.12.2011



n Aula Academiei Romne,
n cadrul adunrii generale a membrilor
Academiei Romne, a avut loc
Ceremonia de decernare a premiilor Academiei
Romne pe anul 2009

ILN DOMENIUL FILOLOGIEI SI LITERATURII
1. Premiul TIMOTEI CIPARIU
Lucrarea : Influenta turc asupra limbii romne
- autor : Emil Suciu
2. Premiul BOGDAN PETRICEICU HA$DEU
Lucrarea : Gramatica limbii romne
- autor : Constantin Frncu
3. Premiul ION CREANG
a) Lucrarea: Cartea soaptelor
- autor : Varujan Vosganian
b) Lucrarea: Lizoanca
- autor : Doina Rusti
4. Premiul TITU MAIORESCU
Lucrarea : Dictionarul subiectiv al personajelor din opera lui I. L.
Caragiale
- autor : Gelu Negrea
5. Premiul LUCIAN BLAGA
Pag.3
Lucrarea : Modernismul retro in romanul romnesc interbelic
- autor: Paul Cernat
6. Premiul MIHAI EMINESCU
Lucrarea : Eonul marelui desant
- autor: Daniel Corbu
7. Premiul ION LUCA CARAGIALE
Lucrarea : Leoaica rnit sau ce fat uman are fiara
- autor: Aurel Gheorghe Ardelean
II. N DOMENIUL STIINELOR ISTORICE SI
ARHEOLOGIE
1. Premiul VASILE PARVAN
a) Lucrarea: Asezarea neolitic si eneolitic de la Alba Iulia-Lumea
Nou in lumina
noilor cercetri
autor: Mihai Gligor
b) Lucrarea: The Roman Coins from Potaissa. Legionary Fortress
and Ancient Town
autor: Mariana Pslaru
2. Premiul DIMITRIE ONCIUL
Lucrarea: Asezarea din secolele XIIXIII de la Bratei
autor: Adrian Ionit
3. Premiul GEORGE BARITIU
Lucrarea: Reformismul austriac si administratia din Transilvania in
secolul al XVIII-lea
autor: Anton E. Drner
4. Premiul MIHAIL KOGLNICEANU
a) Lucrarea: Cstoria in Nord-Vestul Transilvaniei (a doua
jumtate a secolului XIX inceputul secolului XX). Conditionri
exterioare si strategii maritale
autor: Mircea Brie

b) Lucrarea: Resedintele boieresti din Tara Romaneasc si
Moldova in secolele XIVXVI
autor: Cristian Nicolae Apetrei
5. Premiul NICOLAE BLCESCU
Lucrarea: Boierii Glogoveni
autor: Ileana Cioarec
6. Premiul ALEXANDRU D. XENOPOL
a) Lucrarea: Inventing the Jew. Antisemitic stereotypes in
Romanian and other central-East
European Cultures
autor: Andrei Oisteanu
b) Lucrarea: Viata economic a Romniei 19181948
autor: Nicolae Pun
7. Premiul NICOLAE IORGA
a) Lucrarea: Les Cantemir. Laventure europeenne dune famille
princiere au XVIIIe siecle
autor: Stefan Lemny
b) Lucrarea: Valori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir
autor: Mihaela-Elena Ciocoitei
8. Premiul EUDOXIU HURMUZAKI
a) Lucrarea: Primarii Bucurestilor 18641949
autor: Ion Vitan
b) Lucrarea: Moneda otoman in trile Romne in perioada 1687
1807
autor: Aurel Vlcu
III. N DOMENIUL STIINELOR MATEMATICE
1. Premiul SIMION STOILOW
a) Grupul de lucrri: Algebre (Co)Frobenius
- autor : Miodrag Iovanov
b) Grupul de lucrri: Algebre Hopf semisimple
- autor : Sebastian Burciu
2. Premiul GHEORGHE LAZAR
Grupul de lucrri: Probabilitti necomutative si libere
- autor : Ionel Popescu
3. Premiul GHEORGHE TITEICA
a) Grupul de lucrri: Self-similar carpets over finite fielbs
- autor : Mihai Prunescu
b) Lucrarea: Mass transportation and rough curvature bounds for
discrete spaces
- autori : Ana Bonciocat si T. K. Sturm
4. Premiul SPIRU HARET
Grupul de lucrri: Probleme inverse pentru operatori diferentiali
- autori : Ingrid BeltiN si Anders Melin
5. Premiul DIMITRIE POMPEIU
Grupul de lucrri: Categorii Monoidale
- autor : Daniel Bulacu
IV. N DOMENIUL STIINELOR FIZICE
1. Premiul DRAGOMIR HURMUZESCU
Lucrarea: Microelectrozi nanostructuraNi pentru detecNia de inalt
sensibilitate a pH - ului
- autor : Vlad Andrei Antohe
2. Premiul CONSTANTIN MICULESCU
Grupul de lucrri: Materiale nanocompozite studiate prin RMN si
spectroscopie optic
- autor : Radu Fechete
3. Premiul HORIA HULUBEI
Grupul de lucrri: Manifestarea ca sisteme de mai multe particule
mici si medii a
clusterilor de atomi de sodiu
- autor : Radu Budac
4. Premiul STEFAN PROCOPIU
Grupul de lucrri: Tratri ale corelatiei cuantice prin transformri
locale sau prin msura
cuanticittii
V. IN DOMENIUL STIINELOR CHIMICE
1. Premiul COSTIN D. NENITESCU
Grupul de lucrri: Sisteme polimerice inteligente pentru eliberarea
controlat a compusilor bioactivi
- autor: Gheorghe Fundueanu
2. Premiul I. G. MURGULESCU
Grupul de lucrri: Spectrometria de mas aplicat la studiul
macromoleculelor biologice
- autori: Eugen Sisu, Alina Zamfir, Alina Serb si Corina Flangea
3. Premiul GHEORGHE SPACU
a) Grupul de lucrri: Nanomagneti moleculari heterotrimetalici
- autor: Diana-Beatrice Visinescu
b) Grupul de lucrri: Noi ci de sintez a nanoparticulelor oxidice
- autori: Monica Popa si Jose Calderon-Moreno
4. Premiul NICOLAE TECLU
Grupul de lucrri: Proiectare, control si automatizare in ingineria
proceselor industriale
- autor: Sorin Costin Bldea
VI. N DOMENIUL STIINELOR BIOLOGICE
1. Premiul EMIL RACOVIT
a) Lucrarea: Archaeozoological Approaches to Medieval Moldavia
- autor : Luminita Bejenaru
b) Lucrarea: Ecotoxicologia metalelor grele in Lunca Dunrii
- autor : Virgil Iordache
c) Lucrarea: Muntii Stanisoarei Studiul fitosociologic
- autori: Adrian Oprea, Culit Srbu
2. Premiul GRIGORE ANTIPA
Grup de lucrri privind: Investigarea ecologic si genetic a unor
populatii de insecte acvatice din zona Muntilor Carpati
- autori : Balint Miklos, Lujza Ujvarosi
3. Premiul EMANOIL TEODORESCU
Lucrarea: Cartea Rosie a Plantelor Vasculare din Romnia,
- autori: Gheoghe Dihoru*, Gavril Negrean
Pag.4
Pag.5
Pag.5
4. Premiul NICOLAE SIMIONESCU
Grup de lucrri: Studiul unor tulpini bacteriene din diferite medii
poluate
- autor : Mihaela-Marilena Stancu (Lzroaie) si col. (din strin.)
* A mai luat premiul Academiei Romne
VII. IN DOMENIUL STIINELOR GEONOMICE
1. Premiul GRIGORE COBALCESCU
Lucrarea : Late paleozoic and Early Mesozoic continental
formation of the ResiNa Bazin
- autor : Mihai E. Popa
2. Premiul GHEORGHE MUNTEANU- MURGOCI
Lucrarea : Dacian Basin Depositional architecture and
sedimentary history
of a Parathetys sea
- autori : Dan C. Jipa*, Cornel Olariu (SUA)
3. Premiul LUDOVIC MRAZEC
Lucrarea : Late Cambrian-Early Ordovician Gondwanan terranes in
the
Romanian Carphatians: a zircon U-Pb provenance study
- autori : Ioan Balintoni, Constantin Balica, Mihai N. Ducea, Fukun
Chen (China),
Horst Peter Hann (Germania)*, Victor Sabliovschi
4. Premiul SIMION MEHEDINTI
a) Lucrarea : Tara Nsudului. Studiu de geografie regional
- autor : Oana-Ramona Ilovan
b) Lucrarea : Subcarpatii dintre Olt si Jiu. Studiu de geografie
social cu accent pe perioada de tranzitie
- autor : Simona Mlescu
5. Premiul STEFAN HEPITES nu s-a acordat
* A mai primit premiul Academiei Romne

















VIII. N DOMENIUL STIINELOR
TEHNICE

1. Premiul TRAIAN VUIA
Grupul de lucrri: Logica neutrosofic si fuziunea
informatiilor in stiintele tehnice
- autor : Florentin Smarandache (SUA)
2. Premiul CONSTANTIN BUDEANU
Grupul de lucrri: Perceptie senzorial bazat pe stereoviziune
- autor : Sergiu Nedevschi
3. Premiul HENRI COAND nu s-a acordat
4. Premiul ANGHEL SALIGNY nu s-a acordat
5. Premiul AUREL VLAICU nu s-a acordat
IX. N DOMENIUL STIINTELOR AGRICOLE SI
SILVICE
1. Premiul ION IONESCU DE LA BRAD
Lucrarea : Tratat de Oenochimie vol 1+2
- autori : Valeriu D. Cotea*, Cristinel V. Znoag, Valeriu V. Cotea
2. Premiul TRAIAN SVULESCU
a) Lucrarea : Tratat de stiint si inginerie oenologic. Produse de
elaborare si maturare a vinurilor
- autor: Constantin Croitoru
b) Lucrarea : Atlas de oncocitomorfologie la canide si feline
- autori: Nicolae Manolescu*, Emilia Balint
3. Premiul GHEORGHE IONESCU-SISESTI
a) Lucrarea : Floricultur si art floral
- autor : Florin Toma
b) Lucrarea : Solul si fertilitatea
- autori : Constantintin Marinca, Mihail Dumitru, Iacob Borza,
Dumitru ru
4. Premiul MARIN DRCEA
Lucrarea : Insecte care produc vtmri plopului si slciilor
- autori : Romic Tomescu, Constantin Netoiu
* A mai primit premiul Academiei Romne
X. N DOMENIUL STIINELOR MEDICALE
1. Premiul IULIU HATIEGANU
Lucrarea : Tratat de reabilitare pulmonar
- autori: Voicu M. Tudorache, Sinziana Lovin, Marylyce Friesen
2. Premiul VICTOR BABE$
Lucrarea : The Clinical Anatomy of The Coronary Arteries An
Anatomical Study on
100 Human Heart Specimens
- autor: Horia Muresian
3. Premiul DANIEL DANIELOPOLU nu s-a acordat
4. Premiul GHEORGHE MARINESCU - nu s-a acordat
5. Premiul CONSTANTIN I. PARHON nu s-a acordat
6. Premiul STEFAN S. NICOLAU nu s-a acordat
XI. N DOMENIUL STIINTELOR ECONOMICE,
JURIDICE SI SOCIOLOGIE
1. Premiul PETRE S. AURELIAN
Lucrarea : Repere in economia institutional
- autor : Ion Pohoat
2. Premiul VIRGIL MADGEARU
Lucrarea : Comportamentul investiNional pe piata bursier din
Romania
- autor : Adrian Zoicas-Ienciu
3. Premiul VICTOR SLVESCU
Lucrarea : Piata de capital in context european
- autor : Gabriela Anghelache
4. Premiul DIMITRIE GUSTI
a) Lucrarea : Sociologie general
- autor : Dumitru Otovescu
b) Lucrarea : Fericirea in tranzitia postcomunist. Determinri
sociale si strategii individuale
- autor : Sergiu Blttescu
5. Premiul SIMION BARNUTIU
Lucrarea : Prin labirintul juridic
- autor : Ion Craiovan
6. Premiul NICOLAE TITULESCU nu s-a acordat
7. Premiul ANDREI RADULESCU - nu s-a acordat
XII. N DOMENIUL FILOSOFIEI, TEOLOGIEI,
PSIHOLOGIEI SI PEDAGOGIE
1. Premiul C. RADULESCU - MOTRU
a) Lucrarea: Tratat de logopedie
- autor: Emil Verza
Pag.6 b) Lucrarea: Inclcarea legii ca stil de viat. Vulnerabilitatea
adolescentilor la criminalitate
- autori: Doina Stefana Sucan, Aurora Liiceanu, Mihai Ioan Micle
2. Premiul VASILE CONTA
a) Lucrarea: Opera blagian. Filosofie si destin
- autori: Eugeniu Nistor* si Iulian Boldea
b) Lucrarea: Islamul si soarta lumii. Fundamentalismul Islamic ca
ideologie politic
- autor: Virginia Mircea
3. Premiul MIRCEA FLORIAN
a) Lucrarea: Primul parimiar romanesc
-autor: Vasile Oltean
b) Lucrarea: Prelegeri de estetica ortodoxiei
- autor: Mihail Diaconescu
4. 2. Premiul ION PETROVICI
a) Lucrarea : Reinventarea ideologiei
- autor: Daniel Sandru
b) Lucrarea: Limba roman si cultivarea ei in preocuprile ASTREI
- autor: Teodor Ardelean
* A mai luat premiul Academiei Romne
XIII. N DOMENIUL ARTELOR, ARHITECTURII
SI AUDIOVIZUALULUI
1. Premiul GEORGE ENESCU
n domeniul creaNiei muzicale
Lucrarea: SUS pentru orchestr de camer
- autor: Mihai MNICEANU
2. Premiul CIPRIAN PORUMBESCU
n domeniul muzicologiei
Lucrarea: Cantarea psaltic in manuscrisele moldovenesti din sec.
XIX, vol. I, II
- autor: Florin BUCESCU
3. Premiul GEORGE OPRESCU
n domeniul istoriei artei, ex aequo
a) Lucrarea: Manstirea Hurezi
- autor: Corina POPA, Ioana IANCOVESCU
b) Lucrarea: Un secol de arte frumoase in Moldova, vol. I, II
- autor: Valentin Ciuc
4. Premiul ION ANDREESCU
n domeniul artelor plastice
Pentru intreaga creatie
- autor (artist plastic): Cella NEAMTU
5. Premiul DUILIU MARCU
n domeniul creatiei arhitectonice
Pentru intreaga activitate
- autor (arhitect): Takacs ZOLTAN
6. Premiul ARISTIZZA ROMANESCU
n domeniul artelor spectacolului
Pentru creatia teatral si cinematografic
- autor (actor): Irina PETRESCU
7. Premiul SIMION FLOREA MARIAN nu s-a acordat
n domeniul etnografiei si folclorului
XIV. N DOMENIUL STIINTEI SI
TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
1. Premiul TUDOR TANASESCU
Lucrarea : Biodispozitive electronice: de la nanostructuri la
aplicatii medicale
- autor : Cristian Ravariu
2. Premiul GRIGORE MOISIL
a) grupul de lucrri: Fuzzy sets
- autor : Violeta Leoreanu-Fotea
b) Lucrarea : Grup de lucrri de teoria jocurilor
- autor : Mariana Rodica Brnzei
3. Premiul GHEORGHE CARTIANU nu s-a acordat
















!5 decembrie 2011, in Aula Academiei Romne




'



ELENA BUICA - Toronto
mprejurarile vietii m-au facut sa-mi duc existenta n
Ardeal mai multi ani, aproape toata tineretea mea.
Multe erau diferentele ntre Ardeal si partea de sud a
tarii, de unde veneam: portul, graiul, obiceiurie,
comportamentul. Obisnuita cu firea zgomotoasa si
adeseori exploziva a bucurestenilor, muntenilor sau a
oltenilor, ajunsa n Ardeal, nu conteneam sa ma mir de
vorba linistita si comprtamentul mai supravegheat al
locuitorilor de pe aceste meleaguri. Chiar cnd erau mai
expansivi, comportamentul avea fru bine strunit.

Desi Romnia are un spatiu mic fata de alte tari,
unitatea n diversitate i da un spor de frumusete. Un
exemplu semnificativ pentru comportamentul mai
temperat al ardelenilor, mi s-a parut ca se desprinde
semnificativ dintr-o relatare a unui detaliu din timpul
marelui eveniment trait cu mare intensitate de oameni
la 1 Decembrie 1918.

Unui mai vrstic prieten, oftalmologul Coriolan Bucur,
i placea sa-mi povesteasca despre impresiile tatalui
Pag.7
sau, preotul Iuliu Bucur, de la adunarea din Alba-Iulia,
la care a participat cu un entuziasm pe care l-a purtat n
suflet pna la frsitul vietii.
Entuziasmul acelor zile care cuprinsesera zarile, facea
ca bucuria lasata n voia ei sa zboare pna n naltul
cerului. Pentru prima data si spre durerea noastra,
pentru singura data, Romnia se afla ntre hotarele ei
firesti, cu toate provinciile. Imaginea acestei Romanii
"dodoloata" cum ne spune Lucian Blaga, nu am mai
avut-o din 1940 ncoa si nu o putem nca ntrezari
curnd. Atinci era marea bucurie a oamenilor pentru
nfaptuirea unei dreptati la care am sperat o prea lunga
vreme, dar era si speranta unei Elena Buica
tari nfloritoare. Visul acesta s-a implinit. n
urmatorii ani, am avut maximum de nflorire
economica, de dezvoltare a artelor si culturii, de apogeu
n politica.Asa mi explic de ce o varstica

prietena a familiei noaste care a calatorit mult n
lume, cnd era ntrebata unde ar dori sa traiasca de-ar
avea posibilitatea sa-si aleaga tara, raspundea invariabil:
"n Romnia din perioada interbelica."
Asadar, entuziasmul oamenilor din acele zile avea un
profund temei. Se cutremura pamntul si zarile de atta
bucurie. La adunarea de la Alba-Iulia, lnga preotul
Iuliu Bucur, se nimerise un om cam ntre doua vrste,
mbracat n straie taranesti, curate, asa cum erau toti cei
prezenti, semn de respect pentru aceasta zi cu totul
deosebita. Omul striga din toti plamnii:
TRAIAAAASCA ROMNIA
MARE!!! TRAIAAAASCA
UNIREA!!!TRAIAAAASCA IULIU MANIU !!!
Rasuna vocea lui ca un tulnic. Lnga el, sotia, n costum
national, i tinea isonul. Cnd a aparut Iuliu Maniu,
entuziasmul a facut sa strabata fiori n toata suflarea.
Uralele nu mai conteneau. Atunci, preotul Iuliu Bucur i-
a facut semn cu mna vecinului sa se domoleasca si i-a
soptit cu blndete: "Bine, bine, bade draga, acum hai si-
om asculta ce ne spune domnul Iuliu Maniu". Dar omul
l-a privit cu ochii scnteind si i-a raspuns promt si
deplin stapn pe el: " Nu pot, domule parinte, nu pot,
trebuie sa mai strig pna ma stmpar. Am venit din
vrful muntilor cu femeia mea o zi si o noapte pe drum
cu carul cu boi ca sa putem striga aice. Trebuie sa strig
ca sa mi gasesc stmparul. Si iarasi a nceput:
TRAIAAAASCA ROMNIA MARE!!!
TRAIAAAASCA UNIREA!!! TRAIAAAASCA
IULIU MANIU !!!.
n pieptul acestui om care nu-si gasea "stmparul", desi
se vedea ca este un om cu vorba si purtare cumpanite,
ca si toti ardelenii, se simtea suflarea ntregului nostru
neam, asa cum nu a mai fost niciodata, moment ramas
unic n istoria noatra. Ziua aceasta a fost pe deplin
ndreptatita sa devina ziua nationala a Romniei.
Glasul acela din istorie se contopescte cu cel al nostru
de astazi si din viitor n urarea:
l hIl1l Nl 80hNl 0l
llI N1l0Nll
Elena Buic

-----------------------------------------



Marea Adunare National a proclamat unirea
Transilvaniei cu Romnia. Si tot aici, s-a cntat atunci
Desteapt-te, romne!, devenit astzi imnul de stat al
Romniei. Muzica apartine profesoului de muzichie,
si folcloristului romn Anton Pann, care prin opera sa a
contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar
versurile i apartin poetului romn Andrei Muresanu,
nscut la Bistrita, n Transilvania, care a participat la
revolutie si a crui poezie "Un rsunet", cunoscut si
sub titlul Desteapt-te, romne! a devenit marsul
revolutionarilor romni de la 1848.
Vorbind despre imnul trii, mi vin n minte imnurile
Romniei: n 1832, Imnul Moldovenilor, n 1834, La
domnitor si steag, n 1848, Un rsunet sau
Desteapt-te, romne, Salt romne si Marsul lui
Iancu mai cntau pasoptistii. Pe vremea lui Al. I. Cuza,
n 1861, n urma concursului s-a ales Marsul triumfal,
iar dup 1866 devine imn La domnitor si steag. Din
1881, pe timpul regelui Carol I de Hohenzollern Mars
triumfal si Triasc regele. n anul 1959, la Cluj se
cnta Hora Unirii, apoi imn de stat au fost Te slvim
Romnie, Trei culori si am revenit la Desteapt-te,
romne.
Orasul de pe malul drept al Muresului, Alba Iulia, are
numeroase monumente istorice, printre care catedrala
Rentregirii Neamului si catedrala romano-catolic,
construit ntre anii 1250-1290, o cldire de mari
dimensiuni, n ntregime din piatr. Cu exceptia ctorva
coloane din partea apusean a navei mediane si a
portalului principal, terminate spre anul 1290, care sunt
n stil gotic, toate elementele arhitecturale si plastica
decorativ sunt caracteristice stilului romanic trziu. n
catedrala catolic sunt nmormntati: Ioan Huniade,
regina Isabela, Andreiu Bathori, Mih. Apafi. Aici se afl
o bibliotec, Batthyaneum, avnd ca fond de baz
biblioteca episcopului catolic Batthyany, numeroase
documente, o colectie de manuscrise medievale si de
incunabula, cele mai vechi crti tiprite aici si un bogat
muzeu istoric.
Asezare dacic, centru al dacilor apuli, Apulum, n
epoca roman a devenit municipiu, apoi, colonie. Pentru
Dacia roman, a fost un important centru economic,
administrativ, politic si militar, resedint a
guvernatorului Daciei Superior si apoi al Daciei
Apulensis. Castrul de la Apulum adpostea Legiunea a
XIII-a Gemina. Viata orasului a continuat si dup
prsirea Daciei de ctre administratia roman. n Evul
Mediu timpuriu, secolele 9-10, a devenit centrul uneia
dintre formatiunile statale romano-slave de pe valea
Muresului, orasul fiind numit Blgrad, apoi capital a
principilor Transilvaniei n secolele 14-17. La Alba
Iulia-n Cetate, Mihai Viteazul s-a proclamat domn al
Trii Romnesti, al Transilvaniei si a toat tara
Moldovei. Orasul de pe Mures n secolul 17 devine un
important centru de tiprituri romnesti, din care multe
se mai pstreaz aici.
n Cetatea care la nceputul secolului 18 a fost zidit
din nou, n timpul lui Carol al VI-lea, au fost ntemnitati
conductorii rscoalei populare din anul 1784, Horia,
Closca si Crisan. Celulele n care acestia au fost nchisi
se mai vd si azi deasupra portii principale prin care se
intr n cetate. Horia si Closca au fost executati prin
frngere cu roata, n ziua geroas de 28 februarie a anului
1785, iar Crisan si-a pus capt zilelor n

nchisoare, spnzurndu-se cu nojitele de la opinci.
Pn n secolul 19: romnii, i ziceau orasului Blgrad,
germanii Weissenburg Karslburg iar maghiarii
Gyulafehervar. Si, tot aici, la Alba Iulia s-au ncoronat
Regele Ferdinand si Regina Maria ca suverani ai tuturor
Romnilor. La Alba Iulia a fost nfiintat nc din anul
1919 un liceu de bieti numit Mihai Viteazul si unul
de fete n 1922.
La 1 Decembrie 1918, n inima strveche a trii s-a
nfptuit Marea Unire, cea mai mare dintre minuni. Si,
iat c mi vin n minte niste versuri dintr-o poezie pe
care am scris-o n anul 1980 pentru fetita mea Monia, cu
ocazia zilei Unirii: Aici, la Alba Iulia-n Cetate,/Unite
au fost cele trei surori, /Asa cum rosu, galben si
albastru, /Unite sunt pe veci n tricolor! Marea Unire,
nseamn o parte din sufletul nostru si din ratiunea
noastr de a fi. Privit prin prisma istoriei, hotrrea
luat la 1 decembrie 1918 apare, ntr-adevr, ca
rezultatul firesc si inevitabil al unui ndelungat si
complex proces de dezvoltare economic, social,
spiritual si politic. Cuvntul entuziast si rspicat al
celor 100000 de oameni adunati pe Cmpul lui Horia
de la Alba Iulia, consfintea si din punct de vedere politic
o unitate de viat, de limb si de cultur, care dinuia de
peste dou mii de ani. Timp de secole, cele trei tri
romnesti, Moldova, Muntenia si Transilvania, desi
desprtite politic, au cunoscut o dezvoltare n multe
privinte analog, iar legturile dintre ele economice,
religioase, culturale erau dintre cele mai strnse, nct
nimic nu le desprtea, afar de interesele puterilor
dominante. Era inevitabil ca aceste interese s cedeze o
dat si o dat n fata luptei maselor si a conductorilor
lor luminati. Prima biruint pe calea unittii nationale se
cstig la 24 ianuarie 1859, cnd Tara Romneasc si
Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai
trziu s se numeasc Romnia si peste 15 ani s-si
proclame independenta de stat. n aceste conditii,
devenea cu att mai nefireasc si cu att mai odioas
mentinerea unei nsemnate prti a poporului romn sub
stpnirea chezaro-criasc. Numeroase semne nu mai
lsau nici o ndoial asupra faptului c, n conditiile
prielnice, romnii ardeleni, reprezentnd majoritatea
populatiei tinuturilor intracarpatice, si vor manifesta cu
fermitate hotrrea de a se uni cu fratii lor de dincolo de
munti, realiznd pe veci unirea prefigurat a lui Mihai
Viteazul. Clipa Unirii celei Mari a sosit la sfrsitul
primului rzboi mondial.
nvins de contradictiile care o mcinau din interior
si de loviturile din afar, monarhia austro-ungar s-a
destrmat, iar masele populare n-au ntrziat s-si spun
rspicat cuvntul. Venind din toate colturile tinuturilor
romnesti din luntrul arcului Carpatilor, la Alba Iulia,
ei au pecetluit pe Cmpul lui Horia, din preajma
Cettii ptimirii si a triumfului romnimii, actul solemn
al vointei nestrmutate si unanime a tuturora, care
glsuia si a glsuit mereu peste veacuri:


Adunarea Naional a tuturor romnilor din
Transilvania, Banat i ara Romneasc, adunai
prin reprezentanii lor ndreptii la Alba Iulia, n ziua
de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou,
decreteaz unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor
locuite de dnii n Romnia....
Visul de veacuri s-a mplinit. Ideea cea milenar a
devenit o realitate. Mre(ul act, cu putere de lege yi
plebiscit, de la Alba Iulia, fr seamn n analele
istoriei, e democratic prin form yi fond. Ziua de 1
Decembrie a devenit Ziua Na(ional a Romniei care
merit s fie srbtorit de to(i romnii, to(i cei ce
au n piept o inim romn.
LA MULTI ANI, ROMANIA ! LA MULTI ANI,
ROMNI DE PRETUTINDENI!
(Fragment din VACANTE,
VACANTEROMNIE, PLAI DE DOR
de Elena-Rodica LUPU, Bucuresti)


de la Elena Armenescu,
Pag.8
Pag.9


1. Ambasadorul Romniei n Republica
Elen,Excelena Sa GeorgeCiamba,
mpreun cumembriiai Comunitii romne


2. Ministrul Plenipoteniar i ef al serviciului
consular, Niculae Anton, mpreun cu
viceguvernatorul Regiunii Insulele Ionice
Hristos Kourtis, consul onorific al Romniei










3. De la stnga la dreapta: Nina Ghi,
preedinta Comunitii romne Sfntul
tefan cel Mare din Atena, reprezentanta
firmei Western Union, Ioana Diaconu- ziarist
, Daniela Popa- profesor de limb romn
n cadrul Comunitii.


