Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matematică
NUMELE ŞI
A COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
NUMELE ŞI
B COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
NUMELE ŞI
C COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
SUBIECTUL I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
a) 2−1 b) 20 c) 21 d) 22
Nr. ore/noapte 3 4 5 6 7 8 9
Nr. elevi 5 6 5 3 2 3 0
Putem afirma că un elev din acea clasă doarme pe noapte, în medie, un număr de:
a) 5 ore b) 4 ore și 30 de minute c) 6 ore d) 5 ore și 30 de minute
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
a) 28 cm
b) 3 cm
c) 12 cm
d) 21 cm
5p 3. În figura alăturată avem un diamant format din două piramide patrulatere regulate în
care muchia bazei are aceeași lungime ca muchia laterală. Știind că suma tuturor
muchiilor diamantului este 60 cm, atunci suma ariilor fețelor diamantului este:
135√3
a) 72√3 cm2 b) 2
cm2 c) 50√3 cm2 d) 100 cm2
5p 4. Ecranul unui televizor are forma unui dreptunghi cu diagonala de 100 cm. Știind că raportul dintre lățimea
și lungimea ecranului este 3: 4 atunci perimetrul ecraului este:
a) 140
b) 280
c) 200
d) 250
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete (30 de puncte)
(3p) b) Casierul se află în fața unui client căruia nu îi poate da restul. Care ar putea fi valoarea acelui rest?
5p 2 1 3 1 −1 1
2. Fie numărul 𝑎 = ( + − )⋅( ) + :3
√12 √18 √27 √6 √3+2
2
(2p) a) Dovediți că 𝑎 = .
3
(3p) b) Un elev socotește pe un calculator numărul 𝑎. Calculatorul respectiv afișează rezultatul final
rotunjit la ordinul sutimilor. Ce va afișa calculatorul?
(3p) b) Determinați valoarea lui 𝑥 în metri astfel încât aria terenului să fie 136 de ari.
(3p) b) Știind că prețul asfaltării cu bitum este de 60 de lei pe fiecare metru pătrat, aflați cât va costa
asfaltarea întregii piste (se va folosi aproximarea 𝜋 ≈ 3,14).
5p 5. În figura alăturată avem un trapez 𝐴𝐵𝐶𝐷 în care cunoaștem lungimile laturilor sale 𝐴𝐵 = 11 cm, 𝐶𝐷 = 4
cm, 𝐴𝐷 = 5 cm și 𝐵𝐶 = 4√2 cm.
5p 6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă triunghiulară regulată VABC cu muchia laterală 𝑉𝐴 = 6 cm
și muchia bazei 𝐴𝐵 = 6√3 cm. Notăm cu 𝐺1 , 𝐺2 , 𝐺3 centrele de greutate ale triunghiurilor 𝐴𝐵𝐶, 𝑉𝐴𝐶 și VAB.
De exemplu, 210 = 50 + 160 = 1 ⋅ 50 + 8 ⋅ 20, deci casierul poate da restul de 210 printr-
o bancnotă de 50 lei și 8 bancnote de 20 lei. 1p
b) Observăm că 10 ⋅ 2𝑛 = 20 ⋅ 𝑛 = ⏟
20 + 20 + ⋯ + 20, pentru orice 𝑛 ≥ 1. 1p
𝑛
De asemenea 10 ⋅ (2𝑛 + 1) = 20 ⋅ 𝑛 + 10 = ⏟
20 + 20 + ⋯ + 20 + 50, pentru orice 𝑛 ≥ 2.
𝑛−2
Asfel putem da orice rest prin aceste metode, cu excepția resturilor de 10 lei, respectiv 30 de
1p
lei.
Restul de 10 lei nu poate fi dat, deoarece cea mai mică bancnotă disponibilă este de 20 de
lei.
Restul de 30 de lei nu poate fi dat, deoarece 30< 50 și 30 nu se împarte exact la 20. 1p
2. 1 1 1 2−√3 1 1p
a) 𝑎 = ( + − ) ⋅ √6 + ⋅3
√3 √18 √3 1
1 2 − √3 𝟐
= + = 1p
√3 3 𝟑
2 3p
b) 3 = 0, (6) = 0,666 … care se rotunjește la ordinul sutelor la 𝟎, 𝟔𝟕.
3. a) 𝐸(𝑥) = (𝑥 + 3) ⋅ (𝑥 − 3) + (𝑥 − 3) ⋅ (𝑥 + 1) + (𝑥 + 1)2 1p
= 𝑥 2 − 9 + 𝑥 2 − 2𝑥 − 3 + 𝑥 2 + 2𝑥 + 1 = 𝟑𝒙𝟐 − 𝟏𝟏
1p
b) Căutăm o valoare a lui 𝑥 > 3 pentru care 𝐸(𝑥) = 136 dam2. 1p
3𝑥 2 − 11 = 136 ⇒ 3𝑥 2 = 147 ⇒ 𝑥 2 = 49. 1p
𝑥 = 7 dam= 𝟕𝟎 metri. 1p
4. a) Lungimea unui semicerc interior este de 25𝜋 m, iar lungimea unui semicerc exterior este 1p
de 35𝜋 m.
