Bibliografie Specifică MAE 9ian2023

LEGE nr.
119 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)

cu privire la actele de stare civilă
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 18 mai 2012
Notă
**) Republicată în temeiul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2011 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 694 din 30 septembrie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
61/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 18 aprilie 2012, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009 și, ulterior, a mai fost modificată și completată prin:
– Legea nr. 236/2010 pentru modificarea alin. (5) al art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de
stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 13 decembrie 2010;
– Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările
ulterioare;
stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 12 decembrie 2011;
stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 12 decembrie 2011.
Capitolul I Dispoziții generale

Secţiunea 1
Actele de stare civilă și persoanele care desfășoară activități în materie de stare civilă
(la 02-05-2022, Titlul secțiunii 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 105
din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Articolul 1
Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul
unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului și al persoanei de către ofițerii de stare civilă și
servesc la cunoașterea numărului și structurii populației, a situației demografice, la apărarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
(la 02-05-2022, Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA
nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Articolul 2
(1) Actele de naștere, de căsătorie și de deces se întocmesc în registre de stare civilă, în două exemplare,
ambele originale, și se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră.
(2) Exemplarul I al actelor de stare civilă întocmite la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră
ale României pot fi completate și în sistem informatic.
(3) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmește în format
electronic, dacă autoritățile publice locale au emis electronic exemplarul II al actelor de stare civilă.
Notă
Potrivit alineatului (1) al articolului IV din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022, dispozițiile prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu
privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând
cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Începând cu data de 24 septembrie 2023, exemplarul I al actelor de stare civilă se completează
informatic și se păstrează în exemplarul I al registrelor de stare civilă pe suport hârtie, iar exemplarul II
se întocmește numai în format electronic, atât de către ofițerii de stare civilă din țară, cât și de către cei
de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României.
(la 29-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1,
Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26
august 2022 )
(5) În caz de forță majoră care face imposibilă completarea în sistem informatic, actele de stare civilă
exemplarul I se completează olograf, urmând ca după încetarea forței majore acestea să fie completate
informatic.
(6) Mențiunile ulterioare se înscriu în exemplarul II în format electronic de către ofițerul de stare civilă
emitent și se transmit informatic la primăria care are în păstrare registrele de stare civilă exemplarul I,
pentru a fi operate pe actele de stare civilă.
(7) Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., utilizează și valorifică datele din registrele
informatice, gestionează și administrează, potrivit legii, Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea
Actelor de Stare Civilă, denumit în continuare SIIEASC.
(8) SIIEASC reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu mijloace informatice pentru dovedirea
identității persoanei, producerea, emiterea și evidența actelor de stare civilă, a modificărilor intervenite
în statutul persoanei, necesare individualizării în familie, societate și relația cu statul.
(9) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legislația specială și nu pot fi
prelucrate decât în condițiile prevăzute de aceasta.
Articolul 3
(1) Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc în cadrul:
a) serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Direcției Generale de Evidență a

Persoanelor a Municipiului București, denumită în continuare D.G.E.P.M.B., și D.E.P.A.B.D.;
(la 29-08-2022, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
840 din 26 august 2022 )
b) serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor;
c) primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite servicii publice comunitare

locale de evidență a persoanelor;
d) misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.
(2) Sunt ofițeri de stare civilă:
a) la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județelor: primarii municipiilor, orașelor și

comunelor, precum și personalul care are atribuții de stare civilă;
b) la nivelul municipiului București: primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor și

personalul care are atribuții de stare civilă din cadrul sectoarelor municipiului București;
c) la nivelul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare de carieră ale României: șefii acestora.
august 2022 )
(3) Sunt ofițeri de stare civilă cu atribuții restrânse:
a) personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul D.E.P.A.B.D.;
b) la nivelul județelor/municipiului București: personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul serviciilor
publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al D.G.E.P.M.B.;
c) comandanții de nave și aeronave;
d) ofițerii de stare civilă desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, al
ministrului afacerilor interne, potrivit prevederilor art. 7 alin. (7).
august 2022 )
(4) Activitățile de stare civilă se realizează de către:
a) funcționarii cu atribuții de stare civilă din cadrul instituțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a);
b) ofițerii de stare civilă din cadrul instituțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) - d).
(5) Primarii și șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României pot delega sau
retrage, după caz, exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă viceprimarului sau secretarului unității
administrativ-teritoriale ori altor funcționari publici din aparatul propriu, respectiv diplomatului care
îndeplinește funcții consulare ori unuia dintre funcționarii consulari.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră
ale României pot delega sau retrage, după caz, exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă
personalului angajat al Ministerului Afacerilor Externe trimis în misiune permanentă sau temporară pe
funcții tehnico-administrative, care prestează activitate consulară, în situațiile în care diplomatul care
îndeplinește funcții consulare sau funcționarul consular se află în imposibilitatea legală de a întocmi
actul de stare civilă.
(7) Ofițerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă când este parte sau declarant.
(8) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), ofițerii de stare civilă din cadrul serviciilor publice
comunitare județene de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. înscriu mențiuni în registrele de stare
civilă ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor/primăriilor din cadrul fiecărui
județ/municipiului București, cu respectarea competenței teritoriale, precum și a celorlalte dispoziții
prevăzute în prezenta lege, pentru soluționarea unor situații deosebite, cu aprobarea șefului serviciului
public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.
(la 29-08-2022, Articolul 3 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din
ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
Articolul 4
(1) Cetățenii români și apatrizii sunt obligați să solicite înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă
produse în țară la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria
competentă.
(2) Cetățenii străini și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
cetățenii Confederației Elvețiene care au domiciliul sau se află temporar în România pot cere
înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă în aceleași condiții ca și cetățenii români.
(3) Cetățenii români și apatrizii sunt obligați să solicite, iar persoanele prevăzute la alin. (2) pot cere
înscrierea de mențiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române.
(4) Cetățenii români aflați în străinătate sunt obligați să solicite înregistrarea actelor și faptelor de stare
civilă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de carieră ale României sau la autoritățile locale
străine competente.
(5) Dacă un cetățean străin s-a căsătorit sau a decedat pe teritoriul României, ofițerul de stare civilă care
a întocmit actul trimite, în termen de 5 zile de la înregistrare, un extras de pe actul respectiv
D.E.P.A.B.D., care îl transmite misiunii diplomatice sau oficiului consular al țării respective acreditate și
rezidente în România, potrivit obligațiilor izvorâte din tratate la care România este parte sau pe bază de
reciprocitate. În situația misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate, dar nerezidente în
România, D.E.P.A.B.D. transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, un extras de pe actul
respectiv. Pentru cetățenii statelor semnatare ale Convenției nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare
Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8
septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, se transmit extrase multilingve ale
actelor de căsătorie și deces.
(5^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), pentru aplicarea dispozițiilor alin. (5), emiterea și
transmiterea extraselor de pe actele de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se
realizează de către D.E.P.A.B.D.
(6) Dispozițiile alin. (5) nu se aplică pentru actele de stare civilă întocmite pentru solicitanții de
azil/beneficiarii protecției internaționale în România.
Articolul 5
(1) Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere, pe baza
declarației solicitantului, sau din oficiu, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Numele de familie și prenumele se scriu așa cum rezultă din actele de identitate, din certificatele de
stare civilă și din alte înscrisuri prezentate de solicitant sau primite de la autoritățile prevăzute de lege.
(3) Întocmirea actelor de stare civilă, precum și înscrierea mențiunilor se fac în limba română, folosindu-
se alfabetul latin extins.
Articolul 6
(1) Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea celor declarate și concordanța acestora cu
actele de identitate, certificatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant.
(2) Actul de stare civilă, întocmit în baza declarației, se semnează de către ofițerul de stare civilă și, după
caz, de către declarant sau de către soți și martori.
(3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), exemplarul I al actelor de stare civilă se semnează de
către ofițerul de stare civilă și, după caz, de către declarant sau de către soți și martori, iar exemplarul II
se semnează electronic.
august 2022 )
(4) În cazul în care declarantul/soții nu poate/pot semna, ofițerul de stare civilă menționează aceasta pe
actul de stare civilă, pe care îl semnează.
(5) Este interzis să se facă ștersături, răzuiri, prescurtări și adăugări în actele de stare civilă.
Articolul 7
(1) Dacă nașterea sau decesul are loc în tren, pe o navă sau aeronavă ori într-un alt mijloc de transport în
timpul călătoriei pe teritoriul României, întocmirea actului de stare civilă se face la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor al locului de coborâre sau de debarcare ori, după caz, la
primăria unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază are loc coborârea sau debarcarea.
Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie
2022 )
(2) În cazul în care nașterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă, în timpul unei călătorii în afara
apelor teritoriale române, evenimentul se înregistrează în jurnalul de bord de către comandantul navei.
(3) Comandantul navei poate încheia căsătorii numai între persoane de cetățenie română. El poate
aproba, pentru motive temeinice, reducerea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1).
(4) Dacă nașterea sau decesul are loc pe o aeronavă, în timpul unei călătorii în afara teritoriului
României, evenimentul se înregistrează de comandantul aeronavei în carnetul de drum.
(5) Înregistrările făcute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum, potrivit alin. (2) și (4), vor cuprinde
toate datele necesare întocmirii actului de stare civilă, precum și semnăturile cerute de lege, ele făcând
dovada evenimentului până la întocmirea actului în condițiile prevăzute de alin. (6).
(6) Comandantul navei sau al aeronavei eliberează persoanelor îndreptățite o dovadă cu privire la
înregistrarea făcută, iar la sosirea în țară înaintează prin căpitănia portului, respectiv prin comandantul
aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul public comunitar
local de evidență a persoanelor al sectorului 1 al municipiului București, care va întocmi actul de stare
civilă.
(7) În caz de mobilizare, război, participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului
român, Ministerul Apărării Naționale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Interne, pentru efectivele
proprii, desemnează ofițerii de stare civilă care înregistrează actele și faptele de stare civilă ale
militarilor, ale personalului civil, precum și ale altor categorii de participanți și le comunică serviciului
public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-
teritoriale competente.
2022 )
Articolul 8
(1) Orice modificare intervenită în statutul civil al unei persoane, fie ca urmare a întocmirii unui act de
stare civilă, fie dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, printr-un act administrativ ori
notarial, se comunică din oficiu, în termen de 10 zile lucrătoare de la data întocmirii actului de stare
civilă sau de la data comunicării hotărârii judecătorești ori a actului administrativ/notarial, serviciului
public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-
teritoriale care a întocmit actul de naștere, de căsătorie sau de deces al persoanei la care această
modificare se referă, în vederea înscrierii mențiunilor corespunzătoare.
(2) În cazul actelor de stare civilă transcrise în registrele de stare civilă ale misiunilor diplomatice și
oficiilor consulare de carieră ale României, modificările prevăzute la alin. (1) intervenite în România se
comunică din oficiu Direcției de Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, în vederea înscrierii
mențiunilor.
(3) Ofițerii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor
actualizează SIIEASC, fără a întocmi comunicări, în situația în care sunt create condițiile tehnice
necesare.
(4) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), modificările intervenite în statutul civil al unei persoane
se transmit informatic serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz,
primăriei unității administrativ-teritoriale care a întocmit exemplarul I al actului de naștere, de căsătorie
sau de deces al persoanei la care această modificare se referă, în vederea înscrierii mențiunilor
corespunzătoare.
august 2022 )
(5) Înscrierea în actele de stare civilă, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), a mențiunilor
referitoare la modificarea intervenită în statutul civil se poate face atât la cererea persoanei interesate
cât și din oficiu.
Articolul 9
În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă refuză să întocmească
un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana nemulțumită poate sesiza instanța
competentă, potrivit legii.
(la 02-05-2022, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din
LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Articolul 10
(1) Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naștere și de căsătorie
titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele/extrasele multilingve de deces,
membrilor familiei, persoanelor îndreptățite ori, cu aprobarea primarului unității administrativ-
teritoriale care a înregistrat decesul, altor persoane care justifică un interes legitim. Certificatele de stare
civilă/Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se pot elibera și altor persoane împuternicite prin
procură specială, precum și avocaților împuterniciți de către titulari, de către reprezentanții legali ai
acestora sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu
respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și
completările ulterioare. În certificatele/extrasele multilingve de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de
noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.
august 2022 )
(2) În cazul în care certificatul de stare civilă nu a fost eliberat la data întocmirii actului, eliberarea
acestuia se face la cererea scrisă a persoanelor prevăzute la alin. (1).
(3) Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la
primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civilă sau de la domiciliul
ori reședința persoanei interesate potrivit alin. (1).
(4) În cazul în care registrul de stare civilă nu se află în păstrarea autorității la care s-a depus cererea,
aceasta solicită eliberarea certificatului/extrasului multilingv serviciului public comunitar local de
evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei competente, în termen de 3 zile.
(5) În situația în care exemplarul I al actului de stare civilă lipsește ori actele au fost predate Arhivelor
Naționale, serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competentă, care
primește cererea, solicită extras, după caz, de pe actul ce se găsește în păstrarea serviciului public
comunitar județean de evidență a persoanelor, a D.G.E.P.M.B. ori a Arhivelor Naționale, pe baza căruia
întocmește și eliberează certificatul de stare civilă. Eliberarea extraselor de pe actele de stare civilă
aflate în păstrarea Arhivelor Naționale la cererea structurilor de stare civilă și a celor competente ale
Ministerului Afacerilor Interne, precum și a altor autorități publice se face gratuit.
(6) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), cererea privind eliberarea certificatelor de stare
civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se poate depune și soluționa de către D.E.P.A.B.D.
și serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv D.G.E.P.M.B., pentru
următoarele situații:
a) când se solicită eliberarea actului de identitate în condițiile art. 14 alin. (6) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor
români, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) pentru soluționarea unor situații deosebite, legate de urgența demersului, cu aprobarea directorului
D.E.P.A.B.D./ D.G.E.P.M.B./șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor.
august 2022 )
(7) D.E.P.A.B.D. eliberează certificate de stare civilă în scopul sprijinirii activităților specifice desfășurate
de către structurile cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, la solicitarea
instituțiilor cu competențe în domeniu.
(8) Procedura eliberării certificatelor prevăzute la alin. (7) se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
Notă
Potrivit articolului V din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din
29 aprilie 2022, ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 10 alin. (8) din Legea nr. 119/1996
cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, se adoptă în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(9) Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă.
Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se
constată de către ofițerii de stare civilă, funcționarii din cadrul D.E.P.A.B.D. sau din cadrul serviciilor
publice comunitare de evidență a persoanelor ori ofițerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice
și oficiilor consulare de carieră ale României.
(10) Cererile privind procurarea și eliberarea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale
cetățenilor străini ale căror acte și fapte de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în România,
adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale acestor țări, acreditate în România, precum și
ale cetățenilor români aflați în străinătate, adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de
carieră ale României sau Ministerului Afacerilor Interne, sunt soluționate de către D.E.P.A.B.D.
(11) Transmiterea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve se face, după caz, prin Ministerul
Afacerilor Externe, dacă acestea au fost solicitate prin misiunile diplomatice și oficiile consulare de
carieră ale României sau prin misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România.
(12) Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor
sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actele și faptele de stare
civilă sunt valabile și în străinătate. Extrasele multilingve sunt valabile numai în statele părți ale
Convenției nr. 16 a Comisiei internaționale de stare civilă.
(13) Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve se completează în sistem informatic sau, după caz,
cu cerneală specială de culoare neagră, în condițiile legii.
(14) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), certificatul de stare civilă/extrasul multilingv al actului
de stare civilă se eliberează în baza registrului de stare civilă exemplarul II, în baza cererii depuse la
oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-
teritoriale sau la oricare misiune diplomatică/oficiu consular de carieră a/al României din străinătate.
august 2022 )
(14^1) Dacă, după data prevăzută la art. 2 alin. (4), un act de stare civilă din registrul de stare civilă
exemplarul II nu se identifică în SIIEASC, pentru eliberarea certificatului de stare civilă/extrasului
multilingv al actului de stare civilă, serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria,
respectiv misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră a/al României acreditată/acreditat în
străinătate care primește cererea solicită ofițerului de stare civilă care are în păstrare registrul de stare
civilă exemplarul I constituirea actului de stare civilă respectiv, potrivit dispozițiilor legale în vigoare,
urmând ca certificatul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă să se elibereze pe baza
acestuia.
(15) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), certificatele/extrasele multilingve ale actelor de stare
civilă se pot emite, transmite și semna electronic.
august 2022 )
(16) Pentru persoanele arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se pot elibera certificate
de stare civilă în baza cererii formulate de acestea, avizată de conducerea arestului/penitenciarului, care
o transmite pe bază de adresă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/ primăriei
competent/competente.
(la 02-05-2022, Articolul 10 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din
Articolul 11
(1) Este interzisă reținerea certificatelor de stare civilă de către orice persoană, cu excepția cazurilor
prevăzute de lege.
(2) În cazul în care autoritățile învestite cu atribuții de stare civilă și evidență a persoanelor constată că
unele date din cuprinsul unui certificat de stare civilă nu corespund cu cele din actul pe baza căruia a
fost eliberat, certificatul se reține și se trimite serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul, în vederea
anulării și eliberării unui nou certificat.
2022 )
Secţiunea a 2-a Dovada stării civile
Articolul 12
Starea civilă se dovedește cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum și cu certificatele de
stare civilă/extrasele multilingve eliberate pe baza acestora.
(la 02-05-2022, Articolul 12 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din
Articolul 13
(1) În cazul prevăzut la art. 9, starea civilă se poate dovedi prin orice mijloace de probă în fața instanței
judecătorești, în situațiile prevăzute la art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare.
(2) Prevederile art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
cu privire la dovada stării civile sunt aplicabile și în cazul în care se solicită serviciilor publice comunitare
locale de evidență a persoanelor sau primăriei unității administrativ-teritoriale competente
reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă.
(la 02-05-2022, Alineatul (2) din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 14,
2022 )
Capitolul II Întocmirea actelor de stare civilă
Secţiunea 1 Întocmirea actului de naștere
Articolul 14
Întocmirea actului de naștere se face, ca urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute la art.
16 sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență
a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori,
după caz, ca urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute la art. 16, de către ofițerul de
stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României
acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.
(la 29-08-2022, Articolul 14 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din
Articolul 14^1
(1) Declararea nașterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu și în termen de 3 zile
pentru copilul născut mort. Termenele se socotesc de la data nașterii. În cazul în care copilul născut viu a
decedat înăuntrul termenului de 30 de zile, declararea nașterii se face în termen de 24 de ore de la data
decesului. Pentru copilul născut mort se întocmește numai actul de naștere.
(2) Întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației verbale a persoanelor prevăzute la art. 16, a
actului de identitate al mamei și al declarantului, a certificatului medical constatator al nașterii și, după
caz, a certificatului de căsătorie al părinților.
(3) Întocmirea actului de naștere al copilului, în lipsa actului de identitate al mamei, se face pe baza
celorlalte documente prevăzute la alin. (2), a documentului întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia
verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, cu privire la datele de
identificare a mamei, și a verificărilor în registrele de stare civilă sau în Registrul național de evidență a
persoanelor.
(4) Întocmirea actului de naștere al copilului, în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată, se
face pe baza declarației scrise a persoanelor prevăzute la art. 16, unui proces-verbal privind identitatea
declarată de mamă, semnat de reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția
copilului, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare, a certificatului medical constatator al
nașterii și a actului de identitate al declarantului. În acest caz, numele de familie și prenumele copilului
se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității
administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.
(5) Dacă declarația privește un copil din afara căsătoriei, iar recunoașterea paternității are loc în
momentul declarării nașterii, datele privind tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din
cuprinsul actului de naștere ce se întocmește.
(la 30-06-2016, Art. 14^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 28
iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016. )
Articolul 14^2
(1) Când declarația de naștere a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute la art. 14^1 alin. (1),
dar nu mai târziu de un an de la naștere, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a
declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs
evenimentul, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României
acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, în
termen de până la 30 de zile de la data solicitării.
(la 29-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 14^2 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11,
august 2022 )
(1^1) Dacă declarația de naștere a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea
actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității
administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public
comunitar județean de evidență a persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea nașterii se
realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.
(la 02-05-2022, Articolul 14^2 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 17, Articolul I din
(2) În situația prevăzută la alin. (1) și (1^1), întocmirea actului de naștere se face pe baza documentelor
prevăzute la art. 14^1 alin. (2) sau (3), precum și a verificărilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
2022 )
(2^1) Dacă nu există certificat medical constatator al nașterii, actul de naștere se întocmește pe baza
celorlalte documente prevăzute la art. 14^1 alin. (2) sau (3), a expertizei medico-legale cu privire la data
nașterii, în format an, lună, zi și sexul persoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei potrivit art.
408 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
LEGEA nr. 14 din 12 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 18 ianuarie 2018 )
(2^2) În lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de naștere se întocmește fără a se completa
rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și prenumele se stabilesc prin dispoziție
emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ–teritoriale unde se
înregistrează nașterea.
(2^3) Expertiza medico-legală prevăzută la alin. (2^1) se efectuează în mod gratuit.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care nașterea unui cetățean
român s-a produs în străinătate și nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind
identitatea părinților, iar declararea nașterii sau înregistrarea nașterii se face în țară.
(4) Pentru situația prevăzută la alin. (3), actul de naștere se întocmește de ofițerul de stare civilă din
cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau din cadrul primăriei unității
administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află domiciliul părinților/au avut ultimul domiciliu părinții,
după ce Ministerul Afacerilor Interne verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă
nașterea nu a fost înregistrată în străinătate.
2022 )
(5) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), ofițerul de stare civilă care primește cererea de
înregistrare a nașterii emite în sistem informatic o solicitare de verificare către Ministerul Afacerilor
Externe.
Articolul 14^3
În situația în care declarantul este cetățean străin, necunoscător al limbii române ori persoană cu
handicap auditiv sau surdocecitate, la depunerea documentelor necesare înregistrării nașterii se va
folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual și al limbajului
specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Articolul 15
(1) Numele de familie și prenumele copilului se stabilesc potrivit art. 84 din Legea nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Ofițerul de stare civilă are obligația de a refuza motivat, comunicând în scris declarantului,
înregistrarea prenumelor formate din cuvinte indecente, ridicole ori altele asemenea, de natură a afecta
ordinea publică și bunele moravuri sau interesele copilului, după caz.
(2^1) Prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.
(la 02-05-2022, Articolul 15 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din
(3) Dacă părinții nu au nume de familie comun sau există neconcordanță între prenumele copilului
trecut în certificatul medical constatator al nașterii și declarația verbală a declarantului ori prenumele
este format din mai mult de trei cuvinte, întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației scrise
și semnate de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului.
(la 02-05-2022, Alineatul (3) din Articolul 15 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20,
2022 )
(3^1) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), dacă părinții nu se înțeleg cu privire la prenumele copilului
născut viu, în actul de naștere se va înregistra prenumele din certificatul medical constatator al nașterii.
Dacă în certificatul medical constatator al nașterii prenumele înscris are mai mult de trei cuvinte, în actul
de naștere se înscriu doar primele trei.
(4) În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică
de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau,
după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.
(5) În situația prevăzută la alin. (4), în actul de naștere întocmit cu ocazia declarării nașterii nu se
completează numele de familie al copilului; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea
mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.
Articolul 16
Au obligația de a face declarația de naștere oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot
face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, asistentului social
sau, după caz, persoanei cu atribuții de asistență socială din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea
sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.
(la 30-06-2016, Art. 16 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 28
Articolul 17
Abrogat.
(la 30-06-2016, Art. 17 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 28 iunie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016. )
Articolul 18
Abrogat.
(la 30-06-2016, Art. 18 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 28 iunie
Articolul 19
(1) Orice persoană care a găsit un copil ale cărui date de identificare nu se cunosc este obligată să
anunțe cea mai apropiată unitate de poliție în termen de 24 de ore.
(2) Întocmirea actului de naștere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile de la data găsirii
acestuia, de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, primăria în a
cărui/cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul, pe baza dispoziției privind plasamentul în
regim de urgență sau, după caz, a sentinței privind plasamentul și a procesului-verbal întocmit și semnat
de reprezentantul serviciului public de asistență socială, de reprezentantul unității de poliție
competente și de medic.
2022 )
(3) În procesul-verbal prevăzut la alin. (2), care se întocmește în termen de 3 zile de la data găsirii
copilului, trebuie să se menționeze data, locul și împrejurările în care a fost găsit copilul, sexul și data
presupusă a nașterii acestuia, stabilită de medic.
(4) Obligația de a face demersurile necesare în vederea înregistrării nașterii copilului revine serviciului
public de asistență socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit acesta.
Articolul 20
(1) Întocmirea actului de naștere, în cazul copilului părăsit de mamă în unități sanitare, se face imediat
după împlinirea termenului de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii
copilului, semnat de reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, de
reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare.
(2) Abrogat.
(la 02-05-2022, Alineatul (2) din Articolul 20 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 23,
2022 )
(3) Întocmirea actului de naștere se face pe baza procesului-verbal prevăzut la alin. (1), a certificatului
medical constatator al nașterii, a dispoziției privind plasamentul în regim de urgență sau, după caz, a
sentinței privind plasamentul, a răspunsului poliției cu privire la rezultatul verificărilor privind identitatea
mamei, a dispoziției de stabilire a numelui de familie și prenumelui copilului și a declarației de
înregistrare a nașterii.
2022 )
Articolul 21
(1) În cazurile prevăzute la art. 19 și 20, dacă nu se cunosc numele de familie și/sau prenumele copilului,
acestea se stabilesc, prin dispoziție, de către primarul unității administrativ-teritoriale unde se
înregistrează nașterea.
(2) Dacă identitatea mamei nu a fost stabilită, serviciul public de asistență socială în a cărui rază
administrativ-teritorială a fost găsit copilul/părăsit de mamă în unități sanitare are obligația ca în termen
de 48 de ore să declare în scris nașterea la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor/primăria
unității administrativ-teritoriale competent/competente, cu încadrarea în termenele prevăzute la art. 19
alin. (2) și art. 20 alin. (1).
(3) În situația prevăzută la alin. (2), ofițerul de stare civilă solicită primarului, în termen de 5 zile de la
data solicitării înregistrării nașterii, emiterea dispoziției privind stabilirea numelui de familie și a
prenumelui copilului și întocmește actul de naștere.
(4) Dispoziția privind stabilirea numelui de familie și a prenumelui copilului se emite de către primar în
termen de 5 zile de la data solicitării.
Articolul 21^1
(1) În scopul protejării dreptului la identitate al copilului, identificării mamei neînregistrate și clarificării
stării civile a acesteia, precum și pentru eliminarea riscului substituirii de persoane, în situația prevăzută
la art. 14^1 alin. (4), se colectează imaginea facială și imaginea impresiunilor papilare a două degete ale
mamei.
(2) Imaginile colectate potrivit alin. (1) se utilizează exclusiv cu ocazia procedurii de înregistrare a nașterii
mamei, pentru compararea cu imaginile colectate de la persoana care se prezintă pentru înregistrarea
nașterii.
(3) Imaginile colectate potrivit alin. (1) se stochează în Sistemul național informatic de evidență a
persoanelor și se șterg prin procedură automată imediat după emiterea actului de identitate al mamei.
(3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), imaginile colectate potrivit alin. (1) se stochează în
SIIEASC și se șterg prin procedură automată imediat după înregistrarea actului de naștere al mamei.
(4) Procedurile de colectare și de ștergere a imaginilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
Articolul 21^2
Odată cu inițierea procedurii prevăzute la art. 21^1, serviciul public de asistență socială de la domiciliul
declarat al mamei este obligat să efectueze demersurile necesare pentru înregistrarea nașterii și să
urmărească obținerea unui act de identitate de către aceasta.
Articolul 22
(1) La înregistrarea nașterii, ofițerul de stare civilă atribuie cetățeanului român codul numeric personal,
pe care îl înscrie în actul și certificatul de naștere, precum și în toate celelalte acte care privesc persoana
în cauză.
(2) D.E.P.A.B.D. repartizează serviciilor publice comunitare județene/D.G.E.P.M.B., precum și misiunilor

diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României coduri numerice precalculate, în vederea
înscrierii lor în actele de naștere întocmite și în certificatele eliberate în baza acestora.
(3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), codurile numerice personale se generează automat și
centralizat în cadrul sistemului informatic și se atribuie atât de către ofițerii de stare civilă din țară, cât și
de către cei de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României.
Articolul 23
(1) În cazul adopției se întocmește un nou act de naștere de către ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei unității
administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia se află domiciliul adoptatorilor/adoptatorului.
2022 )
(2) În situația în care adoptatorii sunt cetățeni străini ori cetățeni români cu domiciliul sau cu reședința
în străinătate, noul act de naștere se va întocmi de serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale
în raza căreia s-a aflat domiciliul celui adoptat până la momentul încuviințării adopției ori sediul
instituției de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat în îngrijirea acesteia anterior încuviințării adopției.
(la 12-08-2016, Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de art. XV din LEGEA nr. 57 din 11 aprilie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 14 aprilie 2016. )
(3) În noul act de naștere întocmit, rubrica «Locul nașterii» se va completa cu datele înscrise în actul de
naștere inițial.
2022 )
Secţiunea a 2-a Întocmirea actului de căsătorie
Articolul 24
(1) Căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de
evidență a persoanelor, al primăriei în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul ori
reședința unul dintre viitorii soți sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul
unității administrativ-teritoriale respective.
(1^1) Căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul misiunii diplomatice sau oficiului
consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul în care își
are domiciliul ori reședința unul dintre viitorii soți, cetățean român.
(la 29-08-2022, Alineatul (1^1) din Articolul 24 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul
16, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din
26 august 2022 )
(1^2) Încheierea căsătoriei la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră a/al României
poate avea loc doar dacă niciunul dintre viitorii soți nu deține și cetățenia din statul pentru care
misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră este acreditată/acreditat să exercite funcții consulare.
(la 29-08-2022, Alineatul (1^2) din Articolul 24 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul
26 august 2022 )
(2) Căsătoria se poate încheia și în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele și alte
locuri în aer liber, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului.
(la 09-04-2020, Alineatul (2) din Articolul 24 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 47 din 3 aprilie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 06 aprilie 2020 )
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), căsătoria poate fi încheiată la serviciul public comunitar local
de evidență a persoanelor sau, după caz, la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială
domiciliază sau își au reședința viitorii soți, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale
unde se încheie căsătoria.
(4) Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor ori primăria unde urmează să se încheie
căsătoria va înștiința, de îndată, primăria de domiciliu sau de reședință a viitorilor soți, în vederea
publicării declarației de căsătorie.
Articolul 25
(1) Declarația de căsătorie se face personal de către viitorii soți, în scris, la serviciul public comunitar
local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori oficiul
consular de carieră unde urmează a se încheia căsătoria. În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta
că nu există niciun impediment legal la căsătorie și vor menționa numele de familie pe care îl vor purta
în timpul căsătoriei potrivit legii, legea aplicabilă regimului matrimonial, precum și, în cazul aplicării legii
române, regimul matrimonial ales.
(la 02-05-2022, Alineatul (1) din Articolul 25 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 29,
2022 )
(2) Pentru motive temeinice, dacă unul dintre viitorii soți se află în imposibilitatea de a se deplasa la
sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei
competente, declarația de căsătorie se poate face și în afara sediului acestuia/acesteia, în fața ofițerului
de stare civilă, cu aprobarea primarului.
2022 )
(3) Ofițerul de stare civilă care primește declarația de căsătorie solicită viitorilor soți să prezinte actele
de identitate, certificatele de naștere sau, pentru cetățeanul străin, după caz, extrasul de
naștere/extrasul multilingv, certificatele medicale privind starea sănătății acestora, dovada
desfacerii/încetării unei căsătorii anterioare, după caz, precum și:
a) autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul cel care cere încuviințarea
pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie
firească sau adopție, în condițiile prevăzute de lege;
b) avizul medical, dovada încuviințării părinților/tutorelui și autorizarea, prin sentință definitivă, pentru
încheierea căsătoriei, dată de instanța de tutelă în a cărei circumscripție are domiciliul minorul, în cazul
existenței unor impedimente legate de vârsta matrimonială; dispozițiile art. 272 alin. (2) ultima teză și
alin. (3)-(5) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod
corespunzător.
c) dovada înștiințării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre formularea declarației de căsătorie,
atunci când viitorul soț beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
(la 18-08-2022, Alineatul (3) din Articolul 25 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 1,
Articolul 10, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din
20 mai 2022 )
2022 )
(3^1) Pentru cetățeanul străin, certificatul de naștere/extrasul de naștere/extrasul multilingv al actului

de naștere se prezintă după caz, raportat la statutul acestuia în România.
(la 02-05-2022, Articolul 25 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 30, Articolul I
din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
(4) Dacă unul dintre viitorii soți, părinții sau tutorele nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde
urmează a se încheia căsătoria, ei pot face declarația de căsătorie, respectiv pot depune dovada
încuviințării prevăzute la alin. (3) lit. b) la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau,
după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale unde au domiciliul sau reședința, care o transmite
în termen de 48 de ore serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz,
primăriei unde urmează a se încheia căsătoria.
Articolul 26
Ofițerul de stare civilă are obligația publicării declarației de căsătorie în ziua primirii acesteia, prin
afișarea în extras într-un loc special amenajat la sediul serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor sau al primăriei, respectiv al misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră unde
urmează să se încheie căsătoria, precum și pe pagina de internet a acestuia/acesteia. După caz,
declarația de căsătorie se transmite pentru afișare și la sediul serviciului public comunitar local de
evidență a persoanelor sau al primăriei unde celălalt soț își are domiciliul sau reședința.
(la 02-05-2022, Articolul 26 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din
Articolul 27
(1) Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu
de a 30-a zi.
(2) Încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) poate fi încuviințată,
pentru motive temeinice, dovedite cu documente justificative, de către primarul unității administrativ-
teritoriale/șeful misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României unde urmează a se
încheia căsătoria.
(3) Dacă de la data depunerii declarației de căsătorie au trecut 30 de zile și căsătoria nu a fost încheiată
ori dacă viitorii soți doresc să modifice declarația inițială, cu privire la numele de familie și/sau regimul
matrimonial, aceștia vor face o nouă declarație de căsătorie. Dispozițiile art. 26 se aplică în mod
corespunzător.
Articolul 28
(1) În cazul în care constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru încheierea
căsătoriei, ofițerul de stare civilă refuză să încheie căsătoria și consemnează refuzul într-un proces-
verbal.
(1^1) În cazul în care se formulează opoziție cu privire la căsătoria unei persoane care beneficiază de
consiliere judiciară sau tutelă specială, ofițerul de stare civilă sesizează de îndată instanța de tutelă, care
va hotărî cu privire la temeinicia opoziției.
(la 18-08-2022, Articolul 28 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul 10,
Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai
2022 )
(2) În cazul refuzului ofițerului de stare civilă de a încheia căsătoria, persoana nemulțumită poate sesiza
instanța de tutelă în raza căreia domiciliază.
Articolul 29
(1) La încheierea căsătoriei, ofițerul de stare civilă ia consimțământul viitorilor soți, liber și deplin
exprimat, în prezența a 2 martori, după care îi declară căsătoriți, le citește dispozițiile privind drepturile
și îndatoririle soților din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și întocmește, de
îndată, actul de căsătorie.
(2) Actul de căsătorie se semnează de către soți, cu numele de familie pe care au convenit să îl poarte în
timpul căsătoriei, de cei 2 martori și de către ofițerul de stare civilă.
Articolul 30
La depunerea declarației de căsătorie și la încheierea căsătoriei între cetățeni străini, sau între aceștia și
cetățeni români, dacă nu cunosc limba română, ori în cazul persoanelor cu handicap auditiv sau
surdocecitate, se va folosi interpret și traducător autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului
mimico-gestual și al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un
proces-verbal.
Articolul 31
(1) Ofițerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetățeni străini sau între aceștia și cetățeni
români numai dacă, pe lângă actele prevăzute la art. 25, viitorii soți cetățeni străini prezintă dovezi
eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale țărilor ai căror cetățeni sunt, din care să
rezulte că sunt îndeplinite condițiile de fond, cerute de legea lor națională, pentru încheierea căsătoriei.
Dispozițiile art. 277 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în
mod corespunzător.
(2) Cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență juridică în

materie civilă sau de drept al familiei, precum și cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică
acreditată în România, precum și cetățenii străini care încheie căsătoria la misiunea diplomatică sau
oficiul consular de carieră ale României fac dovada îndeplinirii condițiilor de fond cerute de legea lor
națională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autoritățile competente
ale statului de cetățenie.
2022 )
(3) În situația în care unul sau ambii viitori soți sunt cetățeni străini, documentele prevăzute la alin. (1) și
(2) trebuie să fie însoțite de declarații notariale din care să rezulte că acesta/aceștia îndeplinesc
condițiile necesare încheierii căsătoriei în fața autorităților române competente.
2022 )
Articolul 31^1
(1) Șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României încheie căsătorii între
cetățeni români sau între cetățeni români și cetățeni străini dacă cel puțin unul dintre viitorii soți,
cetățean român, are domiciliul sau reședința în statul în care acestea sunt acreditate să exercite funcții
consulare.
(la 29-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 31^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul
26 august 2022 )
(2) Șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României nu încheie căsătorii, în
condițiile prevăzute la alin. (1), dacă legislația statelor acreditare se opune expres în acest sens sau dacă
statele acreditare nu recunosc aceste căsătorii.
(la 02-05-2022, Sectiunea a 2-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr.
105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Secţiunea a 3-a Întocmirea actului de deces

Articolul 32
(1) Întocmirea actului de deces se face pe baza certificatului medical constatator al decesului, ca urmare
a unei declarații verbale sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public
comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază
s-a produs evenimentul ori, după caz, ca urmare a unei declarații verbale, de către ofițerul de stare civilă
din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să
exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul. Declarația verbală poate fi
făcută de oricare dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele
persoane:
(la 29-08-2022, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 32, Sectiunea a 3-a, Capitolul II a fost
modificată de Punctul 18, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
a) medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;
b) orice persoană care are cunoștință despre deces.
(2) Declarantul va depune certificatul medical constatator al decesului, documentul de identitate și,
după caz, documentul de evidență militară ale celui decedat.
Articolul 33
(1) Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei.
(2) Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul
găsirii unui cadavru, pentru întocmirea actului de deces este necesară și dovada eliberată de poliție sau
de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), prin excepție de la prevederile alin. (1), termenul de 3 zile de
declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
(4) În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (3),
întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului și, în străinătate, dacă
autoritățile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecții cu privire la
înregistrarea decesului cetățeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al
României.
Articolul 34
În cazul în care se declară decesul unui copil născut viu, care a încetat din viață fără ca declararea
nașterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofițerul de stare civilă va întocmi mai întâi actul
de naștere și apoi pe cel de deces. Dacă, din motive temeinice, actul de naștere nu poate fi întocmit,
ofițerul de stare civilă întocmește actul de deces și ulterior urmărește înregistrarea nașterii.
Articolul 35
(1) Certificatul medical constatator al decesului, în care se consemnează cauza decesului și data
decesului în format an, lună, zi, se întocmește și se semnează de către medicul care a făcut constatarea.
2022 )
(2) Dacă decesul s-a produs pe o navă sau pe o aeronavă și nu există medic la bord, constatarea
decesului se va face în primul port sau aeroport de escală, de către un medic.
(3) În situația când durata călătoriei navei până la primul port de escală este mai mare de 24 de ore,
constatarea decesului se face de către comandant, împreună cu consiliul de bord, și se consemnează în
jurnalul de bord. În caz de moarte violentă, comandantul navei va efectua cercetări, potrivit legii.
Articolul 36
(1) Documentul cu care se face dovada identității persoanei decedate se reține de către ofițerul de stare
civilă. În funcție de instituția care a emis documentul, se procedează după cum urmează:
a) actele de identitate eliberate de autoritățile române se anulează potrivit dispozițiilor legale în vigoare
și se restituie persoanei care a declarat decesul, iar pașapoartele simple se transmit, în vederea anulării,
serviciului public comunitar de pașapoarte pe a cărui rază teritorială persoana decedată a avut ultimul
domiciliu sau reședința ori, după caz, serviciului public comunitar de pașapoarte emitent, în termen de
10 zile lucrătoare de la data înregistrării decesului;
b) documentele de identitate ale cetățenilor străini, precum și cele eliberate de structurile teritoriale ale
Inspectoratului General pentru Imigrări se trimit serviciului județean pentru imigrări la care este
arondată unitatea administrativ-teritorială care a înregistrat decesul, în termen de 5 zile lucrătoare de la
data înregistrării decesului.
august 2022 )
(2) În cazul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României, actele de identitate cu
care se face dovada identității persoanei decedate, eliberate de autoritățile române, se anulează potrivit
dispozițiilor legale în vigoare și se restituie persoanei care a declarat decesul, iar pașapoartele simple se
trimit autorității emitente, cu primul curier diplomatic, organizat de la data înregistrării decesului.
august 2022 )
(3) În cazurile în care declarantul nu poate prezenta unul dintre documentele prevăzute la alin. (1) și (2),
precizează în scris motivul neprezentării acestuia și datele de stare civilă ale decedatului. Declarația se
reține de către ofițerul de stare civilă.
august 2022 )
(3^1) Documentele de evidență militară depuse potrivit art. 32 alin. (2) se înaintează centrului militar
zonal/județean/de sector pe raza căruia persoana decedată a avut ultimul domiciliu, lunar, până la data
de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
(4) Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) transmite lunar
Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale (CNARNN-INFONOT) din cadrul
Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR), în format electronic, lista actualizată a
informațiilor aferente actelor de deces înregistrate în Registrul național de evidență a persoanelor
(RNEP), listă care cuprinde cel puțin numele și prenumele defunctului, data decesului în format an, lună,
zi și ultimul domiciliu al defunctului. Structura datelor de referință, precum și procedura prin care
acestea sunt transmise se stabilesc prin protocol încheiat între DEPABD și UNNPR.
(la 05-07-2013, Alin. (4) al art. 36 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 213 din 27 iunie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 2 iulie 2013. )
(5) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României acreditate în străinătate comunică lista
prevăzută la alin. (4) Ministerului Afacerilor Externe, care o transmite Camerei Notarilor Publici
București.
(6) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), informațiile care cuprind cel puțin numele și prenumele
defunctului, data decesului în format an, lună, zi, și ultimul domiciliu al defunctului se transmit, după
înregistrarea actelor de deces, CNARNN-INFONOT din cadrul UNNPR. Structura datelor de referință,
precum și procedura prin care acestea sunt transmise se stabilesc prin protocol încheiat între
D.E.P.A.B.D. și UNNPR.
din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022
)
Articolul 37
(1) Întocmirea actului de deces privind un cadavru găsit se face de ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în
a cărui/cărei rază a fost găsit.
2022 )
(2) Înregistrarea cadavrului neidentificat se va face pe baza documentelor prevăzute la art. 32 și la art.
33 alin. (2), precum și a procesului-verbal întocmit de medic, care va cuprinde vârsta, sexul, locul unde a
fost găsit cadavrul, data decesului în format an, lună, zi și cauza decesului.
2022 )
(3) Datele privind identitatea cadavrului, stabilite ulterior de poliție, se înscriu prin mențiune pe actul
respectiv. Mențiunea se comunică serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau
primăriei care are în păstrare actul de naștere și, după caz, comandamentului militar.
Articolul 38
(1) După întocmirea actului de deces, ofițerul de stare civilă poate elibera declarantului, la cerere scrisă,
o adeverință de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
2022 )
(2) Înhumarea sau incinerarea unui cetățean român sau de origine română al cărui deces s-a produs și s-
a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinței de înhumare sau de incinerare a cadavrului
eliberată de ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază urmează să se facă înhumarea ori
incinerarea.
2022 )
(2^1) În situația prevăzută la alin. (2) adeverința se întocmește pe baza:
a) certificatului/extrasului de deces eliberat de autoritățile străine, precum și a traducerii legalizate a

acestuia sau a extrasului multilingv;
b) certificatului de deces eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de carieră al României.
(3) Adeverința prevăzută la alin. (1) și (2) se eliberează întrun singur exemplar. În cazul în care
declarantul decesului nu mai deține adeverința de înhumare sau de incinerare, la solicitarea scrisă a
acestuia sau a altei persoane care justifică un interes legitim se eliberează o altă adeverință.
2022 )
(4) Dacă decesul unui cetățean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului României sau
pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în țară, înhumarea sau
incinerarea se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau al aeronavei, potrivit art. 7 alin.
(6).
Articolul 39
Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătorești definitive declarative de moarte, se face
din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăriei unității administrativ-
teritoriale de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort.
Articolul 39^1
(1) Înregistrarea decesului în situația prevăzută la art. 39 se face numai în baza hotărârii judecătorești
definitive declarative de moarte, în care este prevăzută data decesului în format an, lună, zi, precum și
ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort.
46, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29
aprilie 2022 )
(2) În cazul hotărârilor judecătorești incomplete, ofițerul de stare civilă sau, după caz, persoana
interesată solicită instanței stabilirea datei decesului conform art. 49 alin. (2) din Legea nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare și/sau stabilirea ultimului domiciliu cunoscut al celui declarat
mort.
46, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29
aprilie 2022 )
(3) Ofițerul de stare civilă are obligația să întocmească acte de deces în cuprinsul cărora să fie
menționate data decesului în format an, lună, zi și ultimul domiciliu al defunctului.
(4) Locul decesului se consideră a fi locul înregistrării decesului, în situația în care acesta nu rezultă din
dispozitivul hotărârii judecătorești definitive declarative de moarte.
(la 02-05-2022, Articolul 39^1 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 47, Articolul I
(la 05-07-2013, Art. 39^1 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 213 din 27 iunie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 397 din 2 iulie 2013. )
Articolul 39^2
(1) În situația în care decesul s-a produs în străinătate și nu s-a înregistrat la autoritățile străine
competente sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare de carieră ale României, actul de deces se
întocmește de ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale pe a cărui/cărei rază a avut domiciliul persoana
decedată, după ce Ministerul Afacerilor Interne verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe,
dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate.
(1^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), în cazul prevăzut la alin. (1), ofițerul de stare civilă
care primește cererea de înregistrare a decesului produs în străinătate emite în sistem informatic o
solicitare de verificare către Ministerul Afacerilor Externe.
)
(2) Întocmirea actului de deces se face cu aprobarea parchetului, a primarului unității administrativ-
teritoriale și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a
persoanelor/D.G.E.P.M.B., în baza certificatului medical constatator eliberat de autoritățile străine
apostilat/supralegalizat, după caz.
(la 02-05-2022, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr.
105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Secţiunea a 4-a
Întocmirea actelor de stare civilă prin transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă eliberate de
autoritățile străine cetățenilor români
(la 02-05-2022, Titlul secțiunii a 4-a din Capitolul II a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA
Articolul 40
Abrogat.
(la 02-05-2022, Articolul 40 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 50, Articolul I din
Articolul 41
(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare
în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.
(2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare
civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite
transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.
(3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în

străinătate cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în țară cu
aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în
România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public
comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor al sectorului municipiului București, iar refuzul acestora se motivează.
(3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetățeanul român poate să solicite transcrierea
acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul
unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune
la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să
soluționeze cererea.
)
(4) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă
eliberate de autoritățile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele
sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă.
august 2022 )
(5) Transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor

multilingve eliberate de autoritățile străine, care nu conțin toate rubricile prevăzute de certificatele de
stare civilă române sau acestea nu sunt completate, se efectuează pe baza documentului original emis
de autoritățile străine și a altor înscrisuri autentice, emise de autoritățile publice competente române
sau, după caz, străine, care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile respective, prezentate de
solicitant.
(6) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve privind cetățenii români

care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit cetățenia română
sau cărora li s-a acordat cetățenia română, în temeiul prevederilor art. 10 și 11 din Legea cetățeniei
române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face cu aprobarea
primarului sectorului 1 al municipiului București și cu avizul conform al șefului Direcției Publice de
Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, în termen de 60 de zile de
la data depunerii cererii de transcriere.
privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul prevederilor
art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au
avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, după cum
urmează:
a) cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului București și cu avizul conform al șefilor serviciilor

publice comunitare locale de evidență a persoanelor ale sectoarelor municipiului București;
b) cu aprobarea primarilor municipiilor reședință de județ și cu avizul conform al șefilor serviciilor

publice comunitare județene de evidență a persoanelor.
(8) Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au/au avut
domiciliul în România depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor
multilingve ale actelor de stare civilă la Serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:
a) ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
b) adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul
eliberat de structura pentru imigrări;
c) domiciliul stabilit după redobândirea cetățeniei române în temeiul prevederilor art. 10 și 11 din Legea
nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; în cazul în care persoanele dețin
pașaport în care este menționat domiciliul din străinătate, competența aparține Direcției Publice de
Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.
privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română se face în termen de 90
de zile de la depunerea cererii, cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice ori ai oficiilor consulare de
carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele sau faptele de stare
civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă.
august 2022 )
(10) În situațiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare

civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau
reprezentanții legali ai acestora, în termen de 6 luni de la data depunerii jurământului de credință față
de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă, de către unul dintre părinți sau, după
caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal.
(11) Cetățenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localități care au aparținut
României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare civilă la
serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-
teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găsește în
păstrarea Arhivelor Naționale, cu aplicarea prevederilor art. 10 alin. (5). Transcrierea acestor extrase în
registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de
domiciliu al solicitantului și cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență
a persoanelor sau, după caz, al șefului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al
sectorului municipiului București.
(12) În situații temeinic justificate, pentru copiii cetățeni români aflați în străinătate față de care s-a
dispus o măsură de protecție specială, șefii misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale
României pot transcrie în registrele de stare civilă române, din oficiu, cu titlu gratuit, actele de stare
civilă întocmite de autoritățile străine, la sesizarea autorităților străine competente ori, după caz, a
autorităților române cu atribuții în materie de protecție a copiilor.
(12^1) În situații temeinic justificate, pentru copiii cetățeni români născuți în străinătate față de care s-a
dispus o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ai căror părinți nu solicită
transcrierea certificatelor de naștere, primarul unității administrativ-teritoriale de la domiciliul
persoanei, membrilor familiei, asistentului maternal care asigură creșterea și îngrijirea copilului sau în a
cărei rază se află serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire poate transcrie în registrele de stare
civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naștere eliberate de autoritățile străine, la solicitarea
direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
)
(12^2) Transcrierea în situația prevăzută la alin. (12^1) se face în baza certificatului sau extrasului de
stare civilă eliberat de autoritățile străine și a copiei hotărârii comisiei pentru protecția copilului ori a
instanței de judecată prin care a fost stabilită măsura de protecție specială și a celorlalte documente
prevăzute de lege pentru procedura transcrierii.
)
(12^3) În situații temeinic justificate, pentru copiii cetățeni români născuți în străinătate și aflați în țară
cu părinții sau cu persoana desemnată în condițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, pentru care părinții nu solicită transcrierea certificatelor de
naștere, primarul unității administrativ-teritoriale de la domiciliul oricăruia dintre părinți poate transcrie
în registrele de stare civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naștere eliberate de autoritățile
străine, la solicitarea serviciului public de asistență socială.
)
(12^4) Transcrierea prevăzută la alin. (12^3) se face în baza raportului de anchetă socială întocmit de
serviciul public de asistență socială care solicită transcrierea și a celorlalte documente prevăzute de lege
pentru procedura transcrierii. În cazul în care părinții au domicilii diferite, se prezintă declarația unuia
dintre părinți din care să rezulte la care dintre aceștia are domiciliul copilul, iar dacă nu se poate
prezenta declarația niciunuia dintre părinți, copilul este înregistrat în sistem informatic, cu domiciliul
mamei.
)
(13) Certificatele de naștere/extrasele de naștere/extrasele multilingve ale actelor de naștere emise de

autoritățile străine, prin care s-a stabilit o altă filiație decât cea prevăzută de legea română, se transcriu
în registrele de stare civilă cu aplicarea dispozițiilor art. 414 alin. (1) și art. 449 din Legea nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare.
(14) În cazurile prevăzute la alin. (13), la rubrica mențiuni din actul și certificatul de naștere se înscrie:
a) în actul de naștere: «Act transcris în conformitate cu dispozițiile art. 414 alin. (1) și art. 449 din Legea
nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare»;
b) în certificatul de naștere: «Act transcris în conformitate cu dispozițiile art. 414 alin. (1) și art. 449 din
Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Certificatul este valabil doi ani de la data
înregistrării actului transcris».
(15) În cazul certificatelor de naștere/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere

emise de autoritățile străine care nu conțin datele referitoare la tatăl copilului, deși mama era căsătorită
la momentul concepției/nașterii copilului, se înscrie pe actul de naștere mențiunea prevăzută la alin.
(14) lit. a); mențiunea prevăzută la alin. (14) lit. b) nu se înscrie pe certificatul de naștere.
(16) Este interzisă transcrierea certificatelor de stare civilă/extraselor de stare civilă/extraselor
multilingve al actelor de stare civilă emise de autoritățile străine privind căsătoria dintre persoane de
același sex ori a parteneriatelor civile încheiate sau contractate în străinătate.
Capitolul II^1 Schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice
(la 02-05-2022, Actul a fost completat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Articolul 41^1
(1) Cetățenii români pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui
de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condițiile prezentei legi.
(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt
mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând
dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în
materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de
stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește
simplificarea acestuia;
e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele
inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format
prenumele;
f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume
românesc;
g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale
administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;
h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de
familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4;
i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;
j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat
în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu
modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de
stare civilă;
k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării
nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările
ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă
posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
l) când prenumele purtat este specific sexului opus;
m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte
un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând
dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;
o) alte cazuri temeinic justificate.
(3) Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar
soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de
familie dobândit la naștere;
c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o
altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;
d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume
purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;
e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia
dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să
poarte numele de familie dobândit la naștere;
f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un
nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de
stare civilă;
g) când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei
solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;
h) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției
persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de
familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
i) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care
acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț
dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;
j) când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte
numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al
celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.
(la 02-05-2022, Capitolul II^1 a fost completat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Articolul 41^2
Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetățenie domiciliate în
România se soluționează în aceleași condiții ca și cele ale cetățenilor români.
Articolul 41^3
(1) Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă depune cerere, personal sau prin
împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după
caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază teritorială își are domiciliul sau a
avut ultimul domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate. Cetățenii români care nu
au avut niciodată domiciliul în România depun cererea la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și
Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.
(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art.
41^1 alin. (2) și (3) și să fie însoțită de următoarele acte:
a) actul de identitate și certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în
original; originalul documentelor se fotocopiază și se restituie acesteia;
b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 41^7,
extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult
de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticității acestuia, se poate
prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original;
c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică
sau în fața ofițerului de stare civilă;
d) dacă este cazul, încuviințarea instanței de tutelă, în cazurile prevăzute de art. 41^4;
e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;
f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;
g) procură specială și copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui
este solicitată prin împuternicit cu procură specială.
(la 29-08-2022, Articolul 41^3 din Capitolul II^1 a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din
Articolul 41^4
(1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea
instanței de tutelă, de către tutore. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului,
va hotărî instanța de tutelă.
(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinți, este necesar
acordul celuilalt părinte, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Acordul nu este
necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat mort sau decăzut din
exercițiul drepturilor părintești.
(3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.
(4) Pentru persoana pusă sub interdicție, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu
încuviințarea instanței de tutelă.
(5) În cazul în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, dispăruți, decăzuți
din drepturile părintești ori declarați judecătorește morți și nu a fost instituită tutela, cererea de
schimbare a numelui minorului se face de către structura publică specializată pentru protecția copilului
din subordinea consiliului județean ori a consiliului local/al sectorului municipiului București.
Notă
Conform articolului 22, Capitolul IV din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 500 din 20 mai 2022, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei
legi, referirile la măsura punerii sub interdicție judecătorească, respectiv la persoana pusă sub interdicție
judecătorească se consideră a fi făcute la măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, respectiv la
persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială.
Articolul 41^5
(1) Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al
unuia dintre părinți sau ulterior, pentru motive temeinice, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4.
(2) În situația în care ambii părinți solicită schimbarea numelui de familie, schimbarea numelui de familie
al minorului este obligatorie și se realizează din oficiu.
(3) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), schimbarea numelui de familie a minorului care a împlinit
vârsta de 14 ani se realizează numai cu consimțământul acestuia.
(4) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.
Articolul 41^6
Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soți nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soț.
Articolul 41^7
(1) Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a,
prin grija solicitantului.
(2) În aplicarea dispozițiilor alin. (1), extrasul cererii de schimbare a numelui cuprinde:
a) numele de familie și prenumele;
b) data nașterii;
c) localitatea de domiciliu;
d) numele de familie și/sau prenumele pe care urmează să îl/le poarte.
(3) Cererea de schimbare a numelui întemeiată în baza dispozițiilor art. 41^1 alin. (2) lit. c) este
exceptată de la publicare. Cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori
transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare, cu aprobarea șefului
serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.
Articolul 41^8
Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui nu se admite dacă împotriva solicitantului a fost
dispusă în condițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în
străinătate, cu modificările și completările ulterioare, o măsură de limitare a exercitării dreptului la
liberă circulație în străinătate, pe durata existenței unei astfel de măsuri sau dacă în ultimii 5 ani
solicitantul a fost:
a) condamnat, pentru fapte săvârșite cu intenție;
b) expulzat sau returnat din țările cu care România a încheiat acorduri în acest sens.
Articolul 41^9
(1) În situația în care dosarul este incomplet ori soluționarea acestuia necesită aplicarea unei alte
proceduri, precum și în situația prevăzută la art. 41^8, serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care a primit cererea privind
schimbarea numelui de familie și/sau prenumelui comunică în scris motivele pentru care cererea nu
poate fi admisă.
(2) Dacă cererea este motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 41^1 alin. (2) și (3), serviciul
public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale
întocmește un referat, semnat de șeful serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/
ofițerul de stare civilă, care cuprinde date referitoare la statutul civil al persoanei, proveniența numelui
actual și a celui solicitat, rezultatul verificărilor efectuate în Registrul național de evidență a persoanelor,
precum și propuneri asupra oportunității aprobării sau respingerii cererii.
(3) În cazul în care solicitantul are statut de apatrid, serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale solicită verificări în evidențele
Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române, denumit în continuare CCPI.
(4) În situația prevăzută la alin. (3), CCPI verifică în evidențele proprii dacă există informații cu privire la
faptul că solicitantul face obiectul vreunei investigații de natura celor aflate în competențele sale. În
cazul în care solicitantul face obiectul unei astfel de investigații, CCPI informează, utilizând canalele
corespunzătoare, autoritatea străină competentă cu privire la conținutul cererii solicitantului.
(5) CCPI informează în scris serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz,
primăria unității administrativ-teritoriale cu privire la faptul că au fost realizate verificările necesare, fără
a comunica și rezultatul acestora, cu excepția existenței unei informații referitoare la una dintre
situațiile prevăzute la art. 41^8.
(6) Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăria unității
administrativ-teritoriale nu va soluționa cererea în lipsa confirmării verificării prevăzute la alin. (5).
Articolul 41^10
(1) Orice persoană interesată poate face opoziție la cererea de schimbare a numelui, cu excepția
situației în care cererea de schimbare a numelui este exceptată de la publicare, în termen de 30 de zile
de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a.
(2) Opoziția se face în scris, motivat, și se depune la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază de
competență teritorială își are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale
administrativă.
Articolul 41^11
Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele prevăzute la art. 41^3 alin. (2), referatul
prevăzut la art. 41^9 alin. (2) și rezultatul verificărilor prevăzute la art. 41^9 alin. (5) și, dacă este cazul,
cu opozițiile, se trimite spre soluționare serviciului public comunitar județean de evidență a
persoanelor/D.G.E.P.M.B.
Articolul 41^12
(1) Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt
îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a
opozițiilor făcute, propune, motivat, președintelui consiliului județean, respectiv primarului general al
municipiului București, emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a
numelui.
(2) Dispoziția prevăzută la alin. (1) se emite în termen de 30 de zile de la primirea documentelor
prevăzute la art. 41^11.
(la 29-08-2022, Alineatul (2) din Articolul 41^12 , Capitolul II^1 a fost modificat de Punctul 26, Articolul I
)
(3) Dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui se emite în cinci exemplare, iar dispoziția de
respingere a cererii de schimbare a numelui se emite în două exemplare.
(la 29-08-2022, Articolul 41^12 din Capitolul II^1 a fost completat de Punctul 27, Articolul I din
(4) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), dispoziția de schimbare a numelui în format fizic se
tipărește într-un exemplar de pe cea electronică emisă la dosarul de schimbare a numelui și se
înmânează solicitantului.
(5) La cererea solicitantului se poate elibera dispoziție electronică de schimbare a numelui.
Articolul 41^13
(1) Două exemplare ale dispoziției de admitere a cererii de schimbare a numelui se trimit serviciului
public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei la care a fost înregistrată cererea, care are
obligația să informeze, de îndată, în scris, solicitantul.
(2) Dispoziția de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului. De
la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziția de schimbare a numelui.
(3) Dacă în termen de 90 de zile de la data transmiterii informării potrivit alin. (1) solicitantul nu se
prezintă la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei pentru a i se
înmâna dispoziția, în original, aceasta se restituie emitentului, care o clasează la dosarul de schimbare
de nume.
(4) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), dispoziția nu mai produce efecte.
Articolul 41^14
Dovada schimbării numelui se face cu dispoziția de admitere a schimbării numelui și cu noul certificat de
stare civilă eliberat de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie pe baza
dispoziției de admitere a schimbării numelui.
Articolul 41^15
(1) Dispoziția de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunică solicitantului de către serviciul
public comunitar județean de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., în termen de 10 zile de la emitere.
(2) Dispoziția de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi contestată în condițiile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 41^16
Persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o nouă cerere dacă în
susținerea acesteia au intervenit motive noi. Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca
urmare a admiterii unei opoziții, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită același nume,
numai după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opoziției.
Articolul 41^17
(1) Persoana al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă române
tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin mențiune
pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, tradus sau cu ortografia limbii materne, la
rubricile care îl privesc pe titular și/sau la cele privind părinții.
(2) Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la serviciul public comunitar
local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul
de stare civilă și se aprobă/se respinge de către primar.
(3) Cererea se poate depune de persoana prevăzută la alin. (1) și la primăria din localitatea de domiciliu,
care o va trimite spre soluționare serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei
unității administrativ-teritoriale competent/ă și va comunica solicitantului modul de soluționare.
(4) Efectele aprobării cererii se extind asupra copiilor minori ai persoanelor în cauză, iar când soții au
nume de familie comun, efectele se extind și asupra celuilalt soț dacă acesta din urmă își dă
consimțământul, în ambele situații. Când soții au nume de familie diferite și nu se înțeleg în ceea ce
privește extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, decide instanța de tutelă.
(5) Mențiunile făcute în temeiul acestui articol se comunică în termen de 10 zile structurilor de evidență
a persoanelor din cadrul serviciilor publice locale la care este arondată unitatea administrativ-teritorială
care are în păstrare actele de stare civilă pe marginea cărora acestea au fost înscrise.
(6) Dispozițiile art. 41^15 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 41^18
În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a fost
vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita, pe cale judecătorească, în
condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,
anularea dispoziției de schimbare a numelui. Acțiunea în justiție poate fi introdusă în termen de 6 luni
de la data la care a luat cunoștință de schimbarea numelui și numai dacă persoana care o depune face
dovada că, din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut formula opoziția prevăzută la art. 41^10.
Articolul 42
Abrogat.
(la 02-05-2022, Articolul 42 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 53, Articolul I din
Capitolul III Înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă
Articolul 43
În actele de naștere și, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu mențiuni cu
privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:
a) stabilirea filiației prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească definitivă și încuviințarea purtării
numelui;
(la 02-05-2022, Litera a) din Articolul 43 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 54, Articolul I din
b) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității;
c) căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
d) adopție, desfacerea, încetarea sau anularea adopției;
e) pierderea sau dobândirea cetățeniei române;
f) schimbarea numelui;
g) deces;
h) rectificare, modificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a mențiunilor înscrise pe
ele;
(la 02-05-2022, Litera h) din Articolul 43 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 54, Articolul I din
i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
(la 02-05-2022, Litera i) din Articolul 43 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 54, Articolul I din
i^1) instituirea, prelungirea, înlocuirea sau încetarea consilierii judiciare ori a tutelei speciale;
(la 18-08-2022, Articolul 43 din Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul 10, Capitolul III din
LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
j) punerea sub interdicție judecătorească;
(la 02-05-2022, Articolul 43 din Capitolul III a fost completat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 105
Notă
Conform articolului 22, Capitolul IV din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 500 din 20 mai 2022, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei
legi, referirile la măsura punerii sub interdicție judecătorească, respectiv la persoana pusă sub interdicție
judecătorească se consideră a fi făcute la măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, respectiv la
persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială.
j^1) ridicarea interdicției judecătorești;
(la 29-08-2022, Articolul 43 din Capitolul III a fost completat de Punctul 28, Articolul I din ORDONANȚA
nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
k) ortografierea sau traducerea numelui.
Articolul 44
(1) Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu privire la nume ori
ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul
matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se depun personal sau prin
împuternicit cu procură specială la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria
unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze
mențiunea; modificările se înscriu de ofițerul de stare civilă prin mențiune pe actele de stare civilă, cu
aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului
D.G.E.P.M.B.
(la 29-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 44 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din
(1^1) În situațiile prevăzute la alin. (1), ofițerul de stare civilă transmite mențiunile corespunzătoare la
actele de stare civilă ale titularului actului, respectiv la actul de naștere al soțului/soției acestuia și la
actele de naștere ale copiilor minori, iar la actele de stare civilă ale copiilor majori numai la cererea
acestora.
(1^2) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în
statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în
străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine
competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local
de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe
marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar
județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public
comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin
împuternicit cu procură specială.
(2) Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau
oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau
cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu
privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se
înscriu prin mențiune pe actele de stare civilă de către D.E.P.A.B.D.
(la 29-08-2022, Alineatul (2) din Articolul 44 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute,
potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului
serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.E.P.A.B.D.
(4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor
intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură
specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
(la 02-05-2022, Articolul 44 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 105
Articolul 45
Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), comunicările privind faptele de stare civilă, precum și cele
referitoare la înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă se realizează în sistem informatic.
(la 29-08-2022, Articolul 45 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDONANȚA
Articolul 46
(1) Înscrierea mențiunii de stabilire a filiației pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și de deces se
face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaștere întocmit potrivit legii sau a
hotărârii judecătorești definitive.
(2) În situația în care ulterior s-a încuviințat purtarea numelui de familie al părintelui față de care s-a
stabilit filiația, mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale copiilor minori, iar în cazul copiilor majori,
numai la cererea acestora, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Articolul 47
Desfacerea, anularea sau constatarea nulității adopției, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă,
se înscrie, prin mențiune, pe actul de naștere inițial, pe cel întocmit în urma adopției și, după caz, pe
actul de căsătorie și pe actele de naștere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori,
numai la cererea acestora. Mențiunea se înscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, personal
sau prin împuternicit cu procură specială, pe baza hotărârii judecătorești definitive.
Articolul 48
Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți,
constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și
pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la
ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului
de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate,
personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Articolul 49
Mențiunea privitoare la schimbarea numelui se înscrie pe actele de stare civilă ale persoanei în cauză,
respectiv pe actul de naștere al soțului/soției acestuia și pe actele de naștere ale copiilor minori, iar pe
actele de naștere ale copiilor majori mențiunea se înscrie la cerere.
(la 29-08-2022, Articolul 49 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din ORDONANȚA
Articolul 50
Mențiunile privind acordarea sau pierderea cetățeniei române se înscriu pe actul de naștere și, dacă este
cazul, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării transmise de D.E.P.A.B.D.
Articolul 50^1
Mențiunea privitoare la măsurile de ocrotire se înscrie pe actul de naștere al persoanei în cauză.
(la 18-08-2022, Capitolul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 10, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din
17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
Articolul 51
(1) Persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) li se pot elibera certificate de stare civilă în care se înscriu
mențiunile referitoare la modificările intervenite în statutul civil, iar, la cerere, și alte mențiuni, cu
excepția celor privind adopția. Certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag și se anulează.
(2) În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorț/încetate prin decesul unuia dintre soți certificatul de
căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare.
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) se pot înscrie, la cerere, pe certificatele de stare civilă deținute de
titulari în cazul în care acestea nu sunt deteriorate; în acest caz se menționează obligatoriu data înscrierii
mențiunii, semnătura și parafa ofițerului de stare civilă.
Capitolul IV Reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă
Articolul 52
Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă:
a) registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate ori în parte;
b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe
acest act.
Articolul 53
Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:
a) întocmirea actului de naștere sau de deces a fost omisă ori refuzată, deși au fost depuse actele
necesare întocmirii acestuia;
b) întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deși a fost luat consimțământul soților de
către ofițerul de stare civilă.
Articolul 54
(1) Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoțită de
documentele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la
primăria unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul.
(la 02-05-2022, Alineatul (1) din Articolul 54 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din
(1^1) În situațiile prevăzute la art. 52 lit. b), cererea prevăzută la alin. (1) se depune la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază
se află domiciliul persoanei interesate.
(la 02-05-2022, Articolul 54 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 65, Articolul I din LEGEA nr. 105
(1^2) Cererea prevăzută la alin. (1) se soluționează în termen de 30 de zile, cu avizul conform al
serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., prin dispoziție a
primarului, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la emitere.
(1^3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererea prevăzută la alin. (1) se soluționează de
serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau de ofițerul de stare civilă din cadrul
primăriei unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul. În situațiile prevăzute la art.
52 lit. b), cererea se soluționează de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau de
ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află
domiciliul persoanei interesate. Cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a
persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură
specială.
(la 29-08-2022, Articolul 54 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 33, Articolul I din ORDONANȚA
(2) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea emitentă.
Articolul 55
Dispozițiile art. 52-54 se aplică, în mod corespunzător, persoanelor fără cetățenie, care au domiciliul în
România.
Articolul 56
În cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus, în totalitate ori
în parte, acesta se înlocuiește printr-o copie întocmită de pe registrul existent, care se certifică pentru
conformitate de către ofițerul de stare civilă.
Capitolul V Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor
Articolul 57
(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se
poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
(la 02-05-2022, Alineatul (1) din Articolul 57 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 66, Articolul I din
(2) În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se
face de către persoana interesată, de primăria unității administrativ-teritoriale, de serviciile publice
comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează
de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor
efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și/sau de primăria unității
administrativ-teritoriale ori de alte instituții abilitate, precum și a concluziilor procurorului.
(3) Soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de
cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al
Municipiului București.
(4) Hotărârea judecătorească prevăzută la alin. (1), precum și înregistrarea făcută în temeiul acesteia
sunt opozabile oricărei alte persoane, atâta timp cât printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul.
Articolul 58
(1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul
dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu
sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de
evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului
București.
(1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor de stare civilă aflate în păstrarea serviciilor județene ale
Arhivelor Naționale/serviciului municipiului București al Arhivelor Naționale.
(la 02-05-2022, Articolul 58 din Capitolul V a fost completat de Punctul 68, Articolul I din LEGEA nr. 105
(2) Cererile înregistrate la serviciile de stare civilă ale sectoarelor municipiului București se avizează în
prealabil de către șeful serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor.
(3) Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, însoțită de actele
doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria
unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu. Cererea se
soluționează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziției prevăzute la alin. (1), care se comunică
solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.
(4) Dispoziția prevăzută la alin. (1), precum și înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei
persoane până la proba contrară.
(5) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare
(atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100
alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin.
(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine
judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în
anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de
rectificare a actelor de stare civilă.
Articolul 59
Anularea, completarea și modificarea unui act de stare civilă sau ale unei mențiuni înscrise pe acesta,
dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și rectificarea unui act de stare civilă ori a
mențiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin dispoziție a primarului, se înscriu numai prin mențiune pe
actul de stare civilă corespunzător.
(la 02-05-2022, Articolul 59 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din LEGEA nr. 105
Capitolul VI Conținutul și forma actelor de stare civilă. Păstrarea registrelor de stare civilă
Articolul 60
(1) Conținutul și forma actelor de naștere, de căsătorie și de deces sunt prevăzute în anexele nr. 1A, 1B,
1C, 2A, 2B și 2C.
(2) Actele de stare civilă vor fi tipărite pe ambele fețe, cu excepția celor pentru misiunile diplomatice și
oficiile consulare de carieră ale României, care vor fi tipărite pe o singură față, în registre confecționate
din hârtie specială și compactate cu pânză.
(3) Pe actele de stare civilă se va imprima o tentă de culoare, astfel: albastră - pe cele de naștere, roz -
pe cele de căsătorie și cenușie - pe cele de deces, având la mijloc stema României.
Articolul 60^1
(1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), conținutul și forma exemplarului I al actelor de stare
civilă completate informatic sunt prevăzute în anexele nr. 1A^1, 2A^1, 1B^1, 2B^1, 1C^1 și 2C^1.
(la 29-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 60^1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din
(2) Actele de stare civilă completate informatic se tipăresc pe hârtie specială, format A4. Hârtia are la
mijloc stema României și o tentă de culoare, astfel: albastru pentru actul de naștere, roz pentru actul de
căsătorie și cenușiu pentru actul de deces.
(la 02-05-2022, Capitolul VI a fost completat de Punctul 70, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Articolul 61
(1) Numerotarea actelor se va face pe an calendaristic. Registrele de stare civilă se vizează, pentru
deschidere și închidere, de către primar și ofițerul de stare civilă.
(la 02-05-2022, Alineatul (1) din Articolul 61 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din
(2) Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local de
evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale unde s-a întocmit, iar al doilea
exemplar se înaintează serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B.
(la 02-05-2022, Alineatul (2) din Articolul 61 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din
(2^1) Al doilea exemplar se înaintează în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea controlului anual
asupra activității ofițerilor de stare civilă efectuat de către structurile de stare civilă din cadrul serviciului
public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., dacă toate filele din registru au fost
completate.
(la 02-05-2022, Articolul 61 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 105
(2^2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României trimit, prin Ministerul Afacerilor
Externe, exemplarul I al actelor din registrele de stare civilă, pe măsura completării lor, la Direcția
Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, împreună cu
documentele primare pe baza cărora s-a întocmit actul. Registrul cuprinzând exemplarul II al actelor de
stare civilă se trimite, în termen de 30 de zile de la data când toate actele din registru au fost
completate, la D.G.E.P.M.B.
(la 02-05-2022, Articolul 61 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 105
(2^3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), exemplarul I al registrelor de stare civilă se păstrează
la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-
teritoriale unde s-a întocmit, iar în cazul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale
României acestea se transmit, prin Ministerul Afacerilor Externe, la Direcția Publică de Evidență a
Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București. Registrul de stare civilă exemplarul II
se păstrează electronic, iar o copie a acestuia se predă Serviciului Municipiului București/serviciilor
județene al/ale Arhivelor Naționale, după 100 de ani de la întocmirea actelor de stare civilă.
(la 29-08-2022, Alineatul (2^3) din Articolul 61 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din
(3) Ambele exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Naționale, după trecerea a 100 de
ani de la data completării lor.
Articolul 62
(1) Serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. și serviciile publice
comunitare locale de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care au în
păstrare registre de stare civilă sunt obligate să asigure conservarea și securitatea acestora, cu
respectarea legislației arhivistice în vigoare și a normelor interne de evidență și păstrare a arhivelor.
(2) Predarea-preluarea documentelor și gestiunii de stare civilă de către ofițerii de stare civilă se face în
prezența unui reprezentant al serviciului public comunitar județean de evidență a
persoanelor/D.G.E.P.M.B.
(la 02-05-2022, Articolul 62 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 105
Capitolul VII Contravenții
Articolul 63
(1) Constituie contravenții la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în
astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:
a) deținerea fără drept a certificatului de stare civilă aparținând altei persoane;
a^1) eliberarea certificatelor de stare civilă altor persoane decât cele prevăzute la art. 10 alin. (1);
(la 28-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost completat de Punctul 74, Articolul I din
b) nedeclararea nașterii sau decesului în condițiile și în termenele prevăzute de lege;
c) neasigurarea conservării și securității registrelor și certificatelor de stare civilă, potrivit normelor

privind evidența și păstrarea acestora, sau netrimiterea la Arhivele Naționale a registrelor de stare civilă,
după trecerea termenului legal de păstrare;
d) necomunicarea la serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor ori, după caz, la
primăriile competente, de către ofițerul de stare civilă, a mențiunilor, a copiilor de pe dispozițiile de
admitere a schimbării numelui sau neînscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă;
(la 28-07-2022, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 75,
2022 )
d^1) netransmiterea celui de-al doilea exemplar al registrelor de stare civilă la serviciul public comunitar
județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în termenul prevăzut la art. 61 alin. (2^1);
e) neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor multilingve eliberate de
autoritățile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termenul prevăzut la art. 41
alin. (2) sau, după caz, alin. (10);
(la 28-07-2022, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77,
2022 )
f) omiterea declarării, în fața ofițerului de stare civilă, a unor date referitoare la starea civilă a
persoanelor sau declararea lor în mod inexact;
g) neverificarea de către ofițerul de stare civilă a realității conținutului declarației și a concordanței

acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civilă și celelalte înscrisuri prezentate;
h) comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă în alte condiții decât cele prevăzute la art. 70;
i) neeliberarea de către personalul medico-sanitar competent, în termenele legale de declarare a

nașterii și a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor fapte;
j) pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civilă;
k) oficierea de către deservenții cultelor a serviciului religios în cazul căsătoriilor sau în vederea
înhumării sau incinerării fără a li se fi prezentat certificatul de căsătorie și, respectiv, certificatul de deces
ori documentul prevăzut la art. 38 alin. (1);
(la 28-07-2022, Litera k) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77,
2022 )
l) înregistrarea unui act de stare civilă cu încălcarea competenței teritoriale prevăzute de prezenta lege;
m) efectuarea de răzuiri, ștersături în cuprinsul actelor de stare civilă;
n) netransmiterea în termenul legal a comunicărilor cu privire la înregistrarea nașterii cetățenilor români

cu domiciliul în România ori a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanelor, a actelor de
identitate ale persoanelor decedate, serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor
competente;
(la 28-07-2022, Litera n) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77,
2022 )
o) nerespectarea termenului prevăzut de lege privind sesizarea poliției despre găsirea unui copil;
p) înhumarea sau incinerarea cadavrului fără prezentarea certificatului de deces ori a documentului
prevăzut la art. 38 alin. (1);
(la 28-07-2022, Litera p) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77,
2022 )
q) nerespectarea de către ofițerul de stare civilă a dispozițiilor privind căsătoria prevăzute la art. 26-
31^1.
r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul
(la 28-07-2022, Litera r) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 79,
2022 )
s) nerespectarea dispozițiilor privind predarea-preluarea documentelor și gestiunii de stare civilă de

către ofițerii de stare civilă, prevăzute la art. 62 alin. (2).
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(la 28-07-2022, Alineatul (2) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 81, Articolul I din
(3) Prin derogare de la dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale la regimul actelor de stare civilă se
prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.
(la 28-07-2022, Articolul 63 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 82, Articolul I din LEGEA nr. 105
Articolul 64
(1) Contravențiile prevăzute la art. 63 alin. (1) lit. a), b), e), f), i), j), k), o), p) și r) se constată și se
sancționează de către ofițerii de stare civilă, cu excepția celor prevăzuți la art. 3 alin. (3); contravențiile
prevăzute la literele a), b), o) și p) se constată și se sancționează și de către ofițeri sau agenți de poliție
din cadrul Poliției Române.
(2) Contravențiile prevăzute la art. 63 alin. (1)lit. a^1), c), d), d^1), g), h), l), m), n), q) și s) se constată și
se sancționează de către funcționarii cu atribuții de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare
județene de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., desemnați prin dispoziție a șefului serviciului public
comunitar județean de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., precum și de specialiștii din cadrul
D.E.P.A.B.D. anume desemnați prin dispoziția directorului D.E.P.A.B.D.
(la 28-07-2022, Articolul 64 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din LEGEA nr. 105
Articolul 65
Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul VIII Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 66
(1) La întocmirea actului de naștere, precum și a celorlalte acte de stare civilă, numele de familie și
prenumele titularului se scriu în limba maternă, folosindu-se alfabetul latin extins.
(2) Numele de familie sau prenumele formate din două sau mai multe cuvinte se scriu cu cratimă.
(3) În situația transcrierii certificatelor/extraselor de naștere, dacă sunt incidente dispozițiile art. 2.576
alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, numele de
familie și/sau prenumele se pot prelua așa cum rezultă din certificatul/extrasul de stare civilă eliberat de
autoritățile străine.
(la 02-05-2022, Articolul 66 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 84, Articolul I din LEGEA nr. 105
Articolul 67
Abrogat.
(la 02-05-2022, Articolul 67 din Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 85, Articolul I din LEGEA nr. 105
Articolul 68
Certificatele ori, după caz, hotărârile judecătorești de adopție, despărțenie și deciziile de înfiere și de
schimbare a numelui, eliberate potrivit legilor anterioare, extrasele de pe actele de stare civilă ce au fost
eliberate de autoritățile militare în baza legii, precum și deciziile emise în baza Decretului nr. 432/1949
pot servi drept temei, la cererea celui îndreptățit, pentru întocmirea actului ori pentru înscrierea
mențiunilor pe actele de stare civilă, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor.
Articolul 68^1
Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice, rezultate din activitățile specifice stării civile, sunt
prelucrate în condițiile de securitate stabilite de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European
și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și de legislația națională aplicabilă
domeniului protecției datelor, atât de către entitățile cu atribuții în domeniul stării civile, cât și de către
beneficiarii legali ai acestor date.
(la 29-08-2022, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 36, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24
august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
Articolul 69
(1) La cererea scrisă a D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare județene/locale de evidență a

persoanelor, a Direcției Generale de Pașapoarte, a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și
evidența pașapoartelor simple, a oficiilor de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-
teritoriale unde nu funcționează serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, a instanțelor
judecătorești, a parchetelor sau a poliției, instituțiile deținătoare transmit extrase pentru uz oficial,
însoțite, după caz, de copii ale înscrisurilor care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă.
(2) Instituțiile cu atribuții în protecția copilului și Autoritatea Națională pentru Cetățenie pot solicita
instituțiilor deținătoare, în situații justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă.
(3) În cazuri punctuale, temeinic justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă se
eliberează la cererea notarilor publici, camerei notarilor publici, Uniunii Naționale a Notarilor Publici din
România și executorilor judecătorești.
(4) Abrogat.
(la 29-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 69 , Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 37, Articolul I din
(5) Dispozițiile alin. (1) - (4) sunt aplicabile și în cazul solicitărilor adresate serviciilor județene ale
Arhivelor Naționale/serviciului municipiului București al Arhivelor Naționale pentru actele aflate în
păstrarea acestora.
(6) La cererea scrisă a Ministerului Afacerilor Externe, adresată prin intermediul D.E.P.A.B.D., Direcția de
Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului București transmite copii ale tuturor înscrisurilor care au stat la
baza întocmirii actelor de stare civilă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale
României.
Articolul 70
Comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă se poate face, în cazuri temeinic justificate, la
cererea autorităților și instituțiilor publice, altele decât cele cu atribuții legale în materie, cu aprobarea
primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectoarelor municipiului București ori, după caz, a
șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B. care
are în păstrare actul, precum și a directorului D.E.P.A.B.D.
(la 29-08-2022, Articolul 70 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din ORDONANȚA
Articolul 71
Ministerul Sănătății, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor, va stabili, potrivit legii, conținutul
și forma certificatelor medicale de constatare a nașterii, a decesului, precum și a celor privind starea
sănătății viitorilor soți și va asigura tipărirea acestora.
Articolul 72
(1) Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor, primăriile și misiunile diplomatice și
oficiile consulare de carieră ale României, prin ofițerii de stare civilă, întocmesc buletine statistice de
naștere, de căsătorie, de divorț și de deces.
(la 02-05-2022, Alineatul (1) din Articolul 72 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 88, Articolul I din
(2) Institutul Național de Statistică, cu avizul Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului

Sănătății, stabilește conținutul și forma buletinelor statistice de naștere, de căsătorie și de deces, iar cu
avizul Ministerului Justiției, ale buletinelor statistice de divorț; asigură tipărirea lor și emite norme
referitoare la modul de completare și transmitere a acestora.
(3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), datele aferente buletinelor statistice de naștere, de
căsătorie, de divorț și de deces întocmite de ofițerii de stare civilă se transmit Institutului Național de
Statistică în format electronic.
Articolul 73
(1) D.E.P.A.B.D. îndrumă și controlează, în condițiile legii, activitatea din domeniul stării civile la serviciile
publice comunitare județene/locale de evidență a persoanelor și a structurilor de stare civilă din cadrul
primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează servicii publice comunitare locale de
evidență a persoanelor.
(2) Serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. organizează

îndrumarea și controlul metodologic al activității de stare civilă desfășurate de serviciile publice
comunitare locale de evidență a persoanelor și primăriile din cadrul unităților administrativ-teritoriale
unde nu funcționează servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor de pe raza județului,
respectiv a municipiului București și dispun măsuri privind conservarea și securitatea documentelor de
stare civilă.
(3) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), confecționarea actelor de stare civilă, a certificatelor de
stare civilă și a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum și a certificatelor de divorț
eliberate de ofițerul de stare civilă se realizează, centralizat, de către Imprimeria Națională, la solicitarea
D.E.P.A.B.D.
Articolul 74
(1) D.E.P.A.B.D. asigură cerneala specială pentru completarea actelor de stare civilă, confecționarea
registrelor, a certificatelor de stare civilă și a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă și
distribuirea, contra cost, a acestora serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor și
a municipiului București, precum și Ministerului Afacerilor Externe. Celelalte imprimate auxiliare vor fi
tipărite prin grija primăriilor unităților administrativ-teritoriale.
(2) Serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv D.G.E.P.M.B. asigură
distribuirea, contra cost, către serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor/primăriile
unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează aceste servicii de pe raza județului, respectiv a
municipiului București a registrelor și a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor
de stare civilă și a cernelii speciale.
Articolul 75
Dispozițiile prezentei legi, referitoare la întocmirea actelor de stare civilă, eliberarea certificatelor,
înscrierea și comunicarea mențiunilor, în raporturile cu alte state, sunt aplicabile în măsura în care nu se
prevede altfel prin acorduri, tratate și convenții la care România este parte.
Articolul 76
(1) Anexele nr. 1A, 1A^1, 2A, 2A^1, 1B, 1B^1, 2B, 2B^1, 1C, 1C^1, 2C și 2C^1 fac parte integrantă din
prezenta lege.
(2) Registrele de stare civilă aflate în uz, precum și cele aflate în stoc vor fi folosite până la epuizare.
(la 21-01-2018, Articolul 76 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 12, Punctul 3, Articolul I din
Articolul 77
(1) Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 278/1960 cu privire la actele de
stare civilă, H.C.M. nr. 1.090/1960 privind aprobarea modelelor registrelor de stare civilă, H.C.M. nr.
2.290/1969 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la regimul actelor de stare civilă, modificată
prin Hotărârea Guvernului nr. 616/1993, precum și orice alte dispoziții contrare.
Anexa nr. 1A
*) Anexa nr. 1A este reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 1A a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 1A^1
*) Anexa nr. 1A^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Anexa nr. 2A
*) Anexa nr. 2A reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 2A a fost modificată de Punctul 95, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 2A^1
*) Anexa nr. 2A^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Anexa nr. 1B
*) Anexa nr. 1B este reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 1B a fost modificată de Punctul 97, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 1B^1
*) Anexa nr. 1B^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Anexa nr. 2B
*) Anexa nr. 2B este reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 2B a fost modificată de Punctul 99, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 2B^1
*) Anexa nr. 2B^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Anexa nr. 1C
*) Anexa nr. 1C este reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 1C a fost modificată de Punctul 101, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 1C^1
*) Anexa nr. 1C^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Anexa nr. 2C
*) Anexa nr. 2C este reprodusă în facsimil.
(la 02-05-2022, Anexa nr. 2C a fost modificată de Punctul 103, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie
Anexa nr. 2C^1
*) Anexa nr. 2C^1 este reprodusă în facsimil.
(față)
(verso)
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 201/2009 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă și prevederile art. II și IV din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 80/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare
civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2012, care nu sunt încorporate în forma
republicată a Legii nr. 119/1996 și ca imprimate și formulare auxiliare folosite în domeniul starii civile se
aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:
– art. III din Legea nr. 201/2009:
Articolul III
Asigurarea suportului tehnic necesar actualizării, prin mijloace informatice, a Registrului național de
evidență a persoanelor cu datele conținute de certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate
cetățenilor români de autoritățile străine care au fost înscrise/transcrise în registrele de stare civilă
române se realizează eșalonat, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:
a) la nivelul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor, în termen de 2 ani;
b) la nivelul primăriilor din unitățile administrativ-teritoriale în care nu funcționează servicii publice

comunitare locale de evidență a persoanelor, în termen de 3 ani.
– art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2011:

Articolul II
Odată cu asigurarea suportului tehnic necesar informatizării activității de stare civilă vor fi furnizate
servicii electronice privind informații și documente cetățenilor ale căror acte și fapte de stare civilă au
fost înregistrate în România.
...............................................................................................
Art. IV. - Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată.
Notă
Reproducem mai jos prevederile articolelor III-VI din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022:
Articolul III
Cererile în domeniul stării civile aflate pe rolul instanțelor sau depuse la serviciile publice comunitare
locale de evidență a persoanelor/primăriile competente, până la data intrării în vigoare a prezentei legi,
se soluționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data depunerii acestora.
Articolul IV
(1) Dispozițiile prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(2) Dispozițiile prevăzute la art. I pct. 74-83 din prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
Articolul V
Ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 10 alin. (8) din Legea nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat
prin prezenta lege, se adoptă în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul VI
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica și/sau completa
conform prevederilor prezentei legi Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei
cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, cu modificările și completările
ulterioare.
Notă
Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 840 din 26
august 2022, prevede:
Articolul II
Cererile în domeniul stării civile aflate pe rolul instanțelor sau depuse la serviciile publice comunitare
locale de evidență a persoanelor/primăriile competente și nesoluționate până la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe se soluționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data depunerii acestora.
=====================================================================================
LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995 (*republicată*)
notarilor publici și a activității notariale
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 19 martie 2018
*) Republicată în temeiul art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, astfel cum
a fost introdus prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016
pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte
normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, iar ulterior a mai fost modificată prin Legea nr. 206/2016
pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare
pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană,
precum și pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 9 noiembrie 2016.
Articolul 1
Activitatea notarială asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau
comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.
Articolul 2
Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale și consultații juridice notariale, în
condițiile prezentei legi.
Articolul 3
(1) Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public și are statutul unei funcții
autonome.
(1^1) Dispozițiile legale privind procedurile de insolvență nu sunt aplicabile notarilor publici.
(la 17-07-2022, Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Articolul IV din LEGEA nr. 216 din 14 iulie
2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 14 iulie 2022 )
(2) Pe teritoriul României funcția de notar public se organizează și se exercită numai în condițiile
prezentei legi, în cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare
Uniunea, și al Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere.
(3) Funcția de notar public se exercită numai de către notarii publici membri ai Uniunii, organizați în
cadrul Camerelor.
(4) În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, notarul public este protejat de lege.
(5) Constituirea și funcționarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decât Uniunea
și Camerele, sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare a oricăror altor forme de organizare
sunt nule de drept.
Articolul 4
(1) Notarul public își exercită funcția într-un birou notarial. Formele de exercitare a funcției de notar
public sunt:
a) birou individual;
b) societate profesională.
(2) În cadrul biroului individual își exercită funcția un notar public, angajați cu studii superioare și
personal auxiliar.
(3) Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulți notari publici asociați. În cadrul societății
profesionale, notarii publici asociați pot angaja personal cu studii superioare și personal auxiliar.
(4) Notarii publici asociați într-o societate profesională își exercită personal funcția și răspund individual
pentru activitatea lor.
(5) Notarul public nu își poate exercita funcția, în același timp, în mai multe forme de exercitare a
acesteia.
Articolul 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, după cum
urmează:
a) în cazul biroului individual - sintagma „birou individual notarial“ urmată fie de numele notarului public
titular, fie de denumirea biroului, în cazul în care notarul public și-a ales o denumire;
b) în cazul societății profesionale - sintagma „societate profesională notarială“ urmată fie de numele
notarilor publici asociați, fie de denumirea societății profesionale, în cazul în care notarii publici asociați
și-au ales o denumire.
(2) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe însemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale
societăților profesionale, în condițiile stabilite de statutul profesiei.
(3) Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumirea societății profesionale să
rămână nemodificată, în cazul decesului sau al ieșirii din asociere a unuia dintre asociați.
Articolul 6
(1) Notarul public este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre
formele de exercitare a funcției prevăzute de lege.
(2) Cu respectarea prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei, o formă de exercitare a funcției
de notar public se poate transforma în alta fără a intra în lichidare.
Articolul 7
Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are
forța probantă și, după caz, forța executorie prevăzute de lege.
Articolul 8
Actele notariale pot fi efectuate și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și
de alte instituții, în condițiile și limitele prevăzute de lege.
Articolul 9
(1) Notarii publici și instituțiile prevăzute la art. 8 care desfășoară activitate notarială au obligația să
verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare
legii și bunelor moravuri, să ceară și să dea lămuriri părților asupra conținutului acestor acte spre a se
convinge că le-au înțeles sensul și le-au acceptat efectele.
(2) În cazul în care actul solicitat este contrar legii și bunelor moravuri, notarul public va refuza
întocmirea lui.
Articolul 10
Activitatea notarială se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de
naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere
sau de origine socială.
Articolul 11
(1) Notarul public își desfășoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcționează. Pentru
îndeplinirea obligațiilor profesionale, notarul public se poate deplasa și în afara sediului biroului notarial,
în limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară activitatea.
(2) În cazul în care în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri de notari publici,
competența teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții.
Competența teritorială a notarilor publici numiți în municipiul București se întinde pe tot cuprinsul
circumscripției Tribunalului București.
Capitolul II Competența notarilor publici
Articolul 12
Notarul public îndeplinește următoarele acte și proceduri notariale:
a) redactarea înscrisurilor cu conținut juridic, la solicitarea părților;
b) autentificarea înscrisurilor;
c) procedura succesorală notarială;
d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
e) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum și a sigiliilor;
f) darea de dată certă înscrisurilor;
g) primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor și a documentelor prezentate de părți, precum și a

sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în
limita spațiului și utilităților de care dispune biroul notarial;
h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin și al cecurilor;
i) legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
j) efectuarea și legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit;
l) activități fiduciare, în condițiile legii;
m) numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
n) înregistrarea și păstrarea, în condițiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
o) certificarea etapelor procedurale ale licitațiilor și/sau ale rezultatelor acestora;

p) procedura divorțului, în condițiile legii;
q) emiterea certificatului european de moștenitor;
r) lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moștenitorilor;
s) emiterea titlurilor executorii notariale;
s^1) procedura numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice;
(la 18-08-2022, Articolul 12 din Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul 9, Capitolul III din
ș) orice alte operațiuni prevăzute de lege.
Articolul 13
Notarii publici pot da și alte consultații juridice în materie notarială decât cele privind conținutul actelor
pe care le îndeplinesc și pot participa, în calitate de specialiști desemnați de părți, la pregătirea și
întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
Articolul 14
Notarul public poate desfășura, în condițiile legii, activități de agent al Arhivei Electronice de Garanții
Reale Mobiliare, precum și alte activități decât cele prevăzute de prezenta lege, date în competența sa.
Articolul 15
În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, notarul public are competență generală, cu excepțiile prevăzute în
situațiile următoare:
a) procedura succesorală notarială este de competența notarului public din biroul notarial situat în
circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu;
b) în cazul moștenirilor succesive, moștenitorii pot alege competența oricăruia dintre notarii publici care
își desfășoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate profesională din circumscripția
teritorială a judecătoriei în care și-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din
urmă;
c) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin și al cecurilor se fac de notarul public din
circumscripția teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
d) eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau completarea

omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află originalul actelor notariale;
e) procedura divorțului este de competența notarului public cu sediul biroului în circumscripția

judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuință comună a
soților;
f) procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidență a
procedurilor succesorale al Camerelor și în registrele naționale notariale ale Uniunii se îndeplinește de
notarul public competent, în condițiile legii, să efectueze procedura succesorală;
f^1) procedura numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice este de competența notarului
public din biroul notarial situat în circumscripția judecătoriei în care majorul are domiciliul sau reședința;
(la 18-08-2022, Articolul 15 din Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul 9, Capitolul III din
g) orice alte situații prevăzute de lege.
Articolul 16
(1) Conflictele de competență între notarii publici din circumscripția aceleiași curți de apel se
soluționează de către Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a părții interesate.
(2) Conflictele de competență dintre notarii publici din circumscripția unor curți de apel diferite se
soluționează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi
contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție își desfășoară
activitatea notarul public cel din urmă sesizat. Hotărârea judecătoriei este definitivă.
Articolul 17
Secretarii consiliilor locale ale comunelor și orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici
îndeplinesc, la cererea părților, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepția înscrisurilor sub
semnătură privată.
Articolul 18
(1) Activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României se desfășoară pe baza
legii române și a înțelegerilor internaționale la care România este parte, precum și potrivit uzanțelor
internaționale.
(2) La cererea persoanelor fizice având cetățenia română, precum și a persoanelor juridice române,
misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) redactarea de înscrisuri, la solicitarea părților, în vederea îndeplinirii uneia dintre procedurile

notariale prevăzute de lege în competența misiunilor diplomatice și oficiilor consulare;
b) autentificarea înscrisurilor, cu excepția actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de
proprietate și a actelor privind alegerea, modificarea și lichidarea regimului matrimonial;
c) legalizarea sigiliilor și a semnăturilor;

d) darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părți;
e) certificarea unor fapte;
f) legalizarea de copii de pe înscrisuri;
g) efectuarea și legalizarea traducerilor;
h) primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor prezentate de părți;
i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Misiunile diplomatice și oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii căsătoriei și
procedura succesorală.
(4) Activitățile notariale prevăzute la alin. (2), care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite
de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și la cererea persoanelor fizice sau
juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale
nu se opun.
(5) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum și la
bordul navelor și aeronavelor sub pavilion românesc care se află staționate în raza de activitate a acestor
organe, precum și la domiciliul cetățeanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut în
convențiile internaționale la care România și statul de reședință sunt părți sau legea locală nu se opune.
Capitolul III Organizarea activității notarilor publici
Secţiunea 1 Organizarea, funcționarea și evidența biroului individual notarial și a societății profesionale

notariale
Articolul 19
(1) Activitatea notarilor publici se desfășoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcționa unul sau
mai mulți notari publici asociați în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului Colegiului
director al Camerei, angajați cu studii superioare și personal auxiliar.
(2) Prin asociere, notarul public nu își pierde dreptul la birou notarial individual.
(3) Asocierea și încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripția aceleiași
judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află
judecătoria în circumscripția căreia au sediul notarii publici. Asocierea și încetarea asocierii notarilor
publici care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași judecătorii se dispun prin ordin al ministrului
justiției. Condițiile și procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici, se
stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi*).
Notă
*) A se vedea Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013 privind aprobarea Regulamentului de aplicare
a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 479 din 1 august 2013, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Asocierea, respectiv încetarea asocierii, produce efecte de la data înregistrării acesteia în Registrul
național de evidență a notarilor publici, denumit în continuare RNENP, ținut de Uniune. Certificatul de
înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiției.
Articolul 20
(1) Notarul public își poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin
concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel național, pe posturile destinate
schimbărilor de sedii.
(2) Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota minimă
de promovare este 7,00.
(3) Ocuparea posturilor de către candidații admiși se face potrivit opțiunii exprimate în cererea de
înscriere la concurs, în ordinea mediilor obținute și în limita posturilor prevăzute în ordinul de
actualizare menționat la art. 21 alin. (3) lit. d).
(4) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă
localitate se poate realiza prin încetarea calității notarului public titular și preluarea postului acestuia, la
cerere, de către notarul public asociat.
(5) În cazul în care în societatea profesională funcționează mai mult de 2 notari publici asociați, care nu
sunt numiți în localitatea respectivă, locul vacantat în condițiile alin. (4) se ocupă de notarul public
nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular, dintre notarii asociați. În cazul în
care nu este nominalizat unul dintre notarii asociați, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat în
(6) La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor ține
seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât și de locurile devenite vacante ca urmare a
încetării calității unor notari publici.
(7) Notarul public își poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în altă localitate, cu
respectarea dispozițiilor art. 19 alin. (1)-(3).
(8) Componența comisiilor pentru organizarea și desfășurarea concursului de schimbare de sedii se

stabilește potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii. Din comisia de examinare și din
comisia de soluționare a contestațiilor face parte și câte un reprezentant al Ministerului Justiției.
(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiției.
(10) Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune prin ordin al
ministrului justiției sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.
(11) Procedura privind organizarea și desfășurarea concursului de schimbare de sediu se stabilește prin
regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.
Secţiunea a 2-a Actualizarea numărului de notari publici
Articolul 21
(1) La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripția unei judecătorii
să își exercite funcția cel puțin 2 notari publici.
(2) Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către ministrul justiției.
Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3) Ministrul justiției va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor Consiliului
Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se
actualizează, astfel:
a) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
b) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c) posturi destinate persoanelor care au cel puțin 6 ani vechime în funcții de specialitate juridică și care
vor promova concursul de dobândire a calității de notar public;
d) posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
(4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ține seama de:
a) propunerile Camerelor;
b) numărul notarilor publici în funcție;
c) numărul notarilor stagiari care urmează să susțină examenul de definitivat;
d) cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție care urmează să fie numiți notar public cu
scutire de examen;
e) cerințele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
f) volumul și tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
g) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localități.
(5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute la alin. (4)
lit. b)-g).
Secţiunea a 3-a Dobândirea calității de notar public
Articolul 22
(1) Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:
a) este cetățean român, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetățean al unui stat
aparținând Spațiului Economic European sau cetățean al Confederației Elvețiene și are domiciliul sau
reședința în România;
b) are capacitate deplină de exercițiu;
c) este licențiat în drept;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de serviciu sau în legătură
cu serviciul ori a săvârșirii cu intenție a unei alte infracțiuni;
e) se bucură de o bună reputație, constatată în condițiile stabilite prin statut;
f) cunoaște limba română;
g) este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției;
h) a deținut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român și a promovat
examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puțin 6 ani o funcție de specialitate juridică și a
promovat concursul de admitere în funcția de notar public.
(2) Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. g) se face în baza unui certificat medical și a unui
aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care
Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.
Articolul 23
În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligația îndeplinirii condiției prevăzute la art. 22 alin. (1) lit.
g), dispozițiile art. 22 alin. (2) sunt aplicabile.
Articolul 24
(1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute la
art. 22 alin. (1) lit. a)-g) și să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar,
organizat de Institutul Notarial Român.
(2) Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-o zi lucrătoare,
la o dată stabilită de președintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calității de notar
stagiar.
(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic,
din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00. Candidații declarați
admiși vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul Uniunii pentru Camera la care șiau
depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un candidat poate depune cererea de înscriere la
examen sau concurs la o singură Cameră.
(4) Locurile destinate dobândirii calității de notar stagiar se aprobă de către Consiliul Uniunii, după
consultarea Colegiilor directoare.
Articolul 25
(1) După promovarea examenului sau concursului prevăzut la art. 24, notarul stagiar urmează timp de 2
ani cursurile de pregătire teoretică și practică organizate de Institutul Notarial Român.
(2) Pe perioada desfășurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire stabilite de către
Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregătire atrage
încetarea calității de notar stagiar. Structura pregătirii și condițiile aplicării sancțiunii prevăzute în
prezentul alineat, precum și procedura desfășurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de
către Consiliul Uniunii.
(3) Pregătirea teoretică se desfășoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial
Român. Pregătirea practică se desfășoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către Colegiul
director al Camerei în care notarul stagiar a susținut examenul sau concursul de dobândire a calității de
notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
(4) Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel puțin 6
ani în această calitate și care se bucură de o bună reputație profesională.
(5) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe și să promoveze examenul
de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR.
(6) Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic și una cu
caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puțin de
nota 5,00 la fiecare probă.
(7) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două
sesiuni ale examenului de definitivat.
(8) Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii membri: un
membru al Consiliului Uniunii, care este și președintele comisiei, un reprezentant al Ministerului
Justiției, un membru al corpului didactic din învățământul superior de specialitate și 2 notari publici cu
prestigiu profesional, desemnați în condițiile regulamentului de organizare și desfășurare a concursului.
(9) În funcție de numărul candidaților, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea
numărului comisiilor de examinare cu componența celei prevăzute la alin. (8), cu excepția președintelui,
care este unic.
(10) Dispozițiile alin. (8) și (9) se aplică în mod corespunzător și pentru constituirea comisiei de
soluționare a contestațiilor.
(11) Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea
președintelui comisiei de examinare.
(12) Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calității de notar stagiar se susține în limba
română și se organizează de către Institutul Notarial Român, conform condițiilor și procedurii prevăzute
prin regulament aprobat de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii. Componența comisiilor
pentru organizarea și desfășurarea examenului sau, după caz, a concursului de dobândire a calității de
notar stagiar se stabilește potrivit regulamentului. Din comisia de examinare și din comisia de
soluționare a contestațiilor face parte și câte un reprezentant al Ministerului Justiției.
(13) Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calității de notar public, concursul de schimbări
de sedii, precum și examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calității de notar stagiar se
desfășoară la București.
(14) Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru

dobândirea calității de notar public se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului
Uniunii.
Articolul 26
În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidații care au promovat examenul de definitivat își
exprimă opțiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obținute pe locurile din
cadrul Camerei în care au susținut examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar și în
limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. b).
Articolul 27
După exprimarea opțiunilor de ocupare a locurilor și comunicarea acestora Ministerului Justiției de către
Consiliul Uniunii, candidații declarați admiși sunt numiți notari publici prin ordin al ministrului justiției, în
termen de 30 de zile de la comunicare.
Articolul 28
(1) Poate dobândi calitatea de notar public și persoana care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute
la art. 22 alin. (1) lit. a)-g), are cel puțin 6 ani vechime într-o funcție de specialitate juridică și
promovează concursul de admitere în funcția de notar public organizat de INR.
(2) Persoanele care doresc să dobândească calitatea de notar public, în condițiile alin. (1), trebuie să se
înscrie la Camera în circumscripția căreia doresc să își desfășoare activitatea, pentru ocuparea unui post
propus de respectiva Cameră și cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiției.
(3) INR organizează concursul de admitere la nivel național pentru persoanele înscrise din toate
Camerele, la o dată unică stabilită de președintele Uniunii, în condițiile stabilite de regulamentul de
organizare și funcționare a concursului.
(4) Comisia de examinare și Comisia pentru soluționarea contestațiilor pentru concursul de admitere se
constituie potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (8)-(10).
(5) Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic și una cu
caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu condiția ca la
fiecare probă din concurs să obțină cel puțin nota 5,00.
(6) Președintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele concursului de
admitere.
Articolul 29
Concursul de admitere în funcția de notar public pentru persoanele care au cel puțin 6 ani vechime într-
o funcție de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de câte
ori este necesar, dar cel puțin o dată la 2 ani.
Articolul 30
În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidații care au promovat concursul de admitere
își exprimă opțiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obținute pe locurile
din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs și în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare
prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c).
Articolul 31
După exprimarea opțiunilor de ocupare a locurilor și comunicarea acestora Ministerului Justiției de către
Consiliul Uniunii, candidații declarați admiși sunt numiți notari publici prin ordin al ministrului justiției, în
termen de 30 de zile de la comunicare.
Articolul 32
După numirea prin ordin al ministrului justiției, notarii publici care au obținut această calitate în
condițiile art. 28 au obligația de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfășurarea profesiei
de notar, precum și pentru organizarea activității unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o
perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
Articolul 33
(1) Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public și judecătorii de la Înalta Curte de
Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cererea de numire se
adresează ministrului justiției, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării
din funcție, din motive neimputabile.
(2) Pentru a fi avute în vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun până la
data de 31 martie a fiecărui an, la Ministerul Justiției. Solicitantul va preciza în cererea de numire
Camera în a cărei circumscripție dorește să își exercite activitatea. Cererile depuse după această dată vor
fi soluționate în anul următor. Sub sancțiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odată
cu cererea dovezile din care să rezulte că îndeplinește condițiile art. 22 alin. (1) lit. a)-g), precum și o
declarație pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, din care să rezulte că nu a revenit pe
funcția de magistrat deținută anterior sau pe o altă funcție de judecător ori procuror și nu a optat
pentru intrarea în avocatură.
(3) Ministerul Justiției va transmite Consiliului Uniunii, în 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut
la alin. (2), cererile judecătorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute mai sus.
Articolul 34
(1) În funcție de cererile comunicate de Ministerul Justiției, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru
care judecătorii și-au exprimat opțiunea să propună un număr de locuri corespunzător cu opțiunile
formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de prezenta lege
pentru actualizarea numărului de posturi.
(2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formulează propunerile de posturi
destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le supune aprobării
ministrului justiției.
(3) După emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta
Curte de Casație și Justiție, ministrul justiției va emite ordinele de numire în funcția de notar public a
solicitanților care îndeplinesc condițiile de mai sus.
(4) În cazul în care există mai mulți solicitanți pentru același post, aceștia vor fi departajați după criteriile
stabilite în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Articolul 35
După numirea prin ordin al ministrului justiției, notarii publici care au obținut această calitate în
condițiile art. 33 au obligația de a urma cursuri de pregătire practică pentru desfășurarea profesiei de
notar, precum și pentru organizarea activității unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o
perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
Secţiunea a 4-a Numirea în funcția de notar public
Articolul 36
(1) Notarul public este numit de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii, în baza cererii celui
interesat și după ce face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 22.
(2) În ordinul de numire în funcție se menționează circumscripția judecătoriei și localitatea în care este
numit notarul public.
Articolul 37
După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public își poate exercita funcția numai dacă prezintă anual
un certificat medical privind îndeplinirea condiției prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g).
Articolul 38
Exercitarea fără drept a funcției de notar public constituie infracțiune și se sancționează potrivit legii
penale.
Articolul 39
(1) După emiterea ordinului de numire în funcție în condițiile art. 36, notarul public va depune
jurământul.
(2) Jurământul va fi depus, într-un cadru solemn, de către notarul public în fața ministrului justiției și a
președintelui Uniunii sau a reprezentanților acestora.
(3) Jurământul are următorul conținut: „Jur să respect Constituția și legile țării, să-mi îndeplinesc cu
onoare și credibilitate publică, cu conștiință și fără părtinire atribuțiile cemi revin și să păstrez secretul
profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“
(4) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a notarului
public.
(5) Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă, pe conștiință și onoare.
Articolul 40
(1) Notarul public care, după numire, își va desfășura activitatea într-un birou individual notarial este
obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcție, să își înregistreze sediul
biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public va
prezenta ordinul de numire în funcție, sigiliul și specimenul de semnătură, dovada depunerii
jurământului, precum și licența de funcționare.
(2) Notarul public care după numire își va desfășura activitatea într-o societate profesională este obligat
să își obțină licența de funcționare și să își înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcție, cât și
ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la
emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta
ordinul de numire în funcție, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei,
sigiliul și specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum și licența de funcționare.
(3) Licența de funcționare constă în atestarea îndeplinirii formalităților pentru începerea și desfășurarea
activității, prevăzute prin regulament.
(4) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfășura efectiv
activitatea.
(5) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2),
urmată de emiterea ordinului ministrului justiției de suspendare a calității de notar public, întrerupe
curgerea termenului.
(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevăzute la
alin. (1) și (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiției, pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni.
(7) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) și (2) privind înregistrarea în RNENP atrage
suspendarea de drept a calității de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.
(8) Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcționare și exercitare a activității
a intervenit o modificare are obligația ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justiției
de schimbare a sediului biroului în circumscripția altei judecătorii, de încetare a suspendării calității,
respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiției ori, după caz, a deciziei Colegiului director al
Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în RNENP, în mod corespunzător,
a modificării intervenite în desfășurarea activității.
(9) Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.
(1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiției de suspendare din funcția de notar public,
întrerupe termenul.
(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al
ministrului justiției, pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni.
(11) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de
drept a notarului public din exercițiul funcției.
(12) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripția căreia a fost numit și, după
caz, Camera în care notarul public își desfășura activitatea la data încetării sau suspendării calității au
obligația înregistrării modificării intervenite în desfășurarea activității notarului public în RNENP, în
termen de două luni de la emiterea ordinului ministrului justiției de încetare sau de suspendare a
calității de notar public.
(13) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), notarul public își începe activitatea numai după înregistrarea
în RNENP. Retragerea licenței de funcționare atrage suspendarea de drept a notarului public până la
acordarea unei noi licențe de funcționare.
(14) În situațiile prevăzute la alin. (8), notarul public își începe activitatea numai după înregistrarea în
RNENP. Retragerea licenței de funcționare atrage suspendarea de drept a notarului public până la
acordarea unei noi licențe de funcționare.
(15) Procedura înregistrării în RNENP, precum și procedura acordării sau, după caz, retragerii licenței de
funcționare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Secţiunea a 5-a Încetarea și suspendarea din funcția de notar public
Articolul 41
(1) Calitatea de notar public încetează:
a) prin renunțarea scrisă la calitatea de notar public;
b) în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile legii;
c) în caz de neexercitare a funcției, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puțin 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile prezentei legi;
e) în cazul văditei incapacități profesionale, constatată în urma controlului exercitat în condițiile

prezentei legi;
f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei
pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârșirea cu intenție
a unei alte infracțiuni;
g) în cazul în care notarul public nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g);
h) în cazul constatării, în condițiile prevăzute la art. 42 alin. (3), a unei boli psihice ireversibile;
i) prin deces.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), instanța de judecată comunică de îndată compartimentului de
specialitate din cadrul Ministerului Justiției și Uniunii copia certificată a hotărârii judecătorești definitive
de condamnare.
(3) Notarul public poate fi menținut în activitate în cazul în care, pentru o infracțiune săvârșită din culpă,
s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii
sau acesta a beneficiat de amnistie ori grațiere înainte de începerea executării pedepsei și se apreciază
că fapta săvârșită nu a adus atingere prestigiului profesiei.
(4) Încetarea funcției de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiției, la
propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(5) La încetarea calității de notar public, Camera are obligația de a ridica de îndată sigiliile, registrele și
arhiva. Registrele și arhiva se vor prelua, în următoarea ordine, de către:
a) notarul public asociat;
b) un alt notar public din circumscripția aceleiași judecătorii sau, în lipsă, din circumscripția aceleiași
Camere, în cazul în care notarul public a cărui funcție a încetat își desfășura activitatea într-un birou
notarial individual;
c) Cameră, în cazul în care arhiva nu poate fi preluată de un notar public.
(6) În cazul în care Camera este împiedicată să își exercite atribuțiile prevăzute la alin. (1)-(5), aceasta
poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.
Articolul 42
(1) Notarul public este suspendat din funcție:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdicției de a-și exercita funcția, dispusă în condițiile legii sau ca măsură disciplinară;
c) în caz de nedepunere a situației statistice lunare la termenul stabilit prin hotărârea Consiliului Uniunii,
timp de două luni consecutiv;
d) pentru neachitarea integrală, în termen de două luni de la scadență, a obligațiilor bănești

profesionale, până la depunerea situațiilor statistice și/sau achitarea debitului și a penalităților aferente
acestuia;
e) în caz de incapacitate temporară de muncă;
f) în cazul concediului pentru creșterea și îngrijirea copilului, în condițiile legii;
g) în cazul în care împotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la
domiciliu, până la încetarea măsurii;
h) la cererea formulată în scris;
i) când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător, în condițiile
stabilite de regulament;
j) în cazul prevăzut la art. 40 alin. (7).
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), instanța de judecată comunică de îndată compartimentului de
specialitate din cadrul Ministerului Justiției și Uniunii copia certificată a hotărârii judecătorești definitive
prin care s-a dispus măsura arestării preventive a notarului public.
(3) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotărî
încetarea suspendării și repunerea în funcție a notarului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este
ireversibilă, propune încetarea din funcție, potrivit legii.
(4) La suspendarea din exercițiul funcției, notarului public îi revine obligația predării de îndată Camerei a
sigiliilor, registrelor și, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.
(5) Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.

(6) În cazul suspendării din funcția de notar, termenul de suspendare începe să curgă de la data
încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor și închidere a registrelor.
Articolul 43
Suspendarea și încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiției, la propunerea Biroului
executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
Articolul 44
Pentru motive justificate, Camera va desemna, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a

prezentei legi, un notar public pentru îndeplinirea atribuțiilor notarului public absent sau, după caz, a
notarului public aflat în situațiile prevăzute la art. 89.
Articolul 45
(1) Evidența notarilor publici, lucrările privind numirea în funcție, modificările intervenite în
desfășurarea activității, încetarea calității de notar public, precum și cele privind organizarea și
funcționarea profesiei se realizează, în plan teritorial, de către Camere, iar la nivel național, de către
Uniune și compartimentul de specialitate din Ministerul Justiției.
(2) Uniunea are obligația de a comunica, de îndată, Ministerului Justiției certificatele de înregistrare a
numirii în funcția de notar public, precum și a sediului biroului notarial individual sau asociat, deciziile
Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere și încetare a asocierii notarilor publici care au sediul
biroului în circumscripția aceleiași judecătorii, precum și, la cerere, orice alte acte privind organizarea și
funcționarea birourilor notarilor publici.
(3) Ordinele ministrului justiției privind numirea în funcția de notar public, modificările intervenite în
desfășurarea activității, precum și încetarea calității de notar public se comunică Uniunii, care are
obligația de a lua măsurile necesare pentru a fi comunicate de îndată Camerei, acesteia revenindu-i
obligația comunicării, sub luare de dovadă, notarului public.
Articolul 46
Până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligația să întocmească tabloul anual al
notarilor publici și să îl publice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici
se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de către Camere, se comunică Ministerului Justiției
și se postează pe pagina de internet a Uniunii.
Secţiunea a 6-a Camera Notarilor Publici
Articolul 47
(1) În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră, cu personalitate juridică.
(2) Sediul fiecărei Camere este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La nivelul
fiecărui județ din circumscripția Camerei funcționează cel puțin un sediu secundar al acesteia. Camera
are ștampilă proprie, care cuprinde cel puțin denumirea Camerei și stema României, iar în cazul sediilor
secundare se menționează și denumirea județului în care funcționează sediul secundar.
(3) Din Cameră fac parte toți notarii publici care funcționează în circumscripția acesteia.
(4) Organele de conducere ale Camerei sunt:
a) Adunarea generală a Camerei;
b) Colegiul director al Camerei;
c) președintele Colegiului director al Camerei.
(5) Colegiul director este format dintr-un președinte, care este și președintele Camerei, un
vicepreședinte, care este și vicepreședintele Camerei, și 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este
ales de Adunarea generală a Camerei, în condițiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4
ani, dintre notarii publici care funcționează în acea Cameră.
(6) Alegerea în funcțiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, în condițiile prevăzute
de statut.
(7) Președintele și membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizație al cărei cuantum este
stabilit de Adunarea generală a Camerei.
(8) În perioada în care Uniunea este autorizată ca operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale
Mobiliare, Camerele dobândesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garanții Reale
Mobiliare. În vederea exercitării acestei calități, Camerele pot depune o cerere în acest sens la
Ministerul Justiției, pentru a obține acordul de a opera în arhivă.
Articolul 48
(1) Pe lângă Camere se pot constitui și pot funcționa curți de arbitraj.
(2) Curtea de arbitraj este o instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate
juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care funcționează pe lângă Camera Notarilor
Publici și care își desfășoară activitatea în condițiile legii.
(3) Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, precum și organele de conducere ale
acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Activitatea curților de arbitraj de pe lângă Camere se desfășoară conform prevederilor Codului de
procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, Regulamentului de organizare și funcționare și
Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de
Consiliul Uniunii.
(5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor și la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al
Camerei.
(6) Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susținerii cheltuielilor legate de soluționarea litigiilor, plata
cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor și documentarea acestora, precum și orice cheltuială
necesară funcționării Curții de arbitraj.
(7) Curtea de arbitraj poate soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.
(8) Dispozițiile alin. (1)-(7) se completează cu dispozițiile referitoare la arbitrajul instituționalizat din
Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Articolul 49
Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;
b) desemnează notarul public care va elibera, în condițiile legii, certificatul european de moștenitor, în
situația în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;
c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepționale, un notar public care să asigure
funcționarea unui alt birou de notar public;
d) angajează personalul de specialitate și auxiliar, în numărul și în structura stabilite de Colegiul director

al Camerei;
e) coordonează și conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;
f) convoacă și conduce ședințele Colegiului director al Camerei și ale Adunării generale a Camerei;
g) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei;
h) aprobă, la cererea părților, transferul dosarului succesoral;
i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu
caracter intern.
Articolul 50
(1) Colegiul director al Camerei are următoarele atribuții:
a) sprijină INR în organizarea examenului pentru dobândirea calității de notar stagiar;
b) stabilește birourile notariale în care se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari;
c) urmărește pregătirea teoretică și practică a notarilor stagiari;
d) înlocuiește, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează pregătirea practică;
e) propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari publici și a numărului de

posturi destinate schimbărilor de sedii;
f) propune Consiliului Uniunii numărul de locuri destinate dobândirii calității de notar stagiar;
g) întocmește documentarea juridică și asigură consultarea și informarea curentă a notarilor publici;
h) ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei și a contribuției membrilor săi;
i) stabilește comisia de inventariere și lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare;
j) poate acorda sprijin și ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate;
k) desemnează un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei ce
urmează să efectueze mențiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate în
arhiva Camerei;
l) aprobă, la propunerea președintelui, organigrama și statul de funcții ale personalului de specialitate și

administrativ al Camerei;
m) organizează, la cererea notarului public, vânzarea la licitație a bunurilor în vederea lichidării de către
notar a pasivului succesoral, în condițiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii;
n) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și actele normative cu caracter
intern.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.
Articolul 51
Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuții:
a) alege și revocă Colegiul director al Camerei și Comisia de cenzori, în condițiile stabilite prin statut;
b) alege și revocă reprezentantul sau reprezentanții Camerei, după caz, și supleantul acestora în Consiliul
Uniunii, în condițiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevăzute de prezenta
lege;
c) alege și revocă reprezentantul Camerei în Consiliul de disciplină, în condițiile stabilite prin statut;
d) alege și propune membrul în Consiliul de administrație al Casei de răspundere civilă;
(la 27-04-2019, sintagma: Casei de Asigurări a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul V din
e) aprobă anual raportul de activitate și descărcarea de gestiune ale președintelui și Colegiului director
al Camerei;
f) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei și execuția bugetară;
g) aprobă strategia de dezvoltare și politica de investiții a Camerei;

h) stabilește indemnizațiile membrilor organelor alese;
i) aprobă regulamentele interne ale Camerei;
j) alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor și al

Uniunii, în condițiile regulamentelor proprii;
k) alege reprezentanții Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l) acordă și retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de președinte de onoare
notarilor publici care au deținut calitatea de președinte al Colegiului director al Camerei;
m) aprobă actualizarea numărului de notari publici și a numărului de posturi destinate schimbărilor de

sedii, pe care o înaintează Consiliului Uniunii;
n) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu
caracter intern.
Articolul 52
Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic
următor celui în care s-au organizat alegerile.
Secţiunea a 7-a Uniunea Națională a Notarilor Publici
Articolul 53
(1) Notarii publici din România sunt constituiți la nivel național în Uniunea Națională a Notarilor Publici,
unica organizație profesională înființată prin lege, cu personalitate juridică, de interes public, cu
patrimoniu și buget propriu.
(2) Uniunea are sediul în municipiul București și are ștampilă proprie, care cuprinde cel puțin denumirea
Uniunii și stema României.
(3) Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are următoarele funcții:
a) de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiției a strategiilor în

domeniul notarial;
b) de reglementare a activității, prin reglementări terțiare specifice, prin care se asigură, în conformitate
cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislației în domeniul notarial și realizarea cadrului juridic
subsidiar specific;
c) de reprezentare pe plan intern și internațional a notarilor publici;
d) de îndrumare, sprijin și control al notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor legale în

domeniul notarial;
e) de administrare a patrimoniului propriu.
(4) În exercitarea funcțiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autoritățile și instituțiile publice, cu
alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor obiective de
interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.
(5) Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.
(6) Modificarea și completarea Statutului Uniunii între congrese se fac de către Consiliul Uniunii, după
consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.
(7) Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d) președintele Uniunii.
(8) În organele de conducere ale Uniunii pot fi aleși notarii publici în funcție, cu o vechime efectivă în
profesie de cel puțin 8 ani la data alegerii.
(9) Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac excepție
președintele Camerei, care, potrivit art. 56, face parte de drept din Consiliul Uniunii, și vicepreședintele
Camerei sau un alt membru desemnat în acest sens, numai în situația în care îl reprezintă pe președinte.
(10) Mandatul organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor
celui în care s-au organizat alegerile.
Articolul 54
(1) Congresul este constituit din reprezentanții notarilor publici, aleși de Adunarea generală a fiecărei
Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici în funcție, la care se adaugă membrii
Consiliului Uniunii, precum și vicepreședinții Colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) În situația în care nu sunt aleși ca reprezentanți ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de
disciplină, ai Comisiei de cenzori și ai Consiliului de administrație al Casei de răspundere civilă a notarilor
publici participă fără drept de vot la lucrările Congresului.
(la 27-04-2019, sintagma: Casei de Asigurări a Notarilor Publici a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34,
Capitolul V din LEGEA nr. 71 din 22 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie
2019 )
(3) Congresul se întrunește în sesiuni ordinare și extraordinare.

