Bac 2007 Poe ZP Roz Dram

Ministerul Educa iei i Cercetrii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2007

Proba scris de limba i literatura român
PROBA A
Varianta 1
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.
♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
Subiectul I (40 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul
de mai jos:
În lac se oglind castelul. A ierbii
Molatece valuri le treier cerbii.
În vechea zidire t cere-i i numa
Perdelele-n geamuri scânteie ca bruma.
Str fulger -n umbr -i de valuri b taie

Ajunse în fug de-a lunei v paie,
Ce-n

vârfuri de dealuri acum se ive te
-a stâncelor muche pe cer zugr ve te.
P reau urie i ce în cuib de balaur

P zeau o m rea comoar de aur,
C ci luna, ce ro prin ele r sare,
Comoar aprins în noapte se pare.
Iar lebede albe din negrele trestii

Apar domnitorii ai apei acestei,
Cu aripi întinse o scutur i-o taie
În cercuri murinde i brazde b laie.[...]
(Mihai Eminescu, Diamantul Nordului)
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul ap . 4 puncte
2. Men ioneaz câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre urmtoarele cuvinte:
treier , v paie, muche, brazde. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele val i umbr s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a verbelor la indicativ imperfect, în rela ie cu
indicativul prezent predominant al celorlalte verbe din text. 4 puncte
5. Men ioneaz dou teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Motiveaz folosirea frecvent a inversiunii în textul citat. 4 puncte
7. Transcrie dou versuri care con in o descriere specific imaginarului poetic eminescian. 4 puncte
8. Explic semnifica iile a dou figuri de stil diferite, pe baza crora este realizat tabloul naturii. 4 puncte
9. Motiveaz încadrarea poeziei în lirica romantic, prin referire la dou caracteristici
prezente în text. 4 puncte
10. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, primul catren, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
i mijloacele artistice. 4 puncte
Subiectul al II - lea (20 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre poezie, pornind de la urm toarea
afirma ie: „Adev ratele poezii încep acolo unde se sfâr esc pe hârtie.” (Octavian Goga, Precursorii)
Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- s respec i construc ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i
de punctua ie). 4 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de spa iu
precizat.
1
Proba scris de limba i literatura român Varianta 1
Subiectul al III - lea (30 de puncte)
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale nuvelei psihologice, prin referire
la o oper literar studiat .
În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale speciei literare nuvela psihologic , prin exemplificarea acestora
pe baza operei alese;
- relevarea construc iei subiectului nuvelei psihologice, cu integrarea adecvat a urmtoarelor
concepte opera ionale: ac iune, conflict, intrig , rela ii temporale i spa iale;
- eviden ierea construc iei discursului narativ al nuvelei psihologice alese, prin referire la dou dintre
conceptele opera ionale din urmtoarea list : incipit, final, secven narativ , pauz descriptiv ,
elips , episod;
- prezentarea personajului principal, prin raportare la dou situa ii semnificative din textul ales.
Not ! Ordinea integr rii reperelor în cuprinsul lucr rii este la alegere.
Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin / reper); pentru
redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare –
3 puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte;
a ezarea în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.
2
EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

PROBA A
Varianta 2

de mai jos:
Pierdut în suferin a nimicniciei mele,

Ca frunza de pe ap , ca fulgerul în chaos,
M-am închinat ca magul la soare i la stele
S -ng duie intrarea-mi în vecinicul repaos;
Nimic s nu s-aud de umbra vie ii mele,
S trec ca o suflare, un sunet, o scânteie,
Ca lacrima ce-o vars zadarnic o femeie ...
Zadarnica mea minte de visuri e o schele.
C ci ce-i poetu-n lume i ast zi ce-i poetul?

La glasu-i singuratec s-asculte cine vra.
Necunoscut

strecoar prin lume cu încetul
i nimene nu-ntreab ce este sau era ...
O boab e de spum , un cre de val, un nume
Ce timid se cuteaz în veacul cel de fier,
Mai

bine niciodat el n-ar fi fost pe lume
i-n loc s moar ast zi, mai bine murea ieri.
(Mihai Eminescu, Pierdut în suferin ...)
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a trece. 4 puncte
2. Precizeaz rolul punctelor de suspensie din a doua strof. 4 puncte
3. Alctuie te câte un enun în care cuvintele fulger i stele s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Eviden iaz valoarea expresiv a verbelor la modul conjunctiv, din textul dat. 4 puncte
5. Men ioneaz dou teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
6. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale ale prezen ei eului liric, în textul dat. 4 puncte
7. Nume te sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, primele patru versuri, prin eviden ierea rela iei dintre ideea
poetic i mijloacele artistice. 4 puncte
9. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în a doua strof. 4 puncte
10. Prezint semnifica ia titlului în rela ie cu textul poeziei citate. 4 puncte
Te nume ti Sorin/ Sorina Mardare i participi la un concurs interna ional de ah, care se desf oar
în Constan a. Pentru destindere, organizatorii au oferit concuren ilor o excursie în Delta Dunrii.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 - 20 de rânduri, adresat
prietenului tu, Mihai, în care s descrii peisajul rezerva iei naturale care te-a impresionat. În scrisoare,
vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urm toarele cuvinte: amurg, auriu, egrete,
grinduri*, paradis, s lcii. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.
*grind – form de refief, care rezult din depunerile aluvionare ale unei ape curg toare sau ale m rii
Aten ie! În scrisoare, trebuie:

- s utilizezi conven iile specifice stilului epistolar; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere; 12 puncte
- s respec i normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea
în pagin , lizibilitatea. 4 puncte
Not ! Este obligatorie folosirea numai a datei i a numelor precizate. Punctajul pentru redactare se
acord numai dac r spunsul respect limita minim de spa iu precizat.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre tr s turi ale romanului, ilustrate într-o oper
literar care apar ine lui G. C linescu, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie: ,,Atenta
observa ie a socialului, zugr virea unor caractere bine individualizate, gustul detaliului, observarea
umanit ii sub latur moral , fresca Bucure tiului de dinainte de primul r zboi mondial, nara iunea la
persoana a treia i men inerea naratorului omniscient constituie tr s turi predilecte ale romanului de tip
balzacian, asimilate i de G. C linescu.’’ (Gheorghe Glodeanu, Poetica romanului românesc
interbelic)
Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumenta ia (cu minimum 4 argumente) i
concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui, vei primi 14
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezarea în pagin , lizibilitatea
– 1 punct).
În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.
2

PROBA A
Varianta 3

de mai jos:
Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,

Când a nop ii întunerec – înstelatul rege maur –
Las norii lui molateci înfoia i în pat ceresc,
Iar luna argintie, ca un palid dulce soare,
Vr ji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,
Când în straturi luminoase basmele copile cresc.
Mergi, tu, luntre-a vie ii mele, pe-a vis rii lucii valuri,
Pân unde-n ape sfinte se ridic mândre maluri,
Cu dumbr vi de laur verde i cu lunci de chiparos,
Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspin ,
Unde sfin ii se preîmbl în lungi haine de lumin ,
Unde-i moartea cu-aripi negre i cu chipul ei frumos.
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite,

Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite
Te încerci a stoarce lapte din a stâncei coaste seci;
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,
Alta unde cerci via a s-o-ntocme ti, precum un faur
Cearc-a da fierului aspru forma cuget rii reci. [...]
[Mihai Eminescu, Memento mori (Panorama de ert ciunilor)]
1. Formuleaz dou enun uri în care s ilustrezi polisemia verbului a paşte. 4 puncte
2. Men ioneaz dou motive pentru care s-a utilizat cratima în versul
„Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite”. 4 puncte
3. Motiveaz lipsa acordului articolului posesiv la atributul substantival în genitiv,
din structura „pe-a vis rii lucii valuri”. 4 puncte
4. Explic efectul expresiv obinut de poet prin repetarea adverbului unde, în strofa a doua. 4 puncte
5. Transcrie patru structuri/ versuri care eviden iaz reveria eminescian, în textul dat. 4 puncte
6. Precizeaz dou elemente de prozodie, din poezia citat. 4 puncte
7. Men ioneaz patru mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a
eului liric în textul citat. 4 puncte
8. Motiveaz diversitatea imaginilor vizual-cromatice în textul eminescian. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, versurile: „Iar luna argintie, ca un palid dulce soare,/
Vr ji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,/ Când în straturi luminoase basmele
copile cresc”, prin sublinierea rela iei dintre ideea poetic i mijloacele artistice folosite. 4 puncte
10. Eviden iaz semnifica iile antitezei din strofa a treia. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre coal , pornind de la urm toarea
afirma ie: „Prea mult indulgen colar e un fel de infla ie* de valori.” (G. C linescu, Aforisme şi
reflecŃii)
*infla ie – în text, este folosit cu sens conotativ: sc dere a valorilor autentice
Aten ie! În redactarea textului de tip argumentativ, trebuie:

1
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a cel pu in dou argumente adecvate ipotezei,
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezini instan ele comunic rii narative dintr-o povestire
studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale speciei literare povestirea, cu referire la un text studiat;
- prezentarea instan elor comunicrii narative (autor, narator, personaj, cititor) în povestirea studiat;
- evidenierea unor modaliti ale narrii în povestirea studiat;
- exprimarea unei opinii asupra specificului instan elor comunicrii narative din povestirea pentru care
ai optat.
Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru
2

PROBA A
Varianta 4
de mai jos:
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

Oceanul cel de ghea mi-apare înainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arat ,
Departe doar luna cea galben – o pat ;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pas re plute te cu aripi ostenite,
Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pâlc întreg de pas ri, pierzându-se-n apus.
Arunc pe-a ei urm priviri suferitoare,
Nici r u nu-i pare-acuma, nici bine nu ... ea moare,
Visându-se-ntr-o clip cu anii înapoi.
............................................................
*
Suntem tot mai departe deolalt amândoi,
Din ce în ce mai singur m -ntunec i înghe ,
Când tu te pierzi în zarea eternei dimine i.
(Mihai Eminescu, De câte ori, iubito...)
*deolalt – form hibrid popular : deodat, împreun
1. Motiveaz prezen a aparentului pleonasm „deolalt amândoi”, din textul dat. 4 puncte
2. Eviden iaz un rol al folosirii liniei de pauz în versul „Departe doar luna cea galben – o pat”. 4 puncte
3. Precizeaz câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: ostenite, un pâlc,
pierzându-se, suferitoare. 4 puncte
4. Alc tuie te dou enun uri în care cuvântele apus i pat s aib sens conotativ. 4 puncte
5. Explic semnifica ia a dou figuri de stil diferite din textul dat. 4 puncte
6. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale ale prezen ei eului liric în textul citat. 4 puncte
7. Men ioneaz msura versurilor i tipul de rim folosit în poezie. 4 puncte
8. Enun dou caracteristici ale poeziei romantice prezente în text. 4 puncte
9. Prezint semnifica ia titlului în rela ie cu textul poeziei citate. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, primele patru versuri din textul dat, prin eviden ierea
rela iei dintre ideea poetic i mijloacele artistice. 4 puncte
Te nume ti George/ Georgiana Stnescu i î i petreci vacan a de var împreun cu un grup de

colegi, în tabra de la Pârâul Rece.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat
prietenei tale din copil rie, Carmina, în care s descrii atmosfera unei zile de tabr. În scrisoare, vei
integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urmtoarele cuvinte: divertisment, implicare,
laud, matinal, toleran , rigurozitate. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.

1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre evolu ia personajului principal ilustrat într-un roman
de tip subiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie: ,,Romanul e povestea unor
oameni caracteristici, originali, a c ror via se degaj clar de mediu cu care intr în conflict. Via a lor
sufleteasc trebuie s fie complex tocmai ca s fie posibil acest conflict, adic s apar în con tiin a lor
problema care-i tortureaz i-i îndep rteaz de felul cum concep via a semenii lor. Romanul e legat de
apari ia con tiin ei.’’ (Mihai Ralea, De ce nu avem roman)
– 1 punct).
2
Ministerul Educa iei i Cercet rii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 5
de mai jos:
Gândind la tine fruntea-acum m doare.

Nu tiu ce rost mai are-a mea via
Când n-am avut o clip de dulcea :
Amar etern i visuri peritoare!
De ce în noapte glasul t u înghea !

Vedea-vor ochii-mi înc -o dat oare
Frumosul trup, femeie zâmbitoare! –
Ce mi-a fost dat s -l strâng o clip -n bra e?
Tu, blond noroc al unui vis de ert,

Tu, visul blond unui noroc ce nu e,
De-i mai veni, s tii c nu te iert.
C ci dorul meu mustr ri o s - i tot spuie

i s rutându-te am s te cert
Cu desmierd ri cum n-am spus nim ruie.
(Mihai Eminescu, Gândind la tine)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urm toarele cuvinte:
via , clip , etern, zâmbitoare. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în structura subliniat „Vedea-vor ochii-mi înc -o dat oare”. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele noapte i ochi s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul via . 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri/ versuri care con in imagini ale fiin ei iubite. 4 puncte
6. Men ioneaz dou teme/ motive literare, prezente în textul dat. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în prima strof a poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin eviden ierea rela iei
dintre ideea poetic i mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezint semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei date. 4 puncte
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, apartenen a
poeziei la romantism. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre rolul colii în formarea personalit ii
individului, pornind de la ideea exprimat în urmtoarea afirma ie: ,, coala cea mai bun e aceea în care
înve i înainte de toate a înv a”. (Nicolae Iorga, Cuget ri).
- s respec i construc ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a cel pu in dou argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 12 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i personajul principal dintr-un roman studiat,
apar inând prozei realiste. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale prozei realiste, semnificative pentru realizarea personajului
ales, prin referire la un text studiat;
- ilustrarea a patru procedee de caracterizare a personajului, prin secven e semnificative sau prin
citate comentate;
- prezentarea rela iilor dintre personajul ales i celelalte personaje ale romanului, din perspectiva
statutului lor social, psihologic etc.;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra evolu iei personajului, din perspectiva finaliz rii
conflictului.
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucr rii este la alegere.

a ezare în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
2

Prob scris de limba i literatura român
PROBA A
Varianta 6

de mai jos:
Din valurile vremii, iubita mea, r sai
Cu bra ele de marmur, cu p rul lung, b lai –
i fa a str vezie ca fa a albei ceri
Sl bit e de umbra duioaselor dureri!

Cu zâmbetul t u dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele i stea între femei,
i întorcându- i fa a spre um rul t u stâng,
În ochii fericirii m uit pierdut i plâng.
Cum oare din noianul de neguri s te rump,

S te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
i fa a mea în lacrimi pe fa a ta s-o plec,
Cu s rut ri aprinse suflarea s i-o-nec

i mâna friguroas s-o înc lzesc la sân,
Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o in.
Dar vai, un chip aievea nu e ti, astfel de treci

i umbra ta se pierde în negurile reci,
De m g sesc iar singur cu bra ele în jos

În trista amintire a visului frumos…
Zadarnic dup umbra ta dulce le întind:
Din valurile vremii nu pot s te cuprind.
(Mihai Eminescu, Din valurile vremii…)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre
urm toarele cuvinte: str vezie, umbra, noianul, zadarnic. 4 puncte
2. Eviden iaz rolul virgulei în versul „S te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”. 4 puncte
3. Alctuiete câte un enun în care cuvintele lacrim i a înc lzi s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul inim . 4 puncte
5. Men ioneaz dou teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte
6. Motiveaz structurarea textului sub forma unui monolog. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil diferite din a doua strof. 4 puncte
8. Motiveaz încadrarea poeziei în lirica romantic, prin eviden ierea a dou trs turi
10. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, prima strof, prin eviden ierea rela iei
Te nume ti Vasile/ Vasilica Irimescu i te afli cu prin ii în sta iunea Bu teni. Redacteaz, pe o
pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat prietenului t u, George,
în care s descrii frumuse ea peisajului montan. În scrisoare, vei integra (indiferent de ordinea i de
forma lor în context) urmtoarele cuvinte: gola e, v i, a se împleti, neumblate, a reverbera,
s lb ticie. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre forme ale dramaturgiei în teatrul modern, ilustrate
într-o oper literar studiat, pornind de la ideile exprimate în urm toarea afirma ie:
,,Teatrul este un domeniu în care, mai mult ca oriunde, obi nuin ele, cli eele, tiparele gata f cute,
procedeele mecanice, sunt greu de urnit. Iner ia lor e ucig toare.
Nu e r u, ca din când în când, s p trund în aceast lume închis un om care s poat arunca o privire
nou asupra altor lucruri vechi’’. (Mihail Sebastian, Jurnal II)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 7
de mai jos:
Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de paz
Încins cu o hain de umbre i raze,
C-asupr -mi c-un zâmbet aripile-a-ntins;
Dar cum te v zui într-o palid hain ,
Copil cuprins de dor i de tain ,
Fugi acel înger de ochiu- i învins.
E ti demon, copil , c numai c-o zare

Din genele- i lunge, din ochiul t u mare
F cu i pe-al meu înger cu spaim s zboare,
El, veghea mea sfânt , amicul fidel?
Ori poate!... O, - nchide lungi genele tale,
S pot recunoa te tr surile- i pale,
C ci tu – tu e ti el.
(Mihai Eminescu, Înger de paz)
zâmbet, palid, demon, fidel. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în versul „Vedeam ca în vis pe-al meu înger de paz ”. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele dor i tain s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul suflet. 4 puncte
5. Men ioneaz dou teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou elemente de portret al iubitei. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil din strofa a doua. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi prezente în text, încadrarea poeziei
în lirica romantic . 4 puncte
10. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, prima strof, prin eviden ierea rela iei dintre
ideea poetic i mijloacele artistice. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre rolul colii, pornind de la ideea
exprimat în urm toarea afirma ie: „Menirea fireasc a colii nu e s dee înv tur , ci s de tepte,
cultivând destoiniciile intelectuale, în inima copilului, trebuin a de a înv a toat via .” (Ioan Slavici,
Educa ia ra ional)

afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a cel pu in dou argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 12 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre rolul naratorului, ilustrat într-o povestire studiat,
pornind de la ideile exprimate în urm toarea afirma ie: ,,Povestitorul este întotdeauna un personaj inventat, o
fiin fictiv , precum celelalte, cele «povestite», dar mai important decât ele, pentru c de felul cum
ac ioneaz ar tându-se sau ascunzându-se, z bovind ori precipitându-se, mergând de-a dreptul sau dând
târcoale, fiind limbut ori sobru, juc u sau serios depinde ca ele s ne conving ori ba de adev rul lor, s
ne par reale sau caricaturale.’’ (Mario Vargas Llosa, Scrisori ctre un tânr romancier)
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezarea în pagin , lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 8
de mai jos:
Albumul? Bal mascat cu lume mult ,

În care to i pe sus î i poart nasul,
Disimulându- i mutra, gândul, glasul…
Cu to i vorbesc i nimeni nu ascult .

i eu intrai… M vezi r rindu-mi pasul.

Un vers încerc cu pana mea incult .
Pe masa ta a ez o foaie smult ,
Ce de când e nici n-a visat Parnasul.
Spre-a- i aminti trecutele petreceri,

Condeiu-n mân tu mi-l pui cu sil .
De la oricine-un snop de paie seceri,
Apoi te ui i râzând la câte-o fil :

Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,
Privind în vrav prostia imobil .
(Mihai Eminescu, Albumul)
mutra, pana, incult , imobil . 4 puncte
2. Explic rolul punctelor de suspensie în versul „Disimulându-i mutra, gândul, glasul…”. 4 puncte
3. Alctuiete câte un enun în care cuvintele foaie i paie s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul nas. 4 puncte
5. Men ioneaz dou motive literare romantice, prezente în poezie. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou structuri care con in inversiuni. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil din al doilea catren. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, încadrarea poeziei
în lirica romantic . 4 puncte
10. Comenteaz , în 8 – 10 rânduri, prima strof , prin eviden ierea rela iei dintre
Te nume ti Daniel/ Daniela Vasilache i petreci câteva zile de vacan la ni te rude care locuiesc
într-un sat de câmpie, Luncani. Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15
– 20 de rânduri, adresat surorii tale, Monica, în care s -i descrii primele impresii la întâlnirea cu
localnicii. În scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urmtoarele cuvinte:
energie, prompt, întins , bel ug, adiere, lege. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.

1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i tema cuplului* într-un roman de tip
obiectiv studiat.
* cuplu – pereche format din persoane (de sex opus)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 9
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de
mai jos:
Ce şopteşti atât de tainic, Ci eu trec tăcut ca moartea,
Tu, izvor de cânturi dulci? Nu mă uit la vechii munŃi;
Repezind bălaia undă, Scrisă-i soarta mea în creŃii
Floarea Ńărmului o smulgi Întristatei mele frunŃi.
Şi o duci, o duci cu tine, Numai colo, unde teiul

Vâjâind încet pe prund; Lasă floarea-i la pământ,
Ale tale unde floarea Eu încep să mişc din buze
Cine ştii unde-o ascund? Şi trimit cuvinte-n vânt.
Astfel trece şi viaŃa-mi, Vis nebun, deşarte vorbe!

Dar o floare-n valu-i nu e, Floarea cade, rece cântu-i
Nici nu spun ca tine doru-mi Şi eu ştiu numai atâta
Nimăruie, nimăruie. C-aş dori odat' să mântui!
(Mihai Eminescu, Ce şopteşti atât de tainic...)
1. Transcrie, din text, un cuvânt folosit cu sens denotativ i un cuvânt folosit cu sens conotativ. 4 puncte
2. Men ioneaz un rol al cratimei în versul ,,Şi trimit cuvinte-n vânt”. 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului floare. 4 puncte
4. Precizeaz dou m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric,
în textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou cuvinte/ structuri lexicale prin care este conturat imaginarul
poetic romantic. 4 puncte
8. Comenteaz ultima strof , în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
9. Prezint semnifica ia versurilor: ,,Scrisă-i soarta mea în creŃii/ Întristatei mele frunŃi”. 4 puncte
10. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic prezente în textul dat. 4 puncte
Subiectul al II - lea (20 puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre entuziasm, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Entuziasmul este foarte necesar, mai ales când faci primii paşi”. (Marin Preda, CreaŃie şi morală)

- s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirma ia
dat; enun area i dezvoltarea corespunztoare a dou argumente adecvate ipotezei, formularea unei
concluzii pertinente; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularităŃi ale basmului cult, prin referire la o oper
literar studiat, din literatura român .
1
Prob scris de limba i literatura român Varianta 9
- precizarea a patru caracteristici ale basmului cult, existente în opera literar studiat;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construc ie a subiectului i a
discursului narativ (acŃiune, secvenŃă narativă, conflict, relaŃii temporale şi spaŃiale, momentele
subiectului, alternanŃă, înlănŃuire, incipit, final, elipsă etc.);
- eviden ierea raporturilor dintre erou i celelalte personaje din basm, prin referire la opera literar studiat ;
- comentarea a dou particularit i de limbaj al prozei narative (la alegere: modalităŃi ale narării, mărci ale
prezenŃei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directă şi indirectă, registre stilistice), din basmul cult
studiat.
redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3
puncte; abilităŃi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
2
Prob scris de limba i literatura român Varianta 9

PROBA A
Varianta 10
mai jos:
Îmb trânit e sufletul din mine

Ca un bordei pustiu în iarn grea.
Unde te-ai dus, pe cari c i str ine
O, tinere , tinere a mea!
Suspine n-am — ah, de-a avé suspine,
De-a avé lacrimi, plânge de-a puté!
Durerea cea mai crud , cea mai mare
Aflând o form , afl u urare.
Nimic, nimic! Cântarea sp imântat ,

Popoare ce-o ridic la Dumnezeu.
Imnuri de glorii pe m rimi ce-mbat ,
Amorul blând i dulce glasul s u,
Ah! toat lumea este fermecat
De umbra unui dor ... i numai eu
M furi ez o umbr i nu pot
S scap de ea ...de mine ... i de tot!
...........................................................
(Mihai Eminescu, Îmbtrânit e sufletul din mine...)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urm toarele
cuvinte: crud, (a) fermeca. 4 puncte
2. Precizeaz o valoare expresiv a întrebuin rii, în ultimul vers, a punctelor de suspensie.
3. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului (a) ridica. 4 puncte
4. Transcrie din text dou cuvinte/ structuri lexicale caracteristice imaginarului
poetic romantic. 4 puncte
5. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz o valoare expresiv a repet rii verbului a afla în versurile urmtoare:
,,Durerea cea mai crud , cea mai mare/ Aflând o form , afl u urare”. 4 puncte
8. Comenteaz semnifica ia versului ,,O, tinere , tinere a mea!”. 4 puncte
9. Explic semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei date. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre încredere, pornind de la ideea exprimat
în urmtoarea afirma ie: ,,Nu c uta s fii admirat, ci crezut”. (Tudor Vianu, Jurnal)

precizat .
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale nuvelei istorice, prin referire la o oper
literar studiat, din literatura român .
- precizarea a patru caracteristici ale nuvelei istorice, existente în opera literar studiat ;
- prezentarea, prin referire la nuvela istoric studiat, a patru elemente de construc ie a subiectului i a
discursului narativ (ac iune, secven narativ , conflict, rela ii temporale i spa iale, momentele
subiectului, alternan , înl n uire, incipit, final, elips etc.);
- eviden ierea raporturilor dintre erou i celelalte personaje din nuvela istoric , prin referire la opera literar
studiat ;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre nuvela studiat, prin raportare la urm toarea
afirma ie critic: ,,Nuvela este construit în perspectiva unui final, cel mai adesea ocant (revela ie,
surpriz...)”. (Daniel Grojnowski, Lectura nuvelei)
puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte;
2

PROBA A
Varianta 11
mai jos:
...................................................................
Când îmi zâmbeşti, pământul îmi zâmbeşte
Şi cerul tot cu stele se îmbracă.
Şi nu zâmbeşti... nu vrei... nu înfloreşte
A gurii tale roză ca să-mi placă,
Sărac rămân de-un dulce zâmbet... creşte
Mai mult durerea-n inima-mi săracă.
Surâde lumei, cei nepăsătoare ...
Ce-Ńi pasă c-unu-n ea de tine, moare?
Ce-Ńi pasă cum că-n astă lume toată,

Ce rece trece căutându-şi bunul,
A ta privire e rearuncată
C-un zâmbet luciu, ce-l îngheaŃă pe-unul ...
Că o fiinŃă numai [i-]atârnată
De-a ta privire ─ şi un suflet ─ unul ─ ?
Ce-Ńi pasă Ńie? Cu priviri streine
Ca toată lumea treci pe lângă mine.
(Mihai Eminescu, Când îmi zâmbeşti, pământul îmi zâmbeşte)
cuvinte: (a) creşte, rece. 4 puncte
2. Precizeaz un rol al folosirii liniei de pauz în scrierea versului
,,De-a ta privire ─ şi un suflet ─ unul ─ ?”. 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului (a) trece. 4 puncte
4. Transcrie, din text, dou cuvinte/ structuri lexicale care sugereaz imaginarul
poetic eminescian. 4 puncte
5. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz o valoare expresiv a repet rii interoga iei ,,ce-Ńi pasă...?” în textul citat. 4 puncte
8. Comenteaz ultima strof , în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
9. Explic semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei date. 4 puncte
10. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate,
sugestie), prezente în textul dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre atitudinea în învăŃare, pornind de la

ideea exprimat în urmtoarea afirma ie: ,,Este îngăduit să înveŃi chiar şi de la duşman”. (Ovidiu)
precizat .
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale nuvelei psihologice, prin referire la o
oper literar studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea, prin referire la nuvela psihologică studiat , a patru elemente de construc ie a subiectului i
a discursului narativ (de exemplu: acŃiune, secvenŃă narativă, conflict, relaŃii temporale şi spaŃiale,
momentele subiectului, alternanŃă, înlănŃuire, incipit, final, elipsă etc.);
- eviden ierea raporturilor dintre erou i celelalte personaje din nuvela psihologică, prin referire la opera
literar studiat;
- comentarea a dou particularit i de limbaj al prozei narative (la alegere: modalităŃi ale narării, mărci ale
prezenŃei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directă şi indirectă, registre stilistice), din nuvela
psihologică studiat ;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre nuvela studiat, prin raportare la urm toarea
afirma ie critic: ,,Psihologia protagoniştilor nuvelei este constantă”. (Daniel Grojnowski, Lectura
nuvelei)
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucrrii este la alegere.

2

PROBA A
Varianta 12
mai jos:
Zadarnic şterge vremea a gândurilor urme!
În minte-mi eşti săpată ca-n marmura cea rece,
Uitarea mână-n noapte a visurilor turme
Şi toate trec ca vântul – dar chipul tău nu trece.
În veci noaptea şi ziua şoptesc în gând un nume,

În veci în pieptul bolnav eu braŃele îmi strâng,
Te caut pretutindeni şi nu te aflu-n lume,
Tu, chip frumos cu capul întors spre umăr stâng.
Astfel în veci în minte-mi încremenişi frumoasă

Şi văd în veci aievea divinul tău profil.
O, cum nu pot în braŃe să te omor plângând,
Tu, blond al vieŃii mele şi-al dragostei copil!
.....................................................................
(Mihai Eminescu, Zadarnic şterge vremea...)
1. Transcrie din text un cuvânt folosit cu sens denotativ i un cuvânt folosit cu sens conotativ. 4 puncte
2. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului rece. 4 puncte
3. Men ioneaz un rol al cratimei în versul ,,Tu, blond al vieŃii mele şi-al dragostei copil!”. 4 puncte
4. Precizeaz dou m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric,
în textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou cuvinte/ structuri lexicale caracteristice imaginarului
poetic eminescian. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în a doua strof a poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz prima strof , în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
9. Prezint semnifica ia versurilor: ,,O, cum nu pot în braŃe să te omor plângând,/
Tu, blond al vieŃii mele şi-al dragostei copil!”. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre viaŃă, pornind de la ideea exprimat în
urm toarea afirma ie: ,,O viaŃă nefolositoare e o moarte timpurie.” (Goethe)

precizat .
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i de realizare a unui personaj dintr-o nuvelă
istorică studiat.
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales
(temă/ motiv literar, perspectivă narativă, acŃiune, conflict, relaŃii temporale şi spaŃiale, subiect, mijloace/
procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la nuvela istorică studiat;
- prezentarea statutului social, psihologic etc. al personajului ales, în rela ie cu tema/ cu temele nuvelei
istorice;
- relevarea trs turilor personajului ales, prin raportare la evolu ia conflictului/ a conflictelor;
- prezentarea evolu iei raporturilor dintre personajul ales i un alt personaj al nuvelei istorice.

2

PROBA A
Varianta 13
Subiectul I (40 puncte)

mai jos:
Spre soare râd!

Eu nu-mi am inima în cap,
nici creieri n-am în inim .
Sunt beat de lume i-s p gân!
Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atâta

râs f r' de c ldura r ului?
i-ar înflori pe buza ta atâta vraj ,
de n-ai fi fr mântat ,
Sfânto,
de voluptatea-ascuns a p catului?
Ca un eretic stau pe gânduri i m -ntreb:
De unde- iare raiul
lumina? – tiu: îl lumineaz iadul
cu fl c rile lui!
(Lucian Blaga, Lumina raiului)
1. Alctuiete dou enunuri prin care s ilustrezi polisemia cuvântului inim . 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în dou contexte diferite ale poeziei. 4 puncte
3. Precizeaz sensul din context al exclamaiei ,,Sunt beat de lume i-s p gân!”. 4 puncte
4. Transcrie, din text, dou cuvinte care apar in câmpului semantic al sacrului. 4 puncte
6. Transcrie, din text, o structur lexical care con ine imagini vizuale. 4 puncte
7. Explic semnifica ia a dou figuri de stil diferite din textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultimele patru versuri, prin eviden ierea rela iei
9. Prezint semnificaia titlului, în relaie cu textul poeziei. 4 puncte
10. Comenteaz antiteza pe baza creia este construit textul dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre om i familie, pornind de la urmtoarea

afirma ie: ,,Familia este aceea care face ca omul s treac de la egoism la altruism”. (Auguste Comte).

- s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate argument rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirma ia
dat; enun area i dezvoltarea corespunztoare a dou argumente adecvate ipotezei, formularea unei
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale nuvelei istorice, prin referire la o
oper studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a dou caracteristici ale speciei nuvel i a dou elemente specifice nuvelei istorice, cu
referire la textul studiat;
- relevarea a dou particularit i ale discursului narativ în nuvela istoric aleas (alternan , înl n uire,
incipit, final, elips , pauz descriptiv etc.);
1
- prezentarea particularit ilor construc iei subiectului în nuvela studiat, cu integrarea adecvat a patru
concepte opera ionale (ac iune, conflict, secven narativ / episod, rela ii temporale i spa iale,
momente ale subiectului etc.);
- exemplificarea particularit ilor de realizare a personajelor, prin raportare la conflict.

2

PROBA A
Varianta 14
de mai jos:
La orizont departe fulgere f r de glas
zvâcnesc din când în când
ca ni te lungi picioare de p ianjen smulse
din trupul care le purta.
Dogoare.
P mântu-ntreg e numai lan de grâu

i cântec de l custe.
În soare spicele î i in la sân gr un ele

ca ni te prunci ce sug.
Iar timpul î i întinde lene clipele
i a ipe te între flori de mac.
La ureche-i ârîie un greier.

(Lucian Blaga, Var )
1. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului timp. 4 puncte
2. Prezint rolul liniei de pauz în textul poetic dat. 4 puncte
3. Scrie dou expresii/ locu iuni care s con in cuvântul floare. 4 puncte
4. Transcrie din text dou cuvinte/ structuri care apar in câmpului semantic al verii. 4 puncte
5. Motiveaz scrierea cu liter mic la începutul unor versuri ale poeziei. 4 puncte
7. Explic dou figuri de stil identificate în prima strof a textului. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultima strof, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
9. Prezint semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poetic. 4 puncte
10. Men ioneaz dou particularit i ale descrierii în poezia citat . 4 puncte
Te nume ti Andreea / Andrei Popescu i locuie ti în Vaslui.

Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 10 – 15 rânduri, c tre un prieten,
Emil, în care s-i descrii un peisaj care te-a impresionat în mod deosebit într-o excursie la munte. În
scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urmtoarele cuvinte: nostalgie, zvon,
p rere, lume, rapsodie, nesa . Data redact rii scrisorii este 29.06.2007.

Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i conceptul de nuvel psihologic ,

pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic: ,,[În nara iunea psihologic] autorul
încearc s p trund lumea interioar a personajului, încearc s analizeze impactul evenimentelor
asupra con tiin ei personajului, s descrie dorin e, constrângeri, speran e, decep ii, bucurii. De multe ori
1
este vorba despre gânduri în mi care, despre o gândire care se caut pe sine, care se autoanalizeaz ”.
(Ciprian Ceobanu)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 15

de mai jos:
Noapte întreag . D n uiesc stele în iarb .

Se retrag în p dure i-n pe teri potecile,
gornicul nu mai vorbe te.
Buhe sure s-a eaz ca urne pe brazi.
În întunericul f r de martori
se lini tesc p s ri, sînge, ar
i aventuri în cari ve nic recazi
D inuie un suflet de adieri,

f r azi,
f r ieri.
Cu zvonuri surde prin arbori
se ridic veacuri fierbin i.
În somn sîngele meu ca un val
se trage din mine
înapoi în p rin i.
(Lucian Blaga, Somn)
urm toarele cuvinte: se liniştesc, suflet, veşnic, dăinuie. 4 puncte
2. Precizeaz rolul virgulelor folosite în poezie. 4 puncte
3. Transcrie, din text, dou cuvinte care apar in câmpului semantic al nop ii. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, raportul dintre incipitul i finalul poeziei. 4 puncte
10. Motiveaz, prin evidenierea a dou trsturi, apartenena textului la poetica modernist. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre familie, pornind de la ideea

exprimat în urmtorul proverb: ,,Nic ieri nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale”.
(Proverb românesc)

- s respeci construc ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
afirma ia dat ; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente adecvate ipotezei,
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s argumentezi c un text studiat este roman de tip obiectiv.
- precizarea a patru tr sturi specifice romanului de tip obiectiv;
- relvarea a dou particularit i ale discursului narativ, în romanul ales (alternan , înl n uire, incipit,
final, elips , pauz descriptiv etc.);
- prezentarea, pe scurt, a subiectului i a evolu iei conflictului/ conflictelor;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iilor dintre personaje, din perspectiva finalului
conflictului/ conflictelor.

2

PROBA A
Varianta 16
de mai jos:
Numai în arbori inelele anilor
mereu se l rgesc.
În trupul meu timpul spore te sub ire
de la o zi mai firav – la alta, sub crugul ceresc*.
Tinere sunt înc , tinere toate popoarele –

eu, fiul lor, cât de b trân !
Mun ii mai cresc, cu umbrele lor, din adâncuri.
Nici frunte, nici inim n-am, s -i îngân.
Fosforul i apa, c rbunele, galbenul sulf

de sub scoar în lamur * dau.
Stihiile, ele mai cred în ob teasca porunc
Eu trepte în sus – nu reiau.
(Lucian Blaga, Ecce Tempus*)
*crugul ceresc – bolta cereasc
*lamur – partea cea mai bun , mai curat i mai aleas dintr-un lucru; floarea, fruntea, crema unui lucru
*Ecce Tempus – iat Timpul
1. Precizeaz sensul din context al cuvintelor: sporeşte, cresc. 4 puncte

2. Construiete un enun în care s folose ti linia de pauz , explicându-i întrebuin area. 4 puncte
3. Alc tuie te un enun cu sensul conotativ al cuvântului munte. 4 puncte
4. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric în text. 4 puncte
7. Comenteaz, în 5 - 10 rânduri, cele patru versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
9. Illustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie),
prezente în textul citat. 4 puncte
10. Motiveaz încadrarea poeziei în modernism, prin eviden ierea a dou tr sturi
prezente în textul dat. 4 puncte
Te nume ti Mihai/ Mihaela Ionescu i locuie ti în Cluj, pe Strada Florilor, la numrul 15.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 10 – 15 rânduri, ctre un prieten,
Andrei, în care s-i descrii persoana care a avut un rol însemnat în perioada adolescen ei tale. În
scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urm toarele cuvinte: altruism,
valori, ierarhie, societate, consecvenŃă, susŃinere. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.

- s respec i normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie,
a ezarea în pagin , lizibilitatea. 4 puncte
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s în care s prezin i condi ia femeii, a a cum
este ilustrat într-un roman studiat, pornind de la ideea exprimat în urmtoarea afirma ie: ,,Studiul
femeii mi-a p rut totdeauna mai interesant decât al b rbatului, fiindc la b rba i faci înconjurul faptelor, i
faptele sunt rareori prea interesante, pe când femeia are o rezerv bogat de material sufletesc, în
c utarea c ruia po i pleca într-o aventuroas cercetare, plin de surprize”. (Hortensia Papadat-
Bengescu)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 17
de mai jos:
Stau... şi moina* cade, apă, glod...
Să nu mai ştiu nimic, ar fi un singur mod –
Un bec agonizează, există, nu există, –
Un alcoolic trece piaŃa tristă.
Oraşul doarme ud în umezeala grea.

Prin zidurile astea, poate, doarme ea, –
Case de fier în case de zid,
Şi porŃile grele se-nchid.
Un clavir* îngână-ncet la un etaj,

Umbra mea stă în noroi ca un trist bagaj –
Stropii sar,
Ninge zoios,
La un geam, într-un pahar,
O roză galbenă se uită-n jos.
(George Bacovia, Nocturn)
*moină, s.f. - timp umed i ce os
*clavir, s.n. - pian
1. Transcrie, din text, patru cuvinte care apar in câmpului semantic al umidităŃii. 4 puncte
2. Precizeaz dou consecin e ale utiliz rii cratimei în structura ,,îngână-ncet”. 4 puncte
3. Formeaz patru cuvinte derivate de la verbul a fi. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul a sta. 4 puncte
5. Transcrie, din ultima strof a poeziei, câte o structur lexical care con ine
o imagine auditiv , respectiv, o imagine vizual . 4 puncte
6. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
7. Explic rolul întrebuin rii frecvente a punctelor de suspensie i a liniilor de pauz ,
în textul poeziei citate. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin eviden ierea rela iei dintre
10. Argumenteaz apartenen a textului dat la simbolism, prin prezentarea a dou trsturi
existente în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre ce înseamnă a reflecta, pornind de la

ideea exprimat în urmtoarea cugetare: ,,Când nu găseşti cuvântul, să fii sigur că gândul nu s-a
limpezit încă.” (Nicolae Iorga, Cugetri)

precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i evoluŃia relaŃiilor dintre două personaje care
apar in unui roman de tip obiectiv studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea tipologiilor alese
(temă/ motiv literar, perspectivă narativă, acŃiune, conflict, relaŃii temporale şi spaŃiale, momente ale
subiectului, discurs narativ, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la romanul
obiectiv studiat;
- prezentarea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva tipologiei în care se
încadreaz, a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trsturilor celor dou personaje, prin raportare la cel pu in dou scene/ secven e narative
semnificative pentru eviden ierea tipologiei pe care o reprezint ;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iilor dintre cele dou personaje, din perspectiva
finalului romanului.

3 puncte; abilităŃi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte;
2

PROBA A
Varianta 18
de mai jos:
Umbl m pe câmp f r popas
sub zodii prin târziul ceas.
Hotare, veac, t râm s-au ters.
Mai suntem noi i-un univers.
Pierdem în noapte, rând pe rând,

tot ce sub noi era p mânt.
i mergem iar în gând, la pas.
Un cer deasupra ne-a r mas.
Vreo stea când cade din t rii,

f r s vrei, spre ea te ii
i poala- i potrive ti, s-o prinzi.
Lucirea numai i-o cuprinzi.
i cump nim ce e, ce-a fost.
Noroc înalt, pornit cu rost,

ne-ntâmpin de sus prin vânt,
s nu ne-ajung -n v i nicicând.
(Lucian Blaga, Umbl m pe câmp f r popas)
1. Transcrie patru cuvinte care apar in câmpului semantic al timpului. 4 puncte

2. Precizeaz rolul virgulelor din prima strof. 4 puncte
urm toarele cuvinte: umbl m, cer, cump nim, nicicând. 4 puncte
4. Alctuiete dou enun uri, pentru a ilustra omonimia cuvântului cer. 4 puncte
6. Transcrie dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric în textul dat. 4 puncte
8. Interpreteaz sensurile opozi iei între p mânt i cer, din strofa a doua a poeziei. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, penultima strof a poeziei, prin eviden ierea
10. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie),
Te nume ti Alexandru/ Alexandra Cornea, e ti elev/ elev în ultimul an la Liceul Teoretic ,,Emil
Cioran” din ora ul Cluj-Napoca i ai participat, al turi de colegii t i de clas , la festivit ile prilejuite de
împlinirea a o sut de ani de la înfiin area colii al c rei elev e ti.
Redacteaz , pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 - 20 de rânduri, adresat
unui prieten din Sibiu, Rare Popa, în care îi vei relata modul în care s-a desf urat aceast srb toare.
În scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urm toarele cuvinte: discurs,
încântare, frenezie, absolven i, ghirlande, mândrie. Data redact rii scrisorii este 29. 06. 2007.

