Sunteți pe pagina 1din 34

UE

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA


H O T Ă R Â R E nr. ____
din 6 martie 2024
Chișinău

Cu privire la aprobarea proiectului de lege


pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele
de identitate din sistemul național de pașapoarte
----------------------------------------------------------------

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege


pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul
național de pașapoarte.

Prim-ministru DORIN RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
3

UE
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE
pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele de identitate
din sistemul național de pașapoarte

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.


Prezenta lege transpune parțial (transpune art. 1 (1), (2) (a) (i) (ii) (ii-a)
(iiib), art. 2 (1) (a-f), (2), art. 3, art. 4 (a) (b), art. 4a, art. 4b, anexa) Regulamentul
(CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model
uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, CELEX:
32002R1030, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie
2002 și parțial (transpune art. 1, art. 2 (a-c), art. 3 (1), (2), (3), (5-11), art. 4 (1),
(2) (a-c), (3),
art. 5 (1), (2) (a) (b), (3) (a) (b), art. 6 (a-h), art. 7 (1-3), art. 8 (1), (2), art. 9 (1),
(2), art. 10 (1-3), art. 11 (1-7)) Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității
cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate
cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la
libera circulație, CELEX: 32019R1157, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 188 din 12 iulie 2019.

Art. I. – Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul


național de pașapoarte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 9,
art. 89), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Legea se completează cu preambul cu următorul cuprins:


„Prezenta lege transpune parțial (transpune art. 1 (1), (2) (a) (i) (ii) (ii-a)
(iiib), art. 2 (1) (a-f), (2), art. 3, art. 4 (a) (b), art. 4a, art. 4b, anexa) Regulamentul
(CE) nr.1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model
uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, CELEX:
32002R1030, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie
2002 și parțial (transpune art. 1, art. 2 (a-c), art. 3 (1), (2), (3), (5-11), art. 4 (1),(2)
(a-c), (3),
art. 5 (1), (2) (a) (b), (3) (a) (b), art. 6 (a-h), art. 7 (1-3), art. 8 (1), (2), art. 9 (1),
(2), art. 10 (1-3), art. 11 (1-7)) Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității
cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate
cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la
libera circulație, CELEX: 32019R1157, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 188 din 12 iulie 2019”.
Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
4

2. Articolul 1:
la alineatul (1), textul „de buletine de identitate, permisele de ședere” se
substituie cu textul „de cărți de identitate, de cărți de rezidență”;
la alineatele (2) și (3), textul „buletinele de identitate, permisele de ședere”
se substituie cu textul „cărțile de identitate, cărțile de rezidență”.

3. La articolul 2:
pe tot cuprinsul articolului, cuvintele „se indică” se substituie cu cuvintele „se
înscrie”;
articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:
„(61) Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova și documentele de
călătorie conțin date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale,
date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.”;
la alineatul (7):
partea introductivă se completează cu cuvintele „în format tipărit și în format
inscripționat”;
litera r) va avea următorul cuprins:
„r) imaginea facială;”;
alineatul se completează cu litera s) cu următorul cuprins:
„s) semnătura olografă a titularului, care se aplică de la vârsta de 14 ani. În
cazul persoanelor cu vârsta sub 14 ani și al celor care nu pot aplica semnătura, se
aplică o mențiune specială în condițiile stabilite de Guvern.”;
articolul se completează cu alineatul (71) cu următorul cuprins:
„(71) În mediul de stocare electronică a datelor al pașaportului cetățeanului
Republicii Moldova și al documentelor de călătorie se înscriu:
a) datele din formatul tipărit și din formatul inscripționat;
b) datele biometrice ale titularului: imaginea facială și, după caz, imaginile
amprentelor digitale.”;
la alineatul (8), cuvântul „scutiți” se substituie cu cuvântul „exonerați”, iar
textul „pe un termen de 12 luni” se substituie cu textul „cu termen de valabilitate
de 1 an”;
alineatul (13) se abrogă.

4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:


„Articolul 3. Cărțile de identitate. Cărțile de rezidență
(1) Cartea de identitate se eliberează cetățenilor Republicii Moldova care
locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Cartea de identitate face dovada
identității și a cetățeniei Republicii Moldova, precum și constituie document de
călătorie peste hotarele Republicii Moldova în conformitate cu acordurile
internaționale.
(2) Cartea de identitate provizorie se eliberează cetățenilor Republicii
Moldova, pentru întrebuințare pe teritoriul Republicii Moldova, în situații
speciale, și anume:

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
5

a) persoanei care a depus cerere pentru eliberarea cărții de identitate și


solicită un act de identitate provizoriu pe perioada de confecționare a acesteia;
b) persoanei care nu deține toate documentele necesare pentru eliberarea
cărții de identitate și nu deține un alt act de identitate aflat în termen de valabilitate
(pașaport, document de călătorie);
c) persoanei social vulnerabile, pentru a beneficia de asistență socială,
medicală sau juridică de urgență;
d) persoanei care nu deține act de identitate valabil pentru a beneficia de
servicii de stare civilă ce generează schimbarea sau ridicarea cărții de identitate;
e) persoanei care nu deține act de identitate valabil și care execută o
pedeapsă penală privativă de libertate, reținute sau aflate în arest preventiv, la
solicitarea autorităților competente;
f) persoanei care renunță la numărul de identificare de stat;
g) persoanei care a emigrat autorizat și nu deține act de identitate valabil;
h) persoanei pentru care prelevarea amprentelor digitale este temporar
imposibilă;
i) persoanei cu drept de vot care în ziua desfășurării scrutinului electoral nu
deține nici un act de identitate necesar pentru efectuarea votării în condițiile
prevederilor legale din domeniul electoral.
(3) Cartea de rezidență se eliberează străinilor cărora li s-a acordat drept de
ședere pe teritoriul Republicii Moldova, persoanelor cărora li s-a recunoscut
statutul de apatrid sau de refugiat, precum și persoanelor cărora li s-a acordat
protecție umanitară în conformitate cu actele normative privind migrația și azilul.
Cartea de rezidență face dovada identității și a statutului juridic al titularului.
(4) Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin date în format tipărit și
în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și
elemente de particularizare și de siguranță.
(5) Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin următoarele date în
format tipărit și în format inscripționat:
a) denumirea statului emitent:
REPUBLICA MOLDOVA / REPUBLIC OF MOLDOVA;
b) denumirea actului de identitate:
CARTE DE IDENTITATE / IDENTITY CARD;
CARTE DE IDENTITATE PROVIZORIE / TEMPORARY IDENTITY
CARD;
CARTE DE REZIDENȚĂ / RESIDENCE CARD;
c) seria și numărul;
d) numele
e) prenumele;
f) cetățenia. Această informație nu se înscrie pe cărțile de rezidență
eliberate apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară;
g) data nașterii;

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
6

h) numărul de identificare de stat al persoanei fizice. Această informație


nu se înscrie pe cartea de identitate provizorie eliberată persoanei care renunță la
numărul de identificare de stat;
i) sexul;
j) data emiterii;
k) data expirării termenului de valabilitate;
l) autoritatea emitentă;
m) imaginea facială;
n) semnătura olografă a titularului, care se aplică de la vârsta de 14 ani. În
cazul persoanelor cu vârsta sub 14 ani și al celor care nu pot aplica semnătura, se
aplică o mențiune specială în condițiile stabilite de Guvern;
o) numele, prenumele, semnătura olografă a persoanei responsabile și
ștampila autorității emitente – pe cartea de identitate provizorie;
p) cartea de rezidență, în funcție de statutul juridic al titularului și tipul
șederii pe teritoriul Republicii Moldova, conține următoarele date suplimentare:
- statutul juridic (apatrid, refugiat, beneficiar de protecție umanitară);
- tipul șederii (provizorie sau permanentă);
- scopul șederii;
- datele privind identitatea persoanei (stabilită sau declarată).
(6) În mediul de stocare electronică a datelor al cărții de identitate și al cărții
de rezidență se înscriu:
a) datele din formatul tipărit și din formatul inscripționat;
b) certificatul calificat pentru semnătură electronică;
c) datele biometrice ale titularului: imaginea facială și, după caz, imaginile
amprentelor digitale.
(7) Denumirile câmpurilor informaționale din cărțile de identitate și cărțile
de rezidență se înscriu în limba română și în limba engleză.
(8) Datele cu caracter personal din cărțile de identitate și cărțile de rezidență
se înscriu în limba română.
(9) Dacă în limba maternă a solicitantului cărții de identitate sau al cărții de
identitate provizorie se folosește un alt caracter decât cel latin, atunci la redarea
numelui și a prenumelui în limba română ortografierea se face conform normelor
gramaticale ale limbii române de transliterare a numelor străine. La eliberarea
actelor de identitate ale cetățeanului Republicii Moldova persoanelor, cetățeni ai
altor state, născute pe teritoriul Republicii Moldova și care redobândesc cetățenia
Republicii Moldova sau sunt recunoscute cetățeni ai Republicii Moldova în
condițiile Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, numele și
prenumele acestora se înscriu în actele de identitate potrivit actului de naștere
național, înregistrat de organul de stare civilă din Republica Moldova. La redarea
numelui și prenumelui străinilor în cărțile de rezidență, acestea nu se traduc și nici
nu se transliterează, dar se transpun conform ortografierii acestora în grafie latină
din pașaportul național sau din documentul de călătorie, eliberate de autoritățile
competente străine.

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
7

(10) Certificatul calificat pentru semnătură electronică se înscrie în mediul


de stocare electronică a datelor al cărții de identitate și al cărții de rezidență în
modul stabilit de Guvern.
(11) La eliberarea cărții de identitate și a cărții de rezidență, persoanele
pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent sau
temporar, precum și copiii cu vârstă sub 12 ani sunt exonerați de obligația de a se
supune amprentării digitale.
(12) Cartea de identitate și cărțile de rezidență pentru cetățenii străini și
pentru apatrizii cu ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova se
eliberează cu termen de valabilitate:
a) de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 – 7 ani;
b) de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 – 14 ani;
c) de 10 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 70 ani;
d) nelimitat, după împlinirea vârstei de 70 de ani.
(13) În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este temporar
imposibilă, în funcție de statutul juridic al solicitantului, se eliberează cartea de
identitate sau cartea de rezidență cu termen de valabilitate de 1 an.
(14) În cazul adresării persoanei pentru obținerea cărții de identitate sau a
cărții de rezidență pentru cetățenii străini și pentru apatrizii cu ședere permanentă
pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada de până la o lună înainte de
împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă ulterioare, prevăzute
la alin. (12), actul de identitate respectiv se eliberează cu termen de valabilitate
stabilit pentru această grupă de vârstă.
(15) Termenul de valabilitate pentru cartea de identitate provizorie se
stabilește de autoritatea emitentă și nu poate depăși 1 an. Pentru persoanele care
execută o pedeapsă penală privativă de libertate, cartea de identitate provizorie se
eliberează pe termenul aflării în detenție, dar nu mai mare de 10 ani, iar pentru
persoanele care renunţă la numărul de identificare de stat – pe termen de 10 ani.
(16) Refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară cărțile de rezidență
se eliberează cu termen de valabilitate de 5 ani.
(17) Termenul de valabilitate a cărților de rezidență eliberate cetățenilor
străini și apatrizilor cu drept de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova
este limitat la perioada pentru care autoritatea competentă a acordat sau, după caz,
a prelungit acest drept.”