(4) Congresul se întrunește în sesiune ordinară, de regulă, anual și în sesiune extraordinară, la cererea
Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puțin o treime din numărul notarilor
publici.
(5) Convocarea Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel puțin 60 de zile
înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a Camerelor și prin publicarea într-un ziar central a
datei, locului și ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data, locul de
desfășurare a Congresului și ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcție din Cameră.
(6) Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegații la Congres, de regulă, cu cel
puțin 15 zile înainte de Congres.
(7) Congresul este legal constituit în prezența a două treimi din numărul delegaților săi și adoptă hotărâri
cu majoritatea simplă a delegaților prezenți.
(8) Delegații la Congres au libertatea să își exprime votul ținând cont de strategia și interesele profesiei.
(9) Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuții:
a) adoptă, prin hotărâre, completarea sau modificarea Statutului Uniunii și a Statutului Casei de
răspundere civilă a notarilor publici, cu excepția modificărilor adoptate între congrese de către Consiliul
Uniunii, în condițiile art. 53 alin. (6);
2019 )
b) adoptă Codul deontologic al notarilor publici, completările și modificările care i se aduc în condițiile
stabilite prin statut;
c) validează, prin hotărâre, alegerea reprezentanților Camerelor și a supleanților acestora în Consiliul

Uniunii, în condițiile stabilite prin statut;
d) validează, prin hotărâre, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a președintelui și

vicepreședinților, în condițiile stabilite prin statut;
e) validează, prin hotărâre, alegerea membrilor Consiliului de disciplină, în condițiile stabilite prin statut;
f) dezbate probleme profesionale de interes general și adoptă, cu majoritate simplă, rezoluții cu privire
la problemele dezbătute;
g) aprobă raportul Consiliului Uniunii și al Comisiei de cenzori, execuția bugetară și descărcarea de

gestiune;
h) îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa prin lege, regulament sau statut.
(10) Hotărârile și rezoluțiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii
pentru notarii publici.
(11) Congresul poate delega unele dintre atribuțiile sale Consiliului Uniunii, în condițiile stabilite prin
statut.
(12) Procedura privind convocarea, organizarea și desfășurarea Congresului se stabilește prin statut.
Articolul 55
(1) În cadrul Uniunii se constituie și funcționează:
a) Institutul Notarial Român;
b) Casa de răspundere civilă a notarilor publici;
(la 27-04-2019, sintagma: Casa de Asigurări a Notarilor Publici a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34,
2019 )
c) Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d) Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;
e) Comisia de cenzori;
f) Consiliul de disciplină;
g) Corpul de control;
h) Redacția Buletinului Notarilor Publici;
i) comisiile de specialitate ale Consiliului Uniunii;
j) aparatul de specialitate și administrativ;
k) Registrul național de evidență a notarilor publici, în care se înregistrează notarii publici și formele în
care aceștia își exercită profesia.
(2) La nivelul Uniunii se pot înființa și alte organisme potrivit legii, statutului profesiei sau actelor
normative cu caracter intern.
Articolul 56
(1) Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanții fiecărei Camere, aleși potrivit următoarei norme de
reprezentare:
a) un reprezentant, pentru Camerele cu până la 200 de notari publici în funcție;

b) 2 reprezentanți, pentru Camerele care au între 201 și 400 de notari publici în funcție;
c) 3 reprezentanți, pentru Camerele care au peste 400 de notari publici în funcție.
(2) Odată cu alegerea reprezentanților, Camerele aleg și supleanții acestora. Supleanții înlocuiesc de
drept reprezentanții Camerelor în Consiliul Uniunii, ori de câte ori aceștia nu își pot exercita mandatul.
(3) Procedura alegerii reprezentaților și supleanților Camerelor în Consiliul Uniunii, precum și numărul
supleanților se stabilesc prin statut.
(4) Președinții Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot.
(5) Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg președintele și 3 vicepreședinți, în condițiile stabilite prin
statut. După alegerea președintelui și a celor 3 vicepreședinți, supleanții acestora devin membri ai
Consiliului Uniunii. Funcțiile de președinte, de prim-vicepreședinte și de vicepreședinte sunt
incompatibile cu funcțiile de președinte al Camerei sau reprezentant în Consiliul Uniunii.
(6) Dintre cei 3 vicepreședinți, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepreședinte, în condițiile stabilite prin
statut.
(7) Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al președintelui, prim-vicepreședintelui și al

vicepreședinților este de 4 ani.
(8) Reprezentanții Camerelor în Consiliul Uniunii, precum și președintele, prim-vicepreședintele și

vicepreședinții Consiliului beneficiază de indemnizație și de alte drepturi stabilite prin acte normative
interne.
(9) Consiliul Uniunii se convoacă, de regulă, trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este
nevoie, în ședințe extraordinare, de către președinte. Consiliul Uniunii este legal constituit în prezența a
două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității simple a membrilor
prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este decisiv în adoptarea hotărârii.
Articolul 57
(1) Consiliul Uniunii are, în principal, următoarele atribuții:
a) propune ministrului justiției actualizarea numărului de posturi de notar public și posturile destinate
concursului de schimbări de sedii;
b) aprobă numărul de locuri destinate dobândirii calității de notar stagiar, cu consultarea Colegiilor
directoare;
c) propune ministrului justiției aprobarea regulamentului privind condițiile de desfășurare a examenelor

de dobândire a calității de notar public;
d) propune ministrului justiției onorariile minimale pentru actele și procedurile notariale îndeplinite în
exercitarea funcției de către notarii publici, având în vedere următoarele criterii:
1. timpul și volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea actului sau procedurii;
2. natura, noutatea și dificultatea actului sau procedurii;
3. obținerea de date și informații suplimentare sau conlucrarea cu experți ori cu alți specialiști impusă de
natura, obiectul, complexitatea și dificultatea actului;
4. constrângerile de timp în care notarul este obligat de împrejurările actului sau procedurii să acționeze
pentru a asigura servicii legale performante;
5. termenele de arhivare a actelor și procedurilor notariale;
6. locul îndeplinirii actului sau procedurii;
7. răspunderea notarului public, prin raportare și la valoarea actului sau procedurii;
e) stabilește cotele de contribuție ale birourilor notarilor publici la Cameră, precum și cele ale Camerelor
la Uniune, potrivit statutului acesteia;
f) reprezintă Uniunea, prin președintele Consiliului Uniunii, în raporturile cu terții, pe plan intern și
internațional;
g) adoptă modificările sau completările la Statutul Casei de răspundere civilă a notarilor publici și al
Casei de Pensii a Notarilor Publici;
2019 )
h) aprobă modificările și completările Statutului Uniunii între congrese, după consultarea Adunărilor
generale ale Camerelor;
i) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină;
j) adoptă, modifică și completează Regulamentul Consiliului de disciplină;
k) adoptă, modifică și completează Regulamentul de organizare și funcționare al INR;
l) organizează, la nivel național, programe care vizează alinierea practicilor notariale la exigențele
internaționale;
m) adoptă uzanțele profesionale potrivit Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare;
n) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, execuția bugetară și descărcarea anuală de gestiune a

președintelui;
o) stabilește, prin hotărâre, indemnizațiile reprezentanților Camerelor în Consiliul Uniunii, a

președintelui, primvicepreședintelui și vicepreședinților Consiliului Uniunii, precum și ale membrilor
Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplină, Consiliului de administrație al Casei de răspundere civilă a
notarilor publici, organelor de conducere ale INR și indemnizațiile membrilor altor organisme constituite
la nivelul Uniunii;
2019 )
p) acordă ordine, medalii și titluri, în condițiile stabilite prin statut;
q) aprobă sponsorizările și mecenatele;
r) acordă ajutoare notarilor publici, în limita sumelor aprobate în acest scop prin bugetul de venituri și
cheltuieli;
s) îndeplinește alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare, statutul profesiei sau de actele normative
cu caracter intern.
(2) Consiliul Uniunii poate să delege Biroului executiv unele atribuții ale sale, în condițiile prevăzute de
statut.
Articolul 58
(1) Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanentă și de legătură cu
Camerele, și se compune din 9 membri: președintele, primvicepreședintele, vicepreședinții și 5 membri,
aleși de Consiliul Uniunii dintre membrii săi.
(2) Președintele Uniunii este și președintele Consiliului Uniunii și al Biroului executiv al Consiliului
Uniunii.
(3) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întrunește lunar în ședință ordinară și, ori de câte ori este
nevoie, în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui.
(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.
(5) Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcționează legal în prezența majorității membrilor săi și adoptă
decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) propune ministrului justiției numirea în funcție a notarului public, schimbarea sediului biroului
notarial, asocierea și încetarea asocierii, suspendarea și încetarea suspendării din funcția de notar
public, revocarea ori încetarea calității de notar public;
c) pregătește proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere și aprobare Consiliului
Uniunii;
d) elaborează proiectul raportului anual al activității Uniunii;
e) elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigură gestionarea curentă a patrimoniului,

urmărește întocmirea bilanțului financiar-contabil și executarea bugetului;
f) asigură execuția bugetară și urmărește realizarea resurselor bugetului Uniunii;
g) organizează serviciile proprii ale Uniunii și aprobă organigrama și statul de funcții ale personalului de
specialitate și administrativ al Uniunii;
h) aprobă organigrama, statul de funcții și coordonează activitatea tuturor entităților înființate în cadrul
Uniunii;
i) aprobă proiectul de buget anual, execuția bugetară și descărcarea de gestiune a entităților înființate în
cadrul Uniunii;
j) acordă, suspendă și retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licența de funcționare;
k) analizează raportul Consiliului de disciplină al Uniunii și propune măsurile ce se impun;
l) analizează sinteza controlului profesional administrativ întocmită de corpul de control al Uniunii și

propune măsurile ce se impun;
m) rezolvă conflictele de competență dintre notarii publici din Camere diferite;
n) coordonează activitatea de creare și funcționare a sistemului și rețelelor de informatizare între

Uniune și Camere, precum și la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii și celor derulate
în cooperare cu notariatele europene;
o) coordonează atât activitatea Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale,

denumit în continuare CNARNN, cât și registrele naționale notariale privind evidența actelor și
procedurilor notariale și adoptă actele normative necesare funcționării acestora;
p) soluționează, la solicitarea președintelui Uniunii, sesizările formulate împotriva notarilor publici sau
împotriva Camerelor;
q) acceptă donațiile și legatele făcute Uniunii;
r) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului și ale Consiliului Uniunii și supraveghează

executarea acestor hotărâri de către Camere și notarii publici, adoptând decizii corespunzătoare;
s) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu caracter
intern.
Articolul 59
(1) Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii sunt și președintele,
primvicepreședintele și vicepreședintele Uniunii.
(2) Președintele Uniunii este și președintele Consiliului Uniunii și are următoarele atribuții:
a) reprezintă Uniunea pe plan intern în raporturile cu autoritățile publice din România, cu organizațiile
guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale, iar în plan extern, cu organizațiile naționale
și internaționale ale notarilor publici și oriunde va fi invitat oficial în calitate de președinte;
b) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii; președintele poate delega această atribuție
primvicepreședintelui;
c) convoacă și conduce ședințele Congresului, Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv al Consiliului
Uniunii;
d) angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii, cu respectarea organigramei și statului

de funcții, aprobate de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e) exercită, în condițiile legii, acțiunea disciplinară împotriva notarilor publici;
f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și alte acte normative.
(3) În absență, președintele este înlocuit de primvicepreședinte, iar dacă acesta din urmă lipsește, de
unul dintre vicepreședinții delegați în acest sens de președinte.
(4) Prim-vicepreședintele și vicepreședinții reprezintă Uniunea, în limitele mandatului acordat de

președinte.
Articolul 60
(1) În cadrul Uniunii funcționează Casa de răspundere civilă a notarilor publici, cu personalitate juridică,
în condițiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.
(la 27-04-2019, sintagma: Casa de Asigurări a Notarilor Publici a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34,
2019 )
(2) Contractul de răspundere civilă a notarilor publici este obligatorie și se realizează prin casa de
asigurări constituită în acest scop.
(la 27-04-2019, sintagma: Asigurarea de răspundere civilă a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34,
2019 )
(3) Notarii publici au obligația să încheie contractul de răspundere civilă înainte de începerea activității.
(la 27-04-2019, sintagma: contractul de asigurare a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul V
(4) Limita minimă a valorii garantate de răspundere civilă și nivelul cuantumului contribuției se stabilesc
anual de către Consiliul Uniunii.
(la 27-04-2019, sintagma: Limita minimă a valorii de asigurare a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34,
2019 )
(la 27-04-2019, sintagma: nivelul primei de asigurare a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul
V din LEGEA nr. 71 din 22 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2019 )
Articolul 61
(1) În cadrul Uniunii se înființează, se organizează și funcționează INR, entitate de interes public, cu
personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) INR asigură perfecționarea activității notariale, pregătirea profesională inițială și, după caz, continuă
a notarilor publici și a notarilor stagiari, a altor specialiști, a personalului de specialitate al birourilor
notariale, al Camerelor și al Uniunii, având dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire
recunoscute de instituțiile publice și private abilitate.
(3) INR are sediul în municipiul București, are ștampilă care cuprinde denumirea sa și stema României și
siglă proprie. INR se înființează, se organizează și funcționează în baza prezentei legi, fără îndeplinirea
altor formalități.
(4) Statutul INR, Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia, precum și modalitățile de

formare profesională inițială sau, după caz, continuă a notarilor publici și a notarilor stagiari, a
personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor și al Uniunii se aprobă prin hotărâre a
Consiliului Uniunii.
(5) INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere în
funcția de notar public pentru persoanele care au cel puțin 6 ani vechime într-o funcție de specialitate
juridică, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a acestora, aprobat de
ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.
(6) INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, și concursul de schimbare de sediu, în condițiile
legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, aprobat de către Consiliul Uniunii.
(7) INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul sau, după caz, concursul de dobândire a
calității de notar stagiar, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a acestuia,
aprobat de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.
Articolul 62
(1) În vederea administrării registrelor prevăzute la art. 164, în cadrul și sub autoritatea Uniunii se
înființează, se organizează și funcționează CNARNN, ca entitate cu personalitate juridică, în condițiile
stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2) CNARNN asigură administrarea, organizarea și funcționarea registrelor naționale notariale prevăzute
la art. 164, precum și a altor activități stabilite prin regulamentul propriu.
(3) CNARNN are sediul în municipiul București. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde denumirea sa
și stema României, și siglă proprie și se înființează, se organizează și funcționează, fără îndeplinirea altor
formalități, în baza prevederilor prezentei legi.
(4) Costurile privind verificările și înscrierile în registrele prevăzute la art. 164 vor fi suportate de părțile
interesate, iar tarifele privind înscrierea și verificarea în registre se vor stabili de către Biroul executiv al
Consiliul Uniunii.
(5) În cazul în care înscrierile și verificările în registrele prevăzute la art. 164 se solicită de către
instituțiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.
(6) Tarifele pentru înscriere sau verificare în registre se vor putea încasa de către notarii publici de la
părți și se vor vira CNARNN în baza facturilor emise de către acesta.
(7) Fondurile acumulate de CNARNN vor fi utilizate pentru dezvoltarea instituției notarului public, pentru
securizarea actului notarial și pentru perfecționarea profesională a corpului de notari publici.
(8) Regulamentul de organizare și funcționare a CNARNN, precum și orice alte măsuri necesare
organizării și funcționării acestuia se aprobă prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 63
(1) În scopul stabilirii și acordării pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici se
înființează, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de
pensii, instituție autonomă, de interes public, cu personalitate juridică.
(la 06-04-2020, Alineatul (1) din Articolul 63 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul I
(2) Sistemul de pensii prevăzut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai
Uniunii.
(3) Notarii publici pot contribui și la sistemul public de pensii, în condițiile legii.
(4) Organizarea și funcționarea Casei de pensii, contribuabilii la sistemul propriu de pensii, persoanele
asigurate, contribuțiile asiguraților, perioadele de contribuție, categoriile de pensii, calculul pensiilor,
categoriile de ajutoare financiare, emiterea deciziilor de pensionare, căile de atac împotriva deciziilor
emise de Casa de pensii și altele asemenea se stabilesc prin lege specială. Casa de pensii are sediul în
municipiul București și se înființează în baza prezentei legi și se organizează și funcționează în baza legii
speciale, fără îndeplinirea altor formalități.
(la 06-04-2020, Alineatul (4) din Articolul 63 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul I
Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 38 din 2 aprilie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 3 aprilie
2020, până la data intrării în vigoare a legii speciale privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale ale notarilor publici prevăzute la art. 63 alin. (4) al articolului I, Casa de Pensii a Notarilor Publici
din România, constituită la data de 1 ianuarie 2013 în baza Legii notarilor publici și a activității notariale
nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, asigură administrarea curentă a activității sale.
Art. III din același act normativ prevede că, de la data intrării în vigoare a legii speciale prevăzute la art.
II, Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, constituită la data de 1 ianuarie 2013 în baza Legii
notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, își continuă
activitatea în condițiile legii speciale.
Capitolul IV Drepturile și îndatoririle notarilor publici
Secţiunea 1 Drepturile notarilor publici
Articolul 64
(1) Notarii publici își exercită funcția și se bucură de stabilitate în funcție, neputând fi mutați în altă
localitate fără acordul lor.
(2) Pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra
notarului public sau în biroul său sunt inviolabile, acestea putând fi verificate sau ridicate numai în
condițiile legii și în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, cu modificările și
completările ulterioare.
(3) Contactul profesional dintre notarul public și clientul său nu poate fi interzis sau restrâns.
Articolul 65
(1) În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenție, administrația locului de arest ori
detenție are obligația de a lua, cu prioritate, toate măsurile necesare pentru a permite contactul de
îndată al notarului public cu clientul și respectarea drepturilor prevăzute de lege.
(2) În cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai în cazurile și condițiile prevăzute
expres de Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 66
(1) Notarul public are următoarele drepturi:
1. să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în condițiile legii;
2. să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale Uniunii și ale Camerelor, în condițiile prevăzute în
statut;
3. să se adreseze organelor Uniunii și ale Camerelor și să primească informațiile solicitate în condițiile

stabilite prin statut sau actele normative interne;
4. să poarte însemnele Uniunii și ale Camerelor;
5. să beneficieze de concediu de odihnă, anual, în condițiile stabilite prin statut;
6. să beneficieze de drepturile de asigurări sociale pe baza contribuției la sistemul asigurărilor sociale de

stat și/sau la sistemul privat, în condițiile legii;
7. să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activității notariale, atât la
nivelul Camerelor, cât și al Uniunii;
8. să adere individual la Uniunea Internațională a Notariatului;
9. să participe, la cerere, la ședințele organelor Camerelor și ale Uniunii, atunci când are un interes
propriu, în vederea susținerii acestuia;
10. să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activității biroului din cauza incapacității
temporare de muncă;
11. să beneficieze, la cerere, de asistență juridică din partea Uniunii, prin personalul de specialitate, în
cauzele care au legătură cu activitatea profesională;
12. să participe la manifestări profesionale organizate în țară și străinătate;
13. să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege și statut.
(2) Notarul public își poate face cunoscute datele profesionale atât cu privire la persoana sa, cât și cu
privire la locul unde își exercită funcția, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.
Articolul 67
(1) Notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în
conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. d).
(2) Prin excepție de la dispozițiile art. 57 alin. (1) lit. d), la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul
justiției poate stabili acte și proceduri notariale pentru care onorariul se stabilește liber, între notarul
public și solicitant.
Articolul 68
Notarul public are dreptul la concediu de odihnă de 30 de zile lucrătoare, în condițiile stabilite prin
statut. Notarul public are obligația de a înștiința Camera în circumscripția căreia își desfășoară
activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă.
Articolul 69
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
a) desfășurarea unei activități salarizate, cu excepția:
1. activității și funcției didactice universitare/de învățământ superior și de cercetare științifică;
2. activității literar-artistice și publicistice;
3. activității de creație tehnico-științifică;
4. calității de deputat sau senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului;
5. calității de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale Uniunii, ale Camerelor ori în
alte organizații interne și internaționale la care Uniunea sau Camerele sunt afiliate ori cu care
colaborează;
6. calității de membru într-un consiliu de administrație;
7. calității de membru în cadrul unei asociații sau fundații;
b) exercitarea unei funcții publice sau de demnitate publică, alta decât cea prevăzută la lit. a) pct. 4;
c) exercitarea unei funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent sau grefier;
d) exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în insolvență;
e) desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii;
f) calitatea de administrator sau de președinte al unui consiliu de administrație al unei societăți

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Secţiunea a 2-a Îndatoririle și răspunderile notarilor publici
Articolul 70
Notarul public și personalul biroului notarial au obligația să păstreze secretul profesional cu privire la
actele și faptele despre care au luat cunoștință în cadrul activității lor, chiar și după încetarea funcției,
respectiv după încetarea raporturilor de muncă, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate
îi eliberează de această obligație.
Articolul 71
(1) Notarul public nu poate absenta de la birou mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive, fără a informa
Camera din care face parte și fără a asigura funcționarea arhivei biroului, în condițiile legii.
(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), Camera Notarilor Publici poate delega, după caz, un alt
notar public pentru îndeplinirea atribuțiilor notarului public absent, în condițiile prevăzute de Statutul
Uniunii.
Articolul 72
(1) Notarul public are următoarele obligații:
a) să respecte dispozițiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de răspundere
civilă a notarilor publici și ale Codului deontologic al notarilor publici;
2019 )
b) să respecte hotărârile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum și ale comisiilor de
specialitate sau ale altor entități create la nivelul Uniunii, să îndeplinească sarcinile ce iau fost
încredințate și să acționeze pentru realizarea scopului Uniunii;
c) să participe la ședințele organelor de conducere din care face parte;
d) să participe la ședințele Adunărilor generale ale Camerelor;
e) să participe la manifestări profesionale organizate de Uniune, de Camere și de alte organizații interne

și internaționale având scopuri și principii similare;
f) să păstreze față de terți confidențialitatea dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în cadrul

organelor de conducere;
g) să aibă un comportament demn în exercitarea funcției;
h) să își perfecționeze continuu pregătirea profesională, participând la programe de pregătire

profesională organizate de INR, potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat de Consiliul
Uniunii;
i) să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizați de către Colegiul director al Camerei,
precum și a personalului angajat;
j) în termenele prevăzute în statut să achite contribuțiile profesionale, să comunice Camerei din care
face parte și Uniunii situația statistică lunară prevăzută în statut;
k) să își declare domiciliul fiscal în România.
(2) Cheltuielile profesionale efectuate în condițiile alin. (1) sunt deductibile, în condițiile legii.
(3) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) lit. h) privind obligativitatea participării la programe de pregătire
profesională organizate de INR se aplică și personalului de specialitate al birourilor notariale, în condițiile
prevăzute de regulament.
Articolul 73
Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru încălcarea
obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat cu vinovăție sub forma relei-credințe un
prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 74
Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:
a) încălcarea competenței generale, materiale și teritoriale stabilite prin lege;
b) nerespectarea dispozițiilor, deciziilor și hotărârilor organelor de conducere ale Uniunii și ale

Camerelor, emise în condițiile legii;
c) nerespectarea normelor și instrucțiunilor privind metodologia de lucru cu registrele naționale

notariale administrate de CNARNN;
d) îndeplinirea, în mod repetat, a actelor și procedurilor notariale, cu nerespectarea dispozițiilor legale

prevăzute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale în cauză, ori îndeplinirea acestora cu
încălcarea dispozițiilor art. 9;
e) întârzierea nejustificată sau neglijența în efectuarea lucrărilor;
f) lipsa nejustificată de la birou, în mod repetat;
g) comportament și atitudine necorespunzătoare în exercitarea activității profesionale;
h) orice manifestare de natură a aduce atingere prestigiului profesiei săvârșită în exercițiul funcției ori în
legătură cu aceasta sau în afara exercițiului funcției;
i) neachitarea integrală și la scadență a contribuțiilor profesionale, precum și a contribuției de

răspundere civilă, conform contractului de răspundere civilă;
(la 27-04-2019, sintagma: contractului de asigurare a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul V
(la 27-04-2019, sintagma: primei de asigurare a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul 34, Capitolul V din
j) sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k) încălcarea obligațiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional;

l) folosirea ori acceptarea, în orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a
clientelei, așa cum sunt definite în Codul deontologic al notarilor publici;
m) desfășurarea unor activități incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
n) refuzul nejustificat sau neglijența în efectuarea și comunicarea operațiunilor prevăzute de lege pentru
funcționarea sistemului informatizat al Camerei și al Uniunii;
o) nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea și, după caz, virarea impozitelor,
tarifelor și onorariilor;
p) nedepunerea la termen a situației statistice și a altor date solicitate de Cameră sau de Uniune;
q) refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în cazuri temeinic
justificate, și în afara programului normal de lucru;
r) neîndeplinirea obligației de a participa la formele de pregătire profesională continuă organizate prin

INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
s) neîndeplinirea obligației de a participa la formele de pregătire profesională, dispusă în condițiile art.

77 alin. (2);
ș) nerespectarea dispozițiilor Codului deontologic al notarilor publici;
t) absențe nejustificate de la Adunările generale și de la acțiunile organizate de Colegiul director al

Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
ț) nerespectarea dispozițiilor art. 42 alin. (3) și/sau continuarea activității după aplicarea sancțiunii
suspendării din exercițiul funcției;
u) refuzul nejustificat de a îndeplini actele și procedurile repartizate de președintele Camerei din care
face parte.
Articolul 75
(1) Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției, de președintele Uniunii sau de Colegiul director
al Camerei și se judecă de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii.
(2) Acțiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării prealabile de către inspectori din
cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Uniunii ori de către Colegiul director al Camerei.
(3) În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia
cunoștință de conținutul dosarului de cercetare disciplinară și să își formuleze apărarea. Neprezentarea
sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea cercetării.
(4) Consiliul de disciplină funcționează ca organ de jurisdicție la nivel național, în baza regulamentului
aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei
Camere, ales de Adunarea generală a Camerei. Mandatul membrilor Consiliului de disciplină este de 4
ani și începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor validării acestora de către Congres.
Membrii Consiliului de disciplină pot fi numai notari publici cu o vechime de minimum 10 ani într-o
funcție de specialitate juridică, dar nu mai puțin de 5 ani în funcția de notar public.
(5) Ministrul justiției sau, după caz, președintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza
rezultatului cercetării prealabile, formulează acțiunea disciplinară pe care o înaintează Consiliului de
disciplină în termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetării prealabile.
(6) Consiliul de disciplină citează părțile și, în cazul în care constată că sunt necesare verificări
suplimentare, poate solicita ministrului justiției sau, după caz, președintelui Uniunii ori Colegiului
director al Camerei completarea cercetării disciplinare. Completarea cercetării prealabile se face în
termen de 60 de zile de la primirea solicitării de completare.
(7) Acțiunea disciplinară se soluționează printr-o hotărâre motivată, care se comunică părților și Camerei
în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea cel cercetat, în termen de 10 zile de la pronunțare.
(8) Hotărârea prin care se soluționează acțiunea disciplinară cuprinde, în principal, următoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicării sancțiunii;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de notarul public;
d) sancțiunea aplicată și motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
e) calea de atac și termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f) instanța competentă să judece calea de atac.
(9) Prevederile alin. (8) se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat, cu
modificările ulterioare, privind cuprinsul hotărârii.
(10) Împotriva hotărârii, notarul public, respectiv titularii acțiunii disciplinare prevăzuți la alin. (1) pot
face contestație în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
(11) Contestația se soluționează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acțiunea disciplinară a
fost exercitată de președintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, președintele Uniunii sau,
după caz, reprezentanții Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluționarea
contestației. Hotărârea prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel
București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți
de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este
definitivă.
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 291 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1028 din 21 octombrie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile
art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt
constituționale doar în măsura în care se interpretează în sensul că „recursul“ prevăzut de acestea este
o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din
România prin care se soluționează contestația pronunțată în materie disciplinară.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile
constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 21 octombrie 2022, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de
drept, în măsura în care nu se interpretează în sensul că „recursul“ prevăzut de acestea este o cale
devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România
prin care se soluționează contestația pronunțată în materie disciplinară, urmând să-și înceteze efectele
juridice începând cu data 5 decembrie 2022, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea
prevederilor atacate.
(12) Hotărârea prin care notarul public a fost sancționat disciplinar, rămasă definitivă, se comunică, de
îndată, de către Uniune sau, după caz, de către instanța de judecată compartimentului de specialitate
din Ministerul Justiției și Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarul public.
(13) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 6 luni de la data luării la cunoștință a săvârșirii
abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.
(14) Curgerea termenului de prescripție pentru promovarea acțiunii disciplinare se suspendă dacă
împotriva notarului public s-a înregistrat o plângere penală având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte,
până la soluționarea procesului penal. Dacă după introducerea acțiunii disciplinare a fost înregistrată o
plângere penală având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte, acțiunea disciplinară se suspendă până la
soluționarea procesului penal.
Articolul 76
(1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputație a notarilor publici în funcție se face de către
inspectori din cadrul Ministerului Justiției sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea ministrului justiției,
respectiv a președintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.
(2) Raportul de inspecție întocmit în urma verificărilor privind buna reputație se comunică notarului
public care face obiectul sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de
obiecțiuni.
(3) Raportul de inspecție prevăzut la alin. (2) împreună cu obiecțiunile formulate se înaintează Consiliului
de disciplină din cadrul Uniunii. Pe baza raportului și a obiecțiunilor formulate, Consiliul de disciplină
adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către notarul public a condiției
de bună reputație ori, dacă apreciază că obiecțiunile sunt întemeiate, dispune, în scris și motivat,
retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în mod expres a aspectelor ce
trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație cuprinde
și propunerea de încetare a calității, în temeiul art. 41 alin. (1) lit. g).
(4) Hotărârea Consiliului de disciplină, însoțită de actele care au stat la baza acesteia, se comunică de
îndată ministrului justiției, președintelui Consiliului Uniunii și notarului public.
(5) Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu contestație la Consiliul Uniunii în termen de 15
zile de la comunicare. Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula contestație la Secția de
contencios administrativ a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.
(6) Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație se comunică
ministrului justiției, în vederea emiterii ordinului de încetare a calității.
Articolul 77
(1) Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite și sunt
următoarele:
a) avertisment scris;
b) amendă de la 5.000 lei la 40.000 lei;
c) suspendarea notarului public din exercițiul funcției pe o durată de cel mult 6 luni;
d) excluderea notarului public din profesie.
(2) În cazul abaterilor prevăzute la art. 74 lit. a), d), e), k), n), r) și s), Consiliul de disciplină poate dispune
și obligarea notarului public sancționat să urmeze, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a
hotărârii prin care acesta a fost sancționat, una dintre formele de pregătire profesională în cadrul INR.
(3) Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu.
(4) Amenda prevăzută la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul Uniunii.
Capitolul V Procedura actelor notariale
Secţiunea 1 Dispoziții comune

Articolul 78
(1) Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere.
(2) Înscrisurile redactate de părți, de reprezentanții lor legali sau convenționali ori, după caz, acordurile
de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și formă, notarul public putându-
le aduce modificările și completările corespunzătoare, cu acordul părților.
(3) Pentru autentificarea unui acord de mediere, părțile din acord se prezintă personal sau prin
reprezentant legal ori prin reprezentant convențional în baza unei procuri autentice, în vederea semnării
în fața notarului public și îndeplinirii tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege.
(4) Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinței părților și în condițiile
prevăzute de lege.
(5) În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabilește identitatea, domiciliul și
capacitatea părților, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate
sau acordarea de consultații juridice notariale.
Articolul 79
(1) Actele juridice pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem vor fi redactate numai de
notarii publici.
(2) Consultațiile date de notarul public în domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale și se dau
persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.
Articolul 80
(1) Notarul public are obligația să deslușească raporturile juridice dintre părți cu privire la actul pe care
vor să îl încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea și să le dea
îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.
(2) De asemenea, el trebuie să ceară părților, ori de câte ori este cazul, documentele justificative și
autorizațiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obține el însuși
documentația necesară, având acces liber la orice registru public.
(3) Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicității în cazurile și condițiile prevăzute
de lege se vor comunica, de îndată, la locul unde se ține această evidență, de notarul public, care va face
și demersurile necesare în numele titularilor pentru ducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de
publicitate.
(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin potrivit dispozițiilor alin. (2) și (3), notarul public va avea
acces liber la birourile de publicitate imobiliară, precum și la alte instituții în vederea obținerii actelor și
informațiilor necesare îndeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita și obține de la organul fiscal
competent al autorității administrației publice locale certificatul fiscal emis pe suport hârtie sau în
format electronic.
(4^1) În cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile
legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, notarul public asigură
informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele
încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul
de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru
încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a
persoanei ocrotite.
(la 18-08-2022, Articolul 80 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost completat de Punctul 3, Articolul 9,
2022 )
(5) Notarul public are obligația, în cazul persoanelor vârstnice, să le pună în vedere drepturile prevăzute
la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
Articolul 81
(1) Organele de ordine publică vor acorda sprijin notarilor publici, în cazul în care aceștia sunt
împiedicați să își exercite atribuțiile. De asemenea, autoritățile administrației publice locale au obligația
ca în cadrul atribuțiilor lor să acorde notarilor publici concursul solicitat pentru îndeplinirea actelor
notariale.
(2) Instituțiile publice și private au obligația să furnizeze, în condițiile legii, informațiile pe care le solicită
notarii publici în cadrul procedurilor succesorale notariale.
(3) În toate celelalte cazuri, instituțiile prevăzute la alin. (2) vor furniza informații în baza protocoalelor
încheiate cu Uniunea.
Articolul 82
(1) Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.
(2) Cetățenilor aparținând minorităților naționale și persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba
română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un traducător sau
interpret. Funcția de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba
străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană
autorizată ca interpret sau traducător, în condițiile legii, de către Ministerul Justiției. În toate situațiile în
care actul se îndeplinește prin interpret sau traducător autorizat, acesta va semna încheierea alături de
notarul public.
(3) Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba
română.
(4) La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile
întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște
limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz
în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la
dosar.
(5) Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând
în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv,
mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.
(6) Notarul public, în activitatea sa, nu poate cenzura sau refuza să aplice sau să folosească în proceduri
notariale o hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 83
(1) Actele notariale se îndeplinesc, de regulă, în timpul programului de serviciu cu publicul, afișat în mod
corespunzător.
(2) Un act notarial se poate îndeplini și în afara sediului biroului notarului public, la cererea părții
interesate, cu respectarea dispozițiilor legale privind competența.
(3) În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate,
acesta va putea fi îndeplinit și în afara programului de lucru, la cererea părții interesate.
Articolul 84
Îndeplinirea actelor notariale, în afară de redactarea înscrisurilor și de consultațiile juridice notariale, se

constată prin încheiere, care va cuprinde:
a) sediul biroului notarial;
b) denumirea încheierii și numărul acesteia;
c) data îndeplinirii actului notarial;
d) numele și prenumele notarului public;
e) locul unde s-a îndeplinit actul notarial, în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial,
precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc;
f) numele sau denumirea părților, domiciliul sau sediul acestora și mențiunea faptului prezentării lor în
persoană, reprezentate ori asistate, precum și modul în care li s-a constatat identitatea, cu excepția
încheierilor prin care se dă dată certă înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri;
g) arătarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura
acelui act;
h) constatarea îndeplinirii actului notarial și a citirii acestuia de către părți;
i) mențiunea perceperii tarifelor, a impozitelor, a onorariului, precum și cuantumul acestora;
j) semnătura notarului public;
k) sigiliul biroului notarului public.
Articolul 85
(1) Părțile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin mențiunea în încheiere
că ele sunt cunoscute personal de acesta. În cazul în care notarul public nu cunoaște părțile, este obligat
să procedeze la verificarea identității acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii unei
proceduri notariale, după caz, prin:
a) acte de identitate prevăzute de lege;
b) pașapoarte, în condițiile legii;
c) atestarea avocatului care asistă partea, identificarea acestuia făcându-se în condițiile lit. a) sau b).
(2) În situația în care notarul public are suspiciuni cu privire la identitatea părților, iar actul de identitate
este eliberat de autoritățile române, va verifica actul de identitate prezentat. În vederea verificării,
notarul public are acces la Registrul național de evidență a persoanelor.
(3) Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt:
a) pentru persoana fizică română sau rezidentă în România: numele, prenumele, codul numeric
personal, domiciliul sau reședința obișnuită;
b) pentru străini persoane fizice, nerezidenți în România: numele, prenumele, cetățenia și reședința
obișnuită declarată, dacă nu reiese din actul în baza căruia s-a stabilit identitatea;
c) pentru persoana juridică de naționalitate română: denumirea, sediul social și codul unic de
identificare sau numărul de înregistrare în registrele speciale pentru asociații și fundații, după caz;
d) pentru persoana juridică străină: denumirea, sediul social, naționalitatea și numărul de înregistrare
emis de autoritatea competentă din țara de origine;
e) pentru persoana fizică autorizată: numele, prenumele, codul unic de înregistrare fiscală, domiciliul sau
reședința profesională cu specificarea activității desfășurate.
Articolul 86
(1) În situația în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai
dacă părțile stăruie în cerere. Încheierea va cuprinde motivarea refuzului, calea de atac, instanța
competentă și termenul de exercitare.
(2) Îndeplinirea actului notarial poate fi respinsă și pentru următoarele motive:
a) neprezentarea documentației necesare sau prezentarea incompletă a acesteia;
b) neplata tarifelor, a impozitului și a onorariului stabilit;
c) imposibilitatea identificării părții sau lipsa de discernământ a acesteia, dacă această stare rezultă din
comportamentul părții.
Articolul 87
(1) Încălcarea cerințelor prevăzute la art. 84 se sancționează cu anularea, dacă nu pot fi îndreptate și au
produs părții o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin desființarea actului.
(2) Îndreptarea erorilor și completarea omisiunilor se fac în condițiile art. 88, numai dacă acestea rezultă
din lucrările actului, precum și din registrele notariale sau din alte evidențe ale biroului notarial.
Articolul 88
Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin
încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părților, dacă lucrările cuprind date
care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părților se prezumă dacă,
fiind legal citate, nu își manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face
mențiune pe toate exemplarele actului.
Articolul 89
Notarul public nu poate îndeplini acte notariale, sub sancțiunea nulității, dacă:
a) în cauză sunt părți sau interesați în orice calitate, el, soțul, ascendenții și descendenții lor;
b) este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părți care participă la procedura notarială.
Secţiunea a 2-a Autentificarea înscrisurilor
Articolul 90
(1) Înscrisul autentic notarial este cel întocmit sau, după caz, primit și autentificat de către notarul public
ori de către personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, în forma și în condițiile stabilite
prin prezenta lege.
(2) Autentificarea înscrisului se face cu respectarea următoarei proceduri:
a) stabilirea identității părților în condițiile art. 85;

b) exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținutul actului;
c) semnătura acestora și data înscrisului.
Articolul 91
(1) Pentru autentificarea unui înscris, notarul public verifică și stabilește, în prealabil, identitatea părților,
în condițiile art. 85.
(2) Părțile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică, cu
excepțiile prevăzute de lege. În această situație, notarul public este obligat să verifice în Registrul
național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora, iar în cazul constatării revocării acesteia
va respinge cererea de autentificare.
Articolul 92
(1) Pentru a lua consimțământul părților, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au înțeles
conținutul acestuia și dacă cele cuprinse în act exprimă voința lor. Exteriorizarea consimțământului se
materializează prin semnătură.
(2) Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeași zi, consimțământul părților
care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a autentificării se vor menționa ora și
locul luării consimțământului fiecărei părți.
Articolul 93
Autentificarea testamentului se face cu respectarea dispozițiilor art. 94.
Articolul 94
(1) Testatorul își dictează dispozițiile în fața notarului. Notarul public se îngrijește de scrierea
testamentului, pe care apoi îl citește testatorului sau, după caz, îl dă să îl citească, făcând mențiune
expresă despre îndeplinirea acestor formalități. Dacă dispunătorul își redactase deja actul de ultimă
voință, testamentul autentic îi va fi citit de către notarul public.
(2) După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voință, testamentul fiind apoi
semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notarul public.
(3) Testatorul știutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisă, autentificarea testamentului. Cererea
trebuie să cuprindă, după caz:
a) faptul că testamentul pe care îl anexează la cerere a fost redactat de el însuși, situație în care îl va
prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
b) faptul că testatorul nu are un testament deja scris și solicită să dicteze conținutul testamentului
notarului public.
(4) În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul civil,
republicat, cu modificările ulterioare, potrivit cărora poate să fie asistat în cadrul procedurii de către
unul sau 2 martori. De asemenea, va face și mențiunea potrivit căreia conținutul testamentului deja
redactat sau ce va fi dictat notarului public, după caz, reprezintă ultima sa voință.
(5) În cazul în care testatorul prezintă un testament deja redactat, notarul public va da îndrumările
necesare privind legalitatea, eficacitatea și consecințele actului de ultimă voință, după care va proceda la
tehnoredactarea testamentului.
(6) În cazul în care testatorul nu prezintă un testament redactat, acesta îl va dicta notarului. Notarul
public va tehnoredacta testamentul după dictarea testatorului.
(7) În cuprinsul testamentului se va face mențiune expresă că actul reprezintă ultima voință a
testatorului și că acesta a fost redactat cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1.044 din Codul civil,
republicat, cu modificările ulterioare.
(8) După tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de către notarul public și, la cererea
testatorului, i se va da spre citire și acestuia.
(9) După citire, testatorul va confirma că testamentul reprezintă ultima sa voință și îl va semna.
(10) În cazul în care testatorul a fost asistat de către unul sau 2 martori, aceștia vor semna testamentul.
(11) După semnarea testamentului, notarul public va semna încheierea de autentificare a acestuia.
(12) Cererea testatorului și testamentul prezentat de acesta, dacă este cazul, se vor reține la dosarul
autentificării.
Articolul 95
(1) În cazul în care testatorul, din cauza unei infirmități, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul,
va dicta notarului public conținutul testamentului, va preciza că este actul său de ultimă voință, notarul
urmând să redacteze și să editeze testamentul. La îndeplinirea acestei proceduri vor fi prezenți 2
martori.
(2) Dacă testatorul declară că nu știe să semneze sau nu poate să semneze, notarul public va face în
încheierea de autentificare mențiunea expresă a declarației sale, precum și cauza care l-a împiedicat să
semneze. Mențiunea făcută de notar și citirea acesteia testatorului împreună cu semnăturile martorilor
suplinesc semnătura testatorului.
(3) Testamentul va fi semnat și de către martori.
(4) Ori de câte ori testatorul nu va putea semna, la întocmirea și autentificarea testamentului vor fi
prezenți 2 martori-asistenți, știutori de carte. Martorii vor semna înscrisul alături de testator și vor fi
identificați în încheierea de autentificare, cu mențiunea justificării prezenței lor și a faptului că sunt
martori-asistenți.
(5) Martorii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu
modificările ulterioare, și de prezenta lege.
(6) În situațiile speciale când notarul public ia declarația de voință surdului, mutului sau surdomutului în
imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezența a 2 martori.
(7) În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua consimțământul.
(8) Autentificarea testamentului în condițiile alin. (1) se face în mod obligatoriu în prezența martorilor.
(9) După dictare, notarul public se îngrijește de redactarea testamentului utilizând terminologia juridică
corespunzătoare.
Articolul 96
(1) Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața
notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii „consimt la prezentul
act, pe care l-am citit“.
(2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de
voință se va lua prin interpret.
(3) Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a
citit înscrisul și dacă cele auzite reprezintă voința sa, consemnând acestea în încheierea de autentificare.
Articolul 97
(1) În cazul acelora care, din pricina infirmității, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul
public, îndeplinind actul, va lua consimțământul numai în prezența a 2 martori-asistenți, această
formalitate suplinind absența semnăturii părții.
(2) Martorii-asistenți vor fi identificați și vor semna actul, iar în încheierea de autentificare se va face
mențiunea că aceștia au fost prezenți la citirea actului de către părți sau, după caz, de către notarul
public și la luarea consimțământului.
(3) Nu poate fi martor-asistent persoana care:
a) nu a împlinit 18 ani;
b) figurează în act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficiențe psihice sau fizice nu este aptă;
d) este neștiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.
Articolul 98
(1) Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva
notarului public.
(2) Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest
înscris, se semnează în fața notarului public de către părți sau de către reprezentanții lor și, după caz, de
cei chemați a încuviința actele pe care părțile le întocmesc, de martorii-asistenți, atunci când este cerută
prezența lor, și, după caz, de cel care a redactat înscrisul, în condițiile prezentei legi.
(3) Prin anexa care face parte integrantă din înscris se înțelege orice înscris atașat înscrisului principal,
care detaliază sau completează conținutul acestuia din urmă și a fost declarat ca atare de către părți.
Înscrisurile care constituie documentația necesară autentificării se rețin la dosarul actului și nu se
consideră anexe.
(4) Părțile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forța probantă
prevăzută de lege ca și originalul actului.
Articolul 99
Încheierea care constată autentificarea unui înscris va cuprinde, sub sancțiunea anulării, pe lângă datele
prevăzute la art. 84, și următoarele mențiuni:
a) constatarea că s-a luat consimțământul părților;
b) constatarea că înscrisul a fost semnat în fața notarului de toți cei ținuți să îl semneze. Mențiunea
notarului public că una dintre părți nu a putut semna ține loc de semnătură pentru aceasta;
c) dispoziția de învestire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele: „Se declară autentic
prezentul înscris“.
Articolul 100
(1) Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals,
cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
(2) Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simțuri:
a) faptul prezentării părților și a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum

și identificarea acestora;
b) locul și data încheierii actului;
c) exteriorizarea consimțământului.
(3) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la proba contrară, atât
între părți, cât și față de oricare alte persoane.
Articolul 101
(1) Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu
executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu
duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
(2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia
divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se
înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor
personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora
părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.
Articolul 102
Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul
public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la
ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.
Secţiunea a 3-a Procedura succesorală
Articolul 103
(1) Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum și a
secretarului consiliului local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii
moștenirii.
(2) Notarul public sesizat are obligația de a-și verifica în prealabil competența teritorială, iar în cazul în
care constată că succesiunea este de competența altui notar public, se desesizează, fără a mai cita
părțile, informându-l pe solicitant cu privire la notarul competent să îndeplinească procedura
succesorală.
(3) În cazul în care în circumscripția unei judecătorii sunt mai mulți notari publici, competența de
îndeplinire a procedurii succesorale aparține primului notar public sesizat. Notarul public va verifica dacă
procedura succesorală nu s-a deschis la un alt notar public din circumscripția aceleiași judecătorii,
cercetând în acest scop registrul de evidență a succesiunilor, potrivit regulamentului.
(4) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României,
competența aparține notarului public cel dintâi sesizat, cu condiția ca în circumscripția sa să existe cel
puțin un bun imobil.
(5) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu
se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat, cu
condiția ca în circumscripția sa să existe bunuri mobile.
(6) În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu
se regăsesc bunuri pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat. Regulile de
mai sus se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor decedate al căror ultim domiciliu nu este
cunoscut.
(7) De asemenea, în cazul în care în certificatul de deces se precizează doar statul pe al cărui teritoriu
defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplică în mod corespunzător prevederile de mai sus.
Articolul 104
(1) În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menționate datele de stare civilă ale
defunctului, numele, prenumele și domiciliul moștenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu
menționarea valorii acestora, precum și a pasivului succesoral.
(2) Cererea va fi înscrisă în registrul succesoral al notarului public, după înregistrarea în evidențele
succesorale ținute la nivelul Camerelor.
(3) Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de către
creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum și de orice altă persoană care justifică un interes
legitim.
Articolul 105
(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condițiile

prevăzute de lege. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea
de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2) Inventarul poate fi făcut și de către o altă persoană desemnată de notarul public în baza unei
împuterniciri date în acest sens.
(3) În situația în care bunurile moștenirii se află în circumscripții judecătorești diferite, notarul public
sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4) Cererea de inventariere poate fi făcută de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii
defunctului sau ai moștenitorilor ori de altă persoană care justifică un interes.
(5) La întocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, după caz, executorul testamentar, creditorii
și 2 martori. În cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze
procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii.
(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunța succesibilii despre efectuarea
inventarului.
(7) În cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul
defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-verbal în care va face
mențiune despre opunere și va indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanței
competente să dispună efectuarea inventarului.
(8) În cazul în care instanța a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să mai țină seama
de vreo opoziție, iar în procesul-verbal de inventariere va menționa că inventarierea se face în baza
hotărârii judecătorești.
Articolul 106
(1) După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care
au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar
instituit.
(2) Citația trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul
de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, și precizarea că, dacă succesibilul nu își
exercită dreptul de a accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu
modificările ulterioare, va fi prezumat că renunță la moștenire. În cazul în care, astfel cum rezultă din
informațiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la
citarea sa, în mod cumulativ, prin afișare la ultimul domiciliu al defunctului, afișare la ultimul domiciliu
cunoscut al succesibilului, publicare într-un ziar cu răspândire națională.
(3) Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de moștenitori
rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează și moștenitorii legali. În
ambele cazuri se va cita și executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament.
(4) În succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă, notarul public citează autoritatea administrației
publice competentă a prelua bunurile.
(5) În cazul moștenitorului minor ori al persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă
specială, se citează ocrotitorul său legal și autoritatea tutelară.
(la 18-08-2022, Alineatul (5) din Articolul 106 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 4,
Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din
20 mai 2022 )
Articolul 107
(1) În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilește calitatea moștenitorilor și legatarilor,
întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale.
(2) În cazul existenței unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau găsit la
inventar, acesta procedează la deschiderea și vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru
dezbatere se constată starea lui materială întocmindu-se un proces-verbal, urmat de procedura validării.
(3) Procesul-verbal de validare a testamentului se întocmește de către notarul public în prezența

succesibililor legali înlăturați prin testament sau ale căror drepturi sunt afectate prin acesta și care vor fi
citați în acest scop.
(4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci când:
a) succesibilii înlăturați de la moștenire, deși citați, nu se prezintă;
b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului;
c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens;
d) defunctul nu are moștenitori legali.
(5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparține testatorului, notarul
public va continua procedura succesorală.
(6) Pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat
succesiunea în termenul legal.
(7) Declarațiile de opțiune succesorală se înscriu în registrul special (RNNEOS) prevăzut la art. 164.
(8) Declarația dată peste termenul de opțiune prin care un succesibil declară că nu și-a însușit calitatea
sau titlul de moștenitor în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările
ulterioare, și înțelege să renunțe la succesiune se înscrie în RNNEOS.
Articolul 108
(1) Calitatea de succesibil și/sau, după caz, titlul de legatar, precum și numărul acestora se stabilesc prin
acte de stare civilă, prin testament și cu martori. Bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin
înscrisuri sau prin orice alt mijloc de probă admis de lege.
(2) În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor,
cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor și asumarea obligațiilor se stabilesc prin
acordul moștenitorilor consemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în
formă autentică.
Articolul 109
(1) Procedura succesorală se poate suspenda în următoarele cazuri:
a) a trecut un an de la deschiderea moștenirii și, deși au fost legal citați, succesibilii nu s-au prezentat ori
au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moștenitor, și există dovada
că cel puțin unul dintre ei a acceptat moștenirea;
b) succesibilii își contestă unii altora calitatea sau nu se înțeleg cu privire la compunerea masei
succesorale și la întinderea drepturilor care li se cuvin;
c) moștenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanței de judecată pentru
stabilirea drepturilor lor;
d) în orice alte cazuri prevăzute în Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
(2) În încheierea de suspendare se consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, până la
momentul suspendării, cu privire la identitatea celor prezenți, opțiunea succesorală a acestora și
compunerea masei succesorale.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), notarul public stabilește prin încheiere masa succesorală, cu
precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă, întinderea drepturilor moștenitorilor și motivele
neînțelegerii, îndrumând părțile să soluționeze neînțelegerile dintre ele pe cale judecătorească.
(4) La cererea părților, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se
constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.
Articolul 110
(1) Succesibilul sau altă persoană interesată poate sesiza direct instanța judecătorească în vederea
dezbaterii unei succesiuni.
(2) Dispozițiile art. 193 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, sunt
aplicabile.
Articolul 111
În cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public întocmește o încheiere motivată,
care va cuprinde mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii, declarațiile părților, prezența
martorilor și măsurile dispuse în vederea soluționării cauzei.
Articolul 112
Dacă notarul public constată că în masa succesorală nu există bunuri, dispune prin încheiere închiderea
procedurii succesorale și clasează cauza ca fără obiect.
Articolul 113
(1) În succesiunea în care există bunuri, s-a realizat acordul între moștenitori și s-au administrat probe
îndestulătoare, notarul public întocmește încheierea finală a procedurii succesorale.
(2) Încheierea finală are forța probantă a înscrisului autentic și va cuprinde următoarele elemente:
a) antetul biroului notarial;
b) numărul dosarului succesoral sau al dosarelor care se dezbat împreună;
c) numele și prenumele notarului instrumentator;
d) data încheierii;
e) datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul domiciliu,
data decesului;
f) numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenți față de defunct și
modalitatea de identificare a acestora;
g) menționarea persoanelor lipsă;
h) mențiuni privind îndeplinirea procedurii;
i) declarația celor prezenți cu privire la numărul și calitatea moștenitorilor, coroborată cu depoziția

martorilor;
j) mențiuni cu privire la existența testamentului, forma acestuia și a modului în care s-a constatat
valabilitatea acestuia;
k) mențiuni despre efectuarea inventarului;
l) mențiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului și modalitatea de lichidare a acestui regim;
m) masa succesorală declarată: bunuri mobile, bunuri imobile și pasivul succesiunii;
n) semnăturile moștenitorilor prin care atestă veridicitatea celor consemnate în încheiere, acceptarea
moștenirii, solicitări privind raportarea donațiilor, reducțiunea liberalităților excesive, acordul realizării
acestora, precum și eliberarea certificatului de moștenitor;
o) în baza declarațiilor moștenitorilor și a tuturor probelor administrate în cauză, notarul public va

constata compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, după caz, valoarea masei de calcul,
valoarea pasivului și a activului net;
p) indicarea temeiului legal al devoluțiunii succesorale legale și/sau, după caz, testamentare;
q) indicarea numelui, prenumelui, domiciliului și a codului numeric personal al fiecărui moștenitor;
r) calitatea sau titlul în baza căruia moștenesc;
s) întinderea drepturilor succesorale;
ș) mențiuni privind modalitatea de stabilire a întinderii dreptului fiecărui moștenitor, după caz;
t) modul de calcul al taxelor succesorale;
ț) taxele stabilite;
u) dispoziția cu privire la eliberarea certificatului, menționând felul acestuia.
(3) Dacă moștenitorii și-au împărțit bunurile prin bună-învoială, în încheiere se va arăta modul de
împărțeală și bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de împărțeală va putea fi cuprins în
încheierea finală sau se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege.
Articolul 114
Dacă prin lege nu se prevede altfel, la cererea moștenitorilor legali sau testamentari, notarul public
poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau partajarea și atribuirea
bunurilor, potrivit acordului moștenitorilor.
Articolul 115
(1) Încheierea procedurii succesorale se poate face și înainte de expirarea termenului de acceptare a
succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune.
(2) De asemenea, procedura succesorală se poate încheia de îndată, în temeiul unui testament, dacă
acesta îndeplinește condițiile legale de formă, nu conține dispoziții contrare legii și nu aduce atingere
drepturilor moștenitorilor rezervatari sau există acordul acestora. În aceleași condiții, notarul public va
putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.
(3) Notarul public, având acordul tuturor moștenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităților,
până la limitele prevăzute de lege.
Articolul 116
(1) Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași
dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din
încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din
patrimoniul defunctului.
(2) Certificatul de moștenitor va putea cuprinde mențiuni cu privire la modalitatea prin care a fost
stabilită întinderea drepturilor succesorilor, precum și orice mențiune care justifică eliberarea acestuia.
(3) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și
dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în
cota care se cuvine fiecăruia.
(4) Câte un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau
legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor.
(5) În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un
certificat de executor testamentar.
(6) După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b) și c),
certificatul de moștenitor se eliberează în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă.
Articolul 117
(1) La cererea moștenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moștenitor, care
atestă numărul, calitatea și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali, cu respectarea
procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moștenitor, exceptând dispozițiile privind masa
succesorală.
(2) Certificatul de calitate de moștenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta
lege pentru eliberarea certificatului de moștenitor, stabilindu-se și cotele succesorale.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) au aplicabilitate și în situația în care s-a eliberat anterior certificat de
moștenitor.
Articolul 118
(1) În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul public,
sesizat în condițiile art. 103, constată că succesiunea este vacantă și eliberează certificat de vacanță
succesorală, în condițiile legii.
(2) Dacă masa succesorală este formată numai dintr-un drept de concesiune sau folosință asupra unui
loc de veci/înhumare, fără construcții funerare, notarul va constata prin încheiere stingerea acestuia,
fără să emită certificat de vacanță succesorală.
(3) Un exemplar al încheierii se va comunica concedentului.
Articolul 119
(1) După emiterea certificatului de moștenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai în situațiile
prevăzute de prezenta lege.
(2) Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea
completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de
moștenitor suplimentar.
(3) În situația prevăzută la alin. (2) se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de
moștenitor al moștenitorului care, legal citat, nu își manifestă opunerea.
(4) Citația va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care sa solicitat suplimentarea masei succesorale și
dreptul moștenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar.
(5) Opoziția va fi motivată și se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.
Articolul 120
(1) Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere
instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa
prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau
testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor
din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) se pot adresa și notarului public în scopul încheierii unui act autentic
care să ateste soluționarea pe cale amiabilă a diferendului. În această situație se eliberează un nou
certificat. Această procedură nu se aplică cu privire la certificatul de vacanță succesorală.
(3) Până la soluționarea diferendului pe cale amiabilă prin încheierea actului notarial sau până la
anularea certificatului de moștenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada calității de
moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor
acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
(4) În cazul anulării certificatului de moștenitor total sau parțial, notarul public va elibera un nou
certificat pe baza hotărârii judecătorești definitive. În acest scop, instanțele judecătorești au obligația să
trimită la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă
definitivă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecății.
Secţiunea a 4-a Procedura lichidării pasivului succesoral
Articolul 121
În cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va putea proceda la lichidarea pasivului
succesoral, cu acordul tuturor moștenitorilor.
Articolul 122
Procedura de lichidare constă în:
a) recuperarea tuturor creanțelor defunctului;
b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent dacă acestea
sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale;
c) executarea legatelor particulare;
d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, în vederea acoperirii stingerii pasivului

succesoral, în cazul în care în activul succesoral nu există lichidități care să acopere pasivul succesiunii
sau în cazul în care moștenitorii nu înțeleg să încheie cu creditorii succesiunii o convenție prin care să se
stabilească modalitatea de stingere amiabilă a pasivului.
Articolul 123
(1) Lichidarea se face de către notarul public învestit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub
supravegherea acestuia, ori de câte ori în masa succesorală este dovedit un pasiv exigibil.
(2) Pentru stabilirea pasivului, notarul public va întocmi inventarul și va solicita moștenitorilor declarații
autentice sau orice alte probe despre existența pasivului și caracterul cert, lichid și exigibil al acestuia, va
verifica Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la
efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevăzut la art. 164, și va primi cereri de la creditorii
defunctului în vederea recuperării creanțelor acestora, întocmind tabloul creditorilor. Tabloul
creditorilor se definitivează în 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate având
creanțele bugetare.
Articolul 124
(1) Notarul public învestit cu soluționarea cauzei succesorale va elibera în faza premergătoare
obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe lângă masa succesorală compusă din
activ și pasiv, moștenitorii și cotele ce revin acestora și acordul lor cu privire la modul de lichidare a
pasivului succesoral, numirea lichidatorului și termenul de finalizare a procedurii.
(2) Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele publice.
Articolul 125
(1) Lichidarea pasivului succesoral va fi făcută de către unul sau mai mulți lichidatori care vor acționa
separat ori împreună, după caz.
(2) În cazul decesului lichidatorului sau în cazul în care acesta nu mai dorește ori este împiedicat să își
mai exercite funcția, acesta va putea fi înlocuit, respectându-se aceeași procedură ca în cazul numirii
acestuia.
(3) Până la numirea noului lichidator, toate operațiunile demarate în cadrul procedurii de lichidare a
patrimoniului succesoral de către lichidatorul care nu își mai poate îndeplini atribuțiile vor fi suspendate.
Articolul 126
Lichidatorul care își îndeplinește atribuțiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:
a) de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca
lichidator;
b) de către moștenitorii defunctului, fie dintre aceștia, fie un terț;
c) de către instanța de judecată, în cazul în care apar neînțelegeri între moștenitori cu privire la
desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilității desemnării ori înlocuirii lui de către aceștia.
Articolul 127
Lichidatorul are dreptul la remunerație stabilită de către moștenitori la momentul desemnării sale și la
rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remunerației stabilite și a
cheltuielilor efectuate, creanța lichidatorului este privilegiată față de toate celelalte creanțe.
Articolul 128
În exercitarea atribuțiilor sale, lichidatorul îndeplinește următoarele proceduri:
a) realizează creanțele succesiunii;
b) plătește datoriile succesiunii, utilizând în acest scop sumele existente în activul succesoral, precum și
pe cele provenite din realizarea creanțelor;
c) valorifică bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi făcută fie
prin vânzarea bunurilor la licitație publică, fie prin încheierea unor acte de dare în plată cu creditorii
succesiunii, în condițiile legii.
Articolul 129
(1) Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusă de către lichidator moștenitorilor defunctului,

care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un înscris autentic.
(2) Înscrisul autentic prin care moștenitorii vor încuviința modalitatea de valorificare a bunurilor
defunctului propusă de către lichidator are valoarea unui mandat special.
(3) În cazul în care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor moștenitorilor, iar
moștenitorii sunt de acord cu vânzarea bunurilor prin licitație publică, notarul public va proceda la
valorificarea acestor bunuri.
Articolul 130
Procedura de organizare a licitației publice în cadrul căreia vor fi valorificate bunurile mobile și imobile
ale defunctului va fi stabilită și detaliată în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Articolul 131
(1) Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depăși un an calendaristic; aceasta
poate fi prelungită prin acordul tuturor moștenitorilor.
(2) Notarul public poate cere instanței de judecată înlocuirea lichidatorului care se află în imposibilitate
de a-și executa sarcina, o neglijează sau nu o respectă.
Articolul 132
La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public

instrumentator o dare de seamă în care se vor detalia toate operațiunile îndeplinite în vederea
recuperării creanțelor și modalitatea de stingere a pasivului succesoral. În cazul în care lichidatorul este
chiar notarul public, darea de seamă va fi cuprinsă în încheiere.
Articolul 133
După finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de moștenitor, în masa
succesorală urmând a fi evidențiat produsul net al lichidării.
Articolul 134
Partajul succesoral între moștenitori se poate face numai după emiterea certificatului de moștenitor
eliberat după lichidare.
Secţiunea a 5-a Procedura medierii și arbitrajului pentru soluționarea litigiilor interprofesionale

Articolul 135
(1) Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relațiile profesionale, cele dintre
asociați sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercițiu al profesiei sunt supuse,
anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Colegiul
director al Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarii publici.
(2) Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici și Camere, cele dintre
Camere, notarii publici și Uniune, precum și cele dintre Camere și Uniune sunt supuse, anterior oricărei
alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Consiliul Uniunii.
(3) Petentul va sesiza președintele Colegiului director al Camerei sau, după caz, președintele Consiliului
Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului și procedura aleasă.
(4) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de
vedere.
(5) Procedura de desfășurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
Secţiunea a 6-a Procedura organizării licitațiilor și a certificării rezultatului acestora
Articolul 136
În vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral, Camerele organizează, la cererea notarului
public instrumentator al dosarului succesoral, licitații publice de bunuri mobile sau imobile.
Articolul 137
Modalitatea de organizare și desfășurare a licitației se va stabili prin regulamentul de aplicare a

prezentei legi, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Secţiunea a 7-a Procedura divorțului pe cale notarială
Articolul 138
(1) Procedura divorțului prin acordul soților este de competența notarului public, în condițiile legii.
(2) Înainte de verificarea competenței teritoriale, notarul public va verifica dacă legea aplicabilă
divorțului pentru căsătoria solicitată a fi desfăcută prin cererea primită este legea română.
(3) În cadrul procedurii notariale de divorț, notarul public pronunță una dintre următoarele soluții:
a) admiterea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de admitere a cererii de
divorț și eliberează certificatul de divorț;
b) respingerea cererii de divorț; în acest caz, notarul public emite încheierea de respingere a cererii de
divorț.
(4) În certificatul de divorț se vor consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soților, în fața notarului
public, numele de familie pe care foștii soți le vor purta după divorț, precum și, după caz, mențiunile
privind acordul parental referitor la minorii rezultați din căsătorie.
(5) Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu
executoriu în condițiile art. 101 alin. (2).
Secţiunea a 7^1-a Procedura numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice
(la 18-08-2022, Capitolul V a fost completat de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din
17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
Articolul 138^1
(1) În vederea numirii unui asistent pentru încheierea actelor juridice, majorul formulează, împreună cu
persoana care urmează a fi numită în această calitate, o cerere către notarul public competent, care
cuprinde datele de identificare a solicitanților și motivele pe care se întemeiază cererea.
(2) La cerere se anexează un inventar sumar al bunurilor majorului, precum și, dacă este cazul, orice alte
documente relevante pentru soluționarea cererii.
(3) La primirea cererii, notarul public fixează termen pentru soluționarea acesteia și o comunică din
oficiu, în copie, unei persoane din familia majorului, pentru ca aceasta să poată formula obiecții. Majorul
care solicită numirea asistentului poate solicita și citarea unei persoane cu care conviețuiește, chiar dacă
aceasta nu îi este rudă. De asemenea, notarul public poate să accepte ca la soluționarea cererii să
participe orice altă persoană interesată, dacă majorul care solicită numirea asistentului nu se
împotrivește.
(la 18-08-2022, Secțiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III
din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022 )
Articolul 138^2
(1) Cererea se soluționează cu ascultarea majorului, în prezența persoanei care urmează a fi numită în
calitate de asistent.
(2) Notarul public verifică dacă majorul înțelege semnificația cererii formulate și dacă acesta poate să își
exprime dorințele și preferințele.
(la 18-08-2022, Sectiunea a 7^1-a din Capitolul V a fost completată de Punctul 5, Articolul 9, Capitolul III
Articolul 138^3
(1) Soluționarea cererii se face prin încheiere motivată.

(2) În cuprinsul încheierii se vor arăta operațiunile efectuate pentru soluționarea cererii, documentele
avute în vedere la soluționarea acesteia, precum și persoanele care au intervenit în cursul procedurii.
(3) Încheierea cuprinde datele de identificare a majorului și a asistentului, precum și durata pentru care
a fost numit asistentul.
(4) Măsura asistenței poate fi reînnoită, urmând procedura prevăzută în prezenta secțiune, pentru o
perioadă ce nu poate depăși 2 ani.
Articolul 138^4
(1) Încheierea se comunică majorului și asistentului acestuia. Încheierea, însoțită de copiile

documentelor anexate cererii de numire a asistentului, se comunică autorității tutelare, de către notarul
public, cel mai târziu în ziua următoare încheierii procedurii.
(2) Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a

măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, ținut în acest scop de Uniune.
Articolul 138^5
(1) Notarul public respinge cererea în următoarele situații:
a) există îndoieli serioase cu privire la înțelegerea, de către major, a semnificației cererii formulate;
b) există îndoieli serioase cu privire la posibilitatea exprimării, de către major, a dorințelor și

preferințelor sale;
c) există elemente care dau naștere în mod serios temerii că majorul va suferi un prejudiciu prin numirea
asistentului;
d) un membru al familiei majorului sau o altă persoană interesată formulează obiecții cu privire la
numirea asistentului;
e) asistentul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru numirea sa.
(2) Dispozițiile art. 138^4 alin. (1) rămân aplicabile.
(3) Împotriva încheierii de respingere a cererii, majorul sau cel indicat în cerere pentru a fi numit asistent
poate formula plângere la instanța de tutelă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau
reședința majorul care a solicitat numirea asistentului, în termen de 30 de zile de la comunicarea
încheierii de respingere.
(4) Plângerea se soluționează prin încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Secţiunea a 8-a Procedura apostilei și supralegalizării actelor notariale
Articolul 139
(1) În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea
semnăturii și a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se
îndeplinesc de către Cameră, la sediul principal ori la sediile județene ale acesteia, în a cărei
circumscripție își desfășoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condițiile stabilite
prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de către
Cameră urmează să fie supralegalizat de către Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică sau
oficiul consular din România al statului în care actul urmează să fie folosit. Notarul public va pune în
vedere părții obligația îndeplinirii acestei cerințe.
(2) Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autoritățile altui stat decât dacă
semnăturile și sigiliile acelor autorități sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul
consular al României din acest stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
(3) În cazul în care prin convenții internaționale la care România este parte se prevede altfel, se aplică
acele convenții.
Secţiunea a 9-a Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale
Articolul 140
Încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public refuză motivat îndeplinirea unui
act notarial.
Articolul 141
Se pot respinge atât cererea de îndeplinire a unei proceduri, cât și actul solicitat de parte.
Articolul 142
Cererea se înregistrează în registrul general la data depunerii, iar încheierea de respingere va purta
numărul cererii și data la care se emite.
Articolul 143
Încheierea de respingere se redactează în cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la
data îndeplinirii procedurii de citare și trebuie motivată în drept și în fapt, cu precizarea termenului în
care poate fi atacată și a instanței competente.
Articolul 144
(1) Împotriva încheierii de respingere partea nemulțumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la
comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își desfășoară activitatea notarul public.
(2) Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată
instanței, împreună cu dosarul cauzei.
(3) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În soluționarea plângerii
notarul public nu are calitate procesuală.
Articolul 145
Dacă instanța admite plângerea, notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești
rămasă definitivă și va face mențiune despre aceasta la redactarea actului. Actul se va îndeplini numai
după plata onorariului și a celorlalte taxe și tarife.
Secţiunea a 10-a Procedura citării, comunicării și notificării în materie notarială
Articolul 146
Citarea părților și comunicarea actelor de procedură în materie notarială se fac în conformitate cu

dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Articolul 147
Modelul citației și cel al notificării se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Secţiunea a 11-a Alte proceduri notariale
A. Legalizarea semnăturilor și a sigiliilor
Articolul 148
(1) Notarul public poate legaliza semnătura părților numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere
formă autentică ca o condiție de valabilitate a actului, cu respectarea dispozițiilor din prezenta lege.
(2) Pentru legalizarea semnăturii, părțile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.
(3) Notarul public va identifica părțile, se va convinge că acestea cunosc conținutul înscrisului, după care
le va cere să subscrie în fața sa toate exemplarele înscrisului.
(4) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării de semnătură, în sensul
art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:
a) data (anul, luna, ziua);
b) numele părții și faptul prezentării ei în persoană;

c) constatarea subscrierii în fața notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului.
(5) La cererea părții, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va
prezenta personal la sediul biroului notarial și care va semna în fața notarului public.
(6) Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi
încheierea de legalizare.
B. Dare de dată certă înscrisurilor
Articolul 149
(1) Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte.
(2) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale pentru dare de dată certă, în sensul art.
84 lit. g), prin următoarele mențiuni:
a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora;
b) starea în care se află înscrisul și particularitățile acestuia;
c) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului
juridic constatat de acel înscris.
C. Certificarea unor fapte
Articolul 150
(1) Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal:
a) faptul că o persoană se află în viață;
b) faptul că o persoană se află într-un anumit loc;
c) faptul că persoana din fotografie este aceeași cu persoana care cere certificarea;
d) faptul că o persoană, ca urmare a unei somații sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o anumită zi și la
o anumită oră într-un anumit loc, precum și declarația acesteia;
e) rezultatele tombolelor, tragerilor la sorți, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entități

autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor
organe;
f) certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, dacă nu sunt date, prin lege, în
competența altor organe;
g) certificarea altor fapte care nu sunt date în competența exclusivă a altor organe.
(2) În încheiere se vor menționa și ora constatării, precum și fapta care se certifică.
Articolul 151
(1) Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror
forme asociative, printr-o încheiere în care se vor menționa data și locul întrunirii, precum și faptul
semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulți dintre participanți.
(2) În vederea certificării proceselor-verbale și hotărârilor, notarul public stabilește calitatea și

identitatea semnatarilor acestora.
D. Legalizarea copiilor după înscrisuri
Articolul 152
(1) Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, astfel
cum au fost emise în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul.
(2) În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare se
va menționa scopul în care urmează a fi folosită copia.
(3) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât și de pe părți determinate ale
acestuia, cu condiția să nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.
(4) Pe copie, înainte de a se reda conținutul actului, se va menționa „EXTRAS“, iar în încheierea de
legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.
(5) În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare
cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va reține la dosar.
(6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.
(7) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84 lit.
g), prin următoarele mențiuni:
a) atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat;
b) starea în care se află înscrisul;
c) semnătura secretarului care a făcut colaționarea;
d) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului
juridic constatat de acel înscris.
(8) Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se
va face mențiune expresă în acest sens.
(9) În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se
va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii. În
acest caz, încheierea este semnată și de expert.
(10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se eliberează numai
părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și celor care justifică un drept sau un interes
legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate mențiunile și modificările aduse
originalului până la data eliberării copiei legalizate.
(11) În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel
înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe
înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare
solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului.
E. Efectuarea și legalizarea traducerilor
Articolul 153
(1) Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop,
traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia,
iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și
după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.
(2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă
străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se
vor face și în limba străină în care se face traducerea.
F. Primirea în depozit de înscrisuri și documente
Articolul 154
(1) La primirea în depozit a bunurilor, înscrisurilor și a documentelor prezentate de părți, precum și a

sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral,
notarul public va menționa, în încheiere, că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale primirii în depozit, în
sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:
a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părții, și ora;
b) identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate datele necesare în acest scop;
c) numele deponentului și al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile sau bunurile;
d) termenul de păstrare.
(2) Notarul public poate apela la o societate specializată în scopul îndeplinirii procedurii prevăzute la
alin. (1). Dacă notarul public va considera că nu poate asigura condițiile optime pentru îndeplinirea
respectivei proceduri, poate refuza îndeplinirea acesteia.
G. Acte de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin
Articolul 155
Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și al altor titluri la ordin se face în condițiile stabilite
prin legile speciale.
H. Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale
Articolul 156
(1) La cererea părții, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat în arhiva sa.
(2) În textul duplicatului se reproduc cuvânt cu cuvânt cuprinsul înscrisului, cât și cel al încheierii prin
care s-a încuviințat întocmirea înscrisului original. În locul semnăturii originale se menționează numele
de familie și prenumele fiecărui semnatar.
(3) Duplicatul are aceeași forță probantă ca și înscrisul original.
(4) Competența eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu
activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora.
I. Reconstituirea actelor originale
Articolul 157
(1) Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin
încheiere, pe baza acordului părților sau, după caz, a succesorilor acestora.
(2) Reconstituirea se face de către notarul public la care s-a întocmit actul sau, dacă acestuia i-a încetat
calitatea, de către notarul public care a preluat arhiva sau de către cel desemnat în acest scop de către
președintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor părților sau a
succesorilor acestora.
(3) În lipsa acordului părților, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria în circumscripția
căreia își are sediul biroul notarial care a întocmit actul, în conformitate cu dispozițiile din Codul de
procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
(4) În cazul în care actul dispărut a fost întocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se
face de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul organul care a întocmit actul sau se află
domiciliul ori sediul uneia dintre părți, după caz.
Capitolul VI Controlul activității notariale, arhiva și evidența activității
Secţiunea 1 Controlul activității notariale
Articolul 158
(1) Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, în condițiile art. 159.
(2) Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, în condițiile prezentei
legi.
Articolul 159
(1) Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la
instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, republicat, cu
modificările ulterioare.
(2) Totodată, partea nemulțumită poate introduce plângere împotriva încheierii de respingere a cererii
de îndeplinire a unui act notarial, în termen de 10 zile de la data când a luat cunoștință, la judecătoria în
circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului.
(3) Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată
instanței, împreună cu dosarul cauzei.
(4) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În cazul admiterii plângerii,
instanța indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.
(5) Notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămasă definitivă.
Articolul 160
(1) Controlul profesional administrativ se exercită de către Uniunea Națională a Notarilor Publici prin
consiliul său de conducere și va avea în vedere:
a) organizarea Camerelor Notarilor Publici și a birourilor notarilor publici;
b) calitatea actelor și lucrărilor încheiate de notarii publici;
c) respectarea obligațiilor profesionale legale, statutare și deontologice.
(2) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei exercitarea controlului prevăzut la alin.
(1) lit. b), în circumscripția sa.
(3) Ministrul justiției poate ordona controlul activității notarilor publici prin inspectori generali de
specialitate.
Secţiunea a 2-a Arhiva și evidența activității
Articolul 161
(1) Arhiva activității notariale este proprietatea statului și se păstrează, se conservă și se predă în
condițiile legii.
(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor că nu sunt îndeplinite
obligațiile prevăzute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a fi păstrată și conservată în
condițiile legii.
Articolul 162
(1) Biroul de notar public va avea arhivă și registratură proprii.
(2) Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței,

înregistrarea și îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar,
necesare bunei desfășurări a activității notariale.
(3) Notarul public va ține și o evidență financiar-contabilă.
Articolul 163
(1) Camera și sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie și vor putea deține și conserva
inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.
(2) Arhivele Camerelor constituite în condițiile alin. (1), arhivele birourilor notariale și ale registrelor
naționale notariale sunt de utilitate publică.
(3) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru
îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum și pentru reconstituirea
actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.
(4) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna un
angajat cu studii juridice al Camerei.
(5) Competența eliberării copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe
cu activitate notarială aparține instituției care a preluat arhiva acestora.
Articolul 164
(1) La nivelul Uniunii funcționează următoarele registre:
a) Registrul național notarial de evidență a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele

succesorale privind cetățenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma
cărora au rămas bunuri în România;
b) Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de
donație, dispozițiile testamentare, revocarea lor, precum și retractarea revocării acestora;
c) Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează

toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunțarea la moștenire;
d) Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora (RNNEPR), în care se

înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte și îndeplinirii de proceduri notariale,
precum și actele de revocare a acestora;
e) Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru

opozabilitate față de terți, regimul matrimonial ales de soți;
f) Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea
partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate față de terți, cererile creditorilor
cu privire la creanțele pe care le au față de o persoană fizică.
g) Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de
tutelă.
(la 18-08-2022, Alineatul (1) din Articolul 164 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost completat de Punctul
6, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500
din 20 mai 2022 )
(2) Uniunea poate înființa și alte registre naționale notariale necesare desfășurării activității notarilor
publici și, respectiv, aplicării dispozițiilor Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare.
(3) Registrele naționale notariale prevăzute la alin. (1) se țin în format electronic și pe suport hârtie de
către Uniune.
(4) Transferul informațiilor între notarii publici și registrele naționale notariale ținute în format
electronic se face numai pe suport electronic, în baza semnăturii electronice calificate a utilizatorului.
(5) Organizarea și funcționarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), f) și g), precum și procedura de
înscriere și consultare a acestora se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(la 18-08-2022, Alineatul (5) din Articolul 164 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificat de Punctul
7, Articolul 9, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500
din 20 mai 2022 )
(6) Înregistrarea și verificarea în registrul prevăzut la alin. (1) lit. g) sunt gratuite.
(la 18-08-2022, Articolul 164 din Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost completat de Punctul 8, Articolul 9,
2022 )
Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 165
Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil, republicat, cu modificările

ulterioare, și cu cele ale Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Articolul 166
Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, hotărârile cu caracter normativ adoptate de către Congres
și Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Român și Statutul Casei de răspundere civilă a notarilor
publici se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
2019 )
Articolul 167
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), notarii publici vor proceda la
constituirea Camerelor Notarilor Publici și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici.
Notă
*) Legea nr. 36/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.
Articolul 168
Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiției, în termen de 60

de zile de la intrarea în vigoare a acesteia*).
Articolul 169
(1) La împlinirea termenului prevăzut la art. 167 de la intrarea în vigoare a legii, atribuțiile de publicitate
mobiliară și imobiliară, toate lucrările, evidențele, registrele de transcripțiuni-inscripțiuni, mapele de
amanet, precum și cărțile funciare vor trece în competența judecătoriilor în circumscripția cărora se află
notariatele de stat.
(2) La aceeași dată denumirile de „notariat de stat“, „notar de stat“, „secretariat“ sau „secretar“,
prevăzute în reglementările în vigoare privind atribuțiile de publicitate imobiliară și mobiliară introduse
prin Decretul nr. 378/1960, se înlocuiesc cu denumirile „judecătorie“, „judecător“, „grefă“ sau „grefier“,
după caz.
(3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), judecătoriile vor prelua numărul necesar de
notari de stat, precum și personalul cu astfel de atribuții de publicitate, existent la notariatele de stat.
Articolul 170
Notarii publici își vor începe activitatea după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Articolul 171
Consiliile locale și județene, prefecții, precum și Ministerul Justiției au obligația de a pune la dispoziția
notarilor publici, la cererea acestora, spațiile necesare în vederea organizării și funcționării
corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin închiriere, fără licitație.
Articolul 172
(1) Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanți, personalul auxiliar administrativ și de
serviciu de la notariatele de stat.
(2) Personalul rămas disponibil va fi încadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiției, în sistemul
său, în condițiile legii.
Articolul 173
(1) Lucrările notariale în curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate până la data preluării
activității de către notarii publici, în conformitate cu procedura stabilită în prezenta lege.
(2) Arhiva notariatelor de stat care își încetează activitatea se va preda judecătoriilor în a căror
circumscripție teritorială se află.
(3) Cauzele succesorale care au în continuare termene de dezbatere, după încetarea activității
notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate în circumscripția
judecătoriei în raza căreia defunctul și-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul
director al Camerei.
Articolul 174
(1) Birourile notariale constituite în condițiile prezentei legi își pot organiza sedii secundare în localitățile
din aceeași circumscripție teritorială în care nu au luat ființă birouri de notari publici.
(2) Dacă, ulterior înființării unui sediu secundar, în acea localitate își stabilește sediul principal un birou
notarial, sediul secundar se desființează.
(3) Înregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute la art. 40 alin. (1).
Articolul 175
Ori de câte ori în alte acte normative se folosește expresia „notariat de stat“ sau „notar de stat“ se va
înțelege „biroul notarului public“ și, după caz, „notar public“.
Articolul 176
La expirarea termenului prevăzut la art. 170, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe
cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 377/1960
pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat și Regulamentul privind aplicarea dispozițiilor
Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr.
1.518/1960, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.
ANEXĂ
Camerele notarilor publici, circumscripțiile teritoriale ale acestora
și localitățile în care se află sediile principale
Nr.
crt.
Denumirea
Camerei Notarilor Publici
Județele cuprinse în circumscripția teritorială
a Camerei Notarilor Publici
Localitatea în care se află
sediul principal
1.
Alba Iulia
Alba
Hunedoara
Sibiu
Municipiul Alba Iulia
2.
Bacău
Bacău
Neamț
Municipiul Bacău
3.
Brașov
Brașov
Covasna
Municipiul Brașov
4.
București
Călărași
Ialomița
Ilfov
Giurgiu
Teleorman
Municipiul București
Municipiul București
5.
Cluj
Bistrița-Năsăud
Cluj
Maramureș
Sălaj
Municipiul Cluj-Napoca
6.
Constanța
Constanța
Tulcea
Municipiul Constanța
7.
Craiova
Dolj
Gorj
Mehedinți
Olt
Municipiul Craiova
8.
Galați
Brăila
Galați
Vrancea
Municipiul Galați
9.
Iași
Iași
Vaslui
Municipiul Iași
10.
Oradea
Bihor
Satu Mare
Municipiul Oradea
11.
Pitești
Argeș
Vâlcea
Municipiul Pitești
12.
Ploiești
Buzău
Dâmbovița
Prahova
Municipiul Ploiești
13.
Suceava
Botoșani
Suceava
Municipiul Suceava
14.
Târgu Mureș
Harghita
Mureș
Municipiul Târgu Mureș
15.
Timișoara
Arad
Caraș-Severin
Timiș
Municipiul Timișoara
LEGE nr. 198 din 21 octombrie 2008
privind serviciile consulare pentru care se
percep taxe și nivelul taxelor consulare la
misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
României în străinătate
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 728 din 28 octombrie 2008
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1
Prezenta lege reglementează cadrul legal privind taxarea și încasarea taxelor pentru servicii consulare la
misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României în străinătate.
Articolul 2
Serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare sunt prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 3
(1) Taxele prevăzute la art. 2 se încasează anticipat, direct în euro, precum și în dolari SUA sau în
moneda țării de reședință, după caz, în raport de cursul de schimb mediu al acestora față de euro.
(2) În țările în care funcționează piața valutară liberă, încasarea taxelor consulare se va face, de regulă, în
euro sau în dolari SUA.
(3) Atunci când în țara de reședință nu există cotații oficiale directe între euro, dolari SUA și valuta
locală, prin ordin al ministrului afacerilor externe se stabilește o altă valută străină convertibilă ca valută
de referință.
Articolul 4
(1) Cursul de schimb mediu între euro sau valuta de referință și valuta locală este fixat prin notă internă.
(2) Nota internă se emite, la începutul fiecărei luni și ori de câte ori este necesar, în funcție de variația
cursurilor de schimb, de șeful secției consulare sau al oficiului consular. Aceasta este valabilă pentru
toate oficiile consulare din subordine, cărora li se trimite o copie.
Articolul 5
(1) Nota internă stabilește raportul de schimb pe baza mediei cursurilor de schimb din luna precedentă.
(2) Atunci când pe perioada unei luni au loc oscilații ale cursurilor de schimb menite să determine variații
mai mari de 10%, șeful secției consulare sau al oficiului consular emite o nouă notă internă de stabilire a
cursului de schimb.
(3) Copia notei interne se afișează la sediul oficiului consular care trebuie să o aplice, împreună cu tariful
consular.
Articolul 6
(1) Taxele pentru serviciile consulare prestate se încasează, de regulă, prin transfer bancar sau direct de
către personalul consular, prin instrumente electronice de plată.
(la 13-10-2014, Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
64 din 7 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 742 din 13 octombrie 2014. )
(2) În cazul în care taxele consulare nu se pot încasa în condițiile prevăzute la alin. (1), personalul
consular le va încasa direct în numerar, pe bază de chitanță cu regim special.
(la 13-10-2014, Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
64 din 7 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 742 din 13 octombrie 2014. )
(3) Autoritatea consulară, atunci când nu poate încadra activitatea într-o categorie de servicii consulare
prevăzute în anexă, adoptă soluția cea mai favorabilă pentru persoanele interesate.
Articolul 7
(1) Pentru serviciile prestate în regim de urgență se percepe o taxă de 15 euro sau contravaloarea în
dolari SUA ori în moneda țării de reședință, după caz, cu excepția serviciilor nesupuse perceperii de taxe
consulare.
(la 21-05-2010, Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 78 din 6 mai 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. )
(2) Serviciile efectuate imediat sau în cel mult 48 de ore se consideră servicii prestate în regim de
urgență.
Articolul 8
(1) Autoritatea consulară prestează în regim de gratuitate orice servicii consulare necesare în interesul
statului, inclusiv atunci când statul român acționează în nume propriu pentru dobândirea, conservarea,
valorificarea sau apărarea unor drepturi patrimoniale, precum și serviciile consulare solicitate de
personalul civil și militar al statului, trimis în misiune în străinătate, și de membrii de familie însoțitori.
(2) Sunt scutite de plata taxelor consulare prevăzute în anexă:
a) eliberarea vizelor pentru funcționarii străini de la organizațiile la care România este parte;
b) eliberarea vizelor pentru membrii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare străine, persoanele
care însoțesc șefi de state, de guvern, delegațiile parlamentare străine și alți invitați oficiali, precum și
membrii de familie ai acestora, în condiții de reciprocitate;
c) eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru minorii în vârstă de până la 6 ani;
d) eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru elevii, studenții, absolvenții care urmează cursuri
postuniversitare și profesorii însoțitori, a căror ședere are drept scop studiile sau formarea educațională;
e) eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru cercetătorii care se deplasează în România în scopul
desfășurării unor activități de cercetare științifică, astfel cum au fost definiți aceștia în Recomandarea
2005/761/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea
eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii resortisanți ai
țărilor terțe care se deplasează în scopul cercetării științifice în Comunitate;
f) eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru reprezentanții organizațiilor nonprofit cu vârsta de cel mult
25 de ani, care participă la seminare, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale,
organizate de organizații nonprofit;
g) eliberarea vizelor pentru membrii de familie ai cetățenilor români, ai cetățenilor celorlalte state
membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, precum și ai cetățenilor Confederației
Elvețiene, astfel cum sunt definiți membrii de familie la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale
Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
h) eliberarea vizelor de lungă ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor români, din categoriile
prevăzute la art. 46 alin. (16) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i) prestarea serviciilor consulare solicitate în interes administrativ de autoritățile statului acreditar sau în
cadrul cooperării consulare, în condiții de reciprocitate.
(la 28-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
117 din 23 mai 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 25 mai 2018 )
(3) Regimul de gratuitate aplicabil serviciilor consulare nesupuse perceperii de taxe consulare se extinde
și asupra contravalorii colantelor de viză și a blanchetelor titlurilor de călătorie, precum și asupra
cheltuielilor ocazionate de prestarea serviciilor consulare respective, prevăzute la nota nr. 8 din anexă.
(la 28-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
117 din 23 mai 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 25 mai 2018 )
(la 13-10-2014, Art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 7
octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 742 din 13 octombrie 2014. )
Articolul 9
(1) Șefii oficiilor consulare și coordonatorii secțiilor consulare ale misiunilor diplomatice sau, după caz,
șefii misiunilor diplomatice pot reduce sau scuti de la plata taxelor consulare, pe bază de cerere scrisă,
motivată, persoanele aflate în situații deosebite și fără posibilități materiale.
(2) Pentru solicitanții de servicii consulare care nu se încadrează în una dintre situațiile prevăzute la alin.
(1), în cazuri individuale temeinic justificate, personalul diplomatic și consular competent potrivit alin.
(1) poate acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor consulare din rațiuni umanitare, de curtoazie ori
atunci când această măsură servește la protejarea intereselor culturale sau în materie de politică
externă ale României.
(3) În cazul scutirii de plata taxelor consulare în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), dispozițiile art. 8
alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 10
(1) Taxele consulare se restituie solicitanților de servicii consulare în următoarele cazuri:
a) când serviciul consular nu a fost sau nu a putut fi prestat;
b) când plata s-a făcut fără just temei sau dintr-o interpretare greșită a legii.
(2) Taxele consulare prevăzute la alin. (1) se restituie din sumele încasate de oficiile consulare cu același
titlu.
(3) Modalitățile de restituire a taxelor încasate se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor
externe și al ministrului economiei și finanțelor.
Articolul 11
Taxele percepute pentru vize nu se restituie, cu excepția următoarelor situații:
a) taxa a fost achitată la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular care nu este competent să
primească și să soluționeze cererea de viză;
b) cererea de viză nu este admisibilă, întrucât nu au fost îndeplinite cerințele legale privind depunerea
acesteia.
c) plata taxei s-a făcut în condițiile art. 10 alin. (1) lit. b).
(la 28-05-2018, Articolul 11 a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 117 din 23 mai
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 25 mai 2018 )
Articolul 12
Taxele consulare prevăzute de prezenta lege, cu excepția taxelor de urgență, a contravalorii

blanchetelor documentelor de călătorie, a contravalorii colantelor de vize, a taxelor de publicare în
Monitorul Oficial, a tarifelor de publicitate notarială și a sumelor prevăzute la notele nr. 8 și 9 din anexă,
care se evidențiază separat, constituie venit al bugetului de stat.
(la 28-05-2018, Articolul 12 a fost modificat de Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 117 din 23 mai
Articolul 13
Cuantumul taxelor consulare prevăzute în anexă poate fi revizuit prin ordin comun al ministrului
afacerilor externe și al ministrului economiei și finanțelor.
Articolul 14
Modalitățile tehnice privind prestarea serviciilor consulare și controlul încasărilor rezultate din aceste
servicii se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, în termen de 30 de zile de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 15
(1) Ministerul Afacerilor Externe va putea utiliza în totalitate taxele de urgență aferente serviciilor
prestate pentru:
(la 21-05-2010, Partea introductivă a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr.
78 din 6 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. )
a) plata cheltuielilor de transport al cetățenilor români aflați în situații deosebite și fără resurse
financiare și al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare și diurnă pentru
persoanele însoțitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată;
(la 21-05-2010, Litera a) a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 78 din 6 mai
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. )
b) plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință,

pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau
incinerării în statul în care a survenit decesul;
(la 21-05-2010, Litera b) a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 78 din 6 mai
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. )
c) plata temporară a unor persoane nesalariate din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare
sau a unor persoane din afara acestora, care prestează astfel de servicii;
d) alte cheltuieli ce apar la îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic și consular
și în Convenția de la Viena privind relațiile consulare.
(2) Angajarea temporară a persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se va face la propunerea misiunilor
diplomatice și a oficiilor consulare, cu aprobarea ordonatorului principal de credite al Ministerului
Afacerilor Externe și cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fără afectarea numărului de personal
aprobat acestui minister pentru serviciul exterior.
(3) Pentru munca prestată, persoanele din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare prevăzute
la alin. (1) lit. c) primesc o indemnizație în valută stabilită în cuantum net până la limita salariului
prevăzut pentru funcționarul consular principal. Pe perioada în care persoanele în cauză încasează
această indemnizație, acestea nu mai beneficiază de indemnizația în valută prevăzută de reglementările
în vigoare pentru soțul/soția nesalariat/nesalariată.
(4) Pentru prestarea de servicii de către persoane din afara misiunilor diplomatice și oficiilor consulare
prevăzute la alin. (1) lit. c), se acordă o indemnizație în valută stabilită până la limita salariului prevăzut
pentru funcționarul consular principal, în care sunt incluse taxele și impozitele care cad în sarcina
angajatorului, potrivit reglementărilor în materie ale statului de reședință.
(5) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pot fi acoperite și de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat
Ministerului Afacerilor Externe.
(la 30-01-2017, Articolul 15 a fost completat de Articolul 12 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 9 din 27
ianuarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 30 ianuarie 2017 )
(6) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) pot fi efectuate, din sursele indicate la alin. (1) și (5), și
în beneficiul cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, nereprezentați în state terțe în
înțelesul prevederilor Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de
coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în
țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE.
(la 28-05-2018, Articolul 15 a fost completat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 117 din 23 mai
Articolul 16
Misiunile diplomatice și oficiile consulare pot solicita, prin intermediul administrației centrale a
Ministerului Afacerilor Externe, transferarea sumelor necesare pentru îndeplinirea prevederilor art. 15
alin. (1) lit. a)-d) de la alte misiuni diplomatice și oficii consulare care dispun de fonduri realizate potrivit
dispozițiilor art. 7.
(la 21-05-2010, Art. 16 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 78 din 6 mai 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. )
Articolul 17
Taxele consulare prevăzute la art. 15 se încasează, se administrează și se contabilizează de către

Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice,
cu modificările ulterioare.
Articolul 17^1
Angajamentul de rambursare în formă autentică, pe baza căruia misiunile diplomatice și oficiile

consulare suportă cheltuieli pentru acordarea de asistență și protecție consulară în condițiile legii, în alte
situații decât cele prevăzute la art. 15 alin. (1), constituie titlu executoriu.
(la 28-05-2018, Actul a fost completat de Punctul 5, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 117 din 23 mai 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 25 mai 2018 )
Articolul 18
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: art. 3 lit. c), d), e), f) și g), art. 6, art. 7 și anexa nr.
2 din Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute
pentru prestarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august
1992, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările și completările ulterioare, și
Normele metodologice nr. H(02) 15.808/683/1997 ale Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului de
Interne privind modalitățile tehnice de prestare a serviciilor supuse taxelor consulare și controlul
încasărilor rezultate din aceste servicii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 20
ianuarie 1998, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76
alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
EUGEN NICOLICEA
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
București, 21 octombrie 2008.
Nr. 198.
Anexă
SERVICIILE CONSULARE
pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare
la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate
Nr. crt.
Denumirea serviciilor
Taxa în euro
A. Vize
Viza de tranzit aeroportuar
80
2
Viza de tranzit
80
Viza de scurtă ședere
80
40 pentru copii, de la împlinirea vârstei de 6 ani
și până la împlinirea vârstei de 12 ani
120 sau 160 în cazul în care o decizie de punere
în aplicare este adoptată de Consiliu în temeiul art. 25a alin. (5)
litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/1.155 al
Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009
privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)
Viza de lungă ședere
120
B. Servicii notariale
Certificarea modificărilor survenite în rolul de echipaj al navelor, inclusiv schimbarea comandantului de

navă, sau prelungirea valabilității actului de convenție al unei nave
30
Înregistrarea și vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord și a jurnalului de mașini
30
3
Eliberarea permisului provizoriu de naționalitate, pentru navele construite în străinătate, achiziționate
sau cărora li se schimbă clasa
300
C. Cetățenia română
Înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română
600
Înregistrarea cererii de verificare a statutului juridic al unei persoane fizice în raport cu statul român
30
NOTE:
1. Atunci când acordurile internaționale la care România este parte includ norme speciale de taxare a
serviciilor consulare, dispozițiile prezentei legi se aplică numai în măsura în care nu contravin
prevederilor acordurilor în cauză.
2. La depunerea cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a celor temporare se

încasează contravaloarea blanchetelor acestor documente, care se stabilește potrivit legii.
Sumele încasate cu acest titlu se virează ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe producătorului
blanchetelor documentelor de călătorie specificate.
3. Contravaloarea colantelor de viză și, după caz, taxa de urgență sunt incluse în taxele consulare
aferente eliberării vizelor, prevăzute la lit. A din tabel. La eliberarea vizelor nu se percep sumele
prevăzute la nota nr. 8.
4. Contravaloarea colantelor de viză și a blanchetelor documentelor de călătorie deteriorate, rebutate

sau, după caz, eliberate cu titlu gratuit se asigură din fondurile aprobate Ministerului Afacerilor Externe
prin legile bugetare anuale.
5. Contravaloarea blanchetelor cărților de identitate și ale cărților electronice de identitate, eliberate

prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ulterior introducerii în circulație a acestor
documente, în condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 16 alin. (2) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale
cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește potrivit legii.
Sumele încasate cu acest titlu se virează ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe producătorului
blanchetelor documentelor specificate.
6. Tariful de înscriere a unui act notarial în registrele naționale notariale se percepe la nivelul de 3 euro,
iar cel de verificare în registrele naționale notariale la nivelul de 5 euro. Contravaloarea în lei a acestor
tarife de publicitate notarială se virează de către Ministerul Afacerilor Externe în contul Centrului
Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor
Publici din România.
7. Pentru succesiunile lichidate prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, fără
angajarea de avocat, valorificarea de bunuri sau de valori, se percepe o taxă consulară de 10% din
sumele efectiv realizate.
8. Sumele în valută reprezentând costurile aferente rechizitelor, materialelor consumabile,

comunicărilor telefonice, corespondenței prin fax și prin poșta scrisă sau electronică, expedierilor în
regim de curierat, comisioanelor percepute, după caz, de instituțiile financiare la achitarea taxelor
consulare prin transfer bancar sau prin instrumente electronice de plată, precum și celelalte cheltuieli
ocazionate de prestarea serviciilor consulare se încasează separat de taxele consulare stabilite potrivit
legii, iar cu contravaloarea acestora se reîntregesc fondurile în valută alocate prin bugetul de stat
misiunilor diplomatice și oficiilor consulare unde s-au încasat.
9. Misiunile diplomatice și oficiile consulare pot organiza consulate itinerante prin deplasarea
diplomaților care îndeplinesc atribuții consulare, funcționarilor consulari și angajaților consulari,
împreună cu documentele și echipamentele de lucru necesare, în vederea prestării de servicii consulare
în afara sediilor reprezentanțelor respective, cu respectarea legislației statului de reședință.
Costurile aferente organizării consulatelor itinerante, incluzând cheltuielile de transport, cazare și, după
caz, de închiriere a unor spații adecvate desfășurării activității consulare, se suportă de la bugetul de
stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Afacerilor Externe.
(la 17-07-2020, Anexa a fost modificată de Articolul 1 din ORDINUL/1.989/2020, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 584 din 03 iulie 2020 )
LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005
privind regimul liberei circulații a cetățenilor
români în străinătate
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 682 din 29 iulie 2005
Notă
Reproducem prevederile art. VII alin. (1) din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în Monitorul
Oficial nr. 698 din 4 august 2020:
„La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile din cuprinsul actelor normative referitoare la
cartea de alegător se abrogă”.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1
Prezenta lege stabilește condițiile în care cetățenii români își pot exercita dreptul la liberă circulație în
străinătate, precum și limitele exercitării acestui drept.
Articolul 2
(1) Cetățenilor români care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege le este garantat dreptul de
a călători în străinătate, de a emigra și de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate
interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.
(2) Cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al
reprezentanților legali, în condițiile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se
înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile
părintești față de minor.
Articolul 3
(1) Limitarea exercitării dreptului cetățenilor români la liberă circulație în străinătate se poate face
numai temporar, în cazurile și în condițiile prevăzute în prezenta lege, și constă în suspendarea sau,
după caz, restrângerea exercitării acestui drept.
(2) Suspendarea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate reprezintă interdicția temporară de
părăsire a teritoriului României, instituită de drept sau, după caz, de către autoritățile competente, în
condițiile prezentei legi. Această măsura are caracter individual, cu excepția situațiilor în care este
instituită prin lege specială, în cazul apariției unor situații de natură să o justifice în raport cu necesitatea
asigurării apărării țării sau a securității naționale.
(3) Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate reprezintă interdicția temporară
de a călători în anumite state, dispusă de autoritățile competente române, în condițiile prezentei legi.
(4) Autoritățile competente au obligația să informeze în scris, în condițiile prezentei legi, persoana
împotriva căreia s-a instituit o măsură de limitare a exercitării dreptului de liberă circulație, asupra
motivelor care au determinat această măsură, precum și asupra perioadei pentru care s-a limitat
exercițiul acestui drept.
Articolul 4
(1) Pe perioada șederii în străinătate orice cetățean român are dreptul la asistență și protecție din partea
misiunilor diplomatice, precum și a oficiilor consulare ale României.
(2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate au obligația să acorde sprijin și
asistență, în condițiile legii, cu sprijinul instituțiilor competente din țară, cetățenilor români aflați în
dificultate sau care solicită ajutorul în vederea întoarcerii în țară, precum și de a întreprinde toate
demersurile necesare pentru informarea cetățenilor români asupra apariției unor situații de natură să le
pună în pericol siguranța ori sănătatea.
(3) Pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, organele poliției de frontieră sunt
obligate să îi informeze pe cetățenii români care urmează să călătorească în străinătate asupra apariției,
pe teritoriile statelor de tranzit și de destinație, a unor situații de natură să le pună în pericol siguranța
ori sănătatea.
Articolul 5
Pe perioada șederii lor în străinătate, cetățenii români au următoarele obligații:

a) să respecte legislația României și să nu desfășoare activități de natură să compromită imaginea
României ori care să contravină obligațiilor asumate de România prin documente internaționale;
b) să respecte legislația statului în care se află, precum și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a
intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condițiile stabilite prin legislația
acestuia sau prin documentele internaționale încheiate cu România;
c) să depună toate diligențele în vederea acordării de ajutor cetățenilor români aflați în dificultate pe
teritoriul statului pe care se află, informând cu privire la astfel de situații misiunile diplomatice și oficiile
consulare ale României din statul respectiv;
d) în cazul stabilirii reședinței sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune
diplomatică sau oficiu consular al României;
e) să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României cu privire la orice
schimbare intervenită în starea lor civilă.
Capitolul II Documente de călătorie în străinătate
Secţiunea 1 Tipuri de documente de călătorie
Articolul 6
(1) Tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate sunt
următoarele:
a) pașaport diplomatic;
b) pașaport de serviciu;
c) pașaport diplomatic electronic;
d) pașaport de serviciu electronic;
e) pașaport simplu;
f) pașaport simplu electronic;
g) pașaport simplu temporar;
h) titlu de călătorie.
(la 13-08-2013, Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. )
(2) Forma și conținutul documentelor de călătorie prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Ministerului Afacerilor Externe.
(la 17-07-2009, Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 264 din 7 iulie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 14 iulie 2009, care modifică pct. 1 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din
10 decembrie 2008. )
(3) Abrogat.
(la 13-08-2013, Alin. (3) al art. 6 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013,
(4) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) sunt proprietatea statului român și fac dovada
identității, cetățeniei, calității, precum și a dreptului titularului de a călători în străinătate.
(la 06-08-2020, Alineatul (4) din Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 161 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 03 august 2020 )
(5) Cetățenii români pot călători în străinătate și în baza altor documente stabilite prin acordurile
internaționale la care România sau, după caz, Guvernul României este parte.
(6) Procedura depunerii și soluționării cererilor pentru eliberarea documentelor de călătorie în

străinătate, actele care trebuie prezentate de solicitanți la depunerea cererilor, precum și termenele în
care se soluționează acestea se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 10 decembrie 2008. )
Articolul 6^1
(1) Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică
de identitate valabile constituie document de călătorie pe baza căruia cetățenii români pot călători în
statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca document de
călătorie.
(2) Regimul juridic al cărții de identitate, al cărții de identitate simple și al cărții electronice de identitate
este cel prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul,
reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, cu excepția situațiilor în care prezenta lege dispune altfel.
(la 07-08-2020, Articolul 6^1 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul V din
LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
Secţiunea 1^1 Stocarea datelor persoanei
(la 10-12-2008, Secțiunea 1^1 din Cap. II a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 207 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 10 decembrie 2008. )
Articolul 7
(1) Datele biometrice incluse în pașapoarte sunt imaginea facială și impresiunea digitală a două degete.
(2) Datele biometrice prevăzute la alin. (1) sunt folosite numai în scopurile prevăzute la art. 4 alin. (3) din
Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 din 29 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de
securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de
statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 385 din 29 decembrie 2004.
(3) Procedura preluării imaginii faciale și a impresiunilor digitale se stabilește prin normele metodologice
de aplicare a prezentei legi.
(4) Sunt exceptate de la obligația de furnizare a impresiunilor digitale următoarele categorii de

persoane:
a) minorii sub vârsta de 12 ani;
(la 13-08-2013, Lit. a) a alin. (4) al art. 7 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie
b) persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.
Secţiunea a 2-a Pașaportul diplomatic
Articolul 8
(1) Pașaportul diplomatic*) este documentul de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor
Externe, în condițiile prezentei legi, următoarelor categorii de persoane, în scopul facilitării reprezentării
de către acestea a intereselor statului român în străinătate:
a) președintele României;
b) președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
c) membrii Senatului, membrii Camerei Deputaților și membrii Parlamentului European;
(la 10-12-2008, Lit. c) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
d) primul-ministru, membrii Guvernului și persoanele asimilate miniștrilor;
e) președintele și judecătorii Curții Constituționale;
f) avocatul poporului și adjuncții acestuia;
g) președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție;

h) membrii Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție;
i) președintele și vicepreședinții Curții de Conturi;
j) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncții acestuia și
persoanele asimilate acestora;
(la 03-10-2016, Lit. j) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
septembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 3 octombrie 2016. )
k) președintele și președinții de secție ai Consiliului Legislativ;
l) guvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României;
m) președintele, vicepreședinții, secretarul general, membri ai Prezidiului Academiei Române, precum și

cei ai academiilor de ramură, înființate în baza unor legi speciale;
(la 24-03-2017, Litera m) din Alineatul (1) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 13, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196
din 21 martie 2017 )
n) patriarhul, cardinalul, mitropoliții și șefii cultelor din România, recunoscute de stat;
o) secretarii de stat și persoanele asimilate acestora;
p) membrii corpului diplomatic și consular și persoanele care își desfășoară activitatea în Ministerul
Afacerilor Externe, prin detașare de la alte instituții, pe funcții corespunzătoare membrilor corpului
diplomatic și consular;
(la 10-12-2008, Lit. p) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
q) abrogată;
(la 10-12-2008, Lit. q) a alin. (1) al art. 8 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
r) atașații militari și atașații de afaceri interne, atașații pe probleme de muncă, judecătorii sau procurorii
de legătură, adjuncții acestora, precum și funcționarii superiori din organizațiile internaționale și
interguvernamentale;
(la 10-12-2008, Lit. r) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
s) curierii diplomatici;
t) soțul, soția și copiii minori ai persoanelor prevăzute la lit. a)-r);

t^1) copiii aflați în întreținerea persoanelor prevăzute la lit. p) și r) trimise în misiune oficială în
străinătate, precum și a soțului ori soției acestora, atunci când îi însoțesc în cursul misiunii;
(la 03-10-2016, Lit. t^1) a alin. (1) al art. 8 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
u) persoanele trimise în misiune oficială în străinătate, pentru susținerea unor interese naționale, pe
bază de mandat și pe durata acestuia, cu aprobarea ministrului afacerilor externe;
v) foștii șefi ai statului român, foștii președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, foștii prim-miniștri și
foștii miniștri ai afacerilor externe.
(la 03-10-2016, Lit. v) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
(2) Pașapoartele diplomatice*) se eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:
a) la începutul mandatului cu care au fost investiți, în cazul celor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), e), g),
i), j), l) și m);
b) înaintea primei deplasări care necesită utilizarea pașaportului diplomatic, în cazul celorlalte persoane
prevăzute la alin. (1).
Articolul 9
(1) Pașapoartele diplomatice se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa

specializată, la solicitarea instituțiilor sau a autorităților publice interesate, care achită contravaloarea
pașaportului și precizează scopul și calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate pe
baza acestor documente de călătorie.
Articolul I din LEGEA nr. 133 din 18 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 20 iunie
2018 )
(2) În cazul în care structura specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe constată că nu sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8, poate refuza eliberarea pașaportului diplomatic, informând în
acest sens instituția solicitantă.
Articolul 10
(1) Abrogat.
(la 20-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 10 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 2,
2018 )
(2) Abrogat.
2018 )
(3) Pașapoartele diplomatice electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani

pentru minorii sub vârsta de 12 ani.
Articolul 11
(1) Titularii pașapoartelor diplomatice*) sunt obligați să le predea instituției din care fac parte, după cum
urmează:
a) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c), d), cu excepția primului-ministru, e), g), i), j), l), m) și o),
precum și soțul, soția și copiii minori ai acestora, la încheierea mandatului cu care au fost învestite;
b) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f), h), k) și n), precum și soțul, soția și copiii minori ai
acestora, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a determinat
necesitatea folosirii pașaportului diplomatic*).
(la 10-12-2008, Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207
din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 10 decembrie 2008. )
(2) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. u) sunt obligate să predea pașaportul diplomatic*) la
Ministerul Afacerilor Externe, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a
determinat necesitatea folosirii pașaportului diplomatic*).
(3) La încetarea calității prevăzute la art. 8 alin. (1), titularul sau instituția din cadrul căreia face parte
titularul are obligația să predea pașaportul diplomatic Ministerului Afacerilor Externe, în vederea
anulării, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. v). În caz contrar, Ministerul Afacerilor
Externe procedează la anularea pașaportului în evidențele corespunzătoare.
(la 03-10-2016, Alin. (3) al art. 11 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30 septembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 3 octombrie 2016. )
Secţiunea a 3-a Pașaportul de serviciu
Articolul 12
Pașaportul de serviciu*) este documentul de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor

Externe, în condițiile prezentei legi, următoarelor categorii de persoane:
a) magistraților, când călătoresc în misiuni oficiale;

b) prefecților și subprefecților, președinților și vicepreședinților consiliilor județene, primarilor
municipiilor, orașelor și sectoarelor municipiului București, când călătoresc în misiuni oficiale;
c) funcționarilor din aparatul central al administrației publice și ai Parlamentului, când călătoresc în

misiuni oficiale;
c^1) personalului autorităților publice care candidează pentru posturi în cadrul unor organizații, instituții
și misiuni internaționale, dacă se solicită în mod expres de către acestea din urmă;
(la 03-10-2016, Lit. c^1) a art. 12 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30 septembrie
c^2) personalului autorităților publice care ocupă funcții de expert național detașat la instituțiile și
organismele Uniunii Europene în condițiile Legii nr. 105/2012 privind detașarea experților naționali la
instituțiile și organismele Uniunii Europene;
(la 03-10-2016, Lit. c^2) a art. 12 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30 septembrie
d) personalului tehnico-administrativ și de serviciu al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al

reprezentanțelor permanente pe lângă organizațiile internaționale, lectorilor trimiși în misiune de
Ministerul Educației și Cercetării, precum și soțului, soției și copiilor minori ai acestora;
d^1) copiilor aflați în întreținerea persoanelor prevăzute la lit. d) trimise în misiune oficială în
străinătate, precum și a soțului ori soției acestora, atunci când îi însoțesc în cursul misiunii;
(la 03-10-2016, Lit. d^1) a art. 12 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30 septembrie
e) președinților și vicepreședinților organizațiilor și asociațiilor profesionale la nivel național, legal

constituite, când călătoresc în misiuni oficiale;
f) președinților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, membre

ale Consiliului Minorităților Naționale, când se deplasează în străinătate în interes de serviciu;
g) altor persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiuni
oficiale.
Articolul 13
(1) Pașapoartele de serviciu se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializată,
la solicitarea instituțiilor, autorităților publice sau organizațiilor interesate, care achită contravaloarea
pașaportului și precizează scopul și calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate în
baza acestor documente de călătorie.
(2) Pașapoartele de serviciu electronice se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru
minorii sub vârsta de 12 ani.
LEGEA nr. 133 din 18 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 20 iunie 2018 )
Articolul 14
(1) Pașapoartele de serviciu*) pot fi folosite de titularii acestora numai atunci când se deplasează în
străinătate în calitate oficială, în interesul autorității sau instituției publice din care face parte.
(2) În termen de 5 zile de la întoarcerea în țară, titularul are obligația de a preda pașaportul de
serviciu*), spre păstrare, la autoritatea sau instituția publică din care face parte. Pe cale de excepție,
seful autorității sau instituției publice poate dispune ca pașaportul de serviciu*) să rămână în posesia
titularului atunci când acesta, prin natura activității desfășurate, se deplasează frecvent în străinătate, cu
condiția ca perioada de ședere pe teritoriul României, între două deplasări, să nu depășească 30 de zile.
(3) La încetarea calității prevăzute la art. 12 titularul, autoritatea sau instituția din cadrul căreia face
parte titularul are obligația să predea pașaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, în vederea
anulării. În caz contrar, Ministerul Afacerilor Externe procedează la anularea pașaportului în evidențele
corespunzătoare.
Secţiunea a 4-a Pașaportul simplu
Pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar
(la 13-08-2013, Titlul Secțiunii a 4-a din Cap. II a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6
Articolul 15
(1) Pașaportul simplu electronic se eliberează, la cerere, cetățenilor români care îndeplinesc condițiile
prevăzute de prezenta lege și nu se află în una dintre situațiile de suspendare a dreptului de a călători în
străinătate.
(2) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice se depun personal de către solicitanți, în
țară, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple în a căror rază
de competență au domiciliul sau, după caz, reședința, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și
oficiile consulare ale României.
(3) În cazul în care solicitantul pașaportului simplu electronic nu se poate prezenta la serviciul public
comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple de la domiciliu sau reședință, cererile
pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public
comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.
(3^1) Pentru sprijinirea activității specifice a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și
siguranței naționale și a altor autorități și instituții publice și în vederea coordonării procesului de
eliberare și evidență a pașapoartelor, cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice pot fi
depuse și soluționate și la nivelul Direcției Generale de Pașapoarte.
(la 20-07-2018, Articolul 15 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din
(4) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice, în cazul persoanelor lipsite temporar de
capacitatea de exercițiu, pot fi depuse în numele titularului de către reprezentantul legal sau de către
autoritățile medicale române, prezența titularului fiind obligatorie.
(5) Abrogat.
2018 )
(6) În situația în care titularul sau reprezentantul legal al acestuia constată faptul că datele înscrise în
pașaportul simplu electronic sunt incomplete sau inexacte, trebuie să sesizeze, după caz, cel mai
apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple sau cea mai
apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României în străinătate ori, în situația prevăzută la
alin. (3^1), Direcția Generală de Pașapoarte, urmând ca eliberarea noului document de călătorie să se
facă fără plata contravalorii pașaportului.
2018 )
(la 13-08-2013, Art. 15 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. )
Articolul 15^1
(1) Pașapoartele simple electronice se eliberează titularului sau reprezentantului legal după achitarea
contravalorii acestora.
(2) Pentru cererile de eliberare a pașapoartelor depuse în țară, contravaloarea pașapoartelor se achită în
contul Companiei Naționale «Imprimeria Națională» - S.A., prin mandat poștal, prin mijloace de plată
online, inclusiv prin intermediul Sistemului național electronic de plată online - SNEP sau prin unitățile
bancare cu care Compania Națională «Imprimeria Națională» - S.A. încheie convenții în acest scop.
1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 271 din 25 noiembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1133
din 25 noiembrie 2020 )
(3) Serviciile publice comunitare de pașapoarte sunt abilitate să verifice încasarea sumei reprezentând
contravaloarea pașapoartelor, achitată în condițiile alin. (2), potrivit metodologiei de lucru comune
încheiate între Compania Națională «Imprimeria Națională» - S.A. și Direcția Generală de Pașapoarte din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Notă
Potrivit art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 152 din 31 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 802 din 1 septembrie 2020, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, Compania Națională „Imprimeria Națională“ - S.A. și Direcția Generală de
Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor elabora metodologia de lucru comună
prevăzută la art. 15^1 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor
români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin
prezenta ordonanță de urgență.
(4) Contravaloarea pașaportului simplu electronic achitată eronat sau pentru care nu a fost prestat
serviciul aferent se restituie, la cererea scrisă a plătitorului adresată Companiei Naționale «Imprimeria
Națională» - S.A., însoțită de documentul prin care s-a efectuat plata, în cel mult 5 zile lucrătoare de la
depunerea acestei cereri, în condițiile stabilite de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Cererea și documentul prin care s-a efectuat plata pot fi transmise atât în format fizic, cât și prin
mijloace electronice.
2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 271 din 25 noiembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1133
Notă
Conform art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 152 din 31 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 802 din 1 septembrie 2020, situațiile în care contravaloarea pașapoartelor simple
electronice/simple temporare a fost achitată până la data intrării în vigoare a prezentului act normativ
rămân supuse prevederilor normative incidente la data efectuării plății, inclusiv în ceea ce privește
procedura de restituire a contravalorii pașapoartelor.
(la 01-09-2020, Articolul 15^1 din Secțiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 152 din 31 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 802 din 01
septembrie 2020 )
Articolul 16
(1) Cetățenii români nu pot deține în același timp decât câte un singur pașaport simplu valabil, cu
excepția cazurilor care justifică deținerea simultană a două sau mai multe pașapoarte, stabilite prin
ordin al ministrului administrației și internelor.
(2) Cetățenii români care sunt titulari ai mai multor pașapoarte valabile, în condițiile prezentei legi, au
obligația ca, în termen de 15 zile de la încetarea cazurilor prevăzute la alin. (1), să predea autorităților
competente pașapoartele deținute suplimentar.
(3) Ordinul ministrului administrației și internelor prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Articolul 17
(1) Minorilor cetățeni români care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercitării dreptului
la libera circulație în străinătate li se eliberează pașapoarte simple electronice în următoarele condiții:
a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinți, a părintelui
supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și
irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri
judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă
pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal ori în
temeiul ordonanței președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, cu modificările ulterioare, prin care instanța a dispus cu privire la exercitarea autorității
părintești;
(la 20-07-2018, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 17 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 133 din 18 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din
20 iunie 2018 )
b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor
părinți, al părintelui supraviețuitor, al părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă și irevocabilă, al părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei
hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase
definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, al reprezentantului
legal ori în temeiul ordonanței președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu
modificările ulterioare, prin care instanța a dispus cu privire la exercitarea autorității părintești.
(la 20-07-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 17 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de
20 iunie 2018 )
(1^1) Ordonanțele președințiale prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă în mod expres faptul că
persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității părintești are dreptul de a solicita
eliberarea pașaportului sau de a-și exprima acordul în acest sens.
(2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între
părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima
voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după
soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă
și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15
februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte
pentru eliberarea pașaportului.
2018 )
Articolul 17^1
(1) Pașaportul simplu temporar se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile prevăzute de
prezenta lege și nu se află în una dintre situațiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate,
în următoarele situații:
a) pentru persoanele care declară că nu doresc să li se elibereze un pașaport simplu electronic;
b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de
beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic
o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict;
c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport simplu electronic care conține vize valabile, dar ca
urmare a epuizării filelor destinate aplicării acestora călătoria în acel stat sau în alte state decât cele care
au emis vizele nu mai este posibilă;
d) când titularul a depus pașaportul simplu sau pașaportul simplu electronic pentru obținerea unor vize
și declară că trebuie să călătorească de urgență în străinătate;
e) când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri
oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol și
nu există timpul necesar pentru obținerea acordului celuilalt părinte prevăzut la art. 17;
f) pentru cetățenii români aflați în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile și
care declară că este necesar să își continue călătoria în străinătate sau să își reglementeze șederea pe
teritoriul unui stat;
g) în situații obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și
urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea
pașaportului simplu electronic.
(2) Pașaportul simplu temporar se eliberează:
a) în situația prevăzută la alin. (1) lit. a), în termenul legal prevăzut pentru eliberarea pașaportului simplu
electronic;
b) în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-g), în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii
cererii.
(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie dovedite, după caz, cu documente emise de instituția
care organizează studiile/concursurile oficiale sau cu documente emise ori avizate de o autoritate
medicală română, din care să rezulte perioada și statul/statele în care se vor desfășura
studiile/concursurile ori în care va fi urmat tratamentul medical.
(4) Cetățenii români prevăzuți la alin. (1) lit. f), care nu mai posedă documente de călătorie valabile și
care declară că este necesar să își continue călătoria în străinătate, trebuie să prezinte documente care
să probeze această necesitate.
(5) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. g) trebuie dovedite, după caz, cu documente care să ateste
motivele de sănătate, familiale sau profesionale, care determină necesitatea și urgența deplasării
persoanei în străinătate.
(6) Cererile pentru eliberarea pașaportului simplu temporar se depun la autoritățile prevăzute la art. 15
alin. (2). Prevederile art. 15 alin. (3), (3^1) și (6), art. 15^1, respectiv ale art. 17 se aplică, în mod
corespunzător, și cu privire la cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple temporare.
(7) În cazul persoanelor lipsite temporar de capacitate de exercițiu, precum și în cazul persoanelor care,
din motive medicale, se află în imposibilitate de a-și exprima voința sau de a se prezenta la autoritatea
competentă, cererile pentru eliberarea pașaportului simplu temporar pot fi depuse, în numele
titularului, de către reprezentantul legal sau de către autoritățile medicale române ori, după caz, străine,
fără ca prezența titularului să fie obligatorie.
(8) În situații temeinic justificate, pentru minorii aflați în străinătate sub o formă de protecție specială
dispusă de autoritățile locale competente și care nu dețin documente de identitate sau de călătorie
valabile, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României eliberează, cu titlu gratuit, pașapoarte
simple temporare, la solicitarea autorităților străine competente, în scopul reglementării situației
juridice a minorilor în statul de reședință, dacă nu este posibilă repatrierea acestora.
(9) Costurile aferente producerii și emiterii pașapoartelor simple temporare eliberate minorilor
prevăzuți la alin. (8) sunt suportate de statul român prin autoritățile abilitate, la propunerea Ministerului
Afacerilor Externe, pe baza protocolului încheiat cu producătorul.
(la 20-07-2018, Articolul 17^1 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I
din LEGEA nr. 133 din 18 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 20 iunie 2018 )
Articolul 17^2
(1) Cetățenii români pot deține, pe lângă un pașaport simplu sau un pașaport simplu electronic valabil, și
un pașaport simplu temporar, doar în situațiile prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. b)-d).
12, Articolul I din LEGEA nr. 133 din 18 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 20 iunie
2018 )
(1^1) Cetățenii români pot deține, concomitent, un pașaport simplu și un pașaport simplu electronic
valabile sau, după caz, două pașapoarte simple electronice valabile, doar în situațiile prevăzute la art.
17^1 alin. (1) lit. b) și c).
(2) Cetățenii români care sunt, concomitent, titulari ai unui pașaport simplu temporar și ai unui pașaport
simplu sau pașaport simplu electronic valabil au obligația ca, în termen de 15 zile de la încetarea
situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. b)-d) sau la eliberarea unui pașaport simplu electronic, să
predea autorităților competente pașaportul simplu temporar.
(3) Cetățenii români care sunt, concomitent, titulari ai unui pașaport simplu și ai unui pașaport simplu
electronic valabile sau, după caz, titulari ai două pașapoarte simple electronice valabile, au obligația ca,
în termen de 15 zile de la încetarea situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. b) și c), să predea
autorităților competente unul dintre cele două pașapoarte valabile deținute.
Articolul 18
(1) Valabilitatea pașapoartelor simple este stabilită după cum urmează:
a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani;
b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 25 de ani;
c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.
(2) Valabilitatea pașapoartelor simple electronice este stabilită după cum urmează:
a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 12 ani;
(la 13-08-2013, Lit. a) a alin. (2) al art. 18 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6
b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani;
20 iunie 2018 )
c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.
(la 20-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 18 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul
2018 )
(3) Valabilitatea pașapoartelor simple temporare este de 12 luni.
(4) Valabilitatea pașapoartelor prevăzute la alin. (1) - (3) încetează de drept la data la care se constată de
către autoritățile competente faptul că sunt deteriorate ori distruse sau, după caz, existența în
conținutul acestora a unor ștersături ori modificări operate fără drept.
Articolul 19
Abrogat.
(la 10-12-2008, Art. 19 a fost abrogat de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207 din 4
Articolul 20
(1) Pașapoartele simple, pașapoartele simple electronice și pașapoartele simple temporare se păstrează
de către titulari, care au obligația de a nu le înstrăina, cu excepția situațiilor în care documentele se rețin
de autoritățile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare străine, în
vederea aplicării vizei.
(2) Pașapoartele simple, pașapoartele simple electronice și pașapoartele simple temporare ale minorilor
care nu au împlinit vârsta de 14 ani se păstrează de către părinții acestora, reprezentanții legali sau,
după caz, de către însoțitori, atunci când minorii se deplasează în străinătate împreună cu alte persoane,
în condițiile prezentei legi.
(3) Pașapoartele simple, pașapoartele simple electronice și pașapoartele simple temporare pot fi
reținute numai de organele de poliție, autoritățile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale României din străinătate, precum și de serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența
pașapoartelor simple, doar în cazul în care situația o impune, pentru exercitarea atribuțiilor specifice
prevăzute de lege. În aceste situații, autoritățile care rețin pașapoartele au obligația să elibereze
titularului o dovadă care să ateste faptul că pașaportul a fost reținut, precum și motivele care au stat la
baza acestei măsuri.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) au obligația de a păstra pașapoartele în condiții care să nu
implice riscul deteriorării, distrugerii sau pierderii acestora.
(5) În termen de 5 zile de la data pierderii cetățeniei române în condițiile legii, titularul pașaportului
simplu, al pașaportului simplu electronic ori al pașaportului simplu temporar sau, după caz, părinții ori
reprezentantul legal al minorului sunt obligați să predea documentul de călătorie, în țară, la oricare
dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple sau la sediul
Direcției Generale de Pașapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
României.
(6) Titularii pașapoartelor simple, ai pașapoartelor simple electronice ori ai pașapoartelor simple
temporare sau, după caz, persoanele prevăzute la alin. (2) au obligația de a preda pașapoartele simple,
pașapoartele simple electronice ori pașapoartele simple temporare la solicitarea autorităților
competente prevăzute la alin. (3).
Articolul 21
(1) Dacă în urma depunerii cererii pentru eliberarea pașaportului simplu electronic ori a pașaportului
simplu temporar se constată faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens,
solicitantului i se respinge cererea.
(2) Decizia de respingere a cererii, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică
solicitantului în scris, în termenul stabilit pentru soluționarea cererii.
(3) Decizia de respingere a cererii este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004.
Secţiunea a 5-a Titlul de călătorie
Articolul 22
(1) Titlul de călătorie este documentul care se eliberează de misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale României cetățenilor români aflați în străinătate, care nu mai posedă document de călătorie valabil,
pentru ca titularul să se întoarcă în țară.
2018 )
(2) Minorilor aflați în străinătate neînsoțiți de părinți li se poate elibera un titlu de călătorie fără acordul
acestora, în vederea întoarcerii în țară.
(la 10-12-2008, Alin. (2) al art. 22 a fost introdus de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
207 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 10 decembrie 2008. )
Articolul 23
Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile și încetează de drept la data intrării titularului
în România.
Articolul 23^1
Abrogat.
(la 20-07-2018, Articolul 23^1 din Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 19, Articolul I
Articolul 24
Prevederile art. 20 referitoare la obligația neînstrăinării și condițiile păstrării pașapoartelor simple, a

pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor simple temporare se aplică în mod corespunzător și
în cazul titlurilor de călătorie.
Secţiunea a 6-a Pierderea, distrugerea și furtul documentelor de călătorie

Articolul 25
(1) Pierderea documentelor de călătorie se declară de îndată de către titular sau, după caz, de către
persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2), la cea mai apropiată unitate de poliție sau la orice serviciu
public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple ori la Direcția Generală de
Pașapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.
(2) Distrugerea documentului de călătorie se declară de către titular sau, după caz, de către persoanele
prevăzute la art. 20 alin. (2), la autoritatea competentă, cu ocazia solicitării eliberării unui nou pașaport.
(3) Furtul documentului de călătorie se declară de către titular sau, după caz, de către persoanele
prevăzute la art. 20 alin. (2), de îndată, la cea mai apropiată unitate de poliție din țară sau, după caz, de
pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverințe care să ateste
declararea evenimentului respectiv.
(4) În cazul pierderii, distrugerii sau furtului pașapoartelor diplomatice*) și de serviciu*), titularul are
obligația de a informa de îndată Ministerul Afacerilor Externe și, după caz, instituția din care face parte.
(5) Organele de poliție române sesizate în legătură cu pierderea sau furtul documentului de călătorie
sunt obligate să elibereze titularului sau persoanelor prevăzute la art. 20 alin. (2) o adeverință care să
ateste declararea evenimentului respectiv.
Articolul 26
(1) Documentele de călătorie găsite, precum și cele care au aparținut persoanelor decedate se predau
autorității emitente sau celei mai apropiate unități de poliție, care are obligația de a le transmite
autorității emitente.
(2) Documentele de călătorie declarate pierdute sau furate, recuperate de autoritățile emitente, pot fi
restituite titularilor pentru a fi folosite în continuare, dacă mai sunt valabile și într-o stare fizică
corespunzătoare și dacă titularilor nu li s-au eliberat documente noi în locul acestora, în condițiile
prezentei legi.
(3) Documentele de călătorie declarate pierdute sau furate, recuperate de autoritățile emitente după
eliberarea unui nou document, pot fi restituite titularilor pentru a fi folosite în continuare, în condițiile
prezentei legi, numai dacă mai sunt valabile și într-o stare fizică corespunzătoare și după anularea
documentului de călătorie eliberat în condițiile art. 27 alin. (1), la solicitarea scrisă a titularului.
(la 13-08-2013, Alin. (3) al art. 26 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013,
Articolul 27
(1) Autoritățile competente pot elibera, la cerere, noi documente de călătorie în locul celor declarate
distruse, pierdute sau furate și care nu au fost recuperate, numai dacă evenimentul a fost declarat de
titular în condițiile prevăzute la art. 25.
(2) În cazul în care titularul unui document de călătorie eliberat în condițiile prevăzute la alin. (1) sau,
după caz, persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) găsesc documentul declarat pierdut ori furat, au
obligația de a nu-l folosi și de a-l depune de îndată la autoritatea emitentă sau, după caz, la instituția din
care fac parte.
(3) Documentul declarat pierdut ori furat, găsit de titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la
art. 20 alin. (2), după ce au declarat evenimentul în condițiile prevăzute la art. 25, dar înainte de a se
elibera un nou document, poate fi folosit în continuare, în condițiile prezentei legi, numai după ce
informează autoritatea emitentă cu privire la găsirea acestuia.
(3^1) Documentul declarat pierdut ori furat, găsit de titular sau de către persoanele prevăzute la art. 20
alin. (2) după eliberarea unui nou document, poate fi folosit în continuare, în condițiile prezentei legi,
numai după prezentarea la autoritățile competente a documentului găsit, aflat în termenul de
valabilitate și într-o stare fizică corespunzătoare, și după anularea documentului de călătorie eliberat în
condițiile alin. (1), la solicitarea scrisă a titularului.
(la 13-08-2013, Alin. (3^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013,
(4) Titularul pașaportului simplu, pașaportului simplu electronic ori al pașaportului simplu temporar sau,
după caz, persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) au obligația de a nu folosi documentul de călătorie
când au intervenit modificări privind datele de identificare ale titularului ori schimbări majore în
fizionomia acestuia.
Capitolul III Exercitarea dreptului la liberă circulație în străinătate
Secţiunea 1 Condițiile exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate de către cetățenii români
Articolul 28
(1) Organele poliției de frontieră permit cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani și minorilor
căsătoriți în condițiile legii, care sunt titulari de documente de călătorie valabile, să iasă de pe teritoriul
României, dacă nu se află în una dintre situațiile de limitare a exercitării dreptului la liberă circulație în
străinătate.
(2) Cetățenilor români împotriva cărora s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă
circulație în străinătate li se poate permite ieșirea din România numai dacă se află în una dintre
a) declară că nu călătoresc în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură;
b) din documentele de transport nu rezultă faptul că urmează să călătorească în statul/statele cu privire

la care s-a instituit această măsură;
c) punctul de trecere a frontierei în care se prezintă nu este unul situat la frontiera comună cu statul cu
privire la care s-a instituit această măsură.
(3) În cazul în care se permite ieșirea din România în condițiile prevăzute la alin. (2), cetățeanului român i
se pune în vedere de către organele poliției de frontieră faptul că, pe perioada deplasării în străinătate,
nu are dreptul să călătorească în statul/statele cu privire la care s-a instituit măsura restrângerii
exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate, pe perioada pentru care s-a dispus această
restrângere.
(4) Prevederile alin. (2) referitoare la situațiile în care se permite ieșirea din România a cetățeanului
român împotriva căruia s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație în
străinătate nu se aplică persoanelor care se legitimează în punctul de trecere a frontierei cu pașaport
diplomatic*) sau de serviciu*), cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 lit. a)-c).
(5) Cetățeanul român împotriva căruia s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă
circulație în străinătate poate călători în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsura
numai în situații excepționale, determinate de motive obiective care necesită prezența acestuia în statul
respectiv, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(la 01-01-2007, Alin. (5) al art. 28 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96
din 29 noiembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 8 decembrie 2006. )
Articolul 29
(1) La întoarcerea pe teritoriul României, cetățenii români au obligația să prezinte organelor poliției de
frontieră documentele de călătorie în străinătate valabile, emise de autoritățile competente române din
țară sau din străinătate.
(2) Organele poliției de frontieră pot permite intrarea pe teritoriul României a cetățeanului român care
se legitimează cu un document de călătorie emis de autoritățile competente române, a cărui valabilitate
a încetat, numai după efectuarea verificărilor corespunzătoare în evidențele specifice, cu privire la
identitatea și cetățenia titularului. În acest caz durata verificărilor efectuate nu poate depăși 24 de ore
din momentul prezentării solicitantului în punctul de trecere a frontierei.
(3) În cazul în care persoana care se prezintă în punctul de trecere a frontierei pentru a intra pe teritoriul
României declară ca este cetățean român, dar nu posedă documente eliberate de autoritățile române,
valabile sau expirate, care să ateste identitatea acesteia, organele poliției de frontieră efectuează în cel
mai scurt timp posibil verificările necesare pentru stabilirea identității și cetățeniei persoanei respective.
(4) În situația în care persoana prevăzută la alin. (3) este titulara a unui document de călătorie eliberat
de un alt stat și îndeplinește condițiile de intrare pe teritoriul României, potrivit legii, organele poliției de
frontieră permit intrarea acesteia în țară în calitate de străin, și o îndrumă totodată să se adreseze
Direcției Generale de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, pentru clarificarea
situației privind cetățenia română.
(5) Organele poliției de frontieră sunt obligate să permită intrarea pe teritoriul României persoanelor
prevăzute la alin. (2) și (3), de îndată ce stabilesc identitatea acestora, precum și faptul că sunt cetățeni
români.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (2) și (3), în funcție de intervalul de timp necesar pentru efectuarea
verificărilor corespunzătoare de către organele poliției de frontieră, persoana poate fi cazată, cu acordul
acesteia, într-un spațiu special amenajat în incinta punctului de trecere a frontierei, pus la dispoziție de
administratorul acestuia.
Articolul 30
(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă
sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:
a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de
identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate
însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;
(la 07-08-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 30 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
Punctul 2, Articolul V din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din
04 august 2020 )
b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de
identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate
împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă
părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire
la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data
întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
(la 07-08-2020, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 30 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
04 august 2020 )
c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de
identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate
împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai
fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost
încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur
autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în
temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie
2013;
(la 07-08-2020, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 30 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
04 august 2020 )
d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de
identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o
altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă
persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost
încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur
autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în
temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie
2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu
privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data
întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.
(la 07-08-2020, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 30 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
04 august 2020 )
(la 10-12-2008, Alin. (1) al art. 30 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile
părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens,
cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația
reprezentantului legal al minorului.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din
România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:
a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul
urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de
care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente
doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte
perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu
există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului
legal;
b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale,
prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în
care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.
(la 25-05-2006, Lit. b) a alin. (3) al art. 30 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 191
din 16 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 441 din 22 mai 2006, care modifică pct. 9 al art. I
din ORDONANȚA nr. 5 din 19 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 26 ianuarie
2006. )
(4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să
rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat
minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă
însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.
(5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale
autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.
(6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se
constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor,
iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul
prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.
(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor
părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur
autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul
acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară
atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează
însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.
(la 03-10-2016, Alin. (6^1) al art. 30 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
(7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în
străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața
autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată
apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine,
adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999,
aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu
care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de
drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în
două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește
pașaportul minorului.
Articolul 31
(1) În situația în care organele poliției de frontieră constată ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de
prezenta lege pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia. Dacă minorul nu
este însoțit de cel puțin unul dintre părinți, vor proceda la informarea imediată a acestora, punându-le în
vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care nu este posibilă informarea părinților,
organele poliției de frontieră vor anunța de îndată Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor
Copilului, care va iniția procedura aplicabilă minorilor neînsoțiți, potrivit legii.
(2) Organele poliției de frontieră vor întrerupe, de asemenea, călătoria minorului, chiar dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art. 30, în următoarele situații:
a) însoțitorul este cetățean străin și nu face dovada faptului că are dreptul să se reîntoarcă în România,
deși în declarația părinților sau, după caz, a reprezentantului legal se menționează că minorul se va
reîntoarce împreună cu același însoțitor;
b) însoțitorul a săvârșit anterior una dintre infracțiunile următoare:
1. omor;
2. infracțiuni contra libertății și integrității sexuale;
3. infracțiuni privitoare la traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile;
4. lipsire de libertate în mod ilegal;
5. infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori;
6. trafic de țesuturi sau organe umane;
7. infracțiuni de terorism;
(la 01-02-2014, Lit. b) a alin. (2) al art. 31 a fost modificată de pct. 1 al art. 167 din LEGEA nr. 187 din 24
octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )
c) însoțitorul este cetățean străin și părăsește teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndepărtare
de pe teritoriul României, dispusă în condițiile legii, cu excepția cazului în care este părinte al minorului
și există acordul celuilalt părinte, dat în condițiile prevăzute la art. 30;
d) însoțitorului sau, după caz, minorului i-a fost limitat, în condițiile prezentei legi, exercițiul dreptului la
liberă circulație în străinătate pentru statul de destinație ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat,
în perioada în care urmează să călătorească împreună;
e) însoțitorul nu este persoana căreia i-a fost încredințată de către instanță supravegherea minorului, în
condițiile legii penale;
(la 01-02-2014, Lit. e) a alin. (2) al art. 31 a fost modificată de pct. 1 al art. 167 din LEGEA nr. 187 din 24
f) minorul refuză să iasă din țară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani.
(3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la
exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția
situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către
instanța de judecată, în condițiile legii.
(4) În vederea constatării de către organele poliției de frontieră a situației prevăzute la alin. (2) lit. e),
hotărârea instanței prin care s-a dispus măsura educativă a libertății supravegheate se comunică Poliției
de Frontieră Română și Direcției Generale de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și
Internelor.
Articolul 32
(1) Până la preluarea minorului de către părinte sau, după caz, de către o altă persoană, în condițiile
prezentei legi, însoțitorul prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. d), care călătorește în străinătate în condițiile
prezentei legi împreună cu acesta, are următoarele obligații:
a) să acorde îngrijire și supraveghere minorului pe toată durata deplasării;
b) să nu abandoneze minorul;
c) să nu se încredințeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz,
persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) ori, în cazuri deosebite, autorităților străine competente în
domeniul acordării de asistență și protecție pentru minori;
(la 03-10-2016, Lit. c) a alin. (1) al art. 32 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
d) abrogată;
(la 03-10-2016, Lit. d) a alin. (1) al art. 32 a fost abrogată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
e) în cazul dispariției minorului pe perioada deplasării în străinătate, să anunțe de îndată autoritățile

competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum și cea mai apropiată
reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al României, solicitând eliberarea unei adeverințe în acest
sens;
f) să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanță diplomatică sau oficiu consular
al României, în cazul apariției unei situații obiective de natură să întrerupă călătoria minorului;
(la 03-10-2016, Lit. f) a alin. (1) al art. 32 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
g) în cazul în care nu este posibilă încredințarea minorului persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4), să
anunțe imediat cea mai apropiată reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea
reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta.
(la 03-10-2016, Lit. g) a alin. (1) al art. 32 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e)-g), misiunea diplomatică sau oficiul consular sesizat are
obligația de a informa imediat, direct sau prin intermediul Direcției generale afaceri consulare din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, atât Inspectoratul General al Poliției Române, cât și Direcția Generală de
Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în vederea anunțării părinților ori a
reprezentantului legal al minorului în legatură cu evenimentul produs.
Articolul 33
Minorul care călătorește în străinătate însoțit de cel puțin unul dintre părinți sau de reprezentantul său
legal nu poate fi încredințat de către acesta unei persoane de pe teritoriul altui stat, atunci când față de
minor s-a dispus măsura educativă a libertății supravegheate, în condițiile legii penale.
Secţiunea a 2-a Stabilirea domiciliului în străinătate
Articolul 34
(1) Cetățeanul român care și-a stabilit domiciliul în străinătate poate solicita eliberarea unui pașaport
simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, când se află în
una dintre următoarele situații:
175 din 6 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. )
(2) Cetățeanul român posesor al unui certificat de înregistrare ori al unui document care atestă
rezidența într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația
Elvețiană, eliberat de autoritățile competente dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului
Economic European sau din Confederația Elvețiană, poate solicita eliberarea unui pașaport simplu
electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu în acel stat.
(3) În cazul solicitării unui pașaport simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu
menționarea țării de domiciliu, cererea se depune personal la serviciul public comunitar pentru
eliberarea și evidența pașapoartelor simple, în a cărui rază teritorială a avut ultimul domiciliu sau, după
caz, reședința, iar, în străinătate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În
situațiile prevăzute la art. 15 alin. (3) și (4), cererile pentru eliberarea pașaportului simplu electronic,
respectiv a pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu pot fi depuse la cel mai
apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.
(4) Cererile pentru eliberarea pașaportului simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu se
soluționează de serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.
(5) Cererile pentru eliberarea pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu se
soluționează, după caz, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor
simple sau de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.
(6) Cetățeanul român care și-a stabilit domiciliul în străinătate are obligația ca, la înmânarea
pașaportului simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, să
predea actul de identitate care atestă existența domiciliului în România, emis de autoritățile române.
(7) Actele necesare, procedura, condițiile și termenele de soluționare a cererilor privind eliberarea
pașapoartelor cu menționarea țării de domiciliu se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Articolul 35
Cetățeanului român care are domiciliul în străinătate și solicită autorităților competente române
eliberarea documentelor de identitate, de călătorie sau de stare civilă, dar nu poate face dovada
cetățeniei române, i se eliberează documentele respective, în condițiile legii, numai după ce se atestă de
către Direcția Generală de Pașapoarte, la cererea acestor autorități, faptul că solicitantul este cetățean
român.
Articolul 36
(1) Cetățeanului român care a împlinit vârsta de 18 ani și minorului căsătorit cu respectarea legii, care și-
au stabilit domiciliul în România, li se anulează mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate
sau, după caz, pașapoartele prevăzute la art. 34 și li se eliberează carte de identitate, în condițiile legii.
(2) Cetățeanul român care are domiciliul în străinătate și a fost returnat în baza unui acord de readmisie
sau, după caz, a fost expulzat de pe teritoriul statului de domiciliu are obligația ca, în termen de 15 zile
de la data intrării în România, să declare autorităților competente locul unde și-a stabilit domiciliul, în
condițiile legii.
Articolul 37
Minorul își stabilește domiciliul în străinătate sau, după caz, în România, în condițiile Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și ale altor legi speciale care cuprind
reglementări în această materie.
Secţiunea a 3-a Limitarea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate
Articolul 38
Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă
pentru o perioadă de cel mult 3 ani numai în condițiile și cu privire la următoarele categorii de persoane:
a) abrogată;
(la 20-11-2010, Lit. a) a art. 38 a fost abrogată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 206 din 11 noiembrie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 17 noiembrie 2010. )
b) cu privire la persoana a cărei prezență pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfășoară sau
ar urma să o desfășoare, ar aduce atingere grava intereselor României sau, după caz, relațiilor bilaterale
dintre România și acel stat.
Articolul 39
(1) Abrogat.
(la 20-11-2010, Alin. (1) al art. 39 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 206 din 11 noiembrie
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 17 noiembrie 2010. )
(2) În situația prevăzută la art. 38 lit. b), măsura se dispune, la solicitarea instituției cu competențe în
domeniul apărării, ordinii publice sau siguranței naționale care deține date ori informații cu privire la
activitatea pe care persoană o desfășoară sau urmează să o desfășoare în străinătate, de către tribunalul
în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are domiciliul în
străinătate, de către Tribunalul București.
--------------
Alin. (2) al art. 39 a revenit la forma inițială prin respingerea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 126 din 5
noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 9 noiembrie 2007 de către LEGEA nr. 115
din 16 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 21 mai 2008.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), instanța se pronunță, prin hotărâre, în termen de 5 zile de la primirea
solicitării autorităților competente și comunică hotărârea părților, Direcției Generale de Pașapoarte,
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și serviciului public comunitar pentru eliberarea
și evidența pașapoartelor simple, competent să elibereze pașaportul simplu persoanei împotriva căreia a
fost dispusă măsura.
(la 20-11-2010, Alin. (3) al art. 39 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 206 din 11 noiembrie
(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la curtea
de apel competenta teritorial. Instanța se pronunță în termen de 3 zile de la data primirii cererii.
(5) Hotărârea curții de apel este supusă recursului, termenul de recurs, precum și cel de judecata fiind
cele prevăzute la alin. (4).
(6) Exercitarea cailor de atac prevăzute la alin. (4) și (5) nu suspenda executarea hotărârii instanței.
(7) Prezenta procurorului la toate ședințele de judecata este obligatorie.
(8) Abrogat.
(la 10-12-2008, Alin. (8) al art. 39 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207
Articolul 40
Exercitarea de către o persoana a dreptului la libera circulație în străinătate se suspenda numai în

a) este inculpată într-o cauză penală și a fost dispusă, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, instituirea unei măsuri preventive, cu
impunerea, după caz, a obligației de a nu părăsi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar,
decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia;
(la 20-07-2018, Litera a) din Articolul 40 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 20,
2018 )
b) a fost condamnată și are de executat o pedeapsa privativă de libertate;
c) este internată într-un centru educativ sau într-un centru de detenție;
(la 01-02-2014, Lit. c) a art. 40 a fost modificată de pct. 2 al art. 167 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie
d) nu a respectat măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, dispusă în