1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i aspecte ale fantasticului într-o nuvel
studiat , pornind de la urmtoarea afirma ie critic: ,,Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoa te
decât legile naturale, pus fa în fa cu un eveniment supranatural”. (Tzvetan Todorov, Introducere în
literatura fantastic )
– 1 punct).
2
Ministerul Educa iei i Cercetrii – Serviciul na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 19
de mai jos:
Hipnotizat de-adânca şi limpedea lumină
A bolŃilor destinse deasupra lui, ar vrea
Să sfarăme zenitul* şi-nnebunit să bea,
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină*.
Nici vălurile nopŃii, nici umeda perdea

De nouri, nu-i goneşte imaginea senină:
De-un strălucit albastru viziunea lui e plină,
Oricât de multe neguri în juru-i vor cădea...
Dar când augusta toamnă din nou îl înfăşoară

În tonuri de crepuscul, când toamna prinde iară
Sub casca lui de frunze un rod îmbelşugat,
Atunci, intrând în simpla, obşteasca armonie

Cu tot ce-l limitează şi-l leagă, împăcat,
În toamna lui, copacul se-nclinǎ către glie.
(Ion Barbu, Copacul)
*zenit, s.n. – punct de intersec ie al verticalei locului cu sfera cereasc

*opalin, adj. – care are culoarea l ptoas i reflexele caracteristice ale opalului
1. Men ioneaz câte un antonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre

urm toarele cuvinte: crispate, strlucit, înf oar, îmbel ugat. 4 puncte
2. Explic rolul a patru semne de punctua ie din strofa a doua. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele neguri i nouri s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie doi termeni care apar in câmpului semantic al cuvântului creang. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice ale copacului. 4 puncte
6. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în prima strof a poezie. 4 puncte
7. Ilustreaz conceptul opera ional lirism obiectiv, cu ajutorul a dou caracteristici
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultimele dou strofe ale poeziei, prin eviden ierea
10. Motiveaz, prin evidenierea a dou trsturi existente în text, prezena descrierii în poezie. 4 puncte
Subiectul al II – lea (20 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre familie, pornind de la urmtoarea
afirma ie: ,,La toate popoarele civilizate viaŃa de familie este baza ordinii sociale şi de stat”. (Valeriu
Brani te)

afirma ia dat ; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente adecvate ipotezei;
precizat.
1
Subiectul al III – lea (30 de puncte)
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i evoluŃia unui personaj de inspiraŃie istorică, prin
referire la o operǎ epicǎ sau dramaticǎ studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele
repere:
- eviden ierea statutului ini ial i a tipului uman reprezentat de personajul ales;
- relevarea argumentat a patru tr sturi ale personajului ales, eviden iate în raport cu evolu ia
conflictului;
- ilustrarea a dou modalit i/ procedee de caracterizare a personajului ales, prin secven e
semnificative sau citate comentate;
- prezentarea rela iilor dintre personajul ales i alte dou personaje, din perspectiva statutului lor
social, psihologic, moral etc.

aşezare în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 20

de mai jos:
Posomorâta lor înl n uire
Nu e decât un spasm încremenit –
Suprem încordare de granit,
R mas dintr-o alt întocmire.
Demult, când dorul lor nebiruit

Îi logodi cu vasta str lucire,
Un bra seme au repezit spre fire...
Dar ghea a în l imii l-a-mpietrit.

i-n vreme ce c-un gest de renun are

Atâtea
stânci expir -n vijelie,
uvoiul apei neînc p toare,

– erpuitoare form ve nic vie –

Prin necuprinsa z rilor câmpie
Se-dreapt c tre m ri odihnitoare...
(Ion Barbu, Mun ii)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre
urmtoarele cuvinte: posomorât , întocmire, renun are, necuprins . 4 puncte
2. Explic rolul liniilor de pauz din primul vers al strofei finale. 4 puncte
3. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al naturii. 4 puncte
4. Ilustreaz, prin alctuirea a dou enun uri, caracterul polisemantic al cuvântului vreme. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice dinamice,
asociate cu dou elemente diferite ale naturii. 4 puncte
6. Explic rolul versului ,,Un bra seme au repezit spre fire...”, în conturarea viziunii poetice
asupra mun ilor. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, primele dou strofe, prin eviden ierea rela iei dintre
fondul de idei i mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, prezen a descrierii în poezie.4 puncte
Te nume ti Tudor/ Teodora Ciornei, e ti elev/ elev în clasa a XII-a i ai împlinit de curând
optsprezece ani. Cu aceast ocazie, colegii t i de clas au organizat o petrecere-surpriz .
bunicilor t i, care locuiesc la F g ra , în care le vei povesti modul în care ai petrecut, al turi de colegi,
acest moment important al vie ii tale. În scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în
context) urm toarele cuvinte: telefon, misterios, întuneric, ezitant, explozie, incredibil. Data
redactrii scrisorii este 29.06.2007.

1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i tema familiei, ilustrat într-un roman
studiat, de pân la al Doilea R zboi Mondial, pornind de la ideea exprimat în urm toarea afirma ie: ,,În
familie trebuie s st pâneasc : iubirea, voin a z mislirii, ordinea, con tiin a datoriei. Nu pl cerea, ci
bucuria pur , produs de frumuse ea idealului”. (Petre u ea, Între Dumnezeu i neamul meu)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 21

de mai jos:
Când i-ai pornit cl direa altarului visat,
Vezi c , furat de iazme*, s nu te fi-n elat.
De vreme ce-ai s umbli prin suflete-n cuvinte,
Te legi de la-nceputuri, visând, cu jur minte.
Dezgropi pe om din bezn , faci stelele s cânte.
S n-ai de ert ciune, nici har s te-nsp imânte.
Cu tainele nu-ncape de-a gluma s te joci:
Câte cuvinte-n carte, atâtea-s i g oci.
A teapt alte zmal uri, mai proaspete, i vor
O scânteiere nou i dinl untrul lor.
Un blèstem te-mpresoar din veac în veac, dar tu

Îi e ti dator cl dirii s-ascul i de el, sau nu.
Altarul ca s fie i pietrele s ie
Cer inima i via a zidite-n temelie.
(Tudor Arghezi, Poetului necunoscut)
*iazm – vedenie, ar tare, n luc
bezn , de ert ciune, taine, scânteiere. 4 puncte
2. Precizeaz rolul a dou dintre semnele de punctua ie din ultima strof . 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra omonimia cuvântului cer. 4 puncte
4. Men ioneaz felul rimei i msura versurilor din ultima strof. 4 puncte
5. Precizeaz valoarea expresiv a utilizrii persoanei a doua, a pronomelor i a verbelor, în textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, cele patru versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre munc , pornind de la ideea

exprimat în urm toarea afirma ie: ,,Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru lene i”.
(Mihai Eminescu, Opera politic )

precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i modalit ile de construc ie a unui personaj
dramatic, prin referire la un text studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- eviden ierea statutului ini ial i a tipului uman reprezentat de personajul ales;
- relevarea argumentat a patru tr sturi ale personajului ales, eviden iate în raport cu evolu ia
conflictului;
- ilustrarea a dou modalit i/ procedee de caracterizare a personajului ales, prin secven e
semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra destinului personajului ales, din perspectiva finalului
conflictului.

2

PROBA A
Varianta 22
de mai jos:
Când am plecat, un ornic b tea din cea rar,
Atât de rar c timpul trecu pe lâng or .
I-am auzit întâia b taie amândoi,
Pierzându-se-n noiembre prelung i sonor .
Poate mai bate înc secunda de atunci,

Poate-a t cut îndat i-a teapt s mai vie
Îmbr

i area veche, din nou precum a fost,
i lacrimile tale, în gara cenu ie.
Cu limbile oprite pe palidul cadran,

Ne-a urm rit plecarea, de sus, ca o fereastr
De cas p r sit , cu-o raz frânt -n geam.
Nu l-ai sim it c este p rta la jalea noastr ?
Te-ai împ cat sau suferi de vremea ce-a crescut?

La

ce visezi când ziua pe lampa ta se curm
i cade-n geam z pada la ceasul cunoscut,
Tu, care-ai stat b taia s-ascul i, pe cea din urm ?
(Tudor Arghezi, Desp r ire)
1. Men ioneaz câte un antonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
sonor , veche, plecarea, jalea. 4 puncte
2. Precizeaz dou consecin e ale utiliz rii cratimei în structura ,,Poate-a t cut”. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul cas . 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru cuvinte din câmpul semantic al timpului. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini vizuale cromatice. 4 puncte
7. Precizeaz tipul/ tipurile de lirism identificat(e) în aceast poezie. 4 puncte
9. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei
Te nume ti Sorin/ Sorina Andreescu, e ti elev/ elev în ultimul an de liceu în ora ul Timi oara i ai
participat, al turi de un grup de colegi, la festivit ile organizate de coala ta, cu ocazia centenarului.
unui prieten mutat în sudul rii, Alin Georgescu, în care s îi relatezi modul în care s-a desf urat
aceast s rb toare. În scrisoare, vei integra adecvat (indiferent de ordine i de forma lor în context)
urm toarele cuvinte: spectaculos, na ional, distinct, culoare, perenitate, european. Data redactrii
scrisorii este 29.06.2007.

1
Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, despre problematica iubirii, ilustrat într-un roman de tip
subiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urm toarea afirma ie: ,,Iubirea are atâtea fe e, atâtea
devieri i atâtea forme, încât este destul de greu s g se ti un sâmbure central sau o form tipic a
iubirii.” (Emil Cioran, Pe culmile disper rii)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 23
de mai jos:
Îngerul meu îşi mai aduce-aminte

Din fericirile-i de mai nainte.
Cerul la gust i-ajunge ca un blid
Cu laptele amar şi agurid*,
Stelele lui nu şi le mai trimite
Ca nişte steaguri sfinte zugrăvite,
Şi vântul serii nu-i mai dă îndemn
Cu-aromele-i de vin şi untdelemn.
Livada, câmpul şi-au pierdut şi floarea
Şi roadele şi frunza şi culoarea.
Apele negre duc sub cerul cald
Nămoluri fierte, grele, de asfalt.
Oriunde capul caută să-şi puie
Locu-i spinos şi iarba face cuie.
Cocorii trec Tăria fără el
Şi nu-l mai cheamă zborul lor defel.
ViaŃa veciei, cuibul din ogivă*,
Inimii lui ajuns-au deopotrivă,
Şi-ntâia dată simte, cât de cât,
În dumicarea timpului, urât:
Căci neştiută-ncepe să-ncolŃească
Pe trupu-i alb o bubă pământească.
(Tudor Arghezi, Heruvim bolnav)
*agurid – acru
*ogivă – arcad gotic , alc tuit din intersec ia a dou arcuri de cerc
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s conin substantivul cer. 4 puncte
2. Explic diferen ele de sens care ar rezulta prin eliminarea ultimei virgule
din versul ,,Nămoluri fierte, grele, de asfalt”. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele roade i cap s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie, din text, dou cuvinte care apar in câmpului semantic al substantivului înger. 4 puncte
5. Precizeaz valoarea expresiv a utilizrii adverbului mai în versul
,,Îngerul meu îşi mai aduce-aminte”. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în primele opt versuri ale poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, cele dou versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
10. Motiveaz, prin evidenierea a dou trsturi existente în text, apartenena acestuia la modernism. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre buna înŃelegere în familie, pornind de
la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie: ,,O familie trebuie să fie unită şi solidară, căci altfel nenorocul
bate la uşă”. (Thomas Mann, Casa Buddenbrook)

1
proba scris de limba i literatura român Varianta 23
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre personajele dintr-un basm cult studiat, pornind
de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic: ,,Basmul e un gen vast […]. Caracteristica lui e că
eroii nu sunt numai oameni, ci şi anume fiinŃe himerice, animale… FiinŃele neomeneşti din basm au
psihologia lor misterioasă. Ele comunică cu omul, dar nu sunt oameni. Când dintr-o naraŃiune lipsesc
aceşti eroi himerici, n-avem de-a face cu basmul.’’ (G. C linescu, Estetica basmului)
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) i
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea
– 1 punct).
2
proba scris de limba i literatura român Varianta 23

PROBA A
Varianta 24
de mai jos:
Zilele albe, iat , au început s plece,
Ca ni te b rci t cute, pornind f r lope i.
În rm se face sear , i steaua-n cerul rece
P ze te cripta nop ii cu candeli i pece i.
În irul vie ii noastre întreg, se face sear ,

O sear f r sunet, nici vânt, nici amintiri.
Ieri a plecat o barc , azi alte b rci plecar ,
Convoi de goluri strâmte pe undele sub iri.
De-ar r suna în lume m car un glas de goarn !

De s-ar cl ti pe lume un singur larg talaz!
Nu.

Nemi cat -n margini, lumina se r stoarn
i, ca s cânte, streaja de sus i-a luat r gaz.
De-a fi un stei* de pe teri, cioplit cu dalta-n lung,

A sta s-a tept cu tihn , culcat pe-o muche dreapt ,
Cele din urm mute vecii s le ajung,
Cu templul în spinare, c rui slujesc de treapt .
(Tudor Arghezi, Toamn de suflet)
*stei – col ascu it de stânc
1. Transcrie o pereche de cuvinte aflate în rela ie de antonimie. 4 puncte

2. Precizeaz câte un rol/ o func iune a semnului ortografic i a celui de punctua ie
din versul De-ar r suna în lume m car un glas de goarn !. 4 puncte
3. Transcrie o structur/ o propozi ie care exprim scopul, finalitatea. 4 puncte
4. Men ioneaz rolul stilistic al conjunc iei de, repetat în primele dou versuri ale strofei a treia. 4 puncte
5. Precizeaz m sura i rima versurilor din prima strof . 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou caracteristici prezente în text, încadrarea
poeziei în lirismul de tip subiectiv. 4 puncte
Te nume ti Andrei/ Andreea Marinescu, e ti elev/ elev în ultimul an de liceu în ora ul Cluj-Napoca
i ai participat, alturi de un grup de colegi, la Serb rile muntelui, organizate în sta iunea B i oara, în
perioada 20-25 iunie 2007.
unui prieten din ora ul Clra i, Alexandru Matei, în care s îi descrii impresiile culese în timpul acestor
manifestri. În scrisoare, vei integra (indiferent de ordine i de forma lor în context) urmtoarele cuvinte:
alpin, exuberan , incendiar, monoton, splendoare, tinere e. Data redact rii scrisorii este
29.06.2007.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre problematica iubirii, ilustrat într-un roman de tip
obiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtorul citat: ,,Putem spune c iubirea nu reprezint
nici ea ceva liber în sensul c noi nu ne putem îndr gosti dup propria noastr voin , c iubirea noastr
nu poate fi obiectul deciziei noastre con tiente”. (Aurel Codoban, Amurgul iubirii)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 25
de mai jos:
Vederea lumii se-adumbrea, când noi

ne s rutam în pie e i în scuaruri,
Un aer mat ne-nf ura, i nimeni
nu ne-a lovit vreodat cu privirea.
Doar steaua neagr -a p rului t u scurt

îmi atingea, cu clinchet stins, un um r,
i to i credeau c bate-n arbori ora
când soarele apune la amiaz.

i p s ri mari se coborau pe b nci
i pe statui, pe cabluri, peste iarb …
Luceau intens, presate de un cer
pe care-l începea iubirea noastr .
(Nichita Stnescu, S rutul)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre cuvintele:
se-adumbrea, mat, clinchet, stins. 4 puncte
2. Explic rolul/ func iunea principal a virgulei i a punctelor de suspensie din contextul
„pe cabluri, peste iarb …”. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul aer. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a timpurilor verbale din prima strof. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini auditive. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi, c poezia apar ine direciei neomoderniste. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri scrise, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre prietenie, pornind de la ideea

exprimat în urmtoarea afirma ie: ,,Fere te-te deopotriv de prietenia du manului i de du m nia
prietenului. ”. (Nicolae Iorga, Cuget ri)

afirma ia dat ; enun area i dezvoltarea corespunztoare a dou argumente (pro i/ sau contra)
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 12 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s eviden iezi particularit ile de realizare a unui personaj
comic dintr-o oper literar studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului studiat, semnificative pentru realizarea personajului comic
(tem / motiv literar, ac iune, conflict, intrig , rela ii temporale i spa iale, act, scen , tablou, replic ,
indica ii scenice etc.), prin referire la crea ia literar aleas;
- încadrarea personajuliui ales într-o tipologie;
- relevarea a patru tr s turi ale personajului comic, valorificând dou secven e/ situa ii ale textului ales;
- exemplificarea, prin scene/ situa ii semnificative sau prin citate comentate, a patru modalit i/ procedee
de caracterizare a personajului comic ales.

2

PROBA A
Varianta 26
mai jos:
Despre patrie se pot spune
cuvinte scrise cu col ul inimii noastre
suspendate în aer, albe spume
ale m rii acesteia, albastre.
O, doar pentru ochiul str in

toate acestea ar fi poate dantele
la perdeaua de miraj alcalin
tras numai peste stele.
Îns pentru cei ce suntem aici

în via , întregi i în lucrare,
cuvintele au lam de brici
intrând în miracol, cu tandr mirare.
(Nichita Stnescu, Cu col ul inimii)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
miraj, întregi, miracol, mirare. 4 puncte
2. Alctuiete dou enun uri în care punctul i virgula s fie semne de ortografie. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a intra. 4 puncte
4. Ilustreaz, prin câte un enun potrivit, polisemantismul cuvântului perdea. 4 puncte
5. Transcrie dou figuri de stil diferite, identificate în prima strof. 4 puncte
6. Exemplific dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric în textul dat. 4 puncte
8. Prezint un rol al enumera iei „suntem aici/ în via , întregi i în lucrare”. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou caracteristici, faptul c poezia apar ine direciei neomoderniste. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri scrise, cea de a treia strof a poeziei, prin eviden ierea
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Scrie, în 15 - 20 de rânduri, continuarea adecvat, cu 6 - 8 replici, a unui dialog între doi colegi, Mihai i
Alexandru, pe tema prieteniei:
– Alexandre, spune-mi, te rog, ce p rere ai despre alegerea prietenilor?Trebuie s -mi aleg prietenii
dintre b trâni sau dintre cei tineri?
– Cred c e bine s fii i printre unii, i printre al ii. Iat ce spunea G. C linescu, în Cronicile
optimistului: ,,B trânii au experien , respect de trecut i de tot ce este m re , cru are fa de semeni i
statornicie, fiindc ei în i i au înv at a pre ui leg mântul trainic între oameni. Îns , dac stai numai între
b trâni, îmb trâne ti. Ei se tem de tot ce-i nou, sau de frica de a nu- i pierde lini tea, se dau cu vremurile
noi prea impulsiv i nesincer. Tinerii sunt entuzia ti, iubitori de omul cu în elepciune, dar câteodat sunt
necump ta i i prea orgolio i”.
Aten ie! În redactarea textului, trebuie:
- s utilizezi conven iile specifice textului dialogat; 2 puncte
- s ai un con inut i o structur adecvate acestui tip de text i temei propuse; 14 puncte
precum i numrul minim de replici precizate.
1
Proba de limba i literatura român Varianta 26
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i condi ia intelectualului, aa cum se
reflect într-o oper în proz studiat, pornind de la ideile exprimate în afirma ia lui Nicolae Manolescu, din
eseul Cititul i scrisul: „A citi i a scrie mi s-au p rut mereu îndeletniciri nu numai caracteristic umane, dar
fondatoare ale unui om anumit: acela care tr ie te în universul culturii verbale. Nu se poate spune cu
destul exactitate ce vârst are acest om pe planet i nici dac el va supravie ui, i cât timp, impactului cu
alte tehnologii culturale. Dar deocamdat el este st pânul cel mai autorizat al lumii noastre, pe care nu ne-o
putem imagina f r el.”
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem, argumenta ia (cu minimum 4 argumente) i
punct).
În vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.
2

PROBA A
Varianta 27
de mai jos:
Ducem în vitez piramide de var,
dar nu pentru ziduri, nu, nu.
Ducem cuvintele acestei limbi romane,
dar nu pentru a fi spuse de guri.
Noi suntem, iubito, aceia i.
Numai pietrele s-au schimbat,
numai iarba.
Domne te pe-aici violetul, t cerea,
cleiul tâmpl resc, oh, da
cu care ne lipim bra ele rupte.
Noi suntem, iubito, aceia i
i nici nu se cunoa te, oh, da,
c sufletul nostru-i întors

dintr-o c l torie în lumea
perechilor, unu cu unu,
pom cu pom, iarb cu iarb ,
piatr cu piatr .
(Nichita St nescu, Scrisoare medieval)
domne te, nu se cunoa te, rupte, întors. 4 puncte

2. Precizeaz valoarea i rolul/ func iunea principal a virgulelor în versul „Noi suntem, iubito, aceiai”. 4 puncte

3. Alctuie te câte un enun în care cuvintele gur i a (se) schimba s aib alt sens decât cel din text. 4 puncte
4. Justific folosirea tipului de acord identificat de tine în versurile: „Domne te pe-aici violetul,
t cerea, cleiul tâmpl resc…”. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou cuvinte care apar in câmpului semantic al comunic rii. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei repeti ii identificate în poezie. 4 puncte
9. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi, faptul c poezia apar ine direciei neomoderniste. 4 puncte

10. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri scrise, ultimele apte versuri ale poeziei, prin eviden ierea

rela iei dintre ideea poetic i mijloacele artistice folosite de scriitor. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, pe tema meritului, pornind de la ideea exprimat
în urm toarea afirma ie: ,,A recunoa te meritul pe jum tate e a nu-l recunoa te deloc”. (Camil Petrescu,
Pagini de ciorn)



dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente adecvate ipotezei, formularea unei

Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac r spunsul respect limita minim de spa iu
precizat.
1

Proba scris de limb i literatur român Varianta 27
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s eviden iezi particularit ile de realizare a unui personaj dintr-o
nuvel psihologic studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (tem /
motiv literar, perspectiv narativ , ac iune, conflict, rela ii temporale i spa iale, momente ale subiectului,
discurs narativ, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la nuvela psihologic
studiat;

- eviden ierea statutului social i psihologic al personajului ales;
- relevarea a patru tr s turi ale personajului, cu valorificarea a dou secven e/ situa ii epice;
- exemplificarea, prin secven e narative sau prin citate comentate, a patru modalit i/ procedee de
caracterizare a personajului din nuvela psihologic studiat.

2

EXAMENUL BACALAUREAT - 2007

PROBA A
Varianta 28
de mai jos:
Cu mâna stâng i-am întors spre mine chipul,

sub cortul adormi ilor gutui
i de-a putea s -mi rup din ochii t i privirea,
v zduhul serii mi-ar p rea c prui.
Mi s-ar p rea c deslu esc, prin crenge,

zvel i vân tori, în arcui ii lei
din goana calului, cum î i sub ie arcul.
O, tinde- i mâna stâng c tre ei
i stinge tu conturul lor de lemn sub ire,
pe care ramurile l-au aprins,

suind sub lun -n seve caii repezi
ce-au r t cit cu timpul, pe întins.
Eu te privesc în ochi i-n jur se terg copacii.

În ochii t i cu luna m r sfrâng
... i ai putea, uitând, s ne strive ti în gene
dar chipul i-l întorn, pe bra ul stâng.
(Nichita St nescu, Lun în câmp)
chipul, s (-mi) rup, conturul, sub ire. 4 puncte
2. Precizeaz valoarea i rolul/ func iunea principal a virgulei în versul
„O, tinde- i mâna stâng c tre ei”. 4 puncte
3. Noteaz formele corecte pentru dou cuvinte din text care pot fi considerate abateri
de la norma literar . 4 puncte
4. Construie te enun uri cu câte un omonim al cuvintelor mine i arc, respectiv
cu câte un antonim al cuvintelor stâng i suind. 4 puncte
5. Precizeaz efectul stilistic ob inut prin schimbarea în text a valorii gramaticale
a cuvântului întins. 4 puncte
6. Transcrie dou figuri de stil diferite, identificate în prima strof . 4 puncte
8. Explic semnifica ia figurii de stil din versul „v zduhul serii mi-ar p rea c prui”. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri scrise, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea
Scrie, în 15 - 20 de rânduri, continuarea adecvat, cu 6 - 8 replici, a unui dialog între doi colegi,
Andrei i Bogdan, pe tema egalit ii:
- Bogdane, tu spui c numai în prietenia adev rat exist egalitate i î i dau dreptate. Dar nu cumva
restrângi în elesul cuvântului egalitate?
- Sigur c nu, Andrei! Pot fi egali, de exemplu, tat l cu fiul sau profesorul cu elevul s u? E ti de acord
cu mine?
1
precum i numrul minim de replici precizate.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i condi ia ranului, a a cum este ea ilustrat într-o
oper epic studiat, pornind de la ideea exprimat în urmtoarea afirma ie critic: „Oricât de autoritar
ar fi ac iunea exercitat de mediul ambiant asupra individului, oricât de puternic ar fi accentul pe care
autorul de metod realist îl pune pe acest cadru modelator, factorul ira ional al vie ii, principiul sensibil,
continu s participe, sub forma sentimentelor, a instinctelor, la <<mecanica>> existen ei”. (Silviu
Angelescu, Portretul literar)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 29
de mai jos:
P rul t u e mai decolorat de soare,

regina mea de negru i de sare.

rmul s-a rupt de mare i te-a urmat
ca o umbr , ca un arpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,

cor biile sufletului meu marin.

i via a mea se ilumineaz ,
sub ochiul t u verde la amiaz,
cenu iu ca p mântul la amurg.
Oho, alerg i salt i curg.
Mai las -m un minut.

Mai las -m o secund .
Mai las -m o frunz , un fir de nisip.
Mai las -m o briz , o und .
Mai las -m un anotimp, un an, un timp.

(Nichita St nescu, Via a mea se ilumineaz )
1. Men ioneaz câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele
cuvinte: rm, a urma, fantome, amurg. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea cratimei în versul ,,Trec fantome-ale verii în declin”. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s cuprind verbul a l sa. 4 puncte
4. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele amurg i anotimp s aib sens conotativ. 4 puncte
5. Motiveaz scrierea cu liter mic la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
6. Transcrie din text câte un vers/ un fragment de vers, care s con in o compara ie,
respectiv un epitet cromatic. 4 puncte
7. Precizeaz o valoare expresiv a imaginii artistice din versul
„regina mea de negru i de sare”. 4 puncte
8. Comenteaz strofa a patra, în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre
9. Exprim - i opinia despre rolul expresiv al repetrii structurii „mai las -m ” în versurile
din finalul poeziei. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre cunoa terea de sine, pornind de la
ideea exprimat în urm toarea afirma ie: ,,Omul nu are prieten mai bun i du man mai r u decât pe
sine”. (John Lubbock)

1
precizat .
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i rolul incipitului i al finalului într-un roman studiat.
- prezentarea a patru elemente de structur a romanului pentru care ai optat (perspectiv narativ /
viziune, discurs narativ, secven narativ , episod, alternan , înl n uire, subiect, momente ale
subiectului, rela ii temporale i spa iale, personaj, modalit i de caracterizare a personajului etc.);
- ilustrarea conceptului opera ional incipit, prin referire la romanul ales;
- ilustrarea conceptului opera ional final, prin referire la romanul ales;
- exprimarea unei opinii argumentate cu privire la semnifica ii ale rela iei dintre incipitul i finalul
romanului ales.

2

PROBA A
Varianta 30
de mai jos:
Într-o via de-o durat
Ai murit de patru ori.
De aceea n-ai s mori
Înc -o dat niciodat .
Moarte, când ai vrut s tii,

Moarte, via când ai vrut,
Moarte de necunoscut,
Mor i târzii i timpurii.
Amintirile, treptat,
Au sc zut, i-ncet, pe-ncetul,
S-a iscat din mor i poetul,
Ca un cerc dintr-un p trat.
R t ce te în pierzare

Spre un punct sclipit de stea.
Porunce te-i i-o s stea
S-o ajungi din dep rtare.
(Tudor Arghezi, Inscripie pe u a poetului)
1. Men ioneaz câte un antonim pentru sensul din text al fiecruia dintre
urm toarele cuvinte: niciodat , treptat, au sc zut, dep rtare. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea cratimei în versul ,,De aceea n-ai s mori”. 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri prin care s ilustrezi polisemia verbului a sc dea. 4 puncte
4. Precizeaz dou func ii ale comunicrii eviden iate în textul dat. 4 puncte
5. Transcrie un vers care con ine o antitez. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în ultima strof a poeziei. 4 puncte
8. Motiveaz folosirea în text a persoanei a II-a singular. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri scrise, strofa a treia a poeziei, prin eviden ierea rela iei
Transform textul de mai jos în vorbire indirect :

– Nu cred c este bine s fii singur în via , chiar dac uneori ai nevoie de singur tate! zise Elena
c zând pe gânduri.
– Ce în eleapt ai devenit! surâse u or ironic Andrei.
– Nu sunt mai în eleapt decât ieri – ad ug fata – dar am terminat de citit o carte care m-a pus pe
gânduri.
– E unul din romanele de aventuri pe care le iube ti atât de mult? întreb Andrei plin de curiozitate.
– Nu. E jurnalul unui mare om de cultur din secolul al XIX-lea, pe care chiar tu mi l-ai oferit de ziua
mea.
– O, da! Acum tiu despre ce vorbe ti! exclam încântat b iatul.
Aten ie! În transformarea textului dialogat, vei avea în vedere:

- respectarea fidelit ii textului rezultat din transformare fa de textul ini ial; 4 puncte
- utilizarea conven iilor transformrii vorbirii directe în vorbire indirect ; 12 puncte
- corectitudinea limbii utilizate, a ezarea în pagin, lizibilitatea. 4 puncte
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre construc ia subiectului într-o dram studiat,
pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic : ,,Dramatismul implic în mod necesar
confruntarea polemic , lupta. Unde nu exist adversitate, latent sau declarat , nu exist nici
dramatism”. (Adrian Marino, Dicionar de idei literare).
– 1 punct).
2
EXAMENUL DE BACALAUREAT –2007

PROBA A
Varianta 31
de mai jos:
Ne vom aduce aminte de toate pân’la urm ,
O, draga mea... i dac via a nu se curm
Ci st ruie te înc închis în morminte,
Atuncea i acolo ne vom aduce aminte!
Inert de-ar sta mâna pe veci, i gura mut ,

Ca dou negre pe teri ce-arar î i împrumut
Ecoul f r voie i cânt în furtun ,
A noastre dou inimi cânta-vor împreun .
De nu va vrea ce-i nobil în noi i ce-i lumin

S - i aminteasc , totu i, aceea ce-a fost tin
Va tremura, c ci pururi argila modelat
P streaz urma mânei de care-a fost sculptat .
Oricum, pân la cap t aminte ne-om aduce,

i oricât de departe destinele ne-or duce,
Mereu i pretutindeni, oricând i ori iunde.

Când mi-oi suna eu lan ul, al t u îmi va r spunde.
(Dimitrie Anghel, Puterea amintirii)
urmtoarele cuvinte: nu se curm , st ruie te, inert , tin . 4 puncte
2. Precizeaz rolul apostrofului în primul vers al poeziei. 4 puncte
3. Transcrie, din text, o locu iune verbal cu rol de laitmotiv. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din ultima strof. 4 puncte
5. Exemplific dou mrci lexico-gramaticale prin care eul liric se eviden iaz în
textul dat. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în cea de a doua strof a poeziei. 4 puncte
8. Motiveaz, prin eviden ierea a dou caracteristici (câte una pentru fiecare curent literar),
coexisten a romantismului i a simbolismului în textul dat. 4puncte
9. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, cea de a treia strof a poeziei, prin eviden ierea
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre idealul în via , pornind de la ideea
exprimat în urmtoarea afirma ie: „Am în eles c un om poate avea totul, neavând nimic, i nimic,
având totul.” (Mihai Eminescu, ms. 2279)

afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente (pro i/ sau contra)
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i evolu ia unui cuplu* de personaje dintr-un roman
de tip subiectiv studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajelor alese
(tem / motiv literar, perspectiv narativ , ac iune, conflict, rela ii temporale i spa iale, momente ale
subiectului, discurs narativ, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la romanul
subiectiv studiat;
- prezentarea rela iilor dintre cele dou personaje ce formeaz cuplul, din perspectiva statutului lor
psihologic, afectiv, social etc.;
- relevarea trs turilor fiecruia dintre cele dou personaje, prin raportare la cel pu in dou scene/
secven e narative semnificative pentru evolu ia cuplului;
finalului conflictului.

2

PROBA A
Varianta 32
de mai jos:
Am înc l at cu pantofii mei
Drumul.
Cu pantalonii am îmbr cat copacii
Pân la frunze.
Haina i-am pus-o vântului
Pe umeri.
Primului nor care mi-a ie it în cale
I-am pus în cap p l ria mea veche.
Apoi m-am dat înapoi

În moarte
S m privesc.
Autoportretul
Îmi reu ise de minune.
Asem narea era atât de perfect ,
Încât, uitând s m isc lesc,
Oamenii au scris ei singuri
Numele meu
Pe o piatr .
(Marin Sorescu, Portretul artistului)
1. Transcrie patru cuvinte care apar in câmpului semantic al naturii. 4 puncte
2. Alctuiete dou enun uri în care virgula s fie folosit în contexte diferite, precizându-le. 4 puncte
3. Scrie patru enunuri prin care s demonstrezi valoarea polisemantic a cuvântului vechi. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adjectivului din versul ,,Asemnarea era atât de perfect”. 4 puncte
5. Eviden iaz prin dou argumente modernitatea prozodic a textului. 4 puncte
7. Precizeaz o posibil semnifica ie a cuvântului piatr în poezia citat . 4 puncte
8. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi, caracterul alegoric al poeziei. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri scrise, cea de-a doua strof a poeziei, prin eviden ierea
10. Explic raportul dintre eul creator i univers, a a cum se contureaz în poezia citat. 4 puncte
Scrie, în 15 - 20 de rânduri, continuarea adecvat , cu 6-8 replici, a unui dialog între doi colegi, Elena
i Andrei, pe tema lecturii:
– Nu cred c este bine s fii singur în via , chiar dac uneori ai nevoie de singur tate! zise Elena
c zând pe gânduri.
– Ce în eleapt ai devenit! surâse u or ironic Andrei.
– Nu sunt mai în eleapt decât ieri – ad ug fata – dar am terminat de citit o carte care m-a pus pe
gânduri.
– E unul din romanele de aventuri pe care le iube ti atât de mult? întreb Andrei plin de curiozitate.
– Nu. E jurnalul unui mare om de cultur din secolul al XIX-lea, pe care chiar tu mi l-ai oferit de ziua
mea.
– O, da! Acum tiu despre ce vorbe ti! exclam încântat b iatul.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i personajul preferat dintr-o comedie
studiat , pornind de la ideile exprimate în urm toarea afirma ie critic: ,,Caricatura în opera lui Caragiale
este îndeob te eminent amuzant . Caragiale a fost un demon al veseliei. [...] Caragiale a dat adeseori
figurilor lui mecanism de marionete, dar excep ionala lui capacitate de observare le-a f cut s fie p pu i
de caracter, dotate, printr-o strict îngrijire artistic , cu o anumit putere de exact evocare”. (Paul
Zarifopol, Pentru arta literar )
– 1 punct).
2
Minesterul Educa iei i Cercet rii – Serviciul na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 33
de mai jos:
Ce departe eşti, întunecata mea iubită,

prin pereŃii odăii te văd ca prin sită,
şi te-aud chemându-mă ca din altă planetă
şi-mi scrii poezii pe obrazul de cretă.
E posibil, e posibil oare să nu pot muri,

să-Ńi aud vocea suind treapta nopŃii, coborând în zi,
să mă ridic din pat ca o stafie, ca marinarul de veghe
să te zăresc în somn de la o mie de leghe?
Da, e posibil, întunecatul meu iubit,

să mă auzi cântând chiar când voi fi murit,
să mă vezi aieve în cereasca oglindă
şi în părul meu stele să se stingă şi să se aprindă.
(Emil Botta, Remember*)
* remember (angl.) – aminteşte-Ńi
a scrie, a auzi, odaie, voce. 4 puncte
2. Alctuiete câte un enun în care cuvintele perete i a cânta s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Transcrie un vers care conine un adjectiv cu valoare expresiv, din prima strof. 4 puncte
4. Prezint rolul stilistic al utiliz rii modurilor verbale indicativ i conjunctiv în prima i
în a doua strof a poeziei. 4 puncte
5. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale, prin care se evideniaz eul liric, în prima strof. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil, identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, cele patru versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
10. Motiveaz apartenen a poeziei date la direc ia modernist , prin precizarea a dou
tr sturi existente în textul dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre relaŃiile dintre prieteni, pornind de la
ideea exprimat în urm toarea afirma ie: ,,O prietenie adevărată nu se poate epuiza prin uzură şi nici nu
poate înceta fiindcă părŃile şi-au descoperit la un moment dat alte gusturi sau alte interese”. (Alexandru
Paleologu, Despre lucrurile cu adevrat importante)

afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente (pro i/ sau contra)
precizat.
1
Minesterul Educa iei i Cercet rii – Serviciul na ional de Evaluare i Examinare
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularităŃi ale dramei, prin referire la o
oper studiat .
- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare drama;
- prezentarea a patru elemente specifice compozi iei textului dramatic (act, tablou, scenă, replică,
indicaŃii scenice, monolog etc.), prin referire la drama studiat;
- eviden ierea construc iei subiectului (conflicte dramatice, intrigă, scenă, relaŃii spaŃiale şi
temporale), prin referire la drama studiat ;
- exemplificarea a dou modalit i specifice de caracterizare a personajelor în textul dramatic, prin
raportare la dou situaii/ scene semnificative din textul ales.

2

PROBA A
Varianta 34
de mai jos:
O fâşie nesfârşită
Dintr-o pânză pare calea,
Printre holde rătăcită.
Toată culmea-i adormită,
Toată valea.
Liniştea-i deplin stăpână

Peste câmpii arşi de soare,
Lunca-i goală: la fântână
E pustiu; şi nu se-ngână
Nicio boare.
.........................................
Şi e linişte pe dealuri
Ca-ntr-o mănăstire arsă;
Dorm şi-arinii de pe maluri
Şi căldura valuri-valuri
Se revarsă.
Niciun nor văzduhul n-are

Foc sub el să mai ascunză;
Nicio pasăre prin zare,
Nu se mişcă-n lumea mare
Nicio frunză.
(George Co buc, În miezul verii)
urmtoarele cuvinte: nesfârşită, deplin, linişte , văzduh. 4 puncte
2. Motiveaz rolul cratimei în versul ,,Dorm şi-arinii de pe maluri”. 4 puncte
3. Alctuie te câte un enun în care cuvintele căldură i cale s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie un vers, din a doua strof, care con ine un adverb folosit cu efecte expresive. 4 puncte
5. Prezint succint o rela ie de opozi ie din tabloul verii toride, sugerat în fragmentul dat. 4 puncte
7. Explic semnificaia comparaiei din versurile: ,,Şi e linişte pe dealuri/ Ca-ntr-o mănăstire arsă”. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, cele cinci versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
10. Exprim-i opinia despre tipul de lirism existent în textul poetic citat. 4 puncte
Transform replicile dialogului din textul de mai jos în vorbire indirect :
A doua zi la ora 10 mă duc la Bibliotecă. Caut. Cornelia n-a sosit încă. Mă opresc. Pornesc iar; văd
la capătul celălalt destul de depărtat, o domnişoară. După mişcări, trebuie să fie Cornelia. Mă sărută:
— Ce-i cu tine? ArăŃi foarte rău. Haide, linişteşte-te! Ştii că în curând ne vom căsători?
— Cine – cum? întreb eu.
— Noi doi.
Şi Cornelia începe a-mi spune că, unul din motivele pentru care s-a dus la Paris, a fost de-a
îndupleca încetul cu încetul pe fratele ei, adică familia, să-şi dea consimŃământul la această căsătorie.
— N-am izbutit. De câte ori aduceam vorba pe departe despre această chestiune, el mă
îndruma să-mi văd de studii... Dar noi ne vom căsători, de îndată ce ne întoarcem în Ńară, sau când
vrei tu.
1
— Cum se face că ai întârziat aşa de mult? Mi-ai scris că pe la începutul lui septembrie eşti la
Viena!... întreb.
— Nu te supăra, răspunde Cornelia, pricina întârzierii e foarte meschină, dacă vrei, dar – ce era să
fac? Croitoreasa nu-mi mai termina rochiile comandate... Mă tot purta cu vorba de la o zi la alta.
Nu te supăra. De altfel eu eram sigură că n-ai să vii la Viena, decât când vor începe, astăzi.
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

- respectarea fidelitii textului rezultat din transformare fa de textul iniial; 4 puncte
- utilizarea conveniilor transformrii vorbirii directe în vorbire indirect; 12 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, cu privire la rolul lui Titu Maiorescu în impunerea unei noi
direcŃii în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pornind de la urm toarele evaluri
critice despre mentorul Junimii: ,,A introdus exigenŃa în literatură. [...] A fost modern în gândire.” (Ioana
Pârvulescu, În intimitatea secolului 19). Ilustrarea ideilor exprimate în eseu se va face prin referire la
unul dintre studiile critice de referin: O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, În
contra direcŃiei de azi în cultura română, Comediile d-lui Caragiale, Eminescu şi poeziile lui.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 35
de mai jos:
O, plec rile, plec rile, plec rile
din toate porturile i din toate g rile,
pe toate m rile, spre toate dep rt rile,
spre toate intele i a tept rile,
spre marginile lumilor i ale gândului,
spre marginile sufletului meu – fl mândului!...
M-or înghi i în murmure-necate valurile?

m-or a tepta în dep rt ri s rb tore te malurile?
m-or în l a pe creste înc nevisate visurile?
m-or am gi i m-or atrage în adânc abisurile?…
ce-mi pas mie unde m vor duce trenurile, navele
i dorin ele-mi de foc, bolnavele!...
Ieie- i, încotro le place, zborurile

ca un stol neobosit de paseri albe dorurile...
cru e- i ceasurile cine-o vrea i de primejdii scape-le,
ale mele-s drumurile lumii toate, mun ii i-apele...
moartea umbrele-i în preajma-mi înfiripe-le,
suflete, deschide- i pentru-nalturi, pentru dep rt ri i vecincii, aripele!...
(Aron Cotru , O, plecrile, plecrile...)
urm toarele cuvinte: plecare, margine, dorin , drum. 4 puncte
2. Explic rolul virgulelor din titlul poeziei. 4 puncte
3. Precizeaz valoarea expresiv a pronumelui interogativ ce în versul ,,ce-mi pas mie
unde m vor duce trenurile, navele?” 4 puncte
4. Scrie patru expresii care s con in substantivul gând. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice ale zborului. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei enumera ii identificate în a doua strof a poeziei. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, cele ase versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, tipul de lirism din poezia dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre educa ie, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,A a tepta s culegi altceva dintr-un p mânt decât ceea ce a fost sem nat în el ar fi o copil rie.”
(Mihai Eminescu, Opera politic)

precizat .
1
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale comicului de situa ie într-o
comedie studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- precizarea a patru tr s turi ale comediei, ca specie dramatic ;
- eviden ierea a patru elemente de construc ie a subiectului dramatic i de compozi ie ale speciei
dramatice comedia (conflicte dramatice, intrig , scen , rela ii temporale i spa iale; act, tablou,
indica ii scenice etc.);
- exemplificarea comicului de situa ie, prin referire la dou scene/ situa ii semnificative din
textul ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre îmbinarea, în textul ales, a comicului de situa ie cu
alt form / alte forme de manifestare a comicului (de limbaj, de caracter, de moravuri etc.).

