JKow w/oi-ei? 23 | ia —s ia | Parlamentul Scgille go0z4 Republicii Moldova ee i | CURTER CONSTITUTIONALA Deputat in Parlamentul | “A REPUBLICII oe | Republicii Moldova Intrare Nr. m gv ma Curtea Constitutionala a Republicii Moldova PROPUNERE de initiere a referendumului republican de revizuire a Constitutiei Onorata Curte, in conformitate cu dispozitiile art. 66 lit. b), ale art. 135 alin. (1) lit. c) si ale art. 141 alin. (1) lit. b) din Constitutia Republicii Moldova, ale art. 183 alin. (1) lit. b) si alin. (2) teza a doua, ale art. 187 alin. ()-(3) din Codul electoral nr. 325/2022, ale art. 4 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constitutionala, precum si ale art.4 alin. (1) lit.c) din Codul Jurisdictiei constitutionale mr. 502/1995, inaintam pentru controlul constitutionalitatii propunerea de initiere a referendumului republican pentru revizuirea Constitutiei cuprinz4nd: 1) proiectul de hotérére a Parlamentului privind desfaisurarea referendumului republican constitutional (se anexeazii); 2) proiectul de lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova, cu nota informativa (se anexeazéi). Deputati in Parlamentul 77) ae et Shere { 7 FZ (Paontea Aoxe its Jno Var le. 3 j Carp UGan Bb ‘Republica Moldova, MD-2004, Chisingu secretariat@pariament.md 1a Stefan el Nae Sant 0g ‘oe patament ndce | ie *34 | Parlamentul Darolyre Mim GA AMarioes Senter. QA; Load Htos) filly adensot. Seis @. Dix. HealeBen- Sincnevice i ens Sats aar''s (Yt Yet Ghia a Bandale Gaer@ Ley < — ue Wale fas Be Reads, Herta, TN Pore “Tube ae Teor Chol ac ae Waste Cayley — Ml bite / Manic aia ay feaun Beker Advan “AY Rog cn Po ’ Devittovics Mato b a Frieay Voouio. — = Stele i Vi cdor we Uhl, foock eee, Marte bh SAS Vitae Gaveoue : iow SP6S. Exon mee Coens oe, aRepublicii Moldova Digisly signed by Gdecmas Doina Date ainabsoe 120837 Best Resson: MoldSign Signature {Eocation: Moldova Digially signed by Quvawi Essie Dae: 2024.64.08 14:00:17 EEST Reason: MoléSign Signature Epztion: Moldove Digially signed by Babic Ton Date: 20240408 1445:18 BEST Resion: MoldSan Signstre. seston Molaors. Digislly signed by Porewschi Vasile Date: 2024.08,08 16:34:46 BEST Reason: MoldSign Sig Eeation: Moldova Digitally signed by Coir Mariana Date 2024 es cide BEST eaon: MoleSige Signstire Cosson: Moisi Sees Digially signed by Marcoei Boris Date: 2028 64.08 14:30:30 BEST Reason: MoldSign Signature [ation Moar Digitally signed by Groza fon Date 2624.08.08 15:30:44 BEST ‘Reason: MoléSign Signature ‘Vocation: Moldova Digitally signed by Cheptonar Andsian Date: 20240408 30:49°03 BEST fe Reason: MoldSign Signatore Uscition: MolgaveProiect HOTARARE privind desfasurarea referendumului republican constitutional Pornind de la aspiratiile Republicii Moldova de a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes comun cu tarile europene si orientarea spre spatiul valoric democratic european, aspiratii consfintite in actul de constituire a statului —Declaratia de independent& a Republicii Moldova, si fiind convins c&: Declaratia de independent% a Republicii Moldova a mareat ruptura cu spatiul valoric totalitar sovietic si reorientarea noului stat independent spre spatiul valoric democratic european; orientarea spre spatiul valoric democratic european este un element definitoriu al identit&tii constitutionale a Republicii Moldova, care se bazeazi pe valorile constitutionale fundamentale, unanim recunoscute si protejate, precum suveranitatea, independenta, democratia; Uniunea Europeana este fondat& pe principiile libertatii, democratiei, respectului drepturilor omului si libert4tilor fundamentale, precum si ale statului de drept, principii comune statelor membre; suveranitatea nationala apartine poporului, a c4rui voint& constituie baza puterii de stat, pe care o poate exercita, in temeiul art. 2, art. 66 lit. b), art. 75 si art. 141 din Constitutia_ Republicii. Moldovasi in temeiul prevederilor Codului electoral, in mod direct, prin referendum, Parlamentul adopt prezenta hotrare. Art. 1.— Se declara, pentru data de 20 octombrie 2024, referendum republican constitutional. Art. 2.- Se supune referendumului proiectul de Lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova (se anexeaz4), exprimat prin intrebarea: ,Sunteti pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeani?”