La multi ani, Romnia!(Hunedoara, E.Evu)






Pomul de iarn uscat
Alctuirea bradului la loc,
Muntele iar l-ar fi nl(at
Dac amintirea n-ar fi ars n foc

Imaginea lui adun bucurii
Lumnrile ard, sunt prea sus,
Ele urcnd n rsritu-i azuriu
Aprinznd visuri spre apus.

Din brazi coboar dulciuri la copii,
Seva lor aduce pdurile n case.
Sniile trase de reni strnesc nostalgii
In cioturile pe coline rmase.

$i brazii lepdndu-se de topor
Brusc yi-aduc aminte de un gnd
Revin miei la rdcina lor,
ns pdurea e departe, luminnd...

Bucuria noastr e plnsul brazilor tia(i,
n lumea lor n-au cum s mai fie,
Au mai rmas pe munte c(iva fra(i,
remurnd pentru Crciunul ce-o s vie.






~ ~~ ~:.e:+: - :.e:+: - :.e:+: - :.e:+: -
s--.+ --e.::. .- --. s--.+ --e.::. .- --. s--.+ --e.::. .- --. s--.+ --e.::. .- --.
De Elena Buic - Buni - Toronto

Credinta, rdcina spiritualittii, a creat si spiritul blnd al
Crciunului care ninge asupra noastr cu aceeasi bucurie, pace,
armonie si prosperitate n fiecare an de cnd ne stim si pn cnd
nu ne mai stim.
In fiecare Srbtoare a Crciunului repetm cu bucurie acelasi mod
de a o srbtori, ca un fel de frn pus galopului schimbrilor prin
care trecem. Picurm sfintenie n aceast veche traditie cu dorinta
de a renvia momentul nasterii pruncului Iisus. Dar mai este nc
ceva, mrturisit sau nu, pe lng semnificatia sa religioas, din
tainitele adnci ale tririlor noastre, copilul de odinioar rmas n
noi o cere cu trie. E cea mai frumoas si mai iubit dintre
srbtori, att pentru cei mici, ct si pentru cei mari. Diferenta
const doar n felul de manifestare. Copiii sunt mai explozivi, mai
liberi n a-si arta bucuria, n-au niciun fel de retinere. Poate din
acest motiv credem c aceast srbtoare este mai ales a copiilor.
Dac noi, cei mari, suntem mai retinuti si ne controlm
manifestrile, dar trebuie s mrturisim deschis, c si n adncurile
noastre ne mbrnceste dorinta de a lsa liber copilul din noi s se
reverse peste undele timpului, s fim tot noi cei de odinioar pe
care aproape c-l si vedem aevea printre gene. Ne trezim c
scormone n noi emotii care pot aduce lacrima n coltul ochilor n
diferite momente, fie cnd ascultm colinde, fie cnd apar
imaginile printilor din clipele de odinioar cnd ne simteam
ocrotiti de ei, fie cnd retrim prin copiii sau nepotii nostri scene de
pe vremea cnd eram fericiti si nu stiam pretul acestei fericiri, dar
pe care o revalorificm acum.
Prin sfintenia si frumusetea ei, aceast Srbtoare este asteptat cu
mare bucurie n lumea ntreag si dinuie de peste dou mii de ani.
Chiar dac unele popoare au alt credint dect cea crestin, au si
ele o srbtoare a luminii n aceast perioad din an.
Spre regretul nostru, se nfirip tot mai mult tendinta de a pune
stpnire pe aceast Srbtoare factorul comercial. Frumosul
confectionat n serie, nimiceste frumosul n sine si pune n umbr
misterul religios , mai ales la orase unde e mai evident cu ct orasul
este mai mare. La tar si pstreaz mai bine ceva din aura duhului
arhaic al sfinteniei si curteniei sufletesti. Dar ori cum ar fi, emotia
si bucuria acestor zile sunt pstrate vii n adncurile n care
slslueste copilul din noi.
Intotdeauna venirea pe lume a unui copil a fost un prilej de mare
bucurie, iar pentru nasterea Fiului lui Dumnezeu trim cea mai
mare bucurie reamintind-o n fiecare an la 25 decembrie. Dac
strmosii nostri, dacii, plngeau la venirea pe lume a unui copil,
cred c erau ndemnati doar de un gnd asupra greuttilor prin care
trece omul de-a lungul vietii, dar n sine, ei se bucurau ca si
oamenii zilelor noastre, cci natura uman nu s-a schimbat de la
nceputurile ei.
Fiind att de rspndit si de pretuit, aceast srbtoare peste tot
si impune cteva elemente care-o definesc, la care apoi se mai
adaug elemente de folclor si de traditii specifice fiecrei tri,
dndu-i astfel culoarea si cldura omenescului din ei.


Mos Crciun este peste tot la fel, ca la pol, chiar si n trile calde
unde locuitorii n-au simtit pe fata lor fiorul fulgilor de nea. Peste tot
are aceeasi nftisare, Mosul blnd si bun, mbrcat n rosu, cu
barba mare, alb, venind de la Polul Nord tras de renii si,
pstrndu-si fiecare nealterat numele, n frunte cu Rudolf. Peste tot
vedem chipul Mosului intrnd pe horn cu sacul plin de jucrii, asa
cum i-a creat imaginea desenatorul american
Thomas Nast n anul 1860, imagine pe care o
pstrm pn astzi. Fr brad nici nu se poate
imagina aceast srbtoare. Am ntmpinat cu
aceeasi bucurie bradul mpodobit care trona prin
toate magazinele, prin marile piete si prin casele
locuitorilor din Florida sau din sudul Spaniei, desi
n cursul zilelor fceam plaj pe malul oceanului.
Peste tot elemente reale se mpletesc cu cele
imaginare ntr-o simplitate cuceritoare care dau zbor larg gndurilor
si ne plimb n lumea plin de minuntii.
In Romnia, pe lng imaginile asociate cu feeria iernii, cu puritatea
zpezii, cu cldura si lumina lemnelor troznind si scnteind n sob
si dac suntem la oras n semineu, cu scenele n care eroul principal
este Mos Crciun sau ieslea cu pruncul Iisus, am adugat elemente
specifice nou, colindtorii notnd prin nmeti cu traista de gt, cu
steaua, cu capra, cu plugusorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova.
Dar unde mai punem abundenta de mncruri cu gust si arome att
de romnesti, c si acum scriind, parc mi vine s m salt n scaun!
Dar colindele... frumoase si de tot felul rasun prin lumea larg, dar
niciunele nu rsun n noi asa frumos ca cele cntate de Stefan
Hrusc de parc s-ar fi identificat cu ele si musai s murmurm si
noi dup el, fiindc tsnesc din noi din locul unde au stat ascunse
aproape un an. Nostalgia nu ne d pace si urmrind n gnd sirul de
copii colindtori ne trezim c a tsnit din noi cte un crmpei de
vers nvtat pe timpul copilriei:
Cnd argintiile lor
glasuri vor ngna Florile-dalbe,
Gnditi-v, c nu e dat nchipuirii omenesti
O mai aleas ntrupare de sol al vrerilor
ceresti,
Ca argintiile lor glasuri, cnd vor cnta
Florile-dalbe!
(Elena Farago)
In Canada trim din plin bucuriile izvorte din tumultul
frumusetilor acestor zile. Cnd am ntlnit aspectele pe care nu le-
am gustat n copilrie, se putea s nu le trim si pe ele din toat
Pag.10

Pag.11
inima? Pi nu-ti vine s te amesteci n rndul copiilor si s te
bucuri, chiar s primesti dulciuri, s aplauzi, s te minunezi cnd
vezi frumoasele parade? Poti s nu i faci semne de bucurie lui
Santa Claus care ncheie parada pstrndu-si zmbetul pe buze, cum
i st bine unui Mos Craciun voios, stnd alturi de Crciunita lui,
cci familisti convinsi cum sunt canadienii, nu s-au ndurat s l lase
pe Mos Crciunul lor s umble chiar peste tot, asa... de unul singur.
Toti copiii i trimit scrisori lui Santa si minune mare, cum Santa nu
las niciun copil fr rspuns, dar absolut niciunul...si face
fotografii cu toti copiii, nu refuza pe nimeni si la toti le zmbeste si
le vorbeste frumos...
Cum ai putea s treci pe strzi si s nu dai drumul baierelor inimii
s se bucure de feeria luminilor si podoabelor care fac din
localitatea ta un crmpei de feerie!? Si mai au canadienii ceva care
mi s-a asezat frumos la inim, un zmbet pe fata lor cu care te
ntmpin si ti-l druieste mai cald n aceste zile, desi nu te stie si
treci pe lng ei cu un adaus din stropul bucuriei de viat.
E bine c fiecare tar si imprim specificul ei. Nu-mi pot imagina
pe strzile orasului Toronto o ceat de flci n costumatia dacilor
chiuind, recitnd urri si pleznind din bice pe lng carul cu boii
care trag un plug cu bradul mpodobit. Imaginea asta rmne doar
pentru acolo unde noi l numim "acas".
Se apropie Crciunul si Anul Nou si l astept pe Mos Crciun cu
bucuria copilului pstrat n strfundul fiintei mele, mrturisire pe
care o fac acum si n scris tuturor, dar mai ales celor care citesc
aceste rnduri urndu-le din prea plinul inimii:
SRBTORI FERICITE si
LA MULTI ANI!



1u 1u 1u 1u
uI!1 uI!1 uI!1 uI!1
.D1' .D1' .D1' .D1'










Din gravid, grea, a iari nate,
M rzvrtii fricoasei lumii moate,
Etern al clipei beat a se cunoate

Din greu preaplinul fiindului divin
Cu morii i cu cei ce iari vin
Adeverindu-mi Verbul, s devin

Zburat surztor, lumind Lumina
Din rdcini clepsidra-i cnt Vina
Gloriei Fiinei, vertical, lina
A ndumnezeirii-n om, Vergina.

Maria ! Ca-nfrirea din semine
A Grului, leagn sub maci, Credine,
Hierogamic, sacru dor, prin tiine.

Rebus divin ! Memoria cea lung
Ca Urobouros care se alung
A se-ntlni cu Sinea Lumei. Strung
Spiral stui cosmos fr dung

n ghinda care sunt rbdnd gorunii
S dea vlstar se-ntoarce-vor Strbunii
Ce-au plsmuit sub fast preaplinul lunii.

Pe umeri, doi, un sanctuar descnt
Luminalumii, prin Dorine sfnt.
Murindu-mi moartea-ntre pmnt i cer
Reumplu Nemurirea de Mister.

Zid sprijinit de iedere i nalbe
Semnificatu-mi suflet prag se face,
Al Spiritului, moartea nu-mi d pace
De-aceea cnt i Florile-sunt- dalbe...








Predomin sancriste-n muni ninsori
nsngernd ocultele izvoare
Trezit n lume, sfnd Copil din Flori
Al Cerului, se face sear-n Stare
O, indicibila din Timp chemare !
Cum, Doamne, s-mi ncoronez mireas
Fecioara cea de trup nesioas ?
Hermeneut rzle, ninsori la coas
Prin graminee se-nfresc, se las
n mine pacea morii, bucuroas.

Sophia, fiara visului, mnoas.
O, fii i fiice, asuprind Esene
M scald-n Verb fractalice scadene
: Cel ce devine-i nicieri Acas.


Doamne, prezent n peisajul ce-ti sunt
Tot mai greu mi nchipui ajung
La tine rugmintile noastre
Ruga si mintile noastre
De ninsori oarbe de seminte
Ce nu se mai nfrtesc n diafanul incest
Si ndoliat n decembrie
Curcubeul promisiunii


Pag.12

Mie nsumi m rog
n floarea de rug
Nu-mi lua cuvintele
S se adevereasc.



Sub ghetari se subtie troznind
Sufletul vertical al muntilor
Pe care l va unge dumnezeul luminii
S se vindece-n opere.



Madona n parcul San Marco Evangelista, Italia



| || |
1oDuDJ 1oDuDJ 1oDuDJ 1oDuDJ
De Ioan Nlbitoru, Italia
Cu. Cu. Cu. Cu. `J `J `J `J ZoDu nuhu11Io1 1I ZoDu nuhu11Io1 1I ZoDu nuhu11Io1 1I ZoDu nuhu11Io1 1I
|]1uqDD!J |]1uqDD!J |]1uqDD!J |]1uqDD!J

... Cnd ajunse la poalele muntilor deja soarele
era sus si strlucea cu putere. Fascinat de mretia
muntelui ptrunse ntre niste cheiuri strmpte printre
ierburi si arini pe lng suvoiul de ap ce se rostogoleste
nvolburat si zgomotos, dar limpede ca lacrima si rece
ca gheata. Poposi doar s-si potoleasc setea si s
admire crestele de piatr. si lu calul de cpstru si se
strecur pe lng firul apei. De secole aceast zon nu
mai fusese umblat si era firesc ca slbticia naturii s
se reinstaleze. n cele din urm descoperii o potecut pe
care psi atent la tot ce se ntmpl n jurul su. Cnd se
deprt de puhoiul de ap deslusi trilul psrelelor care
nici nu se sinchisir de prezenta sa. n urechi i persista
doar acel vuiet continuu si armonios produs de micile
cascade. Simti n pr si pe obraji adierea rcoroas a
vntului ce-i reconfort fortele ca s-si duc la bun
sfrsit misiunea la care se angrenase.
Merse pe firul apei dar dup ctiva zeci de
metri se mpotmoli n iuresul cascadelor care erau din
ce n ce mai nalte si mai furioase. Se furis cu bgare
de seam pe lng peretii abrupti ai muntelui ca s nu
alunece n rul din ce n ce mai vijelios. Deodat
cheiurile se deschiser ntr-un luminis de unde rzbtea
un zgomot infernal. Rmase stupefiat de spectacolul
desfsurat n fata ochilor. Un suvoi imens de ap se
revrsa de undeva de sus de pe munte si plutea
zgomotos n gol, apoi lovindu-se de stnci se prvlea
nspumat ntr-un mic lac. naint fermecat de aceast
imagine de basm pn simti pe obraji curentul creat de
rostogolirea apelor n gol, iar stropii mrunti i rcorir
chipul. Se ntreb dac nu cumva viseaz sau a trecut n
alt dimensiune a existentei. Din aceast reverie plcut
de simplu spectator, l readuse la realitate cabalinul care
aprndu-se de muste smuci din cap si Ptru Valdescu
simti cpstrul n mn.
- Murgule, asa ceva n-am vzut noi niciodat!
exclam cu satisfactie.
Calul ddu din cap de parc ntelese vorbele
stpnului. Tnrul, cuprins de exuberant, se aventur
pn aproape de cascad savurnd plcerea valului de
aer reconfortant si exclam entuziasmat:
- Iat c visul meu a devenit realitate!
Ridic bratele spre cer de bucurie si continu:
- Deci, tu, frumoas cascad mi tulburai linistea
noptilor!? A meritat s te cunosc! Cndva voi escalada
abruptul ca s gsesc locul de unde izvorste apa ta.
Deocamdat nu sunt nc pregtit, dar te asigur c m
voi tine de promisiune! M bucur c te-am descoperit,
frumoas mprtie a visurilor mele!
Ptru Valdescu savur minute n sir acest
spectacol mret oferit de mama natur.
n cele din urm mai arunc o ultim privire
acestor privelisti de o minuntie mirific si lundu-si
calul de cpstru cobor ncet si ngndurat printre
stnci, brazi si micile cascade pn ajunse la iesirea din
cheiurile ce ascundeau n adncul lor attea minuntii
strine privirii omului.
Era miezul zilei si ceva parc i soptea c n
visul su mai apreau niste stnci, apoi un abrupt si o
pat neagr. Se abtu instinctiv din drumul su pe lng
masiv si psi pe o vale ngust, fr ap, un fel de
povrnis cu conglomerate, apoi se afund ntr-o pdure
deas. Oare ce cuta n aceste locuri? Mergea
dezorientat nestiind ce doreste.
Dup un timp pdurea se rri si doar ici colea se
ivea de dup cte o stnc un grup de arbusti. Era o
liniste deplin c nici adierea vntului nu se fcea
simtit. Nu zrea nici o vietate si nu auzea nici un tril de
psrele. n jurul su plutea o atmosfer apstoare. De
dup un abrupt stncos i apru n fata ochilor masivul
sterp, rece si ameninttor. Ctiva fiori l cutremurar
ntrebndu-se instantaneu ce caut pe aceste meleaguri
stncoase parc lipsite de orice urm de viat. Privirea i
cobor lent de pe crestele ametitoare care se adunau n
jurul su ca o urias cldare. Undeva, n fata ochilor,
sub povrnis, observ o stnc cu o pat neagr cam de
vreo doi metri n diametru.
- Vai de mine! exclam surprins. Asta-i zona
neclar care mi aprea n vis si de aici ncepea
cosmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra
nltimilor, cu vulturi uriasi fr penaj Brrr M
nfior! Ce o fi acolo? S dezleg misterul dac tot am
ajuns pn aici!
Si Valdescu, care niciodat nu dduse dovad de
team, si ls murgul lng abrupt si se ctr cu grij
pn sub stnca cu pricina. Cnd ajunse sus si ridic
privirea, descoperii c de fapt acea pat mare si neagr
nu era altceva dect o grot n munte.
- Mi s fie! exclam stupefiat. Atta munc
pentru o cavern!... Dar dac aici slsluieste vreun
mos Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de
pielicica mea! Fuga napoi pn nu se trezeste domnia
sa!
Dar nainte s pun n practic planul de refugiu,
arunc instinctiv nc o privire de ansamblu si rmase
surprins cnd observ c n peretele stncos erau spate
cteva litere. Citi cu atentie: Zona duhurilor rele.
- Eheee!... Asta nseamn c a mai fost careva pe
aici!... Sau s fie de sute de ani?... Imposibil! Doar nu
aveau si atunci aceeasi scriere ca acum!... Sau mai sti?...
Vezi cumetre Ptrule dac nu nveti carte, nu le sti pe
toate si nici nu le poti explica! se dojeni tnrul. Dar la
urma urmei ce-s de vin c m-am nscut srac si
democratia nu mi-a dat sansa s fiu alturi de cei
destepti!?
Mai citi odat inscriptia n stnc si adug:
- Cineva face glume proaste n creierul muntilor!
Ca o replic la gndurile sale, calul se ridic n
dou picioare si nechez de rsun valea n ecouri.
- Si dac zona este ntr-adevr bntuit de
duhurile necurate si inscriptia este un avertisment din
partea celor care au trit momente dramatice pe aceste
meleaguri?
nfricosat, cobor de acolo si prinse calul de
cpstru. Acesta nu pricepea ce se ntmplase cu Ptru.
Putin mai la vale animalul este cutremurat de teama
fat de o putere nevzut si se agit nervos gata s-si ia
stpnul trs printre stnci si brazi.
Cu chiu cu vai iesir din aceast hoag.
- Doamne ce mi-a fost dat s vd!... Oare turistii
care au trecut prin sat nu cumva s-au rtcit sracii pe
aceste meleaguri? Sau poate au descoperit acel castel
legendar cu vreun tezaur si acum nimeni nu le mai
ajunge lungul nasului!
Porni pe drumul de ntoarcere spre cas dar un
gnd ascuns l tot sicana. Dac tot ai ajuns pn aici de
ce nu tragi o rait prin pdure c doar sunt destule ore
pn se ntunec. Ce s faci si acas! Totu-i bine,
sotioara te astept odat cu cderea noptii cu o
mmligut fierbinte, cu smntnic, brnzic si cu un
pui fript pe frigare scldat n mujdei de usturoi! Pentru
ce s ajungi mai devreme s-i strici planul? Las-i
aceast plcere deosebit s se simt cu adevrat o
nevast iubitoare ce-si asteapt nerbdtoare sotul asa
cum se cuvine! Ai dreptate gndule! Ce m-as face
dac n-ai fi tu cu ispitele tale! Dac tot am ajuns pn
aici, atunci s trag o rait prin pdure c n-am mai

fcut-o de cnd eram copilandru! O mai fi iazul acela
sau a secat? S verific! Poate dau peste vreo comoar si
nu m ntorc cu mna goal! Sau chiar descopr
ascunztoarea acelui legendar castel care imposibil s
nu ascund aur! Zmbi satisfcut de idee si dnd
pinteni calului se ndrept ctre adncurile pdurii.
Hoinri la ntmplare savurnd rcoarea si fosnetul
codrului, trilul melodios al psrelelor si linistea
sufleteasc cel cuprinsese. Parc se mprietenise cu
acesti stejari seculari ce-i deveniser familiari.
Ajunse la un iaz acoperit aproape n totalitate de
un pod de verdeat. Orcitul broastelor nu-l
nspimnt ci din contr l amuz. Desclec si
lsndu-si murgul liber se apropie de mal. Strmb din
nas scrbit de imaginea micului lac si mirosul puturos
ce plutea n jur. Cnd s se retrag atentia i fu atras de
un fenomen neobisnuit. Mtasea broastei se misc lent
grupndu-se n litere. Se frec la ochi si se ciupi de
lobul urechilor ca nu cumva s fie vreo vedenie. Dar nu
era. Deslusi pe suprafata iazului urmtoarele cuvinte
care-l nspimntar: Zona duhurilor rele. Se retrase
buimcit si nimeri ntre ngemnarea a doi stejari
seculari. Era s zic Pardon! dar zmbi de propria-i
prostie si lundu-i pe rnd n brate se autosugestion:
Cnd strngi n brate un stejar mare si falnic, acesta ti
red din forta si puterea sa. Eliber arborii din bratele
sale, desi nu-i cuprinsese dect un sfert din diametrul
fiindc fiind seculari crescuser att ct le permisese
trecerea anilor. Deodat l cuprinse o ameteal ciudat.
Cei doi stejari parc se rotir n jurul su mpreun cu
pdurea si iazul cel nverzit de alge, iar printre coroana
copacilor sesiz c si soarele si schimb pozitia. Desi
astrul zilei era aproape la apus, prea c acum rsare.
Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud
Pag.13
Pag.14
si invers, iar rsritul si apusul se schimbar ntre ele.
si scutur capul ca s-si reaminteasc ce-l nvtase
cndva doamna nvttoare c dup muschiul copacilor
te poti orienta care-i miaznoapte si care-i miazzi! Dar
pe care din prtile tulpinei cresteau acei muschi de
pdure? Se zpci dea binelea.
- M-am rtcit! Am trecut peste comoar!... Ce
m fac?... Deci se adevereste zvonul c dac din
ntmplare treci peste locul unde este ngropat aur pe
dat te rtcesti... n ce directie este satul?... Dac m
prinde noaptea voi cade prad duhurilor rele Si doar
mi s-au artat semne si nu mi-am bgat mintile n cap
Trebuia s merg direct acas si s nu m aventurez n
pdure Acesta-i blestemul vrjitoarei Oare ce vor
face sotioara si copilasul meu fr mine?
Se nvrti disperat de jur mprejurul celor doi
arbori, apoi se opri o clip nlemnit fr nici o sperant
c va mai scpa cu viat.
Deodat n ceaf simti o suflare fierbinte. Acesta-i
diavolul! Se joac cu mine Acesta-i sfrsitul tineretii
mele Continua s simt din ce n ce mai aproape
acea rsuflare fierbinte. n culmea disperrii se ntoarse
brusc si rmase uimit. Calul i tot sufla n ceaf s-si
revin odat din situatia n care se afla. Stpnul l
privea cu nedumerire. Deodat animalul se ridic n
dou picioare si nechez de rsun codrul, vrnd s-l
trezeasc la realitate. Btu nervos din copite si nechez
din nou si mai furios de parc vroia s-i spun ceva.
Ptru de aceast dat si scutur capul, se frec la ochi si
n cele din urm ntelese mesajul. Roibul era salvarea
sa! Acesta l ndemna de zor s-l ncalece cci el stia
drumul de ntoarcere. Chestia cu comoara si rtcitul era
valabil doar la fiintele umane, nu si la animale.
Treptat crepusculul nvlui ntinderile. Trecuse
vreme destul de cnd se nvrtise ca un nebun n jurul
copacilor pierznd orice orientare n timp si spatiu.
nclec n grab si se ls purtat de armsar la voia
ntmplrii. Acesta stia ce are de fcut si iesi n grab
din pdure cu noaptea pe urmele sale. Sracul animal se
temea de duhurile necurate si fugea ct mai repede cu
putint din acele tinuturi bizare.
Tnrul nu avea nici un fel de orientare, iar cnd
ptrunse pe ulita satului nu recunoscu absolut nimic.
Calul mergea la pas cu povara ncremenit deasupra sa
blngnindu-se cnd n stnga cnd n dreapta de parc
dormea bustean.
Era o or destul de trzie cnd cabalinul se opri
la o poart. Clretul continu s-i stea povar n spate
si nu desclec s-i deschid. l lovi de cteva ori cu
coada dar nici un semn de pricepere. Atunci parc
enervat de letargia n care-i czuse stpnul, se ridic n
dou picioare necheznd n speranta c doar l-o auzi
stpna si aceasta o fi mai isteat si-i va da drumul n
curte. Dar spre surprinderea sa stpnu-su parc
adormise n sa c-l simti cum pluteste prin aer si cade n
colbul drumului ca un sac plin cu cartofi. Abia cnd
atinse pmntul Ptru si reveni din rtcire si realiz c
ajunsese, fr s stie cum, chiar n fata casei sale...