2

PROBA A
Varianta 36
de mai jos:
Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii şi idei absurde. Citeam toată ziua şi o mare parte din
noapte, descoperind, din aproape în aproape, întregi familii de poeŃi (căci citeam în primul rând
poezie), pe care îi exploram apoi individual, împrumutând cărŃi de la vreo patru biblioteci la care eram
abonat. Tot ce-mi plăcea reŃineam foarte uşor şi, în pauze, pe când colegii mei jucau ping-pong pe
catedră, eu umpleam tabla cu versuri din Verlaine sau Eluard.
Dar învăŃam foarte bine şi luasem nişte premii la „concursurile de creaŃie", aşa că mă lăsau cu toŃii în
pace. Mă socoteam un damnat şi îmi dispreŃuiam profund colegii. Scriam, desigur, şi eu versuri în nişte
caiete şi-mi începusem şi un jurnal, pe care atâta l-am recitit, încât aproape că îl ştiu şi-acum pe dinafară.
Fiecare lectură nouă era pentru mine o nouă viaŃă. Am fost, pe rând, cu toată fiinŃa mea, Camus, Kafka,
Sartre, Celine, Bacovia, Voronca, Rimbaud şi Valéry. Abia observam ce se petrece în jurul meu.
Ignoram tot ce iubeau tinerii de aceeaşi vârstă cu mine. Pentru că nu puteam sta să citesc chiar tot timpul
şi pentru că dacă nu ieşeam la aer, aveam noaptea sufocări şi coşmaruri, ieşeam să mă plimb zilnic, înainte de
căderea serii. (Mircea Crtrescu, Gemenii)
dificil, a explora, a dispreui, a ignora. 4 puncte
2. Precizeaz funcia cratimei în urmtoarele structuri: ,,ce-mi”, ,,ping-pong”. 4 puncte
3. Explic rolul expresiv al verbelor la imperfect, din primul paragraf. 4 puncte
4. Transcrie din text patru termeni care apar in câmpului semantic al cuvântului timp. 4 puncte
5. Explic rolul epitetelor în enumera ia: ,,Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii
şi idei absurde.” 4 puncte
6. Men ioneaz dou teme prezente în fragmentul dat. 4 puncte
7. Ilustreaz o calitate general sau particular a stilului, existent în textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz urmtorul fragment: ,, Fiecare lectură nouă era pentru mine o nouă viaŃă”. 4 puncte
9. Scrie un text, de 6 - 10 rânduri, în care s carecterizei personajul în relaie cu ceilali colegi ai lui. 4 puncte
10. Motiveaz, prin evidenierea a dou trsturi existente în text, tipul viziunii/ perspectivei narative. 4 puncte
Transform replicile dialogului din textul de mai jos în vorbire indirect :

Într-o zi de decembrie, cum se oprise în faŃa unei librării, lui Gelu i se păru că o recunoaşte,
oglindindu-se în geamul jumătate îngheŃat al vitrinei, pe Adriana, trecând tocmai strada, spre celălalt
trotuar. O recunoscu după mantou, căci fata îşi ascundea obrazul, voind parcă să-l evite.
– De ce fugi, Adriana? S-ar spune că mă ocoleşti.
– Într-adevăr. Te ocoleam.
Râse. Avea mâinile înc ărcate cu diverse pachete şi Gelu trebui să-i ia câteva, pentru
ca să-i poată strânge stânga, pe care ea i-o întindea grăbită.
– Uite, spuse ea încurcată, era vorba de un secret. Nu insista, fiindcă n-am să-Ńi spun.
– Totuşi... încercă Gelu să insiste.
– Nu vi se pare că sunteŃi prea indiscret, domnule? întrerupse fata ingenuă.
Şi pe urma, cu glasul ei firesc:
– Fii cuminte. Am să-Ńi explic mai târziu. Deocamdată am o întâlnire şi încă una
misterioasă.
– Cu cine? nu se putu el opri să întrebe, dar răspunsul deveni inutil, căci, în aceeaşi clipă,
Cecilia păşea drept înainte. Fetele schimbară un mic semn de complicitate ş i Cecilia, mirată
de prezenŃa lui Gelu, izbucni în râs. (Mihail Sebastian, Oraul cu salcâmi)

- respectarea fidelitii textului rezultat din transformare fa de textul iniial; 4 puncte
- utilizarea conveniilor transformrii vorbirii directe în vorbire indirect; 12 puncte
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre conflictul într-o operă în proză (de factură
psihologică) studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic: ,,[În nara iunea
psihologic] autorul încearcă să pătrundă lumea interioară a personajului, încearcă să analizeze impactul
evenimentelor asupra conştiinŃei personajului, să descrie dorinŃe, constrângeri, speranŃe, decepŃii, bucurii.
De multe ori este vorba despre gânduri în mişcare, despre o gândire care se caută pe sine, care se
autoanalizează”. (Ciprian Ceobanu, Felurite ipostaze ale romanului psihologic)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 37
de mai jos:
Am z rit lumina pe p mânt

i m-am n scut i eu
S v d ce mai face i.
S n to i? Voinici?

Cum o mai duce i cu fericirea?
Mul umesc, nu-mi r spundei.

Nu am timp de r spunsuri,
Abia dac am timp s pun întreb ri.
Dar îmi place aici.

E

cald, e frumos,
i atâta lumin încât
Crete iarba.
Iar fata aceea, iat ,

Se uit la mine cu sufletul...
Nu, drag , nu te deranja s m iube ti.
O cafea neagr voi servi, totu i,

Din mâna ta.
Îmi place c tu tii s-o faci
Amar .
(Marin Sorescu, Am z rit lumina)
1. Scrie patru expresii / locu iuni care s con in verbul a duce. 4 puncte
2. Alctuiete câte un enun în care cuvintele cald, respectiv, amar s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Precizeaz valoarea expresiv a ultimei interoga ii din text. 4 puncte
4. Explic rolul semnelor de punctua ie din versul: Nu, drag, nu te deranja s m iubeti. 4 puncte
5. Transcrie, din prima strof, dou cuvinte/ structuri care con in mrci lexico-gramaticale
ale prezen ei eului liric. 4 puncte
7. Explic semnifica ia figurii de stil identificat în fragmentul: ,,Iar fata aceea, iat /
Se uita la mine cu sufletul”. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 –10 rânduri, primele ase versuri ale poeziei, prin eviden ierea
10. Motiveaz apartenen a poeziei date la direc ia neomodernist , prin precizarea a
dou trsturi existente în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la ideile exprimate
în urmtoarea afirma ie: ,,Iubirea cheam iubire i ea. Nu este atât de important s fii iubit, cât s iube ti tu –
cu toat puterea i cu toat fiin a” (C. Brâncu i)

1
dat ; enun area i dezvoltarea corespunztoare a dou argumente adecvate ipotezei, formularea unei
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i imaginea familiei, a a cum este ea reflectat într-o
nuvel studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea construc iei subiectului în nuvela pentru care ai optat (ac iunea, conflictul, rela iile
spa iale i temporale);
- prezentarea particularit ilor discursului narativ în nuvela aleas (planuri narative, alternan /
înl n uire, incipit, final);
- prezentarea imaginii familiei, prin referire la dou scene/ situa ii semnificative pentru evolu ia
conflictului;
- exprimarea argumentat a unui punct de vedere despre imaginea familiei reflectat în nuvela aleas, din
perspectiva finalului/ a deznodmântului.

redactarea eseului, vei primi 14 puncte {organizarea ideilor în scris - 3 puncte; utilizarea limbii literare -3
puncte; abilit i de analiz i de argumentare - 3 puncte; ortografia - 2 puncte; punctua ia - 2 puncte; a ezare
în pagin , lizibilitatea - 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 38
de mai jos:
Vân

torul pleac grabnic la a ziorilor ivire,
i pe soare, falnic oaspe, îl salut cu iubire.

Lumea vesel tresare, mii de glasuri sun toare
Celebreaz înso irea naturei cu mândrul soare.
Valuri limpide de aer, ca o mare nev zut ,

Trec alin pe fa a lumii i din treac t o s rut .
Pe câmpia rourat pasul las urm verde,
Ce-n curând sub raza cald se usuc i se perde.
Vân torul soarbe-n cale-i r coreala dimine ii,

Admirând jocul luminei pe splendoarele verde ii,
Admirând

în umbra cald florile de prin poiene,
i pâraie cristaline, i vultani cu mândre pene.
Pe colnic*, în zarea luncii, un plop mare se ridic

Cu-a lui frunz argintie f când umbr pe vâlcic .
Vân torul la tulpin -i cade-n visuri iubitoare…
Dou veveri i pe-o creang râd de arma-i lucitoare.
(Vasile Alecsandri, Vân torul)
*colnic, s.n., colin ; drum îngust care trece peste un deal sau prin p dure
înso irea, las , soarbe, se ridic . 4 puncte
2. Explic rolul virgulelor în versul: ,, i pe soare, falnic oaspe, îl salut cu iubire”. 4 puncte
3. Transcrie, din poezia dat, dou verbe aflate în rela ie de antonimie. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a repeti iei verbului la gerunziu, admirând, din strofa a treia. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizeaz ritmul i msura versului ,,Ce-n curând sub raza cald se usuc i se perde”. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 –10 rânduri, cele patru versuri din finalul poeziei, prin eviden ierea
9. Argumenteaz apartenen a poeziei la genul liric, prin prezentarea a dou trsturi existente în text. 4 puncte
10. Motiveaz, cu ajutorul a dou argumente, prezen a descrierii în poezie. 4 puncte
Te nume ti Florin/ Florina Iuga, e ti elev/ elev în clasa a XII-a la Colegiul Na ional ,,George Co buc” din
Cluj-Napoca. Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri,
adresat lui George, un prieten din Ploie ti, în care s îi relatezi discu ia pe care ai avut-o cu un coleg,
Andrei, despre ce înseamn s fii onest. Data redact rii scrisorii este 29.06.2007.

1
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre perspectiva narativ într-un roman de tip
subiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea apreciere critic : „Autorul pare a fi [...] un
perspectivist: el pare a ti c ceea ce numim <<adev rat>> este totdeauna produsul unui punct de
vedere i c singura putin de a ne salva oarecum din relativismul fatal al con tiin ei este de a înmul i
perspectivele în jurul aceluia i obiect”. (Tudor Vianu, Arta prozatorilor români)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 39
de mai jos:

Îmi place a naturii s lbatic mânie,

i negur , i viscol, i cer înt râtat,
i tot ce e de groaz , ce e în armonie

Cu focul care arde în pieptu-mi sfâ iat.
La umbr ,-n întuneric, gândirea-mi se arat ,

Ca

tigrul în pustiuri, o jertf a teptând,
i prada îi e gata... De fulger luminat ,
Ca valea chinuirii se vede sângerând.
Încerce acum soarta s -mi creasc suferirea;

Adaoge chiar iadul erpi, furii ce muncesc;
Durerea mea e mut ca dezn d jduirea,
E neagr ca i ziua când nu te întâlnesc.
C ci astfel e acum via a-mi osândit ,

O lung agonie în care tu domne ti;
La glasu- i, la privirea- i simt inima-mi izbit ,
Luptându-se-n convulsii cum nu- i închipuie ti.
........................................................................................
(Grigore Alexandrescu, Suferin a)
1. Alctuiete dou enun uri pentru a ilustra polisemia verbului a cre te. 4 puncte
2. Explic rolul virgulelor din al doilea vers al primei strofe. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul zi. 4 puncte
4. Precizeaz un rol al conjunc iei c ci în versul ,,Cci astfel e acum viaa-mi osândit”. 4 puncte
5. Transcrie, din strofa a treia, dou cuvinte/ structuri prin care se eviden iaz
mrci lexico-gramaticale ale prezen ei eului liric. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin eviden ierea rela iei
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou argumente existente în text, rela ia dintre planul interior,
al iubirii, i planul exterior, al naturii, în poezia dat . 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre devotament, pornind de la ideile

exprimate în urmtoarea afirma ie: ,,Iubim mai mult pentru ceea ce d m decât pentru ceea ce ni se d – i
mai ales pe aceia pentru care ne jertfim. Cea mai mare iubire din lume, a mamei pentru copil, nu are alt
cauz.” (G. Ibrileanu)

dat ; enun area i dezvoltarea corespunz toare a dou argumente adecvate ipotezei, formularea unei
1
precizat .
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i imaginea familiei, a a cum se reflect într-un roman de
dup al Doilea R zboi Mondial, studiat la clas. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele
repere:
- prezentarea particularit ilor discursului narativ în romanul ales (planuri narative, alternan /
înl n uire, incipit, final);
- prezentarea construc iei subiectului în romanul ales (ac iunea, conflictul, rela iile spa iale i
temporale);
- prezentarea imaginii familiei, prin referire la dou scene/ situa ii semnificative pentru evolu ia
conflictului;
- exprimarea argumentat a unui punct de vedere despre imaginea familiei reflectat în romanul ales, din
perspectiva finalului/ a deznodmântului.

redactarea eseului, vei primi 14 puncte {organizarea ideilor în scris - 3 puncte; utilizarea limbii literare -3
puncte; abilit i de analiz i de argumentare - 3 puncte; ortografia - 2 puncte; punctua ia - 2 puncte;
a ezare în pagin , lizibilitatea - 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 40
de mai jos:
Vorbi i încet, sau poate chiar în oapt ,
Azi sunt neputincios ca o m tas ,
Doar sufletul îmi lunec prin cas
Pe marile covoare i a teapt .
Intrarea lui în vis e-ng duit

De mult. S-a preg tit cu sârguin .
Hainele mele fragede palpit
S -i înf oare lirica fiin .
C ci va pleca. i-n alba înc pere

O s r mân cu fa a mai frumoas .
i fiecare lucru îmi va cere
S îi surâd. Azi sunt ca o m tas .

(Emil Brumaru, Astenie*)
*astenie, s.f. - stare de oboseal intens i prelungit , înso it de sl biciune fizic , de sc derea capacit ii de lucru
intelectual etc.
1. Scrie patru expresii / locu iuni care s con in substantivul cas . 4 puncte
2. Motiveaz folosirea celor dou virgule din primul vers al poeziei. 4 puncte
vis, intrare, fraged, a înf ura. 4 puncte
4. Precizeaz un rol al conjunc iei c ci în structura ,,Cci va pleca”. 4 puncte
5. Prezint dou tr sturi ale lirismului subiectiv, identificate în poezia citat. 4 puncte
6. Precizeaz ritmul i msura versului ,,Intrarea lui în vis e-ngduit ”. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 –10 rânduri, prima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei
dintre ideea poetic i mijloacele artistice folosite de scriitor. 4 puncte
10. Motiveaz reluarea, cu modificri în finalul poeziei, a celui de al doilea vers. 4 puncte
Te nume ti Ionu / Ioana Cozma, e ti elev/ elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic ,,Avram Iancu” din
Timi oara. Redacteaz , pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri
adresat lui Hora iu, un prieten din Pite ti, în care s îi relatezi discu ia pe care ai avut-o cu un coleg, despre
iubire i în care tu ai sus inut c aceasta reprezint sentimentul cel mai înl tor pe care îl poate sim i omul.
Data redact rii scrisorii este 29.06.2006.

- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
i de punctua ie). 4 puncte
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre perspectiva narativ într-un roman de tip
obiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urm toarea apreciere critic : „Obiectivitatea, structural
realismului, [...] îi confer [romanului] acea for de crea ie pe care o teoretiza Ibr ileanu, acel ritm epic
prin excelen . Scriitorul refuz din principiu efuziunea liric , înduio area sau pamfletul, care pref ceau
atâtea pagini de proz în poeme roman ioase. [...] Era nevoie de o privire ager , superior deta at , ca a
omului de tiin , adic de obiectivitate”. (Florea Firan, Constantin M. Popa, Rebreanu, Slavici)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 41
de mai jos:
M uit în trecut i nu în eleg

Urmele pa ilor mei.
Privesc înghe ata z pad
Prin care picioarele mele descul e,
Îmi amintesc, s-au r nit,
Dar urmele lor închipuie semne
În alfabetul unei limbi disp rute.
Ieri ce voiam s spun
i mâine cum voi mai citi
Durerea mersului de-acum,

Când clipele obeze
Par ani i anii epoci
Nehot râte i f r sfâr it?
Niciun r spuns nu se na te
Decât când nimeni nu mai are
Nevoie de el
i întrebarea care-l a tepta
A murit.
(Ana Blandiana, Contratimp)
1. Alctuie te câte un enun cu antonimele cuvintelor descul e i obeze. 4 puncte

2. Eviden iaz, prin alctuirea a dou enun uri, diferen a între formele niciun i nici un. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru cuvinte din câmpul semantic al cr ii. 4 puncte
4. Scrie patru termeni din familia lexical a cuvântului z pad . 4 puncte
5. Nume te dou teme/ motive literare existente în textul citat. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou cuvinte/ structuri prin care se eviden iaz
mrci lexico-gramaticale ale prezen ei eului liric. 4 puncte
7. Selecteaz din poezie, la alegere, o figur de stil i comenteaz rolul ei, în text. 4 puncte
8. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului, în textul dat. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultimele cinci versuri ale poeziei,
prin eviden ierea raportului dintre ideea poetic i mijloacele artistice. 4 puncte
10. Comenteaz semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Numai cu inima po i vedea lucrurile corect; ceea ce este esen ial este invizibil pentru ochi.”
(Antoine de Saint-Exupéry)

afirma ia dat; enun area i dezvoltarea convingtoare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau
contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s comentezi evolu ia unui cuplu* de personaje dintr-un
roman de tip obiectiv, studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- relevarea statutului ini ial i/ sau a tipului uman reprezentat de cele dou personaje alese;
(tem / motiv literar, perspectiv narativ , ac iune, conflict, rela ii temporale i spa iale,
momente ale subiectului etc.), prin referire la un roman obiectiv studiat;
- exemplificarea a dou modalit i/ procedee de caracterizare a personajelor alese, prin secven e sau
citate comentate;
deznod mântului.

2
Minsterul Educa iei i Cercetrii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 42
de mai jos:
De ce nu m-aş întoarce printre pomi

Printre arborii chirciŃi* de vântul fierbinte,
Printre stolurile de frunze
Care Ńipă ca păsările,
Printre frunzele aproape nebune,
Amestecate în hoardele pescăruşilor
Şi pornite la pradă;
De ce nu m-aş întoarce
Pe plaja răscolită de vânt,
Printre icre uscate şi putrede alge,
Unde mă pot rostogoli plângând –
Frunzelor, păsărilor, peştilor,
Predându-mă hohotitoare,
Sub soarele aspru,
Prin zăpada sărată,
Unde mă vezi şi mă laşi.
O, mare,
Trupul meu poate să-şi nască urmaşi,
Sufletul meu niciodată.
(Ana Blandiana, De ce nu m-aş întoarce printre pomi?)
*chircit– adj.,cu trupul strâns, ghemuit
1. Alctuiete dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului a întoarce. 4 puncte
2. Explic utilizarea virgulei în versul „Frunzelor, păsărilor, peştilor”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru cuvinte bisilabice. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a lăsa. 4 puncte
5. Transcrie, din poezia citat , dou imagini artistice ale naturii. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificat în versurile: „Printre stolurile de frunze/
Care Ńipă ca păsările”. 4 puncte
8. Comenteaz, în 8 – 10 rânduri, ultimele trei versuri ale poeziei, prin eviden ierea
10. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului, prezent în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre familie, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Familia e temelia vieŃii sociale”. (Ioan Slavici)

precizat.
1
Minsterul Educa iei i Cercetrii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre raportul dintre timpul cronologic şi cel psihologic,
ilustrat într-un roman de tip subiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate în urm toarea afirma ie:
,,Există un timp cronologic şi un altul psihologic. Primul există obiectiv, independent de subiectivitatea
noastră, şi este cel pe care îl măsurăm după mişcarea astrelor în spaŃiu şi după diversele poziŃii ocupate
între ele de planete, acel timp ce roade din noi de cum ne naştem pe lume, până când dispărem şi
stăpâneşte curba fatidică a vieŃii tuturor existenŃelor. Dar mai este şi un timp psihologic, de care suntem
conştienŃi în funcŃie de ce facem sau nu facem şi care gravitează într-un fel foarte diferit în emoŃiile
noastre”. (Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tânăr romancier)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 43

de mai jos:
Frumoas e natura, frumoas diminea a,

Pl cut este al undei murmur melodios:
i roua i zefirul, i floarea i verdea a,
Dar lumea nimic n-are ca tine de frumos.

A mea inim , suflet pe pasurile- i zbor,
i vântul î i opte te misterul de amor.
Sunt dulci ale prunciei dorite suvenire

i visuri fericite, iluzii îngere ti,
Dar nu e nimic dulce ca dulcea ta zâmbire,

Dar niciun vis nu-mi place, de nu-l pricinuie ti.
Când soarta neîmblânzit m-adap cu durere,

Când lumea -orice bunuri a vrea a le uita,
Nimic nu cer vie ii, m rire, nici putere,
Nimic nu m mângâie, decât iubirea ta.
A mea inim , suflet pe pasurile- i zbor,
i vântul î i opte te misteruri de amor.
(Grigore Alexandrescu, Frumoas e natura)
urmtoarele cuvinte: pl cut, neîmblânzit , durere, misteruri. 4 puncte
2. Eviden iaz , prin alctuirea a dou enun uri, diferen a dintre formele niciun i nici un. 4 puncte
3. Alctuiete câte un enun în care cuvintele diminea a i inim s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in substantivul putere. 4 puncte
5. Precizeaz dou teme/ motive literare, existente în poezia citat . 4 puncte
6. Men ioneaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a
eului liric în textul citat. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil, selectate din prima strof a poeziei. 4 puncte
8. Motiveaz apartenen a poeziei date la curentul romantic, prin prezentarea a dou
tr s turi existente în text. 4 puncte
9. Comenteaz rolul i semnifica ia repeti iei conjunc iei adversative dar
din primele dou strofe ale textului citat. 4 puncte
10. Ilustreaz prezen a în text a uneia dintre caracteristicile limbajului poetic. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,De i nu devotamentul provoac iubirea, fiind mai degrab un efect, el este esen ial în
men inerea ne tirbit a acesteia. În absen a devotamentului, iubirea este expus riscului degrad rii i,
în cele din urm , dispari iei”. (Liviu Antonesei, Despre dragoste)
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea conving toare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau
1
precizat.
Redacteaz un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i evolu ia unui cuplu* de personaje dintr-o
comedie studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- relevarea statutului ini ial i/ sau a tipurilor umane exprimate de cele dou personaje alese;
- prezentarea a patru elemente specifice comediei, semnificative pentru realizarea personajelor alese
(subiect, tem , intrig / conflict, ac iune, act/ scen , dialog/ replic , monolog, indica ii scenice, surse
ale comicului, mijloace/ procedee de caracterizare, rela ii temporale i spa iale, limbaj etc.), prin
referire la comedia studiat;
- exemplificarea a dou modalit i/ procedee de caracterizare a personajelor alese, prin secven e sau
citate comentate;
redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare
– 3 puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2
puncte; a ezare în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
2
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

PROBA A
Varianta 44
de mai jos:
Priveliştea-i ciudată şi naivă

Ca hărŃile cu case şi copaci.
Drumul aleargă, alb, de jos în sus,

Sărit, ca un ogar, din perspectivă.
Burgul* e-n fund, cu creştetu-n apus,
Mai jos, mai sus,
Cum vrei, aşa sau dimpotrivă.
Vârfuri de turnuri zgârie-n amurg

Cerul cu geamuri turburi şi plesnite.
Veacul de mijloc fâlfâie pe burg
Cu-aripi de mucava*, mucegăite.
Iar au trecut leproşi cu zurgălăi.

Spinii pe deal sunt mari ca nişte plopi.
Nouri cu chip de păsări s-au încâlcit prin plopi.
Vântul cu solzi de fildeş se târâie prin văi.
Şi-aşa priveliştea cum este ea

Strâmbă sub cerul vertical,
Soarele-n chip de bubă rea
Se sparge-n ceafa zării, peste deal.
(Alexandru Philippide, Exerciiu)
*burg , s.n. - castel medieval; ora medieval; ora vechi
*mucava, s.f. - carton gros întrebuin at la legatul c r ilor, la confec ionarea cutiilor, ambalajelor etc.
1. Men ioneaz câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele: privelite, ciudat,
naiv, plesnite. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în structura se sparge-n ceafa zrii. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a trece. 4 puncte
4. Precizeaz un motiv al folosirii timpului prezent în poezia dat. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice ale cadrului natural. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în versul ,,Priveliştea-i ciudată şi naivă/
Ca hărŃile cu case şi copaci”. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultimele ase versuri ale poeziei, prin eviden ierea
10. Ilustreaz un registru stilistic prezent în poezie (popular, cult; scris, oral; arhaic, regional,
colocvial, argou, jargon). 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre educaŃie, pornind de la urmtoarea

afirma ie: ,,Copilul nu datoreşte părintelui viaŃa, ci creşterea”. (Nicolae Iorga)
1
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre raportul realitate - ficŃiune, ilustrat într-o nuvelă
istorică studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie: ,,FicŃiunea nu este viaŃa trăită, ci
altă viaŃă, inventată cu materialele oferite de prima şi fără de care viaŃa adevărată ar fi mai sordidă şi mai
sărăcăcioasă decât este”. (Mario Vargas Llosa, Scrisori ctre un tânr romancier)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 45

de mai jos:
Din mesteac nul de-afar

Foi îng lbenite curg,
Când cernindu- i pânza rar
Cade vân tul amurg.
Frate bun mi-a fost copacul

Cu podoaba lui de ieri.
El mi-a adumbrit, s racul,
Un noroc de dou veri.
Zgriburind din trup se-ndoaie

Peste geamul meu deschis –
S-a mai dezlipit o foaie,
Mi s-a mai f rmat un vis...
Unde e ti tu, s ne plou

Plânsul

frunzelor ce mor,
i cu bra ele-amândou
S oprim c derea lor?...
Mâna

ta s le culeag
i s ni le-mpart -n doi.
E povestea noastr -ntreag
Scris -n ve tedele foi...
(Octavian Goga, Amurg)
urm toarele cuvinte: foaie, a curge, noroc, a se f rma. 4 puncte
2. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a c dea. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele amurg i deschis s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Motiveaz folosirea repetat a modului conjunctiv în ultimele dou strofe ale poeziei. 4 puncte
5. Precizeaz tipul de rim, precum i msura versurilor primei strofe. 4 puncte
7. Eviden iaz rela ia între sentimentele, tr irile, st rile de spirit exprimate în poezie
(planul interior) i imaginea toamnei (cadrul exterior). 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, strofa a patra a poeziei, prin eviden ierea
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre copil rie, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Totul se schimb , afar de nevoia noastr de copil rie”. (Mihai Ralea)
1
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i evolu ia rela iilor dintre dou personaje care
alctuiesc un cuplu*, într-o nuvel istoric studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea personajelor din nuvel, prin referire la patru dintre conceptele opera ionale specifice
textului narativ (tem / motiv literar, perspectiv narativ , ac iune, conflict, rela ii temporale i spa iale,
momente ale subiectului, discurs narativ, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva statutului lor social, moral,
psihologic etc.;
- relevarea trs turilor fiecruia dintre cele dou personaje, prin raportare la dou secven e narative
semnificative pentru evolu ia cuplului;
deznod mântului nuvelei.

2
Ministerul Educa iei i Cercetri – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 46
de mai jos:
Iubirea mea-i o blând raz
Dintr-un târziu i trist apus,
Ce-ndurerat lumineaz
În umbra zilei ce s-a dus...
Frumoasa mea r t citoare,

Cu ochii-n veci spre r s rit,
Prive

te-o raz care moare
i se cufund -n asfin it...
Prive te-o i te uit-afar

Cum cade noaptea la fere ti:
Cu biata raz solitar
Apune-o mie de pove ti...
(Octavian Goga, Apus)
1. Scrie dou expresii/ locu iuni care s con in cuvântul umbr . 4 puncte
2. Precizeaz un rol al cratimei în versul ,,Prive te-o raz care moare”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, dou verbe aflate în rela ie de sinonimie. 4 puncte
4. Alc tuie te un enun în care substantivul fereastr s fie folosit cu sens conotativ. 4 puncte
5. Precizeaz msura primului vers i tipul de rim prezent în poezie. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în ultima strof a poeziei. 4 puncte
8. Exprim - i opinia în legtur cu rolul opozi iei lumin - întuneric, în textul dat. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, prima stof a poeziei, prin eviden ierea
Te nume ti Ion/ Ioana Georgescu i locuie ti în Bac u. Redacteaz , pe o pagin distinct , o

scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat prietenei tale, Alina, care s con in relatarea discu iei cu un
coleg despre un film v zut împreun. Data redact rii scrisorii este 29.06.2007.

Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre lumea basmului, pornind de la urmtoarea

afirma ie critic: ,,Ceea ce caracterizeaz basmul, ca oper de art , este o lume cu totul aparte,
conceput în coordonatele unui univers fantastic, opus deci cotidianului, o lume în care voin a omului
nu cunoa te limite, în care nu exist contrarii care s nu poat fi rezolvate. Basmul porne te de la
realitate, dar se desprinde de ea, trecând în suprareal. [...] Este o lume opus realit ii cotidiene nu prin
personaje i întâmpl ri (care pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioar , prin esen a ei”. (Mihai Pop,
Pavel Rux ndoiu, Folclor literar românesc)
1
Ministerul Educa iei i Cercetri – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 47

de mai jos:
Subt degete-mi r sun , lir , te-nfioreaz ,

Spune ce e poetul în st loc osândit,
Cum

el dintr-însul raiul oriunde-nfiin eaz
i- i face fericirea din bine-nchipuit.
Când cânt el, s-aude, veacurile r sun ;

Când se închin , cerul el îl coboar jos;
Dragostea lui e fl c ri i ura lui detun ,
Blânde ea-i e seninul acel mai luminos.
Ferice de acela pe care el sl ve te!

La nemurire zboar , ce el i-o preg te te;
În buza lui e slava ce duhu-i i-a croit;
În mân -i e cununa ce-n veci st înverzit ,

În pieptu-i e altarul pe care e sl vit
Aleasa frumuse e ce el a-nvrednicit.
(I. Heliade-R dulescu, Dest inuirea, fragment, III)
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul deget. 4 puncte
2. Transcrie, din prima strof, dou cuvinte a c ror form ar prezenta abateri
din punctul de vedere al normelor limbii literare actuale. 4 puncte
3. Alctuiete dou enun uri care s eviden ieze omonimia cuvântului lir . 4 puncte
4. Transcrie, din textul dat, un vers în care virgula este folosit într-o enumera ie. 4 puncte
5. Precizeaz msura primului vers i tipul de rim din prima strof a textului citat. 4 puncte
6. Men ioneaz dou teme/ motive literare, prezente în textul citat. 4 puncte
7. Rescrie doi termeni/ dou structuri care exprim opozi ia în versurile:
,,Spune ce e poetul în ast loc osândit/ Cum el dintr-însul raiul oriunde-nfiin eaz ”. 4 puncte
8. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în ultima strof a textului citat. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, a doua strof din textul citat, prin eviden ierea
10. Motiveaz, prin referire la dou trs turi identificate în textul citat,
caracterul acestuia de art poetic. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri despre voin , pornind de la urmtoarea
afirma ie: ,,Voin a poate fi, mai mult decât talentul, un motiv de mândrie”. (Honoré de Balzac)

precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s caracterizezi un personaj dintr-un basm cult studiat. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales
(de exemplu: tem / motiv literar, perspectiv narativ / viziune, ac iune, conflict, rela ii temporale i
spa iale, momente ale subiectului, discurs narativ, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.),
prin referire la basmul cult studiat;
- eviden ierea a patru trsturi ale personajului, prin referire la patru scene/ secven e narative
semnificative;
- prezentarea evolu iei raporturilor dintre personajul ales i un alt personaj al basmului, prin referire la
textul studiat;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, prin referire la personajul prezentat, în leg tur cu
urmtoarea afirma ie privind raportul real–fantastic în lumea basmului: ,,Nu exist niciun basm în
care elementele pur fantastice s apar izolat. Ele se leag întotdeauna de eroi i eroii descind din
lumea real posibil ”. (Mihai Pop, Pavel Rux ndoiu, Folclor literar românesc)

2
Ministerul Educaţiei și Cercetării – Serviciul Naţional de Evaluare și Examinare

Proba scrisă de limba și literatura română
PROBA A
Varianta 48
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Te văd trecând... Dar nu mai porţi brăţară,
Nici diadem, nici straie orbitoare...
Ci tristă-n șalul vechi de cerșetoare,
Averea ta întreagă e-o ghitară.
Războinici mari pe vremuri te-nălţară,

Tu le-mpleteai cununi nepieritoare;
În veacul nostru cine-ţi smulge-o floare?
Gonită rătăcești din ţară-n ţară...
Pe drumuri, în surghiun, te-apucă sara;

Dormi prin ruini, drept căpătâi – ghitara,
Iar ziua cânţi în uși de cafenele...
Aprinzi în muritori simţiri rebele,

Tu, care-i desfătai cu ambrozie*,
Sărmană, urgisită Poezie!...
(St. O. Iosif, Poezia)
*ambrozie – hrană aromată a zeilor (în mitologia greacă), despre care se credea că dă nemurire și tinereţe
veșnică
1. Alcătuiește două enunţuri care să ilustreze polisemia cuvântului vreme. 4 puncte

2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Poezie, în ultima strofă. 4 puncte
3. Transcrie din text două cuvinte a căror formă prezintă abateri
de la norma limbii literare actuale. 4 puncte
4. Precizează funcţia liniei de pauză în versul: ,,Dormi prin ruini, drept căpătâi – ghitara”. 4 puncte
5. Menţionează două mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii, prezente
în versul: ,,Sărmană, urgisită Poezie!...”. 4 puncte
6. Precizează tipul de rimă și măsura versurilor din prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Numește două procedee artistice specifice stilului retoric, prezente în poezie. 4 puncte
8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 4 puncte
10. Exprimă-ţi opinia în legătură cu viziunea poetului asupra relaţiei dintre poezie și timp,
așa cum apare ea în textul citat. 4 puncte
Te numești Ion/ Ioana Popescu și locuiești în Buzău. Redactează, pe o pagină distinctă a foii de
examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresată prietenei tale, Andreea, care să conţină relatarea
discuţiei cu un coleg despre un film văzut împreună. Data redactării scrisorii este 29.06.2007.
Atenţie! În scrisoare, trebuie:

- să utilizezi convenţiile specifice stilului epistolar; 4 puncte
- să ai conţinutul și structura adecvate acestui tip de scrisoare; 12 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și
de punctuaţie, așezarea în pagină). 4 puncte
Notă! Este obligatorie folosirea numai a datei și a numelor precizate. Punctajul pentru redactare se
acordă numai dacă răspunsul respectă limita minimă de spaţiu precizată.
1
Proba scrisă de limba și literatura română Varianta 48
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre dramă, pornind de la ideile exprimate în

următoarea afirmaţie: ,,Ea [drama] va ocupa locul lăsat de defuncta tragedie și va îngloba ceea ce a mai
rămas: dramatismul conflictului, măreţia caracterelor etc. Ceea ce se pierde definitiv este suportul
metafizic al conflictului tragic. Conflictele dramei nu implică decât individul și destinul său terestru, forţele
care i se opun sunt cunoscute și explicabile, iar fiorul necunoscutului dispare. Impasul nu este absolut,
eroul poate să-l depășească”. (Doina Comloșan, Dicţionar de comunicare)
Notă! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente) și
concluzia/ sinteza. Pentru conţinutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui, vei primi 14
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză și
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea
– 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
2

PROBA A
Varianta 49

de mai jos:
N-a fost nimic din ce-a putut s fie,
i ce-a putut s fie s-a sfâr it…
N-a fost decât o scurt nebunie

Ce-a-nsângerat o lam , lucioas , de cu it!...
N-am fost decât doi c l tori cu trenul,

Ce ne-am urcat în tren f r tichete
i f r niciun alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarm din perete!...
Dar n-am putut c l tori-mpreun …

i fiecare-am coborât în câte-o gar ,
Ca dou veveri e-nsp imântate de furtun –

Furtuna primei noastre nop i de prim var !
i-atâta tot!... Din ce-a putut s fie,
N-a fost decât un searb d început

De simplu „fapt divers”, ce nu se tie
În care timp i-n care loc s-a petrecut!...
(Ion Minulescu, Roman negativ )
1. Precizeaz câte un antonim potrivit pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
lucioas , împreun , a coborî, simplu. 4 puncte
2. Motiveaz scrierea cu ghilimele a structurii „fapt divers”, din ultima strof. 4 puncte
3. Alc tuie te câte un enun în care s folose ti derivate ale cuvintelor noapte i alarm . 4 puncte
4. Transcrie patru cuvinte care fac parte din câmpul semantic al c l toriei. 4 puncte
5. Precizeaz o valoare expresiv a repetrii verbului a fi, în prima strof. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei dintre ideea
10. Motiveaz apartenen a poeziei citate la simbolism, prin eviden ierea a dou trsturi existente
în text. 4 puncte
Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre curaj, pornind de la urmtoarea

afirma ie: „Curajul e vederea peste propria fiin i peste orice primejdie a unui scop”. (Nicolae Iorga,
Cuget ri)

dat ; enun area i dezvoltarea conving toare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau contra) adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i evolu ia rela iilor dintre dou personaje implicate în
conflictul dramatic dintr-o dram studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru dintre elementele textului dramatic, semnificative pentru realizarea personajelor
alese (tem, subiect dramatic, conflict dramatic, intrig , rela ii temporale i spaiale, act, scen/ tablou,
replic , indicaii scenice, mijloace/ procedee de caracterizare, limbajul personajelor etc.), prin referire la
o dram studiat;
- eviden ierea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva statutului lor social i
psihologic;
- relevarea trsturilor celor dou personaje, prin raportare la dou scene semnificative pentru
evolu ia conflictului dramatic;

2

PROBA A
Varianta 50


Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la
textul de mai jos:
Când am pornit, ştiam doar că-i departe
Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam,
Dar unde-i acel unde nu ştiam
Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.
Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite

’
De-atâŃia mulŃi porniŃi naintea mea,
Am colindat călăuzit de-o stea –
Icoana unei lumi întrezărite,
Dar într-o zi o fată – bat-o focul –

Mi-a-ntors din cale pasul obosit…
– Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?...
(Ion Minulescu, Cântec de drum)
1. Alc tuie te câte un enun cu omonimele cuvintelor dar, unde, ei, stea, din text. 4 puncte
2. Indic un rol al liniilor de pauz care încadreaz structura „– bat-o focul –",
din poezia citat . 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri pentru a ilustra polisemia cuvântului drum. 4 puncte
4. Scrie doi termeni din familia lexical a substantivului fat. 4 puncte
5. Precizeaz dou m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
6. Precizeaz tipul de rim i msura versurilor din prima strof. 4 puncte
8. Prezint semnifica ia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
9. Comenteaz, în 8 – 10 rânduri, ultimele patru versuri ale poeziei, prin eviden ierea

Te nume ti tefan/ tefana Antonescu, e ti elev/ elev în ultimul an al unui liceu din Adjud.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare, de 15 – 20 de rânduri, adresat unui
prieten, Marian, elev la un liceu din Sibiu, în care s -i comunici punctul t u de vedere despre urmrile
aderrii rii noastre în Uniunea European. Data redact rii scrisorii este 29.06.2007.

- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de scrisoare; 12 puncte
de punctua ie, a ezarea în pagin). 4 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre un roman realist de tip obiectiv, pornind de la
ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic: [În romanul de tip obiectiv] „naratorul se află totdeauna de
altă parte a baricadei decât personajele, evenimentele şi simŃirile lor; înfăŃişează o lume care există în
afara lui şi poate fi foarte bine închipuită şi în absenŃa lui, adoptă o poziŃie de extrateritorialitate, indiferent
că este un comentator locvace sau un regizor impersonal”. (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)
1
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 51

mai jos:
Deşi pe cer e-aceeaşi lună…

Dar unde e cea de-altădată?
Minciuna vieŃii ce mă-mbată…
E azi o altfel de minciună.
Ca şi atunci, duios răsună

Cavale-n noaptea înstelată,
Şi-n cer zâmbeşte aceeaşi lună ―
Dar unde e cea de-altădată?
A ei lumină argintată
Cu roze albe mă-ncunună,
Şi cântă tot pe vechea strună,
Dar pentru mine e schimbată,
Deşi pe cer e-aceeaşi lună.
(Alexandru Macedonski, Rondelul lunei)
1. Precizeaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urmtoarele
cuvinte: minciun, a rsuna, roz, altdat. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în structura m-mbat. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul via. 4 puncte
4. Alctuie te dou enun uri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului strun. 4 puncte
5. Transcrie cei doi termeni ai unei antiteze din textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, cele cinci versuri finale, prin eviden ierea rela iei
dintre ideea poetic i mijloacele artistice folosite. 4 puncte
9. Prezint semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei citate. 4 puncte
10. Ilustreaz conceptul opera ional lirism subiectiv, prin eviden ierea a dou tr sturi
existente în text. 4 puncte
Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre demnitate, pornind de la urm toarea
afirma ie: „La întâmplări grele să te pleci, dar nu de tot să te smereşt*i”. (Iordache Golescu, Proverbe
comentate)
*a se smeri - a avea o atitudine umil , modest , supus , plin de respect

dat; enun area i dezvoltarea conving toare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau contra) adecvate
precizat .
1
Scrie un eseu, de 2 3 pagini, în care s prezin i un cuplu* de personaje dintr-o nuvelă studiat. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- eviden ierea statutului ini ial i/ sau a tipurilor umane reprezentate de personajele alese;
- relevarea tr s turilor fiecruia dintre cele dou personaje, eviden iate în raport cu tema sau
conflictul nuvelei alese;
- exemplificarea a dou modalit i de caracterizare a personajelor din cuplu, prin secven e narative
sau prin citate comentate;
- integrarea adecvat, în cuprinsul eseului, a patru dintre urm toarele concepte opera ionale,
semnificative pentru prezentarea cuplului de personaje (proză narativă, instanŃe ale comunicării
narative, tipuri de personaje, conflict, perspectivă narativă, episod, relaŃii temporale şi spaŃiale,
secvenŃă narativă, pauză descriptivă, incipit, final, registre stilistice etc.), prin referire la nuvela
studiat.