5. Articolul 33:
la alineatul (52), cuvântul „scutiți” se substituie cu cuvântul „exonerați”, iar
textul „pe un termen de valabilitate de 12 luni” se substituie cu textul „cu termen
de valabilitate de 1 an”;
articolul se completează cu alineatul (53) cu următorul cuprins:
„(53) Pașaportul diplomatic și pașaportul de serviciu conțin date în format
tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic,
precum și elemente de particularizare și de siguranță.”;

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
8

la alineatul (6):
partea introductivă se completează cu cuvintele „în format tipărit și în
format inscripționat”;
litera r) va avea următorul cuprins:
„r) imaginea facială”;
alineatul se completează cu litera s) cu următorul cuprins;
„s) semnătura olografă a titularului, care se aplică de la vârsta de 14 ani. În
cazul persoanelor cu vârsta sub 14 ani și al celor care nu pot aplica semnătura, se
aplică o mențiune specială în condițiile stabilite de Guvern.”;
articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:
„(61) În mediul de stocare electronică a datelor al pașaportului diplomatic și
al pașaportului de serviciu se înscriu:
a) datele din formatul tipărit și din formatul inscripționat;
b) datele biometrice ale titularului: imaginea facială și, după caz, imaginile
amprentelor digitale.”

6. Articolul 4:
la alineatul (11), cuvintele „la toate etapele procesului de asigurare a
populației cu acte de identitate” se substituie cu cuvintele „la toate etapele ale
procesului de prestare a serviciilor publice de eliberare a actelor de identitate”;
la alineatul (12), după cuvântul „serviciile” se introduce cuvântul „publice”;
la alineatul (13):
litera e), cuvintele „cererea pentru eliberarea buletinului de identitate sau a
permisului de ședere” se substituie cu textul „cererea pentru eliberarea cărții de
identitate, cărții de identitate provizorie sau a cărții de rezidență”;
litera f), după cuvintele „cererea pentru eliberarea” se introduce textul
„cărții de identitate, cărții de rezidență”;
alineatul (14) se abrogă;
la alineatul (19), cuvintele „autoritate competentă” se substituie cu cuvintele
„autoritate emitentă”;
la alineatul (110), cuvintele „a cererilor pentru eliberarea permiselor de
ședere provizorie” se substituie cu cuvintele „a cererii pentru eliberarea cărții de
rezidență”, iar cuvintele „autoritate competentă” se substituie cu cuvintele
„autoritate emitentă”;
alineatul (2) se abrogă;
alineatul (3) se completează cu enunțul al doilea cu următorul cuprins: „În
situațiile în care datele solicitate sunt disponibile în resursele informaționale ale
autorității emitente sau în resursele informaționale ale altor autorități/instituții
publice, autoritatea competentă este obligată să consume aceste date, în mod
automatizat, prin intermediul platformei de interoperabilitate în conformitate cu
actele normative privind schimbul de date și interoperabilitatea.”;
la alineatul (31):

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
9

după cuvintele „cererii pentru eliberarea”, în primul caz, se introduce textul


„cărții de identitate, cărții de rezidență,”;
alineatul se completează cu enunțul al doilea cu următorul cuprins: „Datele
biometrice se colectează pentru a fi înscrise în actele de identitate numai cu scopul
verificării autenticității acestora și identității titularilor.”;
articolul se completează cu alineatele (32) și (33) cu următorul cuprins:
„(32) Amprentele digitale prelevate pentru eliberarea cărții de identitate,
cărții de rezidență, pașaportului și a documentului de călătorie stocate în resursele
informaționale ale autorităților emitente și ale celor implicate în procesul de
eliberare a actelor de identitate respective se șterg prin procedură automată,
imediat după înmânarea acestora sau, în cazul în care nu au fost înmânate, cel
târziu la împlinirea unui termen de 90 de zile de la data producerii actului de
identitate respectiv.
(33) Prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv a celor biometrice,
în cadrul proceselor de prestare a serviciilor publice de eliberare a actelor de
identitate se efectuează în conformitate cu actele normative privind protecția
datelor cu caracter personal. Autoritatea competentă asigură securitatea,
integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal,
prelucrate în condițiile prezentei legi.”;
la alineatul (4):
după primul enunț se introduce enunțul cu următorul cuprins: „Actul de
identitate poate fi înmânat unei persoane terțe, cu consimțământul titularului sau
al reprezentantului legal al acestuia exprimat, în scris, la autoritatea competentă.”;
la enunțul al doilea, cuvintele „autoritatea emitentă” se substituie cu
cuvintele „autoritatea competentă”;
la enunțul al treilea, după cuvintele „la locul aflării acesteia” se introduc
cuvintele „sau al persoanei căreia i s-a încuviințat înmânarea”;
ultimul enunț va avea următorul cuprins: „Înmânarea actului de identitate
ce conține certificatul calificat pentru semnătură electronică se efectuează în
modul stabilit de Guvern.”;
la alineatul (5), cuvintele „datele personale” se substituie cu cuvintele
„datele cu caracter personal”;
alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) La solicitarea cetățeanului Republicii Moldova cu capacitate deplină de
exercițiu, care deține carte de identitate valabilă și care se poate identifica
electronic utilizând servicii de încredere calificate, prin intermediul aplicației
guvernamentale integrate a serviciilor electronice, poate fi generată versiunea
digitală a cărții de identitate. Modul de generare și regimul juridic de utilizare a
versiunii digitale a cărții de identitate se stabilește de Guvern.”

7. Articolul 5:
la alineatul (1):
literele b) și c) vor avea următorul cuprins:

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
10

„b) care conțin date ce urmează a fi schimbate sau modificate;


c) în care lipsesc unele date reglementate legal, care conțin date schimbate
sau modificate ilegal sau care nu corespund adevărului;”;
alineatul se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
„i) care au fost solicitate, dar nu au fost ridicate de la autoritatea competentă
în termen de 3 ani de la data emiterii.”;
la alineatul (3):
alineatul întâi va avea următorul cuprins:
„(3) Actul de identitate este nul de drept în cazul în care a fost eliberat în
baza unui document ulterior anulat ori despre care s-a constatat că era nul, fals ori
falsificat sau în baza unei informații frauduloase.”;
la alineatul al doilea, cuvintele „sau a mențiunilor de pe fișa de însoțire la
acesta” se exclud.

8. La articolul 6 alineatul (3), după cuvintele „Actele de identitate” se


introduce textul „care nu au fost ridicate de la autoritatea competentă în termen de
3 ani de la data emiterii, precum și actele de identitate”.

9. Articolul 7 va avea următorul cuprins:


„Articolul 7. Obligația de a deține cartea de identitate, cartea de rezidență
(1) Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Republica Moldova sunt
obligați să dețină cartea de identitate de la vârsta de 14 ani.
(2) Cetățenii străini, apatrizii, refugiații și beneficiarii de protecție umanitară
sunt obligați să dețină cartea de rezidență de la data acordării dreptului de ședere
pe teritoriul Republicii Moldova sau, după caz, de la data recunoașterii statutului
lor juridic de către autoritatea competentă.”

10. Articolul 8 va avea următorul cuprins:


„Articolul 8. Obligațiile titularului actului de identitate și ale
reprezentantului legal al acestuia
Titularul actului de identitate sau reprezentantul legal al acestuia este
obligat:
a) să prezinte actul de identitate la cererea reprezentanților oficiali ai
autorităților publice abilitate prin lege să legitimeze persoanele fizice;
b) în termen de 15 zile de la pierderea, furtul sau găsirea actului de identitate
să comunice autorității competente;
c) în termen de 30 de zile de la producerea sau de la constatarea uneia din
situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) să solicite autorității competente eliberarea
unei noi cărți de identitate sau a unei noi cărți de rezidență, în funcție de statutul
juridic;
d) în termen de 15 zile de la schimbarea domiciliului sau a reședinței
temporare să solicite autorității competente înregistrarea la adresa nouă de

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
11

domiciliu sau de reședință temporară, pentru actualizarea informației respective în


Registrul de stat al populației.”

11. La articolul 9 alineatul (1):


la litera a), cuvintele „a pașaportului sau a altui act de identitate” se
substituie cu cuvintele „a actului de identitate”;
litera d) va avea următorul cuprins:
„d) eludarea normelor legale stabilite pentru eliberarea actelor de
identitate;”;
la litera f), cuvântul „introduse” se substituie cu cuvântul „înscrise”;
litera i) va avea următorul cuprins:
„i) întrebuințarea actelor de identitate nevalabile peste termenul stabilit la
art. 8 lit. c), cu excepțiile prevăzute în actele normative din domeniul electoral;”;
la litera j), cuvintele „autorităților competente” se substituie cu cuvintele
„autorităților emitente”.

Art. II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare începând cu data realizării
condițiilor tehnice necesare eliberării cărții de identitate, dar nu mai târziu de
31 martie 2025.
(2) Prevederile referitoare la regimul juridic al cărții de rezidență intră în
vigoare la data de 1 ianuarie 2026.
(3) În perioada de până la 1 ianuarie 2026 cetățenilor străini, apatrizilor,
refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară, cu ședere legală pe teritoriul
Republicii Moldova, în funcție de statutul lor juridic, li se vor elibera buletine de
identitate sau permise de ședere conform prevederilor legale valabile până la data
de 1 ianuarie 2026.
(4) Toate tipurile de buletine de identitate eliberate cetățenilor Republicii
Moldova până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și toate tipurile
de buletine de identitate și permise de ședere eliberate cetățenilor străini,
apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară până la data de
1 ianuarie 2026 se consideră valabile potrivit termenului de valabilitate al acestora,
dacă nu intervin situații în care potrivit prevederilor legale acestea devin
nevalabile.
(5) Fișele de însoțire la toate tipurile de buletine de identitate și la toate
tipurile de permise de ședere valabile, aflate în circulație se consideră nule de drept
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Cu începere de la data intrării în vigoare a prezentei legi, accesarea
informațiilor cu privire la adresa de domiciliu și de reședință temporară a titularilor
cărților de identitate, cărților de rezidență, buletinelor de identitate și ai permiselor
de ședere se va realiza prin intermediul platformei de interoperabilitate, în
conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date și
interoperabilității, cu excepția situațiilor în care sunt aplicabile prevederile legale
speciale, în care schimbul de date se va efectua în baza contractelor și acordurilor

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
12

bilaterale.
(7) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în
vigoare în concordanță cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.