. Art. 3.— Prezenta hot4rare se remite Comisiei Electorale Centrale pentru asigurarea desfasurarii referendumului republican constitutional in conformitate cu Codul electoral. Art. 4. — Prezenta hotarare intr in vigoare la data adoptarii. PRESEDINTELE PARLAMENTULUILEGE pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova Noi, poporul Republicii Moldova, exercitandu-ne in mod direct suveranitatea nafional& si dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, in temeiul art. 2, 39 si 75 din Constitutia Republicii Moldova, adoptim prezenta lege constitutional. Art. I. —Constitutia Republicii Moldova (republicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificirile ulterioare, se modificd dupa cum urmeaza: 1. Preambulul se completeazd cu doua alineate noi cu urmatorul cuprins: »RECONFIRMAND identitatea europeana a poporului Republicii Moldova si ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARAND integrarea in Uniunea Europeana drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,”. 2. Constitutia se completeazi cu Titlul V: cu urmatorul cuprins: -Titlal V: i‘ INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA Articolul 140+ Aderarea la tratatele constitutive si la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene (a) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum si la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileste de Parlament prin lege organica. (2) Ca urmare a aderdrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum gi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” Art. Il. - Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hot&rarii Curtii Constitutionale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican. 5NOTA INFORMATIVA Ja proiectul de lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova Proiectul de lege pentru modificarea Constitutiei Republicii Moldova este initiat de catre un grup de deputati din Parlamentul Republicii Moldova cu respectarea dispozitiilor art. 141 alin. (1) lit. b) din Constitutie. 1.__Continutul___initiativei__legislative _si__argumentarea prevederilor acesteia Prin proiectul de lege se propune, inti de toate, reconfirmarea identitatii europene a poporului Republicii Moldova si declararea integrarii in Uniunea Europeana drept obiectiv strategic al Republicii Moldova [completarea preambulului Constitutiei cu dova alineate noi]. De rand cu aceasta, prin completarea Constitutiei cu un nou titlu — titlul V: ,Integrarea in Uniunea Europeana” — se propune ca aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum si aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si se realizeze de Parlament prin lege organic [alin. (1) al art.140"], iar prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene sa aiba prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare [alin. (2) al art. 140%]. Art. IT din proiectul legii prevede ci aceasta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotararii Curtii _ Constitutionale privind confirmarea _rezultatelor referendumului republican. Trebuie de mentionat, pentru inceput, c& aspiratiile Republicii Moldova de a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de interes comun cu tile europene si orientarea spre spatiul valorie democratic european au fost consfintite inc& in actul de constituire a statului - Declaratia de independent a Republicii Moldova, adoptati la 27 august 1991. Odata cu adoptarea Declaratiei de independent a survenit un moment de schimbare radical4 pentru Republica Moldova. Proclamarea suveranititii, independentei si democratiei republicii a consemnat intreruperea tuturor legiturilor cu sistemul valoric totalitar sovietic, indreptand noul stat independent etre valorile democratice europene.Dupa acest moment istoric, Republica Moldova a intreprins masuri imediate de integrare in spatiul politic si economic european, urm&rindu-se modernizarea si dezvoltarea statului, adoptarea tuturor principiilor caracteristice unui stat de drept si democratic, asigurarea Tespectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si, nu in ultimul rand, prosperitatea economi Relatiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana au fost formal consacrate prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC), care a intrat in vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioada initiala de 10 ani. Documentul stabilea cadrul juridic al relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si UE in domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-stiintific si avea ca obiective sustinerea Republicii Moldova pentru: consolidarea democratiei si statului de drept cu respectarea drepturilor omului si a minorit&tilor prin asigurarea cadrului corespunzitor al dialogului politic; dezvoltarea durabila a economiei si finalizarea procesului de tranzitie spre economia de piata prin promovarea schimburilor comerciale, a investitiilor si a relafiilor economice armonioase. Urmiatoarea etapa care a consolidat relatia RM—UE a constituit-o Planul de Actiuni Moldova-UE, elaborat in cadrul Politicii Europene de Vecinatate si adoptat la Consiliul de Cooperare RM-UE din februarie 2005. Planul de Actiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o perioada de trei ani, care ulterior a fost extinsi repetat. UE, reafirmand recunoasterea aspiratiilor europene ale Republicii Moldova, a oferit, pentru prima oar&, perspectiva integrarii treptate in spatiuil economic european. La 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeana a tSrii. Conform acestei declaratii, dezvoltarea de mai departe a Moldovei nu poate fi asiguratA decat prin ,promovarea consecventd $i ireversibilé a cursului strategic spre integrare europeand”. Semnatarii declaratiei s-au angajat si sprijine eforturile diplomatice, juridice si politice indreptate spre indeplinirea Planului de actiuni RM-UE. fn viziunea semnatarilor, una dintre principalele directii ale parteneriatului politic trebuia sa fie ,eforturi comune asupra spectrului de probleme a cdror solutionare va contribui la aderarea cat mai rapidi a Republicii Moldova la Uniunea Europeand”. Ulterior, in 2008, Republica Moldova a initiat dialogul cu UE privind viitorul cadrul juridic care urma sa substituie Acordul de Parteneriat si Cooperare, semnat in 1994. in acest sens, au fost lansate negocierile privind Acordul de Asociere, fiind incheiate provizoriu dup4 15 runde plenare de negocieri in iunie 2013, iar cele privind Zona de Liber Schimb Complex si Cuprinzator intre RM si UE, ca parte a Acordului de Asociere, au fost finalizate provizoriu dupa 7 runde de negocieri, in iulie 2013. Drept urmare a acestor eforturi, la 27 iunie 2014, la Bruxelles, Belgia, a fost semnat Acordul de Asociere intre Republica Moldova, pe de o parte. si 7Uniunea European si Comunitatea Europeand a Energiei Atomice si statele membre ale acestora, pe de alt4 parte. Astfel, in preambulul documentului este recunoscut& apartenenta farii noastre la spatiul valoric si civilizational european, precum si perspectiva progresului in continu dezvoltare a cooperarii dintre RM si UE avand drept finalitate obiectivul integrarii europene. De asemenea, la 3 aprilie 2014, in urma consultarilor interinstitutionale dintre Parlamentul European, Comisia European si Consiliul UE, a fost semnaté decizia cu_privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetitenii RM. Decizia cu privire la eliminarea vizelor pentru cetitenii Republicii Moldova a fost publicata in Jurnalul Oficial al UE si a intrat in vigoare la 28 aprilie 2014. La 3 martie 2022, Presedintele Republicii Moldova, Presedintele Parlamentului si Prim-ministrul au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana. La 17 iunie 2022, Comisia Europeand a emis avizul cu privire la cererea de aderare, prin care a recomandat Consiliului UE si i se acorde tari noastre statutul de candidat in situatia in care vor fi intreprinse m&suri in mai multe domenii. La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeand a Republicii Moldova si a decis s-i acorde statutul de tard candidat pentru aderare la Uniunea European. Observam astfel ci orientarea spre spatiul european si aspiratiile de integrare european au constituit priorititi asumate ale tuturor guvernelor care s-au succedat de la crearea statului independent Republica Moldova. In acelasi timp, in Hot&rarea nr. 24/2014, prin care au fost recunoscute constitutionale prevederile