Palmier, Italia









m fcut un curs facultativ de Istorie a artelor.
Ca filolog, m-am interesat mai ales de viaa artitilor, de
posibila corelaie dintre artele plastice i literatur. Am citit i
cumprat multe cri din colecia Eseuri i am urmrit mai
ales interferena dintre arte, evoluia gndirii estetice. i m-a
interesat mai ales posibilitatea de a cunoate redarea
frumosului n art. Deci declar c nu sunt un cunosctor
avizat n tainele picturii.
L-am ntlnit pe artistul plastic i liceniatul n istorie
Constantin Popa la Madrid, anul trecut, n cafeneaua Niram
Art, unde mi-am lansat cartea n limba spaniol: Los
securistas fueron extraterrestres, Editura Niram Art, Madrid.
Lisabona-Berlin.2010. Prima impresie: un flcu, un student,
despre care m-am ndoit c a avut cteva expoziii n ar i
n Spania. Volubil, fr complexe, chiar simpatic, ne-am
apropiat pentru c ne preocupau aceleai probleme i mai
ales c aveam preri oarecum diferite despre generaia de
sacrificiu. Fiindc sacrificiile generaiei mele s-
ausuprapus parial cu ale d-lui Popa i ale copiilor mei.
Pag.15
Ca artist, a venit cu o idee interesant despre
Sindromul lui Ulysse i Pierderea inocenei, despre care
am comentat cndva. Aceast problem l macin pentru c
este presant pentru generaia de astzi. Acest sentiment
poate fi neles, dar altceva este atunci cnd este trit. i
nepoii i veriorii i vecinii sau fotii mei elevi plecai n lume
s-i fac un viitor l triesc. Dar cei care-l simt, care
ncearc s-l decanteze i transpun n imagini artistice sunt
creatorii de frumos.
Toi cei care pleac n lume sunt nite Fei Frumoi! i ei
doresc s devin proprii lor regi (s-i fac un regat, adic
un loc unde s fie fericii!), s cucereasc inima iubitelor
viitoare soii... i ei vor fi supui unor probe pe care trebuie
s le treac, normal c sunt altele, pentru c i noi trim n
alte timpuri. Calului cu una sau mai multe inimi, care merge
sau zboar i-a luat locul caii-putere de la autobuze sau
avioane. Nici dumanii nu mai sunt aceiai pentru imaginai:
zmei, balauri ori zgripori. Dumanii noilor Fei Frumoi sunt
necunoaterea limbii rilor unde ajung, modul de via,
nesigurana zilei de mine, ruperea de familie, de tot ce au
acumulat pn acum. Teama zilei de mine, frica primilor
sosii fr acte c vor fi trimii acas, singurtatea, dublat
de lipsa de intimitate, umilina pe care trebuie s-o accepte,
cci acum nu sufletul, nu idealul sau visul conteaz ci trupul,
materialul, concretul:foamea, frigul, sntatea.
Este nelat de ai lui, de ceilali, este insultat, pltit
mai puin dect a muncit. Nu are drepturi ci numai obligaii. i
toate acestea pentru c i el vrea s-i
ctige o pine, fiindc acas nu are unde, iar aici pe cellalt
trm... nu exist cini cu covrigi n coad.
Artistul sufer pentru c el triete la alt nivel
realitatea. Pentru c, aa dup cum observa Constantin
Popa n contact cu acest capitalism slbatec el i pierde
inocena Constantin Popa, Madrid
i intimitatea, condiii primordiale pentru creator.
Devine unul dinte miile de imigrani: indiferent, brutal,
aparent insensibil. D impresia c i-a pierdut puritatea,
delicateea, visul, zborul... De fapt el adun i sub masca
scepticului, a ironiei sau aparentei indiferene el i cldete
un depozit de imagini artistice crora le va da via folosind
mijloace specifice. Sufer pentru c vrea s-i concretizeze
tririle!
nul dintre Fei-Frumoii contemporani este
Constantin Popa. I-am vzut tablourile. i m-am ntrebat ct a
suferit omul care reueste s scrie cu culoarea o Cntare
plastic a omului contemporan. Edificator, fantastic, mi se
pare faptul c titlurile tablourilor sunt materializarea
metaforic a tablourilor pe care sunt sigur c exegeii plastici
o vor atesta. Lumina ideilor Filozofia genereaz Naterea
universului material! Societatea contemporan impune
Contaminarea, Instinctul de supravieuire! Secolul al XX-lea
a adus Ciuma roie - Comunismul i Fascismul - care au
impus Politica. O observaie care mi se pare interesant:
Istoria este un scorpion care se ntoarce ndrt peste
veacuri i se ucide cu propriul ac! Comunismul distruge
capitalismul, se vrea Progres, dar redevine Capitalism
slbatec. Europenii din Spania, Anglia, Frana Olanda,
Portugalia sau Italia i... merg s cucereasc Lumea nou,
fcndu-i robi pe indigeni, iar acum, dup sute de ani
europenii din fostul Lagr Comunist merg n aceleai state s
fie la rndul lor inrobii!
Artistul cunoate i n via, ca orice om momente de
lumin denumite Floare Albastr sau Adina. Una dintre
cele mai grele probe pe care trebuie s le treac neo-Feii
Frumoi este cea legat de dezmembrarea familiei, sau cnd
i caut refugiul n Religie, Contaminare i Greutatea
integrrii. Oare suntem i noi, ca mai toate popoarele, ca
Iuda, Victimile predestinrii? i o ntrebare, care nu se vrea
polemic: Viitorul artelor n rile unde milioane de locuitori
dintr-o alt ar i caut un rost se va concretiza printr-o
art a lor sau i aici miturile naionale se vor unifica,
completa i universaliza devenind un bun estetic al omenirii?
i... naionalul se va pstra doar n numele creatorilor?!
Constantin T. CIUBOTARU








1. Care sunt motivele pentru care a(i ales
aceast facultate? numi(i-le n func(ie de
importan(a lor, de la cel mai important la cel mai
pu(in important, yi justifica(i rspunsul.
R. Mai nti trebuie s v spun c sunt nscut la
4 martie 1956, n Bulzeti, judeul Dolj, cum s-ar
spune, sub aceeai palm de cer, pe aceleai
meleaguri, unde a vzut lumina zilei i scriitorul
Marin Sorescu. Studiile primare le-am fcut n
Pag.16
localitatea natal, apoi am
absolvit Liceul Matei
Basarab din Craiova.
Primele studii universitare
(Facultatea de Utilaj
Tehnologic) le-am absolvit la
Bucureti. Susinerea tezei de
licen mi-a asigurat, prin
repartiie guvernamental, un
loc de munc la ntreprinderea de Utilaj Greu
Transport din Craiova. Practic, asemeni tatlui meu,
am lucrat trei ani pe antierele din Craiova, Segarcea,
Calafat, Turnu-Severin,, n aceleai condiii grele n
care a muncit i el. Diferena dintre noi a constat n
faptul c, dac el a rbdat cu stoicism aproape treizeci
de ani noroaiele i njosirea social, din partea
activitilor vremii, eu nu prea. La sfritul stagiaturii,
m-am transferat la ntreprinderea Mecanic de Utilaj
Greu din acelai ora. Acolo, am rmas aproape 12
ani, parc doar pentru a simi viaa dur i dispreul
activitilor fa de intelectuali, uneori chiar dispreul
muncitorilor ndoctrinai cu ideea luptei de clas,.
Expresia noi v inem n spate nc mi dinuie n
suflet i n minte. Dup 1989, am ncercat o mic
afacere. Nu a mers. Nu am reuit

! Din vina mea sau a
sistemului de-a valma, fr o direcie. Ideea de
dinainte de 1989, c.a.p-ul e un rai, fur dac vrei s
ai (cap

=

Cooperativa Agricol de Producie din
vremea comunismului) a fost, la nceput, aproape
liter de lege pentru cei care i-au ncercat norocul.
Din fericire, nu sunt n stare s fur. Nu am fost n
stare s fiu nici membru de partid (membru PCR), dar
asta este o cu totul alt discuie. Un soi de idealism
interior, structurat mai ales n dorina de a-mi contura
mai bine o imagine despre lume, despre via i
existen, m-a dus, dup 89, la Facultatea de
Filosofie i Sociologie din cadrul Universitii din
Craiova.
Simplificnd lucrurile, am vrut s fac doar cteva
chestiuni n via:
1) S fiu pilot, pentru c, de cnd m tiu, m-a incitat
ideea de zbor, ideea de nemrginit i de a fi aici i
oriunde, oricnd. Cu alte cuvinte, libertatea, n sensul
larg i nobil al cuvntului, face parte din structura
mea. Nu am putut fi aviator pentru c, atunci cnd am
susinut probele fizice, premergtoare examenului de
admitere la coala de Pilotaj de la Buzu, am fost
respins pe bun dreptate. n urma unui test, la ieirea
din cabin, m-am dezechilibrat i comisia mi-a sugerat
Academia Militar sau Institutul de Marin i nu
aviaia. 2) S
studiez dreptul i s tiu ce a gndit omenirea. Este,
dac vrei, tot un fel de zbor, unul n interiorul fiinei
umane, n mintea i sufletul omului. Pentru a face
acest lucru, la vremea cnd am terminat eu liceul
(1975), n anii de plin avnt al comunismului n
Romnia, mi trebuia o recomandare de la secretarul
de partid din localitatea n care m nscusem. Cum
tatl meu nu a vrut s nscrie pmntul la c.a.p de
bun voie, i pentru c fcuse, din acel motiv, opt luni
de pucrie, documentul de care a fi avut nevoie nu a
fost scris niciodat.
3) S studiez pianul. Lipsa banilor mi-a nfundat
urechile pentru totdeauna. Fr a condamna pe
nimeni (n primul rnd prinii), cred totui c, din
cauza vremurilor tulburi i a dezorientrii umane,
produse de naionalizare i colectivizare, atunci, la
anii copilriei mele, nimeni nu a avut timp s vad ce
aptitudini am i nici ce mi doresc. Am trecut, cu sau
fr voia mea, dintr-o zi n alta, ndrumat dup
anumite reguli, de ctre pedagogii (de cele mai multe
Pag.17
ori ndoctrinai politic sau oameni ai securitii). din
cminele colare.
n consecin, dup 89, ideea de a explora mcar
adncurile fiinei umane mi-a rencolit. Aa cum am
spus anterior, m-am nscris la Facultatea de Filosofie
i Sociologie din cadrul Universitii din Craiova.
Dup nici mcar un semestru, m-am simit iari ca la
20 de ani i m-am confundat cu cei care mi erau
colegi, toi nite copii. Pe parcursul studiilor, am
nceput s cred c mi se mplinete una dintre dorine.
ns, dac cineva m-ar ntreba acum, dup ce am
fcut i un doctorat n domeniu

: ce a gndit
omenirea

? (Istoria filosofiei sau a ideilor sociologice
este, n mare, o istorie a gndirii i a aciunii umane),
nu cred ca a putea spune mai mult dect Socrate

:
tiu c nu tiu nimic

!. ns expreia nseamn mult.
2. Ce nseamn sociologia pentru dvs. acum? Ce
nsemna atunci cnd erai student ( )? Rspundei
printr-o fraz i prin asocieri cu anumite cuvinte, de
exemplu sociologie= visare (minimum trei astfel de
asocieri
R. Sociologia acum, sociologia cnd eram student?!
nainte de toate, trebuie s precizez faptul c mi place
aproape tot ce este de calitate, (poezie, filosofie,
sociologie, romanul, ca poveste, pictura, muzica etc.),
tot ce reprezint valoare sau ceea ce reprezint antici-
pare. Omenirea, din primordii, din diverse motive, i-a
anticipat viitorul, uneori n form fatalist (s nu
uitm Apocalipsa dup Ioan

!

) O face i acum

!
Sociologii parc dau o mn de ajutor. Sper s o fac
ns cu mai mult nelepciune i mai mult blndee.
Propaganda, mutat n fantastic prin intermediul
statisticilor, devine ridicol, dac lum n calcul zecile
de canale prin care poate fi realizat. Spun asta,
gndindu-m, pe de o parte, la rzboaiele din trecutul
istoric, pe de alt parte, la arsenalele de bombe
atomice existente, arsenale ce pot distruge fiina,
omul. Iar fr OM, cel puin din perspectiva mea ca
pmntean, nici universul nu mai are sens. Dincolo de
orice, cred ntr-o lume mai bun, dar i mai
simplificat. De altfel, lucrurile, complicate i
tensionate, in de sfera interesului meschin. i mai
cred n faptul c exist loc pe pmnt pentru toi i
pentru toate, inclusiv pentru poveste, pentru poezie, de
altfel printre puinele semne profunde ale existenei
noastre sensibile. Revenind, nu pot trece peste
formularea sociologilor extremiti care consider
sociologia inginerie social. Nu sunt de acord cu ei.
A putea argumenta, ns nu este aici locul i nici
momentul. n alt ordine de idei, nu am fost niciodat
un dezlnuit. i atunci cnd am visat (de cele mai
multe ori mi-am impus visul), am fcut-o cu ochii
deschii pe concepte, adic pe repere. Venic am vzut
lumea cu o luciditate stranie, de aici, pesimismul din
mine. n consecin, sociologia, alturi altor ramuri de
grani, este mijloc de cunoatere, dar, n parialitatea
sa, i scop. Pn n prezent, tiinele, nici separat i
nici mpreun, nu au putut da un rspuns final la
ntrebrile lui Kant. Iar ct vreme la ntrebarea: ,,ce
este omul?, bjbim, la cea de a doua: ,,ce este
lumea?, cdem ru n bezn. Asta dac suntem
zdraveni la cap. Uneori, ca tritor n secolul XXI, m
simt umilit cnd m gndesc la faptul c expresia de
pe templul de la Delphi, de peste 2500 de ani,
(Cunoate-te pe tine nsui!), este mai actual ca
oricnd, dar nu am ce face.
3. Cum v-a influen(at sociologia (n via(a
profesional yi personal)?
R. Ca s fiu consecvent, sociologia, att n viaa
profesional, ct i personal, este, n mare, cam pe
aceeai linie cu tot ce m-a ajutat s cunosc, chiar dac
ea ofer mai puine concepte, s zicem, n comparaie
Pag.18
cu filosofia. Sociologia compenseaz la nivelul
cunoaterii practice sub umbrela aciunii dei, dac
privesc n jur, am i la acest nivel rezerve. Ceea ce m
mpinge spre o astfel de stare, sunt rezultatele
cercetrii tiinifice. Orb s fii i tot ai s vezi c, la
fiecare zece ani, vechile adevruri tiinifice sunt
abandonate sau modificate. Ori de aici, la prima
vedere, destructurarea! n realitate, ns n aceast
situaie omul (de tiin, n special) nu ia cmpii, ci i
mut tririle n spiritul, n speran, acceptnd
emergena i limita, plast n context. Doar nebunii
cred c dup ei nu se mai poate pune nici mcar o
virgul.
4. Care sunt cele mai plcute amintiri din anii
studen(iei?/ Neplcute
R. Anterior, n rspunsul la o ntrebare, lsam s se
neleag faptul c, n genere, dac a putea s prind
cu fiina mea totul axiologizat i axiologizant, acest tot
ar fi pe placul meu. De el, de acest tot, depind
amintirile. i ca s fiu scurt: orice clip petrecut
alturi de Oameni a fost i rmne, nu doar amintire,
ci imanen pe pnza acelor ani. Din nefericire, atunci
ca i acum, Oameni, mai puini. Nu degeaba cuta
Diogene, n toiul zilei, cu lumnarea aprins, prin
Atena, un om! Credei c Universitatea din Craiova
face excepie?
5. Descrie(i orele sau profesorii favori(i yi modul
cum yi-au pus amprenta asupra
evolu(iei dvs. spirituale sau profesionale?
R. Cnd m-am nscris la la Facultatea de Filosofie
i Sociologie din cadrul Universitii din Craiova,
aveam deja o experien intelectual. Studiile
universitare cu profil tehnic, din Bucureti, mi-au
prins bine. Pe de o parte, m-au structurat i ordonat,
iar pe de alta, mi-au oferit ansa de a cunoate oameni
cu o cultur deosebit. n plus, Capitala mi-a oferit
teatrele i bibliotecile al cror abonat am devenit din
primele zile de coal. Pe de alt parte, chiar i la
acea vrst, ceea ce m-a fcut s-mi gsesc un loc n
lume a fost scriitura. Am nvat repede (fr a
exagera, imediat dup ce am tiut s citesc i s ascut
cititul), c perspectiva asupra lumii se deschide din
interiorul cuvntului, i am crezut cu trie c mreia
omului st n puterea de a povesti i a se lsa povestit
(aa cum am scris, ani de zile mai trziu, pe coperta a
patra a romanului Mtniile Alexandrei). Din punctul
meu de vedere, povestea noastr, adic puterea
logosului nostru (a gndirii noastre) i al generaiilor
din care facem parte, este singura form posibil de
imanen pe pnzele vremurilor. Restul este
deertciune.
nainte de a pi, ca student, pe culoarele
Universitii din Craiova, aveam deja cteva romane
scrise. Dou dintre ele, Blesteme i Pe apa smbetei,
fuseser, imediat dup `89, publicate. Totui, sunt
contient de faptul c structurarea cunotinelor
acumulate n timp, cunotine la care s-au adugat
cele din timpul studiilor craiovene, m-au fcut, ,,o idee
mai detept. Altfel nici nu mi-a putea explica
prezena mea la Universitatea din Cluj- Napoca, Babe
Bolyai, i apoi la Facultatea de Filosofie, tiine
Politice i tiine ale Comunicrii din Timioara, n
cadrul unui doctorat. i asta imediat dup susinerea
licenei n sociologie, la Craiova. Patru ani mai trziu,
am susinut teza de doctorat n filosofie, tez cu titlul
Comunicare i nelegere. Lucrarea are ca noutate
abordarea triadic a comunicrii (comunicare-
nelegere-aciune), convins fiind de faptul c nu
exist comunicare fr scop, i nu exist comunicare
dac nu a produs cel puin o micare a spiritului. n
demersul meu, stinifico-argumentativ, pe parcursul
tezei am insistat i asupra necesitii n a include n
cadrul analizei comunicrii, subiectivitatea,
repudiat (dup eecul kantian al adevrurilor
subiective cu caracter universal) de foarte muli.
Una peste alta, n timpul studiile universitare, att la
prima facultate ct i la cea de-a doua, am avut ansa
s fiu n preajma profesionitilor, chiar dac nici
agiamiii nu au lipsit.
6. Care a fost evolu(ia profesional pn n prezent
(dupa terminarea facult(ii)? joburi, concursuri
importante, func(ii ob(inute, stagii n strintate etc.
mprtyi(i-ne detaliat evenimentul/ experien(a de
care sunte(i cel mai mndru.
R. V spuneam anterior c am fcut un doctorat. n
2005, am publicat Comunicare i nelegere, o variant
a tezei susinut n faa comisiei. Anterior, publicasem
Organizarea i funcionarea sistemului mass-media n
Oltenia. Dei pui, totui, dou (2) cri cu caracter
tiinific. n anii urmtori, am revenit la dragostea
dinti, literatura. Aici, am dat culoare cuvntului i
am performat. apte romane publicate nu e de colea.
La ele se adaug o pies de teatru i un volum de
eseuri. Unsprezece (11) cri cu titlul de autor, e
puin? Fii linitii, e doar nceputul!
7. Ce v-a(i dori s se schimbe pe viitor la aceast
facultate ?
R. Mentalitile. Se pare ns c la noi, la romni, fr
a schimba totul din rdcini, nu se poate!
8. Ce a(i apreciat cel mai mult la aceast facultate?
R. nceputul.
9. Descrie(i practicile de specialitate.
R. Cnd te miti zilnic ,,ntre Dumnezeu i neamul
tu, vorba lui uea, a gndi devine form de a fi.
mi vine, uneori, s cred c sunt studentul ntr-o
venic practic.
a. Descrie(i promo(ia voastr, legturile colegiale yi
legturile cu profesorii- mediul, ambian(a,
atmosfera, evenimente care v-au rmas in memorie.
R. Promoia mea? Una atomizat, stpnit de orgolii,
de mruniuri de cele mai multe ori ridicole. Mai
schimb, din cnd n cnd, mesaje cu Bianca, putoaica
ce mi-a fost coleg de banc. Pentru cei ce vor s tie,
ea e bine. La cei 10 ani de la nfiinarea facultii, nici
unul dintre cei ce am terminat n 2000, ca a doua
promoie de absolveni, nu au fost invitai
la festiviti. Ct despre profesori, ambian,
atmosfer, nu v trebuie studii la Sorbona, fie i
numai contextual, putei trage concluzii!
10. Transmite(i gndurile voastre yi sfaturile pe care
crede(i c ar trebui s le urmeze viitoarele genera(ii
de sociologi craioveni!
R. Dac la teminarea unei faculti, indiferent de
structura i profilul ei, nu eti pus corect pe linia vieii
(adic nu eti fcut s tinzi spre profesionalism i spre
statutul de intelectual, de om de cultur), ai pierdut
timpul cheltuind banii prinilor, cu tot felul de
tmpenii, pe o idee de acelai fel: diploma, bun la
nimic. Sloganul lui Lenin ,,nvai, nvai,
nvai!, pe care nu vi-l mai spun profesorii de
team c vor fi etichetai drept neocomuniti sau mai
grav (...!), are nc actualitate.
11. Transmite(i un mesaj pentru $coala sociologic
de la Craiova la mplinirea frumoasei decade yi
jumtate de activitate.
R. Fr demnitate, profesionalism, ntr-un cuvnt,
identitate, nu se poate! Povestea cu creanga tiat de
sub picioare este atemporal i, evident, apersonal. n
consecin, concept valabil pentru oricine. Deci,
atenie!
{ {{ {ldentituteu. ldentituteu. ldentituteu. ldentituteu.
dileten dileten dileten diletenu in u li u in u li u in u li u in u li i etc i etc i etc i etc- -- -ul) ul) ul) ul)
M nvrt ncoace, ncolo, n timp i spaiu, i,
cu sau fr voia mea, ct vreme, cu toat tiina
modernitii, ntrebrile kantiene sunt la fel de actuale
(i la mine la Bulzeti, i la Craiova, Washington,
Moscova, sau Paris), ca acum, aproape 250 de ani, pe
vremea lui Kant, gnditorul german, m tot ntreb,
asemenea lui, ce este omul? M tot ntreb i m
frmnt i pentru faptul c expresia de pe templul de
Pag.19
la Delphi, de peste 2500 de ani, (Cunoate-te pe tine
nsui!), este mai actual ca oricnd! Firete,
contextual, mai ales cnd, pui sus, pe un piedestal,
(de cele mai multe ori de partidul din care facem parte,
ntmpltor, i la putere!), credem
tot ce a gndit omenirea ne st n
buricul degetului arttor i afirmm tranant, n
vzul lumii: lumea sunt eu! c tot ine de
propagand, n termenii actuali, de comunicarea
politic, sau altfel spus, de felul n care manipulezi
prostimea. Adic, mai concret i pentru a m exprima
elegant, prostimea fiind, fie, ceteanul luat n brae,
pn ce, turmentat (de vorbe), i d votul, fie,
individul, for de munc (productiv) i societate de
consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil n gloata
deasupra creia sunt doar EU. Tu?!...
n alt situaie, cnd neuronul i face treaba
(admit c nelepciunea e greu de atins!), ne consolm
cu maxima poetului intrat, deja, n folclor: lumea
este, aa cum este, i ca lumea suntem noi. Iar de aici
i pn a privi n cel de lng tine (evident, empatic,
nu ca vielul la poarta nou! Nu de alta, dar nu are
rost! Ne-am cam sturat de duioii bordeliere!), nu e
dect un pas. i vedem sau nelegem ce? Rspunsul,
n condiii, am zice, la prima vedere, de normalitate:
un EU-TU, luat n sensul comun al expresiei, adic,
un EU multiplicat n miliardele de suflete, pe dou
picioare, repet aici la mine, la Craiova, Washington,
Moscova sau Paris. Idee cum nu se poate mai
periculoas, de altfel experimentat de regimul
(comunist!!!! Sper s n-o mai fac i alte regimuri c
regimuri, slav Domnului, sunt!) care, tocmai a clcat
n picioare (mai ales n partea asta, a noastr de
lume!), tot ce i-a stat n cale, fr a ine cont de faptul
c, doar la natere (i poate nici atunci!), avem, doar,
anse egale.
n realitate, un EU-TU, cruia i-am ratat
specificitatea, (adic i-am dat la o parte ceea ce are el,
cellalt, singular i nerepetabil). Iar ceea ce ine de
neasemntor, fie i-e dat (doar cnd vrea
Dumnezeu!), fie ai ctigat cu sudoare, ndurnd i
aria i gheurile vieii etc. E, astea toate, inclusiv
tc-ul, adugat de mine, nu doar ca s m
aflu n treab, ci din contiina complexitii, ce ine
de universal i necuprindere cu mintea uman,
cuoaguleaz i structureaz, repet, contextual, spre
facere i desfacere, adic spre cunoaterea noastr,
omul: EU-TU - frumosul, fericirea, adevrul,
libertatea, (dac or exista i aa?!) ntr-un cuvnt
cultura noastr de aici sau oriunde n lume i iar, un
etc. Toate bune i la locul lor! am zice, simplificnd
lucrurile, dup principiul lui Brncui, idee aparent
i ea, c altfel Maestrul nu ar fi nlat stlpul din
pridvorul casei olteneti spre cer, ca s reazeme
infinitul, zicndu-i Coloana fr de finit. La
ndemn i-ar fi stat s spun: Coloana lui
Brncui, c doar nu-l oprea nimeni! Numai c
Maestrul nu fusese mpins de nu tiu cine, pe nu tiu
ce... iar, n plus, El era, deja, nsui EL, (ca de altfel,
muli prin Europa) sprijin cerului nostru, era
Maestrul cruia etc-ul i dispruse precum coada
fructului copt i parfumat, spre nmiresmarea i
luminarea omenirii, a tuturor. Brncui era, asemenea
lui Eminescu (i nc vreo ali civa din lume), geniul
omenesc. Iar el, geniul, de oriunde ar fi, asemenea
sfntului, i are locul su. Cu prisosin! i n cer i
pe pmnt! i acum, i-n toate timpurile! Numai s
vrei s-l tii! E, aici, e aici!...Mai vrea cineva s-l tie?
Pag.20
Pag.21
n fine, trecnd peste asta, cine e baba Floarea, (de
aici din Lunca Dunrii, Bretania sau pustiurile
siberiene, care (fr sclipirea geniului) nc mai pune
degetul pe cuponul de pensie (ce-i aduce, pe la noi,
nimic din ce nseamn alinare), lun de lun, la
venirea potaului, i ngenuncheaz, cu smerenie, n
faa altarului, avndu-i n minte i neamul i pe
Dumnezeu? Cine este cel aflat n nu tiu care col al
lumii frnt de dorul locului n care s-a nscut, loc
limit al existenei i contiin a lui i a oricui din
lume? Cine e copilul care abia a vzut lumina zilei i,
cine a fost sufletul ce, o clip, mai

nainte, i-a luat rmas bun? Sau, cine e, de pild,
ceteanul
german, englez, francez sau de, te miri unde, care a
venit, ehe, tocmai de acolo, aici i care a clcat pe axa
lui Brncui, pus, parc, s re-aminteasc oricui i
de Cina cea de tain la Masa tcerii i
de faptul c, fr dragoste, fr iubire, srutul, fie el i
la Poarta sufletului rmne simplu gest i nu
imanen pe pnzele vremurilor (astea sau celor ce vor
veni), spre nlarea noastr, ca oameni, spre cer?
Cine, cnd, omul fcut individ, n realitate, ameit (de
wisichi, de promisiuni-vorbe goale, ntr-un cuvt, de
una de alta), bntuie, de-aiurea, uitnd i de
cuprinderea gndului i de faptul c lumea nu e
tocmai poezie (cum bat cmpii unii, pn ce te vd
slug!) i mai ales de faptul c pmntul nu merge
chiar pe un perfect rotund? Cine? Cine e el, cine sunt
eu i cine eti tu? Ce este omul? Omul , acest EU
TU, cu, sau fr etc-ul, pomenit ceva mai sus?
Nicolae Blaa

Poarta srutului, de Constantin Brncui, Tg. Jiu

Casa memorial Constantin Brncui, Hobia, Gorj
USR a acordat
urmtoarele premii:Poezie: Ion Muresan,
Cartea Alcool, Ed. Charmides Proz: Radu Mares,
Cnd ne vom ntoarce, Ed. Limes Dramaturgie: nu s-a
acordat; Literatur pentru copii yi tineret: nu s-a acordat
Critic yi istorie literar, eseu: Mihai Dinu, Un alt
Bolintineanu gnduri despre natura poeziei, Ed.
Spandugino Premiul
pentru traduceri din literatura universal: Rares
Moldovan, Thomas Pynchon, Curcubeul gravitatiei, Ed.
Polirom Premiul Funda(iei
Andrei Bantay: Domnica Drumea si Petru Iliesu, Allen
Ginsberg, Howl si alte poeme, Ed. Polirom
Premii speciale: Andrei Oisteanu si Ion Vianu Debut:
Sorin Despot, Apas, Ed. Cartea Romneasc Premiul
pentru literatur n limbile minorit(ilor: Liubinca
Perina( Stancov, Exercitii pentru un soare postum, poezii,
limba srb


Pag.22
http://www.uniuneascriitorilor.ro/06-12-2011-
comunicat-privind-premiile-usr-pe-2011/
Uniunea Scriitorilor din Romnia anun autorii i
editurile interesate c volumele participante la
competiia pentru PREMIILE USR pe anul 2011 se
primesc la sediul USR din Calea Victoriei nr. 115,
Bucureti, sector 1, pn la data de 1 martie 2012.
Persoan de contact Roxana Sintion. Se pot nscrie
volume ale autorilor care snt sau nu membri ai
Uniunii aprute n ediie princeps n anul 2011 (nu
reeditri totale sau pariale). La seciunea debut pot
participa numai debutanii absolui care au publicat
prima carte n 2011.