Articolul 41
(1) În vederea punerii în executare de către autoritățile competente a măsurii de suspendare a

exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate, autoritățile care au dispus măsurile prevăzute la
art. 40 lit. a)-c) au obligația de a le comunica autorităților competente să elibereze pașaportul, Direcției
Generale de Pașapoarte, Inspectoratului General al Poliției Române și Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră.
(2) Suspendarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate încetează de drept la data la care
încetează măsura dispusă în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 40 lit. a)-c). În cazul în care
autoritățile competente dispun încetarea măsurii înainte de termenul stabilit inițial, au obligația de a
comunica acest aspect structurilor competente să elibereze pașaportul, Direcției Generale de
Pașapoarte, Inspectoratului General al Poliției Române și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
(la 20-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 41 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
2018 )
Articolul 42
(1) În situația prevăzută la art. 40 lit. d), măsura se dispune, la solicitarea instituției cu competențe în
domeniul apărării, ordinii publice sau siguranței naționale, prevăzută la art. 39 alin. (2), de către
tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul persoanei împotriva căreia a fost instituită măsura
suspendării exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate, iar când aceasta are domiciliul în
străinătate, de către Tribunalul București, pentru o perioadă care nu poate depăși 3 ani. Prevederile art.
39 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(la 20-11-2010, Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 206 din 11 noiembrie
(2) Abrogat.
(la 20-11-2010, Alin. (2) al art. 42 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 206 din 11 noiembrie
Articolul 43
Pe durata suspendării exercitării dreptului la libera circulație în străinătate cetățeanului român i se

refuză temporar eliberarea documentelor de călătorie prevăzute la art. 6 alin. (1) de către autoritatea
competentă să elibereze aceste documente, iar dacă i-au fost eliberate, îi sunt retrase de către
autoritățile competente să pună în executare măsura.
Articolul 44
(1) La cererea persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura prevăzută la art. 40, în condițiile art. 42,
instanța de judecată care a instituit această măsură poate dispune suspendarea temporară a executării
acesteia și înlocuirea acestei măsuri, pentru o perioadă limitată de timp, cu măsura restrângerii
dreptului la liberă circulație, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 39 alin. (3)-(7), în
următoarele cazuri:
a) persoana urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical care nu este
posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol,
prezentând documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române;
b) în cazul decesului în străinătate al soțului sau al unei rude de până la gradul al IV-lea inclusiv;
c) în alte situații obiective care necesită prezența temporară a persoanei pe teritoriul altui stat, fără de
care interesele legitime ale acesteia sau ale altui cetățean ar fi în mod grav afectate.
(2) În cazul în care instanța admite cererea prevăzută la alin. (1), prin hotărârea pe care o pronunță
trebuie să stabilească perioada exactă, precum și statul/statele în care persoana poate călători.
(3) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din țară a persoanei prevăzute la alin. (1), în condițiile
prevăzute la art. 28 alin. (2) și (3), dacă prezintă hotărârea instanței de judecată, rămasă definitivă și
irevocabilă, prin care se suspendă temporar executarea măsurii prevăzute la art. 40.
Capitolul IV Contravenții și infracțiuni

Articolul 45
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravențională sau
administrativă a persoanei vinovate.
Articolul 46
Următoarele fapte constituie contravenții:
a) nerespectarea obligației de predare a pașapoartelor diplomatice*), în condițiile prevăzute la art. 11

alin. (1);
b) nerespectarea de către titularii pașapoartelor diplomatice*) a obligației prevăzute la art. 11 alin. (2);
c) folosirea pașapoartelor de serviciu*) în alte situații decât cele prevăzute la art. 14 alin. (1);
d) nerespectarea de către titularii pașapoartelor de serviciu*) a obligației prevăzute la art. 14 alin. (2);
e) nerespectarea de către titularii mai multor pașapoarte sau, după caz, de către persoanele prevăzute
la art. 20 alin. (2) a obligației de a preda pașaportul simplu temporar, conform art. 17^2 alin. (2), sau,
după caz, pașaportul simplu/pașaportul simplu electronic, conform art. 17^2 alin. (3);
(la 20-07-2018, Litera e) din Articolul 46 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din
e^1) folosirea de către titular sau, după caz, de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) a
pașapoartelor care au încetat să mai fie valabile conform art. 18 alin. (4);
(la 10-12-2008, Lit. e^1) a art. 46 a fost introdusă de pct. 30 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
f) nerespectarea de către titularii pașapoartelor simple, pașapoartelor simple electronice sau ai

pașapoartelor simple temporare a obligației prevăzute la art. 20 alin. (1);
(la 13-08-2013, Lit. f) a art. 46 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013,
g) nerespectarea condiției privind păstrarea pașapoartelor simple, pașapoartelor simple electronice sau
a pașapoartelor simple temporare ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani de către părinți,
reprezentanți legali sau însoțitori, prevăzută la art. 20 alin. (2);
(la 10-12-2008, Lit. g) a art. 46 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207
h) reținerea pașaportului aparținând unei persoane, de către alte persoane decât cele autorizate, în
condițiile art. 20 alin. (3);
i) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (1) și (2) a obligației prevăzute la alin. (4);
j) nerespectarea obligației de a nu folosi pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul
simplu temporar declarat furat ori pierdut, de către persoanele prevăzute la art. 27 alin. (2);
(la 10-12-2008, Lit. j) a art. 46 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207
k) folosirea pașaportului simplu, pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar
declarat furat ori pierdut, fără îndeplinirea condiției prevăzute la art. 27 alin. (3);
(la 10-12-2008, Lit. k) a art. 46 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 207
k^1) nerespectarea de către titular sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) a obligației prevăzute la
art. 27 alin. (4);
(la 10-12-2008, Lit. k^1) a art. 46 a fost introdusă de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
k^2) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (5) a obligației de predare a
pașaportului simplu, pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar în termen de 5
zile;
k^3) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 20 alin. (6) a obligației de a preda pașaportul
simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar autorităților prevăzute la art. 20
alin. (3);
l) abrogată;
(la 03-10-2016, Lit. l) a art. 46 a fost abrogată de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30 septembrie
m) nerespectarea termenului prevăzut la art. 36 alin. (2) de către persoana returnată/expulzată de pe

teritoriul statului unde își stabilise domiciliul;
(la 10-12-2008, Lit. m) a art. 46 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
n) pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor de călătorie prevăzute la art. 6 alin. (1), în mod
repetat, într-un interval de 3 ani.
(la 01-01-2007, Lit. n) a art. 46 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96
din 29 noiembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 8 decembrie 2006. )
Articolul 47
(1) Contravențiile prevăzute la art. 46 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 30 lei la 50 lei, cele prevăzute la lit. a), d), e), g) și i);
b) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, cele prevăzute la lit. b), c), f), j) și k);
c) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, cele prevăzute la lit. m) și n);
d) abrogată;
(la 03-10-2016, Lit. d) a alin. (1) al art. 47 a fost abrogată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 169 din 30
e) cu amendă de la 300 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. e^1), h), k^1), k^2) și k^3).
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se vor actualiza prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 48
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul
Ministerului Administrației și Internelor ori, după caz, de către agenți constatatori anume desemnați ai
altor instituții sau autorități, potrivit competențelor.
Articolul 49
Contravențiilor prevăzute la art. 46 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
cu modificările ulterioare.
Articolul 50
Abrogat.
(la 01-02-2014, Art. 50 a fost abrogat de pct. 3 al art. 167 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012,
Articolul 51
Fapta persoanei prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) de a fi lăsat minorul într-un alt stat, cu încălcarea
obligațiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), e) și g), constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(la 01-02-2014, Art. 51 a fost modificat de pct. 4 al art. 167 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012,
Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 52
Abrogat.
(la 13-08-2013, Art. 52 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013, publicată în
Articolul 53
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Administrației și Internelor și a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 6 luni de la
data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 54
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 65/1997 privind
regimul pașapoartelor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30
august 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 216/1998, cu modificările și completările ulterioare,
precum și orice alte dispoziții contrare, cu următoarele excepții:
a) Hotărârea Guvernului nr. 460/2001 privind punerea în circulație a noilor tipuri de pașapoarte
românești, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 25
mai 2001;
b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la
ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 14 noiembrie 2001, aprobată și modificată prin
Legea nr. 177/2002, cu completările ulterioare, și Ordinul ministrului de interne nr. 177/2001 pentru
stabilirea cuantumului sumei minime în valută liber convertibilă pe care cetățenii români trebuie să o
dețină la ieșirea din țară, când călătoresc în scopuri particulare în statele membre ale Uniunii Europene
sau în alte state, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 28 noiembrie 2001, care
se abrogă la data aderării României la Uniunea Europeană.
Articolul 55
Abrogat.
(la 13-08-2013, Art. 55 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013, publicată în
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 147 alin. (2), cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
DAN RADU RUȘANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
București, 20 iulie 2005.
Nr. 248.
LEGE nr. 290 din 24 iunie 2004
(**republicată**)
privind cazierul judiciar**)
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 777 din 13 noiembrie 2009
**) Republicată în temeiul dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 216/2008
pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 172/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009.
Legea nr. 290/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 30 iunie 2004,
a fost rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 13 aprilie 2005 și a mai fost
modificată prin:
- Legea nr. 202/2005 pentru modificarea art. 21 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 iulie 2005;
- Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate
acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.
Articolul 1
În scopul prevenirii și combaterii faptelor prevăzute și pedepsite de legea penală se organizează cazierul
judiciar, ca mijloc de cunoaștere și identificare operativă a persoanelor care au comis infracțiuni contra
persoanei și a libertății acesteia, a patrimoniului și, în general, a ordinii de drept.
Articolul 2
În cazierul judiciar se ține evidența persoanelor fizice și a persoanelor juridice condamnate ori împotriva
cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum și a celor
față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale.
Articolul 3
Comunicarea datelor din cazierul judiciar se face în condițiile prezentei legi și cu respectarea
prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și
completările ulterioare, ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din
27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul
general privind protecția datelor), ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind
protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția
datelor), cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la
prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii,
descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor,
măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, și ale Legii nr.
182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, în cazul
datelor de interes operativ.
(la 25-12-2022, Articolul 3 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul 14, Capitolul IV din
LEGEA nr. 363 din 19 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1244 din 22 decembrie 2022
)
Notă
Articolul 16 din LEGEA nr. 363 din 19 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1244 din 22
decembrie 2022, prevede:
Articolul 16
În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prevederilor art. 14, referirile la
Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu
privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI se
consideră a fi făcute la Directiva (UE) 2019/884 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie
2019 de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații
privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește sistemul european de informații cu privire la
cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului și la Legea nr. 290/2004
privind cazierul judiciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 13 noiembrie
2009, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 3^1
(1) Termenii și expresiile conținute de prezenta lege au sensul și înțelesul stabilite în Regulamentul (UE)
2019/816 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a unui sistem
centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările
resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de
informații cu privire la cazierele judiciare, și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.726, denumit
în continuare Regulamentul ECRIS-TCN.
(2) În înțelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
a) certificatul de cazier judiciar - documentul eliberat persoanelor, care atestă situația judiciară a
acestora;
b) extrasul din cazierul judiciar - documentul emis cu ocazia schimbului de informații din cazierele
judiciare, efectuat cu statele membre și statele terțe;
c) extrasul de pe cazierul judiciar - documentul eliberat instituțiilor publice și organelor de specialitate

ale administrației publice în baza consimțământului expres al persoanei pentru care se efectuează
verificări specifice;
d) copia de pe cazierul judiciar - documentul eliberat autorităților române competente;
e) Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) - sistemul informatic

descentralizat pentru schimbul de informații privind condamnările, întemeiat pe bazele de date privind
cazierele judiciare din fiecare stat membru, stabilit în scopul schimbului de informații extrase din
cazierele judiciare și alcătuit din:
(i) aplicația de referință a ECRIS; și
(ii) o infrastructură comună de comunicații între autoritățile centrale, care asigură o rețea criptată;
f) sistemul centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările
resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN) - sistemul informatic instituit prin Regulamentul
ECRIS-TCN;
g) aplicația de referință a ECRIS - programul informatic dezvoltat de către Comisia Europeană pus la
dispoziția statelor membre pentru schimbul de informații privind cazierele judiciare prin intermediul
Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS);
h) date dactiloscopice - datele privind impresiunile în plan și cele prelevate prin apăsarea degetului de la
un capăt al unghiei la celălalt ale amprentelor digitale ale fiecărui deget al unei persoane;
i) imagine facială - o imagine digitală a feței unei persoane;

j) stat membru - statul membru al Uniunii Europene;
k) stat membru de condamnare - statul membru în care se pronunță o condamnare;
l) stat terț - statul care nu este membru al Uniunii Europene;
m) resortisant al unei țări terțe - o persoană care nu este cetățean al Uniunii Europene în sensul art. 20
alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau care este apatrid ori o persoană a cărei
cetățenie este necunoscută.
(la 25-12-2022, Articolul 3^1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul 14, Capitolul IV din
)
Capitolul II Organizarea cazierului judiciar
Articolul 4
Cazierul judiciar se organizează de Ministerul Administrației și Internelor și se ține de unitățile Poliției

Române, prin structuri specializate în acest domeniu.
Articolul 5
(1) Evidența informatizată a cazierului judiciar și evidența informatizată dactiloscopică se organizează și

funcționează în cadrul Poliției Române, care asigură și coordonarea activităților desfășurate în aceste
domenii.
(2) Activitatea privind cazierul judiciar este condusă, la nivel central, de Direcția cazier judiciar, statistică
și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
(3) Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative,
este autoritatea centrală desemnată pentru transmiterea notificărilor privind condamnările și schimbul
de date înscrise în cazierul judiciar cu statele membre, în sensul Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului
din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele
judiciare între statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 93 din 7
aprilie 2009.
(la 10-12-2016, sintagma: statele membre ale Uniunii Europene a fost înlocuită de Articolul II LEGEA nr.
247 din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
(4) Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative notifică, printr-o declarație depusă la
Secretariatul General al Consiliului, limbile oficiale pe care le acceptă în schimbul de informații.
(5) Inspectoratul General al Poliției Române, sub coordonarea structurii competente din cadrul
Ministerului Justiției, actualizează permanent informațiile prevăzute în actele de punere în aplicare a
Directivei (UE) 2019/884 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a
Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții
țărilor terțe și în ceea ce privește sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)
și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului.
(la 25-12-2022, Alineatul (5) din Articolul 5 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul 14,
Capitolul IV din LEGEA nr. 363 din 19 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1244 din 22
decembrie 2022 )
(6) Abrogat.
(la 25-12-2022, Alineatul (6) din Articolul 5 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 4, Articolul 14,
decembrie 2022 )
(7) Transmiterea și obținerea hotărârilor judecătorești de condamnare, precum și a informațiilor cu

privire la măsurile luate ulterior se realizează potrivit dispozițiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(la 10-12-2016, Articolul 5 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
Articolul 6
(1) La Inspectoratul General al Poliției Române se organizează și funcționează cazierul judiciar central în
care se ține evidența persoanelor fizice născute în afara României și a persoanelor juridice străine care
fac obiectul cazierului judiciar, al evidenței operative și al evidențelor speciale ale poliției, care au comis
infracțiuni pe teritoriul României și au fost condamnate sau față de care a fost pronunțată renunțarea
ori amânarea aplicării pedepsei sau față de care au fost dispuse măsuri preventive, precum și a celor
aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (2).
(la 01-02-2014, Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
(2) În cazierul judiciar central se ține, de asemenea, și evidența persoanelor de cetățenie română despre
care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților centrale din celelalte state
membre și ale autorităților competente din statele terțe.
(la 10-12-2016, Alineatul (2) din Articolul 6 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din
LEGEA nr. 247 din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
(la 10-12-2016, sintagma: state membre ale Uniunii Europene a fost înlocuită de Articolul II LEGEA nr.
(3) Orice modificare sau ștergere a informațiilor transmise în conformitate cu prevederile alin. (2) atrage
modificări sau ștergeri identice în evidență, în măsura în care aceste hotărâri nu au fost recunoscute de
organele române competente.
(la 10-12-2016, Articolul 6 din Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 247 din
5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
Articolul 7
(1) La inspectoratele de poliție județene și la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București este
organizat și funcționează cazierul judiciar local, în care se țin evidența persoanelor fizice născute în raza
administrativ-teritorială a județului, respectiv a municipiului București, precum și evidența persoanelor
juridice care au sediul social pe raza administrativ-teritorială a județului, respectiv a municipiului
București.
(2) În structura inspectoratelor de poliție județene și a Direcției Generale de Poliție a Municipiului

București vor funcționa servicii specializate în domeniu, care vor asigura la nivelul unităților teritorial-
administrative activitățile pe linie de cazier judiciar, evidență operativă și evidențe speciale ale Poliției
Române.
Articolul 8
(1) Înregistrarea în cazierul judiciar se face nominal, prin înscrierea datelor cu caracter personal pentru
persoanele fizice, respectiv a datelor de identificare pentru persoanele juridice, precum și a datelor
judiciare prevăzute la alin. (1^1)-(1^3).
(la 10-12-2016, Alineatul (1) din Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din
(1^1) Pentru înscrierea în evidențele cazierului judiciar a persoanelor fizice se prelucrează următoarele
date cu caracter personal: codul numeric personal, numele, prenumele, prenumele părinților, data și
locul nașterii, numele purtate anterior, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, sexul, cetățenia
sau cetățeniile dacă acestea au mai multe. În cazul în care cetățenia persoanei fizice este necunoscută
sau aceasta este apatrid, în evidențele cazierului judiciar este menționat acest fapt.
(la 25-12-2022, Alineatul (1^1) din Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul 14,
decembrie 2022 )
(1^2) În cazul persoanelor juridice se prelucrează următoarele date de identificare: codul unic de
identificare, denumirea persoanei juridice, codul fiscal, numărul de ordine în registrul comerțului - în
cazul societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare -, sediul, precum și datele cu caracter personal ale reprezentantului legal.
(la 10-12-2016, Articolul 8 din Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 247 din
5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
(1^3) Datele înregistrate în cazierul judiciar privesc: cuantumul pedepsei/sancțiunii aplicate, renunțarea
la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, denumirea
infracțiunii, a măsurii cu caracter penal dispuse, data săvârșirii faptei, încadrarea juridică, numărul și
data ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, numărul ordonanței de clasare sau renunțare la
urmărirea penală, numărul sentinței penale, al deciziei penale, numărul dosarului penal, titulatura
completă a organului judiciar, data pronunțării și data rămânerii definitive, modalitatea de
executare/stingere a pedepsei, data arestării, data eliberării, restul de pedeapsă rămas de executat,
hotărâri ulterioare care modifică executarea pedepsei.
(la 25-12-2022, Alineatul (1^3) din Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul 14,
decembrie 2022 )
(2) În cazul persoanelor fizice, înregistrarea se face și dactiloscopic, în situațiile prevăzute în prezenta
lege, prin luarea impresiunilor digitale și palmare, necesare pentru identificarea dactiloscopică a
persoanelor înregistrate și cunoașterea exactă a situației lor juridice.
(3) În scopul înregistrării și identificării dactiloscopice, în cadrul Inspectoratului General al Poliției

Române funcționează un serviciu de specialitate pe probleme de dactiloscopie, cu compartimente
distincte la nivelul serviciilor județene de profil și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului
București.
Capitolul III Înscrierea datelor în cazierul judiciar și procedura de scoatere din evidență
Articolul 9
În ceea ce privește persoanele fizice, în cazierul judiciar se înscriu date privind:
a) pedepsele, măsurile de siguranță și educative, pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive;
b) renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea și încetarea executării

pedepselor și a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea,
eșalonarea și achitarea amenzii penale;
(la 01-02-2014, Lit. b) a art. 9 a fost modificată de pct. 2 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
c) amnistia, grațierea, prescripția executării pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării;
d) pedepsele și măsurile pronunțate prin hotărâri penale definitive de instanțele judecătorești din
străinătate, precum și măsurile luate prin actele efectuate de organele judiciare penale din străinătate,
dacă aceste hotărâri au fost recunoscute de organele române competente;
e) hotărârile definitive care impun rectificări în cazierul judiciar;
f) extrădarea.
Articolul 10
În ceea ce privește persoanele juridice, în cazierul judiciar se înscriu date privind:
a) pedepsele și măsurile de siguranță pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive;
b) începerea, întreruperea și încetarea executării pedepselor, eșalonarea și achitarea amenzii penale;
c) amnistia, grațierea, prescripția executării pedepsei, reabilitarea;
d) pedepsele și măsurile pronunțate prin hotărâri penale definitive de instanțele judecătorești din
străinătate, precum și măsurile luate prin actele efectuate de organele judiciare penale din străinătate,
dacă aceste hotărâri au fost recunoscute de organele române competente;
e) hotărârile definitive care impun rectificări în cazierul judiciar.
Articolul 11
În evidența cazierului judiciar organizată la unitățile de poliție prevăzute la art. 6 și 7 se notează în mod
provizoriu, până la soluționarea definitivă a cauzei, când se șterg din evidență date privind persoanele
fizice sau persoanele juridice față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sau față de care
a fost luată una dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală.
din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
Articolul 12
Înscrierea datelor prevăzute la art. 9 sau notările provizorii menționate la art. 11 se fac în baza:
a) extraselor de pe hotărârile judecătorești definitive, precum și de pe încheierile de extindere a

procesului penal, trimise de instanța judecătorească;
b) comunicărilor de renunțare sau amânare a aplicării pedepsei, începere, întrerupere ori încetare a
executării pedepsei închisorii, a comunicărilor privind luarea măsurilor preventive, de executare a
măsurilor de siguranță și a celor educative, trimise de unitatea unde acestea se execută sau de unitatea
locală de poliție, în cazurile prevăzute la art. 14 alin. (3);
c) comunicării privind ducerea la îndeplinire a hotărârii de extrădare, trimisă de organul care a pus în
executare această măsură;
d) comunicărilor de punere în mișcare a acțiunii penale, a extraselor de pe ordonanțele de scoatere de
sub urmărire penală sau de încetare a acesteia, trimise de organul de urmărire penală care a luat
măsura;
e) comunicării privind înlocuirea, eșalonarea sau achitarea amenzii penale.
(la 01-02-2014, Lit. e) a art. 12 a fost modificată de pct. 4 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
Articolul 13
Înscrierea datelor prevăzute la art. 10 se face în baza:
a) extraselor de pe hotărârile judecătorești definitive, precum și de pe încheierile de extindere a

procesului penal, trimise de instanța judecătorească;
b) comunicărilor de renunțare sau amânare a aplicării, începere, întrerupere sau încetare a executării
pedepselor principale și complementare ori de executare a pedepselor complementare, trimise de
instanța judecătorească;
c) comunicărilor privind eșalonarea și achitarea amenzii penale.
(la 01-02-2014, Lit. c) a art. 13 a fost modificată de pct. 5 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
Articolul 14
(1) Extrasele, comunicările și celelalte acte prevăzute la art. 12 și 13 se trimit unităților de poliție
competente potrivit art. 6 și 7, în termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare, a luării măsurii, pronunțării soluției sau săvârșirii faptului juridic ce trebuie luat în evidență.
(2) În cazurile de începere a executării pedepsei într-un loc de detenție ori în cazul reținerii, arestului la
domiciliu, arestării preventive sau internării medicale, precum și la începerea executării măsurilor
educative privative de libertate, comunicările vor fi însoțite de fișa dactiloscopică decadactilară.
Comunicările se trimit cazierului judiciar de la locul de naștere al persoanei în cauză sau, după caz,
cazierului judiciar din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, iar fișa dactiloscopică se trimite
serviciului de specialitate pe probleme de dactiloscopie din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române ori, după caz, compartimentelor de la nivelul serviciilor județene de profil și al Direcției
Generale de Poliție a Municipiului București.
(3) Pentru persoanele aflate în executarea unor măsuri educative privative de libertate, fișa
dactiloscopică se întocmește de unitatea locală de poliție, care trimite și comunicarea.
(4) Pentru resortisanții statelor membre, alții decât cei români, actele prevăzute la art. 12 și 13 vor fi
trimise Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române, care, în calitate de autoritate centrală, va înscrie în cazierul judiciar datele respective și
le va comunica autorităților centrale ale statelor membre ai căror resortisanți sunt persoanele în cauză.
(la 10-12-2016, sintagma: statelor membre ale Uniunii Europene a fost înlocuită de Articolul II LEGEA nr.
(4^1) Pentru resortisanții unei țări terțe, actele prevăzute la art. 12 și 13 sunt trimise Direcției cazier
judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care, în
calitate de autoritate centrală, înscrie în cazierul judiciar datele respective și le transmite automat către
sistemul central ECRIS-TCN potrivit legii.
(la 25-12-2022, Articolul 14 din Capitolul III a fost completat de Punctul 6, Articolul 14, Capitolul IV din
)
(5) Extrasele, comunicările și celelalte acte prevăzute la art. 12 și 13 se înscriu în evidențele cazierului
judiciar în cel mult 30 de zile de la data comunicării.
(6) Comunicările de luare în evidență transmise conform art. 6 alin. (2) de către autoritățile centrale din
celelalte state membre ori de organele competente ale statelor terțe se înscriu în evidențele cazierului
judiciar în cel mult 30 de zile de la data comunicării.
Articolul 15
(1) Persoanele fizice înscrise în cazierul judiciar sau cu privire la care s-au făcut notări provizorii se scot
din evidență dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;
b) a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept;

c) a intervenit amnistia;
d) au fost condamnate la pedeapsa amenzii sau la o pedeapsă privativă de libertate de cel mult 3 ani și
au trecut 20 de ani de la data rămânerii definitive a condamnării;
e) au decedat;
f) s-a dispus renunțarea la urmărire penală sau clasarea față de ele ori s-a pronunțat o hotărâre
definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
(la 01-02-2014, Lit. f) a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 7 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19
iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
g) a trecut un an de la data executării măsurii educative;
(la 01-02-2014, Lit. g) a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 7 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19
h) au trecut 2 ani de la data când s-a pronunțat o hotărâre definitivă de amânare a aplicării pedepsei și
nu s-a dispus revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei conform art. 88 sau 89 din Codul penal;
(la 01-02-2014, Lit. h) a alin. (1) al art. 15 a fost modificată de pct. 7 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19
i) au trecut 5 ani de la data aplicării uneia dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art.
91 din Legea nr. 15/1968
privind Codul penal, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(la 01-02-2014, Lit. i) a alin. (1) al art. 15 a fost introdusă de pct. 8 al art. 69 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
(2) În cazul când în cazierul judiciar al persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) și f) există și alte
mențiuni, se șterg numai mențiunile care impun scoaterea din evidență.
(3) Scoaterea din evidență a mențiunilor stocate în vederea retransmiterii, conform art. 6 alin. (2), se
face după expirarea termenelor stipulate în comunicările statului de condamnare, în măsura în care
aceste hotărâri nu au fost recunoscute de organele române competente.
Articolul 16
(1) Persoanele juridice înscrise în cazierul judiciar se scot din evidență dacă se află în una dintre
a) faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;

b) a intervenit reabilitarea;
c) a intervenit amnistia;
d) au fost condamnate la pedeapsa amenzii și au trecut 20 de ani de la data rămânerii definitive a

condamnării;
e) au fost dizolvate și radiate și au trecut 10 ani de la data rămânerii definitive a condamnării;
f) au trecut 5 ani de la executarea pedepselor complementare, cu excepția celei prevăzute la lit. e).
(2) În cazul când în cazierul judiciar al persoanelor prevăzute la alin. (1) există și alte mențiuni, se șterg
numai mențiunile care impun scoaterea din evidență.
Capitolul IV Conținutul certificatului de cazier judiciar
Articolul 17
(1) În certificatul de cazier judiciar se înscriu sancțiunile penale din hotărârile judecătorești rămase
definitive care produc efecte juridice.
(2) La certificatul de cazier judiciar eliberat persoanelor care sunt cetățeni ai unui stat membru, altul
decât România, se atașează și extrasul din cazierul judiciar al statului membru de cetățenie, obținut în
condițiile art. 30. La certificatul de cazier judiciar eliberat resortisanților unei țări terțe se atașează și
extrasul din cazierul judiciar al statelor membre care dețin informații cu privire la condamnarea acestora
pe teritoriul statului lor, obținut în condițiile art. 30.
(la 25-12-2022, Articolul 17 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 7, Articolul 14, Capitolul IV din
)
(la 10-12-2016, Articolul 17 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 247
Articolul 18
(1) În certificatul de cazier judiciar nu se înscriu:
a) sancțiunile penale pronunțate pentru fapte săvârșite în timpul minorității;
b) măsurile de siguranță luate fără aplicarea unei pedepse, cu excepția internării medicale și a
interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii;
c) datele referitoare la persoanele față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sau față
de care a fost luată una dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală;
(la 10-12-2016, Alineatul (1) din Articolul 18 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 11, Articolul I
din LEGEA nr. 247 din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie
2016 )
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), în situația în care certificatul de cazier judiciar este
eliberat în vederea înregistrării în Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit dispozițiilor art. 329 din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în certificatul de cazier
judiciar se înscriu și date notate în mod provizoriu privind persoanele fizice sau persoanele juridice față
de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
Articolul 19
(1) Organele de urmărire penală sau instanțele de judecată pot dispune efectuarea identificării
dactiloscopice a unei persoane fizice, în cazurile în care aceasta nu prezintă un act de identitate sau
există suspiciuni asupra autenticității actului prezentat, uzează de nume sau de acte de identitate false
ori există indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
(2) Identificarea dactiloscopică a persoanei fizice poate fi efectuată și la solicitarea autorităților

competente din celelalte state membre.
(3) Identificarea dactiloscopică se face de către formațiunile de specialitate din cadrul Inspectoratului
General al Poliției Române sau al unităților teritoriale de poliție.
(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1), identificarea dactiloscopică va fi efectuată de către
formațiunile de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Capitolul V Comunicarea datelor din cazierul judiciar
Secţiunea 1
Modul și condițiile cerute pentru obținerea copiei și a extrasului de pe cazierul judiciar
(la 10-12-2016, Titlul Sectiunii 1 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 20
(1) Organele de urmărire penală sau instanțele de judecată pot solicita, ori de câte ori este necesar,
copie de pe cazierul judiciar al persoanei aflate în curs de urmărire penală sau de judecată.
(2) Instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție pot cere, de
asemenea, copie de pe cazierul judiciar al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice.
(3) În cazul în care autoritățile române competente solicită informații din cazierul judiciar național al
unui stat membru, Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului
General al Poliției Române, în calitate de autoritate centrală, transmite autorității centrale a statului
solicitat o cerere de extrase din cazierul judiciar și de informații referitoare la acesta.
(3^1) În cazul în care solicitarea prevăzută la alin. (3) vizează un resortisant al unei țări terțe,
determinarea statului sau a statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al
persoanei care face obiectul solicitării se realizează prin utilizarea în condițiile legii a sistemului
centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările
resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), urmând ca cererea de informații extrase din
cazierul judiciar să fie transmisă în condițiile alin. (3) către statul membru/statele membre
indicat/indicate.
decembrie 2022 )
(4) În cazul în care autoritățile centrale ale statelor membre solicită informații suplimentare pentru
identificarea persoanei la care se referă cererea autorităților române competente prevăzută la alin. (3),
Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative,
solicită de îndată aceste informații autorităților române care au formulat cererea inițială.
(5) Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române transmite răspunsul la cererile prevăzute la alin. (3) și (4), în cel mult 3 zile lucrătoare de la data
primirii acestuia.
(6) Autoritățile române competente transmit răspunsul la cererile privind informațiile suplimentare
prevăzute la alin. (4) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii.
(7) Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice solicită extras de pe cazierul
judiciar sau extras din cazierul judiciar, în baza consimțământului expres al persoanei pentru care se
efectuează verificări specifice.
(la 25-12-2022, Alineatul (7) din Articolul 20 , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 9,
Articolul 14, Capitolul IV din LEGEA nr. 363 din 19 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1244 din 22 decembrie 2022 )
(la 10-12-2016, Articolul 20 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din
Articolul 21
(1) În copia de pe cazierul judiciar se trec datele înscrise în cazier și notările provizorii care nu au fost
șterse.
(2) La copia de pe cazierul judiciar transmisă organelor judiciare se atașează informațiile referitoare la
sancțiunile cu caracter administrativ aplicate potrivit art. 91 din Legea nr. 15/1968
privind Codul penal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele privind
măsurile preventive sau pedepsele dispuse de organele judiciare, înregistrate conform art. 6 alin. (2).
(2^1) În extrasul din cazierul judiciar se trec datele înscrise în cazierul judiciar.
(la 10-12-2016, Articolul 21 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost completat de Punctul 15, Articolul I din
(3) La copia de pe cazierul judiciar transmisă instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică,
siguranță națională și justiție se atașează și istoricul condamnărilor ori al altor măsuri cu caracter penal
sau administrativ luate potrivit Legii nr. 286/2009
privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și al măsurilor dispuse de Legea
nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(la 30-06-2016, Alin. (3) al art. 21 a fost introdus de subpct. 2 al pct. V, art. 14 din Cap. II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 41 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 30
iunie 2016. )
(4) În extrasul de pe cazierul judiciar transmis instituțiilor publice și organelor de specialitate ale
administrației publice se înscriu date conform prevederilor art. 17 și 18.
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 179 din 18 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 581 din 20 iulie
2017 )
Articolul 22
(1) Cererea pentru obținerea copiilor de pe cazierul judiciar și a extraselor de pe cazierul judiciar trebuie
să fie motivată și să cuprindă:
a) pentru persoana fizică: datele cu caracter personal prevăzute la art. 8 alin. (1^1);
b) pentru persoana juridică: datele de identificare prevăzute la art. 8 alin. (1^2).

(2) Cererea se adresează unității de poliție în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana
fizică sau își are sediul persoana juridică pentru care se cere copia de pe cazierul judiciar ori extrasul de
pe cazierul judiciar, iar, în cazurile prevăzute la art. 6, Inspectoratului General al Poliției Române.
(3) Unitățile de poliție prevăzute la alin. (2) trimit de îndată copia de pe cazierul judiciar al persoanei
fizice față de care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiuni flagrante ori măsura arestării
preventive. În celelalte cazuri, copia se trimite în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea
cererii.
(4) Cererea-tip pentru obținerea copiilor și extraselor de pe cazierul judiciar poate fi depusă și electronic
în condițiile prevăzute la art. 34 alin. (2) și este scutită de taxe.
Articolul 23
(1) Datele cu caracter personal comunicate de autoritățile competente din celelalte state membre ca
răspuns la solicitările prevăzute la art. 20 alin. (3) în scopul unei proceduri penale pot fi utilizate de
autoritățile române numai în scopul procedurii penale pentru care au fost solicitate.
(2) Datele cu caracter personal transmise de autoritățile competente din celelalte state membre ca
răspuns la solicitările prevăzute la art. 20 alin. (3) pentru alte scopuri decât o procedură penală pot fi
utilizate de autoritățile române numai în scopul pentru care au fost solicitate și în limitele specificate în
cuprinsul răspunsului de către autoritatea competentă a statului solicitat.
(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) și (2), datele cu caracter personal furnizate de autoritățile
competente din celelalte state membre pot fi utilizate de autoritățile române în scopul prevenirii unei
amenințări imediate și grave la adresa siguranței publice.
(4) Datele cu caracter personal primite de la un alt stat membru pot fi retransmise unui stat terț în
scopul unui proces penal, numai dacă statul terț furnizează suficiente garanții referitoare la prelucrarea
datelor cu caracter personal doar în scopul pentru care acestea au fost solicitate și în limitele precizate
de către statul membru care a furnizat respectivele date.
(la 10-12-2016, sintagma: stat membru al Uniunii Europene a fost înlocuită de Articolul II LEGEA nr. 247
Articolul 24
(1) Trimiterea în străinătate a extraselor din cazierul judiciar se face potrivit înțelegerilor internaționale
la care România este parte.
(2) În statele față de care România nu are angajamente rezultate din înțelegerile internaționale la care
este parte, comunicarea extraselor din cazierul judiciar se face, pe bază de reciprocitate, de către
Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, la cererea acestor state,
transmisă pe cale diplomatică ori prin intermediul altor instituții abilitate.
Articolul 25
(1) Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative,
primește cereri privind extrase din cazierul judiciar și de informații referitoare la acesta, în scopul unei
proceduri penale și alte scopuri decât o procedură penală, transmise de autoritățile centrale ale statelor
membre.
(2) Autoritatea centrală națională primește cereri privind extrase din cazierul judiciar și de informații
referitoare la acesta, în scopul unei proceduri penale formulate de către state terțe.
(3) Răspunsul la cererile prevăzute la alin. (1) se transmite în cel mult 10 zile lucrătoare de la data
primirii cererii formulate în scopul unei proceduri penale și în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data
primirii cererii formulate în alte scopuri.
(4) În cazul în care sunt necesare informații suplimentare pentru identificarea persoanei la care se referă
cererea prevăzută la alin. (1), Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția cazier judiciar,
statistică și evidențe operative, solicită de îndată aceste informații de la autoritatea care a transmis
cererea.
(5) În cazul prevăzut la alin. (4), termenul de răspuns începe să curgă de la data primirii informațiilor
necesare identificării persoanei la care se referă cererea.
(6) La extrasul din cazierul judiciar solicitat de autoritățile centrale ale celorlalte state membre se
atașează și informațiile actualizate referitoare la comunicări de luare în evidență transmise de
autoritățile centrale din celelalte state membre și autoritățile competente din statele terțe.
(7) La extrasul din cazierul judiciar solicitat de statele membre în alt scop decât cel al procesului penal,
Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative nu atașează comunicările cu privire la care statul
de condamnare a informat că nu pot fi retransmise în niciun alt scop decât cel al procesului penal. În
acest caz, în ceea ce privește astfel de condamnări, Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe
operative informează statul membru solicitant în legătură cu statul membru care a transmis astfel de
informații, pentru a permite statului membru solicitant să adreseze cererea direct statului membru de
condamnare.
decembrie 2022 )
Articolul 26
(1) Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative transmite cât mai curând posibil autorităților
centrale din celelalte state membre informații privind condamnările pronunțate și, fără întârziere, orice
modificări împotriva cetățenilor acestora din urmă, astfel cum au fost introduse în cazierul judiciar.
(2) În cazul în care persoana condamnată deține cetățenia mai multor state membre, informațiile
relevante se transmit fiecăruia dintre statele membre respective, chiar și atunci când persoana
condamnată este și cetățean român.
(3) La cererea autorităților centrale din celelalte state membre, în cazuri individuale, Ministerul Justiției
transmite copii de pe hotărârile judecătorești de condamnare și măsurile luate ulterior, precum și orice
alte informații relevante în cauză.
(4) Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) se va face respectând următoarele cerințe:
a) informații care se transmit obligatoriu, cu excepția situației în care, în cazuri individuale, autoritatea
centrală nu deține respectivele informații:
(i) informații despre persoana condamnată, respectiv numele complet, data nașterii, locul nașterii
(orașul și țara), sexul, cetățenia și, dacă este cazul, numele anterior/numele anterioare;
(ii) informații privind natura condamnării, respectiv data condamnării, denumirea instanței, data la care
hotărârea a devenit definitivă;
(iii) informații privind infracțiunile care au determinat condamnarea, respectiv data săvârșirii infracțiunii
care a atras condamnarea și denumirea sau încadrarea juridică a infracțiunii, precum și o trimitere la
dispozițiile legale aplicabile; și
(iv) informații privind conținutul condamnării, și anume hotărârea, precum și orice sancțiuni
suplimentare, măsuri de siguranță și hotărâri ulterioare care modifică executarea hotărârii;
b) informații care se pot transmite în cazul în care au fost introduse în cazierul judiciar:
(i) numele părinților persoanei condamnate;
(ii) numărul de referință al condamnării;
(iii) locul infracțiunii; și
(iv) interdicțiile rezultate din condamnare;
c) informații care se transmit autorității centrale dacă sunt disponibile (informații suplimentare):
(i) numărul actului de identitate al persoanei condamnate sau numărul și tipul documentului de
identificare al persoanei condamnate;
(ii) amprentele care au fost luate persoanei respective;
(iii) dacă este cazul, pseudonimul și/sau numele de împrumut; și
(iv) imaginea facială;
(5) La cererea autorităților competente din statele terțe se pot atașa și condamnările transmise de un alt
stat membru și de statele terțe.
(6) Comunicările, cererile, răspunsurile și celelalte informații relevante se transmit autorităților centrale
din celelalte state membre prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele
judiciare (ECRIS), respectând modalitățile de organizare și de facilitare a schimbului de informații
prevăzute de Decizia-cadru 2009/315/JAI, de Directiva (UE) 2019/884 și de actele de punere în aplicare.
(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), în cazul în care din motive tehnice nu este posibilă
transmiterea prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS),
Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative transmite toate informațiile prevăzute la alin. (6)
prin intermediul poștei electronice, la adresele de contact furnizate de către autoritățile centrale din
celelalte state membre. În cazul în care imposibilitatea de transmitere a informațiilor prin intermediul
Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) vizează o perioadă mai mare
de 24 de ore, Inspectoratul General al Poliției Române informează celelalte state membre și Comisia
Europeană cu privire la această imposibilitate.
decembrie 2022 )
(8) Inspectoratul General al Poliției Române efectuează modificările tehnice necesare pentru a putea
utiliza formatul standardizat și informează Comisia Europeană cu privire la data de la care vor putea fi
transmise altor state membre, pe cale electronică, prin intermediul ECRIS, toate informațiile menționate
la art. 26.
decembrie 2022 )
Secţiunea a 2-a
Condițiile cerute și modalitatea de obținere a certificatului de cazier judiciar și a extrasului din cazierul
judiciar de către persoanele fizice sau juridice
(la 10-12-2016, Titlul Sectiunii a 2-a din Capitolul V a fost modificată de Punctul 21, Articolul I din LEGEA
nr. 247 din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07 decembrie 2016 )
Articolul 27
(1) Persoanele fizice sau juridice pot obține propriul certificat de cazier judiciar ori extras din cazierul
judiciar în condițiile stabilite la art. 28-31.
(2) Certificatele de cazier judiciar emise de autoritățile prevăzute la art. 6 și 7 sunt valabile 6 luni de la
data eliberării.
(3) În cazul în care extrasele din cazierul judiciar emise de autoritățile unor state străine nu au prevăzut
în cuprinsul lor un termen de valabilitate, acesta este de 6 luni de la data emiterii, atunci când sunt
folosite în fața autorităților române.
(la 10-12-2016, Articolul 27 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din
Articolul 28
(1) Cererea-tip, cu datele cu caracter personal completate și motivată, se depune de către persoana
fizică electronic sau personal, la orice unitate ori subunitate de poliție în care funcționează ghișeu de
eliberare a certificatelor de cazier judiciar.
(la 10-12-2016, Alineatul (1) din Articolul 28 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 23,
Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 983 din 07
decembrie 2016 )
(2) Cererea-tip, cu datele complete de identificare și motivată, se depune de către persoana juridică
electronic sau prin reprezentant legal, care trebuie să își dovedească calitatea, la orice unitate ori
subunitate de poliție în care funcționează ghișeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.
(la 30-06-2016, Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de subpct. 5 al pct. V, art. 14 din Cap. II din
iunie 2016. )
(3) În cazul cererilor depuse în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), certificatul de cazier judiciar se
eliberează în cel mult 3 zile de la data solicitării.
(3^1) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în urma consemnării opțiunii în cererea-tip prevăzută
la alin. (1) și (2), certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de
cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt
asimilate înscrisurilor autentice. Noțiunea de semnătură electronică calificată are înțelesul dat de
dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie
2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața
internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
(la 06-01-2023, Articolul 28 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost completat de Articolul I din LEGEA nr.
3 din 3 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 03 ianuarie 2023 )
Notă
Conform articolului II din LEGEA nr. 3 din 3 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 03
ianuarie 2023, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al
ministrului afacerilor interne și al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, sunt stabilite procedurile
pentru eliberarea în formă electronică a cazierului judiciar.
(4) Data de la care se poate depune cererea electronică de obținere a certificatului de cazier judiciar,
precum și procedura de depunere se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 30-06-2016, Alin. (4) al art. 28 a fost modificat de subpct. 5 al pct. V, art. 14 din Cap. II din
iunie 2016. )
Articolul 29
(1) Persoanele fizice care se află în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar prin
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.
(2) În cazul cererilor depuse în condițiile prevăzute la alin. (1), certificatul de cazier judiciar se eliberează
în cel mult 30 de zile de la data solicitării.
(3) La cererea motivată a persoanelor aflate în străinătate, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
României pot elibera, după efectuarea verificărilor necesare în bazele de date prevăzute la art. 34 alin.
(1), adeverințe în care consemnează rezultatele verificărilor, potrivit art. 17 și 18.
(la 23-01-2016, Alin. (3) al art. 29 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA nr. 1 din 19
ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 20 ianuarie 2016. )
(4) Adeverințele prevăzute la alin. (3) au valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar, se utilizează
exclusiv în străinătate, se eliberează în cel mult 10 zile de la data solicitării și sunt valabile 6 luni de la
data eliberării.
(la 23-01-2016, Alin. (4) al art. 29 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA nr. 1 din 19
ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 20 ianuarie 2016. )
Articolul 30
(1) Pentru obținerea unui extras din cazierul judiciar al altui stat membru, persoana fizică adresează o
cerere în acest sens la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar,
care, în termen de 3 zile, o înaintează Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul
Inspectoratului General al Poliției Române.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) poate fi formulată de persoanele care sunt sau au fost rezidenți ori
resortisanți ai statului român sau ai statului membru de unde se solicită eliberarea cazierului.
(3) Când cetățeanul unui stat membru adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier
judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această
unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe
operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
(4) Când un resortisant al unei țări terțe adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier
judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această
unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe
operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Determinarea statului membru sau a
statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei solicitante se realizează
prin utilizarea în condițiile legii a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin
informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și apatrizilor (ECRIS-TCN).
(5) În vederea obținerii datelor necesare, Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din
cadrul Inspectoratului General al Poliției Române adresează, în condițiile art. 26 alin. (6), autorității
centrale a statului membru de unde se solicită eliberarea documentului în condițiile alin. (1)/de
cetățenie în condițiile alin. (3)/indicat de sistemul ECRIS-TCN în condițiile alin. (4) o cerere de informații
și date conexe extrase din cazierul judiciar.
(6) În cazul cererilor depuse în condițiile prevăzute la alin. (1), extrasul din cazierul judiciar transmis de
statul membru solicitat se eliberează solicitantului prin intermediul unității de poliție la care a fost
depusă cererea, în cel mult 10 zile de la data primirii acestuia.
(7) În cazul cererilor depuse în condițiile alin. (3), precum și în cazul obținerii unui rezultat pozitiv la
interogarea sistemului ECRIS-TCN efectuată în condițiile alin. (4), extrasul din cazierul judiciar transmis
de statul membru se atașează la certificatul de cazier judiciar emis de autoritățile române și se
eliberează solicitantului de către unitatea de poliție la care a fost depusă cererea, în cel mult 10 zile de la
data primirii acestuia.
(8) În cazul obținerii unui rezultat negativ la interogarea sistemului ECRIS-TCN efectuată în condițiile alin.
(4), certificatul de cazier judiciar se eliberează solicitantului în cel mult 10 zile de la data depunerii
cererii, fără a conține alte documente atașate.
(la 25-12-2022, Articolul 30 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 14, Articolul 14,
decembrie 2022 )
Articolul 31
(1) Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poate solicita și prin împuterniciții acestora,
conform procedurilor legale în vigoare, după cum urmează:
a) în țară, de către avocatul persoanei fizice în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea
prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea
Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările
ulterioare, sau, după caz, de alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către notarul public;
(la 26-09-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 31 , Secțiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de
Articolul III din LEGEA nr. 208 din 23 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 23
septembrie 2020 )
b) în străinătate, pe baza unei procuri autentificate prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României ori de către un notar, cu respectarea cerințelor legalizării actelor oficiale străine. Pentru
statele care au aderat la Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 este suficient să fie aplicată
apostila.
(2) Conținutul procurii, respectiv al împuternicirii avocațiale trebuie formulat în termeni clari, din care să
rezulte persoana sau, după caz, avocatul care a fost mandatat, scopul și durata mandatului.
(la 26-09-2020, Alineatul (2) din Articolul 31 , Secțiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Articolul III
din LEGEA nr. 208 din 23 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 23 septembrie
2020 )
(3) Când certificatul de cazier judiciar este necesar pentru depunerea la dosarul de grațiere individuală,
acesta poate fi solicitat de către persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia,
soțul persoanei condamnate, copiii, ascendenții, frații ori surorile persoanei condamnate sau ai soțului
acesteia.
(4) În vederea eliberării certificatului de cazier judiciar către persoanele prevăzute la alin. (3), cu excepția
persoanei condamnate, se vor solicita acestora prezentarea în original și depunerea unei copii a
documentelor ce fac dovada calității.
Capitolul VI Rectificarea înscrierilor sau a notărilor din cazierul judiciar
Articolul 32
(1) Persoana care figurează în evidența cazierului judiciar poate cere rectificarea datelor înscrise sau a
notărilor provizorii dacă acestea nu corespund situației reale sau dacă înregistrarea lor nu s-a făcut cu
respectarea dispozițiilor legale.
(2) Cererea de rectificare trebuie motivată și însoțită de actele doveditoare și se adresează unității de
poliție care a emis certificatul de cazier judiciar, care este obligată să verifice susținerile petiționarului,
iar în cazul în care constată că în cazierul judiciar s-a înscris o mențiune greșită, procedează la
rectificarea datelor și comunică sau eliberează un nou act în locul celui contestat.
(3) Certificatul de cazier judiciar eliberat în condițiile alin. (2) este scutit de taxa de timbru și de
cheltuielile efectuate pentru eliberarea documentului.
(4) Unitatea de poliție va comunica petiționarului modul de soluționare a cererii, în termen de cel mult
20 de zile de la depunerea acesteia.
Articolul 33
(1) Persoana căreia i s-a respins cererea de rectificare a cazierului judiciar poate introduce contestație,
inclusiv pentru situația în care eroarea înregistrării în cazierul judiciar nu se datorează unității de poliție,
în termen de 30 de zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială de competență
domiciliază.
(2) Contestația este scutită de taxa de timbru, iar hotărârea pronunțată este definitivă și irevocabilă.
(3) În caz de admitere a contestației, instanța va trimite copie de pe hotărâre unității de poliție care a
eliberat actul contestat, în vederea rectificării cazierului judiciar, atât la nivelul cazierului local, cât și
central.
Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 34
(1) În scopul creării bazelor de date automatizate privind persoanele aflate în evidența cazierului
judiciar, în cadrul Ministerului Administrației și Internelor se realizează Sistemul Național de Evidență
Informatizată a Cazierului Judiciar.
(2) În vederea utilizării evidențelor cazierului judiciar, la sistemul informatizat vor fi conectate toate
unitățile și subunitățile de poliție, celelalte structuri și instituții din sistemul de apărare, ordine publică,
siguranță națională și justiție, instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice,
precum și structurile competente ale Ministerului Afacerilor Externe.
(2^1) Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar asigură schimbul de date cu
sisteme informatice ale Uniunii Europene destinate schimbului de informații extrase din cazierele
judiciare între state membre.
(la 10-12-2016, Articolul 34 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 247
(2^2) Autoritățile centrale ale statelor membre nu au acces direct la Sistemul Național de Evidență
Informatizată a Cazierului Judiciar.
(la 25-12-2022, Articolul 34 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 15, Articolul 14, Capitolul IV din
)
(2^3) Aplicația de referință a ECRIS și Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar
funcționează sub responsabilitatea Inspectoratului General al Poliției Române.
(la 25-12-2022, Articolul 34 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 15, Articolul 14, Capitolul IV din
)
(3) Organizarea și funcționarea Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar se

stabilește prin hotărâre a Guvernului*), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Notă
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 2.101/2004 privind organizarea și funcționarea Sistemului
Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.220 din 20 decembrie 2004.
Articolul 34^1
Prevederile prezentei legi, care reglementează schimbul de informații extrase din cazierul judiciar cu
statele membre, se aplică și în cazul schimbului de informații extrase din cazierul judiciar efectuat cu
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, stat terț conectat la Sistemul european de informații cu
privire la cazierele judiciare (ECRIS), conform Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea
Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii
și Irlandei de Nord, pe de altă parte.
(la 25-12-2022, Capitolul VII a fost completat de Punctul 16, Articolul 14, Capitolul IV din LEGEA nr. 363
Articolul 35
Până la realizarea Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, structurile de

poliție își desfășoară activitatea de cazier judiciar conform sistemului în vigoare.
Articolul 36
(1) Comunicările cu privire la datele ce urmează a fi înscrise în evidențele cazierului judiciar sau notate
provizoriu în evidența unităților de poliție, cererile pentru obținerea documentelor prevăzute de
prezenta lege, precum și răspunsurile la acestea se vor redacta pe formulare-tip, conform modelului
stabilit prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prevăzute la art. 34 alin. (3).
(2) Certificatele de cazier judiciar eliberate prin Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului
Judiciar vor cuprinde obligatoriu elemente de securizare a documentului. Modelul certificatului de cazier
judiciar se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 37
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dată la care se abrogă Legea nr. 7/1972 privind cazierul judiciar, publicată în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 43 din 29 aprilie 1972.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 172/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 216/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar
care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 290/2004 și care se aplică, în continuare, ca
dispoziții proprii ale acesteia:
"Art. II. - Prezenta lege transpune Decizia 2005/876/JAI a Consiliului din 21 noiembrie 2005 privind
schimbul de informații extrase din cazierul judiciar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(JOUE) nr. 322 din 9 decembrie 2005."
Notă
Articolul 16 din LEGEA nr. 363 din 19 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1244 din 22
Articolul 16
În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prevederilor art. 14, referirile la
Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu
privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI se
consideră a fi făcute la Directiva (UE) 2019/884 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie
2019 de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații
privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește sistemul european de informații cu privire la
cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului și la Legea nr. 290/2004
privind cazierul judiciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 13 noiembrie
2009, cu modificările și completările ulterioare.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002
(**republicată**)
privind regimul străinilor în România
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 5 iunie 2008
**) Republicată în temeiul art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea
Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru
Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
347/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004 și a mai fost modificată și completată prin:
– Legea nr. 309/2004 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale
Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
593 din 1 iulie 2004, abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera
circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului
Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005;
– Legea nr. 482/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.116 din 27 noiembrie 2004;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005;
194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
201 din 26 martie 2007.
Articolul 1
Domeniul de reglementare
Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea
străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și
măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin
documentele internaționale la care este parte.
Articolul 2
Definiții
Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene
sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene;
(la 31-07-2011, Lit. a) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
b) apatrid - străinul care nu are cetățenia niciunui stat;
c) rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe
de urgență;
(la 31-07-2011, Lit. c) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
d) rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile
prezentei ordonanțe de urgență;
(la 31-07-2011, Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
e) sponsor - străinul, posesor al unui permis de ședere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei,
sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care
solicită reîntregirea familiei ori ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
(la 28-11-2014, Lit. e) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
e^1) reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin
cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei,
indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;
(la 31-07-2011, Lit. e^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
f) Centrul Național de Vize - structură special desemnată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care
contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții
din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege, și este punct central de
acces la Sistemul de informații privind vizele;
(la 28-11-2014, Lit. f) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
f^1) fila separată pentru aplicarea vizei - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr.
810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod
comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15
septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;
(la 31-07-2011, Lit. f^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
g) viza - autorizația, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de
stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să
solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă determinată cu
îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
(la 31-07-2011, Lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
g^1) viza de lungă ședere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de ședere
temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
(la 31-07-2011, Lit. g^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
h) viză de tranzit aeroportuar - autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român,
fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane
ale unui zbor internațional*);
i) drept de ședere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă
determinată, în condițiile legii;
(la 31-07-2011, Lit. i) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
i^1) drept de ședere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente de a
rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condițiile legii;
(la 31-07-2011, Lit. i^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
i^2) protecție internațională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecție subsidiară;
(la 26-12-2013, Lit. i^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. )
j) permis de ședere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări,
în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se
acordă dreptul de ședere pe termen lung, după caz;
(la 31-07-2011, Lit. j) a art. 2 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere
permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung". )
k) permis unic - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru
Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul de ședere și de muncă al
acestuia pe teritoriul României;
(la 28-11-2014, Lit. k) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
k^1) permis de ședere în scop de detașare - documentul de identitate care se eliberează străinului de
către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă în baza
detașării pe teritoriul României;
(la 31-07-2011, Lit. k^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
k^2) permis pentru persoana transferată în cadrul aceleiași companii, denumit în continuare «permis
ICT» - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe
teritoriul României în calitate de lucrător ICT;
(la 03-09-2016, Lit. k^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016. )
k^3) permis pentru mobilitate pe termen lung, denumit în continuare permis «mobile ICT» - documentul
de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei
ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe teritoriul României în
calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung.
(la 03-09-2016, Lit. k^3) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august
l) căsătorie de conveniență - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și

ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;
m) interviu - discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită

acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de
urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate,
motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;
n) ofițer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea
existenței elementelor căsătoriei de conveniență;
n^1) elev - străinul care a fost acceptat de o unitate de învățământ preuniversitar de stat sau particulară,
acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, în cadrul unui program de schimb de elevi sau al unui
proiect educațional, precum și străinul de origine română, bursier al statului român sau exonerat de la
plata taxelor de școlarizare, înscris la o instituție de învățământ preuniversitar de stat, ciclul liceal, cu
frecvență;
(la 04-03-2021, Litera n^1) din Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 04
martie 2021 )
n^2) student - străinul care a fost acceptat de o instituție de învățământ superior de stat sau particulară,
acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, la un program de licență, master, la un program de
studii doctorale sau postdoctorale, la forma de învățământ cu frecvență;
(la 10-11-2018, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 247 din
5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
n^3) stagiar - străinul care are o diplomă de învățământ superior sau care urmează un ciclu de studii care
conduce la o diplomă de învățământ superior și care este admis pentru un program de formare în
vederea dobândirii de cunoștințe, de practici și de experiență într-un mediu profesional;
n^4) nomad digital - străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în
afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care
deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea
tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din
cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor;
14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 14 ianuarie 2022 )
o) cercetător - străinul, titular al unei diplome de doctor sau de absolvire a unor studii superioare de
natură să îi permită accesul la programe de cercetare sau cercetare postdoctorală și care este acceptat
de instituții de învățământ superior acreditate, institute de cercetare, de o unitate de cercetare-
dezvoltare sau de un centru de cercetare atestate să desfășoare activități de cercetare științifică în
cadrul unui proiect;
(la 10-11-2018, Litera o) din Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din LEGEA
nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
o^1) proiect educațional - un set de acțiuni educative elaborate de o instituție sau de o unitate de
învățământ din România în cooperare cu alte instituții sau unități similare dintro țară terță, în scopul
schimbului cultural, educațional și de formare profesională;
o^2) entitate-gazdă - orice persoană fizică sau juridică aflată într-un raport juridic cu un străin care
prevede drepturi și obligații pentru ambele părți;
o^3) familie-gazdă - familia care primește temporar un lucrător au pair și care îi permite acestuia să
participe la viața sa de familie de zi cu zi pe teritoriul României;
o^4) programe ale Uniunii Europene sau multilaterale care cuprind măsuri de mobilitate - programe
finanțate de Uniunea Europeană sau de statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, de
promovare a mobilității străinilor în Uniunea Europeană sau în statele membre ale Uniunii Europene,
inclusiv România, participante la programele respective;
p) titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condițiile legii, valabil pentru o singură
călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;
(la 31-07-2011, Lit. p) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
q) certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieșirea
din țară a străinilor incluși în programul de repatriere voluntară asistată;
(la 31-07-2011, Lit. q) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
r) stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor și imigrației;
(la 31-07-2011, Lit. r) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
s) Cartea albastră a UE - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General

pentru Imigrări care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României în calitate de
lucrător înalt calificat;
(la 28-11-2014, Lit. s) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
t) primul stat membru - statul membru al Uniunii Europene care acordă primul «Cartea Albastră a U.E.»,
permisul ICT sau permisul de ședere în scop de cercetare sau studii;
(la 10-11-2018, Litera t) din Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
u) ședere ilegală - prezența pe teritoriul României a unui străin care nu îndeplinește sau nu mai
îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului
European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de
trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), denumit în continuare Codul
frontierelor Schengen, ori condițiile de intrare sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță;
(la 28-11-2014, Lit. u) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
u^1) decizie de returnare - actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se
constată că șederea unui străin este ilegală și se stabilește obligația acestuia de returnare;
(la 28-11-2014, Lit. u^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
v) returnare - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin într-o țară terță, respectiv
țara de origine, țara de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România ori Uniunea Europeană sunt
părți sau altă țară terță în care străinul decide să se întoarcă și în care acesta este acceptat;
(la 28-11-2014, Lit. v) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
v^1) expulzare - punerea în executare a pedepselor accesorii, respectiv complementare de interzicere a

exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, aplicate potrivit prevederilor art. 65
alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal;
(la 28-11-2014, Lit. v^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
v^2) îndepărtare sub escortă - executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau
expulzarea, prin însoțirea străinilor în afara României;
(la 28-11-2014, Lit. v^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
x) interdicția de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se
interzice intrarea și șederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată;
(la 31-07-2011, Lit. x) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
y) riscul sustragerii - existența motivelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență care justifică într-
un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei măsuri de îndepărtare se poate
sustrage acesteia;
(la 28-11-2014, Lit. y) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
z) persoane vulnerabile - minori, minori neînsoțiți, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei
gravide, părinți singuri cu copii minori și persoane care au fost supuse torturii, violului și altor forme
grave de violență psihică, fizică sau sexuală.
(la 31-07-2011, Lit. z) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
Articolul 3
Drepturile străinilor
(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor,
garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la
care România este parte.
(2) Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul
oriunde pe teritoriul României.
(3) Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a
reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.
(4) Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii
români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.
(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a
verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor
date care nu corespund realității.
(6) Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de
instruire în societate.
Articolul 4
Obligațiile străinilor
(1) Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.
(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare
acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția,
organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau securității
naționale.
(la 28-11-2014, Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranță
naționale" cu sintagma "securitate națională". )
(3) Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri dintre cele prevăzute
la alin. (2).
(4) Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul
de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste
perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși
din România până la expirarea acestei perioade.
(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune
controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
(6) Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului
organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.
Articolul 5
Politica în domeniul imigrației
(1) Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:

a) abrogată;
(la 28-11-2014, Lit. a) a alin. (1) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr.
25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
b) cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și al celor
pentru asistență medicală și spitalizare;
c) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreținerea pe perioada

șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6
alin. (1) lit. c).
(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor
facilități pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de
ședere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum și perioadele pentru care se
acordă, respectiv se suspendă aceste facilități. Pe termen lung, Guvernul stabilește strategia națională în
domeniul imigrației.
(3) Guvernul României, prin instituțiile abilitate, transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte
state membre în timp util și nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informații privind:
a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terțe și membrii lor
de familie, în ceea ce privește intrarea, șederea și angajarea în muncă, precum și realizarea egalității de
tratament în condițiile de viață și de muncă, drepturile salariale și alte drepturi economice, promovarea
integrării în forța de muncă autohtonă și în societate și returnarea voluntară în țara de origine a unor
astfel de persoane;
b) proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum și proiectele de acorduri de
cooperare pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terțe, când aceste
acorduri conțin prevederi referitoare la subiectele menționate la lit. a);
c) proiecte de acorduri privind condițiile de ședere și angajare în muncă a propriilor cetățeni care
lucrează în state terțe și a membrilor de familie ai acestora, pe care intenționează să le negocieze sau să
le renegocieze cu statele respective.
(4) Guvernul României transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre textele
actelor normative în vigoare, precum și textele acordurilor încheiate cu state terțe, care reglementează
subiectele menționate la alin. (3) lit. a).
Capitolul II Dispoziții generale privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor
Secţiunea 1 Intrarea străinilor pe teritoriul României
Articolul 6
Condiții cu privire la intrarea străinilor

(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:
a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după
caz, posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României
în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin
înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
(la 31-07-2011, Lit. b) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
c) prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile
șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe
perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care
există siguranța că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi
teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic național de semnalări în scopul
refuzului intrării pe teritoriul statului român;
(la 28-11-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr.
f) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. f) a alin. (1) al art. 6 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
g) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informații Schengen în scopul refuzului
intrării;
(la 28-11-2014, Lit. g) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr.
h) nu sunt semnalați de autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea

națională, ordinea și sănătatea publică;
(la 10-11-2018, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941
(2) Cetățenilor străini - membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept
de ședere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe
teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).
(la 31-07-2011, Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
(2^1) Cetățenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe
teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).
(la 01-03-2010, Alin. (2^1) al art. 6 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010. )
(3) Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la
frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați
pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre
ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la
condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României*).
(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat
deschis traficului internațional de persoane.
(5) Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite în
acorduri și înțelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea
autorității competente.
Articolul 7
Obligațiile transportatorilor
(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a
străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunși
în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).
(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure
transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă
și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure
cheltuielile determinate de acordarea drepturilor prevăzute la art. 9 alin. (4), precum și cele de punere
în executare a măsurii nepermiterii intrării în România.
(la 28-11-2014, Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
(3) Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România
străinii aflați în tranzit, dacă:
a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuză să-i îmbarce;
b) autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.
Articolul 8
Nepermiterea intrării în România
(1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:
157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b) sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții
specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de
terorism;
c) există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină
în orice mod activitatea acestor grupuri;
d) există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni
contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile
internaționale la care România este parte.
(2) Organele poliției de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în
a) au săvârșit, cu intenție, pe teritoriul României ori în străinătate, infracțiuni pentru care li s-a aplicat o
pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani;
(la 10-11-2018, Litera a) din Alineatul (2), Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini;

b^1) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea
pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera
de stat a României;
(la 31-07-2011, Lit. b^1) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
c) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului
sănătății.
(3) Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor
prevăzute la alin. (1) și (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau Oficiului Român
pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condițiile prezentei
ordonanțe de urgență.
(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliției de frontieră și se
comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul
frontierelor Schengen, precum și Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Articolul 9
Executarea măsurii nepermiterii intrării în România
(1) Străinul împotriva căruia s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România are posibilitatea să
părăsească voluntar punctul de trecere a frontierei de stat în termen de cel mult 24 de ore. Termenul se
calculează începând cu ora următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România.
(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), măsura nepermiterii intrării în România se pune în
executare de către organele poliției de frontieră, cu luarea în considerare a stării de sănătate a străinului
și cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7) și (8), prin trimiterea acestuia către țara de origine sau
către o altă destinație pe care o acceptă și unde este acceptat, cu excepția teritoriului României.
(3) În cazul în care organele poliției de frontieră constată că pentru îndeplinirea demersurilor legate de
părăsirea punctului de trecere a frontierei sunt necesare mai mult de 12 ore, străinul este cazat într-un
spațiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere
a frontierei, ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locație stabilită în afara punctului
de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit.
(3^1) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră stabilește, prin dispoziție,
amplasamentul locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de
ordine interioară pe care străinii cazați în aceste locații sunt obligați să le respecte, precum și modul de
organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din locațiile respective. La solicitarea
inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului
Afacerilor Interne, alte autorități ale administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației
publice locale acordă sprijin, în limita atribuțiilor legale proprii, pentru organizarea și funcționarea
locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3).
(la 24-12-2015, Alin. (3^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie
(4) Pe timpul cazării potrivit alin. (3), străinul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 104 alin. (4), de
hrană, îngrijire medicală de urgență și tratamentul de bază al bolii, cu luarea în considerare a nevoilor
speciale în cazul persoanei vulnerabile, prin grija organelor poliției de frontieră.
(5) În cazul în care străinul declară în fața organelor poliției de frontieră că părăsirea punctului de
trecere a frontierei este posibilă numai către un stat față de care există temeri justificate că viața sa este
pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante și că înțelege să nu
depună o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, acesta este cazat în spațiul prevăzut la alin.
(3).
(6) La apariția situației prevăzute la alin. (5) organele poliției de frontieră informează de îndată
Inspectoratul General pentru Imigrări care, în termen de cel mult 10 zile, analizează situația străinului și
stabilește dacă declarația acestuia este întemeiată.
(7) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată că declarația străinului nu este
întemeiată, comunică aceasta organelor poliției de frontieră, care informează străinul în acest sens.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează
începând cu ora următoare celei în care a fost informat străinul.
(8) În cazul în care constată că declarația străinului este întemeiată, Inspectoratul General pentru
Imigrări pune în executare măsura nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a
străinului. Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind îndepărtarea sub escortă, luarea în
custodie publică a străinilor și tolerarea rămânerii pe teritoriul României se aplică în mod corespunzător.
(la 28-11-2014, Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august
Articolul 10
Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat
(1) Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru
trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor de trecere a frontierei acceptate de statul
român.
(2) Străinii incluși ca însoțitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane
pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.
(3) În scop de informare, lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român se
publică, în regim de gratuitate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului
afacerilor externe, în ultimul trimestru al fiecărui an calendaristic.
(4) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care
România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea
deținerii documentelor de trecere a frontierei.
(la 31-07-2011, Art. 10 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
Secţiunea a 2-a Șederea străinilor în România
Articolul 11
Dispoziții generale privind șederea străinilor
(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până
la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.
(2) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează
unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de ședere, străinilor care nu au obligația obținerii
vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână
maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe
teritoriul României.
(3) Străinilor intrați în România în baza convențiilor internaționale sau actelor normative prin care
aceștia sunt exonerați de la obligativitatea obținerii vizei le încetează dreptul de ședere în următoarele
situații:
a) se constată că la data intrării în țară aceștia nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta

ordonanță de urgență;
b) străinii au intrat în țară pe baza unor documente sau informații false;

c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul
sau cazarea acestora;
d) au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;
e) au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior;
f) nu respectă scopul declarat la intrarea pe teritoriul României ori au încălcat reglementările referitoare
la angajarea în muncă a străinilor;
g) după intrarea în țară împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au
fost declarați indezirabili.
LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
(4) Măsura încetării dreptului de ședere pentru situațiile prevăzute la alin. (3) se comunică străinului prin
decizia de returnare.
Articolul 12
Condiții cu privire la găzduirea străinilor
(1) Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să
anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării și,
respectiv, a găzduirii.
(2) În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare
în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare
organului de poliție competent teritorial.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) se prezintă și polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru
Imigrări și celor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea acestora.
(la 28-11-2014, Alin. (3) al art. 12 a fost introdus de pct. 11 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
Articolul 13
Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului

(1) Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Oficiului
Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:
a) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a

domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul
unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
(la 28-11-2014, Lit. a) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 12 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
c) prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
(2) Străinul care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința este obligat ca, odată cu
declararea modificării intervenite în situația personală, să solicite un nou document de identitate.
(3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție
competent teritorial.
(4) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în
termen de 48 de ore.
(5) În cazul străinului care își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la
data stabilirii la noua adresă.
(6) Entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru
Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de
la data producerii evenimentului.
Secţiunea a 3-a Ieșirea străinilor de pe teritoriul României
Articolul 14
Ieșirea străinilor
(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza
căruia a intrat în țară, acesta trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document valabil de
trecere a frontierei de stat.
(2) Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de
trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot
permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie.
Articolul 15
Nepermiterea ieșirii
(1) Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:
a) este suspect sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de
părăsire a localității sau a țării;
(la 10-11-2018, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 15 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificată de
b) a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și a fost
aplicată pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a părăsi teritoriul României sau a fost
dispusă măsura de a nu părăsi teritoriul României.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor
pune în aplicare măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor
încheiate de procuror, de instanțele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuții de
punere în executare a pedepsei închisorii, care conțin o asemenea măsură și sunt transmise pentru
punere în aplicare.
(3) Abrogat.
(la 31-07-2011, Alin. (3) al art. 15 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
(4) Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la
frontieră de către organele poliției de frontieră.
Articolul 16
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă
a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru situațiile prevăzute la
art. 15 alin. (1).
Capitolul II^1
Regimul aplicabil micului trafic de frontieră
(la 01-03-2010, Cap. II^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12
din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010. )
Articolul 16^1
Domeniu de reglementare
Micul trafic de frontieră se desfășoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terțe
vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la
micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a
dispozițiilor Convenției Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din
30 decembrie 2006.
(la 01-03-2010, Art. 16^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12
Articolul 16^2
Organele competente să elibereze permisul de mic trafic de frontieră
(1) Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare
ale României în țările terțe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^1, în
condițiile stabilite prin aceste acorduri.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data
depunerii cererii.
(3) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile
diplomatice și oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite
prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor
interne.
(4) Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) și h).
(5) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării
de la misiunile diplomatice și oficiile consulare.
Articolul 16^3
Regimul permisului de mic trafic de frontieră
(1) Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență,
reprezintă documentul care dă dreptul rezidenților din zona de frontieră să treacă frontiera de stat
comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 și în baza
acordurilor prevăzute la art. 16^1.
(2) Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligația de a avea în permanență asupra sa
documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se
solicită aceasta.
(3) Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunțe organele poliției de frontieră
competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de
cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.
(4) Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^2 alin. (1) un nou permis de
mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală
a procedurii de eliberare.
(5) Forma și conținutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii
Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei.
(6) În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența permiselor de mic trafic de
frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ține la nivel național într-un registru central, în
format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat și punct de contact
național, responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se
alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la
frontieră.
Articolul 16^4
Anularea și revocarea permiselor de mic trafic de frontieră
(1) Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu
ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci
când străinii se află pe teritoriul statului român.
(2) Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de
către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(3) Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în
a) se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau
condițiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera
comună;
b) străinii au obținut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informații false;
d) străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de
stat;
(la 31-07-2011, Lit. d) a alin. (3) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
e) străinii au intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior.
(4) Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute
la alin. (1) în următoarele situații:
a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră;
b) după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declarați indezirabili sau împotriva
lor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România;
c) străinii recidivează în depășirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic.

(5) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de
autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au
stat la baza acesteia, de către:
a) misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci
când solicitantul se află în străinătate;
b) de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de
stat;
c) Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de
returnare.
(la 28-11-2014, Lit. c) a alin. (5) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 15 al art. 41, Titlul II din
ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
(6) De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai
pentru viitor.
Articolul 16^5
Contravenții și sancțiuni
(1) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește perioada de ședere stabilită
prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva
acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite
decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).
(la 28-11-2014, Alin. (1) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. )
(2) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește zona de frontieră stabilită
prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva
acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite
decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).
(3) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligațiile prevăzute la
art. 16^3 alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la
100 lei la 500 lei.
(4) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a
furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^3
alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la
500 lei.
(5) Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interzicerii intrării în
România, după cum urmează:
a) pentru străinii prevăzuți la alin. (1):
(i) un an în cazul unei șederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat
decizia de returnare;
(ii) 2 ani în cazul unei șederi ilegale de peste un an;
b) 3 ani pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (4) lit. c).
(6) Pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (3) lit. e) și alin. (4) lit. b), interdicția va fi egală cu perioada
de interdicție dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.
(7) Interzicerea intrării se dispune în condițiile prevăzute la art. 106^3.
(8) În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), durata interdicției se stabilește cu aplicarea prevederilor art.
106^4 alin. (4).
(9) În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența tuturor cazurilor de
utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră și a sancțiunilor aplicate se ține la nivel
național într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este
responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se
alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la
frontieră.
Capitolul III Regimul acordării vizelor
Secţiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 17
Forma și conținutul vizei
Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la
propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Afacerilor Interne și în
conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
Articolul 18
Limitele drepturilor conferite de viză
(1) Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul
prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de
Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute
la art. 8 alin. (1) și (2).
(2) Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.
Articolul 19
Exceptarea de la regimul obligativității vizelor
(1) Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în
acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.
(2) Străinii piloți de aeronave și ceilalți membri ai echipajului, titulari ai unei licențe de zbor sau ai unui
certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată
la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiți de obligativitatea de a avea pașaport și de a avea viză numai
în situațiile în care se află în exercițiul funcțiunii și:
a) nu părăsesc aeroportul de escală;
b) nu părăsesc aeroportul de destinație;
c) nu părăsesc teritoriul orașului situat în apropierea aeroportului;
d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.
(3) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la
obligativitatea vizelor.
Secţiunea a 2-a Tipuri de vize
Articolul 20
Tipuri de vize
În funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi*):

a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B*);
c) viza de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;
d) viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe
care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;
(ii) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
(iv^1) detașare, identificată prin simbolul D/DT;
(la 31-07-2011, Pct. (iv^1) al literei d) a art. 20 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;
(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
(vii) activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;
(la 31-07-2011, Pct. (vii) al literei d) a art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
(viii) activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;
(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;
(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.
Articolul 21
Viza de tranzit aeroportuar
(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.
(2) Incidența situațiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabilește prin ordin comun al
ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al
(3) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv
abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).
Articolul 22
Viza de tranzit
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi
eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 5 zile.
Articolul 23
Viza de scurtă ședere
(1) Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României,
pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror
durată să nu depășească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile
de ședere pe teritoriul României. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.
(2) Abrogat.
(3) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la
solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu mare capacitate economico-financiară, viza de
scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an și, în mod excepțional, pe o
perioadă de până la 5 ani. Și în aceste situații durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decursul
oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României.
(4) Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:
a) misiune - străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate
publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc
funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru
cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul
de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;
b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c) vizită - pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau
străini posesori ai unui permis de ședere valabil;
d) afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau
comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcțiune sau verificarea
folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de
cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum și pentru străinul care este
sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;
(la 31-07-2011, Lit. d) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării
unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f) activități sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată de timp limitată, în
vederea participării la activități sportive ocazionale;
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care
nu contravin legilor române - în condițiile justificării prezenței în România.
(5) Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi
prelungit.
Articolul 24
Viza de lungă ședere
(1) Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe
călătorii, pentru următoarele scopuri:
a) desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României

activități economice organizate și reglementate prin legi speciale;
b) desfășurarea de activități profesionale - străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României

profesii liberale reglementate prin legi speciale;
(la 28-11-2014, Lit. b) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
c) desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați
cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;
d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza
acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau
echipe din România, în baza unui contract individual de muncă în condițiile legii;
(la 28-11-2014, Lit. d) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
d^1) detașare - străinilor calificați, angajați ai unei persoane juridice cu sediul în străinătate, care
urmează să desfășoare activități în muncă pe teritoriul României, în condițiile legii.
(la 28-11-2014, Lit. d^1) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din
e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul
preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în
cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității
familiale;
g) activități religioase - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în
domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;
(la 31-07-2011, Lit. g) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
h) activități de cercetare științifică - străinilor care urmează să intre în România pentru desfășurarea de
activități de cercetare științifică.
i) alte scopuri.
(2) Prin viza de lungă ședere străinilor li se acordă dreptul de ședere temporară și posibilitatea de a
solicita prelungirea acestuia și obținerea unui permis de ședere.
Articolul 25
Viza diplomatică și viza de serviciu
(1) Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă
durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să
îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular
al statului de apartenență în România.
(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau
asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei
reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care
titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la
Articolul 26
Abrogat.
(la 31-07-2011, Art. 26 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
Secţiunea a 3-a Condiții generale de acordare a vizelor
Articolul 27
Acordarea vizei române
(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în
prezentul capitol.
(1^1) Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din
străinătate, în a căror circumscripție solicitantul își are domiciliul ori reședința, iar în cazuri deosebite,
urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu
solicitantul se află legal.
(la 28-11-2014, Alin. (1^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 20 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
(2) Viza română se acordă numai dacă:
a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);
b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit.
b)-d) sau alin. (2) lit. c);
c) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic
integrat pe probleme de migrație, azil și vize;
d) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea
reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și ai
statelor părți la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la
Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;
e) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;
f) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu

scopul pentru care solicită acordarea vizei;
g) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de
acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată;
h) documentul de călătorie nu este contrafăcut, fals sau falsificat;
(la 28-11-2014, Lit. h) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
i) nu există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către

solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind, la gradul de încredere care
poate fi acordat declarațiilor solicitantului, sau cu privire la intenția acestuia de a părăsi teritoriul
României înainte de expirarea vizei pe care o solicită.
(la 28-11-2014, Lit. i) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
(3) Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se poate acorda viza
română, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau autorităților
administrației publice centrale de specialitate adresată Centrului Național de Vize, fără îndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea
națională.
Articolul 28
Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie
(1) Documentul de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să fi fost eliberat în ultimii 10 ani,
iar valabilitatea acestuia trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 3 luni.
(2) Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în
virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în
posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea
prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a
documentului.
Articolul 29
Condiții cu privire la solicitarea vizei
(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat,
valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile
călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru
a părăsi teritoriul României.
(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri
de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru
acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc
existența resurselor financiare corespunzătoare.
(3) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.
(4) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia, fiind considerată inadmisibilă, iar
examinarea dosarului de viză este oprită, în următoarele cazuri:
a) este depusă cu mai mult de 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în România;
b) solicitantul nu prezintă formularul de cerere completat, semnat și două fotografii conforme

standardelor;
c) atunci când taxa de viză nu a fost plătită.
(5) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile
competente să acorde viza.
(6) Pot face excepție de la prevederile alin. (3) și (5) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale,
politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se
prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular și numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la
buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut
și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.
Articolul 29^1
Cooperarea cu prestatorii externi de servicii

(1) Prin excepție de la art. 29 alin. (5), cererile de acordare a vizelor pot fi depuse și prin intermediul
prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe potrivit legii.
(2) Condițiile și modalitățile de cooperare cu prestatorii externi de servicii se stabilesc prin ordin al
ministrului afacerilor externe.
(3) Prestatorilor externi de servicii nu li se permite accesul la Sistemul național de informații privind
vizele și nu le pot fi delegate atribuții privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanții
de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea și aplicarea colantelor de vize.
(4) Pe baza contractelor de cooperare încheiate cu Ministerul Afacerilor Externe, prestatorii externi de
servicii pot îndeplini, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sarcini:
a) furnizarea de informații privind condițiile de acordare a vizelor și formularele pentru cererile de viză;
b) informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de

control;
c) colectarea datelor, inclusiv, după caz, a elementelor biometrice de identificare și a cererilor de

acordare a vizelor, precum și transmiterea acestora, în condițiile legii, către misiunile diplomatice și
oficiile consulare ale României competente;
d) perceperea taxelor de viză și transferul acestora către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale
României competente;
e) gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la misiunile diplomatice și oficiile

consulare ale României competente;
f) depunerea și ridicarea documentelor de călătorie la și de la misiunile diplomatice și oficiile consulare

ale României și returnarea acestora solicitanților.
(5) Ministerul Afacerilor Externe urmărește ca taxele suplimentare de servicii percepute de prestatorii
externi de servicii să fie proporționale cu cheltuielile suportate de aceștia pentru îndeplinirea sarcinilor
care le-au fost încredințate și să nu depășească jumătate din cuantumul taxei aferente procesării unei
cereri de viză.
(6) Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude posibilitatea depunerii cererilor de acordare
a vizei direct la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
(7) În eventualitatea încetării cooperării cu un prestator extern de servicii, misiunile diplomatice și

oficiile consulare ale României competente asigură continuitatea furnizării de servicii complete în
materie de acordare a vizelor.
(la 28-11-2014, Art. 29^1 a fost introdus de pct. 26 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 30
Organele competente să acorde viza română
(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
(2) Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea
prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai
căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai
căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.
(3) Viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României,
astfel:
a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele
prevăzute în lista menționată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitației;
b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele
menționate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2), precum și în cazul în care sunt necesare verificări
suplimentare pentru soluționarea cererilor depuse de străinii care provin din statele prevăzute în lista
menționată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitației.
(4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize
solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin
comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.
(5) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute
la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum și la art. 27 alin. (2) lit. c) și e).
(6) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii
solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la
7 zile lucrătoare.
(7) Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu
aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
(8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute
la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) și e), precum și a condițiilor
speciale pentru fiecare tip de viză.
(9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la
data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o
examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.
(10) Viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români și viza de scurtă ședere pentru
străinii prevăzuți la art. 16 alin. (4) din Codul de vize se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile
consulare ale României, fără plata taxelor.
(la 28-11-2014, Alin. (10) al art. 30 a fost modificat de pct. 28 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
(11) În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce
autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l
cu o cruce cu cerneală neradiabilă și se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.
(la 31-07-2011, Alin. (11) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
(12) În scopul primirii cererilor de vize și al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale
de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor
Externe în formă simplificată și vor menționa durata și aria de aplicabilitate, competențele în materie de
acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum și modalitățile de încetare. România, în situația în
care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul
intrării în vigoare și încetării acestora.
Articolul 31
Soluționarea cererilor de viză
(1) Cererile pentru acordarea vizei de lungă ședere se soluționează în sensul acordării sau refuzului
acordării vizei de lungă ședere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma
verificării îndeplinirii condițiilor generale și speciale stabilite de prezenta ordonanță de urgență.
(2) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României numai dacă la data
eliberării vizei mai sunt îndeplinite condițiile ce au stat la baza aprobării acesteia.
(3) Decizia misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin care se refuză acordarea vizei se
comunică solicitantului, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază.
(la 03-09-2016, Art. 31 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016,
Articolul 32
Acordarea vizei de către organele poliției de frontieră
Organele poliției de frontieră aplică prevederile art. 35 și 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu
de excepție, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă ședere și a vizelor de tranzit.
Articolul 33
Anularea și revocarea vizei
(1) Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea
frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal
frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul
statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către
organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.
(2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații*):
a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta

ordonanță de urgență;
b) străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;
d) străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de
stat;
e) străinii au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior.

(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (2) al art. 33 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele
situații:
a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c) după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au
fost declarați indezirabili.
(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu
motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a
acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci
când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Inspectoratul General pentru
Imigrări, prin decizia de returnare, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării,
anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
(4^1) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori oficiile
consulare ale României ori, după caz, de organele poliției de frontieră poate fi contestată potrivit
prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi
contestată în condițiile art. 85.
(la 28-11-2014, Alin. (4^1) al art. 33 a fost modificat de pct. 29 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
(5) Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ștampilă cu mențiunea «ANULAT» sau «REVOCAT»,
iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă»,
precum și termenul «viză» se anulează prin hașurare.
(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de
valabilitate a vizei în situația în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreținere pentru
întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a
perioadei pentru care străinul are mijloace de întreținere, potrivit legii*).
(7) Dacă se constată o eroare pe o viză emisă care nu a fost încă aplicată în documentul de călătorie ori
după ce viza a fost aplicată în documentul de călătorie, aceasta va fi anulată din motive tehnice, conform
procedurii prevăzute la alin. (5), și va fi eliberată o altă viză în baza aceleiași solicitări.
(la 10-11-2018, Articolul 33 din Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 10, Articolul I
din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie
2018 )
Secţiunea a 4-a Condiții speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit și de scurtă
ședere
Articolul 34
Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar
(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului
consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile existenței vizei unui stat terț care
permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condițiile prezentării biletului
de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile*).
(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.
Articolul 35
Condiții de acordare a vizei de tranzit
(1) Viza de tranzit se acordă solicitanților în următoarele condiții:
a) sunt în posesia vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite
străinilor continuarea călătoriei;
b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinație sau prezintă permisul de conducere, cartea verde și
documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.
(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) însoțitorii conducătorilor auto,
care călătoresc împreună cu aceștia.
Articolul 36
Condiții de acordare a vizelor de scurtă ședere
(1) În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară îndeplinirea
următoarelor condiții:
a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitățile prevăzute la art. 23 alin.
(4) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități;
b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică și itinerarul călătoriei;
(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele
de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii) asigurare medicală;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai
puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele
(ii) asigurare medicală;
(iii) invitație autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile
privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până
la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, precum și, atunci când persoana vizitată se
obligă, mijloacele de întreținere și cazarea străinului;
(la 28-11-2014, Pct. (iii) al lit. c) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA
nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea
sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de
îndepărtare". )
puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de
întreținere;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui
act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului, dacă persoana
vizitată nu asigură cazarea;
d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele

(iii) invitație din partea unei societăți comerciale sau autorități publice de a participa la întâlniri,
conferințe, târguri ori congrese având legătură cu comerțul sau cu industria, din care să rezulte faptul că
societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind executarea măsurilor
de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează
dreptul de ședere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;
(la 28-11-2014, Pct. (iii) al lit. d) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA
sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de
îndepărtare". )
puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare;
e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum și activitatea ce urmează a fi desfășurată pe
durata șederii;
(iii) permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
(iv) licență de transport și licență de execuție;
f) activități sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) invitația organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală și a cazării;
(ii) lista oficială a delegației sportive străine, cu specificarea calității fiecărui membru;
(iii) abrogat;
(la 31-07-2011, Pct. (iii) al lit. f) a alin. (1) al art. 36 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 157 din
11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care
nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente emise de instituțiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezența în
România;
(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele
(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă,
pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
(la 31-07-2011, Pct. (iii) al lit.g) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 157
din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
(iv) asigurare medicală;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.
(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct.
(i) și lit. g) pct. (ii) însoțitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceștia și de la îndeplinirea
condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (iv) solicitanții de vize care fac dovada achitării anticipate și
integrale a pachetelor de servicii turistice privind cel puțin cazarea și hrană.
(2^1) Străinii membri de familie ai cetățenilor români, categorie de persoane în care sunt încadrați soțul
sau soția cetățeanului român, descendenții direcți ai cetățeanului român, în vârstă de cel mult 21 de ani,
precum și ascendenții direcți ai cetățeanului român sau ai soțului ori soției, care se află în întreținerea
sa, sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor stabilite la alin. (1) lit. c) pct. (iii)-(v), dacă prezintă
următoarele documente:
a) pașaportul sau actul de identitate al cetățeanului român, în original, însoțit de declarația cetățeanului
român privind asigurarea condițiilor de cazare sau invitație autentificată din partea cetățeanului român
în care se menționează asigurarea condițiilor de cazare, însoțită de copia pașaportului sau actului de
identitate al cetățeanului român;
b) documente doveditoare ale căsătoriei cu cetățeanul român, eliberate în conformitate cu legislația

română, respectiv documente doveditoare ale legăturii de rudenie cu cetățeanul român.
(3) Refuzul acordării vizei de scurtă ședere nu poate fi contestat.
(4) Atunci când rezultatele interviului, documentele prezentate și circumstanțele personale ale
solicitantului vizei indică neclarități, pot fi solicitate și alte documente decât cele prevăzute la alin. (1)
sau (2^1).
Secţiunea a 5-a Condiții speciale de acordare a vizelor de scurtă ședere pe bază de invitație
Articolul 37
Domeniul de aplicare
(1) Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor proveniți din statele menționate în lista prevăzută la art.
30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitației se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu
respectarea condițiilor speciale din prezenta secțiune*).
(2) Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabilește de către
Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 38
Procedura invitației
(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda
viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va
asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu
părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele
scopuri:
(la 28-11-2014, Partea introductivă a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de art. 42, Titlul II din
ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014,
prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea
măsurilor de îndepărtare". )
a) vizită - pot face invitații cetățenii români, cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al
Spațiului Economic European, cetățenii Confederației Elvețiene sau străinii posesori ai unui document
care atestă rezidența sau șederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor
documente:
(la 31-07-2011, Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 47 al art. I din
LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
(i) cartea de identitate sau pașaportul pentru cetățenii români, cartea de identitate sau pașaportul și
certificatul de înregistrare, cartea de rezidență sau cartea de rezidență permanentă pentru cetățenii
statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și pentru cetățenii
Confederației Elvețiene, precum și pentru membrii de familie ai acestora și pașaportul și permisul de
ședere pentru străini, în original și în copie;
(la 31-07-2011, Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 157
(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;
(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru
întreaga perioadă pentru care este invitat;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
b) turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic,
cu prezentarea următoarelor documente:
(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;
(la 31-07-2011, Pct. (i) al literei b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr.
(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz,
împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
(la 31-07-2011, Pct. (ii) al lit. b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
c) afaceri - pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în
România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform
legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest
caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;
(la 31-07-2011, Pct. (i) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157
(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz,
împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
(la 31-07-2011, Pct. (ii) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(vi) dovada asigurării condițiilor de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.
(2) Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale
Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.
(3) Invitația se aprobă dacă străinul invitat îndeplinește condițiile legale de intrare în România, dacă nu
prezintă risc de migrație ilegală sau risc la adresa securității naționale și dacă există suficiente garanții că
va părăsi teritoriul țării la expirarea vizei. Pentru străinii care provin din state cunoscute cu problematică
teroristă activă se consultă autoritatea națională în domeniul combaterii terorismului.
(4) Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de până la 45 de zile de la data
depunerii. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii,
termenul poate fi prelungit cu 15 zile. Pentru străinii care urmează să vină în România în scop turistic, în
grupuri organizate de minimum 20 de persoane, la solicitarea societăților reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, membre ale Asociației Naționale a
Agențiilor de Turism din România, aprobarea invitațiilor se face în termen de 30 de zile de la data
depunerii.
(la 10-11-2018, Alineatul (4) din Articolul 38 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
11, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07
noiembrie 2018 )
(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii
către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular
unde solicită acordarea vizei române.
(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației.
(7) Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre
persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.
(8) Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care
străinul este invitat.
Articolul 39
Forma și conținutul invitației
(1) Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației prevăzute de prezenta secțiune se
stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul
Afacerilor Interne va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea formularelor*).
(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.
Articolul 40
Excepții de la procedura invitației
(1) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru
Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de
străini:
a) străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecție subsidiară ori
se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de
zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soțul/soția și părinții străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecție subsidiară ori
care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90
de zile de la data acordării vizei de intrare;
(la 31-07-2011, Lit. b) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
c) străinul major al cărui părinte este cetățean român;
d) străinul, părinte al unui cetățean român.
(2) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări și
fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b) străinii copii minori ai cetățenilor români;
c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene,
Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să
depășească valabilitatea permisului de ședere*);
d) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există
obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau
în statele părți la Acordul Schengen;
e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale
Uniunii Europene, Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor
pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate
depăși valabilitatea acestei vize*);
f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative,
precum și a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite prin ordin al
președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, și
care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația
suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de
îndepărtare;
(la 28-11-2014, Lit. f) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare străine acreditate în România;
h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare,
din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;
i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor
instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlamentul, Guvernul și alte autorități publice
centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele
teritoriale și a prefecturilor, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială,
medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție transmisă în
original;
(la 28-11-2014, Lit. i) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
j) șoferii de TIR;
k) personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora;
l) părinții elevilor sau studenților străini, acceptați la studii în România, care sosesc în vederea primei
instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat,
eliberat de autoritățile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.
(la 31-07-2011, Lit. l) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
m) străinii care urmează să vină în România la solicitarea unei persoane juridice de interes public, care
funcționează în mod legal și care își asumă obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială,
medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție adresată în
original Centrului Național de Vize.
(la 28-11-2014, Lit. m) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 35 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
Secţiunea a 6-a Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere

Articolul 41
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice
(1) Viza de lungă ședere pentru activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare pe
teritoriul României activități economice organizate și reglementate prin legi speciale și care prezintă
a) dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială;
b) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
(2) Străinilor li se aplică în mod corespunzător prevederile legislației speciale privind desfășurarea
activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale.
Articolul 42
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale se acordă străinilor care urmează să
exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale, cu prezentarea
următoarelor documente:
a) dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) dovada faptului că în țara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenționează să o
desfășoare în România;
c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.
Articolul 43
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale
(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și
Investițiilor Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de
administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o
investiție, în condițiile prezentului articol.
(2) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine se acordă străinilor
prevăzuți la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de
activitate al acesteia, obiectul și valoarea investiției, numărul estimat de locuri noi de muncă și etapele
de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiție și sumele aferente acestora, locația
investiției, durata investiției și amortizării acesteia, proiecția activității financiare pe o perioadă de
minimum 3 ani;
b) fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei
fizice cetățean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în
valoare de cel puțin 100.000 euro, pentru străinii asociați într-o societate cu răspundere limitată și cel
puțin 150.000 euro, pentru străinii acționari într-o societate pe acțiuni;
c) vor realiza, în maximum 12 luni de la data obținerii permisului de ședere, o investiție potrivit planului
de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000
euro pentru o societate cu răspundere limitată și de cel puțin 150.000 euro pentru o societate pe
acțiuni;
d) prin activitatea pe care o presupune investiția propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la
data obținerii permisului de ședere, cel puțin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere
limitată și cel puțin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acțiuni.
(3) În cazul societăților cu 2 sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile
prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției ce
urmează a fi realizată și numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod
corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.
(4) Străinii care au mai obținut anterior un aviz din partea Agenției Române pentru Investiții Străine sau
a Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt
aviz, în condițiile prezentului articol, în următoarele situații:
a) dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior;
b) dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior.
(5) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele documente:
a) avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;

d) dovada asigurării condițiilor de cazare.
(6) Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la
oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competențelor.
(7) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine este valabil 6 luni de la
data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice, de utilitate și fezabilitate
economică a investiției ce urmează a fi implementată de către cetățeanul străin.
Articolul 44
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă
(1) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor în scopul încadrării în muncă pe
teritoriul României la un angajator.
(2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) copia avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și
detașarea străinilor pe teritoriul României sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că
solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3);
b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din
statul de domiciliu ori de reședință;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
(2^1) Solicitarea de viză depusă în baza unui aviz de angajare pentru lucrători sezonieri, în cuprinsul
căruia nu se menționează că angajatorul asigură cazarea solicitantului, trebuie să fie însoțită,
suplimentar față de documentele prevăzute la alin. (2), de dovada asigurării condițiilor de cazare de
natură să îi asigure un nivel de trai adecvat pentru toată durata șederii preconizate, sub forma unei
rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate ori de închiriere a unei locuințe în
România pe numele solicitantului sau a unei declarații autentificate privind asigurarea condițiilor de
cazare adecvată pentru solicitant, dată de titularul unui drept de proprietate sau de folosință a unei
locuințe de pe teritoriul României.
(la 03-09-2016, Alin. (2^1) al art. 44 a fost introdus de pct. 4 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24
(3) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare
străinilor din următoarele categorii:
a) străinilor al căror acces liber pe piața muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de
România cu alte state;
b) străinilor care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități
specifice în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri
bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației, precum și străinii
care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului
culturii;
(la 04-03-2021, sintagma: ministrului educației naționale a fost înlocuită de Punctul 9, ARTICOLUL UNIC
martie 2021 )
c) străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități solicitate de ministere ori de
alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;
d) străinilor care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul
României a unei companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociați, acționari
sau administratori la o persoană juridică română și, la filiala, reprezentanța sau sucursala respectivă, nu
mai există un alt străin care beneficiază de un drept de ședere în acest scop.
e) cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia încadrați în muncă pe teritoriul
României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un
an calendaristic.
(la 13-09-2020, Alineatul (3) din Articolul 44 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Articolul I
din LEGEA nr. 200 din 10 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 10 septembrie
2020 )
(4) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 180 de zile de la
data obținerii avizului de angajare de către angajator. Viza se soluționează de Centrul Național de Vize,
în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea
avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).
(la 05-05-2022, Alineatul (4) din Articolul 44 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificat de Articolul II
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 4 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 450 din 05
mai 2022 )
Notă
Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 4 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 450
din 5 mai 2022, prevede:
Articolul III
În situația în care nu au fost utilizate pentru obținerea vizelor de lungă ședere, avizele de angajare
eliberate cu cel mult 60 de zile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot fi
utilizate pentru obținerea vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 180 de zile de
la data eliberării acestora.
(5) Pentru străinii prevăzuți la alin. (3) este necesară obținerea avizului Inspectoratului General pentru
Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7).
(6) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul
României.
(7) Prin excepție de la dispozițiile art. 24 alin. (1), în cazul străinilor care prezintă un aviz de angajare
pentru lucrători sezonieri, viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă pe o perioadă egală
cu durata preconizată a contractului plus 5 zile, fără a depăși 90 de zile.
(la 03-09-2016, Alin. (7) al art. 44 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august
(8) La rubrica «observații» a autocolantului de viză aferent vizei de lungă ședere în scop de muncă se
înscrie tipul de lucrător conform avizului de angajare prezentat.
(9) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în calitate de lucrător sezonier este însoțită de o
informare scrisă, redactată în cel puțin o limbă de circulație internațională, în cuprinsul căreia sunt
prezentate informații despre drepturile și obligațiile care revin străinului titular al vizei, inclusiv
procedurile referitoare la reclamații.
Articolul 44^1
Viza de lungă ședere pentru detașare
(1) Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă străinilor în scopul desfășurării de activități lucrative
pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii.
a) copia avizului de detașare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și
detașarea străinilor pe teritoriul României;
b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din
statul de domiciliu ori de reședință;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
(3) Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă fără prezentarea copiei avizului de detașare străinilor
din următoarele categorii:
a) străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene
sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, cu condiția
prezentării permisului de ședere din acel stat;
b) străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități
specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în
baza unor acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației,
precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului
ministrului culturii;
(la 04-03-2021, sintagma: ministrului educației naționale a fost înlocuită de Punctul 9, ARTICOLUL UNIC
martie 2021 )
c) străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere
ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative
autonome.
(4) Solicitarea de viză prevăzută la alin. (3) trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din statul membru
respectiv, tradus și legalizat;
b) permisul de ședere valabil eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie;
c) copia actului de detașare, tradus și legalizat;
d) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din
statul de domiciliu sau de reședință;
f) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.
(5) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 60 de zile de la data
obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se aprobă de Centrul
Național de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi
necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).
(6) Pentru străinii prevăzuți la alin. (3) este necesară obținerea avizului Inspectoratului General pentru
Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7).
(7) Viza de lungă ședere pentru detașare atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României.
(la 28-11-2014, Art. 44^1 a fost modificat de pct. 39 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 45
Viza de lungă ședere pentru studii
(1) Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe
teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev.
(la 04-03-2021, Alineatul (1) din Articolul 45 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2,
ARTICOLUL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2021, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 223 din 04 martie 2021 )
(2) Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
a) în cazul studenților:
(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației, din care să rezulte că va urma o formă
de învățământ cu frecvență, la o instituție de învățământ superior de stat sau particulară, acreditată ori
autorizată provizoriu potrivit legii;
(la 04-03-2021, sintagma: Ministerul Educației Naționale a fost înlocuită de Punctul 9, ARTICOLUL UNIC
martie 2021 )
(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puțin un an de studii;
(iii) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
(v) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;
(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României,
dacă străinul este minor;
(vii) dovada cunoașterii limbii în care se va desfășura programul de studii pe care îl va urma, cu excepția
anului pregătitor de limba română pentru cetățenii străini;
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional:
(i) dovada acceptării la studii eliberată de Ministerul Educației, din care să rezulte că va urma o formă de
învățământ cu frecvență;
martie 2021 )
(ii) dovada participării într-un program de schimb de elevi sau proiect educațional, realizat de o
organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;
(iii) dovada din partea organizației care realizează schimbul de elevi sau proiectul educațional, din care
să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreținere, inclusiv cheltuielile de școlarizare, precum și
eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare;
(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;
(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizația care realizează schimbul
de elevi sau proiectul educațional și care deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie
din România sau într-o unitate specială de cazare selecționată de către organizația care realizează
schimbul de elevi sau proiectul educațional;
(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României,
b^1) în cazul străinilor de origine română, bursieri ai statului român sau exonerați de plata taxelor de
școlarizare, înscriși la o instituție de învățământ preuniversitar de stat, ciclul liceal, cu frecvență:
(i) dovada acceptării la studii, eliberată de Ministerul Educației, din care să rezulte că vor urma o formă
de învățământ cu frecvență la o instituție de învățământ preuniversitar de stat, ciclul liceal;
(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;
(iii) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;
(iv) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, în
cazul minorilor;
(la 04-03-2021, Alineatul (2) din Articolul 45 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 3,
c) în cazul stagiarilor care participă la un program de formare profesională neremunerată:
(i) acord de formare profesională;
(ii) angajament scris al entității-gazdă în sensul că, în cazul în care un stagiar rămâne în mod ilegal pe
teritoriul României, entitatea respectivă răspunde de rambursarea cheltuielilor suportate din fonduri
publice pentru șederea și îndepărtarea stagiarului respectiv;
(iii) dovada deținerii unei diplome de absolvire a învățământului superior în ultimii doi ani care precedă
data cererii sau dovada participării la un ciclu de studii care conduce la obținerea unei astfel de diplome;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin nivelul salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.
(3) Acordul de formare profesională prevăzut la alin. (2) lit. c) pct. (i) cuprinde cel puțin următoarele
elemente:
(i) o descriere a programului de formare profesională, inclusiv obiectivul educațional sau componentele
de învățare ale acestuia;
(ii) durata stagiului;
(iii) condițiile de plasare și de monitorizare ale stagiului;
(iv) orarul stagiului;
(v) raporturile juridice dintre stagiar și entitatea-gazdă.
(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional trebuie să aibă vârsta
cuprinsă între 13 și 19 ani.
(5) Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (2) lit. a)
pct. (ii) și (iii), iar cei de origine română nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (2) lit.
a) pct. (iii).
(5^1) Străinii bursieri ai instituțiilor de învățământ universitar de stat, acreditate ori autorizate provizoriu
potrivit legii, cursuri cu frecvență, pot solicita viză de lungă ședere pentru studii, fără îndeplinirea
condiției prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. (ii) și (iii).
(la 04-03-2021, Articolul 45 din Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 4, ARTICOLUL
UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 223
(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă și străinilor acceptați la studii în baza tratatelor internaționale la
(7) La rubrica «observații» a autocolantului de viză aferent vizei de lungă ședere pentru studii se înscrie,
după caz, mențiunea «student», «elev» sau «stagiar
(la 10-11-2018, Articolul 45 din Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din
Articolul 46
Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei
(1) Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unei Cărți albastre a UE, al
unui permis ICT, al unui permis «mobile ICT», al unui permis de ședere pe termen lung sau beneficiar al
statutului de refugiat ori al protecției subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
(la 03-09-2016, Partea introductivă a alin. (1) al art. 46 a fost modificată de pct. 6 al art. II din
a) soț/soție;
b) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului și ai soțului/soției, inclusiv cei adoptați;
c) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului, inclusiv cei adoptați, aflați în întreținerea sa și asupra cărora
sponsorul exercită drepturile părintești. Dacă drepturile părintești sunt exercitate în comun, este
necesar și consimțământul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei
solicitată de sponsor;
d) copiii minori necăsătoriți ai soțului/soției, inclusiv cei adoptați aflați în întreținerea sa și asupra cărora
soțul/soția exercită drepturile părintești. Dacă drepturile părintești sunt exercitate în comun, este
necesar și consimțământul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei
solicitată de sponsor.
(2) Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege,
reîntregirea familiei și pentru următoarele categorii:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soțului/soției, în cazul în care nu se pot
întreține singure și nu se bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine;
b) copiii adulți necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține
singuri din motive medicale.
(3) Minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pot solicita
reîntregirea familiei pentru:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori
b) atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice altă rudă a acestuia.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
(6) Străinii prevăzuți la alin. (1), titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea unei activități de
cercetare științifică și străinii posesori ai Cărții albastre a UE, ai unui permis ICT sau ai unui permis
«mobile ICT» pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de ședere temporară
este mai mică de un an.
(la 03-09-2016, Alin. (6) al art. 46 a fost modificat de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august
(7) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază
solicitantul locuiește în mod legal și va fi însoțită de următoarele documente:
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui
împreună cu acesta;
c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României;
d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit pentru o locuință considerată normală pentru o familie
similară în România;
e) dovada mijloacelor de întreținere;
f) dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului;

g) declarația scrisă a persoanei care deține împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor
pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimțământul ca acesta să locuiască
împreună cu sponsorul pe teritoriul României;
(la 31-07-2011, Lit. g) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
h) copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei.
(la 31-07-2011, Lit. h) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(8) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român
pentru Imigrări poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acestora.
(9) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:
a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b) solicitantul să dețină un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere
potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru
fiecare membru de familie;
(la 10-11-2018, Litera c) din Alineatul (9) , Articolul 46 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificată de
d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1)
lit. a), e) și h).
(la 31-07-2011, Lit. d) a alin. (9) al art. 46 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(10) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, care solicită reîntregirea
familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) și nici îndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) și c).
(11) Cererea va fi soluționată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.

(12) Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de
familie interesați, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile
de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei.
(13) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
(14) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care
membrii de familie își au reședința sau domiciliul.
a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări, prevăzută la alin. (12);
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din
țara de domiciliu sau de reședință a străinului.
(16) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei și următoarele categorii de persoane:
a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b) străinii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți, dacă au cel puțin un copil
împreună, denumiți în continuare parteneri;
c) copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care:
(i) nu au împlinit vârsta de 21 de ani;
(ii) se află în continuarea studiilor și nu au depășit vârsta de 26 de ani;
(iii) deși sunt adulți, aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale;
(la 28-11-2014, Lit. c) a alin. (16) al art. 46 a fost modificată de pct. 40 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia;
e) străinul părinte al cetățeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în
întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o
îndeplinește cu regularitate;
(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
f) străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care fac dovada că sunt înregistrați cu drept de
rezidență în alt stat membru în această calitate.
(la 31-07-2011, Lit. f) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
(17) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. a)-e) va fi însoțită de certificatul
de căsătorie eliberat de autoritățile române sau transcris în condițiile legii ori, după caz, de dovada
existenței legăturii de rudenie sau a calității de partener.
(17^1) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. f) va fi însoțită de documente
care să ateste că sunt înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru, în calitate de membru de
familie al cetățeanului român.
(la 31-07-2011, Alin. (17^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(18) Adopția trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorități române competente, în condițiile
legii, sau printr-o decizie a unei autorități a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
(19) Acordarea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea
se întemeiază pe o căsătorie de conveniență constatată anterior, în condițiile prezentei ordonanțe de
urgență, sau când se constată existența unei stări de bigamie sau poligamie.
Articolul 47
Viza de lungă ședere pentru activități religioase
Viza de lungă ședere pentru activități religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile
diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, în
următoarele condiții:
a) existența avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfășoară
activități similare în țara de origine sau de reședință, după consultarea autorității naționale în domeniul
combaterii terorismului;
(la 28-11-2014, Lit. a) a art. 47 a fost modificată de pct. 41 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
b) dovada calității de reprezentant al unei organizații religioase legal înființate în România;

c) dovada spațiului de locuit și a mijloacelor de întreținere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia
națională;
d) dovada asigurării medicale și că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeași valoare juridică, eliberat
de autoritățile din țara de origine a străinului.
Articolul 48
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică
(1) Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică se acordă străinilor în
baza avizului Ministerului Cercetării și Inovării și al Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) Avizul Ministerului Cercetării și Inovării se eliberează la solicitarea unităților și instituțiilor de

cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) unitățile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condițiile legii;
b) să existe un acord de primire între unitățile prevăzute la lit. a) și cercetătorul care a fost acceptat să
desfășoare activități în cadrul unui proiect de cercetare științifică. Forma și condițiile în care se încheie
acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului cercetării și inovării.
a) acordul de primire avizat de Ministerul Cercetării și Inovării;
b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din
țara de domiciliu sau de reședință;
c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilității vizei.
(4) Acordul de primire conține cel puțin următoarele elemente:
a) titlul sau scopul activității de cercetare sau al domeniului de cercetare;
b) angajamentul străinului că va face eforturi pentru finalizarea activității de cercetare;
c) angajamentul unei unități de cercetare-dezvoltare privind primirea străinului în scopul finalizării

activității de cercetare;
d) data de început și data de sfârșit sau durata estimată a activității de cercetare;

e) informații privind intențiile de mobilitate în alte state membre, în cazul în care mobilitatea este
cunoscută la momentul depunerii cererii;
f) o mențiune privind încetarea în mod automat a acordului de primire, în cazul în care străinul nu este
admis sau în cazul în care raportul juridic dintre cercetător și unitatea de cercetare-dezvoltare încetează.
(5) La rubrica «observații» a autocolantului de viză aferent vizei de lungă ședere pentru desfășurarea de
activități de cercetare științifică se înscrie mențiunea «cercetător-mobilitate
(la 04-03-2021, Alineatul (5) din Articolul 48 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5,
(la 10-11-2018, Articolul 48 din Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din
Articolul 49
Viza de lungă ședere pentru alte scopuri
(1) Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile
consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de
străini:
a) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. a) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
b) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. b) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
c) celor desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiții:
(i) au calitatea de administrator;
(ii) la data solicitării nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană
juridică română și nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;
(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obținut un drept de ședere în
acest scop;
(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin
50.000 euro;
d) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în
cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public
sau privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități, dacă fac dovada că îndeplinesc
(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în

cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public
sau privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități;
(ii) dispun de mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin câștigul salarial mediu brut lunar pentru
întreaga perioadă înscrisă în viză;
(la 28-11-2014, Pct. (ii) al lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA
sintagmei "salariul mediu brut pe economie" cu sintagma "câștigul salarial mediu brut". )
(iii) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop,
dacă străinul este minor.
e) celor care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc
în mod cumulativ următoarele condiții:
(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o entitate-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu

privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt monitorizați în îndeplinirea
sarcinilor, orele de lucru, precum și, după caz, formarea profesională la care participă străinul, necesară
îndeplinirii serviciului de voluntariat;
(la 10-11-2018, Punctul (i) din Litera e) , Alineatul (1) , Articolul 49 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
(ii) entitatea-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreținere și asigurarea medicală pentru întreaga
perioadă de valabilitate a vizei, cheltuielile și/sau banii de buzunar, precum și eventualele costuri privind
executarea măsurilor de îndepărtare;
(la 10-11-2018, Punctul (ii) din Litera e) , Alineatul (1) , Articolul 49 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost
modificat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL
(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;
(iv) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop,
(v) entitatea-gazdă face dovada că a încheiat o poliță de asigurare civilă, cu excepția voluntarilor care
participă la Serviciul european de voluntariat;
(la 10-11-2018, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 49 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completata
de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
941 din 07 noiembrie 2018 )
f) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituțiilor medicale publice sau
private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate
diagnosticul și durata tratamentului. Această viză poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care
asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în
scrisoarea de acceptare;
f^1) nomazilor digitali care doresc să călătorească și să rămână pe teritoriul României, în timp ce
continuă să obțină venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara
României sau din activitățile desfășurate printr-o companie înregistrată de aceștia în afara României,
prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, dacă îndeplinesc în mod cumulativ următoarele
condiții:
(i) dispun de mijloace de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori
câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei
depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;-
(ii) desfășoară activitățile din care obțin venituri, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și
comunicațiilor;
(la 17-01-2022, Alineatul (1) din Articolul 49 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 2,
Articolul I din LEGEA nr. 22 din 14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 14 ianuarie
2022 )
g) celor care desfășoară alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifică prezența pe
(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) și g) le poate fi acordată viza dacă:
(la 17-01-2022, Partea introductivă a alineatului (2) din Articolul 49 , Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost
modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 22 din 14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 45 din 14 ianuarie 2022 )
a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;
c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de
autoritățile din țara de origine.
(2^1) Străinilor din categoria prevăzută la alin. (1) lit. f^1) li se acordă viza, după caz, dacă:
a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat
cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță,
prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada administrării la distanță și prin
utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la
data solicitării vizei de acesta în afara României;
b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de

compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania
înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de
identificare și de contact ale companiei, precum și domeniul de activitate al acesteia, participarea
străinului în companie și informații privind reprezentanții legali ai companiei;
c) prezintă o scrisoare de intenție, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin
care străinul detaliază scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare
pe teritoriul României;
d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere
autentificată, în limba română, eliberat de instituția de specialitate a administrației publice centrale sau
locale competente, de la locul de rezidență fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării
vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deține are achitate la zi impozitele, taxele și alte
contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect
evaziunea fiscală și frauda fiscală;
e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea
verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport și dovada itinerariului, în cazul
conducătorilor auto;
f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul
României și cu acoperire în cuantum de cel puțin 30.000 euro;
g) prezintă dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel
puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni
anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
h) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;
i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, apostilat sau
supralegalizat, după caz, și tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autoritățile din țara
de origine și, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal și în care obține venituri din
prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activități
desfășurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu
există înregistrări ale unor fapte de natură penală;
j) prezintă autorităților române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în
mod adițional față de cele prevăzute la lit. a)-i).
(la 17-01-2022, Articolul 49 din Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 4, Articolul I din
(3) La rubrica «observații» a autocolantului de viză de lungă ședere pentru alte scopuri, eliberată
străinilor prevăzuți la alin. (1) lit. e), se înscrie mențiunea «voluntar
(la 10-11-2018, Articolul 49 din Sectiunea a 6-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 17, Articolul I
2018 )
Capitolul IV
Prelungirea dreptului de ședere temporară.
Acordarea dreptului de ședere pe termen lung
(la 31-07-2011, Titlul Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
Secţiunea 1 Prelungirea dreptului de ședere temporară în România
Articolul 50
Condiții de prelungire a dreptului de ședere temporară
(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă ședere, precum și celor care sunt
exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi dreptul de ședere
temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formațiunile sale teritoriale, în condițiile
prevăzute în prezenta secțiune.
(2) Dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un
an, numai dacă:
a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1)
lit. c) și e);
(la 10-11-2018, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificată de
a^1) nu sunt semnalați de autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea
națională ori sănătatea publică;
(la 10-11-2018, Alineatul (2) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 19,
Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07
noiembrie 2018 )
b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării

prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2);
c) posedă document de călătorie valabil, cu excepția cazurilor în care documentul de călătorie a expirat
după intrarea în România și, din motive independente de voința străinului, acesta nu a putut fi prelungit;
d) solicită prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza de lungă
ședere sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepția
membrilor de familie ai cetățeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de ședere pe
termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, a
străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, precum și a
străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5);
(la 03-09-2016, Lit. d) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat șederea în România;
f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit și locuiește efectiv la adresa la care declară că are
reședința pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de ședere pentru
reîntregirea familiei, dovada deținerii legale a spațiului de locuit se poate face de către sponsorul sau
cetățeanul român ai cărui membri de familie sunt și cu care aceștia locuiesc efectiv.
g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate. La prima prelungire a dreptului de ședere, străinii pot
prezenta o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obișnuit pentru cetățenii
români;
(la 03-09-2016, Lit. g) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și a costului documentului ce
se emite în acest scop;
i) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de
prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.
(3) Străinii sunt obligați ca, la expirarea valabilității documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) și g), să
întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilității sau reînnoirii acestora.
(4) Prelungirea dreptului de ședere temporară se poate acorda și pentru perioade mai mari de un an în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau pe bază de reciprocitate.
(5) Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se prelungește
dreptul de ședere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale,
Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate adresată Inspectoratului
General pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol
pentru ordinea publică ori securitatea națională.
Articolul 51
Solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară
(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel
puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile
teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință.
(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un

certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de
boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa
la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a
mijloacelor de întreținere și a taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și costului documentului
ce se emite în acest scop, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul
pentru care solicită aprobarea șederii în România.
(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație
privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
(4) Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care,
pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări
suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(4^1) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea pentru
prelungirea dreptului de ședere, sunt necorespunzătoare sau incomplete, Inspectoratul General pentru
Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil
pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la alin. (4) se suspendă
până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor
suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare până la
termenul prevăzut, cererea poate fi respinsă.
(la 10-11-2018, Articolul 51 din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 20, Articolul I din
(5) Când prelungirea dreptului de ședere este solicitată în baza căsătoriei și sunt necesare verificări
suplimentare conform art. 63, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90
de zile, caz în care dreptul de ședere se prelungește de drept până la soluționarea cererii.
(6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui
motiv de refuz al prelungirii dreptului de ședere, cu excepția cazurilor în care solicitantul face dovada că
neprezentarea se datorează unor motive independente de voința acestuia.
(7) În situația solicitării prelungirii dreptului de ședere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la
alin. (6) va fi susținut de către ambii soți.
(8) Cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținute într-
un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii cererii.
Articolul 52
Refuzul prelungirii dreptului de ședere temporară în România
(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în
funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, sau străinul se găsește în una dintre situațiile
de revocare a dreptului de ședere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de
ședere temporară se refuză.
(1^1) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere ia în considerare circumstanțele specifice fiecărui
caz în parte, respectând principiul proporționalității.
(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se
comunică solicitantului prin decizia de returnare.
1. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități economice, profesionale

și comerciale
Articolul 53
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii care desfășoară activități economice
Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități economice i se prelungește dreptul de

ședere temporară în acest scop dacă:
a) prezintă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială;
b) face dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru
perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere.
Articolul 54
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități profesionale
Străinului intrat în România în scopul exercitării unei profesii liberale reglementate prin legi speciale i se
prelungește dreptul de ședere temporară dacă îndeplinește următoarele condiții:
a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condițiile prevăzute de
legea specială;
b) face dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru
perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere.
Articolul 55
Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale
(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul
de ședere temporară, în următoarele condiții:
a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;
b) deține legal spațiul pentru sediul social;

c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;
d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro
lunar, dacă este asociat.
(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește
a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;
b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) deține legal spațiul pentru sediul social;
d) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;
e) investiția este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul
acționarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, și în crearea a cel puțin 15 locuri de muncă, în cazul
acționarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă,
acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condițiile legii;
(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (2) al art. 55 a fost modificată de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
f) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro
lunar, dacă este asociat, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.
(3) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:
a) planul de afaceri avizat de Agenția Română pentru Investiții Străine;
b) document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, care să
ateste că activitatea se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;
c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social și obiectul
principal de activitate al societății comerciale, mențiunile efectuate la comunicarea instanțelor de
judecată, durata de funcționare a societății comerciale, principalii indicatori economico-financiari,
respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariați.
d) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul

constitutiv al societății comerciale;
e) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (3) al art. 55 a fost abrogată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
f) adeverință eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor
angajate.
(4) În cazul investițiilor de cel puțin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 25 de locuri de
muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile
de cel puțin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 50 de locuri de muncă, nu este necesară
dovada mijloacelor de întreținere.
(5) Dreptul de ședere temporară în acest scop se prelungește succesiv pentru perioade de până la un an,
iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 500.000 euro sau că au creat
peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de ședere se prelungește pe perioade de 3 ani.
(6) Cuantumul investiției și numărul locurilor de muncă se calculează în funcție de cota de participare a
asociatului sau acționarului la societatea comercială.
2. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii angajați în muncă
Articolul 56
Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă
(1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere
temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat
în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului
de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la
nivelul de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut.
(la 10-11-2018, Alineatul (1) din Articolul 56 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de
(2) Prevederile alin. (1) referitoare la nivelul salariului înscris în contractul de muncă nu se aplică în cazul
străinilor angajați în sistemul bugetar, al căror salariu este stabilit potrivit legislației privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, cu excepția lucrătorilor înalt calificați.
(3) Abrogat.
(la 10-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 56 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de
(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul
prezintă următoarele documente:
a) contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă;
b) dovada menținerii salariului cel puțin la nivelul prevăzut la alin. (1) pe toată perioada șederii acordată
anterior.
(5) Prin excepție de la alin. (1) și (4), străinilor care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe
sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui
contract de mandat ori a altui document cu aceeași valoare juridică, li se prelungește dreptul de ședere
temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de
întreținere obținute din activitatea desfășurată în această calitate, cel puțin la nivelul salariului de bază
minim brut pe țară garantat în plată.
(6) Dreptul de ședere temporară în scop de muncă se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o
perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.
(6^1) Dreptul de ședere temporară pentru lucrătorii stagiari se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4)
pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, fără a depăși o durată
totală de ședere de un an pe teritoriul României, în această calitate.
(la 10-11-2018, Articolul 56 din Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 24,
noiembrie 2018 )
(7) Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în
condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă
plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.
(7^1) Străinilor, lucrători sezonieri, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în
condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă
plus 5 zile, fără a depăși o durată totală de ședere pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier
de 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile precedente fiecărei zile de ședere a străinului
pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier.
(8) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă fără îndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (4) pentru întreaga perioadă în care străinul beneficiază de indemnizație de
șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
(9) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost
eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei
pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de
indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare,
sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu
beneficiază de indemnizație de șomaj.
(9^1) Dacă în termenul de valabilitate a permisului unic sau a Cărții albastre a UE, calculat potrivit alin.
(9), se solicită eliberarea unui aviz de angajare pentru străinul în cauză, în condițiile legislației speciale
privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, dreptul de ședere temporară
în scop de muncă nu încetează mai devreme de 5 zile lucrătoare de la data soluționării cererii de
eliberare a avizului de angajare.
(10) Pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă în condițiile prevăzute la
alin. (1) și cu prezentarea copiei avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind
încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize
de lungă ședere pentru angajare în muncă, străinii din următoarele categorii:
a) străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară pentru studii, care solicită prelungirea dreptului de
ședere în scop de muncă după finalizarea studiilor;
b) străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători sezonieri
sau ai unui drept de ședere temporară în scop de detașare, care solicită prelungirea dreptului de ședere
temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenți;
c) străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5).
(la 03-09-2016, Alin. (10) al art. 56 a fost modificat de pct. 9 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24
(11) Străinii, posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei,
care au beneficiat anterior de un drept de ședere pe teritoriul României în calitate de membri de familie
ai unui cetățean român și care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 64 alin. (2), pot solicita
prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1), fără obligativitatea
obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.
(11^1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător au pair li se
prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de
muncă cu timp parțial, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că durata
timpului de muncă nu depășește 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puțin la
nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, calculat la fracția de timp lucrată.
noiembrie 2018 )
(11^2) Dreptul de ședere temporară pentru lucrătorii au pair se prelungește în condițiile prevederilor
alin. (11^1) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă cu timp parțial,
fără a depăși o durată totală de ședere de un an pe teritoriul României, în această calitate.
noiembrie 2018 )
(12) Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE se comunică de către
Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data
deciziei, atunci când România este al doilea stat membru.
Articolul 56^1
Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de detașare
(1) Străinilor intrați în România în scopul detașării li se prelungește dreptul de ședere temporară de la
data depunerii cererii, dacă:
a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare, în condițiile legii;
b) prezintă decizia de detașare, tradusă și legalizată;
c) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut
pe țară garantat în plată.
(la 10-11-2018, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 56^1 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
modificată de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL
(2) Străinilor prevăzuți la art. 44^1 alin. (3) lit. b) și c) li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă
a) ordinul ministrului de resort sau, după caz, solicitarea expresă a organelor administrației publice
centrale sau locale ori a autorităților administrative autonome;
b) adresă din partea beneficiarului prestării de servicii din care să rezulte activitatea desfășurată de
străin și durata acesteia;
c) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată.
(la 10-11-2018, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 56^1 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
(3) Dreptul de ședere se prelungește pentru o perioadă de până la un an într-un interval de 5 ani de la
data depunerii cererii de prelungire a dreptului de ședere.
(4) Străinilor angajați ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori pe teritoriul Confederației Elvețiene, detașați
în România, li se prelungește dreptul de ședere temporară, fără a fi limitați la intervalul prevăzut la alin.
(3), dacă prezintă următoarele documente:
a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din statul membru
respectiv, tradus și legalizat;
b) permisul de ședere valabil eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie;
c) copia actului de detașare, tradus și legalizat;
d) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
(la 10-11-2018, Litera d) din Alineatul (4) , Articolul 56^1 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
(5) Străinilor care au obținut un aviz de detașare în baza avizului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice li se prelungește dreptul de ședere dacă prezintă documentele
prevăzute la alin. (1), fără a fi limitați la intervalul prevăzut la alin. (3).
Articolul 56^2
Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT
(1) Prin excepție de la prevederile art. 561, străinilor intrați în România în scopul detașării în calitate de
lucrători ICT li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de detașare de la data depunerii
cererii, dacă:
a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare pentru lucrătorul ICT în cauză, în
condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;
b) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut
(la 10-11-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 56^2 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
(2) În situația în care prima ședere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii
Europene, dovada deținerii legale a spațiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2)
se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activității în muncă la
beneficiarul prestării de servicii din România.
(3) Abrogat.
(la 10-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 56^2 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de
(4) Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se prelungește pentru
toată durata transferului în cadrul aceleiași companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de
conducere și specialiști și de un an pentru angajații stagiari de la data intrării pe teritoriul României în
acest scop.
(5) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT
se acordă fără a depăși în total 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști și un an pentru angajații
stagiari de la data intrării pe teritoriul României în acest scop, în situația în care durata inițială a
transferului în cadrul aceleiași companii a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele
documente:
a) copia actului prin care a fost prelungită detașarea, tradus și legalizat, din cuprinsul căruia să rezulte
durata pentru care a fost prelungit transferul în cadrul aceleiași companii și menținerea celorlalte
condiții de detașare;
b) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
(6) În situația în care, imediat după prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (5), străinul
urmează să efectueze o ședere pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, dovada deținerii
legale a spațiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2) se comunică
Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activității în muncă la beneficiarul
prestării de servicii din România.
(la 03-09-2016, Art. 56^2 a fost introdus de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016,
Articolul 56^3
Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități
(1) Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate
intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrător ICT,
fără obligativitatea obținerii unei vize, de la data depunerii de către beneficiarul prestării de servicii din
România, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul
României, a cererii de eliberare a avizului de detașare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale
Uniunii Europene care urmează a fi detașați pe teritoriul României pentru o perioadă de până la 90 de
zile în orice perioadă de 180 de zile, situație denumită în continuare mobilitate pe termen scurt, sau a
avizului de detașare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi
detașați pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, situație denumită în
continuare mobilitate pe termen lung, până la soluționarea acesteia.
(2) Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate
intra și rămâne pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize, pentru a desfășura
activități în muncă în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități la beneficiarul prestării de servicii
din România care a obținut, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea
străinilor pe teritoriul României, un aviz de detașare în cadrul unei mobilități pe termen scurt sau pe
termen lung.
(3) Perioadele de ședere potrivit alin. (1) și (2), cumulate, nu pot depăși o perioadă de 90 de zile în orice
perioadă de 180 de zile.
(4) Străinului, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, i se
prelungește dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul
mobilității pe termen lung dacă:
a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare în cadrul mobilității pe termen lung
pentru lucrătorul ICT în cauză, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea
străinilor pe teritoriul României;
b) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut
(5) Abrogat.
(la 10-11-2018, Alineatul (5) din Articolul 56^3 , Punctul 2. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de
(6) Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități
pe termen lung se prelungește pentru toată durata detașării pe teritoriul României, fără a depăși o
perioadă egală cu durata de ședere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau
valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.
(7) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT
în cadrul mobilității pe termen lung se acordă, cu aplicarea alin. (4) și (6), în situația în care durata
inițială a detașării pe teritoriul României sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru
a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele documente:
a) copia actului prin care a fost prelungită detașarea pe teritoriul României, tradus și legalizat, din
cuprinsul căruia să rezulte durata pentru care a fost prelungită detașarea pe teritoriul României și
menținerea celorlalte condiții de detașare, sau, după caz, copia noului permis ICT valabil, eliberat de
primul stat;
b) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
(8) Aprobarea cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de
lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung se comunică de către Inspectoratul General pentru
Imigrări autorităților competente din primul stat membru.
(la 03-09-2016, Art. 56^3 a fost introdus de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016,
Articolul 57
Prelungirea dreptului de ședere pentru străinii al căror acces pe piața muncii din România este
reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state
(1) Condițiile referitoare la intrarea și șederea străinilor al căror acces pe piața muncii din România este
reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.
(2) Angajatorul sau beneficiarul prestării de servicii, după caz, are obligația ca, în termen de 5 zile de la
intrarea în România a străinilor prevăzuți la alin. (1), să comunice, în scris, formațiunii Inspectoratului
General pentru Imigrări competente teritorial situația nominală a acestora.
3. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii veniți în scop de studii
Articolul 58
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii
(1) Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel:
a) în cazul studenților, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă:
(la 04-03-2021, Partea introductivă a literei a) din alineatul (1) , Articolul 58 , Punctul 3. , Sectiunea 1 ,
Capitolul IV a fost modificată de Punctul 6, ARTICOLUL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3
martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 04 martie 2021 )
(i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată
provizoriu potrivit legii, forma de învățământ cursuri cu frecvență;
(la 10-11-2018, Punctul (i) din Litera a) , Alineatul (1) , Articolul 58 , Punctul 3. , Sectiunea 1 , Capitolul IV
a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
(ii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi sau program educațional, pe o
perioadă care să nu depășească un an, dacă:
(i) sunt înscriși la o unitate de învățământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu
potrivit legii, forma de învățământ cu frecvență;
(ii) participă într-un program de schimb de elevi sau întrun program educațional, realizat de o
organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;
(iii) organizația care realizează schimbul de elevi sau programul educațional își asumă responsabilitatea
pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreținere și a eventualelor costuri privind executarea
măsurii de îndepărtare.
(la 10-11-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 58 , Punctul 3. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
c) în cazul străinilor intrați în România în calitate de stagiari care participă la un program de formare
profesională neremunerată, dacă prezintă:
(i) acord de formare profesională;
(ii) angajament scris al entității-gazdă, în sensul că, în cazul în care un stagiar rămâne în mod ilegal pe
teritoriul României, entitatea respectivă răspunde de rambursarea cheltuielilor suportate din fonduri
publice pentru șederea și îndepărtarea stagiarului respectiv;
(iii) dovada deținerii unei diplome de absolvire a învățământului superior în ultimii 2 ani care precedă
data cererii sau dovada participării la un ciclu de studii care conduce la obținerea unei astfel de diplome;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin nivelul salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
(la 04-03-2021, Alineatul (1) din Articolul 58 , Punctul 3. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de
Punctul 7, ARTICOLUL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 04 martie 2021 )
d) în cazul străinilor prevăzuți la art. 45 alin. (2) lit. b^1), pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor,
dacă:
(i) sunt înscriși la o instituție de învățământ preuniversitar de stat, ciclul liceal, cu frecvență;
(ii) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României,
în cazul minorilor;
e) în cazul străinilor prevăzuți la art. 45 alin. (5^1), pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă
fac dovada că:
(i) sunt bursieri la o instituție de învățământ universitar de stat, acreditată ori autorizată provizoriu
potrivit legii, cu frecvență;
(ii) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României,
în cazul minorilor.
(1^1) Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată inițial li se poate aproba prelungirea
ulterioară a dreptului de ședere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.
(la 31-07-2011, Alin. (1^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
(2) Bursierilor statului român, străinilor de origine română, precum și străinilor bursieri ai instituțiilor de
învățământ universitar de stat, acreditate ori autorizate provizoriu potrivit legii, li se poate prelungi
dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (ii).
(2^1) Permisele de ședere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor.
(3) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 6 luni după absolvirea
studiilor, în vederea definitivării situației școlare sau universitare, precum și pentru autentificarea
documentelor de studii în acest scop.
(4) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu 9 luni după absolvirea studiilor,
pentru căutarea unui loc de muncă și efectuarea formalităților de angajare în muncă sau în vederea
deschiderii unei afaceri, cu prezentarea documentelor care atestă finalizarea studiilor.
noiembrie 2018 )
(5) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere al străinilor prevăzuți la alin. (4) se acordă în condițiile
prevăzute la art. 55 sau art. 56, după caz, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.
noiembrie 2018 )
Articolul 58^1
Dreptul de ședere temporară în scop de studii în cadrul unei mobilități
(1) Străinul, titular al unui permis de ședere în scop de studii sau al unei vize de lungă ședere în scop de
studii, valabile, eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra și rămâne pe teritoriul
României pentru o perioadă de până la 360 de zile, denumită în continuare mobilitatea studentului, fără
obligativitatea obținerii unei vize, dacă:
a) participă la cursurile unei instituții de învățământ superior în cadrul unor programe ale Uniunii
Europene sau multilaterale care cuprind măsuri de mobilitate sau al unui acord între două sau mai multe
instituții de învățământ superior;
b) a fost transmisă o notificare de către instituția de învățământ superior la formațiunea teritorială a