Acordului de Asociere intre Republica Moldova si Uniunea European’, Curtea Constitutionali a subliniat c& Declaratia de Independenta a marcat ruptura cu spatiul valoric totalitar sovietic si reorientarea noului stat independent spre spatiul valoric democratic european. Asifel, in sensul Declaratiei de Independenta si articolului 1 din Constitutie, instanta de contencios constitutional a retinut cA orientarea spre spatiul valoric democratic european este un clement definitoriu al identitatii constitutionale a Republicii Moldova. Cat priveste dispozitiile alin. (1) al art. 140, acestea rezulti din prevederile art. 66 lit. g) din Constitufie, conform cirora Parlamentul ratific3, denunta, suspend si anuleaz& actiunea tratatelor internationale incheiate de Republica Moldova. Introducerea in Constitutie a unei prevederi speciale/separate referitoare la aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum gi la actele de revizuire a acestora, are menirea, pe de o parte, s{ supund atentiei organului legislativ suprem importanta aderdrii {Ari la Uniunea Europeani, iar, pe de alt parte, si creeze cadrul constitutional adecvat integrarii Republicii Moldova la Uniunea European. De altfel, intrucat integrarea in Uniunea Europeani trebuie s& aib& 8loc in urma manifest&rii exprese a vointei statului candidat, prevederile referitoare la faptul ci aderarea se face prin lege sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 60 alin. (1) din Constitutie, potrivit cirora ,Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova $i unica autoritate legislativa a statului.” Prevederile alin. (2) al art. 140: se refer la situatia post-aderare si stabilesc integrarea in dreptul intern al acquisului comunitar, precum si determinarea raportului dintre actele normative comunitare si legislatia intern. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutionala, ,potrivit normei constitutionale, in implementarea politicii sale externe, Republica Moldova trebuie sé respecte principiile si normele dreptului international unanim recunoscute si tratatele internationale la care este parte” si ,[r]espectarea obligatiilor internationale asumate prin propria vointé este o traditie Juridica si un principiu constitutional, ca parte inseparabilé a unui stat de rept” [par.125-126 din Hot&rarea nr. 24/2013]. De altfel, procedura de aproximare a legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene a inceput inca in 2006, cand, prin Hotérarea Guvernului nr. 1345/2006cu privire la armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara, pe lang Ministerul Justitiei a fost instituit in acest sens Centrul de Armonizare a Legislatiei. Prin urmare, consideram__,,constitutionalizarea” integrarii europene urmarita prin prezentul proiect de lege drept un demers politico-juridic argumentat, fundamentat inclusiv pe Hotararea Curtii Constitutionale nr. 24/2014. Intr-o alti ordine de idei, trebuie de remarcat cd, prin Hot&rarea Parlamentului nr. 125/2023 cu privire la Rezolutia Adun&rii ,Moldova Europeana”, adoptata in Piata Marii Adundri Nationale la 21 mai 2023, a fost declarata, in continuare, calea ireversibilé de integrare si aderare european’ drept proiect de prioritate nationala al Republicii Moldova si s-a facut un apel la intreaga societate, inclusiv la toate fortele politice, si dea dovadd de maturitate, unitate si solidaritate pentru consolidarea dialogului politic si social in numele interesului national — aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana. II. __Supunerea___initiativei_de__revizuire _a__Constitutiei referendumului republican constitutional Posibilitatea desfisurarii referendumului pentru revizuirea Constitutieia fost consacrati pe cale jurisprudentiali, prin interpretarea functional si coroborata a normelor constitutionale. Prin Avizul nr. 3 din 6 iulie 2010 asupra initiativei de revizuire a art. 78 din Constitutia Republicii Moldova prin referendum constitutional, Curtea Constitutional a admis, implicit, modificarea Constitutiei prin referendum constitutional. Referendumul a fost consacrat la nivel constitutional ca modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea nationala, 9exprimandu-si vointa cu privire la probleme de interes general sau care au 0 importanta deosebita in viata statului: ,Suveranitatea nationalé apartine poporului Republicii Moldova, care o exercitdé in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie” [art. 2 alin. (1) din Constitutie]. Potrivit art. 75 din Constitutie, cele mai importante probleme ale societatii si ale statului sunt supuse referendumului. Hot&rarile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridicd suprema [art. 75 alin. (2) din Constitutie]. Codul electoral in vigoare de asemenea prevede posibilitatea desfasurarii referendumului pentru revizuirea Constitutiei. Sunt relevante, in special, dispozitiile art.182 alin.