2

PROBA A
Varianta 52
mai jos:
Din al oglindei luciu rece
De ap -adânc , — se desface
O lini te de dulce pace,
Ce-ntregul suflet mi-l petrece.
Obida vrând s m înece,

Zadarnic firea i-o preface.
Din al oglindei luciu rece
Uitarea numai se desface.
Chiar dorul vie ii-n mine tace —

Izvor ce gata e s sece;
i pe-al meu chip, ce-n umbr zace,
Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.
(Alexandru Macedonski, Rondelul oglindei)
pace, zace, obida, vis. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea cratimei în versul al doilea al poeziei. 4 puncte
3. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al cuvântului oglind . 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul suflet. 4 puncte
5. Precizeaz o valoare expresiv a timpului prezent al verbelor din prima strof a poeziei citate. 4 puncte
7. Precizeaz dou trsturi ale poeziei simboliste, care se regsesc în textul dat. 4 puncte
8. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în prima strof a poeziei date. 4 puncte
9. Comenteaz, în 8 – 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei
10. Prezint semnifica ia refrenului în poezia citat. 4 puncte
Te numeti Ionu / Ioana Apetroaie, eti elev/ elev în ultimul an al unui liceu din Iai. Redacteaz, pe o
pagin distinct a foii de examen, o scrisoare, de 15 – 20 de rânduri, adresat unui prieten, Cristian,
student la Facultatea de Automatic i Calculatoare din Bucureti, în care s-i comunici punctul tu de
vedere despre impactul internetului asupra vie ii unui tânr din ziua de azi. Data redactrii scrisorii este
29.06.2007.

- s respec i normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, aezarea
în pagin, lizibilitatea. 4 puncte
acord numai dac rspunsul respect limita minim de spa iu precizat.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre o comedie studiat, pornind de la ideile exprimate
în urmtoarea afirma ie critic: „Tendin a comediei este de a- i reduce personajele la scheme morale
abstracte, cu simpl func ionalitate comic. În acest sens, comedia constituie, poate cea mai
<<universal >> compunere literar, apropiat cel mai mult de condi ia abstrac iunii i a esen ei: câteva
gesturi, procedee, figuri plastice stereotipe, în situa ii invariabile, tipizate”. (Adrian Marino, Dic ionar de idei
literare)
punct).
In vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.
2

PROBA A
Varianta 53
de mai jos:
Au vuit prelung ca vântul p s rile migratoare
Peste casa p rinteasc unde ieri m-am reg sit
Singur cu lumina, care galben venea din soare,
În odaia de-alt dat s -mi ureze bun sosit.
Toamn , iat -ne-mpreun , gospodin ce por i cheia

Ruginit , ca o frunz , a trecutului meu mort.
Toamn , iat -ne al turi, noi cu visul, pe aleea
Nucilor ce ancoreaz pentru iarn -n al t u port.
Precum seara, pe câmpie când fâ ii se prinde cea a,

Tot auzi sunând vecernii* i nu tii de unde vin,
Sub frunzarele r rite amintirea cheam via a,
Dar trecutul îi r spunde ca un clopot în declin.
Zile albe, zile negre… ce str ine, ce departe,

Buclele în care dorul meu de cer l-am îngropat…
Toamn , las -m s mângâi p rul t u de frunze moarte,
P rul t u de aur ro u i de soare întrupat.
(Ion Pillat, Toamn)
*vecernie, s.f. – slujb religioas care se face spre sear , în ajunul sau în ziua unei s rb tori biserice ti
urm toarele cuvinte: singur, odaie, vis, dor. 4 puncte
2. Explic utilizarea virgulei în primul vers din strofa a doua. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adverbului ce în fragmentul ,,…ce strine, ce departe”. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini artistice ale toamnei. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin eviden ierea
10 Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, încadrarea poeziei
în direcia tradiionalist. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre eroism, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Nu numai c eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputin s -l r spl te ti”. (Nicolae Iorga,
Cugetri)

precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i mijloacele de realizare a comicului de caracter i

de moravuri, într-o comedie studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru trs turi ale speciei dramatice comedia, prin referire la o oper literar studiat;
- eviden ierea mijloacelor de realizare a comicului de moravuri în opera literar aleas, prin referire la
tem i la conflict;
- exemplificarea mijloacelor de realizare a comicului de caracter, prin referire la dou personaje ale
textului literar studiat;
- exprimarea unei opinii cu privire la rolul comicului de caracter i al comicului de moravuri, în textul
literar ales.

2

PROBA A
Varianta 54
de mai jos:
Pe aleea-nalt de castani
Taina, toamna, timpul mi se joac .
Simt: m-ajung din urm vechii ani,
Zurg l ii lor o s m -ntreac ,
Sun pe aleea de castani.
Vii de unde? din ce veac? din ce mormânt?

În berlina* fo nind surd pe frunza moart
Nim nuia ori a mea? pe vecie ori nicicând?
Timpul, toamna, taina mi se poart
Blând în zori, greu în amiaz, lin în mormânt.
Pe aleea veche niciun om,

Nicio frunz , pe castanii de c rbune,
Doar trecutul: cucuvaie într-un pom.
Und’ i-e râsul? unde plânsul? s mai sune
Pe alee, în surdin , ca prin somn.
Alb cas , neagr frunz , putred parc:

Roata timpului î i pierde uruirea.
Taina vremii mân umbrele în arc.
Numai toamna mi-a r mas i amintirea
Alb -n zare, sur -n cas , neagr -n parc.
(Ion Pillat, Elegie)
* berlin, s.f. – trsur mare, închis , cu dou banchete a ezate fa în fa
1. Transcrie, din textul dat, patru termeni din câmpul semantic al cuvântului timp. 4 puncte
2. Explic utilizarea apostrofului în structura ,,Und’ i-e râsul?”. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a pierde. 4 puncte
4. Men ioneaz o valoare expresiv a gerunziului foşnind, în a doua strof a poeziei. 4 puncte
7. Precizeaz dou m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
8. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în a treia strof a poeziei. 4 puncte
9. Prezint , în 6 – 8 rânduri, semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poeziei date. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei dintre ideea
Te nume ti Daniel/ Daniela Vasilescu, locuie ti în ora ul Bra ov i ai participat la o dezbatere despre
impactul mass-media asupra vie ii tinerilor de vârsta ta.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat
prietenului t u, Adrian, din Ploie ti, în care s-i comunici punctul tu de vedere asupra acestei probleme.
Data redact rii scrisorii este 29.06.2007.
1
Scrie un eseu, argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre nuvela psihologic , pornind de la ideile

exprimate în urmtoarea afirma ie critic: ,,Dar prin ea îns i, psihologia nu poate decât s preg teasc
crea ia literar ; iar în opera îns i, adev rul psihologic nu are valoare artistic decât dac -i m re te
coeren a i complexitatea – dac , pe scurt, este art ”. (René Wellek, Austin Warren, Teoria literaturii)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 55

de mai jos:
Un cronc nit r zle r sun crunt
i-mpr tie nelini te pe drum;
Iar seara-n câmp se deap n m runt,

esând cu fulgii vân t giulgi de scrum.
Strivit în pumni de nouri, cerul des

Îngenuncheaz , mohorât, pe z ri;
i drumul singur, r t cit pe es,
S-afund , chiop tând, în dep rt ri.
Trecu – de când ! – i ultimul drume !

(A mai r mas vreo urm prin noroi?)
Un biet copac se clatin r zle ,
Cu trupul frânt i crengile vâlvoi.
V zduhu-n zdren e-atârn pe câmpie,

Se-ncrunt -n z ri sprânceana unui dâmb*.
Pe-aicea vântul sufl ve nicie,
i Timpul prin noroi, p e te strâmb!
(Alexandru Philippide, Desen murdar)

* dâmb, s.n. – colin ; form de relief mai mic decât dealul
urm toarele cuvinte: nelinişte, des, mohorât, ve nicie. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în structura şi-mprăştie. 4puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul drum. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adverbului mărunt, în prima strof a poeziei. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care con in imagini ale iernii. 4 puncte
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi existente în text, prezen a descrierii în poezie. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, în care s- i exprimi opinia despre munc i
bani, pornind de la urmtoarea afirma ie: ,,Alt pâine cump r banul muncit i alt pâine fur banul
iret”. (Tudor Arghezi, Pravilă de morală practică)

precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s ilustrezi particularit i ale basmului cult, prin referire la o
oper studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale basmului cult;
- exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului studiat;
- prezentarea construc iei subiectului în basmul cult studiat;
- caracterizarea unui personaj, prin raportare la dou întâmpl ri/ situa ii semnificative din basmul cult
studiat.

2

PROBA A
Varianta 56
de mai jos:
Pe poteca cu stâlpi rumeni în parc când ai intrat,
Castelul e istoric şi lacul e pătrat.
Cerul cu mâini crăpate de vânt deapănă noapte,
Şi aerul e proaspăt, pe lac, cu gust de lapte.
Amintirea cu miros de colb pătrunde-n nări.

Ni-s sufletele două Ńări – pe aceeaşi hartă.
Cât pământ ne desparte acum, şi câte gări!
Nemărginirea gâtu-şi întinde între noi.

Amintirea-i cu miros de colb şi de gunoi.
Cu gândul cerci adâncul trecutului să-l măsuri.
Pe apă vântul trece cu foşnet de mătăsuri.
De-aici pădurea-ncepe cu scorburi şi cu cerbi.
Tac când mă-ndemni la vorbă, răspund când nu
mă-ntrebi.
Nepregătite vorbe s-adună-n colŃul gurii.
ÎŃi dau înapoi gândul din marginea pădurii
Şi sufletul pe care, zălog*, Ńi l-am păstrat.
Castelul e istoric şi lacul e pătrat.

(Alexandru Philippide, Stil)
* zălog, s.n. – garanŃie, gaj, chezăşie
1. Alc tuie te dou enun uri în care s ilustrezi omonimia cuvântului lac. 4 puncte
2. Explic utilizarea cratimei în structura m-ndemni. 4puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul vorb. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adjectivelor pronominale nehotrâte cât i câte în versul
,,Cât pământ ne desparte acum, şi câte gări”. 4 puncte
7. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în versul ,,Nemărginirea gâtu-şi întinde
între noi”. 4 puncte
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi, prezen a descrierii în poezie. 4 puncte
Te nume ti Dorin/ Dorina Teodorescu i locuie ti în ora ul Timi oara. Redacteaz , pe o pagin
distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat prietenului tu, George, din
Brila, în care s -i comunici punctul tu de vedere despre impactul telefoniei mobile asupra vie ii de zi cu
zi. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre o nuvelă fantastică studiat, pornind de la ideile
exprimate în urm toarea afirma ie critic: ,,Pentru ca fantasticul să-şi impună regimul este nevoie de o
adevărată fisură a ordinii existente, de o irupŃie directă, brutală şi invinccibilă a «misterului» în cadrul
mecanismelor şi previziunilor cotidiene ale vieŃii; invazia sacrului în teritoriul ordinii laice, profane; a
supranaturalului în mijlocul naturalului; a faptului inadmisibill, absurd, imposibil, monstruos, în plin
determinism comod şi previzibil”. (Adrian Marino, Dic ionar de idei literare)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 57

de mai jos:
M -nvârt, ca floarea-soarelui, pe câmp,

Dup f ptura ta str lucitoare,
Iar când apui în zarea c l toare
Obrazul mi-l aplec c tre p mânt.
Stau

noaptea-ntreag aplecat a a
i numai când r sari tu diminea a,
Desc tu ând din neguri fruntea grea
Eu îmi ridic setos spre tine fa a.
Sorb razele pe care le trimi i

Pe

câmpul plin de-o harnic speran ,
i simt, treptat, cum nervii mei trudi i
Se umplu de-o frenetic substan .
Aceasta

îmi str bate trupu-ntreg,
i-mi urc prin arterele rebele,
Cu toate florile fiin ei mele.
Pân când, împlinit, rodesc i leg
(Radu Stanca, Floarea-soarelui)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
f ptura, desc tu ând, trudi i, frenetic . 4 puncte
2. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele noapte i trup s aib sensuri conotative. 4 puncte
3. Motiveaz folosirea cratimei în structurile m -nvârt i floarea-soarelui. 4 puncte
4. Transcrie patru termeni care apar in câmpului semantic al luminii. 4 puncte
5. Precizeaz patru m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz m sura i tipul rimei. 4 puncte
8. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în prima strof . 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, ultimele dou strofe ale poeziei, prin eviden ierea rela iei
10. Prezint semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poetic dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre adev r, pornind de la urm toarea
afirma ie: „Nu e greu s g se ti adev rul, e greu s ai dorin a de a-l g si”. (Nicolae Iorga)

precizat.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre direc ia modernist promovat de E. Lovinescu

în cultura român , ilustrând-o cu un text narativ adecvat, pornind de la afirma ia criticului, conform creia
,,scriitorii [trebuie] judeca i i din punctul de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vie ii
noastre sociale i culturale, dar i din punctul de vedere al efortului de diferen iere fa de ceea ce a fost
înainte, diferen iere de material de inspira ie, în sensul evolu iei preocup rilor momentului istoric, i de
expresie, în sensul capacit ii limbii de a se innoi prin imagine i armonie”.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 58

de mai jos:
În

vesperala* simfonie troneaz lini tea regal
i parcul rozelor senza ii cu-ndoliate crisanteme
Sonor de teapt cascadarea de note vagi în catedral
Orisontând în ritmul mistic albumul stinselor poeme...

i-n aiurarea muribund convoi de ore funerare
P tau lin oliul de mistere cloroformate în surdin ,
Pe când banalele foburguri* filtrau t cuta orchestrare
A cimitirului spasmodic iluminat de luna plin .
O, socluri diafanizate de nostalgii i de torente,

Cânt ri funebre de silabe crispate în amurgul trist!
Ce rugi bizare palpitar în la bemol, când transparente
Se desinau în atmosfer pe cerul dur de ametist?
Alcovuri* magice, safire puncteaz pacea violet .

Cu gesturi pale i acute spre negre sfere siderale,
În

calmul pur al simfoniei apare-o neagr siluet .
i lini tea regal cade cu emana ii vesperale...
(George Topîrceanu, Armonii vesperale)
*vesperal, adj. – de sear
*foburg, s.n. – periferie, suburbie
*alcov, s.n. – dormitorul unei femei
1. Alc tuie te dou enun uri prin care s ilustrezi omonimia cuvintelor cer i note. 4 puncte
2. Transcrie dou cuvinte a cror form ar prezenta abateri
din punctul de vedere al normelor limbii literare actuale. 4 puncte
3. Explic folosirea a dou semne de punctua ie diferite, din strofa a treia. 4 puncte
4. Argumenteaz rolul stilistic al folosirii verbului la modul gerunziu în versul
,,Orisontând în ritmul mistic albumul stinselor poeme...”. 4 puncte
5. Men ioneaz patru teme/ motive literare prezente în text. 4 puncte
6. Eviden iaz rolul cromaticii în realizarea atmosferei poeziei. 4 puncte
7. Transcrie, din strofa a treia, câte un vers/ o structur în care apar o imagine vizual ,
Respectiv, una auditiv . 4 puncte
8. Men ioneaz patru tr sturi ale esteticii simboliste, prezente în text. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, ultima strof a poeziei, prin eviden ierea rela iei
Te nume ti Silviu/ Silvia Leonte, ai absolvit Liceul Teoretic „Octavian Goga”, e ti din Sibiu i locuie ti
pe strada Nicolae B lcescu, la num rul 18. Dore ti, pentru perioada vacan ei de var , s te angajezi la
Compania de Asigurri ,,Viitorul”. Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o cerere
adresat directorului companiei, prin care s solici i o audien , în vederea angajrii, pe o durat
determinat. Data redactrii cererii este 29.07 2007.
1
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i personajul tipic într-o crea ie realist
în proz , studiat , pornind de la urmtoarea afirma ie a lui Georg Lukacs: „Categoria central , criteriul
fundamental al concep iei literaraturii realiste este tipul, mai precis acea sintez special care, atât în
câmpul caracterelor, cât i în acel al situa iilor, une te organic genericul i individualul. Tipul devine tip,
nu prin caracterul de medie i nici chiar prin caracterul s u individual, oricât de aprofundat, cât mai
curând prin faptul c în el conflueaz i se întemeiaz toate momentele determinate din punct de vedere
uman i social, esen iale unei perioade istorice”.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 59
de mai jos:
Inima mea te cheam din noapte

când dorm orologiile în piatr ,
când stelele se sting ca oapte,
când tresar c rbunii pe vatr .
Ochii t i se deschid în mine

ca doinele în veghile stânii,
ca nuferii în iezere line,
ca luna pe fundul fântânii.
Visul nostru de via i moarte

ca iedera boltit ne îmbie
sub umbrarul ei de vecie
cu lan urile-i prinse de soart .
(Ion Vinea, Insomnii)
1. Alc tuie te câte un enun , în care cuvintele inima i stelele s aib sens conotativ. 4 puncte
2. Transcrie, din textul dat, dou cuvinte din câmpul semantic al cuvântului noapte. 4 puncte
3. Men ioneaz un rol al folosirii cratimei, în ultima strof. 4 puncte
orologiu, a (se) stinge, veghe, boltit. 4 puncte
5. Precizeaz patru m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în poezia dat .4 puncte
7. Exprim - i opinia despre semnifica ia înlocuirii pronumelor i a verbelor la
persoana a II-a singular, cu persoana I plural, în ultima strof a poeziei. 4 puncte
8. Prezint semnifica ia repetrii compara iei, din strofa a doua. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, ultimele dou strofe ale poeziei, prin eviden ierea rela iei
10. Prezint semnifica ia titlului, în rela ie cu textul poetic dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre bog ie, pornind de la urm toarea
afirma ie: „Nu s fii bogat te face fericit, ci s devii bogat”. (Stendhal)

precizat.
1
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale nuvelei psihologice, prin referire la o
oper literar studiat , apar inând unui autor canonic.
- precizarea a patru caracteristici ale speciei nuvel psihologic , existente în opera literar studiat;
- relevarea a patru particularit i ale discursului narativ (alternan / înl n uire, elips , incipit, final,
pauz descriptiv , perspectiv narativ etc.), în nuvela aleas;
- prezentarea construc iei subiectului în nuvela aleas, cu integrarea adecvat a conceptelor
opera ionale specifice: ac iune, conflict, rela ii temporale i spa iale;
- eviden ierea rela iilor dintre dou personaje din nuvel, prin comentarea a dou scene semnificative
pentru evolu ia conflictului.

2

PROBA A
Varianta 60

de mai jos:
E iarn , url criv ; în vatr -i foc s rac;

i ninge, ninge, ninge; ca-ntr-un sfâr it de veac,

natura- i d solemn agonicul r suflet,

i-atâta somn i moarte i-atâta alb e-n suflet,
de parc ninge-ntr-însul necontenit de-un veac.

De frig te-nghemi, i-o racl î i pare-odaia toat ;

de prin hogeaguri fumul se-ncercuie te roat

i ciori ca de funingeni a teapt-un hoit trântit;

i gândurile pleac în stol funinginit,
ca ciorile ce, negre, dau peste-ntinderi roat .
(B. Fundoianu, Hiems*)
* hiems (lat), s.f. – iarn
*hogeaguri, s.n. – co uri
1. Transcrie, din prima strof, patru cuvinte din câmpul semantic al iernii. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea cratimei în structura pare-odaia. 4 puncte
3. Alc tuie te dou propozi ii cu omonimele cuvintelor somn, respectiv, natura. 4 puncte
4. Men ioneaz o valoare expresiv a repet rii a formei verbale ninge, în poezie. 4 puncte
5. Explic semnifica ia dou figuri de stil diferite din prima strof a poeziei. 4 puncte
6. Precizeaz rolul stilistic al folosirii persoanei a II-a a verbelor în strofa a doua. 4 puncte
8. Exprim - i opinia în legtur cu prezen a contrastului cromatic alb-negru în text. 4 puncte
Te nume ti Alin/ Alina Stoian, locuie ti în ora ul Gala i, ai absolvit liceul i dore ti, în perioada
vacan ei de var , s te angajezi la restaurantul McDonald’s, ca vânztor. Adreseaz directorului acestei
firme o scrisoare de inten ie, de 15-20 de rânduri, în care s prezin i nivelul preg tirii i calit ile care te
recomand pentru aceast activitate, solicitând angajarea pe o perioad determinat . Data redactrii
scrisorii este 29. 06. 2007.
Aten ie! În scrisoare trebuie:

- s respec i normele de de exprimare, de ortografie i de punctua ie. 4 puncte
acord numai dac r spunsul se încadreaz în limita minim de spa iu precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre perspectiva narativ într-o oper epic studiat,

pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic : „Naratorul este fie un personaj în carne i

oase, cu biografie i psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor (persoana I

ca narator); fie o voce neutr , asem n toare cu aceea impersonal , dar care î i însu e te pân la
identificare punctul de vedere al câte unui personaj”. (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe).
1


– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 61
mai jos:
La 1852, în ziua când s-a sfin it paraclisul spitalului din Târgul-Neam ului i s-a deschis coala
domneasc de acolo, eu, împreun cu al i b ie i, isonari ai bisericei, stam aproape de Ghica-vod , care era
fa la acea serbare, încunjurat de o mul ime de lume, i nu ne mai s turam privindu-l. i el, frumos la chip i
blând cum era, v zându-ne pe mai to i de-a rândul, îmbr ca i cu c me uice cusute cu bibiluri i albe cum e
helgea, cu bondi e mândre, cu i ari de igaie i înc l a i cu opincu e, sp la i curat i piept na i, cu ru inea
zugr vit în fa i cu frica lui Dumnezeu în inim , arunc o privire p rinteasc spre noi, i zise:
– Iat , copii, coala i sfânta biseric , izvoar le mângâierii i ale fericirii suflete ti; folosi i-v de ele i v
lumina i, i pre Domnul l uda i!
Aceste vorbe, rostite de gura domneasc , au br zdat adânc inima norodului adunat acolo, i f r
întârziere coala s-a umplut de b ie i dori i de înv tur , între care eram i eu, cel mai bun de hârjoan i
sl vit de lene ; lene f r p reche m f cusem, c ci mama, dup cât minte avea, nu se îndura s m mai
trimit acum nici la o cof de ap , numai s înv carte i s m fac pop , ca p rintele Isaia Duhu, profesorul
nostru.
Bun mai era i p rintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu s -l ierte! Pus-a el b ie ii în
rânduial cum nu mai v zusem pân atunci; cump ra-ni el vara, din banii s i, cofe de zmeur i fel de fel de
puricale de ni da s mânc m, i, mai în toat sâmb ta ne înc rca în o droag de-a M n stirii Neam ului i
ne ducea la st ri ie, s d m examen dinaintea stari ului Nionil, un b trân olog, care ne sf tuia cu duhul
blânde ei s ne inem de ceaslov i psaltire; c ci toate celelalte înv turi, zicea el, sunt numai ni te ereticii,
care mai mult am r sc inima i tulbur sufletul omului. Dar fost-a scris p rintelui Duhu s nu asculte în totul
sfaturile cuviosului stari , ci s ne înve e i câte oleac de aritmetic , de gramatic , de geografie i din toate
câte ceva, dup priceperea noastr .
Odat , venind p rintele Duhu sup rat foc de la mon stire, ne dete la regula de trei tema urm toare:
– Dac o para luat pe nedreptul î i m nânc o sut drepte, apoi ese mii lei (leafa mea pe un an), care
mi-a oprit-o stari ul Nionil, pe nedreptul, câte parale drepte vor mânca de la Mon stirea Neam ului?
– Dou zeci i patru de milioane de parale, cinstite p rinte, sau ese sute de mii de lei, r spunse unul
dintre noi, cu crida la tabel .
– Ia s -mi fac , Nic O lobanu, încredin area, zise p rintele Duhu.
Nic O lobanu, ca de obicei, se scoal în picioare, cât mi i-i melianul, i se roag de iertare, spuind c -l
doare capul.
(Ion Creang , Amintiri din copil rie)
1. Alc tuie te patru enun uri prin care s ilustrezi polisemia cuvântului cap. 4 puncte
2. Precizeaz rolul stilistic al folosirii cratimei în structurile: cump ra-ni, fost-a. 4 puncte
3. Men ioneaz câte un antonim pentru fiecare dintre urmtoarele cuvinte:
blând, lene , am r sc, tulbur . 4 puncte
4. Precizeaz sensul din context al urmtoarelor structuri: era fa , de-a rândul. 4 puncte
5. Men ioneaz dou m rci ale oralit ii, prezente în text. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou tr sturi ale domnitorului Ghica-vod. 4 puncte
7. Prezint tipul perspectivei narative, existente în textul dat. 4 puncte
8. Motiveaz apartenen a textului la realism, prin prezentarea a dou tr sturi ale acestui
curent literar, existente în text. 4 puncte
9. Exprim - i opinia, într-un text de 6 – 8 rânduri, cu privire la coala de odinioar,
a a cum apare ea prezentat în fragmentul citat. 4 puncte
10. Comenteaz, în 8 – 10 rânduri, urmtorul fragment, prin eviden ierea rela iei dintre idee
i mijloacele artistice: „...f r întârziere coala s-a umplut de b ie i dori i de înv tur ,
între care eram i eu, cel mai bun de hârjoan i sl vit de lene ; lene f r p reche
m f cusem, c ci mama, dup cât minte avea, nu se îndura s m mai trimit acum
nici la o cof de ap , numai s înv carte i s m fac pop , ca p rintele Isaia Duhu,
profesorul nostru...”. 4 puncte
1
Scrie, în 10 – 15 rânduri, rezumatul textului citat din opera literar Amintiri din copil rie, de la
Subiectul I.
Aten ie! În realizarea rezumatului, trebuie:
- s respec i conven iile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv, la persoana a III-a; evitarea
cuvintelor i a expresiilor din limbajul curent; renun area la citate i eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect etc); 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secven elor narative în
ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunztoare secven elor narative men ionate etc.);
8 puncte
- s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i raportul autor-eu liric, pe baza unei poezii moderniste
studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- motivarea apartenen ei la direc ia modernist a poeziei studiate, prin indicarea a patru trs turi ale
acesteia, identificabile în text;
- ilustrarea acestor trsturi, prin referiri la poezia studiat ;
- eviden ierea specificului limbajului i al expresivit ii textului poetic studiat;
- exprimarea unei opinii despre raportul autor–eu liric prezent în textul ales.

2

PROBA A
Varianta 62
mai jos:
Şi după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata şi mama pentru mine, până ce a venit
vara aceea, pe la august, şi cinstita holeră de la 48 şi a început a secera prin Humuleşti în dreapta şi în
stânga, de se auzea numai chiu şi vai în toate părŃile. Şi eu, neastâmpărat cum eram, ba ieşeam la pârlaz,
când trecea cu mortul pe la poarta noastră şi-l boscorodeam cu cimilitura:
ChiŃigaie, gaie, ce ai în tigaie? [...]
Ba îl petreceam până la biserică şi apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci
poleite, roşcove şi smochine din pomul mortului, de se încrucea tata şi mama când mă vedeau cu dânsele.
Şi ca să mă scape de belea, m-au trimis la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul CărăgiŃei, unde erau şi
oile noastre, să şed acolo până s-a mai potoli boliştea. Însă peste noapte a dat holera peste mine şi m-a
frământat şi m-a zgârcit cârcel; şi-mi ardea sufletul în mine de sete, şi ciobanii şi baciul habar n-aveau de
asta, numai ce se întorceau pe acea parte în Ńipetele mele şi horăiau mereu. Iar eu mă târâiam cum puteam
până la fântână, în dosul stânei, şi pe nimică pe ceas beam câte-un cofăiel întreg de apă. Pot zice că în
noaptea aceea la fântână mi-a fost masul, şi n-am închis ochii nici cât ai scăpăra din amânar. Abia despre
ziuă s-a îndurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus în Humuleşti, cale de două ceasuri cu
piciorul, şi a înştiinŃat pe tata, de a venit cu căruŃa şi m-a luat acasă. Şi pe drum, necontenit ceream apă, iar
tata mă amâna cu momele de la o fântână la alta, până a dat Dumnezeu de am ajuns în Humuleşti. Şi, când
acolo, doftorii satului, moş Vasile łandură şi altul, nu-mi aduc aminte, erau la noi acasă şi prăjeau pe foc
într-un ceaun mare nişte hoştine cu său; şi după ce mi-au tras o frecătură bună cu oŃet de leuştean, mi-aduc
aminte ca acum, au întins hoştinele ferbincioase pe o pânzătură şi m-au înfăşat cu ele peste tot, ca pe un
copil; şi nu pot şti cât a fi trecut la mijloc până ce am adormit mort, şi de-abia a doua zi pe la toacă m-am
trezit, sănătos, ca toŃi sănătoşii; Dumnezeu să odihnească pe moş łandură şi pe tovarăşul său! Şi, vorba
ceea: <<Lucrul rău nu piere cu una, cu două>>. Până-n seară, am şi colindat mai tot satul, ba şi pe la
scăldat am tras o raită, cu prietenul meu Chiriac a lui Goian, un lainic şi un pierde-vară ca şi mine. Dar tata
nu mi-a zis atunci nimică; m-a lăsat în voia mea pentru o bucată de vreme.
(Ion Creang , Amintiri din copilrie)
1. Alc tuie te câte un enun în care fiecare dintre urm toarele cuvinte s aib alt sens
decât cel din textul citat: a petrece, a frmânta. 4 puncte
2. Precizeaz un rol al virgulelor în urmtorul fragment: „Abia despre ziuă s-a îndurat
Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus în Humuleşti”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, dou expresii/ locu iuni. 4 puncte
4. Menioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
a secera, belea. 4 puncte
5. Precizeaz modalitatea de caracterizare a personajului, prezent în fragmentul:
„Şi eu, neastâmpărat cum eram, ba ieşeam la pârlaz [...] ba îl petreceam până la biserică
şi apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, roşcove şi
smochine din pomul mortului”. 4 puncte
6. Eviden iaz dou mrci ale oralit ii, prezente în text. 4 puncte
7. Motiveaz apartenen a textului la realism, prin prezentarea a dou trsturi ale acestui
curent literar, existente în text. 4 puncte
8. Comenteaz, într-un text de 6 – 8 rânduri, urmtorul fragment, prin evidenierea relaiei
dintre idee i mijloacele artistice: „…şi nu pot şti cât a fi trecut la mijloc până ce am adormit mort,
şi de-abia a doua zi pe la toacă m-am trezit, sănătos, ca toŃi sănătoşii; Dumnezeu să odihnească
pe moş łandură şi pe tovarăşul său! Şi, vorba ceea: <<Lucrul rău nu piere cu una, cu două>>”. 4 puncte
9. Exprim - i opinia în legtur cu atitudinea tat lui, a a cum este ea prezentat în finalul
textului citat. 4 puncte
10. Prezint, într-un text de 8 – 10 rânduri, semnificaia titlului, în relaie cu textul dat. 4 puncte
1
Te nume ti Ion/ Ioana Popescu, locuie ti în Bucure ti i ai aflat c fostul t u coleg de coal , Adrian
Ionescu, a publicat prima lui carte de poezie intitulat Suflet de poet.
Redacteaz, pe o pagin distinct, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat fostului t u coleg, în care
s-l felici i pentru publicarea primului volum de versuri.
Scrisoarea ta va începe astfel:
Bucureşti, 29.06.2007
Dragă Adrian,
Am aflat, cu surprindere şi bucurie, că tocmai Ńi-a apărut prima carte de poezie...

- s utilizezi conveniile specifice stilului epistolar; 4 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect, de ortografie
acord numai dac r spunsul se încadreaz în limita minim de spa iu precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care, pornind de la afirma ia lui E. Lovinescu, „Elementul esenŃial al
talentului e originalitatea şi originalitatea înseamnă diferenŃiere.”, s prezin i trsturi ale modernismului
poetic românesc, ilustrându-le cu exemple din crea ia unuia dintre urm torii poe i canonici: Tudor Arghezi,
Lucian Blaga, Ion Barbu.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 63

mai jos:
Din Poeni a vine domol la vale un c l re tân r în buiestru c nit...
N-are de ce s goneasc : soarele nu s-a ridicat nici de dou suli e; înainte de n miez, are s ajung la
conac, la S lcu a, dincolo de jum tatea drumului... Acolo st un ceas, s dea gr un e calului; pân la toac ,
e-n ora , la boierul. Gândindu-se la boierul, se pip ie-n sân – leg tura cu banii st bine.
A trecut de cotul dealului la câmp deschis.
E a doua zi de Sfântul Gheorghe. Ceru-i f r pat cât de slab în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în
zare adânc , sclipe te undoind aerul dimine ii calde, iar în p duri tea de mesteac ni de pe poala din b taia
soarelui, pas rile prim verii se-ngân i care de care se-ntrec în feluri de glasuri.
- Da-ncotro, - ncotro, fl c ule? întreab cineva din urm pe tân rul c l re .
Acesta întoarce capul. Din urm îl ajunge un alt c l re . De unde a r s rit omul acesta? Fiindc , tot
drumul, tân rul, m car c i-a întors privirile de multe ori pe calea umblat , nu a luat seama s mai vin
cineva dup el; chiar a gândit: cât singur tate de diminea pe un drum a a de c utat întotdeauna!
- La vale... r spunde tân rul. Da dumneata?
-Tot la vale.
i cu vorba aceasta strângându- i calul în pulpe, trece al turi înainta ului.
- Drum

bun, fl c ule!
- i dumitale!
- Bine c te-ntâlnii!... Mi-e urât s fiu singur, mai ales la drum.
C l torul dup chip i port e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de cari umbl pân sate dup daraveri;
un ro codan gr suliu, cu fa a vioaie; cârn i pistrui; dar om pl cut la înf i are i tovar glume ; numai atâta
c e sa iu, i când se uit drept în ochii tân rului, îi face a a, ca o ame eal , cu un fel de durere la
apropietura sprâncenelor.
Merg ei astfel domol al turi în buiestru c nit, vorbind mai de una, mai de alta, i r mâne lucru hot rât
c se opresc împreun la conac pentru o gustare; i din vorb -n vorb , nici nu prind de veste când ajung aici
aproape s intre-n S lcu a. Cotind la stânga, de dup tufi ul movilei pe care st biserica, li se arat , ca la o
b taie de glon , coperi ul nou de tinichea al turnului str lucind în soare.
Tân rul îndeamn calul inând scurt zbala. Calul ia vânt. Trecând prin fa a bisericii, fl c ul î i face
cruce. Atunci aude pe tovar ul, r mas câ iva pa i înapoi, râzând grozav. Întoarce capul: tovar ul nic ieri...
Mare minune!... Unde a putut pieri? A intrat în p mânt?
Nu... e la han... Îl a teapt subt umbrar...
(I.L. Caragiale, La conac)
domol, a rsrit, vioaie, a pieri. 4 puncte
2. Precizeaz valoarea expresiv a semnelor de punctua ie din fragmentul „Mare minune!...
Unde a putut pieri? A intrat în p mânt?” 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri în care cuvintele aer, respectiv, soare s aib sensuri conotative. 4 puncte
4. Men ioneaz sensul expresiilor nu a luat seama, nu prind de veste. 4 puncte
5. Precizeaz momentul subiectului din care a fost extras textul. 4 puncte
6. Men ioneaz instan a narativ din textul dat. 4 puncte
7. Motiveaz succesiunea de construc ii exclamative i interogative din text:
,,Mare minune!... Unde a putut pieri? A intrat în p mânt?”. 4 puncte
8. Comenteaz textul urmtor, în 6 – 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre idee
i mijloacele artistice: „E a doua zi de Sfântul Gheorghe. Ceru-i f r pat cât de slab în tot
largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adânc , sclipe te undoind aerul dimine ii calde,
iar în p duri tea de mesteac ni de pe poala din b taia soarelui, pas rile prim verii se-ngân
i care de care se-ntrec în feluri de glasuri.” 4 puncte
9. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului, prezente în textul dat. 4 puncte
10. Exprim- i opinia despre tovarul de drum al tânrului, prin referire la dou trsturi
ale personajului. 4 puncte
1
Scrie, în 10-15 rânduri, rezumatul textului din opera literar La conac, de la Subiectul I.
Aten ie! În elaborarea rezumatului, trebuie:
8 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale simbolismului, prin referire la dou
dintre poeziile lui George Bacovia. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- motivarea apartenen ei liricii lui George Bacovia la curentul simbolism, prin referire la patru tr sturi
specifice;
- prezentarea a dou elemente ale imaginarului poetic simbolist, în textele alese;
- identificarea ideii/ mesajului poetic prin ilustrarea cu simboluri/ imagini/ secven e poetice semnificative
din cele dou poezii alese;
- eviden ierea specificului limbajului i al expresivit ii în cele dou poezii.