Inspectoratului General pentru Imigrări pe a cărei rază străinul urmează să își desfășoare activitatea.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) lit. b) se transmite cu cel puțin 30 de zile înaintea începerii cursurilor
și cuprinde în mod obligatoriu cel puțin următoarele documente:
a) copia documentului de trecere a frontierei, valabil;
b) copia permisului de ședere sau a vizei de lungă ședere eliberate de primul stat membru;
c) dovada că studiile sunt desfășurate în cadrul unui program al Uniunii Europene sau multilateral care
cuprinde măsuri de mobilitate sau în baza unui acord între două sau mai multe instituții de învățământ
superior;
d) scrisoarea de acceptare la studii eliberată de instituția de învățământ superior acreditată;

e) dovada duratei și a datelor planificate pentru participarea la studii în cazul în care acestea nu sunt
specificate în dovada de acceptare la studii;
f) dovada că studentul deține asigurare de sănătate pentru toate riscurile împotriva cărora sunt în mod
normal asigurați cetățenii români;
g) dovada că pe perioada șederii în România studentul deține mijloace de întreținere în cuantum de cel
puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
h) adresa la care studentul va locui pe teritoriul României.
(3) În termen de maximum 30 de zile de la transmiterea notificării, formațiunea teritorială competentă a

Inspectoratului General pentru Imigrări poate formula obiecții cu privire la mobilitatea studentului,
atunci când:
a) străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. b) și c) sau art. 81 alin. (2) lit. a)-
d) și f);
b) notificarea nu conține documentele prevăzute la alin. (2);
c) valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (2) a expirat;
d) notificarea nu a fost transmisă în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) Obiecțiile la mobilitatea studentului se comunică în scris, în termen de până la 5 zile de la data
formulării acestora, autorităților competente ale primului stat membru și instituției de învățământ
superior care a transmis notificarea și au drept consecință interzicerea participării la cursurile instituției
de învățământ superior pe teritoriul României.
(la 10-11-2018, Punctul 3. din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 39, Articolul I din
Articolul 59
Schimbarea profilului de studiu
(1) Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în
România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în
vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale să nu fie depășită.
(2) În situația în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depășește
durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale, este necesară obținerea unei noi vize de lungă
ședere în scop de studii.
Articolul 60
Activitatea profesională a străinilor admiși la studii

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa
mijloacele de întreținere numai cu program redus.
(2) Abrogat.
(la 28-11-2014, Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de pct. 52 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
Articolul 61
Abrogat.
(la 28-11-2014, Art. 61 a fost abrogat de pct. 53 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august
4. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei
Articolul 62
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei
(1) Străinilor intrați în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepția persoanelor prevăzute
la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de ședere, astfel:
a) pentru soțul/soția sponsorului, dacă:
(i) prezintă documente din care să rezulte existența căsătoriei;
(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
(iii) soții locuiesc împreună;
(iv) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată;
(la 10-11-2018, Punctul (iv) din Litera a) , Alineatul (1) , Articolul 62 , Punctul 4. , Sectiunea 1 , Capitolul
IV a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în
b) pentru ceilalți membri de familie ai sponsorului, dacă:
(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;
(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;
(iii) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată.
(la 10-11-2018, Punctul (iii) din Litera b) , Alineatul (1) , Articolul 62 , Punctul 4. , Sectiunea 1 , Capitolul
IV a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în
(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare care
solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie
îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).
(3) Străinilor membri de familie ai unui cetățean român li se poate prelungi dreptul de ședere, dacă
cetățeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reședința în România, astfel:
a) pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români, dacă:
(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condițiile prevăzute de lege;
(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
b) pentru parteneri, dacă:
(i) prezintă certificatul de naștere al copilului;
(ii) atât străinul, cât și cetățeanul român fac dovada că sunt necăsătoriți;
(iii) fac dovada conviețuirii cu cetățeanul român;
c) pentru copiii cetățeanului român, ai soțului/soției ori ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au
împlinit vârsta de 21 de ani, care se află în continuarea studiilor și nu au depășit vârsta de 26 de ani sau
care, deși sunt adulți, nu se pot întreține singuri din motive medicale, dacă:
(la 03-09-2016, Partea introductivă a lit. c) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 14 al art. II din
(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;
(ii) locuiesc împreună cu cetățeanul român;
(iii) după caz, prezintă documente din care să rezulte că nu se pot întreține singuri din motive medicale;
d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia,
dacă prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie. În situația în care străinul
este părinte al unui minor cetățean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în
întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o
îndeplinește cu regularitate.
(3^1) Dacă după 18 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE
străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai
acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de ședere conform prevederilor alin. (1), cu
obligația de a prezenta și permisul de ședere eliberat de primul stat membru.
(3^2) Străinilor membri de familie ai cetățenilor români care au fost înregistrați cu drept de rezidență în
alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de ședere dacă:
a) fac dovada că au fost înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în calitate de membru de
familie al cetățeanului român cu domiciliul sau reședința în România;
b) la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:
(i) pașaport valabil;
(ii) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenței legăturii de rudenie, a parteneriatului
înregistrat ori a relației de conviețuire;
(iii) documente care să ateste că au fost înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru, în calitate
de membru de familie al cetățeanului român;
(iv) cartea de identitate a cetățeanului român al cărui membru de familie este străinul.
(4) Nu se acordă prelungirea dreptului de ședere atunci când se constată:
a) existența unei stări de bigamie sau de poligamie;
b) că cei 2 soți nu mai au împreună o relație conjugală sau o relație de familie efectivă, pe teritoriul
României.
c) în urma verificărilor efectuate, faptul că străinul a recunoscut filiația unui copil român exclusiv în
scopul obținerii dreptului de ședere.
(5) Dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași
perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soțului/soției și membrilor de familie
ai unui cetățean român sau ai sponsorului titular al unui drept de ședere pe termen lung li se poate
prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani.
(5^1) Membrului de familie al cetățeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungește dreptul de

ședere temporară pe o perioadă care nu depășește perioada de valabilitate a cărții provizorii de
identitate a cetățeanului român.
(6) Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) și (3^2) se efectuează
cu scutire de la plata taxelor consulare.
Articolul 63
Căsătoria de conveniență
(1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei dacă,
în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de conveniență.
(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi
următoarele:
a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;
d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi;
e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență;
f) soții sunt inconsecvenți ori există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal, a
circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia;
g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor
primite cu titlu de dotă.
(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofițerul de interviu. Aceste
elemente pot rezulta din:
a) datele obținute în urma interviului;
b) înscrisuri;
c) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;
d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.
Articolul 64
Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent
(1) Dreptul de ședere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplinește
a) este posesorul unui permis de ședere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;
b) a avut drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărți albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi
calculată prin cumulul perioadelor de ședere ale acestora în diferite state membre.
(2) Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele
situații:
a) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei;
b) a încetat relația de parteneriat;
c) sponsorul/cetățeanul român a decedat;
d) a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situația în care este membru de familie al unui
cetățean român.
(3) În vederea acordării dreptului de ședere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea
judecătorească de desfacere a căsătoriei, declarația notarială pe propria răspundere de încetare a
parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naștere.
(4) Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge
de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), termenul
curge de la data la care a intervenit aceasta.
(5) Străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), inclusiv cu aplicarea alin. (2), precum și
străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere temporară în mod independent potrivit alin. (1) pot
solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în condițiile și pentru oricare dintre scopurile
prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.
Articolul 65
Desfășurarea de activități economice sau profesionale și angajarea în muncă
Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot desfășura activități economice
sau profesionale ori pot fi încadrați în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor din legile
speciale care reglementează aceste domenii.
5. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase. Alte situații de
prelungire a dreptului de ședere
Articolul 66
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități religioase
(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere pentru desfășurarea de activități
religioase pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în acest scop dacă prezintă avizul
valabil acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în condițiile art. 47 lit. a).
(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase nu trebuie să facă
dovada mijloacelor de întreținere.
(3) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata avizului.
Articolul 67
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică
(1) Străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește
dreptul de ședere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Ministerul Cercetării și Inovării.
(2) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în
acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.
(3) Cercetătorul, posesor al unui permis de ședere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe
teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scopul
desfășurării de activități de cercetare științifică fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize
de lungă ședere în acest scop. Permisul de ședere se acordă în baza avizului Ministerului Cercetării și
Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condițiile alin. (2).
(4) Dreptul de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică se poate
prelungi cu 9 luni după încheierea cercetării, în vederea căutării unui loc de muncă și efectuarea
formalităților de angajare în muncă sau deschiderii unei afaceri, cu prezentarea documentelor care
atestă finalizarea activității de cercetare științifică.
(5) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere al străinilor cărora li s-a prelungit dreptul de ședere
temporară în condițiile alin. (4) se acordă în condițiile art. 55 sau art. 56, după caz, fără obligativitatea
obținerii unei vize de lungă ședere.
(la 10-11-2018, Articolul 67 din Punctul 5. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 43,
noiembrie 2018 )
Articolul 67^1
Dreptul de ședere temporară în scop de cercetare științifică în cadrul unei mobilități
(1) Străinul, titular al unui permis de ședere în scop de cercetare științifică sau al unei vize de lungă
ședere în scop de cercetare științifică, valabile, eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene,
poate intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități de cercetare pentru o perioadă
de până la 180 de zile în orice perioadă de 360 de zile, denumită în continuare mobilitate pe termen
scurt, fără obligativitatea obținerii unei vize, de la data notificării transmise de către unitatea de
cercetare-dezvoltare la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări pe a cărei rază
urmează să își desfășoare activitatea străinul.
(2) Membrii de familie, posesori ai unor permise de ședere în scop de reîntregire a familiei sau a unor
vize de lungă ședere în scop de reîntregire a familiei, eliberate de primul stat membru și care însoțesc
străinii prevăzuți la alin. (1), pot intra și rămâne pe teritoriul României în aceleași condiții cu aceștia.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu cel puțin următoarele documente:
a) copia documentului de trecere a frontierei a cercetătorului, respectiv a membrilor de familie ale

acestuia;
b) copia permisului de ședere al cercetătorului sau a vizei de lungă ședere, eliberate de primul stat
membru, respectiv al membrilor de familie ale acestuia;
c) acordul de primire încheiat cu entitatea-gazdă din România;
d) dovada duratei și a datelor planificate pentru mobilitate, în cazul în care acestea nu sunt specificate în
acordul de primire;
e) copia avizului Ministerului Cercetării și Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2).
(4) În termen de maximum 30 de zile de la transmiterea notificării, formațiunea teritorială competentă a

Inspectoratului General pentru Imigrări poate formula obiecții la mobilitatea cercetătorului și a
membrilor de familie, atunci când:
a) se constată incidența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. a)-c) sau art. 81 alin. (2) lit.
a)-d) și f);
b) notificarea nu conține documentele prevăzute la alin. (3);
c) valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (3) a expirat.
(5) Obiecțiile formulate la mobilitatea cercetătorilor și a membrilor de familie se comunică în scris

autorităților competente ale primului stat membru și unității de cercetare-dezvoltare care a transmis
notificarea și au drept consecință interzicerea desfășurării activității cercetătorului pe teritoriul
României.
(6) În scopul desfășurării de activități de cercetare științifică pentru o perioadă mai mare de 180 de zile,
denumită în continuare mobilitate pe termen lung, străinul titular al unui permis de ședere în scop de
cercetare științifică sau al unei vize de lungă ședere în scop de cercetare științifică, valabile, eliberate de
un alt stat membru al Uniunii Europene, precum și membrii de familie care îl însoțesc, posesori ai unor
permise de ședere în scop de reîntregirea familiei sau ai unor vize de lungă ședere în scop de
reîntregirea familiei eliberate de primul stat membru, pot intra și solicita prelungirea dreptului de ședere
pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.
(7) Străinilor prevăzuți la alin. (6) li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de cercetare
științifică, respectiv în scop de reîntregirea familiei, după caz, în cadrul mobilității pe termen lung dacă
a) permisul de ședere sau viza de lungă ședere, eliberate de primul stat membru;
b) acordul de primire încheiat cu unitatea de cercetare-dezvoltare din România;
c) dovada duratei și a datelor planificate pentru mobilitate în cazul în care acestea nu sunt specificate în
acordul de primire;
d) avizul Ministerului Cercetării și Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2);
e) dovada deținerii mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe
țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.
(8) Cercetătorul prevăzut la alin. (6) poate desfășura activități de cercetare științifică de la data
depunerii cererii de prelungire a dreptului de ședere.
(9) Dreptul de ședere în scop de cercetare se prelungește pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în
acordul de primire.
(10) Prelungirea, revocarea sau anularea dreptului de ședere pentru străinii prevăzuți la alin. (6) se
comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări autorităților competente din primul stat
membru, în termen de 30 zile de la data luării măsurii.
(la 10-11-2018, Punctul 5. din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 44, Articolul I din
Articolul 68
Activitatea didactică
Străinii titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică pot
desfășura activități didactice în condițiile legii.
Articolul 69
Alte situații de prelungire a dreptului de ședere temporară
(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru alte scopuri, pot solicita
prelungirea dreptului de ședere temporară, după cum urmează:
a) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. a) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
b) abrogată;
(la 31-07-2011, Lit. b) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
c) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de
acceptare a unei instituții medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul și durata
tratamentului. Acest permis de ședere poate fi acordat și pentru un eventual însoțitor care asistă
străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea
de acceptare;
d) străinii desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a

următoarelor condiții:
(i) fac dovada calității de administrator;
(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză ori la
altă persoană juridică română și că nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;
(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obținut un drept de ședere în
acest scop;
(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin
50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în
realizarea sau achiziționarea de construcții destinate desfășurării activităților prevăzute de
Nomenclatorul Clasificării Activităților din Economia Națională sau în transfer de tehnologie;
e) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul
unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau
privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități - cu prezentarea contractului de
formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;
(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
f) străinii care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea poliței de
asigurare civilă și a contractului de voluntariat încheiat cu organizația-gazdă, în cuprinsul căruia se face
mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt monitorizați în
îndeplinirea sarcinilor, precum și orele de lucru. Străinii care participă la Serviciul european de
voluntariat sunt exceptați de la obligativitatea prezentării poliței de asigurare civilă;
(la 10-11-2018, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 69 , Punctul 5. , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost
g) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților
competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea
șederii în România;
h) apatrizii de origine română - fără îndeplinirea condițiilor generale de acordare a dreptului de ședere
temporară.
(la 28-11-2014, Lit. h) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 57 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
i) nomazii digitali - cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
(i) prezintă, în original, însoțit de traducere autentificată, în limba română, contractul de muncă încheiat
cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță,
prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada deținerii de cel puțin trei ani anterior
datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la
distanță prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor;
(ii) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de
compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania
înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de
identificare și de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul
companiei, precum și informații privind reprezentanții legali ai companiei.
Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 22 din 14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din
14 ianuarie 2022 )
(2) Abrogat.
(la 28-11-2014, Alin. (2) al art. 69 a fost abrogat de pct. 58 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. c), e), f)
și g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut,
lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere, cei prevăzuți la alin. (1)
lit. d), în cuantum de cel puțin 500 euro lunar, proveniți din activitatea desfășurată în calitate de
administrator, iar cei prevăzuți la alin. (1) lit. i) trebuie să facă dovada realizării unui venit de cel puțin
trei ori câștigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului
de ședere.
Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 22 din 14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din
14 ianuarie 2022 )
(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) lit. h) sunt exceptați de la obligația prezentării dovezii mijloacelor de
întreținere și sunt scutiți de la plata taxelor consulare. Dreptul de ședere pentru această categorie se
prelungește pe perioade de 4 ani.
(5) Dreptul de ședere pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. e) se acordă pentru o perioadă de maximum
un an, fără posibilitatea prelungirii.
(6) Dreptul de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. f) se prelungește pentru o
perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de voluntariat, fără a depăși o durată totală de
ședere de un an pe teritoriul României, în această calitate.
noiembrie 2018 )
(7) Prima prelungire a dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. i) se acordă
pentru o perioadă de 6 luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă
străinul îndeplinește în continuare condițiile prevăzute la alin. (3) și prezintă o adeverință de venit
eliberată de organul fiscal competent.
Articolul I din LEGEA nr. 22 din 14 ianuarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 14 ianuarie
2022 )
Secţiunea a 2-a Acordarea dreptului de ședere permanentă
Acordarea dreptului de ședere pe termen lung
(la 31-07-2011, Titlul Secțiunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din
11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei
"drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung". )
Articolul 70
Dreptul de ședere pe termen lung
(la 26-12-2013, Titlul art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. )
(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență,
pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluționării cererii, sunt titulari ai unui drept de
ședere temporară sau beneficiari ai protecției internaționale în România.
(la 26-12-2013, Alin. (1) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
(2) Dreptul de ședere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;
b) solicitanți sau beneficiari de protecție temporară;
c) solicitanți sau beneficiari de protecție în România, alta decât protecția internațională;
d) solicitanți de protecție internațională;
e) titulari ai dreptului de ședere temporară conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de
serviciu.
f) titulari ai unui drept de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau
lucrător au pair.
(la 10-11-2018, Alineatul (2) din Articolul 70 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul
noiembrie 2018 )
(la 26-12-2013, Alin. (2) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
(3) Dreptul de ședere pe termen lung încetează în următoarele situații:
(la 31-07-2011, Partea introductivă a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA
nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea
sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung". )
a) în cazul anulării sau revocării;
b) în cazul obținerii unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul altui stat;
iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept
de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung". )
c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive,
cu excepția situației în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară
într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de ședere pe termen lung este
minor, iar unul dintre părinți este cetățean român sau titular al unui drept de ședere pe teritoriul
României;
d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar
dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii
Europene;
e) la cerere sau la dobândirea cetățeniei române;
(la 31-07-2011, Lit. e) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
f) în cazul absenței de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic
European sau al Confederației Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe
termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen lung cu mențiunea «Fost posesor de Carte
albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen
lung.
(la 31-07-2011, Lit. f) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
g) în cazul anulării protecției internaționale în condițiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu
modificările și completările ulterioare, atunci când dreptul de ședere pe termen lung a fost obținut în
calitate de beneficiar al protecției internaționale în România.
(la 26-12-2013, Lit. g) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19
(4) În situația în care, la încetarea dreptului de ședere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit.
b)-d), străinul se găsește pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta
poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în
(5) Străinului al cărui drept de ședere pe termen lung a încetat în condițiile alin. (3) lit. b)-d) i se poate
acorda un nou drept de ședere pe termen lung, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, după o
nouă ședere continuă pe teritoriul României de cel puțin 12 luni.
(la 10-11-2018, Alineatul (5) din Articolul 70 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
noiembrie 2018 )
(6) Dreptul de ședere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în
care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale
Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pentru a exercita o activitate economică în
calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de
voluntariat sau pentru a studia în țara de origine.
Articolul 71
Condiții de acordare a dreptului de ședere pe termen lung
(la 31-07-2011, Titlul art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuți la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc
a) au avut drept de ședere temporară sau au beneficiat de protecție internațională pe teritoriul

României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(la 26-12-2013, Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 4 al art. I din
LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
)
(i) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive și nu
depășesc 10 luni de absență în total. Nu se consideră absență de pe teritoriul României dacă prin natura
serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfășurarea unor activități de transport
internațional și prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens."
(la 28-11-2014, Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 62 al art. 41, Titlul II din
(ii) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul
național;
(iii) la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii;
(iv) la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de ședere conferit de viza de scurtă ședere,
viza diplomatică sau de serviciu și nici dreptul de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca
lucrător sezonier sau lucrător au pair;
(la 10-11-2018, Punctul (iv) din Articolul 71 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 50,
noiembrie 2018 )
(v) această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România care
participă activ la viața economică, socială și culturală a societății românești, inclusiv ca urmare a
parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea
socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și
a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare;
(la 26-12-2013, Pct. (v) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din
19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. )
(vi) această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România
căsătoriți de cel puțin 5 ani cu un cetățean român;
(la 26-12-2013, Pct. (vi) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376
(vii) această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat
protecție internațională în România, în cazul beneficiarilor protecției internaționale.
(la 26-12-2013, Pct. (vii) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 376 din
b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat
în plată, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;
(la 08-09-2014, Lit. b) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 25 din 26 august 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 8 septembrie 2014. )
c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;
e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;
f) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;
(la 12-03-2018, Litera f) din Alineatul (1), Articolul 71 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificată de
Punctul 1, ARTICOL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 7 martie 2018, publicată în
g) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu
a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de
libertate mai mare de 5 ani.
(la 12-03-2018, Alineatul (1) din Articolul 71, Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 2,
ARTICOL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 7 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 218 din 12 martie 2018 )
(2) Străinilor de origine română, străinilor aflați în situațiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui
permis de ședere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4), precum și celor a căror ședere este în
interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
noiembrie 2018 )
(3) Minorii pot obține drept de ședere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai
unui drept de ședere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de ședere pe termen
lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinți este
titular al unui drept de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă
autentică.
noiembrie 2018 )
(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiții de minimum
1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul
de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).
(5) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept
de ședere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European
sau al Confederației Elvețiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărții
albastre a UE, din care drept de ședere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în
cauză, ca posesor al Cărții albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții:
a) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale
Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene mai mult de 12 luni consecutive și nu
depășesc 18 luni de absență în total;
b) în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul
statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene;
c) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, cu
excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;
d) fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;
f) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;
g) nu prezintă pericol pentru ordinea publică și securitatea națională.
(la 28-11-2014, Lit. g) a alin. (5) al art. 71 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei
"siguranță națională" cu sintagma "securitate națională". )
Articolul 72
Solicitarea dreptului de ședere pe termen lung
(1) Străinii prevăzuți la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Oficiului
Român pentru Imigrări o cerere-tip însoțită de următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;
c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;
d) dovada asigurării sociale de sănătate;
e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.
(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitanții vor susține un interviu în vederea stabilirii nivelului de
cunoaștere a limbii române.
(3) Străinii prevăzuți la art. 131 alin. (3) sunt exceptați de la prezentarea documentelor prevăzute la alin.
(1) lit. a), c)-e).
Articolul 73
Aprobarea dreptului de ședere pe termen lung
(1) Dreptul de ședere pe termen lung se aprobă de către șeful Oficiului Român pentru Imigrări.
(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român
pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3) Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive
obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu
înștiințarea solicitantului.
(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea

cererii.
(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere pe
termen lung în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru
Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere pe termen lung.
permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung" și a sintagmei "permis de ședere
permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung". )
(6) Acordarea dreptului de ședere pe termen lung pentru străinii membri de familie ai cetățenilor
români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Articolul 74
Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită
potrivit art. 73 alin. (2) propune șefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de
ședere pe termen lung.
(2) Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în
termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.
(3) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la
data comunicării, la Curtea de Apel București.
(4) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de
ședere al titularului cererii.
(5) Decizia de refuz al acordării dreptului de ședere pe termen lung se ia ținând cont de circumstanțele
specifice ale fiecărui caz în parte, precum durata șederii și existența legăturilor cu statul român,
respectând principiul proporționalității. Refuzul nu se bazează pe considerente economice.
(la 12-03-2018, Articolul 74 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, ARTICOL
UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 7 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218
Articolul 75
Abrogat.
(la 28-11-2014, Art. 75 a fost abrogat de pct. 64 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august
Articolul 76
Stabilirea domiciliului străinilor în România

Străinii titulari ai unui drept de ședere pe termen lung au dreptul să își stabilească sau să își schimbe
domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români.
în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere
Secţiunea a 3-a Anularea și revocarea dreptului de ședere în România
Articolul 77
Cazuri de anulare și revocare
(1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere pe termen lung sau
temporară în România, dacă se constată ulterior că:
a) la data acordării dreptului de ședere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de ședere temporară
străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege în acest sens;
b) dreptul de ședere pe termen lung sau prelungirea dreptului de ședere temporară a fost
obținut/obținută prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace
ilegale;
c) dreptul de ședere a fost obținut în baza unei căsătorii de conveniență, constatată în condițiile art. 63;
d) străinul a fost returnat sau expulzat anterior de pe teritoriul României și a reintrat, sub o altă
identitate, în perioada interdicției de intrare în România.
(la 28-11-2014, Lit. d) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 65 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere pe termen
lung atunci când se constată că:
a) rezidentul permanent constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră
îndeplinită dacă a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o
pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani;
b) rezidentul permanent prezintă pericol pentru securitatea națională.
noiembrie 2018 )
(3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere temporară atunci
când:
a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte
autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora
i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
a^1) se constată că, după acordarea dreptului de ședere temporară, străinul căsătorit cu un cetățean
român a avut o absență de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu
următoarele excepții:
(i) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de
perioadă;
(ii) absența de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate și de naștere;
(iii) absența de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;
(iv) absența de pe teritoriul României ca o consecință a unei împrejurări excepționale care a făcut
imposibilă întoarcerea voluntară;
(v) absența de pe teritoriul României ca angajat sau detașat la o persoană juridică din străinătate.
(la 28-11-2014, Pct. (v) al lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdus de pct. 66 al art. 41, Titlul II din
(la 31-07-2011, Lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
a^2) se constată că, după acordarea dreptului de ședere temporară pentru studii, străinul și-a suspendat
studiile din alte motive decât cele medicale;
(la 28-11-2014, Lit. a^2) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 67 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
b) se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat
reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;
c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică și nu se supune

măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente. În situația în care boala a survenit
ulterior obținerii permisului de ședere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune
măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente, iar boala este de natură a
împiedica străinul să își îndeplinească obligațiile instituite în sarcina sa prin dispozițiile prezentei
ordonanțe de urgență;
d) posesorul unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT sau al unui permis unic pentru lucrători sezonieri
solicită asistență socială, cu condiția ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest
aspect;
e) se constată că posesorul unei Cărți albastre a UE sau al unui permis ICT nu are resurse suficiente
pentru întreținerea sa și a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.
(la 03-09-2016, Lit. e) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 18 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
f) la cerere sau la dobândirea cetățeniei române;
(la 03-09-2016, Lit. f) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 19 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
g) entitatea-gazdă face obiectul unei proceduri de lichidare sau nu derulează nicio activitate economică.
(la 10-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 77 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul
noiembrie 2018 )
(4) Șomajul nu constituie un motiv de revocare a unei Cărți albastre a UE, în afara cazului în care
perioada de șomaj depășește 3 luni consecutive sau a cazului în care șomajul survine de mai multe ori în
perioada de valabilitate a Cărții albastre a UE.
(5) Șomajul nu constituie un motiv de revocare a dreptului de ședere temporară în scop de muncă în
perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu
(6) Deciziile de anulare sau revocare a dreptului de ședere se iau ținând cont de circumstanțele specifice
fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității.
Articolul 78
Comunicarea deciziei de anulare sau revocare
Decizia de anulare sau revocare a dreptului de ședere se comunică:
a) de către Inspectoratul General pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin
decizia de returnare;
(la 28-11-2014, Lit. a) a art. 78 a fost modificată de pct. 69 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din
b) de către Poliția de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în
România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
(la 31-07-2011, Lit. b) a art. 78 a fost modificată de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
Secţiunea a 4-a Integrarea în viața economică, culturală și socială a străinilor
Articolul 79
Asistența pentru integrarea străinilor
(1) Statul român asigură condițiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în
România, în viața economică, socială și culturală a țării, precum și accesul acestora la sistemul de
educație.
(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate și desfășurate următoarele activități:
a) cursuri de limba română;

b) cursuri și alte forme de perfecționare și pregătire profesională;
c) asigurarea informării cu privire la drepturile și obligațiile străinilor, precum și asupra oportunităților

de integrare în societatea românească;
d) cursuri de cunoaștere a istoriei, culturii, civilizației și a sistemului de drept din România;
e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe și cetățeni români, în scopul promovării
cunoașterii și înțelegerii reciproce.
Articolul 80
Instituții și organizații implicate
(1) Instituțiile publice vor coopera, potrivit competențelor, cu organizații neguvernamentale și

organizații internaționale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în
societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
(2) În toate activitățile pe care le desfășoară, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vor
asigura protecția străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.
Articolul 80^1
Tratamentul egal
(1) Străinii, titulari ai dreptului de ședere pe termen lung, beneficiază, în condițiile legii, de tratament
egal cu cetățenii români în ceea ce privește:
a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice
în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislației
speciale privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu
presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;
b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea

burselor de studiu;
c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a

calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d) securitatea socială, asistența și protecția socială;
e) asistența de sănătate publică;
f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;
g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;

h) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională.
(2) Drepturile beneficiarilor protecției internaționale în România prevăzute de Legea nr. 122/2006, cu
modificările și completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obținerii dreptului de ședere pe
termen lung de către aceștia.
(3) Străinii titulari ai unui drept de ședere temporară, încadrați în muncă, șomeri înregistrați sau
cercetători, beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:
(la 10-11-2018, Partea introductivă a alineatului (3) din Articolul 80^1 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a
fost modificată de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în
a) condițiile de muncă, inclusiv în ceea ce privește salarizarea și măsurile de protecție împotriva

concedierii sau a altor tratamente defavorabile din partea angajatorului, plățile restante care urmează a
fi efectuate de către angajatori, referitoare la eventualele remunerații restante, precum și cerințele în
materie de securitate și sănătate în muncă;
b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea

burselor de studiu;
c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a

calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d) securitatea socială;
e) asistența și protecția socială;
f) asistența de sănătate publică;
g) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;
h) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;
i) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională, inclusiv în

ceea ce privește drepturile și avantajele conferite de astfel de organizații;
j) serviciile oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
(la 03-09-2016, Alin. (3) al art. 80^1 a fost modificat de pct. 21 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24
(4) Prevederile alin. (3) lit. e) nu se aplică în cazul străinilor titulari ai dreptului de ședere temporară în
scop de muncă obținut în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri sau ai dreptului de ședere
temporară în scop de detașare.
(5) Străinii care au fost încadrați în muncă pe teritoriul României sau urmașii acestora beneficiază de
dreptul la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate sau deces, chiar dacă nu mai locuiesc în România,
în aceleași condiții precum cetățenii români ori urmașii acestora care nu mai locuiesc în România.
(6) Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrători ICT
beneficiază de tratamentul aplicat salariaților detașați pe teritoriul României în cadrul prestării de
servicii transnaționale în ceea ce privește condițiile de muncă și de încadrare în muncă, prevăzut de
Legea nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, cu
(la 03-09-2016, Alin. (6) al art. 80^1 a fost introdus de pct. 22 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24
Capitolul V
Regimul șederii ilegale
Secţiunea 1 Stabilirea obligației de returnare a străinilor
Articolul 81
Situațiile în care se dispune returnarea
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări dispune returnarea împotriva străinilor pentru care constată
șederea ilegală, prin emiterea deciziei de returnare.
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări constată șederea ilegală a străinilor aflați în oricare dintre
a) străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
b) străinul a intrat în România în perioada interdicției de intrare în România dispusă anterior;
c) străinul nu mai îndeplinește condițiile de intrare și/sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență;
d) dreptul de ședere al străinului, stabilit prin viză, în baza convențiilor internaționale sau actelor
normative de desființare a vizelor, sau, după caz, prin permisul de ședere ori de mic trafic de frontieră, a
încetat;
(la 10-11-2018, Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 81 , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificată de
e) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunțat la aceasta și care nu a respectat
obligația de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislației privind azilul;
f) străinul a fost declarat indezirabil.
g) străinul a cărui protecție temporară acordată prin decizia Consiliului Uniunii Europene a încetat;
(la 08-03-2022, Alineatul (2) din Articolul 81 , Sectiunea 1 , Capitolul V a fost completat de Articolul XVII
martie 2022 )
(3) Străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) și care beneficiază de un drept
de ședere pe teritoriul unui alt stat membru li se solicită, în scris, de către Inspectoratul General pentru
Imigrări să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care aceștia nu părăsesc
teritoriul României, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).
(4) În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar care se află într-o
procedură de preluare de către un alt stat membru al Uniunii Europene în baza unui acord bilateral, nu
se emite decizie de returnare. În cazul în care la finalizarea procedurii străinii nu sunt preluați de celălalt
stat membru, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).
(5) În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar și într-o procedură de
prelungire a dreptului de ședere temporară sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, în
funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității,
Inspectoratul General pentru Imigrări decide cu privire la emiterea deciziei de returnare sau amânarea
emiterii acesteia până la finalizarea procedurii respective.
noiembrie 2018 )
(6) În situația în care perioada de ședere legală pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza
mențiunilor din documentul de călătorie al străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări sau
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul
frontierelor Schengen.
Articolul 82
Interzicerea returnării
(1) Măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații:
a) străinul este minor, iar unul dintre părinții acestuia are drept de ședere în România;
b) străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea
acestuia sau dacă există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește
cu regularitate;
c) străinul este căsătorit cu un cetățean român sau cu un străin care are drept de ședere pe termen lung
pe teritoriul României;
d) străinul a depășit vârsta de 65 de ani.
(2) În cazul în care situațiile prevăzute la alin. (1) se constată după dispunerea măsurii returnării, dar
înainte de executarea obligației de returnare, Inspectoratul General pentru Imigrări revocă decizia de
returnare.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor aflați în situația prevăzută la alin. (1) lit. c)
dacă se constată existența unei căsătorii de conveniență sau că soții nu mai au o relație conjugală ori o
relație de familie efectivă pe teritoriul României.
(4) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea
publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se
supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.
(5) Străinii cărora li se aplică prevederile alin. (1) sau (2) pot solicita acordarea ori, după caz, prelungirea
dreptului de ședere temporară pentru oricare dintre scopurile și în condițiile prevăzute la capitolul IV al
prezentei ordonanțe de urgență, fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de lungă
ședere.
Articolul 83
Decizia de returnare
(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Imigrări
constată șederea ilegală pe teritoriul României a străinului și stabilește obligația acestuia de returnare,
precum și termenul pentru plecarea voluntară.
(2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul străinului declarat indezirabil sau care prezintă risc de sustragere
de la executarea voluntară a obligației de returnare, prin decizia de returnare se constată șederea ilegală
pe teritoriul României și se stabilește obligația de returnare și îndepărtarea sub escortă.
(3) Prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare:
a) străinul care a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
b) străinul care a intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior;
c) străinul a cărui identitate nu a putut fi stabilită;
d) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunțat la aceasta și care nu a respectat
obligația de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislației privind azilul;
e) străinul a cărui conduită determină suspiciunea rezonabilă că intenționează să se sustragă de la

executarea voluntară a obligației de returnare.
(4) Decizia de returnare se întocmește în scris în două exemplare, fiecare în limba română și într-o limbă
de circulație internațională, și conține motivele de fapt și de drept, precum și informațiile privind căile
de atac posibile.
(5) Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a
principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informații cu privire la căile de atac posibile, în
limba pe care acesta o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege.
(6) Prevederile alin. (5) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau
a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori a Confederației Elvețiene. În
acest caz, odată cu decizia de returnare se comunică și o fișă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des
utilizate sau înțelese de către străinii aflați pe teritoriul României, conținând informații care să explice
principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare.
Articolul 84
Comunicarea deciziei de returnare
(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin
remiterea unui exemplar al acesteia străinului împotriva căruia a fost emisă.
(2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este
prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că
locuiește, atunci când străinul nu este prezent.
(3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea
unui exemplar al acesteia la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia
de returnare.
(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații:
a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă;
b) străinul nu mai locuiește la adresa declarată;
c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește.

Articolul 85
Contestarea deciziei de returnare
(1) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data
comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află structura Inspectoratului
General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează contestația în termen de
30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.
(2) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) poate fi contestată în termen de 3 zile de la data
comunicării la instanța prevăzută la alin. (1) dacă străinul nu este luat în custodie publică ori la curtea de
apel în a cărei rază de competență teritorială se află centrul de cazare dacă străinul este luat în custodie
publică. Instanța soluționează contestația în termen de 5 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea
instanței este definitivă.
(3) Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) suspendă executarea obligației de returnare. În cazul
străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistați cu ședere ilegală sau a
străinilor declarați indezirabili, contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu suspendă executarea obligației
de returnare.
(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinul luat în custodie publică nu suspendă
măsura luării în custodie publică.
(5) Străinul care contestă decizia de returnare are dreptul de a obține consiliere juridică, reprezentare și
asistență lingvistică pe cheltuială proprie.
(6) Străinului care contestă decizia de returnare îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, fără îndeplinirea
condițiilor prevăzute la art. 2, 2^1 și 8^1 din respectiva ordonanță de urgență.
Secţiunea a 2-a Străini indezirabili
Articolul 86
Măsura declarării ca indezirabil
(1) Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfășurat,
desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în
pericol securitatea națională sau ordinea publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume
desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de
judecată la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care
dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(3) Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate
națională se pun la dispoziția instanței de judecată în condițiile stabilite de actele normative care
reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor
clasificate.
(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de
judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor
actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și
protejarea informațiilor clasificate.
(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea
formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este executorie. Atunci când declararea străinului ca
indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează
datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia.
(6) Hotărârea se comunică străinului, precum și, dacă instanța dispune declararea ca indezirabil,
Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(7) Dreptul de ședere al străinului încetează de la data pronunțării hotărârii prin care acesta a fost
declarat indezirabil.
(8) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea
prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că
nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în
condițiile prevăzute la alin. (2).
(9) Încetarea măsurii declarării ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea
procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în situația în care
prezența străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român, iar pericolul
determinat de motivele care au stat la baza declarării ca indezirabil nu mai subzistă. Procurorul sesizează
instanța de judecată la propunerea instituției cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității
naționale care a propus sesizarea instanței potrivit alin. (2) teza finală.
(10) Sesizarea prevăzută la alin. (9) se judecă în camera de consiliu. Curtea de Apel București se
pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizare. Hotărârea instanței este definitivă.
Hotărârea se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(11) Hotărârile prin care străinii au fost declarați indezirabili sau prin care s-a dispus încetarea măsurii
declarării ca indezirabil se pun în executare de către Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(12) Datele de identificare ale persoanelor declarate indezirabile sau cu privire la care s-a dispus
încetarea măsurii declarării ca indezirabil se comunică Departamentului Consular din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
Articolul 87
Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 86 alin. (5)
(1) Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data
comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data
primirii cererii.
(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care
străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate și pentru a se preveni producerea de
pagube iminente, străinul poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a
fost declarat indezirabil până la soluționarea căii de atac. Instanța soluționează cererea de suspendare
de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.
Secţiunea a 3-a Executarea obligației de returnare
Articolul 88
Plecarea voluntară
(1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) are
posibilitatea să execute voluntar obligația de returnare oricând în termenul pentru plecarea voluntară.
(2) Termenul pentru plecarea voluntară este de 15 zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru:
a) străinul care a fost depistat fără drept de ședere ori care a depășit perioada de ședere sau zona de
frontieră stabilite prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera
comună;
b) străinul al cărui permis de mic trafic de frontieră sau a cărui viză a fost anulat/ă ori revocat/ă.
(3) Termenul pentru plecarea voluntară este de 30 de zile de la comunicarea deciziei de returnare
pentru:
a) străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat cu ședere ilegală;
b) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea
acestui drept;
c) străinul căruia i-a încetat dreptul de ședere pe termen lung și care nu a solicitat prelungirea dreptului
de ședere temporară potrivit art. 70 alin. (4).
(4) În situații temeinic justificate, ținând seama de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, cum
ar fi durata șederii legale, existența copiilor care frecventează școala și existența altor legături familiale,
Inspectoratul General pentru Imigrări prelungește termenele prevăzute la alin. (2) și (3), la cererea
străinului împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare, cu cel mult 30 de zile. Prelungirea se
comunică, în scris, străinului.
(5) Până la data aplicării în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în temeiul
deciziei Consiliului emisă în acest sens, obligația de returnare se prezumă executată la data la care
străinul părăsește teritoriul României.
Articolul 89
Îndepărtarea sub escortă
(1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) este
îndepărtat sub escortă.
(2) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) este
îndepărtat sub escortă:
a) dacă nu a executat voluntar obligația de returnare, după împlinirea termenului pentru plecarea
voluntară;
b) dacă se constată că străinul prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de

returnare potrivit art. 83 alin. (3), chiar înainte de împlinirea termenului pentru plecarea voluntară.
(3) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către
personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări prin însoțirea străinului până la frontieră
ori până într-o țară terță, respectiv țara de origine, de tranzit sau de destinație.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), străinul, în al cărui permis de ședere pe termen lung era
înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către un alt stat membru, este
îndepărtat sub escortă către statul membru indicat în respectiva mențiune, dacă, în urma verificărilor
realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că acesta
beneficiază în continuare de protecție internațională. Pentru respectarea obligațiilor asumate de
România prin tratate, în cazul străinului declarat indezirabil sau care face obiectul expulzării ca urmare a
condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o
infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal este posibilă îndepărtarea sub escortă
și către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecție internațională.
(5) Prin excepție de la alin. (3), străinul care a avut un drept de ședere temporară potrivit art. 128, în al
cărui permis de ședere pe termen lung eliberat de un alt stat membru este înscrisă mențiunea privind
acordarea protecției internaționale, poate fi îndepărtat sub escortă către o țară terță dacă, în urma
verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că
protecția internațională a fost retrasă sau dacă a fost declarat indezirabil ori face obiectul expulzării ca
urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004, cu
modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de
Codul penal.
(6) În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autoritățile române analizează situația străinului
pentru a se asigura că acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (2) sau art. 96 alin. (1), dar și
că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se
realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora.
Articolul 90
Procedura îndepărtării sub escortă
(1) Îndepărtarea sub escortă a străinilor care posedă documente de trecere a frontierei de stat valabile și
mijloace financiare se realizează în termen de 24 de ore de la depistarea acestora, dacă nu este necesară
efectuarea altor formalități.
(2) În cazul în care există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi realizată în termenul
prevăzut la alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări analizează situația străinului și aplică
dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind tolerarea rămânerii pe teritoriul României sau
privind custodia publică, după caz.
(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor
diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru
eliberarea documentelor.
(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanțe diplomatice în legătură cu eliberarea
de documente de călătorie pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor de pe teritoriul României se
stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.
(5) Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România se
solicită documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine prin Departamentul Consular din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(6) În situația în care documentele de trecere a frontierei de stat nu au putut fi obținute în condițiile alin.
(3) sau (5), Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează titluri de călătorie pentru străini, potrivit
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(7) Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forța numai în cazurile în care aceasta este
necesară pentru protejarea vieții sau integrității fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor
persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului
îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnității străinului, gradual și proporțional
cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
(8) La îndepărtarea sub escortă pe cale aeriană sunt respectate prevederile Orientărilor comune privind
dispozițiile de siguranță care urmează să fie luate pentru operațiunile comune de expulzare pe cale
aeriană, cuprinse în anexa la Decizia 2004/573/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea de
zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două sau mai multe state membre a resortisanților
țărilor terțe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare.
Articolul 91
Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie
(1) Străinii pot fi îndepărtați sub escortă și potrivit procedurii stabilite prin acordurile de readmisie
încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terțe, doar în măsura în care dispozițiile
acestora le sunt mai favorabile decât dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România se poate permite
tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către
un stat terț, cu condiția escortării și a prezentării garanțiilor că acesta își poate continua călătoria și
poate intra în statul de destinație.
Articolul 92
Măsuri de asistență între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării sub escortă pe calea
aerului
(1) În situația în care executarea măsurii de îndepărtare nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe
până în țara de destinație, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul
aeroportuar.
(2) Pentru executarea măsurii de îndepărtare a străinului pe calea aerului, Inspectoratul General pentru
Imigrări dispune escortarea acestuia până în țara de tranzit sau de destinație în următoarele cazuri:
a) țara de tranzit sau de destinație solicită ca străinul să fie escortat;
b) este necesară acordarea de asistență medicală străinului în timpul îndepărtării sub escortă;
c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârșirea de fapte de natură penală în timpul
îndepărtării sub escortă;
d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenționează să

rămână în țara de tranzit;
e) autoritățile române cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale solicită ca străinul să
fie escortat.
(3) Pe durata executării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmați și poartă ținută
civilă. Aceștia sunt obligați să respecte legislația statului de tranzit, să folosească forța, cu respectarea
prevederilor art. 90 alin. (7), numai atunci când reprezentanții statului de tranzit nu sunt prezenți sau
este necesară acordarea de sprijin acestora.
(4) Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în țară a
străinilor dacă, în timpul executării măsurii de îndepărtare pe calea aerului, a intervenit una dintre
a) autorizația de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;
b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;
c) îndepărtarea străinului către o altă țară de tranzit ori către țara de destinație sau îmbarcarea în zborul
de legătură nu a fost realizată;
d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
(5) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care
fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritățile competente din statele membre ale
Uniunii Europene.
(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:
a) străinul este suspect sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de
libertate, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pe teritoriul României;
b) tranzitul către alte state sau intrarea în țara de destinație nu este permisă;
c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;
d) străinul reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică sau
relațiile internaționale ale statului român;
e) asistența solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritățile solicitante asupra
unei date cât mai apropiate de cea solicitată inițial, în care poate fi acordată asistența tranzitului.
(7) În situația în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situațiile prevăzute la alin. (6), autorizațiile
deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităților solicitante asupra motivelor care au
determinat revocarea.
(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel puțin două zile înainte de tranzit. Acest termen
poate fi scurtat în cazuri urgente și justificate.
(9) Forma și conținutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(10) Decizia se comunică statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit,
în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
(11) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră stabilește puncte de contact în toate zonele de tranzit
importante.
(12) Operațiunea de tranzit nu trebuie să depășească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective,
sunt necesare măsuri de asistență suplimentare pentru continuarea operațiunii de tranzit, acest termen
poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
(13) În limita mijloacelor disponibile și în conformitate cu standardele internaționale relevante,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră asigură măsurile de asistență necesare de la aterizare și
până la părăsirea aeroportului către țara de destinație, în ceea ce privește:
a) întâmpinarea străinului la aeronavă și escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către

zborul de legătură;
b) asigurarea tratamentului medical de urgență străinului și, dacă este cazul, persoanelor din escorta
acestuia;
c) asigurarea hranei pentru străin și, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;
d) primirea, păstrarea și predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortați;
e) în cazul străinilor neescortați, informarea statului solicitant despre locul și ora plecării străinului de pe
teritoriul statului român;
f) informarea statului solicitant în privința oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;
g) pe timpul staționării în aeroportul de tranzit, șeful punctului de trecere a frontierei poate dispune
cazarea străinului în spații special amenajate și folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau
împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.
(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.
Articolul 93
Organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării sub
escortă a străinilor
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări poate organiza sau participa la acțiuni comune cu autoritățile
competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea sub escortă
a străinilor.
(2) Atunci când Inspectoratul General pentru Imigrări decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea
sub escortă a străinilor, la care ar putea să participe și alte state membre ale Uniunii Europene,
informează autoritățile competente din aceste state.
(3) În vederea unei bune desfășurări a zborului, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde măsuri
pentru selecționarea transportatorului, potrivit dispozițiilor legale, obținerea autorizațiilor necesare de
la statele de tranzit și de destinație, stabilirea în comun cu autoritățile competente ale celorlalte state
participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea înțelegerilor financiare necesare,
precum și alte măsuri ce se impun.
(4) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări decide să participe la un zbor pentru
îndepărtarea sub escortă a străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează
autoritățile competente din statul organizator despre intenția de a participa, specificând numărul de
persoane care fac obiectul îndepărtării sub escortă, și asigură un număr suficient de persoane pentru
escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Inspectoratul General
pentru Imigrări asigură prezența a cel puțin 2 reprezentanți la bordul aeronavei, care sunt responsabili
de predarea străinilor de care răspund către autoritățile din statele de destinație.
(5) Inspectoratul General pentru Imigrări asigură atât străinilor care fac obiectul îndepărtării sub escortă,
cât și personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize și alte documente necesare
și, prin intermediul Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, solicită
asistență necesară din partea reprezentanțelor diplomatice ale României.
Articolul 94
Recunoașterea deciziilor de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene
(1) Deciziile de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene sunt
recunoscute de statul român și sunt puse în executare de Inspectoratul General pentru Imigrări, în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele cazuri:
a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică sau securitate națională, astfel:
(i) când străinul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an;
(ii) ca urmare a desfășurării de către străini ori a existenței unor indicii temeinice că străinul urmează să
desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică sau securitatea națională;
b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condițiilor referitoare la
intrarea și șederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.
(2) Criteriile și aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a

recunoașterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Pentru a fi puse în executare este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi
fost revocate sau suspendate de către autoritățile emitente.
(4) Sunt exceptați de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetățenilor români, precum și
membrii de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
(5) În vederea aplicării prezentului articol, Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează și face
schimb de informații cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
(6) Cheltuielile angajate de către Inspectoratul General pentru Imigrări în scopul punerii în executare a
deciziilor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului
Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinație.
(7) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii
Europene care a emis decizia de îndepărtare reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă
cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au
fost efectuate în anii precedenți.
(8) Inspectoratul General pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale
Uniunii Europene care pun în executare măsurile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4
ani de la data emiterii acestora de către autoritățile române, în limita bugetului de venituri și cheltuieli
aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această
destinație.
(9) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi
respinse de către Inspectoratul General pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai
mare de un an de la punerea în executare a măsurii de îndepărtare.
(10) În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsurile ce țin de
punerea în executare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 95
Repatrierea voluntară umanitară asistată
(1) Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări,
precum și al organizațiilor internaționale sau neguvernamentale cu atribuții în domeniu, pentru
repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări, în cooperare cu organizații internaționale cu atribuții în

domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil desfășoară programe comune pentru
identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1), în vederea repatrierii
voluntare umanitare asistate a acestora, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.
(3) Străinilor incluși în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către
Inspectoratul General pentru Imigrări certificate de repatriere.
(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de
Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru
repatrierea voluntară umanitară asistată.
Articolul 96
Suspendarea executării obligației de returnare

(1) Executarea obligației de returnare se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru
Imigrări constată incidența următoarelor situații:
a) returnarea se poate realiza numai către un stat față de care există temeri justificate că viața străinului
este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante;
(la 03-09-2016, Lit. a) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 24 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea returnării;
(la 03-09-2016, Lit. b) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 24 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
c) străinul este părintele unui minor care urmează cursurile unei instituții de învățământ de stat ori
particulare, acreditate sau autorizate provizoriu potrivit legii, iar anul școlar este în curs;
d) străinul este căsătorit cu un alt străin care are drept de ședere temporară sau permisiunea de a
rămâne pe teritoriul României, iar căsătoria nu este de conveniență;
e) străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
(2) Prevederile alin. (1) lit. c) și d) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea
publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se
supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.
(3) Termenul de plecare voluntară sau îndepărtarea sub escortă, după caz, își reia cursul de la data la
care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1).
(4) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul cu privire la constatarea incidenței
sau încetării situațiilor prevăzute la alin. (1).
Articolul 97
Garanții în așteptarea returnării
Măsurile luate de autoritățile române competente cu privire la străinii aflați pe teritoriul României în
termenul pentru plecarea voluntară sau în perioada suspendării executării obligației de returnare
respectă următoarele principii:
a) menținerea unității familiale cu membrii familiei prezenți pe teritoriul României;
b) asigurarea îngrijirii medicale de urgență și a tratamentului de bază al bolii;
c) acordarea accesului minorilor la sistemul de învățământ;
d) luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.

Articolul 98
Monitorizarea îndepărtării sub escortă
(1) Monitorizarea activității de îndepărtare sub escortă se realizează de organizațiile și organismele

naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, care desfășoară
activitatea de supraveghere a îndepărtării sub escortă a străinilor.
(2) La solicitarea organizațiilor și organismelor naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții

în domeniul migrației, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informații privind organizarea
misiunilor de escortă, asigurând posibilitatea reprezentanților acestora de a supraveghea modul în care
se desfășoară acestea.
(3) Rapoartele de evaluare întocmite cu ocazia monitorizării vor fi transmise spre valorificare Avocatului
Poporului.
Secţiunea a 4-a Expulzarea
Articolul 99
Efectuarea expulzării
(1) Expulzarea se efectuează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin îndepărtarea sub
escortă a străinului. Prevederile art. 90-93 și 98 se aplică în mod corespunzător.
(2) Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data începerii executării pedepsei accesorii,
respectiv complementare, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din
Codul penal.
Articolul 100
Suspendarea expulzării
(1) Expulzarea se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența
următoarelor situații:
a) străinul poate fi îndepărtat sub escortă numai către un stat față de care există temeri justificate că
viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante;
b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea îndepărtării sub escortă;
c) străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
(2) Îndepărtarea sub escortă își reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări
constată încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul și instanța de judecată competentă
cu privire la constatarea incidenței sau încetării situațiilor prevăzute la alin. (1).
(4) Contestația la executare formulată potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, prin
care se invocă existența unor motive întemeiate de a crede că viața persoanei expulzate, ca urmare a
punerii în executare a pedepsei complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal, este
pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în
statul în care urmează a fi expulzată, atrage suspendarea de drept a procedurii de expulzare de la data
introducerii cererii până la pronunțarea unei soluții definitive. Instanța sesizată înștiințează de îndată
Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la introducerea contestației la executare.
(la 26-09-2022, Articolul 100 din Sectiunea a 4-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 1, Articolul VI
din LEGEA nr. 247 din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie 2022 )
(5) Suspendarea expulzării în condițiile alin. (1) și (4) nu produce efecte asupra măsurii de luare în
custodie publică
(la 26-09-2022, Articolul 100 din Sectiunea a 4-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 1, Articolul VI
din LEGEA nr. 247 din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie 2022 )
Secţiunea a 5-a Custodia publică
Articolul 101
Luarea în custodie publică a străinilor
(1) Luarea în custodie publică este măsura de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul
României, dispusă împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării
sub escortă.
(2) Luarea în custodie publică se dispune în scris prin ordonanță motivată în drept și în fapt de către
procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă
de 30 de zile, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, împotriva străinului care
nu poate fi îndepărtat sub escortă în termen de 24 de ore și care se află în una dintre următoarele
situații:
a) prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă;
b) evită ori împiedică pregătirea returnării sau procesul de îndepărtare sub escortă;
c) face obiectul expulzării.
(3) Prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă:
a) străinul care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit
art. 83 alin. (3);
b) străinul declarat indezirabil;
c) străinul care nu a respectat termenul de plecare voluntară;

d) străinul căruia i-a fost revocată tolerarea.
(4) Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu pot fi
îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei
rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului General
pentru Imigrări. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului luării în custodie
publică dispuse anterior, iar hotărârea instanței este definitivă.
(5) De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la
alin. (4), îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul
stabilește primul termen de judecată și dispune citarea părților. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar
atunci când străinul depune întâmpinare aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru
Imigrări, care ia cunoștință despre conținutul său din dosarul cauzei. Cererile de prelungire a duratei de
luare în custodie publică sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
(6) Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu
poate depăși 6 luni.
(7) Perioada prevăzută la alin. (6) poate fi extinsă în mod excepțional, în condițiile prevăzute la alin. (4),
pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăși 12 luni, în cazurile în care Inspectoratul General pentru
Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea sub escortă a străinului, din cauza:
a) acțiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare sub escortă;
b) întârzierilor în obținerea documentației necesare îndepărtării sub escortă din partea țărilor terțe.
(8) În situația în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată că acestuia îi sunt
aplicabile prevederile art. 82 alin. (1) sau art. 96 alin. (1), măsura luării în custodie publică încetează de
drept. În situația în care străinul formulează pentru prima dată o cerere de protecție internațională,
măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la procedura ordinară de azil. La
formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează
la data acordării accesului la noua procedură.
(la 24-12-2015, Alin. (8) al art. 101 a fost modificat de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie
(9) Fac excepție de la prevederile alin. (8) situațiile în care, pentru rațiuni de securitate națională sau
ordine publică, se impune îndepărtarea sub escortă a străinului sau menținerea acestuia în custodie
publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea unei forme de protecție.
(10) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condițiile prevăzute la alin. (2), pot
depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află
locul de cazare, care este obligată să o soluționeze în termen de 3 zile de la data primirii. Hotărârea
instanței este definitivă. Plângerea formulată nu suspendă îndepărtarea sub escortă.
(11) Străinii luați în custodie publică, precum și cei îndepărtați sub escortă în termen de 24 de ore sunt
amprentați și fotografiați.
(12) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări, din oficiu sau la solicitarea străinului, constată
faptul că nu mai există posibilitatea îndepărtării sub escortă în perioada pentru care a fost instituită
măsura custodiei publice, dispune încetarea măsurii luării în custodie publică și acordarea tolerării.
Decizia de respingere a cererii străinului poate fi contestată în termen de 5 zile la curtea de apel în a
cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluționeze în termen
de 3 zile de la data primirii. Hotărârea instanței este definitivă.
(13) Inspectoratul General pentru Imigrări analizează oportunitatea menținerii măsurii luării în custodie
publică, la intervale de maximum 3 luni. În cazul familiilor cu minori luate în custodie publică, analiza se
efectuează la intervale de maximum o lună.
Articolul 102
Dispunerea de măsuri derogatorii în situații excepționale
(1) În situațiile în care trebuie returnat un număr mare de străini, caz care reprezintă o sarcină
neprevăzută și dificilă pentru capacitatea centrelor de cazare sau pentru personalul Inspectoratului
General pentru Imigrări, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, cazarea străinilor se poate realiza în
alte spații aflate în administrarea ministerului, separat de alte persoane împotriva cărora au fost dispuse
măsuri privative de libertate, atât timp cât durează situația excepțională.
(2) Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele prevăzute la art. 101 alin.
(10) pot fi depășite cu maximum 30 de zile.
(3) Inspectoratul General pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse
potrivit alin. (1), precum și la încetarea aplicării acestora.
Articolul 103
Centrele de cazare
(1) Străinii luați în custodie publică vor fi introduși în centre de cazare, denumite în continuare centre.
(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate și destinate cazării temporare a străinilor care au fost
luați în custodie publică, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(3) Centrele sunt înființate, organizate, autorizate sanitar, amenajate și dotate astfel încât să ofere
condiții adecvate de cazare, hrană, asistență medicală și igienă personală.
(4) Organizațiilor și organismelor naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul

migrației, autorizate și acreditate în condițiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza
protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În
situații excepționale și temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un
termen de 48 de ore.
Articolul 104
Drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre
(1) Străinii cazați în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de cele prevăzute în
tratatele și acordurile internaționale în materie la care România este parte.
(2) Străinii cazați în centre au dreptul la asistență juridică, medicală și socială și la respectarea opiniei și
specificului propriu, în materie religioasă, filozofică și culturală.
(3) Străinii cazați în centre au dreptul de a fi informați imediat după aducerea lor în aceste locuri, în
limba în care vorbesc sau într-o limbă înțeleasă de ei, despre motivele principale care au condus la
luarea măsurii, drepturile și obligațiile pe care le au în timpul șederii în aceste centre. Motivul luării în
custodie publică, precum și drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre le vor fi comunicate în scris
de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.
(4) Pe întreaga perioadă a șederii în centre, străinilor li se asigură posibilitatea comunicării cu

reprezentanții diplomatici și consulari ai statului de proveniență, cu membrii lor de familie, precum și cu
reprezentantul legal.
(5) Personalul centrelor va trata străinii cazați în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă,
cultură, naționalitate, religie sau apartenență la un anumit grup social.
(6) Minorii introduși în centre care însoțesc cel puțin unul dintre părinți sau reprezentantul legal, luat în
custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învățământ obligatoriu.
(7) Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală și tratament adecvat
situațiilor speciale în care se află.
(8) La introducerea în centre, străinii sunt obligați să se supună controlului corporal, medical,
amprentării și fotografierii, precum și să predea obiectele periculoase sau interzise de lege, pe cele de
valoare, sumele de bani deținute și mijloacele electronice de comunicare la distanță.
(9) Pe durata cazării în centre, străinii sunt obligați să respecte programul zilnic, regulile de igienă
individuală și colectivă, să nu distrugă bunurile din dotarea centrelor, să se conformeze dispozițiilor
personalului centrelor date în exercițiul atribuțiilor profesionale și să se supună investigațiilor și
tratamentelor medicale în cazul constatării unor afecțiuni medicale de natură să pună în pericol
sănătatea celorlalte persoane aflate în centru.
(10) Pe durata cazării în centre, străinilor le este interzis să desfășoare acțiuni care pot aduce prejudicii
securității și ordinii interioare a centrului sau să incite la săvârșirea de astfel de acțiuni, să consume
băuturi alcoolice sau substanțe interzise prin lege, să comercializeze alimente, echipamente ori alte
bunuri în incinta centrelor.
(11) În cazul nerespectării de către străini a obligațiilor stabilite în sarcina acestora se pot lua măsurile
necesare, inclusiv utilizarea forței, pentru protejarea vieții sau a integrității fizice a personalului
centrelor, a străinilor ori a altor persoane, împiedicarea producerii de pagube materiale, a părăsirii
neautorizate a centrului sau pentru restabilirea ordinii interioare. Măsurile se aplică gradual și
proporțional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.
(12) Regulile de ordine interioară pe care străinii cazați în centre sunt obligați să le respecte, precum și
modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din centre sunt prevăzute
în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al
Articolul 105
Asistența medicală a străinilor luați în custodie
(1) Străinii luați în custodie publică și cazați în centre au dreptul la asistență medicală, medicamente și
materiale sanitare gratuite.
(2) Serviciile medicale, medicamentele și materialele sanitare prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz,
prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitățile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne
ori ale Ministerului Sănătății. Decontarea cheltuielilor aferente alin. (1) se asigură de către Ministerul
Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări, special prevăzut în acest
scop.
Articolul 106
Alte măsuri în perioada custodiei publice
(1) Străinii declarați indezirabili sau care fac obiectul expulzării, luați în custodie publică, sunt cazați
separat de celelalte categorii de străini.
(2) Pe toată perioada cât străinii se află în custodie publică, deplasarea în afara centrelor se efectuează
sub escortă.
(3) Familiile luate în custodie publică sunt cazate separat, asigurându-li-se un nivel corespunzător de
intimitate.
Secţiunea a 6-a Tolerarea rămânerii pe teritoriul României
Articolul 106^1
Acordarea tolerării
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări acordă, din oficiu sau la cerere, tolerarea rămânerii pe
teritoriul României, denumită în continuare tolerare, străinilor care nu au drept de ședere și care, din
motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.
(2) Reprezintă motive obiective în sensul alin. (1) următoarele situații:
a) străinului îi sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (1) privind nepermiterea ieșirii din România și nu
îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru acordarea unui drept de
ședere;
b) măsura custodiei publice dispusă împotriva străinului a încetat fără ca străinul să fie îndepărtat sub
escortă;
c) prezența temporară pe teritoriul României a străinului este cerută de interese publice importante. În
acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea autorităților sau a instituțiilor publice;
d) străinului îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (1) privind interzicerea returnării, dar nu
îndeplinește condițiile pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară;
e) străinului îi sunt aplicabile prevederile art. 96 alin. (1) privind suspendarea executării obligației de
returnare;
f) îndepărtarea sub escortă nu poate fi executată în termen de 24 de ore de la depistarea străinului și

există indicii temeinice că nu se impune ca acesta să fie luat în custodie publică;
g) Inspectoratul General pentru Imigrări constată că imposibilitatea temporară de a părăsi România este
determinată de alte împrejurări, independente de voința străinului, imprevizibile și care nu pot fi
înlăturate.
(3) Neacordarea tolerării de către Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în termen de
5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Instanța se pronunță în termen de 30 de
zile, hotărârea instanței fiind definitivă.
(4) Procurorul, prin ordonanță, sau, după caz, instanța, prin încheiere, acordă tolerarea atunci când
există motive serioase să se considere că un străin care nu are drept de ședere este victimă a traficului
de ființe umane și prezența acestuia pe teritoriul României este necesară pentru buna desfășurare a
procesului penal.
Articolul 106^2
Regimul tolerării
(1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade
de până la 6 luni, până la dispariția cauzelor.
(2) În cazul prevăzut la art. 106^1 alin. (4) tolerarea se prelungește succesiv de către procuror, prin
ordonanță, sau de către instanță, prin încheiere, în condițiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea
procesului penal.
(3) Pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, străinii au acces la piața
forței de muncă, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.
(4) Dreptul la muncă acordat străinilor cărora li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României
încetează de drept în toate situațiile în care încetează tolerarea.
(5) Străinul este obligat să se prezinte periodic, la un interval de două luni sau ori de câte ori este
chemat, la structura Inspectoratului General pentru Imigrări care i-a eliberat documentul de tolerat și să
anunțe orice schimbare a adresei unde locuiește.
(6) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competență a structurii Inspectoratului
General pentru Imigrări care i-a eliberat documentul de tolerat, iar orice deplasare în afara acesteia este
permisă numai cu aprobare prealabilă.
(7) În situația prevăzută la art. 106^1 alin. (2) lit. b), dacă au dispărut motivele pentru care străinul nu a
putut fi îndepărtat sub escortă în perioada de custodie publică anterioară, se poate dispune din nou
luarea în custodie publică, în condițiile art. 101 alin. (2).
(8) Acordarea tolerării nu anulează obligația străinului de a părăsi teritoriul României. Termenul de
plecare voluntară sau îndepărtarea sub escortă, după caz, își reia cursul de la data la care Inspectoratul
General pentru Imigrări, procurorul sau instanța, după caz, constată încetarea motivelor care au stat la
baza acordării tolerării și informează străinul în acest sens.
(9) Tolerarea încetează în următoarele situații:
a) prin acordarea ori prelungirea unui drept de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;
b) în cazul acordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României potrivit Legii nr. 122/2006, cu
c) în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.
(10) Inspectoratul General pentru Imigrări poate să revoce tolerarea acordată potrivit art. 106^1 alin.
(1), prin decizie motivată, atunci când constată că străinul nu a respectat, din motive imputabile lui,
obligațiile prevăzute la alin. (5) sau (6).
Secţiunea a 7-a Interzicerea intrării pe teritoriul României
Articolul 106^3
Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

(1) Interzicerea intrării în România se dispune, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de
Inspectoratul General pentru Imigrări, concomitent cu emiterea deciziei de returnare.
(2) Interzicerea intrării în România se dispune, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de

Inspectoratul General pentru Imigrări sau de organele poliției de frontieră și în situația în care străinul
nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum și împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1)
lit. b)-d) și art. 8 alin. (2) lit. a)-b^1) sau care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h)*).
(3) Interzicerea intrării în România nu se dispune dacă străinul cu ședere ilegală face dovada că s-a aflat
în imposibilitatea de a părăsi teritoriului României din motive umanitare sau din alte motive obiective
independente de voința sa.
(4) Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către
organul care a luat măsura și conține motivarea în fapt și în drept, precum și informațiile privind căile de
atac posibile.
(5) Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de
la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această
măsură. Contestația nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanței este
definitivă.
Articolul 106^4
Stabilirea duratei interdicției de intrare
(1) În cazul străinilor care au intrat legal în România, dar a căror ședere a devenit ilegală, durata
interdicției de intrare se stabilește după cum urmează:
a) de la 6 luni la 1 an, în cazul:
(i) unei șederi ilegale de la 30 de zile la un an, pentru străinii care nu au părăsit teritoriul României la
expirarea dreptului de ședere conferit prin viză sau în temeiul unor convenții internaționale ori acte
normative prin care se desființează unilateral regimul de vize;
(ii) unei șederi ilegale de la 90 de zile la 1 an, pentru străinii care au fost titulari ai unui permis de ședere
temporară;
(iii) unei șederi ilegale de până la 30 zile, pentru străinii care prezintă risc de sustragere de la executarea
voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3) lit. d) și e);
(la 03-09-2016, Pct. (iii) de la lit. a) a alin. (1) al art. 106^4 a fost modificat de pct. 26 al art. II din
b) de la 1 an la 2 ani - în cazul unei șederi ilegale de la 1 an la 2 ani;
c) de la 2 ani la 3 ani - în cazul unei șederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;

d) de la 3 ani la 4 ani - în cazul unei șederi ilegale de peste 3 ani.
(2) Durata interdicției de intrare în cazurile prevăzute la alin. (1) se stabilește pe ani și luni calendaristice,
în limitele prevăzute, ținându-se seama de conduita străinului și de circumstanțele care au condus la
șederea ilegală a acestuia.
(3) În cazul străinilor care nu respectă termenul de plecare voluntară prevăzut în decizia de returnare,
durata interdicției de intrare se recalculează potrivit alin. (1), în funcție de perioada de ședere ilegală și
se majorează cu 1 an. În cazul străinilor care nu respectă termenul de plecare voluntară prevăzut în
decizia de returnare, iar șederea ilegală este mai mică de 30 de zile, durata interdicției de intrare în țară
este de 1 an.
(4) Durata interdicției de intrare prevăzută la alin. (1) și (3) se reduce la jumătate, pe ani și luni
calendaristice, jumătate de lună fiind considerată 15 zile, dacă străinul:
a) solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în condițiile prevăzute la art. 95;
b) suportă cheltuielile ocazionate de transportul internațional necesar executării măsurilor de

îndepărtare de pe teritoriul României;
(la 03-09-2016, Lit. b) a alin. (4) al art. 106^4 a fost modificată de pct. 28 al art. II din ORDONANȚA nr. 25
c) rambursează ulterior Inspectoratului General pentru Imigrări cheltuielile suportate ocazionate de

transportul internațional necesar executării măsurilor de îndepărtare de pe teritoriul României;
(la 03-09-2016, Lit. c) a alin. (4) al art. 106^4 a fost modificată de pct. 28 al art. II din ORDONANȚA nr. 25
d) nu necesită cheltuieli cu transportul internațional pentru îndepărtarea sub escortă.
(5) În cazul străinilor cărora le-a fost revocată sau anulată viza ori dreptul de ședere pentru
nerespectarea scopului declarat în fața autorităților, durata interdicției de intrare este de 6 luni.
(5^1) În cazul străinilor cărora le-a încetat dreptul de ședere în situația prevăzută la art. 11 alin. (3) lit. f),
durata interdicției de intrare este de 6 luni.
(la 10-11-2018, Articolul 106^4 din Sectiunea a 7-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 57, Articolul
I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie
2018 )
(6) În cazul străinilor care au solicitat sau au obținut viza ori un drept de ședere temporară sau un drept
de ședere pe termen lung prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori prin alte
mijloace ilegale, durata interdicției de intrare este de 2 ani.
(6^1) În cazul străinilor cărora le-a încetat dreptul de ședere în situația prevăzută la art. 11 alin. (3) lit. b),
durata interdicției de intrare este de 2 ani.
(la 10-11-2018, Articolul 106^4 din Sectiunea a 7-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 58, Articolul
I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie
2018 )
(7) În cazul străinilor care au intrat în România în perioada de interdicție, durata interdicției de intrare
este cea dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.
(8) În cazul străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat, durata
interdicției de intrare este de 5 ani.
(9) În cazul străinilor declarați indezirabili, durata interdicției de intrare este egală cu perioada pentru
care au fost declarați indezirabili.
(10) În cazul străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b)-d), durata interdicției de intrare este de 15 ani.
(11) În cazul străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (2) lit. a)-b^1) sau care nu îndeplinesc condițiile prevăzute
la art. 6 alin. (1) lit. h), durata interdicției de intrare este de 5 ani.
(12) Durata interdicției de intrare se calculează de la data ieșirii din țară a străinului sau, dacă străinul nu
se află în România, de la data dispunerii interzicerii intrării în România.
Articolul 106^5
Încetarea măsurilor de interzicere a intrării în România
(1) Instituția care a dispus o măsură de interzicere a intrării în România cu aplicarea prevederilor art.
106^4 alin. (1)-(8) și (11) poate dispune încetarea acesteia, în baza unei solicitări scrise, în situații
temeinic justificate, ținând seama de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi
incidența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 82 alin. (1) lit. b)-d), motive umanitare sau atunci când
prezența străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român. La analizarea
situației se va lua în calcul dacă străinul a părăsit teritoriul cu respectarea deplină a deciziei de returnare.
106^4 alin. (9) dispune încetarea acesteia în situația în care instanța competentă a hotărât încetarea
măsurii declarării ca indezirabil.
106^4 alin. (10) poate dispune încetarea acesteia, în baza unei solicitări scrise, în situația în care
prezența străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român, iar pericolul
determinat de motivele care au stat la baza acesteia nu mai subzistă.
(4) În situația în care, cu ocazia verificărilor ulterioare, se constată că încetarea măsurii de interzicere a
intrării în România a avut la bază prezentarea unei informații false, documente false sau falsificate ori
alte mijloace ilegale, dreptul de ședere al străinului se revocă. Dispozițiile prezentei ordonanțe de
urgență privind stabilirea și executarea obligației de returnare se aplică în mod corespunzător.
(5) În situația prevăzută la alin. (4) împotriva străinului se dispune interzicerea intrării în România pentru
o perioadă compusă din perioada de interdicție dispusă anterior și neefectuată și perioada prevăzută la
art. 106^4 alin. (6).
Articolul 106^6
Măsuri tehnice
(1) Autoritatea care dispune măsura de interzicere a intrării în România sau care efectuează expulzarea
introduce în baza de date proprie o semnalare în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român, pe
care o transmite în Sistemul informatic național de semnalări.
(2) Autoritatea care dispune încetarea măsurii de interzicere a intrării în România șterge semnalarea
introdusă potrivit alin. (1).
(3) Atunci când este posibil, Inspectoratul General pentru Imigrări sau, după caz, organele poliției de
frontieră înscrie/înscriu în documentul de trecere a frontierei de stat al străinului în cauză mențiuni
privind durata interdicției de intrare stabilită potrivit art. 106^4 sau privind perioada pentru care s-a
dispus interzicerea exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României potrivit art. 65 alin.
(2) sau art. 66 alin. (1) din Codul penal.
(la 28-11-2014, Cap. V, cuprinzând art. 81-art. 106^6, a fost modificat de pct. 71 al art. 41, Titlul II din
Capitolul VI Documente care se eliberează străinilor
Secţiunea 1 Permisele de ședere
Articolul 107
Eliberarea permiselor de ședere
(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se
eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de ședere, după cum urmează:
a) permis de ședere temporară, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară acordat
prin viza de lungă ședere, cu excepția dreptului de ședere temporară în scop de muncă sau de detașare,
ori, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;
b) permis unic, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă sau, după
caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;
c) Cartea albastră a UE, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă în
calitate de lucrător înalt calificat sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii
unei vize;
d) permis de ședere în scop de detașare, străinului căruia i sa prelungit dreptul de ședere temporară în
scop de detașare sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;
d^1) permis ICT, străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de detașare în
calitate de lucrător ICT sau, după caz, i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize;
(la 03-09-2016, Lit. d^1) a alin. (1) al art. 107 a fost introdusă de pct. 29 al art. II din ORDONANȚA nr. 25
d^2) permis «mobile ICT», străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în scop de
detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung;
(la 03-09-2016, Lit. d^2) a alin. (1) al art. 107 a fost introdusă de pct. 29 al art. II din ORDONANȚA nr. 25
e) permis de ședere pe termen lung, străinului căruia i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung.
(2) În permisele de ședere eliberate străinilor care au drept de muncă în România se înscrie mențiunea
«Drept de muncă».
(2^1) În permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători
sezonieri se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2), mențiunea «Sezonier».
(2^2) În permisul eliberat străinilor detașați în România în calitate de lucrători ICT se înscrie, suplimentar
față de mențiunea prevăzută la alin. (2), mențiunea «ICT» sau «mobile ICT», după caz.
(2^3) Permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători
sezonieri este însoțit de o informare scrisă, redactată în cel puțin o limbă de circulație internațională, în
cuprinsul căreia sunt prezentate informații despre drepturile și obligațiile care revin străinului titular al
dreptului de ședere temporară în scop de muncă, inclusiv procedurile referitoare la reclamații.
(2^4) În permisul unic eliberat străinilor încadrați în muncă în baza avizului de angajare pentru lucrători
au pair sau pentru lucrători stagiari se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2),
mențiunea «lucrător au pair» sau «stagiar», după caz.
(la 10-11-2018, Articolul 107 din Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 59, Articolul I din
(2^5) În permisul de ședere temporară acordat nomadului digital se înscrie mențiunea «nomad digital
(3) Prevederile referitoare la permisul de ședere temporară se aplică în mod corespunzător și permisului
unic, Cărții albastre a UE, permisului de ședere în scop de detașare, permisului ICT și permisului «mobile
ICT».
(4) În permisul de ședere temporară se înscrie, după caz, mențiunea «cercetător», «student», «elev» sau
«voluntar».
(5) În permisele de ședere temporară eliberate cercetătorilor care își exercită mobilitatea în cadrul
Uniunii Europene se înscrie mențiunea «cercetător-mobilitate», precum și mențiuni referitoare la
programul sau acordul în baza căruia se realizează mobilitatea.
(6) În funcție de opțiunea solicitanților, permisul de ședere se ridică de la formațiunea teritorială a

Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau poate fi expediat, prin servicii de
curierat, la domiciliul sau la reședința din România ale titularului, cu suportarea de către acesta a
cheltuielilor de expediție.
(la 26-09-2022, Articolul 107 din Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 2, Articolul VI din
LEGEA nr. 247 din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie 2022 )
(la 28-11-2014, Art. 107 a fost modificat de pct. 72 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 108
Regimul permisului de ședere
(1) Permisul de ședere eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență face dovada
identității, a adresei de reședință sau de domiciliu pe teritoriul României și atestă existența dreptului de
ședere în România, precum și durata și scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.
(2) Titularul permisului de ședere are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l
înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), permisul ICT nu face dovada adresei de reședință pe teritoriul
României în situația în care prima ședere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al
Uniunii Europene.
(la 03-09-2016, Alin. (3) al art. 108 a fost introdus de pct. 32 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24
Articolul 109
Permisul de ședere temporară
(1) Permisul de ședere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de
ședere temporară. În permisul de ședere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are
reședința pe teritoriul României.
(2) Permisul de ședere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau,
după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară. Permisul de ședere temporară se reînnoiește de
fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de ședere temporară.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în permisul ICT eliberat în situația în care prima ședere a
străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene nu se înscrie o adresă de
reședință a străinului pe teritoriul României.
Articolul 110
Permisul de ședere pe termen lung
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de ședere
permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung". )
(1) Permisul de ședere pe termen lung se eliberează în baza obținerii dreptului de ședere pe termen
lung:
a) străinilor membri de familie ai cetățenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, și se reînnoiește

succesiv pentru aceeași perioadă;
b) celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, și se reînnoiește succesiv pentru aceeași
perioadă.
(la 31-07-2011, Alin. (1) al art. 110 a fost modificat de pct. 156 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(2) În permisul de ședere pe termen lung se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de
ședere permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung". )
(2^1) În permisele de ședere pe termen lung eliberate titularilor unui drept de ședere pe termen lung,
obținut ca urmare a deținerii unei Cărți albastre a UE, se înscrie mențiunea «Fost posesor de Carte
albastră a UE».
(la 31-07-2011, Alin. (2^1) al art. 110 a fost introdus de pct. 157 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie
(2^2) În permisele de ședere pe termen lung eliberate beneficiarilor protecției internaționale în România
se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de RO la *data]». Inspectoratul General pentru
Imigrări transmite, în termen de cel mult o lună de la primirea cererii statului membru interesat,
informații referitoare la situația protecției internaționale acordate de România, menționată în permisul
de ședere pe termen lung.
(la 26-12-2013, Alin. (2^2) al art. 110 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
(2^3) În cazul străinului care are deja un permis de ședere pe termen lung eliberat de un alt stat
membru în cuprinsul căruia există mențiunea referitoare la acordarea protecției internaționale, aceeași
mențiune se înscrie și în permisul de ședere pe termen lung eliberat potrivit prezentei ordonanțe de
urgență, cu excepția situației în care, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul General pentru
Imigrări în statul membru indicat în mențiunea respectivă, rezultă că protecția internațională a fost
retrasă printr-o decizie definitivă.
(2^4) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor
alin. (2^3), responsabilitatea pentru protecția internațională a rezidentului pe termen lung a fost
transferată statului român, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni
de la data transferului, un nou permis de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor alin. (2^2).
(2^5) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, cu aplicarea prevederilor
alin. (2^2), responsabilitatea pentru protecția internațională a rezidentului pe termen lung a fost
transferată altui stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3
luni de la data primirii solicitării statului membru care a preluat responsabilitatea, un nou permis de
ședere pe termen lung, în care se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de *numele
statului membru] la [data]».
(2^6) În cazul în care, după eliberarea permisului de ședere pe termen lung, un alt stat membru îi acordă
străinului protecție internațională, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel
mult 3 luni de la data primirii solicitării statului membru care a acordat protecție internațională, un nou
permis de ședere pe termen lung, în care se înscrie mențiunea «Protecție internațională acordată de
[numele statului membru] la [data]».
(3) Cererea pentru acordarea permisului de ședere pe termen lung se depune de către titularul dreptului
de ședere pe termen lung la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări în a cărei rază de
competență locuiește în mod legal solicitantul și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
sintagmei "permis de ședere permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung" și a
a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;
b) documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul
declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original și în copie.
(3^1) Pentru eliberarea noului permis de ședere pe termen lung, în situațiile prevăzute la alin. (2^4)-
(2^6), străinul trebuie să depună, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a
cărei rază de competență locuiește, o cerere însoțită de documentele care dovedesc deținerea în mod
legal a spațiului de locuit la adresa la care declară că are domiciliul pe teritoriul României, în termen de
cel mult 30 de zile de la data la care a luat cunoștință despre transferul responsabilității sau despre
acordarea protecției internaționale.
(4) Pentru reînnoirea permisului de ședere pe termen lung, solicitantul trebuie să depună, cu cel puțin
30 de zile înainte de expirarea valabilității documentului, o cerere însoțită de documentele care
dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul
pe teritoriul României.
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis de
ședere permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung". )
Articolul 111
Anularea permisului de ședere
(1) În cazul în care străinului, titular al unui document eliberat potrivit art. 107 alin. (1), i se revocă, i se
anulează sau îi încetează dreptul de ședere, documentul aferent se anulează la data luării deciziei și se
retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștință străinului.
(la 10-11-2018, Alineatul (1) din Articolul 111 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 61,
noiembrie 2018 )
(2) Anularea permisului ICT se comunică în termen de 5 zile statelor membre pe teritoriul cărora străinul
este sau urmează să fie detașat.
(3) Anularea permiselor de ședere eliberate străinilor în scop de studii sau de cercetare, precum și ale
membrilor de familie ai acestora se comunică în termen de 5 zile statelor membre pe teritoriul cărora
străinii își exercită mobilitatea.
(la 03-09-2016, Art. 111 a fost modificat de pct. 34 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016,
Articolul 112
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere
(1) Titularul permisului de ședere este obligat să anunțe formațiunea teritorială a Oficiului Român
pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea
acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.
(2) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări
competentă un nou permis de ședere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(3) Permisele de ședere a căror valabilitate a expirat, precum și cele deteriorate se anulează de
formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări.
Articolul 113
Forma și conținutul permiselor de ședere
Forma și conținutul permiselor de ședere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.
Secţiunea a 2-a
Abrogată.
(la 31-07-2011, Secțiunea a 2-a din Cap. VI a fost abrogată de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11
Articolul 114
Abrogat.
(la 31-07-2011, Art. 114 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată
Articolul 115
Abrogat.
Articolul 116
Abrogat.
Articolul 117
Abrogat.
Secţiunea a 2^1-a Documentele care se eliberează străinilor tolerați pe teritoriul României
(la 31-07-2011, Secțiunea a 2^1-a din Cap. VI a fost introdusă de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 157 din
11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. )
Articolul 117^1
Regimul documentului de tolerat

(1) Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, cu titlu gratuit, străinilor cărora li s-a acordat
tolerarea un document de tolerat care atestă existența permisiunii de a rămâne pe teritoriul României și
perioada pentru care beneficiază de aceasta și care face dovada adresei de reședință pe teritoriul
României.
(2) Pe perioada valabilității documentului, titularul său are acces la piața forței de muncă în aceleași
condiții ca și cetățenii români.
(3) Documentul de tolerat are valabilitate limitată la perioada pentru care i s-a acordat permisiunea de a
rămâne pe teritoriul României și se reînnoiește de fiecare dată cu ocazia prelungirii acestei permisiuni.
(4) Titularul documentului de tolerat are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a
nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(5) Titularul documentului de tolerat este obligat să anunțe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul,
pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia
dintre aceste situații.
(6) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări
competentă un nou document de tolerat în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(7) Forma și conținutul documentului de tolerat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(la 31-07-2011, Art. 117^1 a fost introdus de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
Secţiunea a 3-a Documente de călătorie care se eliberează străinilor
Articolul 118
Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor
(1) Oficiul Român pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor
Externe, prin reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, poate
elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:
a) titlu de călătorie pentru străini - următoarelor categorii de străini:
(la 31-07-2011, Partea introductivă a literei a) a alin. (1) al art. 118 a fost modificată de pct. 172 al art. I
din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin
înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini". )
(i) apatrizilor domiciliați în străinătate, aflați temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia
unui document de trecere a frontierei de stat și, din motive obiective, nu pot obține un asemenea
document de la reprezentanța diplomatică a țării de domiciliu;
(ii) cetățenilor străini aflați pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pașaport național și,
din motive obiective, nu pot obține un document de călătorie de la reprezentanța diplomatică a statului
lor;
(iii) apatrizilor cu ședere permanentă în România aflați temporar în străinătate, care nu mai sunt în
posesia documentelor românești de trecere a frontierei de stat;
b) pașaport pentru persoana fără cetățenie - apatrizilor cu drept de ședere pe termen lung în România,
precum și apatrizilor de origine română.
(la 10-11-2018, Litera b) din Punctul (iii) , Alineatul (1) , Articolul 118 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VI a fost
(2) În situația elevilor care sunt rezidenți pe teritoriul României, care doresc să călătorească sau să
tranziteze teritoriul unui stat membru în cadrul unei excursii școlare, în conformitate cu Decizia
Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o acțiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b
al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilitățile de călătorie pentru elevii din țările terțe
care au rezidență într-un stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 327 din
19 decembrie 1994, Oficiul Român pentru Imigrări confirmă statutul de rezident al străinilor incluși pe
lista de participanți și autenticitatea datelor prezentate în acest document.
(3) Notificarea statelor membre cu privire la folosirea listei de participanți ca document de călătorie de
către elevii care sunt rezidenți pe teritoriul României se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe.
Articolul 119
Eliberarea titlului de călătorie pentru străini
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de călătorie"
cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini". )
(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (i) și (ii) titlul de călătorie pentru străini se
eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări prin formațiunile sale teritoriale și este valabil pentru
o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilității cu încă 30 de
zile.
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de
călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini". )
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie pentru străini se
eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul
Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în
țară, titlul de călătorie pentru străini se predă de către titular formațiunii teritoriale a Oficiului Român
pentru Imigrări pe a cărei rază teritorială își are domiciliul apatridul.
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "titlu de
călătorie" cu sintagma "titlu de călătorie pentru străini". )
Articolul 120
Regimul pașaportului pentru persoană fără cetățenie
(1) Pașaportul pentru persoana fără cetățenie face dovada identității și a calității de apatrid cu drept de
ședere în România și îi dă dreptul titularului de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de
trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de persoane.
(2) În străinătate pașaportul pentru persoană fără cetățenie dă dreptul titularului la asistență și protecție
din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.
(3) Pașaportul pentru persoană fără cetățenie este proprietatea statului român.
Articolul 121
Eliberarea pașaportului pentru persoană fără cetățenie
Pașaportul pentru persoană fără cetățenie se eliberează de Inspectoratul General pentru Imigrări, la
cerere, pentru o perioadă de 5 ani.
Articolul 122
Condiții cu privire la cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie
(1) Cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie se depune de către persoanele
prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. b) la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări și va fi
însoțită de următoarele documente:
a) permisul de ședere pe termen lung valabil, în cazul apatrizilor cu drept de ședere pe termen lung în
România;
iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "permis
de ședere permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung" și a sintagmei "drept de ședere
b) permisul de ședere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română.
(2) Pașapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.
Articolul 123
Anularea pașaportului pentru persoană fără cetățenie
În cazul în care titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie își pierde calitatea de apatrid cu
ședere permanentă în România sau obține cetățenia unui stat, are obligația de a depune documentul la
formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, care îl retrage și îl anulează.
Articolul 124
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului pentru persoană fără cetățenie
(1) Titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie este obligat să anunțe formațiunea teritorială a
Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau
distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.
(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în condițiile prevăzute la art. 120, un nou document în locul celui
declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.
(3) Pașapoartele pentru persoane fără cetățenie, deteriorate, se retrag și se anulează de către
formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări.
Articolul 125
Forma și conținutul documentelor de călătorie
Forma și conținutul documentelor de călătorie prevăzute în această secțiune se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului României.
Capitolul VII
Abrogat.
(la 31-07-2011, Cap. VII a fost abrogat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată
Articolul 126
Abrogat.
Articolul 127
Abrogat.
Capitolul VIII Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini
Articolul 128
Străinii cu drept de ședere pe termen lung în statele membre ale Uniunii Europene
(1) Străinii, cetățeni ai unor state terțe sau apatrizi, cu drept de ședere pe termen lung în statele
membre ale Uniunii Europene ori state care aplică integral dispozițiile acquis-ului Schengen, pot intra și
rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180
de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize
de intrare.
(la 28-11-2014, Alin. (1) al art. 128 a fost modificat de pct. 76 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, fără îndeplinirea
condiției prealabile de obținere a unei vize de lungă ședere, în condițiile prevăzute de prezenta
ordonanță de urgență.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile și în condițiile prevăzute la
art. 80^1.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piața muncii pentru străinii cu drept de ședere pe
termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislația muncii în
domeniu și cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupațional deficitar
pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de
ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung". )
Articolul 128^1
Readmisia străinilor posesori ai Cărții albastre a UE sau ai unui permis ICT
(1) Posesorul Cărții albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru este
readmis imediat, fără formalități, pe teritoriul României. Readmisia este acceptată imediat, fără
formalități, și pentru membrii de familie ai acestuia.
(2) Titularul unui permis ICT, al unui permis de ședere temporară în scop de cercetare științifică sau de
studii eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări este readmis imediat, fără formalități, la
solicitarea statului membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se află în cadrul unei mobilități.
Readmisia este acceptată imediat, fără formalități, și în ceea ce privește membrii de familie ai acestuia.
(la 10-11-2018, Alineatul (2) din Articolul 128^1 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 64, Articolul I
2018 )
(3) Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul în care străinului, aflat în cadrul unei mobilități pe teritoriul
statului membru al Uniunii Europene care solicită readmisia, i-a încetat dreptul de ședere temporară pe
teritoriul României, la expirarea termenului pentru care i-a fost acordat sau ca urmare a anulării ori
revocării.
(la 03-09-2016, Art. 128^1 a fost modificat de pct. 36 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august
Articolul 128^2
Facilități la intrarea pe teritoriul României a străinilor titulari ai unor documente eliberate de state
Schengen
(1) Străinii titulari ai unor vize uniforme, valabile pentru două sau multiple intrări, ai unor vize de lungă
ședere sau ai unor permise de ședere, altele decât cele prevăzute la art. 128 alin. (1), eliberate de state
Schengen, pot intra pe teritoriul României în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a
căror durată să nu depășească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei
zile de ședere pe teritoriul României, fără viză de scurtă ședere, dacă documentele prezentate sunt în
perioada de valabilitate, iar numărul de intrări și durata șederii autorizate nu au fost epuizate.
(2) Durata șederii pe teritoriul României nu poate depăși dreptul de ședere stabilit prin vizele uniforme,
vizele de lungă ședere sau permisele de ședere prevăzute la alin. (1).
(la 01-02-2014, Art. 128^2 a fost introdus de art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 11
Articolul 129
Membrii de familie ai străinilor cu drept de ședere pe termen lung în statele membre ale Uniunii
Europene
(1) Membrii de familie ai străinilor prevăzuți la art. 128, care au un drept de ședere temporară în scopul
reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intra în România în baza unei vize de
lungă ședere acordate în același scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României,
cu îndeplinirea condițiilor generale de acordare a vizelor, precum și cu prezentarea dovezilor privind
dreptul de ședere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în această calitate.
(2) Membrilor de familie ai străinilor prevăzuți la art. 128, care nu au un drept de ședere temporară în
scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, le sunt aplicabile prevederile art. 46.
(3) Străinilor prevăzuți la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere cu îndeplinirea condițiilor
generale prevăzute de lege, dacă:
a) prezintă permisul de ședere într-un stat membru al Uniunii Europene;
b) fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de ședere pe termen lung într-un
stat membru al Uniunii Europene;
c) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin salariul minim brut pe țară
(la 10-11-2018, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul 129 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 65,
noiembrie 2018 )
(4) Străinilor prevăzuți la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de ședere, potrivit prevederilor art. 62.
Articolul 129^1
Membrii de familie ai beneficiarilor protecției internaționale readmiși pe teritoriul României
(1) Membrii de familie ai beneficiarilor protecției internaționale readmiși pe teritoriul României, potrivit
art. 20^1 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, sunt străinii care
aveau un drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei beneficiarilor protecției internaționale
în statul membru care a dispus îndepărtarea.
(2) Membrii de familie prevăzuți la alin. (1) pot intra pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) și c), beneficiază de un drept de ședere temporară pentru 90 de zile,
începând cu data intrării în România, și pot solicita prelungirea acestui drept pentru oricare dintre
scopurile și în condițiile prevăzute la cap. IV, fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de
lungă ședere.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere situației mai favorabile dobândite de străinii în cauză pe
teritoriul României în temeiul altor dispoziții legale.
(la 26-12-2013, Art. 129^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. )
Articolul 129^2
Facilități la intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie ai cetățenilor români
Străinii membrii de familie ai cetățenilor români pot intra pe teritoriul României în vederea unei șederi
neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile în decursul oricărei
perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, fără viză de scurtă
ședere, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) însoțesc cetățeanul român sau i se alătură pe teritoriul României;
b) prezintă un document valabil care atestă rezidența pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii
Europene în calitate de membri de familie ai cetățeanului român pe care îl însoțesc sau căruia i se
alătură pe teritoriul României."
august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, astfel cum a fost acesta
modificat prin RECTIFICAREA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 20
noiembrie 2014. )
Articolul 130
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni
(1) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă de către Inspectoratul
General pentru Imigrări, în condițiile prevăzute la alin. (2), străinilor victime ale:
a) infracțiunilor prevăzute la art. 210, 211, 263 sau 264 din Codul penal;
b) infracțiunilor prevăzute la art. 264 alin. (4) sau art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă pentru o perioadă de 6 luni,
fără obligativitatea obținerii unei vize și chiar dacă străinii au intrat ilegal în România, la solicitarea
procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) străinii manifestă o intenție clară de a coopera sau cooperează cu autoritățile competente pentru a
facilita identificarea și tragerea la răspundere penală a participanților la săvârșirea infracțiunilor ale
căror victime sunt;
b) străinii au încetat relațiile cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor ale căror victime sunt;
c) acordarea dreptului de ședere este oportună pentru derularea investigațiilor judiciare;
d) șederea străinilor în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
(3) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se prelungește de către Inspectoratul
General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, la solicitarea procurorului sau a
instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la alin. (2).
(4) În cazul în care nu se solicită prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (3), la
solicitarea străinilor victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b), dreptul de ședere temporară
acordat potrivit alin. (2) se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru
noi perioade de câte 6 luni, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) prezența străinilor pe teritoriul României este necesară în vederea realizării procedurilor legale pentru
recuperarea remunerațiilor restante de la angajatorul care a comis infracțiunile prevăzute la art. 264
alin. (4) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) străinii nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
(5) Permisul de ședere temporară se eliberează cu titlu gratuit.
(6) Dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) sau prelungit potrivit alin. (3) se revocă de
către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, la solicitarea procurorului sau a
instanței de judecată, în oricare dintre următoarele situații:
a) străinii au reînnoit în mod intenționat contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor

prevăzute la alin. (1);
b) străinii au indus în eroare autoritățile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la
datele și informațiile furnizate;
c) străinii refuză să coopereze cu autoritățile competente;
d) străinii prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională;
e) autoritățile competente constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de
procedură penală.
(7) Dreptul de ședere temporară prelungit potrivit alin. (4) se revocă de către Inspectoratul General
pentru Imigrări, prin decizie motivată, în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (6) lit. a)-d) sau în
situația în care străinii au primit remunerațiile restante.
(8) Deciziile de revocare a dreptului de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se comunică
străinilor potrivit art. 78.
(9) Străinii victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1), cărora nu le-a fost acordat dreptul de ședere
temporară, nu pot face obiectul măsurii de interzicere a intrării în România decât atunci când reprezintă
o amenințare pentru ordinea publică ori securitatea națională sau nu au respectat decizia de returnare.
Articolul 131
Regimul juridic aplicabil străinilor minori neînsoțiți
(1) În situația străinilor minori care intră neînsoțiți sau care rămân neînsoțiți pe teritoriul României,
atunci când nu există dubii serioase cu privire la minoritatea acestora, Inspectoratul General pentru
Imigrări și formațiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:
(la 10-11-2018, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 131 , Capitolul VIII a fost modificată de
a) se stabilesc identitatea acestora și modul de intrare în țară;
b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o instituție competentă

potrivit legii, care le va asigura și protecția și îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de
ocrotire a minorilor în aceleași condiții ca și pentru minorii români;
c) se iau măsuri de identificare a părinților, indiferent de locul de reședință al acestora, în scopul

reunificării familiale;
d) până la identificarea părinților, minorii de vârstă școlară au acces la sistemul de învățământ;
e) executarea măsurilor de îndepărtare a unui minor neînsoțit se poate face, în urma unei evaluări
prealabile de către autoritățile competente, doar dacă minorul este trimis părinților, atunci când aceștia
au fost identificați și nu au reședința pe teritoriul României, membrilor familiei, cu acordul acestora,
tutorelui desemnat sau unor centre de primire corespunzătoare în statul de returnare;
(la 28-11-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 131 a fost modificată de pct. 79 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA
f) abrogată.
(la 03-09-2016, Lit. f) a alin. (1) al art. 131 a fost abrogată de pct. 38 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din
(2) În scopul găsirii soluțiilor adecvate, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte instituții,
precum și cu organizații naționale și internaționale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.
(3) Procedura prevăzută la alin. (1) se consideră finalizată în următoarele situații:
a) s-a realizat reunificarea familială a minorului;
b) minorul a fost predat autorităților competente din țara de origine;
c) în cazul neidentificării părinților minorului ori a altor membri de familie ai acestuia;
d) minorul nu este acceptat în statul de origine.
(4) Pe perioada derulării procedurii prevăzute la alin. (1), minorilor li se prelungește dreptul de ședere în
scopul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. g), fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor generale și speciale
prevăzute de prezenta ordonanță.
(5) Permisele de ședere pentru minorii neînsoțiți se acordă cu scutire de la plata taxelor.
(6) În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. c) și d), minorului i se poate acorda dreptul de ședere pe termen
lung pe teritoriul României.
Articolul 131^1 Stabilirea vârstei minorului neînsoțit
(1) În situația în care străinul declară că este minor și nu poate să își probeze vârsta, dar există dubii
serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat major.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) Inspectoratul General pentru Imigrări solicită efectuarea unei
expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimțământul prealabil, în scris, al
acestuia.
(3) În cazul în care străinul refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei și nu sunt
aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.
(4) În situația prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la
data constatării șederii ilegale a acestuia.
(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale
de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul
Inspectoratului General pentru Imigrări.
(6) Interpretarea rezultatului expertizei medico-legale de evaluare a vârstei străinului se realizează cu

luarea în considerare a principiului interesului superior al minorului.
(la 10-11-2018, Capitolul VIII a fost completat de Punctul 67, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5
noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
Articolul 132
Accesul străinilor minori la educație
(1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții
ca și minorii cetățeni români.
(2) Ministerul Educației stabilește, potrivit legii, limitele și condițiile recunoașterii și echivalării studiilor
efectuate în țara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul național de învățământ.
martie 2021 )
Capitolul IX Contravenții și infracțiuni
Articolul 133
Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea penală, civilă,
contravențională sau administrativă a persoanei vinovate.
Articolul 134
Contravenții
Sunt considerate contravenții următoarele fapte:
1. nerespectarea de către transportator a interdicțiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);
2. neîndeplinirea de către străin a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează
dreptul de ședere în România prevăzut la art. 11;
3. neîndeplinirea de către străin sau de către persoana care îl găzduiește a obligației de anunțare a
șederii acestuia la organul de poliție competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea
termenului prevăzut la art. 12 alin. (1);
(la 28-11-2014, Pct. 3 al art. 134 a fost modificat de de pct. 80 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
4. nerespectarea de către străin a obligației prevăzute la art. 13 alin. (2);
5. nedeclararea informațiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) și (3), în termenele prevăzute la art. 13 alin.
(4);
5^1. nerespectarea de către entitatea-gazdă a obligației prevăzute la art. 13 alin. (6);
(la 10-11-2018, Articolul 134 din Capitolul IX a fost completat de Punctul 68, Articolul I din LEGEA nr. 247
din 5 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
6. permiterea ieșirii din țară a străinilor care se află în una dintre situațiile de nepermitere a ieșirii
prevăzute la art. 15 alin. (1);
7. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară,

8. neîndeplinirea de către străini a obligațiilor prevăzute la art. 50 alin. (3);
9. nerespectarea de către angajator a obligației de comunicare a situației nominale, prevăzută la art. 57

alin. (2);
10. neîndeplinirea de către străin a obligației de a se prezenta la formațiunea teritorială a

Inspectoratului General pentru Imigrări, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (5) sau la art.
110 alin. (3^1);
(la 26-12-2013, Pct. 10 al art. 134 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
11. nerespectarea obligației ce revine străinului cu privire la permisul de ședere, prevăzută la art. 108
alin. (2), cu privire la documentul de tolerat, prevăzută la art. 117^1 alin. (4), sau neprezentarea
documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflați în România în baza unei vize ori în temeiul unor
convenții internaționale sau acte normative prin care se desființează unilateral regimul de vize;
(la 31-07-2011, Pct. 11 al art. 134 a fost modificat de pct. 166 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
12. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de ședere, prevăzut la
art. 110 alin. (4);
13. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de
ședere, prevăzut la art. 112 alin. (1), respectiv a documentului de tolerat, prevăzut la art. 117^1 alin. (5);
(la 31-07-2011, Pct. 13 al art. 134 a fost modificat de pct. 167 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
14. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pașaportului
pentru persoana fără cetățenie, prevăzut la art. 124 alin. (1);
15. reținerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de ședere de
către persoane neautorizate;
15^1. împiedicarea în orice mod a lucrătorilor Inspectoratului General pentru Imigrări să exercite, total
sau parțial, controalele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c);
16. Abrogat.
(la 28-11-2014, Pct. 16 al art. 134 a fost abrogat de de pct. 81 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
Articolul 135
Sancțiuni
Contravențiile prevăzute la art. 134 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 13 și 14;
b) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei cea prevăzută la pct. 6;
b^1) cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, cea prevăzută la pct. 5^1;
c) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, cele prevăzute la pct. 9 și 15;
(la 28-11-2014, Lit. c) a art. 135 a fost modificată de de pct. 82 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25
c^1) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, cea prevăzută la pct. 15^1;
d) cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, calculată pentru fiecare străin
transportat;
(la 31-07-2011, Lit. d) a art. 135 a fost modificată de pct. 168 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
e) în cazul contravenției prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:
(i) de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei șederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de ședere;
(ii) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei șederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de ședere;
(iii) de la 800 lei la 1200 lei, în cazul unei șederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de ședere.
Articolul 136
Constatarea contravențiilor
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de către agenți constatatori anume desemnați ai altor
instituții, potrivit competențelor.
Articolul 137
Regimul contravențiilor
(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 134 pct. 5, 11 și 16, contravenientul poate achita, pe loc sau
în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 135, agentul constatator făcând
mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Articolul 138
Abrogat.
(la 01-02-2014, Art. 138 a fost abrogat de pct. 1 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie
Articolul 139
Abrogat.
Articolul 140
Desfășurarea unor activități interzise de lege

Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizații ori grupări
dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum și inițierea, organizarea și
participarea la manifestații sau întruniri care aduc atingere ordinii publice și securității naționale
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(la 28-11-2014, Art. 140 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranță
națională" cu sintagma "securitate națională". )
Articolul 141
Abrogat.
Articolul 142
Abrogat.
Capitolul X Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 143
Oficiul Român pentru Imigrări
(1) În aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, polițiștii din cadrul Oficiului Român pentru
Imigrări sunt abilitați:
a) să efectueze acte de constatare în vederea informării organelor de urmărire penală, atunci când
constată săvârșirea unor infracțiuni în legătură cu regimul străinilor;
b) să îi legitimeze, să îi depisteze, să îi preia de la sediile altor autorități și să îi conducă la sediul

formațiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispozițiile legale privind regimul străinilor în România
sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice și să ia măsurile legale, în cel mult 24 de ore
de la depistare;
c) să organizeze și să efectueze, în condițiile legii, controale în mediile și locurile frecventate de străini, în

instituțiile publice sau particulare, precum și în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar
sau deținător, atunci când există date sau indicii cu privire la existența în aceste locuri sau medii a unor
străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România;
d) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun și mijloacele de transport feroviare, în timpul
serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;
e) să beneficieze de serviciile unui interpret autorizat sau a unei persoane de încredere, atunci când
situația o impune, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
(la 28-11-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 143 a fost introdusă de de pct. 83 al art. 41, Titlul II din
f) să solicite expertize și să consulte experți în vederea stabilirii situației juridice a străinilor și dispunerii
unor măsuri administrative.
(la 28-11-2014, Lit. f) a alin. (1) al art. 143 a fost introdusă de de pct. 83 al art. 41, Titlul II din
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări este punctul național de contact în relația cu instituțiile Uniunii
Europene și cu autoritățile celorlalte state membre pentru schimbul de informații și documente în
aplicarea dispozițiilor legale ce intră în competența sa.
(la 26-12-2013, Alin. (2) al art. 143 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie
(3) Plata interpreților prevăzuți la alin. (1) lit. e) se face în condițiile Legii nr. 178/1997 pentru
autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de
Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională
Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici,
de avocați și de executori judecătorești, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Interpreții prevăzuți la alin. (1) lit. e) care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu,
pentru efectuarea lucrărilor solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, beneficiază de cheltuieli
de transport și, după caz, de cazare și indemnizație de delegare, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în
unitățile bugetare.
(5) În cazul în care nu sunt identificați sau nu pot fi utilizați interpreți autorizați în condițiile Legii nr.
178/1997, cu modificările și completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate folosi
persoane de încredere care cunosc limbile din/și în care se face traducerea și/sau interpretarea limbii
respective, dispozițiile alin. (3) și (4) aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Inspectoratul General pentru Imigrări transmite Comisiei Europene date statistice privind numărul
documentelor prin care s-a acordat dreptul de ședere și de muncă în scopul ocupării unui loc de muncă
sezonieră eliberate pentru prima dată și, în măsura posibilului, numărul străinilor al căror drept de
ședere în scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră a fost prelungit, anulat sau revocat. Datele
statistice sunt defalcate în funcție de cetățenie și, în măsura posibilului, în funcție de durata dreptului de
ședere acordat și în funcție de sectorul economic. Datele statistice au ca perioade de referință un an
calendaristic și sunt comunicate Comisiei Europene în termen de 6 luni de la sfârșitul anului de referință.
Primul an de referință este 2017.
Articolul 143^1
În cuprinsul prezentei ordonanțe de urgență, referirea la măsura de siguranță a expulzării se consideră a

fi făcută la pedeapsa accesorie, respectiv complementară, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2)
lit. c) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
(la 01-02-2014, Art. 143^1 a fost introdus de pct. 4 al art. 120, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24
Articolul 144
Suportarea unor cheltuieli
(1) Cheltuielile ocazionate de transportul internațional necesar executării măsurilor de îndepărtare de

pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceștia, cu
condiția ca, după achitarea acestor cheltuieli, să le rămână o sumă echivalentă cu minimum 50 euro,
necesară acoperirii cheltuielilor proprii pe timpul îndepărtării.
(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare și a intrat în România în baza unei invitații,
cheltuielile de executare a măsurilor de îndepărtare se suportă de către persoana fizică sau juridică ce a
făcut invitația. Invitația constituie titlu executoriu în situația în care străinul invitat nu părăsește
România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză. Sumele de plată se determină
de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin întocmirea unei note de constatare a cheltuielilor
privind executarea măsurilor de îndepărtare a străinului invitat.
(la 28-11-2014, Alin. (2) al art. 144 a fost modificat de de pct. 84 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr.
(3) Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de executare a măsurilor
de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de ședere nu mai este valabil.
(4) Unitatea de cercetare-dezvoltare este obligată să suporte cheltuielile de executare a măsurilor de

îndepărtare a străinului care a fost acceptat de către aceasta să desfășoare activități de cercetare
științifică în cadrul unui proiect, în cazul în care acesta rămâne pe teritoriul României după încetarea
dreptului de ședere. Răspunderea unității de cercetare-dezvoltare privind suportarea cheltuielilor
încetează după 6 luni de la încetarea valabilității acordului de acceptare.
(4^1) Entitatea-gazdă este obligată să suporte cheltuielile de executare a măsurilor de îndepărtare a

străinului care a fost acceptat în contextul încheierii unui acord de formare profesională, în cazul în care
acesta rămâne pe teritoriul României după încetarea dreptului de ședere. Răspunderea entității-gazdă
privind suportarea cheltuielilor încetează după 6 luni de la încetarea valabilității contractului de formare
profesională.
(la 10-11-2018, Articolul 144 din Capitolul X a fost completat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 247
(5) Cheltuielile ocazionate de executarea măsurilor de îndepărtare a străinilor care nu dispun de fonduri
necesare în acest sens, cheltuielile pentru transportul, hrănirea, întreținerea și cazarea străinilor în
spațiile din zona de tranzit sau în locațiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9
alin. (3) ori în centre, cheltuielile determinate prin distrugerea de către străini a bunurilor aflate în
dotarea locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) sau a centrelor,
precum și cheltuielile necesare pentru a asigura străinilor cazați în spațiile din zona de tranzit sau în
locațiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) ori în centre asistență
medicală, spitalizare și dreptul de a comunica cu reprezentanții diplomatici și consulari ai statului de
proveniență, cu membrii lor de familie și cu reprezentantul legal se suportă din bugetul Ministerului
Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate pentru aceste destinații.
(5^1) În cheltuielile ocazionate de executarea măsurilor de îndepărtare prevăzute la alin. (5) este inclusă
o sumă echivalentă cu 50 euro, de care va beneficia străinul îndepărtat pentru acoperirea cheltuielilor
proprii pe timpul îndepărtării, în cazul în care străinul nu dispune de această sumă.
(6) Costurile aferente construirii, amenajării, întreținerii și funcționării locațiilor din afara punctelor de
trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) și a centrelor se suportă din bugetul Ministerului
Afacerilor Interne.
(7) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (5) și (6) vor fi prevăzute în bugetul de stat
pentru Ministerul Afacerilor Interne.
(8) Normele de dotare pentru locațiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin.
(3) și pentru centre, normele referitoare la materialele de întreținere și igienă personală, precum și
normele de hrană pentru străinii cazați potrivit art. 9 alin. (3) și pentru străinii luați în custodie publică se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(9) Cheltuielile ocazionate de aplicarea prevederilor art. 143 alin. (1) lit. e) și f) se suportă din bugetul
Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate pentru aceste destinații.
Articolul 144^1
Acordarea codului numeric personal
(1) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere
pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se
înscrie în permisul de ședere.
(2) La solicitarea justificată a instituțiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui
un cod numeric personal și străinilor care nu beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României,
obținut în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pentru exercitarea anumitor drepturi și obligații
legale și numai cu acordul expres al acestora.
(3) În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal și străinilor
cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat.
(la 31-07-2011, Art. 144^1 a fost introdus de pct. 171 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011,
Articolul 145
Acordarea asistenței medicale în cazuri deosebite
În situații deosebite și pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Afacerilor
Interne poate solicita autorităților competente acordarea asistenței medicale pentru străini în condițiile
prevăzute la art. 105.
(la 28-11-2014, Art. 145 a fost modificat de de pct. 85 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 146
Excepții de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetățeni ai unor state pentru care nu există
obligativitatea obținerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 6 alin.
(1) lit. c), precum și a unor condiții de prelungire a dreptului de ședere prevăzute de prezenta ordonanță
de urgență.
Articolul 147
Aplicarea reglementărilor speciale
Prevederile Legii nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, se aplică cu prioritate față de
prevederile prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția situațiilor în care rațiuni de securitate națională
sau de ordine publică impun returnarea ori expulzarea acestora de pe teritoriul României.
(la 28-11-2014, Art. 147 a fost modificat de de pct. 86 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 148
Dispoziții procedurale
În toate plângerile și cererile adresate instanțelor în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, în care
Oficiul Român pentru Imigrări este parte, participarea procurorului este obligatorie.
Articolul 149
Limitele aplicării în timp a prezentei ordonanțe de urgență cu privire la unele categorii de străini
De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonanțe de urgență vor
înceta să fie aplicabile cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale spațiului economic
european.
Articolul 150
Abrogat.
(la 28-11-2014, Art. 150 a fost abrogat de de pct. 87 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26
Articolul 151
Dispoziții tranzitorii
(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență străinii cu ședere
ilegală pot solicita Oficiului Român pentru Imigrări eliberarea unei dispoziții de părăsire a teritoriului.
(2) Eliberarea dispoziției de părăsire a teritoriului, în condițiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însoțită de
măsura interzicerii intrării în România.
(3) Toate situațiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
vor fi soluționate în conformitate cu prevederile acesteia.
Articolul 152
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 123/2001 privind
regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie
2001, și Hotărârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 276 din 29 mai 2001, precum și orice alte dispoziții contrare.
Prezenta ordonanță de urgență transpune:
1. Directiva 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001 privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de
îndepărtare a resortisanților țărilor terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L,
nr. 149 din 2 iunie 2001;
2. Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor prevăzute la

articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 187 din 10 iulie 2001;
3. Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003;
4. Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe
care sunt rezidenți pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 16 din 23
ianuarie 2004, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii
domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecție internațională, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 19 mai 2011;
5. Directiva 2003/110/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind asistența la tranzit în cadrul
măsurilor de îndepărtare pe cale aeriană, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L,
nr. 321 din 6 decembrie 2003;
6. Eliminat.
(la 10-11-2018, Punctul 6. a fost eliminat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
7. Eliminat.
(la 10-11-2018, Punctul 7. a fost eliminat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
8. Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind

standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor
terțe aflați în situație de ședere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348
din 24 decembrie 2008;
9. Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condițiile de intrare și de ședere a
resortisanților din statele terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 155 din 18 iunie 2009;
10. Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a
standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe
aflați în situație de ședere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 168 din 30
iunie 2009, cu excepția art. 9-12;
11. Directiva 2011/98/UEa Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o
procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și
ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii
din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria L, nr. 343 din 23 decembrie 2011.
12. Directiva 2014/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în
calitate de lucrători sezonieri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 94 din 28
martie 2014, cu excepția art. 2 alin. (2), art. 3 lit. b) și c), art. 5 alin. (2) și (4), art. 6 alin. (2) și (6), art. 7,
art. 8 alin. (2) și (4), art. 10, art. 11 alin. (1), art. 15 alin. (9), art. 16, art. 17 alin. (1), (2) și (3), art. 20 alin.
(2), art. 24 alin. (1) și art. 25 alin. (2).
(la 03-09-2016, Pct. 12 din Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost introdus
de pct. 44 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670
din 31 august 2016. )
13. Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind condițiile de
intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 157 din 27 mai 2014, cu excepția art. 5 alin.
(1) lit. a)-f), alin. (2), alin. (4) și alin. (7), art. 6, art. 9, art. 10, art. 21 alin. (2), (3) și (6), art. 22 alin. (2) lit.
e) și art. 23 alin. (3) și alin. (7) lit. d) și e).
(la 03-09-2016, Pct. 13 din Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost introdus
de pct. 44 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670
din 31 august 2016. )
14. Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile
de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională,
servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair
(reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016, cu
excepția art. 2 alin. (2), art. 3 pct. 16, 19, 20, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (2) și (3), art. 9, art. 10 alin.
(3), (7) și (8), art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (2),art. 13 alin. (1) lit. d)-f) și alin. (2) și (3), art. 14 alin. (1) lit. b)
și d), art. 15, art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a, alin. (2) lit. a) și alin. (3), art. 17 alin. (4) teza a II-a, art. 18
alin. (4) teza a II-a, alin. (5) teza a II-a și alin. (6) teza a III-a, art. 19, art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a)-
d), art. 21 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a)-d) și f) și alin. (3), art. 22 alin. (2), art. 23 teza a II-a, art. 24 alin.
(2), art. 25 alin. (2), (7) și (8), art. 26 alin. (6), art. 28 alin. (2) lit. a), alin. (3), alin. (6) lit. a) teza a II-a, lit.
c), lit. d) teza a II-a și a III-a și alin. (10), art. 29 alin. (1) lit. a) și b) teza a II-a și alin. (2) lit. a) teza finală,
art. 30 alin. (3) lit. b) teza a II-a, art. 31 alin. (2) lit. a), alin. (3), alin. (6) lit. e) teza finală, alin. (7) lit. b)
teza finală și alin. (10), art. 32 alin. (1), art. 34 alin. (2) și (4) teza finală, art. 35 teza finală, art. 37 alin. (2),
art. 39 și art. 41-43.
(la 10-11-2018, Actul a fost completat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 5 noiembrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 07 noiembrie 2018 )
(la 28-11-2014, Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost introdusă de de pct.
88 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
640 din 30 august 2014. )
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II și mențiunea de transpunere a normelor comunitare din Legea
nr. 56/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, precum și art. 8 și mențiunea de transpunere a normelor
comunitare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român
pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați,
precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 347/2007, texte care nu au fost încorporate în forma republicată a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 194/2002:
– Legea nr. 56/2007:

Art. II - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept de ședere
în România pot solicita Autorității pentru străini emiterea unei decizii de returnare, fără instituirea
măsurii de interzicere a intrării în România.
(2) Toate situațiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate
potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și
completate prin prezenta lege.
(3) Ordonanțele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel București, care nu au fost puse în executare, își încetează efectele la data intrării în
vigoare a prevederilor prezentei legi.
– Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva
Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetățenilor statelor terțe care sunt rezidenți pe termen lung,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva
Consiliului nr. 110/2003 privind asistența în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, și Directiva
Consiliului nr. 114/2004 privind condițiile admisiei cetățenilor statelor terțe în scop de studii, schimb de
elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004.
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007:
Art. 8 - În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagmele «Autoritatea pentru Străini» și «Oficiul
Național pentru Refugiați» se înlocuiesc, în mod corespunzător, cu sintagma «Oficiul Român pentru
Imigrări».
– Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva Consiliului 2005/71/CE privind o procedură

specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare
științifică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 289 din 3 noiembrie 2005.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 102 din 14 iulie 2005
(**republicată**)
privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene,
Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 2 noiembrie 2011
**) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 80/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor
statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 443 din 24 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 7 octombrie 2005, și a mai fost
modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2006 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a
cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea , nr. 636 din 24 iulie 2006, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 500/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.055 din 30 decembrie
2006.
Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență stabilește condițiile de exercitare a dreptului la liberă circulație, de

rezidență și de rezidență permanentă pe teritoriul României, precum și limitele exercitării acestor
drepturi din motive de ordine publică, securitate națională sau sănătate publică ale următoarelor
categorii de persoane:
a) cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale Spațiului Economic European și membrii acestora
de familie, care îi însoțesc sau li se alătură;
b) cetățenii Confederației Elvețiene și membrii acestora de familie, care îi însoțesc sau li se alătură.
Articolul 2
(1) În aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au
următorul înțeles:
1. cetățean al Uniunii Europene - orice persoană care are cetățenia unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene, altul decât România;
2. stat membru - stat membru al Uniunii Europene, altul decât România;
3. membru de familie:
a) soțul sau soția;
b) descendenții în linie directă, indiferent de cetățenie, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care
se află în întreținerea cetățeanului Uniunii Europene, precum și cei ai soțului/soției;
c) ascendenții în linie directă, indiferent de cetățenie, care se află în întreținerea cetățeanului Uniunii
Europene, precum și cei ai soțului/soției;
4. drept de rezidență - dreptul cetățeanului Uniunii Europene de a rămâne și de a locui pe teritoriul