Romnul care l-a contrazis pe Einstein e din nou
premiat. CercettorulFlorentin Smarandache a adus o
nou inovaie matematicii, fiind astfel premiat de
statul New Mexico. (Mihaela Nftnil, 22 Noiemb.
2011, Romnia liber)
MN: Ce inseamna pentru dumneavoastra acest
premiu?
FS: O mare bucurie, deoarece am facut cercetari in
structuri algebrice de prin anii '90 (vedeti site-ul:
http://fs.gallup.unm.edu/Algebra.htm).
Apoi am colaborat cu profesoara indianca W. B.
Vasantha Kandasamy la o serie de carti.
MN: Ce ati aflat in ziua in care ati fost anuntati ca l-
ati castigat? Care au fost primele reactii?
F.S. Mai intai am fost anuntati in septembrie, anul
acesta, ca suntem selectati printre finalisti.
Mai fusesem finalisti si in anii trecuti.
Am plecat cu masina din Gallup (campusul unde
locuiesc) in Albuquerque (vreo doua ore jumatate de
condus, circa 140 mile distanta), cel mai mare oras din
statul New Mexico.
Organizatorii de la New Mexico Book Award Co-op au
listat doua carti finaliste. Iar, cand ne-au declarat
castigatori, s-au scuzat ca nu pot sa ne pronunte numele!
MN: Cum este s lucrati ca profesor la Universitatea
New Mexico? Cum sunt studentii?
F.S. New Mexico este un stat in desert. Studentii sunt ca
la orice universitate: unii staruitori, altii mai putin.
MN: V-ar placea sa tineti cursuri si in Romania ? La
ce universitati?
F.S. Da. De exemplu la Bucuresti la un centru de
cercetari, de pilda la Institutul de Mecanica Solidelor,
unde am prezentat cateva lucrari anul acesta invitat de
profesorii Ovidiu Sandru si Luige Vladareanu.
MN: Ce legaturi mai aveti cu tara natala?
F.S. Am legaturi permanente cu Romania. Trimit lucrari
la diverse reviste literare dar si stiintifice.
Colaborez cu scriitori romani (Eugen Evu, Ion Urda, G.
Niculescu, M. Preoteasa, Janet Nica, Doina Dragut, etc.)
si matematicieni romani (in prezent cu profesorii Ion
Patrascu, Mircea Selariu, Luige Vladareanu, Catalin
Barbu, etc.).
MN: Ce parere aveti despre invatamantul romanesc si
despre recenta clasificare a universitatilor?
F.S. Pe vremea cand eram in tara, invatamantul era
foarte serios, rigid. In prezent nu mai stiu cum este. Dar
studentii romani in strainatate se descurca foarte bine,
avand o baza solida de cunostinte.
MN: Cum este sa fii roman in SUA? Cum ati reusit sa
plecati din tara?
F.S. Am plecat din tara in 1988, trecand din Bulgaria in
Turcia, unde am cerut azil politic.
Revolutia romaneasca m-a prins in lagarul turcesc.
Am emigrat in America in martie 1990.
MN: Cum vi se par Facebook si Google? (am vazut ca
aveti cont pe facebook).
F.S.Mi-am facut cont pe Facebook fiindca am calatorit
mult si am considerat ca am poze interesante de afisat.
Insa nu am timp sa stau mereu pe Facebook ori Twitter,
etc.
Google este foarte important pentru cautari, mai ales
astazi cand se vorbeste despre o "cultura de computer"
cand memoria noastra a devenit... externa!
MN: Va pricepeti foarte bine la numere. Puteti sa
estimati cat va mai dura "nesuferita" de criza?
F.S.Din pacate nu pot estima cat va dura criza... Poate
cei care au provocat-o, voluntar si involuntar, ar fi mai
in masura...
MN: Cum se face ca romanii sunt mai apreciati in

Pag.23
strainatate decat la ei in tara? Ce explicatie aveti
pentru asta?
F.S. Cred ca aprecierile din strainatate sun mai tare
in Romania decat cele locale!
MN: Pentru cititorii nostril, menionm c autorii au
introdus in cartea lor o clasa naturala de intervale cu
ajutorul careia toate operatiile clasice aritmetice cu
numere reale pot fi extinse. Aceste structuri noi isi vor
gasi utilizari in calculul matriceal si in domeniile unde
metodele elementului finit sunt folosite.
In acest fel, o valoare fixa este aproximata printr-un
interval, dand mai multa flexibilitate rezultatului
obtinut.
Autorii au mers mai departe, construind si intervale
neutrosofice si intervale fuzzy.

prof.univ.dr.Florentin Smarandache,
noiembrie 2011, New Mexico








de Mircea Monu, fizician, 25.11. 2011

n 6 octombrie 2011, ziarul Monitorul de Vlcea
a publicat articolul Profet n Tara Fizicii: Smarandache
confirmat, Einstein infirmat?, n care artam c un
experiment stiintific numit Experimentul OPERA,
efectuat de ctre o echip de savanti de la CERN
(initial, numit Centrul European de Cercetri Nucleare,
acum, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor
Elementare) din Geneva (Elvetia), a demonstrat c
particulele elementare neutrino se deplaseaz cu o
vitez mai mare dect cea a luminii, ceea ce infirm
celebra Teorie a Relativittii Restrnse, enuntat de
fizicianul Albert Einstein (viteza luminii este vitez
limit n Univers) si, deci, confirm Ipoteza
Smarandache (nu exist vitez limit n Univers),
enuntat n anul 1998 de ctre matematicianul vlcean
Florentin Smarandache, nscut la Blcesti, n anul
1954.
Desi experimentul durase trei ani, iar precizia
msurtorilor era foarte mare, fizicienii din echipa
respectiv (200 de persoane din 13 tri: Belgia,
Bulgaria, Coreea de Sud, Croatia, Elvetia, Franta,
Germania, Israel, Italia, Japonia, Rusia, Tunisia si
Turcia) au fost foarte prudenti, nu au dat nici o
interpretare acestui rezultat, ci au spus c este nevoie de
alte experimente, pentru confirmarea rezultatului.
Un alt experiment, fcut la sfrsitul lunii
octombrie 2011, a dus la acelasi rezultat: neutrinii s-au
deplasat pe distanta de 731,278 km cu o vitez cu circa
6 km/s mai mare dect cea a luminii.
Totusi, Dario Antiero, cercettor la Institutul de Fizic
Nuclear din Lyon, Franta, coordonatorul
departamentului de analiz a msurtorilor din cadrul
Experimentului OPERA (Oscillation Project with
Emulsion-tRacking Apparatus Proiectul de oscilare cu
aparat cu emulsie pentru traiectorii), care a comentat
acest nou rezultat, a spus c mai sunt necesare
experimente complementare si msurtori
independente pentru ca acest fenomen, numit
deocamdat anomalia timpului de zbor al neutrinilor,
s fie confirmat sau infirmat oficial.
El a insistat c fizicienii trebuie s fie prudenti n
concluzii, att timp ct msurtorile nu vor fi verificate
cu un sistem complet diferit.
Paradoxal este c n anul 2005 Proiectul MINOS
(Main Injector Neutrino Oscillation Search Cutarea
oscilatiilor neutrinoului cu injectorul principal), efectuat
de ctre Laboratorul Fermilab din Chicago, SUA, cu
detectorul de neutrini aflat ntr-o min de fier situat la
o distant de 725 km de laborator, a obtinut un rezultat
asemntor, dar echipa sa, format din 200 de savanti
din sase tri (Anglia, Brazilia, Franta, Grecia, Rusia si
SUA), a considerat c marja de eroare a aparaturii sale
ar fi prea mare pentru a considera c msurtoarea poate
fi validat!
Acum, aparatura sa a fost perfectionat si se fac
noi experimente, care vor dura circa trei ani.
Deci, s-ar putea ca acele msurtori
independente de CERN (Elvetia) s fie fcute de
Fermilab (SUA), n tara n care se afl acum Florentin
Smarandache, care are dubl cettenie, romn si
american, si este profesor universitar doctor la
Facultatea de Matematic si Stiinte a Universittii New
Mexico din orasul Gallup, statul federal New Mexico!
Dar, cercetri asupra oscilatiilor neutrinilor,
adic trecerea lor dintr-un tip n altul (exist trei tipuri
de neutrino), se fac si n alte tri, deci, rmne de vzut
De unde sare neutrino!



Einstein: i infirmat, i confirmat?...
Rezultatele Experimentului OPERA au provocat
aprige dezbateri n lumea fizicienilor, pro si contra pe
tema infirmrii teoriei lui Einstein.
O pozitie intermediar o are Pierre Binetruy,
directorul Laboratorului de Astroparticule si
Cosmologie din Paris: Rezultatele Experimentului
OPERA ar putea s semnifice c teoria lui Einstein este
valabil n anumite domenii, dar exist o alt teorie si
mai global, fcnd o analogie cu celebrele ppusi rusesti

Matrioska, cele care intr n serie, una n alta [asa
cum teoria lui Einstein (valabil la viteze apropiate de
viteza luminii) este fat de teoria lui Newton (valabil la
viteze mici fat de viteza luminii)].
Rmne de vzut ce se va ntmpla n anii
urmtori, dar se pare c fizica se afl la rspntie, iar
vlceanul Florentin Smarandache a trasat fizicienilor
dou prtii, prin cele dou idei revolutionare ale sale:
1) nu exist vitez limit n Univers; 2) exist si a treia
form a materiei, pe care el a denumit-o nematerie
(format din materie si antimaterie)!


http://www.fin.ro/uploads/modules/news/49121/cern.jpg


Sub lupa criticii

Al. Florin Tene



Spusele lui Baudelaire n urm cu o sut de ani si
mai bine aflate n titlu ndeamn criticii s-si pun ntrebarea:
la ce-i bun critica? Dar la aceast dilem rspunde indirect
tot Baudelaire n Curioziti estetice Editura Meridiane,
Bucurestiu, 1971,p.11:ca s fie dreapt, ca s-i aib adic
propria ei raiune de a fi, critica trebuie s fie prtinitoare,
pasionat,politic, cu alte cuvinte fcut de pe o poziie
exclusivist, dar o poziie care s deschid cele mai largi
orizonturi . Dar, criticii de dinainte si cei de acum, nu cred
c vor acorda credit acestor spuse.ns noi simtim nglobat n
aceste spuse marele adevr al unei dialectici hermeneutice.
O critic pasionat si prtinitoare, cum se mai
practic pe la noi, si exclusivist, este, n acelasi timp, o
critic inconsecvent, dar si consecvent. Inconsecvent
pentru motivul imobilittii creatorului, neasteptndu-l cu o
retea ntreag de metode, ea va putea, n delin libertate, s-l
renege pe cel pe care altdat l-a discutat cu tot entuziasmul,
iar consecvent pentru aceleasi motive, pentru c rmne
partizan si pasionat.
Aceast libertate si sclavia ascult mereu textul care, o
preced n absolute.La aceasta se adaug deschiderea de
orizonturi largi care este unica pedagogie critic posibil.
Toate acestea nu exclude rigoarea si nu instaureaz un
imperiu al arbitrarului. Atta timp ct conditia amintit este o
egalare a propriei ratiuni de a fi , adic a unei principiu de
justitie.Iar a fi echidistant si dreapt n raport cu propriul ei
criteriu de evaluare critic- pn la un anumit nivel- este egal
cu a fi adevrat.
n general fac o pledoarie pentru maleabilitatea
criticii, ce se exprim paradoxal, deoarece prin caracteristica
ei secund critica are drept ispit extrem inconsecventa, n
etape ale timpului diferite, iar prin caracterul su autoreflexiv
ea risc n orice clip s-si uite propria natur si s impun n
loc s urmeze. Aceste caracteristici riscante se caracterizeaz
prin: inconsecventa prin rigoare, asa zis tehnic,
schematismul prin starea sufleteasc ce exprim libertatea
prin reflexibilitate.A;a cum scria si Leo Spitzer cercul
hermeneutic se nchide n personalitatea criticului, n
capacitatea sa de a reactiona n fata operei, idealul criticii lui
Jean Starobinski n Relaia critic, tradus de Alexandru
George, este legat indisolubil de calitatea celui care citeste,
dar si de echilibrul n el al faculttii sensibile si al celei
reflexive. Tocmai analiza functionrii acestei facultti
echivaleaz cu o sectiune chirurgical a actului lecturii n
sine.
Opera, considerat anterior lecturii pe care o facem,
nu este dect un obiect inert, cu toate acestea,


ne ngduie s revenim la multiple semne obiective din care
e alctuit acest obiect, cci stim c vom gsi n ele garantia
material a ceea ce a fost, n momentul lecturii, senzatia,
emotia noastr. Absolut nimic nu ne mpiedic, ca dorind s
ntelegem conditiile n care s-a trezit sentimentul nostru, s
ne ntoarcem spre structurile obiective care le-au determinat.
Pentru aceasta, trebuie s nu ne renegm emotia, ci mai
degrab s o punem n paranteze si, s tratm ca pe niste
obiecte acest sistem de semne ale operei al cror farmec
evocator l-am receptat pn acum fr rezistent si fr o
replic reflesiv.Semnele acestea ne-au sedus, ele sunt
purttoare ale sensului care s-a realizat n noi.ns, fr a
respinge seductia, fr a nega si uita revelatia prim a
Confirmarea va veni din SUA?
Pag.24
sensului, trebuie s cutm s le ntelegem, s le tematizm
pentru propria noastr gndire, si nu putem face aceste
lucruri, dect cu conditia de a uni strns sensul de substratul
lui verbal, seductia de baza ei formal.
ns, receptarea unei opera este diferit de la o epoc
la alta.Deoarece exist o miscare secret a crtilor pe raftul
bibliotecii.Ce ntr-o epoc istoric o oper este promovat de
critic ca fiind foarte bun, n alt epoc poate fi considerat
mediocr.Aceasta tinnd de schimbarea gustului cititorului si
al criticii, datorit evolutiei societtii si a modului de
perceptie.
Exist o relatie ntre lectur si critic, dintre critic si
cititor.n Estetica.Teoria formativitii, lui Luigi Pareyson,
Milano, 1966,p.41-47, se spune c ceea ce n vitro apare ca o
succesiune ntre cititor( prad emotiei lecturii) si critic(care
aseaz ntre paranteze aceast emotie pentru a gndi asupra
factorilor care au produs-o ) poate fi adesea, n realitate, o
simultaneitate de procese. Criticul translateaz de la plcerea
lecturii la refelctia asupra a ceea ce i-a produs-o( de fapt la un
fel de neplcere, n msura n care emotia initial este pus
ntre paranteze) ntr-o alternant care nchide n sine cifra
nssi a lecturii critice. Deoarece critical este n primul rand
un cititor. Iar cititorul e un critic care citeste pur si simplu,
fr un discernmnt. Orice metod critic este valabil n
rezultatele sale atta vreme ct vreme si mentine deschis
sansa inconsecventei fat de propria metod.
Dup prerea mea, critica la fel ca orice fenomen
viu, tinde spre diversificare.Cnd nu devine dogm,
programele critice emanate de aceast tendint si pstreaz
sansa ntelegerii si a universalittii demersului. Cu ct este
mai personal, chiar inconsecvent, cu att este mai
universal, prin nssi deschderea sa.
De multe ori m ntreb, la ce ne foloseste critica?
Aceasta dnd socoteal despre texte, oglind n care ele se
vd, uneori deformatoare si totusi, prin paradox, reuseste s
fie dreapt numai n msura n care este deformant, lectur
nainte de toate, critica este viata retrit a operei.
Optiunea criticului nu ar trebui s fie dificil. Un
decalog posibil al unei bune critici, a asculta textul devine
primul canon. Felul ascultrii este metoda critic.Dar
ascultarea n sine este aceeasi si n acelasi timp mereu alta,
substratul su nu poate nceta de a fi sensorial si emotional,
personal deci. Libertatea de ntelegere este primul si cel mai
pretios bagaj al criticului.Fanaticul ultimei mode critice, de
cele mai multe ori incoeret, abscons, tehnologizat, nu
trebuie s influenteze pe adevratul critic, el trebuie s stie
s-si pstreze sansa inconsecventei.



Att George Cosbuc ct si Lucian Blaga s-au nscris n
rndul poetilor constienti de rolul lor hyperionic, de
mediatori ntre om si marile adevruri despre fiint.
Gndindu-ne la felul Ctlinei de a se lumina pe sine
prin intermediul luceafrului, mijlocitor ntre ea si
demiurg (Mihai Cimpoi, "Eminescu si Hegel" n
"Romnia Literar" nr. 2/1989), putem spune c omul
de art, poetul cruia i "s-a dat putere", oficiaz prin
ntreaga sa oper un act ritualic de initiere n valorile
esentiale ale Universului, avnd ca scop cunoasterea de
sine, astfel poetul devine un mijlocitor.
Hyperion, mijlocitor mergtor peste lume, este
un personaj mitologic, de unde a fost preluat si de
Eminescu, el fiind fiul zeitei Gaia, personificarea
feminin a pmntului, nscut din haosul primordial, si
al zeului Uranus, personificare a cerului. Hyperion este,
de multe ori, identificat cu soarele, adic cel care i
lumineaz pe oameni. Aceast "iluminare" are n ea si
semnul adnc al cunoasterii de sine, deoarece numai
prin "iluminare" oamenii ajung s descopere marile
adevruri despre ei, adevruri ce au centrul de gravitatie
n absolutul de dincolo chiar de lumin, adic n
misterul de care vorbea Blaga, unde "Marele Anonim ne
ngduie s surprindem misterele esentiale sau
disimulat, sau deloc, sau cu mister", (Censura
transcendental, n "Trilogia cunoasterii", 1934),
mistere ce pot fi luate ca adevruri absolute, prin
"iluminarea" de care vorbeam. Acesta este rolul suprem
al scriitorului, care justific paternitatea sa uranic prin
slujirea fratilor si ntru Gaia: "Sunt inim-n inima
neamului meu/ Si-i cnt si iubirea si ura -/ Tu focul, dar
vntul ce-aprinde sunt eu./ Vointa ni-e una, c-i una
mereu/ n toate ale noastre msura./ Izvorul esti si tinta
a tot ce cnt -/ Iar dac vreodat-as gri vreun cuvnt/
Cum nu-ti glsuieste scriptura,/ Ai fulgere-n cer, tu cel
mare si sfnt,/ Si-nchide-mi cu fulgerul gura!" (George
Cosbuc, Poetul).
Pomenita mediere a poetului Cosbuc, pornind de
aici, poate fi perceput n mai multe planuri, mijlocind
ntre mitic si modern, ntre veacurile culturale de la
nceputurile istoriei omenesti si cele prezente.
Pe lng aceast cunoastere cosbucian, la Blaga
gsim tot o cunoastere dar de data aceasta "luciferic",
putin nuantat fat de cea hyperionic. Cunoasterea
"luciferic" blagian isc "o grij n obiect". Aceasta
este ascuns cilor si posibilittilor umane de cunoastere
(fenomen si noumen - ca n terminologia cantian si
postkantian). Cerndu-se intelectului o "evaluare de
sine", un exil de circumstant, deci, n aventura
cunoasterii, se tinde spre limitele nebuloase ale
rationalului, ntr-o antinomie care dispare o dat cu
ratiunea, adic. Att la Cosbuc, dar mai ales la Blaga,
lumea si fenomenele se reveleaz ntr-un tip de ideatic
(element de patristic), dar o "ideatie" ce pare antic,
dar n apropiere de sistemele teologice la Cosbuc.
Pag.25
Pag.26
Dar lng "mister", la amndoi poetii n discutie
constiinta trieste drama de totdeauna a
"desrtciunilor", cci, transpus n transcedentar
cunoasterea mpinge totusi la o "cenzur", peste care nu
se poate trece, interzicnd accesul la esentele ultime.
Original, silogismul arhitecturii epistemologiei blagiene
si cosbuciene ajunge la concluzii comune unor
ntreprinderi filosofice cunoscute.
Dac metafizica lui Blaga ajunge n "conflict" cu
logica, la Cosbuc, miticul se caracterizeaz n primul
rnd printr-o ntelegere logic a legittii luminii,
dobndit prin initiere si o asimetrie a tuturor actiunilor
sale spre o nchidere n legitate. El nu intr n competitie
cu natura, ci se consider o parte a naturii n care se
integreaz, cstignd n felul acesta simtul eternittii.
Dobndirea acestui simt l apropie de divinitate.
Spre deosebire de Cosbuc, la Blaga acest sim al
eternitii este luciferic si iscoditor. El tinde la revelarea
acelui misterium tremendum et fascinans (mister
luminos si fascinant). Minus-cu-cunoasterea "nu
ntregeste corola de minuni a lumii", nu ucide cu mintea
a lumii tain", ci o "sporeste" prin cele dou excerpte.
n "Aspecte ale mitului" (Editura "Univers",
1978), Mircea Eliade insist asupra relatiei omului mitic
cu lumea, subliniind c "omul societtilor n care mitul
e viu, trieste ntr-o lume deschis, desi cifrat si
misterioas. Lumea i vorbeste omului si, pentru a
ntelege acest limbaj, e de ajuns s cunosti miturile si s
descifrezi simbolurile (...) Orice obiect cosmic are o
istorie. Aceasta nseamn c el este n stare s vorbeasc
omului. Si pentru c vorbeste despre el nsusi, n primul
rnd despre originea sa, despre evenimentul primordial
cruia i datoreaz existenta, obiectul devine real si
semnificativ. Nu mai este necunoscut, un obiect opac,
insesizabil si lipsit de semnificatie, pe scurt nereal. El
particip la aceeasi lume ca si omul". (p. 133).
Cunoasterea si descifrarea misterului, la Blaga,
se face prin metafor. Deci, aceast cunoastere nu este o
cunoastere conceptual, ci o cunoastere intuitiv,
"intuitia neconceptualizabil". Indiferent c centrul
conceptiei se cheam Brahman, Atman, ideea, entelehia
sa, eul, vointa etc. - scrie Blaga n "Trilogia culturii" -
acest nucelu este o metafor. "Metaforicul e foarte vdit
nainte de toate n creatia metafizic", aceasta tinde
"spre revelarea misterului cosmic". Acest mister al
cosmosului, al eternittii l gsim la Cosbuc care se
transform ntr-un intermediar ntre mit si ntre cei care
l-au pierdut. El este Hyperionul care mijloceste
cunoasterea eternittii prin cunoasterea de sine. De
aceea mitul este o permanent a poeziei sale.
Un prim semn al ntelegerii mitice n poezia lui
Cosbuc ar fi cunoasterea n legile naturii (ca n poezia
Vara) sau dobndirea eternittii prin solidarizarea cu
mediul, (poezia "Cntec vechi al Oltului). Natura, la
Cosbuc, este leagnul divinittii. O genez comun cu
cea a omului. Nu este vorba ("Prin Mehadia") de o
solidarizare a naturii cu omul, cu a omului cu natura.
(Din copilrie).
Dac la Cosbuc misterul si mitul este luminos,
un fel de iubire ntre iluminism si mitologic, la Blaga
poezia sa este strbtut de la un capt la altul de o
axiologie a misterului si exist o apropiere dintre
arhitectura sistemelor sale si o poezie sub forma
reflexibilittii. n misterium conceptul cedeaz
simbolului si parasimbolului, devine "mut ca o lebd".
Din "turnul de fildes" al aproximatiilor metaforice,
Blaga emite n banda unor mituri deja cunoscute (a
cror esentializare poart sensuri functionale), ori n
banda unor fabulatii noumenale, adeseori inventate.
("Legenda", "Biblic", "Drumul Sfntului", Jocul
ntoarcerii", "Luceafrul", "Peisaj tanscendent" etc.).
Aventura cunoasterii la cei doi poeti este
aventura pe drumul "luminii" adic n cutarea lui
Hyperion, ce se patenteaz n actele unei drame-
tragedii, n "procesul" contemplrii sinelui dar si n
starea de graie, ieirea din graie, orgoliul luciferic,
euarea, integrarea n mister, urmnd dinamica ideilor
gotheene si nu statistica celor platoniene. n plus, la
Cosbuc Zeii par a avea o pozitie privilegiat ca urmare a
unui "contract" care, nemaifiind respectat, se denunt.
Din versurile cosbuciene se desprinde o valoare
moral, n care omul este ridicat la rang de divinitate,
prin mretia sentimentelor sale.
Spre deosebire de Blaga, la Cosbuc, o valoare
este nlocuit cu alta atunci cnd se demonetizeaz, cu
conditia ca a doua s nu-i fie inferioar.
La Cosbuc, satul este peren, real, nconjurat de
natur. La Blaga, acesta e proiectat pe fundalul vaporos
al permanentelor cosmice, poetul si simte umbra pe
ziduri: "n satul vechi de lng lun/ usi se-nchid, usi se
deschid./ Umbra mea cade pe zid.: ("Vraj si blestem"),
aici se simte misterium fascinans, pe cnd la Cosbuc,
omul traduce limbajul naturii si se bucur si se
mhneste de "ntmplrile ei".
La Blaga, saltul n mister nseamn o rezolvare a
problemei cunoasterii ntr-un sens programatic.
("Pasrea sfnt"). Att la Cosbuc, ct si la Blaga,
poetul este chemat s-si initieze semenii ntru frumos,
ntru lumin, dndu-i acesteia rolul hyperionic, fiindc
la amndoi poetii n discutie exist o dialectic a
luminii, n corelatie cu principiul ntunericului, dualitate
care mai mult se presupune dect se exclude. n "jocul"
acesta dualist un rol esential l are mitul si diurnul.
Reversibilitatea acestora tine de o "schimbare

de regim a imaginarului", de care vorbea G. Durano n
"Structurile antropologice ale imaginarului".
La cei doi poeti mitul nu exprim un adevr
esential ca n religie. El l ilumineaz precum
Hyperionul care mijloceste cunoasterea de sine si ca
argumentum ad absurdum.
Al. Florin ene
Bibliografie:
Anton Dumitriu - Alitheia, Editura "Eminescu",
1984.
Mircea Eliade - "Aspecte ale mitului", Editura
"Univers", 1978.
Radu Lupan - "Moderni yi postmoderni. Text yi
context", Editura "Cartea Romneasc", Bucureyti,
1988.
Paul Cornea - "Poezia lui George Coybuc", Editura
"Dacia", Cluj-Napoca, 1976.
Ion Negoi(escu - "Poezia n filosofia lui Blaga n
Scritori moderni", E.P.L., Bucureyti, 1966.
Melania Livad - "Ini(iere n poezia lui Lucian
Blaga, Editura "Cartea Romneasc", Bucureyti,
1974.




L-am ntlnit pe scriitorul Puiu Rducan (n.1951... ) pe
Internet, dar am aflat din biografia sa c este din zona
Blcetiului,si anume din satul Tepesti. Am trecut de
multe ori prin Tetoiu comuna sa si nu m-am gndit
c s-ar naste scriitori att de prolifici si pasionati care s
descrie viata noastr vlcean n mod natural, direct.L-
as asemna cu un alt poet de pe valea Olteului, Victor
Pun, pe care l ntlnesc des cnd revin acas si cu care
discut la un phrel de tuic de prun, fcut la cazan,
precum la noi n Vlcea. Victor tocmai a publicat, acum
doi ani, volumul A fi Ion, attde sugestiv, folosind
limbajul nostru oltetean.
Analog, biografia lui Puiu Rducan se intituleaz
Io,Gheorghe, iar poemele-i din cartea UnOrpheus cu
cartea-n mn l definesc. Scriitorul Rducan vine din
domeniul tehnic:absolvent al Grupului Scolar Energetic
din Craiova (1969), apoi Liceul teoretic din Turnu-
Severin si Rm.Vlcea, Scoala de maistri din Rm.
Vlceai, ulterior, Facultatea de Mecanic si Tehnologie
din Pitesti.