Președintele Parlamentului

Y:\1.DRAN\006\Hotărâri\6031\redactat_6031-ro.docx
Notă informativă
la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 273/1994
privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului


Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele de identitate din
sistemul național de pașapoarte a fost elaborat de către Agenția Servicii Publice și promovat cu
suportul Cancelariei de Stat.
2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite
Proiectul își propune ridicarea nivelului de aliniere a Republicii Moldova la acquis-ul Uniunii
Europene urmare a obținerii statutului de stat candidat prin decizia Consiliului European din 23 iunie
2022.
În acest context, instituțiile publice sunt implicate în multiple activităţi ce vizează armonizarea
legislaţiei naţionale la rigorile acquis-ului Uniunii Europene, continuarea procesului de transformare
a guvernării electronice prin digitalizarea serviciilor publice, precum şi sporirea calităţii și eficienţei
serviciilor publice în conformitate cu necesităţile și cerințele beneficiarilor.
Unul din obiectivele agendei de asociere în acest sens ar constitui punerea în circulație a noilor
tipuri de acte de identitate, îmbunătățite din punct de vedere al securității care ar facilita identificarea
titularului și accesul la serviciile publice, precum și vor permite cetățenilor Republicii Moldova să
călătorească liber în spațiul comunitar.
În contextul în care unul dintre obiectivele generale ale cooperării dintre UE și Republica
Moldova, prevăzut la compartimentul IV, pct. 2 din Programul de Asociere dintre Uniunea
Europeană și Republica Moldova, adoptat prin Recomandarea nr.1/2022 a Consiliului de Asociere
UE-RM din 22 august 2022, încurajează continuarea eforturilor de aliniere a legislației Republicii
Moldova la legislația UE în domeniul transformării digitale reziliente, se impune necesitatea
revizuirii prevederilor cadrului normativ în materie de asigurare a locuitorilor Republicii Moldova
cu acte de identitate.
La nivel european au fost adoptate Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13
iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe
(CELEX: 32002R1030, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie 2002) și
Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind
consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere
eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la libera
circulație (CELEX: 32019R1157, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188 din 12 iulie
2019), ce au avut ca obiectiv uniformizarea diferențelor semnificative între nivelurile de securitate
ale cărților de identitate naționale și permiselor de ședere, eliberate de statele membre propriilor
cetățeni, precum și resortisanților țărilor terțe. Respectivele diferențe conduc la creșterea riscului de
falsificare și fraudare a documentelor și sunt de natură să genereze dificultăți practice pentru cetățeni
atunci când doresc să își exercite dreptul la libera circulație.
Prin Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 și Regulamentul (UE) 2019/1157 s-a stabilit ca o
necesitate includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic
și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și
integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere sunt pași importanți
pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente
biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor
la libera circulație.
În aceste condiții, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, de formatul ID-
I, precum și buletinele de identitate și permisele de ședere pentru cetățenii străini, apatrizi, refugiați
și beneficiarii de protecție umanitară, de formatul ID-I, emise în prezent la nivel național în absența
unui mediu de stocare foarte sigur care să conțină imaginea facială și două amprente digitale în
formate digitale interoperabile, așa cum stabilesc Regulamentele enunțate supra, nu sunt de natură
să respecte standardele europene aplicabile în materie, fiind necesară introducerea la nivel național
a unor noi formate de acte de identitate de tip card.
Totodată, având în vedere nivelul scăzut de digitalizare al serviciilor publice este necesară
introducerea la nivel național a unor acte electronice de identitate, pentru a pune la dispoziția
persoanelor un instrument sigur și facil în utilizare, creând astfel posibilitatea reală de a accesa
serviciile online care necesită autentificare și/sau semnătura electronică a serviciilor de e-guvernare
și e-business.
În concluzie, obiectivele principale ale proiectului de lege vizează:
1. Introducerea la nivel național a CĂRȚII DE IDENTITATE într-un format capabil să asigure
respectarea standardelor europene de securitate pentru actele de identitate naționale, fapt care ar
permite exercitarea dreptului la libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova în baza acordurilor
internaționale (Ucraina, Turcia etc.).
2. Uniformizarea tuturor tipurilor de permise de ședere și buletine de identitate eliberate
cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară într-un format unic,
denumit CARTE DE REZIDENȚĂ, care va conține toate informațiile necesare și va corespunde
standardelor tehnice de cel mai înalt nivel, în special în ceea ce privește măsurile de siguranță
împotriva contrafacerii și falsificării. Aceasta va contribui la prevenirea și combaterea imigrării
ilegale și șederii ilegale pe teritoriul Republicii Moldova.
3. Crearea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permită accesul facil
al locuitorilor Republicii Moldova la serviciile de e-guvernare și e-business prin utilizarea cărților
de identitate și a cărților de rezidență în care va fi încorporat mediul de stocare electronică a datelor,
ce va include nu numai datele din formatul tipărit și datele biometrice (imaginea facială, amprentele
digitale), dar și mijloacele semnăturii electronice calificate și certificatele cheilor publice.
4. Creșterea nivelului de interoperabilitate între sistemele informaționale de stat pentru a
reduce lista documentelor prezentate pentru prestarea serviciilor publice prin asigurarea accesului la
datele care sunt disponibile în resursele informaționale și pot fi utilizate sau furnizate prin
intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).
5. Excluderea datelor despre domiciliul/reședința temporară din conținutul actelor de
identitate de uz intern ce ar permite eliminarea necesității preschimbării acestora pe de o parte, și, pe
de altă parte, crearea condițiilor tehnice pentru ca procedura schimbării domiciliului/reședinței
temporare să poată fi accesată, iar serviciul să poată fi furnizat și în mediul digital.
6. Crearea condițiilor tehnice care să permită în mod operativ și facil actualizarea datelor cu
privire la domiciliul/reședința temporară a locuitorilor Republicii Moldova în Registrul de stat al
populației, ca urmare a schimbării acestora sau în cazul schimbării, în condiţiile legii, a denumirii
sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor locuibile sau rearondării acestora,
al înfiinţării localităţilor sau străzilor. În cel din urmă caz, datele cu privire la adresa de
domiciliu/reședință temporară neconformă din Registrul de stat al populației vor putea fi actualizate
în temeiul datelor corecte și actuale cu privire la adresa respectivă din SIA „Registrul de stat al
unităților administrative teritoriale și al adreselor” prin intermediul platformei de interoperabilitate
(MConnect), din oficiu, fără implicarea persoanei care va deține cartea de identitate sau cartea de
rezidență.
Activităţile ce vizează armonizarea cadrului normativ naţional la rigorile acquis-ului Uniunii
Europene în contextul punerii în circulație a unor noi tipuri de acte de identitate de uz intern (carte
de identitate, carte de rezidență) au fost incluse în planurile și dispozițiile Guvernului, și anume:
- Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe
anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023 (pct. 4);
- Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
887/2023 (pct. 229);
- Planul de acțiuni pentru implementarea recomandărilor din Raportul de monitorizare
SIGMA a performanței Republicii Moldova în administrația publică în raport cu principiile
administrației publice, aprobat prin Dispoziția Guvernului nr. 182-d/2023 (pct. 86).
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea
legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Proiectul de lege transpune parțial Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13
iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe
(CELEX: 32002R1030, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie 2002) și
parțial Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019
privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de
ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la
libera circulație (CELEX: 32019R1157, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188 din
12 iulie 2019), precum și dispozițiile altor acte normative europene, cum ar fi:
• Regulamentul (UE) 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014
privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața
internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE – eIDAS. Orientarea prealabilă către eIDAS va
permite în viitor, în cazul unei decizii politice corespunzătoare, să se înceapă imediat integrarea
documentului eID pe piața europeană a serviciilor publice electronice, fără nici o modificare tehnică;
• Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie
2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal
și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE etc.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Proiectul de lege conține prevederi privind punerea în circulație la nivel național a noilor
modele de acte de identitate de tip card care vor fi eliberate cetățenilor Republicii Moldova – CARTE
DE IDENTITATE și cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție
umanitară – CARTE DE REZIDENȚĂ, care în mare parte vor corespunde ca formă și conținut
dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 și Regulamentului (UE) 2019/1157, precum și
rigorilor altor standarde europene din domeniu.
Astfel, proiectul conţine modificări la Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din
sistemul național de pașapoarte, după cum urmează:
1) Legea nr. 273/1994 se completează cu prevederi privind transpunerea parțială a
Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model
uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe și a Regulamentului (UE) 2019/1157
al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților
de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și
membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la libera circulație.
2) La art. 1 alin. (1) - (3) dispozițiile generale, referitoare la toate tipurile de acte de identitate
din sistemul național de pașapoarte au fost modificate prin substituirea cuvintelor „buletine de
identitate, permise de ședere” cu cuvintele „cărțile de identitate, cărțile de rezidență”, la forma
gramaticală respectivă în contextul punerii în circulație a noilor modele de acte de identitate de uz
intern, care se vor elibera cetățenilor Republicii Moldova, cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților
și beneficiarilor de protecție umanitară. Cartea de identitate va substitui buletinul de identitate al
cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate electronic al cetățeanului Republicii
Moldova, iar cartea de rezidență va substitui buletinele de identitate și permisele de ședere eliberate
cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară.
Potrivit proiectului de lege, toate tipurile de cărți de identitate presupun: CARTEA DE
IDENTITATE și CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE.
3) La art. 2:
a) completarea cu alineatele (61), (71), modificarea lit. r) și completarea cu lit. s) al alin. (7),
modificările la alin. (8) au fost necesare pentru spor de precizie, și anume pentru expunerea explicită
și univocă pentru toate tipurile de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte a normelor
referitoare la datele din formatul tipărit, inscripționat și din formatul electronic;
b) se propune excluderea alin. (13) care prevede posibilitatea întrebuințării pașaportului
cetățeanului Republicii Moldova al cărui termen de valabilitate a expirat pentru exercitarea dreptului
de vot. Aceste prevederi care se referă la procesele votării nu se încadrează organic în obiectul de
reglementare a Legii nr. 273/1994.
Această normă se regăsește la art. 78 alin. (6) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022 (în vigoare
din 01.01.2023).
4) Luând în considerare multiplele modificări care au intervenit în titlul și în conținutul art. 3,
ce va reglementa regimul juridic al cărților de identitate și al cărților de rezidență (întrebuințarea,
conținutul, termenul de valabilitate), acesta se propune în redacție nouă, cu expunerea coerentă și
consecutivă a normelor respective, și anume:
a) potrivit alin. (1) cartea de identitate se va elibera doar cetățenilor Republicii Moldova, din
care considerente pe tot textul legii se va opera cu noțiunea de „carte de identitate”, fără a specifica
statutul juridic al titularului. Titularul cărții de identitate se va putea identifica în baza acesteia atât
pe teritoriul țării, cât și în statele în care va putea călători în baza acordurilor internaționale.
Actualmente cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea de a călători în baza buletinului de
identitate în Ucraina și Turcia. Odată cu punerea în circulație a cărții de identitate care va corespunde
rigorilor standardelor minime de securitate și în care vor fi integrate datele biometrice va fi posibilă
extinderea listei statelor în care cetățenii Republicii Moldova vor putea beneficia de dreptul la libera
circulație în baza acestui act de identitate, care va servi și ca document de călătorie;