României, în condițiile legii;
5. rezident - cetățean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care își exercită dreptul la
liberă circulație și rezidență pe teritoriul României, în condițiile legii;
6. persoană aflată în întreținere - orice alt membru de familie, indiferent de cetățenie, care nu se
încadrează în definiția prevăzută la pct. 3 și care, în țara de origine ori de proveniență, se află în
întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul Uniunii Europene ori se află în situația în care, din
motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia;
7. partener - persoana care conviețuiește cu cetățeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este
înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de proveniență sau, în cazul în care
parteneriatul nu este înregistrat, relația de conviețuire poate fi dovedită;
8. asigurare de sănătate - asigurare de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România,
în condițiile legii, alte asigurări de sănătate încheiate pe teritoriul statelor membre care produc efecte
pe teritoriul României sau al statelor cu care România a încheiat documente internaționale în domeniul
sănătății, în condițiile prevăzute de respectivele documente internaționale, sau orice altă asigurare de
sănătate care acoperă, pe teritoriul României, cel puțin riscurile acoperite de asigurările de sănătate în
sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România;
9. statut de lucrător - situația cetățenilor Uniunii Europene care desfășoară pe teritoriul României
activități dependente sau activități independente, în condițiile legii.
(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, sintagmele activitate dependentă și activitate

independentă sunt definite potrivit art. 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și
Articolul 3
(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii acestora de familie care își exercită dreptul de rezidență pe
teritoriul României beneficiază de egalitate de tratament cu cetățenii români în domeniul de aplicare a
tratatelor Uniunii Europene, sub rezerva prevederilor acestor tratate și a dispozițiilor adoptate în
aplicarea lor.
(2) Persoanele aflate în întreținere, precum și partenerul beneficiază de drepturile membrilor de familie
ai cetățeanului Uniunii Europene privind intrarea și rezidența pe teritoriul României, în condițiile
stabilite de prezenta ordonanță de urgență.
(3) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei formalități administrative de către cetățenii Uniunii
Europene ori de către membrii lor de familie nu este condiționată de posesia unui document eliberat de
autoritățile române în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, dacă, prin orice alt mijloc de probă,
persoana interesată dovedește că este beneficiară a acelui drept.
Articolul 4
Pe timpul șederii în România cetățenii Uniunii Europene, precum și membrii familiilor lor sunt obligați să
respecte legislația română.
Capitolul II Intrarea, rezidența și ieșirea pe/de pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii Europene,
precum și a membrilor familiilor lor
Secţiunea 1 Intrarea pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii Europene, precum și a membrilor

familiilor lor
Articolul 5
(1) Intrarea cetățenilor Uniunii Europene pe teritoriul României este permisă prin toate punctele de
trecere a frontierei de stat deschise traficului de persoane, cu condiția prezentării documentului
național de identitate, a pașaportului sau a unui document eliberat în condițiile prezentei ordonanțe de
urgență pentru cetățenii Uniunii Europene, valabil, fără a se aplică ștampila de intrare de către organele
poliției de frontieră în oricare dintre aceste documente.
(2) Membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene pot intra pe teritoriul României în baza
unui pașaport valabil și a vizei de intrare, cu excepția cazurilor în care obligativitatea obținerii vizei este
desființată în condițiile legii.
(3) Viza de intrare pentru persoanele prevăzute la alin. (2) se acordă, la cerere, de misiunile diplomatice
și oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, fără plata taxelor consulare, în cel mai scurt termen și pe baza unei
proceduri accelerate. Documentele necesare pentru eliberarea vizei de intrare se stabilesc prin norme
metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(la 22-12-2018, Alineatul (3) din Articolul 5 , Secțiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 315 din 17 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1075 din 19
decembrie 2018 )
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), membrul de familie care nu este cetățean al Uniunii
Europene este scutit de la obligativitatea obținerii unei vize de intrare, dacă îndeplinește, cumulativ,
a) însoțește un cetățean al Uniunii Europene sau se alătură unui cetățean al Uniunii Europene care își
exercită dreptul de rezidență pe teritoriul României;
b) deține un document valabil, care atestă rezidența pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de
membru de familie al cetățeanului Uniunii Europene pe care îl însoțește sau căruia i se alătură pe
(5) Organele poliției de frontieră nu aplică ștampila de intrare sau de ieșire în pașaportul persoanelor din
categoria prevăzută la alin. (4).
Articolul 6
(1) Organele poliției de frontieră nu permit intrarea pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii
Europene sau a membrilor de familie numai în următoarele situații:
a) cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie nu prezintă documentele corespunzătoare

prevăzute la art. 5 și nu face dovada, prin orice alt mijloc, că beneficiază de dreptul la libera circulație și
rezidență pe teritoriul României;
b) conduita cetățeanului Uniunii Europene sau a membrului de familie cu ocazia prezentării la frontieră
cu scopul de a intra în România constituie o amenințare reală, actuală și suficient de gravă la adresa
ordinii publice;
c) cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie se află sub efectul uneia dintre măsurile de
restrângere a dreptului la liberă circulație pe teritoriul României prevăzute la art. 29 lit. a)-c).
(2) Organele poliției de frontieră dispun măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României în temeiul
alin. (1) lit. a) numai după ce i s-a acordat persoanei în cauză o perioadă de timp, pe care o consideră
necesară, în care să obțină documentele corespunzătoare prevăzute la art. 5 sau să facă dovada, prin
orice alt mijloc, că beneficiază de dreptul la libera circulație și rezidență pe teritoriul României. Organele
poliției de frontieră asigură tot sprijinul necesar pentru clarificarea situației persoanei în cauză, inclusiv
prin acordarea, fără plată, a vizei de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii
Europene, dar care însoțesc sau se alătură unui cetățean al Uniunii Europene, după analizarea
amănunțită a situației fiecărei persoane.
(3) Cetățenii Uniunii Europene sau membrii de familie cărora nu li s-a permis intrarea pe teritoriul
României în temeiul alin. (1) lit. b) pot intra pe teritoriul României atunci când motivele care au stat la
baza măsurii inițiale au încetat, dar nu mai devreme de termenul stabilit de organele poliției de frontieră
la data dispunerii măsurii, care poate fi între 12 și 72 de ore. Termenul se calculează începând cu ora
următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România.
(4) Măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României se comunică cetățeanului Uniunii Europene sau
membrului de familie de către organele poliției de frontieră în scris, imediat după ce a fost dispusă.
(5) Atunci când măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României a fost dispusă în temeiul alin. (1) lit. a)
sau b), comunicarea prevăzută la alin. (4) cuprinde o prezentare precisă și completă a tuturor motivelor
de fapt și de drept care au stat la baza dispunerii respectivei măsuri, implicațiile acesteia pentru
persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi contestată măsura și termenul de
introducere a contestației.
(6) Atunci când măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României a fost dispusă în temeiul alin. (1) lit.
c), comunicarea prevăzută la alin. (4) cuprinde mențiuni cu privire la denumirea și adresa autorității
publice sau a instanței de judecată care a dispus măsura de restrângere a dreptului la liberă circulație pe
teritoriul României sub efectul căreia se află cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie, la
numărul și data documentului prin care a fost dispusă măsura, precum și la temeiul legal în baza căruia
aceasta a fost dispusă.
(7) Împotriva măsurii nepermiterii intrării pe teritoriul României dispuse în temeiul alin. (1) lit. a) sau b)
se poate face contestație, în termen de 10 zile de la data comunicării, la instanța de contencios
administrativ în a cărei rază teritorială se află sediul unității din care face parte organul poliției de
frontieră care a dispus măsura.
(8) Instanța soluționează contestația de urgență și cu precădere, pronunțându-se prin hotărâre. Instanța
judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Prevederile art. 27 alin. (9) se aplică în mod
corespunzător. Hotărârea instanței este definitivă.
(9) Introducerea contestației împotriva nepermiterii intrării pe teritoriul României nu suspendă

executarea măsurii.
(la 31-12-2018, Articolul 6 din Secțiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
)
Secţiunea a 2-a Ieșirea de pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii Europene, precum și a membrilor
familiilor lor
Articolul 7
Cetățenii Uniunii Europene, precum și membrii familiilor lor pot părăsi teritoriul României pe baza
prezentării documentelor și cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor privind aplicarea ștampilei de
către organele poliției de frontieră, prevăzute la art. 5.
Articolul 8
(1) Cetățenilor Uniunii Europene sau, după caz, membrilor familiilor lor nu li se permite ieșirea din țară
în următoarele situații:
a) sunt învinuite sau inculpate într-o cauză penală și a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive, în
condițiile Codului de procedură penală;
b) au fost condamnate și au de executat o pedeapsă privativă de libertate.
(2) Refuzul permiterii ieșirii de pe teritoriul României se comunică de către organele poliției de frontieră
în condițiile prevăzute la art. 6 alin. (3). Împotriva refuzului permiterii ieșirii se poate face acțiune la
instanța de contencios administrativ competentă. Procedura prevăzută la art. 6 alin. (4) se aplică în mod
corespunzător.
(3) Măsura de nepermitere a ieșirii încetează de drept dacă persoana aflată în una dintre situațiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) dovedește, cu documente emise de autoritățile competente, potrivit
legii, că:
a) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, a fost achitată sau s-a dispus
încetarea procesului penal;
b) a executat pedeapsa, a fost grațiată, beneficiază de amnistie sau a fost condamnată, prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Secţiunea a 3-a Rezidența pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii Europene, precum și a membrilor
familiilor lor
Articolul 9
(1) Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai
acestora sunt obligați să declare, la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări,
în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, următoarele:
a) orice modificare intervenită cu privire la nume, prenume, cetățenie și adresă;
b) în cazul membrilor de familie care nu au cetățenia Uniunii Europene, orice schimbare relevantă cu
privire la starea civilă.
(2) Furtul documentelor în baza cărora se permite trecerea frontierei de stat a României, precum și al
celor eliberate de autoritățile române, în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, se declară
la organul de poliție competent teritorial, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.
(3) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor eliberate de autoritățile române în baza
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se declară la formațiunea competentă teritorial a Oficiului
Român pentru Imigrări, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.
(4) Documentele eliberate de autoritățile române în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență,
care sunt declarate pierdute, deteriorate, distruse sau furate, sunt nule de drept.
(5) Persoana care a găsit un document eliberat de autoritățile române în baza prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cea mai
apropiată unitate de poliție sau la cea mai apropiată formațiune a Oficiului Român pentru Imigrări.
(6) Documentele de stare civilă, cele care atestă legătura de rudenie, precum și cele care atestă sau
dovedesc parteneriatul, emise de autoritățile străine, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) documentele eliberate de instituții din statele semnatare ale Convenției cu privire la suprimarea
cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a
aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările
ulterioare, se apostilează;
b) documentele eliberate de instituții din statele cu care România a încheiat tratate de asistență
judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate;
c) documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) și b) se supralegalizează în

condițiile prevăzute de art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internațional privat, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 10
Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii familiilor lor au
obligația de a se supune controalelor de specialitate ale organelor competente române, efectuate în
aceleași condiții ca și cele aplicabile cetățenilor români.
Capitolul III Condițiile exercitării dreptului de rezidență pe teritoriul României de către cetățenii Uniunii
Europene, precum și de membrii familiilor lor
Articolul 11
(1) Cetățenii Uniunii Europene care intră pe teritoriul României beneficiază de drept de rezidență pentru
o perioadă de până la 3 luni de la data intrării în țară, fără îndeplinirea vreunei condiții suplimentare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cetățenii Uniunii Europene care intră pe teritoriul României și
sunt în căutarea unui loc de muncă beneficiază de drept de rezidență pentru o perioadă de până la 6 luni
de la data intrării, fără îndeplinirea vreunei condiții suplimentare.
(3) Membrii de familie ai cetățenilor Uniunii Europene, indiferent de cetățenie, care îi însoțesc sau li se
alătură ulterior beneficiază de prevederile alin. (1).
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (3) pot beneficia de drept de rezidență pe teritoriul României
pentru o perioadă mai mare de 3 luni în condițiile prevăzute la secțiunea a 2-a a prezentului capitol.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (3) pot beneficia de drept de rezidență permanentă pe teritoriul
României în condițiile prevăzute la secțiunea a 3-a a prezentului capitol.
Secţiunea a 2-a Dreptul de rezidență pentru o perioadă de peste 3 luni
Articolul 12
(1) Cetățenii Uniunii Europene aflați în una dintre următoarele situații au dreptul de rezidență în
România pentru o perioadă mai mare de 3 luni:
a) au statutul de lucrător;
b) dețin mijloace de întreținere pentru ei și membrii lor de familie, de regulă cel puțin la nivelul venitului
minim garantat în România, și asigurare de sănătate;
c) sunt înscriși la o instituție din România, acreditată în condițiile legii, având ca obiect principal de
activitate desfășurarea de activități de învățământ sau de perfecționare a pregătirii profesionale, au
asigurare de sănătate și asigură autoritățile competente, printr-o declarație pe propria răspundere sau
prin orice alt mijloc, că dețin mijloace de întreținere pentru ei și membrii lor de familie, de regulă cel
puțin la nivelul venitului minim garantat în România;
d) sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii Europene care îndeplinește una dintre condițiile
prevăzute la lit. a)-c) sau ai unui cetățean român cu domiciliul ori reședința în România.
(2) Membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene pot beneficia de dreptul de rezidență
pentru o perioadă de peste 3 luni dacă însoțesc sau se alătură ulterior cetățeanului Uniunii Europene
care îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).
(2^1) Cetățenii Uniunii Europene a căror rezidență pe teritoriul României este necesară pentru
realizarea unui obiectiv aflat în competența Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau
a unei autorități publice centrale de specialitate au dreptul de rezidență în România pentru o perioadă
mai mare de 3 luni, la solicitarea expresă a oricăreia dintre respectivele autorități sau instituții, adresată
Inspectoratului General pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), dacă nu
reprezintă o amenințare reală și actuală la adresa ordinii publice, securității naționale sau sănătății
publice.
(la 31-12-2018, Articolul 12 din Secțiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 2, Articolul I din
)
(2^2) Membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene pot beneficia de dreptul de rezidență
pentru o perioadă de peste 3 luni dacă însoțesc sau se alătură ulterior unui cetățean al Uniunii Europene
față de care se aplică prevederile alin. (2^1).
)
(3) Dreptul de rezidență are o durată determinată de perioada în care titularul îndeplinește condițiile de
exercitare a acestuia, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
(4) Rezidentul care s-a aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă mai mare de un an și
ulterior a devenit șomer, în condițiile legii, își păstrează dreptul de rezidență și statutul de lucrător pe
perioada în care este șomer.
(5) Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o durată determinată mai mică de un an sau care s-a
aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă de cel mult 12 luni și ulterior a devenit
șomer, în condițiile legii, își păstrează dreptul de rezidență și statutul de lucrător pentru o perioadă de 6
luni de la data la care devine șomer.
(6) Rezidentul care nu se mai află în situația prevăzută la alin. (1) lit. a), dar care nu a devenit șomer și
urmează un program de pregătire profesională la o instituție dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. c) își
păstrează dreptul de rezidență și statutul de lucrător, dacă pregătirea are legătură cu domeniul în care
și-a desfășurat anterior activitatea.
(7) Pe perioada în care rezidentul aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. a) se află în incapacitate
temporară de muncă datorată unei boli sau unui accident, acesta își menține dreptul de rezidență și
statutul de lucrător.
Articolul 13
În vederea luării în evidență și eliberării certificatului de înregistrare, cetățenii Uniunii Europene aflați în
situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a)-c) vor depune la sediul formațiunii teritoriale competente a
Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere
însoțită de documentul național de identitate sau pașaportul, valabile, precum și de următoarele
documente, după caz:
a) contractul de muncă sau o adeverință eliberată de angajator, vizate în condițiile legii, ori documente
care să ateste desfășurarea de activități independente, eliberate conform legii, în cazul în care solicită
înregistrarea pentru scopul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. a);
b) dovada că dețin mijloace de întreținere pentru ei și, după caz, pentru membrii lor de familie, de
regulă cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România, și că au asigurare de sănătate, în situația
în care solicită înregistrarea în cazul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. b);
c) dovada că sunt înscriși la o instituție de învățământ acreditată, dovada că au asigurare de sănătate și

declarația pe propria răspundere sau altă dovadă că dețin mijloace de întreținere pentru ei și, după caz,
pentru membrii lor de familie, de regulă cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România, în cazul
în care solicită înregistrarea pentru scopul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c).
Articolul 14
(1) În vederea luării în evidență și eliberării certificatului de înregistrare, cetățenii Uniunii Europene
prevăzuți la art. 12 alin. (1) lit. d) trebuie să depună, la sediul formațiunii teritoriale competente a
Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere
însoțită de documentul național de identitate sau pașaportul, valabile, precum și de următoarele
documente:
a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie
cu rezidentul, în condițiile art. 9 alin. (6), ori cu cetățeanul român, în condițiile legii, și atunci când este
cazul;
b) cartea de identitate valabilă a cetățeanului român al cărui membru de familie este.
(2) Cetățeanul Uniunii Europene aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b) și c),
căruia i se alătură membrii de familie prevăzuți la art. 12 alin. (1) lit. d), este obligat să facă dovada că
deține mijloace de întreținere pentru aceștia, de regulă cel puțin la nivelul venitului minim garantat în
România, și asigurare de sănătate.
(3) Cetățeanul Uniunii Europene, membru de familie al unui cetățean român, este obligat să facă dovada
asigurării de sănătate.
(4) Procedura stabilită la alin. (1) și (2) se aplică persoanelor aflate în întreținere și partenerului, cetățeni
ai Uniunii Europene, situație în care aceștia vor prezenta documente eliberate de autoritatea
competentă din statul membru de origine sau de proveniență, care să ateste aceste calități, precum și
documentul prevăzut la alin. (1) lit. b).
Articolul 15
(1) În baza documentelor depuse de persoanele prevăzute la art. 13 și 14, organele competente
eliberează de îndată certificatele de înregistrare.
(la 31-12-2018, Alineatul (1) din Articolul 15 , Secțiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3,
decembrie 2018 )
(2) În cazul în care, pe baza documentelor depuse de persoanele prevăzute la art. 13 și 14, organele
competente constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1), solicită persoanelor ca,
într-un termen considerat necesar de acestea, dar nu mai mare de 30 de zile, să prezinte eventualele
documente care mai sunt necesare în vederea soluționării cererii. Dacă după termenul stabilit se
constată în continuare că nu sunt îndeplinite condițiile, organele competente comunică în scris refuzul
eliberării certificatului de înregistrare, precum și motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-
se instanța competentă și termenul în care măsura poate fi atacată.
(3) Împotriva refuzului eliberării certificatului de înregistrare se poate face acțiune la instanța de
contencios administrativ competentă.
(4) Valabilitatea certificatului de înregistrare prevăzut la alin. (1) este de 5 ani de la data emiterii. La
solicitarea cetățeanului Uniunii Europene, certificatul de înregistrare poate fi emis pentru o perioadă
mai mică de 5 ani, dar nu mai puțin de un an.
(5) În situația continuării rezidenței pe teritoriul României, înainte de expirarea valabilității certificatului
de înregistrare, titularul este obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Oficiului
Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unui nou certificat de înregistrare.
Articolul 16
(1) În vederea luării în evidență și eliberării cărții de rezidență, membrii de familie prevăzuți la art. 12
alin. (2) trebuie să depună la sediul formațiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări,
în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoțită de următoarele
documente:
a) pașaport valabil;
b) actul de stare civilă care atestă existența căsătoriei sau, după caz, documentul care atestă legătura de
rudenie cu cetățeanul Uniunii Europene, în condițiile art. 9 alin. (6).
(2) Cetățeanul Uniunii Europene aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b) și c),
căruia i se alătură membrii de familie prevăzuți la alin. (1), este obligat să facă dovada că deține mijloace
de întreținere pentru aceștia, de regulă cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România, și
asigurare de sănătate.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate în întreținere și
partenerului, care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene, situație în care vor prezenta documente
eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de proveniență, care să ateste
aceste calități, precum și documentele prevăzute la alin. (1) lit. a).
(4) La depunerea cererii prevăzute la alin. (1) organele competente eliberează solicitantului o adeverință
care face dovada dreptului de rezidență până la eliberarea cărții de rezidență. Cartea de rezidență va fi
eliberată în cel mult 90 de zile de la depunerea cererii.
(5) În termenul prevăzut la alin. (4), organele competente efectuează toate verificările necesare pentru
constatarea îndeplinirii condițiilor pentru emiterea cărții de rezidență, inclusiv, după caz, cele referitoare
la elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că este o căsătorie de conveniență, potrivit
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Verificări similare pot fi efectuate și în cazul
parteneriatului, pentru a se determina dacă acesta a fost încheiat sau este declarat cu scopul de a
beneficia de drept de rezidență pe teritoriul României.
(6) Dacă, pe baza verificărilor prevăzute la alin. (5), organele competente care au primit cererea constată
că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, eliberează solicitantului
"cartea de rezidență pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii Europene", în termenul
prevăzut la alin. (4).
(7) În cazul solicitărilor ulterioare, dacă sunt îndeplinite prevederile prezentei ordonanțe de urgență,
cartea de rezidență se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.
(8) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență, organele competente comunică în scris refuzul eliberării cărții de rezidență, motivele care au
stat la baza acestei decizii, indicându-se instanța competentă și termenul în care măsura poate fi
atacată.
(9) Împotriva refuzului eliberării cărții de rezidență se poate face acțiune la instanța de contencios
administrativ competentă.
Articolul 17
(1) Valabilitatea cărții de rezidență prevăzută la art. 16 alin. (4) este de până la 5 ani de la data emiterii,
dar nu mai mare decât perioada de rezidență a cetățeanului Uniunii Europene al cărui membru de
familie este.
(2) Cartea de rezidență prevăzută la art. 16 alin. (4) își pierde valabilitatea în cazul absenței temporare
de pe teritoriul României a titularului pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele
excepții:
a) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de

perioadă;
b) absența de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate și de

naștere, boală gravă, participarea la programe de învățământ sau pregătire profesională ori mutarea în
interes de serviciu într-un alt stat membru sau o țară terță, pentru o perioadă de maximum 12 luni
consecutive.
(3) Cu cel puțin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărții de rezidență este
obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea
eliberării unei noi cărți de rezidență, în condițiile legii.
Articolul 18
(1) Dreptul de rezidență al membrilor de familie care nu au cetățenia Uniunii Europene este valabil pe
toată perioada pentru care cetățeanul Uniunii Europene, ai cărui membri de familie sunt, are rezidență
în România, precum și, până la împlinirea termenului la care pot beneficia de rezidență permanentă, în
a) în cazul în care cetățeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este a decedat, dacă membrul
de familie a avut o rezidență de cel puțin un an în această calitate;
b) dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiții:
(i) de la încheierea căsătoriei și până la sesizarea instanței de judecată competente pentru desfacerea,
declararea nulității sau anularea căsătoriei au trecut cel puțin 3 ani, din care o perioadă de cel puțin un
an pe teritoriul României;
(ii) prin acordul soților ori prin hotărâre judecătorească, soțului/soției care nu are cetățenia Uniunii
Europene i-a fost încredințat spre creștere și educare copilul cetățeanului Uniunii Europene;
(iii) desfacerea căsătoriei se datorează unor circumstanțe deosebit de dificile, precum faptul că
soțul/soția care nu are cetățenia Uniunii Europene a fost victima violenței domestice în timpul
căsătoriei;
(iv) în urma acordului soților ori prin hotărâre judecătorească, instanța de judecată stabilește dreptul
soțului/soției care nu are cetățenia Uniunii Europene de a vizita copilul minor. În acest caz, instanța de
judecată trebuie să precizeze în dispozitivul hotărârii judecătorești că vizitele se vor efectua pe teritoriul
României, cu indicarea exactă a perioadei de timp pentru care acest drept este acordat.
(2) Partenerul care nu are cetățenia Uniunii Europene își păstrează dreptul de rezidență până la
dobândirea dreptului de rezidență permanentă în cazul în care parteneriatul înregistrat se desface sau
se anulează, cu aplicarea în mod corespunzător a condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b).
(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), dobândirea ulterioară a dreptului de rezidență permanentă
este condiționată de continuarea șederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 12 alin.
(2) în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) și b) sau în calitate de membru de familie
al unei persoane care îndeplinește una dintre aceste condiții, dacă familia este deja constituită pe
Articolul 19
(1) În situația în care cetățeanul Uniunii Europene părăsește România sau a decedat, dreptul de
rezidență al copiilor acestuia și al părintelui în îngrijirea căruia copiii se află, indiferent de cetățenie,
rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) copiii locuiesc în România;

b) copiii sunt înscriși la o instituție de învățământ din România.
(2) Persoanele care se încadrează în situațiile prevăzute la alin. (1) și la art. 18 își păstrează dreptul de
rezidență, exclusiv cu titlu personal.
Secţiunea a 3-a Dreptul de rezidență permanentă
Articolul 20
(1) Cetățenii Uniunii Europene care au o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o
perioadă de cel puțin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidență permanentă.
(2) Persoanele care nu au cetățenia Uniunii Europene și care au o rezidență continuă pe teritoriul
României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetățean al
Uniunii Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).
(3) În înțelesul alin. (1) și (2), rezidența continuă presupune exercitarea dreptului de rezidență, în
condițiile legii, în ultimii 5 ani anteriori soluționării cererii de rezidență permanentă. Dovada continuității
rezidenței cade în sarcina solicitantului și poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
(4) În înțelesul alin. (1), rezidența legală presupune exercitarea dreptului de rezidență pe teritoriul
României, în condițiile legii, fără a fi întreruptă de o măsură de limitare sau restrângere a dreptului de
rezidență, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, ori de o măsură de îndepărtare de pe teritoriul
României, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și
(5) La stabilirea continuității perioadei de rezidență nu sunt considerate întreruperi:
a) absențele temporare de pe teritoriul României care nu depășesc 6 luni în decurs de un an;
b) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;
c) absența de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate și de

naștere, boală gravă, participarea la programe de învățământ sau pregătire profesională ori mutarea în
interes de serviciu într-un alt stat membru sau o țară terță, pentru o perioadă de maximum 12 luni
consecutive;
d) perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de
6 luni.
(6) Dreptul de rezidență permanentă se pierde în cazul unei absențe de pe teritoriul României pentru o
perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.
Articolul 21
(1) Prin excepție de la prevederile art. 20, rezidenții beneficiază de rezidență permanentă, anterior
împlinirii perioadei continue de 5 ani de ședere, atunci când:
a) au statutul de lucrător dacă, în momentul încetării activității, au împlinit vârsta prevăzută de legislația
națională în vederea pensionării pentru limită de vârstă sau, în cazul în care contractul de muncă
încetează cu drept de pensionare anticipată în condițiile legii, dacă au fost angajați în România cel puțin
în ultimele 12 luni și au avut o ședere continuă mai mare de 3 ani pe teritoriul României. Pentru
rezidenții care desfășoară profesii liberale, condiția referitoare la vârsta de pensionare se consideră
îndeplinită în momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;
b) au statutul de lucrător și o ședere continuă pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2
ani și încetează munca din cauza pierderii totale sau a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.
Dacă această incapacitate este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale, condiția
referitoare la durata șederii nu se aplică;
c) după o perioadă de 3 ani de rezidență, în situația prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. a), își desfășoară
activitatea într-un alt stat membru, menținându-și, în același timp, reședința pe teritoriul României,
unde se întorc, regulat, în fiecare zi sau cel puțin o dată pe săptămână. La acordarea drepturilor
prevăzute la lit. a) și b), perioadele de angajare petrecute în statul membru în care persoana în cauză
lucrează vor fi considerate ca fiind petrecute pe teritoriul României.
(2) Perioadele de șomaj, de concediu medical sau de încetare a activității datorate îmbolnăvirii ori unui
accident, precum și orice alte perioade de încetare a activității pentru motive neimputabile persoanei în
cauză se iau în calcul la stabilirea continuității perioadelor prevăzute la alin. (1).
(3) Condițiile referitoare la durata rezidenței și angajării, stabilite la alin. (1) lit. a), și condiția referitoare
la durata rezidenței, stabilită la alin. (1) lit. b), nu se vor aplica dacă persoana care este angajată sau
desfășoară activități economice în mod independent este căsătorită cu un cetățean român.
(4) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene dobândește dreptul de rezidență permanentă în baza
alin. (1), membrii de familie ai acestuia, indiferent de cetățenie, au drept de rezidență permanentă
numai dacă gospodăresc împreună cu acesta pe teritoriul României.
(5) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene care avea statutul de lucrător decedează în perioada de
activitate, dar anterior dobândirii dreptului de rezidență permanentă, membrii de familie care au
gospodărit împreună cu acesta pe teritoriul României pot dobândi dreptul de rezidență permanentă,
dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) la data decesului cetățeanul Uniunii Europene avea o rezidență continuă de cel puțin 2 ani pe
teritoriul României;
b) decesul a survenit în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
(6) Pot beneficia de dreptul de rezidență permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 20
alin. (1) și (2), dacă nu reprezintă o amenințare reală și actuală la adresa ordinii publice, securității
naționale sau sănătății publice:
a) cetățenii Uniunii Europene care sunt de origine română sau născuți în România;
b) cetățenii Uniunii Europene a căror rezidență pe teritoriul României este necesară pentru realizarea
unui obiectiv aflat în competența Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau unei
autorități publice centrale de specialitate;
c) membrii de familie care însoțesc sau se alătură ulterior unui cetățean al Uniunii Europene care face
parte din una dintre categoriile prevăzute la lit. a) și b).
decembrie 2018 )
(6^1) Cetățenilor Uniunii Europene a căror rezidență pe teritoriul României este necesară pentru
realizarea unui obiectiv aflat în competența Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau
a unei autorități publice centrale de specialitate li se acordă dreptul de rezidență permanentă în
condițiile alin. (6) numai ca urmare a unei solicitări exprese a oricăreia dintre respectivele autorități sau
instituții, adresată Inspectoratului General pentru Imigrări.
)
(7) Poate beneficia de dreptul de rezidență permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 20
alin. (1) și (2):
a) minorul ai cărui părinți sunt titulari ai unui drept de rezidență permanentă, la cererea ambilor părinți;
b) minorul încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă unuia dintre părinți,
la cererea părintelui căruia i-a fost încredințat, dacă acesta este titular al unui drept de rezidență
permanentă;
c) minorul față de care unul dintre părinți exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri
judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă
pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, la cererea părintelui care exercită singur
autoritatea părintească, dacă acesta este titular al unui drept de rezidență permanentă;
d) minorul al cărui reprezentant legal este titular al unui drept de rezidență permanentă, la cererea
reprezentantului legal;
e) minorul față de care părinții exercită împreună autoritatea părintească, dar numai unul dintre ei este
titular al unui drept de rezidență permanentă, la solicitarea părintelui titular al dreptului de rezidență
permanentă însoțită de consimțământul celuilalt părinte, dat în fața reprezentantului Inspectoratului
General pentru Imigrări, cu ocazia depunerii cererii sau, după caz, în formă autentică.
decembrie 2018 )
(8) Cetățenilor Uniunii Europene care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 1.000.000 de euro
sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de rezidență
permanentă, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 20 alin. (1).
Articolul 22
(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și 21 pot solicita formațiunilor teritoriale
competente ale Oficiului Român pentru Imigrări eliberarea cărții de rezidență permanentă pentru
cetățenii Uniunii Europene, respectiv a cărții de rezidență permanentă pentru membrii de familie care
nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene.
(2) Valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (1) este de 10 ani de la data emiterii, cu excepția celor
care se eliberează persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, a căror valabilitate este de 5 ani de la data
emiterii.
(3) Dacă Oficiul Român pentru Imigrări constată îndeplinirea condițiilor pentru emiterea documentelor
prevăzute la alin. (1), eliberează, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii, cartea de rezidență
permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene, respectiv, în termen de 90 de zile de la depunerea
cererii, cartea de rezidență permanentă pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii
Europene.
(4) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență, organele competente comunică în scris refuzul eliberării documentelor prevăzute la alin. (1),
motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanța competentă și termenul în care
măsura poate fi atacată.
(5) Împotriva refuzului eliberării documentelor prevăzute la alin. (1) se poate face acțiune la instanța de
contencios administrativ competentă.
(6) Cu cel puțin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărții de rezidență
permanentă este obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru
Imigrări, în vederea preschimbării documentului.
Secţiunea a 4-a Limitele menținerii dreptului de rezidență
Articolul 23
(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora beneficiază de dreptul de rezidență
prevăzut la art. 11 atât timp cât nu devin o sarcină excesivă pentru sistemul național de asistență
socială.
(2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora beneficiază de dreptul de rezidență
prevăzut în secțiunea a 2-a atât timp cât îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 12 și 18.
(3) Atunci când există date sau informații cu privire la nerespectarea cadrului legal care reglementează
dreptul de rezidență, Oficiul Român pentru Imigrări poate verifica îndeplinirea condițiilor pentru
exercitarea dreptului de rezidență de către cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora.
Asemenea verificări nu se efectuează în mod sistematic.
Articolul 24
(1) Împotriva cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora care nu îndeplinesc
condițiile de exercitare a dreptului de rezidență potrivit art. 23 alin. (1) și (2) Oficiul Român pentru
Imigrări poate emite o decizie de părăsire a teritoriului României.
(2) Documentul care atestă rezidența pe teritoriul României se anulează la data luării deciziei și se
retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștința persoanei în cauză.
(3) Comunicarea deciziei se face în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei
ordonanțe de urgență.
(4) Persoana împotriva căreia a fost emisă decizia de părăsire a teritoriului are obligația de a părăsi
România în termen de o lună de la data comunicării deciziei.
(5) Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data
comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență se află structura emitentă. Instanța
soluționează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestația suspendă
executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanței prin care se soluționează
contestația este definitivă și irevocabilă.
(6) Cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora care nu au părăsit teritoriul
României în termenul prevăzut la alin. (4) le sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la
îndepărtarea sub escortă și, atunci când se impune, luarea în custodie publică și tolerarea rămânerii pe
Articolul 25
(1) Decizia de părăsire a teritoriului României nu poate fi emisă împotriva cetățenilor Uniunii Europene și
a membrilor de familie ai acestora dacă:
a) cetățeanul Uniunii Europene are statutul de lucrător;
b) cetățeanul Uniunii Europene dovedește prin orice mijloc că este în căutarea unui loc de muncă și că
are posibilități reale de a fi angajat.
(2) Decizia de părăsire a teritoriului României nu poate fi emisă ca o consecință automată a unei
solicitări de asistență adresată sistemului național de asistență socială.
(3) În cazul cetățenilor Uniunii Europene și al membrilor de familie ai acestora care nu mai dețin mijloace
de întreținere și care beneficiază de asistență socială, o decizie de părăsire a teritoriului României poate
fi emisă numai dacă, în urma unei anchete sociale, se constată că persoana în cauză a devenit o povară
excesivă pentru sistemul național de asistență socială.
(4) Ancheta socială se efectuează de către instituția publică specializată a autorității administrației
publice locale competentă teritorial, fiind avute în vedere cel puțin următoarele elemente:
a) raportul dintre perioada de ședere pe teritoriul României și perioada pentru care s-au acordat
prestații sociale;
b) posibilitatea ca, în perioada următoare, persoana în cauză să nu mai aibă nevoie de prestații sociale;
c) gradul de integrare în societate a persoanei în cauză și a familiei acesteia;
d) existența unor circumstanțe personale, cum ar fi vârsta sau starea de sănătate, familiale sau de
natură economică;
e) cuantumul prestațiilor sociale acordate și ponderea acestora în totalul mijloacelor de întreținere ale
persoanei în cauză.
Articolul 26
(1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de rezidență în România, dacă
ulterior înregistrării rezidenței se constată că:
a) la data înregistrării rezidenței, calitatea de cetățean al Uniunii Europene sau de membru de familie al
unui cetățean al Uniunii Europene a fost dovedită prin folosirea de informații false, documente false sau
falsificate ori prin alte mijloace ilegale;
b) dreptul de rezidență a fost înregistrat în baza unei căsătorii de conveniență, constatate în condițiile
prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau în baza unui parteneriat, dacă acesta a fost încheiat ori este declarat cu
scopul de a beneficia de drept de rezidență pe teritoriul României.
(2) Documentul care atestă rezidența pe teritoriul României se anulează la data luării deciziei și se
retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștința persoanei în cauză.
(3) Decizia de anulare se comunică:
a) de către Oficiul Român pentru Imigrări, dacă persoana în cauză se află pe teritoriul României, prin
decizia de returnare emisă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu
b) de către Poliția de Frontieră Română, în momentul în care persoana în cauză se prezintă la frontieră
cu scopul de a intră în România, prin înmânarea deciziei de anulare emise de Oficiul Român pentru
Imigrări.
Capitolul IV Restrângerea dreptului la liberă circulație pe teritoriul României a cetățenilor Uniunii

Europene și a membrilor familiilor lor
Articolul 27
(1) Autoritățile române competente pot restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație și rezidență
pe teritoriul României de către cetățenii Uniunii Europene sau de către membrii de familie ai acestora
numai din rațiuni de ordine publică, securitate națională ori sănătate publică. Aceste motive nu pot fi
invocate în scopuri economice.
(2) Împotriva cetățenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetățenie,
care au drept de rezidență permanentă se pot dispune, în condițiile legii, măsuri specifice de restrângere
a dreptului la liberă circulație numai dacă reprezintă un pericol iminent pentru ordinea publică sau
securitatea națională.
(3) Dreptul la libera circulație pe teritoriul României, în cazul următoarelor categorii de cetățeni ai
Uniunii Europene, poate fi restrâns numai pentru motive imperative de securitate națională:
a) rezidenții cu ședere continuă și legală pe teritoriul României în ultimii 10 ani;
b) minorii, cu excepția cazului în care îndepărtarea este necesară pentru interesul copilului, conform
prevederilor Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată
prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
(4) Adoptarea de către organele competente a oricărei decizii de restrângere a dreptului la liberă
circulație, în special a celor cu privire la îndepărtarea de pe teritoriul României, dispuse în condițiile legii,
se face numai cu luarea în considerare a duratei efective a șederii persoanei în cauză pe teritoriul
României, a vârstei acesteia, a stării de sănătate, a situației familiale și economice, a gradului de
integrare socială și culturală în România și a asigurării menținerii legăturilor sale cu țara de origine.
(5) Dispunerea oricărei măsuri de restrângere a dreptului la liberă circulație pe teritoriul României al
cetățenilor Uniunii Europene și al membrilor familiilor lor trebuie luată numai cu respectarea principiului
proporționalității și trebuie să aibă la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză. Acest
comportament trebuie să reprezinte o amenințare reală, actuală și suficient de gravă pentru valorile
fundamentale ale societății. O astfel de măsură nu poate fi bazată exclusiv pe existența unei condamnări
penale anterioare. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de
considerații de prevenție generală.
(6) Orice măsură de restrângere a dreptului la libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor
Uniunii Europene și a membrilor familiilor lor nu poate avea decât caracter temporar și poate fi dispusă
numai pentru o durată de timp limitată la perioada necesară încetării motivelor care au stat la baza
adoptării acesteia.
(7) Decizia de restrângere a dreptului la liberă circulație se comunică cetățeanului Uniunii Europene sau
membrului de familie al acestuia, în scris, de către autoritatea care a dispus o astfel de măsură, în
condițiile legii. Decizia trebuie să conțină prezentarea precisă și completă a tuturor motivelor de fapt și
de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicațiile acesteia pentru persoana în
cauză, informații privind instanța unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acțiunii și
termenul în care cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească
(8) Termenul în care cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să
părăsească teritoriul României este de o lună de la data comunicării deciziei de restrângere a dreptului
la liberă circulație, cu excepția acelor cazuri în care autoritatea competentă emitentă a deciziei de
restrângere a dreptului la liberă circulație constată că acesta trebuie să părăsească teritoriul României
de îndată ori într-un termen mai scurt, în scopul evitării unui risc iminent și grav de încălcare a ordinii
publice, sănătății publice sau securității naționale.
(la 31-12-2018, Alineatul (8) din Articolul 27 , Secțiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 7,
decembrie 2018 )
(9) Instanța care judecă acțiunea introdusă împotriva unei decizii de restrângere a dreptului la liberă
circulație analizează legalitatea deciziei, respectarea principiului proporționalității măsurii dispuse și a
condițiilor stabilite la alin. (1)-(8), precum și faptele și circumstanțele care justifică măsura dispusă.
Articolul 28
(1) Deciziile de restrângere a dreptului la liberă circulație al căror termen de părăsire a teritoriului
României nu a fost respectat și cele prin care se dispune părăsirea de îndată a teritoriului României se
pun în executare prin escortarea persoanei în cauză până la frontieră sau până în țara de origine de către
personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
(2) Dacă escortarea prevăzută la alin. (1) nu se poate efectua în 24 de ore, Oficiul Român pentru Imigrări
poate solicita luarea în custodie publică a persoanei în cauză, aplicându-se în mod corespunzător
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică și, după caz, la tolerarea rămânerii pe
(3) Cetățenii Uniunii Europene sau membrii de familie care se află sub efectul unei decizii de restrângere
a dreptului la liberă circulație, identificați pe teritoriul României după executarea voluntară sau în
condițiile alin. (1) a acesteia, sunt escortați până la frontieră sau până în țara de origine de către
personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări, concomitent cu sesizarea organelor de
urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 262 alin. (2) lit. b) din Codul penal.
Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(la 31-12-2018, Articolul 28 din Secțiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 8, Articolul I din
)
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în raport cu cetățenii Uniunii Europene sau
membrii de familie care se află sub efectul unei decizii de restrângere a dreptului la liberă circulație
dispuse împotriva lor în timp ce se aflau în afara teritoriului României și care sunt identificați pe
teritoriul României după îndeplinirea procedurii de comunicare a respectivei decizii.
)
(5) Escortarea cetățenilor Uniunii Europene sau a membrilor de familie potrivit alin. (1), (3) sau (4) se
suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența următoarelor
situații:
a) persoana în cauză poate fi escortată numai într-un stat față de care există temeri justificate că viața
acesteia este pusă în pericol ori că va fi supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante;
b) starea de sănătate a persoanei în cauză face imposibilă deplasarea acesteia în afara teritoriului
României;
c) persoana în cauză se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 8 alin. (1).
)
(6) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris persoana în cauză și autoritatea care a emis
decizia de restrângere a dreptului la liberă circulație cu privire la constatarea incidenței sau încetării
situațiilor prevăzute la alin. (5).
)
Notă
Art. II din Legea nr. 327 din 21 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1107 din 28 decembrie
2018, prevede:
Articolul II
(1) Dispozițiile art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe
teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu
cele aduse prin prezenta lege, se aplică și pedepselor accesorii și complementare de interzicere a
exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României dispuse, împotriva cetățenilor Uniunii Europene
sau a membrilor de familie care își exercită dreptul de rezidență pe teritoriul României, prin hotărâri
rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) În cazul detențiunii pe viață, pedeapsa accesorie de interzicere a exercitării dreptului de a se afla pe
teritoriul României, dispusă, prin hotărâre rămasă definitivă înainte de intrarea în vigoare a prezentei
legi, împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie care își exercită dreptul
de rezidență pe teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la prevederile art. 65 alin. (4)
din Codul penal, în una dintre următoarele modalități:
a) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termen de 30 de zile de la data liberării

condiționate sau de la data la care pedeapsa a fost considerată ca executată;
b) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termenul stabilit de instanța de executare potrivit
alin. (4);
c) prin escortarea persoanei în cauză în condițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta
lege, atunci când instanța de executare a dispus, potrivit alin. (4), părăsirea de îndată a teritoriului
României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) din Codul penal.
(3) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României,

dispusă, prin hotărâre rămasă definitivă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, împotriva unui
cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie care își exercită dreptul de rezidență pe
teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la prevederile art. 68 din Codul penal, în una
dintre următoarele modalități:
a) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termen de 30 de zile de la data executării pedepsei,
a grațierii totale ori a restului de pedeapsă, a împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei
sau a liberării condiționate;
alin. (4);
României cu aplicarea dispozițiilor art. 68 din Codul penal.
(4) În situațiile în care constată că prezența pe teritoriul României a cetățeanului Uniunii Europene sau a
membrului de familie reprezintă un risc iminent și grav de încălcare a ordinii publice, sănătății publice
sau securității naționale, instanța de executare, prin hotărârea în care stabilește că nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 33 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, stabilește un
termen mai mic de 30 de zile pentru părăsirea voluntară a teritoriului României sau dispune părăsirea de
îndată a teritoriului României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) sau art. 68 din Codul penal, după
caz. Instanța administrează orice mijloace de probă pe care le consideră necesare pentru formarea
convingerii sale cu privire la riscul pe care îl reprezintă prezența cetățeanului Uniunii Europene sau a
membrului de familie pe teritoriul României, la cererea procurorului, a persoanei în cauză sau din oficiu.
Articolul 29
Împotriva cetățenilor Uniunii Europene sau a membrilor de familie se pot dispune următoarele măsuri
de restrângere a dreptului la liberă circulație pe teritoriul României:
a) interzicerea intrării pe teritoriul României;
b) declararea ca indezirabil;
c) interzicerea exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României;
d) îndepărtarea de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică.
(la 31-12-2018, Articolul 29 din Secțiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din
)
Secţiunea 1^1 Interzicerea intrării pe teritoriul României
(la 31-12-2018, Capitolul IV a fost completat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 327 din 21
decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1107 din 28 decembrie 2018 )
Articolul 29^1
(1) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră dispune interzicerea intrării pe
teritoriul României pentru o perioadă de la 6 luni la 3 ani atunci când există indicii temeinice că un
cetățean al Uniunii Europene sau un membru de familie reprezintă o amenințare reală, actuală și
suficient de gravă la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
(2) Interzicerea intrării pe teritoriul României se dispune pe baza datelor și informațiilor aflate la
dispoziția Poliției de Frontieră Române sau la solicitarea unei autorități sau instituții publice cu atribuții
în domeniul ordinii publice sau al securității naționale.
(3) Interzicerea intrării pe teritoriul României nu se poate dispune împotriva cetățenilor Uniunii
Europene sau a membrilor de familie ai acestora care se află pe teritoriul României.
(la 28-07-2022, Alineatul (3) din Articolul 29^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
1, Articolul I din LEGEA nr. 247 din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie
2022 )
(4) Dispoziția de interzicere a intrării pe teritoriul României cuprinde o prezentare precisă și completă a
tuturor motivelor de fapt și de drept care au stat la baza dispunerii respectivei măsuri, implicațiile
acesteia pentru persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi contestată măsura și
termenul de introducere a contestației. În cuprinsul dispoziției nu se menționează date și informații
supuse regimului de protecție a informațiilor clasificate.
(5) Dispoziția de interzicere a intrării pe teritoriul României se comunică cetățeanului Uniunii Europene
sau membrului de familie în scris, prin transmiterea unui exemplar al acesteia prin poștă, cu confirmare
de primire, la adresa la care locuiește persoana în cauză, dacă este cunoscută, sau la altă adresă indicată
de aceasta. În lipsa datelor necesare pentru transmiterea prin poștă, dispoziția se comunică prin
înmânarea, sub semnătură, a unui exemplar al acesteia cu ocazia prezentării la frontieră cu scopul de a
intra în România.
(6) Împotriva măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României se poate face contestație, în termen
de 10 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București.
(7) Instanța soluționează contestația de urgență și cu precădere, pronunțându-se prin hotărâre. Instanța
judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Hotărârea instanței este definitivă.
(8) Introducerea contestației împotriva măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României nu

suspendă executarea acesteia.
(la 31-12-2018, Secțiunea 1^1 din Capitolul IV a fost completată de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 29^2
(1) După împlinirea a jumătate din perioada pentru care a fost dispusă interzicerea intrării pe teritoriul
României în condițiile art. 29^1 alin. (1), persoana în cauză poate solicita ridicarea respectivei măsuri.
(2) Cererea de ridicare a măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României se adresează

inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și este însoțită de probe care
atestă că s-a produs o schimbare efectivă a împrejurărilor care au justificat dispunerea inițială a măsurii.
(3) Cererea de ridicare a măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României se soluționează în termen
de maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe
baza probelor prezentate de persoana în cauză și a informațiilor aflate la dispoziția Poliției de Frontieră
Române, inclusiv a celor transmise de autoritățile sau instituțiile publice cu atribuții în domeniul ordinii
publice sau al securității naționale care au solicitat luarea măsurii.
(4) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră dispune ridicarea măsurii de
interzicere a intrării pe teritoriul României atunci când constată că persoana în cauză nu mai reprezintă
o amenințare reală, actuală și suficient de gravă la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
(5) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră dispune menținerea măsurii de
interzicere a intrării pe teritoriul României atunci când constată că persoana în cauză reprezintă în
continuare o amenințare reală, actuală și suficient de gravă la adresa ordinii publice sau a securității
naționale.
(6) Dispoziția de ridicare sau de menținere a măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României, după
caz, se comunică cetățeanului Uniunii Europene sau membrului de familie în scris, prin transmiterea
unui exemplar al acesteia prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa indicată de aceasta. În lipsa
datelor necesare pentru transmiterea prin poștă, dispoziția se comunică prin înmânarea, sub semnătură,
a unui exemplar al acesteia cu ocazia prezentării la frontieră cu scopul de a intra în România.
(7) Dispoziția de menținere a măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României cuprinde o

prezentare precisă și completă a tuturor motivelor de fapt și de drept pe care se fundamentează,
implicațiile acesteia pentru persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi contestată și
termenul de introducere a contestației. În cuprinsul dispoziției nu se menționează date și informații
supuse regimului de protecție a informațiilor clasificate.
(8) Împotriva dispoziției de menținere a măsurii de interzicere a intrării pe teritoriul României se poate
face contestație, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București. Prevederile art.
29^1 alin. (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.
(la 31-12-2018, Secțiunea 1^1 din Capitolul IV a fost completată de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr.
Secţiunea a 2-a Persoanele indezirabile
Articolul 30
(1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetățean al Uniunii Europene
sau unui membru de familie al acestuia care a desfășurat, desfășoară ori despre care există indicii
temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau
ordinea publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume
desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de
judecată la propunerea instituțiilor cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale
care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(3) Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate
națională se pun la dispoziție instanței de judecată în condițiile stabilite de actele normative care
reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și protejarea informațiilor
clasificate.
(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de
judecată aduce la cunoștința persoanei în cauză faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea
prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța
națională și la protejarea informațiilor clasificate.
(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea
formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este definitivă. Atunci când declararea cetățeanului
Uniunii Europene sau a membrului de familie ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate
națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării
acesteia.
(la 31-12-2018, Alineatul (5) din Articolul 30 , Secțiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul
11, Articolul I din LEGEA nr. 327 din 21 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1107 din
28 decembrie 2018 )
(6) Hotărârea se comunică persoanei în cauză, precum și, dacă instanța dispune declararea ca
indezirabil, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(7) Dreptul de rezidență al persoanei în cauză încetează de la data pronunțării hotărârii prin care aceasta
a fost declarată indezirabilă.
(8) Perioada pentru care un cetățean al Uniunii Europene sau membrul de familie al unui cetățean al
Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii
termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au
încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condițiile
prevăzute la alin. (2). Termenul începe să curgă de la data expirării termenului prevăzut la art. 27 alin.
(8).
(9) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Oficiul Român pentru Imigrări Direcției
generale afaceri consulare.
Articolul 31
(1) Hotărârea prevăzută la art. 30 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data
comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data
primirii cererii. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.
(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care
cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie a fost declarat indezirabil. În cazuri bine justificate
și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, persoana în cauză poate cere instanței să
dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarată indezirabilă, până la soluționarea căii
de atac. Instanța va soluționa cererea de suspendare de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind
executorie de drept.
(3) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv asupra măsurii de luare în
custodie publică, dispusă în condițiile art. 28 alin. (2).
Articolul 31^1
Inspectoratul General pentru Imigrări informează instituțiile cu competențe în domeniul ordinii publice
și securității naționale prevăzute la art. 30 alin. (2) teza a doua despre executarea hotărârilor prin care s-
a dispus declararea ca indezirabil, imediat după executarea acestora.
(la 31-12-2018, Secțiunea a 2-a din Capitolul IV a fost completată de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 32
(1) După împlinirea a jumătate din perioada interdicției dispuse în condițiile art. 30 sau după 3 ani de la
data dispunerii acesteia, persoana declarată indezirabilă în condițiile prezentei ordonanțe de urgență
poate solicita ridicarea interdicției.
(2) Ridicarea interdicției se poate dispune luându-se în considerare schimbările survenite față de
împrejurările care au determinat dispunerea acesteia.
(3) Cererea de ridicare a interdicției se depune la Curtea de Apel București. Cererea se judecă în camera
de consiliu.
(4) Instanța soluționează cauza de urgență și cu precădere.
(5) Hotărârea prevăzută la alin. (4) este supusă recursului. Hotărârea instanței de recurs este definitivă și
irevocabilă.
(6) Prezența procurorului este obligatorie la toate ședințele de judecată.
(7) Hotărârile rămase definitive se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Oficiului
Român pentru Imigrări.
Secţiunea a 3-a
Interzicerea exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României
(la 31-12-2018, Denumirea secțiunii a 3-a, Capitolul IV a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din
)
Articolul 33
(1) Interzicerea exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României se dispune împotriva cetățenilor
Uniunii Europene sau membrilor de familie care își exercită dreptul de rezidență pe teritoriul României
de către instanța de judecată, ca pedeapsă accesorie sau complementară, în condițiile prevăzute de
Codul penal, cu respectarea prevederilor art. 27.
(2) Dreptul de rezidență al persoanei în cauză încetează de drept la data la care se pune în executare
pedeapsa accesorie sau complementară de interzicere a exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul
României.
(3) Pedeapsa accesorie sau complementară de interzicere a exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul
României nu se mai pune în executare dacă a trecut o perioadă mai mare de 2 ani de la data rămânerii
definitive a hotărârii prin care a fost dispusă și se constată că persoana în cauză nu mai reprezintă o
amenințare reală și actuală la adresa ordinii publice sau securității naționale, ca urmare a producerii
unor schimbări efective ale împrejurărilor în care aceasta a fost dispusă.
(4) Constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3) este de competența
instanței de executare. Prevederile art. 597 din Codul de procedură penală se aplică în mod
corespunzător. În cadrul acestei proceduri, instanța administrează orice mijloace de probă pe care le
consideră necesare pentru formarea convingerii sale cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (3), la cererea procurorului, a persoanei în cauză sau din oficiu.
(5) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate sesizează instanța competentă prevăzută la alin.
(4) de îndată ce constată că sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) a trecut o perioadă mai mare de 2 ani de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care a fost
dispusă pedeapsa accesorie sau complementară de interzicere a exercitării dreptului de a se afla pe
teritoriul României;
b) pe rolul instanței competente nu există o sesizare cu privire la constatarea îndeplinirii sau

neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3);
c) nu există o hotărâre definitivă a instanței competente, pronunțată în ultimele 3 luni, cu privire la

neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3);
d) este iminentă liberarea din penitenciar a persoanei în cauză.
(6) Condiția prevăzută la alin. (5) lit. d) se consideră îndeplinită în oricare dintre următoarele situații:
a) au rămas mai puțin de 60 de zile până la îndeplinirea condiției privind executarea efectivă a unei
perioade de detențiune, prevăzută la art. 99 alin. (1) lit. a) din Codul penal, sau, după caz, până la
îndeplinirea condiției privind fracțiunea de pedeapsă executată, potrivit dispozițiilor art. 100 din Codul
penal;
b) judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere este sesizată cu o cerere sau propunere
de liberare condiționată a persoanei în cauză;
c) au rămas mai puțin de 3 luni până la data executării în întregime a pedepsei privative de libertate;
d) judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere este sesizată cu o contestație la

executare în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală.
(7) Judecătorul delegat cu executarea sesizează instanța competentă prevăzută la alin. (4) de îndată ce
constată că executarea pedepsei accesorii sau complementare de interzicere a exercitării dreptului de a
se afla pe teritoriul României este suspendată potrivit alin. (8).
(8) Executarea pedepsei accesorii sau complementare de interzicere a exercitării dreptului de a se afla
pe teritoriul României este suspendată, până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței
competente cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3), dacă la data la
care ar trebui să fie pusă în executare a trecut o perioadă mai mare de 2 ani de la data rămânerii
definitive a hotărârii prin care a fost dispusă pedeapsa și nu există o hotărâre definitivă a instanței
competente, pronunțată în ultimele 6 luni, cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3).
(9) Executarea pedepsei accesorii sau complementare de interzicere a exercitării dreptului de a se afla
pe teritoriul României încetează dacă, după împlinirea a jumătate din perioada pentru care a fost
dispusă, calculată de la data punerii în executare, se constată că persoana în cauză nu mai reprezintă o
amenințare reală, actuală și suficient de gravă la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
(10) Constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (9) este de competența instanței de executare,
la solicitarea persoanei în cauză.
(11) Solicitarea prevăzută la alin. (10) este însoțită de orice mijloc de probă care atestă că s-a produs o
schimbare efectivă a împrejurărilor care au justificat dispunerea inițială a pedepsei accesorii sau
complementare. Prevederile art. 597 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
Instanța se pronunță în termen de maximum 6 luni de la data primirii solicitării persoanei în cauză.
(la 31-12-2018, Articolul 33 din Secțiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 14, Articolul I
din LEGEA nr. 327 din 21 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1107 din 28 decembrie
2018 )
Notă
Art. II din LEGEA nr. 327 din 21 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1107 din 28 decembrie
2018, prevede:
Articolul II
(1) Dispozițiile art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe
teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu
cele aduse prin prezenta lege, se aplică și pedepselor accesorii și complementare de interzicere a
exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României dispuse, împotriva cetățenilor Uniunii Europene
sau a membrilor de familie care își exercită dreptul de rezidență pe teritoriul României, prin hotărâri
rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.
teritoriul României, dispusă, prin hotărâre rămasă definitivă înainte de intrarea în vigoare a prezentei
legi, împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie care își exercită dreptul
de rezidență pe teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la prevederile art. 65 alin. (4)

alin. (4);
României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) din Codul penal.

dispusă, prin hotărâre rămasă definitivă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, împotriva unui
cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie care își exercită dreptul de rezidență pe
teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la prevederile art. 68 din Codul penal, în una
dintre următoarele modalități:
a) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termen de 30 de zile de la data executării pedepsei,
a grațierii totale ori a restului de pedeapsă, a împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei
sau a liberării condiționate;
alin. (4);
României cu aplicarea dispozițiilor art. 68 din Codul penal.
sau securității naționale, instanța de executare, prin hotărârea în care stabilește că nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la art. 33 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, stabilește un
termen mai mic de 30 de zile pentru părăsirea voluntară a teritoriului României sau dispune părăsirea de
îndată a teritoriului României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) sau art. 68 din Codul penal, după
caz. Instanța administrează orice mijloace de probă pe care le consideră necesare pentru formarea
convingerii sale cu privire la riscul pe care îl reprezintă prezența cetățeanului Uniunii Europene sau a
membrului de familie pe teritoriul României, la cererea procurorului, a persoanei în cauză sau din oficiu.
Articolul 33^1
teritoriul României, dispusă împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie
care își exercită dreptul de rezidență pe teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la
prevederile art. 65 alin. (4) din Codul penal, în una dintre următoarele modalități:

b) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (3),
calculat de la data liberării condiționate sau de la data la care pedeapsa a fost considerată ca executată;
c) prin escortarea persoanei în cauză în condițiile art. 28, atunci când instanța a dispus, potrivit alin. (3),
părăsirea de îndată a teritoriului României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) din Codul penal.

dispusă împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau a unui membru de familie care își exercită
dreptul de rezidență pe teritoriul României, se pune în executare, prin derogare de la prevederile art. 68
a) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive
a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii, a executării pedepsei, a grațierii totale ori a restului de
pedeapsă, a împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei sau a liberării condiționate;
b) prin părăsirea voluntară a teritoriului României în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (3),
calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii, a executării
pedepsei închisorii, a grațierii totale ori a restului de pedeapsă, a împlinirii termenului de prescripție a
executării pedepsei sau a liberării condiționate;
c) prin escortarea persoanei în cauză în condițiile art. 28, atunci când instanța a dispus, potrivit alin. (3),
părăsirea de îndată a teritoriului României cu aplicarea dispozițiilor art. 68 din Codul penal.
sau securității naționale, instanța, prin hotărârea de condamnare a acestuia la pedeapsa complementară
sau accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a se afla pe teritoriul României, stabilește un termen
mai mic de 30 de zile pentru părăsirea voluntară a teritoriului României sau dispune părăsirea de îndată
a teritoriului României cu aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (4) sau art. 68 din Codul penal, după caz.
(4) Obligația de a părăsi teritoriul României în condițiile stabilite potrivit alin. (3) nu se mai execută dacă
se constată că prezența pe teritoriul României a cetățeanului Uniunii Europene sau a membrului de
familie nu mai reprezintă un risc iminent și grav de încălcare a ordinii publice, sănătății publice sau
securității naționale, ca urmare a producerii unor schimbări efective ale împrejurărilor în care aceasta a
fost dispusă.
(5) Constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii condiției prevăzute la alin. (4) este de competența instanței
de executare, care se pronunță din oficiu cu privire la aceasta, prin hotărârile în care stabilește că nu
sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 33 alin. (3). Instanța administrează orice mijloace de probă pe
care le consideră necesare pentru formarea convingerii sale cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea
condiției prevăzute la alin. (4), la cererea procurorului, a persoanei în cauză sau din oficiu.
(la 31-12-2018, Secțiunea a 3-a din Capitolul IV a fost completată de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 34
Abrogat.
(la 01-02-2014, Art. 34 a fost abrogat de art. 170 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )
Articolul 35
Abrogat.
Articolul 36
Abrogat.
Secţiunea a 4-a Îndepărtarea de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică
Articolul 37
(1) Măsura îndepărtării de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică a cetățenilor Uniunii
Europene sau a membrilor de familie ai acestora poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări, la
solicitarea structurilor specializate ale Ministerului Sănătății, numai în cazul în care, pe baza analizelor
medicale efectuate de către persoana în cauză la un interval de cel mult 3 luni de la intrarea pe teritoriul
României, se constată existența unei afecțiuni dintre cele stabilite potrivit prevederilor alin. (3).
(2) Efectuarea analizelor prevăzute la alin. (1) de către persoana în cauză este scutită de taxe și poate fi
dispusă de structurile specializate ale Ministerului Sănătății numai în cazul în care exista indicii temeinice
că, la data intrării pe teritoriul României, suferea de una dintre afecțiunile stabilite potrivit alin. (3).
(3) Afecțiunile care justifică măsura nepermiterii intrării sau a îndepărtării de pe teritoriul României pe
motiv de periclitare a sănătății publice sunt cele care au potențial epidemiologic, astfel cum sunt
prevăzute de documentele relevante ale Organizației Mondiale a Sănătății, în măsura în care acestea fac
obiectul unor măsuri de protecție a sănătății publice prevăzute de legea română, aplicabile cetățenilor
români.
(4) Prin excepție de la prevederile art. 28 alin. (1), măsurile de îndepărtare dispuse potrivit alin. (1) se
pun în executare prin escortarea persoanei în cauză până la frontieră de către personalul Oficiului
Român pentru Imigrări. Structurile specializate ale Ministerului Sănătății competente teritorial pun la
dispoziție un mijloc de transport echipat corespunzător, precum și personalul necesar, în astfel de
situații.
Secţiunea a 5-a Contravenții
Articolul 38
(1) Neîndeplinirea oricăreia dintre obligațiile stabilite la art. 9 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 13, 14, art. 15
alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (3) și la art. 22 alin. (6) constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 25 lei la 50 lei.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din
cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
(3) În cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1), contravenientul poate achita în termen de cel mult 48
de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din
minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate
în procesul-verbal.
(4) Contravenției prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 39
(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență cu privire la cetățenii Uniunii Europene și la membrii de
familie ai acestora se aplică și cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ai
Confederației Elvețiene, respectiv membrilor de familie ai acestora.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 309/2004 privind
libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului
Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004.
Articolul 40
(1) Forma și conținutul documentelor care se eliberează cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de
familie ai acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Abrogat.
(la 28-07-2022, Alineatul (2) din Articolul 40 , Capitolul V a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din
LEGEA nr. 247 din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie 2022 )
(3) Pentru aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Administrației și Internelor va elabora
norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 41
(1) Fiecărui cetățean al Uniunii Europene, precum și oricărui membru de familie care a fost luat în
evidențele Oficiului Român pentru Imigrări i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în
documentul care atestă rezidența pe teritoriul României.
(2) Cetățenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora care fac dovada că sunt lucrători
frontalieri potrivit art. 1 lit. f) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 166 din 30 aprilie 2004, li se atribuie cod numeric personal, fără
eliberarea unui document care să ateste rezidența pe teritoriul României.
Articolul 41^1
(1) Datele biometrice incluse în cărțile de rezidență și în cărțile de rezidență permanentă sunt imaginea
facială și impresiunea digitală a două degete.
(2) Imaginile impresiunilor digitale se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții de
rezidență, respectiv al cărții de rezidență permanentă sau, în cazul minorilor și al incapabililor, numai cu
acordul expres al părinților sau, după caz, al părintelui care exercită autoritatea părintească ori al
reprezentantului legal.
(3) De la obligația de furnizare a impresiunilor digitale sunt exceptați minorii sub vârsta de 12 ani și
persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.
(4) Procedura preluării imaginii faciale și a impresiunilor digitale se stabilește prin normele metodologice
de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(5) Datele biometrice prevăzute la alin. (1) sunt folosite numai în scopul prevăzut la art. 10 alin. (1) din
Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind
consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere
eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă
circulație.
(la 28-07-2022, Articolul 41^1 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 247
din 20 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 25 iulie 2022 )
Articolul 41^2
Abrogat.
(la 28-07-2022, Articolul 41^2 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 247
Articolul 41^3
(1) Datele biometrice se stochează în mediul de stocare electronică al cărților de rezidență, respectiv al
cărților de rezidență permanentă, în baza de date a Sistemului Național de Evidență a Străinilor, precum
și în bazele de date de producție constituite și gestionate de Centrul Național Unic de Personalizare a
Pașapoartelor Electronice, în vederea personalizării acestora.
(2) După personalizarea cărților de rezidență, respectiv a cărților de rezidență permanentă și

transmiterea acestora la Inspectoratul General pentru Imigrări, elementele biometrice de identificare și
orice alte date cu caracter personal stocate în bazele de date de producție se șterg prin procedură
automată și ireversibilă.
(3) Impresiunile digitale stocate în baza de date a Sistemului Național de Evidență a Străinilor se șterg
prin procedură automată imediat după ridicarea cărților de rezidență, respectiv a cărților de rezidență
permanentă, iar dacă nu au fost ridicate la data programată pentru eliberarea acestora, cel târziu la
împlinirea unui termen de 90 de zile de la această dată.
(la 28-07-2022, Articolul 41^3 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 247
Articolul 41^4
Abrogat.
(la 28-07-2022, Articolul 41^4 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 247
Articolul 42
Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
*
Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva Consiliului nr. 38/2004/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulație și rezidență a cetățenilor Uniunii
Europene și membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, de modificare a
Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 și de abrogare a directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE ,
73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE și 93/96/CEE , publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 158 din 30 aprilie 2004.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 80/2011, care nu sunt încorporate în forma
republicată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 și care se aplică, în continuare, ca
dispoziții proprii ale acesteia:
Articolul II
(1) Certificatele de înregistrare și cărțile de rezidență permanentă emise cetățenilor statelor membre ale
Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
102/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările și completările
ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au valabilitatea de 5 și, respectiv, 10 ani de la
data emiterii.
(2) Înainte de expirarea termenului de valabilitate prevăzut la alin. (1), titularii acestor documente au
obligația să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări în
vederea preschimbării acestora, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Oficiul Român pentru Imigrări informează în scris titularii documentelor prevăzute la alin. (1) cu
privire la stabilirea termenelor de valabilitate pentru documentele respective, cu cel puțin 3 luni înainte
de împlinirea acestora.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 97 din 14 iulie 2005
(**republicată**)
privind evidența, domiciliul, reședința și actele de
identitate ale cetățenilor români**)
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 719 din 12 octombrie 2011
**) Republicată în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie
2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele
de identitate ale cetățenilor români a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din
20 iulie 2005 și ulterior adoptării a mai fost modificată și completată prin:
– Legea nr. 290/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind
evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art. 10 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale
cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 3 noiembrie 2006,
aprobată prin Legea nr. 54/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 20
martie 2007;
– Legea nr. 53/2007 pentru completarea art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 20 martie 2007;
– Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau
exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 496 din 24 iulie 2007;
– Legea nr. 252/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care
reglementează evidența persoanelor, eliberarea actelor de identitate și activitatea serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din
27 iulie 2007;
97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru
modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea
serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor
persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 29 iunie 2009 și
rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009.
Notă
Reproducem prevederile art. VII alin. (1) din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în
Monitorul Oficial nr. 698 din 4 august 2020:
„La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile din cuprinsul actelor normative
referitoare la cartea de alegător se abrogă”.
Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul care reglementează evidența, domiciliul,

reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor
juridice dintre persoanele fizice, juridice și instituțiile statului de drept.
Articolul 2
(1) Evidența cetățenilor români reprezintă un sistem național de înregistrare și actualizare a

datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoașterii numărului, structurii și mișcării populației
pe teritoriul țării și furnizării de date în interesul cetățenilor, al statului și al instituțiilor publice.
(la 12-12-2012, Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
(2) Evidența cetățenilor români cu domiciliul în România se ține după principiul locului de
domiciliu al acestora de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., împreună cu
serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor organizate potrivit legii.
(la 12-12-2012, Alin. (2) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
Notă
**) Potrivit art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.367/2009 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009, Direcția pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date se înființează prin comasarea prin fuziune a
Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor și a Centrului Național de Administrare a Bazelor
de Date privind Evidența Persoanelor, care se desființează.
(3) Pentru cetățenii români care au domiciliul în străinătate, evidența acestora se ține după
principiul ultimului domiciliu avut în țară și după reședința declarată în România.
(4) Activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de
identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de D.E.P.A.B.D., la nivel
central, și de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, la nivel județean.
(la 12-12-2012, Alin. (4) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
Articolul 3
(1) Integrarea și administrarea bazelor de date privind evidența persoanelor, a actelor de stare
civilă, a cărților de identitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate provizorii și a
celorlalte documente necesare persoanei în relațiile cu statul se realizează de D.E.P.A.B.D.
(la 07-08-2020, sintagma: a cărților de alegător a fost abrogată de Alineatul (1), Articolul VII din
(2) D.E.P.A.B.D. administrează Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, denumit

în continuare S.N.I.E.P.
(3) S.N.I.E.P. reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu mijloace informatice pentru

ținerea evidenței persoanelor, producerea, emiterea și evidența actelor de stare civilă, a cărților de
identitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate provizorii, și a altor documente
necesare persoanei în relațiile cu statul.
(la 07-08-2020, sintagma: a cărților de alegător a fost abrogată de Alineatul (1), Articolul VII din
(la 12-12-2012, Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din
Articolul 4
Abrogat.
Articolul 5
Abrogat.
Articolul 6
(1) În vederea realizării evidenței cetățenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie,
începând de la naștere, un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P., care se înscrie în actele
și certificatele de stare civilă și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei
respective, precum și în Registrul național de evidență a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P.
(2) C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează în mod unic o persoană fizică și
constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă ale acesteia și de identificare în anumite
sisteme informatice de către persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate și administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care emite și
distribuie anual către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Serviciul Public
Comunitar de Evidență a Persoanelor al Municipiului București și Departamentul consular din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe listele conținând codurile numerice personale precalculate pentru anul în
curs.
(4) Pentru situații de excepție, la solicitarea instituțiilor publice prevăzute la alin. (3),
D.E.P.A.B.D. generează C.N.P. suplimentare.
(5) Atribuirea C.N.P. se face, în țară, de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor
sau, acolo unde acestea nu există ori nu funcționează, de autoritățile executive ale unităților
administrativ-teritoriale, iar în străinătate, de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice și
oficiile consulare de carieră ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (3) sau, după caz, alin. (4).
(6) Gestionarea și verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor, sub coordonarea D.E.P.A.B.D.
Capitolul II
Organizarea și administrarea R.N.E.P.
(la 12-12-2012, Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
Articolul 7
(1) R.N.E.P. este componenta principală a S.N.I.E.P. și reprezintă ansamblul datelor cu caracter
personal ale cetățenilor români, rezultate în urma prelucrării automate, într-o concepție unitară, pentru
scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(2) R.N.E.P. este organizat pe 3 niveluri - central, județean și local - și funcționează în sistem
deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condițiile legii, pentru toate sistemele
informatice ale instituțiilor și autorităților publice care prelucrează date nominale privind persoana
fizică.
(la 22-07-2013, Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 235 din 15
iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică pct. 8 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12
decembrie 2012. )
(3) Componenta informatizată a R.N.E.P. este organizată pe un singur nivel - central.
(4) Conținutul R.N.E.P. se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului

Administrației și Internelor.
Articolul 8
Abrogat.
Articolul 9
(1) Cetățenii români sunt înregistrați în R.N.E.P. pe baza datelor de stare civilă din actele de
naștere.
(2) Introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor din R.N.E.P. se realizează de

D.E.P.A.B.D. și de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.
(3) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează pe baza documentelor prezentate de persoana
interesată sau comunicate de autorități, potrivit atribuțiilor ce le revin, în situațiile prevăzute de
(4) Autoritățile prevăzute la alin. (3) sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;
b) Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pentru cei care dobândesc sau pierd cetățenia
română;
c) organele judiciare, pentru persoanele față de care s-a dispus interzicerea exercitării
drepturilor electorale, interzicerea prezenței în anumite localități, interzicerea părăsirii teritoriului
României, măsura dării în urmărire, măsura preventivă a controlului judiciar sau cea a controlului
judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, pentru persoanele căutate pentru participare la
proceduri judiciare, pentru persoanele care fac obiectul unei măsuri de protecție dispuse printr-un ordin
de protecție, precum și pentru persoanele puse sub interdicție;
(la 07-08-2020, Litera c) din Alineatul (4) , Articolul 9 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1,
Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august
2020 )
d) instanțele judecătorești, notarii publici și ofițerii de stare civilă, pentru modificări intervenite
ca urmare a divorțului;
e) Direcția Generală de Pașapoarte, pentru cei care dobândesc sau dețin statutul de cetățean
român cu domiciliul în străinătate.
f) structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidență a
persoanelor sau din cadrul primăriilor, acolo unde nu funcționează servicii publice comunitare locale de
evidență a persoanelor, pentru modificările intervenite în statutul civil al persoanelor fizice.
(la 22-07-2013, Lit. f) a alin. (4) al art. 9 a fost introdusă de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care completează pct. 10 al
art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
838 din 12 decembrie 2012. )
(la 12-12-2012, Art. 9 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82
Articolul 10
(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială și nu pot fi
prelucrate decât în condițiile prevăzute de aceasta.
(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal furnizate din R.N.E.P. sunt obligați să utilizeze aceste
date numai pentru destinația stabilită și să asigure protecția acestora, în condițiile legii.
(la 12-12-2012, Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie
2012. )
Articolul 11
(1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea
persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, în condițiile stabilite de lege.
(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face în condițiile
stabilite de lege, în cadrul unor acțiuni de interes public sau în vederea îndeplinirii unor obligații legale,
cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul
Administrației și Internelor, prin D.E.P.A.B.D., și beneficiar.
(3) De la plata taxelor prevăzute la alin. (2) se exceptează furnizarea sau verificarea unor date cu
caracter personal din R.N.E.P. solicitată de:
a) instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale și

justiției;
b) instituțiile publice cu atribuții în domeniul realizării creanțelor bugetare prin modalitățile de

executare silită prevăzute de lege;
c) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate județene și a

municipiului București și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și
Autorității Judecătorești;
(la 22-07-2013, Lit. c) a alin. (3) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică pct. 12 al art.
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838
din 12 decembrie 2012. )
d) Ministerul Sănătății, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București și

spitalele județene, municipale, orășenești și comunale;
e) Ministerul Finanțelor Publice și structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi

impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
f) Ministerul Afacerilor Externe și structurile subordonate acestuia;
g) instituțiile cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului și al ocrotirii sociale

a persoanelor vârstnice;
(la 22-07-2013, Lit. g) a alin. (3) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 235
h) poliția locală;
i) alte persoane juridice, în condițiile prevăzute de lege.
(4) În situația prevăzută la alin. (3), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal se
face în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administrației și Internelor, prin D.E.P.A.B.D., și
persoanele juridice enumerate.
(5) Contractul prevăzut la alin. (2) și protocolul prevăzut la alin. (4) trebuie să conțină în mod
obligatoriu destinația datelor, volumul și structura acestora, suportul pe care se livrează și măsurile de
protecție și securitate a datelor prevăzute de lege.
(6) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează de:
a) D.E.P.A.B.D. sau de structurile sale teritoriale, la solicitarea scrisă adresată acestora;
b) serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, la solicitarea scrisă adresată acestora

de către autoritățile publice locale sau de către persoanele fizice și juridice în condițiile prevăzute de
lege.
(la 22-07-2013, Lit. b) a alin. (6) al art. 11 a fost modificată de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 235
Capitolul III Actele de identitate
Articolul 12
(1) Începând cu vârsta de 14 ani, cetățenilor români li se eliberează acte de identitate.
(2) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetățenii români sunt
obligați să solicite eliberarea actului de identitate.
decembrie 2012. )
(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act de identitate se înțelege cartea de
identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și
buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.
(la 07-08-2020, Alineatul (3) din Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul
I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
Articolul 12^1
Opțional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate înainte
de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinți, a reprezentatului legal, a persoanei
desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecției
speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul, sau a persoanei
căreia i-a fost dat în plasament copilul.
(la 07-08-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3
august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
Articolul 13
(1) Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și,
după caz, a adresei de reședință.
(2) În condițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în
străinătate, cu modificările și completările ulterioare, cartea de identitate și cartea electronică de
identitate constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
(2^1) Abrogat.
(la 07-08-2020, Alineatul (2^1) din Articolul 13 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 4, Articolul
(3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale
Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum și
utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii.
(3^1) Prin autentificare se înțelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă
legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în interes
propriu sau în relația sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat.
(la 07-08-2020, Alineatul (3^1) din Articolul 13 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5,
2020 )
(4) În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identității se face
cu certificatul de naștere. Dovada cetățeniei acestuia se face cu certificatul de naștere însoțit de actul de
identitate sau pașaportul unuia dintre părinți.
Articolul 14
(1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidență a

persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a
reprezentantului său legal.
(2) Cetățenii români cu domiciliul în România aflați temporar în străinătate pot depune cerere
pentru eliberarea actului de identitate:
a) la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din
motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de
domiciliu sau reședință, cu excepția cererii pentru eliberarea unei cărți de identitate provizorii în
condițiile art. 20 alin. (1) lit. b)-d);
(la 07-08-2020, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificată de Punctul
6, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04
august 2020 )
b) la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură

specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara respectivă.
(la 07-08-2020, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificată de Punctul
august 2020 )
(3) Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.
(4) În cazul minorului care se află, în condițiile legii, într-un serviciu social public sau al unui
organism privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de
părinți, actul de identitate se eliberează, prin grija acestui serviciu, de către serviciul public comunitar de
evidență a persoanelor din raza teritorială de competență.
(5) Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoțit de unul dintre părinți
sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat
sub autoritatea serviciului public de asistență socială sau de persoana căreia i-a fost încredințat în
plasament.
(6) Pentru testarea și urmărirea funcționării aplicațiilor informatice, pentru soluționarea unor
cazuri deosebite, precum și pentru sprijinirea activității specifice a structurilor cu atribuții în domeniul
ordinii publice și siguranței naționale, actele de identitate se eliberează și de către D.E.P.A.B.D., de către
serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv al municipiului București.
Articolul 15
(1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă un formular-tip care conține datele
cu caracter personal ale solicitantului și informațiile stabilite de lege pentru constituirea și actualizarea
R.N.E.P.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se semnează de solicitant în prezența lucrătorului serviciului
public comunitar de evidență a persoanelor, a reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului
consular și trebuie să fie însoțită de documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a
prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române, adresei de domiciliu și, după caz,
adresei de reședință.
decembrie 2012. )
(3) Cererile care privesc eliberarea unui nou act de identitate trebuie însoțite numai de
documentele care, potrivit legii, fac dovada adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință, cu
excepția situației în care:
a) au intervenit modificări ale datelor privind numele de familie și prenumele, data de naștere,
statutul civil și cetățenia română, când se prezintă și documentele care atestă aceste modificări;
(la 22-07-2013, Lit. a) a alin. (3) al art. 15 a fost modificată de pct. 10 al art. unic din LEGEA nr.
235 din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică pct. 16 al
b) solicitantul este titular al unei cărți de identitate provizorii sau al unui buletin de identitate,
când se prezintă toate documentele prevăzute la alin. (2).
(4) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării actelor de identitate, solicitantul
trebuie să prezinte un alt document oficial, cu fotografie de dată recentă, pentru certificarea identității.
Atunci când persoana nu deține un astfel de document ori în situația în care se constată diferențe între
fizionomia solicitantului și documentele prezentate sau informațiile din R.N.E.P., se solicită verificarea
identității de către structura teritorială a poliției.
(5) Termenul de soluționare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la
30 de zile de la data înregistrării cererii la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor. În situații
deosebite, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful serviciului public comunitar de
evidență a persoanelor.
Articolul 16
(1) Cartea de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.
(2) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate,
cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;
b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate

simplă.
(3) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate,
cetățenii români pot opta pentru eliberarea:
a) unei cărți electronice de identitate în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6);
b) unei cărți de identitate simple.

(4) Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condițiile
art. 12^1, se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare.
(la 07-08-2020, Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA
Articolul 17
(1) Cartea de identitate simplă conține date în format tipărit și în format inscripționat prin
tehnici speciale, precum și elemente de particularizare și de siguranță.
(la 07-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 17 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 10,
2020 )
(1^1) Abrogat.
(la 07-08-2020, Alineatul (1^1) din Articolul 17 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 11,
2020 )
(1^2) Abrogat.
2020 )
(1^3) Abrogat.
2020 )
(2) Datele cu caracter personal înscrise pe cartea de identitate simplă sunt:
(la 07-08-2020, Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 17, Capitolul III a fost
modificată de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
a) numele și prenumele titularului;

b) sexul;
c) cetățenia titularului;
d) data și locul nașterii titularului;
e) semnătura olografă a titularului;
f) imaginea facială a titularului;
(la 22-07-2013, Lit. f) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 15 al art. unic din LEGEA nr.
g) C.N.P.;
h) adresa de domiciliu a titularului.
(3) În cazul incapabililor și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului
poate lipsi din conținutul cărții de identitate simple.
2020 )
(4) Cartea electronică de identitate conține date în format tipărit și în format inscripționat prin
tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.
2020 )
(5) Datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate sunt cele
prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinților titularului;
c) un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru semnătură
electronică, astfel cum acestea sunt definite în legislația din domeniu;
d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile
impresiunilor papilare a două degete.
2020 )
(5^1) Abrogat.
2020 )
(6) La cererea solicitantului, cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu toate datele prevăzute la alin. (5); sau
b) cu datele prevăzute la alin. (5), cu excepția imaginii impresiunilor papilare.
Articolul 17^1
(1) Certificatul pentru semnătură electronică și certificatele calificate pentru semnătură

electronică se emit și se înscriu, după cum urmează:
a) certificatul pentru semnătură electronică avansată, de către Ministerul Afacerilor Interne;
b) certificatele calificate pentru semnătură electronică, de către un prestator calificat de servicii

de încredere, în condițiile legii.
(la 07-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15,
2020 )
(1^1) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru autentificare și semnare în raport
cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu sistemele informatice ale altor instituții
publice sau private. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul prevăzut la
alin. (1) lit. a) au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.
(la 07-08-2020, Alineatul (1^1) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15,
2020 )
(2) Cerințele de utilizare a certificatului prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al
ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
2020 )
(3) Certificatul calificat se înscrie în cartea electronică de identitate ulterior producerii acesteia,
la solicitarea titularului. Certificatul calificat se poate elibera doar persoanelor având capacitate deplină
de exercițiu.
(la 22-07-2013, Alin. (3) al art. 17^1 a fost modificat de pct. 22 al art. unic din LEGEA nr. 235 din
15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care modifică pct. 19 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838
(la 12-12-2012, Art. 17^1 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82
Articolul 17^2
(1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții
electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al incapabililor, numai cu acordul expres al părinților
sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal.
(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai
în scopul verificării autenticității acesteia și identității titularului.
(3) Verificarea identității titularului cărții electronice de identitate se stabilește prin compararea
directă a datelor biometrice preluate de la titularul acesteia, cu ocazia verificării, și a datelor înscrise în
cartea electronică de identitate.
(4) După personalizarea și transmiterea cărții electronice de identitate și a cărții de identitate

simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producție se
șterg imediat prin procedură automată și ireversibilă.
2020 )
(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărții electronice de identitate și
stocate în Sistemul național informatic de evidență a persoanelor se șterg prin procedură automată
imediat după ridicarea cărții electronice de identitate sau, dacă nu a fost ridicată, cel târziu la împlinirea
unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acesteia.
(5^1) Procedurile de ștergere prevăzute la alin. (4) și (5) asigură imposibilitatea recuperării
parțiale sau totale a datelor șterse.
(la 22-07-2013, Alin. (5^1) al art. 17^2 a fost introdus de pct. 24 al art. unic din LEGEA nr. 235 din
15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care completează pct. 19 al art.
(6) Procedurile de colectare a datelor biometrice pentru emiterea cărții electronice de

identitate, precum și procedurile de ștergere a datelor prevăzute la alin. (4) și (5) se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.
(la 12-12-2012, Art. 17^2 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82
Articolul 18
(1) Orice modificări, adăugări sau mențiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul
de identitate sunt interzise și atrag nulitatea acestuia.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poliție sau de
către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, după caz.
(3) Polițistul care constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) este obligat să rețină actul
de identitate și să îl depună la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, în
termen de 24 de ore, cu proces-verbal din care să rezulte împrejurările și motivul reținerii.
Articolul 19
(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în
următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;

b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul nașterii, iar în cazul
titularului unei cărți electronice de identitate, și prenumele părinților;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau rangului localităților și străzilor, al renumerotării imobilelor

sau rearondării acestora, al înființării localităților sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
(la 22-07-2013, Lit. h) a alin. (1) al art. 19 a fost modificată de pct. 26 al art. unic din LEGEA nr.
i) în cazul schimbării sexului;
j) în cazul anulării;
k) pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.
(la 07-08-2020, Litera k) din Alineatul (1) , Articolul 19 , Capitolul III a fost modificată de Punctul
august 2020 )
(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act
de identitate, în condițiile art. 15 și 16, după cum urmează:
a) cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate,
dar nu mai puțin de 15 zile, în situația prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j);
c) oricând, în situația prevăzută la alin. (1) lit. k).
(3) Actul de identitate valabil rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului
document.
Articolul 20
(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de

identitate, a cărții de identitate simple sau a cărții electronice de identitate;
(la 07-08-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Capitolul III a fost modificată de Punctul
august 2020 )
b) când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice;
c) în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;
d) când se solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate, a unei cărți de identitate simple
sau a unei cărți de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b) și e)-j), la cererea
cetățeanului.
(la 07-08-2020, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Capitolul III a fost modificată de Punctul
august 2020 )
(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorii este de:
a) un an, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c);
b) 45 de zile, pentru situația prevăzută la alin. (1) lit. d).
2020 )
(3) Prevederile art. 15 și 16 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 21
Abrogat.
(la 12-12-2012, Art. 21 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din
Articolul 22
(1) Actul de identitate al persoanei fizice reținute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa
închisorii se păstrează de către administrația aresturilor ori a penitenciarelor și se restituie la punerea în
libertate a titularului acestuia.
(2) Actul de identitate al persoanei fizice internate într-un centru educativ se păstrează pe
durata internării de către administrația acestei instituții.
(la 30-06-2016, Alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 33 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016. )
(3) Cererea de eliberare a actului de identitate pentru persoana aflată în una dintre situațiile
prevăzute la alin. (1) și (2) se primește și se soluționează de către serviciul public comunitar de evidență
a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcționează instituțiile respective.
(4) Cererea de eliberare a unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1)
de către persoana internată într-o instituție sanitară, se primește și se soluționează în condițiile alin. (3).
(la 30-06-2016, Alin. (4) al art. 22 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 33 din 28 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016. )
Articolul 23
(1) Titularii actelor de identitate, precum și autoritățile publice prevăzute la art. 22 sunt obligați
să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice și autoritățile publice
menționate în alin. (1) la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs, în termen de 24 de ore de la
constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public comunitar de evidență a
persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință.
(3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.
Articolul 24
(1) Persoana care a găsit sau a intrat în mod fortuit în posesia unui act de identitate, indiferent
cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai
apropiat serviciu public comunitar de evidență a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliție.
(la 12-12-2012, Alin. (1) al art. 24 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE
2012. )
(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie
predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor unde a fost
declarat evenimentul.
Articolul 25
(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reținut în afara cazurilor prevăzute de
(2) Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanție pentru
prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri și valori, pentru plata datoriilor sau în alte
scopuri, de către persoanele neautorizate.
Capitolul IV Domiciliul și reședința
Articolul 26
(1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori
reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.
(2) Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură
reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în
oricare dintre ele.
Articolul 27
(1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală*).
(2) Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic
ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în
plasament.
(3) Domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară
de cazul în care instanța de tutelă dispune altfel.
(la 18-08-2022, Alineatul (3) din Articolul 27 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 1, Articolul
15, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai
2022 )
(4) În situația în care părinții minorului aflat, în condițiile legii, în centre specializate aflate sub
autoritatea serviciilor publice de asistență socială nu sunt cunoscuți sau nu pot fi identificați, domiciliul
minorului este la adresa centrului respectiv.
(la 12-12-2012, Alin. (4) al art. 27 a fost introdus de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA DE
2012. )
Notă
*) Art. 27 alin. (1) intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011.
Notă
Conform articolului 22, Capitolul IV din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 500 din 20 mai 2022, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a
prezentei legi, referirile la măsura punerii sub interdicție judecătorească, respectiv la persoana pusă sub
interdicție judecătorească se consideră a fi făcute la măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale,
respectiv la persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială.
Articolul 28
(1) Dovada adresei de domiciliu se poate face cu:
a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind

titlul locativ;
b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spațiu,
însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);
c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de

ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că
solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta
documentele prevăzute la lit. a) și b);
d) documentul eliberat de autoritatea administrației publice locale, din care să rezulte că

solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu
destinație de locuință;
e) actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului său legal ori actul de
încredințare, însoțit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a)-d), în cazul minorilor care solicită
eliberarea unui act de identitate.
(2) Declarația de primire în spațiu a găzduitorului prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în fața
lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță
publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
(3) În cazul minorului și al persoanei care beneficiază de tutelă specială, declarația pe propria
răspundere prevăzută la alin. (1) lit. c) se dă și se semnează de către părintele sau, după caz, părinții care
exercită autoritatea părintească sau de către reprezentanții lor legali.
15, Capitolul III din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 20 mai
2022 )
Articolul 29
(1) Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pe raza căruia se află ultimul domiciliu
înscris în actul de identitate al solicitantului este obligat să comunice la cererea cetățenilor români, în
termen de 10 zile, datele referitoare la domiciliile avute de către persoana respectivă în România și orice
mențiune privind starea civilă, aflate în evidența acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000.
(2) Pentru datele prevăzute la alin. (1), referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul
de comunicare este de maximum 20 de zile.
Articolul 30
Reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de
domiciliu**).
Notă
**) Art. 30 intră în vigoare la 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011.
Articolul 31
(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește
mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.
(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi
mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată
ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind
stabilirea reședinței.
Articolul 32
(1) Pentru înscrierea reședinței solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reședinței, pe
care o va depune împreună cu actul său de identitate și cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28.
(2) De la obligația de a solicita înscrierea în actul de identitate a reședinței sunt exceptate:
(la 22-07-2013, Partea introd. a alin. (2) al art. 32 a fost modificată de pct. 28 al art. unic din
LEGEA nr. 235 din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013, care
modifică pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 4 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012. )
a) persoana care locuiește la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în
scop turistic;
b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală.

Articolul 33
(1) Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de reședință, care
va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.
(2) Dispozițiile art. 14 alin. (6) sunt aplicabile și în cazul eliberării dovezilor de reședință.
(la 07-08-2020, Articolul 33 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA
Articolul 34
(1) Pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre
îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative se
eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reședință la adresa instituției ori centrului
respectiv.
I din LEGEA nr. 14 din 12 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 18 ianuarie 2018 )
(1^1) Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declarația scrisă a conducătorului
instituției sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, pentru situațiile în care aceste instituții se află
în administrarea autorităților administrației publice locale. Pentru celelalte situații, dovada adresei de
domiciliu sau de reședință se face în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1).
(la 21-01-2018, Articolul 34 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA
nr. 14 din 12 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 18 ianuarie 2018 )
(2) În situația în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice
prevăzute la alin. (1), instituțiile respective sunt obligate să anunțe imediat unitatea de poliție pe raza
căreia își desfășoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidență a
persoanelor în vederea stabilirii identității lor.
Articolul 35
(1) În cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a
reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori
falsificat, această mențiune este nulă de drept.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea mențiunii comunică
serviciului public comunitar de evidență a persoanelor situația intervenită.
(3) Nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a
sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor
interesate.
Articolul 36
Persoana care găzduiește o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de
zile, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a), are obligația de a anunța poliția sau
serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul.
Articolul 37
(1) Evidența locatarilor prin cartea de imobil se ține în următoarele categorii de imobile care
dispun de mai multe unități locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuinței nr. 114/1996,
republicată, cu modificările și completările ulterioare:
a) destinate cazării în comun;
b) care servesc total sau parțial ca locuință.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităților
militare, a sediilor misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare sau locuințelor destinate exclusiv
personalului acestora, precum și, după caz, membrilor familiilor și persoanelor aflate în îngrijirea
acestora.
Articolul 38
(1) Organizarea activității de ținere a evidenței locatarilor prin cartea de imobil revine
Ministerului Administrației și Internelor, prin unitățile de poliție.
(2) Cartea de imobil se întocmește și se actualizează de către persoana anume desemnată, cu

acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociația de proprietari; în cazul asociației de
proprietari, responsabilul cărții de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului
executiv al asociației.
(3) Păstrarea, actualizarea și utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată
în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu
(4) Responsabilul cărții de imobil are obligația să înscrie, pe baza actului de identitate,
persoanele care domiciliază sau au reședința în imobilul respectiv și să o prezinte, la cerere, polițiștilor
sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.
(5) Cartea de imobil se întocmește într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul
cărții de imobil.
Articolul 39
(1) Persoanele care își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința sunt obligate să ceară
înscrierea în cartea de imobil la noua locuință în termen de 15 zile de la mutare.
(2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate
responsabilului cărții de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărții de imobil.
Articolul 40
La hoteluri și în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire,
prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, după caz.
Articolul 41
(1) În cazul în care, în condițiile legii, se schimbă denumirea unor unități administrativ-teritoriale
sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unități administrativ-teritoriale, precum și în
situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru
schimbarea cărții de identitate și a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se
suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective.
(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reținute, arestate sau care execută o
pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătorești de condamnare, care nu posedă
asemenea documente și care nu dispun de mijloace financiare, precum și persoanelor cu handicap și
celor fără venituri, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor poate acorda scutire de
la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate.
(la 12-12-2012, Alin. (2) al art. 41 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANȚA DE
2012. )
(3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate

persoanele care sunt victime ale calamităților naturale, incendiilor sau ale altor dezastre și care declară
pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor în a cărui rază teritorială
domiciliază ori își au reședința, faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca
urmare a producerii unei astfel de situații.
Capitolul V Sancțiuni
Articolul 42
Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență atrage, după caz,

răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală a persoanelor vinovate.
Articolul 43
Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (4), art. 23 alin. (1), art. 24 și art. 38 alin. (4), cu
amenda de la 25 lei la 50 lei;
(la 12-12-2012, Lit. a) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE
2012. )
b) nerespectarea dispozițiilor art. 12 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2), art. 39 și 40, cu
amenda de la 40 lei la 80 lei;
(la 12-12-2012, Lit. b) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE
2012. )
c) nerespectarea dispozițiilor art. 25, art. 34 alin. (2) și art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.
(la 12-12-2012, Lit. c) a art. 43 a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
Articolul 44
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 43 lit. a)-c) și aplicarea sancțiunii contravenționale

se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor și de către polițiști.
Articolul 45
Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 46
Evidența manuală a cetățenilor români constituită pentru perioada 15 iulie 1949 - 1 iulie 2000,
pe bază de fișe și registre, aflată în conservare la D.E.P.A.B.D., se exploatează și se utilizează în
continuare pentru furnizarea unor date, la solicitarea persoanelor fizice și juridice, precum și a
instituțiilor interesate, în condițiile legii.
Articolul 47
(1) Formularele-tip utilizate de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se

completează olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepția rubricii destinate semnăturii,
care trebuie completată numai olograf de către solicitantul actului de identitate.
(2) În cazul în care semnarea cererii de către solicitant nu este posibilă, se face mențiune despre
aceasta în cerere de către lucrătorul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor care
primește cererea.
Articolul 48
Forma și conținutul actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 49
Abrogat.
(la 12-12-2012, Art. 49 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din
Articolul 50
(1) Resursele financiare pentru asigurarea materialelor necesare producerii documentelor

prevăzute la art. 3 alin. (1) se prevăd de Ministerul Administrației și Internelor, anual, în mod distinct, în
bugetul de venituri și cheltuieli al D.E.P.A.B.D., cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.
(2) Resursele financiare necesare achiziționării echipamentelor de calcul și programelor

software licențiate, utilizate pentru producerea cărților de identitate, precum și pentru încheierea și
derularea contractelor de service la aceste echipamente, se prevăd de Ministerul Administrației și
Internelor, anual, în mod distinct, în bugetul de venituri și cheltuieli al D.E.P.A.B.D., cu excepția situației
când prin lege se dispune altfel.
(la 07-08-2020, sintagma: și a cărților de alegător a fost abrogată de Alineatul (1), Articolul VII
din LEGEA nr. 162 din 3 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 04 august 2020 )
(3) Dotarea D.E.P.A.B.D. cu materialele necesare îndeplinirii atribuțiilor legale se realizează, prin
grija Ministerului Administrației și Internelor, din producția internă și din import, cu excepția situației
când prin lege se dispune altfel.
Articolul 51
(1) D.E.P.A.B.D., prin intermediul structurilor sale teritoriale, comunică direcțiilor județene de
statistică sau, după caz, Direcției regionale de statistică a municipiului București datele necesare pentru
statistica demografică, referitoare la persoanele fizice care își schimbă domiciliul ori reședința dintr-o
unitate sau subunitate administrativ-teritorială în alta.
(2) Schimbările intervenite în denumirea unor unități administrativ-teritoriale, precum și
situațiile de reorganizare sau de trecere în alt rang a unei unități administrativ-teritoriale sunt
comunicate D.E.P.A.B.D. de către structura de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică.
(3) Schimbările prevăzute la alin. (1) și (2) se comunică în sistem informatic, periodicitatea și
circuitul lor fiind stabilite de Ministerul Administrației și Internelor de comun acord cu Institutul Național
de Statistică.
(4) Înființarea, desființarea sau schimbarea denumirii străzilor, făcută în condițiile legii, este
comunicată birourilor județene de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor sau,
după caz, Serviciului de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor București, de către
consiliile locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului București.
(5) Datele prevăzute la alin. (4) se comunică în scris, anexându-se copia hotărârii prin care s-a
înființat, s-a desființat sau s-a schimbat denumirea străzilor.
Articolul 52
Ministerul Administrației și Internelor elaborează, în termen de 60 de zile de la publicarea

prezentei ordonanțe de urgență, norme metodologice de aplicare unitară a prevederilor acesteia, care
se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).
Notă
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale
cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006.
Articolul 53
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul

adoptă, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor, normele metodologice pentru
comunicarea datelor, care să asigure actualizarea R.N.E.P.
Articolul 54
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 105/1996
privind evidența populației și cartea de identitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 237 din 30 septembrie 1996, cu modificările și completările ulterioare.
HOTĂRÂRE nr. 64 din 26 ianuarie 2011
pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea
unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă
EMITENT
GUVERNUL
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. III din Legea nr. 117/2006 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,
ținând seama de dispozițiile cap. IV "Desfacerea căsătoriei" din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei,
republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se aprobă Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă,

prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Materialele consumabile pretipărite, achiziționate anterior datei intrării în vigoare a prezentei

hotărâri, se utilizează până la consumarea stocurilor.
Articolul 3
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Metodologia Departamentului pentru