Observ c n anul 1969 eram amndoi elevi n capitala
Olteniei, fr s stim binenteles unul decellalt!
Aveam s ne-ntlnim peste... 40 de ani, pe cile
scrisului! A publicat 15 volume de poeme si proz ntr-
o perioadscurt, 2005-2011, (printre care revin obsesia,
De-ale lui Gheorghe, Apocalipsa dup Gheorghe
Ion si Gheorghe, ntruchiparea omuluidin popor). Si are
n lucru un program ambitios ca orice oltean care se
respect(!): tetralogia poetic ORPHEUS ..., antologii
despre personalitti vlcene dar
si nevlcene si, mai ales, o istorie de peste 1000
de pagini intitulat Istorie si Credint , cuprinznd 2
episcopii, 10 cetti, 10 catedrale, peste 60
mnstiri, peste 25 schituri, peste 30 biserici din
Eparhia Rmnicului, din Eparhii romnesti si din afara
granitelor romnesti (toat biserica romneasc din
Serbia), din Republica Moldova, precum si viata a 18
sfinti. Mi-a czut n mn [mai modern zis:
am primit prin e-mail!] o antologie vlcean ntocmit
de ctre scriitorul Puiu Rducan foarte scrupulos si
meticulos, iar recent am citit pe ecranul laptopului meu
volumul su de poeme Un Orpheus cu cartea-n mn,
avnd satisfactia a dou suflete care rezoneaz pe
aceeasi lungime de und traditional. Sinceritatea
sentimentelor sale iese n evident de le primul poem:
Suprarea neagr / mi-a intrat n sn / tocmai cnd
credeam / c nemurirea / m ia-n brate ...
[Suprarea...].
Multe nuante paradoxiste n versurile sale: De-
atta toamn ce-mi circul / n snge, / acoperindu-
m cu flori... / si cu ciori [Toamna...].
Poemul Iubito... este n ntregime paradoxist
(l-am selectionat pentru Antologia
Paradoxist International, Vol. VII); citm prima
strof: Iubito, / de vrei s-o ducem bine / si s nu ne
prind / tristetea de mucegai, / cnd vorbesti cu mine /
s taci...(ultimele dou versuri inspirate din folclor).
Senzualitate: Orice femeie-mi poate intra-n / cas , /
Pag.27
Pag.28
dac-a putea, i-as desena / minuni, / ca s mi
desfac papionul / la cmas , / cnd ochii-mi tremura-
vor / pe-ai ei sni. [Orice...]
Pesimism, melancolie, singurtate: M-
am sturat s dialoghez / cu mine / si s tot sper n
/ lumina / de mine, / s nu mai folosesc cutit / de ironie
/ pentru cei ce ne las / fr pine. [M-am sturat]...
O poezie prozodic, sauv, de tristete, de prere
de ru la trecerea vremii n tot volumul (Timpul /
vrea si pe mine / s m curg / printr-un robinet / n
chiuveta slinoas a orasului Timpul...).
Faptul c totul este efemer, btrnetea ne
cuprinde (n poemul Femeia...: A fost cndva floare
de crin / n dulcea primvar a diminetii, / anii trecuti
sunt acum chin, / iar ochii-i cad prad tristetii.), c ne
iluzionm unii pe altii...
Putin voiosie mai rsare din unele poemele ale
sale cu rim n stil popular.
Puiu Rducan este un poet format la scoala vietii,
iar versurile sale curg limpede, neartificial, spre inima
cititorului.
Cu ocazia mplinirii rotundei vrste de 60 de ani
i dorim lui, autorului, La multi ani n Literatur !(
Prefat)

Prof. univ. dr.Florentin Smarandache, Universitatea Statului
New Mexico SUA,15 martie 2011




Clcnd pe umbra ce m doare,
cobor n timp prin cerul purpuriu,
fac greva tcerii n poiana cu floare,
sub cerul ... ca un capac de sicriu.

Gheata m arde la tmple mai ru,
la altarul timpului vreau s m-nchin,
stau rezemat de gnduri si umbre,
mbtrnit n pcate,-n venin.

M-asez grandios n palm de gnd,
poemele-mi fug adesea de sub creion,
crucea timpului ncerc s-o ascund,
sub sceptrul de flori, zic lui Domnu, pardon!

M-asez n genunchi, m zidesc n cuvinte,
umbra tristetii mi plnge uitarea,
lacrima ruginit pe obraji se prelinge,
n alai de crias mi salut iar visarea.

Si ct timp clciele-mi srut pmntul,
iar Domnu-mi d foc luminii din gnduri,
ti astern la picioare osnda si gndul,
cnd creionul croseteaz trei rnduri.

Crivtul m pndeste la colturi.
Psri ciudate cu cioc de amnar,
n albia timpului, n vi si n tancuri,
ar dori s m jeluie-un cobzar.

Suspin mereu pe doruri de rime,
de snii lunii mi priponesc calul,
din crngul Mrii plin de suspine,
fugi nspre munte-n spre dealul

ce l-ai urcat cu glezna-n tcere,
prin ramuri pline de ciripit si de cnt,
iar n surda dulceat a noptii,
mi lovesc pomul n securea de timp.

n cuvinte ncerc s ascund ngeri,
si-n adieri de legend-n ochi de-ntuneric,
lacrima rzvrtit se-nvrte n cercuri
c-n miez de cuvinte amare n-o s m-mpiedic.

Si cnd soarele se retrage grbit dup dealuri,
iar umbra noptii negre srut pmntul,
cu flcri aprinse-n umbre-ncruntite de snge,
mi voi duce-n subsioar mormntul.

Umbra m hituieste n cuptorul sperantei,
Domnul m mngie-adesea cu biciul
si-n covorul de patimi al existentei,
m-au ncoltit ndoielile, m roade nimicul.

Caut de zor hotare inexistente,
desertat n desertciune si-n codrii ascunsi,
cu pletele-n veacuri si n sentimente,
as tri ntr-o floare, dar nu cu ochi plnsi.

n grai de floare te chem si te-astept,
lovit de privirea tioas-a pdurii
si-n dimineti cnd stele se pierd n desert,
s-ti mngi obrajii, trupul si ... nurii.

n prul vruit la tmple mi ofilesc gnduri,
si din copacu-mi trist frunze-mi cobor,
s te ptrund prin cuvinte si rnduri,
n vesminte de-azur, iubire si-amor.

S trim bucurosi ntr-o floare,
s nu-mi sece din suflet oceanul,
iar fluturi cu aripi de aram si soare,
s m-mping n bratele tale tot anul

Mi s-au umplut tmplele cu decenii,
cu crestetul m-am tot lovit de iubire,
iar aceasta, nevrednic, mi face vedenii
si de-amrciune sunt plin n nestire.

Ochi-mi nchisi
n lacrimi
Pag.29
patrate
m cheam
s cobor,
s sorb tcerea
durerii.

Gndurile
fug de mine,
iar necuvintele
m dor
ca o idee
nud.

Umbra tristetii
acoper livezile
cu poveri
grele,
iar florile-mi curg
prin venele acustice
ale sufletului,
cndva ...
de mrgritar.

De ceva vreme
sunt
n cutia
de fabricat
nervi.

Fiinta
se ngroap
n pcat,
uitarea
m ptrunde,
iar labirintul
mi lcrimeaz.

D!1u D!1u D!1u D!1u
o oo o IuD u n:!1 IuD u n:!1 IuD u n:!1 IuD u n:!1D DD D111 111 111 111
J J J J .T .T .T .TIu Iu Iu Iuu uu u


n timp ce am lecturat volumul ,,Paraidis,
literatur de cu(it, autor Liviu Andrei, volum aprut
la Ed. Aius, 2011, si prefatat de ctre Tiberiu Neacsu,
mi-au trecut prin minte multe. Evident, mi-am pus, ca si
autorul prefetei, unele ntrebri, ns nu m-am lsat
sedus de un anume tip de autointerogatie, ct vreme
din paginile crtii, ,,o lume creionat abil ti sare n
ochi si nu ti d pace mai abitir ca oglinda fermecat
care tine mortis s ti arate realitatea, de aici, de
oriunde, de acum sau din tot timpul. Transant, n crtile
sale, Liviu Andrei st sub semnul stilului si al
comunicrii. Am s ncep cu a doua trstur, nu pentru
c ar tine de domeniul evidentei, ci pentru c, vreau sau
nu, trebuie s dau cumva dreptate celor de la






11:1u 11:1u 11:1u 11:1u
.Dn11 .Dn11 .Dn11 .Dn11

Palo Alto, California, care sustin cu ncrncenare c
,,totul comunic. O fac ns nu fr a le aminti faptul
c, cel putin la nivel artistic, o pagin de carte, n cazul
volumului numit mai sus, cu prisosint, reprezint
tulburtorul traseu al tririlor si zbaterilor ntre idei si
cuvinte. Problema, la volumul pus n dezbatere, este
ns, nu att de comunicare luat separat, ct de
ntelegere ca parte a ansamblului, si asta doar pentru
faptul c, n general, n comunicarea interuman,
realizat cu ajutorul limbajului, n comunicarea verbal,
cum se spune, cotidian sau n forme elevate si speciale
(precum n volumul Paraidis, literatur de cutit), se
ntlnesc o serie de fenomene care pun dificile probleme
(evident, de ntelegere). La general vorbind, n toate
tipurile de comunicare, dar mai ales n aceasta de tip
artistic, pe lng fenomenele de ambiguitate si
vaguitate, se gsesc cele care tin de vorbirea indirect,
de aluzii, de sugestii, de suspiciuni, de diversitatea
figurilor si tropilor (metafor, metonimie, sinecdoc,
ironie), de comunicarea prin figuri retorice ale tcerii si
ale jocurilor de limbaj, de implicturile si explicturile,
prezente inevitabil n orice proces comunicational si, de
fapt, de folosirea ntregului arsenal al figurilor stilistico-
retorice. Dac la toate elementele enumerate anterior,
elemente bine plasate n acest volum de proz, mai
adugm gesturile,
postura, vestimentatia, pozitia spatial, contextul de
exprimare al personajelor, ntelegerea ne joac si mai
mult farse ct vreme Liviu Andei culege banalul
cotidian, banal pe care, pe de o parte, l esentializeaz,
iar pe de alt parte, l existentializeaz, chiar dac lumea
textului su este o lume a dezorientrii umane. Aceast
lume creionat de autorul volumului, comunic (n
interiorul su) si se las comunicat (la nivelul textului,
prin intermediul cuvntului-incizie), pentru a releva,
uneori fie si numai la nivel intuitiv, mediul n care si
prin care se produc toate faptele si evenimentele sociale.
Ori de aici, marele pas fcut de ctre autor spre
structurile ontologiei umane asupra unui segment de
populatie doar sugerat literar la noi, la romni, de ctre
Eugen Barbu si nc vreo alti ctiva autori. Iar ca s faci
ontologie la nivel artistic, ti trebuie stiint de carte
structurat axiologic, stiinta de a comunica, si stil. Stil
pentru a iesi din rnd, pentru nu te lsa amestecat n
gloat, n curent, dup cum delicat spun specialistii,
locul unde cu greu ti pstrezi identitatea. Ct vreme
paginile crtilor sale conving, nseamn c Liviu
Andrei are la ndemn cele enumerate anterior, din
plin.













Chaque histoire
Vole de maison maison
De jardin d'enfants en jardin d'enfants
Et elle arrive chaque enfant
Qui l'aime.

Le matou a vent de quelque chose :
Une histoire avec des ailes roses !
Il a repris ses esprits,
Parce que il tait joli.


Le soleil se rveille,
Bouscule la lune ailleurs de la terre
Les fleurs ouvrent leurs ptales
Pour asscher leurs calices
Et les abeilles butinent ces myriades de couleurs



Une souris habitait
Dans une bote soulier
Regardant par la fentre
Pommes de terres elle rongeait.


J'ai dans un petit pot
Une cigale, une cerise, un abricot,
Un charanon
Et
Un grillon
J'en ouvre le couvercle
Arrive un papillon...



Le lapin est tapageur
Mais c'est un travailleur
Creusant dans la garenne
Il y met de la peine

Ses amies, trois sauterelles,
Croient qu'elles sont hirondelles,
Elles volent, de toutes leurs forces,
Pour dessiner des arbres roses!


Un ours paresseux
Sans occupation
Malade de tristesse

Veut partir en vacances.

Je lui demande : Pourquoi ?
Vous n'tes pas fatigu !
Et il me dit: Voila !
a c'est ma maladie !


La pluie me fait le sommeil doux
Et un rve chaud elle me donne:
Coucou !


Le coq est rsolu
Il veux acheter une roue
Un roue est comme une sphre,
Pour lui c'est un mystre!


Quel oiseau est le coucou?
Quelle demande ? Il a des ailes,
Donc il vole et a suffit.
Le coucou est en peu drle,
Mais, dans la vie, c'est son rle!
(Je ne parle pas ici de vol!




Volume lucioase dormeau
legate n piele de zimbru

Iepuraul e cuminte numai cnd se-nvaa minte-
Editura VARSATORUL 1984 Poeme pentru
Mos Craciun- Editura ETA CARINA 1985
Cutia cu imagini - Editura ETA CARINA
1985 Fetia i fluturaul- Editura ETA CARINA
1986 Ce-a-nvat vulpea la coal- Editura ETA
CARINA 1986 Iepuraul i prietenii lui- Editura
ETA CARINA 1987 Despre flori i culori-
Editura ETA CARINA 1987 Iepuraul aspirin
(in colab. cu grupul de farmacii SENSIBLU )-
Editura ETA CARINA 1988 apte gte n
sandale- Editura ETA CARINA 1988 Iepuraul
la dentist- Editura ETA CARINA 1988 Ascultm
poveti, citim i colorm (Carte nsoit de un CD
cu o coloan sonor i un program pentru desenat)
editura Varsatorul 2001Marie de Magdala,
roman - dition Prsse, France 2009 Fluturul
argintiu, roman, Ed Semntorul, editura online,
noiembrie 2011


n dulapuri pe pereti de himer
tapetati demodat de Cucoana Elisa
Cavaler naviga prin hrtii
si trofee cstigate la baluri
mbrcat n beige, motia tcut
la masa de lucru cioplit-n stejar
Cu ochii scldati n antice tomuri
Rscoal peste obiecte spartane
sufletul ei se legna lunatec
de candelabrul pestrit de Murano
Se ascundea prin dulapuri
ndesate aliniat cu dulceturi
de visine rscoapte din pomi
din gradina cu muzic a Domnului Ion
Ferecate-n mintea ei cea albastr
o curte rcorit de suflete pierdute -
Unul cte unul la zaruri si crti
n orasul himer cu rul Negel mbufnat
n ncperea unde intrau si ieseau
n galop persoane apretate pe at,
oarbe cu mini efemere, fantome electrice
mscrici adormiti n lumi ferecate

Sedeau n cerc
umbre suspendate n ocru
ntre dou lumi ngenunchiate
atomi ai foamei n cursa himerei
erau sudati mpreun
sub cerul asurzitor
muiati n rs invizibil
pmnt ars, tufiuri sterpe i bete
cenu oarb a zilei precise
focul picura biciuri
culori se-amestecau
vertical prin policandre
praful scncea-n ochi
nisipul silabisea-n gur
cei de acolo pluteau
prin labirintul tcerii
cascadori ai himerei
canicula era bolnav de foame
atomii se luau la trnt prin aer


nfaat strns n panza-nghetat
Nisipuri umbltoare se adun
la gura rului
brci se fac grmad



-Mam, ine-m de mn
-Te-a ine, dac a putea

nfat strns n alabastrul rsuflrii-
Case priponite
se-nghesuie fichiuite
sub cioplituri adnci de ape

-Mam, mi-e frig
-Te-a nfa strns, dac a putea

nfat strns de mini aeriene
Ct ochii pot s cuprind
vntoase nemernice nfulec
pustietatea n deriv

-Mam, hainele-mi sunt ude
- Te-a schimba, dac a putea

nfat strns n somn fluid
Umbre sunt prinse n noduri cu sfori
lng apa care muc vitreg
din crmida cminului

-Mam, m-am udat pn-la gt
-Te-a slta la deal, dac a putea

nfat strns-
Gura cscat a apelor
duce la vale o jucarie din argint
de ici pn colo...din loc in loc.



4 Editors Choice Awards UK 1996, UK 1997, UK 1998, USA
2003, The Bronze Medal in The North American Open Poetry
Competition USA 1998, The American Romanian Academy Award
for Poetry Canada 2001 , The Ionel Jianu Award for Arts Canada
2001, Provincia Corvina - Diplom de excelen pentru anul 2007
pentru dezvoltarea punilor literare i traduceri anglo-romne
Romnia 2007, Outstanding Commendation at the International
Competition of Romanian Poetry, Starpress Romnia, Observatorul
Magazine USA/ Canada, Radio Romnia International 2008,
Premiul Novalis pentru volumul de versuri Vise la Minut / Lob und
Anerkennung fr auergewhnliche Lyrik / Laud si recunoastere
pentru liric de exceptie - Novalis Kreis fr Literatur und Musik,
Mnchen Germany 2008, Nova Provincia Corvina - Diplom de
excelen,2009, pentru opera sa poetic i competena traducerilor
n englez a liricii romneti Romnia 2009, Exiled Writers Ink/
Voices in a Strange Land Biannual Poetry Project participant prin
concurs de versuri n limba matern (10 finalisti)) UK 2008-2009
www.exiledwriters.co.uk














St btrna grbovit
pe o banc sub un tei,
toate tristeile lumii
stau ascunse-n ochii ei.

Se gndete nencetat
la csua ei umil
ce i-au vndut-o copiii
ca s-i construiasc vil.

Dar n vil n-are loc,
i-au fcut lng grdin
cmru cu un geam
s priveasc spre lumin.

Fii, micu mulumit
s ne-ajui pe fiecare!
Cine astzi i-ar mai da
farfuria cu mncare?

C dac ai mbtrnit
nu este a noastr vina,
vila se-ntreine greu
i vrem s schimbm maina.!

n clipele de rgaz
ascunznd o cheie-n mn,
se ndreapt ctre casa
unde a fost, cndva, stpn.

Numai cheia i-a rmas
c n rest toate sunt duse,
cas, tineree, so,
sunt durerile-i nespuse.

Lung privete printre gard
i i vede viaa toat,
simind cum din ce n ce
de puteri este lsat.

ns, ntr-o diminea,




au gsit lng grdin,
moart, pe btrna mam,
tot strngnd o cheie-n mn.



Cu fiecare zi murim cte puin
dar noi de asta nu avem habar
ne strduim din ce n ce mai mult
s strngem de-ale gurii n hambar.

Nu mai privim un rsrit de soare
i nici o frunz legnat-n vnt
uitnd c viaa aceasta-i trectoare
i sntem doar o umbr pe pmnt.

Si trece timpul, aa, pe nesimite
cum trece ploaia-n zilele de var
i ne trezim, deodat, Doamne,
c-n viaa noastr ni se face sear.



Mi-e dor de tine mam i a vrea
s fii, acum, cnd plou, lng mine,
s-alungi tristeea de pe fruntea mea
aa cum o fceai, fiind cu tine.
S mergem dup lemne amndou,
acolo, n pdurile umbroase,
s culegem i ciuperci i flori
i s ne-ntoarcem, seara, bucuroase.
S-aprindem focul din surcele-n tind
fierbnd o mmlig pentru lapte
eu s alerg, voioas-ntr-un picior
pe lng focul scnteind n noapte

Dar unde eti? Te caut tot mereu,
iar n grdin mai este cte o floare,
fac un buchet, pornesc spre cimitir,
s i aprind, cu lacrimi, lumnare.













Pag.33

Pag.34
31.03.1933












13.12.1983


33 a strigat ngerul,
83 au strigat ursitoarele
i toate ntr-un glas
Tnguit i foarte de departe,
33 au strigat mama i tata
i doctorul familiei,
33 a scncit i sora din ptu ;
Ursitorile foarte hotrte
Din cer au strigat 83!
Un nger blond zbura
n brae cu o tipsie de aur,
Cu 50 de bile de aur pe ea
i 50 de flori de col ;
Soarele a zmbit
i a pus coroana-i de raze
Pe tipsia de aur,
Iar pruncului i-a dat un srut.



A nverzit peste noapte cmpul
Degetele ploii l-au primenit
Ca pentru o nuntire cu cerul;
i stelele au cobort s-i simt mireasma

( )



i s-i nfloreasc viorelele i topoaiii
i s-i dezlege apele iubirii
i tinereii fr de btrnee.

Atta strlucrire i atta linite
nu cunoscuse noaptea de milenii,
Doar el, poetul, ca un prunc obinuit
Gngurea i zmbea ca un nger
Fericit la prima lui misiune cereasc.

ntr-o simetrie perfect
zboar ngerul,
31 - 13, 13 - 31,
aripile lui msoar
cuvntul - necuvntul,
necuvntul- cuvntul!
...
parc nu tie
unde s-i aeze aripile!
***
Un zbor simetric ne cltorete
***

Soldatul pleac n rzboi
cu toate inimile sale,
e ultima btlie
cea dintre muz si strvul muzei,
cea dintre zborurile din afar
i zborurile din' nuntru!
...Toate lucrurile poart numrul 13
ca si cum s-ar fi nscut toate deodat
i toate numai n casa Poetului!
Vagonul numrul 13,
locul numrul 13,
taxiul numrul 13,
ca i cum toate
au declarat grev Poeziei
pentru ziua de 13,
cnd vulturi nsngerai
i vor mpietri zborul,
peste soare i cer, deodat!
Ca i cum soldatul cu numrul 13,
sub aripa ngerului,...
i ascunde Timpul
i dorina de moarte!
Soldatul, ngerul, Timpul
pzesc calea Soarelui
i-a Vieii!

***

13, ca niste limbi de clopot
nfioar cerul i pmntul
cu sunetul su de dincolo
cu ecoul su de aici,
rotitor n adncuri,
rotitor n nlimi!
Vagonul cu numrul 13,
pe scaunul cu numrul 13
destinul poeziei
poezia, n coca ei:
mirific desfacere
a cuvntului
necuvntat si durut!
Taxiul cu numrul 13
preia iubirea
de psri i cer,
de vulturi nsngerai,
impietrii n cadrane
de ceasuri de foc
i de nelumin,
o prezicere de revolt a naturii
fulgera din parcuri i strzi!
- Unde ne ducei poetul?!
ip necuvintele
cu vocalele toate,
- unde?!
- Oriunde!
le linitete poetul.
- ntrebai-l pe Gic,
El le tie pe toate!
i linitete poetul...
Opt barbati, cte doi
la fiecare capt al lumii
anun trecerea poetului!
El, numai el, poetul,
deasupra capetelor tuturor
dialogheaz cu cerul
i zeii si proteguitori
i nrmai de Dumnezeu
n muzeul cuvintelor,
muzeul necuvintelor flori,
necuvintelor psri,
necuvintelor necuvinte!
..................
Numrul 13, triumftor,
i poart clopotul,
el strig din cele patru zri
- Poetul!...
Se bucur Pamntul
de samnta sa
cea roditoare,
cea cuvnttoare,
cea naripat
i strvezie!
Brbaii se strduie,
se strduie s se preling
ovitori i tcui
n mruntaiele Pamntului,
ei smulg smna
cea cu aripi
- e ngerul poetului -
st de paz la casele noastre...
casa mea are numrul 13
i zilnic, chiar zilnic,
ngerul i aduce fulgerele
fulgertoare ale celor patru zri!

Ninge peste tot ce e frumos,
Peste tot ce e urt prea ninge,
Pn-n gnduri intr ninsoarea
...
Pim cu bgare de seam
...
Ca i cum am vrea s-i auzim foneul.



Pag.35











oIu, oIu, oIu, oIu,
T..TTC11O... ' T..TTC11O... ' T..TTC11O... ' T..TTC11O... '

De Sergiu Gbureac

Stiu ! Sunt dator vndut. Nu am terminat Varz de
Bruxelles. Nu am scris nimic despre Praga de aur vzut
ntr-un august de foc. Asta e ! Viata curge att de
neprevzut nct, uneori, ne copleseste.
O s fiu iertat, ca si n alte dti, si voi povesti, mai
nti, despre Barcelona. O destinatie implantat n
subconstient prin hit-ul Olimpiadei din 1992 interpretat
de Freddie Mercury si Montserat Caball.
.............................................................................
Dup studierea intensiv a subsolului Barcelonei,
de credeam c am depsit Crevedia, facem cazarea.
Dusul, cmasa cea subtire, desi e nceput de noiembrie
si cu cele dou nsotitoare vigilente prsesc hotelul n
cutarea aventurii ! Prin stnga. Cam ntuneric. Cam
pustiu. Plaa Catalunya ? atrage un Ohooo !!! si suntem
sftutiti s ne multumim cu La Rambla care e la doi
pasi. Facem trei si psim pe calea cu band pietonal
larg pe mijloc, unde sunt asezate mese de restaurant,
tot soiul de cascaravete (nu cutati n dictionar, nu
gsiti) cu diverse si tentante suveniruri. Masinile se
strecoar tiptil-tiptil pe dou benzi nguste-nguste pe
laterale. Apoi, vin trotuarele si n sfrsit cldirile stil ....,
stil ..., Toate, la parter, cu o multitudine de restaurante,
buticuri etc.
Suntem fericiti ! Lumea e a noastr. Tapas si
paella sunt n n-spe variante. Dar, nu ndrznim ! E or
trzie, asa c tragem aerul serii n piepturile noastre de
romni si psim sltret prin zona usor usor golas.
Strbatem calea pe o portiune de vreo doi-trei kilometri
si ne ntoarcem la grupul statuar de unde ncepusem
plimbarea. Ajungem n zece minute la baza noastr
temporar. Prin dreapta. Nu nainte de a intra pe la Den
Xu prezent si aici. Peste tot. O sticl cu vin negru,
fructe, ceva sucuri + nelipsita baghet crocant. Otrav,
nu alta ! Ce mai conta ! Eram la Barcelona. i luasem
pulsul. Tria.
Nimeni nu vrea s se culce. Plasma ne furniza
ultimele stiri. La externe: Grecia si prietenii, Angela cu
Sarkozy. Cu asta basta ! Asa a fost timp de patru zile.
Ba mint. ntr-o zi l-au dat si pe Obama ! n rest de-ale
lor, mai degrab de-ale catalunezilor. Tot timpul cu
tobele n priz ! Usor plini de ei, mai nationalisti dect
se pretind unii pe la noi. Fie dintr-o etnie, fie din alta. Si
asta nu se vede doar la televizor, ci permanent la orice
colt de strad, pe orice cldire mai rsrit. Si au vreo
cteva mii. La tot pasul se simte o alt Spanie.
Noapte bun !
Dimineata, arm subsolul prin tunelurile celor sapte linii
de metrou (doar cinci, acum doi-trei ani) si ajungem n
Piata Spaniei. La poalele mediatizatului Montjuic. Dou
turnuri, dou ! Crmid la rosu. Arena, crmid la
rosu, unde pn de curnd rsunau rgetele taurului
rnit, ucis artistic nuralele doritorilor de spectacole
sngeroase, a devenit super mall !
O lum spre palatul ce domin orizontul spre
rsrit, pe culmea dealului. Tinta zilei. Drumul pe
Avinguda de la Reina Maria Cristina e scurtat de scri
rulante. Dusul pe dreapta. ntoarcerea pe stnga. Trecem
pe lng sau prin vestita La Font Magica cu muzici si
lumini, acum tcut ca o lebd. Ziua nu are un farmec
deosebit. Cochetele puncte de straj sunt goale, strjerii
de altdat fiind nlocuiti de camere de supraveghere
care muncesc fr odihn.