(1) si (2), art.183 alin.(1) lit-b), alin.(2) teza a doua, art.185 alin.(1), art.187 alin.(1)-(3), art.189 alin.(1) lit.a) si alin.(2), art.190, art.208 alin.(1) teza intai. in vederea consolidirii si exprimarii clare a angajamentului Republicii Moldova fat de integrarea europeand, noi, deputatii semnatari ai prezentei initiative de revizuire a Constitutiei, considerim oportun si imperios necesari modificarea Constitutiei Republicii Moldova pentru a include prevederi care si reflecte interesul si angajamentul statului de a deveni membru al Uniunii Europene. Importanta acestui deziderat care se doreste a fi declarat la nivel constitutional impune necesitatea declararii unui referendum republican constitutional. Revizuirea Constitutiei pe calea referendumului este necesar& in vederea implicarii si valorificarii exercitiului de participare directi al poporului ca detinator unic al suveranit&tii asupra unei chestiuni strategice ce vizeazi perspectiva de dezvoltare durabila si multidimensional a statului, precum si in vederea evidentierii aspectului legitim al modificdrilor constitutionale prin care se declara orientarea statului spre spatiul valoric european. Totodata, doar prin intermediul unui referendum corpul de deputati si clasa politic national poate obtine o imagine complet& a vointei poporului in ceea ce priveste vectorul integrarii europene, asigurandu-se astfel c& intentiile si eforturile acestora sunt in concordant cu asteptarile si dorintele cettenilor. Revizuirea Constitutiei pe calea referendumului va spori coeziunea social si unitatea nationalé in jurul unui scop comun. Concomitent, acest exercitiu democratic va consolida credibilitatea Republicii Moldova in ochii partenerilor sai europeni si va transmite un semnal fara echivoc c& cet&tenii Republicii Moldova sunt hotarati sa-si consolideze relatiile cu Uniunea Europeand gsi si adopte pe deplin valorile si principiile europene, consolidandu-se astfel si parcursul de integrare european al statului. II. Respectarea limitelor revizuirii Constitutiei 10Initiativa legislativa respecta limitele revizuirii Constitutiei, intrunind atat conditiile de constitutionalitate intrinseci [alin.(1) si (2) ale art.142], cat si cele extrinseci [alin.(g) al art.142]. Pronuntarea cu privire la constitutionalitatea intrinseci impune analiza modificarilor propuse prin raportare la dispozitiile art.1q2 alin.(1) si (2) din Constitutie, pentru a determina daca obiectul revizuirii il constituie caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare Ja neutralitatea permanenti a statului, precum si dac& modificarile propuse au ca rezultat suprimarea drepturilor gi libert&tilor fundamentale ale cet&tenilor sau a garantiilor acestora. Din punctul nostru de vedere, calitatea de membru al Uniunii Europene nu inseamna renuntarea la suveranitate, ci trebuie privita ca mijloc de coordonare a acordurilor de vointa ale diferitelor state, ce reiese din exercitarea suveranitatii. In sustinerea acestei ipoteze, servesc cel putin 2 acte ale instantei de contencios constitutional din Republica Moldova. in primul rand, ne referim la Hotararea Curtii Constitutionale nr.24/2014. in aceast& hotrare, Curtea a statuat, in principal, urm4toarele teze: »86. Curtea releva ca suveranitatea, fiind un atribut al statului, in relatiile cu alte state, este strans legat& de independent. 