Administrație Publică Locală și a Ministerului de Interne nr. 1 pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii
nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
318 bis din 19 noiembrie 1997.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul administrației și internelor,
Constantin-Traian Igaș
Ministrul apărării naționale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi
Ministrul sănătății,
Cseke Attila
Ministrul muncii, familiei
și protecției sociale,
Ioan Nelu Botiș
București, 26 ianuarie 2011.
Nr. 64.
Anexă
METODOLOGIE
cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă
METODOLOGIE
din 26 ianuarie 2011cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de
stare civilă
EMITENT  GUVERNUL
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 64 din 26 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 151 din 2 martie
2011.Capitolul I Exercitarea atribuțiilor de stare civilăArticolul 1Atribuțiile de
stare civilă se îndeplinesc de consiliile județene/Consiliul General al
Municipiului București și de personalul desemnat din cadrul acestora, de
serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor, în unitățile
administrativ-teritoriale unde acestea sunt constituite, precum și de ofițerii de
stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale, în care nu
funcționează servicii publice comunitare de evidență a persoanelor, de către
primari sau de funcționari anume desemnați de aceștia cu competențe în acest
domeniu, de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră
ale României, respectiv de agenții diplomatici care îndeplinesc funcții consulare
ori de unii dintre funcționarii consulari, de către comandanții de nave și
aeronave aflate în afara teritoriului național și de către ofițerii de stare civilă
militari, desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, al
ministrului administrației și internelor, în caz de mobilizare, război, participare
la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistență umanitară sau tip
coaliție.Articolul 2(1) Competența ofițerului de stare civilă este materială și
teritorială.(2) Ofițerul de stare civilă își exercită atribuțiile numai în limita
unității administrativ-teritoriale, determinată prin lege, ori a spațiului geografic
de competență a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale
României în străinătate, a navei ori a aeronavei aflate în afara apelor teritoriale
și, respectiv, a spațiului aerian al României, în cazul comandanților de nave și
aeronave, a bazelor militare, în cazul ofițerilor de stare civilă militari.Articolul
3(1) Ofițerii de stare civilă delegați din cadrul serviciilor publice comunitare
locale de evidență a persoanelor, denumite în continuare S.P.C.L.E.P., în
unitățile administrativ-teritoriale unde acestea sunt constituite, precum și cei
din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care nu funcționează
S.P.C.L.E.P. sunt obligați să întocmească, în condițiile prevăzute de lege,
actele de stare civilă pentru cetățenii români sau pentru persoanele fără
cetățenie și să înregistreze, la cerere, actele sau faptele de stare civilă ale
cetățenilor străini care au domiciliul sau se află temporar pe teritoriul
României, în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.(2) Înscrierea
mențiunilor pe actele de stare civilă se face din oficiu sau la cerere, în condițiile
prevăzute de prezenta metodologie.Articolul 4(1) Comandanții de nave și
aeronave înregistrează în jurnalul de bord și, respectiv, în carnetul de drum
nașterile și decesele ce se produc la bordul acestor mijloace de transport aflate
în afara teritoriului României.(2) La bordul navei aflate în afara apelor
teritoriale, căsătoria se poate încheia numai între cetățeni români, pe baza
pașaportului eliberat de autoritățile competente ale statului român, a
certificatului medical prenupțial întocmit de medicul navei sau de un alt medic
competent, precum și a declarației viitorilor soți.(3) În caz de mobilizare,
război ori participare la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de
asistență umanitară sau tip coaliție, actele și faptele de stare civilă ale
militarilor și personalului civil din unitățile forțelor armate se înregistrează de
ofițerii anume desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după
caz, al ministrului administrației și internelor.(4) Înregistrările trebuie să
cuprindă toate datele necesare întocmirii actelor de stare civilă.Articolul
5Misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României înregistrează
actele și faptele de stare civilă privind cetățenii români produse în străinătate
și eliberează certificate de stare civilă, în condițiile prevăzute de prezenta
metodologie.Articolul 6(1) Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția
pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în
continuare D.E.P.A.B.D., coordonează și controlează metodologic, în condițiile
legii, activitatea de stare civilă desfășurată de personalul cu atribuții de stare
civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale și județene de evidență a
persoanelor, respectiv al municipiului București, precum și de ofițerii de stare
civilă din cadrul primăriilor.(2) D.E.P.A.B.D. asigură tipărirea registrelor de
stare civilă, a certificatelor de stare civilă și a extraselor pentru uz extern, în
vederea transmiterii de mențiuni în străinătate.(3) Certificatele de naștere, de
căsătorie și de deces sunt confecționate din hârtie specială, având în filigran
litera "R", încadrată într-un caroiaj. Certificatele de stare civilă se realizează cu
o tentă de culoare albastră - pentru cele de naștere, roz - pentru cele de
căsătorie și cenușiu - pentru cele de deces. Culoarea aplicată materialului de
bază trebuie să fie repartizată uniform în toată profunzimea acestuia, astfel
încât răzuirea fină a unei suprafețe să nu ducă la dispariția tentei culorii de
fabricație. Alte elemente de siguranță se stabilesc de către
D.E.P.A.B.D..(4) Cerneala folosită la pretipărirea rubricilor din certificatele de
stare civilă, precum și materialele folosite la imprimarea culorii de fond a
acestor documente trebuie să asigure rezistența la uzură fizică.(5) Certificatele
de stare civilă au tipărite la mijloc stema României și sunt legate în carnete a
25 de file. Fiecare certificat de stare civilă este înseriat; seria este formată din
două litere și 6 cifre și este tipărită la mijloc, sub titlul care definește
certificatul.(6) Documentele prevăzute la alin. (3) se distribuie, contra cost,
serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, denumite în
continuare S.P.C.J.E.P.Articolul 7Prefecții verifică, în condițiile legii, legalitatea
actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale, în legătură cu
realizarea atribuțiilor de stare civilă privind actele și faptele de stare
civilă.Articolul 8Prelucrarea datelor cu caracter personal în exercitarea
atribuțiilor de stare civilă se face cu respectarea prevederilor Legii nr.
677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și
completările ulterioare. Beneficiarii acestora, alții decât persoanele vizate, sunt
obligați să utilizeze datele numai pentru destinația stabilită și să asigure
protecția acestora, în condițiile legii.Articolul 9(1) Președintele consiliului
județean și primarul general al municipiului București, prin structura de stare
civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., respectiv prin structura de stare civilă a Direcției
Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București, denumită în
continuare D.G.E.P.M.B., organizează îndrumarea și controlul metodologic al
activității de stare civilă realizată de personalul cu atribuții de stare civilă din
cadrul S.P.C.L.E.P., precum și de ofițerii de stare civilă din cadrul primăriilor,
exercitând în acest sens următoarele atribuții:(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M.
București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )(2) Președintele consiliului județean și primarul general al municipiului
București, prin structura de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., respectiv
D.G.E.P.M.B., realizează cel puțin o dată pe an activități de control asupra
tuturor înregistrărilor de stare civilă din cadrul primăriilor sau S.P.C.L.E.P., pe
baza graficului întocmit de S.P.C.J.E.P. sau, după caz, de D.G.E.P.M.B.,
exercitând în acest sens următoarele atribuții:(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M.
2016 )(3) Constatările rezultate în urma controlului și măsurile necesare pentru
îndreptarea unor erori se consemnează într-un proces-verbal, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 8, într-un registru special de control pe linie
de stare civilă.(4) Structurile prevăzute la alin. (1) au atribuții
privind:a) constituirea fondului arhivistic prin evidența, inventarierea,
selecționarea, păstrarea și folosirea tuturor documentelor rezultate din
activitatea curentă, conform dispozițiilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996,
cu modificările și completările ulterioare;b) efectuarea mențiunilor în actele de
stare civilă - exemplarul II, conform comunicărilor privind înregistrarea actelor
și faptelor de stare civilă; în lipsa comunicărilor privind modificările intervenite
ulterior, în statutul civil mențiunile se operează în baza informațiilor coroborate
din arhivele proprii;c) verificarea și păstrarea dosarelor de schimbare a
numelui pe cale administrativă și formularea propunerilor de admitere sau
respingere a cererii, pentru a fi înaintate președintelui consiliului județean,
respectiv primarului general al municipiului București;d) analizarea cererilor
pentru acordarea dispensei de grad de rudenie și formularea propunerilor
întemeiate pentru a fi înaintate președintelui consiliului județean/primarului
general al municipiului București, în vederea emiterii dispoziției de aprobare
sau respingere;e) eliberarea, în mod gratuit, a extraselor pentru uz oficial de
pe actele de naștere, de căsătorie și de deces ce le au în păstrare, la cererea
autorităților publice prevăzute la art. 27 alin. (1), în condițiile prevăzute de
lege, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările și
completările ulterioare;f) avizarea referatelor întocmite de către S.P.C.L.E.P.,
prin structura de stare civilă sau, în localitățile în care acestea nu sunt
constituite, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei, în cazul cererilor de
transcriere, rectificare, reconstituire și întocmire ulterioară a actelor de stare
civilă;g) asigurarea colaborării și a schimbului permanent de informații cu
structurile similare din țară, precum și cu organele de poliție, pentru
clarificarea situației persoanelor/cadavrelor cu identitate
necunoscută;h) solicitarea și atribuirea de coduri numerice personale pentru
toate persoanele născute anterior anului 1980, prin Biroul Județean de
Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, denumit în
continuare B.J.A.B.D.E.P., respectiv Serviciul de Administrare a Bazelor de
Date privind Evidența Persoanelor al Municipiului București, în cazul
persoanelor ale căror certificate de stare civilă sunt transcrise;i) eliminarea
certificatelor de stare civilă retrase și a celor anulate la completare de
S.P.C.L.E.P. și primăriile de pe raza de competență, precum și a cotoarelor de
certificate, la un an de la data eliberării ultimului certificat; eliminarea se
efectuează de către Comisia de selecționare, pe bază de proces-verbal.Articolul
10Ofițerii de stare civilă delegați au următoarele atribuții:a) întocmesc, la
cerere sau din oficiu, potrivit legii, acte de naștere, de căsătorie și de deces, în
dublu exemplar, și eliberează persoanelor fizice îndreptățite certificate
doveditoare privind actele și faptele de stare civilă înregistrate;b) înscriu
mențiuni pe marginea actelor de stare civilă aflate în păstrare și trimit
comunicări de mențiuni pentru înscriere în registrele de stare civilă -
exemplarul I sau, după caz, exemplarul II, în condițiile prezentei
metodologii;c) eliberează gratuit, la cererea autorităților publice, extrase
pentru uz oficial de pe actele de stare civilă, precum și fotocopii ale
documentelor aflate în arhiva proprie, cu respectarea prevederilor Legii nr.
16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr.
677/2001, cu modificările și completările ulterioare;d) eliberează, la cererea
persoanelor fizice, dovezi privind înregistrarea unui act de stare civilă, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 9; dovezile cuprind, după caz, precizări
referitoare la mențiunile existente pe marginea actului de stare civilă;e) trimit
structurilor de evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., la care este
arondată unitatea administrativ-teritorială, în termen de 10 zile de la data
întocmirii actului de stare civilă sau a modificărilor intervenite în statutul civil,
comunicări nominale pentru născuții vii, cetățeni români, ori cu privire la
modificările intervenite în statutul civil al cetățenilor români; actele de
identitate ale persoanelor decedate ori declarațiile din care rezultă că
persoanele decedate nu au avut act de identitate se trimit la structura de
evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P. de ultimul loc de
domiciliu;f) trimit centrelor militare, până la data de 5 a lunii următoare
înregistrării decesului, documentul de evidență militară aflat asupra cetățenilor
incorporabili sau recruților, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.
10;g) trimit structurilor de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P., la care este
arondată unitatea administrativ-teritorială, până la data de 5 a lunii
următoare, certificatele anulate la completare;h) întocmesc buletine statistice
de naștere, de căsătorie și de deces, în conformitate cu normele Institutului
Național de Statistică, pe care le trimit, până la data de 5 a lunii următoare
înregistrării, la Direcția Județeană de Statistică sau a municipiului
București;i) dispun măsurile necesare păstrării registrelor și certificatelor de
stare civilă în condiții care să asigure evitarea deteriorării sau a dispariției
acestora și asigură spațiul necesar destinat desfășurării activității de stare
civilă;j) atribuie codurile numerice personale, denumite în continuare C.N.P.,
din listele de coduri precalculate, pe care le păstrează și le arhivează în condiții
de deplină securitate;k) propun necesarul de registre, certificate de stare
civilă, formulare, imprimate auxiliare și cerneală specială, pentru anul următor,
și îl comunică anual structurii de stare civilă din cadrul
S.P.C.J.E.P.;l) reconstituie registrele de stare civilă pierdute ori distruse -
parțial sau total -, prin copierea textului din exemplarul existent, certificând
exactitatea datelor înscrise prin semnare și aplicarea sigiliului și
parafei;m) primesc cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă și
documentele prezentate în motivare, pentru a fi transmise, spre verificare,
S.P.C.L.E.P. la care este arondată unitatea administrativ-teritorială;n) primesc
cererile de înscriere de mențiuni cu privire la modificările intervenite în
străinătate, în statutul civil al persoanei, determinate de divorț, adopție,
schimbare de nume și/sau prenume, precum și documentele ce susțin cererile
respective, pe care le înaintează D.E.P.A.B.D., în vederea avizării înscrierii
mențiunilor corespunzătoare sau, după caz, a emiterii aprobării;o) primesc
cererile de transcriere a certificatelor și extraselor de stare civilă procurate din
străinătate, însoțite de actele ce le susțin, întocmesc referatul cu propunere de
aprobare sau respingere a cererii de transcriere pe care îl înaintează, împreună
cu întreaga documentație, în vederea avizării prealabile de către S.P.C.J.E.P. în
coordonarea cărora se află;p) primesc cererile de rectificare a actelor de stare
civilă și efectuează verificări pentru stabilirea cu exactitate a erorilor depistate
în cuprinsul actelor de stare civilă sau a mențiunilor înscrise pe acestea,
întocmesc documentația și referatul cu propunere de aprobare sau respingere
și le înaintează S.P.C.J.E.P., pentru aviz prealabil, în vederea emiterii
dispoziției de aprobare/respingere de rectificare de către primarul unității
administrativ-teritoriale competente;q) primesc cererile de reconstituire și
întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, întocmesc documentația și
referatul prin care se propune primarului unității administrativ-teritoriale
emiterea dispoziției de aprobare sau respingere, cu avizul prealabil al
S.P.C.J.E.P.;r) înaintează S.P.C.J.E.P. exemplarul II al registrelor de stare
civilă, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost
completate, după ce au fost operate toate mențiunile din registrul de stare
civilă - exemplarul I;s) sesizează imediat S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., în cazul
pierderii sau furtului unor documente de stare civilă cu regim special.(la 03-11-
2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II
HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din
03 noiembrie 2016 )Articolul 11Ofițerii de stare civilă delegați și personalul cu
atribuții de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. îndeplinesc atribuțiile prevăzute
la art. 10, precum și următoarele atribuții:a) eliberează, la cererea
persoanelor fizice îndreptățite, certificate care să ateste componența familiei,
necesare reîntregirii familiei aflate în străinătate, potrivit modelelor prevăzute
în anexele nr. 11 și 12;b) efectuează verificările necesare avizării cererilor de
reconstituire și de întocmire ulterioară a actelor de stare civilă pentru cetățenii
români și persoanele fără cetățenie domiciliate în România;c) efectuează
verificări și întocmesc referate cu propuneri în vederea avizării de către
S.P.C.J.E.P. a cererilor de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă
eliberate de autoritățile străine, precum și a cererilor de rectificare a actelor de
stare civilă;d) efectuează verificări și întocmesc referate cu propuneri în
dosarele având drept obiect anularea, completarea, modificarea pe cale
judecătorească a actelor de stare civilă și a mențiunilor existente pe marginea
acestora, declararea judecătorească a dispariției și a morții unei persoane,
precum și înregistrarea tardivă a nașterii;e) înscriu în registrele de stare civilă,
de îndată, mențiunile privind dobândirea, redobândirea sau renunțarea la
cetățenia română, în baza comunicărilor primite de la D.E.P.A.B.D. prin
structura de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P.;f) efectuează verificări cu
privire la cererile de schimbare a numelui pe cale
administrativă;g) colaborează cu direcțiile de sănătate județene și a
municipiului București și cu maternitățile pentru prevenirea cazurilor de
internare a gravidelor fără acte de identitate asupra lor sau a căror identitate
nu este cunoscută și a cazurilor de părăsire a copiilor nou-născuți și
neînregistrați la starea civilă;h) colaborează cu unitățile sanitare, Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, denumită în continuare
D.G.A.S.P.C., și reprezentanții serviciului public de asistență socială, denumit
în continuare S.P.A.S., și unitățile de poliție, după caz, pentru cunoașterea
permanentă a situației numerice și nominale a persoanelor cu situație neclară
pe linie de stare civilă și de evidență a persoanelor, a demersurilor ce se fac
pentru punerea acestora în legalitate, până la rezolvarea fiecărui caz în parte,
precum și pentru clarificarea situației persoanelor/cadavrelor cu identitate
necunoscută;(la 03-11-2016, sintagma: Direcția Generală Protecția Copilului, denumită în
continuare D.GP.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
2016 )i) transmit lunar la S.P.C.J.E.P. situația indicatorilor specifici, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 7;j) transmit semestrial la S.P.C.J.E.P.
situația căsătoriilor mixte.Capitolul II Înregistrarea actelor de stare
civilăSecţiunea 1 Registrele de stare civilăArticolul 12(1) Registrele de stare civilă
sunt documentele în care se întocmesc actele de naștere, de căsătorie și de
deces.(2) Registrul de stare civilă se vizează pentru deschidere și închidere de
către primar și ofițerul de stare civilă delegat, potrivit proceselor-verbale
prevăzute în anexele nr. 13 și 14(3) În situația în care registrul de stare civilă
nu s-a completat în întregime, la data de 31 decembrie a fiecărui an, pe prima
pagină rămasă liberă, se întocmește procesul-verbal de închidere, în care se
consemnează numărul actelor înregistrate în anul încheiat sau, după caz,
faptul că nu a fost înregistrat niciun act. Înregistrările pentru anul care începe
se fac, în continuare, în același registru, până la epuizarea tuturor filelor,
numerotarea actelor începând cu numărul 1.Articolul 13(1) Numerotarea actelor
de stare civilă se face în momentul întocmirii acestora, consecutiv și
neîntrerupt, începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, și se termină la
31 decembrie, cu numărul ultimului act înregistrat.(2) Dacă registrul se
termină înainte de expirarea anului în curs, se începe un registru nou,
numerotarea actelor făcându-se în continuare.Articolul 14În cazul în care
înregistrările necesită un volum mare de operațiuni, se pot folosi în același
timp registre de stare civilă în care numerotarea actelor se face diferențiat,
folosindu-se numere pare și numere impare.Articolul 15În arhivă, registrele de
stare civilă se ordonează și se așază pe unități administrativ-teritoriale, iar în
cadrul acestora, pe acte și fapte, cronologic.Articolul 16Registrele și certificatele
de stare civilă, precum și toate celelalte documente care stau la baza
înregistrării actelor și faptelor de stare civilă se păstrează separat de restul
arhivei care se creează la nivelul S.P.C.L.E.P. și al primăriilor, în încăperi
special amenajate, în dulapuri închise, asigurându-se securitatea
acestora.Articolul 17(1) În cazul în care un registru de stare civilă a fost întocmit
prin copiere după exemplarul existent, întrucât celălalt exemplar lipsește, pe
ultima pagină a copertei se întocmește un proces-verbal, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 15.(2) Este interzisă compactarea/legarea mai multor
registre de stare civilă într-unul singur.Articolul 18(1) În unitățile administrativ-
teritoriale cu peste 30.000 de locuitori se întocmesc opise alfabetice, pe ani și
acte, în care se înscriu, zilnic, actele de naștere, de căsătorie și de deces
înregistrate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16.(2) În unitățile
administrativ-teritoriale cu până la 30.000 de locuitori, actele întocmite în
cazurile speciale privind reconstituirea și întocmirea ulterioară, înregistrarea
tardivă, transcrierea, adopția, moartea prezumată se evidențiază pe ultima
copertă a registrelor, în partea interioară, specificându-se numele de familie și
prenumele persoanei înregistrate, precum și numărul/data întocmirii actului
respectiv.Articolul 19(1) Registrul de stare civilă - exemplarul II se înaintează
structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., în termen de 30
de zile de la data când toate filele din registru au fost completate.(la 03-11-2016,
sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA
nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )(2) Termenul de păstrare a documentelor care au stat la baza înregistrării
actelor și faptelor de stare civilă, precum și la înscrierea mențiunilor ulterioare
este de 50 de ani de la crearea lor; la expirarea termenului de păstrare,
acestea pot fi scoase din evidența arhivei, prin selecționare, cu aprobarea
direcțiilor județene/Direcției Municipiului București ale/a Arhivelor Naționale,
conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 16/1996, cu modificările și
completările ulterioare.(3) La începutul anului calendaristic, documentele
primare din anul care s-a încheiat se ordonează pe dosare, cusute, sigilate,
numerotate, după care se arhivează.Articolul 20Înscrisurile care au stat la baza
întocmirii actelor de stare civilă, în original sau fotocopie, pot fi trimise, la
cererea scrisă, D.E.P.A.B.D., S.P.C.L.E.P./S.P.C.J.E.P., instanțelor
judecătorești, parchetelor sau poliției; înscrisurile originale se restituie până la
data stabilită în adresa de solicitare.Articolul 21Registrele de stare civilă se
predau la Direcția Municipiului București/direcțiile județene a/ale Arhivelor
Naționale, după 100 de ani de la crearea/întocmirea acestora, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 16/1996, cu modificările și completările
ulterioare.Secţiunea a 2-a Înregistrarea actelor de stare civilăArticolul
22(1) Declarațiile privind înregistrarea actelor de stare civilă se fac în fața
ofițerului de stare civilă, verbal, pentru înregistrarea nașterii și decesului, și în
scris, pentru căsătorie; declararea cu depășirea termenelor legale a nașterii,
respectiv a decesului se face în scris, cu arătarea motivelor
întârzierii.(2) Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea
conținutului declarației și concordanța acesteia cu certificatele de stare civilă și
cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant sau existente în arhiva de stare
civilă a primăriei.(3) Certificatul medical constatator al nașterii și certificatul
medical constatator al decesului, precum și declarațiile de căsătorie se
înregistrează imediat ce se primesc în registrul de intrare-ieșire, care se
întocmește potrivit modelului prevăzut anexa nr. 17.Articolul 23(1) Actele de
stare civilă și mențiunile de pe marginea acestora se completează cu cerneală
specială de culoare neagră.(2) Sunt interzise ștersăturile, răzuirile,
prescurtările și adăugirile în cuprinsul actelor de stare civilă sau al
documentelor primare care stau la baza întocmirii acestora, precum și a
înscrierii mențiunilor.(3) Ofițerul de stare civilă care întocmește actul
semnează și aplică parafa proprie, precum și sigiliul special confecționat pentru
activitatea de stare civilă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.
18.(4) Parafa funcționarilor desemnați să opereze mențiuni pe marginea
actelor de stare civilă - exemplarul II, depuse la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.,
cuprinde numai numele de familie și prenumele.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M.
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(5) După
înscrierea mențiunilor pe marginea actelor de stare civilă, ofițerul de stare
civilă sau personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul
S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. înscrie data, semnează și aplică numai parafa
proprie.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15,
Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 24Întocmirea actelor de stare civilă și
înscrierea mențiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin, cu
respectarea următoarelor reguli:a) rubricile privind numele de familie,
prenumele, denumirea localității, județul sau țara și cauza decesului se
completează cu majuscule, de tipar; dacă numele de familie ori prenumele
este compus din două sau mai multe cuvinte, acestea se scriu fără a se
despărți prin cratimă;b) rubricile privind "anul" și "ziua" se completează cu
cifre arabe, iar rubrica privind "luna" se completează cu litere, fără
prescurtări;c) în rubrica "Sexul" se înscrie cu majuscule "MASCULIN" sau
"FEMININ", conform certificatului constatator al nașterii/decesului;d) rubrica
"naționalitatea" se completează, dacă este cazul, conform celor declarate de
solicitant și numai cu consimțământul acestuia, iar în rubrica "Cetățenia" se
înscrie cetățenia stabilită potrivit actului de identitate prezentat;e) rubricile din
actele de naștere, căsătorie și deces, referitoare la locul nașterii părinților, al
soților și al decedatului, se completează cu denumirea actuală a comunei,
orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, potrivit organizării
administrativ-teritoriale a României; rubricile referitoare la județ se
completează cu denumirea actuală a județului, respectiv a municipiului
București; în cazul municipiului București, în rubrica "Municipiul" se înscrie
"București", iar cuvântul "județ" se barează și se înscrie
"sectorul";f) completarea tuturor rubricilor din actele și certificatele de stare
civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de
Academia Română, inclusiv cele referitoare la modul de folosire a literelor "â",
"ă", "î", "ș", "ț"; la completarea rubricilor referitoare la nume se va folosi litera
"â" sau "î", după dorința solicitantului; în ceea ce privește denumirea
localităților, înlocuirea literei "î" cu "â" din cuprinsul acestora se face
conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;g) în cazul în
care se transcrie/se înscrie un certificat de stare civilă procurat din străinătate,
în rubrica referitoare la "localitate" se înscrie denumirea localității, așa cum
rezultă din actul prezentat și din traducerea legalizată, iar în rubrica "județul"
se menționează "țara" unde a fost înregistrat, barându-se cu o linie orizontală
cuvântul "județul"; rubricile care nu se completează se barează cu o linie
orizontală, înainte de a fi semnat actul.Articolul 25Actele de naștere, de
căsătorie și de deces întocmite în cazuri speciale se înscriu în registrele
curente, cu respectarea regulilor prevăzute la art. 24 și a următoarelor:a) în
actele de naștere transcrise/înscrise, reconstituite, întocmite ulterior ori ca
urmare a încuviințării adopției, rubricile privind declarantul și "a prezentat
certificatul medical constatator al nașterii nr. ....., eliberat de ........, din care
rezultă că s-a născut un copil ......." nu se completează;b) în actele de
căsătorie reconstituite, întocmite ulterior, transcrise/înscrise, la rubrica
referitoare la "domiciliu" se înscrie domiciliul actual al soțului care solicită
înregistrarea actului, așa cum rezultă din documentul de legitimare
prezentat;c) în actele de stare civilă transcrise/înscrise, rubricile cu privire la
"nume" și/sau "prenume" se completează conform certificatului original
prezentat; în acest caz, prevederile art. 24 lit. a) teza a 2-a nu se aplică;d) în
actele de deces transcrise/înscrise, reconstituite, întocmite ulterior ori în baza
unei hotărâri judecătorești declarative de moarte, rubricile privind declarantul
și "a prezentat certificatul medical constatator al decesului nr. .........., eliberat
de ............." și "cauza decesului fiind ..............." nu se completează, ci se
barează cu o linie orizontală;e) în actele de căsătorie transcrise/înscrise,
rubricile privind numele de familie al soților se completează așa cum rezultă
din certificatele eliberate de autoritățile străine; în cazul în care nu rezultă
numele de familie ce urmează a fi purtat în timpul căsătoriei, se completează
cu cel declarat de soți, conform declarației date în formă autentică;f) în actele
de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior sau transcrise/înscrise, textul
"văzând că publicația cerută de lege s-a efectuat în termen și că nu s-a făcut
opoziție la această căsătorie, în temeiul consimțământului exprimat personal
de fiecare dintre viitorii soți prezenți" și "rubricile cu privire la martori" se
anulează cu o linie orizontală; în textul "noi, .......... ofițer de stare civilă am
încheiat prezentul act de căsătorie" se barează mențiunea "încheiat" și se
înscrie, după caz, "reconstituit", "întocmit ulterior", "transcris",
"înscris";g) actele reconstituite, întocmite ulterior, transcrise/înscrise se
semnează de ofițerul de stare civilă, care aplică parafa proprie și sigiliul.Articolul
26(1) Dacă în timpul completării actului, înainte de a fi semnat de declarant, de
soți ori de martori și de ofițerul de stare civilă, se constată o greșeală, pagina
completată greșit se anulează prin două linii trase în diagonală ("X"), cu
cerneală roșie, scriindu-se, cu majuscule de tipar, textul "PAGINĂ ANULATĂ",
iar numărul actului ce corespunde acesteia se trece pe pagina următoare, unde
se întocmește actul corect.(2) În același fel se anulează și pagina
corespunzătoare din exemplarul II al registrului de stare civilă, fără a mai
completa textul scris greșit.(3) Este interzisă ruperea filelor din registrele de
stare civilă, cu excepția celor folosite de misiunile diplomatice și oficiile
consulare de carieră ale României, care se decupează din registrul de stare
civilă - exemplarul I, pentru a fi trimise în țară.Articolul 27(1) La cererea scrisă a
D.E.P.A.B.D., a S.P.C.L.E.P./S.P.C.J.E.P., a instanțelor judecătorești, a
parchetelor sau a poliției, a oficiilor de stare civilă din cadrul primăriilor
unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., a
unităților din sistemul de ordine și siguranță publică, a D.G.A.S.P.C. și a
reprezentanților S.P.A.S., precum și a notarilor publici, se eliberează gratuit
extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă aflate în arhiva proprie.(la
03-11-2016, sintagma: D.G.P.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801
din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul solicitărilor adresate
direcțiilor județene și Direcției Municipiului București ale/a Arhivelor Naționale,
pentru actele aflate în păstrarea acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 11
alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările
ulterioare.Secţiunea a 3-a Înregistrarea nașteriiArticolul 28(1) Înregistrarea
nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după
caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-
teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.(2) În registrul de nașteri se
înregistrează copilul născut viu și copilul născut mort.(3) Înregistrarea
gemenilor se face prin întocmirea actului de naștere, separat, pentru fiecare
copil. În același mod se procedează și în cazul gemenilor siamezi.Articolul
29(1) Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este
de:a) 30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în
viață;b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;c) 24 de ore de
la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului
de 30 de zile;d) 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în
maternitate/unități sanitare.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit.
a),b) și d) se socotesc de la data nașterii și cuprind atât ziua nașterii, respectiv
a găsirii, cât și ziua în care se face declarația.(la 03-11-2016, Articolul 29 din Sectiunea
a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul
30(1) Înregistrarea nașterii în termenele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit.
a) și c) se face în baza următoarelor documente:a) certificatul medical
constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte
număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura
și parafa medicului;b) actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă
nașterea nu este declarată de mamă;c) certificatul de căsătorie al părinților
copilului, în original și fotocopie, iar dacă aceștia poartă nume de familie
diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul,
semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului
public;d) declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată
de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea, din
care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se
anexează consimțământul mamei potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41.
Tatăl minor îl poate recunoaște singur pe copilul său dacă face dovada
discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei
psihiatrice.(2) În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni
străini sau apatrizi, sunt necesare documentele prevăzute la alin. (1), precum
și următoarele:a) pașaportul părintelui cetățean străin sau apatrid/părinților
cetățeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetățenii
statelor membre ale Uniunii Europene ori Spațiului Economic European sau ai
Confederației Elvețiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de
Inspectoratul General pentru Imigrări, în original și în fotocopie. În cazul
cetățenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conțin
date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a
filei care conține datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele
străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie și
prenumele se solicită declarația notarială a titularului în acest
sens;b) certificatul de căsătorie al părinților copilului, înregistrat în registrele
de stare civilă române, dacă unul dintre părinți este cetățean român; dacă
ambii părinți sunt cetățeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în
original, precum și traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate
conform art. 72 alin. (6).c) declarația dată de părinții solicitanți de azil sau
beneficiari ai protecției internaționale în România în fața ofițerului de stare
civilă, în cazul în care aceștia nu pot prezenta certificatul de căsătorie emis de
autoritățile străine în fața cărora a fost oficiată căsătoria, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 18^1.(la 16-12-2019, Alineatul (2) din Articolul 30 , Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie
2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )(2^1) În cazul în
care părinții solicitanți de azil sau beneficiari ai protecției internaționale în
România nu dețin pașaportul sau actul de identitate eliberat de statul ai cărui
cetățeni sunt, iar în cazul apatrizilor, pașaportul emis în baza Convenției
privind statutul apatrizilor din anul 1954, la rubrica mențiuni din actul și
certificatul de naștere al copilului se înscrie mențiunea «Identitatea
părinților/tatălui/mamei este declarată».(la 16-12-2019, Articolul 30 din Sectiunea a 3-a
, Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie
2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )Notă
Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1008 din 16
Articolul II
Procedurilor specifice înregistrării nașterilor copiilor ai căror părinți sunt cetățeni străini sau apatrizi,
respectiv solicitanți de azil sau beneficiari ai protecției internaționale în România, precum și celor specifice
încheierii/înregistrării căsătoriilor în care cel puțin unul dintre viitorii soți face parte din aceste categorii de
străini li se aplică dispozițiile în vigoare la momentul depunerii solicitărilor la autoritățile
competente.(2^2) Dispozițiile alin. (2^1) se aplică după efectuarea în prealabil de
către personalul cu atribuții de stare civilă a unor verificări la nivelul centrelor
regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea
Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea confirmării identității
declarate a părintelui/părinților.(la 16-12-2019, Articolul 30 din Sectiunea a 3-a , Capitolul
II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )(3) În situația în care
ambii părinți au vârsta sub 14 ani este necesar documentul prevăzut la alin.
(1) lit. a), certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al
reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea nașterii
nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.(4) În situația în care
mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaște copilul, sunt
necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), precum și
următoarele:a) certificatul de naștere al mamei;b) actul de identitate al
reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea nașterii
nu este făcută de reprezentantul legal al mamei.(5) Actele de
identitate/pașapoartele sau documentele de identitate eliberate de
Inspectoratul General pentru Imigrări ale părinților, ale reprezentanților legali
și, după caz, al declarantului, precum și certificatele de stare civilă prezentate
se restituie imediat după compararea datelor, păstrându-se fotocopii ale
acestora, certificate pentru conformitate de persoana care primește
cererea.(6) În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și
nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează
la transcrierea/înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă
emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea
copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei
părinților.(7) C.N.P. se atribuie doar copiilor cetățeni români.(8) În cazul în
care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii
este diferit de cel declarat, înregistrarea nașterii se face în baza declarației
scrise, semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a
notarului public, din care să rezulte prenumele copilului.(9) În lipsa acordului
părinților cu privire la numele de familie al copilului, instanța de tutelă
hotărăște numele copilului și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă
la S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul
de naștere; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea
mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de
tutelă.(10) Prevederile alin. (9) se aplică și în cazul în care ofițerul de stare
civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din
Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar
părinții nu vor să opteze pentru un alt prenume.(11) Când declarația nașterii
este făcută de un cetățean străin/apatrid necunoscător al limbii române ori de
o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare
înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret și traducător
autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al
limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofițerul de stare
civilă/personalul cu atribuții de stare civilă încheie un proces-verbal, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 18^2.(la 16-12-2019, Alineatul (11) din Articolul 30 ,
Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913
din 10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie
2019 )(12) În cazul în care părinții au domicilii diferite, părintele care declară
nașterea va da o declarație din care să rezulte la care dintre părinți are
domiciliul copilul, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19.(13) În cazul în
care declararea nașterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre
părinți, se prezintă declarația notarială a oricăruia dintre părinți, din care să
rezulte domiciliul copilului; în situația în care niciunul dintre părinți nu este
identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, copilul
este înregistrat în Registrul național de evidență a persoanelor, denumit în
continuare R.N.E.P., cu domiciliul mamei.(la 03-11-2016, Articolul 30 din Sectiunea a 3-
a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
30^1(1) La înregistrarea nașterii în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. a),
în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:a) celelalte
documente prevăzute la art. 30, după caz;b) fotocopia procesului-verbal
întocmit de polițist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității
sanitare în care a avut loc nașterea, certificată pentru conformitate de
reprezentatul unității sanitare.(2) În situația prevăzută la alin. (1), ofițerul de
stare civilă solicită și reține la dosar extras/fotocopie de pe actul de naștere al
mamei și rezultatul verificărilor în R.N.E.P., prin care se certifică identitatea
mamei.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completata de Punctul 3, Articolul
II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883
din 03 noiembrie 2016 )Articolul 30^2(1) În cazul în care nașterea mamei nu este
înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naștere al
copilului se prezintă următoarele documente:a) declarația scrisă a uneia dintre
persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.
19^1 sau anexa nr. 19^2, după caz;b) procesul-verbal privind identitatea
declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul
poliției și de cel al unității sanitare;c) certificatul medical constatator al
nașterii;d) actul de identitate al declarantului;e) declarația tatălui de
recunoaștere a copilului, după caz, din care să rezulte și numele de familie pe
care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 41.(2) Ofițerul de stare civilă/personalul cu
atribuții de stare civilă desfășoară următoarele activități:a) efectuează
verificări în registrele de stare civilă ale primăriei unității administrativ-
teritoriale de la locul nașterii declarat de mamă, conform procesului-verbal
prevăzut la alin. (1) lit. b);b) verifică datele declarate ale mamei în
R.N.E.P.;c) întocmește referatul cu propunere de emitere a dispoziției
primarului privind stabilirea numelui de familie și a prenumelui copilului,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19^3. Propunerea de stabilire a
numelui de familie și a prenumelui copilului se face în considerarea datelor
rezultate din certificatul medical constatator al nașterii și din declarația
prevăzută la alin. (1) lit. e), după caz;d) prezintă primarului unității
administrativ-teritoriale referatul prevăzut la lit. c) însoțit de întreaga
documentație, pentru emiterea dispoziției, potrivit modelului prevăzut în anexa
nr. 19^4.(3) Actul de naștere al copilului se întocmește cu numele de familie și
prenumele stabilite prin dispoziția primarului unității administrativ-teritoriale
unde se înregistrează nașterea, iar celelalte date sunt preluate din certificatul
medical constatator al nașterii; rubrica privind datele mamei se completează
doar cu numele de familie și prenumele mamei rezultate din procesul-verbal
prevăzut la alin. (1) lit. b).(4) Pe marginea actului de naștere se operează
mențiunea:Act întocmit în baza dispoziției primarului nr. ………/…….și a
procesului-verbal nr. ……../…… privind identitatea declarată a mamei»; la
rubrica «MENȚIUNI» din certificatul de naștere se înscrie «Act întocmit în
conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu
privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările
ulterioare(5) Domiciliul copilului este cel declarat de mamă potrivit procesului-
verbal prevăzut la alin. (1) lit. b), iar în cazul recunoașterii de către tată,
domiciliul copilului se stabilește potrivit dispozițiilor art. 30 alin.
(12) sau (13).(6) Comunicarea de naștere întocmită potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 77, însoțită de fotocopia certificatului medical
constatator al nașterii, se transmite la S.P.C.L.E.P. de la locul nașterii, pentru
actualizarea R.N.E.P.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completata
de Punctul 3, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 31După împlinirea
termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. a) și d), întocmirea
actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 19^5, cu aprobarea primarului unității administrativ-
teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum și cu avizul conform
al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B.(la 03-11-2016, Articolul 31 din Sectiunea
a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
31^1(1) Cererea privind înregistrarea nașterii după împlinirea termenului de 30
de zile se depune fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze
nașterea, fie la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre
părinți/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituția
interesată.(2) Dacă cererea privind înregistrarea nașterii este depusă la
primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinți/persoana majoră
neînregistrată sau, după caz, sediul instituția interesată, cererea împreună cu
toate verificările și documentele prevăzute de prezenta metodologie se
transmit, în original, ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare
civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competente să înregistreze nașterea;
primăria care a primit cererea reține fotocopii ale documentelor, precum și
documentul în care s-a consemnat rezultatul verificărilor efectuate.(3) În
situația prevăzută la alin. (2), ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de
stare civilă de la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze nașterea
întocmește un referat, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19^6.(la 03-11-
2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completata de Punctul 5, Articolul II din
03 noiembrie 2016 )Articolul 31^2(1) Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor
cu vârsta de până la 14 ani, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de
stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 30 și desfășoară
următoarele activități:a) efectuează verificări în registrele de stare
civilă;b) verifică persoana pentru care se solicită înregistrarea nașterii, în
R.N.E.P.; în situația în care nu sunt asigurate condițiile tehnice necesare
pentru accesul la R.N.E.P. al ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții
de stare civilă din unitatea administrativ-teritorială unde s-a depus cererea de
înregistrare a nașterii, verificările sunt efectuate prin intermediul structurii de
evidență a persoanelor din cadrul serviciului publiccomunitar de evidență a
persoanelor care arondează unitatea administrativ-teritorială în cauză.(2) În
situația în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al
nașterii, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă efectuează
verificări în evidențele unității sanitare unde s-a produs nașterea sau ale
medicului de familie, în situația în care nașterea a avut loc la domiciliu, pentru
obținerea acestuia; dacă certificatul medical constatator al nașterii nu se
identifică, se solicită reprezentantului S.P.A.S., cu adresă potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 19^7, întreprinderea demersurilor pentru efectuarea
expertizei medico-legale.(3) În cazul în care din verificările efectuate la
unitatea sanitară nu se identifică certificatul medical constatator al nașterii sau
documente care să dovedească nașterea, locul nașterii este cel declarat.(4) În
cazul în care înregistrarea nașterii este solicitată de reprezentantul
D.G.A.S.P.C. sau de cel al S.P.A.S., acesta prezintă următoarele
documente:a) certificatul medical constatator al nașterii, iar în lipsa acestuia
expertiza medico-legală;b) raportul de anchetă socială;c) delegația.(la 03-11-
2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completata de Punctul 5, Articolul II din
03 noiembrie 2016 )Articolul 31^3Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu
vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții
de stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 31^2 și desfășoară
următoarele activități:a) verifică în evidențele Direcției Generale de
Pașapoarte, denumită în continuare D.G.P., și ale serviciului cazier judiciar,
statistică și evidențe operative;b) efectuează verificări la adresele la care
aceștia declară că au locuit, precum și, după caz, la unitățile de învățământ la
care declară că au fost înscriși, prin unitățile de poliție;c) solicită declarație
persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și, după caz, părinților
sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2
fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20,
respectiv în anexa nr. 21; declarația se dă în fața ofițerului de stare
civilă/personalului cu atribuții de stare civilă;d) stabilește dacă fizionomia
persoanei corespunde cu fotografiile anexate și aplică cele două fotografii
astfel: una pe declarația persoanei și alta pe cea a părinților sau a
ocrotitorului/reprezentantului legal, după caz.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din
Capitolul II a fost completata de Punctul 5, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
31^4(1) Pentru înregistrarea tardivă a nașterii persoanei majore, cererea scrisă
a declarantului este însoțită de următoarele documente:a) certificatul medical
constatator al nașterii;b) declarația persoanei a cărei naștere nu a fost
înregistrată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20, dată în fața ofițerului
de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă, la care anexează 2
fotografii mărimea 3/4 cm;c) declarația a 2 membri ai familiei, iar în lipsa
acestora, a două persoane care o cunosc, potrivit modelului prevăzut în anexa
nr. 21, dată în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare
civilă.(2) Ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă
desfășoară activitățile prevăzute la art. 31^2 alin. (1) și la art. 31^3 lit.
a) și b).(3) În situația în care declarantul nu prezintă certificatul medical
constatator al nașterii, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare
civilă procedează conform prevederilor art. 31^2 alin. (2).(4) Ofițerul de stare
civilă/personalul cu atribuții de stare civilă solicită reprezentantului S.P.A.S. cu
adresă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21^1, întreprinderea
demersurilor pentru efectuarea anchetei sociale.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din
Capitolul II a fost completata de Punctul 5, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
31^5(1) Dacă nașterea s-a produs în străinătate și nu a fost înregistrată la
autoritățile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României sau a
fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților, întocmirea
actului de naștere se face în țară, în baza certificatului medical constatator al
nașterii eliberat de autoritățile medicale străine sau, după caz, în baza
certificatului de naștere, legalizate conform prevederilor art. 72 alin. (6), după
ce D.E.P.A.B.D. verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe -
Departamentul Consular, denumit în continuare M.A.E. - DCons., dacă
nașterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în
străinătate.(2) Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că nașterea a fost
înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura prevăzută la art. 41
alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, privind transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din
străinătate.(3) Dacă în urma verificărilor s-a constatat că nașterea a fost
înregistrată cu date nereale, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de
stare civilă stabilește în ce anume constă diferența dintre datele consemnate în
actul înregistrat și datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază
de documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale
părinților copilului, date în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții
de stare civilă sau notarului public.(4) În situația prevăzută la alin. (1),
întocmirea actului de naștere se face la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are
domiciliul unul dintre părinți/persoana majoră; dispozițiile art. 31^2-31^4 se
aplică în mod corespunzător.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost
completata de Punctul 5, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 31^6(1) După
finalizarea verificărilor, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare
civilă întocmește referatul prevăzut la art. 31^1 alin. (3) , care trebuie să
conțină datele necesare întocmirii actului de naștere.(2) Referatul se
înaintează S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., împreună cu documentele aferente și
rezultatul verificărilor efectuate.(3) După verificarea documentelor,
S.P.C.J.E.P./ D.G.E.P.M.B. restituie întreaga documentație, împreună cu avizul
conform dat pe referatul prevăzut la art. 31^1 alin. (3), S.P.C.L.E.P./primăriei
unității administrativ-teritoriale competente.(4) La primirea referatului avizat
de S.P.C.J.E.P./ D.G.E.P.M.B., ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de
stare civilă îl prezintă primarului pentru aprobare.(5) În baza referatului
aprobat, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă
întocmește actul de stare civilă și eliberează certificatul de naștere persoanei
îndreptățite.(6) După înregistrarea actului de stare civilă, cererea solicitantului,
referatul împreună cu documentele și rezultatul verificărilor se păstrează în
arhiva proprie a primăriei.(7) Este interzisă înregistrarea nașterii peste
termenul de 30 de zile fără avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. și fără
aprobarea primarului pe referatul prevăzut la art. 31^1 alin. (3).(8) În cazul
neavizării referatului, S.P.C.J.E.P. /D.G.E.P.M.B. restituie motivat întreaga
documentație în vederea completării.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a
fost completata de Punctul 5, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 31^7(1) În toate
cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea nașterii sale,
aceasta dă o declarație în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții
de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naștere a fost
înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr.
119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Modelul
declarației este prevăzut în anexa nr. 21^2.(2) Dacă din declarația prevăzută
la alin. (1) rezultă că persoana a dat naștere unui copil înregistrat conform art.
14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare
civilă solicită acesteia fotocopia certificatului de naștere al copilului, iar unității
de poliție colectarea imaginii faciale și a impresiunilor papilare, cu adresă
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21^3.(3) Expertul/Specialistul
criminalist desemnat compară imaginile faciale și impresiunile papilare cu cele
ale persoanei în cauză, existente în Registrul persoanelor cu identitatea
declarată și comunică S.P.C.L.E.P./primăriei unității administrativ-teritoriale
solicitante aspectele rezultate în urma comparării, cu adresă potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 21^4.(4) După înregistrarea nașterii mamei în registrele
de stare civilă, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă
transmite cu adresă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21^5, extras de
pe actul de naștere primăriei unității administrativ-teritoriale unde s-a
înregistrat nașterea copilului, care înscrie pe marginea actului de naștere al
acestuia mențiunea: «Prin actul de naștere nr. / , înregistrat la Primăria ….. s-a
stabilit identitatea mamei.»(5) Actul de naștere al copilului se completează cu
datele mamei prin înscrierea cu cerneală de culoare roșie în rubricile
corespunzătoare.(6) În situația în care rubricile referitoare la numele de familie
și/sau prenumele mamei necesită modificare, acestea se barează cu o linie
orizontală și se înscriu deasupra datele corecte, cu cerneală de culoare roșie;
în mod similar se procedează și la rubrica privind numele de familie al
copilului, dacă acesta a fost înregistrat cu numele de familie declarat al
mamei.(la 03-11-2016, Sectiunea a 3-a din Capitolul II a fost completata de Punctul 5, Articolul
din 03 noiembrie 2016 )Articolul 32Abrogat.(la 03-11-2016, Articolul 32 din Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost abrogat de Punctul 6, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul
33Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în
maternitate/unități sanitare se face, în termen de 30 de zile de la data găsirii
acestuia, respectiv la împlinirea termenului de 30 de zile de la data întocmirii
procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului; înregistrarea se face în
registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ale primăriei unității
administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost găsit/părăsit copilul.Articolul
34(1) Întocmirea actului de naștere pentru copilul găsit se face în baza
următoarelor documente:a) declarația scrisă a persoanei care l-a găsit ori
referatul reprezentantului S.P.A.S., din cadrul unității administrativ-teritoriale
în raza căreia a fost găsit copilul;b) procesul-verbal întocmit și semnat de
reprezentantul unității de poliție competente, de medic și de reprezentantul
S.P.A.S.;c) dispoziția de stabilire a numelui și prenumelui, emisă de primar,
pentru situațiile în care nu se cunosc numele de familie și prenumele copilului,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22;d) expertiza medico-legală privind
stabilirea sexului și a vârstei aproximative ale copilului.(2) Procesul-verbal
prevăzut la alin. (1) lit. b) se înregistrează la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la
primăria care urmează să înregistreze nașterea și cuprinde următoarele
date:a) anul, luna și ziua când a fost găsit copilul;b) sexul copilului;c) locul și
împrejurările în care a fost găsit copilul;d) numele de familie, prenumele și
domiciliul persoanei care l-a găsit, precum și, după caz, ale
martorilor;e) denumirea și adresa instituției sau numele persoanei căreia i-a
fost încredințat copilul;f) vârsta copilului găsit, stabilită de medic prin
indicarea obligatorie a anului, lunii și zilei de naștere, chiar dacă acestea sunt
aproximative;g) rezultatul primelor cercetări efectuate de poliție pentru
identificarea mamei.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod
corespunzător și în cazul în care persoana găsită, și a cărei naștere nu a fost
înregistrată, are vârsta mai mare de 18 ani.Articolul 35Întocmirea actului de
naștere pentru copilul părăsit de mamă în maternitate se face în baza
următoarelor documente:a) procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului,
semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliției și de cel al
maternității;(la 03-11-2016, sintagma: D.G.P.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II
03 noiembrie 2016 )b) certificatul medical constatator al nașterii;c) dispoziția de
plasament în regim de urgență;d) comunicarea poliției cu privire la rezultatul
verificărilor privind identitatea mamei;e) dispoziția de stabilire a numelui și
prenumelui, emisă de primar, pentru situațiile în care nu se cunosc numele de
familie și prenumele copilului;f) declarația de înregistrare a nașterii.Articolul
36(1) Actul de naștere privind copilul găsit/părăsit de mamă în
maternitate/unități sanitare se completează numai la rubricile referitoare la
copil, respectiv cu datele care rezultă din certificatul constatator al nașterii ori
cu cele stabilite de organele de poliție; rubricile referitoare la părinți nu se
completează.(2) La rubrica "mențiuni" se înscrie textul: "actul a fost întocmit
în baza procesului-verbal nr. ......... din ............., din care rezultă că a fost
găsit de/părăsit la ..............., cu domiciliul/sediul în ..............., str. ............
nr. ....., și încredințat................".Articolul 37(1) În situația în care, ulterior
înregistrării nașterii, au fost identificați părinții ori copilul este recunoscut de
mamă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei
unității administrativ-teritoriale unde a fost înregistrată nașterea copilului
găsit/părăsit de mamă în maternitate solicită instanței judecătorești anularea
actului de naștere.(2) După anularea actului, se face o nouă înregistrare la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-
teritoriale unde s-a născut copilul; dacă mama copilului declară că a fost
înregistrată nașterea și dovedește acest fapt, nu se mai întocmește un nou act
de naștere.Articolul 38(1) Când mama declară că este căsătorită, dar nu poate
prezenta certificatul de căsătorie, dă o declarație scrisă în acest sens, iar
înregistrarea nașterii se face numai după ce personalul cu atribuții de stare
civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei
competente a stabilit datele referitoare la soț, prin solicitarea unui extras de pe
actul de căsătorie și din verificările în R.N.E.P.(2) Dacă mama declară că nu
este căsătorită, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), copilul se
înregistrează cu numele de familie al mamei, iar rubricile referitoare la "tată"
nu se completează.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care
declarația este făcută de o altă persoană.Articolul 39(1) În situația în care copilul
născut viu a decedat și nașterea nu a fost înregistrată, se înregistrează mai
întâi nașterea și apoi decesul.(2) În cazul în care ofițerul de stare civilă care
înregistrează decesul nu are competența teritorială pentru întocmirea actului
de naștere trimite S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei competente să întocmească
actul de naștere, declarația motivată a persoanei care a solicitat înregistrarea
decesului, împreună cu certificatul medical constatator al nașterii, și comunică
datele referitoare la deces, pentru înscrierea mențiunii.(3) În cazul persoanei
decedate a cărei naștere nu a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile,
actul de deces se întocmește în baza certificatului medical constatator al
decesului și al celui de naștere, a verificărilor efectuate de poliție și a
declarației persoanei care solicită înregistrarea, care să cuprindă datele de
identificare. Ulterior întocmirii actului de deces, ofițerul de stare civilă
informează declarantul decesului cu privire la necesitatea solicitării înregistrării
nașterii.(la 03-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 39 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost
modificat de Punctul 7, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(4) În lipsa certificatului medical
constatator al nașterii, pe marginea actului de deces se face următoarea
mențiune: «Cadavru cu identitate necunoscută. Înscrierea s-a făcut în baza
dovezii eliberate de ..............., cu nr. ........ din ...........»; după înregistrarea
tardivă a nașterii se operează mențiuni cu privire la datele de identificare pe
marginea actului de deces.(la 03-11-2016, Alineatul (4) din Articolul 39 , Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(5) În toate
cazurile de înregistrare a nașterii se aplică prevederile prezentei metodologii.(la
03-11-2016, Articolul 39 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 8, Articolul
din 03 noiembrie 2016 )Articolul 40(1) Pentru copilul născut mort se întocmește
numai actul de naștere; în acest caz, nu se completează rubricile privind
"prenumele", "cetățenia" și "codul numeric personal", iar în rubrica "din care
rezultă că s-a născut un copil ............." se înscrie cuvântul "mort".(2) La
cerere, în baza actului, se eliberează certificat de naștere cu mențiunea
«COPIL NĂSCUT MORT», precum și adeverința de înhumare/incinerare, fapt
despre care se precizează pe versoul certificatului medical constatator al
nașterii.(la 03-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 40 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost
modificat de Punctul 9, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(3) După împlinirea termenului
de 3 zile prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. b), dar înăuntrul termenului de 30 de
zile, întocmirea actului de naștere se face cu aprobarea primarului.(la 03-11-2016,
Articolul 40 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 10, Articolul II din
03 noiembrie 2016 )Secţiunea a 4-a Înregistrarea căsătorieiArticolul 41(1) Declarația
de căsătorie, care face parte din dosarul întocmit potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 23, se face personal, de către viitorii soți, în scris, la S.P.C.L.E.P.
sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reședință al unuia dintre
ei și se publică în ziua în care a fost primită, prin afișare, în extras, în condițiile
legii.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația căsătoriilor încheiate la
misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României din
străinătate, unde cetățenii români domiciliați în străinătate pot depune
declarația de căsătorie.(3) În cazul în care unul dintre viitorii soți nu se află în
unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate
face declarația de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din
cadrul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află, care o va
transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria
din cadrul unității administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia
căsătoria.(4) Persoanele arestate sau condamnate, în baza unor mandate de
arestare ori de executare a pedepsei privative de libertate, pe timpul măsurii
arestării și executării pedepsei pot depune declarația de căsătorie la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în a cărei rază administrativ-teritorială
se găsește sediul arestului/penitenciarului, care va fi și competentă să o
încheie, cu respectarea prevederilor alin. (1), indiferent de domiciliul sau
reședința viitorilor soți.Articolul 42(1) Odată cu declarația de căsătorie viitorii
soți prezintă următoarele acte:a) documentul cu care se face dovada
identității, în original și în copie;b) certificatul de naștere, în original și în
copie;c) certificatul medical privind starea sănătății, întocmit pe formular-tip,
care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ștampila
unității sanitare, semnătura și parafa medicului; certificatele medicale sunt
valabile 14 zile de la data emiterii și trebuie să cuprindă mențiunea expresă că
persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de
instituții medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare ale României trebuie să conțină toate rubricile și să fie însoțite de
traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după
caz;d) documente, în original și în copii, traduse și legalizate ori certificate de
ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare,
dacă este cazul.(2) Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu
unul dintre următoarele documente:a) certificatul de despărțenie sau de
divorț, eliberat în perioada 1951-1960;b) certificatul de naștere sau de
căsătorie, cu mențiunea de desfacere a căsătoriei;c) sentința de divorț rămasă
definitivă și irevocabilă; pentru divorțul pronunțat în intervalul 8 octombrie
1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte mențiunea că a fost înscrisă în
actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a
hotărârii.(3) Dovada încetării căsătoriei anterioare se face cu certificatul de
deces al fostului soț.(4) Dovada identității se poate face cu unul dintre
următoarele documente:a) pentru cetățenii români - buletin de identitate,
carte de identitate sau carte de identitate provizorie;b) pentru cetățenii
Uniunii Europene sau Spațiului Economic European - documentul de identitate
sau pașaportul emise de statul aparținător;c) pentru apatrizi - pașaport emis
în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul
de ședere temporară sau permanentă, după caz.(5) Cetățenii străini din statele
terțe fac dovada identității cu pașaportul emis de statul ai căror cetățeni sunt,
în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie
valabilă atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii
căsătoriei.(6) Cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție în
România fac dovada identității cu următoarele documente:a) document de
călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951;b) documentul de
călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară.(la 16-12-2019, Litera
b) din Alineatul (6) , Articolul 42 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 4,
Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )(6^1) În cazul în care beneficiarii protecției
internaționale în România nu pot prezenta certificatul de naștere prevăzut
la alin. (1) lit. b), aceștia depun o declarație autentică dată pe propria
răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. Declarația
menționează în cuprinsul acesteia faptul că este utilizată exclusiv în scopul
încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza
documentelor care fac dovada identității, valabile pentru încheierea căsătoriei
pe teritoriul României, prevăzute de prezentul articol.(la 16-12-2019, Articolul 42 din
Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913
2019 )(7) Cetățenii străini solicitanți de azil în România fac dovada identității cu
pașaport emis de statul ai căror cetățeni sunt, însoțit de documentul temporar
de identitate.(8) Documentele cu care se face dovada identității trebuie să fie
valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii
căsătoriei.(9) Următoarele categorii de documente de identitate ale cetățenilor
străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul
României:a) documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil,
care are înscrisă mențiunea "IDENTITATE DECLARATĂ";b) documentul care
face dovada statutului de tolerat;c) decizia de returnare.(10) În situația în
care viitorii soți sunt cetățeni străini/apatrizi, ofițerul de stare civilă efectuează
verificări după cum urmează:a) la structurile teritoriale ale Inspectoratului
General pentru Imigrări, în cazul cetățenilor străini/apatrizilor care au un drept
de ședere temporară sau un drept de ședere pe termen lung pe teritoriul
României, în vederea verificării valabilității perioadei lor de ședere pe teritoriul
României;b) la centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil,
în cazul solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, în
vederea verificării autenticității documentelor emise de Inspectoratul General
pentru Imigrări și confirmării datelor de stare civilă declarate.(la 16-12-2019,
Alineatul (10) din Articolul 42 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6,
Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )(10^1) În situația în care beneficiarul
protecției internaționale în România nu prezintă pașaportul, certificatul de
naștere sau actul de identitate eliberat de statul al cărui cetățean este, la
rubrica mențiuni din actul și certificatul de căsătorie se înscrie mențiunea
„Identitatea soților/soției/soțului este declarată”.(la 16-12-2019, Articolul 42 din
Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913
2019 )(11) Documentele prezentate de cetățenii străini, eliberate de statele ai
căror cetățeni sunt, vor fi legalizate conform prevederilor art. 72 alin.
(6).Articolul 43Ofițerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în
declarația de căsătorie cu documentele prezentate, iar semnarea declarației se
face în prezența sa.Articolul 44(1) Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după
caz, următoarele documente:a) aprobarea primarului pentru încheierea
căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 24, precum și documente justificative în
susținerea cererii;b) încuviințarea primarului sau a comandantului navei,
consulului, diplomatului cu atribuții consulare pentru încheierea căsătoriei
înainte sau după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării
declarației de căsătorie, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 25;c) aprobarea președintelui consiliului județean sau a
primarului general al municipiului București, în cazul existenței unor
impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție, prevăzute
de art. 6 alin. 2 și art. 7 alin. 2 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare
Codul familiei, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 26;d) declarație, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 27, din
care să rezulte că cei 2 soți nu cunosc niciun motiv de natură legală care să
împiedice încheierea căsătoriei;e) avizul medical, dovada încuviințării
părinților ori, după caz, a tutorelui și autorizarea D.G.A.S.P.C. pentru
încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din
condițiile de vârstă, prevăzute de art. 4 alin. (2) din Codul familiei;(la 03-11-2016,
sintagma: D.G.P.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
2016 )f) documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile
consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetățean străin cu un
cetățean român, din care să rezulte că primul îndeplinește condițiile de fond
cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea
căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr.
119/1996, republicată, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 18 din
Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internațional privat, cu completările ulterioare;g) documente eliberate de
autoritățile competente ale statului de cetățenie, datate recent - maximum 3
luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conținut, termenul de valabilitate,
pentru cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenții sau
acorduri de asistență juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, prin
excepție de la prevederile lit. f);h) declarația dată pe propria răspundere,
autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean
străin sau apatrid, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de
legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetățenii
statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în
România, precum și pentru beneficiarii protecției internaționale în România; în
cazul apatrizilor, legea națională este legea statului în care își au domiciliul
sau, după caz, reședința; declarația menționează în cuprinsul acesteia faptul
că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul
public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identității,
valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de art.
42;(la 16-12-2019, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 44 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )i) procesul-verbal, încheiat
împreună cu interpretul și traducătorul autorizat sau, după caz, interpretul
autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu
surdocecitate, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba
română sau între persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 28.(la 16-12-2019, Litera i) din Alineatul (1) , Articolul
44 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr.
913 din 10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie
2019 )(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) vor fi însoțite de
declarații notariale ale viitorilor soți din care să rezulte că îndeplinesc condițiile
necesare încheierii căsătoriei în România.(3) Cetățenilor statelor care nu pot
prezenta dovada menționată la alin. (1) lit. f) întrucât ambasada statului al
cărui cetățean este nu mai eliberează un astfel de document li se vor solicita
documentele eliberate de autoritățile locale competente ale statelor respective,
comunicate prin D.E.P.A.B.D. de către misiunile diplomatice ale acestora
acreditate în România.Articolul 45(1) În situația încheierii căsătoriei în cazul
existenței unor impedimente rezultate din condițiile de vârstă, minorul care
dorește să se căsătorească face o cerere la D.G.A.S.P.C. de la locul de
domiciliu în vederea obținerii autorizării prevăzute la art. 4 alin. (2) din Codul
familiei; cererea trebuie să fie însoțită de o copie, legalizată sau certificată de
ofițerul de stare civilă, de pe certificatul de naștere, ancheta socială întocmită
de autoritatea tutelară de la domiciliul solicitantului și avizul dat de medic.(la
03-11-2016, sintagma: D.G.P.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801
din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )(2) Avizul medical trebuie să fie prealabil încuviințării părinților ori, după
caz, a tutorelui și autorizării D.G.A.S.P.C.; avizul medical nu înlătură
prezentarea certificatelor medicale privind starea sănătății prevăzute de art. 28
alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare.(la 03-
11-2016, sintagma: D.G.P.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din
26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul
46(1) Încuviințarea căsătoriei minorilor de către părinți ori, după caz, de către
tutore se face printr-o declarație dată la S.P.C.L.E.P. sau primăria competentă
odată cu declarația de căsătorie; dacă părinții ori, după caz, tutorele
locuiesc/locuiește în altă localitate decât cea în care se încheie căsătoria,
încuviințarea se dă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din localitatea de
domiciliu a acestora, care o înaintează de îndată la S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
primăriei competente pentru încheierea căsătoriei ori se poate prezenta o
declarație pe proprie răspundere, autentificată, din care să rezulte că părintele
este de acord cu încheierea căsătoriei de către copilul său minor, care a
împlinit vârsta de 16 ani.(2) În situația în care numai unul dintre părinți
încuviințează căsătoria minorului, iar celălalt refuză, instanța judecătorească
decide ținând seama de interesul superior al copilului.(3) În cazul în care
părinții sunt divorțați, pentru încheierea căsătoriei este necesar
consimțământul ambilor părinți.Articolul 47Când viitorii soți au locul nașterii în
România și se legitimează cu documente de identitate eliberate de autoritățile
altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naștere și
documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se
procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naștere, a
mențiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primește
declarația de căsătorie.Articolul 48(1) Odată cu depunerea declarației sau
ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitorii soți declară, în fața ofițerului de
stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să îl poarte în căsătorie,
potrivit dispozițiilor Codului familiei.(2) Dacă înțelegerea referitoare la numele
de familie a intervenit după depunerea declarației, dar înainte de a se încheia
căsătoria, această înțelegere se consemnează într-o declarație scrisă care se
anexează la declarația inițială.Articolul 49(1) Căsătoria se încheie la expirarea
termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declarația
de căsătorie, cât și ziua în care se oficiază căsătoria.(2) În cazul prevăzut
de art. 41 alin. (4), termenul de 10 zile se socotește de la data de când s-a
primit declarația la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unde urmează a se
încheia căsătoria.(3) Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului
de 10 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soți impune aceasta, numai
cu aprobarea primarului în România, consulului sau diplomatului cu atribuții
consulare în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice și oficiile
consulare ale României; documentele justificative se păstrează la dosarul de
căsătorie.(4) După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia,
numai cu aprobarea primarului în România, consulului sau diplomatului cu
atribuții consulare în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice și
oficiile consulare ale României, pentru situații temeinic justificate, însă numai
până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale,
referitoare la starea sănătății viitorilor soți; în cazul expirării termenului de
valabilitate a acestora, viitorii soți sunt obligați să obțină și să depună
certificate medicale valabile.Articolul 50(1) Oficierea căsătoriei se face în limba
română de către ofițerul de stare civilă într-o încăpere corespunzător
amenajată, având o ținută vestimentară adecvată caracterului solemn al
acestui act. Ceremonia se poate desfășura, la cerere, și în limba maternă a
persoanelor care urmează să se căsătorească, dacă ofițerul de stare civilă
cunoaște limba respectivă.(2) La oficierea căsătoriei, ofițerul de stare civilă
este obligat să poarte eșarfa, în culorile drapelului național român, așezată pe
umărul stâng, cu banda albastră în sus.Articolul 51(1) După luarea
consimțământului viitorilor soți, liber și deplin exprimat, în fața a 2 martori,
ofițerul de stare civilă îi declară căsătoriți, le citește dispozițiile Codului familiei
privind drepturile și obligațiile soților și întocmește, de îndată, actul de
căsătorie.(2) Actul de căsătorie se semnează de către soți, cu numele de
familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei, de către ofițerul de
stare civilă și de către martori.(3) În rubrica "Văzând că publicația cerută de
lege s-a efectuat în termen și că nu s-a făcut opoziție la această căsătorie, în
temeiul consimțământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soți, noi
...................., ofițer de stare civilă, am încheiat prezentul act de căsătorie",
se înscriu numele și prenumele celui care a oficiat căsătoria.Articolul
52(1) Ofițerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu
sunt îndeplinite cerințele legii.(2) Refuzul privind încheierea căsătoriei se
consemnează într-un proces-verbal motivat, întocmit, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 29, în două exemplare, dintre care unul se înmânează
persoanelor care intenționau să se căsătorească.Articolul 53(1) După încheierea
căsătoriei, ofițerul de stare civilă anulează cartea de identitate a soțului care își
schimbă numele de familie prin căsătorie; anularea se face prin tăierea colțului
în care se află înscrisă perioada de valabilitate.(2) În situația persoanelor
deținătoare de buletine de identitate sau cărți de identitate provizorii, în actul
de identitate al soțului care prin căsătorie își schimbă numele de familie se
aplică ștampila cu următorul conținut: "Schimbat numele din ............ în
..........., prin căsătorie. Actul de identitate va fi preschimbat până la
..........".Secţiunea a 5-a Înregistrarea decesuluiArticolul 54(1) Actul de deces se
întocmește la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-
teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit
cadavrul.(2) Declarația de deces, pentru situația în care cauza decesului este
naturală, se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei,
de către persoanele prevăzute de lege; în acest termen se cuprinde atât ziua
în care s-a produs decesul, cât și ziua în care se face declarația.Articolul
55(1) Odată cu declarația de deces, declarantul depune următoarele
acte:a) certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip,
care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura și parafa
medicului care a făcut constatarea, sigiliul/ștampila unității sanitare, în care
trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu
majuscule;b) certificatul de naștere și de căsătorie, după caz;c) actul de
identitate al decedatului;d) livretul militar sau, după caz, adeverința de
recrutare a celui decedat;e) fotocopia actului de identitate al
declarantului.(2) În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele
de stare civilă și/sau actul de identitate al persoanei decedate, acesta declară,
în scris, motivul neprezentării acestora, precum și datele de stare civilă ale
decedatului.(3) După întocmirea actului de deces, pe certificatul de naștere
și/sau căsătorie, după caz, se aplică mențiunea "Decedat act. nr. ..............
din ............. înregistrat la Primăria ....................".Articolul 56Ofițerul de stare
civilă este obligat să rețină actul de identitate al celui decedat și să-l anuleze.
Cartea de identitate se anulează prin tăierea colțului în care se află înscrisă
perioada de valabilitate, iar în cazul buletinului de identitate și al cărții de
identitate provizorii se aplică, pe prima pagină, respectiv pe verso-ul
documentului, ștampila cu următorul conținut: "DECEDAT, Act nr.
.........../anul ......, luna ..........., ziua ........., înregistrat la Primăria
.............., județul ...........".Articolul 57(1) În termen de 10 zile de la data
înregistrării decesului, ofițerul de stare civilă are obligația să trimită actele de
identitate ale persoanelor decedate sau declarațiile prevăzute la art. 55 alin.
(2), cu adresă scrisă, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 30, la
structura de evidență din cadrul S.P.C.L.E.P. la care este arondată unitatea
administrativ-teritorială pe raza căreia persoana decedată a avut ultimul
domiciliu.(2) În cazul decesului unui cetățean străin, pașaportul, actul de
identitate, permisul de ședere permanentă sau permisul de ședere temporară
se înaintează de îndată, cu adresă, structurii teritoriale a O.R.I., împreună cu
un extras de pe actul de deces.(3) Dacă documentele prevăzute la alin. (2) nu
s-au depus, la structura teritorială a O.R.I. se înaintează extrasul pentru uz
oficial după actul de deces, împreună cu declarația motivată a
declarantului.(4) În cazul transcrierii/înscrierii certificatelor/extraselor de deces
procurate din străinătate, ofițerul de stare civilă are obligația de a transmite
extras pentru uz oficial de pe actul de deces S.P.C.L.E.P. la care este arondată
unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia persoana decedată a avut
ultimul domiciliu.Articolul 58În actul de deces, la rubrica "cauza decesului fiind
................", se înscrie cu majuscule de tipar cauza decesului prevăzută la lit.
c) și d) din certificatul medical constatator al decesului.Articolul 59(1) Când
decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente,
precum și în cazul găsirii unui cadavru, fie că este sau nu identificat, declarația
se face în termen de 48 de ore, calculat din momentul decesului sau al găsirii
cadavrului.(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), înregistrarea se face în baza
certificatului medical constatator al decesului și a dovezii eliberate de poliție
sau de parchet, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 31, din care să rezulte
că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces.(3) În cazul în care
decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenul legal de 48 de ore,
întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului, iar
declarația se face în scris, arătând motivele întârzierii.Articolul 60(1) Întocmirea
actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută se face la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în raza
căreia a fost găsit, în baza certificatului medical constatator al decesului, a
dovezii eliberate de poliție sau de parchet și a procesului-verbal întocmit de
medicul legist, care cuprinde:a) vârsta și sexul;b) data și locul unde a fost
găsit cadavrul;c) data și cauza decesului.(2) Pe marginea actului de deces se
face următoarea mențiune: "Cadavru cu identitate necunoscută. Înscrierea s-a
făcut în baza dovezii eliberate de ..............., cu nr. ........ din
...........".(3) Dacă, ulterior întocmirii actului de deces privind cadavrul cu
identitate necunoscută, parchetul sau poliția stabilește identitatea cadavrului,
pe baza comunicării făcute de acestea, datele privind identitatea se înscriu,
prin mențiune, pe actul respectiv; mențiunea se comunică S.P.C.L.E.P. sau,
după caz, primăriei care are în păstrare actul de naștere al persoanei
identificate.(4) S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria care a înregistrat actul de
deces transmite un extras de deces pentru uz oficial, cu toate mențiunile
existente pe marginea actului, la structura de evidență din cadrul S.P.C.L.E.P.
la care este arondată unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia persoana
decedată a avut ultimul domiciliu.Articolul 61(1) Ofițerul de stare civilă care
înregistrează un act de deces este obligat să comunice acest fapt S.P.C.L.E.P.
sau, după caz, primăriei unde se păstrează actul de naștere - exemplarul I al
celui decedat.(2) După efectuarea mențiunii de deces în exemplarul I al
registrului de naștere, ofițerul de stare civilă este obligat să trimită
comunicarea de mențiune la:a) structura de stare civilă din cadrul
S.P.C.J.E.P., respectiv D.G.E.P.M.B., pentru operarea în registrul de naștere -
exemplarul II;(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită
de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )b) S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
primăria unde s-a încheiat căsătoria.(3) S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria
care are în păstrare actul de căsătorie trimite comunicarea de mențiune la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care are în păstrare actul de naștere al
soțului supraviețuitor, pentru înscrierea mențiunilor corespunzătoare pe
marginea acestuia.Articolul 62(1) După întocmirea actului de deces, ofițerul de
stare civilă eliberează declarantului o adeverință de înhumare sau de
incinerare a cadavrului, într-un singur exemplar, potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 32, făcând mențiune despre aceasta pe verso-ul certificatului
constatator al decesului sau al certificatului constatator al nașterii celui născut
mort.(2) Duplicatul adeverinței de înhumare sau de incinerare pierdută ori
distrusă se poate elibera numai cu aprobarea primarului unității administrativ-
teritoriale care a eliberat adeverința.(3) Înhumarea sau incinerarea cadavrului
unui cetățean român ori de origine română al cărui deces s-a produs în
străinătate se face pe baza adeverinței eliberate de S.P.C.L.E.P. sau de ofițerul
de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei
rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea ori incinerarea, la
cererea scrisă a persoanei interesate, la care se anexează copia certificatului
de deces, după caz, tradusă în limba română și autentificată.(4) Când decesul
cetățeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică ori la oficiul
consular de carieră al României, adeverința de înhumare sau de incinerare se
eliberează în baza certificatului de deces întocmit de una dintre aceste
autorități, în condițiile prevăzute la alin. (3).(5) Dacă decesul unui cetățean
român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului României sau pe o
navă aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în
țară, eliberarea adeverinței de înhumare sau de incinerare se face pe baza
dovezii eliberate de comandantul navei ori aeronavei, prevăzută la art. 8 alin.
(6) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare.(6) Când
decesul nu a fost înregistrat sau nu a fost eliberat certificatul de deces,
adeverința de înhumare ori incinerare se eliberează numai cu aprobarea
parchetului.Articolul 63(1) În actul de deces, întocmit ca urmare a unei hotărâri
judecătorești declarative de moarte, definitivă și irevocabilă, se înscriu datele
de stare civilă și data decesului, așa cum rezultă din această hotărâre;
întocmirea actului de deces, în acest caz, se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
la primăria competentă, din oficiu ori la cererea persoanei interesate,
potrivit art. 42 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările
ulterioare.(2) S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria care a înregistrat decesul, în
condițiile prevăzute la alin. (1), trimite comunicare la structura de evidență din
cadrul S.P.C.L.E.P. al locului de domiciliu al persoanei decedate.(3) În cazul în
care în cuprinsul hotărârii judecătorești declarative de moarte nu este precizat
domiciliul decedatului și nu poate fi stabilit prin verificări, la rubrica "Domiciliu"
se înscrie localitatea de domiciliu din actul de naștere; comunicarea de deces
se transmite la structura de evidență din cadrul S.P.C.L.E.P. al locului de
domiciliu astfel stabilit.Articolul 64În cazul în care locul decesului este pe
teritoriul altui stat, pentru procurarea din străinătate a actului respectiv se
indică solicitantului să se adreseze direct M.A.E. - Dcons, conform art. 162; în
cazuri deosebite, când nu există persoane interesate în procurarea
documentului, certificatul sau extrasul, pentru uz administrativ, se obține prin
intermediul D.E.P.A.B.D.(la 03-11-2016, sintagma: M.A.E. - D.C. a fost înlocuită de Punctul
15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 65(1) În vederea declarării
judecătorești a dispariției sau a morții unei persoane, structura de stare civilă
din cadrul S.P.C.L.E.P. sesizată efectuează următoarele activități:a) verifică
datele persoanei în R.N.E.P., precum și în evidențele D.G.P.;b) solicită
informații de la ultimul loc de domiciliu și de la ultimul loc de muncă, precum și
de la persoanele care pot da relații cu privire la împrejurările în care s-au
produs dispariția sau moartea ori despre data ultimelor știri/date privind
persoana;c) verifică la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care are în
păstrare actul de naștere, precum și la S.P.C.L.E.P. ori, după caz, la primăria
ultimului loc de domiciliu, în anul în care se presupune că a dispărut/decedat și
următorii 5 ani, pentru a stabili dacă pe marginea actului de naștere sau de
căsătorie există mențiunea de deces;d) comunică instanței judecătorești
datele rezultate din verificări;e) urmărește modul de soluționare și, în caz de
admitere a acțiunii, în baza extrasului de deces pentru uz oficial primit de la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria care a înregistrat decesul, informează
D.E.P.A.B.D.(2) Cu adresă scrisă, D.E.P.A.B.D. comunică despre înregistrarea
decesului Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române, denumit în continuare I.G.P.R.Secţiunea a 6-a Înregistrarea
nașterii, căsătoriei sau decesului în cazul în care are loc în tren, pe o navă ori o
aeronavăArticolul 66(1) Dacă nașterea sau decesul are loc în tren, pe o navă ori
aeronavă, sau într-un alt mijloc de transport, în timpul unei călătorii care nu
depășește granițele statului român, înregistrarea nașterii ori a decesului se
face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul
primăriei unității administrativ-teritoriale a locului de coborâre ori de
debarcare.(2) Nu pot fi încheiate căsătorii în timpul unei călătorii în interiorul
granițelor țării, în tren, pe o navă ori o aeronavă.Articolul 67(1) În cazul în care
nașterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă, în timpul unei călătorii în
afara apelor teritoriale române, înregistrarea se face de către comandantul
navei, în jurnalul de bord.(2) Dacă nașterea sau decesul are loc pe o aeronavă,
în timpul unei călătorii în afara spațiului aerian al României, evenimentul se
înregistrează de comandantul aeronavei, în carnetul de drum.Articolul
68Prevederile prezentului capitol referitoare la actele și condițiile necesare
înregistrării nașterii, căsătoriei sau decesului se aplică în mod corespunzător și
în cazul înregistrării nașterii, căsătoriei ori decesului pe o navă, în timpul unei
călătorii în afara apelor teritoriale române, sau pe o aeronavă, în timpul unei
călătorii în afara spațiului aerian al României.Articolul 69(1) Înregistrările făcute
în jurnalul de bord sau în carnetul de drum vor cuprinde datele necesare
întocmirii actului de stare civilă, precum și semnăturile cerute de lege, acestea
făcând dovada evenimentului până la întocmirea actului de stare
civilă.(2) Comandantul navei sau aeronavei eliberează persoanelor îndreptățite
o dovadă cu privire la înregistrarea făcută, iar în termen de 30 de zile de la
sosirea în țară înaintează, prin căpitănia portului, respectiv comandantul
aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum la
Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului București, denumită în
continuare D.S.C. - Sector 1, care va întocmi actul de stare civilă și va elibera
certificatul corespunzător.(3) Comandanții de nave pot proceda la încheierea
unei căsătorii, în afara apelor teritoriale ale României, cu condiția ca viitorii soți
să fie cetățeni români, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr.
119/1996, republicată, cu modificările ulterioare.(4) După expirarea
termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia numai cu aprobarea
comandantului, conform prevederilor art. 49 alin. (4).(5) În timpul călătoriei ce
depășește apele teritoriale române, comandanții de nave nu pot încheia
căsătoria între un cetățean străin și un cetățean român, precum și între
cetățenii străini care se află pe navă, chiar dacă viitorii soți ar avea dovezile
cerute de lege.Secţiunea a 7-a Înregistrarea actelor de stare civilă ale
cetățenilor români încheiate în străinătateArticolul 70(1) Actele de stare civilă
privind cetățenii români aflați în străinătate, care se înregistrează la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, se trimit prin
Ministerul Afacerilor Externe, pe măsura completării lor, la D.S.C. - Sector 1,
împreună cu documentele primare pe baza cărora s-au întocmit
actele.(2) Actele de stare civilă - exemplarul I se arhivează la D.S.C. - Sector
1, care trimite comunicări de mențiuni pentru actele de naștere și, după caz,
de căsătorie și operează pe ele mențiunile ce se primesc ulterior; la cerere,
eliberează persoanelor îndreptățite certificate de stare civilă.Articolul
71(1) Registrele de stare civilă - exemplarul II se trimit la D.G.E.P.M.B. în
termen de 30 de zile de la data la care toate actele au fost completate.(la 03-11-
2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II
03 noiembrie 2016 )(2) La primirea registrelor - exemplarul II, acestea se
confruntă cu exemplarul I, aflat la D.S.C. - Sector 1, în scopul operării în ele a
mențiunilor existente pe marginea actelor - exemplarul I.Articolul 72(1) Actele
de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite în străinătate la autoritățile
locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă
române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în țară sau de la primirea din
străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.(2) Cererile de
transcriere care se depun la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale de la locul de
domiciliu al solicitantului se aprobă de către primari, după ce s-a obținut avizul
prealabil al S.P.C.J.E.P.(3) Cererile înregistrate la serviciile de stare civilă ale
sectoarelor municipiului București se avizează în prealabil de către șeful
Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.(4) Cererile
privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se
transcriu cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului București și cu
avizul prealabil al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului
București.(5) După înregistrarea cererii, se efectuează verificări urmând a se
stabili:a) dacă titularul certificatului sau extrasului de naștere, căsătorie ori
deces este cetățean român; verificările se efectuează la D.G.P. sau la
Autoritatea Națională pentru Cetățenie;b) dacă mai există un alt act transcris
sau reconstituit în țară; verificările se efectuează în registrele de stare civilă
aflate în păstrare și, după caz, la S.P.C.L.E.P. sau la primăria domiciliilor avute
anterior, până la data înregistrării actului de către autoritățile străine;c) dacă
S.P.C.L.E.P/primăria unității administrativ-teritoriale unde a fost depusă
cererea are competență teritorială privind aprobarea transcrierii, în cazul
cetățenilor care se legitimează cu pașaport sau titlu de călătorie; verificările se
efectuează la structura de evidență din cadrul S.P.C.L.E.P. de la ultimul loc de
domiciliu declarat de solicitant.(6) Documentele administrative emise de
autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă
române, precum și traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din
străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) documentele
eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5
octombrie 1961 se apostilează;b) documentele eliberate de statele cu care
România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt
scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;c) documentele
care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) se
supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr.
105/1992, cu completările ulterioare.Articolul 73(1) Cererea de transcriere,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 33, se adresează primarului unității
administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul titularul
certificatului/extrasului și se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură
specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6).(2) Minorii în
vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume
propriu, asistați de unul dintre părinți sau, după caz, de tutore, ori prin
împuternicit cu procură specială; în cazul în care părinții au domicilii diferite în
țară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi
oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții
minorului.(3) Pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror
părinți au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatelor de
naștere se depune la primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinți în
România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, la ultimul domiciliu al
unuia dintre părinți.(4) Pentru cetățenii români cu vârsta peste 18 ani care au
domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unității administrativ-
teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în țară, cu avizul prealabil al
S.P.C.J.E.P., iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1
al municipiului București, cu avizul prealabil al Direcției Generale de Evidență a
Persoanelor a Municipiului București.(5) Persoanele care redobândesc cetățenia
română și fac această dovadă cu Certificatul de cetățenie eliberat de
Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau misiunile diplomatice și oficiile
consulare ale României depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor
de stare civilă, procurate din străinătate, la S.P.C.L.E.P./primăria unității
administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de
renunțarea la cetățenia română.(6) În cazul transcrierii certificatului de
căsătorie, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de
la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite în țară, la
oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceștia își au domiciliul.(7) În
cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului
unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, care are
obligația să dispună verificări și la ultimul domiciliu al decedatului, sau
primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară
de către persoana decedată.(8) Persoanele care fac dovada cetățeniei române
cu Certificatul de cetățenie eliberat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie
sau misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României depun cererea de
transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă, procurate din străinătate,
la D.S.C. - Sector 1; persoanele care dobândesc cetățenia română și fac
dovada domiciliului în România cu permis de ședere permanentă eliberat de
O.R.I. vor adresa cererea de transcriere primarului unității administrativ-
teritoriale a locului de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de
ședere.Articolul 74(1) Cererea de transcriere este însoțită de certificatul sau
extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, fotocopie și
traducere legalizată, precum și, după caz, de următoarele
documente:a) fotocopii ale certificatelor de naștere și de căsătorie, fotocopii
ale actului de identitate sau pașaportului, după caz;b) declarații notariale, din
partea ambilor soți, dacă sunt cetățeni români, sau numai a soțului cetățean
român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situația în care în
certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la
numele soților după căsătorie;c) declarație din partea părintelui care solicită
transcrierea certificatului de naștere al copilului, potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 34, în cazul în care părinții acestuia au domicilii
diferite;d) declarație din partea titularului actului ori a reprezentantului legal
că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 35.(2) În cazul în care titularul certificatului sau
extrasului de stare civilă ce urmează a fi transcris nu este în posesia niciunui
document cu care să facă dovada cetățeniei române, întrucât a plecat din țară
odată cu părinții, în perioada minorității sale, se efectuează verificări la D.G.P.,
iar în cazul în care solicitantul nu s-a născut în România, primăria competentă
să transcrie certificatul efectuează verificări la D.G.P.(3) În situația în care, la
depunerea cererilor de transcriere a certificatelor sau extraselor procurate din
străinătate, se stabilește că au intervenit modificări la numele și/sau
prenumele titularului actului, față de documentele ce însoțesc cererea de
transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanțelor
privind numele și/sau prenumele.(4) Cererea pentru transcriere se depune și
se soluționează după clarificarea neconcordanțelor.(5) În situația în care se
stabilește că în certificatul sau extrasul eliberat de autoritățile străine au fost
înscrise date care sunt în neconcordanță cu cele înscrise în registrele de stare
civilă române și R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de
către autoritățile străine emitente.Articolul 75(1) După înregistrare, cererea de
transcriere se înaintează S.P.C.J.E.P., împreună cu referatul ce conține
rezultatul verificărilor, din care să rezulte că nu mai există un alt act transcris
sau reconstituit în registrele de stare civilă române, precum și cu documentele
menționate la art. 73 și 74.(2) În cazul transcrierii certificatului de deces,
verificările se vor referi atât la solicitant, cât și la decedat.(3) După verificarea
documentelor, S.P.C.J.E.P. restituie întreaga documentație, împreună cu avizul
prealabil, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 36, S.P.C.L.E.P., respectiv
primăriei unității administrativ-teritoriale unde a fost depusă cererea.Articolul
76(1) La primirea avizului de la S.P.C.J.E.P., ofițerul de stare civilă delegat
prezintă primarului referatul însoțit de cererea de aprobare a transcrierii
certificatului sau extrasului de stare civilă, potrivit modelului prevăzut
de anexa nr. 37 și documentele menționate la art. 73 și 74.(2) În baza
aprobării cererii de transcriere, precum și a documentelor depuse de solicitant
și a evidențelor proprii, ofițerul de stare civilă delegat întocmește actul de
stare civilă și eliberează certificatul corespunzător persoanei
îndreptățite.(3) După înregistrarea actului de stare civilă, cererea solicitantului,
referatul cu rezultatul verificărilor, avizat de către S.P.C.J.E.P., aprobarea
primarului, procura autentică, fotocopia și traducerea legalizată a certificatului
sau extrasului de stare civilă se păstrează în arhiva proprie a primăriei;
originalul certificatului sau extrasului de stare civilă se restituie
solicitantului.(4) Este interzisă transcrierea certificatelor și extraselor de stare
civilă procurate din străinătate fără avizul prealabil al S.P.C.J.E.P. și fără
aprobarea primarului.Articolul 77În cazul respingerii cererii de transcriere de
către primar, ca urmare a avizului negativ dat de către S.P.C.J.E.P.,
documentele depuse se restituie solicitantului, comunicându-se motivul
respingerii.Articolul 78Căsătoriile încheiate în străinătate și desfăcute prin divorț
se înscriu numai prin mențiune, pe marginea actului de naștere; cererea,
însoțită de certificatul sau extrasul de căsătorie, în original, fotocopie și
traducere legalizată, precum și sentința de divorț, în original, fotocopie și
traducere legalizată, autentificate conform prevederilor art. 72 alin. (6), se
adresează primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul
de naștere și se înaintează, spre aprobare, D.E.P.A.B.D.Articolul 79Este interzisă
înscrierea mențiunilor primite din străinătate fără aprobarea
D.E.P.A.B.D.Articolul 80(1) Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita
înscrierea care îi privește în registrele de stare civilă române de la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor sau
extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în cazul în care
înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la
autoritatea din statul de reședință; înscrierea se face cu aprobarea șefilor
misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se
motivează.(2) Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române,
prevăzută în anexa nr. 33, se depune la misiunea diplomatică sau la oficiul
consular de carieră al României din țara unde a fost făcută înregistrarea în
prealabil ori din țara aflată în circumscripția consulară respectivă.(3) Cererea și
declarația, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 35, vor fi însoțite
de documentele prevăzute la art. 74.Articolul 81Cererea se înregistrează într-un
registru de intrare-ieșire special întocmit, înscriindu-se numărul pe aceasta.
Dispozițiile privind transcrierea certificatelor și extraselor de stare civilă se
aplică în mod corespunzător.Articolul 82(1) Înscrierea se face în aceleași registre
în care se înregistrează în mod obișnuit actele sau faptele de stare civilă ale
cetățenilor români petrecute în străinătate; la rubrica "Mențiuni" se înscrie
textul: "ACT ÎNSCRIS, în baza certificatului de ............. nr. ........ din
.............., eliberat de autoritățile ............... și a aprobării șefului misiunii
diplomatice/oficiului consular, numărul ....../.......... data"; rubricile privind
"Numărul" și "Data" aprobării sunt cele din registrul de intrare-ieșire prevăzut
la art. 81.(2) În baza actului de stare civilă, înscris în registrele de stare civilă
române de la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României,
se eliberează certificatul de stare civilă.(3) Procedura înscrierii se aplică și
certificatelor de stare civilă ale cetățenilor români înregistrate la autoritățile
străine, anterior intrării în vigoare a prezentelor norme; înscrierea se face
numai la misiunea diplomatică ce funcționează în statul care a emis
certificatul/extrasul ce urmează a fi înscris.Articolul 83(1) Pentru înscrierea în
registrele de stare civilă ale misiunii diplomatice sau oficiului consular de
carieră al României a certificatelor de naștere, cererea va fi făcută de unul
dintre părinți, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, asistat de unul
dintre părinți sau, după caz, de tutore, ori prin împuternicit cu procură
specială.(2) Pentru înscrierea certificatelor/extraselor de căsătorie, cererea va
fi făcută de soțul cetățean român, în nume propriu sau prin împuternicit cu
procură specială; întocmirea actului se va face numai în condițiile în care s-a
stabilit că soțul cetățean român are înscrise în registrele de stare civilă române
toate modificările intervenite în statutul civil; dovada se face prezentând
certificatul de naștere sau, după caz, de căsătorie, cu toate mențiunile înscrise,
eliberat de autoritățile din țară.(3) Pentru înscrierea certificatelor/extraselor de
deces, cererea va fi făcută de unul dintre membrii familiei sau de către o altă
persoană îndreptățită.(4) Procura specială trebuie să fie apostilată sau
legalizată de autoritatea competentă, conform practicii locale.Articolul
84(1) Cetățenii ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localități
care au aparținut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state,
pot solicita, potrivit legii, întocmirea actelor de stare civilă la S.P.C.L.E.P sau,
după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are
domiciliul solicitantul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se
găsește în păstrarea direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale/Direcției
Municipiului București a Arhivelor Naționale.(2) Transcrierea extraselor
prevăzute la alin. (1) se face cu aprobarea primarului, în condițiile prezentei
metodologii.Capitolul III Înscrierea mențiunilor în registrele de stare
civilăSecţiunea 1 Despre mențiuniArticolul 85Pe marginea actelor de naștere, de
căsătorie și de deces se înscriu, după caz, mențiunile prevăzute în anexa nr.
38; în situația în care, pentru operarea unei mențiuni, nu există text
corespondent în anexa nr. 38, aceasta se înscrie cu avizul D.E.P.A.B.D.Articolul
86(1) Ofițerul de stare civilă care înregistrează acte de stare civilă care atrag
după sine efectuarea de mențiuni pe alte acte de stare civilă trimite comunicări
de mențiuni, pentru a fi operate pe marginea actelor de naștere - exemplarul
I.(2) În cazul în care exemplarul I al actelor de naștere, de căsătorie sau de
deces ale unei persoane a fost întocmit și se află în păstrarea aceluiași
S.P.C.L.E.P sau a aceleiași primării, ofițerul de stare civilă operează mențiunea
corespunzătoare pe marginea acestuia, după care întocmește și trimite
comunicarea de mențiune la structura de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P.
sau, după caz, D.G.E.P.M.B., care are în păstrare registrele de stare civilă -
exemplarul II.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită
de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 87Ofițerul de stare civilă
care primește dispoziții administrative, sentințe judecătorești sau declarații de
recunoaștere a unor copii născuți în afara căsătoriei, care atrag efectuarea de
mențiuni, operează, pe marginea actului de stare civilă din exemplarul I al
registrului, mențiunea respectivă, apoi întocmește și trimite comunicare de
mențiune structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P. sau, după caz,
D.G.E.P.M.B., respectiv direcțiilor județene/Direcției Municipiului București
ale/a Arhivelor Naționale, în situația în care acestea din urmă au în păstrare
registrele de stare civilă - exemplarul II.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București
- D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 88Comunicările
de mențiuni pentru registrele de stare civilă - exemplarele I și II se întocmesc
pe formularele prevăzute în anexa nr. 39 și se expediază, în termen de 10 zile,
cu respectarea următoarelor reguli:a) pe documentele primare, care au stat la
baza înregistrărilor, se înscrie următorul text: "Trimis comunicare de mențiune
la ..................., cu nr. ......... din ............" și se semnează;b) formularul se
semnează de către ofițerul de stare civilă, după care se aplică sigiliul și se
completează cu numărul sub care s-a înregistrat comunicarea de
mențiune.Articolul 89(1) Ofițerul de stare civilă care primește comunicarea de
mențiune o înregistrează în registrul de intrare-ieșire, după care operează
mențiunea pe exemplarul I al registrului de stare civilă; pe comunicare se
înscrie următorul text: "Operat mențiunea, numărul actului/anul, data operării,
semnătura ofițerului de stare civilă"; efectuarea înscrierii mențiunii se
consemnează în registrul de intrare-ieșire, prin înscrierea următorului text:
"Operat mențiunea, actul numărul ........../anul".(2) După înscrierea mențiunii
pe exemplarul I al registrului cu acte de stare civilă, se trimite comunicare de
mențiune la structura de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., care
are în păstrare exemplarul II al registrului.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M.
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(3) În
cazul în care exemplarul II al registrului nu a fost predat, nefiind încheiat,
operarea mențiunii se face și în acesta, iar comunicarea se trimite structurii de
stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., respectiv D.G.E.P.M.B., pentru arhivare.(la
03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II
03 noiembrie 2016 )(4) În situația în care exemplarul I al registrului de stare civilă
este distrus sau pierdut, comunicările de mențiune se expediază pentru a fi
operate pe exemplarul II al registrului; în comunicare se face mențiunea că pe
actul de stare civilă exemplarul I nu s-a operat, registrul fiind distrus sau
pierdut.(5) În cazul în care lipsește și registrul de stare civilă exemplarul II,
despre aceasta se menționează pe comunicare, după care se arhivează în
dosarul pentru comunicări neoperabile, până la reconstituirea actului.Articolul
90Comunicările de mențiuni se arhivează, după înscrierea acestora pe
exemplarele I și II ale registrelor de stare civilă; pentru mențiunile neoperabile
se ține o evidență separată.Articolul 91(1) Ofițerul de stare civilă care constată
că datele de stare civilă din comunicarea de mențiune nu corespund cu cele din
actul pe care urmează a se înscrie mențiunea restituie motivat comunicarea
primăriei de la care a primit-o.(2) La primirea adresei de restituire a
comunicării, pentru mențiunea ce nu poate fi înscrisă pe actul de stare civilă
indicat, ofițerul de stare civilă verifică actul întocmit, pentru a stabili dacă nu a
fost greșit completată comunicarea.(3) În cazul în care ofițerul de stare civilă
constată ca s-a comis o greșeală în completarea comunicării de mențiune, se
trimite o nouă comunicare, cu datele exacte.(4) Când ofițerul de stare civilă
constată că în completarea comunicării de mențiune nu s-au comis greșeli,
acesta face verificări pentru stabilirea cauzei neconcordanțelor și pentru
clarificarea situației.(5) Dacă, în urma verificărilor făcute, nu s-a stabilit cauza
neconcordanțelor, documentația rezultată se înaintează S.P.C.J.E.P., pentru
extinderea verificărilor.Articolul 92În cazul în care se constată că mențiunile nu
s-au efectuat în termenele legale, acestea se efectuează din oficiu, pe baza
înregistrărilor existente în registrele de stare civilă sau se solicită comunicările
de mențiuni autorităților emitente.Articolul 93(1) Atunci când se primesc, direct
din străinătate, comunicări de mențiuni, acestea se operează numai cu
aprobarea D.E.P.A.B.D., cu excepția cazurilor prevăzute la alin.
(2).(2) Înscrierea în actele de stare civilă a unor hotărâri străine, care se
referă la statutul civil al cetățenilor români, se face după recunoașterea
hotărârii străine de către tribunalul competent a soluționa cererea de
recunoaștere, respectiv tribunalul de pe raza județului unde își are sau a avut
domiciliul persoana interesată, fără avizul D.E.P.A.B.D.; cererea se depune la
S.P.C.L.E.P sau, după caz, la primăria competentă și va fi însoțită de hotărârea
străină și traducerea acesteia, în fotocopie, hotărârea prin care s-au
recunoscut pe teritoriul României efectele hotărârii străine, definitivă și
irevocabilă, în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii
mențiunii.(3) În situațiile în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit
legii, de plin drept în România, cererea persoanei interesate se trimite, pentru
avizare, la D.E.P.A.B.D., de către primăria competentă, însoțită de actul
original, fotocopie și traducerea legalizată a acestuia, în limba română,
legalizată conform prevederilor art. 72 alin. (6).(4) Mențiunile trimise de
D.E.P.A.B.D. se operează așa cum au fost formulate în comunicarea scrisă,
întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 40.Articolul 94Pentru
registrele de stare civilă pe care le au în păstrare, direcțiilor județene ale
Arhivelor Naționale/Direcției Municipiului București a Arhivelor Naționale le/îi
revin atribuțiile prevăzute în prezentul capitol.Secţiunea a 2-a Înscrierea
recunoașterii sau stabilirii filiațieiArticolul 95Înscrierea mențiunii de stabilire a
filiației pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și de deces se face din
oficiu sau la cererea celui interesat, în baza actului de recunoaștere sau a
hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.Articolul 96(1) Recunoașterea
făcută la înregistrarea nașterii sau ulterior de tatăl copilului născut în afara
căsătoriei se face după cum urmează:a) prin declarația scrisă, întocmită
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41, dată în fața ofițerului de stare
civilă;b) prin înscris autentic, în fața notarului public sau a instanței
judecătorești;c) prin testament.(2) Declarația de recunoaștere a unui copil din
afara căsătoriei autentificată se poate depune, după înregistrarea nașterii, la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale de
domiciliu, care o va trimite la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității
administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere al celui
recunoscut, pentru a se face mențiunea de recunoaștere pe marginea actului
respectiv; declarația de recunoaștere făcută de un cetățean străin se depune,
personal sau prin împuternicit cu procură specială, la S.P.C.L.E.P. sau, după
caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de
naștere al celui recunoscut.(3) În cazul recunoașterii prin testament, persoana
interesată depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității
administrativ-teritoriale de domiciliu o copie legalizată, în extras, a
testamentului, cuprinzând textul prin care se face recunoașterea;
dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4) Mențiunea de
recunoaștere poate fi înscrisă și din oficiu, în baza comunicării biroului notarial
care a efectuat autentificarea declarației sau a testamentului.Articolul
97(1) Înscrierea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile, privind
stabilirea paternității, contestarea recunoașterii, încuviințarea purtării numelui
sau de tăgăduire a paternității ori contestarea filiației față de mamă se face, la
cererea persoanelor interesate, prin mențiune pe marginea actului de naștere
al titularului acestuia.(2) În situația în care ulterior, prin hotărâre definitivă și
irevocabilă, s-a încuviințat purtarea numelui de familie al părintelui față de
care s-a stabilit filiația, mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale copiilor
minori ai acestuia, iar în cazul copiilor majori numai la cererea
acestora.(3) După operarea mențiunii de recunoaștere, de contestare a
recunoașterii, de stabilire a filiației sau de tăgăduire a paternității ori de
contestare a filiației față de mamă, se retrage certificatul de naștere și se
eliberează alt certificat, cu noile date de stare civilă.Secţiunea a 3-a Înscrierea
adopției, a anulării sau a desfacerii adopțieiArticolul 98(1) În cazul adopției, de
către cetățeni români cu domiciliul în țară, se întocmește un nou act de
naștere, de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din
cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în raza căreia se află domiciliul
adoptatului ori sediul instituției de ocrotire în îngrijirea căreia se găsește
adoptatul.(2) În situația în care adoptatorii sunt cetățeni străini ori cetățeni
români cu domiciliul sau reședința în străinătate, noul act de naștere se
întocmește de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din
cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale de la domiciliul celui adoptat
sau pe raza căreia se află sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor aflați în
îngrijirea acesteia.(3) Dacă adoptatul este cetățean român cu domiciliul în
străinătate, noul act de naștere se întocmește de către D.S.C. - Sector 1.(4) În
noul act de naștere întocmit, rubrica "Locul nașterii" se completează cu
denumirea unității administrativ-teritoriale unde își are sediul S.P.C.L.E.P. sau,
după caz, primăria unde se întocmește actul, iar rubricile privind părinții se
completează cu numele și prenumele adoptatorilor.(5) În toate cazurile, se
retrage certificatul de naștere inițial și se expediază, spre anulare,
emitentului.(6) După întocmirea noului act de naștere, se trimite comunicarea
de mențiune S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-
teritoriale unde a fost înregistrat primul act de naștere al celui adoptat, care,
după operarea mențiunii, la rubrica "Certificate eliberate", înscrie următorul
text: "NU SE VA MAI ELIBERA NICIUN CERTIFICAT".(7) Adopțiile cu efecte
restrânse, aprobate anterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
25/1997 privind regimul juridic al adopției, se înscriu în baza deciziilor fostelor
comitete executive ale consiliilor populare și a hotărârilor judecătorești
definitive și irevocabile, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, prin
mențiune pe marginea actului de naștere al celui adoptat și, după caz, pe actul
de căsătorie.Articolul 99La întocmirea noilor acte de naștere, ca urmare a
adopției, se ține seama de următoarele:a) pentru întocmirea actului de
naștere ca urmare a adopției sunt necesare următoarele documente: hotărârea
judecătorească irevocabilă prin care s-a încuviințat adopția, actele de
identitate sau pașapoartele părinților adoptatori, certificatul de căsătorie al
adoptatorilor, după caz;b) dacă persoana care adoptă este căsătorită cu
mama firească a adoptatului, respectiv cu tatăl firesc, rubrica din actul de
naștere privind "Numele de familie al mamei", respectiv "Numele de familie al
tatălui", se completează cu numele de familie obținut prin căsătorie;c) dacă
persoana care dorește să adopte este căsătorită, în noul act de naștere se
completează numai rubricile privind pe tată/mamă, iar rubricile referitoare la
celălalt părinte nu se completează; dacă ulterior celălalt soț adoptă, se
întocmește un nou act de naștere;d) în cazul în care adopția este făcută de o
persoană necăsătorită, rubrica privind tatăl/mama copilului se completează cu
numele și prenumele celui/celei care a adoptat;e) dacă cei care adoptă sunt
căsătoriți și poartă nume diferite în căsătorie, numele de familie al copilului va
fi cel stabilit prin sentința judecătorească de încuviințare a adopției.Articolul
100(1) Adopțiile încuviințate în străinătate privind persoane ale căror acte de
naștere și, după caz, de căsătorie sunt înregistrate în România se înscriu
numai prin mențiune, dacă la data încuviințării adopției acestea nu aveau
cetățenie română, în conformitate cu prevederile art. 166 din Legea nr.
105/1992, cu completările ulterioare.(2) Adopțiile încuviințate în străinătate
privind cetățenii români se înscriu prin întocmirea unui nou act de naștere la
D.S.C. - Sector 1, în baza documentelor eliberate de autoritățile străine, cu
îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 93 alin. (2) și (3).(3) Adopțiile
înregistrate la alte oficii de stare civilă decât cel prevăzut la alin. (2) sunt și
rămân valabile.Articolul 101Mențiunea privind adopția se înscrie, din oficiu sau la
cererea persoanei interesate, după caz, pe actul de căsătorie și pe actele de
naștere ale copiilor săi minori; în cazul copiilor majori, se înscrie numai la
cererea acestora.Articolul 102(1) Anularea sau desfacerea adopției, dispuse prin
hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, se înscrie prin
mențiune.(2) În aceste cazuri, pe actul de naștere întocmit în urma adopției, la
rubrica "Certificate eliberate", se înscrie textul "NU SE VA MAI ELIBERA NICIUN
CERTIFICAT".(3) După operarea acestor mențiuni, S.P.C.L.E.P. ori, după caz,
primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere în
urma adopției comunică anularea sau desfacerea adopției la S.P.C.L.E.P. ori,
după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale unde a fost întocmit
primul act de naștere, care, la rândul său, operează mențiunea pe marginea
actului de naștere și anulează textul înscris la rubrica "Certificate eliberate" cu
o linie orizontală trasată cu cerneală roșie; după efectuarea acestor operațiuni,
actul de naștere întocmit anterior adopției rămâne valabil.(4) Dacă pe
marginea actului de naștere întocmit în urma adopției există mențiune de
căsătorie, se comunică la locul înregistrării actului inițial și mențiunea de
căsătorie, pentru a fi operată pe marginea acelui act; la locul înregistrării
căsătoriei se comunică mențiunea, întocmită potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 39.Secţiunea a 4-a Înscrierea divorțului, anulării ori a încetării
căsătorieiArticolul 103(1) Înscrierea divorțului se face din oficiu, prin mențiune
pe marginea actului de căsătorie, în baza hotărârii judecătorești, definitivă și
irevocabilă, comunicată de instanța judecătorească; de asemenea, înscrierea
divorțului se face și la cererea oricăruia dintre foștii soți, care depune copie
legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă și
irevocabilă.(2) Înscrierea divorțului pronunțat în străinătate privind un
cetățean român se face numai după ce hotărârea străină, definitivă și
irevocabilă, a fost recunoscută de către tribunalul competent, conform
prevederilor art. 166 și 170 din Legea nr. 105/1992, cu completările
ulterioare.(3) Sentințele judecătorești de desfacere a căsătoriei rămase
definitive din perioada 1 martie 1948-7 octombrie 1966 și neînscrise sau
neînregistrate se înscriu, la cererea celor interesați, prin mențiune pe marginea
actului de căsătorie.(4) Sentințele de divorț rămase definitive în perioada 8
octombrie 1966-31 iulie 1974, dacă nu au fost înscrise pe actele de căsătorie,
la cererea soților care au obținut divorțul, în termen de două luni de la
rămânerea lor definitivă, nu se vor lua în considerare, hotărârile rămânând
fără efect.(5) În cazul în care divorțul a fost pronunțat în străinătate, iar din
sentința de divorț nu reiese numele pe care soții îl vor purta după divorț, se
solicită declarații pe propria răspundere din partea acestora, autentificate, sau
numai a soțului care solicită înscrierea mențiunii de divorț, după caz, din care
să rezulte numele pe care aceștia/acesta doresc/dorește să îl poarte în urma
divorțului.(6) Pentru înscrierea mențiunii privind divorțul, ofițerul de stare
civilă, care primește hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, înscrie
pe actul de căsătorie mențiunea corespunzătoare, precum și pe cele de
naștere, pentru situația în care S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității
administrativ-teritoriale are în păstrare ambele acte de naștere ale foștilor soți;
în caz contrar, trimite comunicări de mențiuni către S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
primăriilor unităților administrativ-teritoriale care păstrează exemplarul I al
actelor de naștere ale foștilor soți.Articolul 104(1) Declararea nulității ori
anularea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de
naștere ale foștilor soți, exemplarul I și II, pe baza hotărârii judecătorești
definitive și irevocabile.(2) Comunicarea de modificare pe actul de căsătorie în
care s-a înscris mențiunea de divorț, de declarare a nulității sau de anulare a
căsătoriei se transmite, în termen de 10 zile la S.P.C.L.E.P. de la locul de
domiciliu, în vederea actualizării componentei locale a R.N.E.P.(3) În adresa de
înaintare se menționează, pe lângă datele de identificare a soților, domiciliul
avut - atât la data încheierii căsătoriei, cât și la data pronunțării divorțului sau
a anulării căsătoriei -, precum și numărul hotărârii judecătorești, data și
instanța care a pronunțat-o.Articolul 105Încetarea căsătoriei prin decesul sau
prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți se înscrie prin
mențiune pe actul de căsătorie și pe cel de naștere al soțului supraviețuitor, pe
baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a înscris mențiunea
de deces pe actul de naștere al decedatului; în același mod se înscriu și
mențiunile privind anularea unei hotărâri declarative de moarte ori de
rectificare a datei morții; comunicările de mențiuni se transmit în termen de 10
zile S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu, în vederea actualizării componentei
locale a R.N.E.P.Secţiunea a 5-a Înscrierea schimbării numelui de familie și/sau
a prenumelui pe cale administrativăArticolul 106(1) Cererea de schimbare a
numelui se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității
administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, în nume propriu ori prin
împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72
alin. (6) sau prin împuternicire avocațială; în cazul cetățeanului român cu
domiciliul în străinătate, cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la
primăria unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în
România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la D.S.C. - Sector
1.(2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani semnează cererea împreună cu
părinții săi; în cazul în care aceasta este semnată numai de unul dintre părinți,
celălalt părinte va da o declarație, în formă autentică, din care să rezulte că
este de acord cu schimbarea numelui copilului.(3) La primirea cererii de
schimbare a numelui pe cale administrativă, întocmită potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 42, ofițerul de stare civilă competent verifică dacă au
fost depuse toate actele prevăzute de legea specială și, după caz, dovada
privind scutirea de publicare a cererii în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 43.(4) Când se constată că
dosarul de schimbare a numelui este incomplet ori soluționarea acestuia
necesită aplicarea altei proceduri, acesta se restituie cu indicațiile
corespunzătoare.(5) Dacă cererea se încadrează în prevederile legale, în
termen de 5 zile de la data primirii acesteia, ofițerul de stare civilă o
înaintează, împreună cu toate actele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.
41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor
persoanelor fizice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
323/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu orice alte
documente depuse în susținere, structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P.
competent pentru efectuarea verificărilor.(6) Rezultatul verificărilor, care se
efectuează în termen de 30 de zile, se consemnează într-un referat, semnat de
șeful S.P.C.L.E.P.; referatul va cuprinde date referitoare la statutul civil al
persoanei, proveniența numelui actual și a celui solicitat, motivele reale
rezultate din verificări, precum și propuneri asupra oportunității aprobării sau
respingerii cererii.(7) Cererea de schimbare a numelui, împreună cu referatul
prevăzut la alin. (6), actele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 41/2003,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și
completările ulterioare, și, dacă este cazul, cu opozițiile, se înaintează de către
S.P.C.L.E.P. către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M.
2016 )(8) S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M - București, prin structura de stare
civilă/Direcția de Stare Civilă, verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile
prevăzute de lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor
făcute, printr-un referat semnat de șeful serviciului/directorul executiv,
propune, motivat, președintelui consiliului județean, respectiv primarului
general al municipiului București emiterea dispoziției de admitere sau de
respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la
primirea dosarului.(9) Dosarele incomplete se restituie S.P.C.L.E.P. pentru
completare, iar cele care nu fac obiectul schimbării numelui pe cale
administrativă se restituie cu precizarea procedurii de urmat.Articolul
107(1) Copiile dispoziției de schimbare a numelui de familie sau prenumelui,
întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 44, primite de la autoritatea
care a încuviințat schimbarea numelui de familie și/sau prenumelui, se
păstrează de S.P.C.L.E.P., respectiv de primăria unității administrativ-
teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, timp de 60 de zile, socotite de
la data aducerii la cunoștința acestuia, urmând ca, în caz de neprezentare, să
fie restituite organului emitent.(2) După înștiințarea persoanei care a solicitat
schimbarea numelui și/sau a prenumelui privind emiterea dispoziției de
aprobare a cererii, acesteia i se solicită:a) certificatele de naștere, de
căsătorie, precum și cele de naștere ale copiilor minori, în
original;b) Abrogată.(la 18-04-2017, Litera b) din Articolul 107 , Sectiunea a 5-a , Capitolul
III a fost abrogată de Punctul 1, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie 2017 )c) cereri individuale prin
care se solicită certificatele de stare civilă, potrivit schimbării de nume obținute
prin dispoziție.(3) Un exemplar al dispoziției de aprobare se înaintează
D.E.P.A.B.D., în vederea actualizării evidenței schimbărilor de nume pe cale
administrativă; pentru cazurile de respingere a cererilor nu se transmit copiile
dispozițiilor la D.E.P.A.B.D.Articolul 108La depunerea actelor prevăzute la art.
107 alin. (2), se procedează astfel:a) se retrag certificatele de stare civilă
completate cu numele sau prenumele care au fost schimbate;b) se înmânează
solicitantului copia dispoziției de schimbare a numelui de familie și/sau a
prenumelui, iar dovada de primire, întocmită potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 45, se înaintează la S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.;(la 18-04-2017, Litera b)
din Articolul 108 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 2, Articolul II din
HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18
aprilie 2017 )c) se trimite câte o copie a dispoziției de schimbare a numelui de
familie sau prenumelui S.P.C.L.E.P sau, după caz, primăriei unității
administrativ-teritoriale a locului de naștere, de căsătorie și, după caz, de
naștere a copiilor minori, pentru înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă
respective; concomitent, pe baza cererii lor, se solicită certificate de naștere
sau de căsătorie, după caz, iar certificatele de stare civilă retrase se
anulează;d) la primirea certificatului de stare civilă, acesta se înmânează
solicitantului, iar cartea de identitate se anulează prin tăierea colțului în care
este înscris termenul de valabilitate, titularul fiind informat cu privire la
obligația prezentării la S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu, în termen de 15
zile, pentru a solicita eliberarea unui nou act de identitate; dacă actul de
identitate retras este o carte de identitate provizorie sau un buletin de
identitate, aceasta/acesta se anulează prin aplicarea ștampilei cu următorul
conținut: "Schimbat numele de familie/prenumele din .......... în ........... .
Actul de identitate va fi schimbat până la data de .......... ."Articolul
109S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale a
locului de naștere sau de căsătorie care primește dispoziția de aprobare a
schimbării numelui și/sau prenumelui și adresa prin care se solicită certificatul
de stare civilă efectuează, pe marginea actului respectiv, mențiunea de
schimbare a numelui și/sau a prenumelui, după care completează un nou
certificat, pe care îl trimite, în termen de 3 zile, S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
primăriei unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al
solicitantului.Articolul 110(1) Înscrierea schimbării numelui de familie și/sau a
prenumelui se face pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie al persoanei
căreia i s-a admis schimbarea numelui, la cererea acesteia.(2) În cazul în care
persoana care și-a schimbat numele de familie și/sau prenumele are copii
minori, dar nu a solicitat și schimbarea numelui de familie al acestora, se va
opera mențiunea despre schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui
părintelui pe actele de naștere ale acestora, întocmindu-se și comunicările de
modificări pentru mențiuni în evidența persoanelor; dacă persoana care și-a
schimbat numele de familie și/sau prenumele are copii cu vârsta de peste 18
ani, operarea mențiunii se face numai la cererea acestora, cu aprobarea
S.P.C.J.E.P/D.G.E.P.M.B.; pentru deciziile emise până la data de 31 martie
2005, operarea mențiunii se face cu aprobarea D.E.P.A.B.D.(la 03-11-2016,
sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA
nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )Articolul 111Pentru înscrierea mențiunii de schimbare a numelui de familie
și/sau a prenumelui, la cererea persoanei în cauză, se pot înmâna acesteia
documentele prevăzute la art. 108 lit. c), după ce în prealabil se îndeplinesc
procedurile prevăzute la art.108 lit. a) și b); la prezentarea adresei, ofițerul de
stare civilă operează, pe actul respectiv, mențiunea de schimbare a numelui
și/sau a prenumelui, după care eliberează certificatul de stare civilă.Articolul
112(1) Deciziile de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui emise
de Ministerul Justiției până la 31 decembrie 1950, precum și sentințele
judecătorești prin care s-a încuviințat redobândirea numelui, ce nu au fost
înregistrate și pentru care se solicită înscrierea, se trimit D.E.P.A.B.D., pentru
încuviințarea înscrierii mențiunii.(2) În cazul în care se solicită copii ale
deciziilor de schimbare a numelui și/sau a prenumelui emise până la data de
31 martie 2005, cererile se trimit D.E.P.A.B.D.(la 18-04-2017, Alineatul (2) din
Articolul 112 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul II din
HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18
aprilie 2017 )(3) În cazul în care se solicită copii de pe dispoziția de schimbare a
numelui și/sau a prenumelui, emisă începând cu data de 1 aprilie 2005,
cererile respective se depun la serviciul de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P.
emitent.Articolul 113(1) Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie,
ca urmare a unei decizii/dispoziții administrative sau ca urmare a modificării
intervenite în străinătate, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la
naștere.(2) Pentru persoanele căsătorite/divorțate care și-au păstrat, în urma
căsătoriei/divorțului, numele de familie dobândit la naștere, decizia/dispoziția
emisă ca urmare a schimbării numelui pe cale administrativă se înscrie pe
marginea actului de naștere și nu are efect asupra numelui de familie
aparținând titularului actului, dobândit la naștere.(3) Dovada schimbării
numelui/prenumelui pe cale administrativă se face atât cu decizia/dispoziția,
cât și cu certificatul de naștere eliberat cu mențiuni.Articolul 114După operarea
mențiunii de schimbare a numelui pe marginea actelor de stare civilă,
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care
operează mențiunea transmite comunicări Direcției cazier judiciar - statistică și
evidențe operative din cadrul I.G.P.R, D.G.P. și Direcției generale a finanțelor
publice județene/a municipiului București a locului de domiciliu.Secţiunea a 6-
a Înscrierea mențiunilor privind înregistrarea numelui/prenumelui cu
ortografierea limbii materneArticolul 115(1) Persoana al cărei nume de familie
sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă
decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin
mențiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui
retradus sau cu ortografia limbii materne atât la rubricile privind titularul, cât
și la cele referitoare la părinții săi.(2) Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau,
după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale de domiciliu ori direct la
S.P.C.L.E.P. ori, după caz, la sediul primăriei care are în păstrare actul de stare
civilă.(3) Cererea pentru înscrierea mențiunii se aprobă, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 69, de către primarul unității administrativ-teritoriale,
care are în păstrare registrele.(4) Efectele aprobării se extind asupra copiilor
minori și asupra celuilalt soț, dacă au nume de familie comun, numai dacă
acesta din urmă își dă consimțământul.(5) Dacă soții nu se înțeleg cu privire la
extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, se procedează
conform art. 30 alin. (8).Articolul 116(1) Pe baza aprobării se efectuează
mențiune pe marginea actului de stare civilă și se eliberează un nou certificat,
iar cel eliberat anterior se reține și se anulează.(2) Dacă ofițerul de stare civilă
nu poate stabili cu certitudine traducerea sau ortografierea în limba maternă,
acesta cere solicitantului să prezinte o traducere sau o ortografiere oficială,
autentificată de notarul public.Secţiunea a 7-a Înscrierea mențiunilor de
schimbare a numelui și/sau prenumelui intervenite în străinătateArticolul
117(1) Schimbarea numelui și/sau a prenumelui intervenită în străinătate,
privind persoanele ale căror acte de naștere și de căsătorie sunt înregistrate în
România, se înscrie prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă, cu
respectarea prevederilor art. 93.(2) Documentele administrative sau
judecătorești în baza cărora s-a dispus în străinătate schimbarea numelui de
familie sau a prenumelui sunt supuse condițiilor de legalizare/supralegalizare
prevăzute la art. 72 alin. (6).(3) Cererea de înscriere a mențiunii se depune la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are
în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea de
schimbare a numelui și/sau a prenumelui, în nume propriu, prin împuternicit
cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6) sau
prin împuternicire avocațială, și este însoțită de următoarele
documente:a) documentul de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, emis
de autoritățile străine, în original și în fotocopie;b) traducerea legalizată a
documentului, în original și în fotocopie;c) fotocopia certificatului de naștere
și/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea
mențiunii;d) fotocopia pașaportului emis de autoritățile române sau, după caz,
străine, al persoanei reprezentate.Articolul 118(1) Cetățenii români aflați în
străinătate, în al căror statut civil a intervenit una dintre modificările
referitoare la divorț, adopție, schimbare de nume și/sau prenume - în cazul
când schimbarea s-a făcut în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate în
unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau în unul dintre statele cu
care România are încheiate tratate/convenții/acorduri de asistență juridică ori
hotărâri judecătorești care sunt recunoscute în prealabil de către tribunalul
competent din țară -, pot depune, la misiunea diplomatică sau oficiul consular
de carieră al României din statul de reședință, cerere însoțită de documentele
justificative, în vederea înscrierii în registrele de stare civilă române a
schimbărilor intervenite în statutul lor civil.(2) Când schimbarea numelui și/sau
prenumelui se face în baza unui document administrativ, acesta, alături de
celelalte documente prevăzute la art. 117 alin. (3), se anexează în fotocopie
legalizată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al
României din statul de reședință, în vederea înscrierii mențiunii.(3) La
înscrierea mențiunilor de schimbare a numelui de familie intervenite în
străinătate, precum și la eliberarea certificatelor de stare civilă titularilor
actelor se aplică prevederile art. 113 alin. (1) și (2).(4) M.A.E. - Dcons trimite
D.E.P.A.B.D. cererea, însoțită de întreaga documentație, cu privire la înscrierea
mențiunilor pe marginea actelor de stare civilă.(la 03-11-2016, sintagma: M.A.E. -
D.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )(5) D.E.P.A.B.D.
avizează înscrierea mențiunilor, procedează la procurarea certificatelor sau
extraselor de stare civilă, după caz, și le transmite, prin M.A.E. - Dcons.(la 18-
04-2017, Alineatul (5) din Articolul 118 , Sectiunea a 7-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul
4, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 268 din 18 aprilie 2017 )Secţiunea a 8-a Înscrierea mențiunilor privind acordarea
sau renunțarea la cetățenia românăArticolul 119(1) Mențiunile privind acordarea,
redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română, întocmite
potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 46-48, se înscriu pe marginea
actelor de stare civilă în baza comunicărilor trimise de către D.E.P.A.B.D.
structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P.(2) În cazul în care mențiunile
prevăzute la alin. (1) nu se pot înscrie, se restituie comunicarea, în termen de
3 zile, la D.E.P.A.B.D., arătându-se motivele pentru care nu s-a putut înscrie
mențiunea.(3) După efectuarea mențiunii în exemplarul II al registrului de
nașteri și, dacă este cazul, și în cel de căsătorie, partea a doua a comunicării
primite de la D.E.P.A.B.D. se trimite S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei
unității administrativ-teritoriale care are în păstrare exemplarul I al actului de
naștere.(4) În cazul în care pe actul de naștere - exemplarul I există o
mențiune privind căsătoria titularului, ofițerul de stare civilă are obligația de a
întocmi comunicarea de mențiune, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 39,
pe care o trimite S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-
teritoriale care are în păstrare exemplarul I al actului de căsătorie; după
efectuarea mențiunii pe actul de căsătorie, ofițerul de stare civilă trimite
comunicarea de mențiune structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P.,
pentru operarea mențiunii și în exemplarul II.Articolul 120(1) Autoritatea
Națională pentru Cetățenie trimite D.E.P.A.B.D., la începutul lunii următoare
celei în care persoanele în cauză au depus jurământul de credință, următoarele
comunicări:a) tabelul privind persoanele care au dobândit ori au redobândit
cetățenia română, în condițiile prevăzute la art. 8-10 din Legea cetățeniei
române nr. 21/1991, republicată;b) tabelul privind persoanele care au
renunțat la cetățenia română, prin aprobarea renunțării la aceasta, în
conformitate cu prevederile art. 25 și 27 din Legea nr. 21/1991,
republicată.(2) Pe baza datelor din registrele de stare civilă referitoare la
cetățenia română a titularului sau a părinților săi nu se eliberează certificate
ori adeverințe care să ateste cetățenia.Capitolul IV Reconstituirea și
întocmirea ulterioară a actelor de stare civilăArticolul 121(1) Cererea de
reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, întocmită
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 49, se adresează primăriei unității
administrativ-teritoriale competente să întocmească actul, în cazurile
prevăzute la art. 55 lit. a) și art. 56 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu
modificările ulterioare.(2) Cererea de reconstituire a unui act de stare civilă se
adresează S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei din cadrul unității
administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al persoanei interesate, în cazul
prevăzut la art. 55 lit. b) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările
ulterioare.(3) Actele reconstituite pot fi completate sau rectificate în cazuri
temeinic justificate.Articolul 122(1) Ofițerul de stare civilă delegat sau personalul
cu atribuții pe linie de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. care primește cererea
o înregistrează și o prezintă, împreună cu actele doveditoare depuse de
solicitant și un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor, primarului
unității administrativ-teritoriale, care este obligat să soluționeze cererea, cu
avizul S.P.C.J.E.P.(2) În toate cazurile, ofițerul de stare civilă delegat sau
personalul cu atribuții pe linie de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. stabilește
dacă actul de stare civilă nu a fost întocmit ori dacă registrul de stare civilă a
fost pierdut sau distrus, în totalitate ori în parte.(3) Pentru punerea în aplicare
a prevederilor alin. (2), ofițerul de stare civilă delegat sau personalul cu
atribuții pe linie de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. verifică înregistrările din
registrele de stare civilă curente, pe o perioadă de minimum 5 ani înainte și
după anul declarat de solicitant, precum și toate înregistrările speciale,
începând cu anul 1949. După caz, se solicită verificări și în registrele de stare
civilă speciale - exemplarul I din perioada anilor 1951-1957, care au fost
întocmite la fostele sfaturi populare raionale, aflate în păstrarea primăriilor
unităților administrativ-teritoriale care au fost reședință de
raion.(4) Verificările se efectuează în exemplarele I și II ale registrelor de stare
civilă, iar rezultatul se consemnează într-un proces-verbal.(5) În situația în
care registrul de stare civilă se află în păstrarea direcțiilor județene/a
municipiului București ale/a Arhivelor Naționale, se solicită acestora să
efectueze verificări în arhivele pe care le dețin.Articolul 123(1) După semnarea
dispoziției de către primar, întocmită potrivit modelelor prevăzute în anexele
nr. 50-52, aceasta se comunică solicitantului, în termen de 10 zile de la
emitere; în caz de admitere, i se pune în vedere să solicite înregistrarea
dispoziției.(2) Dacă solicitantul sau o altă persoană interesată contestă
dispoziția de respingere a cererii la instanța judecătorească în a cărei rază
teritorială își are sediul S.P.C.L.E.P. ori, după caz, primăria competentă, iar
prin sentința definitivă și irevocabilă se admite cererea, ofițerul de stare civilă
delegat din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale primește declarația
cetățeanului, la care atașează o copie legalizată a sentinței judecătorești,
procedând ca și în cazul în care cererea a fost admisă prin dispoziție a
primarului.(3) Dispozițiile de admitere a cererii de reconstituire sau de
întocmire ulterioară a unor acte de stare civilă se înregistrează, pe baza
declarațiilor scrise, în registrele de naștere, de căsătorie ori de deces, la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale
competente.(4) În cazul prevăzut la art. 55 lit. b) din Legea nr. 119/1996,
republicată, cu modificările ulterioare, actul reconstituit se întocmește de
ofițerul de stare civilă de la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de la primăria unității
administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului.(5) Dacă
înregistrarea ulterioară urmează să se facă la un alt S.P.C.L.E.P. sau, după
caz, la altă primărie decât cea la care s-a primit cererea, ofițerul de stare civilă
trimite declarația solicitantului, a cărui semnătură o certifică după identificare,
primăriei competente să întocmească actul; concomitent, se solicită certificatul
de stare civilă și un exemplar al dispoziției de admitere a cererii.Articolul
124(1) În cazul cererilor cetățenilor străini sau ale persoanelor fără cetățenie
care își au domiciliul în România, adresate primăriilor unităților administrativ-
teritoriale, referitoare la reconstituirea ori întocmirea ulterioară a unui act de
stare civilă, ofițerul de stare civilă delegat sau personalul cu atribuții pe linie de
stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. care urmează a înregistra actul va efectua
verificările prevăzute de art. 122.(2) Structura de stare civilă din cadrul
S.P.C.L.E.P. la care este arondată localitatea unde urmează a se înregistra
actul de stare civilă stabilește dacă au fost efectuate verificările necesare,
precum și dacă dosarul este constituit cu documentele justificative și
procedează la confruntarea datelor din dosar cu cele obținute în urma
verificărilor proprii; în baza acestora, întocmește referatul cu propuneri privind
avizul ce urmează a fi comunicat de către S.P.C.J.E.P. la S.P.C.L.E.P. sau, după
caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale unde a fost
înregistrată cererea, în vederea emiterii de către primar a dispoziției
corespunzătoare.Capitolul V Anularea, modificarea, completarea sau
rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea
acestoraArticolul 125(1) Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare
civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face numai în
temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.(2) Rectificarea
actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în
temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în
păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu
avizul prealabil al S.P.C.J.E.P.; în funcție de rezultatul verificărilor, se emit
dispoziții de admitere sau de respingere.Articolul 126(1) În cazul anulării,
modificării sau al completării actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe
marginea acestora, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana
interesată, de structurile de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. ori de către
parchet; cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se
află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de către
structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul petentului și a
concluziilor procurorului.(2) Cererile de anulare, modificare sau completare a
actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate
și de cetățenii străini se adresează Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului
București, iar competența efectuării verificărilor revine structurii de stare civilă
din cadrul S.P.C.L.E.P. pe raza căruia aceștia și-au ales domiciliul pentru
citare.(3) Actul de sesizare a instanței judecătorești va fi însoțit de extrase de
pe actul în cauză, exemplarele I și II, cu toate mențiunile existente în
acestea.Articolul 127(1) Anularea se poate cere în cazul când:a) actul de stare
civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător;b) actul nu trebuia
întocmit la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității
administrativ-teritoriale respective;c) faptul sau actul de stare civilă nu
există;d) nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare
civilă;e) mențiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă;f) mențiunea a
fost înscrisă cu un text greșit.(2) Anularea actului de stare civilă ori a unei
mențiuni se face prin bararea acestora cu două linii, în diagonală, respectiv
"X", trasate cu cerneală roșie, și înscrierea, în rubrica "Mențiuni", a numărului
și a datei hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, precum și a denumirii
instanței care a pronunțat-o.(3) Prin modificarea actelor de stare civilă se
înțelege înscrierea unor mențiuni privitoare la statutul civil al titularului, așa
cum sunt descrise în cap. III.(4) Completările se înscriu, în întregime, cu
cerneală roșie.Articolul 128(1) Verificările ce se efectuează în cazul anulării,
modificării ori al completării actelor de stare civilă sau/și a mențiunilor înscrise
pe acestea trebuie să stabilească temeinicia cererii solicitantului; în acest scop,
se verifică actul de stare civilă care face obiectul acțiunii, pentru a stabili dacă
la întocmirea acestuia s-a comis o eroare și în ce constă aceasta, precum și
actele de stare civilă ale petiționarului și, după caz, ale părinților săi,
prezentate în motivarea cererii.(2) În referatul prin care se comunică instanței
judecătorești rezultatul verificărilor se menționează în ce constă eroarea sau
omisiunea, datele reale ce urmează a fi reținute în sentință ori procedura de
urmat, în cazul în care cererea nu face obiectul anulării, modificării ori al
completării actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe
acestea.(3) Referatul cu rezultatul verificărilor se întocmește de șeful structurii
de stare civilă și se semnează de șeful S.P.C.L.E.P.Articolul 129(1) În cazul
rectificării actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora,
cererea întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 53, însoțită de actele
doveditoare, se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității
administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale de la
domiciliul solicitantului; cererea se soluționează în termen de 30 de zile, prin
emiterea dispoziției prevăzute la art. 125 alin. (2); aceasta se comunică
solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii.(2) Ofițerul de stare civilă
care primește cererea o înregistrează și o prezintă primarului, împreună cu
actele doveditoare depuse de solicitant și un referat motivat cuprinzând
rezultatul verificărilor, după ce în prealabil referatul a fost avizat de către
S.P.C.J.E.P.(3) În situația în care cererea de rectificare a unui act de stare
civilă se depune la S.P.C.L.E.P. ori, după caz, la primăria unității administrativ-
teritoriale de la domiciliul solicitantului, aceasta se înaintează, de îndată,
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care are
în păstrare actul de stare civilă.(4) La primirea cererii și a documentelor
justificative, ofițerul de stare civilă identifică actul de stare civilă care se
solicită a fi rectificat și procedează conform alin. (2); după emiterea dispoziției
prevăzute la art. 125 alin. (2), o expediază, împreună cu certificatul de stare
civilă, completat corect, ca urmare a rectificării actului, S.P.C.L.E.P. sau, după
caz, primăriei unității administrativ-teritoriale de la care a primit
cererea.(5) Ofițerul de stare civilă care primește dispoziția, întocmită potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 54, prin care s-a aprobat rectificarea actului,
în vederea eliberării certificatului de stare civilă corespunzător, invită titularul,
în termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, pe bază de semnătură; certificatul de
stare civilă anterior se retrage și se transmite instituției emitente, în vederea
anulării și a efectuării mențiunii corespunzătoare pe marginea actului, la
rubrica "Certificate eliberate".(6) Actele de stare civilă întocmite ca urmare a
transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau
extraselor de stare civilă încheiate în străinătate se rectifică numai în
următoarele situații:a) când eroarea se datorează autorităților locale străine
care au înregistrat inițial actul și persoana interesată prezintă documentul
eliberat de autoritățile străine, cu îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 93
alin. (2) și (3);b) când eroarea se datorează ofițerului de stare civilă care a
înscris/a transcris actul;c) când eroarea se datorează traducerii
prezentate.(7) Prevederile art. 128 alin. (1) și (2) se aplică în mod
corespunzător.Articolul 130(1) Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă
presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de
stare civilă și se face prin bararea textului greșit cu o linie orizontală și
înscrierea, cu cerneală roșie, deasupra, a noului text.(2) La rubrica "Mențiuni"
se înscriu numărul și data dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale
care a emis-o, precum și conținutul rectificării.(3) Dispoziția prevăzută la art.
125 alin. (2) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.Capitolul
VI Atribuirea, înscrierea și gestionarea C.N.P.Articolul 131(1) La înregistrarea
nașterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice, cetățean român, i se
atribuie un C.N.P., astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și
actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 290/2005, cu modificările și completările
ulterioare.(2) Atribuirea C.N.P. se face pe baza datelor înscrise în actul de
naștere referitoare la sex și la data nașterii.(3) C.N.P. atribuit unei persoane
nu poate fi schimbat decât în cazurile în care se modifică, potrivit legii, datele
despre sex și data nașterii ori când a fost atribuit în mod eronat; la întocmirea
unui nou act de naștere, ca urmare a adopției cu efecte depline, se preia
C.N.P. atribuit anterior.Articolul 132(1) Modificarea C.N.P. atribuit sau înscris
greșit în actele de stare civilă se face, la cererea persoanei în cauză sau a
reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, numai cu avizul S.P.C.L.E.P.
care arondează localitatea de domiciliu și cu aprobarea
primarului.(2) Aprobarea se dă pe baza procesului-verbal de constatare a
erorii, întocmit de ofițerul de stare civilă; la rubrica "Mențiuni" din actul de
stare civilă se înscriu numărul procesului-verbal și data efectuării mențiunii,
aplicându-se ștampila cu noul cod, iar C.N.P. atribuit sau înscris greșit se
anulează cu o linie orizontală.(3) Despre atribuirea unui nou C.N.P. se
comunică S.P.C.L.E.P. de la locul de domiciliu al titularului, prin formularul
"Comunicare de înregistrare/modificare", întocmit potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 55.(4) Odată ce a fost atribuit unei persoane, C.N.P. rămâne al
acesteia, neputând fi atribuit ulterior alteia nici după decesul primei
persoane.Articolul 133(1) C.N.P. sunt generate și administrate, prin mijloace
informatice, de către D.E.P.A.B.D., care emite și distribuie anual către
S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M.B., precum și către M.A.E. - Dcons listele cu C.N.P.
precalculate, pentru anul în curs.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București - D.S.C.
si M.A.E. - D.C. a fost înlocuite de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
2016 )(2) Ofițerii de stare civilă atribuie C.N.P. din listele emise și distribuite
anual de către D.E.P.A.B.D. fiecărui punct de atribuire, prin intermediul
S.P.C.J.E.P.(3) Pentru persoanele născute anterior anului în care se
înregistrează nașterea, C.N.P. se atribuie din listele corespunzătoare anului de
naștere, iar în cazul în care nu există această posibilitate, se solicită, prin
S.P.C.L.E.P., de la structura teritorială a D.E.P.A.B.D.Articolul 134(1) Odată cu
întocmirea actului de naștere și completarea buletinului statistic al actului de
naștere pentru "născuți vii", se extrage din lista cu C.N.P. precalculate primul
C.N.P. liber, corespunzător datei de naștere a persoanei și din grupa
corespunzătoare sexului, care se va prelua integral în actul de naștere,
certificatul de naștere, buletinul statistic și comunicarea de naștere, pentru
înregistrarea în R.N.E.P.(2) În dreptul C.N.P. preluat din listă se menționează
numărul actului de naștere și anul înregistrării; C.N.P. atribuit se barează în
listă cu o linie orizontală.(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se atribuie
C.N.P. numai dacă s-au născut vii, chiar dacă la data înregistrării nașterii nu se
mai aflau în viață.Articolul 135(1) Cetățenilor români născuți în străinătate
C.N.P. li se atribuie astfel:a) de către D.S.C. - Sector 1, pentru cei născuți în
perioada 1 ianuarie 1980-31 decembrie 2003, dacă nașterea a fost înregistrată
la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare de carieră ale României din
străinătate;b) de către D.E.P.A.B.D., prin B.J.A.B.D.E.P., la solicitarea
structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., pentru persoanele născute în
străinătate înainte de 1980, ale căror acte de naștere au fost transcrise în
registrele de stare civilă române. C.N.P. atribuit se comunică primăriei unității
administrativ-teritoriale/ S.P.C.L.E.P. odată cu avizul prealabil privind
transcrierea certificatului/extrasului de stare civilă;c) de către S.P.C.L.E.P.
sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității
administrativ-teritoriale unde se transcrie actul de naștere, indiferent dacă
este vorba despre un cetățean român cu domiciliul în țară sau despre un
cetățean român cu domiciliul în străinătate.(2) În actele și în certificatele de
naștere întocmite pentru copiii născuți în străinătate începând cu data de 1
ianuarie 2004 se înscrie C.N.P. din lista repartizată pentru fiecare misiune
diplomatică și oficiu consular de carieră al României, înscriindu-se și în fila
consulară ce se înaintează D.S.C. - Sector 1; în dreptul C.N.P. preluat din listă,
care se barează cu o linie orizontală, se menționează numărul actului de
naștere, anul înregistrării și numele copilului.(3) În cazul înscrierii certificatelor
de naștere în registrele de stare civilă românești pentru copiii născuți până la
data de 31 decembrie 2003, C.N.P. se atribuie de către D.S.C. - Sector 1 din
listele cu C.N.P. precalculate repartizate acesteia din listele corespunzătoare
anului de naștere. La cererea persoanei interesate, misiunea diplomatică sau
oficiul consular care efectuează înscrierea poate solicita D.E.P.A.B.D. atribuirea
C.N.P., urmând să înscrie C.N.P. atribuit în registrele de acte de naștere și pe
certificatul de naștere eliberat.(4) În cazul în care se constată că în certificatul
de naștere al unui cetățean este înscris un C.N.P. identic cu al altei persoane,
pentru păstrarea coerenței bazelor de date privind evidența persoanei se
păstrează C.N.P. pentru persoana posesoare de pașaport, permis de
conducere, respectiv carte de identitate, iar pentru cealaltă persoană se
solicită S.P.C.L.E.P. un alt C.N.P.(5) Cetățenii români aflați în străinătate
cărora nu le-a fost atribuit C.N.P. la înregistrarea nașterii sau
transcrierea/înscrierea certificatului de naștere străin pot depune cererea de
atribuire a C.N.P. la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al
României competentă/competent pentru statul de reședință, care o va înainta
spre soluționare D.E.P.A.B.D. Cererea trebuie să fie însoțită de copii ale actului
care dovedește cetățenia română și ale certificatului de naștere
românesc.Articolul 136(1) În situația în care numărul C.N.P. nu acoperă nevoile
de atribuire pentru o anumită zi, se solicită C.N.P., în scris, prin S.P.C.L.E.P.,
de la structura teritorială a D.E.P.A.B.D.(2) C.N.P. atribuit potrivit alin. (1) se
înscrie în locul corespunzător din lista cu C.N.P. precalculate.Articolul 137(1) La
primirea listelor cu C.N.P. precalculate, ofițerul de stare civilă verifică dacă
listele aparțin locului de atribuire și dacă acestea conțin toate codurile cuprinse
în secvența repartizată.(2) Listele cu C.N.P. precalculate, îndosariate pe ani, se
înregistrează în mod obligatoriu și se păstrează timp de 100 de ani, luându-se
măsuri de conservare și de asigurare a securității acestora de către ofițerul de
stare civilă.(3) În situația în care listele cu C.N.P. precalculate din anumiți ani
au fost pierdute, acestea nu se mai retipăresc; dacă sunt persoane care
solicită atribuirea de C.N.P. din anii pentru care nu mai există listele cu C.N.P.
precalculate, acestea se obțin de la structura teritorială a D.E.P.A.B.D.Capitolul
VII Înregistrarea actelor de stare civilă în caz de mobilizare, război ori
participare la misiuni de menținere a păcii sau în scop umanitarArticolul
138(1) În caz de mobilizare, război ori participare la misiuni de menținere a
păcii sau în scop umanitar, actele și faptele de stare civilă ale militarilor și
personalului civil din unitățile forțelor armate se înregistrează de ofițerii anume
desemnați prin ordin al ministrului apărării naționale ori, după caz, al
ministrului administrației și internelor.(2) Modalitățile de instruire a ofițerilor
desemnați și de aprovizionare cu registrele de stare civilă necesare se
stabilesc, prin protocol, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin
D.E.P.A.B.D. și celelalte instituții care desfășoară activități prevăzute la alin.
(1).Articolul 139Întocmirea actelor de stare civilă se face numai în situația în
care în zona de acțiune a unității, subunității, detașamentului nu
există:a) misiuni diplomatice;b) oficii consulare;c) autoritatea administrației
publice locale a statului în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs
nașterea, căsătoria sau decesul.Articolul 140(1) Registrul de stare civilă se
vizează pentru deschidere și închidere de către ofițerul de stare civilă militar,
potrivit proceselor-verbale prevăzute în anexele nr. 13 și 14.(2) Regulile
privind registrele de stare civilă sunt cele prevăzute în cap. II secțiunea
1.Articolul 141(1) Actele de naștere, de căsătorie și de deces se întocmesc într-
un singur exemplar, cu respectarea regulilor prevăzute de prezenta
metodologie.(2) Despre actele și faptele de stare civilă înregistrate se face
mențiune și în jurnalul acțiunilor de luptă.(3) Dispozițiile art. 41 referitoare la
înregistrarea căsătoriei se aplică în mod corespunzător.(4) Aprobările
prevăzute la art. 31 alin. (1), art. 44 alin. (1) lit. b), precum și dovada
prevăzută la art. 59 alin. (2) se dau și, respectiv, se eliberează de către
comandantul unității din care face parte ofițerul de stare civilă militar.Articolul
142(1) Ofițerii de stare civilă militari încheie căsătorii între personalul român,
militar și/sau civil, după caz, și, în cazul în care convențiile internaționale sau
legislația statului de reședință permit/permite, între un cetățean român și un
cetățean străin.(2) Prin grija ofițerului de stare civilă militar, declarația de
căsătorie va fi publicată, prin afișarea în extras, în condițiile legii, în ziua în
care a fost primită, la locul special amenajat, prin grija sa.(3) Căsătoria dintre
personalul militar sau civil român și un cetățean străin este permisă numai în
condițiile legii.Articolul 143Certificatele de naștere, de căsătorie și de deces se
eliberează în condițiile prezentei metodologii.Articolul 144În cazul în care în
unitățile militare participante la misiuni de menținere a păcii sau în scop
umanitar în străinătate nu există registre și certificate de deces, precum și
cerneală specială, întocmirea actului de deces se face de către D.S.C. - Sector
1, în baza extrasului din jurnalul acțiunilor de luptă, a certificatului medical
constatator al decesului, a documentului de legitimare sau a declarației scrise
a comandantului unității cu privire la identitatea persoanei decedate.Articolul
145(1) În baza actelor de naștere și de căsătorie întocmite se eliberează celor
îndreptățiți adeverințe doveditoare; în cazul celor decedați, adeverința se
trimite familiei sau aparținătorilor.(2) Adeverința va cuprinde, obligatoriu,
rubricile prevăzute pentru modelul extraselor de naștere, de căsătorie sau de
deces, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 56-58, precum și unitatea
din care fac parte, după caz, mama copilului, soții și, respectiv,
defunctul.(3) În baza adeverințelor prevăzute la alin. (2) și a mențiunilor
făcute în jurnalul acțiunilor de luptă al unității pot fi reconstituite actele de
stare civilă pierdute sau distruse.Articolul 146(1) Actele de stare civilă întocmite
în afara teritoriului național se trimit în țară, lunar, părții sedentare a unității
militare dislocate în teatre de operațiuni, care le înaintează, de îndată, pe bază
de adresă, D.S.C. - Sector 1.(2) Actele de stare civilă întocmite pe teritoriul
național în caz de mobilizare sau de război se trimit lunar, pe bază de adresă,
D.E.P.A.B.D.(3) Actele prevăzute la alin. (1) se transcriu, prin copiere, fără
altă formalitate, în registrele curente ale D.S.C. - Sector 1, care eliberează și
certificate de stare civilă, la cererea persoanelor îndreptățite.(4) Actele
menționate la alin. (2) se păstrează la D.E.P.A.B.D., până la încetarea
mobilizării sau a stării de război, după care se trimit pentru transcriere, prin
copiere, în registrele curente ale S.P.C.L.E.P sau, după caz, ale primăriei
unității administrativ-teritoriale competente, astfel:a) actul de naștere al
copilului - la domiciliul copilului, stabilit în condițiile legii;b) actul de căsătorie
- la domiciliul soțului sau soției, după caz;c) actul de deces - la ultimul
domiciliu al defunctului.Capitolul VIII Eliberarea certificatelor de stare
civilăArticolul 147(1) Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere,
persoanei îndreptățite, personal, prin împuternicit cu procură specială,
autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6), pe baza înregistrărilor și a
mențiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registrele întocmite
de parohii, din cele deținute de primării și de Arhivele Naționale.(2) Minorilor
cu vârsta de peste 14 ani, care nu au avut niciodată act de identitate, li se
eliberează certificatul de naștere la cererea părinților sau a reprezentantului
legal.(3) În cazul persoanelor majore neînregistrate la starea civilă, certificatul
de naștere se eliberează în baza actului întocmit ca urmare a punerii în
aplicare a hotărârii judecătorești, definitive și irevocabile, prin care s-a dispus
înregistrarea tardivă a nașterii, la solicitarea structurii de stare civilă din cadrul
S.P.C.L.E.P. care a efectuat verificările în dosarul privind înregistrarea tardivă a
nașterii.(4) Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și cetățenilor străini
ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară li se eliberează certificate
pe baza pașaportului; dacă pașaportul este expirat, structura de stare civilă
efectuează verificări la structura de evidență a persoanelor din cadrul
S.P.C.L.E.P., prin care se stabilesc datele cu care acesta este înscris în
R.N.E.P.; eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor
verificări și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, după caz.(5) Dacă
certificatul de stare civilă se solicită prin S.P.C.L.E.P. ori, după caz, prin
primăria locului de domiciliu, obligația verificării identității persoanei revine
personalului cu atribuții pe linie de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau al
primăriei unității administrativ-teritoriale care primește cererea.Articolul
148(1) Certificatele de stare civilă se completează în limba română, ținând
seama atât de datele care rezultă din cuprinsul actului din registrul de stare
civilă, cât și de modificările ce decurg din mențiunile înscrise ulterior întocmirii
acestuia.(2) La completarea certificatelor de stare civilă se respectă
următoarele reguli:a) la completarea numelui de familie nu se ține seama de
cuvintele scrise în paranteză sau de particulele "zis", "recte" ori
"născută";b) cuvintele "sir" și "von", precum și titlurile de noblețe, gradele
militare sau confesionale, aflate înaintea numelor de familie nu vor fi
preluate;c) dacă în registrele de stare civilă sunt înscrise expresii ca "văduva
lui Popescu Ion", la completarea rubricii "Numele de familie" se înscrie numele
de familie al femeii - respectiv "Popescu" -, fără a se face altă mențiune;d) în
cazul când în actul de stare civilă nu este completată rubrica referitoare la
numele de familie și prenumele unuia sau ale ambilor părinți, nu se
completează nici rubricile corespunzătoare din certificatul de stare civilă;e) în
certificatele de stare civilă care se eliberează de pe acte de naștere întocmite
în Transilvania în perioada în care s-a aplicat legea străină, la rubrica "Numele
de familie al mamei", în cazul copiilor născuți în timpul căsătoriei, se înscrie
numele de familie al tatălui, întrucât, în astfel de cazuri, la rubrica "Numele de
familie al mamei" se înscria în registru numele de familie anterior încheierii
căsătoriei;f) în certificatele de naștere care se eliberează celor recunoscuți și
apoi legitimați prin căsătoria părinților, la rubrica "Numele de familie al mamei"
se înscrie numele de familie dobândit prin căsătorie;g) rubricile din certificatul
de stare civilă care nu se completează se barează cu o linie orizontală;h) dacă
nașterea s-a produs în străinătate, la rubrica "Localitatea" se înscrie localitatea
unde s-a născut, iar la rubrica "Județul" se înscrie țara; în același mod se
procedează și în cazul rubricilor "Locul încheierii căsătoriei" și "Locul
decesului"; la rubrica "Mențiuni" se înscrie, după caz, una dintre sintagmele:
"ACT TRANSCRIS", "ACT ÎNSCRIS" ori "ACT RECONSTITUIT";i) dacă într-un
act de stare civilă datele sunt trecute sub forma "13/26 aprilie", respectiv data
pe stil vechi și pe stil nou, în certificatul de stare civilă se înscrie ca dată cea
de a doua, respectiv 26 aprilie;j) rubricile referitoare la locul nașterii, locul
încheierii și înregistrării căsătoriei și la locul decesului din certificatele de stare
civilă se completează cu denumirea actuală, potrivit organizării administrativ-
teritoriale a României; astfel se procedează și pentru completarea rubricilor
referitoare la județ; în cazul municipiului București, la rubrica "Municipiul" se
înscrie "București", iar cuvântul "județ" se barează și se înscrie "sectorul";
completarea tuturor rubricilor din actele și certificatele de stare civilă se face
cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română;
la rubrica privind emitentul se înscrie denumirea actuală;k) certificatele de
stare civilă se semnează de ofițerul de stare civilă, aplicându-se, pe locul
însemnat cu literele "L.S.", sigiliul stării civile, parafa ofițerului de stare civilă și
semnătura acestuia.Articolul 149Seria și numărul certificatului, precum și data
eliberării acestuia se înscriu, în actele de stare civilă, la rubrica "CERTIFICATE
ELIBERATE".Articolul 150(1) La eliberarea certificatelor cu mențiuni, rubricile se
completează cu datele înscrise inițial în actele de stare civilă, iar mențiunile se
reproduc întocmai; certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag și se
anulează.(2) Pentru stabilirea exactă a numelui copiilor recunoscuți și apoi
legitimați prin căsătoria ulterioară a părinților, se va ține seama de
următoarele:a) cei recunoscuți până la 10 iulie 1943 și nelegitimați prin
căsătoria ulterioară a părinților poartă numele mamei, iar dacă au fost
legitimați poartă numele tatălui;b) cei recunoscuți sau legitimați între 10 iulie
1943-31 ianuarie 1954 poartă numele celor care i-au recunoscut sau i-au
legitimat;c) cei recunoscuți în localitățile din Ardealul de Nord până la 6 martie
1945, dacă nu au fost și legitimați prin căsătorie, poartă numele mamei, iar
dacă au fost legitimați, poartă numele tatălui.(3) În certificatele de stare civilă
nu se înscriu mențiuni referitoare la religia sau naționalitatea
titularului/titularilor.Articolul 151(1) Cetățenilor străini sau persoanelor fără
cetățenie care au domiciliul pe teritoriul României, ale căror acte de stare civilă
au fost întocmite în registrele române, li se eliberează certificate de stare civilă
în aceleași condiții ca și cetățenilor români.(2) Dacă titularul actului și-a
schimbat numele și/sau prenumele în străinătate, iar această mențiune nu este
înscrisă pe marginea actului, la cerere se anexează fotocopia pașaportului,
precum și fotocopia și traducerea documentului, din care să rezulte schimbarea
de nume.(3) La rubrica "Mențiuni" din certificatul de stare civilă se înscrie,
după caz, "titularul este cetățean ............" sau "soțul/soția este cetățean
..............".Articolul 152(1) Cererile privind eliberarea certificatelor de stare
civilă cetățenilor străini ale căror acte sau fapte de stare civilă s-au produs și
s-au înregistrat în România, precum și ale cetățenilor români cu domiciliul ori
cu reședința în străinătate se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz,
de primăria unității administrativ-teritoriale care păstrează registrele
respective și, după caz, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) și (6)
din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare, de către
D.E.P.A.B.D.(2) La primirea solicitării de la D.E.P.A.B.D., ofițerul de stare civilă
identifică actul, completează certificatul de stare civilă, manual sau în sistem
informatic, și îl expediază, de îndată, împreună cu un extras pentru uz oficial
de pe actul respectiv, cu toate mențiunile existente pe marginea
acestuia.Articolul 153(1) Persoanele care au domiciliul în alte localități decât cele
în care sunt păstrate registrele de stare civilă și nu se pot deplasa personal
pentru a obține certificatele de stare civilă pot depune cererea la S.P.C.L.E.P.
sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în raza căreia își au
domiciliul ori reședința, indicând unitatea administrativ-teritorială unde se
găsește actul respectiv și datele de stare civilă, pentru identificarea
acestuia.(2) Ofițerul de stare civilă care primește cererea solicită, în termen de
3 zile, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei care are în păstrare registrul de
stare civilă să i se expedieze certificatul de stare civilă; acesta va fi trimis, în
plic recomandat, cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la primirea
cererii, trecând în act, la rubrica "Certificate eliberate", seria și numărul
certificatului de stare civilă trimis.(3) Ofițerul de stare civilă care primește
certificatul de stare civilă completat invită solicitantul, în termen de 48 de ore,
pentru a-l ridica, sub luare de semnătură.(4) Dacă, în urma invitațiilor făcute,
solicitantul nu se prezintă, iar de la data primirii certificatului de stare civilă au
trecut 3 luni, ofițerul de stare civilă restituie certificatul de stare civilă
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei emitente, în vederea anulării și a
efectuării mențiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica "Certificate
eliberate".Articolul 154În cazul în care registrul este distrus parțial, neexistând
posibilitatea completării certificatului de stare civilă solicitat, ofițerul de stare
civilă solicită S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. sau, după caz, direcțiilor județene ale
Arhivelor Naționale/Direcției Municipiului București a Arhivelor Naționale
eliberarea unui extras pentru uz oficial, cu toate mențiunile, la primirea căruia
întocmește certificatul de stare civilă.(la 03-11-2016, sintagma: D.G.E.P.M. București -
D.S.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Articolul 155În caz de
pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei
îndreptățite i se eliberează, la cerere, un nou certificat; cererea pentru
eliberarea noului certificat trebuie să cuprindă, în mod amănunțit, împrejurările
în care acesta a fost pierdut, furat sau distrus, întocmită potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 59.(la 18-04-2017, Articolul 155 din Capitolul VIII a fost modificat
de Punctul 5, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie 2017 )Articolul 156(1) Atât la primirea
cererii, cât și la eliberarea certificatului de stare civilă, ofițerul de stare civilă
este obligat să verifice identitatea persoanei care l-a solicitat, pe baza actului
de identitate sau, după caz, a documentului prevăzut la art. 42 alin. (4)-(7);
actul de identitate trebuie să fie în termen de valabilitate.(2) În situația în care
S.P.C.L.E.P. care are în păstrare actul de stare civilă este același cu cel pe raza
căruia persoana își are domiciliul, aceasta va depune cererea atât pentru
obținerea certificatului de stare civilă, cât și pentru eliberarea actului de
identitate la structura de evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P.
Cererea privind eliberarea certificatului de stare civilă va fi transmisă structurii
de stare civilă, spre competentă soluționare. Certificatul de stare civilă,
transmis în termen de 3 zile structurii de evidență a persoanelor din cadrul
S.P.C.L.E.P., va fi înmânat solicitantului odată cu cartea de identitate.(3) În
toate cazurile, pe cerere și pe cotorul certificatului de stare civilă se trece seria
și numărul documentului prin care s-a făcut legitimarea
declarantului/solicitantului; pentru cazurile prevăzute la alin. (2) seria și
numărul se completează după emiterea cărții de identitate.Articolul
157Certificatele de stare civilă prezentate cu modificări, ștersături, adăugări
sau neconcordanțe cu privire la datele înscrise se rețin de către lucrătorii
S.P.C.L.E.P. sau de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității
administrativ-teritoriale și se trimit instituției emitente în vederea anulării și
eliberării unui nou certificat de stare civilă.Articolul 158(1) Certificatul de naștere
se eliberează titularului actului sau persoanei împuternicite cu procură
specială, pentru persoanele de peste 18 ani posesoare de acte de
identitate.(2) Pentru minorii care nu au acte de identitate, precum și pentru cei
puși sub interdicție, certificatul de naștere se eliberează părintelui sau
reprezentantului legal.(3) Dacă un copil este născut viu și a decedat până la
data înregistrării nașterii, la cererea părinților, se eliberează certificatul de
naștere, cu mențiunea "DECEDAT", sau numai certificatul de
deces.(4) Certificatele de stare civilă se pot elibera și altor persoane
împuternicite prin procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72
alin. (6).Articolul 159(1) Certificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre
soți sau, la cerere, ambilor soți.(2) Pentru soțul supraviețuitor sau, în caz de
divorț, pentru motive întemeiate, se pot elibera certificate de căsătorie, cu
mențiunile corespunzătoare.Articolul 160(1) Certificatul de deces se eliberează
membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite.(2) Este interzisă înscrierea
cauzei decesului în certificatul de deces, prin mențiune.Articolul 161(1) Odată cu
eliberarea certificatului de stare civilă scris cu ortografia limbii materne,
ofițerul de stare civilă anulează cartea de identitate a titularului, prin tăierea
colțului în care se află înscrisă perioada de valabilitate, punându-i în vedere să
se prezinte, pentru preschimbarea acesteia, la S.P.C.L.E.P., în termen de 15
zile.(2) Pentru posesorii de buletin de identitate sau de carte de identitate
provizorie, ofițerul de stare civilă aplică ștampila cu următorul conținut:
"Eliberat certificatul de stare civilă, în baza art. 20 din Ordonanța Guvernului
nr. 41/2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 323/2003, cu
modificările și completările ulterioare, cu numele de familie ................ și
prenumele .............. . Buletinul de identitate/Cartea de identitate provizorie
va fi preschimbat(ă) până la .............. .", după care ofițerul de stare civilă
delegat semnează, pune data și aplică ștampila.Articolul 162Cererile pentru
procurarea de certificate de stare civilă din străinătate se soluționează de către
M.A.E. - Dcons(la 03-11-2016, sintagma: M.A.E. - D.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul
II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din
03 noiembrie 2016 )Articolul 163(1) Ofițerul de stare civilă care întocmește actul de
căsătorie sau de deces privind un cetățean străin trimite D.E.P.A.B.D., în
termen de 5 zile de la înregistrare, un extras pentru uz oficial.(2) Pe extrasul
prevăzut la alin. (1) ofițerul de stare civilă înscrie cetățenia celui în cauză și
documentul în baza căruia a fost stabilită.Capitolul IX Constatarea desfacerii
căsătoriei prin acordul soților de către ofițerul de stare civilăSecţiunea
1 Dispoziții generaleArticolul 164Ofițerul de stare civilă constată desfacerea
căsătoriei, prin divorț pe cale administrativă, dacă soții sunt de acord cu
divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați.Articolul
165(1) Înregistrarea cererilor de divorț pe cale administrativă se face separat în
Registrul de intrare-ieșire al cererilor de divorț, al cărui model este stabilit
în anexa nr. 60.(2) Numerele de înregistrare se repartizează de către structura
de specialitate din cadrul unității administrativ-teritoriale în mod distinct față
de cele repartizate pentru alte categorii de cereri.(3) Evidența certificatelor de
divorț eliberate se ține într-un registru al cărui model este stabilit în anexa nr.
61.Secţiunea a 2-a Înregistrarea cererii de divorț pe cale administrativăArticolul
166(1) Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se
semnează personal de către ambii soți, în fața ofițerului de stare civilă delegat
de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află
ultima locuință comună a soților, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.
62.(2) În cererea de divorț fiecare dintre soți declară pe propria răspundere
că:a) este de acord cu desfacerea căsătoriei;b) nu are copii minori cu celălalt
soț, născuți din căsătorie sau adoptați împreună cu acesta;c) nu este pus sub
interdicție;d) nu a mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei.(3) În
cererea de divorț soții declară pe propria răspundere:a) adresa ultimei
locuințe comune;b) numele pe care fiecare sau, după caz, numai unul dintre
aceștia urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei.Articolul 167(1) La
depunerea cererii de divorț, ofițerul de stare civilă delegat solicită soților
următoarele documente:a) certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în
original și în copie;b) documentele cu care se face dovada identității, în
original și copie.(2) Documentele prevăzute la alin. (1) trebuie însoțite și de o
declarație dată în fața ofițerului de stare civilă, în situația în care ultima
locuință comună declarată potrivit art. 166 alin. (3) lit. a) nu este aceeași cu
domiciliul sau reședința ambilor soți înscris/ă în actele de identitate.(3) În
cazul cetățenilor străini, certificatele de naștere trebuie să îndeplinească
cerințele de legalitate prevăzute în convențiile internaționale și tratatele
încheiate între România și statele ai căror cetățeni sunt.(4) În cazul
persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorț se face
în prezența unui interpret și traducător autorizat, iar în cazul persoanelor cu
handicap auditiv sau surdocecitate, a unui interpret autorizat al limbajului
mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate,
încheindu-se în acest sens un proces-verbal, al cărui model este prezentat
în anexa nr. 63.(la 16-12-2019, Alineatul (4) din Articolul 167 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IX
a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )(5) După confruntarea
datelor din documentele prezentate conform alin. (1) și, după caz, alin. (2) cu
datele înscrise în cererea de divorț, ofițerul de stare civilă delegat certifică
pentru conformitate copiile depuse, cu excepția certificatului de căsătorie, în
cazul căruia se reține originalul.(6) Valabilitatea documentelor cu care se face
dovada identității solicitanților se verifică de către ofițerul de stare civilă
delegat atât la momentul depunerii cererii, cât și la data eliberării certificatului
de divorț.Articolul 168Dovada identității se poate face de către soți cu unul dintre
următoarele documente:a) pentru cetățenii români - cartea de identitate,
cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetățenilor
români cu domiciliul în străinătate, pașaportul, care să se afle în termenul de
valabilitate atât la momentul depunerii cererii, cât și la data eliberării
certificatului de divorț;b) pentru cetățenii Uniunii Europene sau ai Spațiului
Economic European - documentul de identitate sau pașaportul emis de statul
aparținător;c) pentru apatrizi - pașaport emis în baza Convenției privind
statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul de ședere temporar sau
permanent, după caz;d) pentru cetățenii străini din statele terțe - pașaportul
emis de statul ai cărui cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe
teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii, cât și la
data eliberării certificatului de divorț;e) pentru cetățenii străini beneficiari ai
protecției internaționale în România - documentul de călătorie emis în baza
Convenției de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie
pentru străinii care au obținut protecție subsidiară;(la 16-12-2019, Litera e) din
Articolul 168 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 913 din 10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din
16 decembrie 2019 )f) pentru cetățenii străini solicitanți de azil în România -
pașaportul emis de statul ai cărui cetățeni sunt, însoțit de documentul
temporar de identitate.Articolul 169Ofițerul de stare civilă delegat înregistrează
cererea de divorț în ziua în care a fost primită și acordă soților un termen de
30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru
eventuala retragere a acesteia.Articolul 170(1) Cererea de divorț este însoțită de
documentele prevăzute la art. 167 și se constituie într-un dosar de
divorț.(2) Numerotarea dosarelor de divorț se face cronologic, în ordinea
primirii, pe ani calendaristici.Secţiunea a 3-a Procedura divorțului pe cale
administrativă și eliberarea certificatelor de divorțArticolul 171(1) La expirarea
termenului de 30 de zile calendaristice, ofițerul de stare civilă delegat verifică
dacă soții stăruie să divorțeze și dacă, în acest sens, consimțământul lor este
liber și neviciat, solicitând soților o declarație, potrivit modelului stabilit
în anexa nr. 64.(2) În situația în care ambii soți sau numai unul dintre aceștia
înțeleg/înțelege să renunțe la divorț, completează o declarație, potrivit
modelului stabilit în anexa nr. 65.(3) Dispozițiile art. 167 alin. (3) se aplică în
mod corespunzător.Articolul 172(1) Dacă soții nu se prezintă împreună, după
termenul prevăzut la art. 171 alin. (1), dosarul de divorț se clasează, prin
întocmirea unui referat, potrivit modelului stabilit în anexa nr. 66.(2) Dosarul
de divorț se clasează în aceleași condiții prevăzute la alin. (1), în următoarele
cazuri:a) dacă ambii soți sau numai unul dintre aceștia înțeleg/înțelege să
renunțe la divorț, potrivit art. 171 alin. (2);b) dacă, înainte de finalizarea
procedurii de divorț, unul dintre soți este pus sub interdicție;c) dacă, înainte
de finalizarea procedurii de divorț, intervine nașterea unui copil;d) dacă,
înainte de finalizarea procedurii de divorț, unul dintre soți a decedat, căsătoria
încetând prin deces.(3) Referatul întocmit în condițiile alin. (1) sau (2) se
arhivează la dosarul de divorț.Articolul 173(1) Dacă sunt întrunite condițiile
prevăzute la art. 166 alin. (2) și alin. (3) lit. b) și la art. 171 alin. (1), ofițerul
de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților și eliberează
certificatul de divorț, potrivit modelului stabilit în anexa nr. 67, care va fi
înmânat foștilor soți într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.(2) Numărul
certificatului de divorț este distinct de numărul dosarului de divorț, în ordinea
soluționării dosarelor. Data eliberării certificatului de divorț constituie data la
care este desfăcută căsătoria.(3) La data desfacerii căsătoriei, ofițerul de stare
civilă delegat anulează cartea de identitate a fostului soț care își schimbă
numele de familie prin divorț, prin tăierea colțului în care se află înscrisă
perioada de valabilitate. În cazul cărților de identitate provizorii și buletinelor
de identitate, anularea se face prin înscrierea mențiunii "Desfăcut căsătoria cu
..............., înregistrată la numărul .............., prin Certificatul de divorț nr.
............. din ........... al Primăriei ..............., județul .......... . Titularul va
purta numele de familie ............ . Actul de identitate va fi preschimbat până
la data de ............ ." Termenul de preschimbare este de 15
zile.(4) Certificatul de căsătorie reținut la dosarul de divorț se transmite spre
anulare primăriei emitente la data eliberării certificatului de divorț.Articolul
174(1) În vederea realizării evidenței centralizate a certificatelor de divorț, la
nivelul D.E.P.A.B.D. se constituie Registrul unic al certificatelor de divorț, care
se poate ține și în sistem informatic.(2) Înainte de eliberarea certificatului de
divorț ca urmare a constatării desfacerii căsătoriei prin acordul soților, ofițerul
de stare civilă delegat solicită, prin intermediul structurii de stare civilă din
cadrul direcției județene de evidență a persoanelor, alocarea, din Registrul unic
al certificatelor de divorț, a numărului certificatului de divorț, care urmează a fi
înscris pe acesta.(3) În cazul în care, în urma solicitării adresate, se constată
că pentru același divorț s-a alocat, din Registrul unic al certificatelor de divorț,
număr de certificat la cererea unui alt ofițer de stare civilă sau a unui notar
public, registrul va respinge solicitarea de înregistrare a certificatului de
divorț.Articolul 175Certificatul de divorț se întocmește în 3 exemplare originale,
din care două se înmânează părților pe bază de semnătură pe cererea de
divorț și în registrul de evidență a certificatelor de divorț, iar un exemplar
rămâne la dosarul de divorț.Articolul 176Pe certificatul de divorț nu se înscriu
mențiuni cu privire la motivele divorțului sau culpa soților.Articolul 177(1) În caz
de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorț, ofițerul de stare civilă
delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în
baza cererii formulate de către unul dintre foștii soți, personal sau prin
împuternicit cu procură specială.(2) La eliberarea duplicatelor certificatelor de
divorț se menționează în partea superioară dreaptă mențiunea
"DUPLICAT".(3) Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria
unității administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorț, făcându-
se mențiuni despre aceasta în dosarul de divorț.Secţiunea a 4-a Procedura
respingerii cererii de divorț pe cale administrativăArticolul 178În situația în care
constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Codul familiei pentru
desfacerea căsătoriei prin acordul părților, ofițerul de stare civilă delegat
întocmește un referat, potrivit modelului stabilit în anexa nr. 68, prin care
propune respingerea cererii de divorț și emiterea unei dispoziții de respingere
de către primar.Secţiunea a 5-a Înscrierea mențiunilor de divorț și actualizarea
R.N.E.P.Articolul 179(1) În cazul în care cererea de divorț se depune la
S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are
în păstrare actul de căsătorie, după emiterea certificatului de divorț, ofițerul de
stare civilă delegat înscrie de îndată pe marginea actului de căsătorie
următoarea mențiune: "Desfăcut căsătoria prin Certificatul de divorț nr.
............. din .............. al Primăriei .............., județul ......... . Fostul soț va
purta numele de familie .............., iar fosta soție numele de familie .............
."(2) În termen de maximum 10 zile de la înscrierea mențiunii prevăzute
la alin. (1), ofițerul de stare civilă delegat de la S.P.C.L.E.P sau, după caz, de
la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de
căsătorie transmite:a) comunicare de mențiune la exemplarul II al actului de
căsătorie și la actele de naștere ale foștilor soți;b) copia certificatului de divorț
la structura de evidență a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P de la domiciliul
soților, în vederea înregistrării mențiunii în R.N.E.P.(3) În cazul cetățenilor
străini, în același termen stabilit la alin. (2), ofițerul de stare civilă delegat de
la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de la primăria unității administrativ-teritoriale
care are în păstrare actul de căsătorie transmite la D.E.P.A.B.D. extras pentru
uz oficial de pe actul de căsătorie, cu mențiunea de divorț, însoțit de copia
certificatului de divorț.Articolul 180(1) În cazul în care cererea de divorț se
depune la S.P.C.L.E.P sau, după caz, la primăria unității administrativ-
teritoriale de la ultima locuință comună a foștilor soți, care nu are în păstrare
actul de căsătorie, ofițerul de stare civilă delegat transmite:a) de îndată, copia
certificatului de divorț la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității
administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de căsătorie, pentru
înscrierea mențiunii de divorț;b) în termen de maximum 10 zile, copia
certificatului de divorț la structura de evidență a persoanelor din cadrul
S.P.C.L.E.P. de la domiciliul soților, în vederea înregistrării mențiunii în
R.N.E.P.(2) Ofițerul de stare civilă delegat care primește copia certificatului de
divorț înscrie de îndată mențiunea corespunzătoare în actul de căsătorie și, în
termen de maximum 10 zile, transmite comunicare de mențiune la exemplarul
II al actului de căsătorie, precum și la actele de naștere ale foștilor soți.(3) Pe
actele de naștere ale foștilor soți se înscrie următoarea mențiune: "Desfăcut
căsătoria prin Certificatul de divorț nr. ......... din ............. al Primăriei
............., județul ........... . După divorț va purta numele de familie .............
."(4) Dispozițiile art. 179 alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în situația
menționată la alin. (2).Articolul 181(1) Structura de stare civilă din cadrul
direcției județene de evidență a persoanelor pe raza căreia se află primăria
unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de căsătorie primește
copiile certificatelor de divorț transmise de notarii publici.(2) La primirea copiei
certificatului de divorț de la notarii publici, structura de stare civilă prevăzută
la alin. (1) înscrie de îndată pe marginea exemplarului II al actului de căsătorie
următoarea mențiune: "Desfăcut căsătoria prin Certificatul de divorț nr. .........
din .......... al Biroului notarului public ............ din ......... . Fostul soț va purta
numele de familie ..........., iar fosta soție numele de familie ............. ." După
înscrierea mențiunii, se transmite, de îndată, comunicare de mențiune la
exemplarul I al actului de căsătorie.(3) Ofițerul de stare civilă delegat de la
primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de căsătorie
înscrie mențiunea de divorț și transmite comunicările stabilite la art. 179 alin.
(2) și (3).Articolul 182(1) Certificatele de divorț greșit completate se retrag în
vederea rectificării. După rectificare, se eliberează certificatul de divorț
conform rectificării, iar cel greșit completat se anulează.(2) Certificatele de
divorț retrase și anulate se clasează la dosarul de divorț.Articolul 183Dosarele de
divorț se arhivează în ordinea numerelor de înregistrare, pe ani calendaristici,
și se păstrează în arhiva de stare civilă 50 de ani, după care se predau la
Arhivele Naționale.Capitolul X Dispoziții finale și tranzitoriiArticolul
184(1) Conținutul și forma certificatelor de naștere, de căsătorie și de deces,
precum și ale extraselor pentru uz extern - pentru mențiuni în acte de stare
civilă -, care se transmit în străinătate, sunt prevăzute în anexele nr. 1-
6.(2) Principalele imprimate și formulare auxiliare folosite în domeniul stării
civile, altele decât cele la care s-a făcut referire în prezenta metodologie, sunt
prevăzute în anexele nr. 70-79.(3) Acronimele utilizate în prezenta
metodologie au sensul prevăzut în anexa nr. 81.Articolul 185(1) S.P.C.L.E.P. și
ofițerii de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale
întocmesc buletinele statistice pentru născutul viu, pentru născutul mort, de
căsătorie și de deces, în conformitate cu modelele și instrucțiunile de
completare emise de Institutul Național de Statistică.(2) Pentru actele de stare
civilă întocmite la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale
României din străinătate, buletinele statistice se întocmesc de către D.S.C. -
Sector 1.Articolul 186Anexele nr. 1-81 fac parte integrantă din prezenta
metodologie.Anexa nr. 1la metodologie Format A4 Numele de familie
.................... Prenumele ........... N S
r e Actul de identitate: seria ................ nr. .......... . r
i Actul de naștere: nr. ................. din ................ . a
. . Data eliberării ............... Semnătura de primire ...... . .
. . ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
[STEMĂ] ROUMANIE ROMÂNIA ROMÂNIA
CERTIFICAT DE NAȘTERE CERTIFICAT DE NAISSANCE / BIRTH CERTIFICATE
Seria ............ Nr. ............. Serie/Series No./No.
DATE PRIVIND COPILUL Donnees concernant l'enfant Cod Numeric Personal
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_ Data concerning the child S A A L
L Z Z N N N N N C Numero personnel/Personal number
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐ │Numele
de familie │ │ │Nom/Surname
│ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prenumele │ │
│Prenom/First name │ │
├─────────┬─────────┼─────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┤ │Sexul
│ │Data nașterii │Anul/Annee/│Luna/Mois/│Ziua/Jour/ │ │Sexe/Sex │
│Date de Data of│ Year │ Month │ Day │ │ │
│naissance/birth ├───────────┼──────────┼─────────────┤ │ │ │
│ │ │ │
├─────────┴─────────┼─────────────────┴───────────┼──────────┴─────────────┤ │Locul
nașterii │Localitatea/Localite/Place │Județul/Departement/ │ │Lieu de
naissance/ │ │County │ │Place of birth
├─────────────────────────────┴────────────────────────┤ │ │
│ └───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
DATE PRIVIND PĂRINȚII/Donnees concernant les parents/ Data
concerning the parents
┌────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │
│Numele de familie │ │ │ TATĂL
│Nom/Surname │ │ │Pere/Father
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
│Prenumele │ │ │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
│Numele de familie │ │ │ MAMA
│Nom/Surname │ │ │Mere/Mother
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
└────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────┘ Act de
naștere nr. ................. din ................................ Acte de naissance
no. de/from (ziua, luna, anul/jour, mois, Birth document no.
annee/day, month,year)
(Județul/Departement/County) Înregistrat la ..................................
...................... enregistre a (Localitatea/Ambasada/Consulatul)
Județul/Departement/ registered at (Localite/Ambassade/Consulat/ County
Place/Embassy/Consulate) Mențiuni Mentions/Mentions
...........................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
Semnătura L.S. Signature/Signature
......................... Eliberat de ........................ Data
│_│_│_│_│_│_│_│_│ Delivre par/issued by Date/Date A A A A L L Z
ZAnexa nr. 2la metodologie Format A4 Numele de familie ....................
Prenumele ........... N S
i Actul de căsătorie: nr. ............... din ................ . a
. . ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CERTIFICAT DE CĂSĂTORIE CERTIFICAT DE MARIAGE / MARRIAGE CERTIFICATE
┌──────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┐ │DATE
PRIVIND SOȚII│ │ │ │Donnees
concernant│ SOȚUL │ SOȚIA │ │les epoux/
│ Epoux/Husband │ Epouse/Wife │ │Data concerning │
│ │ │the couple │ │
│ ├──────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Codul numeric ││_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│││_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_││
│personal │ S A A L L Z Z N N N N N C │ S A A L L Z Z N N N N N C │ │Numero
personnel/ │ │ │ │Personal
number │ │ │
├──────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Numele
de familie │ │ │ │Nom/Surname
│ │ │
├──────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Prenom/First name │ │ │
├──────────────────┼──────┬──────┬─────────────┼──────┬──────┬─────────────┤ │Data
nașterii │Anul/ │Luna/ │Ziua/Jour/ │Anul/ │Luna/ │ Ziua/Jour/ │ │Date de
naissance/│Annee/│Mois/ │ Day │Annee/│Mois/ │ Day │ │Date of birth
│Year │Month │ │Year │Month │ │ │
├──────┴──────┴─────────────┼──────┴──────┴─────────────┤ │ │
│ │
├──────────────────┼────────────┬──────────────┼────────────┬──────────────┤ │Locul
nașterii │Localitatea/│Județul/Dep/Co│Localitatea/│Județul/Dep/Co│ │Lieu de
naissance/│Localite/ │ │Localite/ │ │ │Place of birth
│Place │ │Place │ │ │
├────────────┼──────────────┼────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │ │
├──────────────────┼────────────┴──────────────┼────────────┴──────────────┤ │Numele
de familie │ │ │ │ după
căsătorie │ │ │ │Nom apres le
│ │ │ │ mariage/ │
│ │ │Surname after the │ │
│ │ marriage │ │ │
└──────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────┘ DATE
PRIVIND PĂRINȚII/Donnees concernant les parents/ Data
┌────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
└────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────┘ Data și
locul încheierii căsătoriei/Date et lieu du mariage/
Date and place of the marriage Act de căsătorie nr. ............. din
................................ Acte de mariage no. de/from (ziua,
luna, anul/jour, mois, Marriage document no. annee/day, month,
year) (Județul/Departement/County)
Înregistrat la .................................. ...................... enregistre
a (Localitatea/Ambasada/Consulatul) Județul/Departement/ registered at
(Localite/Ambassade/Consulat/ County
...........................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
......................... Eliberat de ........................ Data
ZAnexa nr. 3la metodologie Format A4 Numele de familie ....................
Prenumele ........... N S
i Actul de deces: nr. ................. din ................ . a
. . ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CERTIFICAT DE DECES CERTIFICAT DE DECES / DEATH CERTIFICATE
DATE PRIVIND DECEDATULDonnees concernant le decede Cod Numeric Personal
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│Data concerning the deceased S A A
L L Z Z N N N N N C Numero personnel/Personal number
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐ │Numele
de familie │ │ │Nom/Surname
│ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prenumele │ │
├─────────┬─────────┼─────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┤ │Sexul
│ │Data nașterii │Anul/Annee/│Luna/Mois/│Ziua/Jour/ │ │Sexe/Sex │
│Date de Data of│ Year │ Month │ Day │ │ │
│naissance/birth ├───────────┼──────────┼─────────────┤ │ │ │
│ │ │ │
├─────────┴─────────┼─────────────────┴───────────┼──────────┴─────────────┤ │Locul
nașterii │Localitatea/Localite/Place │Județul/Departement/ │ │Lieu de
naissance/ │ │County │ │Place of birth
├─────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │
│ │
├───────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Domiciliul │Localitatea/Localite/Place │Județul/Departement/ │
│Domicile/Domicile │(str. și nr. la completare) │County │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │
│ │
├───────────────────┼─────────────────────────────┴────────────────────────┤ │Data
decesului │ Locul decesului │ │Date du
deces/ │Lieu du deces/Place of death │ │Date of death
│ │
├──────┬──────┬─────┼─────────────────────────────┬────────────────────────┤ │A/A/Y
│L/M/M │Z/J/D│Localitatea/Localite/Place │Județul/Departement/ │ │ │
│ │ │County │
├──────┼──────┼─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────┤ │
│ │ │ │ │
└──────┴──────┴─────┴─────────────────────────────┴────────────────────────┘ DATE
PRIVIND PĂRINȚII/Donnees concernant les parents/ Data
┌────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
├──────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │
└────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────┘ Act de
deces nr. ............... din ................................ Acte de deces no.
de/from (ziua, luna, anul/jour, mois, Death document no.
annee/day, month, year)
(Județul/Departement/County) Înregistrat la ..................................
...................... enregistre a (Localitatea/Ambasada/Consulatul)
Județul/Departement/ registered at (Localite/Ambassade/Consulat/ County
...........................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
......................... Eliberat de ........................ Data
ZAnexa nr. 4la metodologieFormat A5- model - ROMÂNIADIRECȚIA

PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE
DATEServiciul Central de Stare Civilă
EXTRAS PENTRU UZ EXTERN DE PE ACTUL DE NAȘTERELa data de ........., sub
nr. ..........., la Primăria .........., județul .........., s-a înregistrat nașterea lui
.............. de sex ........., fiul/fiica lui ........... și al/a ............., născut(ă) în
anul ............. luna ......... ziua ......., în localitatea ................, județul
........Cetățenia părinților:Tatăl .................Mama .................Data completării
extrasului ...........Șef serviciu,............Anexa nr. 5la metodologieFormat A5-
model - ROMÂNIADIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI

ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATEServiciul Central de Stare Civilă
EXTRAS PENTRU UZ EXTERN DE PE ACTUL DE CĂSĂTORIE(pentru mențiuni în
acte de stare civilă)La data de ..........., sub nr. ............, la Primăria ............,
județul ............, s-a încheiat căsătoria între .............., fiul lui .............. și
.........., născut în anul ..... luna ........... ziua ......... în .............., țara
..............., cetățenia ..........., și ............., fiica lui............... și ............,
născută în anul .......... luna .......... ziua ....... în ........., țara ..............,
cetățenia .................Soții au consimțit să poarte în căsătorie numele de
familie: soțul ......... și soția .............Data completării extrasului .............Șef
serviciu,............Anexa nr. 6la metodologieFormat A5- model -

ROMÂNIADIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA
BAZELOR DE DATEServiciul Central de Stare Civilă
EXTRAS PENTRU UZ EXTERN DE PE ACTUL DE DECES(pentru mențiuni în acte
de stare civilă)La data de ........., sub nr. ..........., la Primăria ..............,
județul .........., s-a înregistrat decesul lui ..............., fiul/fiica lui ............ și
al/a .........., născut(ă) în anul ......... luna ......... ziua ........ în ............, țara
..........., cetățenia .........., de sex .........., cu domiciliul în ..........................,
strada ..................... nr. ......., decedat(ă) în anul .......... luna ................
ziua ........... în localitatea .............., județul ..............Data completării
extrasului .....................Șef serviciu,.............Anexa nr. 7la metodologie- model
-ROMÂNIAJUDEȚUL ......SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN DE
EVIDENȚĂ A PERSOANELOR/SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENȚĂ A PERSOANELORStarea Civilă
SITUAȚIE
privind alte activități pe linie de stare civilă pe luna ..........
Acțiuni în instanță Re- Transcrieri Dosare Mențiuni de
Ju con Întocmir schimbare schimbarea
- Decla - e de nume numelui
de -rarea Recti sti- ulterioar De- pe cale și/sauprenumel Alte
- Anu Compl Înregistră morți - tu- ăa Naș Căsă ces adminis- ui intervenite cazur
țul -lări e-tări ri tardive i ficări iri actului -teri -torii e trativă înstrăinătate i
Șef serviciu,............Anexa nr. 8la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL
......SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN DE EVIDENȚĂ A
PERSOANELOR/DIRECȚIA GENERALĂ DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A
MUNICIPIULUI BUCUREȘTIStarea
CivilăS.P.C.L.E.P./Primăria................................(comunei, orașului,
municipiului)Nr. ........ din ........
PROCES - VERBAL
Încheiat astăzi, .................Subsemnații,
..............................................................................................................
..........................................................................,în temeiul art. ....... din
Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și al art. 76 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire
la actele de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare, am verificat
activitatea de stare civilă a Serviciului Public Comunitar Local al
municipiului/orașului/comunei .................................., desfășurată în
perioada ................. .Ofițer(i) de stare civilă delegat(ți) a(u) fost
desemnat(ți) ................, prin dispoziția nr. ........../.......... a primarului
localității.Constatări (deficiențe)Număr de acte întocmite și verificate
(total).............................– de naștere ................. . din care: adopții
naționale ............;adopții internaționale ................;– de căsătorie
...............;– de deces ................. .1. Înregistrarea și întocmirea
actelor....................................................................................................
..................................................................................................2. Evide
nța și gestiunea
certificatelor............................................................................................
..........................................................................................................
Naștere Căsătorie Deces
Stoc la .........
Primite
Eliberate
Anulate
Rămase în alb ......
a) Seria și numărul certificatelor anulate: ......................b) Seria și numărul
certificatelor rămase în alb:Naștere:
..............................................................................................................
.............Căsătorie:
..............................................................................................................
..........Deces:
..............................................................................................................
..............c) Cotoare distruse:Naștere:
........................................................Căsătorie:
......................................................Deces:
..........................................................d) Număr de certificate retrase și
distruse..................... (total)de naștere ............; de căsătorie .............; de
deces .............3. MăsuriActe de anulat:
......................................................Motive:
..............................................................Acte de rectificat:
....................... Rubrica: .................Alte măsuri:
..............................................................................................................
.................4. Sancțiuni............................................................................
.................................................................Drept care am încheiat
prezentul proces-verbal, în .............. exemplare, din care unul la .............. și
unul la .................... .Serviciul Public Comunitar Județean Șef
serviciu/birou/de Evidență a Persoanelor al Ofițer de stare
civilă,Județului/D.G.E.P.M. .......................București .........................-
Starea Civilă -Anexa nr. 9la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL
..........SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A
PERSOANELOR/PRIMĂRIA COMUNEI/ORAȘULUI/MUNICIPIULUI .........Starea
CivilăNr. .... din ...Către.........La Cererea dumneavoastră nr. .............. din
.............., vă comunicăm că, în registrele de stare civilă ale localității
..............., a fost (nu a fost) înregistrat(ă) ...../(nașterea, căsătoria,
decesul)/............. numitului (numiților) ................ și ............... la actul nr.
........ din ......... .● Pe marginea actului de naștere sunt operate următoarele
mențiuni (vor fi reproduse întocmai, cu excepția celor privind adopția
persoanei):● La data eliberării prezentului document, pe marginea actului de
naștere nu este operată mențiunea vreunei căsătorii anterioare, nedesfăcută
(atunci când este cazul).Primar,.........L.S.Anexa nr. 10la metodologie- model -
ROMÂNIAJUDEȚUL ..........S.P.C.L.E.P./Primăria ..................Starea CivilăNr.
......... din ..............CătreCentrul Militar al ............Vă facem cunoscut că în
luna .............., anul ........., s-a înregistrat decesul următoarelor persoane,
pentru care vă înaintăm livretele militare depuse cu ocazia înregistrării,
precum și declarațiile din care rezultă motivele pentru care acestea nu au
putut fi depuse:
Nr. Numele și prenumele Ultimul Data decesuluiși nr. Seria și nr. livretului
crt. C.N.P. domiciliu actului militar
Ofițer de stare civilă delegat,..............................L.S.Anexa nr. 11la
metodologie- model -
CERERE
pentru eliberarea certificatului care atestă
componența familială, necesar reîntregirii familieiSubsemnatul(a), ............,
fiul/fiica lui ............. și al/a .......... , născut(ă) la data de ............... în
localitatea ......, județul ......, posesor/posesoare al/a actului de identitate seria
... nr. ..........., C.N.P. .........., vă rog să binevoiți a-mi elibera un certificat din
care să rezulte componența familială, în baza documentelor anexate, acesta
fiindu-mi necesar în vederea depunerii actelor de reîntregire a familiei, la
Ambasada (Consulatul) ............ .Menționez că am luat cunoștință de faptul că
datele înscrise în certificat sunt date cu caracter personal, care intră sub
incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu
modificările și completările ulterioare.În acest sens, certificatul va fi folosit
numai în scopul declarat.Anexez documentele doveditoare, precum și
consimțământul autentic al membrilor de familie privind comunicarea datelor
acestora către Ambasada (Consulatul) ........... .Data Semnătura....
.........Anexa nr. 12la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ..........SERVICIUL
PUBLIC COMUNITAR LOCALDE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR
ALCOMUNEI/ORAȘULUI/MUNICIPIULUINr. de înregistrare operator de date cu
caracter personal ......Nr. .......... din ............
CERTIFICATFamilia domnului/doamnei ................ are următoarea
componență:
Numele de Statutul familial (gradul de Data și Codul numeric
familie Prenumele rudenie) loculnașterii personal
────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────Prezenta s-a eliberat în baza:- Certificatului seria
.... nr. .;- Certificatului seria .... nr. .;- Certificatului seria .... nr. .;-
Certificatului seria .... nr. .;- alte documente doveditoare ....Certificatul s-a
eliberat la cererea domnului (doamnei) ........,domiciliat(ă) în ....... , str.
............. nr. ...., bl. ....,sc. ...., et. ..., ap. ..., județul .........,
posesor/posesoareal/a actului de identitate seria ..... nr. .........., eliberatla
........ de ........., spre a-i servi la autoritățile ......,în vederea depunerii actelor
de reîntregire a familiei.Șeful Serviciului Public ComunitarLocal de Evidență a
Persoanelor,...............L. S.Șef stare
civilă,.................───────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────Confidențial. Date cu caracter
personal. Prelucrare în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru
protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și
libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.Anexa
nr. 13la metodologie- model -
PROCES - VERBAL
Anul ....... luna ........ ziua .........Noi, ..../(numele și prenumele)/............,
primarul localității .................., județul .............., și ....../(numele și
prenumele)/................., ofițer de stare civilă delegat, certificăm că Registrul
actelor de ..../(naștere, căsătorie, deces),/.........., exemplarul ...../(I sau
II)/......., conține ..../(în cifre și litere)/........... file, urmând a fi deschis cu
actul nr. ........ .Primar, Ofițer de stare civilă delegat,....... ................L.S.Anexa
PROCES - VERBAL
Anul ...... luna ....... ziua .....Noi, ....../(numele și prenumele)/..........,
primarul localității ..................., județul ................, și ..../(numele și
prenumele)/..................., ofițer de stare civilă delegat, constatăm că în
registrul de acte de ......./(naștere, căsătorie, deces) /..........., exemplarul
....../(I sau II)/.........., s-au întocmit ................ actele pe anul ............,
urmând a fi deschis cu actul nr. ..../(în cifre și litere)/........, în anul
următor.Primar, Ofițer de stare civilă delegat,........ ...................L.S.Anexa nr.
15la metodologie- model -
PROCES - VERBAL
Anul ...... luna ....... ziua .....Noi, ..../(numele și prenumele)/........, primarul
localității ................, județul .........., și ..../(numele și
prenumele).................., ofițer de stare civilă delegat, constatăm că în
registrul de acte de ..../(naștere, căsătorie, deces)/.........., s-au înscris pe
anul ..... actele de la nr. .............. la nr. ......... .Registrul a fost întocmit prin
copiere de pe exemplarul nr. ...., care se află la ......... .Primar, Ofițer de stare
civilă delegat,....... ...........................L.S.Anexa nr. 16la metodologie- model -
OPIS ALFABETIC
cu actele de ............. întocmite în registrele de
stare civilă ale Primăriei ..........în cursul anului ...........
Nr. crt. Numele de familie și prenumele Numărul actului Data întocmirii
NOTĂ:Se tipărește sub formă de registru opis alfabetic, separat pentru actele
de naștere, de căsătorie și de deces.Anexa nr. 17la metodologie- model -
REGISTRU DE INTRARE - IEȘIRE
INTRARE IEȘIRE
Nr Data Data Nr. de
. înregistrăr Nr. Em Conținutul expedierii Mod înregistrare al
de ii șiadresado i- pe scurt Compartimentul ul Dest documentului la
în- cu- men- ten- al docu- care primește an lun ziu rezol i- care
re- an lun ziu tului tul mentului corespondența ul a a -vării natar seconexează.
gis ul a a Indicativul
- dosarului/registr
tra ului, după
-re nomenclator
Anexa nr. 18la metodologie
În spațiul punctat se înscrie, după caz:MunicipiulOrașul ................. Județul

................Comuna SectorulConsiliul Județean ..............................2. Parafa
ofițerului de stare civilă ──────┌────────────────────────────┐ ▲ │
Ioan Anton │ l │ │ Ofițer de stare civilă │ L < 50 mm ▼ │
│ I < 10 mm ──────└────────────────────────────┘ │
◄────────────────────────► │ LAnexa nr. 18^1la
metodologieDată în fața noastrăOfițer de stare civilă
delegat,………...............................(semnătura)Nr. .... din ...........
DECLARAȚIESubsemnatul, ..................., născut la data de ................. în
..............., țara ......., domiciliat în ........, str. ......... nr. ......, bl. ....…, sc.
........, et. ......., ap. ........., cetățean al statului .........../apatrid, posesor al
pașaportului nr. ........., eliberat de ........., prin prezenta declar că sunt
căsătorit în ..(țara)..., la data de ........., cu numita ........., iar potrivit legii
care guvernează efectele generale ale căsătoriei, copilul născut la data de
.................... în localitatea .........., sectorul/județul …..............., de către
sus-numita, este fiul/fiica meu/mea și sunt de acord să poarte numele de
familie ......... .
Data
..............
Semnătura
.............Subsemnata, ..................., născută la data de
.................................. în ................................, țara ......…, domiciliată în
………......... , str. ............ nr. ………., bl. ………, sc. ......., et. ........, ap. ………….,
cetățean al statului ......./apatrid, posesoare a pașaportului nr. ........, eliberat
de .............., prin prezenta declar că sunt căsătorită în ....(țara)....., la data
de .........., cu numitul ……………….., iar potrivit legii care guvernează efectele
generale ale căsătoriei, copilul născut la data de ….....…. în localitatea
…………………., sectorul/județul …............, de către subsemnata, este fiul/fiica
meu/mea și sunt de acord să poarte numele de familie …..…….. .
Data
........
Semnătura
.........Document care conține date cu caracter personal protejate potrivit
legii!(la 16-12-2019, Anexa nr. 18^1 a fost modificată de Punctul 11, Articolul I din
16 decembrie 2019 )Anexa nr. 18^2la metodologieROMÂNIAJUDEȚUL
...............Primăria ..............Starea CivilăNr. ...... din ............
PROCES-VERBALÎncheiat astăzi: ziua ..... luna .... anul ...Depunerea cererii de
declarare a nașterii copilului …......................................., născut la data de
................................…. în localitatea ...........................…., sectorul/județul
….........................., fiul (fiica) lui ..........................…. și al (a)
.........................…., de către dl (dna) …........................, s-a făcut prin
intermediul dlui (dnei) ...................., cu domiciliul în …................., interpret
și traducător autorizat/interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al
limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, autorizat de ..............…. cu
nr. …./......…., întrucât declarantul ....................... este cetățean
străin/apatrid/persoană cu handicap auditiv/surdocecitate.
Ofițer de stare civilă delegat,
.............................
L.S.
Interpret,
…...............
Declarant,
...............................Document care conține date cu caracter personal
protejate potrivit legii!(la 16-12-2019, Actul a fost completat de Punctul 12, Articolul I din
16 decembrie 2019 )Anexa nr. 19la metodologie- model -Ofițerul de stare
civilăSemnătura .......Data ......
DECLARAȚIESubsemnatul(a), ..................., fiul/fiica lui .................. și al/a
.................., născut(ă) la data de ................. în localitatea .................., str.
................. nr. ..., et. ..., ap. ....., județul/sectorul ............,
posesor/posesoare al/a C.I./pașaport .................., declar că domiciliul
copilului meu ......./(numele și prenumele)/.........., fiul/fiica lui .................. și
al/a lui ..................., născut(ă) la data de .......... în ..............,
județul/sectorul ..........., este în localitatea ..............., str. .............. nr. ...,
et. ...., ap. ......, județul/sectorul .................... .Data Semnătura.....
..........Anexa nr. 19^1la metodologieDată în fața meaOfițer de stare
civilă/Personal cu atribuții de stare
civilă,…….............................…………..(numele de familie și
prenumele)……...............…………(semnătura)
DECLARAȚIESubsemnata, ………………………, declar că la data de ……………, în
unitatea medicală/în locuința din …………….., am născut un copil de sex
……………….., cu numele de familie ………………. și prenumele ……………, eu însămi
neavând nașterea înregistrată în registrele de stare civilă.Declar că m-am
născut la data de …………..în localitatea …………, județul …………., ca fiică a lui
…………… și a ……….., cu domiciliul declarat în localitatea …....…………, str.
…...……… nr. …....…, bl. ……, sc. ………, et. ….., ap. ………, sectorul/județul …………
.Aceasta îmi este declarația pe care o dau, susțin și semnez, fiind necesară
pentru înregistrarea în registrele de stare civilă a copilului
…………....................................................…..(numele de familie și prenumele
copilului)Data……………......Semnătura…..………………(la 03-11-2016, Actul a fost
completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 19^2la
metodologieDată în fața meaOfițer de stare civilă/Personal cu atribuții de stare
civilă,…….............................…………..(numele de familie și
prenumele)……...............…………(semnătura)
DECLARAȚIESubsemnatul(a), ……………., domiciliat(ă) în localitatea ……….….…,
str. …….….…….. nr. ……., bl. ………, sc. ………., et. ………., ap. ……….,
sectorul/județul ……….., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria
…………… nr. ……………., declar că la data de ………….., în unitatea medicală/în
locuința din ………….., s-a născut un copil de sex ……………., cu numele de familie
………… și prenumele …………., mama neavând nașterea înregistrată în registrele
de stare civilă.Menționez că mama a declarat următoarele date: numele de
familie ………….., prenumele ……….., născută la data de …………. în localitatea
……………, județul …………………., fiica lui ………….......…. și a ……………., cu
domiciliul declarat în localitatea ……….......…...…, str. ….......………… nr. …………,
bl. …………., sc. ……….., et. ……., ap. ……….., sectorul/județul ………. .Aceasta îmi
este declarația pe care o dau, susțin și semnez, fiind necesară pentru
înregistrarea în registrele de stare civilă a copilului
………………….....................................................…(numele de familie și
prenumele copilului)Data……………......Semnătura…..………………(la 03-11-2016, Actul
a fost completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 19^3la
metodologieROMÂNIAJUDEȚUL ………….S.P.C.L.E.P./Primăria ……………Starea
CivilăNr. ........... din
.............AprobPrimar,..................................................(numele de familie
și prenumele)………………...............................(semnătura și ștampila)
REFERAT
pentru emiterea dispoziției de stabilire a numelui de familie și prenumelui
copilului născut la data de ……… în ………….......................... (localitatea)Ofițer
de stare civilă/Personal cu atribuții de stare civilă
……….............................................………(numele de familie și prenumele)din
cadrul S.P.C.L.E.P./Primăriei ………..................., județul
………............…..,având spre soluționare Cererea cu nr. …………… din ………….
privind înregistrarea nașterii unui copil de sex ……….., născut la data de ………….
în ………….., a cărui mamă nu are nașterea înregistrată în registrele de stare
civilă, precizez următoarele:Mama declară că se numește
………..........................…… și s-a născut la data de ………..........……. în
localitatea ………….., județul …………. .Prin Declarația de recunoaștere
înregistrată cu nr. …… din data de ……….., numitul …......……., născut la data de
……… în localitatea …………., județul/sectorul ……………, a recunoscut paternitatea
copilului și a încuviințat purtarea numelui de familie
.............................................................. .În aceste condiții, vă rugăm ca,
în conformitate cu dispozițiile 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire
la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
să emiteți dispoziția de stabilire a numelui de familie și prenumelui copilului
născut la data de ……. în localitatea ………………. astfel:Numele de familie
………………...........Prenumele ………………......................Față de cele prezentate,
vă rugăm să aprobați emiterea dispoziției cu datele propuse.Șef
S.P.C.L.E.P./Ofițer de stare civilă,…………......………............................(la 03-11-
2016, Actul a fost completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr.
19^4la metodologieROMÂNIAJUDEȚUL ……………..........Primăria ………………
DISPOZIȚIA
nr. .......... din ......................Primarul
………….........................................……, județul ………………(municipiului,
orașului, comunei)Având în vedere Cererea înregistrată cu nr. ………. din data
de ……......……., prin care domnul/doamna …………. a solicitat înregistrarea în
registrele de stare civilă ale Primăriei …………. a unui copil de sex
masculin/feminin, născut la data de ………, a cărui mamă nu are nașterea
înregistrată în registrele de stare civilă, și Referatul ofițerului de stare
civilă/personalului cu atribuții de stare civilă înregistrat cu nr. ……….. din data
de ………..,în temeiul art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și
al art. 68 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu
modificările și completările ulterioare,DISPUNArticolul unicCopilul născut la
data de …...……. în localitatea ……......…….., fiul lui …...........…….. și al
……...............….., mamă cu identitate declarată, va purta numele de familie
………....…… și prenumele …….........………. .Primar,……….......................….Avizat
pentru legalitateSecretar al primăriei,…..............................………….(la 03-11-
2016, Actul a fost completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26
octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr.
19^5la metodologie
Domnule Primar,Subsemnatul(a), ………................................,(numele și
prenumele)domiciliat/ă în localitatea …………...…, str. ….....…….. nr. …….., bl.
…………, sc. ……….., et. ....…, ap. …., sectorul/județul ……….............,
posesor/posesoare al/a actului de identitate seria …… nr. …........., în calitate
de …...................................…....……....................,(reprezentant
SPAS/mamă/tată/altă persoană)vă rog să aprobați înregistrarea peste
termenul de 30 de zile a copilului de sex ………….., cu numele de familie și
prenumele …………..............………., născut la data de ……......……. în
…………...............…, fiul/fiica lui
………………..........................................…..(numele de familie și prenumele
tatălui)și al/a ………….............................................….. .(numele de familie și
prenumele mamei)Nu am solicitat înregistrarea actului de naștere până în
prezent din următoarele
motive:…………………….................................................................................
..............................................……………………..............................................
.................................................................................Data……...………….Se
mnătura……..…………..(la 03-11-2016, Actul a fost completat de Punctul 12, Articolul II din
03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 19^6la metodologieROMÂNIAJUDEȚUL
...............S.P.C.L.E.P./Primăria ................Starea CivilăNr. ......... din
.............. Aviz Aprob
Șef S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., Primar
........................ .................. (numele
și prenumele) (numele și prenumele) (semnătura și
ștampila) (semnătura și ștampila)
R E F E R A TCa urmare a Cererii numitului/numitei ……………. nr. …… din
……………., fiul (fiica) lui ……………. și al/a ……....…, cu domiciliul în ……...….,
posesorul/posesoarea actului de identitate seria ….. nr. .…......., prin care
solicită înregistrarea nașterii copilului/persoanei majore
……….....................................……….,(numele și prenumele)născut/ă la data
de ………….. în ……….., sectorul/județul ……….., sex ……….., s-au stabilit
următoarele:……………………………….................................................................
...................................................………………………………................................
....................................................................................……………………………
…...........................................................................................................
.........………………………………..........................................................................
..........................................……………………………….........................................
...........................................................................………………………………........
............................................................................................................
………………………………...................................................................................
.................................………………………………..................................................
..................................................................……………………………….................
...................................................................................................…………
……………………............................................................................................
........................………………………………...........................................................
.........................................................………………………………..........................
..........................................................................................……………………
………….....................................................................................................
...............………………………………....................................................................
........................................... .Având în vedere Certificatul medical
constatator al nașterii nr. ………… din ………., eliberat la data de ………. de către
…………/Expertiza medico-legală realizată de I.N.M.L. - Serviciul județean/al
municipiului București nr. …………… din …………., din care rezultă data nașterii și
sexul persoanei în cauză, precum și documentele depuse în susținerea
cererii,întrucât din verificări a rezultat faptul că nașterea nu a fost înregistrată
în registrele de stare civilă,în conformitate cu dispozițiile art. 14^2 din Legea
nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,propun înregistrarea în registrele de stare civilă ale
S.P.C.L.E.P./Primăriei ………………., sectorul/județul………….., a nașterii cu
următoarele date:– numele de familie ……………...................;– prenumele
…………............................…..;– data nașterii: anul ………….. luna ……….. ziua
…………….;– locul nașterii: ………............................…., județul
…………..;(comuna, orașul, municipiul)– sexul: ……………;– cetățenia: ……………;–
naționalitatea (după caz): …………. .Tatăl:
…………............................................……., născut la data de …………… în
…….........……..,(numele de familie și prenumele)sectorul/județul ………………, fiul
lui ……….........….. și al …........………., cu domiciliul în ……....………, str.
……….........……… nr. ……., bl. ……., sc. ……, et. ……, ap. ……, sectorul/județul
……….......…., cetățenia …............….., CNP ….....…………… .Mama:
………..............................................……, născută la data de ….....……. în
……...........……,(numele de familie și prenumele)sectorul/județul ….....….…….,
fiica lui ………...…….. și a …….........….., cu domiciliul în ….........………, str.
……….........……… nr. ……., bl. ……., sc. ……, et. ……, ap. ……, sectorul/județul
……….......…., cetățenia …............….., CNP ….....…………… .Șef
S.P.C.L.E.P./Ofițer de stare civilă,…………….................…………(la 03-11-2016, Actul a
fost completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 19^7la
metodologieROMÂNIAJUDEȚUL ………………S.P.C.L.E.P./Primăria ………………Starea
CivilăNr. ........... din …………
Către
Serviciul Public ce Asistență Socială Și Protecția Copilului al
……….................…………… (localitatea)În conformitate cu prevederile art. 31^2
alin. (2) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie
de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu
modificările și completările ulterioare, și având în vedere cererea privind
înregistrarea tardivă a nașterii persoanei de sex …………., născută la data de
……….. în ……….....................……, cunoscută cu numele de(localitatea)familie
…………. și prenumele ………., pentru care nu există certificat medical
constatator al nașterii,vă adresăm rugămintea de a întreprinde măsurile
necesare în vederea sprijinirii expertizării acesteia din punct de vedere medico-
legal pentru stabilirea datei nașterii în format an, lună, zi și a sexului, conform
dispozițiilor art. 14^2 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de
stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.În acest sens,
vă transmitem fotografia persoanei care urmează să fie expertizată, aplicată
pe declarația dată în legătură cu datele sale de identificare.Expertiza medico-
legală va fi înaintată cu celeritate în vederea înregistrării nașterii în termenul
prevăzut la art. 14^2 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de
stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Șef
S.P.C.L.E.P./Ofițer de stare civilă,……………........................……..(la 03-11-2016,
Actul a fost completat de Punctul 12, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 20la
metodologie- model -Dată în fața mea................(numele și
prenumele)................(semnătura)
DECLARAȚIESubsemnatul(a), .............., fiul/fiica lui .................. și al/a
.................., născut(ă) la data de .............. în localitatea ...............,
județul/sectorul .................., declar că locuiesc la adresa ..................... și
până în prezent nu am avut nașterea înregistrată în registrele de stare
civilă.Menționez că am locuit și la următoarele
adrese:...................................................................................................
..............................................................................................................
.......De asemenea, declar că am urmat cursurile următoarelor
școli:......................................................................................................
..........................................Aceasta îmi este declarația pe care o dau, susțin
și semnez.Data Semnătura..... ..........Anexa nr. 21la metodologie- model -Dată
în fața mea.....................(numele și prenumele).....................(semnătura)
DECLARAȚIE1) Subsemnatul(a), ................., fiul/fiica lui ........ și al/a ........,

născut(ă) la data de ....... în localitatea ........., cu domiciliul în .........,
posesor/posesoare al/a actului de identitate seria .... nr. ...., eliberat la data
de ....... de către ........., în calitate de ........, certific identitatea persoanei din
fotografie ca fiind .......(numele și prenumele)........ .
DECLARAȚIE2) Subsemnatul(a), .................., fiul/fiica lui ....... și al/a .........
, născut(ă) la data de ..... în localitatea ......., cu domiciliul în ........,
posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ..... nr. ...., eliberat la data
de ..... de către ........., în calitate de ........, certific identitatea persoanei din
fotografie ca fiind ......... (numele și prenumele)....... .Anexa nr. 21^1la
metodologieANTET INSTITUȚIENr. ................/........................
Către
PRIMĂRIA ........................................... SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ
SOCIALĂÎn conformitate cu prevederile art. 31^4 alin. (4) din Metodologia cu
privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările și completările
ulterioare, și având în vedere cererea privind înregistrarea tardivă a nașterii
persoanei de sex ......................., născută la data de .................... în
......................................., care declară că(localitatea)se numește
..........................................,vă adresăm rugămintea de a efectua o anchetă
socială la domiciliul declarat al acesteia din .............., str. ....................... nr.
......., bl. ......., sc. ........., et. ......., ap. .........., sectorul/județul
.................., pentru care vă transmitem fotografia persoanei în legătură cu
care solicităm efectuarea anchetei sociale, aplicată pe declarația dată privind
datele sale de identificare.Ofițer de stare civilă/Personal cu atribuții de stare
civilă,...................................................................................(la 03-11-2016,
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 21^2la
metodologie
Dată în fața mea
Ofițer de stare civilă/Personal cu atribuții de stare civilă,
...........................................................
(numele de familie și prenumele)
...............................................
(semnătura)
DECLARAȚIESubsemnata, .............................., născută la data de
......................... în localitatea ............................., județul ..............., fiica
lui ................ și a ..........................., cu domiciliul în localitatea
............................., str. ............................. nr. ........., bl. ...., sc. ......, et.
.........., ap. ......., sectorul/județul ............................, cunoscând
consecințele nerespectării dispozițiilor art. 326 din Codul penal, privind falsul în
declarații, declar că până la data prezentei am/nu am dat naștere unui copil a
cărui naștere a fost/nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă cu datele
declarate de către mine, eu neavând nașterea înregistrată.Menționez că
nașterea copilului a fost înregistrată în registrele de stare civilă ale Primăriei
......................., cu următoarele
date:......................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
................................ .Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o
semnez.Data..............................Semnătura...........................(la 03-11-2016,
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 21^3la
metodologieROMÂNIAJUDEȚUL ..............................S.P.C.L.E.P./Primăria
..........................Starea CivilăNr. ........... din .............
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ......................../
DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Serviciul criminalisticÎn conformitate cu prevederile dispozițiilor art. 31^7 alin.
(2) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de
stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările și
completările ulterioare, vă adresăm rugămintea de a proceda la colectarea
imaginii faciale și a celei a impresiunilor papilare pentru numita
........................., care declară că este fiica lui ...................... și a
...................., născută la data de ............................ în
municipiul/orașul/comuna ................................, cu domiciliul în
..................................................................................., și la compararea
acestora cu datele și imaginile colectate la unitatea sanitară, asociate
persoanei cu identitate declarată, astfel cum aceasta figurează înregistrată în
Registrul persoanelor cu identitate declarată.Precizăm că sus-numita declară
că a născut un copil a cărui naștere a fost înregistrată în registrele de stare
civilă ale Primăriei ..........................., pe numele de .............................,
fiul/fiica lui .......................... și al/a ............................., născut(ă) la data
de .......................... în municipiul/orașul/comuna ......................., având
atribuit codul numeric personal ....................... .Șef S.P.C.L.E.P./Ofițer de
stare civilă,....................................................(la 03-11-2016, Actul a fost completat
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 21^4la
metodologieMINISTERUL AFACERILOR INTERNEINSPECTORATUL GENERAL AL
POLIȚIEI ROMÂNEInspectoratul de Poliție al Județului
.........................Serviciul criminalisticNr. ................ din ..................
Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor/ Primăria
................................., județul ...........................Referitor la Adresa
dumneavoastră nr. ........../................, prin care solicitați colectarea imaginii
faciale și a celei a impresiunilor papilare pentru numita
.......................................... și compararea acestora cu cele existente în
Registrul persoanelor cu identitate declarată, vă comunicăm
următoarele:Certificăm/Nu certificăm faptul că imaginea facială și cea a
impresiunilor papilare aparțin persoanei care declară că se numește
....................................... și este înregistrată în Registrul persoanelor cu
identitate declarată.Șeful Serviciului
criminalistic,..........................................(la 03-11-2016, Actul a fost completat
MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 21^5la
metodologieROMÂNIAJUDEȚUL ........................S.P.C.L.E.P./Primăria
......................Starea CivilăNr. ........... din ..........
S.P.C.L.E.P./Primăria ..........................................,
județul ..............................– Starea Civilă -În conformitate cu dispozițiile art.
31^7 alin. (4) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în
materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu
modificările și completările ulterioare, vă transmitem extras pentru uz oficial
de pe actul de naștere nr. ........ din ..............., privind pe
............................., în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare pe
actul de naștere al fiului/fiicei acesteia, respectiv
.............................................., născut(ă) la data de ............,
înregistrat(ă)(numele de familie și prenumele)cu nr. ........ din data de
........................... .Sus-numita a avut identitatea declarată la momentul
nașterii copilului, iar în prezent are domiciliul în localitatea
..............................., str. ................................ nr. ............, bl.
..............., sc. ..............., et. ........., ap. ......., sectorul/județul ..................
.Ofițer de stare civilă/Personalul cu atribuții de stare
civilă,.....................................................................................(la 03-11-2016,
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )Anexa nr. 22la
metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ........................S.P.C.L.E.P./Primăria
..........Starea CivilăNr. ........... din ............
DISPOZIȚIA Nr. ...........din anul ...... luna ........ ziua ........Primarul
..................*1), județul ........, având în vedere procesul-verbal (municipiului,
orașului, comunei) înregistrat la nr.*2) ............. din*3) ..........., precum și
referatul serviciului public de asistență socială, din care rezultă că s-a găsit un
copil/o persoană de sex ......., având aproximativ*4) .... (ani, lună)....., ai
cărui/ai cărei părinți nu sunt cunoscuți,în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (3)
din Ordonanța Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe
cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și completările ulterioare,
și ale art. 68 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,DISPUNE:Art. 1. - Copilul/Persoana
găsit(ă) la data de .......... în*5)....... va purta numele de familie ........... și
prenumele ........... .Art. 2. - În baza prezentei dispoziții, ofițerul de stare civilă
delegat va înregistra în registrele de stare civilă nașterea copilului/persoanei
găsit(e).Data.........Primar,................Notă
*1) Denumirea localității.
*2) Numărul de înregistrare a procesului-verbal întocmit de poliție, medic și reprezentantul direcției.
*3) Data înregistrării.
*4) Vârsta stabilită de medic.
*5) Locul unde a fost găsit(ă).Anexa nr. 23la
metodologie Format A3 (se tipărește sub
formă de mapă) ROMÂNIA JUDEȚUL ___________________ SERVICIUL PUBLIC
COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR AL
COMUNEI/ORAȘULUI/MUNICIPIULUI/PRIMĂRIA Nr. ...... din ........ DOSAR Nr.
......../20.... cuprinzând documentele ce au stat la baza încheierii căsătoriei
dintre .................. și .............
DATA ÎNCEPERII______________ DATA
ÎNCHEIERII_____________
FILE____________ VOL._______ INVENTARIAT SUB NR.
____________ TERMEN DE PĂSTRARE
_______________ANI Declarația de căsătorie a fost dată și
┌───────────────────────┐ semnată în fața noastră. │
│ Am confruntat datele înscrise în declarație │ PRIMĂRIA/SPCLEP │ cu
cele din certificatele de naștere, care │ ............... │ corespund
întocmai. │ │
│ Starea civilă │ │
│ Ofițerul de stare civilă, │ Nr. ............. │
│ din ..... 20 .... │ ....................... │
│
└───────────────────────┘DECLARAȚIE DE CĂSĂTORIESubsemnații: ...........
(numele și prenumele soțului) ......... domiciliat în .........., str. ........... nr. ....,
bloc ...., scara ...., etajul ..., apartamentul ..., județul/sectorul ........., și
.........(numele și prenumele sotiei) ......., domiciliată în .............., str.
............ nr. ....., bloc ..., scara ..., etajul ...., apartamentul ......
județul/sectorul ......., în vederea căsătoriei pe care dorim să o încheiem,
declarăm că:1. Am luat cunoștință reciproc de starea sănătății noastre și de
prevederile art. 4-10 și 27 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, și nu există nici o piedică legală
pentru încheierea căsătoriei.2. Am fost/nu am fost
căsătorit/căsătorită.3. După încheierea căsătoriei vom purta numele de
familie:SOȚUL ................SOȚIA ................Ne legitimăm cu actul de
identitate seria ...... nr. ..... și actul de identitate seria ....... nr. .......
.Cunoaștem că legea penală pedepsește pe cei care fac declarații false.Declar
că cunosc/nu înțeleg limba română scris și vorbit.Data ........ 20
...Semnăturile................. ...................Soț SoțieÎntocmit act căsătorie nr.
....../20 ....Operat mențiunipe actele de naștere din registrul exemplarul Inr.
............. al localității ..........., pentru soțnr. ............. al localității ...........,
pentru soțieTrimis comunicare de mențiunecu adresa nr. ...... din ........la
..............................Data .............. Semnătura ............. ROMÂNIA
PĂRINȚI PRIMĂRIA ........... Numele de
familie al tatălui .......... Prenumele tatălui
..................... CERTIFICAT DE NAȘTERE Numele de familie al mamei
............ Prenumele mamei
....................... CODUL NUMERIC PERSONAL |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
LOCUL ÎNREGISTRĂRII S A A L L Z Z N N N N N C
Comuna Orașul
................................Numele de familie ..............
MunicipiulPrenumele ...................... Județul
...............................Sexul .......................... Nașterea a fost
trecută în registrul de ┌ stare civilă la nr. ....
din anul ..... │Anul ................. luna .................... ziua
........ │ (cifre și litere) Data <nașterii │Luna .................
│Ziua ................. MENȚIUNI │ (cifre și litere)
└ ......................................
......................................
...................................... LOCUL NAȘTERII COPILULUI
......................................ComunaOrașul .........................
Conform cu originalulMunicipiul
......................Județul .............. SemnăturaSeria
...... nr. ....... L.S. ROMÂNIA
PĂRINȚI PRIMĂRIA ............... Numele de
familie al tatălui ........... Prenumele tatălui
...................... CERTIFICAT DE NAȘTERE Numele de familie al
mamei ............. Prenumele mamei
........................ CODUL NUMERIC PERSONAL |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
LOCUL ÎNREGISTRĂRII S A A L L Z Z N N N N N C
Comuna Orașul
.................................Numele de familie ...............
MunicipiulPrenumele ....................... Județul
................................Sexul ........................... Nașterea a fost
trecută în registrul de ┌ stare civilă la nr. ....
din anul ...... │Anul .................. luna ...................... ziua
....... │ (cifre și litere) Data <nașterii │Luna ..................
│Ziua .................. MENȚIUNI │ (cifre și litere)
└ ........................................
........................................
........................................ LOCUL NAȘTERII COPILULUI
........................................
........................................ComunaOrașul .........................
Conform cu originalulMunicipiul
.....................Județul ........................ SemnăturaSeria
.............. nr. ....... L.S.
Prezentul dosar numerotat, sigilat și parafat conține ....... file.
Semnătura .....................
.....................Anexa nr. 24la metodologie- model -AprobPrimar,.........
CERERESubsemnatul(a), ............, cu domiciliul în localitatea .............., str.
.......... nr. ...., județul/sectorul ........, vă rog să aprobați oficierea căsătoriei
mele cu numita(tul) ................, în afara sediului primăriei, și anume
................... pentru următoarele motive:......................... (unul dintre soți
se află în imposibilitatea de a se prezenta)
...........................................................................Data
........Semnătura.............Domnului primar al .............Anexa nr. 25la
metodologie- model -AprobPrimar,.........
CERERESubsemnatul(a), ............., cu domiciliul în ............, str ......... nr. ....,
județul/sectorul .........., vă rog să aprobați oficierea căsătoriei mele cu
numita(tul) ........... în ziua de ....., în conformitate cu prevederile art. 30 alin.
(2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu
modificările ulterioare, pentru următoarele
motive:...................................................................................................
.......................................................................................Anexez
următoarele documente:Data ........Semnătura.............Domnului primar al
............Anexa nr. 26la metodologie- model -AprobPreședintele Consiliului
județean/Primar general,...................
CERERESubsemnatul(a), ..............., cu domiciliul în localitatea ............, str.
....... nr. ..., județul (sectorul) ............, vă rog să încuviințați încheierea
căsătoriei mele cu numita(tul) .............. la Primăria ..........., în conformitate
cu prevederile art. 6 alin. (2) și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 4/1953 - Codul
familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru
următoarele motive:
....................................................................................
....................................................................................Data
........Semnătura.............NOTĂ:Cererea se depune la primăria localității în
care urmează a se încheia căsătoria, iar pentru dispensa de grad de rudenie va
fi însoțită de copii legalizate sau certificate de ofițerul de stare civilă de pe
certificatele de stare civilă, pe baza cărora se poate stabili gradul de
rudenie.Anexa nr. 27la metodologie- model -
DECLARAȚIESubsemnații: .... (numele și prenumele soțului).........., domiciliat
în localitatea ..........., str. ......... nr. ...., bl. ..., sc. ...., et. ..., ap. ....,
județul/sectorul .........., și .......(numele și prenumele soției) .............,
domiciliată în ................., str. .............. nr. ...., bl. ....., sc. ...., et. ..., ap.
...., județul/sectorul .........., în vederea căsătoriei pe care dorim să o
încheiem, declarăm că am luat cunoștință reciproc de starea sănătății noastre
și de prevederile art. 4-10 și 27 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nu există nicio piedică
legală pentru încheierea căsătoriei.Soțul ................Soția ................Data
........ 20 ...Anexa nr. 28la metodologieROMÂNIAJUDEȚUL
........................S.P.C.L.E.P./Primăria………………..Starea CivilăNr. ..................
din ............................
PROCES-VERBALÎncheiat astăzi: anul ................ luna .............. ziua
...........La încheierea căsătoriei dintre dl ............ și dra (dna)
..................................., luarea consimțământului și aducerea la cunoștință a
dispozițiilor din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare, referitoare la drepturile și îndatoririle soților s-au făcut
în limba română/prin intermediul dlui (dnei) .............................. din
.............., str. ......................... nr. ......, interpret și traducător
autorizat/interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului
specific persoanelor cu surdocecitate, autorizat de .........…. cu nr.
.........................., întrucât (soțul/soția) este cetățean străin/persoană cu
handicap auditiv sau surdocecitate.
Ofițer de stare civilă, Interpret, Soțul ..................Soția ..................Martor
....................... L.S. ..................... .................Martor .................
Document care conține date cu caracter personal protejate potrivit legii!(la 16-
12-2019, Anexa nr. 28 a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din
10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )Anexa
nr. 29la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL
................S.P.C.L.E.P./Primăria .........Starea CivilăNr. ....... din ................
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi: anul ..... luna .... ziua ....,
...................., ofițer de stare civilă
(numele și prenumele)În urma verificărilor efectuate/văzând opunerile primite
în legătură cu declarația de căsătorie a numiților ................... și
...................., înregistrată la nr. ... din ......., din care rezultă că:
.....................................................................................
.....................................................................................
................................................................................... .Constatând că nu
sunt îndeplinite cerințele legii pentru încheierea căsătoriei, în temeiul art. 15
din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și al art. 31 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare, refuz oficierea
acesteia.Întocmit în două exemplare, dintre care unul s-a înmânat
declaranților.Ofițerul de stare civilă delegat,................L.S.Anexa nr. 30la
metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ...............S.P.C.L.E.P./Primăria
...........Starea CivilăNr. ....... din ..............
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A
...........
Evidența persoanelorVă facem cunoscut că, în luna ..... anul ......, s-a
înregistrat decesul următoarelor persoane, pentru care vă înaintăm actele de
identitate depuse cu ocazia înregistrării sau declarațiile din care rezultă
motivele pentru care nu au putut fi depuse, precum și extrasele pentru
cetățenii români decedați în străinătate:
Seria și nr.
Numele și Nr. actului actului de Seria și nr.
Nr. prenumele Ultimul dedeces și data identitate*)/ certificatului de Cauza
crt. C.N.P. domiciliu înregistrării extras deces eliberat decesului
Ofițerul de stare civilă delegat,------------L.S.Notă
*) În cazul actelor transcrise, reconstituite, întocmite ulterior sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești
declarative de moarte se anexează un extras pentru uz oficial, iar în coloana respectivă se face mențiunea
"extras".Anexa nr. 31la metodologie- model -Parchetul de pe lângă Judecătoria
................................................(Poliția ............)Nr. ........ din .................
DOVADALa data de ........ am fost sesizați despre decesul numitului/numitei
.................., cu ultimul domiciliu în ............., str. ............... nr....,
județul/sectorul ........, care s-a produs la ora .... în ziua de ........ din cauza
............................... .Prezenta dovadă servește la înregistrarea decesului la
Primăria ........., în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr.
119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările
ulterioare.Prim-procuror/Șeful poliției,........................................Parchetul de
pe lângă Judecătoria ................................................(Poliția ............)Nr.
........ din .................
DOVADALa data de ....... am fost sesizați de ................, cu domiciliul în
..............., despre găsirea unui cadavru în .................. .Cadavrul a fost găsit
în ziua de ........, la ora ..... .Prezenta dovadă servește la înregistrarea
decesului la Primăria .............., în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3)
din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare.Prim-
procuror/Șeful poliției,..................Anexa nr. 32la metodologie- model -
ROMÂNIAJUDEȚUL .................S.P.C.L.E.P./Primăria ..........Starea CivilăNr.
....... din ...........
ADEVERINȚĂAdeverim prin prezenta că la data de .........., în actul nr. ......, s-
a înregistrat decesul lui ................., cu ultimul domiciliu în localitatea
............, str. ........... nr. .., județul/sectorul .........., decedat în ziua de
.......... .Adeverința servește numai pentru înhumare/incinerare și se reține de
către administrația cimitirului/crematoriului.Ofițer de stare civilă
delegat,.................L.S.NOTE:1. Adeverința se întocmește într-un singur
exemplar.2. Fără prezentarea acestei adeverințe nu se poate face înhumarea
sau incinerarea.Anexa nr. 33la metodologie- model -
DOMNULE PRIMAR,Subsemnatul (a), ......................., fiul (fiica) lui .......... și
al/a .........., născut(ă) la ......... în .........., județul/sectorul ..........,
domiciliat(ă) în ........., str. .................. nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ...,
județul/sectorul ............., posesor/posesoare al/a actului de identitate ....
seria .... nr. ........, eliberat de ..........., vă rog să îmi aprobați transcrierea și
înregistrarea, în registrele de stare civilă română, a certificatului (extrasului)
de ........., eliberat de autoritățile ......... privind pe ........ și ........ .Anexez
certificatul (extrasul), în original și fotocopie, precum și traducerea legalizată a
acestuia.Data Semnătura........ ...............Domnului primar al .................,
județul ..........Anexa nr. 34la metodologie- model -Ofițer de stare civilă
delegatSemnătura ........Data ...........
DECLARAȚIESubsemnatul(a), ......................., fiul/fiica lui ............ și al/a
............., născut(ă) la data de ....... în ..........., domiciliat(ă) în localitatea
................, str. ................. nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ....,
județul/sectorul ..........., posesor/posesoare al/a C.I./pașaportului ........,
declar că minorul(a) ..........(numele și prenumele) ......., fiul/fiica lui ......... și
al/a ........., născut(ă) la data .......... în .............., județul/sectorul/țara
............, are domiciliul în localitatea ..........., str. ............., nr. ...., bl. ..., sc.
..., et. ... ap. ..., județul/sectorul .......... .Data Semnătura............
...............Anexa nr. 35la metodologie- model -Dată în fața mea.Ofițer de stare
civilă delegat,.......................(numele și prenumele)..................(semnătura)
DECLARAȚIESubsemnatul(a), ......................, fiul/fiica lui .......... și al/a
.........., născut(ă) la data de ......... în ..........., cu domiciliul în
......................, declar pe propria răspundere că nu am mai solicitat
transcrierea/înscrierea certificatului de .......... în registrele de stare civilă
române sau reconstituirea lui.Am luat cunoștință de dispozițiile Codului penal
cu privire la falsul în declarații, iar în cazul în care se va constata că există un
alt act transcris sau reconstituit în registrele de stare civilă române, prezentul
act va fi anulat.Data Semnătura.............. ................Anexa nr. 36la
metodologie- model -SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEANDE EVIDENȚĂ
A PERSOANELORNr. ....... din ...........
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR/PRIMĂRIA ............
- Starea Civilă -La Adresa dumneavoastră nr. ...... din .........., vă restituim
Certificatul de ... naștere, căsătorie, deces) ........ seria .... nr. ........, eliberat
de autoritățile ..........., împreună cu traducerea în limba română a acestuia,
privind pe .............., comunicându-vă că se avizează transcrierea acestui
certificat.Transcrierea a fost solicitată de ................., cu domiciliul în
............., str. ............ nr. ..., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ..., sectorul/județul
........... .După transcriere se va elibera certificatul de stare civilă
corespunzător, iar cel procurat din străinătate va fi restituit titularului.În arhiva
dumneavoastră va rămâne copia certificatului, împreună cu traducerea
legalizată a acestuia în limba română.Întocmiți comunicare de mențiune pentru
actele de ......... și comunicare de ......... pentru Serviciul public comunitar de
evidență a persoanelor ............... .Șeful Serviciului public comunitar
județeande evidență a persoanelor................................Șeful Serviciului de
stare civilă,............................Anexa nr. 37la metodologie- model -
ROMÂNIAJUDEȚUL ...............S.P.C.L.E.P./Primăria ..........Starea CivilăNr.
......... din ..............AprobPrimar,.........
REFERATCa urmare a Cererii numitului/numitei ................. nr. ..... din
........., fiul (fiica) lui ........... și al/a ........., cu domiciliul în .........................,
posesorul/posesoarea actului de identitate seria ... nr. ...... și al/a Avizului
prealabil nr. ....... din ....... al Serviciului public comunitar județean de
evidență a persoanelor ..........,vă rugăm să aprobați cererea de transcriere a
certificatului de ........ seria .... nr. ........., eliberat de autoritățile
.................., privind pe ..................... .Șeful Serviciului public comunitar
local de evidență a persoanelor/Ofițerul de stare civilă
delegat,.........................Anexa nr. 38la metodologie
MENȚIUNI
care se înscriu pe actele de stare civilă1. La înregistrarea actelor de naștere în
cazuri speciale:a) "Act reconstituit (întocmit ulterior) în baza Dispoziției nr.
....... din ....... a primarului ....... (municipiului, sectorului, orașului, comunei)
........, județul ............";b) "Act transcris/înscris în baza
Certificatului/extrasului de naștere nr. ...... din .............., eliberat de
autoritățile .........., a aprobării nr. ........ din ....... a primarului
......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)....... și a Avizului prealabil nr.
.... din ........... al S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului
București";c) "Act înregistrat tardiv în baza Sentinței civile nr. .... din ...........
a Judecătoriei ..........";c^1) Act înregistrat tardiv în baza aprobării nr. ........
din ....... a primarului (comunei, orașului, municipiului, sectorului)....... și a
Avizului conform nr. .... din ........... al S.P.C.J.E.P./ D.G.E.P.M.B.;(la 03-11-2016,
Anexa 38 a fost completata de Punctul 14, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )d) "Act întocmit
în baza Sentinței de încuviințare a adopției cu efecte depline nr. ..... din
.......... a Tribunalului (Judecătoriei) .............".2. La înregistrarea actelor de
căsătorie în cazuri speciale:a) "Act reconstituit (întocmit ulterior) în baza
Dispoziției nr. ....... din .......... a primarului .......(municipiului, sectorului,
orașului, comunei)........, județul ...........Căsătoria a fost încheiată în anul .....,
luna ....., ziua ...., în localitatea ........., județul/țara ..............";b) "Act
transcris/înscris în baza Certificatului/extrasului de căsătorie nr. ...... din
..........., eliberat de autoritățile .........., a aprobării nr. ...... din ........... a
primarului .......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)........ și a Avizului
prealabil nr. ...... din ........... al S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului
municipiului București.Căsătoria a fost încheiată în anul ....., luna ....., ziua ....,
în localitatea ........, județul/țara .......".3. La înregistrarea actelor de deces în
cazuri speciale:a) "Act reconstituit (întocmit ulterior) în baza Dispoziției nr.
....... din ......... a primarului .......(municipiului, sectorului, orașului,
comunei)......., județul ........";b) "Act transcris/înscris în baza
Certificatului/extrasului de deces nr. ...... din ........., eliberat de autoritățile
........., a aprobării nr. ........ din ......... a primarului .......(municipiului,
sectorului, orașului, comunei)........ și a Avizului prealabil nr. .... din .......... al
S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București";c) "Act
înregistrat în baza Hotărârii declarative de moarte nr. ...... din ........ a
Judecătoriei ........".4. Mențiunea de căsătorie care se aplică pe actul de
naștere:Căsătorit(ă) cu .........., act nr. ....... din ........, înregistrat la Primăria
.......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)........, județul ........ .După
încheierea căsătoriei acesta/aceasta poartă numele de familie ............
.5. Mențiunea de deces care se aplică pe actul de naștere:Decedat(ă), act nr.
... din ..........., înregistrat la Primăria ......(municipiului, sectorului, orașului,
comunei)....., județul ............6. Mențiunea de deces care se aplică pe actul
de căsătorie:........(numele și prenumele soțului/soției)..... a decedat.Act nr.
....... din .........., înregistrat la Primăria .....(municipiului, sectorului, orașului,
comunei)......, județul ............7. Mențiunea care se aplică pe actul de naștere
al soțului/soției în viață:Căsătoria cu ............ a încetat, prin decesul soțului
(soției), Act de deces nr. ..... din .........., înregistrat la Primăria
.......(municipiului, sectorului, orașului, comunei).........., județul .............
.8. Mențiuni privind recunoașterea paternității/maternității, tăgada paternității,
contestarea recunoașterii, stabilirea filiației și schimbarea
sexului:a) "Recunoscut(ă) de ........., născut(ă) la data de ......... în ..........,
cu domiciliul în ........., prin declarația de recunoaștere înregistrată la nr. ....
din ........ .";b) "Prin Sentința nr. .... din .... a Judecătoriei ......... s-a stabilit
că .......... nu este tatăl minorului.";c) "Prin Sentința nr. ... din .... a
Judecătoriei ....... s-a admis recunoașterea paternității/maternității de către
.............. la data de .......... .";d) "Prin Sentința nr. ... din .... a Judecătoriei
......... s-a stabilit filiația față de ........, născut(ă) la data de ......... în ......., cu
domiciliul în ......., copilul urmând a purta numele de familie .............
.";e) "Prin Sentința nr. ... din .... a Judecătoriei ....... s-a încuviințat ca în
viitor copilul să poarte numele de familie ........... .";NOTĂ:Numele de familie
al minorului se va trece așa cum este prevăzut în dispozitivul sentinței.f) "Prin
Sentința nr. ..... din ...... a Judecătoriei ............ s-a luat act de recunoașterea
paternității/maternității de către ........., născut(ă) la ......... în ........., cu
domiciliul în ...........";g) "Recunoscut(ă) de către ......., născut(ă) la ....... în
........, cu domiciliul în ......., județul ........, prin înscris autentificat/testament.
Comunicarea a fost făcută de Biroul notarial ......., cu Adresa nr. ... din
.......";h) "Prin Sentința nr. ...... din ....... a Judecătoriei .............. s-a stabilit
filiația soțului/soției față de ..........., născut(ă) la data de ......... în .........., cu
domiciliul în ........., soțul/soția urmând să poarte numele de familie ............"
(Mențiune de stabilire a filiației soțului/soției și de încuviințare a purtării
numelui, pe actul de căsătorie);i) "Prin Sentința nr. ...... din ......, a
Judecătoriei .......... s-a încuviințat ca soțul/soția să poarte numele de familie
..........". (Mențiune de încuviințare a purtării numelui, pe actul de
căsătorie);j) "Prin Sentința nr. ...... din ........ a Judecătoriei .......... s-a
stabilit filiația tatălui/mamei față de ........., născut(ă) la data de ......... în
.........., cu domiciliul în ..........., tatăl/mama urmând să poarte numele de
familie ............. ." (Mențiune de stabilire a filiației unuia dintre părinți, pe
actul de naștere al copilului minor);k) "Prin Sentința nr. ...... din ....... a
Judecătoriei ............. s-a încuviințat ca pe viitor tatăl/mama să poarte numele
de familie ....... ." (Mențiune de încuviințare a purtării numelui, pe actul de
naștere al copilului minor);l) "Prin Sentința nr. ..... din ......... a Judecătoriei
......... s-a încuviințat schimbarea sexului."9. Mențiuni privind adopția cu
efecte restrânse:a) "Adoptat(ă) de către ..........., născut la data de ... în
localitatea ........., și de către ............, născută la data de ......... în localitatea
.........., prin Sentința nr. ....... din ....... a Tribunalului ........ .Persoana
adoptată a dobândit numele de familie ................ .";b) "Adopția a fost
desfăcută prin Sentința nr. .. din .. a Judecătoriei/Tribunalului ........., urmând
a purta numele de familie ........... ."10. Mențiuni privind adopția cu efecte
depline:a) "Adoptat(ă) cu efecte depline de către ..........., născut la data de
............. în localitatea .........., și de către ............, născută la data de
........... în localitatea .............., prin Sentința nr. ........ a Tribunalului
.............. . S-a întocmit un nou act de naștere cu nr. ........ din ..........., la
Primăria .......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)........., județul
............. .";b) "Prin Sentința nr. ... din ....... a Tribunalului ........ s-a desfăcut
adopția cu efecte depline, urmând a purta numele de familie ............
.";c) "Adoptat(ă) cu efecte depline de către ...................., născut la data de
............. în localitatea .........., și de către ............, născută la data de
........... în localitatea ............, prin .... nr. ... a .........................................
(ce a fost recunoscută de Tribunalul ..............., prin Sentința nr. ... din
..........).(Mențiunea a fost înscrisă în baza aprobării D.E.P.A.B.D. nr. ........ din
......... .)(S-a întocmit un nou act de naștere cu nr. .. din ......, la Primăria
.............. .)"11. Mențiuni privind adopția, pe actul de
căsătorie:a) ".......(numele și prenumele soțului/soției
adoptat/adoptate)......... a fost adoptat(ă) cu efecte restrânse prin Sentința nr.
......... din ...... a Tribunalului .......... . Persoana adoptată a dobândit numele
de familie ............... .";b) ".......(numele și prenumele soțului/soției
adoptat/adoptate)........ a fost adoptat(ă) cu efecte depline de către .......... și
de către ........., prin Sentința nr. .... din .......... a Tribunalului .......... .
Persoana adoptată a dobândit numele de familie ........, locul de naștere fiind
localitatea ..........., județul ......... .";c) "Prin Sentința nr. .... din ...... a
Tribunalului ........ s-a desfăcut adopția cu efecte restrânse ...... . Soțul(soția)
va purta numele de familie .......... .";d) "Prin Sentința nr. ....... din ........... a
Tribunalului/Judecătoriei ................... s-a desfăcut adopția cu efecte depline.
Soțul (Soția) ........ va purta numele de familie ......... fiul/fiica lui ........ și al/a
........., locul nașterii fiind localitatea ..........., județul .......... ."12. Mențiuni
de divorț:a) pe actul de căsătorie:– "Desfăcut căsătoria prin Sentința nr. .....
din .... a Judecătoriei ......... Fostul soț va purta numele de familie ........., iar
fosta soție numele de familie ....... .";– "Desfăcut căsătoria prin Sentința nr.
..... din ......... a ........, ce a fost recunoscută de Tribunalul ........... prin
Sentința nr. ........ din ......... .";b) pe actele de naștere ale foștilor soți:–
"Căsătoria cu .............. a fost desfăcută prin Sentința nr. .... din ..... a
Judecătoriei ......... . După divorț va purta numele de familie ............. .";–
"Căsătoria cu ........... a fost desfăcută prin Sentința nr. .... din ..... a ...., ce a
fost recunoscută de Tribunalul ......... prin Sentința nr. .... din .......... .";c) pe
actul de căsătorie:"Desfăcut căsătoria în baza aprobării D.E.P.A.B.D. nr. ... din
..... . Fostul soț va purta numele de familie.........., iar fosta soție numele de
familie .......... .";d) pe actele de naștere ale foștilor soți:– Căsătoria cu
........... a fost desfăcută în baza aprobării D.E.P.A.B.D. nr. .... din ........ După
divorț va purta numele de familie ............. .13. Mențiunea în cazul căsătoriei
nule sau anulate prin sentință civilă rămasă definitivă și irevocabilă:Căsătoria
dintre ............ și ............. a fost declarată nulă/anulată prin Sentința nr. ....
din ....... a Judecătoriei ........... .14. Mențiuni de încetare a
căsătoriei:Căsătoria dintre ............ și ........... a încetat prin decesul
soțului/soției, conform Actului de deces nr. ... din ...., întocmit de ....., județul
..... .15. Mențiuni privind schimbarea numelui:a) "Schimbat numele de familie
și/sau prenumele, conform Dispoziției nr ..... din ............ a președintelui
consiliului județean/primarului general al Consiliului General al Municipiului
București, din .... în ............. .";b) "Numele de familie dobândit prin căsătorie
a fost schimbat în ..........., conform Dispoziției nr. ...... din ........ a
președintelui consiliului județean/primarului general al Consiliului General al
Municipiului București.";c) "Schimbat numele de familie și/sau prenumele
soțului și soției, conform Dispoziției nr. ........ din ............ a președintelui
București, după cum urmează: soțul din ........... în .........., iar soția din .........
în ....... .";d) "Schimbat numele de familie al titularului actului și al părinților
săi, conform Dispoziției nr. .......... din ........ a președintelui consiliului
județean/primarului general al Consiliului General al Municipiului București,
după cum urmează: titularul din ........ în ........, tatăl din ......... în ......., iar
mama din ......... în ....... .";e) "Numele de familie și/sau prenumele tatălui
(mamei) au/a fost schimbate/schimbat din ......... în .........., ca urmare a
adopției/pe cale administrativă/a încuviințării purtării numelui, prin
Sentința/Dispoziția nr. . din ........ a ........... .";f) "Schimbat numele de familie
al tatălui (mamei) soțului/soției din ........... în ........ și a prenumelui din
........... în ........., conform Dispoziției nr. ........ din .......... a președintelui
București";g) "Schimbat numele de familie și/sau prenumele din .......... în
......., prin ........ nr. .... din ........ a ..........., ce a fost recunoscut de
Tribunalul ............ prin Sentința nr. ..... din ........... . (Mențiunea a fost
înscrisă în baza aprobării D.E.P.A.B.D. nr. ......... din ........)".16. Mențiuni
primite din străinătate:a) "Căsătorit(ă) cu ............., la data de ........... în
localitatea ............, țara .........., conform comunicării D.E.P.A.B.D. nr. .... din
..... . Actul nu a fost transcris în România.";b) "Decedat(ă) la data de ..........,
în localitatea ..........., țara ............., conform comunicării D.E.P.A.B.D. nr.
..... din .......... . Actul nu a fost transcris în România.";c) ".............. a
decedat la data de ......... în localitatea ............, țara .........., conform
comunicării D.E.P.A.B.D. nr. .. din ..... . Actul nu a fost transcris în România."
(Mențiune de deces primită din străinătate, pe actul de
căsătorie);d) "Căsătoria cu ................ a încetat prin decesul soțului/soției
decedat(ă) la data de ......... în localitatea ............, țara ............, conform
comunicării D.E.P.A.B.D. nr. ... din .......... . Actul nu a fost transcris în
România." (Mențiune de deces primită din străinătate pentru actul de naștere
al soțului/soției în viață);NOTĂ:În cazul în care certificatele sunt transcrise în
România, la cererea celor interesați, mențiunile vor avea următorul
cuprins:e) "Căsătoria cu ....., încheiată la data de .., în localitatea .., țara ....,
a fost transcrisă în registrele Primăriei .......(municipiului, sectorului, orașului,
comunei)......, județul ......., sub numărul ... din ..... . După căsătorie poartă
numele de familie ............ .";f) "Decedat(ă) în localitatea ., țara , la data de
.......... . Decesul a fost transcris în registrele Primăriei .......(municipiului,
sectorului, orașului, comunei)......., județul ........., sub nr. .... din .........
.";g) "............ a decedat la data de în localitatea ., țara . Decesul a fost
transcris în registrele Primăriei .........., județul ......, sub nr. ... din ......... ."
(Mențiune de deces pe actul de căsătorie);h) "Căsătoria cu ............... a
încetat prin decesul soțului/soției. Decesul a fost transcris în registrele
Primăriei ........, județul ............, sub nr. ... din ........ ."NOTĂ:La operarea
mențiunilor de deces pe actul de căsătorie se completează cu numele și
prenumele soțului.17. Mențiunea privind redobândirea cetățeniei
române:a) "Redobândit cetățenia română, conform Ordinului președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. .... din ......... și Certificatului de
cetățenie eliberat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie nr. .... din
.....";b) "Titularul actului a redobândit cetățenia română, conform Ordinului
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. .... din ......... și
Certificatului de cetățenie eliberat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie
nr. ..... din ......, odată cu tatăl său/mama sa."18. Mențiunea privind
dobândirea cetățeniei române:a) "Dobândit cetățenia română, conform
Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. ...... din
......... și Certificatului de cetățenie eliberat de Autoritatea Națională pentru
Cetățenie nr. ....... din .........";b) "Titularul actului a dobândit cetățenia
română, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie
nr. .... din ......... și Certificatului de cetățenie eliberat de Autoritatea Națională
pentru Cetățenie nr. ..... din ......., odată cu tatăl său/mama
sa."19. Mențiunea privind renunțarea la cetățenia română:Prin Ordinul
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. ....... din ............ s-a
aprobat renunțarea la/pierderea/s-a retras cetățenia română/cetățeniei
române numitului(ei) ......(numele și prenumele)....., conform comunicării
D.E.P.A.B.D. nr. ..... din .......... .20. Mențiunea privind eliberarea certificatului
de stare civilă completat cu litera "â"/"î":La cererea numitului(ei) ...............,
înregistrat(ă) cu nr. ......... din data de ......., s-a eliberat certificatul de
....(naștere, căsătorie, deces)......, completat cu litera «â»/«î».21. Mențiunea
în cazul identificării unui "cadavru cu identitate necunoscută":Conform
Comunicării ......(parchetului, poliției)....... nr. ..... din ........, prezentul act
privește pe ........, fiul lui .......... și al........, născut la data de ............, în
localitatea ........., cu domiciliul în ........., județul ........ .Anexa nr. 39la
metodologie - model - ROMÂNIA JUDEȚUL
............. Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/Primăria
...... Starea Civilă Nr. ...... din .........
Către PRIMĂRIA ............,
JUDEȚUL ............. Starea Civilă Vă rugăm să
efectuați pe actul ........... al .........., fiul/fiica lui ........... și al/a
.........., înregistrat în registrele de ....... ale localității ....... la nr.
....... din ....., anul ....., luna ........, ziua ...., următoarea mențiune:
.....................................................................
.................................................................. .
Ofițer de stare civilă delegat, .................
L.S. .................................................................. Nr. de
înregistrare ............ Nr. de înregistrare ............ din ...........
din ........... Operat mențiune în registrul ........ Operat mențiune în registrul
.... exemplarul I pe act nr. .... din .... exemplarul II pe act nr. .... din ...
al localității ............. al localității ............. Data .........
Data ......... Ofițer de stare civilă delegat, Semnătura
................. .............. L.S.
L.S.Anexa nr. 40la metodologie - model - MINISTERUL
ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea
bazelor de date Serviciul central de stare civilă Nr. ...... din .......
Către SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A
PERSOANELOR/PRIMĂRIA.........., JUDEȚUL .............
Starea Civilă Vă trimitem alăturat certificatul de .....(avizul de
mențiune)........ privind pe ............, pentru a opera pe marginea actului de
.......... următoarea mențiune:
............................................................... . În cazul în care
este operată mențiunea, ca urmare a transcrierii, rugăm să ne fie restituită
lucrarea. Șeful serviciului,
................. L.S.Anexa nr. 41la metodologie
- model - Dată în fața noastră Ofițer de stare civilă delegat, .............
(semnătura) Nr. .... din ........... DECLARAȚIE
Subsemnatul, ..................., născut la data de ........ în ........., județul
......., domiciliat în .........., str. ...... nr. ...., bl. ....., sc. ..., et.
..., ap. ..., județul/sectorul ..........., posesor al actului de identitate seria
...... nr. ........, prin prezenta recunosc ca fiind al meu copilul ..........,
născut la .......... de către ............., și doresc să îmi poarte numele de
familie. Data .......... Semnătura
........... Subsemnata, .............., sunt de acord ca fiul meu/fiica mea,
născut(ă) la data de ......... în ......., județul ..........., din relațiile mele
cu numitul .........., să fie recunoscut(ă) de acesta și să poarte numele de
familie .......... . Data ........ Semnătura
............Anexa nr. 42la metodologie- model -ROMÂNIASERVICIUL PUBLIC
COMUNITAR LOCALDE EVIDENȚĂ A PERSOANELORAL PRIMĂRIEI
MUNICIPIULUI/SECTORULUI/ORAȘULUI/COMUNEIStarea CivilăNr. .... din
............
CERERE DE SCHIMBARE DE NUMESubsemnatul(a), ..........., născut(ă) la data
de ........ în ........, județul .........., cetățenia .........., de profesie .................,
titular(ă) al/a actului de identitate seria .... nr. ........, domiciliat(ă) în ........,
str. ........ nr. ...., județul ....., telefon (acasă) ........C.N.P.
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│S A A L L Z Z N N N N N CVă rog să îmi
aprobați schimbarea numelui de familie din .......... în ........ și a prenumelui
din ....... în .......... .De asemenea, cer schimbarea numelui de familie din
........ în ........ pentru următorii copii
minori:1. ..............................................................(numele, prenumele,
locul și data
nașterii)2. ..............................................................3. ............................
..................................În susținerea cererii, menționez următoarele:– numele
anterioare pe care le-am purtat, porecla și proveniența
lor:.................................................................Motivele pentru care solicit
schimbarea numelui sunt:.................................................................Date
despre solicitant și rudele acestuia:– Starea civilă
....................................................[necăsătorit(ă), căsătorit(ă), divorțat(ă),
văduv(ă)]– Părinții solicitantului:Tatăl .................................(numele de
familie și prenumele)Mama ................................(numele de familie și
prenumele)Dacă părinții și-au schimbat numele sau prenumele prin decizie
administrativăDa │_│ Nu │_│– Soțul (sau soția) ......................(numele și
prenumele)Tatăl ..........................Mama ...........................– Locul și data
căsătoriei solicitantului(ei) .................– Locul și data divorțului sau locul și
data decesului soțului (soției) ..............Ocupația și locul de muncă ale
petiționarului(ei) la data depunerii cererii ........., telefon .........Declar pe
propria răspundere că motivele și datele arătate corespund realității.Anexez
următoarele documente:1. .....................................2
.....................................3. .....................................4
.....................................5. .....................................Data ............
Semnătura solicitantului(ei)...............Anexa nr. 43la metodologieServiciul Public
Comunitar de Evidență a Persoanelor al Județului ..........Nr. ..... din ......
DOVADĂÎn conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr.
41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor
persoanelor fizice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
323/2003, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă scutirea de
publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a cererii de schimbare
a numelui, depusă de dl (dna) ................ din ............, str. ........... nr. ......
.Șeful Serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al
județului,..................................................................L.S.(la 18-04-2017, Anexa
43 a fost modificată de Punctul 6, Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie 2017 )Anexa nr. 44la metodologie-
model -ROMÂNIACONSILIUL JUDEȚEAN ........CONSILIUL GENERAL AL
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
DISPOZIȚIANr. ...... din ...........În conformitate cu prevederile Ordonanței
Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale
administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și completările ulterioare,
se admite cererea de schimbare a (numelui și/sau prenumelui) ............
dnei/dlui ..........., domiciliat(ă) în ........., fiul/fiica lui ........ și al(a) .........,
născut(ă) în localitatea ......., județul ......., la ......., care urmează să poarte în
viitor numele de familie ....... și prenumele ...... .Președintele Consiliului
județean,.....................Primar general,..................Anexa nr. 45la metodologie
DOVADĂSubsemnatul(a), ................, domiciliat(ă) în ...........,
posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ..............nr. ..........., am
primit Dispoziția de schimbare a numelui nr. ......... din data de ..............
.Semnătura...........................(la 18-04-2017, Anexa 45 a fost modificată de Punctul 7,
Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 268 din 18 aprilie 2017 )Anexa nr. 46la metodologie- model -MINISTERUL
ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELORDirecția pentru evidența persoanelor și
administrarea bazelor de dateNr. ...... din .......
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR .......
Starea CivilăVă facem cunoscut că, prin Ordinul președintelui Autorității
Naționale pentru Cetățenie nr. ...... din .........., s-a acordat cetățenia română
numitului(ei) ..........., fiul(fiica) lui ........... și al(a) ........, născut(ă) ......... la
......... în .......... .Cetățenia s-a acordat la data de .........., conform
Certificatului nr. ....... din ........, eliberat de Autoritatea Națională pentru
Cetățenie.Veți lua măsuri să se opereze pe marginea actului de stare civilă,
exemplarele I și II, mențiunea prevăzută în Metodologia cu privire la aplicarea
unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 64/2011.Nașterea s-a înregistrat la ....... sub nr. .... din .........
.Căsătoria s-a înregistrat la ...... sub nr. .... din ......... .Director
general,...............- model -SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEANDE
EVIDENȚĂ A PERSOANELOR .............Starea civilă
Către
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR/PRIMĂRIA .......
Starea civilăVă facem cunoscut că s-a operat în Actul de naștere nr. ........ din
..........., exemplarul II, și în Actul de căsătorie nr. .... din ........., exemplarul
II, mențiunea de acordare a cetățeniei române pentru numitul(a) ........
.Cetățenia s-a acordat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru
Cetățenie nr. ....... din ......... la data de ........, conform Certificatului nr. .......
din .........., eliberat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie.Veți lua măsuri
pentru operarea mențiunilor respective și în exemplarul I, conform
Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare
civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011.Șef stare
civilă,....................Operat mențiunea în Actul de naștere nr. ... din ..... și în
Actul de căsătorie nr. ... din ...... .Ofițerul de stare civilă,.....................Anexa
nr. 47la metodologie- model -MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI
INTERNELORDirecția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de
dateNr. ...... din .......
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR ........
Serviciul de stare civilăVă facem cunoscut că, în conformitate cu
prevederile Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, s-a aprobat
redobândirea cetățeniei române numitului(ei) ........., fiul(fiica) lui ........ și
al(a) ........, născut(ă) ........ la ........ în ........ .Cetățenia s-a redobândit la
data de ......., conform Certificatului eliberat de Autoritatea Națională pentru
Cetățenie nr. ..... din ...... .Veți lua măsuri să se opereze pe marginea actelor
de stare civilă, exemplarele I și II, mențiunea prevăzută de Metodologia cu
privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011.Director general,............- model -
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEANDE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR
...........Serviciul de stare civilă
Către
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR/PRIMĂRIA .......
Starea CivilăVă facem cunoscut că s-a operat în Actul de naștere nr. ........ din
........ și în Actul de căsătorie nr. ........ din ........, pentru numitul ...........,
următoarea mențiune: "Redobândit cetățenia română, conform Legii cetățeniei
române nr. 21/1991, republicată. Cetățenia s-a redobândit la data de ..........,
conform Certificatului eliberat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie nr.
..... din ........ . Comunicată de Direcția pentru evidența persoanelor și
administrarea bazelor de date cu Adresa nr. ...../........".Veți lua măsuri pentru
operarea mențiunii și pe marginea actelor de stare civilă, exemplarul I.Șef
stare civilă,....................Operat mențiunea în Actul de naștere nr. ... din .......
și în Actul de căsătorie nr. .... din ...... .Ofițerul de stare civilă,...............Anexa
nr. 48la metodologie- model -MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI
INTERNELORDirecția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de
dateNr. ...... din .......
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN DE EVIDENȚĂ A
PERSOANELOR .............
Starea CivilăVă facem cunoscut că, prin Ordinul Autorității Naționale pentru
Cetățenie nr. ....... din .......... și în conformitate cu prevederile Legii cetățeniei
române nr. 21/1991, republicată, s-a aprobat renunțarea la cetățenia română
pentru numitul(a) ........., C.N.P. ......., fiul(fiica) lui ........ și al(a) ........,
născut(ă) ........ la ........ în ......., județul ........ .Veți lua măsuri să se opereze
pe marginea actelor de stare civilă, exemplarele I și II, mențiunea prevăzută în
Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare
civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011.Nașterea s-a înregistrat
la ......... sub nr. ..... din .......... .Căsătoria s-a înregistrat la ........ sub nr. .....
din .......... .Director general,...............- model -SERVICIUL PUBLIC
COMUNITAR JUDEȚEANDE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR .............Starea Civilă
Către
DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR/PRIMĂRIA .........
Starea CivilăVă facem cunoscut că s-a operat în Actul de naștere nr. ........ din
........, exemplarul II, și în Actul de căsătorie nr. ....... din ....., exemplarul II,
mențiunea de renunțare la cetățenia română, pentru numitul(a) ........ .Veți lua
măsuri pentru operarea mențiunilor respective și în exemplarul I, conform
Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare
civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011.Șeful Serviciului de
stare civilă,....................Operat mențiunea în Actul de naștere nr. ..... din
....... și în Actul de căsătorie nr. ..... din ...... .Ofițerul de stare
civilă,...................Anexa nr. 49la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL
........Serviciul Public Comunitar Local de Evidențăa Persoanelor al
Comunei/Orașului/MunicipiuluiNr. .... din ...........
CERERESubsemnatul(a), .........., vă rog să aprobați reconstituirea (întocmirea
ulterioară) actului meu de ........... .Motivul pentru care cer reconstituirea este
................ .Motivul pentru care nu am cerut până acum reconstituirea este
....... .În acest scop menționez următoarele: ....................I. Date personale:
CNP: │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│S A A L L Z Z N N N N N CNumele de
familie ..........., .............................(pentru femei și numele de
naștere)Prenumele ...................Numele purtat anterior și porecla
.....................Numele de familie și prenumele tatălui
............................Numele de familie și prenumele mamei
...........................Locul nașterii ....................Data nașterii (ziua, luna, anul)
.....................Posed Certificatul de naștere seria ... nr. ...., pe care îl anexez
în copie.Posed extrasul de naștere tip vechi, pe care îl anexez în
original.Domiciliul actului: localitatea ............., str. ................ nr.
...Cetățenia pe care o am în prezent .....................Data intrării în România și
nr. pașaportului (dacă a intrat în alte condiții decât cele legale, se vor
menționa)...............................................................................................
...............................Dacă a fost înscris(ă) în evidența străinilor (de când,
până când, unde) ...Dacă și-a schimbat vreodată numele (când și cine a dat
aprobarea) .....II. Ce acte de identitate posed:Act de identitate seria ..... nr.
.........., eliberat de .........(Dacă nu posedă act de identitate va specifica ce
document posedă).......................................................III. Ce acte de
studii posed (anexez copii):
.....................................................................................IV. Ocupații avute
în ultimii 5 ani:
....................─────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────Intervalul Instituția sau întreprinderea Funcția
îndeplinită──────────────────────── și adresade la data (anul, luna)până la
data (anul,
luna)───────────────────────────────────────────────────────────────────────────.....
....................................................................V. Domiciliile
succesive avute în ultimii 5
ani:───────────────────────────────────────────────────────────────────────────Interv
alul─────────────────── Țara/Județul Orașul sau Strada Persoanele care mă
comuna și nr. cunosc-
(numele și
prenumele)───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
..........................................................................VI. Situaț
ia militară: .....(stagiul militar satisfăcut/nesatisfăcut)......... . Cu ce nume de
familie și prenume figurez în livretul militar ............. .VII. Situația familială
(starea civilă a solicitantului - necăsătorit, căsătorit, văduv,
divorțat):.........................a) Căsătorit cu:Numele de familie și prenumele
(pentru femei se va trece numele de la naștere): .................. Numele anterior
și porecla ............. .Locul nașterii: Țara .......... în ............Data nașterii (ziua,
luna, anul): .............Numele de familie și prenumele tatălui ...............Numele
de familie și prenumele mamei .................Certificatul de naștere seria .... nr.
......, pe care îl anexez în copie. Posed extras de căsătorie tip vechi, pe care îl
anexez în original.b) Căsătoria s-a desfăcut prin divorț sau deces (se va indica
numărul și data sentinței civile sau a certificatului de deces, precum și
autoritatea care a emis actul respectiv, anexate în copie) .................. .Cu ce
se legitimează soțul (soția) .....................Domiciliul actual: str. ........ nr. ...,
localitatea ......, din anul ....Ocupația soțului (soției) ...... în prezent:
.......(denumirea, obiectul de activitate și sediul unității).......De la data de
............Funcția ..........................Copii (pentru cei rezultați din altă căsătorie
decât cea actuală se va face mențiunea).Pentru fiecare copil se vor menționa
numele de familie și prenumele, locul și data nașterii, cetățenia, domiciliul
(anexându-se copii legalizate de pe certificatele de naștere)
....................................................................................................VIII.
Dacă am mai cerut reconstituirea actului de ..............Când și unde am
introdus cererea ......................Rezultatul primit .............................IX. Cu
ce dovedesc că nu pot procura certificatul de naștere (de căsătorie) pentru
care cer reconstituirea .................. (anexez dovada).X. În afară de actele
menționate mai sus, anexez următoarele: ............................Îmi asum
răspunderea pentru cele arătate în prezenta cerere, cunoscând că orice
inexactitate atrage după sine sancționarea în conformitate cu dispozițiile
Codului penal.Semnătura solicitantului..............Anexa nr. 50la metodologie-
model -ROMÂNIAJUDEȚUL .............S.P.C.L.E.P./Primăria ..........Starea
CivilăNr. ......... din ..............
DISPOZIȚIA Nr. .......
din ziua ..... luna ..... anul ...............(numele și prenumele)......., primarul
........(municipiului, sectorului, orașului, comunei)....., județul .........., având
în vedere cererea înregistrată sub nr. ...... din ............., însoțită de actele
doveditoare depuse la dosar, prin care ......................, domiciliat(ă) în
..........., solicită reconstituirea (întocmirea ulterioară) a actului său de naștere,
precum și referatul ofițerului de stare civilă delegat,în temeiul dispozițiilor
cuprinse în art. 55 și 56 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare
civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și în art. 68 din Legea
administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,DISPUN:Art. 1. - Se reconstituie/Se întocmește ulterior
actul de naștere al numitului(ei) .........., născut(ă) la data de .......... în
localitatea ........, județul ......., de sex ...., cetățenie ......, fiul/fiica lui ........ și
al/a ........... .Art. 2. - Ofițerul de stare civilă va duce la îndeplinire prezenta
dispoziție.Primar,...............Anexa nr. 51la metodologie- model -
ROMÂNIAJUDEȚUL .............Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a
Persoanelor/Primăria ..........Starea CivilăNr. ......... din ..............
DISPOZIȚIA Nr. ...........
din ziua ...... luna ...... anul ..............(numele și prenumele)......, primarul
......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)....., județul ......, având în
vedere Cererea înregistrată sub nr. ...... din ............., însoțită de actele
doveditoare depuse la dosar, prin care ......................, domiciliat(ă) în
........................, solicită reconstituirea (întocmirea ulterioară) a actului său
de căsătorie, precum și referatul ofițerului de stare civilă delegat,în temeiul
dispozițiilor cuprinse în art. 55 și 56 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și în art. 68 din Legea
actul de căsătorie al numitului ..........., născut la data de ......... în localitatea
..........., județul ........, de sex ........, cetățenie .........., fiul lui ........ și al
.........., și al numitei ........., născută la data de ....... în .........., județul
........, fiica lui ....... și a ...........În timpul căsătoriei soții vor purta numele
.....(soțul).... .....(soția)....Art. 2. - Ofițerul de stare civilă va duce la
îndeplinire prezenta dispoziție.Primar...........Anexa nr. 52la metodologie- model
-ROMÂNIAJUDEȚUL ...........Primăria ..........
DISPOZIȚIA Nr. ......
din ziua ...... luna ...... anul ..............(numele și prenumele)........, primarul
.......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)....., județul ........., având în
vedere Cererea înregistrată sub nr. ...... din ........., însoțită de actele
doveditoare depuse la dosar, prin care ........, domiciliat(ă) în ........, solicită
reconstituirea (întocmirea ulterioară) a actului de deces, privind pe
....................., precum și referatul ofițerului de stare civilă delegat,în temeiul
dispozițiilor cuprinse în art. 55 și 56 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și în art. 68 din Legea
actul de deces al numitului(ei) .........., născut(ă) la data de ....... în localitatea
......., județul ........., de sex ........, cetățenie ........, fiul/fiica lui ......... și al/a
........., decedat(ă) la ........ în ........, județul, cu ultimul domiciliu în ........,
str. ........ nr. ...., bl. ....., sc. ...., et. ..., ap. ..., județul ........... .Art. 2. -
Ofițerul de stare civilă delegat va duce la îndeplinire prezenta
dispoziție.Primar,...........Anexa nr. 53la metodologie- model -Verificat identitatea
solicitantului Înregistrat la nr. ......Ofițer de stare civilă, din ........
20.....................L.S.
DOMNULE PRIMAR,Subsemnatul(a), .............., fiul/fiica lui .......... și al/a
............, domiciliat(ă) în ......(comuna, orașul, municipiul)....., str./satul .......
nr. ..., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ..., județul ........., titular(ă) al/a actului de
identitate/pașaportului seria ... nr. ......., eliberat de .......,vă rog să binevoiți
a-mi aproba rectificarea Actului de ......... nr. ....... din ......., înregistrat la
primăria municipiului/orașului/comunei ..........., județul ........, privind pe
........., în sensul că la rubrica .......... să se treacă .......... în loc de ..........,
cum din eroare s-a înregistrat.La prezenta cerere anexez copii de pe
următoarele acte:– ........................– ........................–
........................,care pot fi folosite în sprijinul cererii mele.Data ...........
Semnătura............Domnului primar al .........., județul ..........Anexa nr. 54la
metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ...........Primăria ..........
DISPOZIȚIA Nr. ......
din ziua ...... luna ...... anul ...............(numele și prenumele)....., primarul
......(municipiului, sectorului, orașului, comunei)...., județul .........., având în
vedere Cererea înregistrată sub nr. ...... din ............., însoțită de actele
doveditoare depuse la dosar, prin care ..........., domiciliat(ă) în .............,
solicită rectificarea actului de ........., privind pe ........, precum și referatul
ofițerului de stare civilă delegat, avizat prealabil de Serviciul Public Comunitar
Județean de Evidență a Populației cu nr. .... din ........,în temeiul dispozițiilor
cuprinse în art. 61 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,
republicată, cu modificările ulterioare, și în art. 68 din Legea administrației
publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările
ulterioare,DISPUN:Art. 1. - Se rectifică Actul de ........ nr. ..... din ........ al
numitului(ei) ......, născut(ă) la data de ........ în localitatea ........, județul
......., fiul/fiica lui ........ și al/a ........, în sensul că, la rubrica(cile) ........, să se
treacă ........ în loc de ........, cum din eroare s-a trecut.Art. 2. - Ofițerul de
stare civilă delegat va duce la îndeplinire prezenta
dispoziție.Primar,...........Anexa nr. 55la metodologie COMUNICARE PENTRU
ÎNREGISTRAREA ÎN R.N.E.P./ Modificări intervenite în statutul civil COD
NUMERIC PERSONAL │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
S A A L L Z Z N N N N N C Numele de familie
_________________________ Prenumele
_________________________ Sexul Masculin
[] Feminin [] Data nașterii Anul 20-- Luna --
Ziua -- Cetățenia Română Alta și anume _____________
Locul nașterii Localitatea_____________
Județul/Sectorul/Țara__________ Domiciliul(titularului)
_______________________________
_______________________________ Date referitoare la tată COD NUMERIC
PERSONAL │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
S A A L L Z Z N N N N N C Act de identitate Seria ────
Nr. ────── Numele de familie _________________________
Prenumele _________________________ Data
nașterii Anul 20-- Luna -- Ziua -- Prenumele
părinților Tata _______ Mama _________ Domiciliul
_______________________________
_______________________________ Date referitoare la mamă COD NUMERIC
PERSONAL │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
S A A L L Z Z N N N N N C Act de identitate Seria ────
Nr. ────── Numele de familie _________________________
Prenumele _________________________ Data
nașterii Anul 20-- Luna -- Ziua -- Prenumele
părinților Tata _______ Mama _________ Domiciliul
_______________________________
_______________________________ A. Act stare civilă nr. _______ Data
înregistrării _________________ Localitatea __________________
Județul/Sector/Țara __________________ Certificat de Seria _______ Nr.
_____ Data eliberării ____________ Stare civilă Instituția emitentă
_______________________________ B. Tipul modificării:*)
________________________________________________ Baza legală
__________________________________________________________
______________________________________________________________________ C. Date
titular ca urmare a modificării intervenite: COD NUMERIC PERSONAL
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L
L Z Z N N N N N C Nume de familie
_________________________ Prenume
_________________________ Sexul Masculin
[] Feminin [] Data nașterii Anul 20-- Luna --
Ziua -- Cetățenia [] Română Alta și anume _____
Locul nașterii Localitatea_____________
Județul/Sectorul/Țara__________ Domiciliul
_______________________________
_______________________________ Prenume tată ___________ COD NUMERIC PERSONAL
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A
L L Z Z N N N N N C Prenume mamă ___________ COD NUMERIC PERSONAL
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A
L L Z Z N N N N N C D. Date privind decesul copilului în vărsată de pană la 14
ani/persoanelor care nu au avut niciodată act de identitate. Actul nr. _______
Data înregistrării _________________ Locul înregistrării
_______________________________________ Certificat eliberat Seria ____ Nr. _____
Data eliberării _______ Instituția Emitentă _______________________________
Completat de, ..................
(Semnătura)Notă
*) Se completează, în clar, tipul modificării operate pe marginea actului de naștere.
Datele individuale sunt confidențiale și nu vor fi utilizate decât în conformitate cu prevederile legale.Anexa
nr. 56lametodologie - model - ROMÂNIA JUDEȚUL
............. Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor/Primăria
...... Nr. de înregistrare operator de date cu caracter personal ....... Nr.
......... din .............. Către
.................................. La Adresa dumneavoastră nr. ..... din data
de ............, vă trimitem extrasul pentru uz oficial de pe actul de
NAȘTERE privind pe .............. EXTRAS DIN REGISTRUL DE NAȘTERE
- pentru uz oficial - C.N.P. │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L L Z Z
N N N N N C
Numele de familie
Prenumele
Data nașterii Anul Luna Ziua
Localitatea
Locul nașterii Județul ───────/Țara Sectorul
Sexul Cetățenia
DATE PRIVIND PĂRINȚII TATĂL MAMA
Numele de familie
Prenumele
Nașterea a fost trecută în registrul stării civile la nr. .........,din anul
....... luna ...... ziua ......... Locul înregistrării
................................. (localitatea și
județul) MENȚIUNI:
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
............................................................. Certificăm
exactitatea prezentului extras. Ofițer de stare civilă
delegat, ...............................
L.S. Confidențial. Date cu caracter personal. Prelucrare în conformitate cu
prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la
modificările și completările ulterioare.Anexa nr. 57la metodologie
- model - ROMÂNIA JUDEȚUL ............. Serviciul Public Comunitar Local de
Evidență a Persoanelor/Primăria ..... Nr. de înregistrare operator de date cu
caracter personal ....... Nr. ......... din ..............
Către .................................. La Adresa
dumneavoastră nr. ..... din data de ......., vă trimitem extrasul pentru
uz oficial de pe actul de CĂSĂTORIE privind pe .......... și pe ...... .
EXTRAS DIN REGISTRUL DE CĂSĂTORII - pentru uz oficial -
CODUL NUMERIC PERSONAL Soțul Soția
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L L Z Z N N N
N N C S A A L L Z Z N N N N N C
DATE PRIVIND SOȚII SOȚUL SOȚIA
Numele de familie
Prenumele
Data nașterii Anul Luna Ziua Anul Luna Ziua
Localitatea
Locul nașterii Județul ──────-/Țara Sectorul
DATE PRIVIND PĂRINȚII SOȚULUI SOȚIEI
Numele de familie
TATA Prenumele
Numele de familie
MAMA Prenumele
Locul încheierii căsătoriei .................................
(localitatea și județul) Data căsătoriei: anul .........., luna .........., ziua
....... Căsătoria a fost trecută în registrul stării civile la nr. ..........
dinanul ........, luna ..........., ziua ......... Locul înregistrării
.................................. (localitatea și
județul) NUMELE DUPĂ CĂSĂTORIE Soțul .................
Soția ............... MENȚIUNI:
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
............................................................. Certificăm
delegat, ...............................
L.S. Confidențial. Date cu caracter personal. Prelucrare în conformitate cu
prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la
modificările și completările ulterioare.Anexa nr. 58la metodologie- model -
ROMÂNIA JUDEȚUL ........... Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a
Persoanelor/Primăria ..................... Nr. de înregistrare operator de date cu
caracter personal ....... Nr. ...... din .........
Către, .................. La Adresa dumneavoastră
nr. ... din data de ..., vă trimitem extrasul pentru uz oficial de pe actul de
DECES privind pe .... EXTRAS DIN REGISTRUL DE DECES
- pentru uz oficial - C.N.P. │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A
L L Z Z N N N N N C
Numele de familie
Prenumele
Locul nașterii Comuna/Orașul/Municipiul/Sectorul Județul/Țara
Sexul Cetățenia
Localitatea
Sat/Str., nr., bl., sc., et, ap.
Județul
Domiciliul ────────/Țara Sectorul
Anul Luna Ziua
Județul
Data și locul decesului Localitatea Sectorul/Țara
Cauza decesului
Numele de familie
Prenumele
Decesul a fost trecut în Registrul stării civile la nr.... din anul ....luna
....., ziua ........... Locul înregistrării ............................
(localitatea și județul) MENȚIUNI:
................................................................
................................................................ Certificăm
delegat ..........................
L.S. Confidențial. Date cu caracter personal. Prelucrare
în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date, cu modificările și completările
ulterioare.Anexa nr. 59la metodologie- model -Verificat identitatea solicitantului
Înregistrat la nr. ......Ofițer de stare civilă delegat, din ..... 20
....................L.S.
DOMNULE PRIMAR,Subsemnatul(a), ................, fiul/fiica lui .......... și al/a
........., domiciliat(ă) în ...(comuna, orașul, municipiul)..., str./satul ....... nr.
..., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ..., județul ........, titular(ă) al/a actului de
identitate seria .... nr. ...., eliberat de ..........,vă rog să binevoiți a-mi elibera
certificatul de ......, sens în care fac următoarele precizări:– m-am născut la
data de ......., în localitatea ......., județul .........;– m-am căsătorit cu ...... la
data de ....., în localitatea ........, județul ......;– numitul(a) ...... a decedat la
data de ......, în localitatea ........, județul .......;Vechiul (vechile) certificat(e)
mi-a (mi-au) fost furat(e)/distrus(e)/pierdut(e) în următoarele
împrejurări:.....................................................................Data
Semnătura.......... ..........Eliberat certificat de:– naștere seria, ..... nr. .......;–
căsătorie seria, ... nr. .......;– deces seria, ....... nr. .......Data ........
20.....Ofițerul de stare civilă delegat,...................Am primit certificatele
solicitate.Semnătura..............Domnului primar al ........../județul ..........Anexa
REGISTRU
pentru înregistrarea cererilor de divorț
Termen procedural, Dispoziție
Ultima conform art. 38^2 din Certificat de
Nr. de locuință Legea nr. 4/1953- Codul dedivorț respingere/
înregistrare Data Solicitanții comună familiei, republicată,cu nr./ data Proces-
modifi- cările și verbal
completărileulterioare (30 de nr./data
zile)
SOȚUL
SOȚIA
Anexa nr. 61la metodologie- model -
REGISTRU
de evidență a certificatelor de divorț
Nr. Nr. Nume după Nr./data certificatului Data înmânării și
crt. cererii TITULARI divorț de divorț semnătura de primire
Anexa nr. 62la metodologie- față -- model -ROMÂNIAJUDEȚUL .............Primăria
.......... Dată în fața mea astăzi, ........Nr. ....... din ....... Ofițer de stare civilă
delegat,.......................
CERERE DE DIVORȚSubsemnatul, .........., fiul lui ........ și al ..........., născut la
data de ..... în localitatea ........., județul ........, titular al actului de
identitate/pașaportului seria .... nr. ...., CNP ..........., cu domiciliul în
.......,luând cunoștință de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la
falsul în declarații, declar că:a) nu am copii minori din căsătorie sau
adoptați;b) nu sunt pus sub interdicție;c) nu am mai solicitat altor autorități
desfacerea căsătoriei;d) locuința comună este cea declarată mai
susșisubsemnata, ........., fiica lui .......... și a ..........., născută la data de ......
în localitatea ........., județul ......., titulară a actului de identitate/pașaportului
seria .... nr. ...., CNP .........., cu domiciliul în ...........,luând cunoștință de
prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declarații, declar
că:a) nu am copii minori din căsătorie sau adoptați;b) nu sunt pusă sub
interdicție;c) nu am mai solicitat altor autorități desfacerea
căsătoriei;d) locuința comună este cea declarată mai sus,căsătoriți la data de
.......... la primăria localității ......, județul ....., conform Certificatului de
căsătorie seria .... nr. ..., eliberat în baza Actului nr. ..../..., cu ultima locuință
comună în ......., str. ....... nr. ..., bl. ..., et. ..., ap. ...., sectorul/județul ........,
de comun acord, vă rugăm să constatați desfacerea căsătoriei și să eliberați
certificatul de divorț.După divorț dorim să purtăm numele de familie după cum
urmează*):– fostul soț: ..........................;– fosta soție: .........................
.Ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 38^1 din Legea nr. 4/1953 - Codul
familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Notă
*) Potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările și
completările ulterioare: "La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții se pot învoi ca soțul care, potrivit art.
27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soț să poarte acest nume și după desfacerea
căsătoriei."SemnăturiSoț, Soție,............ ................- verso -Astăzi, ......., s-a
eliberat Certificatul de divorț nr. .... .Semnătură de primireFostul soț, Fosta
soție,........... ...........Anexa nr. 63la metodologieROMÂNIAJUDEȚUL
...............Primăria ................Starea CivilăNr. ........ din ..........
PROCES-VERBALÎncheiat astăzi: anul ……………… luna ……………….. ziua ………….La
depunerea cererii de divorț prin acordul soților/La luarea declarației privind
menținerea cererii de divorț prin acordul soților/La luarea declarației de
renunțare la cererea de divorț prin acordul soților, dl ...........… și dna
...........,luarea consimțământului și aducerea la cunoștință a dispozițiilor
din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, referitoare la divorțul pe cale administrativă s-au făcut prin
intermediul dlui (dnei) ................. din ............., str. ........... nr. ..........,
interpret și traducător autorizat/interpret autorizat al limbajului mimico-
gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, autorizat de
................... cu nr. .........................., întrucât (soțul/soția) este cetățean
străin/persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate.
Ofițer de stare civilă delegat, ........................ Interpret, Soțul .............Soția
L.S. .................. .............
Document care conține date cu caracter personal protejate potrivit legii!(la 16-
12-2019, Anexa nr. 63 a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 913 din
10 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 16 decembrie 2019 )Anexa
nr. 64la metodologie- model -Dată în fața mea,.................(numele și
prenumele/semnătura)Astăzi, ................
DECLARAȚIESubsemnatul, ........., fiul lui ........ și al ........, născut la ....... în
........, domiciliat în .........., posesor al actului de identitate/pașaport seria ......
nr. ...., eliberat de ...........,declar că îmi mențin cererea privind desfacerea
căsătoriei de ...(numele soției)......șisubsemnata, ......., fiica lui ........ și a
........, născută la ....... în ......., domiciliată în ........., posesoare a actului de
identitate/pașaportului seria .... nr. ..., eliberat de ..........,declar că îmi mențin
cererea privind desfacerea căsătoriei de ...(numele soțului)...Cererea a fost
înregistrată la Primăria ........... sub numărul ..... .Semnătură soț, Semnătură
soție,............... ...............Anexa nr. 65la metodologie- model -Dată în fața
mea,.................(numele și prenumele/semnătura)Astăzi, ..........
DECLARAȚIESubsemnatul(a), ..................., fiul/fiica lui .......... și al/a .........,
născut(ă) la ............. în .........., domiciliat(ă) în ............., posesor/posesoare
al/a actului de identitate/pașaportului seria .... nr. ......, eliberat de ............,
declar că RENUNȚ la cererea mea privind desfacerea căsătoriei de ...(numele
soțului/soției)...Cererea a fost înregistrată la Primăria ....... sub numărul
....Semnătura............Anexa nr. 66la metodologie- model -Aprob-------
Primar,...........
REFERATÎncheiat astăzi ziua ..., luna ...., anul ..., de către ...(numele și
prenumele)..., ofițer de stare civilă, în cadrul Primăriei ...(municipiului,
orașului, comunei)..., județul ........, având spre soluționare cererea de
desfacere a căsătoriei înregistrată la nr. ...... din .........., depusă de
...(soțul)... și ...(soția)..., constatând că*)
.........,....................................................................................................
..................................................................., propun clasarea
dosarului.Ofițerul de stare civilă,.....................(semnătura)Notă
*) Ofițerul de stare civilă va înscrie, după caz, una din situațiile prevăzute la art. 172 alin. (1) sau (2) din
anexa la Hotărârea Guvernului nr. 64/2011.Anexa nr. 67la
metodologie- model -
ROMÂNIAJUDEȚUL ..............Primăria .............Dosar nr. ............
CERTIFICAT DE DIVORȚnr. .... din data de .....Căsătoria înregistrată la
Primăria ...(municipiului, orașului, comunei)..., județul ......, la actul de
căsătorie nr. .... din ........, privind pe ...(soțul)..., născut la data de ........, în
localitatea ........., județul ......., CNP .........., fiul lui ...... și al ........, cu
domiciliul în localitatea ........., și pe ...(soția)..., născută la data de ......., în
localitatea ........., județul ........, CNP ......., fiica lui ....... și a ..........,
domiciliată în ........., județul ......, este desfăcută în temeiul art. 38^1 din
Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, prin acordul ambilor soți.Divorțul a fost înregistrat la Primăria
...(municipiului, orașului, comunei)..., județul ...... .Numele după divorț:–
fostul soț ...................– fosta soție ..................Prezentul certificat de divorț
produce efecte între părți începând de astăzi ...(zi/lună/an)... .Ofițer de stare
civilă,.....................(numele și prenumele).....................(semnătura)L.S.
(sigiliu)Anexa nr. 68la metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ............Primăria
...........Starea CivilăNr. .... din .......
REFERATÎncheiat astăzi: anul ... luna ..... ziua ......(numele și prenumele)....,
ofițer de stare civilă delegat,ca urmare a prezentării cererii de divorț și a
documentelor depuse de numiții ......... și ......., cerere înregistrată la nr. ....
din ......, din care rezultă
că:.........................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
....................,constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 38^1 din Legea
nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, pentru desfacerea căsătoriei, în temeiul art. 38^4 din Codul
familiei, se propune respingerea cererii privind desfacerea căsătoriei și
eliberarea certificatului de divorț, urmând a se emite dispoziție de respingere a
cererii.Întocmit în 3 exemplare, dintre care câte unul s-a înmânat
solicitanților.Ofițerul de stare civilă delegat,.........................L.S.Anexa nr. 69la
metodologie- model -Eliberat Certificatul de ...........seria ... nr. .........Ofițer de
stare civilă delegat,................L.S.APROB-----Domnule
primar,Subsemnatul(a), ........., fiul (fiica) lui ........ și al(a) ......, născut(ă) la
........ în ......., județul ......., domiciliat(ă) în ......, str. (satul) ........ nr. ...,
titular(ă) a actului de identitate seria ... nr. ...., vă rog ca, în conformitate cu
prevederile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și
schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și completările
ulterioare, să îmi aprobați înscrierea, prin mențiune pe marginea actului de
..... nr. ... din ....., a numelui meu de familie și/sau a prenumelui tradus/cu
ortografia limbii .............., precum și ale părinților mei.Soțul (Soția) este de
acord cu extinderea efectelor aprobării asupra numelui său de familie și/sau
prenumelui și ale următorilor copii
minori:1. ...............................;2. ............................... .Alăturat, depun
consimțământul soțului (soției) și traducerea/ortografierea oficială a numelui
și/sau a prenumelui, autentificată de notarul public.Data
......................Semnătura.........Anexa nr. 70la metodologie- model -
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELORDirecția pentru evidența
persoanelor șiadministrarea bazelor de date INTRAT ..............Nr. de
înregistrare operator de date cu Nr. ..... din .......caracter personal 943
RETURNATNr. .... data ............ Ziua ... luna .... anul ...
Către
Serviciul Public Comunitar Local de Evidență
a Persoanelor/PRIMĂRIA
................................
- Starea Civilă -Vă rugăm să ne comunicați datele referitoare la NAȘTEREA
numitului(ei) ......., fiul (fiica) lui .......... și al (a) ........., născut(ă) în anul ...,
luna ...., ziua ...., în localitatea ........., județul ....., cu toate mențiunile
existente pe marginea actului respectiv.Comunicarea acestor date se va face
prin completarea rubricilor de mai jos, conform registrului (fără traduceri,
modificări sau adăugiri), după care se va restitui.În cazul în care registrul nu
se găsește la dumneavoastră, veți trimite prezenta adresă consiliului local
(județean) sau Arhivelor Naționale unde se află în păstrare acest registru, iar
dacă nașterea nu se găsește înregistrată în registrele aflate la dumneavoastră,
veți trimite lucrarea consiliului județean pentru a se verifica și în registrul
exemplarul II, care ne va comunica direct rezultatul.Șeful
serviciului,.................. C.N.P. │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L L
Z Z N N N N N C
Numele de familie
Prenumele
Localitatea
Județul
Locul nașterii Sectorul
Sexul Cetățenia
Numele de familie
Prenumele
Nașterea a fost trecută în registrul stării civile la nr. ..... din anul ... luna ....
ziua .... .Locul înregistrării .........................(localitatea și
județul)MENȚIUNI:...................................................................................
..............................................................................................................
.....Certificăm exactitatea prezentului extras.Ofițer de stare civilă
delegat,................L.S.Confidențial. Date cu caracter personal.Prelucrare în
conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001pentru protecția persoanelor cu
privire la prelucrareadatelor cu caracter personal și libera circulație a acestor
date,cu modificările și completările ulterioare.Anexa nr. 71la metodologie- model
-MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELORDirecția pentru evidența
persoanelor șiadministrarea bazelor de date INTRAT .............Nr. de
înregistrare operator de date cu Nr. ..... din ......caracter personal 943
RETURNATNr. ..... data ............ Ziua ... luna ... anul ...
Către
Serviciul Public Comunitar Local de Evidență
a Persoanelor/PRIMĂRIA
..................................
- Starea Civilă -Vă rugăm să ne comunicați datele privitoare la CĂSĂTORIA
numitului(ei) ............, căsătorit(ă) în anul .... în localitatea .........., județul
......, cu toate mențiunile existente pe marginea actului respectiv.Comunicarea
acestor date se va face prin completarea rubricilor de mai jos, conform
registrului (fără traduceri, modificări sau adăugiri), după care se va restitui.În
cazul în care registrul nu se găsește la dumneavoastră, veți trimite prezenta
adresă consiliului local (județean) sau Arhivelor Naționale unde se află în
păstrare acest registru, iar în cazul în care căsătoria sus-numitului(ei) nu se
găsește înregistrată în registrele aflate la dumneavoastră, veți trimite lucrarea
consiliului județean pentru a se verifica și în registrul exemplarul II, care ne va
comunica direct rezultatul.Șeful serviciului,................... Soțul
CODUL NUMERIC PERSONAL Soția │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L L Z Z N N N N N C S A A
L L Z Z N N N N N C
DATE PRIVIND SOȚII SOȚUL SOȚIA
Numele de familie
Prenumele
Data nașterii Anul Luna Ziua Anul Luna Ziua
Localitatea
Locul nașterii Județul Sectorul
DATE PRIVIND PĂRINȚII SOȚULUI SOȚIEI
Numele de familie
TATA Prenumele
Numele de familie
MAMA Prenumele
Locul încheierii căsătoriei ........................(localitatea și județul)Data
căsătoriei: anul ...., luna ..., ziua ..... .Căsătoria a fost trecută în registrul stării
civile la nr. ... din anul ..., luna ..., ziua ... .Locul înregistrării
............................(localitatea și județul)NUMELE DUPĂ CĂSĂTORIESoțul
............ Soția
.............MENȚIUNI:.................................................................................
.........................................................Certificăm exactitatea prezentului
extras.Ofițer de stare civilă delegat,................L.S.Confidențial. Date cu
caracter personal.Prelucrare în conformitate cu prevederile Legii nr.
677/2001pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrareadatelor cu
caracter personal și libera circulație a acestor date,cu modificările și
completările ulterioare.Anexa nr. 72la metodologie- model -MINISTERUL
ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELORDirecția pentru evidența persoanelor
șiadministrarea bazelor de date INTRAT ...............Nr. de înregistrare operator
de date cu Nr. ...... din .......caracter personal 943 RETURNATNr. ..... data
............ Ziua ... luna .... anul ...
Către
PRIMĂRIA .......................
- Starea Civilă -Vă rugăm să ne comunicați datele privitoare la DECESUL
numitului(ei) ......... , fiul (fiica) lui .... și al (a) ......., născut(ă) în ............, la
......., decedat(ă) în anul ...., luna ......, ziua ....., în localitatea ........., județul
........., cu toate mențiunile existente pe marginea actului
respectiv.Comunicarea acestor date se va face prin completarea rubricilor de
mai jos, conform registrului (fără traduceri, modificări sau adăugiri), după care
se va restitui.În cazul în care registrul nu se găsește la dumneavoastră, veți
trimite prezenta adresa consiliului local (județean) sau Arhivelor Naționale
unde se află în păstrare acest registru, iar dacă decesul sus-numitului(ei) nu se
găsește înregistrat în registrele aflate la dumneavoastră, veți trimite lucrarea
consiliului județean pentru a se verifica și în registrul exemplarul II, care ne va
comunica direct rezultatul.Șeful serviciului,.................. C.N.P.
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ S A A L L Z Z N N N N N C
Numele de familie
Prenumele
Locul nașterii Comuna/Orașul/Municipiul/Sectorul Județul/Țara
Sexul Cetățenia
Localitatea
Sat/Str., nr., bl., sc.,
et, ap.
Județul /Țara
Domiciliul Sectorul
Anul Luna Ziua
Județul /Țara
Data și locul decesului Localitatea Sectorul
CAUZA DECESULUI
Numele de familie
Prenumele
Decesul a fost trecut în registrul stării civile la nr. ... din anul ... luna ....... ziua
... .Locul înregistrării .................................(localitatea și
județul)...................................................................................................
...............................Certificăm exactitatea prezentului extras.Ofițer de stare
civilă delegat,................L.S.Confidențial. Date cu caracter personal.Prelucrare
în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001pentru protecția persoanelor
cu privire la prelucrareadatelor cu caracter personal și libera circulație a
acestor date,cu modificările și completările ulterioare.Anexa nr. 73la
metodologie- model -Consiliul județean .......Serviciul public comunitar
județeande evidență a persoanelorServiciul de stare civilă
CONT CERTIFICATE DE NAȘTERE
De la cine s-a Cantitatea
Data înre- primit sau cui s-a Nr. actuluide primire De la
gis- tră- rii distri-buit sau distribuire Seria nr.la nr. Primită Distribuită Sold
NOTĂ:Pentru fiecare tip de certificat se va deschide un cont, rezervându-se un
număr de file corespunzător.Anexa nr. 74la metodologie- model -
CERTIFICATE DE ........ ELIBERATE
Nr. Numele Nr. Seria și nr. Data Nr. de în- Semnătura de
crt. șiprenumele actului certi- eliberării registrare acererii primire sau adresa
ficatului sau declarației de expediere
NOTĂ:În registru se vor constitui partide separat pentru certificate de naștere,
de căsătorie și de deces, alocându-se pentru fiecare categorie un număr
corespunzător de pagini, în funcție de volumul mediu anual.Certificatele se vor
trece numai în ordinea numerică, de la cel mai mic la cel mai mare.Cotoarele
certificatelor de stare civilă se păstrează timp de un an de la data eliberării
ultimului certificat, după care se vor distruge prin ardere, întocmindu-se un
proces-verbal despre aceasta, care va cuprinde în mod obligatoriu seria și
numărul certificatelor, în ordinea crescătoare a acestora, pe categorii de acte și
fapte de stare civilă.Certificatele de stare civilă anulate ca urmare a completării
eronate se trimit Serviciului public comunitar local, lunar, odată cu actele de
identitate ale decedaților.Certificatele de stare civilă retrase de la cetățeni și
anulate vor fi distruse prin ardere de organele de control, consemnându-se
numărul acestora, pe categorii, în procesul-verbal de constatare.Anexa nr. 75la
metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL ..................Serviciul Public
Comunitar deEvidență a Persoanelor/Primăria .......Starea CivilăNr. ......... din
..............
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR
AL JUDEȚULUI ....................
- Starea Civilă -Rugăm a se distribui prin delegatul nostru, ............, care se
legitimează cu buletinul de identitate/cartea de identitate seria .... nr. ....,
eliberat(ă) de .........., următoarele imprimate și materiale necesare activității
de stare civilă:– certificate de naștere: ................. buc.;– certificate de
căsătorie: ............... buc.;– certificate de deces: ................... buc.;– registre
de naștere a .... file: ........ buc.;– registre de căsătorie a ... file: ....... buc.;–
registre de deces a ..... file: ......... buc.Primar, Secretar,......... .......Anexa nr.
76la metodologie- model -
CONT CERTIFICATE DE STARE CIVILĂ
Cantitatea de De la
certificate nr. la Predător (numele Primitor (numele
Data primite Seria nr. și prenumele) Semnătura și prenumele Semnătura
CONT REGISTRE DE STARE CIVILĂ