Palatul, de o vrst apropiat cu cel din Iasi, tot
creste n lumina soarelui cald de toamn. La intrare,
paranormalul. Hol ! Aaa, sunteti cu nepoata ?! Totul e
Pag.36
free pentru dumneavoastr. Museu Nacional dArt de
Catalunya, o veritabil baie de cultur: roman, gotic,
renascentist, baroc, modern sau contemporan. Cu
mult, mult art catalan. Bonus, o expozitie de profil
mexican + Cabinetul numismatic. Mai subtire cu
valorile europene. Noroc cu Thyssen-Bornemisa si a lor
colectie prezent si aici, nu numai la Madrid: pe ici-colo
un Rubens, Titien, Cranach, Velsquez, El Greco,
Tintoret ... Despre Picasso si Mir numai de bine. Dar
ce m pricep eu la art !? Mai ales catalan !
Muzeul arat super, bine spatiat, cu tehnologii si
politete n exces
Iesim pe terasa care ofer o panoram semicircular a
Barcelonei ce ocup dealuri si vi pn la malul
Mediteran
Zeci de blocuri, mai vechi si mai noi, ocup
periferiile din care Renfe cu garnituri moderne
transport zilnic miile de angrenati n sfera serviciilor
turistice, comerciale si administrative aale metropolei.
Transportul merge ceas, metroul la fiecare 4 (patru)
minute, cotracronometru. Asa c toate lumea e pe
baricade la ora fixat. Traficul auto civil e linistit, fr
stridentele dmbovitene. Am remarcat marcarea
igenioas a trecerilor de pietoni, unde municipalitatea
face o economie de 80 (optzeci)% la vopsea, prin
eliminarea benzilor albe (zebra) n locul lor rmnnd,
doar la capete, stnga-dreapta, niste patrate albe. Att de
simplu, economic si eficient !
O bere rece m repune pe picioare si nici nu stiu
cnd ajungem n Plaa Catalunya. Privirile mai mult pe
sus. Dreapta-stnga-dreapta. Am ajuns.








Se face cam mult caz, fat de cum arat. Ceva
vegetatie, ceva porumbei, dou fntni marginale si alte
detalii fr a impresiona retina n mod deosebit.
Subiectivitate dat, fr ndoial si de faptul c
vzusem, mai nti, vasta Plaa de Espanya.
O lum pe celebra La Rambla. Mergem cu trei-patru mii
de metri la or ! Aglomeratie, ca la piata trneasc
din zon
, de parc
eram n
bazarul din
Istanbul.
Plaa Reial
ne ntmpin
cu cele trei
gratii
protejate de
apa de ploaie,
dar nu si de
cea a fntnii
unde sunt
amplasate. Filatelistii si numismatii triesc aici la cote
fierbinti. Trecem pe lng Muzeu de Cera (Vax Museum
nu o spun eu, ci ei) si ajungem n Portal de la Pau cu
Columna lui Columb (Monument a Colom), ridicat, pe
locul revenirii din expeditia plin de peripetii (vezi
piedestalul columnei), exact la 396 de ani de la
consumarea evenimentului. De la cei 59 de metri,
catalanul (!) Cristofor (cca 8 metri nltime) priveste
spre Genova sa natal.
Psim n portul Vell, azi un port modern destinat yacht-
urilor de toate tipurile. Nu l-am vzut pe cel al
performerului chelner sub acoperire de la Continental.
Pescrusii ne livreaz permanent informatii, dar nu am
cifrul la mine. Maremagnum ofer nepoatei ghiozdanul
pentru noul an scolar, n ton cu bulele atrgtorului
Barcelona Aquarium (El corazn del Mediterrneo) din
apropiere. Suntem informati c n bazinele cu peste
Pag.37




6.000.000.000 de litri de ap somnoleaz, pe lng cele
11.000 de animale marine, si 11 rechini.
Nu s-a dat publicittii nationalitatea ! Doar pentru
specia pirania s-a precizat c provine din apele marelui
Amazon.
Frumoase cldiri flancheaz piata, cea vamal
(1902), adpostind azi un muzeu maritim.
Relum traseul pe La Rambla. Statuile vii fac
deliciul copiilor, dar si al celor mari. Restaurante, cu o
rotatie permanent a personalului, invit trectorii s guste
din produsele fr egal. Chinezul e plin de miere, arabul e
serios, africanul face tot felul de miscri ondulatorii ...
Sunt trimisi la agtat n functie de nationalitatea grupulului
de turisti care se apropie. Ce nseamn studierea pietei !? E
imposibil s rezisti ! Nu stiam c pilaful lung fcut de
bunica prin anii 50 e similar cu paellla cea de toate
zilele a barcelonezului !
Bun , bun mai ales dup aproape o zi de turism
pietonal !
Ne facem planul. Mncm si apoi la stnga, spre cas,
care e la doi pasi !
Ce urmeaz pare de domeniul paranormalului.
Vedem o statuie vie, care, spre deosebire de
celelalte, nu misc. Suntem intrigati. Alegem o mas
situat vis--vis. n timp ce mncm, tot tragem cu coada
ochiului la masca verde. Nimic ! Fac poze. Eram hotrt
s-l gdil cnd vom pleca. Nu exagerez. Au trecut peste
30 de minute si omul nostru nu a miscat. Pltim. Ne
ridicm. Sun un telefon. Al cui ?!? Brusc statuia se uit
la ceas, coboar, face cteva miscri de dezmortire,
pune totul n lada ce-i servise ca pidestal si dispare.
Celelalte statui mai fceau o miscare, mai speriau copiii,
fceau reverente cnd bnutul zornia n cutie.
Vine si paranormalul. Hai la hotel ! Unde-i grupul
statuar ? Aici, nu-i ! Nici aici, nu-i ! Consult planul si
stupoare. E clar c nu trebuie s o lum la stnga, ci la
dreapta, desi toti suntem convinsi c asear am luat-o la
dreapta. O lum, totusi, cum arat planul. Si mergem, si
mergem ! Strbatem strdute nguste, pline de
magazine. Rsar zeci de cldiri vechi, pe care nu le
vzusem cu o sear nainte. Ce-i drept era cam ntuneric
si nu luminate ca acum. Trec cele cinci minute, zboar
jumtatea de or si strada, corelat cu planul din mn,
arat c mai e ceva cale pn acas ! Oboseala si spune
cuvntul, tensiunea creste si ne aruncm spre prima
statie de metrou. ns si statiile de metrou dispruser.
Dm ocol grdinii botanice / zoologice, ignorm
recomandatul tramvai albastru si cnd s iesim din
Barcelona, pe la turnurile gemene, apare tunelul salvator
al metroului.
Acas ne prbusim pe paturi. Eram att de intrigat, nct
fac un dus si declar c nu m culc pn nu m duc pe La
Rambla. Familia nu m las la greu. Ca un fcut
oboseala dispare si tot grupul de comando d coltul n
noapte. Ajungem n cinci minute ! Grupul statuar la
locul lui ! Aceeasi configuratie a strzii. Mi s fie ! Iau
planul orasului. Nu figureaz, aici, nici o La Rambla !
Doar Poblenou. Ne uitm pe cldiri si misterul se
risipeste.





















Pe strada Mntuleasa.

Era La Rambla del Poblenou.
Nici un ghid nu pomeneste de existenta mai multor
asemenea ci, care seamn mult ntre ele si te pot
manipula. Mai ales noaptea !
Pentru cteva ore am crezut c sunt n plin Eliade.
Trecem pe la Den Xu, care ne salut pn la pmnt. Deja
Pag.38
eram prieteni. Uit c e trziu. Nu se fcea s nu lum ceva.
Ceva peste, ceva vin si bagheta !
*
Iesim din gura de metrou si n vizor intr turnurile
si turnuletele Sagradei Familia. M-am trezit n plin
Disney Land. Nu att de strlucitor. Nu vreau s fiu
ironic, dar cred c Antoni
Gaudi, care a preluat, n
1991, lucrrile la cca 10 ani
dup nceperea constructiei,
a avut mari probleme cu
molarii sau a existat o
dorint launtric de a se
face stomatolog. Peste tot
mii de rdcini de molari si
premolari. Stiu c voi fi
aspru admonestat, dar asta a
fost senzatia, care nu m-a prsit nici la ora cnd scriu
despre capodopera sa. Mrturisesc, nu sunt fan Gaudi,
nu pot da ochii peste cap la vederea realizrilor sale.
Recunosc c lcasul depseste nchipuirea muritorului.
Interiorul mi-a plcut la superlativ. Din punct de vedere
religios. Mai putin excesul de IT, care depseste tot ce
am vzut pn acum prin catedralele Europei.
Parc eram n ntlnire de gradul III. Asteptam
clipa s se aprind proiectoarele, plasmele si difuzoarele
s transmit n direct a doua vizit a Mesiei pe Terra.
Dup cum circul stirile apocaliptice, poate tocmai
pentru asa ceva se si fac astfel de pregtiri !?!
Finalizarea constructiei, undeva pe la jumtatea
secolului actual. Oricum, 13.000 de credinciosi pot
participa live la marile evenimente religioase de aici.
Urmm traseul clasic pentru a vedea cteva dintre
celebrele case ridicate de maestrul Gaudi. Linii
arhitecturale ce m duc cu gndul la ceasurile lui
Chirico. La Primrie furnicar ca la orice primrie Dup
amiaza o dedicm Arcului de Triumf si cartierul gotic
cu iesire pe ... La Rambla. Arcul, o constructie aparte,
crmid la rosu, st singur-singurel, ferit de forfota
obisnuit prin alte prti, n fata intrrii n Parc de la
Ciutadella pe care l tot ocolisem cu o sear nainte.
Acum turul a fost completat. Urmeaz cartierul gotic pe
care l strbtusem tot cu o sear nainte, dar prin alte
zone si cu o alt dispozitie. Acum, vedem n tihn, piete
si strdute, Basilica de Santa Maria del Pi cu uriasa
rozet-vitraliu, Catedrala La Seu ...
ncheiem ziua cu o promenad la Oul Mileniului - Torre
Agbar (Plaa Glories), zrit si la Londra. Scldat n
irizri de vis este amplasat ntr-o zon n care se
construieste zi si noapte. Sunt ridicate, deja, cldiri ce
nu fac parte din ceea ce nu s-a construit pn acum la
Barcelona. Ceva similar cu noile edificii din Bruxelles
(zona nord) sau La Defense (Paris) sau Londra sau ...
Se construieste la Barcelona zi si noapte. Despre
criz, doar pe la televizor. La greci. Despre crizele de
moralitate si profesionalism politic, care zguduie biata
Romnie, nimic ! Da, nimic !
Barcelona, o metropol cu 1,5 milioane de
locuitori. Cu tot cu Pantelimoanele lor peste patru.
Parcurile ocup 10 la sut din suprafata urbei, adic 18
m
2
pe cap de locuitor stabil. Partea comercial, ca la
toate marile orase-port, e dezvoltat n toate formele
posibile din centru pn n periferii. Cele de
pe Portal De lAngel pentru snobi. n schimb,
preturile, n marile mall-uri, ca la noi. Chiar dac sunt
prezente si firme de firme. Singura diferent e c la ei se
cer euro !
Barcelona un oras de provincie cu o istorie
tumultoas, cu multiple reconstruiri, cu expozitii
mondiale, cu rzboi civil, cu o olimpiad de var, cu
mari evenimente culturale (55 de muzee), multe
biblioteci publice, cu o infrastructur de invidiat si o
echip de fotbal n jurul creia parc se nvrte ntreaga
suflare a provinciei. Si pe la ei au ajuns vizigotii, dar i-
au civilizat. Prin diferite ghiduri se vorbeste frecvent si
de hoti. Or fi, nu i-am vzut. L-am auzit si vzut, n
schimb, pe Jnel (un alt Jenel, mai blond) ntr-un tunel
de metrou cntnd cu foc ValurileDunrii.

Nu m
credeti !? Mergeti
la Barcelona. Nu
acum.
E
campanie
electoral. Pi buni
!

noiembrie 2011








|roD!1Duu1 |roD!1Duu1 |roD!1Duu1 |roD!1Duu1 n1D D1. 2 n1D D1. 2 n1D D1. 2 n1D D1. 2J JJ J

J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11
Vasul Radetzky l -am prsit n destul de
mare grab. Neput nd filma sau fotografi a nu-
si avea rost ul zbovi rii prea mult. n imediat a
lui apropi ere nu prea sunt mul te de vzut. . .
Vasul, de mici dimensi uni specifi c vaselor
cu zbat uri de t ransport cl tori pe Dunre,
ancorat n acel golfulet , nu mi sa prut a fi
expus nt r-un l oc care s-i scoat n evi dent
adevrat a sa valoare istoric si de patri moniu.



Promotional Tour Danube
Conferin de pres

Locul mi s-a prut cam nepot rivi t si dest ul de
sinist ru pentru nist e vizitatori cu pretentii ca
noi cei care pri n natura meseri ei sunt em
obisnuiti s promovm frumosul. Purt torul
numelui de Radet zky, abandonat ntr-o
blt oac murdar aflat n spatel e acel ui di g
urt de beton, cred c obli g pe cei
responsabili la mai mult respect!
O ultim privi re aruncat asupra mi cului
vapor mi-a adus n mint e prima mea
clt ori e pe Dunre cu vasul de pasageri
Tudor Vl adimirescu, care fcea naveta ntre
Orsova (veche) si Moldova Nou pri n
Cazanel e nc ne inundat e de marel e lac de
acumul are de la Port ile de Fi er. Acel nostal gi c
vas, ca form, era aproape asemnt or cu
acesta. Numai c, respecti vul. . . numit de
dunreni Pasagerul , avea pe ambel e laturi
(babord si t ribord) cte o mori sc cu multe
pal e, care mcina apa, asemnt or moril or
cu ci utur, numai c, acest ea erau acti onate de
motoare pentru deplasarea vasului . Ist ori ca
nav, cu acele roti exterioare cu pal e numite
zbaturi, care ast zi nu stiu dac mai pl utest e
pe luci ul apelor Dunrii, mi -a rmas vie n
amint ire parc asi fi vzut -o ieri !?
Lundu-ne l a revedere de la cel ebra
nav si de l a int eresant ul panou di n l emn, pe
care est e schit at ntregul traseu al Dunrii,
intitul at KPAHPEHHA HTTEKA, am porni t
cu autocarul spre o nou destinati e a acel ei
zile numit Svisht ov. Lsnd n urm orasel e
Kozloduy si Oryahovo, prima halt am fcut -o
undeva pe malul Dunrii, pe terit ori ul satul ui
Baykal , pentru a l e da start ul caiacistilor
nost ri ntr-o nou avent ur nauti c.





Localit atea, purt t oarea numelui unei
stepe si a unui cunoscut lac din Russi a ce pe
vremuri de t rist amintire ddeau titlul unui
cnt ec auzit zilni c pe timpul ocupati ei
sovi eti ce l a maril e difuzoare inst alat e pe
princi pal el e art ere din Orasul St alin (fost si
actual Brasov), corespunztoare locul ui de
pornire al celor t rei cai ace, se afl l a
aproximat iv jumt at ea distantei dintre
Oryahovo si orasul Nikopol asezare cu
rezonant e ist orice. . . afl at vis a vis, pest e
fluviu, de orasul Turnu Mgurel e. n drumul
lor pe ap, cei 6 col egi ai nost ri, care au opt at
Pag.40
pentru parcurgerea acestei di st ant e la bordul
unei ambarcat iuni , au trecut si pe lng
Nikopol spre Svi st hov punct ul fi nal al
acel ei zile si locul de ntl nire cu restul
grupului.

Academia Svisthov, Bulgaria











Dup ntelesul lui primitiv, cuvntul Tartaros este
identic cu latinul arhaic TATA. Este numai o simpl
form dialectal nordic a cuvntului PATER sau
TATA, titlu de onoare si de respect ce se da n vechime
printelui creatoriu al zeilor si oamenilor. Deasemenea,
la gali, Saturn ca divinitate teluric era venerat sub
numele de Teutates, gr. Tata- tetta si lituanul Tetis,
Tetatis. La Hesiod, apare numirea de Tartaros, iar la V.
Flace, numele de Pater
Tartaros, din una si aceeasi
origine. Suetoniu scrie c n
Roma, Apollo era adorat sub
numele de Tartar ( Tartarus).
Tartaros. n neolatina
romnilor, avem denumirea de
TATA, preluat si religios ca
Tatl ( Ceresc). (Nicolae
Densuyianu, Dacia
preistoric).
Coment : Tblitele de la Trtria, dup Orstie-
Hunedoara, Transilvania, fac parte din domeniul
preistoric al Daciei ( preromane). Au fost atestate(
inclusiv n Anglia), ca fiind mai vechi cu cel putin 1500
de ani dect tblitele din lut ars descifrate de Zecharia
Sitchin n Sumer. Vrfuri de munti din Romnia, de la
Siret pn n Biharia ( Bihor)- dar si n Moravia, au
denumiri ca : Tatl, Ttar, Tatra, ele sunt reminiscente
ale cultului primitiv cnd vrfurrile nalte ale
Carpatilor ersau consacrate supremei divinitti a
universului, numite Tatl... Omonimii lui Tartar, n
Italia, deasemenea consacrnd muntii nalti, au fost
Saturn, n Italia, si Alvater sau Grossfater( Vechiul,
bunjicuol, etc)-, n Germania.( ibid N.D.). (Eugen Evu)







1. Veche hart a Tartariei. 2-3. Fragmente din
inscrip(ia pe lut ars de la Trtria, pe Murey.

Pag.41



Milenara, Aburnus Major

Rosia Montan Aburnus Major - este una dintre
cele mai vechi localitti din Romnia. Vestigiile din
minele de la Rosia sunt rspndite n muzeele din toat
Europa. Povestea acestor locuri de o terifiant si stranie
frumusete este de fapt o poveste a aurului. Mai nti au
venit romanii, apoi altii, atrasi de mirifica strlucire a
bogtiilor din Apuseni. ntotdeauna a existat un imperiu
care s rvneasc la aurul motilor, ntotdeauna s-a purtat
o lupt. Dup 50 de ani de comunism, un alt imperiu
vine s scormoneasc n muntii brzdati de galerii, s
exploateze ceea ce a mai rmas, dar de data asta,
definitiv. Din acest paradis nu va mai rmne nimic,
dect un desert otrvit cu cianur de potasiu si un crater
cu aspect selenar care va lua locul satelor rspndite
prin munti. O dat cu zcmntul, vor disprea
bisericile, cldirile, animalele si oamenii nssi
civilizatia. Cea mai mare exploatare de aur la suprafat
din Europa va fi la Rosia Montan.
Localnicii au nceput, n mic parte ce-i drept, s se
obisnuiasc cu ideea c Rosia Montan va rmne n
istorie, dar va disprea de pe harta Romniei. O parte a
motilor a renuntat s se mai gndeasc la ceea ce las n
urm, si se ndreapt spre orase, n speranta unui viitor
mai bun, alturi de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau
Cluj Napoca, iar altii vor s plece pur si simplu n alte
locuri din tar sau chiar dincolo de hotarele acesteia.
Strmutare?! Doar btrnii pentru care banii nu mai
nseamn mare lucru, au tria de a spune n continuare
un NU hotrt.
La doar 10 kilometri de Rosia Montan, se afl
dovada palpabil a urmrilor pe care exploatarea
irational si haotic a aurului le pot avea asupra
mediului nconjurtor. Iazul de decantare din Rosia
Poieni este otrvit, iar concentratiile depsesc cu mult
limitele admise de normele europene sau chiar
romnesti. Zona va trebui reconstruit ecologic, ceea ce
implic cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare
pentru a salva si a reduce la normal un ecosistem distrus
de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, cnd
se stie c zece mii de persoane lucrau pn n 1990 n
mruntaiele muntilor. Puse cap la cap, poluarea de la
Rosia Poieni si amenintarea cianurilor care planeaz
asupra Rosiei Montane i fac pe turistii romni si strini
s-si ia gndul de la petrecerea vacantelor n Muntii
Apuseni. Muntii nostri aur poart, noi cersim din
poart-n poart. Aurul dispare ncet-ncet, lsnd n
urm deseuri de steril, iar, cu bugete austere,
reconstructia ecologic nu pare a se realiza prea curnd.
Muntii nostri se schimb pe zi ce trece, dar,
deocamdat, la orizont nu se afl dect promisiuni. Si,
binenteles, speranta motilor c cineva acolo sus i
iubeste si le va purta de grij, lor si urmasilor lor.
Dincolo de tot si de toate, Rosia Montan va rmne
un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de
a lua ceea ce nu le apartine, dar si un trm al
blestemului unde, m prezent se poart un adevrat
rzboi. Agresorul este un nou imperiu venit s ia, cu
orice pret, ceea ce a mai rmas din aurul dacilor. De
cealalt parte a baricadei sunt motii Apusenilor, rmasi
singuri n fata pericolului de a pierde bruma de avere ce
le-a mai rmas si de a-si vedea muntii escavati si
otrviti apoi cu cianuri. Motii sunt singuri, ca de attea
ori n fata istoriei nemiloase, dar mai ales n fata
atotputernicului dolar, care poate cumpra pn si
sufletele...
(Fragment din VACANE, VACANE...ROMANIE,
PLAI DE DOR, Rodica Elena LUPU)




Roia Montana, foto

Pag.42



2011
12 trupe de teatru au urcat joi, 24 noiembrie, pe scena festivalului
de teatru pentru liceeni Dialogul absurzilor...?. Cei mai buni
actori au fost elevii Colegiului Naional Vocaional Nicolae
Titulescu din Slatina, care au ctigat MARELE PREMIU al
Festivalului.11 licee din Slatina, Caracal, Corabia, Drgneti-
Olt, Bal, Vleni i Osica de Sus au fost reprezentate la prima
ediie a festivalului de teatru de 12 trupe de actori amatori. Juriul
condus de actorul Claudiu Bleon a decis, la finalul
reprezentaiilor, ctigtorii. Cea mai bun trup de teatru a fost
cea de la Colegiul Nicolae Titulescu, care a primit marele
premiu, respectiv trofeul festivalului i diplom. Elevii,
coordonai de profesoara Maria Popa, au concurat cu piesa
Cvartetulde Slawomir Mrozek. Pe locul I s-au clasat liceenii de
la Colegiul Naional Ion Minulescu, pe locul II cei de la Liceul
cu Program Sportiv, iar pe locul III s-au clasat elevii de la
Colegiul Naional Agricol Carol I. Toi participanii au primit
diplome. Maria Popa, profesor de
Lb si Lit. Romn a Colegiului naional Vocaional N. Titulescu,
Slatina, a deconspirat secretul reuitei : un text care m-a
cucerit de la prima lectura si pe care l-am simtit si "l-am vazut".
Actorii i-am ales dintre elevii cu care am reusit sa comunic la un
alt nivel, cunoscandu-i astfel i punndu-i in pielea personajelor
inainte ca ei sa stie ca vor juca. Am comunicat foarte bine in
timpul repetitiilor si fiecare si-a adus contributia proprie la forma
finala a piesei. Au fost si actori si regizori si scenografi si am fost
o echipa in adevaratul sens al cuvantului. Cei patru constituenti
ai "Cvartetului" sunt Marina Maruc(EA), Eduard Topal
(EL), Doru Grdinaru (SPECTRUL) i Cosmin Rdulescu
(SOUL). Luminita
Secu a punctat cu
vioara unele momente
pentru ca spectacolul
sa fie complet. Iar la
decor am fost ajutati
de colegul meu, prof.
Marius Cioc. In
curand vom juca din
nou piesa pentru
profesorii si elevii
colegiului nostru. V
vom anuna i v
invitm de pe acum
s ne vedei .
<<<
Trupa de teatru a C.VN..Titulescu, Slatina, Olt cu prof.
coordonator Maria Popa (loc 2, de la stg la dreapta)
Detalii:http://www.adevarul.ro/locale/slatina/Trupa_Colegiului_Na
tional_-Nicolae_Titulescu-_a_castigat_trofeul_
festivalului_de_teatru_pentru_liceeni_0_597540296.html