2

PROBA A
Varianta 64
mai jos:
Era odat , la Bagdad, sub domnia str lucitului calif Harun-al-Ra id, un negu tor bogat, care avea o
nevast b trân i un fecior, Abu-Hasan, crescut pân la vreo treizeci de ani strâns de aproape în toate
privin ele. Negu torul a murit, i Abu-Hasan a intrat în st pânirea avu iei pe care o gr m dise tat -s u o
via întreag . Fiul a f cut altfel de cum f cuse tat l. În tinere e nu c p tase niciodat o para mai mult decât
îi trebuia ca s - i duc via a; acum a pus de gând s cheltuiasc potrivit cu mijloacele pe care i le adusese
soarta. Astfel, i-a împ r it averea în dou p r i: cu o parte a cump rat acareturi, care-i aduceau destul venit
ca s poat tr i cum se cuvine, f r s s-ating de capete*; iar cu cealalt jum tate, în bani sun tori, a
hot rât s se pun pe petreceri, încailea s - i destoarc r bd rile suferite sub str nicia în care-l inuse
tat -s u pân la acea vârst coapt ; dar s-a jurat c n-are s mai cheltuiasc apoi nimic peste aceast
sum , dup ce i-o face toate chefurile. În acest scop, Abu-Hasan a strâns împrejuru-i o ceat de vârsta i
de teapa lui, i de-acolo s-a gândit numai cum s -i fac a- i petrece vremea în chipul cel mai pl cut. A adar
nu s-a m rginit la prânzuri i ziafeturi cu mânc ri i b uturi care mai de care mai rare i mai scumpe; a mai
adus i tarafuri de l utari i cânt re ii cei mai vesti i; i pe urm , d n uitoarele i d n uitorii cei mai ale i din
ora ul Bagdad.
Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hasan în cheltuieli atât de
nem surate, încât n-a putut-o duce a a mai mult de un an.
Cum n-a mai întins mas mare, prietenii s-au f cut nev zu i; ba nici nu-i mai întâlnea oriunde i-ar fi
c utat, fiindc fugeau de el îndat ce-l z reau, i dac din întâmplare da piept în piept cu vreunul i vrea s -l
opreasc s -i spun ceva, acela î i cerea iert ciune, c -i e degrab i n-are vreme de vorb , i pleca p-aici
încolo.
Pe Abu-Hasan mai mult l-a mâhnit p r sirea din partea prietenilor, decât îl încântase mai înainte
semnele lor de dragoste. Odat , mâhnit, dus pe gânduri, cu capul plecat a intrat în odaia m -sii i s-a a ezat
pe marginea divanului departe de ea.
– Ce ai, fiule? a-ntrebat b trâna. De ce e ti a a de pocâltit i n-ai chef de loc? S fi pierdut tot ce ai pe
lume i tot n-ai fi a a de op rit... tiu c , dup câte cheltuieli nebune ti ai f cut, nu- i mai r mân mul i bani
sun tori. Erai st pân pe avutul t u, i eu n-am vrut s m -mpotrivesc purt rilor tale nesocotite, mai ales
tiind c i-ai p strat cuminte jum tate din avere... i d-aia nu v d ce te poate adânci acum în a a neagr
mâhnire...
Pe Abu-Hasan, la vorbele b trânei, l-a podidit lacrimile, i a zis:
– Mam , tii în ce chip m-am purtat un an de zile. Am strâns atâ ia prieteni împrejurul meu, i-am îndopat
cu câte bun t i mi-a dat prin gând, pân n-am mai putut, i-acum, când nu mai am ce le da, v d c to i m
p r sesc.
(I.L.Caragiale, Abu-Hasan)
* capete – capital
negu tor, avu ie, ceat , vreme. 4 puncte
2. Explic rolul semnelor de punctua ie din enun ul: – Ce ai, fiule? a-ntrebat b trâna. 4 puncte
3. Nume te mijloacele interne de îmbog ire a vocabularului (derivare, compunere,
schimbarea valorii gramaticale), prin care s-au format urm toarele cuvinte:
treizeci, Abu-Hasan, costisitoare, nem surat. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru expresii/ locu iuni. 4 puncte
5. Men ioneaz instan a narativ din textul citat. 4 puncte
6. Nume te modurile de expunere prezente în text. 4 puncte
7. Precizeaz momentul subiectului din care a fost extras textul. 4 puncte
8. Prezint semnifica ia titlului, în leg tur cu textul citat. 4 puncte
9. Explic, într-un text de 8 – 10 rânduri, urmtoarea afirma ie: „Pe Abu-Hasan
mai mult l-a mâhnit p r sirea din partea prietenilor, decât îl încântase
mai înainte semnele lor de dragoste”. 4 puncte
10. Scrie o caracterizare, de 8 – 10 rânduri, a personajului Abu-Hasan, folosind
numai informa iile oferite de fragmentul dat. 4 puncte
1
Te nume ti Andrei/ Andreea Ionescu, locuie ti în Calafat i î i petreci dou s pt mâni din vacan la
munte, în ora ul Bu teni.
Redacteaz, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de 10 - 15 rânduri, adresat
prietenului t u, Radu, în care s -i descrii frumuse ea peisajului montan. Data redactrii scrisorii este
29.06.2007.
Scrisoarea ta va avea urmtoarea încheiere:
……………………………………………………………………………………………………………….............
În speran a c am reu it s te atrag într-un univers al lini tii i al m re iei pe care numai natura îl poate
crea,
Te îmbr i ez,
Andrei/ Andreea

- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere i încheierea dat ; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare,
de ortografie i de punctua ie). 4 puncte
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i structura, limbajul i expresivitatea unui text poetic
studiat, din lirica lui Ion Barbu, valorificând urmtoarea apreciere critic a lui Tudor Vianu: „Obscuritatea i
ermetismul nu sunt identice. Una este efectul unei caducit i; cel lalt este un stil. Sunt poe i banali i obscuri.
[...] Operele poe ilor care nu ni se d ruiesc dintr-odat merit îns alteori sfor area de a ni-i apropia. Dar aci
st obstacolul de c petenie care se interpune în calea unei potrivite asimil ri a poeziei lui Barbu. Sentimentul
public se închide de cele mai multe ori autorilor dificili, operelor dense, c rora nu în elege s le sacrifice
deprinderile unui confort spiritual”.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 65
de mai jos:
Eminescu era de o vigoare trupeasc extraordinar , fiu adev rat al tat lui s u, care era munte de om i
ca fire gr din de frumuse e, i ar fi putut s ajung cu puteri întregi la adânci b trâne e dac ar fi avut
oarecare purtare de grij pentru sine însu i i ar fi fost, înc de copil, îndrumat a- i st pâni pornirile spre
exces.
El îns era lipsit cu des vâr ire de ceea ce în via a de toate zilele se nume te egoism; nu tr ia prin sine
i pentru sine, ci prin lumea în care- i petrecea via a i pentru ea. Trebuin ele, suferin ele i durerile,
întocmai ca i mul umirile lui individuale, erau pentru dânsul lucruri neb gate în seam . Ceea ce-l atingea pe
el erau trebuin ele, suferin ele, durerile i totdeauna rarele bucurii ale altora. De aceea zicea el c sunt multe
dureri i pu ine pl ceri, nu pentru el, ci pentru lumea oglindit -n sufletul lui.
Nu l-au în eles i nu sunt în stare s -i p trund firea cei ce iau scrierile lui drept manifestare a fiin ei lui
individuale.
El niciodat nu s-a plâns de neajunsurile propriei sale vie i i niciodat nu a dat pe fa bucuria izvorât
din propriile sale mul umiri. Fl mând, zdren uit, lipsit de ad post i r bdând la ger, el era acela i om senin i
vecinic voios, pe care l-ating numai mizeriile mai mici ale altora. Întreaga lui purtare de grij era deci numai
pentru al ii, care dup p rerea lui nu puteau s g seasc în sine mângâierea pe care o g sea el
pierzându-se în privirea lumii ce-l înconjura. „Nenoricirea cea mare a vie ii e – zicea el – s fii m rginit, s nu
vezi cu ochii t i, s tii pu ine, s în elegi r u, s judeci strâmb, s umbli orbecâind prin o lume pentru tine
pustie i s fi nevoit a c uta afar din tine compensa iuni pentru munca grea a vie uirii.” Lui nu-i trebuiau nici
bog ii, nici pozi iune, nici trecere-n societate, c ci se sim ea fericit i f r de ele, i din acest sim mânt de
fericire individual pornea mila lui c tre cei mul i i nem rginitul lui dispre fa de cei ce- i petrec via a în
flec rii ori sporesc durerile omene ti. În întreaga lui scris nu este o singur not de ur , i noi, care-l tim în
toate am nuntele vie ii lui, am r mas adeseori uimi i de firea lui îng duitoare fa cu cei ce se f ceau
vrednici de a fi urâ i. Dispre ul lui se d dea îns pe fa f r de nicio team i adeseori i f r de mil i mai
ales aceasta f cea pe mul i s se fereasc de dânsul.
Dac n-a fost egoist în în elesul comun al cuvântului, înc mai pu in a fost vanitos ori st pânit de
ambi iune: pornirea lui covâr itoare era amorul propriu i nimic nu era în el mai presus de sim mântul de
dignitate.
,,Ceea ce li se poate ierta altora, zicea el adeseori, nu pot s -mi permit eu.”
Eminescu nu era în stare s mint , s treac cu vederea reaua credin a altora, s tac i atunci când
era dator s vorbeasc , s m guleasc ori chiar s lingu easc pe cineva, i în gândul lui cea mai
învederat dovad de iubire i de stim era s -i spui omului i-n bine, i-n r u, adev rul verde-n fa .
(Ioan Slavici, Eminescu – Omul)
1. Menioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
vigoare, a atinge, a fi m rginit, vanitate. 4 puncte
2. Explic folosirea liniei de pauz în enunul: „Nenorocirea cea mare a vieii e – zicea el -– s fii mrginit”. 4 puncte
3. Precizeaz o valoare stilistic a conjunciei „îns” din enunul „El îns era lipsit cu desvârire…” 4 puncte
4. Numete figurile de stil din cele dou structuri lexicale: „munte de om”, „grdin de frumusee”. 4 puncte
5. Explic motivele pentru care, în opinia lui Slavici, Eminescu nu a fost îneles de contemporani. 4 puncte
6. Precizeaz dou aspecte pe care poetul le considera a fi negative, în lumea sa. 4 puncte
7. Comenteaz, într-un text de 6 -10 rânduri, afirmaia lui Eminescu: ,,Ceea ce li se poate ierta
altora nu pot s-mi permit eu”, punând-o în legtur cu informaiile din textul dat. 4 puncte
8. Precizeaz dou modaliti de caracterizare, prezente în portretul literar. 4 puncte
9. Exprim-i opinia, într-un text de 8 – 10 rânduri, cu privire la relaia dintre cei doi scriitori,
Ioan Slavici i Mihai Eminescu, pe baza fragmentului dat. 4 puncte
10. Menioneaz, pe baza textului dat, patru trsturi ale lui Mihai Eminescu - omul,
pe care le consideri ca definitorii pentru personalitatea sa. 4 puncte
1
Te nume ti Florin/ Florina Teodorescu i locuie ti în ora ul Pucioasa. Redacteaz , pe o pagin

distinct a foii de examen, o scrisoare de 15 – 20 de rânduri, adresat prietenului t u, Vlad, din Vatra
Dornei, în care s-i comunici punctul t u de vedere despre portretul literar realizat de Ioan Slavici (Mihai
Eminescu – Omul), reprodus la Subiectul I. Data redactrii scrisorii este 29.06.2007.

Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezini caracteristicile limbajului (expresivitate, ambiguitate,

sugestie) într-o poezie studiat, aparinând direciei moderniste.
- motivarea apartenen ei la direc ia modernist a poeziei studiate, prin indicarea a dou tr sturi ale
limbajului, prezente în text;
- relevarea rolului expresiv a dou dintre urmtoarele niveluri de constituire a mesajului poetic în textul studiat:
fonetic, lexico-semantic, morfosintactic, ortografic i de punctua ie, stilistic;
- evidenierea specificului limbajului i al expresivitii textului poetic studiat.
Not ! Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte
(organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezare în pagin , lizibilitatea – 1
punct).
2


PROBA A
Varianta 66
de mai jos:
Dup aceea Budulea a râs i a zis c -i bine, iar eu am pus scrisoarea la po t i am trimis-o lui Hu u,
care-mi fusese prieten în copil rie, i la care ineam i acum, fiindc era feciorul lui Budulea cel cu fluierul
în erpar*.
Iar Hu u a primit scrisoarea, a cetit-o i s-a întors, apoi s-a dus s s rute mâna episcopului, a venit s
strâng mâna mea i a mers încet acas la p rin ii lui.
De aici înainte Budulea nu mai edea pe prisp i nu mai era gânditor, ci venea iar la ora i le spunea
drume ilor c are un fecior care a fost la colile împ r te ti i acum e scriitor* la episcopie, c ci Hu u urma
cu noi la cursul clerical i era în acela i timp arhivar consistorial*. Dasc lul* Cl i nu prea era mul umit de
aceast prefacere a lucrurilor, dar Hu u îi adusese din Viena un glob pentru coal , o hart a Europei i un
exemplar din Istoria lui Petru Maior; mai adusese i pentru cele trei fete înc nem ritate câte ceva, îi
ar tase în sfâr it, c oriunde omul poate s înve e, dac voie te, i c via a din ora ele mari e prea plin
de încerc ri i nu e pentru un om hot rât a- i petrece via a în cuvioas retragere. Cl i se plimba, dar i
zicea c e mare cinste pentru Cocor ti c tocmai unul din sat s fi umblat prin ri str ine, s fi stat la
Viena i s fie la episcopie.
Eu, în sfâr it, eram iar prietenul i fratele mai mic al lui Hu u. C ci, de i intrând cu ase clase în
teologie, eram un an înaintea lui, sim eam întotdeauna întâietatea pe care i-o d dea vârsta, darurile fire ti
i cuno tin ele întinse ce- i câ tigase printr-o munc serioas i necurmat . Pentru noi to i el era un fel de
izvor de l murire i de sfaturi bune, pentru to i un prieten bun i îndatoritor.

Chiar când râdeam de dânsul, c ci avea unele apuc turi de care trebuia s râzi, nimeni nu râdea
mai din toat inima decât dânsul.
(Ioan Slavici, Budulea Taichii)
*erpar – brâu de piele

*scriitor – (aici) func ionar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale

*consistorial - organ administrativ i disciplinar în conducerea unor biserici
*dasc l – (înv.) înv tor (la ar )
1. Men ioneaz câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiec ruia dintre
urm toarele cuvinte: prefacere, scrisoare, exemplar, cuvioas . 4 puncte
2. Motiveaz utilizarea virgulei în enun ul „Iar Hu u a primit scrisoarea, a cetit-o i
s-a întors, apoi s-a dus s s rute mâna episcopului...” 4 puncte
3. Alc tuie te patru enun uri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a face. 4 puncte
4. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al teologiei. 4 puncte
5. Precizeaz un mod de expunere din fragmentul dat. 4 puncte
6. Ilustreaz dou particularit i ale stilului, prezente în textul dat. 4 puncte
7. Transpune în vorbire direct cuvintele lui Budulea, din primul alineat al textului dat. 4 puncte
8. Nume te patru calit i ale lui Hu u, prezente în text. 4 puncte
9. Ilustreaz , prin referire la fragmentul dat, o calitate general / particular a stilului
(claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; cursivitate,
eufonie, oralitate etc.). 4 puncte
10. Explic în elesul frazei: ,,Cl i se plimba, dar i zicea c e mare cinste pentru Cocor ti
c tocmai unul din sat s fi umblat prin ri str ine, s fi stat la Viena i s fie la episcopie”. 4 puncte
Te nume ti Andrei/ Andreea M nescu, e ti elev la un liceu din Ploie ti i te afli la sfâr it de
sptmân, într-o excursie la munte, împreun cu al i colegi de clas. Cu acest prilej, trimi i o scrisoare
unui prieten, Mihai Florian, rmas acas.
Redacteaz, în 10 - 15 rânduri, continuarea scrisorii cu începutul dat mai jos.
1

Predeal, 29.06. 2007
Salut amice,
Tare m-a bucura s - i v d fa a când cite ti rândurile acestei scrisori. Parc te aud spunând: „E ti iar
la munte, norocosule!”. Ei, da! Sigur c m-am gândit la tine când am trecut prin localitatea natal , pentru
c am dat nas în nas cu bunicii t i. Tocmai se duceau la prim rie”.
....................................................................................................................................................................

- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere i începutului dat; 12 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre modernismul unei poezii studiate, apar inând lui
Lucian Blaga, pornind de la propria mrturie: ,,Poetul este nu atât un mânuitor, cât un mîntuitor al cuvintelor.
El scoate cuvintele din starea lor natural i le aduce în starea de gra ie”.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 67

mai jos:
Podarul c zu pe gânduri cu gândul la pod. Oamenii t ceau în jur i priveau cum vine n valnic i plin din
mal în mal, Siretul cu ape g lbii. icile* s ltau într-una i podul gemea necontenit din încheieturi. În josul
râului lunca era înecat . S lciile cele b trâne pluteau pe ap ca ni te c pi e i soarele lucea în oglinda b l ii
ca un cuibar de foc. i dincolo, în fund, pe culme, ca-ntr-o dep rtat str in tate, se r sfirau satul i cur ile
boiere ti într-o lumin dulce peste ape line.
Oamenii sf tuiau domol.
Deodat podarul zvârli capatul de igar , se suci spre oameni. Întinse mâna ar tând la cela mal stâlpul
de care era legat cap tul odgonului*. Apa-l cuprinsese pân la jum tate i-l b tea spumegând.
- Iaca, acolo-i sl b ciunea... zise el cu lini te. De-acu se duce podul.
- Cum se poate! strig Iordache Nastratin, holbând ochii.
- De-acu i se rupe mo ia în dou ! urm b trânul cu râsu-i r ut cios.
- Apoi am adus oameni... -o poruncit coconul Cilip...
- M i b iete, oamenii au s se uite cum se duce podu i tu ai s le aju i!
Cei din jur râdeau. Cearc a râde i Nastratin i se sc rpin , dup obicei, cu t rie la ceaf .
- Cunosc eu apa asta, gr i mo Pahomie, cum îmi cunosc baba. De treizeci de ani tot slujb boiereasc
fac. -am mai auzit c acuma podul scâr ind i plângând. [...] Stau oamenii pe colea, umbl pe colo, r cnesc
i dau din mâni; Siretele î i caut de treab i ia podul. Parc ce-i po i face? Trebuie s st m i s ne uit m.
Nu-i cum vrem noi; îi cum vrea el.

Undele tulburi se fr mântau cu mânie la cel lalt mal, s pau goluri care alergau rotitoare pe fa a râului.
Podul tremura în gemete ca o fiin , icile se cump neau în toate p r ile. Odgonul sl bea, stâlpul de
dincolo se pleca încet-încet; apa-l b tea furioas , f cea grumaz, încordându-se i izbind.
Oamenii se mi cau acuma cu neorânduial i cu larm , se strigau, porneau în lungul apei descul i, cu
c ngile pe care le g siser la casa podarului.
Pe sforul undelor, sf râm turi de grinzi soseau, amestecate cu gunoaie, cu s lcii smulse care pluteau
rostogolindu-se fantastic. Între ele un vi el umflat, cu pântecele în sus, cu picioarele întinse ap n. Grinzile se
izbir sunând adânc în ici, - i deodat podul începu s pârâie grozav. P rea un ip t de disperare; crescu
i clocotul apei. Odgonul sc p t din partea cealalt . Urm o n ruire pripit de grinzi, de lemne, de scânduri.
icile se hot râr s porneasc la Gala i, prin mijlocul râului, împresurate de sf râm turi. Partea ceast lalt
de pod r mase atârnând. i oamenii, cu c ngile*, f ceau semne zadarnice i comice spre flotila care se
ducea...
- De-acu s-o sfâr it! gr i Pahomie. De întors s-or întoarce ele la loc, c-a a li-i datina. i erpele sta de
odgon iar îl leg m de stâlp... Mare huiet; cumplit lucru-i apa! Numai baba mea, s raca, n-aude. Ea ede ca
totdeauna în cotru a ei. Poate s trag i cu tunu c habar n-are!
(Mihail Sadoveanu, Venea o moar pe Siret)
* aic - luntre f cut dintr-un trunchi de copac scobit, cu o singur vâsl , servind la pescuit
*odgon - funie groas i lung , îmbibat , de obicei, cu gudron i întrebuin at în marin , la pescuit, în transporturi
etc.
*c ngi - pr jini lungi de lemn, cu cârlig de fier în vârf, utilizate la acostarea sau la îndep rtarea de mal a navelor mici,
la împingerea sau la prinderea de departe a unui obiect
n valnic, domol, se cump neau, n ruire. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea punctelor de suspensie în fragmentul „ i erpele sta de odgon
iar îl leg m de stâlp... Mare huiet” . 4 puncte
3. Precizeaz dou figuri de stil diferite din urmtorul fragment descriptiv: ,,Undele tulburi
se fr mântau cu mânie la cel lalt mal, s pau goluri care alergau rotitoare pe fa a râului”. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru cuvinte din câmpul lexical al apei. 4 puncte
5. Men ioneaz patru momente care prezint etape ale desprinderii podului. 4 puncte
6. Explic sensul afirma iei „Nu-i cum vrem noi; îi cum vrea el”. 4 puncte
7. Precizeaz perspectiva narativ în textul dat. 4 puncte
1
8. Scrie o caracterizare, de 6 – 10 rânduri, a lui mo Pahomie, utilizând numai informa iile
oferite de textul dat. 4 puncte
9. Ilustreaz una dintre calit ile generale i/ sau particulare ale stilului, identificate în textul dat. 4 puncte
10. Demonstreaz, în 6 – 10 rânduri, caracterul predominant oral al textului, cu ajutorul a dou argumente
referitoare la calit ile generale/ particulare ale stilului. 4 puncte
Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din Venea o moar pe Siret, de
Mihail Sadoveanu.
Aten ie! În elaborarea rezumatului trebuie:

• s respec i conven iile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv , la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renun area la citate, eliminarea figurilor de stil i a descrierilor,
transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
• s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: pstrarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunztoare secven elor narative men ionate etc. 8 puncte
• s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i caracteristicile limbajului poetic într-o poezie
romantic studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale curentului literar romantismul, care pot fi puse în rela ie cu
limbajul poetic;
- exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului ales;
- eviden ierea rela iei dintre ideile poetice i mijloacele artistice de realizare a acestora în textul ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la semnifica iile/ mesajul poeziei.

2

PROBA A
Varianta 68

mai jos:
Am iubit-o…
Era micu , i alb , i ginga , i blând … Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi p rea
adumbrit de o melancolie stranie, care-i l crima ve nic în ochii alba tri, gânditori. apte ani n-am observat
triste ea sufletului ei! N-am vrut, sau n-am putut? Nu tiu… Când am descoperit-o, îns , era prea târziu.
Pân atunci parc umblasem cu ochii închi i, orbi i sau îmb ta i de fericire… Fericire! Fericire! Cumplit e
uneori îmbr i area fericirii!
Era t cut i pl pând ca o floare sfioas , prip it într-un p mânt str in. Asculta cu ochii mari, mira i, i
parc nici nu în elegea potopul vorbelor mele de iubire ve nic ner bd toare, ve nic lacom , ve nic aceea i.
Îmi era îns mai drag a a. Uluirea i nepriceperea îi d dea o înf i are de naivitate feciorelnic i o
nevinov ie care-mi tulburau neîncetat sufletul i sim urile. Trecuser ani de când era nevasta mea i mereu
p rea o feti nedumerit , mereu avea farmecul nout ii. M sim eam b rbatul cel mai iubitor din lume i cel
mai fericit, fiindc toat fiin a mea n-o mai râvnea decât pe Ani oara…
De ce n-a rostit gura ei m car o oapt de dragoste niciodat ? În apte ani de zile, nici o singur dat !…
Ca i când i-ar fi fost fric sau ru ine… Primea, sau poate suferea, s rut rile mele, se cutremura uneori sub
n vala lor furtunoas , dar niciodat nu i-a înfiorat b t ile inimii… Niciodat ! i pân azi eu totu i n-am b gat
de seam !… Atât m îngâmfase fericirea!
Am întâlnit-o întâia oar într-o zi de prim var , într-o c su alb , vesel , modest … Îmi amintesc
l murit toate am nuntele. Era îmbr cat cu o rochi ca cerul, pres rat cu floricele m runte vinete-închise.
Avea un trandafir alb în piept i altul în p rul de aur, r zvr tit în cârlion i zburdalnici. edea pe o canapea
veche, cam hodorogit , i razele soarelui, dând buzna pe fereastra mic , prin perdele scrobite de dantel
ieftin , o c utau parc înadins pe ea, i se încurcau prin p r, îi îmbujorau obrajii buc la i, îi s rutau buzele
întredeschise într-un surâs zglobiu, trandafiriu, în care nu se z rea nici urm de melancolie…
N-am schimbat cu ea nicio vorb , dar inima toat mi s-a umplut cu chipul ei. O priveam doar pe furi ,
înfrico at parc de frumuse ea ei, de zâmbetul ei, i pizmuiam grozav razele care o mângâiau în drag voie
i a c ror mângâiere ea o sorbea ca o alintare de dragoste.
(Liviu Rebreanu, Cântecul lebedei)
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul ochi. 4 puncte
2. Explic semnifica ia punctelor de suspensie din text. 4 puncte
3. Men ioneaz sinonime potrivite pentru sensul din text al fiec ruia
dintre urm toarele cuvinte: stranie, pl pând , zglobiu, a pizmui. 4 puncte
4. Ilustreaz printr-un enun sensul conotativ al cuvântului raz . 4 puncte
5. Explic semnifica ia a dou figuri de stil diferite, din penultimul alineat al textului. 4 puncte
6. Prezint tipul perspectivei narative, existente în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz rolul stilistic al utiliz rii verbelor la imperfect în textul dat. 4 puncte
8. Realizeaz , în 8 - 10 rânduri, portretul personajului feminin descris în text. 4 puncte
9. Exprim - i opinia, într-un text de 6 -10 rânduri, cu privire la frmânt rile naratorului. 4 puncte
10. Ilustreaz unul dintre registrele stilistice ale limbii, existente în textul dat. 4 puncte
Te nume ti Tudor/ Tudori a Georgescu, e ti elev la un liceu din Tulcea i inten ionezi s petreci o
sptmân din vacan a de var în Delta Dun rrii. Redacteaz o scrisoare de 10 - 15 rânduri, adresat
prietenului t u, Emil, din Sinaia, prin care încerci s -l convingi s te înso easc în aceast excursie. Data
redactrii scrisorii este 29.06.2007. Scrisoarea ta va avea urm toarea încheiere:
.................................................................................................................................................................
Nu cred c sunt omul potrivit s te determine s m înso e ti pe întinderea de ape din Delt , te
avertizez îns c nu vei g si nic ieri un inut mai misterios ca aici.
A adar, te a tept amice,
Tudor/ Tudori a
1

- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere i începutului dat; 12 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i rolul elementelor de compozi ie (titlu,
incipit, rela ii de opozi ie i de simetrie, elemente de recuren etc.) în organizarea discursului liric, într-o
poezie studiat , apar inând lui Mihai Eminescu.
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 69
de mai jos:
Prin geamurile peticite se strecoar lene e cele din urm tremur turi ale amurgului. Lumina
ruginie p trunde în cas din ce în ce mai cernit , umplând od i a cu umbre de irate. În vatr fl c rile
ro cate pâlpâie domol, se preling ca ni te limbi de arpe în jurul ceuna ului funinginit, în care apa de
m m lig hohote te înn bu it. Adieri r coroase r t cesc pe sub pere ii co covi, se furi eaz înl untru
i-nv lm esc, câte-o clip , jocul blajin al focului...
Pe prichiciul cuptorului, mo Costin ade pipernicit i t cut, cu privirile pribege, cu gândurile cine
tie unde. În fa a lui, Ileana, o feti can ca un bobocel înrourat, r suce te repede-repede firul sub irel de
in.
– Spune, t ticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în lini tea înser rii, r sun
întocmai ca un fâlfâit u or de aripi.
Barba b tut de brum a mo neagului tremur o clip . Se uit gale , pe sub gene, la Ileana, pe care
lumina trandafirie a fl c rilor o înv luie într-o hain scump din pove ti, apoi cu vocea lin , cu ochii
închi i, parc-ar citi în carte vremile trecute, începe:
– Uite... era feti can , ia, a a ca tine. O guri cât o cire coapt i doi ochi alba tri cum e cerul
când e mai limpede. i cum râdea, cum râdea! Î i fura inima.
A trecut potop de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parc numai ieri a fi v zut-o. Mai
tii? Poate îmi furase i mie inima.
Eram pe-atunci osta tân r i slujeam în Italia, într-un or el ca o gr dini de flori... C-atunci a a
era lumea. Te prindea la oaste, te ducea prin câte i mai câte ri str ine, -acolo te inea cu zecile de
ani. Plecai tân r de-acas , f r urm de must cioar pe sub nas, i te întorceai b trân, b rbos i toropit,
încât de-abia te mai cuno tea cineva din sat...a a era lumea, i pace...
(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii)
urm toarele cuvinte: amurg, vreme, înv luie, tân r. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea repetat a punctelor de suspensie în text. 4 puncte
3. Transcrie doi temeni din câmpul semantic al cuvântului amurg. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul lume. 4 puncte
5. Precizeaz tipurile de narator din textul dat. 4 puncte
6. Ilustreaz , prin câte un citat, cele dou tipuri de timp (timpul povestirii, timpul povestit),
care apar în textul dat. 4 puncte
7. Prezint semnifica ia titlului, în raport cu fragmentul citat. 4 puncte
8. Ilustreaz , cu ajutorul câte unui citat, dou modalit i de caracterizare a unuia
dintre personaje. 4 puncte
9. Exprim - i opinia, într-un text de 6 - 10 rânduri, cu privire la rela ia dintre cele dou personaje. 4 puncte
10. Comenteaz semnifica ia expresiei din fraza „Poate-mi furase i mie inima”. 4 puncte
Scrie un rezumat, de 10 – 15, rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din nuvela Cântecul iubirii,
de Liviu Rebreanu.
- s respec i conven iile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv, la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renun area la citate, eliminarea figurilor de stil i a descrierilor,
transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: p strarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc 8 puncte
- s respec i normele limbii literare ( normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i caracteristicile limbajului (expresivitate, ambiguitate,

sugestie), într-o poezie simbolist studiat.
- motivarea apartenen ei la simbolism a poeziei studiate, prin indicarea a dou trsturi ale limbajului,
prezente în text;
- relevarea rolului expresiv a dou dintre urmtoarele niveluri de constituire a mesajului poetic în textul
studiat: fonetic, lexico-semantic, morfosintactic, ortografic i de punctua ie, stilistic;
- eviden ierea specificului limbajului i al expresivit ii textului poetic studiat.

2

PROBA A
Varianta 70
mai jos:
Puiu îi fusese toat n dejdea, mai ales de când anii se înmul iser pe umerii lui. El era singurul vl star al
familiei Faranga i printr-însul familia aceasta, de obâr ie str veche boiereasc , trebuia s se perpetueze.
Cu

nimica nu se mândrea mai mult b trânul decât cu neamul s u. Î i urm rea ascenden a pân la Vlad-
epe . Descoperise undeva i povestea bucuros oricui c aprigul voievod muntean ar fi dat odat boierilor
drept pild de cinste i credin pe un Faranga. În cursul veacurilor familia a s r cit de câteva ori, dar
totdeauna a tiut s - i p streze nep tat numele... Mo tenise împreun cu un frate, o avere frumoas . Dar
fratele s-a pr p dit în vârst pl pând i a a a r mas el singur cu numele i averea familiei.
S-a însurat pe la treizeci de ani, dup ce a gustat toate pl cerile vie ii u oare, obligatorie pentru oamenii
boga i i f r ocupa ie. Olga Dobrescu, fiin ginga , a fost o so ie ideal : bun , frumoas , indulgent , cu
avere. Închidea ochii la numeroasele escapade pe care Poly le-a continuat i dup c s torie. În al patrulea
an a venit pe lume Puiu, iar dup al i patru, Olga s-a stins. De-abia când a pierdut-o pe ea, a dobândit
dragostea cea mare pentru copil i a în eles însemn tatea lui pentru viitorul familiei. Tot atunci a pus cruce i
vie ii u oare, intrând în politic , spre a avea o meserie. Cu avere i nume a f cut repede carier . Urmase
odinioar ni te vagi cursuri de drept, dar fire te, f r a practica vreodat avocatura. Diploma îi oferea acum
posibilitatea s se considere i s fie considerat jurist. I se descoperi, de c tre prieteni i ziari ti binevoitori,
chiar oarecare talent oratoric i astfel toat lumea aplaud când, printr-o împrejurare fericit , i se încredin
portofoliul justi iei. Deveni omul serios i grav care a r mas pân azi. Purta, de când se însurase, ca un
trofeu, o barb superb . Ea i-a câ tigat odinioar celebritatea bulevardier bucure tean : cea mai frumoas
i mai îngrijit barb din România. Tot ea îi împrumuta acuma bun parte din prestigiul necesar unui om
politic cu r spundere. Pentru c subt ministeriatul s u de câteva luni s-a votat o lege bun , s-a ales cu stima
cercurilor judec tore ti i epitetul m gulitor „omul justi iei”. Nici nu se mai putea închipui s se fac ceva în
domeniul drept ii f r a se cere p rerea lui autorizat , fie la putere, fie în opozi ie.
(Liviu Rebreanu, Ciuleandra)
n dejde, voievod, pild , escapad . 4 puncte
2. Motiveaz utilizarea ghilimelelor pentru sintagma din text „omul justi iei”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni apar inând câmpului semantic al cuvântului familie. 4 puncte
5. Men ioneaz dou caracteristici ale descrierii de tip portret, din textul dat. 4 puncte
6. Precizeaz dou figuri de stil, existente în enun ul „Olga Dobrescu, fiin ginga ,
a fost o so ie ideal : bun , frumoas , indulgent , cu avere”. 4 puncte
7. Exemplific , pe baza fragmentului dat, dou modalit i/ procedee de caracterizare
a personajului Policarp (Poly) Faranga. 4 puncte
8. Eviden iaz semnifica ia, în context, a expresiei „a pune cruce”. 4 puncte
9. Comenteaz , în 6 - 10 rânduri, pe baza fragmentului citat, rela ia
dintre Policarp Faranga i Olga Dobrescu. 4 puncte
10. Prezint perspectiva narativ în textul dat. 4 puncte
Transform cererea dat într-un curriculum vitae (CV), valorificând datele oferite de textul urm tor:
Domnule Director,
Subsemnatul, Mihai Petrescu, domiciliat în Constan a, pe strada Nicolae Milescu, la num rul 48,
(telefon: 31.31.31, e-mail: mihai@romnet.ro), absolvent al Colegiului Na ional „Mihai Viteazul”, la profilul
Jurnalism, promo ia 2002, v rog s aproba i participarea mea la interviul de angajare pentru postul de
corespondent de pres .
Men ionez c am absolvit cursurile de jurnalism organizate de Asocia ia „Jurnali ti f r frontiere”, în anul
2003, i am participat la ac iunile de voluntariat ale acestei asocia ii, în perioada 2003-2006. De asemenea,
1
în perioada 2003-2007, am fost corespondent al postului local de radio ,,Marea Neagr ”, pentru Sec ia
,,Investiga ii”.
Anexez prezentei cereri urm toarele documente:
- diplom de bacalaureat;
- diplomele ob inute în perioada 1998-2000 la concursul „Micii jurnali ti”, organizat de Palatul Copiilor
Constan a;
- diplom eliberat de Asocia ia „Jurnali ti f r frontiere”;
- atestat de cunoatere a limbilor englez , francez , spaniol , nivel avansat;
- Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL România.
Constan a, 29.06. 2007 Mihai Petrescu
Domnului Director al Ziarului „Bun diminea a, Tomis!”, Constan a
Aten ie! Este obligatorie folosirea numai a informa iilor i a numelor din cerere. În CV, trebuie:
• s respec i conven iile specifice acestui tip de text; 7 puncte
• s ai con inutul i structura adecvate; 9 puncte
• s respec i normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie. 4 puncte
Scrie un eseu de tip paralel , de 2 - 3 pagini, în care s prezin i tema iubirii, ilustrat în dou poezii
eminesciene studiate.
Not ! În eseul de tip paralel , vei avea în vedere eviden ierea argumentat a unor asemnri i
deosebiri între poeziile studiate, cu privire la elementele de structur a textului poetic (de exemplu: specificul
comunic rii în textul poetic/ eul liric; tipul de lirism; elemente de compozi ie în textul poetic: titlu, incipit,
secven e poetice, rela ii de opozi ie i de simetrie, elemente de recuren - motiv poetic, laitmotiv; nivelurile
textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic i stilistic) i la elementele de limbaj i expresivitate
(de exemplu: caracteristicile limbajului poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginarul poetic;
procedee artistice/ figuri de stil; elemente de prozodie etc.).
2

PROBA A
Varianta 71
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

mai jos:
Timpul liber pe care mi-l l sa gazeta pe care eram îndatorat s-o fac, mi-l petreceam în cercurile de
prieteni care duceau o via în ora deschis, ca membri ai aceleia i pensiuni*. Cinci- ase in i, desp r i i doar
prin orele de munc , destul de pu ine, încolo la mas împreun , la cafenea împreun , pe Corso împreun , la
teatrul cu excelenta trup de operet maghiar împreun , iar restul nop ii la teatrul de variet i în esat,
împreun ...
Erau totu i dou ore pe care nu le-a fi sacrificat pentru nimic în lume. Numaidecât dup masa de prânz,
când prietenii treceau din restaurant în cafenea (conform ritualului budapestan) eu traversam largul bulevard,
spre partea cealalt ocupat jum tate de un imens palat, cas de raport armonioas , cum pu ine erau pe
vremea aceea în Europa întreag ... Arhitectura cubist îns i n-a izbutit s fac s par vechi acest bloc cu
fa ada pe trei str zi, dac nu patru, c ci în spate erau gr dini, împ r it în câteva zeci de apartamente toate
bronz auriu, mozaic i lemn tare vopsit în alb. Nici sc rile nu erau f cute cu economia caselor de specul * de
mai târziu i cutiile ascensoarelor erau cu adev rat comode.
Traversam apoi una din pasarelele imensei cur i interioare i sunam cu o cald emo ie la u a alb ca de
sanatoriu.
− Vezi, iar i ai întârziat... ce ai de vorbit atât de mult cu prietenii dumitale? m certa într-o fran uzeasc
molatec i sensual , gazda mea conducându-m spre fotoliul sc zut pe care cu îng duin a hot rât a
proprietarilor îl declarasem al meu. var ul cald a tepta în serviciul înflorat de faian , iar buc ica de zah r
în fundul ce tii...
Baroneasa R. era întâmpl tor la Timi oara... Se refugiase [...] mai întâi la Arad i apoi, fiindc la Arad nu
avea pe nimeni, la o m tu din Timi oara, v duva unui advocat cunoscut, mort probabil în r zboi... M tu a
cam în vârst i singur renun ase la „cancelaria advoca ial ” de la parter, dar p strase fire te locuin a de la
etajul trei, era bucuroas de prezen a nepoatei, dar pe amândou le b nuiam viu nelini tite despre ziua de
mâine.
− tii c azi l-am cunoscut pe prietenul dumitale Laz r... Am convingerea c el e...
N-a putea spune ce vorbeam cu Baroana aceasta brun ca o creol (sau dac a spune ar p rea
neverosimil, dac vre i comic, c ci nu f ceam decât s -i repet cele ce scriau gazetele), nici nu cred c eram
îndr gostit de ea... Dar eram totdeauna cuprins de o cuminte fericire în salona ul alb cu fotolii joase, în fa a
ce tilor de por elan, de dou -trei ori reumplute cu var *, în fa a acestei unguroaice.
[…] Era desigur cea mai frumoas femeie din ora i prietenia ei m flata, îmi vindeca oboseala prin
bucuria de a privi ca o filtrare a sângelui obosit de munca otr vit a tipografiei. Erau aceste dou ore ca o
muzic diafan de lumin , care stimuleaz toate func iile vie ii vegetative. Asculta a a de frumos, ca un
copil, i ca un colar serios i silitor punea întreb ri. (Camil Petrescu, Contesa bolnav )
*pensiune – între inere constând în locuin i mas pe care cineva o prime te cu regularitate în
schimbul unei sume de bani
*specul – vinderea unor m rfuri cu suprapre
* var – b utur preparat din boabe de cafea prjite i râ nite, fiart i trecut prin filtru
gazet , cafenea, în esat, emo ie. 4 puncte
2. Motiveaz, cu ajutorul a dou argumente, folosirea parantezelor în urmtorul fragment din text:
,,…(sau dac a spune ar p rea neverosimil, dac vre i comic, c ci nu f ceam decât s -i repet
cele ce scriau gazetele)…” 4 puncte
3. Transcrie patru temeni din câmpul semantic al cuvântului arhitectur . 4 puncte
4. Alctuiete dou enun uri în care cuvintele faian i cuminte s aib alt sens decât cel din text. 4 puncte
5. Comenteaz efectele repet rii cuvântului împreun în primul paragraf al textului. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou fragmente din care s reias sentimentele contradictorii
ale personajului-narator pentru baroneas . 4 puncte
7. Precizeaz dou caracteristici ale conceptului opera ional personaj-narator, identificate
în textul citat. 4 puncte
1
8. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului din fragmentul citat. 4 puncte
9. Caracterizeaz baroneasa R., în 8 - 10 rânduri, prin eviden ierea trsturilor i a procedeelor de
caracterizare existente în fragmentul dat. 4 puncte
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou trsturi, prezen a descrierii în text. 4 puncte
Scrie, în 10 - 15 rânduri, rezumatul textului de la Subiectul I, din Contesa bolnav , de Camil Petrescu.
ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc.);
8 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i de structur , de limbaj i expresivitate a
textului poetic, într-o poezie studiat, apar inând direc iei neomoderniste.
• prezentarea a patru caracteristici ale neomodernismului poetic;
• ilustrarea acestor caracteristici, prin referire la o poezie neomodernist studiat ;
• eviden ierea rela iei dintre ideea poetic i mijloacele artistice de realizare a acesteia în textul ales;
• exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la valoarea artistic a poeziei.
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucrrii este la alegere. Pentru con inutul eseului, vei primi
16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin / reper); pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte
(organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezare în pagin , lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 72
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

mai jos:
Cu toate c de câteva zile se pornise o viforni ce împânzea întreaga zare, zguduia acoperi urile, u ile
i gardurile, troienind drumurile i v ile, oamenii, dup ce- i încheiaser preg tirile începute cu o s pt mân
înainte, st teau pe picior de plecare. Miercuri, c tre prânz, viscolul mai sl bise. Pitarul* Barbu Petrescu se
pomeni c vine spre conac în goana calului, prin fulgii rari i grei de z pad , luptând cu n me ii, vecinul s u,
stolnicul* Gheorghe Bâscoveanu. Îl v zuse pe fereastr i i-a ie it înainte în cerdacul* înz pezit.
− Boierule, hai, c plec m într-un ceas, îi strig omul de pe cal, refuzând s mai intre în untru.
− Într-un ceas? întreb pitarul speriat.
− Nu întârzia... E primejdie mare... Au trecut chiar acum un ceas, spre S l truc, stolnicul Matei
L custeanu i clucerul* Ghinescu, cei doi ispravnici* ai districtului de la Slatina... Au fugit cum au putut în
cinci s nii... Chiar c pitanul Farmachi i-a sf tuit s fug i le-a dat i doisprezece arn u i* de paz pân la
Câineni.
Pitarul îng lbeni. Îl tia bine pe ispravnicul Matei L custeanu, îl cunoscuse la botezul b iatului lui cel
mare, Grigore, care acum avea aproape doisprezece ani i trebuia s fie în chervan*, speriat i el de
r smeri . Dac i ispravnicul Matei L custeanu, care fusese c rvunar* pe vremuri, a fugit, atunci nu mai e
nimic de f cut. Se întoarse grabnic spre stolnic i strig parc în fug :
− Într-un ceas suntem gata i noi. Ne întâlnim, a a cum am vorbit, la m n stirea Cotmeana, ca s
c l torim to i în chervan.
Pe poarta deschis , Bâscoveanu trecu în goan pe surul lui costeliv*, dar vânos, i se topi în ninsoarea
care c dea moale.
La m n stire, cei de la B lce ti sosir ultimii. Dup cum se vorbiser din vreme, luaser acela i
calabalâc* i acela i num r de cai la fiece sanie, ca s nu r mâie vreunul mai în urm i s -i ie i pe ceilal i
în loc.
La început hot râser s se îndrepte spre S l truc, ca s ias pe la Greble ti spre Turnu Ro u, dar
auzind c unele cete de panduri ajunseser de acum pe la Râmnic i c urcau spre Lotru, ei trecur
Bâscovul, i apoi dealurile, cum putur , c utând drumul Câmpulungului, pentru ca la Ruc r, pe lâng
muntele Ghimbavului, s treac spre grani , l sând la stânga pe tera Dâmbovicioarei, unde de altfel unii se
cam gândeau s se ascund . Aveau s a tepte apoi la Râ nov, ori i mai bine la Bra ov, pân va trece
urgia. Dar mai întâi, dac treceau cu bine de aceast goan de iarn , urma s se fac un popas de câteva
zile la Bran, unde s se înlocuiasc pierderile de pe drum i mai ales caii c zu i la sui uri grele, cu al i cai
mari, s se ti. (Camil Petrescu, Un om între oameni)
*pitar – dreg tor îns rcinat cu aprovizionarea cur ii domne ti cu pâine