b) pentru a corela denumirile actelor de identitate de uz intern care se vor elibera cetățenilor
Republicii Moldova, pe tot textul legii cuvintele „buletinul de identitate provizoriu” se substituie cu
cuvintele „cartea de identitate provizorie”. Regimul juridic al cărții de identitate provizorii rămâne
practic același ca și al buletinului de identitate provizoriu eliberat actualmente cetățenilor Republicii
Moldova, care din anumite considerente nu pot opta pentru buletinul de identitate. Astfel, alin. (2)
din art. 3 stipulează situațiile în care se va elibera cartea de identitate provizorie. În unele din acestea
au intervenit modificări, pentru spor de precizie, și anume:
- potrivit completării propuse la lit. b), cartea de identitate provizorie se va elibera persoanei
care nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate numai în cazul în
care aceasta nu posedă un alt act de identitate valabil cu care se poate identifica la autoritatea, unde
urmează să obțină acele documente. Luând în considerare că cetățenii Republicii Moldova pot deține
și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, iar acei care sunt și cetățeni ai altui stat pot deține
pașaportul național sau documentul de călătorie eliberat de autoritățile statului respectiv, aceștia se
pot identifica în baza acestor acte de identitate, fără a solicita cartea de identitate provizorie, cu
condiția că sunt valabile;
- completarea de la lit. e) este necesară pentru asigurarea cu acte de identitate a persoanelor
care se află în situații speciale, și anume lista beneficiarilor de carte de identitate provizorie se
completează cu persoanele care exercită o pedeapsă penală privativă de libertate;
Totodată, lista situațiilor în care se va elibera cartea de identitate provizorie a fost completată
cu două poziții, și anume:
- potrivit lit. h) cartea de identitate provizorie se va elibera persoanei pentru care prelevarea
amprentelor digitale este temporar imposibilă. Această reglementare este necesară în contextul
cerințelor stabilite față de eliberarea cărții de identitate, și anume includerea obligatorie a datelor
biometrice (imaginii faciale, amprentelor digitale) în cărțile de identitate eliberate cetățenilor
Republicii Moldova cu vârsta de peste 12 ani. Potrivit art. 4 alin. (3) din Regulamentului (UE)
2019/1157 statele membre eliberează o carte de identitate cu o perioadă de valabilitate de cel mult
12 luni atunci când prelevarea amprentelor de la oricare degete este fizic imposibilă temporar. În
aceste situații proiectul prevede eliberarea și a cărții de identitate provizorii, termenul de valabilitate
al căreia va fi stabilit de autoritatea emitentă, dar nu va depăși termenul de un an. Persoana pentru
care prelevarea amprentelor digitale va fi imposibilă temporar va putea opta pentru cartea de
identitate cu termen de valabilitate de un an sau pentru cartea de identitate provizorie;
- potrivit lit. i) cartea de identitate provizorie se va elibera persoanei cu drept de vot care în
ziua desfășurării scrutinului electoral nu posedă nici un act de identitate necesar pentru efectuarea
votării în condițiile prevederilor legale din domeniul electoral. Această completare rezidă din
prevederile art. 28 alin. 10) lit. c) și ale art. 78 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022;
c) potrivit alin. (3) cartea de rezidență se va elibera străinilor cărora li s-a acordat drept de
ședere pe teritoriul Republicii Moldova, persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau
de refugiat, precum și persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară în condițiile prevederilor
legale din domeniul migrației și azilului. Pe tot textul legii se va opera cu noțiunea de „carte de
rezidență”, fără a specifica statutul juridic al titularului. Titularul cărții de rezidență se va putea
identifica în baza acesteia doar pe teritoriul Republicii Moldova;
d) la alineatele 4) – 9) sunt stipulate normele care reglementează conținutul tuturor tipurilor
de cărți de identitate și de cărți de rezidență, atât din formatul tipărit și inscripționat, cât și din
formatul electronic, corelate la prevederile dispozițiilor din anexa la Regulamentul (CE) nr.
1030/2002, modificată prin Regulamentul (UE) nr. 2017/1954 și ale Regulamentului (UE)
2019/1157.
Menționăm unele particularități specifice ale modificărilor propuse la conținutul actelor de
identitate respective:
- titlul cărții de identitate, cărții de identitate provizorie și al cărții de rezidență se va scrie pe
document în limba română și în limba engleză – modificarea se propune pentru corelarea cu
dispozițiile art. 3 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2019/1157 și ale punctelor 3.1 și 3.2. din anexa la
Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, modificată prin Regulamentul (UE) nr. 2017/1954. Totodată, nu
se va indica codul tuturor tipurilor de cărți de identitate și de cărți de rezidență, în funcție de statutul
juridic al titularului, pe motiv că acestea nu sunt parte componentă a denumirii actelor de identitate
respective. Acest element are o particularitate mai mult tehnică, de codificare a documentului,
utilizat în documentația tehnică aferentă proceselor de personalizare și de producere a actelor de
identitate respective;
- în conținutul tuturor tipurilor de cărți de identitate și cărți de rezidență nu se va regăsi
informația cu privire la domiciliul și/sau reședința temporară a titularului, urmând ca aceste date să
fie disponibile în format electronic prin mecanisme de interoperabilitate pe platforma
guvernamentală „MConnect” între Registrul de stat al populației și cele ale autorităților publice,
precum și prin asigurarea accesului la aceste date din Registrul de stat al populației de către
persoanele juridice de drept public și de drept privat în condițiile prevederilor legale, referitoare la
accesul la informație și la protecția datelor cu caracter personal. Aceste informații vor fi actualizate
și în continuare în Registrul de stat al populației prin mecanisme existente, cu dezvoltarea
concomitentă a serviciilor de înregistrare la adresa de domiciliu și de reședință temporară în mediul
digital, accesibil în regim online pentru cetățeni.
Excluderea datelor referitoare la domiciliul/reședința temporară din conținutul actelor de
identitate de uz intern, va scuti titularii de obligativitatea preschimbării acestora de fiecare dată când
își schimbă locul de trai.
Potrivit art. 78 din Codul electoral nr. 325/2022, alegătorul prezintă actul de identitate biroului
electoral al secției de votare pentru înregistrarea prezenței acestuia la votare și verificarea înscrierii
în lista electorală de bază. Ștampila cu mențiunea ce confirmă efectuarea votării în ziua scrutinului
electoral nu se mai aplică pe fișa de însoțire sau pe buletinul de identitate provizoriu – așa cum
prevedea art. 58 alin. (1) din Codul electoral nr. 1381/1997 (abrogat la 01.01.2023).
Din considerentele enunțate supra, precum și în vederea asigurării unui echilibru normativ, din
data intrării în vigoare a modificărilor propuse, cărțile de identitate, buletinele de identitate și
permisele de ședere pentru străini și beneficiarii de protecție internațională se vor elibera fără fișa
de însoțire care face dovada domiciliului/reședinței temporare, iar acelea aflate deja în circulație vor
fi considerate nule de drept, pe motiv că informația cu privire la adresa nouă de domiciliu/reședință
temporară se va actualiza ca urmare a prestării serviciului respectiv, doar în Registrul de stat al
populației, fără aplicarea mențiunilor respective pe fișele de însoțire eliberate anterior. Aceste
mențiuni nu se vor aplica nici pe buletinul de identitate provizoriu aflat în circulație și nici pe cartea
de identitate provizorie.
La schimbarea adresei de domiciliu/reședință temporară, precum și în cazul schimbării, în
condiţiile legii, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor
locuibile sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor,titularii tuturor tipurilor de
buletine de identitate și de permise de ședere, pe partea verso a cartelei cărora va fi înscrisă adresa
de domiciliu/reședință temporară, vor opta pentru noi acte de identitate, în funcție de statutul lor
juridic, în care informația privind adresa de domiciliu/reședință temporară nu se va mai înscrie, dar
se va actualiza în Registrul de stat al populației.
Ulterior, în cazul schimbării în condiţiile legii a denumirii sau a rangului localităţilor şi
străzilor, al renumerotării imobilelor locuibile sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau
străzilor, informația privind adresa de domiciliu/reședință temporară a titularilor actelor de identitate
de uz intern menționate supra va putea fi actualizată direct în Registrul de stat al populației, fără
cererea persoanei și fără a o condiționa de a obține un alt act de identitate cu adresa conformă adresei
din SIA „Registrul de stat al unităților administrative teritoriale și al adreselor”.
- la alin. (6) sunt expuse datele ce se înscriu în mediul de stocare electronică a datelor al
cărții de identitate și al cărții de rezidență, conform prevederilor art. 3 alin. (5) și (10) din
Regulamentul (UE) 2019/1157 și ale art. 4b din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002;
- potrivit alin. (7) denumirile câmpurilor informaționale pe cărțile de identitate și pe cărțile
de rezidență se vor înscrie în limba română și în limba engleză. În baza acordurilor internaționale,
cartea de identitate poate servi ca document de călătorie în străinătate, iar limba engleză este una din
limbile oficiale de comunicare ale instituțiilor statelor membre UE;
- la alineatele (8) și (9) sunt stabilite normele referitoare la scrierea și ortografierea datelor
cu caracter personal ale titularului cărții de identitate și al cărții de rezidență;
e) la alineatul (10) se stipulează că reglementările referitoare la mijloacele semnăturii
electronice calificate și certificatele cheilor publice care se vor înscrie în mediul de stocare
electronică a datelor al cărții de identitate și al cărții de rezidență, în modul stabilit de Guvern. Potrivit
pct. (15) din clauza de emitere a Regulamentului (UE) 2019/1157 și ale art. 4 din Regulamentul (CE)
nr. 1030/2002, cărțile de identitate și cărțile de rezidență cu funcția suplimentară de identificare
electronică trebuie să faciliteze identificarea și să contribuie la îmbunătățirea accesului la serviciile
electronice. Cartea de identitate și cartea de rezidență care vor conține mijloacele semnăturii
electronice calificate și certificatele cheilor publice vor permite titularilor utilizarea semnăturii
electronice, precum și autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale
persoanelor juridice de drept privat;
f) la alineatele (11) și (13) se reglementează situațiile în care persoanele care vor solicita
cartea de identitate sau cartea de rezidență vor fi exonerate de obligația de a se supune amprentării
digitale, precum și se stabilește termenul de valabilitate de 1 an al cărții de identitate și al cărții de
rezidență, eliberate persoanelor, pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă temporar
- norme corelate la prevederile art. 3 alin. (7) și la art. 4 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2019/1157
și ale art. 4, 4a și 4b din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002;
g) la alineatele (12) – (17) sunt reglementate termenele de valabilitate ale cărților de identitate
și ale cărților de rezidență în funcție de categoria de vârstă a titularului, statutul juridic și tipul șederii
pe teritoriul Republicii Moldova – potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/1157 și
cadrului normativ național privind migrația și azilul;
5) La art. 33 completarea cu alineatele (53), (61), modificarea lit. r) și completarea cu lit. s) la
alin. (6) au fost necesare pentru spor de precizie, și anume pentru expunere explicită și univocă
pentru toate tipurile de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte a normelor referitoare
la datele din formatul tipărit, inscripționat și electronic;
6) În contextul punerii în circulație a cărții de identitate și a cărții de rezidență de generație
nouă, au intervenit modificări și la art. 4 care reglementează modul de eliberare a actelor de
identitate:
- la alineatele (11) și (12) au fost operate modificări de ordin redacțional, pentru spor de
precizie;
- alin. (14) a fost abrogat. Normele referitoare la înscrierea mijloacelor semnăturii electronice
calificate și a certificatelor cheilor publice în cartea de identitate și în cartea de rezidență, corelate la
prevederile actelor normative privind semnătura electronică și serviciile de încredere se vor regăsi
în Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 125/2013;
- la alineatele (19) și (110) cuvintele „autoritatea competentă” au fost substituite cu cuvintele
„autoritatea emitentă”, pentru spor de precizie, pe motiv că normele respective se referă în
exclusivitate la autoritatea emitentă a actului de identitate;
- alin. (2) a fost abrogat, pe motiv că parțial transpune norma de la alin. (12). Totodată această
normă este generală, care vizează toate serviciile publice și se regăsește la art. 24 din Legea
nr.234/2021 cu privire la serviciile publice;
- completarea de la alin. (3) a fost necesară în vederea corelării normei referitoare la
prezentarea documentelor suplimentare la eliberarea actelor de identitate la cerința stabilită pentru
interacțiunea cu beneficiarii de servicii publice în procesul prestării serviciilor publice, stipulată la
art. 14 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice (în vigoare din
04.02.2021) potrivit căreia în procesul prestării serviciilor publice, prestatorul nu este în drept să
solicite de la beneficiarul de servicii publice depunerea documentelor, dacă datele conţinute în
documentele respective sunt disponibile în resursele informaţionale ale prestatorului de servicii
publice sau în resursele informaţionale ale altor autorităţi/instituţii publice şi pot fi consumate de