87. Abordarea din dreptul international a cdutat si o identificare a suveranitatii cu independenta. O speta a Curtii Permanente de Arbitraj consfinteste aceastd similitudine si statueaz4: ,Suveranitatea in relatiile dintre state inseamna independenta. Independenta in legatur4 cu un teritoriu este dreptul de a exercita asupra acestuia functiile statului, cu excluderea (drepturilor) oricarui alt stat. Pornind de la independent, ca preconditie a suveranitatii, aceasta din urm&, odat& recunoscutA, devine garant al celei dintai” (decizia Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga in cauza Island of Palmas, Statele Unite ale Americii si Olanda, din 4 aprilie 1928). 88. Suveranitatea si independenta fiec&rui stat presupune egalitatea acestora pe plan international. Egalitatea suverana a statelor a devenit unul dintre principiile de baza pe care s-a fondat Carta Natiunilor Unite, articolul 2 alin.(1) statuand: »Organizatia este intemeiata pe principiul egalit&tii suverane a tuturor Membrilor ei”. 89. Rezolutia ONU nr.2625 din 24 octombrie 1970 defineste principiul egalit&fii suverane prin urmitoarele elemente: ,a) statele sunt egale din punct de vedere juridic; b) fiecare stat se bucura de drepturile deplinei suveranititi; c) fiecare stat are obligatia de a respecta personalitatea celorlalte state; d) integritatea teritorial& si independenta politicd a statului sunt inviolabile; e) fiecare stat are dreptul de a alege si dezvolta liber sistemul sau politic, social, economic si cultural; f) fiecare stat are obligatia de a respecta deplin si cu buni 11credinta angajamentele sale internationale si de a trai in pace cu celelalte state.” 90. Curtea releva ca pe plan international nu poate exista o suveranitate absolut&, intruct statul national este un element in sistemul international. Suveranitatea constitutionald a Republicii Moldova nu denot& functionarea in vid a statului, ci se manifest pe plan extern prin stabilirea unor raporturi de colaborare cu alte state si entit&ti internationale. fn principal, aceste raporturi se stabilesc in baza unor tratate internationale. 91. Curtea refine ci intelegerea suveranititii ca o putere absoluté si nerestrictionata ar echivala cu izolarea unui stat pe plan international. Delegarea anumitor competente unor organizatii internationale, guvernate prin forta legilor, nu conditioneazi pierderea elementelor traditionale constitutive ale statului. 92. Transferul unor competente ale statului, transfer care decurge din libera voint& a statului suveran si care permite exercitarea competentelor in continuare cu participarea statului suveran, intr-o manieri convenit’ dinainte si susceptibild de control, nu este o slabire conceptuala a suveranitat statului, dar poate, a contrario, si conduc& la consolidarea sa in cadrul actiunilor comune integrate. 93-Curtea Internationala de Justitie, incauza Affaire du Vapeur "Wimbledon" din 17 august 1923, a statuat: ,Curtea refuzd si recunoasci ci incheierea unui tratat prin care statul tsi asumé obligatia de a executa sau de a se abtine de a executa un anumit act reprezint& renuntarea la suveranitate.” 94. Curtea retine ci dreptul statului de a-si asuma angajamente internationale este un element al suveranitatii statului. 95.Curtea subliniazi_ cidelegarea anumitor competente institutiilor internationale prin incheierea unor tratate nu antreneaza renuntarea la suveranitate. Aceste tratate reprezinta conventii, prin care detinatorul de suveranitate deleagi anumite competente spre o alta autoritate. 96.in relatiile internationale ale statelor si ale organizatiilor internationale, acestea din urma sunt institutiile, in cadrul c&rora statele isi unesc suveranitatile si resursele pentru a solutiona probleme comune si pentru a g&si solutii comune reciproc acceptabile, actionand astfel in favoarea intereselor lor nationale. 97. Astfel, statele Uniunii Europene au hot&rat ci unele atribute pot fi realizate mai bine prin efortul comun, realizat sub tutela institutiilor europene. Pe aceasta cale statele si-au consolidat suveranitatea, imprtind att costurile, cat si beneficiile unei asemenea colaborari. 98.In lumina celor expuse, Curtea relevi c& statul, prin insdsi apartenenfa sa la un tratat international, cedeazi competentele in limitele stabilite de reglementarea internationala. Din acest punct de vedere, apartenenta Republicii Moldova la Organizatia Natiunilor Unite sau calitatea de parte laConventia pentru apararea drepturilor omului si a libert&tilor 12