*stolnic – dreg tor care purta grija mesei domne ti
*cerdac – teras rustic situat pe una sau mai multe laturi ale unei cl diri
*clucer – dreg tor care se ocupa cu aprovizionarea cur ii domne ti
*ispravnic – supraveghetor la o mo ie
*arnut – în Evul Mediu, osta mercenar angajat în garda domneasc
*chervan – car mare pentru transportul m rfurilor i al persoanelor
*crvunar – nume dat celor care au ini iat , la începutul secolul al XIX-lea, în ara Româneasc i în Moldova, o
mi care reformatoare, reprezentând interesele boierimii liberale i ale negustorilor
*costeliv – slab, usc iv
*calabalâc – bagaje cu care se mut sau cu care c l tore te cineva
1. Alc tuie te dou enun uri portivite pentru a ilustra polisemia cuvântului a sl bi. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea punctelor de suspensie în replica stolnicului: ,,Nu întârzia... E primejdie
mare... Au trecut chiar acum un ceas, spre S l truc, stolnicul Matei L custeanu i clucerul
Ghinescu, cei doi ispravnici ai districtului de la Slatina... Au fugit cum au putut în cinci s nii”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni apar inând câmpului semantic al cuvântului z pad . 4 puncte
4. Precizeaz un rol al utilizrii registrului arhaic în textul dat. 4 puncte
1
5. Explic semnifica ia utiliz rii verbelor la timpul perfect simplu în fragmentul dat. 4 puncte
6. Precizeaz numele i func ia personajelor care dialogheaz în text. 4 puncte
7. Motiveaz folosirea frecvent a indicilor spa iali în fragmentul dat. 4 puncte
8. Men ioneaz dou particularit i ale vorbirii directe/ ale stilului direct, existente în fragmentul dat. 4 puncte
9. Comenteaz efectele pe care le au ve tile despre fuga lui Matei Lcusteanu
asupra pitarului. 4 puncte
10. Motiveaz, cu ajutorul a dou trs turi identificate în fragmentul citat, apartenen a acestuia la
un text narativ. 4 puncte
Transform cererea dat într-un curriculum vitae (CV), valorificând datele oferite de textul urm tor:
Domnule Director,
Subsemnatul, Andrei Manolescu, domiciliat în Râ nov, pe strada Nicolae Jiga, la num rul 48 (telefon:
21.21.21; e-mail: andrei@brasovnet.ro), absolvent al Colegiului Na ional „Ion Barbu” din Bra ov, promo ia
2002, specialitatea matematic -informatic , v rog s aproba i participarea mea la interviul de angajare
pentru postul de operator PC la compania pe care o conduce i.
Men ionez c am o experien de patru ani în domeniul operare PC, în perioada 2003-2007 lucrând la
,,Computer SA” Bra ov.
Anexez prezentei cereri urm toarele documente:
- diplom de bacalaureat;
- diplomele ob inute la olimpiadele colare de informatic în cei patru ani de liceu;
- Permisul European de Conducere a Computerului emis de ECDL, recunoscut de M.Ed.C, ob inut în
anul 2003;
- atestat de cunoa tere a limbilor englez , francez , spaniol , nivel avansat;
- calificativul ob inut în urma celor patru ani de munc la ,,Computer SA”, Bra ov;
- scrisoarea de recomandare a domnului director al companiei ,,Computer SA”, Bra ov.
Bra ov, 29.06. 2007 Andrei Manolescu
Domnului Director al companiei ,,Celestica SA”, Bra ov
Aten ie! Este obligatorie folosirea numai a informa iilor i a numelor din cerere. În CV, trebuie:
• s respec i conven iile specifice acestui tip de text; 7 puncte
• s ai con inutul i structura adecvate; 9 puncte
• s respec i normele de exprimare, de ortografie, punctua ie, a ezare în pagin , lizibilitate. 4 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre condi ia omului de geniu, într-o poezie studiat ,
apar inând lui Mihai Eminescu, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea apreciere critic a lui G.
C linescu: ,,Geniul este omul superior neîn eles de contemporani, osândit la suferin inerent esen ei sale”.
punct).
2

PROBA A
Varianta 73
mai jos:
Prin esa [Hangerliu] î i avea domiciliul deasupra unui grajd de cai de curse, într-un fel de pod înalt, care
fusese construit în vederea depozit rii fânului i pref cut apoi, prin tencuire, într-o locuin . Urcarea se f cea
pe o scar exterioar , cam repede, i cu balustrada rupt pe alocuri. Pe aceasta se suia cu dou zile înainte,
prudent, monseniorul prin , urmat de mare alul cu barb magnific , de regele Vahtang, de madam
Valsamaki-Farfara i de al i câ iva. Se inu un adev rat consiliu. Prin esa edea, ca de obicei, în fotoliul ei,
salvat din naufragiul vie ii, având mereu al turi pe secretarul îmb trânit i acum benevol, i care îi i
descoperise acest lamentabil azil la un servitor al Hangerliilor, dedicat în ultimii ani, dup ie irea din serviciu,
între inerii cailor de curse. În odaia care era destul de lung , îns joas , erau, afar de divan, slujind i de
pat i acoperit cu un chilim* uzat, o mic comod * Louis-Philippe, un secrétaire* Louis XVI de lemn de
trandafir, o lad mare de nuc sculptat, apoi ni te b nci ordinare de lemn, vreo dou taburete, un lighean de
por elan spart i legat cu sârm , o can asemeni cu buza rupt . Un calendar bisericesc pe o singur foaie
era lipit pe un perete, pe care se afla i o icoan de argint, cu candela aprins dedesubt. Un portret mare,
fumuriu, între ferestrele scunde ale od ii, reprezenta, de bun seam , pe Hangerliu, domnul valah.
Deasupra divanului erau atârnate câteva miniaturi din epoca 1830-1840. Monseniorul, mare alul i regele
Vahtang se a ezar la rând pe o banc în fa a fotoliului Hangerlioaichii, ceilal i, pe unde putur prin odaie.
- Monseniore, începu prin esa sever, mi s-a spus c ai fi botezat catolic pe mama lui Filip al nostru.
Monseniorul l s capul jos, plin de smerenie dulce, î i apuc b rbu a în mân , apoi o umfl cu palma
deschis petrecut pe dedesubt.
(G. Clinescu, Scrinul negru)
*chilim, s.n. – covor cu dou fe e; scoar înflorat

*secrétaire (în fr.), s.n. – mobil prev zut cu sertare i cu plac rabatabil care serve te la scris
*comod, s.f. – mobil cu sertare mari, suprapuse, în care se p streaz lenjeria; scrin
1. Transcrie, din text, patru cuvinte derivate. 4 puncte

2. Motiveaz utilizarea celor dou virgule în enun ul „- Monseniore, începu prin esa sever,
mi s-a spus c ai fi botezat catolic pe mama lui Filip al nostru”. 4 puncte
3. Alctuie te câte un enun în care cuvintele legat, respectiv, lipit s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul mân . 4 puncte
5. Transcrie, din text, patru structuri/ sintagme în care apar denumirile unor obiecte de mobilier. 4 puncte
6. Men ioneaz dou particularit i ale limbajului cult, care se regsesc în textul dat. 4 puncte
8. Men ioneaz dou trs turi ale descrierii, evidente în text. 4 puncte
9. Precizeaz patru tr sturi ale prin esei Hangerliu, care pot fi deduse din fragmentul dat. 4 puncte
10. Motiveaz, prin dou argumente, apartenen a fragmentului dat la proza realist. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre polite e, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Polite ea este adunarea la un loc a gustului celui bun a fiec rui veac. Gustul cel bun nu se înva ;
el e în inim ”. (Ion Heliade-Rdulescu, Opere, III)
dat; enun area i dezvoltarea convingtoare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau contra) adecvate
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s motivezi apartenen a la neomodernism a unui text poetic
studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- precizarea a patru caracteristici ale neomodernismului;
- exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului ales;
- eviden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele artistice de realizare a acestora, în textul ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre semnifica iile textului ales.
2

PROBA A
Varianta 74

mai jos:
Aglae, aflând accidentul lui moş Costache, căpătă deodată fizionomia aspră a unui căpitan de vapor
care comandă în timp de naufragiu:
― Aurica – strigă ea – vino repede, că i-a venit rău lui Costache! Cheamă-l şi pe Titi. TreceŃi dincolo, să
nu fure vreunul ceva. Marino! Tu aleargă iute la Stănică. Să vie şi el şi Olimpia şi să aducă doctorul pe care-l
ştie el. Ah! Tocmai acum l-a găsit şi pe Costache. Sunt sfârşită. N-am pus nimic în gură de azi-dimineaŃă.
Aglae bău, la repezeală, puŃină cafea şi apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi şi Aurica.
Bătrânul era mult mai limpezit şi privea numai îngrijorat spre mobilele din casă.
― Ce-i cu tine, Costache? întrebă mai mult arogant decât comiserativ* Aglae. Te-a pus dracul să cari
cărămidă, să faci casă, parcă n-aveai casă. Aşa e când te iei după copii!
Aglae întoarse privirile spre Felix şi spre Otilia şi, ca şi când n-ar fi fost niciodată vreun conflict între ea şi
ei, întrebă:
― Dar voi ce faceŃi? Aici eraŃi? Şi ce-ai, Costache? – continuă ea – poate de căldură, c-a fost un zăduf
groaznic! Ar fi trebuit să te sui în pat, ce stai aici, pe canapeaua asta?
Bătrânul gemu puŃin şi făcu doar din cap semn că nu vrea să se mişte de acolo.
― Trebuie să te dezbraci măcar, că te sufocă hainele!
Fără să mai aştepte aprobarea, Aglae îl răsuci ca pe un copil şi trase surtucul*. Otilia se repezi să-i
scoată ghetele cu gumilastic*, uscate şi încovoiate de vechime, ca nişte iminei* turceşti. Picioarele lui moş
Costache apărură înfăşurate în nişte ciorapi de lână, de o grosime fabuloasă. Degetele mari tăiaseră cu
unghia vârfurile şi ieşiseră ca două ghemuri de ceară. În alte împrejurări Otilia ar fi râs, dar acum nu vedea şi
nu auzea nimic, nimic. După surtuc, Aglae îi trase pantalonii, de la capătul de jos, cum ai scutura un sac, şi
bătrânul apăru în nişte nădragi largi de stambă* colorată, legaŃi jos, în lipsa şireturilor rupte, cu bucăŃi de
sfoară.
― Poftim – observă Aglae, cu reproş – uite ce-nseamnă să n-ai o femeie de ispravă în casă! Aşa te
îmbrăcai tu altădată?
Otilia dibuise în dormitor şi găsise o cămaşă de noapte, de pânză Ńărănească grea, afară din cale de
lungă, în care, vârât, chelul moş Costache semăna cu un faraon înfăşurat în pânză de in. I se aduse şi o
plapumă, şi Aglae ridicase perna s-o scuture şi s-o umfle mai bine, când bătrânul scoase un Ńipăt:
― Che... che-i-le!
― Cheile, uite-Ńi cheile aici (moş Costache întinse o mână spre ele). Ar fi bine să mi le dai mie, să nu Ńi le
fure cineva!
(G. Clinescu, Enigma Otiliei)
*comiserativ, adj. (rar) - comp timitor
*surtuc, s.n. – hain b rb teasc (din postav) care acoper partea de sus a corpului i care se poart (la ar ) peste
c ma sau peste vest
*gumilastic, s.n. (pop.) - elastic
*iminei, s.m. – pantofi de mod turceasc , cu c puta înconjurând c lcâiul, fcu i din marochin i purta i odinioar de
boieri
*stambă, s.f. – es tur de bumbac cu desene imprimate în culori, folosit la confec ionarea îmbr c mintei de var
pentru femei

2. Motiveaz utilizarea semnelor de punctua ie din enun ul - Dar voi ce faceŃi? 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a pierde. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al vestimentaŃiei. 4 puncte
6. Motiveaz ,,fizionomia aspră [ca] a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu”,
pe care naratorul o surprinde pe chipul Aglaei. 4 puncte
7. Nume te dou calit i generale/ particulare ale stilului din textul dat 4 puncte
8. Ilustreaz registrul cult al limbii, prin dou citate însumând 15 - 20 de cuvinte. 4 puncte
9. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, portretul personajului mo Costache, utilizând
numai informa iile din textul dat. 4 puncte
1
10. Precizeaz dou caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul citat. 4 puncte
Scrie un rezumat, în 10 - 15 rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din romanul Enigma Otiliei, de
G. Clinescu.

- s respeci conveniile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv, la persoana a III-a; evitarea
8 puncte
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic,
în care, pe baza unei poezii studiate, apar inând lui Nichita Stnescu, s ilustrezi urmtoarea apreciere
critic: ,,Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni. Este propriul său reper. AparŃinând principial structurii
liricii moderne [...], Nichita Stănescu impune prin originalitatea expresiei viziunii sale un sistem poetic
insolit şi inconfundabil, rămânând în conştiinŃa cititorilor [...] unul dintre cei mai vii poeŃi ai literaturii
române”. (Alexandru Condeescu)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 75

Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de mai
jos:
Începuse s tune i s fulgere, semn c abia acum se preg tea a ploaie mare, putea s in i pân mâine,
astfel de amestic tur de nori se înv lm eau în straturile înalte ale v zduhului. Trosnete i bubuituri cutreierau
i sfâ iau cerul de-o parte i de alta, ai fi zis c e o activitate pl nuit acolo sus de ni te in i, a a de mult
sem na acum a minte de om felul cum tuna ici i rspundea dincolo... Sub apa care c dea, grumazul lui
Moromete ar ta ro u ca arama în care îns timpul spase ciudate semne, asem n toare i ele cu p mântul,
când e cr pat de o prea îndelungat secet .
Între timp ploaia se înte ise a a de tare c picturile nu mai puteau sta nici unele lâng altele, nici curge ca
pic turi, ci se uneau i formau mari grmezi de lichid care înecau totul, nu se mai vedea nimic. Moromete se
mi c din loc i î i scoase pl ria din cap, pe care în mod bizar o scutur de ap ca i când nu i-ar fi dat seama
ce cdea de sus. i-o puse în cele din urm la loc, dar nu s-ar fi putut spune c din pricin c îl sup ra ceva, ci
pentru c o p l rie trebuie s stea pe cap i nu în mân . „Uit -te la mine, continu Moromete luând-o fr grab
spre grdin , am peste aizeci de ani i în mintea mea e c o s tr iesc o sut. De ce s nu tr iesc? Ce, nu e
bine de tr it? i atunci de ce s m mai mir eu c fetele astea se ceart pentru p mânt crezându-l al lor, de i nu
se poate s nu fi auzit i ele ce-o s fie în viitor?”
Ocoli cu grij mare ura de paie i se uit în sus cercetând-o atent. Era bine f cut, ploaia aluneca peste
creasta ei ca i când ar fi fost acoperit. Moromete nu se ar t îns mul umit, puse mâna pe o furc de lemn pe
care o trase chiar din paie i cu coarnele ei lucioase izbi zdravn de mai multe ori într-un anume loc. Avea o
înver unare pu in cam sâcâit , doar el f cuse ira, cum de-i scpaser astfel de bur i i goluri prin care apa
putea p trunde i muceg i paiele, i îi d dea înainte cu lovituri rare, dar foarte îndesate, uitându-se mereu în
sus în timp ce ploaia îi spla din bel ug chipul osos, cu fruntea lui bombat i cu ochii feri i sub arcade puternice
i drepte. Cu anii, adpostindu-se parc de soare i de ploi, ochii lui i se tr seser mult în orbite i de-acolo
când st tea lini tit i se uita înainte, vedea parc mereu zarea câmpiei i îi trebuia totdeauna i lui i altora de-o
vârst cu el cel pu in o secund în plus ca s vie aproape i s în eleag ce-i spuneai: ,,Ce zise i tu, Gheorghe?
A, da, a a e!”
(Marin Preda, Morome ii II)
1. Alctuiete dou enun uri pentru a exemplifica polisemia verbului a curge. 4 puncte
2. Explic folosirea a dou semne de punctua ie din fragmentul Ce zise i tu, Gheorghe? A, da, a a e! 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a sta. 4 puncte
4. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al cuvântului ploaie. 4 puncte
5. Precizeaz tema monologului interior al lui Moromete. 4 puncte
7. Transcrie, din text, fragmentul indicând motivul pentru care Moromete merge, prin ploaie, în grdin. 4 puncte
8. Men ioneaz dou moduri de expunere prezente în text. 4 puncte
9. Realizeaz, în 6 - 10 rînduri, portretul personajului Ilie Moromete, apelând numai
la informa iile oferite în fragment. 4 puncte
10. Ilustreaz, pe baza textului dat, una dintre urmtoarele calit i generale/ particulare ale stilului:
claritate, proprietate, concizie, corectitudine, varia ie stilistic, cursivitate, eufonie, oralitate. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre polite e, pornind de la urmtoarea afirma ie:
,,Polite ea e o pudoare i o necesitate de distan ”. (Tudor Arghezi, Scrieri)

1
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect, de ortografie i
precizat.
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care s prezin i structura, limbajul i expresivitatea textului poetic, pe baza unei
poezii studiate, apar inând direc iei tradi ionaliste.
- motivarea apartenen ei la direc ia tradi ionalist a poeziei studiate, prin indicarea a patru trsturi ale
limbajului, prezente în text;
- ilustrarea acestor trsturi, prin referiri la poezia studiat;
- relevarea rolului expresiv al dou dintre urmtoarele niveluri de constituire a mesajului poetic în textul studiat:
fonetic, lexico-semantic, morfosintactic, ortografic i de punctua ie, stilistic;
- eviden ierea specificului limbajului i al expresivit ii textului poetic studiat.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea
ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezare în pagin, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.
2

PROBA A
Varianta 76

jos:
- La mas! spuse mama venind cu tigaia cu fasole sub umbra rogojinii.
Moromete se uit o clip la tigaie. Fasolea, cu boabele mari, parc nu fusese luat atunci de pe foc,
prinsese pojghi pe deasupra i parc era sleit *, rece. Paraschiv i Nil se târâr pe sub c ru i se a ezar
în capul oaselor.
Moromete rupse o bucat de mm lig , lu din tigaie fasole i f r nicio grij înghi i dumicatul*. În clipa
urm toare îns el se cam în epeni pe locul unde se afla, se fcu ro u la fa i îi â nir lacrimile. Dar în loc s
bea ap i s - i potoleasc arsura, el se st pâni i se întoarse ctre fete.
- Voi de ce zice i c n-a i înclzit fasolea asta? întreb el în treac t, cu o înf i are de neptruns i nu prea
tare, încât mama care scotea ni te ceap din cutia cru ei nu-l auzi, s -i r spund c abia o luase de pe foc.
- Hai, mam, tu ce faci acolo?! se mir Ti a. i tu, Niculae, ce stai în spinarea mea? Stai jos, starea-i
bumben*!
- Bumben?! se mir Moromete. Asta ce-o mai fi?
Asta însemna c Niculae s fie bolnav i s stea cu ezutul în sus. Paraschiv parc era singur. Nu mai
a tept s se a eze toat lumea, rupse ca i tat l s u din mm lig i râni* cu ndejde din tigaie. În clipa aceea
Moromete î i pironi privirea asupra lui i a tept. Paraschiv, hulpav* i absent, înghi i dintr-o dat , dar apoi ochii
i se belir i scoase un rcnet.
- Na, Paraschive, bea ap , se precipit Moromete, apucând bota* în bra e i întinzându-i-o grijuliu. Te-a ars
ru? Eu credeam c e rece, mrturisi el naiv.
Cu privirea sticlind, Niculae se uita când la Paraschiv, când la tatl s u. Mama nu în elegea.
- Ce s fie rece? întreb ea.
- Fasolea asta! rspunse Moromete.
- P i acu’ o luai de pe foc! se dezvinov i ea.
Fetele pufnir în râs, iar Niculae în elegând, începu s rcneasc i s dea din picioare, ar tându-l pe
Paraschiv cu degetul. Acesta, schimonosit, bând ap , arunc deodat bota de la gur , se întinse i îl cârpi pe
Niculae cu atâta sete, încât din pricina asta Niculae nici m car nu sim i durerea, atât de mult îi plcu furia cu
care îl plesnise fratele s u.
(Marin Preda, Morome ii I)
*sleit adj. – solidificat prin r cire, închegat

*dumicat s.m. (pop.) – bucat mic rupt dintr-un aliment; îmbuctur
*bumben adv. – a r mâne nemi cat, eapn
*a râni vb. (reg.) – a cur a un loc de stratul de murd rie depus
*hulpav adj. (reg.) – foarte lacom la mâncare; mânccios
*bot s.f. – vas din doage de lemn înalt ca o cof i înfundat la amândou capetele, cu o mic deschidere
1. Precizeaz sensul construciilor „îl cârpi pe Niculae” i „cu atâta sete” . 4 puncte
2. Explic rolul utilizrii a dou semne de punctuaie din construcia - Hai, mam, tu ce faci acolo?! 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ ocuiuni care s conin verbul a lua. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al mâncrii. 4 puncte
5. Menioneaz o trstur a lui Paraschiv, care se poate deduce din comportamentul su
în secvena de mai sus. 4 puncte
7. Ilustreaz unul dintre urmtoarele registre stilistice ale limbii, prezente în text:
popular, cult, oral, scris, regional, colocvial. 4 puncte
8. Comenteaz semnificaia notaiilor naratorului: „cu o înf i are de neptruns i nu prea tare”,
1
„mrturisi el naiv”. 4 puncte

9. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, portretul personajului Ilie Moromete, apelând numai
la informaiile oferite în textul dat. 4 puncte
10. Prezint dou resurse ale comicului, existente în secvena narativ citat. 4 puncte
Scrie un rezumat, în 10 - 15 rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din Morome ii, de Marin Preda.

- s respeci conveniile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv, la persoana a III-a; evitarea
cuvintelor i a expresiilor din limbajul curent; renunarea la citate i eliminarea figurilor de stil i a descrierilor;
transformarea dialogului în vorbire indirect etc); 8 puncte
- s ai coninutul i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secvenelor narative în ordinea
logicii textului; identificarea personajelor corespunztoare secvenelor narative men ionate etc.);
8 puncte
- s respeci normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctuaie). 4 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de spaiu
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre caracteristicile, limbajul i expresivitatea unei poezii
simboliste studiate, pornind de la urmtoarea afirmaie critic: „O literatur trebuie s inoveze, dac vrea s
triasc i s fie puternic”. (Alexandru Macedonski)
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezarea în pagin, lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 77

jos:
Nu tgduiesc; în principiu trebuie s aibi dreptate. Dar ce-i faci firei? c ci mie unuia, dac cumva mi-a
plcut vreo vân toare, apoi a fost tocmai din acelea în care picioarele i mânele au mai pu in de lucrat.
i-n adev r, s edem strâmb i s judic m drept: oar ce desftare vântoreasc mai deplin, mai
ne rmurit , mai senin i mai leg nat în dulci i duioase visri, poate fi pe lume decât aceea care o gust
cineva când, prin pustiile Brganului, c ru a în care st culcat abia înainteaz pe c i fr de urme? Dinainte-i e
spa iul nemrginit; dar valurile de iarb , când înviate de o spornic verdea , când ofilite sub pârlitura soarelui,
nu-i insufl îngrijorarea nestatornicului ocean. În dep rtare, pe linia neted a orizontului, se profileaz, ca
mo oroaie de cârti e uria e, movilele, a cror urzeal e taina trecutului i podoaba pustiet ii. De la movila
Neac ului de pe malul Ialomi ii, pân la movila Vulturului din preajma Borcei, ele stau sem nate în prelargul
câmpiei ca sentinele mute si gârbovite sub ale lor b trâne i. La poalele lor cuibeaz vulturii cei falnici cu late
pene negre, precum i cei suri al cror cioc ascu it i aprig la prad rsare hidos din ale lor grumazuri jupuite i
gola e.
În orice alt loc al B rganului, vântorul nu afl alt adpost, spre a îmbuca sau a dormi ziua, decât umbra
cru ei sale. Dar ce vesele sunt acele întruniri de una sau dou ore, în care to i î i povestesc câte izbânzi au
f cut sau mai ales erau s fac, cum i-a am git pasrea viclean, cum i-a purtat din loc în loc i cum, în sfâr it,
s-a f cut nev zut în zboru-i prelungit. [...]
Dupe repaos, colinda prin pustii reîncepe cu aceea i plcere. Vântorul, împrosptat prin somnul, prin
mâncarea i prin glumele de la conac, se aprinde din nou de ispita norocului; el cu ochii caut vânatul, cu gândul
zboar poate c tre alte doruri; dar sim irile-i sunt în veci de tepte; inima-i vegheat este mereu în mi care, i
urâtul fuge, fuge departe, dincolo de nestatornica zare a nemrginitei câmpii.
Când soarele se pleac spre apus, când murgul-serei începe a se destinde treptat preste pustii, farmecul
tainic al singurt ii cre te i mai mult în sufletul c l torului. Un susur noptatic se înal de pe fa a pmântului,
din adierea vântului prin ierburi, din ârâitul greierilor, din mii de sunete u oare i nedeslu ite se na te ca o slab
suspinare ie it din sânul obosit al naturei.
(Alexandru Odobescu, Pseudo-Kyneghetikos)

2. Motiveaz întrebuin area semnului întrebrii în în primul alineat al textului dat. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al vântorii. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a dou adjective din fragmentul „vulturii cei falnici
cu late pene negre, precum i cei suri al c ror cioc ascu it i aprig la prad rsare
hidos din ale lor grumazuri jupuite i gola e”. 4 puncte
5. Prezint o caracteristic a descrierii, prezent în textul citat. 4 puncte
6. Men ioneaz dou particularit i ale oralit ii stilului, prezente în fragmentul dat. 4 puncte
7. Explic semnifica iile a dou figuri de stil diferite, din textul dat. 4 puncte
8. Motiveaz folosirea persoanei I i a II-a în fragmentul ,,Nu tg duiesc; în principiu
trebuie s aibi dreptate”. 4 puncte
9 Comenteaz ultimul alineat al textului, prin reliefarea legturii dintre idee i
mijloacele artistice de realizare. 4 puncte
10. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, un portret al vântorului, apelând doar
la informa iile furnizate în text. 4 puncte
1
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre om i caracter, pornind de la urmtoarea

afirma ie: „O m sur sigur a caracterelor este sentimentul ce- i rmâne pentru un om dup ce l-ai iubit: amici ie
sau dispre ”. (Titu Maiorescu, Opere I)

− s respec i construc ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
− s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirma ia
− s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect, de ortografie i
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s argumentezi apartenen a la simbolism a unui text poetic studiat. În
− precizarea a patru caracteristici ale curentului literar simbolism;
− exemplificarea acestor caracteristicilor cu ajutorul textului ales;
− evinden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele artistice de exprimare a acestora, în textul ales;
− exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre semnifica iile/ despre mesajul textului ales.

puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezare
în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 78

jos:
Înc lecai, spre a m putea inea mai aproape de p rintele Gherm nu .
Cât prindeai cu ochii spre r s rit, între mun i de o parte i între mun i de alta, pârul Nichitului curgea gr bit
i limpede, acum pintre fâne e înflorite, acum pintre lunci tinere de mesteacni, de salcii sau de arini, acum
pintre prundi uri întinse i sterpe de mozaic cu multe fe e; iar razele soarelui, ce c deau piezi pe crestele
fug toare ale undelor lui, îi d deau înf i area cotigit * a unei nesfâr ite cordele* late de m tas moale, cu
schimbtoare sclipiri de aur...
Amurgul începuse a se ridica din adâncuri... iar între piscurile înalte ale mun ilor, ce se rsf au, înc, în
pulberea de lumin ro ietic a celor din urm raze ale apusului, v ile tupilate întunecau priveli tea, ca atâtea
pete imense de umbr viorie... Din adâncimi, din înl imi, din taina p durilor, din întunericul codrilor, din
v zduhuri, de pretutindeni, glasurile prelungi ale serilor de munte se ridicau treptat a lini te i odihn ... i, încet,
încet, se stingeau toate i toate adormeau pe rând; i tot mai rar se desprindea din deprtri un l trat de câne,
un sunet de talang, un glas de bucium... Numai pârâul, mânat cu grbire, în calea lui fatal, de o putere
nemaiv zut , mai însemna, în amor irea universal, eterna mi care a vie ii în vinele adormite ale lucrurilor...
Departe, foarte departe, la r s ritul din fa a noastr, spre gura larg a v ii, sclipea înc ceva în umbra
amurgului, ca o stea c zut din ceruri pe p mânt... era cea de pe urm raz de lumin , ce c dea r tcit i
piezi din dep rtrile apusului, pe luciul metalic i înalt al turnului de la biserica schitului; iar când aceast stea
se mistui i se stinse în umbra p mântului, o alt stea se aprinse în triile cele mai de sus ale cerului... era
luceafrul de sear ...
Un sunet prelung i jalnic de aram suntoare, lovit în r stimpuri deopotriv de deprtate, înfior i fcu s
tremure umbrele singuratice ale v zduhului: i valea larg se umplu, pân la marginile de deasupra ale mun ilor
si, de glasul sfânt al rug ciunii i al pcii... Era clopotul schitului, care vestea închintorilor pustiului ceasul
slujbei de sear ...
Printele Ghermnu se opri din mers în fa a r s ritului, î i lu smerit, cu toate cele cinci degete rsfirate
ale stângii sale, comanacul* din cap; iar cu cele trei degete ini iale i împreunate ale dreptei, de trei ori însemn
larg, cu trei cruci evlavioase i mari, cele patru puncte sacramentale* ale trupului su; i atingând, dup fiecare
cruce, p mântul cu dosul mânii de închinare, de trei ori se plec , în chip de metanie*, în fa a atotputernicului i
nevzutului s u D-zeu.
(Calistrat Hoga, P rintele Gherm nu )
* cotigit, vb. – cotit
* cordea, cordele, s.f. – panglic îngust care serve te ca ornament, legat in p r, la gât, la p l rie
* comanacul, s.n. – acoper mânt al capului, de form cilindric , purtat de c lugri
* sacramental, adj. – solemn
*schit, s.n. – m nstire mic sau a ezare clug reasc situat într-un loc retras
*metanie, s.f. – îngenunchiere i înclinare a corpului pân la p mânt, în semn de venera ie i de poc in
1. Scrie câte un antonim potrivit pentru patru adjective selectate din text. 4 puncte
2. Explic folosirea punctelor de suspensie în enunul „Amurgul începuse a se ridica din adâncuri...”. 4 puncte
3. Selecteaz patru cuvinte aparinând câmpului semantic al naturii. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a dou adjective din enunul: „Un sunet prelung i jalnic
de aram suntoare”. 4 puncte
5. Transcrie dou structuri lexicale care cuprind o imagine vizual, respectiv, o imagine auditiv. 4 puncte
7. Precizeaz semnificaia a dou figuri de stil diferite, din text. 4 puncte
8. Explic motivul folosirii frecvente a imperfectului, în textul citat. 4 puncte
9. Motiveaz, prin intermediul a dou argumente, prezena descrierii în textul dat. 4 puncte
10. Ilustreaz una dintre calitile generale/ particulare ale stilului, existente în fragmentul citat. 4 puncte
1
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre con tiin a de sine, pornind de la urmtoarea
afirmaie: „Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt”. (Tudor Vianu, Jurnal)

− s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
− s ai coninutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirmaia
dat; enunarea i dezvoltarea convingtoare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau contra) adecvate
− s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
punctuaie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezini imaginarul poetic tradi ionalist într-o poezie
studiat, pornind de la ideile exprimate în urmtoarea afirmaie critic: „Tradi ionalismul nu e convertirea
sm ntorismului: tradi ionalismul e un stil, o formul inventat de poe ii moderni ie i i adesea din coala
simbolismului”. (Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei)
punct).
2

PROBA A
Varianta 79

Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urmtoarele cerin e, cu privire la textul
de mai jos:
April 1838
Una din cele mai mari sup r ri a traiului din provincie este curiozitatea câte unui ie ean când, din
nenorocire, vreo nevoie îl sile te a ie i în inut. Abia apuc a se coborî din trsur i gloata curio ilor
încungiur pre postilion*. [...]
Mai deun zi vorbeam cu un june prieten de ast supr cioas boal de inut, ce asupre te pre bie ii
ie eni.
- Eu am aflat o re et, îmi rspunse, cu care am scpat. Am avut trebuin , sunt acum vreo trei luni,
s m duc pân la târgul... Cum am ajuns, a doua zi am dat un prânz mare, la care am invitat pre to i
magna ii târgului, mari, mijlocii i mici: brba i, femei, babe, fete .a.
S-au cam mirat de ast poftire, dar au venit cu to ii. Am mâncat, am but i când am v zut c erau
gata a duce, i-am rugat s mai îng duie pu in, i suindu-m în picioare pe un scaun, le-am f cut acest
cuvânt:
,,Boieri, cucoane i cuconi e!
Eu sunt de la Ia i.
ed în cas cu chirie în mahalaua P curarii.
Triesc din venitul unei mo ioare ce am.
M numesc B.B.
Am venit aici ca s scap de tina* i de pulberea Ia ilor, i o s ed vreo lun .
Sunt trei ani de când a murit tat l meu i epte de când a murit maic-mea.
Am o sor m ritat în Bucovina, care trie te foarte bine cu b rbatu-s u ce ine mo ii cu anul, i are
o velni * cu ma in , i un unchi la Bucure ti, care ede pe Podul Mogo oaiei n. 751.
Sunt holtei*, i n-am de gând s m-nsor.
Dup slujb nu umblu.
Nu-mi bat capul de politic, i n-am nicio opinie.
Nu sunt nici bun, nici r u. La biseric merg rar. Nici fac, nici primesc vizite.
Vorbesc pu in. Nu tiu nici mazurc, nici val . Nu joc nici stos*, nici vist*, nici preferan *.
Obicinuiesc a m culca la epte i a m scula la unsprezece ceasuri.
M brbieresc de trei ori pe spt mân.
Iarna port peptar de flanel i galo i blni i.
Am dou frace, trei surtuce i patru prechi de pantaloni.
Boieri, cucoane i cuconi e!
V rog s nu m bnui i c vi le spun aceste, fiind chiar în interesul domniilor-voastre ca s nu v mai
osteni i a le afla. – M închin cu plec ciune.”
Ideea acestui june prându-mi original i nimerit , o împ rt esc d-tale, ca una ce poate s - i
slujeasc i pe acolo.
Adio!
(Costache Negruzzi, Scrisoarea II – Re et ,
din vol. Negru pe alb. Scrisori la un prieten)
*postilion, s.m. – surugiu care conducea un po talion

*tin, s.f. – noroi
*velni, s.f. – (reg.) instala ie rudimentar (la ar ) pentru fabricarea rachiului, uicii
*preferan, stos, vist – denumiri ale unor jocuri de c r i
*holtei, s.m. – burlac
1
1. Transcrie, din text, patru termeni care apar in registrului arhaic al limbii. 4 puncte
2. Alctuiete câte un enun în care cuvintele pulbere, respectiv, boier
s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni care apar in câmpului semantic al vestimenta iei. 4 puncte
4. Selecteaz dou structuri lexicale specifice comunicrii orale. 4 puncte
5. Men ioneaz dou dintre conven iile specifice scrisorii care lipsesc din text. 4 puncte
6. Precizeaz modul de expunere dominant în text. 4 puncte
8. Scrie, în 6 - 10 rânduri, un portret al tânrului B.B., folosind numai informa iile
care apar în textul citat. 4 puncte
9. Explic „re eta” folosit de B.B., pentru a scpa de curiozitatea locuitorilor târgului. 4 puncte
10. Precizeaz dou modalit i de realizare a comicului în textul citat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre înv tur , pornind de la urmtoarea
afirma ie: ,,Înv tura î i d lumin, dar nu te înal i decât prin caracter”. (Ovid Densusianu, Opere I)

− s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
− s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s argumentezi apartenen a la direc ia neomoderniste a unui

text poetic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
− precizarea a patru caracteristici ale neomodernismului;
− exemplificarea caracteristicilor pe baza textului ales;
− evinden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele artistice de realizare a acestora în textul ales;
− exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre semnifica iile/ despre mesajul textului ales.

2
EXEMENUL DE BACALAUREAT - 2007

PROBA A
Varianta 80
jos:
Via a, cu tr surile, cu femeile, vitrinele cu darurile, oamenii i treburile lor, i se p ru Manuelei un
cinematograf, în fruntea c ruia * grav i caraghios un galonat: Maiestatea-Sa Banul.
O oglind mare, aplecat , îi azvârli imaginea ei clar . Î i reg si, în sfâr it, adev rata înf i are i cu ea odat
pasul, i cu ea sufletul. Înfoiat i ea în stofe ml dioase, se leg na u or în jocul faldurilor. Catifeaua închis , a
tocei* mici, t ia fruntea cu o bandelet , albind-o. Un surâs dispre uitor strivea gura f r a-i strica arcul, subt
voaleta scurt care abia apuca buzele. Porni mai repede spre cas , ca i cum ar fi întârziat mult, ca i cum acolo
unde se ducea o a teptau ner bd toare, trebuia s le g seasc , darurile scumpe, uitând c nu se duce spre
nimic.
Piciorul suna clar pe asfalt; mersul luneca pe roti e, sigur, împins de o noua energie a resorturilor
împrosp tate.
Acum str zile umbreau. Înapoi, luminile mari p reau abia cât ni te briliante. Razele lor focoase o cuprindeau
din urm ; le avea pe gât i pe lobul urechilor. Din ast tremurare de focuri dep rtate n teau formele a
nenum rate giuvaeruri: cercei din pietre alese cu ape minunate, scurgându- i lumina uneia în alta într-o singura
lacrim orbitoare de str luciri, sc p rau dou scântei uria e în urechile ei. Capul se a ez mai mândru pe gât i
ochii lucir mai viu ca s nu fie stin i de diamante.
O ,,pendantiv ”*, prelung , migd lat , atârnat de un lan invizibil de argint, î i juca focurile filigranate* din
pulbere diamantin , în jurul unei topaze* pale, al c rei galben clar era tot a a de luminos ca ele. P rea o
stalactit scurs dintr-o grot fabuloas , dar neînchegat înc bine, atât era de fluid .
Prin umezeala friguroas i se p ru c e într-un salon cald cu plante tropicale, cu umerii foarte goi, pe care se
scurgeau mereu pic turile str lucitoare, stropii prestigio i de gem * lichefiat , care i se jucau pe piele, umezind-
o din lumin .
Manuelei nu-i pl ceau bijuteriile, dar azi orgoliul ei le tolera ironic i jocul luminilor o fermeca.
Un trec tor o privi p ind a a împ r te te. Se opri o secund nedumerit, ca i cum trebuia s-o cunoasc . Îi
aduse, cu gestul lui aiurit, un omagiu. P rea un trec tor din alte vremuri de idolatrie, care ar fi
întâlnit uimit, la o r spântie, o regin scoborât din landaurile* ei superbe. Fa a lui exprima cuvintele cu care va
povesti grabnic acas c a întâlnit...nu va ti pe cine: ,,Regalitatea solitar a femeii în fa a oglinzei”.
(Hortensia Papadat-Bengescu, Femeia în faa oglinzei)

* , vb. – (aici) defileaz
*toc, s.f. – c ciuli sau p l rioar f r boruri, purtat de femei
*bandelet , s.f. - benti
*filigranat, adj..- lucrat în filigran (lucr tur artistic asem n toare cu o dantel , din fire sub iri de aur, argint)
*pendantiv, s.f. – bijuterie care se poart la gât, atârnat de un lan i or sau panglic
*topaz, s.n. – piatr pre ioas de culoare galben
*gem, s.f. – nume generic pentru orice piatr translucid
*landau, s.n. – trsur luxoas cu patru locuri

2. Motiveaz folosirea ghilimelelor în structura ,,Regalitatea solitar a femeii în fa a oglinzei”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru cuvinte din câmpul semantic al cuvântului bijuterie. 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a folosirii verbelor la timpul imperfect. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou structuri lexicale care conin imagini vizuale. 4 puncte
6. Explic semnificaia din context a enununului ,,Îi aduse, cu gestul lui aiurit, un omagiu”. 4 puncte
7. Menioneaz o funcie a descrierii reliefat în fragmentul dat. 4 puncte
8. Precizeaz perspectiva din care este realizat descrierea de mai sus. 4 puncte
9. Specific dou particulariti ale limbajului cult, relevate în fragmentul dat. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, sintagma ,,Maiestatea-Sa Banul”. 4 puncte
1


Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre raportul dintre admira ie i iubire, pornind de
la urmtoarea afirmaie: ,,Po i admira ce nu ai în eles cu totul, dar nu po i iubi decât ce ai în eles bine”. (Nicolae
Iorga)

− s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
− s ai coninutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirmaia

dat; enunarea i dezvoltarea convingtoare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau contra) adecvate
− s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de

punctuaie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre limbajul i expresivitatea textului poetic eminescian, prin
referire la dou dintre textele studiate, având în vedere urmtoarea afirma ie critic: „Considerat în feluritele ei
manifest ri, în afectele ei cele mai reprezentative, în tendin ele ei ideale, în împletirea motivelor ei, în influen ele
pe care le-a suferit, în analogiile care o unesc cu alte literaturi str ine, poezia lui Eminescu nu- i tr deaz i
ultima tain a ei. Seduc ia ei profund este de ordin muzical”. (Tudor Vianu)

punct).
2

EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

PROBA A
Varianta 81

de mai jos:
Coroane-n veci nepieritoare

Dintre frunzişurile mari
Ale bătrânilor stejari:
Mi-aşterne umbra sub picioare.
Ducându-mi paşii solitari,

Pe sub pădurea cântătoare,
Coroane-n veci nepieritoare
Simt în frunzişurile mari.
Aleea e-n apus de soare, -

Se urcă flăcări tot mai tari,
Şi se resfrâng scânteietoare,
Printre copacii seculari,
Coroane-n veci nepieritoare.
(Alexandru Macedonski, Rondelul coroanelor nepieritoare)
solitari, simt,apus,seculari. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea cratimei în structura e-n apus. 4 puncte
3. Transcrie patru cuvinte derivate cu sufixe. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul soare. 4 puncte
5. Precizeaz o valoare expresiv a utilizrii timpului prezent, în poezia citat. 4 puncte
6. Men ioneaz dou m rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric, în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz dou teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
8. Explic semnifica ia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
9. Ilustreaz una dintre calitile generale/ particulare ale stilului, prezent în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre punctualitate, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Nu foloseşte la nimic alergatul, trebuie să porneşti la timp.” (La Fontaine)

- s respec i construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
precizat.
1
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i de realizare a unui personaj dintr-o nuvelă
psihologică studiat .
• prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales
(temă/ motiv literar, perspectivă narativă, acŃiune, conflict, relaŃii temporale şi spaŃiale, subiect, mijloace/
procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la nuvela psihologică studiat ;
• relevarea trs turilor personajului ales, prin raportare la evolu ia conflictului/ a conflictelor;
• exemplificarea, prin secven e narative sau prin citate comentate, a patru modalit i/ procedee de
caracterizare a personajului din nuvela psihologică aleas ;
• prezentarea evolu iei raporturilor dintre personajul ales i un alt personaj al nuvelei psihologice, prin
referire la textul studiat.
Not ! Ordinea integr rii reperelor în cuprinsul lucrrii este la alegere.