către prestatorul de servicii publice în mod automatizat, prin intermediul platformei de
interoperabilitate instituite de către Guvern;
- completarea de la alin. (31) și completarea articolului cu alineatul (32) au fost necesare
pentru corelarea cu dispozițiile art. 10 din Regulamentul (UE) 2019/1157 și ale art. 4 din
Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, potrivit cărora elementele biometrice din cărțile de identitate și
din cărțile de rezidență sunt utilizate numai pentru verificarea autenticității documentului și
identității titularului, iar amprentele digitale prelevate pentru eliberarea cărții de identitate, cărții de
rezidență, paşaportului şi a documentului de călătorie stocate în resursele informaţionale ale
autorităţilor emitente şi ale celor implicate în procesul de eliberare a actelor de identitate respective
se şterg prin procedură automată, imediat după înmânarea acestora sau, în cazul în care nu au fost
înmânate, cel târziu la împlinirea unui termen de 90 de zile de la data producerii actului de identitate
respectiv;
- completarea articolului cu alineatul (33) este imperativă în sensul asigurării protecției
datelor cu caracter personal, inclusiv a celor biometrice, colectate și stocate în cadrul proceselor de
prestare a serviciilor publice de eliberare a actelor de identitate – normă corelată la prevederile art.
11 din Regulamentul (UE) 2019/1157;
- alin. (4) a fost completat cu o normă suplimentară care va permite înmânarea actului de
identitate unei persoane terțe, cu consimţământul titularului sau al reprezentantului legal al acestuia
exprimat, în scris, la autoritatea competentă. Odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de
identitate, solicitantul își va exprima în scris acordul pentru înmânarea actului de identitate unei
persoane cu care nu neapărat se află în rudenie, cu indicarea datelor de identificare ale acesteia
(IDNP, numele, prenumele, data nașterii). Înmânarea actului de identitate ce conține mijloacele
semnăturii electronice se va reglementa de Guvern, ținând cont de evoluția tehnologiilor
informaționale, alin. (6) se expune în redacție nouă în contextul punerii în aplicare a cărții de
identitate și totodată cu scopul precizării că prin intermediul aplicației guvernamentale integrate a
serviciilor electronice, poate fi generată versiunea digitală a cărții de identitate aflate în posesia
cetățeanului Republicii Moldova (o copie digitală, cu aceleași date de identificare ale titularului și
cu aceleași date ale actului de identitate – serie, număr, data emiterii, termen de valabilitate etc.).
7) La art. 5:
- la alin. (1) literele b) și c) au fost operate modificări, pentru spor de precizie;
- se propune completarea alin. (1) cu lit. i) – o normă suplimentară potrivit căreia actele de
identitate care au fost solicitate, dar nu au fost ridicate de la autoritatea competentă în termen de 3
ani de la data emiterii se vor considera nevalabile. Potrivit prevederilor normative în vigoare, actele
de identitate neridicate se păstrează la subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Servicii Publice,
misiunile diplomatice și la oficiile consulare până la expirarea termenului de valabilitate. Majoritatea
actelor de identitate sunt înmânate în termen sau pe parcursul anului. Actele de identitate care nu au
fost ridicate, în mare parte, devin nevalabile pe parcurs din anumite motive: schimbarea datelor
personale, declararea pierderii, expirarea termenului de valabilitate, etc. Actualmente se numără
circa 7140 de buletine de identitate și pașapoarte care au fost solicitate până la 31.12.2022 și nu au
fost ridicate de către solicitanți. Este un număr impunător, luând în considerare că circa 5300 sunt
buletine de identitate. Norma propusă are ca scop actualizarea informației în Registrul de stat al
populației, responsabilizarea cetățenilor și optimizarea spațiilor de păstrare a produselor finite. La
depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate, solicitantului i se va elibera recipisa în care
se va indica data la care urmează a fi ridicat actul de identitate conform termenului comenzii și,
totodată, va fi notificat despre perioada de păstrare a actului de identitate, precum și despre anularea
acestuia în cazul neridicării în perioada de timp stabilită. La alin. (3) au fost operate modificări în
contextul eliberării cărților de identitate și a cărților de rezidență fără fișa de însoțire, precum și
anulării fișelor de însoțire la toate tipurile de acte de identitate de uz intern aflate în circulație
(buletinele de identitate și permisele de ședere de toate generațiile);
8) La art. 6 completarea alin. (3) este necesară pentru corelarea cu norma introdusă la art. 5
alin. (1) lit. i) - actele de identitate nevalabile care se supun distrugerii de către autoritatea emitentă;
9) Art. 7 se propune a fi expus în redacție nouă:
a) potrivit alin. (1) cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Republica Moldova vor fi
obligați să dețină cartea de identitate de la vârsta de 14 ani, dar nu de la 16 ani conform
reglementărilor actuale. Această schimbare a vârstei a fost necesară pentru corelarea prevederii cu
normele de la:
- art. 3 alin. (5) lit. l) – semnătura personală a titularului se include în actul de identitate de la
vârsta de 14 ani, precum și la norma de la alin. (13) lit. c), care stabilește că persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 14 – 70 de ani, cartea de identitate se eliberează pe termen de valabilitate de 10 ani;
- art. 27 alineatele (1) și (2) din Codul civil nr.1107/2002, care reglementează capacitatea de
exercițiu a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani și stabilește unele drepturi ale acestuia de a fi
implicat în unele activități ce necesită legitimarea în baza unui act de identitate;
- art. 2 alin. (1) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor
pentru apărarea Patriei, potrivit cărora cetățenii Republicii Moldova care în anul curent ating vârsta
de 16 ani sunt obligați să se prezinte în termenele stabilite la centrul militar pentru a fi luați în
evidența militară. Deseori, la data stabilită pentru recrutare o bună parte din tineri nu au 16 ani
împliniți și în lipsa unui act de identitate nu pot face dovada apartenenței la cetățenia Republicii
Moldova.
Totodată, potrivit reglementărilor din domeniul educației, pentru a fi admiși la examenele de
absolvire a ciclului gimnazial, elevii sunt obligați să dețină act de identitate de uz intern. De regulă,
majoritatea dintre elevii claselor a 9 în această perioadă au vârstele cuprinse între 15 – 16 ani.
b) alin. (2) prevede obligativitatea deținerii cărții de rezidență de către cetățenii străini,
apatrizii, refugiații și beneficiarii de protecție umanitară de la data acordării dreptului de ședere pe
teritoriul Republicii Moldova sau, după caz, de la data recunoașterii statutului lor juridic de către
autoritatea competentă – completare necesară pentru corelare la prevederile art. 73 alin. (2) din Legea
nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.
10) Art. 8 se propune a fi expus în redacție nouă, cu unele obligații suplimentare stabilite
pentru titularii actelor de identitate sau pentru reprezentanții legali ai acestora, și anume:
- la lit. c) - în termen de până la 30 de zile de la producerea sau de la constatarea uneia din
situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) să solicite autorității competente eliberarea unei noi cărți de
identitate sau a unei noi cărți de rezidență, în funcție de statutul juridic. Această normă este necesară
în contextul prevederilor privind obligativitatea deținerii cărții de identitate sau a cărții de rezidență,
stipulate la art. 7;
- la lit. d) - în termen de 15 zile de la schimbarea domiciliului sau a reședinței temporare să
solicite autorității competente înregistrarea la adresa nouă de domiciliu sau de reședință temporară,
pentru actualizarea informației respective în Registrul de stat al populației. Această norma este
necesară în contextul excluderii datelor despre domiciliu/reședința temporară din conținutul cărților
de identitate și al cărților de rezidență, dar nu și din Registrul de stat al populației.
11) La art. 9 alin. (1) prevederile lit. i) au fost propuse în redacție nouă, în contextul abrogării
alin. (13) din art. 2 din legea supusă amendării, precum și pentru corelare la prevederile art. 78
alin.(6) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022.
12) La art. II din proiectul de lege sunt stabilite clauzele finale referitoare la:
- termenele de intrare în vigoare a amendamentelor operate la Legea nr. 273/1994 privind
actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, în funcție de tipul actului de identitate
implementat: carte de identitate și carte de rezidență. Astfel, prevederile referitoare la regimul juridic
al cărții de identitate vor intra în vigoare începând cu data realizării condițiilor tehnice necesare
eliberării cărții de identitate, dar nu mai târziu de 31 martie 2025, iar al cărții de rezidență - la data
de 1 ianuarie 2026. Termenul extins pentru implementarea cărții de rezidență este condiționat de
complexitatea acțiunilor care urmează a fi executate în această perioadă și, în special, al celora de
ordin normativ (revizuirea Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, a Legii
nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și ale altor acte normative conexe),
precum și de crearea condițiilor tehnice (dezvoltarea sistemelor informaționale aferente proceselor
de prestare a serviciilor publice de eliberare a cărților de rezidență);
- dispoziții speciale privind valabilitatea tuturor tipurilor de buletine de identitate și permise
de ședere, puse în circulație anterior datei implementării cărților de identitate și a cărților de
rezidență;
- anularea fișelor de însoțire la toate tipurile de buletine de identitate și permise de ședere
valabile, emise anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi;
- modul de accesare în SIA „Registrul de stat al populației” a informațiilor cu privire la adresa
de domiciliu/reședință temporară a titularilor cărților de identitate, cărților de rezidență, buletinelor
de identitate și ai permiselor de ședere valabile. Potrivit acestei norme, până la data intrării în vigoare
a prezentei legi, persoanele juridice de drept public și de drept privat vor trebui să se conformeze
cerințelor tehnice aplicabile în cadrul platformei de interoperabilitate, pentru accesarea informațiilor
cu privire la adresa de domiciliu și de reședință temporară a titularilor cărților de identitate,
buletinelor de identitate și ai permiselor de ședere, utilizate pentru scopul său legal, cu excepția
situațiilor în care sunt aplicabile prevederile legale speciale, în care schimbul de date se va efectua
în baza contractelor și acordurilor bilaterale.
5. Fundamentarea economico-financiară
Implementarea amendamentelor propuse la Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din
sistemul naţional de paşapoarte nu necesită mijloace financiare din bugetul de stat.
Costurile pentru emiterea noilor documente vor fi suportate de către ASP și vor putea fi
stabilite cu exactitate în urma achizițiilor internaționale de blanchete, utilaj și soft, inclusiv evaluarea
capacităților de emitere a semnăturilor electronice. Noua carte de identitate va îngloba funcționalul
ambelor tipuri de buletine de identitate existente ( CA și eCA) suplimentar în momentul aderării la
UE va servi și ca document de călătorie, respectiv costul acestuia se evaluează la tariful sub valoarea
medie a tarifului pentru acest document în UE și mai mic decât costul actualului buletin de identitate
electronic (eCA).
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Urmează să fie modificate peste 150 de acte normative aferente domeniului actelor de
identitate din sistemul național de pașapoarte.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative și a Legii
nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional, pe pagina web oficială a Cancelariei de Stat
(www.cancelaria.gov.md), secțiunea – Transparența decizională, a fost asigurată plasarea:
- anunțului privind inițiativa de elaborare a proiectului și, ulterior,
- a proiectului și a notei informative la acesta.
8. Constatările expertizei anticorupție
În condițiile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative și Legii integrității nr. 82/2017,
proiectul a fost supus expertizei anticorupție, raportul de expertiză anticorupție ELO24/9459 din
16.02.2024 (remis prin scrisoarea nr. 06/2/2630 din 16.02.2024).
Proiectul nu conține factori de risc care să genereze apariție riscurilor de corupție.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
În contextul în care unul dintre obiectivele generale ale cooperării dintre UE și Republica
Moldova, prevăzut la compartimentul IV, pct. 2 din Programul de Asociere dintre Uniunea
Europeană și Republica Moldova, adoptat prin Recomandarea nr.1/2022 a Consiliului de Asociere
UE-RM din 22 august 2022, încurajează continuarea eforturilor de aliniere a legislației Republicii
Moldova la legislația UE în domeniul transformării digitale reziliențe, se impune necesitatea
revizuirii prevederilor cadrului normativ în materie de asigurare a locuitorilor Republicii Moldova
cu acte de identitate.
Recomandările Centrului de Armonizare a Legislației expuse în declarația de compatibilitate
au fost acceptate în procesul de definitivare a proiectului. Astfel au fost elaborate tabelele de
concordanță la prevederile Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de
instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe și ale
Regulamentului (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019
privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de
ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la
libera circulație.
10. Constatările expertizei juridice
Ministerul Justiției s-a expus asupra proiectului prin avizul nr. 04/1-8229 din 15.09.2023,
propunerile au fost luate în considerați la definitivarea proiectului.