La ct mai multe, astfel de mari premii Colegiului Naional
Vocaional N. Titulescu Slatina, Olt!
Festivalul s-a desfsurat n sala Eugen Ionescu, Slatina,
Olt. As dori s spun c n viat, ca om, marele dramaturg :
Eugen Ionescu nu se considera evreu, mama sa fiind
convertit, iar tatl era romn, ortodox, dar a avut o atitudine
de apropiere fat de evrei - detalii:
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3
ABlogPost%3A1354150&xgs=1&xg_source=msg_share_post si
mai adaug c autorul pieselor de teatru din zona absurdului
declara ca an al nasterii 1912 (nu 1909, in realitate), si se
declara continuator natural al spiritualitii sale umoristice,
1912 fiind anul trecerii n nefiint a lui ILCaragiale!In acest
an, cu ajutorul implicrii Primriei, Prefecturii, Centrului
Cultural Olt, sala Eugen Ionescu a devenit locul cel mai
iubit de intelectualii orasului Slatina. O frumoas nlnire
ntre actori si spectatori s-a desfsurat, smbt, 26.11.2011,
cnd actorii au lecturat piesa Amadeu (1950) . A fost o
experient din care au cstigat si actorii si spectatorii. Dup
lectur s-au purtat discutii pe lmarginea textului piesei,
actorii si spectatorii au gsit preocedee, modalitsi de
descifrare a absurdului din piesele lui Eugen Ionescu.
Claudiu Bleont le numeste matematic a teatrului . La
discutii au participat si poeta Ionela Flood, reprezent\nd
Asociatia Culturala Romanca, din Anglia si Andrei Novac
consilier al Ministerului Culturii, ct si spectatori. Elevii de
liceu au avut de cstigat cel mai mult, asa c notele lor vor fi
mai mari la oricare dintre piesele lui Eugen Ionescu:
Cntreaa cheal (1950), Lecia (1951), Scaunele (1952),
Victimele datoriei (1953), Amadeu (1954), Jacques sau
supunerea (1955), Uciga fr simbrie (1957), Rinocerii
(1959), Regele moare (1962), Pietonul vzduhului (1963),
Setea i foamea (1966), Delir n doi (1967), Jocul de-a
mcelul (1970), Macbett (1972), Ce formidabil harababur
(1973), Omul cu valize (1975), Cltorie n lumea morilor
(1980). Editor,
Pag.43





nc din numrul anterior am precizat tematica
numrui trei al Rubricii mondene, i anume Designer-
ul de mod sau Fashion Designer-ul.
n cele ce urmeaz v voi prezenta lista celor mai
importani designeri de mod din ntreag lumea.
American
Antunez de Monte Cristo -- Max Azria
Laura Bennett-- Bill Blass
Bijan -- Dana Buchman
Lane Bryant -- Patti Cappalli
Hattie Carnegie -- Shawn Carter
Oleg Cassini -- Liz Claiborne
Kenneth Cole -- Sean Combs
Lauren Conrad -- Laura Dahl
Chloe Dao -- Charles David
Lauren Elizabeth Rutherford -- Perry Ellis
Patricia Field -- Tom Ford
Eric Gaskins -- Cole Haan
Heatherette -- Ulrike "Uli" Herzner
Tommy Hilfiger -- Marc Jacobs
Kara Janx -- Elisa Jimenez
Betsey Johnson -- Norma Kamali
Donna Karan -- Anne Klein
Calvin Klein -- Mychael Knight
Michael Kors -- Derek Lam
Ralph Lauren -- Kimora Lee Simmons
Beth Levine -- Jillian Lewis
Yohanna Logan -- Bob Mackie
Mainbocher -- Keith Michael
Nicole Miller -- Isaac Mizrahi
Norman Norell -- Todd Oldham
Patrick Porter -- Zac Posen
Lilly Pulitzer -- Santino Rice
Cynthia Rowley -- Patrik Rzepski
Scaasi -- Proenza Schouler
Jeremy Scott -- John Saldivar
Jeffrey Sebelia -- Russell Simmons
Christian Siriano -- Kate Spade
Anna Sui -- Costello Tagliapietra
Tere Tereba -- Thakoon Panichgul
John Varvatos -- Daniel Vosovic
Vera Wang -- Stuart Weitzman
Argentinian
Francisco Ayala
Australian
Alannah Hill -- Alex Perry
Alice McCall -- Akira Isogawa
Camilla & Marc
Freeman
Collette Dinnigan
Ginger & Smart
Jason Brunsdon
Josh Goot
Jeremy Angelis
Kirrily Johnston
Ksubi
Lisa Ho
Leona Edmiston
Lover
Mad Cortes (Mira
Vukovic) -- Marnie Skillings
Nicola Finetti -- Ro London
Sass & Bide -- Scanlan & Theodore
Thurley -- Tina Kalivas
Toni Maticevski -- Wayne Cooper
Zimmerman -- Yeojin Bae
Shona Joy
Belgian
Ann Demeulemeester (Antwerp Six)
Diane von Frstenberg
Dirk Bikkembergs (Antwerp Six)
Dirk Van Saene (Antwerp Six)
Dries Van Noten (Antwerp Six)
Elvis Pompilio -- Fernando Snchez
Marina Yee (Antwerp Six) -- Martin Margiela
Olivier Theyskens -- Raf Simons
Stijn De Boeck -- Walter Van Beirendonck (Antwerp
Six)
Brazilian
Alexandre Herchcovitch -- Amir Slama
Carlos Tufvesson -- Tufi Duek
British
Arkadius -- Wal Adeyemi
Boudicca -- Bruce Oldfield
Christopher Bailey -- Thomas Burberry
Ted Baker -- Belle & Bunty
Hussein Chalayan -- Jane Norman
John Galliano -- Andrew Groves
Stella McCartney -- Phoebe Philo
Gareth Pugh -- Alexander McQueen
Mary Quant -- Paul Smith
Vivienne Westwood -- Matthew Williamson
Charles Frederick Worth -- French Connection (fcuk)
Julien MacDonald -- Zandra Rhodes
Mulberry -- Scott Henshall
Tomasz Starzewski -- Jack Wills
David W.C Richards
Canadian
Pag.44
Brian Bailey -- John Fluevog
Marie-Paule Nolin -- Patrick Cox
Alfred Sung
Finnish
Maija Isola -- Sami Korhonen
French
Azzedine Alaia -- Pierre Balmain
Pierre Cardin -- Coco Chanel
Andr Courrges -- Christian Dior
Jacques Doucet -- Louis Feraud
Julien Fourni -- Maud Frizon
Jean Paul Gaultier -- Nicolas Ghesquire
Hubert de Givenchy -- Daniel Hechter
Herms -- Charles Jourdan
Christian Lacroix -- Jeanne Lanvin
Christian Louboutin -- Catherine Malandrino
Claude Montana -- Thierry Mugler
Jeanne Paquin -- Jean Patou
Paul Poiret -- Nina Ricci
Yves Saint-Laurent -- Dominique Sirop
Hedi Slimane -- Pauline Trigere
Roger Vivier -- Louis Vuitton
German
Torsten Amft -- Hugo Boss
Escada -- Anja Gockel
Karl Lagerfeld -- Rudolph Moshammer
Jil Sander -- Wolfgang Joop
Indian
bani khurana -- kinjal katakia
Manish Malhotra -- Muzaffar Ali
Ritu Beri -- Tarun Tahiliani
Monisha Jaisingh -- Reena Dhaka
Ritu Kumar -- Rohit Bal
Rohit Khosla -- Darshan Chandekar
Sabyasachi Mukherjee -- Raghavendra Rathod
Manish Arora -- Abu Jani & Sandeep Khosla
Neeta Lulla --Wendell Rodricks
Prashant Verma -- Gaurav Gupta
J.J.Vallaya --Shubhojit Chatterjee(fashion
photographer) -- Rocky S.
Narendra Kumar Ahmed -- Falguni & Shane Peacock
Rohit Gandhi & Rahul Khanna -- Abraham &
Thakore -- Anshita Asnani
Shaina N C -- Hemant Trivedi
Italian
Giorgio Armani -- Brioni
Roberto Capucci -- Roberto Cavalli
Nino Cerruti --Nico Didonna
Dolce & Gabbana -- Valentino Garavani
Fendi -- Salvatore Ferragamo
Gianfranco Ferr -- Irene Galitzine
Gucci -- Max Mara
Missoni -- Anna Molinari
Franco Moschino -- Luigi Loro Piana
Miuccia Prada -- Emilio Pucci
Nina Ricci -- Stefano Ricci
Elsa Schiaparelli -- Beatrcie Trussardi
Emanuel Ungaro -- Bottega Veneta
Donatella Versace -- Gianni Versace
Ermenegildo Zegna
Japanese
Takeo Kikuchi -- Rei Kawakubo
Issey Miyake -- Hanae Mori
Kenzo Takada -- Novala Takemoto
Yohji Yamamoto -- Mana
Junya Watanabe -- Eley Kishimoto
Korean
Andre Kim - South Korea -- Doo-Ri Chung - Korea
Bean Pole International
Macedonia
Nikola Eftimov -- Marjan Pejoski
New Zealand
Kate Sylvester -- Trelise Cooper
Karen Walker -- Huffer
Cyble -- NomD
Richard Moore -- Sabine
World -- Zambesi
Little Brothe -- Helen Cherry
Norway
Pakistani
Amir Adnan -- Maheen Ali
Bunto Kazmi -- Mohammad Mehdi
Saadia Mirza -- Deepak Perwani
Hassan Sheheryar Yasin -- Farah Leghari
Maria.B -- Wardah Asif
Serbia
Bojan Boic
Dejan Despotovic
Ana Lekovic
Slobodan Mihajlovic
Valentina Obradovic
Aleksandar Protic
Verica Rakocevic
Nataa aric
Sweden
Lars Wallin
Johan Lindeberg
Sighsten Herrgrd
Acne Jeans
Filippa K
Hope
Carin Wester
Dagmar
Cheap Monday
Fjllrven
Whyred
Wesc
J.Lindeberg
Pag.45
Odd Molly
Ann-Sofie Back
South African
Michele Keffen
Kagiso Hlangwane
Spanish
David Delfn
Cristbal Balenciaga
Manolo Blahnik
Agatha Ruiz de la Prada
Amaya Arzuaga
Adolfo Domnguez
Sybilla
Paco Rabanne
Romania
Agnes Toma -- Ana Cioclov
Catalin Botezatu
Dan Coma
Doina Levintza
Elena Basso
Stanescu
Elena Perseil
Eli Laslean
Emil Dimofte
Ingrid Vlasov
Irina Schrotter
Liza Panait
Mihai Albu
Ovidiu Jurma
Sorina Olariu
Venera Arap
Zina Dumitrescu
Adrian Oianu
Alina Botea
Alina Latan
Amir Dobos
Ana Alexe
Ana Maria Lungu
Ana Maria Nagy
Andra Clitan
Andreea Tincu
Carla Szabo
Carmen Secareanu
Catinca Roman
Claudia Castrase
Cristian Samfira
Cristina Lazar
elmina Arz
Dan Arcus
Dana Iuga
Denis Predescu
Diana Miculit
Dorin Negrau
George Hojbota
Ioana Covalcic
Irina Marinescu
Istvan Campan
Kinga Varga
Laura Lazar
Laura Olteanu
Lena Criveanu
Liliana Turoiu Udrea
Lucian Pop
Maria Lucia Hohan
Maria Marinescu
Mihaela Glavan
Mircea Barbulescu
Norina Betea
Oana Mizil
Olah Gyarfas
Raluca Mate
Rares Beraru
Razvan Ciobanu
Silvia Serban
Smaranda Almasan
Stephan Pelger + Wilh
De acum nainte singurul lucru care v rmne
de fcut este ca atunci cnd punei accentul pe
eticheta hainelor dumneavoastr, s o facei n
cunotin de cauz.
Iar acum, nu-mi rmne dect s v dau
ntlnire n numrul viitor, cnd voi detalia activitatea
profesional a unuia dintre designerii de mod dragi
mie i anume despre Agatha Ruiz de la Prada.
Pn atunci, iubii i fii iubii!

Mihaela-Delia Vasie


Pag.46
Cu drag, Mihaela-Delia Vasile
2D1 2D1 2D1 2D11 1 1 1 - -- -
2D12 2D12 2D12 2D12 ' '' '



1u 1u 1u 1u uI uI uI uI1 11 1 uD1 uD1 uD1 uD1!!!
1uI11, 1uI11, 1uI11, 1uI11,
5 55 5ntate, inspiraie
Noroc,
fericire!
Pag.47



Srbtorile de iarn sunt iubite de orice roman, de orice
gospodin! E un moment cnd are posibilitatea s-si
arate miestria. V druim cteva secrete si cteva
retete !

Ingrediente:1 kg de carne de porc fara os, 4 ctei de
usturoi, 3 cepe, 1 ou, 300g ciuperci, 1 morcov, 1 ardei
gras, 1 lingur orez, 1 pahar vin alb,o can ap,
ptrunjel verde, cimbru, cuisoare, sare, piper boabe si
mcinat, ulei.
Mod de preparare: se bate carnea de porc cu ciocanul
de snitele pn devine subtire.Ciupercile se taie felii, 2
cepe si ardeiul se taie mrunt, morcovul se d pe
rztoare, dup care se cleste ceapa cu ciupercile, se
amestec cu ardeiul tocat, morcovul ras, ou, verdeat,
orez nmuiat, sare si piper dup gust. Se ntinde
compozitia pe bucata de carne , se ruleaz, se leag cu
at sau cu scobitori si se aseaz n tava uns cu
ulei.Ceapa rma se taie n jumatatesi se bag in ea
cte o cuisoar, se pune in tav - alturi de carne,
usturoi taiat feliute, cana de ap, cimbru, sare si boabe
de piper dup gust. Se d la cuptor , dup o jumatate
de or se toarn si vinul si se l pn se rumeneste
carnea. Se las la rcit dup care se taie felii.
Puteti gsi si alte retete pentru srbtorile iernii la:
http://www.mos-craciun.com/retete-culinare-
craciun/dulciuri/retete-culinare-de-craciun.html
Sarmale n dovleac (reteta dup Pstorel Teodoreanu)
Ingrediente:
500 de grame de carne de porc gras
500 de grame de carne de vit
200 de grame de slninut afumat (tiat felii)
2 verze murate
2 linguri zdravene de untur de porc
1 can de orez
3 cepe
2 ardei grasi
1 ou
1 lingur boia de ardei dulce (optional, pentru
gusturi ardelenesti)
1 lingurit de chimen mcinat
2 linguri cimbru uscat
3 rosii
5 linguri past de tomate
sare
piper
Preparare:
Dac folositi o oal de lut, si bine ar fi s o faceti
, pregtiti oala corespunztor.nainte de folosire, oala
se scufund pentru o jumtate de or n ap rece.
Umplutura: 1) Tiati carnea de porc i cea de vit n
buci mari i tocai-o. Splai orezul n cteva
ape reci. Scurgei-l.
2) Curtati cepele, ndeprtati cotorul cu seminte al
ardeiilor. Tocati ceapa si ardeii mrunt.
3) Topiti untura ntr-o cratit adnc (s ncap toat
umplutura).
4) Adugati ceapa si ardeiul tocat si sotati-le pn se
nmoaie.
5) Adugati orezul si amestecati-l bine pn devine
translucid.
6) Adugati chimenul mcinat, boiaua de ardei si
rumeniti-le usor cu ceapa, orezul si ardeii.
7) Luati cratita de pe foc si adugati carnea tocat.
Amestecati bine compozitia, ncorporati o lingur de
cimbru, asezonati cu sare si piper.
8)Dup ce amestecul s-a rcit, ncorporati oul.
Construc(ia
1)Tocati o farfurie de varz din frunzele mai
groase. Decojiti si tocati rosiile.
2)Asezati un pat de varz fin tocata pe fundul
dovleacului.
3)Adugati si cteva feliute de slninut.
4)Asezati cte o foaie de varz n palma deschis,
puneti cte o lingur de umplutur si rulati: rsuciti
pentru a obtine niste rulouri, pe care le nchideti la
capete ulterior, introducnd capetele dinspre exterior
spre interior.
5)Clditi sarmalele n oal, n straturi succesive,
intercalate pe alocuri cu rosii tocate si felii de slninut
pe margine.
6) Dup ce ati terminat, acoperiti sarmalele cu restul de
varz tocat, rosii tocate, buctele de slnin si o
lingur de cimbru uscat (ideal ar fi o crengut).
Fierberea:
1)Porniti cuptorul .
2)Introduceti dovleacul la cuptor.
3)Fierbeti sarmalele timp de vreo 4 ore.
4)Opriti focul si lsati oala s se rceasc cteva ore.
5)Scoateti oala si introduceti-o la rece, ntr-o cmar
sau pivnit spat n pmnt si lsati-o s se
odihneasc pn a doua zi.

Cele mai bune sarmale sunt cele de a doua zi
(consumate la o zi dup fierbere),
renclzite.Sarmalele se servesc fierbini, cu pine sau
Pag.48

Pag.49
mmlig, smntn gras i ardei iute.Ca s fie i
mai gustoase, pn e fierb, delectai-v cu :
Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1
|Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ

CuD : CuD : CuD : CuD :- -- -u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu?

`1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r- -- -I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u!
:oDDuI IuDq :oDDuI IuDq :oDDuI IuDq :oDDuI IuDq D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!...

To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111,
1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111.

O rorh!u ru1 O rorh!u ru1 O rorh!u ru1 O rorh!u ru1- -- -:1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu- -- -D :o: :1 1D D :o: :1 1D D :o: :1 1D D :o: :1 1D
:DuD!uDu :DuD!uDu :DuD!uDu :DuD!uDu
:1 : :1 : :1 : :1 :- -- -D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu.

O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r- -- -u uu u- -- -D DD Drh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu
r rr r- -- -o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1- -- -uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu.

OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1
D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1.

'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u
r ! r ! r ! r !- -- -DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u.

1oru! 1oru! 1oru! 1oru!u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D- -- -D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!,
1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!.

O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD :- -- -o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1
ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D- -- -u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1.

'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu.
Ju!u Ju!u Ju!u Ju!u- -- -D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD :- -- -u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu
''' ''' ''' '''

Poft bun !

1) Ati gresit murturile sau varza sau mncarea
(sarmalele ) mai srate ? Brnza este prea
srat ?
- Nimic mai simplu ! Puneti o felie de pine n
oala cu sarmale ( ciorb, murturi, ) pentru 2-3
ore si va trage toat sarea n plus !
2) Nu v place gustul uleiului pentru gtit ?
- Puteti ndrepta lucrurile. Prijiti, nainte de a-l
folosi, niste cartofi n el.
3) S-a depus piatr pe oala din font sau inox, din
cauza vechimii ?
- Se rezolv ! Apa ce o schimbati de la fasole, cnd
pregtiti fasole, o puneti n vasul cu probleme si
fierbeti o jumtate or ! se poate repeta de cteva
ori, in functie de grosimea stratului de piatr.
4) Vrei s pstrezi ridichi negre pentru rceli,
iarna ? si nu ai pivnit !
- Atunci pui rdcinile de ridichi negre n pung de
plastic, la loc uscat si ferit de lumin. Cnd ai
nevoie iei din pung ct ti trebuie, restul pui la loc.
5) Iarna ai probleme cu gtul ? Copiii la fel ?
- Atunci , n special dimineata si nainte de culcare,
n paharul cu ap pui si cteva picturi de lmie !
6) Aragazul tu afum ?Ai vasele murdare de fum
de la aragaz ?
- Atunci, cnd cureti cartofi, cojile lor le lasi o
jumtate de or pe afumtur si funinginea se va
ndeprta cu usurint numai cu buretele !
7) Cnd cumperi laptele de la piat ai oarece
temeri c se va strica la fierbere ?
-Atunci pui cteva fire de zahr n vasul n care
fierbi laptele sau un vrf de lingurit de bicarbonat
de sodiu ! Laptele tu nu va pti
nimic, va aprea ca si cum ar fi
foarte proaspt !


Editor,


Pag.50





































Scrisoare
pastoral
Foaie periodic, gratuit a Parohiei
Malov-Mehedini
Anul X(2011), nr. 217
(1 15 Noiembrie)
Dragii mei enoriasi!
,,Maica Domnului pe scen. Vineri, 11
Noiembrie, la emisiunea O dat-n via( a Iulianei
Tudor, printre alti artisti si figuranti, a apruts Maia
Morgenstern. Dup cum bine stiti, Doamna Maia
Morgenstern este evreic de origine romn, artist la
Teatrul Evreiesc din Bucuresti. Dnsa a devenit celebr
prin rolul Maicii Domnului, pe care l-a jucat n filmul
Patimile lui Hristos al regizorului Mel Gibson.
Multi dintre Dumneavoastr v amintiti chipul
ei din acest film, fiindc l difuzm de ctiva ani la
biseric, nainte de Pasti. Ne-a impresionat pe toti prin
naturaletea cu care si-a jucat rolul, am plns cu totii de
durerea ei si pentru multi dintre noi artista s-a
identificat n momentele acelea cu nssi Maica
Domnului. Au fost enoriasi ai nostri, care m-au ntrebat
sincer marcati si cu lacrimi n ochi: ,,- Cum au reusit s
filmeze atunci? Erau pe atunci aparate de filmat? Am
ncercat s le explic c este o reconstituire, c este un
film, dar degeaba. Artistul care juca rolul Mntuitorului
si artista care juca pe cel al Maicii Domnului se
identificau cu persoanele biblice propriu-zise. Am mai


vzut-o de atunci pe artist n diferite emisiuni dnd
interviuri sau jucnd alte roluri. Totusi, rolul de Maica
Domnului i-a marcat viata si a fcut-o de neuitat pentru
oricine a vzut filmul.
n emisiunea de vineri sear, Doamna Maia
Morgenstern ne-a dezamgit pe toti. Nu negm
valoarea artistic a prestatiei. Doamna Maia a fost si n
noile roluri la acelasi nivel dintotdeauna. Pentru noi,
crestinii, care am vzut-o n rolul de Maica Domnului,
prestatia dumneaei pe scen la emisiunea citat a
produs o rsturnare sufleteasc. Era de necrezut s-o
vezi pe ,,Maica Domnului n costum de osanc, jucnd
de parc i intrase strechea sub poale si cntnd ,,Tupa,
Tupa, mi Vasi.
Situatia descris ridic nc o dat problema
ecranizrii textelor biblice. Actiunea n sine s-ar putea
s fie de bun-credint, n ideea de a populariza valorile
religioase crestine, de a face art si chiar de a face
misiune crestin. Totusi, ntrebarea fireasc revine de
cte ori se pune o astfel de problem: ecranizarea
foloseste adevrului biblic sau l trdeaz? De cele mai
multe ori regizorii si artistii si pun amprenta pe
produsul cinematografic, n detrimentul textului
propriu-zis. Personal am fost oricnd dezamgit, cnd
am vizionat un film religios. Filmul mi prezenta o alt
realitate dect aceea care mi se ntiprise n minte n
momentul cnd citisem textul. Era altceva. Pe lng
faptul c filmul introducea scene si dialoguri inventate,

Pag.51
artistii nu se identificau ntru totul cu persoanele sfinte
pe care le reprezentau. Dac i mai vezi peste ctva
timp topind pe scen pe ritmuri mai mult sau mai
putin deocheate, ori i recunosti n alte filme
participnd la momente obscene, de care orice om de
bun-credint se rusineaz, este duntor credintei
adevrate.
Filmul se transform ntr-o unealt foarte
periculoas a secularizrii, a desacralizrii a ceea ce
este sfnt, intangibil. Este o coborre artificial a
sacrului la nivelul umanului, pentru a-l batjocori. Este
ceea ce fceau grecii si romanii cu zeii si zeitele lor,
cnd le atribuiau toate tririle si micimile fiintei umane,
cnd i fceau eroii unor istorii si actiuni pctoase,
care numai de zei nu erau demne.
Ct de minunat ar fi ,,arta cinematografic,
ea trebuie s-si pstreze domeniul ei propriu, ci s nu
se amestece n cel religios. La fel si artistii, cred c ar fi
bine s nu-si ntineze prestigiul, mretia. Pot foarte bine
s-si cstige celebritatea fr a profana domeniul sacru!
*
V. Taina Sf. Cununii reflectat n proverbele
romneyti(VI)(Continuare din numrul trecut):
XIII. Divorul. Vrem nu vrem, ne place nu ne
place, divortul este o realitate n viata de familie.
Romnul are un respect profund fat de cstorie,
de caracterul su sacru, acceptnd fr ezitare
cuvntul Sfintei Scripturi ,,Ce a legat Dumnezeu,
omul s nu dezlege(VI, 661); ,,Mritatu-i lucru
mare,/ Nimeni nu-l poate stricare, / Nici popa, dar
nici biru,/ Numai singur Dumnezu(IV, 443),
dar, cu un realism impresionant, el accept divortul
ca pe o solutie ultim ntr-o situatie imposibil.
Cauzele care-l determin sunt multiple. A se vedea
numai cele de mai sus, mentionate n subcapitolul
Rnile familiei, dar, cu sigurant, sunt si altele.
Acestea i dau dreptul omului din popor s afirme:
,,Aduci pe dracul cu lutari n cas i apoi nu-l poi
scoate nici cu o mie de popi(VI, 579). n trecut,
divorturile se pronuntau la Mitropolie n Bucuresti
sau de ctre ierarhul locului. De aceea ntlnim n
proverbe expresii precum: ,,A urca Dealul
Mitropoliei(VI, 75); ,,Duminic la cununie/ i luni
la mitropolie(IV, 328; VII, 42), cnd este vorba de
divort.
Divortul presupunea multe greutti si
cheltuieli: ,,Lesne a se-nsura/ i greu a se
dessura(IV, 396). Dup observatiile de pe teren
ale omului din popor, ,,Mai adesea muierile dect
brbaii vor s se despart, ca s scape de
supunerea ce sunt datoare la brbai(VIII, 357).
Asadar, iat c din vechime, ntre celelalte cauze
ale unui divort, era si aceea, mai mult sau mai putin
exprimat ftis, a emanciprii femeii.
XIV. Recstorirea este iarsi o realitate n
societatea romneasc nc din cele mai vechi
timpuri. Ea se regseste si n proverbe: ,,A doua
cstorie se-nelege c mai bun o s fie, cnd cea
dinti a fost rea. Nu te deprta de ea(VIII, 267);
,,A doua cstorie, tocmai ca pe mare a doua
cltorie(IX, 74); ,,Cel ce s-a ars la cea dinti
cstorie i merge spre a doua cstorie, acelai
numai cunoate n adevr dulceaa cstoriei.
Aceluia s te asemeni(VIII, 269); ,,Mai bine s te-
nsori de dou ori, dect s mori o dat(X, 261);
,,Odat, de dou ori sau de mai multe ori, de face
trebuin, negreit s te cstoreti, ca s scapi de
hula omeneasc i mai ales de nazurile
muierilor(VIII, 267).
Recstorirea este o reintrare n normalitatea si
firescul vietii si al societtii: ,,Cine de trei ori s-a
nsurat, acela a artat c cstoria este cea mai
dulce vieuire(VIII, 269). Ironia si hazul nu
lipseste nici n acest caz: ,,Trecui balta,/Luai
alta(IV, 500). Recstorirea este o necesitate
biologic si social, ea relevnd optimismul si
dinamismul n fata existentei.
Exist, ce-i drept, si ndemnuri la vduvie,
precum: ,,S nu te mai cstoreti a doua oar(X,
270!
XV. Obiceiuri legate de nunt sunt numeroase.
Gsim si n proverbe cteva, dintre care amintim:
,,Cnd zestrea unei fete mari cade aa de la sine, e
semn c n curnd se va mrita(IX, 344); ,,Cnd
se ia zestrea miresei, se pune n lad o ppu; e
pentru ca s fie mirele mut ca ppua i s n-o bat
pe tnr ct vor tri(IX, 337); ,,n timpul
legatului miresei, ea trebuie s plng, ca s aib
vacile lapte(IX, 337); ,,Mirii nainte de cununie s
nu mnnce nimic n ziua aceea(IX, 337); ,,Cnd
se ntlnesc dou nuni, unul din soi va muri(IX,
344); ,,Dac n timpul cununiei se va trece mai
repede lumnarea mirelui, e semn c el are s
moar mai degrab; dac se va trece a miresei,
mireasa va muri mai degrab. Dac ns
lumnrile sunt trecute tot una, atunci tinerii la
vremea lor o s moar odat(IX, 327); ,,Din
lumnrile de la cununie nu e bine s aprinzi
igara, c iei din focul tinerilor(IX, 327);
,,Lumnrile de la cununie, de se trece una mai
mult, este semn c i acel so, ctre care s-a inut
acea lumnare va tri mai puin(IX, 327);
,,Lumnrile rmase de la cununie e bine s se
pstreze(IX, 327); ,,Mireas cu mireas s nu se
ntlneasc la biseric. Dac se ntlnesc, s se dea
dup biseric una din dou(IX, 337); ,,Nunta s
nu se ntoarne de la cununie tot pe aceai cale, c
le merge ru tinerilor(IX, 344); ,,Cnd vine
mireasa de la biseric, ade pe vatr pe o ea, ia un