2

PROBA A
Varianta 82

mai jos:

Luna iese dintre codri. i-s cu neguri îmbr cate

Noaptea toat st s-o vad . Lac, dumbrav i p dure.
Zugr ve te umbre negre Stele palid tremurânde
Pe lin olii* de z pad . Ard pin negurile sure.

i mereu ea le lunge te Lumea-n rou e sc ldat ,

i suind în cer le mut , Lucioli* pe lacuri zboar .
Parc fa a-i cuvioas Luna umbrei, umbra lunei
E cu cear înv scut *. Se amestec, se-nf oar .
Ce gânde te? - numai norii Lunecând pe ceruri, norii

Lin se-mbin , se dezbin Negri-acop r tot seninul.
Ca f ii de gaz albastru, Se
sting una dup alta
Ca i aburi cu lumin . i icoana i suspinul.
Lin pin iarb scotoce te Înf at în întuneric,

Apa-n prund i-n pietricele. Eu nu v d, nu aud oapte.
Florile surâd în tain , Ah, m simt atât de singur!
Oare ce-or surâde ele? Este noapte, noapte, noapte.
(Mihai Eminescu, Luna iese dintre codri)
*lin oliu, lin olii s.n. – (livr.) giulgiu

*înv scut, - adj. – (înv.) care este îmbr cat, acoperit, înf urat, învelit
*luciol , luciole s.f. – (livr.) licurici
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul fa . 4 puncte
2. Transcrie o pereche de antonime din strofa a treia a poeziei. 4 puncte
3. Alctuie te un enun în care cuvântul lumin s aib sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie din text doi termeni din câmpul semantic al apei. 4 puncte
5. Precizeaz o valoare expresiv a utiliz rii, în strofa a doua, a verbului la gerunziu suind. 4 puncte
7. Men ioneaz dou figuri de stil diferite, existente în versurile: ,,Zugr ve te umbre negre/
Pe lin olii de z pad .’’ 4 puncte
8. Comenteaz strofele a patra i a cincea, în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei
10. Motiveaz, prin eviden ierea a dou tr sturi existente în text, apartenen a
poeziei citate la romantism. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre familie, pornind de la urm toarea
afirma ie: „Prin familie via a individului se eternizeaz . Precum se cufund în trecut prin str mo ii s i, a a ia
în st pânire viitorul prin descenden ii s i.” (Paul Doumer)

1

afirma ia dat; enun area i dezvoltarea corespunz toare a cel pu in dou argumente adecvate ipotezei,
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i instanele comunic rii narative dintr-un roman de tip
subiectiv studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale romanului de tip subiectiv, cu referire la un text studiat;
- prezentarea instan elor comunicrii narative (autor, narator, personaj, cititor) în romanul de tip
subiectiv studiat;
- eviden ierea unor modalit i ale narrii în romanul de tip subiectiv studiat;
- exprimarea unei opinii argumentate în legtur cu specificul instan elor comunicrii narative din
romanul de tip subiectiv ales.
2

PROBA A
Varianta 83

de mai jos:
XVI
Exist o singur via mare

la care noi particip m.
Numai eu, str inul, –
Cristofor Columb prin iepuri,
Magellan prin frunze

i Nansen prin pietre,
fiind toate acestea, –
ca s nu m suprim din mirare
amintirea lor mi se d ruie pentru totdeauna

ca i cum ar fi a mea.
XVII
Sunt pas re cu patru aripi,

c mil f r cocoa ,
cer cu doi sori, –

i nor care plou pe mare...
Corabie scufundat în aer,
fluture în epat de o privire

i frumos ca i cum a fi mort.
Moartea e starea de dinainte

de a te na te...
(Nichita St nescu, Metamorfozele)
1. Formuleaz dou enun uri prin care s ilustrezi polisemia verbului a ploua. 4 puncte
2. Men ioneaz dou motive ale utilizrii virgulei în prima strof. 4 puncte
3. Transcrie anacolutul existent în primul grupaj de versuri (XVI). 4 puncte
4. Precizeaz un efect expresiv ob inut prin repetarea locu iunii conjunc ionale
ca şi cum, în textul poetic de mai sus. 4 puncte
5. Men ioneaz dou m rci lingvistice diferite ale prezen ei eului liric, din textul poetic dat. 4 puncte
6. Precizeaz dou teme/ motive literare prezente în textul poetic dat. 4 puncte
7. Motiveaz prezena numelor celor trei navigatori i exploratori, în primul grupaj de versuri (XVI). 4 puncte
8. Explic semnifica ia altern rii formelor pronominale noi - eu, în prima strof. 4 puncte

9. Comenteaz, în 6 – 10 rânduri, versurile: „Sunt pas re cu patru aripi,/ c mil f r cocoa ,/

cer cu doi sori, – / i nor care plou pe mare...”, prin sublinierea rela iei dintre ideea
10. Prezint dou caracteristici ale neomodernismului, identificate în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre condi ia femeii, pornind de la
urm toarea afirma ie: „Nu exist în largul lumii un drum mai plin de emo ii, de neprev zut, de lucruri
uimitoare decât sufletul unei femei”. (Camil Petrescu)
1
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i evolu ia unui cuplu* de personaje, dintr-un roman
studiat, apar inând perioadei de pân la al Doilea R zboi Mondial.

(tem , subiect, momentele subiectului, conflict, intrig , rela ii temporale i spa iale, secven narativ ,
incipit, final, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc.), prin referire la romanul studiat;
- eviden ierea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva statutului lor social i
psihologic;
- comentarea a dou scene semnificative pentru evolu ia rela iilor dintre personajele alese;



2

PROBA A
Varianta 84
mai jos:
Iubeşti - când ulciorul de-aramă

se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubeşti - când suavă icoana

ce-Ńi faci în durere prin veac
o Ńii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre

vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânŃi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubeşti - când simŃiri se deşteaptă

că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubeşti - când întreaga făptură,

cu schimbul, odihnă, furtună
îŃi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.
(Lucian Blaga, Iubire)
suav, a se avânta, a se detepta, fptur. 4 puncte
2. Alctuie te câte un enun în care cuvintele foc i verde s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul lume. 4 puncte
4. Alctuie te dou enun uri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului floare. 4 puncte
5. Men ioneaz o valoare expresiv a repetrii formei verbale iubeti,
la începutul fiecrei strofe. 4 puncte
6. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz eul liric în textul dat. 4 puncte
8. Transcrie, din strofa a treia, dou figuri de stil diferite. 4 puncte
9. Comenteaz strofa a patra, în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetic
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre artă, pornind de la urmtoarea afirma ie:
,,Arta nu doreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasă a unui lucru’’. (Immanuel Kant).

- s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
1
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i un cuplu* de personaje dintr-o comedie studiat. În
- prezentarea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru realizarea personajelor alese
(temă, subiect dramatic, conflict dramatic, intrigă, relaŃii temporale şi spaŃiale, act, scenă, replică, indicaŃii
scenice, mijloace/ procedee de caracterizare, limbaj etc. ), prin referire la comedia studiat ;
- eviden ierea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva statutului lor social i psihologic;
- comentarea a dou scene semnificative pentru evolu ia rela iilor dintre personajele alese;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iilor dintre cele dou personaje, din perspectiva finalului
conflictului.

2

PROBA A
Varianta 85
de mai jos:
Dar încântarea începuse: omul vorbea…

Povestirea unduia agale, împletind în bogata-i ghirland * nobile flori, culese din literatura tuturor
popoarelor. St pân pe me te ugul de a zugr vi cu vorba, el g sea cu u urin mijlocul de a însemna, i
înc într-un grai a c rui deprindere o pierduse, pân i cele mai alunecoase i mai nehot râte înf i ri
ale firii, ale vremii, ale dep rt rii, a a c am girea era întotdeauna deplin . Ca în puterea unei vr ji, cu
dânsul am f cut în închipuire lungi c l torii, c l torii cum nu-mi fusese dat nici s visez… omul vorbea.
Înaintea ochilor mei, aievea, se desf ura fermec toare trâmba de vedenii.
Str juiau pe în l imi ruine seme e în falduri de ieder , zceau cotropite de veninoas verdea
surp turi de cet i. Palate p r site a ipeau în p ragina gr dinilor, unde zeit i de piatr , în ve mânt de
mu chi, privesc zâmbind cum vântul toamnei spulber troiene ruginii de frunze, gr dinile cu fântâni unde
apele nu mai joac . Beteala lunii pline se rev rsa peste vechi or ele adormite, pâlpâiau pe mla tini
v p i zglobii. Puhoiul de lumini poleia noroiul metropolelor uria e aprinzând deasupra-le cea a ca un
pojar.

De funinginea i de mucegaiul lor fugeam îns repede; la zare, neaua piscurilor sângera în amurg.
i plecam s cunoa tem ame eala aprig a culmilor, l sam în urma noastr înflorite poiene, urcam prin
br det, adulmeca i de oapta pâraielor r sfirate sub ferigi, urcam, be i de aerul tare, mai sus, tot mai sus.
La picioarele noastre, între costi e ple uve i dâmburi încomate de codri stufo i, v ile se a terneau de-a
lungul albiei erpuite a râurilor ce se pierdeau departe, în aburul câmpiilor grase. Un lung fream t se
în l a ca o rug ciune. În pacea singur t ii nem rginite priveam în slav rotirea vulturilor deasupra
negrelor pr p stii, iar noaptea ne sim eam mai aproape de stele. Dar, curând începea s viscoleasc i
s geruie i coboram c tre miaz zi, în inuturile cu dulci nume, unde toamna lânceze te pân prim vara,
unde totul, suferin a, moartea chiar, înve mânteaz chipul volupt ii. Mireasma florilor de oleandru se
a ternea amar deasupra lacurilor triste ce oglindeau albe turle între funebri chiparo i. Peregrini
cucernici mergeam s ne închin m Frumosului în cet ile lini tii i ale uit rii, le cutreieram uli ele în clin *
i pie ele ierboase, veneram în vechi palate i biserici capodopere augúste*, ne p trundeam de suflul
Trecutului, contemplându-i vestigiile sublime.

(Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
* ghirland – cunun de flori
* în clin – în pant
* augúst – m re , impun tor
agale, a zugr vi, zare, cotropit. 4 puncte
2. Precizeaz câte un efect stilistic ob inut prin folosirea fiec ruia dintre cele dou
semne de punctua ie, în enun ul Dar încântarea începuse: omul vorbea... 4 puncte
3. Men ioneaz, din text, dou mijloace lingvistice prin care se realizeaz subiectivitatea evocrii. 4 puncte
4. Alctuie te dou enun uri potrivite pentru a ilustra polisemia adjectivului dulce. 4 puncte
5. Transcrie, din text, câte un fragment care s con in o imagine artistic vizual ,
respectiv, o imagine olfactiv . 4 puncte
7. Explic semnifica ia a dou figuri de stil identificate în enun ul
„Un lung fream t se în l a ca o rug ciune”. 4 puncte
8. Exemplific, prin fragmente extrase din text, dou însu iri ale povestitorului. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, prin eviden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele
artistice, urm torul fragment: „Ca în puterea unei vr ji, cu dânsul am f cut în închipuire
lungi c l torii, c l torii cum nu-mi fusese dat nici s visez… omul vorbea. Înaintea ochilor
mei, aievea, se desf ura fermec toare trâmba de vedenii”. 4 puncte
10. Ilustreaz, prin eviden ierea a dou trs turi, prezen a descrierii în textul citat. 4 puncte
1
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre raportul dintre dragoste i crea ie,
pornind de la urm toarea afirma ie: ,,Orice dragoste care duce la crea ie î i dobânde te legimitatea”. (Lucian
Blaga)

− s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de afirma ia
− s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s argumentezi caracterul romantic al unei poezii studiate. În
- precizarea a patru caracteristici ale curentului romantism, existente în poezia studiat ;
- exemplificarea, pe baza textului poetic ales, a caracteristicilor men ionate;
- eviden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele artistice de realizare a acestora, în poezia aleas ;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnifica iile textului poetic ales.

2

PROBA A
Varianta 86

de mai jos:
Omul în doc* vernil se ridic dup un timp din iarb , î i prinde fluierele picioarelor cu bra ele i
r mâne a a, privind str in peste câmpie, inându- i b rbia sprijinit pe genunchi. Strig apoi spre
adolescentul r mas în picioare în praful drumului dintre miri ti:
- Caius, mai este în ora ul sta al t u, pe trotuarul care duce spre gr dina public , Masa cu oglinzi?
- Este, domnule Marte . Zilnic e acolo – r spunde înviorat adolescentul, v zându-se luat în seam .
Când eram copil, îmi pl cea s trec pe lâng Masa cu oglinzi i s m v d în toate deodat . V aminti i,
v-am povestit despre ea în primele luni ale venirii mele în Bucure ti, când m-a i cunoscut la coala de
bele-arte* i m-a i luat la atelierul dumneavoastr s înv s torn în ghips modelaje de lut. M-a i ascultat
atunci cu interes, dar nu tiu ce ne-a întrerupt discu ia i n-am mai reluat-o. De i m-am n scut în acest
ora de câmpie i am crescut în el, îl privesc totu i cu un ochi din afar , poate pentru c fac parte dintr-o
familie din Transilvania, venit aici în locurile din B r gan ca spre un p mânt mai darnic. Mult timp,
lucruri care or enilor localnici li se p reau obi nuite, mie, ca i alor mei, îmi trezeau nedumeriri pline de
farmec. Masa cu oglinzi am num rat-o mereu printre astfel de lucruri. Masa e lung , pe picioare înalte,
are oglinzi culcate, cu fa a spre soare, ca s str luceasc cât ine ziua. Alte oglinzi stau u or înclinate,
ca s arunce lumina în evantaie pe trotuar i pe cuburile de piatr ale str zii Mavrocordat. Altele, drepte
– a ezate pe dunga ramelor – sunt fixate spre havuzurile* în iruite în lan pe panta ce duce spre gr dina
public , spre a amplifica lumina jeturilor de ap . Iar altele – puse în a a fel împreun , încât s compun
unghiuri cât mai diferite, care s cuprind numai bustul trec torilor, numai picioarele sau numai profilul
cu tâmpla i linia gâtului. Masa apar ine unui fost negustor – înc tân r – pe nume Ion Popescu, om
întreprinz tor, dar mereu cu e ecuri în ceea ce încearc . Masa cu oglinzi i-a r mas o preocupare
constant , de i nego ul cu oglinzi nu-i aduce aproape nimic. Poate din pricina asta – pentru c localnicii
trec pe lâng masa lui f r s cumpere, ca i cum ar trece pe lâng un copac de mult tiut i nemi cat
de la locul lui – Popescu a ajuns s fac mai mult combina ii de jocuri cu oglinzile decât nego .
( tefan Bnulescu, Masa cu oglinzi)
* coala de bele-arte – coala de arte frumoase
* doc – es tur din bumbac din care se fac haine
* havuz – fântân artezian
str in, obinuit, a num ra, preocupare. 4 puncte
2. Explic rolul a dou semne de punctua ie diferite din enun ul: – Caius, mai este
în ora ul sta al t u, pe trotuarul care duce spre gr dina public , Masa cu oglinzi? 4 puncte
3. Transcrie, din text, un cuvânt format prin derivare i un cuvânt format prin compunere. 4 puncte
4. Alctuiete câte un enun în care cuvintele oglind , respectiv, piatr s aib sens conotativ. 4 puncte
5. Precizeaz dou tipuri de imagini artistice existente în enun ul „Alte oglinzi stau u or
înclinate, ca s arunce lumina în evantaie pe trotuar […]”. 4 puncte
6. Men ioneaz dou teme/ motive literare, prezente în text. 4 puncte
7. Explic semnifica ia compara iei din ultima fraz a textului. 4 puncte
8. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, o schi de portret a negustorului. 4 puncte
9. Motiveaz prezen a în fragmentul dat a dou tipuri de narator,
prin eviden ierea rela iei dintre fondul de idei i mijloacele artistice. 4 puncte
10. Exprim- i opinia, în 6 - 10 rânduri, despre rela ia între preocuprile artistice ale celor dou
personaje care dialogheaz i obiectul despre care discut. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre consecven , pornind de la

urmtoarea afirma ie: „Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac”. (Mihai
Eminescu, Opera poetic )
1

- s ai con inutul i structura adecvate argument rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre structura textului dramatic, limbajul dramaturgiei
i expresivitatea textului dramatic, ilustrate pe baza unei comedii studiate, pornind de la ideile exprimate
în urmtoarea afirma ie critic : „...evocând tipuri i moravuri contemporane, comedia proclam valoarea
actualit ii, deschide drum crea iei realiste”. (Adrian Marino, Dic ionar de idei literare)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 87

de mai jos:
B trânul nu voia s vorbeasc despre r zboi. În primul r zboi mondial, avea zece ani, era un copil.
În al doilea, aproape patruzeci. Din amândou ar fi avut câte ceva de povestit, dar pur i simplu refuza
s vorbeasc despre asta. Ana a încercat o singur dat s -l aduc la coal i s -l pun s
povesteasc elevilor. El refuzase:
- Ap i, domni oar , dou lucruri nu stau într-un loc!
Ana nu în elesese dac aceste cuvinte sunt de refuz sau de acceptare i el începuse atunci s se
explice pe îndelete. Aproape fiecare cuvânt i s-a p rut adev rat tinerei înv toare, dar ea n-ar putea s
reproduc nici acum i nici mai târziu întregul ra ionament.
- S spui cum a fost, zicea b trânul, este minciun . Vorbele pe care le spui acum ascund oamenii i
faptele de atunci. Abia vorbind, reu e ti s ui i ce a fost, pentru c tot ce ai pus în loc e mai proasp t în
mintea ta. Atunci ai spus sau ai gândit alte cuvinte i nu i le po i aminti, dar i dac i le-ai aminti, cine ar
în elege ce vrei s spui?
Mintea i-e slab , mai ales dac n-o pui în lucrare, abia de po i face fa cu ea lumii care tr ie te
odat cu tine, de ce s te sume e ti* s o vezi i pe cea care a fost sau va fi? De i-e dat s ajungi acolo,
în acel loc, vei ajunge, de nu, nu vei ajunge. Locul e totdeauna lucrul care st în el, uite, eu nu stau
acum i aici pe prisp i acolo la coal . De asta acolo-i coal i aici e casa mea.
Ana a presupus atunci c b trânului i se întâmplaser lucruri prea dureroase i c el nu voia s
deschid , povestind, acele r ni.
- Ba, din contr , domni oar . Eu dac m for ez s - i povestesc dumitale cum a fost, abia a a oi uita
tot ce-a fost. Pentru c pe urm am s in minte numai povestea aia de i-am spus-o i nu-i totuna.
A adar, b trânul sus inea c a povesti este un mod activ al uit rii i el nu voia s uite. Cele dou
care n-ar fi stat într-un loc erau trecutul i prezentul. Pentru a le p stra întregi, refuza s le aib în minte
pe amândou deodat .
- Ciudat, zise Popescu, dar l-ai v zut pe acela din tren cum mai povestea?
- Dup cum am înv at eu de la b trân s citesc oamenii, acela chiar era un om de nimic. El nu
povestea ce v zuse i din tot ce spunea, din fiecare poveste, încerca s fac un la pentru a-i prinde pe
oameni i a-i jefui.
(Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie)
* a se sumei – a se mândri
urmtoarele cuvinte: adev rat, refuz, a presupune, a povesti. 4 puncte
2. Precizeaz un efect stilistic al folosirii semnului întreb rii în enun ul
„[…] dar i dac i le-ai aminti, cine ar în elege ce vrei s spui?”. 4 puncte
3. Alctuie te câte un enun potrivit, pentru a ilustra schimbarea categoriei gramaticale
a urmtoarelor cuvinte din text: zece, ciudat. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a prinde. 4 puncte
7. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului din textul citat. 4 puncte
8. Motiveaz frecven a verbelor la indicativ prezent din replicile b trânului. 4 puncte
9. Ilustreaz, cu ajutorul textului dat, unul dintre urmtoarele registre stilistice ale limbii:
popular, cult, scris, oral, colocvial, regional. 4 puncte
10. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, spusele btrânului: „- S spui cum a fost este minciun .
Vorbele pe care le spui acum ascund oamenii i faptele de atunci. Abia vorbind, reu e ti
s ui i ce a fost, pentru c tot ce ai pus în loc e mai proasp t în mintea ta”. 4 puncte
1
Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre adolescen , pornind de la
urmtoarea afirma ie: „[…] un adolescent, care simte cum dep e te adolescen a, e sfâ iat de
melancolie […] i, totodat , e ner bd tor s se vad cât mai repede eliberat de ea, ca s - i poat
începe «adev rata via »”. (Mircea Eliade, Memorii)

- s ai con inutul i structura adecvate argument rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s argumentezi trs turile simbolismului pe baza unei poezii
studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
- prezentarea a patru caracteristici ale curentului literar simbolismul, existente în poezia studiat;
- eviden ierea a patru elemente de structur i de compozi ie a textului poetic, prin referire la poezia
studiat (de exemplu: eul liric; tipuri de lirism, titlu, incipit, secven e poetice, rela ii de opozi ie i de
simetrie, elemente de recuren - motiv poetic, laitmotiv);
- exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la semnifica ia textului.

2

PROBA A
Varianta 88

de mai jos:
Dup ce- i termin igara i dup ce sfâr i de cântat, Mitru mai r mase un timp la gura podului,
nemi cat, de-acum nici vorb s mai poat dormi, adulmecând mirosul s rat al ploii, mirosul acela de
iarb crud venind dinspre p dure. Iar când le v zu pe cele dou femei foindu-se prin curte, Mitru nu se
mir prea mult. Era atât de întuneric (din pricina norului aceluia, care în ciuda faptului c ploaia trecuse,
nu se îndep rta), încât nu putu s le disting chipurile. Nu-i bine de-acuma cu Ion, dac s-au trezit ele.
S tii c moare, î i spuse el, i vru s le strige, dar un nod de durere i se puse în gât i nu-i ie i nicio
vorb din gur . Înseamn c se apropie, î i spuse el i- i leg noji ele* la opinci, cu gândul s coboare i
s vad ce-i. Iat îns c femeile începur s vorbeasc între ele i nu mic fu mirarea lui Mitru când nu
recunoscu, a a cum ar fi fost de a teptat, glasul Mariei sau pe cel al Anei. Nu erau Ana i Maria cele
dou femei, ci erau dou str ine a c ror prezen în ograd era de neîn eles. „Apa nu-i cald ”, o auzi el
pe una dintre ele spunând. „Focul nu-i bun, spuse la rândul ei cealalt . Lemnele nu prea ard bine i soba
nu s-a încins pân acum…” Vorbeau în oapt i când una dintre ele spuse: „Mi se pare mie, ori a
început a picura?” Mitru o recunoscu, recunoscu vocea femeii, cu toate c din pricina întunericului,
chipul înc nu i-l putea vedea. „Trebuie s fie maica Ana, î i spuse Mitru cu uimire. Alt femeie nu cred
s aib glasul ei. Numai c maica Ana e moart , î i aminti Mitru, ea nu mai are cum vorbi. Gura ei e de
mult astupat .” A a î i spunea el, nemaiîn elegând nimic din tot ce se întâmpl … În ograd începur din
nou s cad picuri grei de ploaie i maica Ana, fiindc al ei era glasul, în timp ce se îndreptau amândou
spre buc t ria de var , îi spuse celeilalte: „Ploaia asta ne-o mai trebuit nou , acuma? Noroc numai c
nu cred eu s in mult. Îi cu picuri din ia mari.” „Asear era cerul cum îi lacrima, spuse i cealalt
femeie. A a-i prim vara, de câ legi*, timpul e schimb tor”, ad ug ea. „D s in i eu de o toart ,
singur n-ai cum s-o duci, c -i grea”, spuse din nou maica Ana. Se a ternu lini tea; lumina în odaia în
care zcea Ion era aprins i arunca în întunericul r sfirat de-afar o fâ ie palid , de un galben murdar.
În lumina aceea se vedeau picurii mari de ploaie. Când femeile ie ir din nou din cuina* de var , Mitru o
recunoscu, în sfâr it, i pe cea mai tân r dintre ele. Cele dou femei st teau în u a cuinii a teptând
pesemne s se înc lzeasc apa, i vorbeau, uitându-se la cer, curioase s vad dac ploaia are de
gând s stea sau se porne te mai tare.
(Sorin Titel, Pasrea i umbra)
* noji e – curelu e cu care se leag opincile de picior
* câ legi – perioad dintre dou posturi, când se poate mânca de dulce
* cuin – buc t rie
1. Nume te mijloacele de îmbog ire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:
nemi cat i nemaiînelegând. 4 puncte
2. Explic rolul ghilimelor în fragmentul dat. 4 puncte
3. Precizeaz patru/ locu iuni care s con in cuvântul om. 4 puncte
4. Alctuie te câte un enun în care cuvintele glas i lumin s aib sens conotativ. 4 puncte
5. Transcrie, din prima fraz a textului, un fragment/ o structur care con ine o sinestezie. 4 puncte
6. Men ioneaz dou teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
8. Men ioneaz dou registre stilistice ale limbii, existente în textul dat. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, secven a descriptiv „Se a ternu lini tea; lumina în odaia în
care zcea Ion era aprins i arunca în întunericul r sfirat de-afar o fâ ie palid , de un
galben murdar”, eviden iind rela ia dintre fondul de idei i mijloacele artistice. 4 puncte
10. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului, prezente în textul dat. 4 puncte
1
Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al fragmentului citat la Subiectul I, din Pasrea i umbra, de

Sorin Titel.

- s respec i conven iile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv , la persoana a III-a;
evitarea cuvintelor i a expresiilor din limbajul curent; renun area la citate i eliminarea figurilor de stil i
a descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect etc); 8 puncte
ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunztoare secven elor narative men ionate
etc.); 8 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac r spunsul se încadreaz în limitele de spa iu
indicate.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre poemul Luceafrul, de Mihai Eminescu, pornind
de la ideile exprimate în urmtoarea afirma ie critic: ,,Luceafrul este o sintez a categoriilor lirice mai
de seam pe care poezia lui Eminescu le-a produs mai înainte”. (Tudor Vianu)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 89
de mai jos:
Cu asemenea reflec iuni intr el în casa unde î i avea fanariotul bibliotec i alese tot ce g si într-
însa mai bun. Între alte c r i g si i un tractat de fiziologie i operele lui Machiavel pe care le citi i le
studie cu mare b gare de seam ; în fine, f cu tot ce putu spre a deveni perfect în arta ipocriziei i a
perfidiei.
Se zice c voin a tare i statornic învinge toate obstacolele. Nu ne putem pronun a asupra acestei
maxime; zicem numai c P turic ar fi fost în stare s dea contemporanilor s i o dovad str lucit c ea
se realizeaz câteodat . Pic tura g ure te piatra, zice un alt proverb. Se poate i nu se poate; acela
îns care realizeaz acest proverb este un om mare în felul s u.
P turic era într-adev r un om extraordinar. El î i luase hot rârea de a deveni om mare i niciun
obstacol nu putea s -l abat de la aceast idee fix . Ca slug , era dator s lucreze mai multe ore pe zi
i a se supune la toate slugile cele mai vechi decât dânsul; ca ambi ios, c ta s înve e carte mult ,
precum îi zisese fanariotul i s se sileasc a înl tura toate obstacolele ce întâmpina în calea ambi iunii
sale. Cum putu dar s înving atâtea greut i i s ias triumf tor?
Iat modul ce întrebuin : când se cr pa de ziu , P turic se afla lâng u a postelnicului, stând în
picioare spre a împlini cu exactitate ordinele st pânului s u. Pe dat ce fanariotul se de tepta, el intra în
cas , îl freca pe picioare, îl ajuta s se îmbrace, îi da de sp lat, îi aducea dulcea , cafea i ciubuc*.
Toate aceste mici servicii le executa cu cea mai mare iu eal , gra ie i cu un fel de afec iune ce f cea pe
fanariot s -l cread de cel mai credincios i devotat dintre servitorii s i.
Dup ce pleca boierul la curte, se ducea la v taful i-i f cea o mul ime de lingu iri; apoi, dup ce- i
sp la feligenele* de cafea i cur a bine ciubucurile, se închidea în camera sa i se da cu totul la citire i
medita iuni, petrecându- i astfel timpul pân la ora prânzului, când, dup obiceiul s u, se a eza pe
treptele sc rei de la intrarea casei cu câte o carte în mân i sta acolo pân ce venea st pânul s u; iar
dup aceea, când edea la mas , el î i lua locul printre servitori i se silea s întreac pe to i în zel i
activitate.
Osebit de aceasta, el se purta cu mare amabilitate c tre to i servitorii casei, f r excep iune; îi ajuta
la lucr rile lor i le împlinea dorin ele, punându-se mijlocitor între dân ii i v taful de curte.
(Nicolae Filimon, Ciocoii* vechi şi noi)
*ciubuc, s.n. – pip (oriental ) cu eav lung
*felegean, s.n. – cea c (turceasc ) de cafea neagr , f r toart
*ciocoi, s.m. – termen de dispre pentru un parvenit; (înv.) fecior în cas , servitor angajat la un boier
urm toarele cuvinte: statornică, triumfător, zel, gânduri. 4 puncte
2. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele maximă i a împlini s aib
sensuri diferite de cele din text. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni care apar in registrului arhaic al limbii. 4 puncte
4. Rescrie, din text, doi termeni care fac parte din câmpul semantic al cuvântului ambiie. 4 puncte
6. Ilustreaz unul dintre registrele stilistice ale limbii, din textul dat. 4 puncte
7. Motiveaz utilizarea proverbelor, în text. 4 puncte
8. Explic sensul afirma iei naratorului: [P turic ] ,,f cu tot ce putu
spre a deveni perfect în arta ipocriziei i a perfidiei”. 4 puncte
9. Argumenteaz apartenen a fragmentului dat la categoria prozei realiste. 4 puncte
10. Scrie o caracterizeaz, de 6 – 10 rânduri, a personajul [Dinu] Pturic,
folosind numai informa iile din textul dat. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre în elepciune, pornind de la

urm toarea afirma ie: ,,În elepciunea este o marf pe care cine o vinde a cump rat-o”. (Nicolae Iorga)
1
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s demonstrezi c o poezie studiat este art poetic . În
realizarea eseului, vei avea în vedere:
- explicarea conceptului opera ional art poetic ;
- prezentarea concep iei despre art i creator, reflectate în poezia studiat;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la semnifica ia textului.

În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini
2

PROBA A
Varianta 90

de mai jos:
În sfârşit, automobilul de curse părăsi centrul Bazargicului, coborî pe uliŃe chinuite, o porni pe
pământul galben, neted, printre lanurile de grâu tremurând şi schimbând culorile ca marea cea aşa de
apropiată, şi, printre maci, urme de sânge ce duc la cine ştie ce crimă petrecută în vreun ungher dosnic
al acestei pustietăŃi. […]
Balcicul începea lângă noi, miraculos, fermecat, invizibil, dar sugerându-ne aroma.
Automobilul meu, cu puŃinii pasageri rămaşi, s-a îndepărtat de moară, alunecând spre Cavarna
minusculă. Chiar la poarta casei, transfigurată de aşteptare, mă întâmpină Ioana.
E supranatural când vezi pe cineva complet în voia unui sentiment puternic. Îi priveşti faŃa, şi, fără
nicio ezitare, oricât de neîncrezător Ńi-ar fi temperamentul, ai certitudinea că nu Ńi se ascunde nimic, că
pentru clipa aceea, măcar, nu există nicio minciună dedesubt.
Ioana apăruse, fără gesturi, căci se apropiau şi alŃii de noi, cu ochii, cu gura, cu mâinile, cu toată
carnea către mine. Mă întreb dacă eu aş fi în stare de o asemenea dăruire totală, fermecătoare, ce face
fericit şi pe cel de unde porneşte şi pe cel către care porneşte. Întotdeauna, sub orice iniŃiativă de a mea,
cea mai spontană posibilă, surprind şi instinctul de a mă analiza. Nu ştiu cum mă prezentam în faŃa
Ioanei, dar ea era prea turburată de fericirea ei ca să mă mai examineze. Totuşi, luasem trenul cel dintâi
ca s-o revăd, aşteptasem cu nerăbdare fiecare minut să treacă şi să ajung mai repede. Aveam în valiză
daruri bine alese ca să-i facă bucurii; am întors în minte, îndelung, toate aceste bucurii.
Acum eram în voia mai multor emoŃii: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din faŃă,
de marea de alături. Eram intimidat de atâŃia oameni primindu-mă cu exclamaŃii, cu toate că pe unii nici
nu-i cunoşteam. Ioana, abia sosită la Cavarna, a şi luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu
câŃiva pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu picioarele goale în pantofi. Rochia şi-a lucrat-o singură, fără gust,
cu toate că a vrut să o facă pretenŃioasă. […] Câteva zorzoane inutile, şi la spate chiar un început de
trenă. Totul nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, şi, de-altfel, praful a bătut stofa şi a făcut
garniturile şi mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi
bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive şi
delicioase de copiliŃă zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi
învăŃat-o viaŃa. O priveam acum cu dragoste, cu duioşie, milă, dar şi cu reflecŃia: „Ce rochie urâtă! E
lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust."
Aveam remuşcări de gândul meu ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul...
(Anton Holban, Ioana)
chinuite, instinct, rustic, ascuns. 4 puncte
2. Precizeaz valoarea expresiv a utilizrii punctelor de suspensie în ultima fraz a textului. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru cuvinte care apar in câmpului semantic al călătoriei. 4 puncte
4. Scrie doi termeni care, în text, aparin registrului stilistic colocvial. 4 puncte
5. Men ioneaz dou moduri de expunere utilizate în acest fragment. 4 puncte
6. Explic semnifica ia a dou figuri de stil diferite, din primul paragraf al textului. 4 puncte
7. Scrie, în 6 – 10 rânduri, o caracterizare a personajului feminin din textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz , pe scurt, semnifica ia afirma iei „Întotdeauna, sub orice iniŃiativă
de a mea, cea mai spontană posibilă, surprind şi instinctul de a mă analiza”,
prin raportare la particularit ile narative ale textului. 4 puncte
9. Precizeaz un rol al utilizrii persoanei a II-a în al patrulea alineat
al textului (E supranatural când vezi...). 4 puncte
10. Motiveaz folosirea monologului, în textul dat. 4 puncte
1
Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al fragmentului citat la Subiectul I, din Ioana, de Anton

Holban.

- s respeci conveniile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv, la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renunarea la citate, eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor, transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: pstrarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc. 8 puncte
- s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, despre imaginarul poetic bacovian, prin referire la dou
poezii studiate, pornind de la urmtoarea afirma ie: „… poezia bacoviană aparŃine expresiilor celor mai
specifice ale simbolismului. Şi tehnica sa se rezolvă exclusiv cu mijloacele pe care şcoala simbolistă i
le-a oferit…”. (I. Negoi escu, Scriitori moderni)
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 91
de mai jos:
ANCA: Acu, ce stai? Trebuie s te g te ti de plecare.

DRAGOMIR: De plecare…
ANCA: Fire te.
DRAGOMIR: De ce s mai plec?
ANCA: Ca s scapi i tu i s m scapi i pe mine. Dac se afl c e ti tot aici, i eu am t cut, se
cheam c amândoi l-am omorât… Eu… sunt nevinovat i nu vreau s caz vina pe mine. Da-
c vrei s stai, eu caut s m duc în sat i s spui tot, tot, tot… Dac pleci, m fac c g sesc pe
Ion în pu i dau de tire… N-ai grije; î i las eu vreme destul s-ajungi departe… Tu e ti fugarul,
tu vinovatul… -am sc pat amândoi…
DRAGOMIR: Vino i tu.
ANCA: Dac fug i eu, cade vina i pe mine: nu poci asta… (Suie; dup o pauz mare, coborând la
el cu bra ele încruci ate.) Nu i-e ru ine! Nu i-a fost mil i p cat de Dumnezeu!... Cre tin e ti
tu?... Om e ti tu?... Vine un biet p c tos în casa ta, î i cere o buc ic de pâine la masa ta, e
obosit i te roag de ad post sub acoperemântul t u, î i spune taina lui, i tu, fiar f r -de-lege,
pui mâna pe cu it i spinteci omul! (Dragomir face ni te ochi foarte mira i .) Cu ce- i gre ise bie-
tul nebun?... Ce piedic i-era el în lumea asta larg , unde e loc pentru to i? (Cu toat energia.)
De ce ai omorât pe Ion?
DRAGOMIR: Eu… Pe Ion!...
ANCA: Pe Ion.
DRAGOMIR: Eu… am omorât… pe Ion! (Râde febril.)
ANCA: Râzi? Nu tu, da cine? (El se uit la ea lung; ea îi înfrunt cuttura; merge la el i-l apuc de
pieptul cm ii.) Asta ce e? Sângele acesta al cui e? Nu-i sângele lui Ion?...
DRAGOMIR (Î i încheie repede minteanul la piept.) : Fugi d-aici!
ANCA: Nu te-ncheia, Dragomire pe c ma e pu in; în odaie dincolo e mult; uite, ici e plin… Du-te în
curte, e stropit peste tot; mergi de scoate o g leat din pu , s vezi apa ro ie… Tu, uciga ule,
tu! O s te gunoie ti de viu între pere ii de sare umezi pân o socoti Dumnezeu c-a venit ceasul
s te cheme ca s te judece el mai bine…
DRAGOMIR: Pentru ce?
ANCA: Pentru c ai ridicat via a altuia…
(I.L. Caragiale, N pasta)
1. Men ioneaz câte un sinonim

pentru sensul din text al fiec ruia dintre

urm toarele cuvinte: c ut tur , vreme, a se face, a omorî. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea punctelor de suspensie în replica „De plecare…” . 4 puncte
3. Alc tuie te patru enun uri în care s ilustrezi polisemia verbului a l sa. 4 puncte
4. Transcrie, din fragment, dou cuvinte/ structuri care apar in registrului stilistic popular. 4 puncte
5. Precizeaz doi indici spa iali care apar în fragmentul citat. 4 puncte
6. Transcrie, din fragment, dou enun uri sau sintagme care indic raportarea la divinitate. 4 puncte
7. Exemplific semnifica ia unei metafore i unei inversiuni din textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, particularit ile construc iei dialogului dramatic în acest text. 4 puncte
9. Exprim - i opinia despre rolul indica iilor scenice în reliefarea atitudinii personajului masculin.
4 puncte
10. Argumenteaz importan a interoga iilor retorice, pentru crearea tensiunii dramatice în acest fragment.
4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre în elepciune, pornind de la ideea

exprimat în urmtoarea afirma ie: „În elepciunea nu e ceva care se înva ; e ceva
care se treze te. De
aceea o coal de în elepciune e posibil ”. (Constantin Noica, în Jurnalul de la P ltini)
1

- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect , de
ortografie i de punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s realizezi o paralel între dou poezii simboliste studiate,
apar inând fie aceluia i autor, fie a doi scriitori diferi i. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
urm toarele repere:
- ilustrarea conceptului simbolism, prin precizarea a patru trs turi (teme/ motive, ipostaze ale eului
liric, specificul imaginilor artistice, inova ii stilistice/ prozodice etc.);
- prezentarea comparativ a temelor i a simbolurilor centrale, identificate în textele alese;
- relevarea, prin compara ie, a particularit ilor structurale, stilistice i prozodice ale celor dou poezii;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iei dintre eul liric i imaginarul poetic în fiecare dintre
cele dou texte, din perspectiva apartenen ei la curentul literar men ionat.

2

PROBA A
Varianta 92

de mai jos:
CRC NEL(plângând): Am plâns, cum plâng şi-acum, căci eu Ńin mult la amor; am plâns şi-am ier-
tat-o… pe urmă am prins-o iar, şi iar am plâns şi iar am iertat-o; nu de multe ori, dar cam des…
aşa cam de vreo cinci-şase ori… Ce-mi ziceam eu? Vorba d-tale: femeie! Ochi alunecoşi…
PAMPON: Inimă zburdalnică!
CR CNEL: Până când, într-o seară, mă duc, domnule, ca de obicei, acasă; intru în sală, deschiz
uşa iatacului… întunerec… „Te-ai culcat?” Nu răspunde nimeni. Inima începe să-mi bată rău;
aprinz lumânarea, şi ce găsesc pe masă, domnule?
PAMPON: Ce?
CR CNEL: Un răvăşel: „Mache, m-am plictisit să mai trăiesc cu o rublă ştearsă ca dumneatale.
Nu mă căuta; am trecut cu neamŃul meu în Bulgaria…”
PAMPON: În Bulgaria? Ce căuta neamŃul în Bulgaria?
CR CNEL (dezolat): Nu ştiu! Ei! Ce te faci, Mache?... De desperare, ce-am zis eu? Dacă n-am a-
vut parte de ce mi-a fost drag pe lume, încai să mă fac martir al independenŃii… şi m-am înrolat
de bunăvoie…
PAMPON: Volintir?
CR CNEL: În garda naŃională… Ştii, pentru ca să-mi mai uit focul… (Plânge.) Şi închipuieşte-Ńi
d-ta acum şi MiŃa! (Plânge.) Şi garda naŃională s-a desfiinŃat!...
PAMPON: Care va să zică este un Bibicul…
CR CNEL: Se-nŃelege; n-ai văzut biletul?
PAMPON: Care va să zică este un Bibicul, care devine în chestie de traducere şi pentru mine, şi
pentru d-ta.
CR CNEL: Fireşte…
PAMPON (cu trie): Nu mai plânge, nu şade frumos, un volintir ca d-ta…
CR CNEL: Dacă nu pot să mă stăpânesc! Mi-e naturelul simŃitor…[…]
PAMPON: […] Nu plânge: eşti volintir ! Bibicul nostru e aici în bal… Didina mea este aici în bal…
CR CNEL: Poate şi MiŃa mea…
PAMPON: Da…
CR CNEL: Da?
PAMPON (repede): Adică nu! În sfârşit, ce-Ńi pasă! Vino cu mine…Nicio vorbă să nu zici. Lasă-mă
pe mine, să vezi cum îl înhaŃ eu. Aide, nu plânge: eşti volintir! Pune-Ńi masca, şi aide! (Î i pune
masca.)
CR CNEL: MiŃa? MiŃa? … (Hotrât) Nu!... O mai iert acum, dar dacă s-o mai întâmpla încă o dată
… hotărât mă însor! (Î i pune masca.)
(I.L. Caragiale, D-ale carnavalului)
iatac, foc, fireşte, a găsi. 4 puncte
2. Explic folosirea ghilimelelor în replica: „Te-ai culcat?”. 4 puncte
3. Exemplific patru locu iuni/ expresii care au în componen a lor verbul a pune. 4 puncte
4. Transcrie, din text, doi termeni care aparin registrului stilistic neologic. 4 puncte
5. Precizeaz doi indici de timp care apar în textul citat. 4 puncte
6. Transcrie, din text, câte un fragmnet care con ine o interoga ie retoric,
respectiv, un paralelism sintactic. 4 puncte
7. Precizeaz dou modalit i de caracterizare a personajului dramatic existente în textul dat. 4 puncte
8. Prezint, în 6 - 10 rânduri, dou dintre modalit ile de realizare a oralit ii în textul dat. 4 puncte
9. Exprim- i opinia despre rolul indica iilor scenice în acest fragment. 4 puncte
10. Ilustreaz dou elemente ale comicului de limbaj, prin referire la fragmentul dat. 4 puncte
1
Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al fragmentului citat la Subiectul I, din D-ale carnavalului, de

I. L. Caragiale.

- s respeci conveniile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv, la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renunarea la citate, eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor, transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: pstrarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc. 8 puncte
- s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic, având ca
suport o oper literar studiat , apar inând lui Ion Barbu, pornind de la urmtoarea afirma ie critic: ,,[...]
poezia lui Ion Barbu, după cum şi titlul volumului o arată, e poezia Jocului secund, adică e un joc
neizvorât din realităŃi, ci din reflexul în oglindă, adică în spirit. Poezie de esenŃe şi de abstracŃiuni [...]. În
expresia ei coeficientul personal joacă un rol principal; un cuvânt, o imagine îi sugerează altă imagine,
după o asociaŃie uneori strict personală şi deci necontrolabilă”. (E. Lovinescu)
punct).
2

PROBA A
Varianta 93

de mai jos:
DANTON (cordial, vine spre el): Maximilien, am venit cu inima deschis ca s ne împ c m: am
trecut peste orice.
ROBESPIERRE (r mâne rece, nu d mâna).
DANTON (cald): Maximilien, pu in îmi pas c r mâi a a în epenit. E o masc . În fond, e ti un om cu
care se poate vorbi... Hot rârea ta de a trimite, în sfâr it, haita lui Hébert la ghilotin ...
ROBESPIERRE (cu buze nervoase): […] Comitetele nu au avut nevoie de imboldul nim nui ca s - i
fac datoria. [...]