Secretar general adjunct al Guvernului /semnat electronic/ Lilia DABIJA


SINTEZA
obiecțiilor și propunerilor (recomandărilor)
la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte
(număr unic 744/CS/ASP/2023)

Participantul la avizare Conținutul obiecției/ Argumentarea


(expertizare)/consultare propunerii (recomandării) autorului proiectului
publică
Agenția de Guvernare 1. În Art. I pct.3 și pct.4, prin care se modifică art.3 alin.(51) Se acceptă
Electronică (aviz nr. 3007–171 lit. b) și art.4 alin.(4) din Legea nr.273/1994, sintagma
din 13.09.2023) „semnăturii electronice avansate” se va substitui cu cuvintele
„semnăturii electronice calificate”.
2. În Art. I pct.4, în partea ce ține de completarea art.4 alin.(3) Se acceptă
din Legea nr.273/1994 cu un nou enunț, se vor exclude
cuvintele „instituite de către Guvern”, substituind textul
precitat cu cuvintele „în conformitate cu actele normative în
domeniul schimbului de date și interoperabilității
3. Art. I pct.5 (prin care art.5 din Legea nr.273/1994 se Se acceptă
completează cu alineatul (4) și Art. II alin.(3) necesită a fi
corelate, deoarece conțin norme contradictorii. Astfel, în
primul caz norma stabilește că fișele de însoțire la toate tipurile
de buletine și permise de ședere valabile sunt nule de drept de
la data punerii în circulație a primei cărți de identitate, pe când
la Art. II alin.(3) aceste fișe se consideră nule de drept de la data
intrării în vigoare a proiectului de lege. În acest sens, optăm și
propunem modificarea textului prin care art.5 din Legea
nr.273/1994 se completează cu alin.(4) și ajustarea acestuia la
prevederile Art. II alin.(3), pentru a asigura un tratament
echitabil între persoanele care vor deține buletine de identitate
și permise de ședere valabile cu fișă de însoțire și acele
persoane care vor dispune de carte de identitate.
4. Art. II alin.(4) de a-l expune în următoarea redacție: Se acceptă parțial
„(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, accesarea Utilizatori ai SIA „RSP” sunt nu numai persoane juridice
informațiilor cu privire la adresa de domiciliu și de reședință de drept public și de drept privat, dar și persoane fizice
temporară a titularilor cărților de identitate, buletinelor de (avocații, notarii) care nu pot accesa date prin
identitate și ai permiselor de ședere se realizează prin
intermediul platformei de interoperabilitate, în conformitate cu interoperabilitate pe motiv că nu au sisteme proprii
actele normative în domeniul schimbului de date și interoperabile.
interoperabilității.”. Acestea vor putea accesa datele în temeiul acordurilor de
prestare a serviciilor informaționale
Ministerul Afacerilor Externe 1. Proiectul de lege vizat, întrucât are ca scop armonizarea Se acceptă
și Integrării Europene (aviz legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, urmează a
nr. DI/3/041.1-10747 din 19 fi marcat pe prima pagină în colțul drept de sus cu sigla „UE”.
septembrie 2023)
2. La art. 4, alin. (4) după cuvintele „nu poate fi livrată” se Se acceptă parțial
apreciază ca fiind necesară includerea sintagmei „cu excepția Ultimul enunț din art. 4 alin. (4) a fost exclus.
celor perfectate prin intermediul MDOC”. Completarea este Modul de livrare a actelor de identitate va fi expus
propusă în contextul implementării instrumentului detaliat în Regulamentul privind eliberarea actelor de
guvernamental MDelivery, care are drept scop livrarea prin identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova,
poștă a actelor solicitate. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 125/2013.
3. Se propune ajustarea notei informative cu mențiunea Se acceptă parțial
capitolului 24 și excluderea capitolului 31. Menționarea capitolul 31 a fost înlocuit cu
următoarea sintagmă ,, În contextul în care unul dintre
obiectivele generale ale cooperării dintre UE și Republica
Moldova, prevăzut la compartimentul IV, pct. 2 din
Programul de Asociere dintre Uniunea Europeană și
Republica Moldova, adoptat prin Recomandarea
nr.1/2022 a Consiliului de Asociere UE-RM din 22
august 2022, încurajează continuarea eforturilor de
aliniere a legislației Republicii Moldova la legislația UE
în domeniul transformării digitale reziliente, se impune
necesitatea revizuirii prevederilor cadrului normativ în
materie de asigurare a locuitorilor Republicii Moldova cu
acte de identitate.”