Cum 𝐴𝐵 = 𝐶𝐷 = 𝐸𝐹 = 𝐺𝐻 = 100 m, deducem că lungimea interioară a pistei este 200 +
50𝜋 m, iar lungimea exterioară a pistei este 200 + 70𝜋. Așadar diferența căutată este 𝟐𝟎𝝅 1p
m.
b) Aria pistei este formată din 2𝐴𝐴𝐸𝐹𝐵 = 2 ⋅ 10 ⋅ 100 = 2.000 m2 și de două ori diferența 1p
352 −252 1p
ariilor celor două jumătăți de disc, adică 2 ⋅ 𝜋 = 600 ⋅ 𝜋 m2. Deci aria pistei este
⋅ 2
2.000 + 600𝜋 m2.
Costul asfaltării va fi: 60 ⋅ 2.000 + 36.000 ⋅ 𝜋 ≈ 120.000 + 36.000 ⋅ 3,14 = 120.000 + 1p
113.040 = 𝟐𝟑𝟑. 𝟎𝟒𝟎 lei.
5. a) Notăm cu 𝐸 și 𝐹 picioarele perpendicularelor din 𝐶 și 𝐷 pe 𝐴𝐵, 𝑥 = 𝐴𝐹, 𝑦 = 𝐵𝐸, 𝐶𝐸 = 1p
𝐷𝐹 = ℎ. Se deduce ușor că 𝑥 + 𝑦 = 11 − 4 = 7 cm.
Aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiurile 𝐵𝐸𝐶 și 𝐴𝐹𝐷 vom obține că 𝑥 2 + ℎ2 = 25 și
𝑦 2 + ℎ2 = 32. Scăzând aceste relații găsim că 7 = 𝑦 2 − 𝑥 2 = (𝑥 + 𝑦)(𝑦 − 𝑥) = 7 ⋅ 1p
(𝑦 − 𝑥) ⇒ 𝑦 − 𝑥 = 1. Se obține 𝑥 = 3 și 𝑦 = 4. Astfel din 𝑥 2 + ℎ2 = 25 ⇒ 𝒉 = 𝟒 cm.
𝐶𝐸⋅𝐴𝐵 4⋅11 1p
b) Aplicând aria triunghiului în două moduri în Δ𝐴𝐵𝐶 obținem că 𝐴𝐴𝐵𝐶 = 2 = 2 =
22 cm2.
1p
𝐵𝐶⋅𝑑𝑖𝑠𝑡(𝐴,𝐵𝐶) 4√2⋅𝑑𝑖𝑠𝑡(𝐴,𝐵𝐶)
Totodată 𝐴𝐴𝐵𝐶 = = = 22.
2 2
1p
𝟏𝟏 𝟏𝟏√𝟐
Așadar 𝒊𝒔𝒕(𝑨, 𝑩𝑪) = = .
√𝟐 𝟐
6. a) Notăm cu 𝑀, 𝑁, 𝑃 mijloacele laturilor 𝐵𝐶, 𝑉𝐶 și respectiv 𝑉𝐵. Astfel 𝐺1 ∈ 𝐴𝑀, 𝐺2 ∈ 𝐴𝑁
𝐺 𝐴 𝐺 𝐴 𝐺 𝐴 1p
și 𝐺3 ∈ 𝐴𝑃 și 1 = 2 = 3 = 2, fiind centre de greutate. Din Reciproca Teoremei lui
𝐺1 𝑀 𝐺2 𝑁 𝐺3 𝑃
Thales deducem că 𝐺1 𝐺2 ∥ 𝑀𝑁 și 𝐺1 𝐺3 ∥ 𝑀𝑃.
Cum 𝑀𝑁, 𝑀𝑃 ⊂ (𝑉𝐵𝐶) iar 𝐺1 𝐺2 , 𝐺1 𝐺3 ⊂ (𝐺1 𝐺2 𝐺3 ) sunt două perechi de drepte concurente 1p
din acele plane, vom deduce că (𝐺1 𝐺2 𝐺3 ) ∥ (𝑉𝐵𝐶).
𝑀𝐵 √3 1p
În Δ𝑉𝐵𝑀, dreptunghic în 𝑀 avem cos ∢(𝑉𝐵𝐶) = = . Deci ∢𝑽𝑩𝑪 = 𝟑𝟎∘ .
𝑉𝐵 2