DANTON (cu c ldur i sinceritate, deosebindu-se de Robespierre, ca i îmbr cmintea lor):
Robespierre, înc o dat î i spun: m surile astea teribile erau bune când patria era în pericol
i când revolu ia era amenin at . (Gesticulând familiar): Ast zi – una e biruitoare pe toate
câmpurile de lupt , alta domin nediscutat în untru... Cu alte cuvinte, i-au împlinit
menirea...
ROBESPIERRE (precis, cu gâtul eapn): Te întreb i azi: ce te face s crezi c revolu ia e sfâr it ?
DANTON: Pentru c toate elurile ei sunt atinse...

ROBESPIERRE (mereu cu ochii mici i buze nervoase): Adic ?...

DANTON (sczând brusc, con inut, violent i amenintor totu i): Ai dreptate, Maximilien. elurile ei
nu sunt înc ...
ROBESPIERRE (are un surâs de mort, dar se simte în ceea ce spune o ran ascuns , las s se

vad în el adâncimi de omenie i vis, întrerupe): Au devenit cumva oamenii mai buni? Sunt
pe lume mai pu ini s raci? ... Au mai mult omenie cei boga i? Se în al mai pu in?

(Enumer i a teapt trist.)
DANTON (a rmas întrerupt, cu mâna în aer): Ai dreptate, Maximilien, elurile revolu iei nu sunt
atinse... Piedici mari mai sunt înc în calea lor... (Viu, gr bit): Drepturile omului au fost
punctul de plecare al revolu iei, i tu nu le respec i... libertatea de opinie a fost o clauz
important , i tu o calci în picioare; respectarea voin ei poporului era dogma revolu iei, i tu
nu vrei s tii de ea; proclamarea unei constitu ii era punctul cardinal al revolu iei, i tu îi
suspenzi aplicarea. (Teribil, cu în eles): Ai dreptate... elurile revolu iei nu sunt atinse. (Îl

prive te groaznic): Ia seama, Robespierre.
(Camil Petrescu, Danton)
nediscutat, menire, sfârşită, piedici. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea virgulelor din replica lui Danton: ,,Ai dreptate, Maximilien,
elurile revolu iei nu sunt atinse..”. 4 puncte

3. Alc tuie te patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul seamă. 4 puncte
4. Scrie patru enun uri, pentru a demonstra polisemia cuvântului bun. 4 puncte

5. Nume te o trs tur a lui Robespierre care poate fi dedus din prezen a repetat a
interoga iilor, în replicile sale. 4 puncte
6. Transcrie dou sintagme/ enun uri care descriu atitutidini ale lui Robespierre. 4 puncte
7. Explic, pe scurt, motivul dezacordului dintre cele dou personaje,
referitor la m surile teribile. 4 puncte
8. Comenteaz semnifica ia metaforei „adâncimi de omenie i vis”. 4 puncte
9. Caracterizeaz personajul Danton, în 6 - 10 rânduri, folosind doar informa iile din textul dat.4 puncte
10. Argumenteaz, prin evidenierea a patru trsturi, faptul c textul aparine genului dramatic. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre omenie, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Nu sunt decât dou c i pe lume: omenia i neomenia”. (G. C linescu, Şun)

1




precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i evolu ia rela iilor dintre dou personaje implicate în
conflict, într-o proz romantic studiat . În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale construc iei subiectului/ discursului narativ, semnificative pentru
realizarea personajelor alese (ac iune, secven narativ , episod, conflict, momentele subiectului,
alternan , înl n uire, incipit, final etc.), prin referire la proza romantic studiat ;
- eviden ierea rela iilor ini iale dintre cele dou personaje, din perspectiva statutului lor social,
psihologic etc.;
- relevarea tr sturilor celor dou personaje, prin raportare la dou scene/ secven e narative
semnificative pentru evolu ia conflictului;
deznod mântului.


2

Proba scrisă de limba și literatura română
PROBA A
Varianta 94
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
BĂLCESCU: Dacă mi-ar îngădui Știrbey să cobor, aș merge pe jos până la București, pentru ca să
simt pământul sub tălpi... Să mă lovesc de toate glodurile drumului...
ALECSANDRI: Cum poţi să vorbești așa?... Aici te-ar ucide viscolele și toamnele ploioase... Îţi tre-
buie soare mult...
BĂLCESCU: Ce știi tu? Ce știţi voi? (Merge la balustrada vaporului.) Uite, vezi tu Dunărea asta
mâloasă? Vezi cerul ăsta cenușiu? De ieri stau pe punte și m-am simţit mai bine decât
pe Mediterana ta însorită. Am ascultat până am adormit orăcăitul broaștelor astea de
la Galaţi, și niciodată un concert nu m-a pătruns mai adânc. [...]
ALECSANDRI: Mie, drept să-ţi spun, mi se pare o nebunie să stai în septembrie o noapte întreagă
pe puntea vaporului.
BĂLCESCU: Ascultă, Bazil, și înţelege... Știi tu când m-am simţit mai sănătos în acești zece ani de
când sunt bolnav? Când am dormit o lună în bordei, în pădure, în Ţara Moţilor...
Și după aceea trei săptămâni... cât a durat drumul până la Belgrad... Avram Iancu mă
sfătuise, ca să pot trece printre trupele imperiale, să mă prefac vânzător de ciubere.
Mi-a dat cincizeci de galbeni și un car de ciubere... iar eu cu însoţitorii mei ne-am
îmbrăcat în straie de munteni și ne-am spoit pe faţă cu funingine... Ca să nu ne
trădăm cumva, ne tocmeam cu babele câte o oră pentru doi-trei creiţari. Era tot pe
vremea asta, ploua și dormeam pe iarbă, sub car... N-am tușit o dată, trei săptămâni
cât a durat călătoria, iar la Belgrad, medicul, care mă văzuse cu câteva luni înainte și
mă știa bolnav, spunea că nu mai pricepe nimic. Ah, să mai muște iar viscolul din
obrazul meu pe dealul Topologului, ca în atâtea ierni când veneam în sanie, învelit în
sarică, la Pitești! Mi-ar face de zece ori mai bine decât soarele leșinat al Mediteranei.
ALECSANDRI: Cum poţi vorbi așa? Nu-ţi plac porturile însorite și parfumate ale Mediteranei?...
BĂLCESCU: Să le ia dracu de porturi ale Mediteranei... Am să mor cu tot ajutorul lor...
ALECSANDRI: Ah, nu pot îndura ca prietenul meu cel mai bun să vorbească despre moartea lui...
Ar fi îngrozitor...
(Camil Petrescu, Bălcescu)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
a îngădui, vânzător, straie, cenușiu. 4 puncte
2. Precizează un efect stilistic obţinut prin folosirea punctelor de suspensie în replicile
personajului Bălcescu. 4 puncte
3. Alcătuiește câte un enunţ în care cuvintele talpă și drum să aibă sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al cuvântului timp. 4 puncte
5. Menţionează două moduri de expunere prezente în fragmentul dat. 4 puncte
6. Exemplifică două modalităţi diferite de realizare a oralităţii în text. 4 puncte
7. Explică rolul interogaţiilor retorice din replica lui Bălcescu: Ce știi tu? Ce știţi voi? 4 puncte
8. Prezintă atitudinea lui Alecsandri faţă de situaţia lui Bălcescu. 4 puncte
9. Caracterizează personajul Bălcescu, în 6 - 10 rânduri, folosind informaţiile din textul dat. 4 puncte
10. Argumentează, prin evidenţierea a patru trăsături, faptul că textul aparţine genului dramatic. 4 puncte
Transformă dialogul următor în vorbire indirectă:

- Uite – îi zise moașa Persidei, care zăcea într-un fel de amorţeală – ar fi, poate, bine să trimit pe
cineva la mama d- tale, ca să vină și ea.
Persida își deschise ochii și-i ridică spre ea.
- De ce s-o mai mâhnim?... răspunse ea. I-ar fi foarte greu. Mai bine să nu afle nimic decât după ce
vor fi trecut toate.
1
- Ea știe – răspunse moașa – a aflat de la nu știu cine; crede însă că te-ai supăra dacă ar veni.
- Nu-i adevărat! grăi Persida, ridicându-se puţin. Mama nu se poate să creadă una ca asta. Ea știe
că nu sunt vrednică să vie dânsa la mine.
- Uite, e aici, zice moașa, să intre?
- Săraca mama mea! mama mea cea bună! grăi Persida și-și ascunse capul în perini.
(Ioan Slavici, Mara)
Atenţie! În transformarea dialogului în vorbire indirectă, trebuie:
- să utilizezi convenţiile specifice stilului indirect: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
- să ai conţinutul și structura adecvate stilului indirect: transferarea informaţiilor furnizate de dialog în
mesajul nou creat, adecvarea informaţiilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii
de idei din textul dialogat dat ; 12 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de
punctuaţie). 4 puncte
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care să argumentezi apartenenţa la romantism a unei poezii

studiate, aparţinând lui Mihai Eminescu, prin referire la particularităţile de structură și de expresivitate ale
textului poetic, pornind de la următoarea afirmaţie critică: ,,Faţa lui Eminescu e dublă: privește odată spre
noaptea comună, a vegherii, a naturii și a umanităţii, iar altădată spre spre noaptea fără început a visului,
a vârstelor eterne și a geniilor romantice. În planetariul romantismului, singularitatea lui Eminescu prinde
făptură din această faţă cu două profiluri: unul neptunic, născut din spuma amară și din ape tânjind spre
orizonturile lumii, celălalt plutonic, învăluit în focul originar”. (I. Negoiţescu)
Notă! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente) și
concluzia/ sinteza. Pentru conţinutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui, vei primi 14
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză și
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea
– 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
2

PROBA A
Varianta 95

de mai jos:
IOANA: Dac ai ti, coan Safta – cu cine st la mas Anton Pann – prin cârciume, i cu cine se ine
de pozne prin iarmaroc i pe uli i!
PANN: Ioano, vezi – aici gre e ti! Pentru un poet nu exist societate nepotrivit ! Putem noi oare,
noi – neadormi ii, chinui ii, ner spl ti ii luminii – s ne scutim de atingerile acestea cu
t râmurile care ne strig pân -n m duv ? Niciun cântec i nicio în elepciune n-ar ie i din
strunele noastre dac am ocoli atingerile! [...]
IOANA: De ani te tot lauzi...
PANN: Las’ Ioano, nu m descuraja i tu! Am s -l spun eu – cuvântul! De ani m tot laud cu cartea
la care scriu.
IOANA: Uite, eu nu mai cred!
PANN: i totu i, ai s-o vezi, Ioano. i are s fie „Povestea vorbei”, o carte în care în elepciunea se
toarce singur , ca pove tile din „O mie i una de nop i”! Va mirosi cartea, îmbel ugat i
pestri , ca pia a de lâng Turnul Sfatului, cu adieri de verde uri i pe te, de ca caval, de
garoafe i m t suri. i vor suna vorbele precum galbenii zarafilor*, care stau cu etrele* în
ir, schimbând florini austrieci cu ruble ruse ti i cu parale otomane. i „Povestea vorbei” va
fi hotarul dintre Apus i R s rit!

IOANA: Vino acas , Anton Pann! Te rog!
PANN: M cutrope ti, Ioano, cu dulcea a, dar uite teancul acela pe mas ! Mai avem treburi! [...]
IOANA: Via a asta n-o mai îndur!
PANN: Nu r scoli în mine toat am r ciunea, Ioano! Curge prin mine ca n molul, ca plumbul greu –
am r ciunea. S l uiesc între ispite i nevoi – i trebuie s râd, c ci numai râsul m mai
face s uit! Sunt mâhnit, Ioano, pentru tine i pentru Gabi, c apa nu ne vine la matc ,
precum a vrea! Mi-a dat D-zeu daruri, îns n-am noroc. Câteodat numai, arar, mi s-arat o
lumin , dar pân s trag jeraticul – r mâne cenu a! Câteodat m mângâi cu gândul c
poate n-am noroc ca s vorbeasc în mine i mai tare darurile. Oricum, chiar i o asemenea
mângâiere nu e decât vuiet de ert, i sunt am rât, i râd ca s uit.
(Lucian Blaga, Anton Pann)
*zaraf, zarafi, s.m. (înv.) - persoan care se îndeletnicea cu schimbul banilor
* atr , atre/ etre, s.f. (pop.) - barac de scânduri, acoperit cu pânz , în care negustorii î i vând m rfurile la târg
societate, n mol, a s l ui, mâhnit. 4 puncte
2. Explic scrierea cu majuscul a cuvintelor Apus i R s rit. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul vorb . 4 puncte
4. Alctuiete câte un enun cu sensul conotativ al cuvintelor a toarce i m tase. 4 puncte
5. Exemplific dou modalit i diferite de realizare a oralit ii în text. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou sintagme/ enun uri care exprim atitudinea sceptic a Ioanei. 4 puncte
7. Explic semnifica ia metaforei „neadormi ii, chinui ii, ner spl ti ii luminii”. 4 puncte
8. Men ioneaz dou caracteristici ale condi iei artistului, eviden iate de personajul Anton Pann. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, replica în care Anton Pann descrie cartea Povestea vorbei,
prin eviden ierea rela iei dintre idee i mijloacele artistice. 4 puncte
10. Argumenteaz încadrarea fragmentului dat în genul dramatic, prin eviden ierea a patru trsturi
ale acestuia, existente în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre iertare, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Cu iertarea dobânde ti i pe du man prieten”. (Iordache Golescu)
1

precizat.
Scrie un eseu de tip paralel , de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale romantismului în
dou poezii studiate, din crea ia lui Mihai Eminescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
urmtoarele repere:
- men ionarea a patru caracteristici ale romantismului, prin referire la poeziile studiate;
- exemplificarea acestor caracteristici în textele lirice alese;
- eviden ierea particularit ilor de compozi ie i de expresivitate, în textele alese;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra semnifica iilor poeziilor alese.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin /reper); pentru
2

PROBA A
Varianta 96

de mai jos:
ZAMOLXE
(singur)
Departe eşti poporul meu dac, neam de urşi.
Religie nouă şi vânjoasă încercat-am să-Ńi aduc
din inima necunoscutului.
Voiam să-Ńi fiu un bun răsad,
dar tu, ne-nŃelegându-mi rostul, mi-ai lovit
cu pietre vorbele.
A fost o vreme când urlam. Voiam să răzvrătesc
şi munŃii împotriva ta, şi le strigam:
,,RostogoliŃi-vă cerurile, nebunia şi apele
peste mândria neamului meu trac ―”
ci azi veninul mi s-a potolit,
şi-n zilele-mi făr’ de sfârşit s-a aşezat
un prund de-nŃelepciune.
E mult de-atunci, mult. Soarele îşi coborâse

toată mierea în livadă, când Ńi-am spus
parabola cu Orbul.
Despre Dumnezeu nu poŃi vorbi decât aşa:
îl întrupezi în floare şi-l ridici în palme,
îl prefaci în gând şi-l tăinuieşti în suflet,
îl asemeni c-un izvor şi-l laşi să-Ńi curgă lin
peste picioare,
îl prefaci în soare şi-l aduni cu ochii,
îl închipui om şi-l rogi să vie-n sat. […]
În dimineaŃa ceea, ca să mă priceapă şi copiii,
l-am schimbat în orb.
Le-am spus: ,,Noi suntem văzători,
iar Dumnezeu e-un orb bătrân.
Fiecare e copilul lui ―
şi fiecare îl purtăm de mână.” […]
De ce mi-au sfârticat cu pietre gura,

când astfel le vorbisem despre tine
în dimineaŃa ceea?
(Lucian Blaga, drama Zamolxe)
neam, vânjoas, rost, a rzvrti. 4 puncte
2. Motiveaz scrierea cu majuscul a cuvântului Orbul. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care con in cuvântul inim. 4 puncte
4. Alc tuiete dou enunuri, pentru a ilustra polisemia cuvântului picior. 4 puncte
5. Transcrie, din text, patru cuvinte/ sintagme care conin indici de spa iu i indici de timp. 4 puncte
6. Precizeaz un rol stilistic al repetrii adverbului mult, în enunul „E mult de-atunci, mult”. 4 puncte
7. Prezint rela ia dintre Zamolxe i poporul s u, a a cum rezult din textul dat. 4 puncte
8. Exprim - i opinia despre viziunea lui Zamolxe asupra lui Dumnezeu. 4 puncte
1
9. Exemplific dou caracteristici ale monologului dramatic, existente în fragmentul dat. 4 puncte
10. Ilustreaz una dintre urmtoarele calit i generale/ particulare ale stilului
(claritate, precizie, corectitudine, concizie, variaŃie stilistică, eufonie,
cursivitate, oralitate), evidente în textul citat. 4 puncte
Transform dialogul urmtor în vorbire indirect :
Nicolae cu feciorul şi cu baba […] priveau rugători […] la şeful care Ńăcănea biletele şi-i măsura cu
suliŃe de dispreŃ când din întâmplare îi cădeau înaintea ochilor. În cele din urmă însă, ajunseră şi ei la
ferestruică.
- Două până la Salva, zise Nicolae pleoştit, numărând gologanii unsuroşi pe tabla albă de marmoră.
- Altădată să te înveŃi minte, mojicule! îi sâsâi şeful, aruncându-i biletele.
- Iartă, domnule, iartă-ne şi nu ne năpăstui… bâlbâi bătrânul umilit. Că noi suntem proşti, păcatele
noastre… Pesemne aşa ne-a lăsat Dumnezeu, proşti şi necăjiŃi şi nepricepuŃi, păcatele noastre… Da’
dumneavoastră trebuie să fiŃi mai iertători, că sunteŃi oameni învăŃaŃi şi…
- Hai, pleacă d-aici, să nu te mai aud flecărind! Mi-e scârbă şi-mi vine rău când vă văd, izbucni şeful
strâmbând din nas, apoi trânti geamul şi scuipă cu greaŃă.
Nicolae Tabără stătu o clipă nemişcat […], pe urmă ieşi sprinten, urmat de fecior şi de babă. Când
ajunseră pe peron, auziră glasul ascuŃit al conductorului:
- Gataaa!
Se repeziră tustrei înainte, spre locomotivă, apoi la mijlocul drumului îşi luară seama şi se
întoarseră.
- Urcă-te, mă, urcă-te, bătu-te-ar Dumnezeu să te bată, prostule! zbârnâi prin aer vocea aspră a
conductorului.
(Liviu Rebreanu, Pro tii)
Aten ie! În transformarea dialogului în vorbire indirect , trebuie:
- s utilizezi conven iile specifice stilului indirect: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
- s ai con inutul i structura adecvate stilului indirect: transferarea informa iilor furnizate de dialog în
mesajul nou creat, adecvarea informa iilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii
de idei din textul dialogat dat ; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s eviden iezi specificul relaŃiei dintre fondul de
idei, sentimente, atitudini poetice i modalit ile de expresie/ mijloacele artistice utilizate într-o poezie
simbolistă studiat , având în vedere urm toarea afirma ie: „Poezia îşi are logica ei particulară, deosebită
de logica prozei: logica poeziei e, dacă ne putem exprima astfel, nelogică la modul sublim”. (Alexandru
Macedonski)
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 97

de mai jos:
Tablou familial, în amurg: Spirache, retras într-un col , spre lumina ferestrei, cite te ziarul; Dacia
deap n un scul de lân roz i Decebal „îl ine"; Chiriachi a d o pasen . În balansoar, Sarmisegetuza (pe
scurt Miza) î i lustruie te preocupat unghiile, cu „instrumentele" în poal; Traian moie, cu o igar lipit de
buza inferioar, într-un col de mas; Gena, la bufet, cu spatele spre public, pregte te ma ina de spirt i
ce tile pentru cafea. Afar e înc soare i lini te dulce de dup -amiaz provincial. […]
CHIRIACHI A: i-am mai spus eu…Singura n dejde e tot frate-t u, Tache...dac nu cumva o avea i la de
gând s tr iasc o sut de ani. (La auzul numelui lui Tache, toat familia devine atent .)
MIZA: Pe cum a pornit-o, cred c trece suta…
DACIA: Acum câ i are exact, Spirache?
SPIRACHE: P i dac eu am cinzeci i ceva, i el e mai mare cu dou zeci i vreo câ iva decât mine,
înseamn c are exact aptezeci i ceva de ani în cap… Cam p-aci…
CHIRIACHI A: i milioane tot cam pe-atâtea…Se vede c de când era în fa a strâns în fiecare an câte
unul…
SPIRACHE (modest): Atâtea n-are…Dar pe jum tate i poate i mai bine, ca s nu exagerez, o s ne
r mâie…
DACIA: Ah! Când m gândesc c-o s mo tenim într-o zi atâta avere, îmi vine ame eal .
CHIRIACHI A: De! Numai s v-o lase vou …
SPIRACHE: P i n-are cui s-o lase…Singurul lui mo tenitor eu sunt, ca frate al lui i de tat , i de mam .
DACIA: Numai s nu fac testament în favoarea altuia…
SPIRACHE: N-are cui s -i fac … Fi i lini ti i. Nou o s ne r mâie. Vou adic , c eu, ori cu bani, ori f r
bani…tot gazeta aia o s-o citesc…
CHIRIACHI A: Te-ai interesat la tribunal dac nu cumva…
SPIRACHE (îi taie vorba): Nu…nu…nu… Pân acum trei zile, când a plecat la Ierusalim…mi-a spus el, cu
gura lui, c n-a f cut testament…(Un timp.) Azi-noapte, trebuie s se fi îmbarcat la Constan a pentru
Constantinopole…
CHIRIACHI A: Dar ce gust fistichiu*, s se duc la Ierusalim!
SPIRACHE: Vrea s se fac hagiu*… era o veche dorin a lui…
CHIRIACHI A: Mai bine v d dea vou banii tia, pe care o s -i cheltuiasc de poman …(Cu ochii-n
tavan.) Eh! Da', poate tot r ul e spre bine!... O avea Dumnezeu mil i de voi i l-o lua vreun curent pe
vapor. Marea, de, e umed , c e de ap , i trage din toate p r ile, c e deschis vrai te…
DACIA: i-ai g sit! Cumnatul Tache s r ceasc …Se p ze te de r ceal de e i enervant, parol…
(Pe strad începe s se aud o fla net care cânt Titanic vals. Treptat, cântecul se aude mai distinct; to i
ascult i Traian începe s fredoneze.)
CHIRIACHI A: Ce cântec e sta, Traiane, c parc -l tiu i eu?
TRAIAN: Titanic vals (Cânt pu in cu vorbe.) „Pe-o mare gentil , pe-un blestemat ocean, se vede la o mil
un pachebot titan (bis)… C pitanu Roberto i cu matrozii sare…"
DACIA: Aha! Valsul sta e de pe vremea când s-a ciocnit Titanicul cu ghe arii i s-a scufundat în ocean. (Pe
gânduri.) la zic i eu naufragiu!
MIZA: Splendid catastrof !
(Tudor Mu atescu, Titanic Vals)
*fistichiu – (fig.) curios, ciudat; extravagant
*hagiu – cre tin sau musulman care a c lcat pe locurile socotite sfinte în religia sa
1. Men ioneaz câte

un sinonim pentru

sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
amurg, mo ie, n dejde, dorin .
4 puncte
2. Alc tuie te câte un enun în care cuvintele gur , respectiv, ghe ar s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Transcrie, în ordinea indicat în continuare, câte un cuvânt/ structur reprezentativ( ) pentru
fiecare dintre urmtoarele registre stilistice ale limbii: colocvial, regional, neologic, jargon. 4 puncte
4. Precizeaz rolul expresiv al punctelor de suspensie, în prima replic a Chiriachi ei. 4 puncte
1
5. Comenteaz atitudinea Daciei fa de cumnatul Tache, a a cum rezult din replica
urm toare: „ i-ai g sit! Cumnatul Tache s r ceasc …Se p ze te de r ceal
de e i enervant, parol…”. 4 puncte
6. Transform în vorbire indirect primele dou replici din text. 4 puncte
7. Explic sensul structurii „Splendid catastrof ! ”. 4 puncte
8. Comenteaz , în 6 – 10 rânduri, rela ia dintre Tache i Spirache, a a cum
se poate deduce din fragmentul dat. 4 puncte
9. Men ioneaz dou particularit i ale construc iei dialogului dramatic în textul citat. 4 puncte
10. Caracterizeaz, în 6 – 10 rânduri, personajul Chiriachia, menionând dou dintre trsturile
sale de caracter, puse în eviden prin textul dat. 4 puncte
Scrie un text argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre libertate, pornind de la urmtoarea

afirma ie: „Libertatea nu const în faptul c oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul c ei nu trebuie s
fac ce nu doresc”. (Jean-Jacques Rousseau)

precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s realizezi, o paralel între dou poezii romantice studiate. În
- ilustrarea cu ajutorul celor dou poezii studiate a patru tr sturi ale romantismului;
- prezentarea comparativ a temelor/ motivelor romantice, din textele alese;
- relevarea, prin compara ie, a particularit ilor structurale, stilistice i prozodice ale celor dou poezii;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iei dintre eul liric i imaginarul poetic, în fiecare
dintre cele dou texte, din perspectiva apartenen ei la curentul literar men ionat.

2

PROBA A
Varianta 98

textul de mai jos:
Actul I, scena 7
Salona btrânesc la doctor Micu, dou intr ri. Cald; var; dup-amiaz .
OCTAV (mi cat): Unchiule…
MARIA: Nelegiui ilor… Adic … ce mai vorbesc eu de clac … În neamul vostru s-au întâmplat multe
de-astea…
DOCTOR MICU: Da… da, a a a fost… fiindc am fost lega i de p mântul sta. Ne-am iubit târgul în
care ne-am deschis ochii, ne-am iubit uli ele i casele b trâne ti… i n-am vrut s ie im din ele…Iar
neveste din alte locuri n-aveam nevoie s aducem… Aveam destule fete frumoase aici…destule fete
bune… Le tiau p rin ii… De ce era s alergi în alte p r i?... S dibuie ti* un noroc str in, pe cât
vreme aveai norocul aici… Nu… madam Micu, tot neamul meu, ca i-al t u de altfel – c i al t u tot
a a a fost – n-a dat vrabia din mân pe cea de pe gard… i dac se întâmpla de se iubeau v r cu
v r, nu era vina lor c se iubeau i nici nu era vina lor c erau neamuri… Într-o vreme, în târgul
acesta, nu g seai doi oameni s nu fie neamuri… doar venetici*… i a a am fost noi blestema i s
închidem ochii aici. Fiindc în locul în care ne-am n scut, pesemne c i râna î i are sufletul ei…
Ai zvântat-o* cu degetele când erai mititel… ai scurmat-o* cu plugul când erai în vlag *… Te
cunoa te… te iube te… i te cheam … Pe mormânt i se las mai u oar …
(Victor Ion Popa, Ciuta)
*a dibui – a nimeri, a g si
*venetic - str in
*a zvânta – a usca
*a scurma – a r scoli
* în vlag – în putere
cuvinte: neam, noroc, vin , a cunoa te. 4 puncte
2. Precizeaz un efect stilistic ob inut prin folosirea punctelor de suspensie în textul dat. 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun uri în care s ilustrezi polisemia cuvântului vreme. 4 puncte
4. Men ioneaz dou m rci ale oralit ii, prezente în fragmentul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou fragmente/ enun uri însumând 15 – 20 de cuvinte, care exprim
ata amentul doctorului Micu fa de locurile natale. 4 puncte
6. Precizeaz dou moduri de expunere existente în fragmentul dat. 4 puncte
7. Motiveaz utilizarea formei de plural a pronumelor personale la persoana I, în replica
rostit de doctorul Micu. 4 puncte
8. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului (claritate, proprietate,
precizie, varia ie stilistic , cursivitate, eufonie), cu ajutorul textului dat. 4 puncte
9. Prezint semnifica ia proverbului „N-a dat vrabia din mân pe cea de pe gard…”,
raportând-o la contextul în care este rostit. 4 puncte
10. Argumenteaz, prin eviden ierea a patru trsturi existente în text, apartenen a acestuia
la genul dramatic. 4 puncte
Transform urmtorul dialog în vorbire indirect:

- Vino cu mine, spuse.
- A veni cu cea mai mare pl cere, se scuz Adrian, întov r indu-l, dar tocmai c utam sala catalan ,
voiam s examinez vitrina.
- Ai s-o examinezi mai târziu, îl întrerupse Orlando f r s se întoarc . De unde tiai de 4,30?
- Asta a fost ora pe care mi-a fixat-o.
- Cine? întreb surprins Orlando, oprindu-se din mers.
1
- Ah, dac a ti! exclam Adrian. Dac a izbuti s -mi amintesc numele! Era un nume foarte simplu,
cum s v spun? Simplu. Prea simplu chiar. Poate c de aceea mi-a sc pat din minte. Dar m-a impresionat
vocea, n-am s uit niciodat vocea aceea clar , senin , f r nici un fel de patos, i totu i grav , urgent .
(Mircea Eliade, În curte la Dionis)
Aten ie! În transformarea dialogului în vorbire indirect , trebuie:

- s utilizezi conven iile specifice stilului indirect: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate stilului indirect: transferarea informa iilor furnizate de dialog în
mesajul nou creat, adecvarea informa iilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii de
idei din textul dialogat dat; 12 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i modalit i de realizare a imaginarului

poetic simbolist, într-o poezie studiat , având în vedere urmtoarea afirma ie:. „Poezia nu va fi decât muzic
i imagine, aceste dou principale sorgin i [izvoare, surse] ale ideii”. (Alexandru Macedonski)
punct).
2

PROBA A
Varianta 99
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
textul de mai jos:
Astfel se f cu c , într-o dup -amiaz , Felix i Otilia, a eza i în larga tr sur , str b teau Calea
Victoriei de la cap tul dinspre Dâmbovi a pân în apropiere de Biserica Alb . Aici se coborâr în fa a
unei cl diri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte, în gangul c reia intrar . Suir pe o scar cu
balustrad de fier forjat i se oprir în fa a unei u i mari de la etajul I, pe care o mic t bli de email
ar ta numele simplu: Leonida Pascalopol. Casa, azi tears fa de noua arhitectur a Capitalei,
înf i a atunci ultimul confort. Ferestrele i înc perile erau înalte, u ile erau largi i cu frontoane de
lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pere ii erau tapeta i cu hârtie dungat , i de
tavan atârnau l mpi electrice cu abajururi plisate. În anticamera apartamentelor se vedeau chiar
picturi murale alegorice, cam conven ionale i reci, dar de factur îngrijit . La capetele sc rii vegheau
doi copii de marmur , toci i i lucio i ca de cear . Otilia sun ap sat soneria electric . Se auzir pa i
grabi i i grei, i Pascalopol însu i deschise u a, îmbr cat într-un halat larg de m tase fin , legat la
mijloc cu un mare cordon, pom dat i parfumat cu profunzime. Un fecior cu vest dungat a tepta
cuviincios înd r tul lui. Pascalopol îi f cu un semn, i acesta disp ru, în vreme ce el însu i conducea
pe tinerii oaspe i în apartamentul lui. Interiorul i se p ru lui Felix cu mult mai rafinat decât i-ar fi putut
închipui, cunoscând numai omul, a a de rezervat i conven ional. În loc de pat în dormitor, avea o
sofa joas enorm , care ocupa o por iune de odaie. Un mare chilim vechi, de bun calitate, în culori
dulci de otav , o acoperea. Peretele din fund era învelit într-un vast ca mir de care atârnau arme
vechi: iatagane, pistoale cu mânere sidefate, o tolb de s ge i exotice. Pe o m su turceasc , o
mare tipsie de aram inea în mijloc un ibric oriental. Din tavan, deasupra sofalei, în dreptul marginii
ei exterioare, atârnau nenum rate candele de argint de m rimi deosebite. Câteva scaune în X,
încrustate cu sidef, erau risipite de-a lungul pere ilor pe care atârnau câteva mici picturi cu priveli ti
de pe Bosfor. Biroul avea o mas simpl de stejar, încheiat îns rustic, cu ajutorul unor pene de
lemn. Pe ea se afla un teanc de registre i, la un cap t, o mare ma in de scris „Yost”. Pe pere i se
vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche dup Salvador Rosa, reprezentând un peisaj marin
napolitan, un Grigorescu autentic, o cul de Juan Alpar i alte câteva tablouri, centrate în jurul unui
portret mare al unui tân r student de universitate german , în uniform de asocia ie goliardic ,
m sliniu la fa , cu tr s turi fine i ascu ite.
(G. Clinescu, Enigma Otiliei)
1. Transcrie, din text, patru neologisme. 4 puncte

2. Alctuiete câte un enun în care cuvintele a acoperi i a ap sa
s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Transcrie, din text, doi termeni din câmpul semantic al cuvântului arm . 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adjectivelor fumurii i înalte, din fragmentul
„Se coborâr în fa a unei cl diri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte,
în gangul c reia intrar .” 4 puncte
5. Exprim- i opinia despre atitudinea gazdei fa de oaspe ii si, care se poate deduce
din faptul c „Pascalopol însu i deschise u a”. 4 puncte
7. Numete dou calit i generale/ particulare ale stilului, prezente în text. 4 puncte
8. Ilustreaz registrul stilistic cult al limbii, prin citate însumând 15 – 20 de cuvinte. 4 puncte
9. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, portretul lui Leonida Pascalopol, apelând numai
la informa iile oferite de textul de mai sus. 4 puncte
10. Men ioneaz dou caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul dat. 4 puncte
1
Scrie un text argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre libertate, pornind de la urmtoarea

afirma ie: „Principiul guvern mântului democratic e libertatea”. (Aristotel, Politica)

- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de
spa iu precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre ideologia revistei Dacia literar , aa cum se reflect
aceasta într-o oper literar studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- descrierea contextului istoric în care a aprut revista Dacia literar ;
- prezentarea a patru trsturi ale ideologiei literare promovate în studiul Introduc ie;
- stabilirea unei rela ii între ideile identificate în programul revistei i o oper literar studiat,
apar inând unui scriitor paoptist;
- exprimarea unei opinii despre importan a ideologiei promovate de revista Dacia literar , pentru
literatura român a secolului al XIX-lea.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin / reper);
pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea
limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctua ia – 2 puncte; a ezare în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
2

PROBA A
Varianta100

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
de mai jos:
Primul gând al lui Gelu, sfârşind acele rânduri, fu unul de mânie. Nu-şi putea opri emoŃia. Faptul, aşa
cum era spus, în liniştea aparentă a vorbelor, îl descumpănea: nu înŃelegea pe moment nimic altceva
decât că pierdea deodată, brutal, pe totdeauna, o femeie care fusese a lui şi care Ńinea in aşezarea
existenŃei lui un echilibru. Se simŃi prădat, deasupra unui gol, cu ceva ce rămânea deşert în el. Cum?
Femeia aceea care surâdea la un anumit cuvânt al lui şi plângea la altul, care intrase supusă în traiul lui,
fără secrete, ca un dulap cu sertarele trase, fără orgoliu, fără refugii, femeia aceea care nu păstrase nimic
neştiut, nicio îndoitură a buzei, nicio dilatare a pupilei, nicio tremurare a mâinilor, se rupea de el şi trecea
pe alături, în altă lume, cu alŃi oameni!...
Îi era intolerabilă imaginea Adrianei la braŃul altui om. Revolta lui era reflexă, ca gestul cuiva care
recunoaşte la gâtul unui trecător fularul pierdut deunăzi.
Faptul i se părea absurd.
Ieşi din casă neliniştit, incapabil să gândească, copleşit de veste, ca o durere fizică pe care nu o
judeci, ci o porŃi numai. Umblă fără Ńintă, pe străzi pe care nu le recunoştea, intră într-un cinematograf şi
ieşi înainte de a se termina.
(Mihail Sebastian, Oraşul cu salcâmi)
brutal, mânie, refugii, orgolii. 4 puncte
2. Precizeaz valoarea expresiv a punctelor de suspensie prezente în text. 4 puncte
3. Transcrie o pereche de antonime. 4 puncte
4. Scrie patru expresii / locu iuni care s con in cuvântul braŃ. 4 puncte
5. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al sentimentelor. 4 puncte
6. Demonstreaz c fragmentul citat este un text narativ. 4 puncte
7. Precizeaz perspectiva narativ din textul dat. 4 puncte
8. Ilustreaz una dintre calit ile generale/ particulare ale stilului, prezent în text. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, starea de spirit a lui Gelu, aa cum reiese din textul citat. 4 puncte
10. Exprim- i opinia despre motivul pentru care personajul „Umblă fără Ńintă, pe străzi
pe care nu le recunoştea”. 4 puncte
Subiectul al II- lea (20 de puncte)
Transform urmtorul dialog în vorbire indirect:

- Banii mi-i laşi, urmă GhiŃă cam cu jumătate de gură.
- Adică îi iau cu mine, răspunse Lică; ce-i în mână nu-i minciună.
- Dar să ştii că nu mă Ńii legat cu ei, grăi GhiŃă, şi plecă să aducă vin rece din pivniŃă.
- Asta a fost prostia mea, grăi Lică după ce se văzu singur cu tovarăşii săi. Tot era mai bine să ascult
de tine şi să Ńin slugă la cârciumă.
- Lasă, poate e mai bine aşa! răspunse RăuŃ.
- Să vedem! grăi celălalt. Eu mă tem că ne Ńine cu minciuna.
(Ioan Slavici, Moara cu noroc)
1
Aten ie! În transformarea dialogului în vorbire indirect, trebuie:

- s respec i conven iile specifice acestui tip de comunicare: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate acestuia. 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate stilului indirect: transpunerea enun ului de la persoana I la
persoana a III-a; subordonarea enun ului fa de un verb de declara ie; pierderea elementelor afective
i folosirea unei inova ii de tip enumerativ; transferarea informatiilor furnizate de dialog în mesajul nou
creat, adecvarea informatiilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii de idei din textul
dialogat dat; 12 puncte
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i elemente specifice imaginarului poetic romantic, prin
raportare la o poezie studiat, apar inând lui Mihai Eminescu, având în vedere urmtoarea afirma ie
critic: ,,[…] poetica lui este, în mare parte, orientată de năzuinŃa de a rivaliza cu filozofii şi cu poeŃii
filozofi. Şi cu toate acestea, poetul este mai mare nu atunci când meditează asupra rosturilor existenŃei,
reluând, de pildă, refrenul hamletic <<A fi?...>>, ci atunci când închipuie şi cântă, articulând uimirile lui în
faŃa naturii sau când îşi înstrunează lira pentru a-şi spune durerile sau fericirile iubirii, dorinŃa, regretul
arzător, chemarea şi regăsirea după despărŃire”. (Tudor Vianu)
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem, argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) i
punct).
2

Bac 2007 Poe ZP Roz Dram

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac 2007 Poe ZP Roz Dram

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educa iei i Cercetrii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2007

Subiectul I (40 de puncte)

Str fulger -n umbr -i de valuri b taie

P reau urie i ce în cuib de balaur

Iar lebede albe din negrele trestii

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (40 de puncte)

Pierdut în suferin a nimicniciei mele,

C ci ce-i poetu-n lume i ast zi ce-i poetul?

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Aten ie! În scrisoare, trebuie:

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (40 de puncte)

Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,

Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite,

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Aten ie! În redactarea textului de tip argumentativ, trebuie:

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

Subiectul I (40 de puncte)

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Te nume ti George/ Georgiana Stnescu i î i petreci vacan a de var împreun cu un grup de

Aten ie! În scrisoare, trebuie:

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

Subiectul I (40 de puncte)

Gândind la tine fruntea-acum m  doare.

De ce în noapte glasul t u înghea !

Tu, blond noroc al unui vis de ert,

C ci dorul meu mustr ri o s - i tot spuie

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucr rii este la alegere.

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (40 de puncte)

Sl bit  e de umbra duioaselor dureri!

În ochii fericirii m  uit pierdut i plâng.

Cum oare din noianul de neguri s  te rump,

Cu s rut ri aprinse suflarea s  i-o-nec

Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o in.

Dar vai, un chip aievea nu e ti, astfel de treci

De m  g sesc iar singur cu bra ele în jos

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

Subiectul I (40 de puncte)

E ti demon, copil , c  numai c-o zare

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

Subiectul I (40 de puncte)

Albumul? Bal mascat cu lume mult ,

i eu intrai… M  vezi r rindu-mi pasul.

Str fulger -n umbr -i de valuri b taie

P reau urie i ce în cuib de balaur

Pierdut în suferin a nimicniciei mele,

C ci ce-i poetu-n lume i ast zi ce-i poetul?

Gândind la tine fruntea-acum m doare.

De ce în noapte glasul t u înghea !

Tu, blond noroc al unui vis de ert,

C ci dorul meu mustr ri o s - i tot spuie

Sl bit e de umbra duioaselor dureri!

În ochii fericirii m uit pierdut i plâng.

Cum oare din noianul de neguri s te rump,

Cu s rut ri aprinse suflarea s i-o-nec

Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o in.

Dar vai, un chip aievea nu e ti, astfel de treci

De m g sesc iar singur cu bra ele în jos

E ti demon, copil , c numai c-o zare

Albumul? Bal mascat cu lume mult ,

i eu intrai… M vezi r rindu-mi pasul.

Spre-a- i aminti trecutele petreceri,

Apoi te ui i râzând la câte-o fil :

Îmb trânit e sufletul din mine

Nimic, nimic! Cântarea sp imântat ,

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre om i familie, pornind de la urmtoarea

P mântu-ntreg e numai lan de grâu

În soare spicele î i in la sân gr un ele

La ureche-i ârîie un greier.

Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i conceptul de nuvel psihologic ,

Noapte întreag . D n uiesc stele în iarb .

D inuie un suflet de adieri,

Tinere sunt înc , tinere toate popoarele –

Fosforul i apa, c rbunele, galbenul sulf