4. Se atrage atenția asupra cerințelor prevăzute în modelul din Se acceptă


anexa nr. 1 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele Au fost elaborate tabelele de concordanță a prevederilor
normative, în conformitate cu care la compartimentul 3 proiectului cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
urmează a se indica: dacă intervenția rezultă din angajamentele 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a
asumate de Republica Moldova în baza acordurilor bilaterale unui model uniform de permis de ședere pentru
cu Uniunea Europeană (litera a) și mențiunea privind resortisanții țărilor terțe și ale Regulamentului (UE)
elaborarea tabelului de concordanță (litera c). 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului
din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților
de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de
ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de
familie ai acestora care își exercită dreptul la libera
circulație
5. Totodată, se consideră imperativ de a conecta S.I.A Propunerea nu se referă la proiectul de lege
„CONSUL” din cadrul misiunilor diplomatice și consulare la
sistemul informațional al ASP privind eliberarea cărților de
identitate, pentru facilitarea implementării de către MDOC a
modificărilor propuse.
Ministerul dezvoltării Comunicăm despre susținerea proiectului fără obiecții.
Economice și Digitalizării
(aviz nr. 11/1-2859 din
18.09.2023)
Ministerul Finanțelor (aviz nr. Nota informativă la compartimentul 5 ”Fundamentarea Se acceptă
07/3-03-172/1337 din economico-financiară a proiectului” stipulează că Nota informativă a fost completată.
12.09.2023) implementarea proiectului nu necesită mijloace financiare din
bugetul de stat. Însă, nu este clar dacă punerea în circulație a
noilor tipuri de acte de identitate, îmbunătățite din punct de
vedere al securității, eventual vor implica majorarea tarifelor
pentru eliberarea acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.966/2020. Astfel, se propune completarea notei informative
în acest sens.
Ministerul Justiției (aviz nr. 1. Proiectul legii se va completa cu sigla „UE”. Se acceptă
04/1-8229 din 15.09.2023 )
2. Clauza de armonizare se inserează atât în proiectul de Se acceptă
modificare, cât și în actul normativ de bază supus modificării:
în cazul transpunerii primare – prin introducerea acesteia, iar
în cazul proiectelor de acte normative de continuare a
armonizării legislative – prin modificarea clauzei deja
existente
3. La Art. I: Se acceptă
pct. 1 alineatul al doilea, pentru corectitudinea redactării,
după cuvintele „se introduce” urmează a fi completat cu
textul „ , în ambele cazuri,”
4. La Art. I: Se acceptă
pct. 1 alin. (4), atragem atenția că menținerea textului
„(buletinul de identitate, buletinul de identitate electronic,
buletinul de identitate provizoriu)” nu se justifică, având în
vedere că pe tot parcursul textului în cazul cetățenilor
Republicii Moldova se vor utiliza doar cuvintele „cartea de
identitate” sau „cartea de identitate provizorie”, la cazul
gramatical corespunzător.
După conținut, prevederea de la alin. (4) constituie o normă Se acceptă
tranzitorie, cu aplicare limitată în timp, care are ca scop să
mențină temporar o situație juridică născută în temeiul unei
norme preexistente. Prin urmare, este necesar de reflectat
asupra soluției legislative respective, eventual prin includerea
la Art. II.
5. La pct. 2, cu privire la art. 2 alin. (13), atragem atenția că Se acceptă
elementele structurale ale actului normativ se abrogă și nu se
exclud.
6. La pct. 3 (referitor la art. 3): Se acceptă
Alineatul întâi urmează a fi redat, în felul următor:„în
denumirea articolului, textul „Buletinele de identitate.” se
substituie cu
textul „Cărțile de identitate. Buletinele de identitate.”.
7. La pct. 3 alin. (11), alineatul al doilea, pentru un spor de Se acceptă
precizie, se va specifica că norma de modificarea enunțată în
text se referă la partea introductivă a alin. (11). În acest sens,
urmează a se revedea și textul propus la alin. (10).
8. La pct. 3 alin. (11) lit. d), în redacția propusă, se va analiza Se acceptă
dacă nu ar fi necesar de exclus referința la „buletinul de
identitate al cetățeanului Republicii Moldova”, având în vedere
că la alin. (5), consacrat denumirii actelor de identitate, nu se
regăsește o asemenea mențiune. Or, de reținut este că, actele
normative sau normele acestora au o durată de valabilitate
nelimitată în timp, în sensul că sunt elaborate şi adoptate pentru
a reglementa pe o perioadă cât mai întinsă şi nedeterminată de
timp relațiile sociale care au fost incluse de către legiuitor în
obiectul de reglementare. Aceeași observație este valabilă și
pentru alin. (52)