Pag.52
biat frumos n brae i se uit pe co, ca s fac
copii frumoi(IX, 337); ,,Miresei dup cununie i se
pune n brae un copil, ca s fac i ea copii(IX,
337); ,,Cnd, dup cununie, se arde toat lumina, i
semn c omul cununat nu va tri mult(IX, 327);
,,Mirii, dup venirea de la cununie, s mnnce
amndoi dintr-un ou, ca s triasc n nelegere,
s se lase unul dup altul(IX, 337); ,,La nunt
cnd te duci, trebuie s zici ,,bun dimineaa ori
pe ce vreme ar fi, ca s le mearg bine tinerilor n
via(IX, 344); ,,La nunt, cnd bei vin sau
rachiu, s bei dou pahare, cci altfel nu triete
unul din cei doi tineri(IX, 344).
*
Lecturile. Scoala primar a fost un fel de hi-
rup. Trebuia s parcurgem toate lectiile din manuale, s
facem toate exercitiile si mai mult dect att. Materii de
baz, precum aritmetica, citirea, gramatica si caligrafia
ne luau cel mai mult timp, att la scoal, ct si acas.
Doamna nvttoare voia de la noi perfectiunea. Nu
admitea rabatul sub nici o form. ,,-Copii, noi spm
acum santurile si facem fondatia! ncepnd cu scoala
general si liceul, veti face zidirea si cnd veti ajunge
voi la facultate veti pune acoperisul la cas. Dac
fondatia nu e bun, constructia voastr nu va rezista. O
vor drma vnturile si apele! Haideti s nvtm bine
fiecare lectie, fiecare rnd al ei! Cnd vedea c am
obosit, ncerca s ne ncurajeze: ,,-nvttura, copii,
este ca o nuc. Acum, n scoala primar si n cea
general, rontiti pe coaja verde, amar; vine apoi
liceul si facultati strbatesi coaja tare a nucii; abia pe
urm veti ajunge s gustati dulceata smburilor! O
credeam pe Doamna si multi am rontit la coji, fie c
au fost amare, fie c au fost tari, iar cnd a fost s
ajung la smburi, mi i-au mncat altii!
Timp pentru lecturi suplimentare nu ne
rmnea. Nu-mi amintesc s fi citit vreodat povesti n
timpul orelor. Prima carte, n afara manualelor, am
achizitionat-o n clasa a doua. A venit Doamna cu dou
crti, pe care trebuia s ni le vnd. Una mi-a dat-o
mie. Se numea Cineva scutur cuibul. Nu mai stiu azi
cine era autorul, dar cartea era un roman n stilul lui
Mitrea Cocor al lui Sadoveanu. ,,- Tat-tu are un
singur copil. Este n stare s-i cumpere o carte! a zis
Doamna si mi-a dat cartea. Costa 12 lei. M-am dus
acas si am artat-o mamei mele. Era si
muichita(bunic-mea de pe tat) de fat. Au ntors-o
pe-o parte si pe alta si mmica a zis: ,, - Ce prere ai,
mam? Punem amndou banii s i-o lum? Muichita
a fcut ochii mari, a stat o clip descumpnit, apoi a
zis hotrt: ,,- Doispe lei pentru o carte? Pi, doispe lei
iau pe-o cotris de struguri si o mai duc n spinare si
din Bremna pn n oras! Fugi, fetit, de aici! S i-o
duc napoi! Ce s fac cu ea?! Mama a tcut. Dup ce
a plecat muichita, mi-a spus: ,,- Las tu, c face mama
rost de bani! M duc eu cu cobelca la oras, cu lapte,
mai ia si ttic-tu de la ferm si-i ncherbm noi!
Peste cteva zile am dus banii la scoal si aceea a fost
prima carte, care a fcut nceput bibliotecii mele. An
buchisit-o n vacante, desi nu-mi plcea. Poate c nu
era pentru vrsta mea!
Scoala avea bibliotec. n cancelarie erau dou
dulapuri pline cu crti colorate, cu crti de povesti. si,
totusi, nu-mi amintesc s fi mprumutat vreuna de
acolo. Poate se temeau c le murdrim, c le rupem, nu
stiu. mi amintesc c, ntr-o iarn, doi flci din sat,
Gutu si Stncioi, au nceput o adevrat ofensiv
asupra bibliotecii colii. Veneau amndoi si
mprumutau crti. Luau cte 15-20 de crti si crticele
si Domnul nvttor le nscria n registrul de cititori, iar
ei semnau de primire. A doua zi, flcii mai sus numiti
aduceau crtile la scoal, le scdeau din registru si luau
altele. n felul acesta au ,,citit amndoi toat biblioteca
scolii n iarna aceea. Mai trziu am vzut c toate
crtile din biblioteca scolii aveau pe ultimele pagini
,,autografele celor doi ,,cititori. Ele aveau acelasi
continut: ,,Aceast f.f.f.f.f.f.f.f. frumoas carte a fost
citit de mine, .., azi, Urma apoi, pe tot restul
paginii, o semntur mbrligat, ca o pocnitur de bici.
n clasa a patra, toamna, am avut o zi cu un
program neobisnuit. Venise pe la Doamna nvttoare
nepotul su, Marius, de la Cluj. Avea sase ani si era
proprietarul unei biciclete cum nu-mi fusese dat s vd
pn atunci. Toat copilria mi dorisem o triciclet
cum avea Nelu lui Ion al lui Chiciu, dar nu putuser
printii s mi-o cumpere. Costa 60 lei! Atunci, aveam
prilejul s vd o biciclet adevrat, s-o ating chiar cu
vrfurile degetelor si s m conving c e adevrat, ci
nu e vis. Avea o culoare de visin putred, cu aripi si
coarne albe, inoxidabile, cu ghidon lucitor, cu nscrisuri
frumos ncadrate, cu sea de piele, cu sonerie, frne, far
si dinam. Asa ceva nici n vis nu vzusem. Printele
Ionic nu era acas, asa c Doamna nvttoare trebuia
s aib grij si de nepot. l mai avusese n clas si
altdat, dar acum avea biciclet si nu se desprtea de
ea. Nu-l putea lsa nici nesupravegheat, asa c a gsit o
solutie de compromis. Ne-a scos pe toti din clas, ne-a
pus s ne asezm pe iarb, n umbra fostei primrii. L-a
chemat pe Marius lng dnsa, ca nu cumva s o
zbugheasc n drum cu bicicleta. Ne-a povestit chiar c
nepotul su invitase o coleg de grdinit la
cinematograf, la cofetrie, a condus-o apoi acas. L-a
mngiat si i-a zis: ,, - Bine, m, pctosule, te-ai uitat
tu la pantalonii ti, cnd ai invitat fata la film, la
cofetrie?! Pentru noi, copii de tar, era ceva de
neconceput. De fapt, nu vzusem nici mcar un film
pn atunci, ca s stim ce e acela
Doamna ne-a citit cam dou ore dintr-o carte.
Nu stiu ce carte era, am retinut doar c era vorba de
niste descrieri foarte detaliate. Doi vecini, ocupanti ai

Pag.53
unor camere la un hotel, si duceau viata separat.
Curiozitatea unuia din ei, l-a fcut s sfredeleasc un
orificiu n zidul desprtitor al celor dou camere, ca s-l
poat spiona pe vecin. Nu mai stiu dac eroul nostru a
reusit sau nu s strpung zidul, fiindc eu sorbeam
fiecare centimetru patrat din bicicleta lui Marius
Vorba lui Eminescu: ,,si, gndind la craiul Ramses, eu
visam doi ochi albatri! Cam acestea sunt amintirile
referitoare la lecturi din timpul primilor ani de
scoal(Va continua).
*
Destinuiri. Redm mai jos cteva destinuiri ale
regretatei Doamne Acad. Zoe Dumitrescu-
Buyulenga, devenit n ultimii ani ai vietii sale, prin
clugrie, Maica Benedicta de la Mnstirea Vratic
din Judetul Neamt. Face o adevrat radiografie a
societtii actuale. mi amintesc c, nainte de 1989, a
prezidat o sesiune la Sectia de Literatur si Filologie a
Academiei Romne din Bucuresti. Am fost prezent
acolo mpreun cu regretatul Prof. Dr. Constantin
Negreanu din Tr. Severin si am tinut comunicarea
Contribu(ii privind dezvoltarea paremiologiei
romneyti. Fiindc n comunicare aveam multe
referinte la activitatea paremiologic din Mehedinti,
Doamna Busulenga a concluzionat cu ironie:
,,Mulumim printelui Stnciulescu pentru interesanta
comunicare privind Mehediniul i paremiologia
internaional! Dar s-i dm cuvntul, srutndu-i
astfel memoria:
,,Per total nu m-am gndit niciodat la mine. Nu
m-am socotit o persoan att de important nct s
m privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am
vzut pe buci. Iar opiniile pe buci erau foarte
diverse, raportat la funcia pe care o ndeplinea
fragmentul acela din mine. ...Cnd eram copil, eram
foarte timid. Dup prerea mea eram i foarte
cuminte. M socoteam puin nedreptit. n jurul
meu erau copii foarte frumoi (verioarele mele),
care-mi ddeau complexe nc de atunci. Cu vremea
mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scpat
ns nici pn azi. De cel mai grav, de timiditate, mai
ales de timiditatea n public, nu m-am vindecat. n
ntreaga mea carier universitar fceam puls peste
90 la fiecare curs i la fiecare seminar, ori de cte ori
le vorbeam studenilor. i aveam pn la ase ore pe
zi. Eram ncletat, crispat, de fiecare dat. Pe
msur ce vorbeam, sub nrurirea ideilor care se
succedau n mintea mea, aceast stare se risipea. Tot
din pricina concepiilor mele despre ce ar trebui s fie
nobleea unui fizic nu m-am dus la mare dect dup
50 de ani, cnd am zis c nu mai sunt femeie, sunt un
obiect, deci m pot expune. Am avut ns ansa
(consolarea mai degrab) c studenii mei se ataau
foarte mult de mine. sta era un medicament pentru
complexele mele. naintea sfritului trebuie s
recitesc marile cri ale literaturii universale.
...Reuesc s stabilesc foarte uor puni de
comunicare cu oamenii. Vin nc la mine oameni
foarte tineri. Unii au legtur cu filologia, cei mai
muli nu. Am legturi foarte strnse cu Asociaia
Studenilor Cretini Ortodoci. n ultimii 4-5 ani
aproape c m-am stabilit la Mnstirea Vratec. Stau
acolo cel puin opt luni pe an. Respir n acel loc
sacralitate. Vin tineri, i de la Teologie, i clugri, i
m viziteaz. Preocuprile mele au ncetat s mai fie
exclusiv literare, au devenit i legturi spirituale. l
caut pe Dumnezeu. ....Cei care m viziteaz acum l
caut i ei Unii, dintre clugrii mai vrstnici, dintre
preoi, L-au i gsit. Sunt pe calea unei ndejdi. Aa
i reuesc s ies din contingent. Altfel n-a putea s
triesc cu uurin n atmosfera actual. Pentru c
formaia mea este de umanist, de carte, de cultur,
aa cum o nelegeam pe vremuri noi, intelectualii.
Aveam nite modele, pe care am ncercat s le
urmm, scara de valori era cumva fixat. Triam ntr-
o lume sigur, n msura n care cultul valorilor
stabile i poate da ie sensul unei stabiliti. ...Azi,
pentru mine personal, pentru cei puini rmai din
generaia mea, spectacolul lumii contemporane este
dezarmant. M simt ntr-o mare nesiguran, pentru
c toat tabla de valori n care am crezut s-a zguduit.
N-a vrea s spun c s-a i prbuit. Suntem ns
nelinitii, puin nedumerii, suntem i triti; ceea ce
se petrece pe planet nu-i d senzaia unei linitiri
iminente.
Ce se ntmpl acum seamn cu perioada prbuirii
Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate
de venirea lui Iisus: era nlocuit o pseudo-
spiritualitate cu spiritualitatea adevrat. Dar cine
vine la noi astzi? Ai zice c mai degrab vine
Antihristul, nu Mntuitorul. Ndjduiesc c omenirea
s-i revin din aceast clip de orbire, care cam
dureaz. Opere care nu se mai citesc, lucrri muzicale
care nu se mai cnt... ...Exist i o criz a culturii.
M uit la programele Universitilor. Nu mai gsesc
nici urm de greac, de latin. Respectul pentru
clasici nu mai exist. Nu ne intereseaz trecutul,
numai prezentul. Iar asta ne taie rdcinile.
O lume fr rdcini este o lume fr moral. Se
vorbete puin i despre intelectualii dintre cele dou
rzboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai
pronun, opere care nu se mai citesc, lucrri
muzicale care nu se mai cnt. Exist un fel de
indiferen fa de trecut. Lumea a nceput s uite s
vorbeasc, pentru c nu mai citete. ...Din fericire,
mai sunt civa scriitori din cei vechi. Nu tiu n ce
msur mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe
cri, mai cu seam poezie. Sunt autori noi foarte
tineri. M ntreb ns de ce nu mai scriu cei vechi - D.
R. Popescu, Breban, Bli. Acum apar nume noi.

Pag.54
Se fac tot felul de ciudenii n numele
postmodernismului. Am ncercat s aflu ce este
postmodernismul. I-am ntrebat pe ei. N-au fost n
stare s-mi rspund. E o art din cioburi - totul este
frmiat - mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate:
aceea de integrare, de a face din fragmente o
totalitate. Asta au fcut clasicii. Azi am senzaia c
trim procesul invers - ne diseminm, ne risipim.
...Eu nu neleg un lucru: cnd e atta frumusee
ntreag pe lume, cum pot s m duc s m uit la
firimituri, cnd eu am bucuria integral a frumuseii?
i, dac frmim frumuseea, cum vom mai putea
face drumul invers? Credei c de la manele ne vom
mai putea ntoarce la Johann Sebastian Bach?
...De la Freud ncoace s-a produs o mutaie:
s-a pus sexul n locul capului. Asta e tristeea cea mai
mare. Vedei, la noi, la romni, exista o cuviin.
Anumite cuvinte nu se pronunau - nu erau nite
tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum ,,cuviina",
cuvntul acesta, a disprut din dicionar. ...Nu am
prejudeci de nici un soi, dar felul n care ne purtm
ucide frumuseea. ,,Trupul este cortul lui Dumnezeu",
a spus Pavel. Ce facem noi cu el? l expunem, ca pe o
bucat oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e i
ceea ce s-a ntmplat cu relaiile dintre femei i
brbai. Dup prerea mea, aici s-a svrit o crim.
Fiorul primei ntlniri, dragostea, ateptarea
cstoriei, toate astea au disprut. Ce se ntmpl cu
noi? Eram un popor de rani cu frica lui Dumnezeu.
La sat nc s-au mai pstrat bunele obiceiuri.
Oamenii nu sunt bntuii de patima crnii care se
expune. Nu se vorbete urt, i asta e bine.
Mntuitorul este n noi, e lumina necreat, i noi l
pironim cu fiecare cuvnt al nostru, ru sau murdar.
...Pentru mine, marea poezie a fost ntotdeauna baia
de frumusee n care m-am cufundat cnd am avut
nevoie de intrarea n alt dimensiune. Poezia ine,
dup prerea mea, de partea cea mai ascuns, cea
mai intim a fiinei noastre. Poezia echivaleaz
aproape cu o rugciune. n poezie te cufunzi pentru a
te ntoarce cu frumusee. n rugciune intri pentru a
te integra absolutului.
...Pentru c intrm n zona computerului,
am pierdut plcerea de a citi. Eu sunt un cetean al
Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijin
pe lectur, nu pe imagini fugitive. Lectura i las
popasurile necesare pentru reflecie, pentru meditaie.
Pierderea obinuinei lecturii este pericolul cel mai
mare care amenin planeta, pentru c slbete
intelectul, puterea de gndire, i te face s uii limba.
Chiar i eu, dup ce am stat cinci ani n Italia, la
ntoarcere a trebuit s pun mna pe Eminescu i pe
Sadoveanu, ca s-mi refac limba.
...Moartea pentru mine nseamn eliberarea
de acest trup. Trecerea n lumea celor vii. Lepdarea
*

Casa memorial Octavian Goga
De ce m-a(i dus?
Din multimea poeziilor lui Octavian Goga am ales
pentru azi Btrnii, fiindc mi s-a prut foarte potrivit
cu cele ce gndesc multi dintre Dumneavoastr, fie
tineri, fie btrni, care aveti familiile sfrtecate de
vremuri, de nevoi si deprtri
*
,,De ce m-ai dus de lng voi,
De ce m-ai dus de-acas?
S fi rmas fecior la plug,
S fi rmas la coas.

Atunci eu nu mai rtceam
Pe-attea ci rzlee,
i-aveai i voi n curte-acum
Un stlp la btrnee.
Mi-ar fi azi casa-n rnd cu toi...
Cum m-ar cinsti azi satul...

Ci ai avea azi dumneata
Nepoi, s-i zic: ,,Mou...,
Le-ai spune spuz de poveti...
Cu mpratul Rou...

Aa... v trecei, biei btrni,
Cu rugi la Preacurata,
i plnge mama pe Ceaslov,
i-n barb plnge tata.


Chiar i eu, dup ce am stat cinci ani n Italia, la
ntoarcere a trebuit s pun mna pe Eminescu i pe
Sadoveanu, ca s-mi refac limba.Umanismul culturii
culturii se sprijin pe lectur, nu pe imagini fugitive.
c slbete intelectul, puterea de gndire, i te face s
uii limba. Lectura i las popasurile necesare pentru
reflecie, pentru meditaie. Pierderea obinuinei
lecturii este pericolul cel mai mare care amenin

Pag.55
Zmbete. Triau ntr-un sat doi btrni, brbat si
femeie. S-a ntmplat c btrna a murit. Au dus-o cu
cruta. La cimitir poarta era destul de strmt, iar
crutasul nu era prea priceput. O clip de neatentie si
cruta s-a izbit de stlpul portii. Lovitura a fost
puternic si ea a fcut ca baba s-ti revin din starea de
moarte aparent n care se afla. S-a ridicat din cosciug
si toti cei prezenti au fugit ca potrnicile care-ncotro.
Btrna s-a uitat n dreapta, n stnga, a nteles despre
ce e vorba, s-a dat jos din crut si s-a dus acas. Mosul
a stat o vreme departe de cas, apoi, vznd c baba n-
are de gnd s plece, s-a obisnuit cu ideea, a intrat n
cas si au continuat s-si duc viata, ca si cnd nimic
nu s-ar fi ntmplat. Dup o vreme, s-a ntmplat c
baba a murit iar. De data aceasta cu adevrat. Cu
ajutorul rudelor, vecinilor, constenilor, mosul a
organizat nmormntarea. Tot cu cruta au dus-o. Cnd
s-au apropiat de cimitir, mosul alerga pe bt !
*
Un sofer de taxi a murit. A ajuns la poarta
raiului. S-a dus la Sfntul Petru si i-a cerut voie s
intre. Sfntul Petru l-a ntrebat cum l cheam si ce a
lucrat pe pmnt. Omul i-a spus. Sfntul a dat ordin
imediat ngerilor s-i organizeze o primire triumftoare.
S-au deschis portile principale, s-au aprins toate
luminile, a nceput muzica. soferul a fost primit n rai
ca un rege.
n urma soferului venea un preot. S-a dus si
el la Sfntul Petru si l-a rugat s-l lase s intre. L-a
ntrebat si pe el cum l cheam si ce a fcut n viat.
Dup ce i-a rspuns, preotul s-a trezit dat pe mna unui
nger, cruia Sfntul Petru i-a spus: ,, - Bag-l si pe el
nuntru pe portita aceea! Preotul a fost nemutumit si
a cerut explicatii: ,,-Sfinte Petre, cum m bagi pe mine
pe o porti lateral, iar pe soferul la l primesti cu
toate onorurile pe poarta principal? Sfntul Petru i-a
rspuns: ,,- Fiule, primirile sunt organizate pentru
fiecare n functie de performantele realizate n viat!
,,- Nu nteleg! a zis preotul. ,,- Pi, uite n cazul de
fat: de cte ori ai predicat tu, toat lumea a dormit; de
cte ori a condus el masina, toat lumea s-a nchinat si
s-a rugat!
*
Troi(-gigant. Smbt, 5 noiembrie, a avut
loc sfintirea troitei din Poiana Cerbului de la Ogatul
Barbului, din hotarul satului Malovt. Ctitorul acestei
troite-gigant este Domnul Primar George Bazavan yi
Doamna Vasilica Bazavan. Troita este construit din
granit lefuit, este dubl si are o nltime de aprox.
8(opt) metri. A costat cteva sute de milioane. Este
amplasat pe un piedestal imens placat cu marmur. Pe
troit este scris cunoscutul dicton ,,Nimic fr
Dumnezeu. Pe soclu scrie c este construit de
familia amintit pentru ocrotirea de ctre Dumnezeu a
comunei Malovt. Domnul primar vrea s amplaseze n
apropierea troitei niste proiectoare puternice, care s-o
lumineze noaptea, asa ca s fie vzut din satele
Malovt, Brda, Bobaita, Laz si Colibasi. Oricum, nu
cred c exist o alt troit mai mare si mai impuntoare
n judetul nostru! Se spune c fiecrui om Dumnezeu i
d o cruce, dar si putere de-a o duce. Dac aceasta este
crucea Domnului Primar, trebuie s recunoastem c nu
e deloc usoar. Pentru a o duce are nevoie si de ajutorul
si de rugciunile noastre, ale tuturor!
Construirea troitelor este o adevrat traditie
n parohia noastr. Numai de cnd sunt preot n
Malovt am sfintit sau resfintit 7-8 troite. Ele au fost
asezate la hotar de sat, la rscruci de drumuri. n fata
lor s-au nchinat trectorii si au cerut ajutorul lui
Dumnezeu. S-a crezut ntotdeauna c troitele ocrotesc
localittile si mprejurimile de boli(epidemii), de
grindin, potoape, rzboaie etc.
Dumnezeu s rsplteasc familia Bazavan
pentru aceast jertf imens ce o face pentru comuna
noastr!
*
Ajutoare yi dona(ii. n aceast perioad am
primit cteva donatii astfel: Doamna Mariana
Brescu din Bucuresti, sotia regretatului Dr. Artur
Silvestri, a donat 1.500 lei; Doamna Burtea Elena din
Tr. Severin, fiic a satului Brda, a donat 100 lei;
Doamna Damian Gina din Bacu(BC) a donat 90 lei;
Doamna Crciun Adriana-Doini(a din
Mangalia(CT), a donat 60 lei; Printele Ilie Ursachi
din Roma(Italia) a donat 52 lei; Domnul Creescu
Dumitru din Tr. Severin a donat 50 lei. Domnul Prof.
Ion Borug din Malovt a mai achitat 100 lei pentru
contributia de cult pe 2011, totaliznd pn acum 401
lei. Dumnezeu s le rsplteasc tuturor!
*
Conferin(e: Miercuri, 2 oct., preotul Dvs. a
participat la Conferinta semestrial a preotilor din
Mehedinti, care s-a desfsurat la Casa Tineretului din
Tr. Severin sub presedintia Prea Sfin(itului Printe
Episcop Nicodim. Conferinta a fost sustinut de ctre
Domnul Dan Puric din Bucuresti si a avut ca tem
Iubirea cre ytin.
*
Publica(ii: n aceast perioad, preotul
Dvs. a reusit s mai publice cteva materiale astfel:
,,Scrisoare pastoral-212, n ,,Observatorul,
Toronto(Canada), 20 sept. 2011, editie si on-line
(http://www. observatorul. com/; ,,Scrisoare
pastoral-213, n ,,Observatorul, Toronto (Canada),
16 oct. 2011, editie si on-line
(http://www.observatorul.com/; ,,Scrisoare
pastoral-214, n ,,Observatorul, Toronto(Canada), 1
nov. 2011, editie si on-line

Pag.56
(http://www.observatorul.com); ,,Scrisoare pastoral-
116, n ,,Armonii culturale, Adjud, 2011 nov. 4, editie
on-line(http://www.armoniiculturale.ro);
*
Anuntm cu bucurie c un enorias al parohiei
noastre s-a oferit s doneze cei 8.000 lei(adic 80
milioane lei vechi) pentru a publica volumul II din
Vie(ile Sfin(ilor, pe care s-l donm tuturor familiilor
din parohie, ct si tuturor celor din afara parohiei, care
ne-au ajutat parohia n perioada 1 Dec. 2010 30 Nov.
2011 cu cel putin 50 lei. n primvar v-am fcut
cunoscut c Mitropolia Olteniei ne-a interzis s mai
publicm din Proloage, fiindc le-a publicat ea mai
nti. Facem precizarea c vol. I din Vie(ile Sfin(ilor
cuprindea Proloagele din lunile ianuarie, februarie yi
martie. Am gsit o alt editie din Vie(ile Sfin(ilor, al
crui text a fost stabilit de ctre Sfntul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romne si publicm acum vietile
sfintilor pe luna aprilie drept vol. II din seria noastr.
Este o editie mult mai dezvoltat, dovad c nu a putut
s intre n carte mai mult dect textul pe o lun. Cartea
a fost culeas n tipografie, mai avem putin de corectat
si definitivat la ea si putem trece la tiprire. Oricum, la
nceputul lunii Decembrie vom ncepe distribuirea.
Mos Nicolae va veni cu un mic dar pentru fiecare
familie.
Numele donatorului l vom divulga n numrul
viitor al ,,Scrisorii pastorale.
*
Lucrri la cimitir. Am cumprat materialul
pentru extinderea gardului la cimitirul din Malovs.
Vor fi stlpi din teav de metal patrat, prinsi n beton,
plas de srm galvanizat. Tot materialul a costat
2.300 lei, adic 23 milioane lei vechi. Vom vedea ct
va ajunge si manopera. Din pcate, nu putem face
lucrarea pentru c este prea tare pmntul si nu se pot
face gropile pentru stlpi. Seceta cumplit se resimte si
sub aceast form. Nimeni nu este obligat s contribuie
cu ceva pentru costul gardului. Dac cineva doreste s
participe la aceast cheltuial, este binevenit. Totusi,
chiar dac nu plteste pentru gard, chiar si cel mai srac
din sat poate s se duc la cimitir si s curete
mormintele familiei si rudelor sale. Este o chestiune
elementar de bun-cuviint
Calendare.
Au aprut calendarele de perete pe 2012. Nu cumprati
de prin piat sau de la coltul
strzi! S-ar putea s nu fie bune. Avem calendare
suficiente pentru toat lumea. Puteti si mai multe s le
faceti cadou.
*
Botezuri. n ziua de 12 Nov. am oficiat
Taina Sf. Botez pentru Tnasie $tefania, fiica
Domnului Tnasie $tefan-Cristian si Doamnei
Tnasie Daniela din Malovt. S le triasc!
*
Program. n luna decembrie avem urmtorul
program de slujbe: 3 Dec.(Malovt-Brda); 4 Dec.
(Brda); 6 Dec. (Pomeniri dimineata la Brda; slujb la
Malovt); 10 Dec. (Malovt-Brda); 11 Dec.
(Malovt); 17 Dec. (spovedit si grijit la biseric si n
sat la Brda); 18 Dec.(Brda); 19 Dec. (spovedit si
grijit la biseric ssi n sat la Malovt); 20, 21, 22
Dec.(colindul cu Crciunul n Malovt); 23-24 Dec.
(Colindul cu Crciunul n Brda); 25 Dec. (Malovt);
26 Dec. (Brda); 27 Dec.(Malovt); 31 Dec. (colindul
cu Botezul n Brda). n restul timpului, la orice or din
zi sau din noapte, preotul poate fi gsit la biseric, la
scoal, acas sau la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate
fi contactat pe adresa de e-mail:
stanciulescubarda@gmail.com.
Sntate, pace si bucurii s v dea Dumnezeu!

Stnciulescu Brda, Al. (n.
1953). Prozator, istoric, teolog,
specialist n paremiologie,
folclorist, medievist, editor i
bibliograf, personalitate
enciclopedic.

Pr. Al. Stnciulescu-Brda



Crciun fericit!

Pag.57




2D12 2D12 2D12 2D12
ru ru ru ru
5 5 5 5D DD D!u!, !u!, !u!, !u!,
`o1 `o1 `o1 `o1
IuD IuD IuD IuD, ,, ,
i
TuI1z TuI1z TuI1z TuI1z11 D:1u! 11 D:1u! 11 D:1u! 11 D:1u! ' '' '
T11!D11 : T11!D11 : T11!D11 : T11!D11 :
: fDDuI : fDDuI : fDDuI : fDDuIu:r u:r u:r u:r , ,, ,
1u1 nu 1u1 nu 1u1 nu 1u1 nuDuD11 : DuD11 : DuD11 : DuD11 : n:1D n:1D n:1D n:1D
r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD1 11 1
1 1 1 1
u:11uD u:11uD u:11uD u:11uD1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 ' '' '
1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 !
` `` ` u1uz u1uz u1uz u1uz
rI Du1 IuD rI Du1 IuD rI Du1 IuD rI Du1 IuD
11!D 11!D 11!D 11!D
uI uI uI uI
nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1
: :: :
5ru1! 5ru1! 5ru1! 5ru1!
C11ru1! C11ru1! C11ru1! C11ru1!
OI!uD OI!uD OI!uD OI!uD
5DDuz 5DDuz 5DDuz 5DDuz
Tnur!o1 Tnur!o1 Tnur!o1 Tnur!o1- -- -:] :] :] :]
u11DIu T1o! u11DIu T1o! u11DIu T1o! u11DIu T1o!u:u u:u u:u u:u















1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1

1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 11D 11D 11D 11D1Io1 1Io1 1Io1 1Io1

1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1