9. La pct. 3 referitor la modificările la alin. (5): Se acceptă


În textul alineatului al doilea, cuvintele „enunțul de la început”
urează a fi substituite cu cuvintele „partea introductivă”.
Observația dată este valabilă și pentru pct. 7.
10. Soluția legislativă propusă la alin. (3) nu poate fi acceptată, Se acceptă
deoarece precizăm că normele juridice derogatorii sunt diferite
în raport cu reglementarea cadru în materie şi sunt aplicabile
unor situații determinate. Astfel, arătăm că derogarea
presupune crearea unui câmp de relații sociale cărora nu li se
aplică norma specială din domeniu, ci una diferită. Ideea de
derogare implică existent unui act normativ general, care – în
mod firesc, de altfel – se aplică necondiționat tuturor
raporturilor şi situațiilor juridice. Prin actul derogator, unul sau
mai multe acte sau situații particulare sunt scoase de sub
incidența normei generale, căpătând o reglementare diferită. În
contextul enunțat mai sus, urmează a fi revizuită norma
propusă la alin. (3), în sensul ca aceasta să îmbrace forma unei
derogări și să constituie o normă distinctă în conținutul art.4
11. La alin. (4), în acord cu rigorile tehnicii legislative, textul Se acceptă
propriu-zis al normei urmează a fi prevăzut în continuarea
dispoziției prin care se dispune completarea alineatului în
cauză.
12. La pct. 5, referitor la art. 5 alin. (4) urmează a fi exclus, Se acceptă
deoarece norma acestuia este reglementată la art. II
13. Pct. 6 urmează a fi reformulat, astfel încât textul normei de Se acceptă
modificare să facă referință despre expunerea art. 7 într-o nouă
redacție.
Serviciul Tehnologia 1. La art. I pct. 3, în partea ce privește expunerea în redacție Nu se acceptă.
Informației și Securitate nouă a art. 3 alin. (11) lit. b), se va exclude din paranteze textul Potrivit prevederilor art. 24, alin. (3), dobândirea de
Cibernetică (aviz nr. „document de călătorie”, întrucât Cartea de identitate către cetățenii Republicii Moldova a cetățeniei altui stat
1.4/1231/23 din 13.09.2023) provizorie se eliberează cetățenilor Republicii Moldova, nu atrage pierderea cetățeniei Republicii Moldova.
conform prevederilor art. 3 alin. (11) din Legea nr.273/1994. Astfel, cetățenii Republicii Moldova care sunt cetățeni și
ai altor state se pot identifica cu actul de identitate
eliberat de autoritățile competente ale statului respectiv,
dacă nu este necesitatea confirmării statutului juridic de
cetățean al Republicii Moldova.
În majoritatea cazurilor prevăzute la art. 3, alin. (11) lit.
b) buletinul de identitate provizoriu (după modificare –
cartea de identitate provizorie) se eliberează dacă
persoana care solicită buletinul de identitate (după
modificare – cartea de identitate) nu deține toate
documentele de stare civilă și informația despre acestea
nu este actualizată în Registrul de stat al populației.
Pentru a fi posibilă ridicarea acestor documente de la
serviciul stare civilă este necesar de identificat
solicitantul în temeiul unui act de identitate. Astfel, dacă
solicitantul deține și cetățenia altui stat, acesta se poate
identifica cu actul de identitate aflat în termen de
valabilitate al acestui stat, fără a fi obligat să prezinte un
act de identitate provizoriu, eliberat cetățeanului
Republicii Moldova.
2. În conținutul proiectului, se va substitui cuvântul Se acceptă
„avansate” cu cuvântul „calificate”.
Consiliul pentru egalitate Proiectul enunțat prevede abrogarea lit. f) a art. 3 alin. (1¹), lit. Se acceptă
(aviz nr. 04/1185 din f) a art. 5 alin. (1) și modificarea art. 3 alin. (1²) și alin. (5) lit. Modificărilor propuse privind abrogarea lit. f) a art. 3
15.09.2023) k) a Legii nr. 273/1994, norme ce reglementează eliberarea alin. (1¹), lit. f) a art. 5 alin. (1) și modificarea art. 3 alin.
buletinului de identitate provizoriu persoanelor ce renunță la (1²) și alin. (5) lit. k) a Legii nr. 273/1994 privind actele
numărul de identificare de stat. Totodată, potrivit notei de identitate din sistemul național de pașapoarte au fost
informative a proiectului, modificările respective sunt excluse din proiectul de lege.
determinate de necesitatea ținerii evidenței persoanelor care
renunță la numărul de identificare de stat în exclusivitate în
formă electronică prin Registrul de stat al populației. Totodată,
autorii notează că excluderea de facto a înscrisului din
conținutul buletinului de identitate provizoriu nu exonerează de
iure titularul acestuia de la înregistrarea și ținerea evidenței lui
în Sistemul informațional automatizat “Registrul de stat al
populației” în baza identificatorului unic – numărul de
identificare (IDNP). Prin urmare, în baza raționamentului că
toate persoanele trebuie să dețină un act de identitate conform,
care să conțină toate elementele identificatoare, inclusiv
numărul de identificare de stat, prin modificările propuse se
urmărește lipsirea persoanelor care au renunțat la IDNP de
dreptul de a beneficia de buletine de identitate provizorii (sau
cărți de identitate provizorii). În această privință, Consiliul
subliniază că recunoașterea dreptului de a beneficia de
buletinul de identitate provizoriu potrivit art. 3 alin. (11) lit. f)
din Legea nr.273/1994 pentru persoanele care renunţă la
numărul de identificare de stat, precum și a mențiunii că
numărul de identificare de stat nu se indică în buletinul de
identitate provizoriu al persoanei care renunță la numărul de
identificare de stat din cadrul alin. (5) lit. k) a constituit o
măsură de acomodare rezonabilă a convingerilor religioase ale
acestor persoane. În acest context, Consiliul notează că
acțiunea de a renunța la IDNP trebuie privită drept acțiune de
manifestare a religiei, protejată de articolul 9 al Convenției
Europene a Drepturilor Omului. În Decizia emisă pe cauza
67/191, Consiliul a subliniat că aspirația de a digitaliza
procesele nu trebuie să fie în detrimentul persoanelor. În astfel
de situații, statul trebuie să găsească un echilibru just între
dreptul fundamental al persoanei de a-și manifesta religia,
inclusiv prin renunțare la IDNP, cu obligația acesteia de a
deține un act de identitate care să permită identificarea
persoanei. La caz, Consiliul este de opinia că statul nu poate
cere persoanelor executarea unei obligații - deținerea unui act
de identitate care să permită identificarea persoanei, fără a ține
cont de obligația ce îi revine de a acomoda rezonabil procedura
respectivă în cazul convingerilor religioase.
De asemenea, Consiliul notează că proiectul nu prevede lipsirea
de dreptul de a beneficia de buletin de identitate provizoriu
vizavi de celelalte categorii de persoane prevăzute la art. 3 alin.
(11). Respectiv, modificările propuse plasează într-o situație
defavorabilă doar persoanele care renunță la numărul de
identificare de stat. Mai mult, având în vedere că buletinele de
identitate provizorii sunt eliberate cetățenilor Republicii
Moldova pentru întrebuințare doar pe teritoriul țării,Consiliul
nu reține o justificare obiectivă și rezonabilă a anulării acestor
acte de identitate pentru persoanele care renunță la numărul de
identificare de stat. Or, având în vedere că autorii au notat că
excluderea de facto a înscrisului din conținutul buletinului de
identitate provizoriu nu exonerează de iure titularul acestuia de
la înregistrarea și ținerea evidenței lui în Sistemul informațional
automatizat “Registrul de stat al populației” în baza
identificatorului unic – numărul de identificare (IDNP), sunt
neclare raționamentele pentru care numărul de identificare
trebuie să fie indicat obligatoriu în buletinul de identitate
provizoriu în cazul în care acest fapt contravine convingerilor
religioase ale persoanei. Din aceste considerente, Consiliul
recomandă excluderea din proiectul examinat a modificărilor
propuse privind abrogarea lit. f) a art. 3 alin. (1¹), lit. f) a art. 5
alin. (1) și modificarea art. 3 alin. (1²) și alin. (5) lit. k) a Legii
nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național
de pașapoarte.
Ministerul Afacerilor Interne 1. În preambul cuvintele ,,buletin de identitate” se exclud la Se acceptă.
(avizul nr. 40/5477 din orice formă gramaticală. Proiectul de lege a fost revizuit în fond în contextul
01.12.2023) 1.1. În preambul cuvintele ,,permis de ședere” la orice formă implementării și a cărții de rezidență în schimbul
gramaticală se substituie cu cuvintele ,,carte de rezidență” cu buletinelor de identitate și a permiselor de ședere
respectarea regulilor gramaticale şi de ortografie. eliberate străinilor și beneficiarilor de protecție
1.2. În preambul se adaugă textul ,,Prezenta lege transpune internațională, care va conține toate informațiile necesare
parțial Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului și va corespunde standardelor tehnice de cel mai înalt
European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de nivel, în special în ceea ce privește măsurile de siguranță
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului împotriva contrafacerii și falsificării. În acest sens vor fi
de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru transpuse parțial dispozițiile Regulamentului (CE) nr.
resortisanții țărilor terțe, CELEX: 32017R1954, publicat în 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 286, din 1 noiembrie unui model uniform de permis de ședere pentru
2017, p. 9-14. resortisanții țărilor terțe (CELEX: 32002R1030, publicat
2. În conținutul normativ al proiectului de lege se exclud
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 15 iunie
cuvintele ,,buletin de identitate” la orice formă gramaticală, cu
2002)
respectarea regulilor gramaticale şi de ortografie.
3. La articolul 1 pe tot parcursul textului cuvintele ,,permisele
de ședere” se substituie cu cuvintele ,,cărțile de rezidență” cu
respectarea regulilor gramaticale şi de ortografie.
4. La articolul 2 alineatul (1) pe tot parcursul textului cuvintele
,,autoritatea competentă a Republicii Moldova” se substituie cu
cuvintele ,,Inspectoratul General pentru Migrație al
Ministerului Afacerilor Interne”.
5. Articolul 3, se modifică și va fi întitulat ,,Articolul 3. Cărțile
de identitate. Cărțile de rezidență”.
5.1. La articolul 3 alineatul (2), textul se modifică după cum
urmează ,,Cartea de rezidență se eliberează cetățenilor străini,
apatrizilor și persoanelor beneficiare de protecție
internațională, prin decizia Inspectoratului General pentru
Migrație a Ministerului Afacerilor Interne, pentru întrebuințare
pe teritoriul Republicii Moldova.”
5.2. La articolul 3 alineatele (3), (31), (4) și (41) se exclud.
5.3. La articolul 3 alineatul (42) textul se modifică după cum
urmează ,,Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin date
în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale,
precum și elemente de particularizare și de siguranță. Acestea
conțin și date în format electronic în mediul de stocare
electronică a datelor.”
5.4. La articolul 3 alineatul (5) textul se modifică după cum
urmează ,,Cărțile de identitate și cărțile de rezidență conțin
următoarele date în format tipărit:”
5.5. Litera b) alineatul (5) din articolul 3, denumirea statului
emitent se completează prin bară oblică cu sintagma
,,REPUBLIC OF MOLDOVA”.
5.6. La litera d) alineatul (5) din articolul 3, se exclud cuvintele
care denumesc actele de identitate BULETIN DE
IDENTITATE PENTRU APATRIZI; BULETIN DE
IDENTITATE PENTRU REFUGIAŢI; BULETIN DE
IDENTITATE PENTRU BENEFICIARII DE PROTECŢIE
UMANITARĂ; PERMIS DE ŞEDERE PERMANENTĂ;
PERMIS DE ŞEDERE PROVIZORIE PENTRU CETĂŢENI
STRĂINI; PERMIS DE ŞEDERE PROVIZORIE PENTRU
APATRIZI.
Totodată, litera d) denumirea actului de identitate ,,CARTE DE
IDENTITATE PROVIZORIE” se completează prin bară oblică
cu sintagma ,,TEMPORARY IDENTITY CARD”.
În același timp, litera d) se completează cu denumirea actului
de identitate
,,CARTE DE REZIDENȚĂ/RESIDENCE CARD”.
5.7. Articolul 3 alineatul (53), se modifică după cum urmează:
,,Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este
fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vârstă
sub 12 ani sunt exonerați de obligația de a se supune
amprentării digitale. În cazul în care prelevarea amprentelor
digitale este temporar imposibilă, cartea de identitate
provizorie sau cartea de rezidență se eliberează pe un termen de
12 luni.
5.8. La alineatul (8) al articolului 3 cuvintele ,,permisele de
ședere și în buletinele de identitate” se substituie cu cuvintele
,,cărțile de rezidență”.
5.9. Alineatul (10) al articolului 3 se exclude.
5.10. Alineatul (101) al articolului 3, textul se modifică după
cum urmează:
,,Cartea de identitate și cartea de rezidență pentru
persoanele recunoscute apatride, persoanele cu drept de ședere
permanentă sau cărora li s-a confirmat dreptul la repatriere, se
eliberează pe termenul de valabilitate:“
5.11. La alineatul (102) al articolului 3, textul se modifică după
cum urmează:
,,În cazul adresării persoanei pentru obţinerea cărții de
identitate sau, a cărții de rezidență în cazul în care persoana este
recunoscută apatrid sau căreia i s-a confirmat dreptul la
repatriere de către Inspectoratul General pentru Migrație al
Ministerului Afacerilor Interne, în perioada de până la un an
înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de
vârstă ulterioare, prevăzute la alineatele (10) și (101), actul de
identitate respectiv se eliberează cu termen de valabilitate
stabilit pentru această grupă de vârstă.
5.12. Alineatul (11) al articolului 3, textul se modifică după
cum urmează
,,Cărțile de rezidență a persoanelor beneficiare de protecție
internațională se eliberează pe un termen de 5 ani.”
5.13. Alineatul (111) al articolului 3 se exclude.
5.14. Alineatul (12) al articolului 3, textul se modifică după
cum urmează:
,,Termenul de valabilitate a cărții de rezidență acordate
cetățenilor străini sau apatrizilor, este limitată la perioada
pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de
şedere temporară în Republica Moldova, cu excepția
persoanele recunoscute apatride, persoanelor cu drept de ședere
permanentă sau cărora li s-a confirmat dreptul la repatriere de
către Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului
Afacerilor Interne.
5.15. Alineatul (121) al articolului 3, textul se modifică după
cum urmează:
,,Cartea de rezidență se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia
prelungirii dreptului de şedere temporară.”
5.16. Articolul 3 alineatul (14), textul se modifică după cum
urmează:
,,În carțile de rezidență se indică suplimentar:
a) scopul şederii;
b) statutul juridic al persoanei (ședere temporară, ședere
permanentă, protecție internațională sau apatrid).”
6. La articolul 4 alineatul (14), după cuvintele “în cartea de
identitate” se completează cu cuvintele ,,sau cartea de
rezidență”.
6.1. La articolul 4 alineatul (31), după semnul ortografic
,,virgula” sintagma ,,cărții de identitate” se completează cu
sintagma ,,cărții de rezidență,”.
7. Articolul 7 se modifică după cum urmează:
,,Articolul 7. Obligaţia de a deţine cartea de identitate sau
cartea de rezidență”
(1) Cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în Republica
Moldova sînt obligaţi să deţină cartea de identitate de la vîrsta
de 14 ani.
(2) Cetățenii străini, apatrizii şi persoanele beneficiare de
protecție internațională sînt obligate să dețină cartea de
rezidență de la data recunoaşterii statutului lor juridic de către
Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului
Afacerilor Interne.”
8. Articolul 8 litera с), cuvintele ,,a unui nou buletin de
identitate ori permis de ședere” se substituie cu cuvintele ,,cărți
de rezidență”.
Necesitatea uniformizării tuturor permiselor de ședere și
buletinelor de identitate acordate străinilor într-un document
uniform denumit ”carte de rezidență”, derivă din imperativul
creșterii gradului de securitate al actului de identitate emis,
coroborat cu standardele UE, conform anexei.
În concluzie, menționăm că Ministerul Afacerilor Interne își
manifestă deschidere pentru cooperare cu Agenția Servicii
Publice pentru definitivarea și promovarea proiectului vizat.
Raportul de expertiză Nota informativă anexată la proiect descrie exhaustiv condițiile Se acceptă
anticorupție care au impus elaborarea proiectului Nota informativă la proiect a fost completată
(nr. ELO24/9459 din și finalitățile urmărite cu precizarea principalelor prevederi și
16.02.2024 evidențierea elementelor noi. Cu toate
scrisoare de însoțire nr. acestea, întrucât implementarea proiectului va implica
06/2/2630 din 16.02.2024) cheltuieli financiare pentru achiziția de
blanchete, de utilaje și soft, se subliniază necesitatea
completării notei informative cu indicarea
cheltuielilor (bugetare şi nebugetare) necesare pentru
implementarea prevederilor noului act
normativ, în corespundere cu prevederile art.131 alin.(6) din
Constituție și anexa nr.1 la Legea nr.
100/2017, or potrivit dispozițiilor constituționale „Nici o
cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără
stabilirea sursei de finanţare.”
Prevederile proiectului sunt conforme interesului public și nu
aduc atingere drepturilor fundamentale
ale omului, fiind promovate norme ce contribuie la
consolidarea securității actelor de identitate ale
cetățenilor Uniunii Europene, precum și instituirea unui model
uniform de permis de ședere pentru
resortisanții țărilor terțe.

Secretar general adjunct al Guvernului Lilia DABIJA

S-ar putea să vă placă și