Cantitatea de Felul Predător (numele Primitor (numele
Data registre registrului șiprenumele) Semnătura șiprenumele) Semnătura
Anexa nr. 77la metodologie Locul și data
înregistrării nașteriiCOMUNICARE DENAȘTERE PENTRU Județul/Sectorul
│_________________________________│EVIDENTA Comuna/Orașul/
│_________________________________│PERSOANELOR MunicipiulDatele
individuale Data: Anul 20│__│ Luna │__│ Ziua │__│sunt confidențiale
Nr. actului din Registrul de stare civilă │_____│și nu vor fi utili-zate decât în
con-formitate cu pre-vederile legaleîn vigoare Date referitoare la copil
Codul numeric personal │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
SAALLZZNNNNNC Numele de familie
│_____________________________________________│ Prenumele
│_____________________________________________│ Sexul Masculin
M Feminin F Data nașterii Anul 20│__│ Luna │__│ Ziua │__│
Cetățenia Română 10 Alta, și anume │_________________│ Locul nașterii
Județul/Sectorul/ │_______________________________│ Țara
Comuna/Orașul/ │_______________________________│ Municipiul
Strada/Satul Certificatul de Numărul/Data
naștere Locul eliberării │_______________________________│
Notă Nu ține loc de certificat de naștere Se completează, în interiorul
chenarelor, cu: - text - în spații rezervate
- cifre - în casete deschise - semn
x - în caseta închisă,
corespunzător răspunsului
corect.Date referitoare la tata
│_______________________________________________│ Prenumele
│_______________________________________________│ Data nașterii Anul
20│__│ Luna │__│ Ziua │__│ Prenumele părinților Tatăl
│________________________________________│ Mama
│________________________________________│
Date referitoare la mama
│_______________________________________________│ Prenumele
│_______________________________________________│ Data nașterii Anul
20│__│ Luna │__│ Ziua │__│ Prenumele părinților Tatăl
│________________________________________│ Mama
│________________________________________│
Domiciliul înscris în Județul/Sectorul
│__________________________________________________│ actul de
identitate al: Comuna/Orașul/ Municipiul
│_______________________________│ Ambilor părinți
Mamei Strada/ │_______________________________________│
satul tatălui Nr.│_│ Litera │_│ Bl. │_│ Sc. │_│
Et. │_│ ap │_│ tutorelui
Domiciliul copilului La unitatea de _______________________________
ocrotire ____
MENȚIUNI:**)
Notă
*) Datele tutorelui.
**) Act transcris/înregistrare tardivă/copil găsit.După
completare, se transmite Serviciului
public comunitar la care este arondată localitatea.Ofițer de stare
civilă,...............L.S.Anexa nr. 78la metodologieCOMUNICARE DE
┌──────────────────────────────────────────────────────┐MODIFICĂRI
│Județul/Sectorul │__________________________│ │PENTRU │
│EVIDENTA │Comuna/Orașul/ │__________________________│
│PERSOANELOR │Municipiul
│(copii sub 14 ani) │ │
│Data: Anul │_______│ Luna │___│ Ziua │___│ │ │
│ │Nr. actului din Registrul de stare civilă │_____│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────┘ Date referitoare la
copil:
Codul numeric │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
│___________________________________________________│ Prenumele
│___________________________________________________│ Prenumele părinților
Tatăl │________________________________________│ Mama
│________________________________________│ Domiciliul Județul/Sectorul/
│_______________________________│ Comuna/Orașul/
│_______________________________│ Municipiul
Strada/Satul │_______________________________│ Nr.│_│ Litera
│_│ Bl. │_│ Sc. │_│ Et. │_│ ap │_│
Tipul modificării:*) ......................................................
........................................................................... Baza
legală: ..............................................................
Data Anul │_______│ Luna │___│ Ziua │___│ Numele de familie
│____________________________________________│ Prenumele
│____________________________________________│ Prenumele părinților Tatăl
│________________________________________│ Mama
│________________________________________│ C.N.P. al
părinților C.N.P. al tatălui │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│
SAALLZZNNNNNC C.N.P. al mamei
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ SAALLZZNN
N N N C Locul nașterii Localitatea │_________________________│
Domiciliul Județul/Sectorul │_________________________│
Comuna/Orașul/ Municipiul
│_________________________│ Strada/Satul
Nr.│_│ Litera │_│ Bl. │_│ Sc. │_│ Et. │_│ ap │_│ Noul C.N.P.
│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│ SAALLZZNN
NNNC
Date privind decesul copilului în vărsată de sub 14 ani:
Locul decesului, Județul/Sectorul │_______________________________│ numărul
actului Comuna/Orașul/ și data: Municipiul
│_______________________________│ Actul nr. │_│_│_│_│_│ Anul
│_│_│_│_│ Luna │_│_│ Ziua │_│_│
Cauza decesului: ..............................
Eliberat certificat de :...........Seria │_│_│ Nr.│_│_│_│_│_│_│_│
Ofițer de stare civilă, .............. L.S.Notă
*) Se completează, în clar, tipul modificării operate pe marginea actului de naștere.Anexa nr. 79la
metodologie- model -ROMÂNIAJUDEȚUL .......................Serviciul Public
Comunitar Local de Evidențăa Persoanelor/Primăria .....................Starea
CivilăNr. ......... din ..............
Către
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR
- Evidența persoanelor -Vă comunicăm că în luna ......, anul ...., au fost
întocmite ........ acte de naștere și s-au operat ........ modificări privind statutul
civil al persoanelor, pentru care vă înaintăm alăturat comunicările de naștere
pentru înregistrarea în baza de date locală și comunicările de modificări:
Nr. crt. Numele și prenumele Nr. actului Data întocmirii
Ofițer de stare civilă delegat,...................L.S.Anexa nr. 80la metodologie
REGISTRELE DE STARE CIVILĂaflate în păstrarea primăriilor de sector ale
municipiuluiBucurești și delimitarea cronologicăa fondurilor arhivistice ale
municipiului BucureștiRegistrele întocmite până în anul 1926 se află în păstrarea
Direcției de stare civilă din cadrul Direcției Generale Publice de Evidență a
Persoanelor a Sectorului 1 al municipiului București.Orașul București era
împărțit în 4 plăși (boele). Culorile plășilor (boelelor) erau stabilite astfel:–
Târgul de afară = galben;– Gorgani = verde;– Broșteni = albastru;– Centru =
roșu.La data de 1 martie 1926, a luat ființă sectorul IV VERDE. Orașul București
a fost împărțit în 4 culori administrative, astfel că în anul 1928 avea 4
sectoare:– sectorul I GALBEN (părți din sectorul 1 și sectorul 2 de astăzi);–
sectorul II NEGRU (astăzi sectorul 3 și părți din actualul sector 4);– sectorul III
ALBASTRU (părți din sectoarele 4 și 5);– sectorul IV VERDE (astăzi sectorul
1).În anul 1929 s-a înființat Primăria Centrală (prin Decretul nr. 278/1960, la
data de 1 ianuarie 1961, a luat ființă Serviciul de Stare Civilă al Primăriei
Municipiului București).Sectorul 1 - 1895-1927 - oraș București– 1927-1929 -
sectorul 1 Central– 1929-1950 - sectorul 1 Galben– 1951-1962 - raionul "I. V.
Stalin"– 1962-1968 - raionul "30 Decembrie"– de la 20 februarie 1968 - sectorul
1Sectorul 2 - 1895-1950 -comuna Băneasa– 1896-1950 - comuna Colentina–
1950-1968 - raionul "1 Mai"– de la 20 februarie 1968 - sectorul 2Sectorul 3 -
1926-1947 - comuna Principele Mihai– 1948-1950 - comuna 30 Decembrie–
1950-1968 - raionul "23 August"– de la 20 februarie 1968 - sectorul 3Sectorul
4 - 1896-1927 - comuna Dudești-Cioplea– 1927-1950 - sectorul 2 Negru– 1950-
1968 - raionul "Tudor Vladimirescu"– de la 20 februarie 1968 - sectorul
4Sectorul 5 - 1927-1950 - sectorul 3 Albastru– 1950 - 1968 - raionul "Nicolae
Bălcescu"– de la 20 februarie 1968 - sectorul 5– 1914-1945 - comuna Șerban
VodăSectorul 6 - 1929-1940 - comuna Lupescu– 1940-1950 - comuna Tudor
Vladimirescu– 1950-1968 - raionul "V.I. Lenin"– de la 20 februarie 1968 -
sectorul 6Sectorul 7 - 1884-1949 - Comuna Militari– 1948-1950 - Comitetul
Provizoriu Militari– 1926-1928 - comuna Principele Carol– 1929-1930 - comuna
Regele Mihai I– 1930-1947 - comuna Marele Voievod Mihai– 1948-1950 -
comuna 16 Februarie 1933– 1950-1962 - raionul "Gh. Gheorghiu-Dej"– 1962-
1968 - raionul "16 Februarie"– de la 20 februarie 1968 - sectorul 7Sectorul 8 -
1923-1950 - comuna Grivița– 1927-1944 - sectorul 4 Verde– 1947-1950 -
sectorul 4 Roșu– 1950-1968 - raionul "Grivița Roșie"– de la 20 februarie 1968 -
sectorul 8De la data de 4 august 1979, conform Decretului Consiliului de Stat
nr. 284 din data de 31 iulie 1979 privind stabilirea sectoarelor municipiului
București:– sectoarele 1 și 8 s-au unit, rezultând sectorul 1;– sectoarele 2 și 3 s-
au unit, rezultând sectorul 2;– sectorul 4 a devenit sectorul 3;– sectorul 5 a
devenit sectorul 4;– sectorul 6 a devenit sectorul 5;– sectorul 7 a devenit
sectorul 6.NOTĂ:Datele din această anexă se actualizează periodic, în funcție de
depunerile registrelor de stare civilă la Direcția Municipiului București a Arhivelor
Naționale, după 100 de ani de la crearea lor.Anexa nr. 81la
metodologieABREVIERIM.A.I. - Ministerul Administrației și
InternelorD.E.P.A.B.D. - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea
Bazelor de DateD.G.P. - Direcția Generală de PașapoarteO.R.I. - Oficiul Român
pentru ImigrăriS.P.C.J.E.P. - serviciul public comunitar județean de evidență a
persoanelorS.P.C.L.E.P. - serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelorD.G.E.P.M. București - Direcția Generală de Evidență a Persoanelor a
Municipiului BucureștiD.S.C. - București - Direcția de Stare Civilă din cadrul
Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului BucureștiD.S.C. -
Sector 1 - Direcția de Stare Civilă din cadrul Direcției Publice de Evidență a
Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului BucureștiM.A.E. - Dcons
- Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul Consular(la 03-11-2016, sintagma:
M.A.E. - D.C. a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )D.G.A.S.P.C. -
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului(la 03-11-2016, sintagma:
D.GP.C. - Direcția Generală Protecția Copilului a fost înlocuită de Punctul 15, Articolul II
HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03
noiembrie 2016 )S.P.A.S. - Serviciul Public de Asistență SocialăR.N.E.P. - Registrul
Național de Evidență a PersoanelorC.N.P. - cod numeric personal-----
HOTĂRÂRE nr. 94 din 26 ianuarie 2006
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în
străinătate
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 27 ianuarie 2006
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 53 din Legea nr. 248/2005 privind
regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate,
Articolul 1
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a
cetățenilor români în străinătate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 29 ianuarie 2006.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul administrației și internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi,
secretar de stat
București, 26 ianuarie 2006.
Nr. 94.
Anexă
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români
în străinătate
NORME METODOLOGICE
din 26 ianuarie 2006de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulații a cetățenilor români în străinătate
EMITENT  GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 27 ianuarie 2006
Notă
*) Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 94 din 26 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 27
ianuarie 2006.Capitolul I Dispoziții generaleArticolul 1Prezentele norme
metodologice stabilesc actele necesare, procedura, condițiile și termenele de
soluționare a cererilor pentru eliberarea documentelor de călătorie în străinătate
prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările
ulterioare, denumită în continuare lege, emise de autoritățile române, precum și
procedurile pentru îndeplinirea condițiilor privind regimul liberei circulații a
cetățenilor români în străinătate, necesare exercitării dreptului la libera
circulație.-------------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA
nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 16
septembrie 2009.Articolul 2Circulația cetățenilor români în străinătate este
permisă în baza documentelor de călătorie emise în condițiile prezentelor norme
metodologice, de autoritățile competente române, precum și în baza altor
documente stabilite prin acordurile internaționale la care România sau, după
caz, Guvernul României este parte.Capitolul II Documente de călătorie în
străinătateSecţiunea 1 Pașaportul diplomatic electronic și pașaportul de serviciu
electronic------------Titlul secț. 1 a Cap. II a fost modificat de pct. 1 al art. I din
HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul 3(1) Pașaportul diplomatic electronic și
pașaportul de serviciu electronic sunt documentele de călătorie care se
eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin Centrul Național de Pașapoarte
Diplomatice și de Serviciu, la solicitarea instituțiilor sau a autorităților publice
interesate ori, după caz, a organismelor interesate, în cazurile și în condițiile
prevăzute de lege.(2) Solicitările privind eliberarea pașapoartelor diplomatice
electronice sau a pașapoartelor de serviciu electronice trebuie să fie însoțite de
documente justificative în care se precizează scopul și calitatea în care titularii
urmează să se deplaseze în străinătate, întocmite de instituțiile sau autoritățile
ori, după caz, de organismele interesate.(3) Procedurile de eliberare și de
anulare, documentele necesare și termenele de emitere a pașapoartelor
diplomatice electronice și a pașapoartelor de serviciu electronice se stabilesc
prin instrucțiuni ale Ministerului Afacerilor Externe, care se comunică
instituțiilor, organismelor și autorităților interesate.-------------Art. 3 a fost
modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Secţiunea a 2-
a Pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar------------Titlul secț.
a 2-a a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11
decembrie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie
2014.Articolul 4(1) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și
a pașapoartelor simple temporare se depun de către solicitanți, în țară, la
serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple
în a căror rază de competență au domiciliul sau, după caz, reședința, iar în
străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.(2) În
situația în care sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. (3) din lege, cererile
pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor simple
temporare pot fi depuse, în țară, la cel mai apropiat serviciu public comunitar
pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.(la 15-10-2018, Alineatul (2) din
Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
octombrie 2018 )(3) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a
pașapoartelor simple temporare pot fi depuse și soluționate și la nivelul Direcției
Generale de Pașapoarte, exclusiv în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (3^1) din
lege.(la 15-10-2018, Articolul 4 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2,
Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )------------Art. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul 5(1) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor
simple electronice se depun personal de către solicitanți, însoțite de următoarele
documente:a) cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, după
caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea
de identitate provizorie trebuie însoțită de certificatul de naștere, în
original;b) documentul care face dovada achitării contravalorii pașaportului, în
original, sau documentul de plată editat pe suport hârtie conținând toate
informațiile aferente plății efectuate prin mijloace de plată online, completat pe
numele titularului;(la 15-10-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 5 , Sectiunea a 2-a ,
Capitolul II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )c) pașaportul
anterior, dacă acesta există.(2) În situația în care sunt incidente dispozițiile art.
15 alin. (4) din lege, cererile pentru eliberarea pașaportului simplu electronic
trebuie însoțite de documentele prevăzute la alin. (1), precum și de hotărârea
judecătorească de punere sub interdicție, rămasă definitivă și irevocabilă, ori
hotărârea judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data
de 15 februarie 2013 însoțită, după caz, de actul de desemnare a
reprezentantului legal.------------Art. 5 a fost modificat de pct. 5 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul 6(1) Abrogat.-----------Alin. (1) al art. 6 a fost
abrogat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(2) La
depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, solicitantului
i se preiau impresiunile digitale și imaginea facială.-----------Alin. (2) al art. 6 a
fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie
2014.(3) Impresiunile digitale se preiau sub forma unei amprente plane a
degetului arătător de la ambele mâini. În cazul în care calitatea impresiunilor
digitale este necorespunzătoare și/sau degetele arătătoare prezintă răni, se
preia amprenta plană, de bună calitate, a degetelor mijlocii, inelare sau mari ale
solicitantului, după caz. În situația în care calitatea amprentelor de la aceste
degete este necorespunzătoare sau preluarea amprentelor este temporar
imposibilă, solicitantului i se poate elibera un pașaport simplu temporar, în
condițiile legii. Atunci când preluarea amprentelor este temporar imposibilă din
motive medicale, este necesară prezentarea documentelor emise sau avizate de
autoritățile medicale române, din care să rezulte motivele și perioada pentru
care este imposibilă prelevarea amprentelor.-------------Alin. (3) al art. 6 a fost
modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 219 din 9 martie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 22 martie 2011.(4) La preluarea
imaginii faciale solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit și ochii închiși, iar
expresia feței acestuia trebuie să reprezinte o stare comună. Prin excepție,
preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pentru motive
religioase, cu condiția ca fața titularului, de la baza bărbiei și până la frunte, să
fie vizibilă în mod clar și fără umbre de lumină. Ochelarii sunt acceptați în
fotografii numai dacă lentilele nu sunt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă
umbre și nu au porțiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să
acopere nicio porțiune a ochilor. Fundalul utilizat pentru preluarea imaginii
faciale trebuie să fie neutru, deschis la culoare, astfel încât fotografia preluată
să reprezinte cât mai fidel trăsăturile și fizionomia celui în cauză.-------------
Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr.
219 din 9 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 22 martie
2011.(5) Impresiunile digitale și imaginea facială colectate în scopurile
prevăzute la art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului
din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și
elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie
emise de statele membre se includ în mediul de stocare electronică a
pașaportului simplu electronic și se stochează în baza de date a Sistemului
național informatic de evidență a pașapoartelor simple și în bazele de date de
producție gestionate potrivit art. 4 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr.
1.319/2008 privind organizarea și funcționarea Centrului Național Unic de
Personalizare a Pașapoartelor Electronice.(6) După personalizarea pașaportului
simplu electronic și transmiterea acestuia la organul competent să îl elibereze,
datele biometrice stocate în bazele de date de producție se șterg prin procedură
automată.(7) Impresiunile digitale stocate în baza de date a Sistemului național
informatic de evidență a pașapoartelor simple se șterg prin procedură automată
imediat după ridicarea pașaportului simplu electronic în condițiile art. 14 sau,
dacă nu a fost ridicat în astfel de condiții, cel târziu la împlinirea unui termen de
3 luni de la data programată pentru eliberarea acestuia.-------------Art. 6 a fost
modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Articolul
7(1) Cererile care privesc eliberarea unui pașaport simplu electronic pentru
minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani se formulează de către:a) ambii
părinți;b) părintele împuternicit de celălalt părinte printr-o procură specială ori
care are acordul scris al celuilalt părinte pentru eliberarea
pașaportului;c) părintele căruia i-a fost încredințat minorul prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă ori care exercită singur
autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă
și irevocabilă, în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori în temeiul unei ordonanțe
președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, republicată, cu modificările ulterioare, care cuprinde în mod expres faptul
că părintele are dreptul de a solicita eliberarea pașaportului;d) părintele în
favoarea căruia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și
irevocabilă, o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele
începute cu data de 15 februarie 2013 ori o ordonanță președințială, prin care
instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea
pașaportului;e) părintele supraviețuitor;f) reprezentantul legal al
minorului;g) persoana împuternicită printr-o procură specială de persoanele
prevăzute la lit. a), c), d), e) și f).(2) Cererile formulate de persoanele
prevăzute la alin. (1) se depun însoțite de următoarele documente:a) certificat
de naștere al minorului, în original;b) document/documente de identitate al
părintelui/ale părinților, al reprezentantului legal ori al persoanei împuternicite,
după caz, aflate în termen de valabilitate, în original;c) hotărâre judecătorească
de încredințare a minorului rămasă definitivă și irevocabilă, hotărâre
judecătorească în temeiul căreia părintele exercită singur autoritatea
părintească, rămasă definitivă și irevocabilă sau rămasă definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013, ori ordonanță președințială,
numai pentru cererile formulate de persoanele prevăzute la alin. (1) lit.
c) sau f) ori pentru cele formulate de persoana împuternicită de către acestea
potrivit alin. (1) lit. g);d) hotărâre judecătorească rămasă definitivă și
irevocabilă, hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele
începute cu data de 15 februarie 2013 ori ordonanță președințială, prin care
instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, numai
pentru cererile formulate de părintele prevăzut la alin. (1) lit. d) ori pentru cele
formulate de persoana împuternicită de către acesta potrivit alin. (1) lit.
g);e) actul de desemnare a reprezentantului legal, numai pentru cererile
formulate de acesta, în cazul minorilor care la data punerii sub interdicție nu se
află sub ocrotirea părinților;f) act de deces al părintelui, pentru cererile
formulate de părintele supraviețuitor prevăzut la alin. (1) lit. e) ori pentru cele
formulate de către persoana împuternicită de acesta potrivit alin. (1) lit. g), în
original;g) procură specială sau declarație privind acordul celuilalt părinte,
pentru cererile formulate de părintele prevăzut la alin. (1) lit. b), în original sau
duplicat de pe actul original pentru procura specială și declarația celuilalt
părinte, autentificate și eliberate începând cu data de 1 ianuarie
2013;h) procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită
potrivit alin. (1) lit. g), în original sau duplicat de pe actul original pentru
procurile speciale autentificate și eliberate începând cu data de 1 ianuarie
2013;i) documentul care face dovada achitării contravalorii pașaportului, în
numele minorului;j) pașaportul anterior al minorului, dacă acesta există.(3) La
depunerea cererilor care privesc eliberarea unui pașaport simplu electronic,
prezența minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani este
obligatorie.(4) Cererile care privesc eliberarea pașaportului simplu electronic
pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani se formulează de aceștia numai
cu acordul:a) ambilor părinți;b) părintelui căruia i-a fost încredințat minorul
prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau al părintelui
care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri
judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau rămase definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori în temeiul unei ordonanțe
președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, republicată, cu modificările ulterioare, care cuprinde în mod expres faptul
că părintele are dreptul de a-și da singur acordul pentru eliberarea
pașaportului;c) părintelui în favoarea căruia s-a pronunțat o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, o hotărâre judecătorească
rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori o
ordonanță președințială, prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte
pentru eliberarea pașaportului;d) părintelui supraviețuitor;e) reprezentantului
legal al minorului.(5) Cererile formulate de persoanele prevăzute la alin. (4) se
depun însoțite de următoarele documente:a) cartea de identitate sau, după
caz, cartea de identitate provizorie a minorului, aflate în termen de valabilitate,
în original. Cartea de identitate provizorie, precum și cartea de identitate având
forma și conținutul stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 839/2006 privind
forma și conținutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea
reședinței și ale cărții de imobil, cu modificările ulterioare, trebuie însoțite de
certificatul de naștere, în original;b) declarație, hotărâre judecătorească,
ordonanță președințială, act de deces, după cum urmează:1. declarație privind
acordul de eliberare a pașaportului pentru minor dată de ambii părinți, în
original sau duplicat de pe actul original pentru declarațiile autentificate și
eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013; sau2. declarație privind acordul
de eliberare a pașaportului pentru minor dată de părintele căruia i-a fost
încredințat minorul ori care exercită singur autoritatea părintească sau de
reprezentantul legal, în original sau duplicat de pe actul original pentru
declarațiile autentificate și eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013,
însoțită de hotărârea instanței rămasă definitivă și irevocabilă sau rămasă
definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori de
ordonanța președințială; sau3. declarație privind acordul de eliberare a
pașaportului pentru minor dată de părintele supraviețuitor, în original sau
duplicat de pe actul original pentru declarațiile autentificate și eliberate
începând cu data de 1 ianuarie 2013, însoțită de actul de deces al celuilalt
părinte, în original; sau4. declarație privind acordul de eliberare a pașaportului
pentru minor dată de un părinte, în original sau duplicat de pe actul original
pentru declarațiile autentificate și eliberate începând cu data de 1 ianuarie
2013, însoțită de hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau
rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori de
ordonanța președințială, prin care instanța a suplinit acordul celuilalt
părinte;c) documentul care face dovada achitării contravalorii pașaportului, în
numele minorului;d) pașaportul anterior, dacă acesta există.(6) Cererile care
privesc eliberarea pașaportului simplu electronic pot fi formulate și de minorul
căsătorit în condițiile legii, fără a fi necesar acordul părinților sau al
reprezentantului legal. Cererile se depun însoțite de documentele prevăzute
la alin. (5) lit. a), c) și d), precum și de certificatul de căsătorie al minorului, în
original.(la 15-10-2018, Articolul 7 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4,
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Articolul 8(1) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor
simple temporare se depun personal de către solicitanți, însoțite de următoarele
documente:a) documentele prevăzute la art. 5 alin. (1);b) documente care
probează necesitatea continuării călătoriei în străinătate, în situația prevăzută la
art. 17^1 alin. (1) lit. f) din lege, însoțite, după caz, de o traducere
autorizată;c) documente care atestă motivele de sănătate, familiale sau
profesionale, care determină necesitatea și urgența deplasării în străinătate, în
situația prevăzută la art. 17^1 alin. (1) lit. g) din lege, însoțite, după caz, de o
traducere autorizată.(la 15-10-2018, Alineatul (1) din Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II
a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(1^1) În situația în care
sunt incidente dispozițiile art. 17^1 alin. (7) din lege, cererile pentru eliberarea
pașaportului simplu temporar trebuie însoțite de documentele prevăzute la alin.
(1) și, după caz, de următoarele:a) hotărârea judecătorească de punere sub
interdicție, rămasă definitivă și irevocabilă, ori hotărârea judecătorească rămasă
definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, însoțită, după
caz, de actul de desemnare a reprezentantului legal; saub) documente privind
situația medicală a persoanei pe numele căreia se solicită eliberarea
pașaportului simplu temporar, care să ateste imposibilitatea depunerii personale
a cererii sau a exprimării propriei voințe, emise de autoritățile medicale
române/străine, însoțite, după caz, de traducerea autorizată în limba
română;c) două fotografii color identice ale titularului, având dimensiunile 3,5 x
4,5 cm, numai pentru situațiile în care titularul nu este prezent la depunerea
cererii.(la 15-10-2018, Alineatul (1^1) din Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost
modificat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(1^2) În situațiile prevăzute la
art. 17^1 alin. (8) din lege, cererile pentru eliberarea pașaportului simplu
temporar trebuie să fie însoțite de următoarele documente:a) certificatul de
naștere al minorului, în original;b) pașaportul anterior expirat al minorului,
dacă acesta există;c) actul de identitate sau pașaportul românesc al oricăruia
dintre părinți ori documente care atestă cetățenia română a
minorului;d) documente care atestă forma de protecție specială dispusă de
autoritățile locale competente, însoțite de o traducere autorizată;e) documente
care atestă că nu este posibilă repatrierea minorului, însoțite, după caz, de o
traducere autorizată;f) documentul de identitate al reprezentantului autorității
străine competente să solicite eliberarea pașaportului și documentul de
delegare/împuternicire în acest scop, însoțite de o traducere autorizată;g) două
fotografii color identice ale minorului, având dimensiunile 3,5 x 4,5 cm, numai
pentru situațiile în care acesta nu este prezent la depunerea cererii.(la 15-10-2018,
Articolul 8 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din
octombrie 2018 )(2) În cazul cererilor depuse în străinătate, pentru dovedirea
identității, solicitantul pașaportului simplu temporar poate prezenta și
documente eliberate de autoritățile române care îi atestă identitatea, expirate
de cel mult 6 luni, însoțite de declarația pe propria răspundere că nu a pierdut
cetățenia română.(3) În situația în care solicitantul nu posedă documente
eliberate de autoritățile române care să îi dovedească identitatea, funcționarul
consular are obligația de a efectua la autoritățile române competente verificările
necesare pentru stabilirea identității persoanei pentru care se solicită eliberarea
pașaportului simplu temporar, precum și pentru verificarea îndeplinirii condițiilor
necesare soluționării cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple
temporare. În acest sens, Departamentul Consular din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe încheie protocol de colaborare cu Direcția Generală de
Pașapoarte și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de
Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.-------------Alin. (3) al art. 8 a
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.-------------
Art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Articolul
8^1(1) Cererile care privesc eliberarea unui pașaport simplu temporar pentru
minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani se formulează de
către:a) persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1);b) unul dintre părinți, chiar
dacă nu există acordul celuilalt părinte, numai pentru situațiile prevăzute la art.
17^1 alin. (1) lit. e) din lege.(2) Cererile formulate de persoanele prevăzute
la alin. (1) se depun însoțite de următoarele documente:a) documentele
prevăzute la art. 7 alin. (2);b) documentele emise de instituția care
organizează studiile/concursurile oficiale sau, după caz, documente emise ori
avizate de o autoritate medicală română, din care să rezulte perioada și statul
sau statele în care se vor desfășura studiile/concursurile ori în care va fi urmat
tratamentul medical, numai pentru cererile formulate de părintele prevăzut
la alin. (1) lit. b) ori pentru cele formulate de persoana împuternicită de acesta,
în original;(la 15-10-2018, Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 8^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II
a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(la 18-04-2017, Litera c) din
Alineatul (2) , Articolul 8^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogată de Punctul 5, Articolul III
din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18
aprilie 2017 )d) două fotografii color identice ale minorului, având dimensiunile
3,5 x 4,5 cm, numai pentru situațiile în care acesta nu este prezent la
depunerea cererii.(3) Cererile care privesc eliberarea pașaportului simplu
temporar pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani se formulează de
aceștia numai cu acordul:a) persoanelor prevăzute la art. 7 alin. (4);b) unui
părinte, chiar dacă nu există acordul celuilalt părinte, doar în situațiile prevăzute
la art. 17^1 alin. (1) lit. e) din lege.(4) Cererile formulate de persoanele
prevăzute la alin. (3) se depun însoțite de următoarele
documente:a) documentele prevăzute la art. 7 alin. (5);b) declarație privind
acordul de eliberare a pașaportului pentru minor dată de un părinte, chiar dacă
nu există acordul celuilalt părinte, în original sau duplicat de pe actul original
pentru declarațiile autentificate și eliberate începând cu data de 1 ianuarie
2013, însoțită de documentele emise de instituția care organizează studiile sau
concursurile oficiale sau, după caz, documente emise ori avizate de o autoritate
medicală română, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se
vor desfășura studiile, concursurile ori în care va fi urmat tratamentul medical,
în original.(la 15-10-2018, Alineatul (4) din Articolul 8^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost
MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(5) Dispozițiile art. 7 alin. (6) se
aplică în mod corespunzător și cererilor care privesc eliberarea pașapoartelor
simple temporare.(la 15-10-2018, Alineatul (5) din Articolul 8^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II
a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )-------------Art. 8^1 a
fost introdus de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul
9(1) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a
pașapoartelor simple temporare sunt acceptate numai dacă îndeplinesc
următoarele condiții:------------Partea introd. a alin. (1) al art. 9 a fost
modificată de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.a) au fost
completate corespunzător, prin parcurgerea tuturor rubricilor;b) datele înscrise
corespund cu datele din documentele care însoțesc cererea;c) sunt însoțite de
toate documentele corespunzătoare cerute potrivit prezentelor norme
metodologice;d) preluarea imaginii faciale a fost posibilă, în cazul cererilor care
privesc eliberarea pașaportului simplu electronic.(1^1) La completarea
formularelor de eliberare a pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor
simple temporare, funcționarul care primește cererea înscrie numele și
prenumele fără trunchiere, astfel încât, în cazul în care structura numelui și
prenumelui depășește numărul de caractere alocat câmpurilor respective, se
completează componentele întregi de nume și prenume în ordinea în care apar
în documentele ce însoțesc cererea, în limita numărului de caractere alocat
câmpurilor respective.-------------Alin. (1^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 5
al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 219 din 9 martie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 22 martie 2011.(2) Cererile pentru eliberarea
pașapoartelor simple temporare depuse în străinătate pot fi acceptate fără
îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), dacă în urma verificărilor
realizate potrivit art. 8 alin. (3) a fost posibilă stabilirea identității solicitantului,
iar acesta îndeplinește condițiile necesare soluționării cererii.(3) Declarațiile
privind acordul de eliberare a pașaportului simplu electronic și a pașaportului
simplu temporar pentru minor se dau în fața funcționarului care primește
cererea, caz în care este obligatorie prezentarea documentelor de identitate ale
părinților, al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal, aflate în termen
de valabilitate, în original.------------Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 14
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie 2013 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(4) Declarațiile privind acordul
de eliberare a pașaportului simplu electronic și a pașaportului simplu temporar
pentru minor, date în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (3), precum și
procura specială trebuie să fie autentificate, în țară de notarul public, iar în
străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă
au fost încheiate la autoritățile străine competente, să îndeplinească în mod
corespunzător condițiile prevăzute la alin. (7).(la 15-10-2018, Alineatul (4) din Articolul
9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din HOTĂRÂREA nr.
802 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie
2018 )(4^1) Declarațiile și procura specială prevăzute la alin. (4) pot fi folosite
pentru eliberarea unui singur pașaport simplu electronic sau a unui singur
pașaport simplu temporar pentru un minor.(la 15-10-2018, Articolul 9 din Sectiunea a 2-a
, Capitolul II a fost completat de Punctul 11, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(5) Hotărârile
judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original.
Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute
de lege pentru recunoaștere și punere în executare.(la 15-10-2018, Alineatul (5) din
octombrie 2018 )(6) Actele de stare civilă ale cetățenilor români eliberate de
autorități străine trebuie să fie înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă
române, potrivit legii.(7) Declarațiile și procura specială prevăzute la alin. (4),
precum și actele de stare civilă ale străinilor și ale cetățenilor statelor membre
ale Uniunii Europene, Confederației Elvețiene și Spațiului Economic European
emise de autoritățile străine trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:a) documentele eliberate de autoritățile statelor semnatare ale
Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale
străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat
prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu
modificarile ulterioare, se apostileaza;b) documentele eliberate de autoritățile
statelor cu care România a încheiat tratate de asistență judiciară sunt scutite de
supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate, potrivit prevederilor
cuprinse în tratatele respective;c) extrasele eliberate de autoritățile străine
potrivit Convenției nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la
eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la
8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, sunt
scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă
formalitate;d) documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit.
a)-c) se supralegalizează în condițiile prevăzute la art. 1.093 din Legea nr.
134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.(la 15-10-2018, Litera d) din Alineatul
(7) , Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din
octombrie 2018 )-----------Alin. (7) al art. 9 a fost modificat de pct. 14 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(8) Declarațiile și procura specială prevăzute la alin.
(4), încheiate la autoritățile străine competente, hotărârea pronunțată în
străinătate care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și
punere în executare, precum și documentele emise de instituția străină care
organizează studiile sau concursurile trebuie să fie însoțite de o traducere
legalizată. Documentele emise de instituția străină care urmează să efectueze
tratamentul medical, în situația prevăzută la art. 17^1 alin. (1) lit. e) din lege,
trebuie să fie însoțite de o traducere autorizată.(la 15-10-2018, Alineatul (8) din
octombrie 2018 )(9) Fotografiile prevăzute la art. 8 alin. (1^1) lit. c), art. 8^1 alin.
(2) lit. d) și art. 28 alin. (4) lit. e) se confirmă în fața funcționarului care
primește cererea de către persoana care o formulează și trebuie să reprezinte
fizionomia actuală a titularului, să fie realizate din față, pe un fond clar, neutru
și deschis la culoare, astfel încât să permită identificarea conturului capului.
Titularul fotografiei nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închiși, iar expresia
feței acestuia trebuie să reprezinte o stare comună. Prin excepție, fotografia
poate fi realizată cu capul acoperit, pentru motive religioase, cu condiția ca fața
titularului, de la baza bărbiei și până la frunte, să fie vizibilă în mod clar și fără
umbre de lumină. Ochelarii sunt acceptați în fotografii numai dacă lentilele nu
sunt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre și nu au porțiuni care să
ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nicio porțiune a ochilor.--
-----------Alin. (9) al art. 9 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA
nr. 1.087 din 11 decembrie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6
ianuarie 2014.-------------Art. 9 a fost modificat de pct. 3 al art. I din
HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
622 din 16 septembrie 2009.Articolul 10(1) Declarațiile date în condițiile art. 9
alin. (3) și datele înscrise în formular se certifică de funcționarul care primește
cererea.(2) Funcționarul care primește cererea verifică îndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 9, iar în cazul în care pe baza documentelor prezentate nu se
poate stabili cu certitudine dacă datele de identitate ale titularului sunt reale,
solicită suplimentar prezentarea oricăruia dintre următoarele documente, după
caz:a) certificat de naștere;b) certificat de căsătorie;c) permis de conducere
auto;d) livret militar;e) alte documente care pot servi la stabilirea identității
titularului.(3) În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor legale pentru
eliberarea pașapoartelor simple electronice, autoritățile competente să
soluționeze cererile transmit datele necesare la Direcția Generală de Pașapoarte
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea personalizării
acestora.(4) În cazul cererilor depuse în țară, documentele prezentate în
original se scanează și se restituie solicitantului, cu excepția procurii speciale, a
declarației privind acordul părinților, a dovezii achitării contravalorii
pașaportului, împreună cu un tichet care conține mențiuni privind data primirii
cererii, numele și prenumele persoanei pe numele căreia se solicită eliberarea
pașaportului, data programată pentru eliberarea pașaportului și, după caz,
numele și prenumele persoanei împuternicite să ridice pașaportul.(5) În cazul în
care procura specială și declarația prevăzute la alin. (4) cuprind împuternicirea
și respectiv acordul pentru îndeplinirea și a altor operațiuni sau acte, altele
decât cele privind eliberarea pașaportului, precum și în cazul în care procura
specială și declarația cuprind împuternicirea și respectiv acordul pentru
eliberarea pașaportului pentru mai mulți minori, iar cererile nu sunt depuse
concomitent, acestea se restituie solicitantului, după scanare.(6) În cazul
cererilor depuse în străinătate, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României aplică procedurile de lucru pentru eliberarea pașapoartelor, stabilite
prin norme interne, și restituie solicitantului, după scanare, documentele
prezentate în original, cu excepția procurii speciale și a declarației privind
acordul părinților. Prevederile alin. (5) se aplică în mod
corespunzător.(7) Pașapoartele se anulează și se restituie titularului în
următoarele situații:a) la depunerea cererii, pentru pașapoartele eliberate
anterior;b) la înmânarea către titular a pașaportului simplu electronic, în cazul
pașapoartelor aflate în termen de valabilitate, dacă există o cerere scrisă a
titularului;c) la înmânarea către titular a pașaportului simplu electronic, pentru
pașapoartele simple temporare eliberate potrivit prevederilor art. 17^1 alin. (1)
lit. a), e)-g) din lege;d) la predarea de către titular a pașaportului simplu
temporar, pentru cele eliberate potrivit prevederilor art. 17^1 alin. (1) lit. b)-d)
din lege, cu excepția situației în care acesta solicită, în scris, păstrarea la
autoritatea emitentă, pe perioada valabilității documentului, cu scopul de a fi
utilizat pentru aceleași motive pentru care a fost eliberat;e) la solicitarea scrisă
a titularului, în situațiile prevăzute de art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (3^1) din
lege;f) la predarea, în condițiile legii, de către cetățeanul român care deține
concomitent un pașaport simplu și un pașaport simplu electronic valabile sau,
după caz, două pașapoarte simple electronice valabile, a unuia dintre cele două
pașapoarte valabile deținute, cu excepția situației în care titularul solicită, în
scris, păstrarea la autoritatea emitentă, pe perioada valabilității documentului,
cu scopul de a fi utilizat pentru aceleași motive pentru care a fost eliberat.(la 15-
10-2018, Articolul 10 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din
octombrie 2018 )Articolul 11(1) În situația în care preluarea imaginii faciale nu a fost
posibilă în condițiile art. 6 alin. (4), solicitantul va fi informat despre
posibilitatea eliberării unui pașaport simplu temporar.(2) În situația în care în
urma verificărilor realizate potrivit art. 8 alin. (3) nu a fost posibilă stabilirea
identității solicitantului, acesta va fi informat despre posibilitatea eliberării unui
titlu de călătorie.-------------Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din
HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
622 din 16 septembrie 2009.Articolul 12(1) Competența de soluționare a cererilor
pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice depuse în țară sau în
străinătate revine serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența
pașapoartelor simple pe a căror rază teritorială solicitanții au domiciliul sau
reședința ori, după caz, oricărui serviciu public comunitar pentru eliberarea și
evidența pașapoartelor simple.(2) Competența de soluționare a cererilor pentru
eliberarea pașapoartelor simple temporare depuse în țară revine serviciului
public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple la care au
fost depuse.(3) În cazul cererilor prevăzute la alin. (1) și (2), eliberarea
documentelor solicitate se face numai după consultarea datelor și a
documentelor din evidențele informatice. După soluționare, cererea depusă,
după caz, la serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența
pașapoartelor simple pe a cărui rază teritorială solicitantul are reședința sau la
cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența
pașapoartelor simple, împreună cu documentația care o însoțește, se transmite
la serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple
pe a cărui rază teritorială solicitantul are domiciliul.(4) Dispozițiile alin. (3) se
aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor prevăzute la art. 15 alin. (3^1)
din lege.(5) Competența de soluționare a cererilor pentru eliberarea
pașapoartelor simple temporare depuse în străinătate revine misiunilor
diplomatice și oficiilor consulare ale României la care au fost depuse cererile.
Eliberarea documentelor solicitate se face numai după consultarea datelor și a
documentelor din evidențele informatice.(la 15-10-2018, Articolul 12 din Sectiunea a 2-a ,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Articolul
13(1) Pașapoartele se eliberează de către autoritățile competente în termene
care curg de la data depunerii cererilor și care nu pot depăși:a) 3 zile
lucrătoare, în cazul cererilor privind eliberarea pașapoartelor simple
temporare;b) 15 zile lucrătoare, în cazul cererilor privind eliberarea
pașapoartelor simple electronice depuse în țară;c) 45 de zile lucrătoare, în
cazul cererilor privind eliberarea pașapoartelor simple electronice depuse în
străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în statele
membre ale Uniunii Europene;d) 60 de zile lucrătoare, în cazul cererilor privind
eliberarea pașapoartelor simple electronice depuse în străinătate, la misiunile
diplomatice și oficiile consulare ale României din state terțe în raport cu Uniunea
Europeană.(2) În situația în care solicitantul depune cererea privind eliberarea
pașaportului simplu electronic în străinătate, dar optează pentru ridicarea
acestuia de la unul dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea și
evidența pașapoartelor simple, termenul de eliberare este cel stabilit la alin. (1)
lit. b).(3) În situația în care solicitantul depune cererea privind eliberarea
pașaportului simplu electronic în țară, dar optează pentru ridicarea acestuia de
la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate,
termenul de eliberare este, după caz, cel stabilit la alin. (1) lit. c) sau d).(4) În
situația prevăzută la art. 17^1 alin. (1) lit. a) din lege, cererile privind
eliberarea pașapoartelor simple temporare se soluționează în termenele
prevăzute la alin. (1) lit. b), c) sau d), după caz.(la 15-10-2018, Articolul 13 din
Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802
din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie
2018 )Articolul 14(1) Pașaportul simplu electronic se ridică de la serviciul public
comunitar sau de la misiunile diplomatice și de la oficiile consulare ale României
în străinătate unde a fost depusă cererea ori, după caz, de la serviciul public
comunitar sau de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în
străinătate pentru care a optat solicitantul.(2) În funcție de opțiunea
solicitanților, pașaportul simplu electronic poate fi expediat, prin servicii de
curierat, la domiciliul sau la reședința titularului ori ale persoanei care a
formulat cererea sau, după caz, la adresa din străinătate la care titularul ori
persoana care a formulat cererea solicită să îi fie expediat, cu suportarea de
către aceștia a cheltuielilor de expediție.(la 26-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 14 ,
Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr.
541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie
2018 )(3) Pașaportul simplu temporar se ridică de la serviciul public comunitar
sau, după caz, de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în
străinătate unde a fost depusă cererea.(4) Pașaportul simplu electronic și
pașaportul simplu temporar se ridică de titular sau de persoana care a formulat
cererea ori de persoana împuternicită de către acesta/aceasta printr-o procură
specială care respectă condițiile prevăzute la art. 9. În situația în care cererea a
fost formulată de persoana prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. g), aceasta este
ținută să ridice personal pașaportul, cu excepția cazului în care mandantul a
autorizat-o în mod expres să își substituie o altă persoană în acest sens.(la 15-10-
2018, Alineatul (4) din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 18,
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(5) Pașapoartele neridicate în condițiile alin.
(1) și (3) se păstrează pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora.(6) La
ridicarea pașaportului simplu electronic și a pașaportului simplu temporar,
persoanele prevăzute la alin. (4) prezintă un document de identitate valabil,
însoțit, după caz, de certificatul de naștere al minorului sub 14 ani, în original
sau copie. În situația în care titularul sau persoana care a formulat cererea, alta
decât persoana împuternicită doar pentru ridicarea pașaportului, nu poate
prezenta un document de identitate valabil, stabilirea identității
acestuia/acesteia se face în baza pașaportului anterior expirat de cel mult 6
luni/pașaportului anterior anulat și restituit titularului la momentul depunerii
cererii sau/și, după caz, a oricăruia dintre documentele prevăzute la art. 10 alin.
(2), precum și a verificărilor efectuate în evidențele informatice. În situația în
care persoanele prevăzute la alin. (4) nu pot prezenta certificatul de naștere al
minorului, în original sau copie, eliberarea pașaportului se face după consultarea
datelor din evidențele informatice și a documentelor care au însoțit cererea,
realizată în baza codului numeric personal al minorului, comunicat de către
persoana care solicită ridicarea.(la 15-10-2018, Alineatul (6) din Articolul 14 , Sectiunea a 2-
a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10
octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(7) La
ridicarea pașaportului simplu electronic, titularul poate solicita verificarea
datelor înscrise în mediul de stocare electronică, sens în care i se asigură
condițiile corespunzătoare de securitate și confidențialitate.------------Art. 14 a
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul
14^1(1) În cazul achitării eronate a contravalorii pașaportului, precum și în cazul
în care, deși plata a fost efectuată, serviciul nu a fost prestat, plătitorul sau,
după caz, persoanele prevăzute la art. 14 alin. (4) are/au dreptul de a solicita
restituirea contravalorii pașaportului, printr-o cerere adresată instituției publice
cu personalitate juridică din care face parte structura cu atribuții în eliberarea și
evidența pașapoartelor.(2) Cererea prevăzută la alin. (1), în care vor fi
menționate modalitatea în care se solicită restituirea și, după caz, contul
bancar, trebuie să fie însoțită de documentul care face dovada plății, în original,
sau de documentul de plată editat pe suport hârtie conținând toate informațiile
aferente plății efectuate prin mijloace online, pe care funcționarul din cadrul
structurii cu atribuții în eliberarea și evidența pașapoartelor aplică mențiunea
«Taxă neutilizată», semnătura proprie și ștampila instituției, precum și de
documentul de identitate al solicitantului.(3) Restituirea contravalorii
pașaportului, în condițiile alin. (1) și (2), se face în cel mult 5 zile lucrătoare de
la depunerea cererii de restituire, potrivit legii.(4) Restituirea contravalorii
pașaportului se face din contul prevăzut la art. 15^1 alin. (2) din lege,
astfel:a) în situația în care restituirea se efectuează prin virament bancar,
instituția publică cu personalitate juridică din care face parte structura cu
atribuții în eliberarea și evidența pașapoartelor depune, la unitatea Trezoreriei
Statului la care are deschis contul, ordinul de plată pentru Trezoreria Statului
prin care virează suma corespunzătoare în contul bancar menționat în cererea
prevăzută la alin. (1);b) în situația în care restituirea se efectuează în numerar,
instituția publică cu personalitate juridică din care face parte structura cu
atribuții în eliberarea și evidența pașapoartelor restituie suma corespunzătoare
prin casieria proprie.(la 15-10-2018, Sectiunea a 2-a din Capitolul II a fost completata
de Punctul 19, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Articolul 15Împotriva deciziei de
respingere a cererii, comunicată în condițiile prevăzute la art. 21 alin. (2) din
lege, solicitantul poate adresa plângere prealabilă, în condițiile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările
ulterioare.-------------Art. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA
septembrie 2009.Articolul 15^1Autoritățile abilitate să suporte costurile aferente
producerii pașapoartelor simple temporare eliberate de misiunile diplomatice și
de oficiile consulare ale României în condițiile art. 17^1 alin. (8) din lege sunt,
după caz, Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat»
pentru pașapoartele simple temporare produse potrivit art. 5 lit. e) din
Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea Regiei
Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat», cu modificările și
completările ulterioare, până la epuizarea stocului acestor documente, respectiv
Compania Națională «Imprimeria Națională» - S.A., pentru pașapoartele simple
temporare produse potrivit art. 6 lit. A.b^4) din anexa la Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale «Imprimeria
Națională» - S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, cu
modificările și completările ulterioare.(la 15-10-2018, Articolul 15^1 din Sectiunea a 2-a ,
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Secţiunea a 3-
aAbrogată.-------------Secțiunea a 3-a din Cap. II a fost abrogată de pct. 4
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Articolul 16Abrogat.-------------Art. 16 a
fost abrogat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009,
17Abrogat.-------------Art. 17 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA
septembrie 2009.Articolul 18Abrogat.-------------Art. 18 a fost abrogat de pct. 4
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Secţiunea a 4-a Titlul de
călătorieArticolul 19(1) Titlul de călătorie este documentul care se eliberează de
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cetățenilor români aflați
în străinătate care nu mai posedă document de călătorie valabil, numai pentru
ca titularul să se întoarcă în țară.------------Alin. (1) al art. 19 a fost modificat
de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie 2013 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(2) Ministerul Afacerilor
Externe stabilește proceduri pentru stabilirea identității cetățenilor români care
solicită titlu de călătorie și pentru eliberarea acestor documente.(3) În situația
în care în urma verificărilor realizate potrivit art. 8 alin. (3) nu a fost posibilă
stabilirea identității solicitantului, se eliberează un titlu de călătorie având
mențiunea "identitate incertă", iar solicitantul va fi îndrumat să se deplaseze în
România pentru clarificarea situației.-------------Art. 19 a fost modificat de pct.
5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Secţiunea a 5-a Pierderea, furtul și
distrugerea documentelor de călătorieArticolul 20(1) Soluționarea cererilor pentru
eliberarea unor noi documente de călătorie în cazul pierderii sau furtului
documentelor de călătorie este condiționată de prezentarea unei adeverințe care
să ateste declararea evenimentului, în condițiile prevăzute de art. 25 din lege.
În cazul declarării furtului pașaportului simplu, al pașaportului simplu electronic
sau al pașaportului simplu temporar la cea mai apropiată unitate de poliție din
străinătate, adeverința va fi însoțită și de o traducere a acesteia, efectuată de
un traducător autorizat.(2) Obligația declarării pierderii poate fi realizată, în
cazul pașaportului simplu, al pașaportului simplu electronic sau al pașaportului
simplu temporar, și cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea unui nou
pașaport, situație în care titularul va declara pe propria răspundere
împrejurările producerii evenimentului.(3) În cazul distrugerii parțiale a
pașaportului simplu, a pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu
temporar, soluționarea cererii pentru eliberarea unui nou pașaport este
condiționată de prezentarea pașaportului distrus sau a fragmentelor acestuia și
este posibilă numai dacă acestea cuprind elemente de conținut care să permită
identificarea documentului.(la 15-10-2018, Alineatul (3) din Articolul 20 , Sectiunea a 5-a ,
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(4) În situația în
care misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate au fost
înștiințate de pierderea, distrugerea sau furtul unui document de călătorie,
acestea au obligația de a comunică situația, de îndată, Direcției Generale de
Pașapoarte.(5) În situația în care sunt incidente dispozițiile art. 27 alin. (3^1)
din lege, titularul sau, după caz, persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) din
lege prezintă documentul găsit, în țară, la cel mai apropiat serviciu public
comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple ori la Direcția
Generală de Pașapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile
consulare ale României.(la 15-10-2018, Alineatul (5) din Articolul 20 , Sectiunea a 5-a ,
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )-------------Art. 20
a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 16 septembrie 2009.Capitolul
III Exercitarea dreptului la libera circulație în străinătateSecţiunea 1 Aplicarea
condițiilor cu privire la exercitarea dreptului la libera circulație în străinătate de
către cetățenii româniArticolul 21(1) Pe baza comunicărilor efectuate de
autoritățile competente române, cu privire la instituirea, în condițiile legii, a
măsurii restrângerii dreptului la libera circulație, organele poliției de frontieră
permit ieșirea din România a cetățenilor români împotriva cărora a fost dispusă
această măsură numai dacă se află în una dintre următoarele situații:a) declară
în scris, pe propria răspundere, că nu vor călători în statul/statele cu privire la
care s-a instituit măsura;b) prezintă documente de transport care indică o altă
destinație decât statul/statele cu privire la care s-a instituit măsura;c) punctul
de trecere a frontierei în care se prezintă nu este unul situat la frontiera comună
cu statul cu privire la care s-a instituit această măsură.(2) Măsura prevăzută
la alin. (1) nu se aplică cetățenilor români împotriva cărora s-a dispus
restrângerea dreptului la libera circulație, dacă se legitimează în punctul de
trecere a frontierei cu pașaport diplomatic sau de serviciu, în condițiile art. 28
alin. (4) din Legea nr. 248/2005.(3) Cetățeanului român împotriva căruia a fost
dispusă măsura suspendării dreptului la libera circulație i se permite ieșirea din
România în condițiile alin. (1), dacă prezintă, în original și în fotocopie,
hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă ori hotărârea
judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15
februarie 2013, prin care s-au dispus suspendarea temporară a executării
măsurii suspendării dreptului la libera circulație și înlocuirea acestei măsuri,
pentru o perioadă limitată de timp, cu măsura restrângerii dreptului la libera
circulație, în condițiile art. 44 din Legea nr. 248/2005, cu modificările și
completările ulterioare.(la 26-07-2018, Alineatul (3) din Articolul 21 , Sectiunea 1 , Capitolul
III a fost modificat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(4) În situațiile prevăzute
la alin. (1) și (3) organele poliției de frontieră care au permis ieșirea din
România vor aduce la cunoștință cetățeanului că nerespectarea obligației de a
nu călători în statul/statele cu privire la care s-a instituit măsura restrângerii
dreptului la libera circulație sau că șederea în statul/statele în care persoana
poate călători, peste perioada dispusă de instanță, poate determina dispunerea
instituirii măsurii suspendării dreptului la libera circulație pentru o perioadă de
până la 3 ani, în conformitate cu art. 42 alin. (1) din lege.------------Alin. (4) al
art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11
2014.Articolul 22(1) Atunci când intervine decesul soțului sau al unei rude de
până la gradul al IV-lea inclusiv, aflată în străinătate, ori în alte situații
determinate de motive obiective, instanța poate decide suspendarea, pentru o
perioadă limitată, a executării măsurii restrângerii exercitării dreptului la libera
circulație.(2) La prezentarea hotărârii judecătorești pronunțate în condițiile alin.
(1), organele poliției de frontieră permit ieșirea din țară chiar dacă persoana în
cauză nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 21 alin. (1).Articolul
23(1) În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 29 alin. (4) din lege,
Direcția Generală de Pașapoarte poate furniza, la cerere, date privind cetățenia
română cuprinse în Registrul național de evidență a pașapoartelor simple.(la 18-
04-2017, Alineatul (1) din Articolul 23 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 8,
Articolul III din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
268 din 18 aprilie 2017 )(2) În comunicările prevăzute la alin. (1) se înscriu numai
datele deținute în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte, referitoare la
solicitant.-------------Art. 23 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA
septembrie 2009.Articolul 24(1) Cetățenilor români minori li se permite ieșirea din
țară numai însoțiți de o persoană fizică majoră, dacă sunt prezentate în situațiile
prevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, după caz, următoarele
documente:a) declarația celuilalt părinte din care rezultă acordul acestuia cu
privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu
depășească 3 ani de la data întocmirii declarației;(la 26-07-2018, Litera a) din Alineatul
(1) , Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din
HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie
2018 )b) documente doveditoare ale decesului celuilalt soț, precum:(i) certificat
de deces valabil și cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condițiile
legii;(îi) hotărâre judecătorească de declarare a morții, rămasă definitivă, dacă
nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de
deces;(îii) comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice
sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul
necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă;c) hotărâre
judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă ori
hotărâre judecătorească în temeiul căreia părintele exercită singur autoritatea
părintească, rămasă definitivă și irevocabilă sau rămasă definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013;------------Lit. c) a alin. (1) al
art. 24 a fost modificată de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11
2014.c^1) actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul minorilor care
la data punerii sub interdicție nu se află sub ocrotirea părinților;-------------
Litera c^1) a alin. (1) al art. 24 a fost introdusă de pct. 9 al articolului unic din
HOTĂRÂREA nr. 219 din 9 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
197 din 22 martie 2011.d) declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui
căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească
în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în
temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute
cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului
său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii
în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data
întocmirii declarației, datele de identitate ale însoțitorului respectiv, precum și
informațiile prevăzute de art. 30 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, cu
modificările și completările ulterioare;(la 26-07-2018, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul
24 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA
nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )e) cu
privire la însoțitorul împuternicit de părinți sau, după caz, de reprezentantul
legal, certificat de cazier judiciar și, după caz, documente din care să rezulte
calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate,
în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de
persoane;f) documente doveditoare ale situației medicale a minorului, emise
sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și
statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical;(la 26-07-2018,
Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3,
ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )g) documente doveditoare privind participarea
minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituția
organizatoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor
desfășura studiile sau concursurile oficiale, însoțite, după caz, de traduceri
legalizate.(la 26-07-2018, Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul III a
fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(2) Certificatul prevăzut
la alin. (1) lit. b) pct. (i) se prezintă însoțit de o fotocopie. Declarațiile prevăzute
la alin. (1), date în fața autorităților străine, precum și certificatul de deces emis
de autoritățile străine trebuie să fie însoțite de traduceri legalizate și să
îndeplinească, în mod corespunzător, condițiile prevăzute la art. 9 alin. (7) lit.
a)-d).(la 26-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat
de Punctul 4, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(3) În aplicarea prevederilor art. 30
alin. (6^1) din Legea nr. 248/2005, cu modificările și completările ulterioare,
dovada domiciliului minorului în țara de destinație se face cu documentele
prevăzute la art. 29 alin. (1), cu alt document de călătorie al minorului sau cu
documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, iar
dovada reședinței minorului se face cu documente emise de autoritățile statului
de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat.(la 26-07-
2018, Articolul 24 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 5, ARTICOL UNIC din
HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie
2018 )(4) Orice document prezentat organelor poliției de frontieră potrivit alin.
(3), cu excepția documentelor de călătorie, documentelor de identitate sau a
permiselor/cărților de rezidență, trebuie să fie însoțit de o traducere
legalizată.(la 26-07-2018, Articolul 24 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul
5, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(5) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (6^1) din
Legea nr. 248/2005, cu modificările și completările ulterioare, dovada
destinației călătoriei se face prin bilete de călătorie emise de companii
transportatoare.(la 26-07-2018, Articolul 24 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat
de Punctul 5, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(6) În cazul în care destinația
călătoriei nu poate fi dovedită potrivit alin. (5) pentru întregul parcurs al
călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf o declarație pe propria
răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de
destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului. Declarația
se păstrează în original de către organele poliției de frontieră din punctul de
trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieșirea din țară.(la 26-07-2018, Articolul 24
din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 5, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr.
541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 26 iulie 2018 )(7) Dacă
însoțitorul minorului nu poate face dovada destinației călătoriei potrivit alin.
(5) și refuză să completeze declarația pe propria răspundere prevăzută la alin.
(6), organele poliției de frontieră nu permit ieșirea din România a minorului.(la
26-07-2018, Articolul 24 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 5, ARTICOL
UNIC din HOTĂRÂREA nr. 541 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649
din 26 iulie 2018 )Articolul 25Declarația dată în condițiile art. 21 alin. (1) lit. a) și
certificatul de cazier judiciar, precum și oricare dintre documentele care au
contribuit la aprecierea îndeplinirii condițiilor exercitării dreptului la libera
circulație se păstrează, în copie, de către organele poliției de frontieră din
punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieșirea din țară.Articolul
26(1) În vederea punerii în executare a măsurilor de limitare a exercitării
dreptului la libera circulație în străinătate, comunicate de instanțe în condițiile
legii, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră procedează la instituirea
consemnului în sistemul de evidență a traficului la frontiera de stat, cu privire la
persoana împotriva căreia a fost instituită măsura, perioada și, după caz,
statul/statele pentru care se aplică. Ridicarea consemnului se face în baza
hotărârii instanței, rămasă definitivă și irevocabilă sau rămasă definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013, prin care s-a dispus încetarea
măsurii sau, după caz, la expirarea perioadei pentru care a fost dispusă
măsura.(2) Consemnul instituit cu privire la cetățeanul român împotriva căruia
s-a dispus suspendarea dreptului la libera circulație în condițiile art. 42 alin. (1)
din lege se înlocuiește temporar, pe perioada stabilită prin hotărârea
judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau hotărârea judecătorească
rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, prin
care s-au dispus suspendarea temporară a executării măsurii suspendării
dreptului la libera circulație și înlocuirea, pentru o perioadă limitată de timp, cu
măsura restrângerii dreptului la libera circulație. În acest caz, consemnul
nominal va conține referiri la perioada și statul/statele în care persoana nu
poate călători.-------------Art. 26 a fost modificat de pct. 24 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Articolul 27În vederea punerii în executare a măsurii
suspendării dreptului la libera circulație în străinătate, comunicată potrivit legii,
autoritățile competente să elibereze pașaportul vor refuza temporar eliberarea
documentului de călătorie, iar dacă a fost eliberat, vor întreprinde demersuri
pentru a-l retrage.------------Art. 27 a fost modificat de pct. 25 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.Secţiunea a 2-a Stabilirea domiciliului în
străinătateArticolul 28(1) Cetățeanul român care și-a stabilit domiciliul în
străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui pașaport simplu
electronic sau a unui pașaport simplu temporar, cu menționarea statului de
domiciliu.(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se depun personal, în străinătate, la
misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, iar în țară, la
serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple
pe a căror rază titularul a avut ultimul domiciliu sau, după caz, reședința.(3) În
situația în care sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. (3) din lege, cererile
pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor simple
temporare cu menționarea statului de domiciliu pot fi depuse, în țară, la cel mai
apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor
simple.(la 15-10-2018, Alineatul (3) din Articolul 28 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost
MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(4) Cererile prevăzute la alin.
(1) trebuie însoțite de următoarele documente:a) pașaportul anterior, dacă
acesta există;b) documentul care face dovada achitării contravalorii
pașaportului, în original, sau documentul de plată editat pe suport hârtie
conținând toate informațiile aferente plății efectuate prin mijloace de plată
online, completat pe numele titularului;(la 15-10-2018, Litera b) din Alineatul (4) ,
Articolul 28 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 23, Articolul I din
octombrie 2018 )c) certificate de stare civilă, în original;d) documente eliberate de
autoritățile statului de domiciliu, în original, împreună cu traducerea autorizată
în limba română, după caz, din care să rezulte una dintre următoarele
situații:1. a dobândit un drept de ședere pentru o perioadă de cel puțin un an
sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de ședere, în decurs de un an, pe
teritoriul statului respectiv;2. a dobândit un drept de ședere pe teritoriul
statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază
pe teritoriul acelui stat;3. a dobândit un drept de lungă ședere sau, după caz,
un drept de ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;4. a dobândit și
cetățenia statului respectiv;5. a dobândit un drept de muncă ori este înscris
într-o instituție privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv
de formare profesională;6. a dobândit un certificat de înregistrare sau
document care atestă rezidența într-un stat membru al Uniunii Europene, al
Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană;(la 15-10-2018, Litera d)
din Alineatul (4) , Articolul 28 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 23,
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )e) două fotografii color identice ale titularului, având
dimensiunile 3,5 x 4,5 cm, care respectă condițiile prevăzute la art. 9, numai în
cazul cererilor de eliberare a pașaportului simplu temporar pentru minorii care
nu au împlinit vârsta de 14 ani, respectiv pentru persoanele aflate în situația
prevăzută la art. 17^1 alin. (7) din lege, dacă titularul nu este prezent la
depunerea cererii.(la 15-10-2018, Litera e) din Alineatul (4) , Articolul 28 , Sectiunea a 2-a ,
Capitolul III a fost modificată de Punctul 23, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(5) În cazul în care
există diferențe între numele și prenumele înscrise în documentele prezentate
potrivit alin. (4) și cele solicitate a fi înscrise în pașaportul simplu electronic sau
pașaportul simplu temporar, cu menționarea statului de domiciliu, ca urmare a
schimbării numelui sau prenumelui intervenite în străinătate, cererea poate fi
acceptată numai după înscrierea mențiunii privitoare la această schimbare pe
actul de stare civilă, potrivit prevederilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.------------
Art. 28 a fost modificat de pct. 26 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11
2014.Articolul 29(1) Dovada domiciliului în străinătate al minorului se face
cu:a) pașaportul acestuia, în care este menționat statul de domiciliu, numai
dacă cel puțin unul dintre părinți sau, după caz, reprezentantul legal domiciliază
în statul respectiv;b) pașaportul părinților, al unuia dintre părinți sau al
reprezentantului legal, după cum urmează:1. pașapoartele ambilor părinți, în
cazul în care aceștia au domiciliul în același stat; sau2. pașaportul unuia dintre
părinți și declarația celuilalt părinte, prin care își exprimă acordul cu privire la
domiciliul minorului sau, după caz, hotărârea judecătorească prin care instanța
a stabilit domiciliul minorului la unul dintre părinți, rămasă definitivă și
irevocabilă ori rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15
februarie 2013;3. pașaportul părintelui supraviețuitor;4. pașaportul părintelui
căruia i-a fost încredințat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă și irevocabilă ori a părintelui care exercită singur autoritatea
părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și
irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru
procesele începute cu data de 15 februarie 2013;5. pașaportul reprezentantului
legal.(2) În situația în care unul dintre părinți, părintele supraviețuitor, părintele
la care instanța a stabilit domiciliul minorului, părintele căruia i-a fost
încredințat minorul sau care exercită singur autoritatea părintească, în
condițiile alin. (1), ori, după caz, reprezentantul legal nu este cetățean român,
acesta poate prezenta, în scopul dovedirii domiciliului în străinătate al minorului
cetățean român, orice document de identitate străin care face dovada
domiciliului său în statul respectiv.(3) Cererea care privește eliberarea unui
pașaport simplu electronic sau a unui pașaport simplu temporar cu menționarea
domiciliului în străinătate pentru minori poate fi depusă, cu respectarea
cerințelor legale, și concomitent cu cererea pentru eliberarea pașaportului
simplu electronic sau a unui pașaport simplu temporar cu menționarea
domiciliului în străinătate pentru părinți, părinte sau, după caz, reprezentantul
legal care nu domiciliază în statul respectiv, eliberarea pașaportului minorului
urmând a se face, cel mai devreme, odată cu eliberarea pașaportului părinților,
părintelui sau al reprezentantului legal.(4) În cazul în care intervine schimbarea
domiciliului minorului la/cu unul dintre părinți, eliberarea pașaportului simplu
electronic sau a pașaportului simplu temporar cu menționarea statului de
domiciliu se face numai cu acordul celuilalt părinte privind schimbarea
domiciliului minorului. Dispozițiile art. 9 alin. (3), (4) și (8) se aplică în mod
corespunzător și în privința acordului celuilalt părinte privind schimbarea
domiciliului minorului.(5) Emiterea pașaportului simplu electronic sau a
pașaportului simplu temporar cu menționarea statului de domiciliu pentru
minor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la stabilirea
domiciliului minorului ori unul dintre părinți se află în imposibilitate de a-și
exprima voința, se efectuează numai după soluționarea acestor situații de către
instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și
irevocabilă sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele
începute cu data de 15 februarie 2013. Hotărârea se depune împreună cu
cererea de eliberare a pașaportului.(6) Dispozițiile art. 9 se aplică în mod
corespunzător și cu privire la pașapoartele simple electronice sau pașapoartele
simple temporare, cu menționarea domiciliului în străinătate. Documentele
originale se restituie solicitantului, cu respectarea dispozițiilor art. 10 alin. (4)-
(6).(la 15-10-2018, Articolul 29 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 24,
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Articolul 30Abrogat.------------Art. 30 a fost abrogat de
pct. 11 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 219 din 9 martie 2011, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 22 martie 2011.Articolul 31(1) Competența
de soluționare a cererilor pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, cu
menționarea țării de domiciliu, depuse în țară sau în străinătate, revine
serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple
pe a căror rază teritorială solicitanții au avut ultimul domiciliu sau reședința ori,
după caz, oricărui serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența
pașapoartelor simple, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 12 alin.
(3).(2) Cererile pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, cu menționarea
țării de domiciliu, depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale
României, certificate de funcționarul consular, se transmit, în sistem informatic,
împreună cu documentele cerute potrivit art. 28 alin. (4), serviciilor publice
comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple competente, în
vederea soluționării. În situația în care se constată faptul că nu sunt îndeplinite
condițiile legale pentru eliberarea pașaportului simplu electronic cu menționarea
țării de domiciliu, serviciile publice comunitare transmit cererile, în sistem
informatic, Direcției Generale de Pașapoarte spre verificare și, după caz, spre
restituire motivată misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, în vederea
completării acestora/remedierii neconcordanțelor constatate.(3) Competența de
soluționare a cererilor pentru eliberarea pașaportului simplu temporar, cu
menționarea țării de domiciliu, depuse în țară, revine serviciului public
comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple la care au fost
depuse cererile, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 12 alin.
(3).(4) Competența de soluționare a cererilor pentru eliberarea pașaportului
simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu, depuse în străinătate,
revine misiunilor diplomatice ori oficiilor consulare ale României la care au fost
depuse cererile. Eliberarea documentelor solicitate se face numai după
consultarea datelor și a documentelor din evidențele informatice.(la 15-10-2018,
Articolul 31 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din
octombrie 2018 )Articolul 32(1) Ridicarea pașaportului simplu electronic sau a
pașaportului simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu, se face cu
aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 14.------------Alin. (1) al art. 32 a
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(2) Eliberarea
pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar, cu
menționarea țării de domiciliu, se face concomitent cu prezentarea următoarelor
documente ale titularului:a) actul de identitate care atestă domiciliul în
România, emis de autoritățile române competente;b) pașaportul anterior, dacă
este cazul.------------Alin. (2) al art. 32 a fost modificat de pct. 29 al art. I din
nr. 4 din 6 ianuarie 2014.(3) Actul de identitate prezentat se retrage și se
transmite serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent.
Pașaportul anterior prezentat se anulează și se restituie titularului.(la 15-10-2018,
Alineatul (3) din Articolul 32 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 26,
nr. 869 din 15 octombrie 2018 )-------------Art. 32 a fost modificat de pct. 11 al art. I
din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 622 din 16 septembrie 2009.Articolul 33(1) Cetățeanul român care are
domiciliul în străinătate își poate stabili oricând, în mod liber, domiciliul în
România.(2) Cetățeanul român care și-a stabilit domiciliul în România poate
depune, la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor competent
potrivit legii, o cerere pentru eliberarea cărții de identitate, care va face dovada
domiciliului în România.(la 15-10-2018, Alineatul (2) din Articolul 33 , Sectiunea a 2-a ,
Capitolul III a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )(3) Serviciul public
comunitar de evidență a persoanelor competent să elibereze cartea de
identitate solicită prezentarea pașaportului cu menționarea domiciliului în
străinătate, în vederea anulării și restituirii acestuia, sau, dacă documentul de
călătorie nu există, solicită celui în cauză darea unei declarații cuprinzând
motivele pentru care nu îl poate prezenta. Comunicarea privind anularea
pașaportului sau, după caz, declarația solicitantului se transmite structurii de
pașapoarte emitente.(la 15-10-2018, Alineatul (3) din Articolul 33 , Sectiunea a 2-a , Capitolul
III a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )-------------Art. 33 a
fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 922 din 12 august 2009,
33^1Titularii pașapoartelor simple, pașapoartelor simple electronice și ai
pașapoartelor simple temporare au drepturile prevăzute de dispozițiile legale
aplicabile cu privire la protecția datelor cu caracter personal.(la 15-10-2018, Articolul
33^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din HOTĂRÂREA
nr. 802 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie
2018 )Articolul 33^2Personalul care prelucrează date cu caracter personal în
scopurile prevăzute de lege are obligația de a respecta confidențialitatea și
securitatea acestora, în condițiile dispozițiilor legale aplicabile cu privire la
protecția datelor cu caracter personal.(la 15-10-2018, Articolul 33^2 din Sectiunea a 2-a ,
Capitolul III a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 802 din 10 octombrie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 15 octombrie 2018 )Capitolul
IV Dispoziții finaleArticolul 34Modelul formularelor necesare pentru eliberarea
pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor simple temporare, modelul
declarației privind acordul părinților/celuilalt părinte cu privire la eliberarea unui
pașaport pentru minor, modelul declarației în cazul pierderii, furtului sau
deteriorării pașaportului, precum și procedura de anulare și modelul comunicării
privind anularea pașapoartelor se stabilesc prin dispoziție a directorului general
al Direcției Generale de Pașapoarte, iar modelul declarației pe propria
răspundere, prezentată în punctul de trecere a frontierei, precum și modelul
declarației privind acordul părinților pentru ieșirea din țară a minorului însoțit de
o persoană fizică majoră se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general al
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.------------Art. 34 a fost modificat
de pct. 30 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.087 din 11 decembrie 2013 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 6 ianuarie 2014.
HOTĂRÂRE nr. 295 din 10 martie 2021
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor
români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință
și ale cărții de imobil
EMITENT
GUVERNUL ROMÂNIEI
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 7 alin. (4), art. 48 și 52 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale
cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Articolul 1
(1) Se aprobă Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor
români, prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Se aprobă forma și conținutul cărții de identitate, cărții de identitate provizorii, ale autocolantului
privind stabilirea reședinței, cărții electronice de identitate, cărții de identitate simple, dovezii de
reședință, ale cărții de imobil pentru imobile cu destinația de locuință și ale cărții de imobil pentru
unitățile de cazare în comun, prevăzute în anexele nr. 2-9.
(3) Elementele grafice de securitate și de personalizare ale cărții electronice de identitate, cărții de
identitate simple, cărții de identitate provizorii, precum și ale dovezii de reședință se stabilesc, în termen
de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu
avizul Companiei Naționale „Imprimeria Națională“ - S.A.
(4) Fluxul detaliat al activităților care se desfășoară de către personalul instituțiilor cu atribuții pentru
eliberarea actelor de identitate și a dovezilor de reședință se stabilește, în termen de 3 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin comun al ministrului afacerilor interne și al ministrului
afacerilor externe.
Articolul 2
Prezenta hotărâre asigură aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al

Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii
și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își
exercită dreptul la liberă circulație, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188 din 12
iulie 2019, denumit în continuare Regulament, cu privire la cartea electronică de identitate.
Articolul 3
(1) În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulament se desemnează Direcția pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., ca punct de contact
pentru punerea în aplicare a Regulamentului.
(2) În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (2) din Regulament, D.E.P.A.B.D. dezvoltă mecanismele necesare
și asigură cooperarea cu instituțiile relevante la nivelul Uniunii Europene, în scopul asigurării finalității
serviciilor de informare și de asistență, incluse în portalul digital unic prevăzut în Regulamentul (UE)
2018/1.724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui
portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de
soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 295 din 21 noiembrie 2018.
(3) D.E.P.A.B.D. îndeplinește obligația de notificare a Comisiei Europene și a statelor membre potrivit
prevederilor art. 9 din Regulament.
Articolul 4
(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (7) din Regulament, D.E.P.A.B.D. constituie și actualizează, cel
puțin o dată pe an, lista autorităților competente care au acces la datele biometrice înscrise pe suportul
de stocare. Lista se publică pe pagina de internet a D.E.P.A.B.D.
(2) În aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (7) din Regulament, D.E.P.A.B.D. inițiază procedura de notificare
a Comisiei Europene.
(3) În limitele competențelor proprii, D.E.P.A.B.D. furnizează Comisiei Europene informațiile relevante
prevăzute la art. 13 alin. (3) din Regulament.
(4) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (3) din Regulament se desemnează D.E.P.A.B.D. ca organism
responsabil cu emiterea cărților de identitate.
Articolul 5
Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 6
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Documentele prevăzute în anexele nr. 5-7 se eliberează de la data realizării condițiilor tehnice pentru
eliberarea cărții electronice de identitate.
(3) Dispozițiile art. 86 din anexa nr. 1 se aplică de la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea
cărții electronice de identitate.
(4) Până la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, înscrierea
mențiunii de stabilire a reședinței în actul de identitate se realizează prin aplicarea autocolantului
prevăzut în anexa nr. 4 pe cartea de identitate prevăzută în anexa nr. 2 sau, după caz, pe cartea de
identitate provizorie prevăzută în anexa nr. 3.
(5) Înscrierea mențiunii de stabilire a reședinței în actul de identitate se realizează la cererea persoanei.
Pentru soluționarea cererii, personalul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor efectuează
activitățile prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a)-e), i), j), o) și r) din anexa nr. 1 și preia imaginea facială a
solicitantului, dacă aceasta nu este înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor.
Articolul 7
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 839/2006 privind forma și conținutul actelor de identitate, ale
autocolantului privind stabilirea reședinței și ale cărții de imobil, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 582 din 5 iulie 2006, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a
dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006, cu modificările și
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila Zoltán
Ministrul muncii și protecției sociale,
Raluca Turcan
Ministrul sănătății,
Vlad Vasile Voiculescu
Ministrul educației,
Sorin-Mihai Cîmpeanu
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul finanțelor,
Alexandru Nazare
București, 10 martie 2021.
Nr. 295.
Anexa nr. 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind
evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum
și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință
și ale cărții de imobil
Anexa nr. 2
FORMA ȘI CONȚINUTUL
cărții de identitate
1. Cartea de identitate*) se emite în sistem informatizat și cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea statului;
b) denumirea documentului;
c) seria, compusă din două litere, și numărul, compus din 6 cifre;
d) denumirea structurii emitente, respectiv a serviciului public comunitar de evidență a persoanelor sau,
după caz, a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date - denumirea
abreviată, inițialele județului, după caz, și codul structurii emitente;
e) termenul de valabilitate;
f) fotografia titularului;
g) codul numeric personal;
h) numele de familie și prenumele;
i) cetățenia;
j) locul nașterii;
k) sexul;
l) domiciliul.
2. Cartea de identitate este tip cartelă, tipărită pe o singură față, având următoarele dimensiuni:
a) lungimea - 105 mm;
b) lățimea - 74 mm;
c) grosimea - 0,7 mm.
Cartea de identitate
*) Modelul cărții de identitate este reprodus în facsimil.
3. Structura cărții de identitate este formată din două straturi exterioare transparente, între care se
introduce suportul pentru fotografie, text și alte inscripționări; cele 3 straturi sunt asamblate tehnologic,
formând un tot unitar. Fotografia este color, are dimensiunile de 38 x 30 mm și este executată cu
mijloace informatice, direct pe suportul cărții de identitate.
4. Elementele de particularizare a cărții de identitate sunt:
a) drapelul României, având dimensiunile de 45 x 7 mm și poziționarea în partea superioară a cărții de

identitate, intensitatea culorilor fiind cea prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 75/1994 privind arborarea
drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către
autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare;
b) stema țării, având dimensiunile de 30 x 41 mm și poziționarea în centrul spațiului rezervat textului,

potrivit modelului original în culorile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și
sigiliul statului, cu modificările ulterioare;
c) sigla, reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conținând abrevierea sintagmei „evidența
persoanelor“ - „evp“ -, poziționat sub fotografie și încadrat la stânga de codul structurii emitente și de
simbolul județului sau, după caz, al municipiului București, la dreapta;
d) fondul - fonta de siguranță - cuprinde curbilinii de siguranță, asemănătoare celei aplicate pe
bancnote, care, prin desenul complex, combinația de culori și procedeul de imprimare, asigură protecția
împotriva falsificării.
5. Zona de citire automată cu caractere identificabile optic:
a) este poziționată în partea inferioară a cărții de identitate;
b) are lungimea de 102 mm și lățimea de 17 mm;
c) conține: tipul documentului, codul țării emitente, numele și prenumele titularului, seria și numărul
documentului, cetățenia, data nașterii, sexul, valabilitatea și codul numeric personal fără cifrele ce
semnifică data nașterii.
6. Textul cărții de identitate este tipărit la imprimantă laser color, utilizându-se codificarea standardizată
a setului de caractere românești și tastatura standard românească.
Anexa nr. 3
cărții de identitate provizorii
1. Cartea de identitate provizorie*) este un document cu denumirile rubricilor pretipărite, acestea fiind
completate manual, cu majuscule, de personalul serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor sau, după caz, de personalul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor
de Date.
2. Pe fața documentului sunt pretipărite următoarele elemente:
a) denumirea statului;
b) denumirea documentului;
c) seria, compusă din două litere, și numărul, compus din 6 cifre.
3. Pe verso documentul conține spațiul destinat aplicării fotografiei titularului, precum și următoarele
elemente:
a) codul numeric personal;
b) numele de familie și prenumele;
c) cetățenia;
d) locul nașterii;
e) domiciliul;
f) abrevierea denumirii serviciului public comunitar de evidență a persoanelor emitent sau, după caz, a
Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
g) termenul de valabilitate;
h) motivul eliberării;
i) seria, compusă din două litere, și numărul, compus din 6 cifre;
j) numele și funcția persoanei care completează cartea de identitate provizorie;
k) semnătura șefului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor emitent sau, după caz, a
directorului Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
4. Elementele de particularizare a cărții de identitate provizorii sunt:
a) materialul din care este confecționată: hârtie specială, de culoare bleu, cu filigran reprezentând un
model geometric pe care este imprimată, în zona centrală, stema României;
b) dimensiuni: 105 mm lungime, 74 mm lățime;
c) indicativele serviciului public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, ale Direcției pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, care se aplică prin ștanțarea fotografiei pe latura
din dreapta și prin ștampilarea pe banda albă de 7 mm, după completarea documentului.
*) Modelul cărții de identitate provizorii este reprodus în facsimil.
5. De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, cartea de identitate provizorie se emite în sistem
informatizat, în format ID1, la nivelul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și al
Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
6. Cartea de identitate provizorie în format ID1 este tipărită pe o singură față și conține date și
informații, după cum urmează:
b) data nașterii;
c) codul numeric personal (C.N.P.);
d) domiciliul;
e) imaginea facială;
f) semnătura olografă;
g) denumirea statului emitent;

h) tipul documentului;
i) seria și numărul documentului;
j) perioada de valabilitate;
k) autoritatea emitentă.
7. Structura cărții de identitate în format ID1 este alcătuită dintr-un suport special securizat.
8. Fotografia este color și se execută cu mijloace informatice, direct pe suportul cărții de identitate.
Anexa nr. 4
autocolantului privind stabilirea reședinței
1. Informațiile privind adresa de reședință a titularului se înscriu într-o etichetă autocolantă*) care se
aplică pe versoul cărții de identitate și care cuprinde următoarele elemente:
a) adresa de reședință;
b) perioada de valabilitate a reședinței;
c) data stabilirii reședinței;
d) codul numeric personal al titularului;
e) semnătura șefului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, a directorului
Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
f) locul destinat aplicării ștampilei structurii emitente, pe care sunt înscrise denumirea și codul acesteia.
2. Autocolantul privind stabilirea reședinței are următoarele dimensiuni:
a) lungimea - 90 mm;
b) lățimea - 35 mm.
*) Modelul autocolantului privind stabilirea reședinței este reprodus în facsimil.
Anexa nr. 5
cărții electronice de identitate
1. Cartea electronică de identitate conține datele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor
români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se emite cu respectarea prevederilor
Regulamentului (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea
securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor
Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și are format: ID1,
document electronic.
2. Conținut - informații - cartea electronică de identitate va conține informații înscrise cu privire la:
A. Față
a) denumirea statului emitent;
b) tipul documentului;
c) numele de familie;
d) prenumele;
e) genul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
f) cetățenia;
g) data nașterii;
h) codul numeric personal (C.N.P.);
i) numărul documentului;
j) data expirării valabilității;
k) semnătura olografă a titularului;
l) imaginea facială a titularului.
B. Verso
a) domiciliul;
b) data emiterii și autoritatea emitentă;
c) zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
d) zonă cip.
3. Cartea electronică de identitate românească conține toate elementele de securitate obligatorii
prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului privind
consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere
eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă
circulație.
Anexa nr. 6
cărții de identitate simple
1. Cartea de identitate simplă conține date și informații, înscrise pe față și pe verso, astfel:
A. Față
a) denumirea statului emitent;
b) tipul documentului;
c) numele de familie;
d) prenumele;
e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
f) cetățenia;
g) data nașterii;
h) codul numeric personal (C.N.P.);
i) numărul documentului;
j) data expirării valabilității;
k) semnătura olografă a titularului;
l) imaginea facială a titularului.
B. Verso
a) domiciliul;
b) data emiterii și autoritatea emitentă;
c) zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ).

2. Cartea de identitate simplă are formatul ID1, de tip card.
Anexa nr. 7
dovezii de reședință
1. Dovada de reședință se emite în sistem informatizat la nivelul serviciilor publice comunitare de

evidență a persoanelor și al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și
conține următoarele date și informații:
b) codul numeric personal (C.N.P.);
c) data nașterii;
d) adresa de reședință;
e) denumirea statului emitent;
f) tipul documentului;
g) numărul documentului;
h) perioada de valabilitate;
i) autoritatea emitentă.
2. Forma și dimensiunile documentului
a) formatul dovezii de reședință este ID1;
b) structura dovezii de reședință este realizată utilizând un suport special securizat.
Anexa nr. 8
cărții de imobil, pentru imobile cu destinația de locuință
1. Cartea de imobil pentru imobilele cu destinație de locuință este documentul de evidență în care se
înscriu, în condițiile legii, datele persoanelor care locuiesc în imobilele cu destinație de locuință.
2. Cartea de imobil are forma și conținutul prezentate în tabelul de mai jos:

Numele de familie și prenumele (cu litere de tipar) Actul de identitate Data mutării în imobil și
felul adresei (de domiciliu sau de reședință) Domiciliul persoanei (înscris în actul de identitate)
Data mutării din imobil
Seria Numărul
ATENȚIE!
Confidențial, date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al

Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a
Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)
Anexa nr. 9
cărții de imobil, pentru unitățile de cazare în comun
1. Cartea de imobil pentru unitățile de cazare în comun este documentul de evidență în care se înscriu,
în condițiile legii, datele persoanelor care locuiesc în unitățile de asistență socială, cămine, internate sau
alte locuri de cazare în comun, cu excepția unităților de cazare turistice.
2. Cartea de imobil are forma și conținutul prezentate în tabelul de mai jos:
Numele de familie și prenumele (cu litere de tipar) Domiciliul persoanei (înscris în actul de
identitate) Actul de identitate Data cazării în imobil Data plecării din imobil Data expirării
vizei de reședință
Seria Numărul
ATENȚIE!
Confidențial, date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al

Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a
Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)
ORDIN nr. 2.333/C din 24 iulie
2013 (*actualizat*)
privind aprobarea
Regulamentului de aplicare a
Legii notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995
(actualizat până la data de 19
septembrie 2013*)
EMITENT
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Având în vedere dispoziţiile art. VII alin. (2) din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea
Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul justiţiei emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995
pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările
şi completările ulterioare.
Articolul 3
Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici vor duce la îndeplinire
dispoziţiile prezentului ordin.
Articolul 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 10
zile de la publicare.
Ministrul justiţiei,
Robert Marius Cazanciuc
Bucureşti, 24 iulie 2013.
Nr. 2.333/C.
Anexă
REGULAMENT
de aplicare a Legii notarilor publici şi
a activităţii notariale nr. 36/1995
Capitolul I Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Articolul 1
Activitatea notarială pe teritoriul României se îndeplineşte de notarii publici numiţi în funcţie de către
ministrul justiţiei, în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, denumită în continuare lege, şi ale prezentului regulament.
Articolul 2
(1) În afara graniţelor României, activităţile notariale prevăzute de legislaţia în vigoare pot fi îndeplinite
numai de persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare
ale României, precum şi de comandanţii navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc.
(2) Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri notariale sau sedii
secundare ale acestora pot legaliza copii de pe înscrisurile prezentate de părţi, cu excepţia înscrisurilor
sub semnătură privată, atribuţie ce nu poate fi delegată altei persoane.
Articolul 3
Prin activitate notarială se înţelege totalitatea actelor, procedurilor şi consultaţiilor îndeplinite de

notarul public în exercitarea funcţiei, date în competenţa sa prin lege.
Capitolul II Competenţa notarilor publici
Competenţa notarilor publici
Articolul 4
(1) Notarul public îndeplineşte activităţile notariale prevăzute la art. 12 şi 13 din lege, precum şi
activităţile date în competenţa sa prin alte acte normative.
(2) Notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute la art. 15 din lege.
Capitolul III Organizarea activităţii notarilor publici
Organizarea activităţii notarilor publici
Secţiunea 1 Dobândirea calităţii de notar public
Dobândirea calităţii de notar public
Dobândirea calităţii de notar public ca urmare a efectuării stagiului şi promovării examenului de notar
public pentru notarii stagiari
Articolul 5
(1) Poate deveni notar stagiar persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul ori, după caz, reşedinţa obişnuită în
România, dovadă care se face cu acte eliberate de autorităţile române competente;
b) are capacitatea de exerciţiu deplină, dovadă care se face printr-o declaraţie autentică a persoanei, din
care să rezulte că nu a pierdut şi nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept, dovadă care se face cu diploma de licenţă obţinută în România ori, în cazul
obţinerii în altă ţară, echivalată sau recunoscută de autorităţile române;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură
cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni, dovadă care se face cu certificatul de cazier
judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul ori, după caz, statele al
cărui/căror cetăţean este;
e) se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut, dovedită cu scrisoare de
recomandare, de regulă, de la angajator, organizaţia profesională, universităţi, instituţii sau altele
asemenea, precum şi cu certificat de cazier fiscal ori echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea
competentă din statul ori, după caz, statele al cărui/căror cetăţean este;
f) cunoaşte limba română, dovadă ce se face prin atestatul de cunoaştere a limbii române. Cunoaşterea
limbii române se prezumă la persoanele cu cetăţenie română;
g) este apt din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei, dovadă care se
face cu certificatul medical eliberat de comisia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor,
magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în
magistratură;
h) promovează examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, dovadă care se face
prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare
Uniunea, de validare a rezultatelor examenului sau concursului.
(2) La cererea de înscriere se va ataşa şi dovada plăţii taxelor stabilite pentru înscrierea la examen sau la
concurs.
(3) În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 lit. g)
din lege, competenţa de a efectua examinarea medicală aparţine Comisiei de examinare medicală a
judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a
candidaţilor pentru admiterea în magistratură.
Articolul 6
(1) Colegiile directoare ale Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere, organizează
anual, simultan şi într-o zi lucrătoare examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar
stagiar, pe posturile vacante stabilite de către acestea în condiţiile legii. Data examenului sau
concursului se stabileşte de către preşedintele Uniunii.
(2) Examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se validează de către Consiliul
Uniunii, la propunerea Colegiului director al Camerei. În cazul invalidării examenului sau concursului,
Camera va organiza, pe cheltuiala sa, un nou concurs ori examen pentru aceiaşi candidaţi, care nu vor
mai achita o altă taxă de participare. În acest caz, preşedintele comisiei de examinare va fi un membru al
Consiliului Uniunii, altul decât reprezentantul Camerei organizatoare în Consiliul Uniunii.
(3) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru dobândirea calităţii de
notar stagiar, componenţa, numărul şi modul de constituire a comisiilor se stabilesc de către Consiliul
Uniunii prin regulament.
(4) Numirea membrilor comisiilor se face de către Colegiul director al fiecărei Camere, potrivit
regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii, cu excepţia cazului în care se invalidează examenul
sau concursul, situaţie în care membrii comisiilor vor fi desemnaţi, în condiţiile regulamentului, de către
Consiliul Uniunii.
(5) Tematica şi bibliografia de examen sau de concurs se aprobă de către Consiliul Uniunii şi se publică
pe site-ul Uniunii până cel târziu la data de 1 iunie a fiecărui an calendaristic.
Articolul 7
Colegiul director al Camerei stabileşte, pentru Camera respectivă, până la data de 31 martie a fiecărui an
calendaristic, numărul de locuri destinate examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de
notar stagiar. Numărul total de locuri se stabileşte de către Consiliul Uniunii.
Articolul 8
(1) Colegiul director al Camerei stabileşte, până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, birourile
notariale în care notarii stagiari vor efectua stagiul de pregătire practică.
(2) Pentru ca un birou notarial să fie avizat de către Colegiul director al Camerei în vederea desfăşurării
de către notarii stagiari a stagiului de pregătire practică, notarul public care va coordona activitatea de
pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă, până la data de 15 mai a anului în care este organizat examenul sau concursul, cel puţin 6 ani
vechime în funcţia de notar public;
b) să se bucure de o bună reputaţie profesională, prezumată, în acest caz, prin lipsa sancţiunilor
disciplinare aplicate prin hotărâre definitivă, în ultimii 3 ani.
Articolul 9
(1) După promovarea examenului sau a concursului, notarul stagiar va încheia contractul de pregătire cu
Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR. În contractul de pregătire se vor cuprinde
perioada legală de desfăşurare a stagiului, condiţiile de desfăşurare a acestuia, cuantumul şi modalitatea
de plată a cheltuielilor de pregătire. Contractele de pregătire se încheie în termen de 20 de zile
calendaristice de la validarea de către Consiliul Uniunii a rezultatelor concursului sau examenului şi se
comunică Biroului executiv.
(2) După promovarea examenului sau a concursului şi încheierea contractului de pregătire, candidatul
are obligaţia să urmeze, timp de 2 ani, cursurile de pregătire teoretică şi practică.
(3) Calitatea de notar stagiar încetează în următoarele cazuri:
a) refuzul încheierii contractului de pregătire cu INR;
b) absenţa nejustificată la cel puţin 15% din totalul orelor alocate cursurilor de pregătire teoretică şi
practică;
c) neplata cheltuielilor aferente pregătirii;
d) respingerea la două examene de definitivat;
e) lipsa nejustificată la două examene de definitivat;
f) respingerea la un examen de definitivat şi lipsa nejustificată la alt examen de definitivat.
(4) Încetarea calităţii de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii din oficiu
ori la sesizarea INR, a Colegiului director al Camerei sau a notarului public coordonator.
Articolul 10
(1) Stagiul de pregătire teoretică şi practică a notarului stagiar este de 2 ani, fără posibilitatea reducerii
acestuia, şi se desfăşoară după cum urmează:
a) un an de pregătire teoretică în cadrul INR;
b) un an de pregătire practică în cadrul biroului notarial desemnat de Colegiul director al Camerei.
(2) Pregătirea teoretică şi practică se poate prelungi, la cererea notarului stagiar, ca urmare a respingerii
sau a lipsei la examenul de definitivat, caz în care notarul stagiar are obligaţia să îşi prelungească, pe
cheltuiala sa, contractul de pregătire cu INR.
Articolul 11
(1) Pregătirea practică se efectuează în cadrul biroului notarial şi constă în:
a) prezentarea sub aspect practic de către notarul public coordonator a evidenţelor notariale şi
financiar-contabile, a arhivei, precum şi a modului de lucru cu publicul;
b) prezentarea şi explicarea de către notarul public coordonator a modului de instrumentare a actelor şi

procedurilor notariale;
c) asistarea notarului public coordonator de către notarul stagiar la instrumentarea actelor şi

procedurilor notariale.
(2) Colegiul director al Camerei, din oficiu, la sesizarea notarului public coordonator cu privire la
imposibilitatea desfăşurării stagiului ori la sesizarea notarului stagiar cu privire la modul
necorespunzător de desfăşurare a pregătirii, dispune desemnarea unui alt notar public coordonator.
(3) Programul de desfăşurare a stagiului la nivelul biroului notarial este de minimum 6 ore în fiecare zi
lucrătoare.
(4) Pe perioada desfăşurării stagiului în biroul notarial, notarul stagiar nu poate semna niciun act notarial
şi nu poate instrumenta nicio procedură notarială.
(5) Colegiul director al Camerei repartizează, cu acordul notarului public coordonator, notarul stagiar sau
notarii stagiari care vor efectua stagiul de pregătire în cadrul birourilor notarilor publici.
(6) Cu aprobarea Colegiului director al Camerei, un notar public coordonator poate îndruma cel mult 2
notari stagiari în acelaşi timp.
(7) Pentru perioada în care asigură pregătirea notarului stagiar la biroul său, INR va achita notarului
public coordonator pentru fiecare notar stagiar pregătit un procent din taxa de şcolarizare, procent ce va
fi aprobat de Consiliul Uniunii.
(8) Calitatea de notar stagiar este compatibilă cu desfăşurarea altor activităţi profesionale, cu condiţia ca
acestea să nu aducă atingere onoarei şi bunelor moravuri.
(9) Suspendarea efectuării stagiului se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, pe o
perioadă determinată, în cazul în care notarul stagiar se află în una dintre următoarele situaţii:
a) în caz de boală, pe perioada concediului medical care depăşeşte 30 de zile;
b) în caz de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
c) la cererea notarului stagiar, pentru perioade care nu pot depăşi, cumulat, 3 ani.
(10) Pe durata suspendării, notarul stagiar nu are dreptul să participe la cursurile de pregătire teoretică
şi practică. Dacă pe durata stagiului, din cauza suspendărilor intervenite, notarul stagiar a absentat la cel
puţin 15% din totalul orelor de pregătire teoretică şi practică, acesta are obligaţia să efectueze, pe
cheltuiala lui, orele de pregătire absentate, corespunzător conţinutului predat pe perioada absenţei.
Articolul 12
După finalizarea perioadei de stagiu, INR eliberează notarului stagiar un certificat de absolvire care
confirmă efectuarea stagiului de pregătire teoretică şi practică şi îi conferă notarului stagiar dreptul de a
se prezenta la examenul de definitivat.
Articolul 13
Examenul de definitivat pentru notarii stagiari se organizează de către INR, la cererea Consiliului Uniunii,
pentru ocuparea posturilor vacante cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut de art. 21 alin. (3) lit. b)
din lege. Data examenului se stabileşte de către preşedintele Uniunii.
Articolul 14
(1) Procedura de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat, componenţa şi numărul

comisiilor, precum şi modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea
şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public,
aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(2) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se face prin aplicarea, în mod
corespunzător, a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 lit. h) din lege se face în condiţiile stabilite prin
regulamentul prevăzut la alin. (1).
Articolul 15
(1) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia reprezentanţilor
Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Hotărârea prin care se stabileşte componenţa comisiilor se comunică de îndată, dar nu mai târziu de
3 zile de la emitere, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(3) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile Regulamentului pentru

organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de
notar public se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Articolul 16
Notarii stagiari susţin examenul de definitivat numai pe posturile de notar public vacante, existente în
circumscripţia Camerei la care au susţinut examenul de dobândire a calităţii de notar stagiar, prevăzute
în ordinul de actualizare.
Articolul 17
Pentru susţinerea examenului de definitivat, colegiile directoare ale Camerelor propun un număr de
posturi vacante egal cu numărul notarilor stagiari care au finalizat stagiul de pregătire în Camera
respectivă.
Articolul 18
În cazul în care în urma desfăşurării examenului de definitivat nu se ocupă toate posturile prevăzute în
ordinul de actualizare pentru examenul de definitivat, Colegiul director al Camerei le va reporta şi le va
redistribui pe categorii de posturi vacante în actualizarea următoare.
Articolul 19
(1) După validarea rezultatelor examenului de definitivat, candidaţii admişi îşi vor exprima, în ordinea
mediilor obţinute, în faţa Colegiului director al Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de
dobândire a calităţii de notar stagiar, opţiunile de ocupare a posturilor vacante existente în
circumscripţia acelei Camere.
(2) După exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de emitere a ordinelor de
numire în funcţia de notar public a candidaţilor declaraţi admişi.
(3) Procedura de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în funcţia de notar public
a notarilor stagiari se stabileşte prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de
definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului
justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Dobândirea calităţii de notar public de către persoanele care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de
specialitate juridică
Articolul 20
(1) Poate dobândi calitatea de notar public persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la
art. 22 lit. a)-g) din lege, are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează
concursul pentru dobândirea calităţii de notar public, organizat de INR.
(2) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se face prin aplicarea, în mod
corespunzător, a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament, care se completează cu
următoarele acte:
a) dovada îndeplinirii condiţiei privind vechimea de cel puţin 6 ani într-o funcţie de specialitate juridică,
ce se face, în condiţiile legii, cu copia legalizată a carnetului de muncă, adeverinţa eliberată de către
angajator şi, după caz, de Inspectoratul Teritorial de Muncă sau de organizaţia profesională din care face
parte ori a făcut parte candidatul, precum şi cu orice alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare;
b) dovada promovării concursului, care se face cu hotărârea Consiliului Uniunii de validare a rezultatelor
concursului pentru dobândirea calităţii de notar public.
Articolul 21
Cererea de înscriere, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor de înscriere la concurs şi de plată

a taxei, se depun de către candidat la sediul Camerei în a cărei circumscripţie doreşte să îşi desfăşoare
activitatea ca notar public şi există posturi vacante prevăzute în ordinul de actualizare corespunzător.
Articolul 22
Concursul pentru dobândirea calităţii de notar public se organizează de către INR, la cererea Consiliului
Uniunii.
Articolul 23
(1) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, componenţa şi numărul comisiilor, precum şi

modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea
examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin
al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(2) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia reprezentanţilor
Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(3) Componenţa comisiilor, precum şi orice modificare a acesteia se comunică direcţiei de specialitate
din Ministerul Justiţiei.
(4) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile Regulamentului pentru

organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de
notar public se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Articolul 24
(1) După validarea rezultatelor concursului, candidaţii admişi îşi vor exprima, în ordinea mediilor
obţinute, în faţa Biroului executiv al Consiliului Uniunii, opţiunile de ocupare a posturilor vacante
existente în cadrul Camerei unde s-au înscris.
(2) După exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de emitere a ordinelor de
numire în funcţia de notar public a candidaţilor declaraţi admişi.
(3) Procedura de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în funcţia de notar public
se stabileşte prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a
concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la
propunerea Consiliului Uniunii.
Articolul 25
(1) După numirea în funcţie, notarul public are obligaţia de a urma, pe cheltuială proprie, cursurile de
pregătire practică organizate de INR, cu privire la modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale,
precum şi la organizarea şi funcţionarea biroului notarial.
(2) Durata cursurilor de pregătire se stabileşte de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se
eliberează un certificat.
Dobândirea calităţii de notar public de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Articolul 26
(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de
notar public, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Cererea de numire în funcţie se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data
expirării mandatului sau eliberării din funcţie din motive neimputabile.
(3) Termenul de un an pentru depunerea cererii de dobândire, în condiţiile legii, a calităţii de notar
public de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se calculează de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcţia de judecător.
Articolul 27
(1) Cererea se depune la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, va cuprinde Camera
unde solicitantul doreşte să îşi desfăşoare activitatea şi va fi însoţită de dovada publicării decretului de
eliberare din funcţie, precum şi de dovezile din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
(2) Cererile depuse până la data de 31 martie a fiecărui an vor fi avute în vedere la actualizarea din anul
respectiv a posturilor cu această destinaţie. Centralizatorul cuprinzând numărul cererilor de posturi, cu
indicarea camerelor pentru care s-au exprimat opţiuni de numire în funcţie, se comunică Consiliului
Uniunii pentru a fi avute în vedere, la actualizarea din anul respectiv, solicitările de posturi destinate
judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cererile, respectiv actele doveditoare, depuse după data prevăzută la alin. (2), rămân în evidenţa
direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei şi vor fi avute în vedere în anul următor la actualizarea
posturilor cu această destinaţie.
(4) După primirea de la Ministerul Justiţiei a centralizatorului cuprinzând numărul cererilor de posturi de
numire în funcţie fără examen, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor formularea de propuneri pentru
actualizarea posturilor destinate acestora.
Articolul 28
(1) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere numărul cererilor formulate
şi criteriile prevăzute de lege.
(2) Posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi alocate în municipii
reşedinţă de judeţ şi vor fi comunicate de către Consiliul Uniunii ministrului justiţiei, în vederea emiterii
ordinului de actualizare.
Articolul 29
(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi vor exprima prin cerere scrisă, adresată direcţiei
de specialitate, opţiunile de ocupare a posturilor prevăzute în ordinul de actualizare, în termen de două
luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, fiecare arătând în cererea
de exprimare a opţiunii ordinea de preferinţă pentru ocuparea posturilor din circumscripţia Camerei
menţionate în cerere. Ordinul de actualizare se publică şi pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.
(2) Judecătorii nu pot opta pentru un post vacant existent în altă Cameră decât cea precizată în cererea
de numire.
(3) În cazul în care mai mulţi judecători optează pentru acelaşi post din circumscripţia Camerei arătate în
cerere, departajarea se va face prin aplicarea, în următoarea ordine, a criteriilor de prioritate:
a) are vechime mai mare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) are vechime mai mare în funcţia de judecător şi/sau procuror;
c) are titlul de doctor în drept;
d) are activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică;
e) a funcţionat ca judecător şi/sau procuror, pe o durată mai mare de timp, la instanţe judecătoreşti din
localitatea în care a solicitat numirea;
f) a obţinut o medie mai mare la examenul de licenţă sau de diplomă.
Articolul 30
(1) După numirea în funcţia de notar public a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceştia
au obligaţia să urmeze, pe cheltuială proprie, cursurile de pregătire organizate de INR cu privire la modul
de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale, organizarea şi funcţionarea Uniunii, a Camerei şi a
biroului notarial.
(2) Durata cursurilor de pregătire va fi stabilită de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se va
elibera un certificat.
Secţiunea a 2-a Actualizarea numărului de notari publici
Actualizarea numărului de notari publici
Articolul 31
Numărul notarilor publici din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiul
Bucureşti se actualizează, pe baza propunerilor Camerelor, distinct pentru fiecare dintre următoarele
categorii de posturi prevăzute în ordinul de actualizare:
a) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie Justiţie;
b) posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat;
c) posturile destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care
vor susţine concursul de dobândire a calităţii de notar public;
d) posturile destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
Articolul 32
La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de lege,
posturile neocupate sau vacantate după ultima actualizare şi asocierile dintre notarii publici din Camere
diferite.
Articolul 33
(1) La formularea propunerilor de actualizare se vor actualiza în mod obligatoriu cu numărul

corespunzător posturi în localităţile în care:
a) unui notar public i-a încetat calitatea în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care postul notarului
public căruia i-a încetat calitatea este preluat de unul dintre notarii publici asociaţi. În acest caz, devine
vacant şi va fi avut în vedere la actualizare postul notarului public asociat care a preluat postul notarului
public căruia i-a încetat calitatea;
b) un notar public este asociat într-o altă Cameră pe o perioadă care a depăşit 5 ani sau este suspendat
pe o perioadă care a depăşit 3 ani;
c) un notar public şi-a schimbat definitiv sediul biroului notarial în altă localitate, în condiţiile legii.
(2) Posturile indicate la alin. (1) se cuprind în ordinul de actualizare din anul următor, cu una dintre
destinaţiile stabilite de către Cameră.
Articolul 34
Camerele vor înainta propunerile de actualizare Consiliului Uniunii, care va verifica dacă sunt îndeplinite
criteriile de actualizare prevăzute de lege şi dacă posturile aflate în situaţiile prevăzute de art. 33 au fost
propuse pentru a fi cuprinse în ordinul de actualizare.
Articolul 35
În cazul în care, în urma verificărilor, Consiliul Uniunii constată că la formularea propunerilor de

actualizare nu au fost respectate de către Camere criteriile prevăzute de lege şi prezentul regulament,
acesta va proceda la suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului de posturi, pe care o va înainta
ministrului justiţiei în vederea emiterii ordinului de actualizare.
Secţiunea a 3-a Numirea în funcţia de notar public
Numirea în funcţia de notar public
Articolul 36
Propunerea de numire în funcţia de notar public a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de
art. 22 din lege se formulează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii şi se înaintează Ministerului
Justiţiei în vederea emiterii ordinului de numire, împreună cu documentele care fac dovada îndeplinirii
condiţiilor prevăzute de lege, certificate de către Uniune ca fiind conforme cu originalul:
a) dosarele de înscriere ale candidaţilor;

b) hotărârea de validare a rezultatelor examenului de definitivat, respectiv a rezultatelor concursului de
admitere în funcţia de notar public, din care rezultă declararea ca admişi a candidaţilor pentru care se
propune numirea ca notar public.
Articolul 37
Notarul public este numit în funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza referatului întocmit de
direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire
prevăzute de lege.
Articolul 38
Ordinul ministrului justiţiei de numire în funcţia de notar public se emite în termen de 30 de zile de la
comunicarea propunerilor de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii şi cuprinde numele şi prenumele
notarului public, circumscripţia judecătoriei sau, după caz, a municipiului Bucureşti, precum şi localitatea
în care este numit acesta.
Articolul 39
După emitere, ordinul de numire în funcţie va fi înaintat Uniunii, care îl va comunica, la rândul său,
Camerei din care face parte notarul public, pentru a fi transmis acestuia.
Articolul 40
În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, notarul public are obligaţia să îşi
înregistreze sediul biroului în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP), ţinut de către
Uniune.
Articolul 41
(1) După emiterea ordinului de numire, notarul public va depune jurământul, la Bucureşti, într-un cadru
solemn, în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.
(2) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 4 exemplare, care se

semnează de notarul public şi de persoanele prevăzute la alin. (1).
(3) Un exemplar al procesului-verbal şi al jurământului se înmânează notarului public, iar câte un

exemplar din celelalte 3 se păstrează în arhiva Ministerului Justiţiei, a Uniunii şi, respectiv, a Camerei.
Secţiunea a 4-a Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici
Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici
Articolul 42
(1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial individual sau asociat, în care
poate funcţiona un notar public, respectiv mai mulţi notari publici asociaţi.
(2) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi
judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află
judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici.
(3) Colegiul director al Camerei avizează asocierea, aviz în baza căruia se emite licenţa de funcţionare
pentru societatea profesională astfel constituită.
(4) Pentru avizarea favorabilă a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică dacă notarii publici asociaţi
au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi sediul societăţii profesionale, precum şi durata asocierii;
b) modul în care se vor ţine evidenţele notariale şi fiscale, respectiv în partidă separată sau în partidă
comună. În cazul în care evidenţele se ţin în partidă comună, se menţionează notarul public care, după
încetarea asocierii, va prelua în întregime arhiva notarială şi economico-financiară;
c) care dintre birourile notarilor publici care se asociază se va închide, precum şi custodele care va prelua
arhiva creată de acest birou;
d) biroul în care îşi va desfăşura activitatea societatea profesională ca urmare a asocierii, cu menţiunea,
dacă este cazul, că acesta va funcţiona utilizând registrele notariale deja deschise; la sfârşitul acestora se
va încheia un proces-verbal care va cuprinde data şi numărul de înregistrare de la care notarii publici şi-
au început activitatea în asociere;
e) menţiuni cu privire la cota de participare la venituri şi cheltuieli.
(5) Dispoziţiile alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, şi în situaţia în care unul sau mai mulţi
notari publici ies din asociere fără ca societatea profesională să se desfiinţeze sau se cooptează noi
asociaţi.
(6) În cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, notarii publici vor depune, pentru a fi înaintat
Ministerului Justiţiei, un exemplar original al actului juridic prin care părţile dispun asupra asocierii,
prelungirii de asociere sau încetării asocierii. La cerere, se vor înainta şi următoarele:
a) copia actului/actelor juridice prin care părţile au convenit anterior asupra asocierii, prelungirii de
asociere sau încetării asocierii cu unul sau mai mulţi asociaţi;
b) copia ordinelor sau, după caz, a deciziilor prin care s-a dispus anterior asupra asocierii, prelungirii de
asociere sau încetării asocierii cu unul sau cu mai mulţi asociaţi;
c) copia ordinului de numire în funcţie sau, după caz, a ultimului ordin de schimbare definitivă a sediului
biroului.
Articolul 43
(1) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi
judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Notarii publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se pot asocia numai în
partidă comună, cu avizul Colegiului sau, după caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor. Asocierea se
dispune prin ordin al ministrului justiţiei, după verificarea îndeplinirii condiţiilor legale. În scopul
verificării îndeplinirii condiţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite, în termen de
30 de zile de la primirea de la Camere, cererea notarilor publici, însoţită de avizele corespunzătoare. La
cerere se vor anexa şi documentele care stau la baza avizelor.
(3) Pentru emiterea avizului în vederea asocierii notarilor publici din cadrul aceleiaşi Camere şi care nu
au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din Camere diferite, Colegiul director al
Camerei în care urmează să se asocieze notarul public, respectiv Colegiul director al Camerei din care
pleacă notarul public verifică îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) în circumscripţia judecătoriei în care este numit notarul public ce solicită să plece prin asociere rămân
să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici;
b) în anul în care solicită asocierea, precum şi în anul anterior, nu i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară
a suspendării din funcţie;
c) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;
d) efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi entităţile subordonate acestora;
e) efectuarea plăţilor scadente către bugetul de stat, respectiv impozitul pe transferul proprietăţii, taxa
pe valoarea adăugată, tarifele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a altor asemenea
plăţi, cu excepţia impozitului pe venit.
(4) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la alin. (3) atrage respingerea avizării cererii de
asociere până la data la care notarul public face dovada îndeplinirii acestora.
(5) În cazul asocierii notarilor publici din Camere diferite, cererea de asociere se depune la Camera în
raza căreia îşi are sediul notarul public care solicită să îşi schimbe sediul prin asociere, în vederea avizării.
Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al Camerei verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor
prevăzute la alin. (3). Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea avizării, Camerei în
a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze societatea profesională.
(6) Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripţie se solicită asocierea se pronunţă prin aviz, având
în vedere următoarele criterii:
a) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului;
b) numărul locuitorilor;
c) volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
d) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale pe localităţi;
e) posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat.

(7) Împotriva avizului Camera sau notarul public poate face plângere la Consiliul Uniunii.
Articolul 44
Cererile de asociere dintre notarii publici se soluţionează potrivit procedurii aprobate prin hotărâre a
Consiliului Uniunii.
Articolul 45
Prin excepţie de la prevederile art. 43, dacă notarul public care vine dintr-o altă Cameră solicită
prelungirea duratei asocierii sau asocierea cu un alt notar public din Camera în care a venit prin asociere,
aceasta se poate face la cererea solicitanţilor adresată Colegiului director al Camerei în care îşi
desfăşoară activitatea în asociere notarii publici, fără a mai fi necesar avizul Camerei din care provine
notarul public.
Articolul 46
Data încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial în care a funcţionat anterior asocierii
este data înregistrării asocierii în RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de
îndată, Ministerului Justiţiei.
Articolul 47
(1) Notarul public nu îşi poate desfăşura activitatea concomitent într-un birou individual şi într-o
societate profesională sau în mai multe societăţi profesionale.
(2) Notarul public nu poate funcţiona într-un birou notarial fără a avea licenţă de funcţionare, după caz,
pentru una dintre formele de exercitare a profesiei.
(3) În cazul în care într-o societate profesională sunt asociaţi 2 sau mai mulţi notari publici, dintre care
numai unul este numit în localitatea în care îşi are sediul societatea profesională, iar acestuia îi încetează
calitatea fără a se face aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (4) şi (5) din lege sau îşi schimbă sediul în altă
localitate, societatea profesională încetează.
(4) Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou individual. La încetarea asocierii notarul
public îşi va putea desfăşura activitatea într-un birou notarial individual sau într-un birou notarial
asociat.
Articolul 48
Transformarea unei forme de exercitare a funcţiei în alta nu atrage lichidarea în ceea ce priveşte
evidenţele notariale, procedurile notariale în curs de desfăşurare, arhiva şi evidenţele financiar-
contabile.
Secţiunea a 5-a Schimbarea sediului biroului notarial
Schimbarea sediului biroului notarial

Articolul 49
Notarul public, în funcţie sau suspendat, îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în
altă localitate, în condiţiile art. 20 din lege.
Articolul 50
(1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care este numit într-o localitate din
circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din circumscripţia altei judecătorii se face prin concurs pe post
vacant prevăzut în ordinul de actualizare.
(2) În cazul în care pentru postul vacant cu această destinaţie există un singur candidat, schimbarea
sediului biroului notarial se va face la cererea notarului public, fără a susţine examen.
(3) Schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea
calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.
(4) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care nu
sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (3) se ocupă de notarul public
nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular dintre notarii asociaţi. În cazul în
care nu este nominalizat niciunul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs, fiind
reportat în acest scop în anul următor, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
Articolul 51
În cazul în care în localitatea din care urmează să îşi schimbe sediul notarul public nu îşi mai desfăşoară
activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei este obligat să asigure continuitatea
serviciului notarial, precum şi preluarea arhivei.
Articolul 52
(1) Notarii publici care doresc să îşi schimbe definitiv sediul biroului notarial într-o altă localitate depun
la Uniune, în intervalul 1 ianuarie-31 ianuarie al fiecărui an, o cerere în care menţionează localitatea,
circumscripţia judecătoriei, precum şi circumscripţia Camerei în care doresc să îşi schimbe sediul.
(2) Cererile vor fi centralizate şi transmise Camerelor în ale căror circumscripţii se află localităţile pentru
care se solicită posturi, pentru a fi analizate la formularea propunerilor de actualizare.
(3) Concursul de schimbare de sedii se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, şi
constă într-o probă scrisă de practică notarială.
(4) Comisia de verificare a lucrărilor scrise de practică notarială la concursul de schimbare de sedii este
formată din 3 notari publici desemnaţi de către Consiliul Uniunii.
(5) Rezultatele concursului de schimbare de sedii se validează de Consiliul Uniunii.

(6) Locurile rămase vacante în urma schimbărilor de sedii vor fi prevăzute în următorul ordin de
actualizare.
(7) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare de sedii se stabileşte prin

regulament aprobat de către Consiliul Uniunii, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(8) În termen de 3 luni de la emiterea de către ministrul justiţiei a ordinului de schimbare a sediului,
notarul public are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare în RNENP şi de a obţine licenţa de
funcţionare.
(9) Data încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial în care a funcţionat anterior
schimbării definitive a sediului biroului este data înregistrării noului sediu al biroului în RNENP, ţinut de
Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
Secţiunea a 6-a Înregistrarea sediului biroului notarial. Eliberarea şi retragerea licenţei de funcţionare
Înregistrarea sediului biroului notarial. Eliberarea şi retragerea licenţei de funcţionare
Articolul 53
(1) Înregistrarea sediului biroului notarial se face, la cererea notarului public, în RNENP, ţinut, potrivit
legii, de către Uniune.
(2) Registrul se ţine în format electronic de către Uniune. Ministerul Justiţiei, prin direcţia de
specialitate, precum şi Camerele vor avea acces on-line permanent, pe bază de semnătură electronică
calificată.
Articolul 54
(1) Pentru evidenţa amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum şi a specimenelor de semnătură se va
ţine de către Uniune o mapă separată cu acestea. Specimenele de sigilii, de timbru sec şi de semnătură
se vor da în faţa unui notar public, care le va legaliza, după care se vor depune la Uniune.
(2) Înscrisurile prevăzute la alin. (1) au termen de păstrare la RNENP permanent.
Articolul 55
(1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este
obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul
biroului individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie,
sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(2) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este
obligat să obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie,
cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la
emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrarea ordinului de numire, notarul
public va prezenta ordinul de numire în funcţie şi decizia Colegiului director al Camerei de avizare a
asocierii, iar pentru înregistrarea societăţii profesionale, ordinul de asociere sau, după caz, decizia
Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură pentru localitatea unde va funcţiona
societatea profesională, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrării în RNENP ca urmare a
încetării suspendării.
(4) Notarul public îşi începe activitatea numai după efectuarea înregistrării în RNENP.
(5) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv
activitatea. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
(6) După înregistrarea la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), notarul public are obligaţia
comunicării către RNENP, de îndată, a codului de identificare fiscală.
Articolul 56
(1) În cazul în care, după numire, dar înainte de expirarea termenului de 3 luni de la emiterea ordinului
de numire, notarul public solicită suspendarea din funcţia de notar public, cererea de suspendare se
poate depune la Ministerul Justiţiei sau la Uniune, care o va comunica Ministerului Justiţiei în vederea
emiterii ordinului ministrului justiţiei de suspendare. Ordinul de numire, precum şi ordinul de
suspendare se vor înscrie în RNENP fără îndeplinirea altor formalităţi.
(2) Ordinul de suspendare se înregistrează în RNENP şi se comunică notarului public şi Camerei din care
acesta face parte, împreună cu un exemplar al certificatului care atestă înregistrarea suspendării în
RNENP.
(3) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului de 3 luni prevăzut pentru
înregistrarea în RNENP, urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de
notar public, întrerupe curgerea termenului prevăzut la art. 40 alin. (1) şi (2) din lege.
Articolul 57
(1) Neîndeplinirea de către notarul public a obligaţiei de înregistrare în RNENP în termen de 3 luni de la
emiterea ordinului de numire în funcţie atrage suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând
cu data expirării termenului de înregistrare.
(2) Îndeplinirea condiţiilor care atrag suspendarea de drept din funcţie a notarului public se constată
prin dispoziţie a preşedintelui Uniunii sau a unui delegat al acestuia, emisă pe baza referatului întocmit
de compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.
(3) După emiterea dispoziţiei constatatoare, Uniunea înaintează Ministerului Justiţiei solicitarea de
emitere a ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţie a notarului public, însoţită de actele
doveditoare.
(4) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit notarul
public suspendat de drept are obligaţia înregistrării în RNENP atât a ordinului de numire, cât şi a celui de
suspendare a notarului public, în termen de două luni de la emiterea ordinului de suspendare.
(5) În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de încetare a suspendării, notarul public are obligaţia
efectuării în RNENP a înregistrărilor prevăzute de lege.
Articolul 58
(1) Licenţa de funcţionare se eliberează de către RNENP pe baza aprobării Biroului executiv al Consiliului
Uniunii.
(2) La cererea de emitere a licenţei de funcţionare se depune de către notarul public care îşi va începe
activitatea într-un birou individual avizul motivat al Colegiului director, care va face menţiune despre
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) biroul notarial dispune de spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în

condiţiile legii;
b) existenţa cel puţin a unui calculator, a unui scanner şi a unei imprimante compatibile cu calculatorul,
funcţionale;
c) existenţa unei conexiuni permanente la internet;
d) existenţa cel puţin a unei adrese de e-mail valide;
e) existenţa cel puţin a unui angajat cu contract de muncă;
f) existenţa cel puţin a unei linii telefonice şi de fax funcţionale;
g) existenţa numărului necesar de registre notariale securizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Consiliului Uniunii;
h) notarul public deţine certificat digital privind semnătura electronică calificată;
i) notarul public are contract încheiat cu Casa de Asigurări a Notarilor Publici, denumită în continuare
Casa de Asigurări;
j) notarul public este înregistrat ca raportor la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării
Banilor;
k) notarul public deţine certificat de înregistrare fiscală eliberat de autorităţile române;
l) notarul public are contract încheiat cu Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale
Notariale (CNARNN);
m) notarul public a prezentat dovada confecţionării sigiliului şi a timbrului sec de către Monetăria
Statului;
n) existenţa specimenului de semnătură, de sigiliu şi de timbru sec, pentru localitatea în care îşi va
desfăşura activitatea, legalizate de un notar public;
o) notarul public face dovada de plată a taxei de înscriere în Uniune, care se plăteşte o singură dată,
după dobândirea calităţii de notar public.
Articolul 59
Pe baza actelor depuse în susţinerea cererii şi avizului, RNENP emite licenţa de funcţionare. Licenţa
cuprinde menţiuni cu privire la datele de identificare ale notarului public, sediul biroului notarial, forma
de exercitare a profesiei, numărul şi data ordinului ministrului justiţiei sau, după caz, ale deciziei
Colegiului director al Camerei.
Articolul 60
La cererea de emitere a licenţei de funcţionare, notarii publici care vor să îşi înceapă activitatea într-un
birou care este în stare de funcţionare anexează următoarele documente:
a) decizia de asociere emisă de Colegiul director al Camerei sau, după caz, ordinul de asociere emis de
ministrul justiţiei;
b) decizia Colegiului director al Camerei prin care se atestă că în biroul deja existent îşi pot desfăşura
activitatea mai mulţi notari publici;
c) decizia Colegiului director al Camerei privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 58 lit. b)-o) de
către notarul care vine în asociere.
Articolul 61
Modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii unui notar public se înregistrează în RNENP,
la cerere sau, după caz, din oficiu, dispoziţiile privind înregistrarea în RNENP aplicându-se în mod
corespunzător.
Articolul 62
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate dispune retragerea licenţei de funcţionare în cazul
neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 58, la sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu.
Colegiul director al Camerei, din oficiu sau la cererea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, identifică şi
dispune măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităţilor, precum şi un termen
rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora. Retragerea licenţei de funcţionare se
dispune numai dacă notarul public nu remediază în termenul stabilit neregularităţile constatate.
(2) În toate cazurile de suspendare din funcţie a notarului public care funcţionează într-un birou
individual, licenţa de funcţionare se retrage de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la cerere sau
din oficiu.
(3) Camera, primind solicitarea de la Biroul executiv al Consiliului Uniunii, va proceda de îndată la
ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale şi va
informa Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), CNARNN şi Autoritatea de
Supraveghere a Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM).
(4) În cazul notarilor publici asociaţi, Camera va proceda la ridicarea sigiliilor şi, după caz, a dispozitivului
digital de semnătură electronică şi va informa ANCPI, CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.
(5) La sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu, Biroul executiv al Consiliului Uniunii
dispune, de îndată, retragerea licenţei de funcţionare, în cazurile prevăzute la art. 41 din lege.
(6) Retragerea licenţei se înscrie în RNENP.
Articolul 63
Pagina de internet a Uniunii se actualizează permanent pe baza datelor din RNENP cu privire la
modificările intervenite în Tabloul notarilor publici.
Articolul 64
Notarul public are obligaţia afişării la loc vizibil a licenţei de funcţionare.
Articolul 65
(1) Notarul public poate solicita Colegiului director al Camerei înfiinţarea unui singur sediu secundar într-
o localitate din cadrul circumscripţiei judecătoriei unde îşi desfăşoară activitatea.
(2) Sediile secundare se înregistrează în RNENP cu respectarea dispoziţiilor privind înregistrarea biroului
notarial prevăzute la art. 58.
(3) În cazul în care în localitatea în care funcţionează sediul secundar îşi stabileşte sediul principal un
birou notarial, sediul secundar se desfiinţează, iar arhiva se va prelua de către biroul nou-înfiinţat.
(4) Într-o localitate poate funcţiona un singur sediu secundar. Sediul secundar are program de lucru cu
publicul cel puţin o zi pe săptămână şi va avea afişat programul de funcţionare.
Articolul 66
(1) Sigiliul notarului public cuprinde denumirea ţării, stema României, numele, prenumele şi calitatea de
notar public, precum şi localitatea unde se află sediul biroului notarial. Modelul sigiliului este propus de
Consiliul Uniunii şi aprobat de ministrul justiţiei. În cazul în care notarul public are nume compus şi mai
multe prenume, pe sigiliu se inscripţionează numele integral şi cel puţin primul prenume din actul de
identitate.
(2) Sigiliul folosit de către notarul public la sediul principal se utilizează şi la instrumentarea actelor şi
procedurilor notariale de la sediul secundar.
(3) Modelul timbrului sec, conţinutul acestuia şi procedura de confecţionare se aprobă de către Consiliul
Uniunii.
(4) Pierderea, deteriorarea sau dispariţia sigiliului se comunică de îndată Camerei şi se consemnează în
procesul-verbal de constatare, semnat de către un angajat al Camerei cu atribuţii în acest sens şi de
către notarul public titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează RNENP, împreună
cu încheierea de legalizare a noilor specimene de sigiliu.
(5) Dispoziţiile privind confecţionarea şi înregistrarea sigiliilor se aplică în mod corespunzător.
Articolul 67
(1) Notarul public poate să deţină maximum două sigilii, care vor conţine steluţe ca elemente de
diferenţiere între ele.
(2) Ambele sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale, potrivit
organizării proprii a biroului notarial, stabilită prin decizie internă.
Secţiunea a 7-a Încetarea calităţii de notar public şi suspendarea din funcţia de notar public
Încetarea calităţii de notar public şi suspendarea din funcţia de notar public
Încetarea calităţii de notar public
Articolul 68
Încetarea calităţii de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la
propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
Articolul 69
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. a) din lege se dispune de
ministrul justiţiei, prin ordin, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii. Cererea de
renunţare formulată de către notarul public se depune la Colegiul director al Camerei în care
funcţionează în vederea avizării.
(2) În vederea încetării activităţii notarului public, ca urmare a încetării calităţii de notar public, se
procedează astfel:
a) Colegiul director al Camerei procedează la verificarea condiţiilor de continuare a activităţii biroului

notarial de către un alt notar public sau de desfiinţare a acestuia;
b) după avizarea de către Colegiul director al Camerei, cererea se înaintează Biroului executiv al
Consiliului Uniunii, care propune ministrului justiţiei încetarea calităţii de notar public. Ministrul justiţiei
va soluţiona cu celeritate cererea;
c) după comunicarea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de notar public, acesta nu mai
poate instrumenta acte şi proceduri notariale. În situaţia în care notarul public nu poate lua cunoştinţă
de ordinul ministrului justiţiei, Colegiul director al Camerei va dispune luarea măsurilor necesare;
d) în cazul în care notarul public îşi desfăşoară activitatea într-o societate profesională, se procedează la
ridicarea sigiliilor şi a dispozitivului digital de semnătură electronică şi se întocmeşte un proces-verbal de
constatare a încetării activităţii de notar public. Colegiul director al Camerei va informa, în scris, ANCPI,
CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de
semnătură electronică despre încetarea calităţii notarului public.
(3) În cazul desfiinţării biroului notarial, individual sau asociat, după comunicarea ordinului de încetare a
calităţii de notar public, Colegiul director al Camerei dispune formarea unei comisii care are următoarele
atribuţii:
a) de a închide şi ridica registrele notariale;
b) de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;
c) de a dispune ştergerea din memoria calculatoarelor a informaţiilor şi datelor cu caracter notarial;
d) de a inventaria şi ridica arhiva notarială a biroului; arhiva financiar-contabilă rămâne în păstrarea şi

gestiunea persoanei căreia i-a încetat calitatea de notar public, pentru definitivarea situaţiei financiar-
contabile;
e) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial;
f) de a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, faptul că biroul notarial a fost desfiinţat, precum şi
locul de unde se pot solicita informaţii.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în cazul în care notarul public a avut sediu secundar.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de către personalul de specialitate al
Camerei.
(6) După ridicare, sigiliile se înregistrează în registrul de sigilii şi se păstrează până la obţinerea avizului
Arhivelor Naţionale ale României, după care se distrug, fiecare operaţiune fiind consemnată într-un
proces-verbal.
Articolul 70
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b) şi h) din lege se
dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza
documentelor medicale prevăzute de legislaţia în vigoare prin care se atestă incapacitatea de muncă sau
existenţa unei boli psihice ireversibile.
(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public sau desfiinţarea biroului în care acesta îşi
desfăşoară activitatea se aplică în mod corespunzător.
Articolul 71
Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. c) din lege se dispune de
ministrul justiţiei, la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza deciziei Colegiului director
al Camerei, emisă în urma verificărilor evidenţelor Camerei şi situaţiei de fapt.
Articolul 72
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. d) din lege se dispune de
ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza hotărârii
Consiliului de disciplină sau, după caz, a Consiliului Uniunii ori a instanţei de judecată, rămasă definitivă.
(2) Dispoziţiile art. 74 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 73
Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. e) din lege se dispune de
ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea altui titular al acţiunii disciplinare, ca urmare a aplicării în
mod repetat, în ultimii 5 ani, a uneia sau mai multor sancţiuni disciplinare cu privire la calitatea activităţii
notariale, prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. a)-c) din lege.
Articolul 74
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege se dispune de
ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza copiei
certificate a hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă sau a certificatului de grefă din
care rezultă acest fapt.
(2) După primirea de la instanţa de judecată a copiei certificate a hotărârii judecătoreşti definitive de
condamnare a notarului public, ministrul justiţiei dispune încetarea de îndată a calităţii notarului public.
(3) În termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă despre condamnarea definitivă, notarul public,
Camera din care acesta face parte şi Uniunea au obligaţia informării direcţiei de specialitate din
Ministerul Justiţiei despre aceasta şi, după caz, a înaintării documentelor doveditoare, dacă sunt în
posesia acestora.
(4) Are obligaţia înaintării documentului, de la data la care a luat cunoştinţă de existenţa hotărârii
judecătoreşti de condamnare, dacă a intrat în posesia copiei hotărârii judecătoreşti de condamnare
rămase definitivă sau a unui certificat de grefă din care rezultă acest fapt:
a) notarul public condamnat către Camera din care face parte, în termen de 5 zile;
b) Camera către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, în termen de 5 zile.
(5) Îndată după primirea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii notarului public condamnat
definitiv, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune ridicarea licenţei de funcţionare, înştiinţând
despre aceasta RNENP şi Camera în care notarul îşi desfăşoară activitatea.
(6) Camera, primind înştiinţarea de ridicare a licenţei, dispune de îndată ridicarea sigiliilor, a
dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale şi informează ANCPI,
CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.
(7) După emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de notar public se va proceda, în
condiţiile prezentului regulament, la efectuarea celorlalte formalităţi necesare încetării activităţii
notarului public condamnat.
(8) Începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. f)
din lege, notarul public are obligaţia de a nu mai îndeplini activitate notarială.
Articolul 75
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. g) din lege se constată sau se
dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza
documentelor justificative cu privire la neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute de art. 22 lit. a)-
g) din lege.
(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului în care acesta îşi
desfăşoară activitatea se aplică în mod corespunzător.
Articolul 76
(1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. i) din lege se constată de
ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza certificatului
de deces.
(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului în care acesta şi-a
desfăşurat activitatea se aplică în mod corespunzător. De asemenea, se vor avea în vedere următoarele:
a) procesele-verbale întocmite de comisia constituită de Colegiul director al Camerei se încheie cu

personalul existent la nivelul biroului notarial, iar în lipsa acestuia, se vor face menţiunile
corespunzătoare în procesul-verbal;
b) repartizarea de către Colegiul director al Camerei a actelor şi procedurilor aflate în curs de soluţionare
unui alt notar public, cu obligaţia încunoştinţării părţilor;
c) redistribuirea personalului auxiliar, în măsura disponibilităţilor;
d) sesizarea de către preşedintele Camerei a RNENP în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare

în registru;
e) sesizarea de către preşedintele Camerei a organelor fiscale cu privire la decesul notarului.
Articolul 77
În vederea încetării calităţii de notar public potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) şi b) din lege, cererea se depune
la Cameră şi se înaintează ministrului justiţiei prin Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
Suspendarea din funcţia de notar public
Articolul 78
(1) Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun, prin ordin, de către ministrul justiţiei, la propunerea
Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(2) În cazul suspendării din funcţia de notar public, termenul de suspendare începe să curgă de la data
încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.
Articolul 79
În cazul în care propunerea de suspendare este formulată de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii,
aceasta se face în baza sesizării Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi desfăşoară
activitatea.
Articolul 80
La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarul public are obligaţia predării, de îndată, către Cameră, a
sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.
Articolul 81
(1) În cazul suspendării, îndată după emiterea şi comunicarea ordinului de suspendare din funcţie,
Colegiul director al Camerei dispune constituirea unei comisii care are următoarele atribuţii:
a) de a închide registrele notariale ale notarului public suspendat. În cazul în care suspendarea se
dispune pe o perioadă mai mare de 6 luni, iar biroul notarial nu asigură permanenţa serviciului de arhivă
sau la cererea notarului public, Colegiul director al Camerei ridică, pe cheltuiala notarului public,
registrele şi arhiva;
b) de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;
c) de a pune în vedere, în scris, notarului public suspendat ca, pe perioada suspendării, să nu utilizeze
actele, datele şi informaţiile cu caracter personal ale clienţilor, deţinute pe suport hârtie sau pe suport
electronic de stocare a datelor;
d) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial, în cazul în care se ridică arhiva şi registrele;
e) de a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, în cazul birourilor notariale individuale, faptul că
activitatea biroului este suspendată, durata suspendării şi locul de unde se pot obţine informaţii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la sediul secundar al notarului public
suspendat.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de personalul Camerei.
(4) Colegiul director al Camerei informează despre suspendarea din funcţie a notarului public ANCPI,
CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de
semnătură electronică.
(5) Despre suspendarea din funcţie se face menţiune în RNENP şi se procedează la retragerea licenţei de
funcţionare a biroului în care nu mai funcţionează un notar public.
(6) După încetarea suspendării şi reluarea activităţii, notarul public va solicita Colegiului director al
Camerei predarea sigiliilor, a timbrului sec şi a dispozitivului digital de semnătură electronică. Acestea
vor fi restituite de îndată.
Articolul 82
Suspendarea notarului public în cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. g) din lege se dispune începând cu
data luării măsurii arestării preventive, pe toată durata măsurii, inclusiv pe durata prelungirii sau
menţinerii acesteia, până la încetarea măsurii arestării preventive.
Articolul 83
(1) Notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia este suspendat de la data la care
interzicerea devine executorie, în condiţiile legii penale.
(2) Suspendarea prevăzută la alin. (1) se dispune de către ministrul justiţiei, prin ordin.
(3) În vederea efectuării procedurilor de suspendare, notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a
exercita profesia are obligaţia de a înştiinţa de îndată Colegiul director al Camerei.
Articolul 84
(1) În cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. i), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei, pe
baza unei expertize medicale efectuate de comisia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor,
magistraţilor-asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în
magistratură.
(2) La solicitarea Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi desfăşoară activitatea, Biroul
executiv al Consiliului Uniunii dispune, prin decizie, prezentarea notarului public la comisia de examinare
medicală pentru efectuarea controlului medical. Notarul public faţă de care s-a dispus efectuarea
controlului medical are obligaţia de a se prezenta la comisia medicală la data la care a fost convocat de
aceasta.
(3) Câte un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei şi notarului public.
(4) Raportul comisiei de examinare medicală poate fi contestat, în termen de 5 zile, de către Colegiul
director al Camerei sau de către notarul public, la Comisia superioară de examinare medicală. Aceasta va
soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. Dispoziţiile
alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) După efectuarea expertizei medicale şi, după caz, a soluţionării contestaţiei, Colegiul director al
Camerei înaintează, de îndată, Biroului executiv al Consiliului Uniunii propunerea sa privind notarul
public, însoţită de raportul de expertiză iniţial şi, respectiv, de raportul de expertiză al Comisiei
superioare de examinare medicală.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se pronunţă asupra propunerii Colegiului director al Camerei prin
decizie, care se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei, împreună cu actele prevăzute la alin. (5), în
vederea emiterii ordinului de suspendare.
(7) După expirarea perioadei de suspendare, Colegiul director al Camerei, pe baza concluziilor unei noi
expertize efectuate de comisia de examinare medicală prevăzută la alin. (1), poate propune încetarea
suspendării, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, încetarea din funcţie potrivit legii.
Dispoziţiile alin. (2) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Ministrul justiţiei dispune, prin ordin, asupra propunerii de suspendare din funcţie, de prelungire sau
încetare a suspendării ori de încetare a calităţii notarului public, pe baza raportului sau, după caz, a
rapoartelor de expertiză întocmite în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) sau (6), după caz, şi a
propunerii Colegiului director al Camerei.
Secţiunea a 8-a Controlul activităţii notariale, evidenţele şi arhiva activităţii notariale
Controlul activităţii notariale, evidenţele şi arhiva activităţii notariale
Controlul activităţii notariale
Articolul 85
(1) Controlul profesional administrativ al activităţii notariale se exercită, ori de câte ori se consideră
necesar, de către ministrul justiţiei, prin inspectorii generali de specialitate, şi de către Consiliul Uniunii,
prin Corpul de control al Uniunii.
(2) Cu excepţia controlului inopinat, fiecare entitate cu atribuţii de control are obligaţia informării
celeilalte entităţi despre declanşarea controlului, notarul public controlat, perioada de control, precum
şi obiectivele acestuia.
(3) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei controlul profesional administrativ cu
privire la calitatea actelor şi lucrărilor încheiate de notarii publici. Colegiul director al Camerei exercită
controlul activităţii birourilor notariale din circumscripţia sa prin persoane desemnate de acesta.
(4) În condiţiile alin. (3), Colegiul director al fiecărei Camere controlează modul de îndeplinire a actelor
notariale după 6 luni de la începerea activităţii sau de la încetarea măsurii suspendării disciplinare.
(5) În cazul în care, în urma controlului administrativ profesional efectuat în condiţiile art. 159 din lege,
rezultă indicii privind săvârşirea de către notarul public a unei abateri disciplinare, efectuarea cercetării
disciplinare este obligatorie.
Articolul 86
Controlul efectuat de ministrul justiţiei sau de Consiliul Uniunii vizează, în principal, următoarele:
a) respectarea prevederilor legale, regulamentare, statutare şi deontologice în activitatea notarilor

publici;
b) ţinerea corectă a evidenţelor biroului notarial şi modul de comunicare cu evidenţele gestionate de

CNARNN, precum şi cu celelalte evidenţe cu incidenţă în activitatea notarială;
c) modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale;
d) modul de constituire şi conservare a arhivei;
e) conduita notarului public în activitatea profesională şi în societate;
f) combaterea concurenţei neloiale;
g) respectarea normelor tehnice şi igienico-sanitare de funcţionare corespunzătoare a biroului notarial,

precum şi accesul liber şi neîngrădit la serviciul notarial în timpul programului de lucru cu publicul.
Articolul 87
(1) Controlul se declanşează de către entităţile în măsură să îl exercite sau de către împuterniciţii
acestora.
(2) Ordinul sau, după caz, dispoziţia de control cuprinde, cel puţin, următoarele menţiuni:
a) locul de desfăşurare a controlului;
b) durata controlului;
c) obiectivele controlului, stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 159 din lege;
d) componenţa echipei de control.
(3) Cu excepţia controlului inopinat, ordinul sau, după caz, dispoziţia de control se aduce la cunoştinţa
Camerei în care se efectuează controlul şi, după caz, dacă notarii publici sunt nominalizaţi, notarilor
publici controlaţi. Comunicarea se face, de îndată, în scris, prin orice mijloc care atestă confirmarea
primirii.
Articolul 88
Entităţile în măsură să declanşeze efectuarea controlului sau împuterniciţii acestora pot dispune, în
conformitate cu dispoziţiile art. 159 din lege, efectuarea inopinată a controlului la birourile notariale, caz
în care nu se aduce la cunoştinţa notarului public ordinul sau, după caz, dispoziţia de control, decât la
prezentarea echipei de control la biroul notarial în vederea efectuării controlului. Celelalte dispoziţii
privind organizarea şi desfăşurarea controlului se aplică în mod corespunzător.
Articolul 89
Pe perioada desfăşurării controlului, la cererea membrilor echipei de control, se poate suplimenta

componenţa echipei de control, se poate prelungi durata controlului şi se pot stabili noi obiective de
control, cu respectarea dispoziţiilor art. 159 din lege.
Articolul 90
(1) Notarul public are obligaţia să fie prezent la sediul biroului pe toată durata controlului şi să
colaboreze la desfăşurarea acestuia în bune condiţii, cu excepţia cazului când este în imposibilitate
fortuită.
(2) Controlul se desfăşoară la sediul biroului notarial, iar notarul public trebuie să pună la dispoziţia
echipei de control un spaţiu adecvat, precum şi logistica necesară desfăşurării controlului.
(3) Dacă în cadrul biroului nu există un spaţiu adecvat pentru derularea controlului, atunci echipa de
control poate dispune, pe perioada derulării controlului, suspendarea temporară a activităţii biroului
notarial, notarul public putând instrumenta doar acele acte şi proceduri care nu pot fi amânate.
Articolul 91
(1) Notarul public este obligat să transmită echipei de control orice informaţie solicitată, să prezinte
toate documentele solicitate şi să pună la dispoziţia echipei de control copii ale documentelor solicitate,
în vederea ataşării acestora la nota de control. Notarul public nu poate opune echipei de control
secretul profesional şi prevederile legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
(2) Echipa de control poate solicita explicaţii scrise ori de câte ori consideră necesar. Refuzul notarului
public de a formula notă explicativă se consemnează în actul de control.
(3) În cazul în care, pe parcursul derulării controlului, echipa de control identifică acte întocmite de alţi
notari publici decât notarul controlat, acte care cuprind deficienţe grave, aceasta va sesiza în scris
entitatea care a dispus controlul.
Articolul 92
(1) După efectuarea controlului, echipa de control va întocmi actul de control, care va cuprinde
aspectele de fapt şi de drept constatate cu ocazia efectuării controlului, precum şi propunerile privind
măsurile ce urmează a fi luate.
(2) La actul final de control se anexează, după caz, copiile ridicate cu ocazia controlului şi notele
explicative date de notarul public.
(3) Actul de control se comunică notarului public controlat, care poate formula obiecţiuni, pe care le
înaintează echipei de control în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea acestuia.
(4) Entitatea care a dispus efectuarea controlului are obligaţia de a comunica RNENP, în vederea
centralizării, arhivării şi a urmăririi îndeplinirii măsurilor legale dispuse, un exemplar al actului de control
şi al obiecţiunilor formulate de către notarul public.
(5) RNENP are obligaţia de a comunica anual Ministerului Justiţiei şi Casei de Asigurări a Notarilor Publici
situaţia centralizată a măsurilor dispuse în urma controalelor efectuate.
Articolul 93
La sfârşitul fiecărui an, Corpul de control al Uniunii întocmeşte o sinteză a acţiunilor de control efectuate
în cursul anului. Sinteza se publică de către Uniune, fără nominalizarea, în niciun fel, a celor supuşi
controlului.
Articolul 94
În condiţiile legii şi ale prezentului regulament, Consiliul Uniunii stabileşte, prin norme proprii,
metodologia organizării şi desfăşurării controlului administrativ propriu.
Articolul 95
(1) Prin acţiunile de control efectuate, Consiliul Uniunii urmăreşte şi verifică modul de organizare şi
funcţionare a Camerelor, desfăşurarea adunărilor generale ale notarilor publici, îndeplinirea de către
colegiile directoare ale Camerelor a atribuţiilor cu respectarea legii şi a statutului, gestiunea financiar-
contabilă a Camerelor, activitatea INR, a CNARNN, a Casei de Asigurări a Notarilor Publici, a Casei de
Pensii a Notarilor Publici, precum şi orice alte activităţi ale acestora cu incidenţă în activitatea notarială.
(2) Controlul se exercită ori de câte ori este necesar, iar dispoziţiile privind organizarea şi desfăşurarea
controlului profesional administrativ se aplică în mod corespunzător.
(3) În cazul în care, în urma controlului efectuat la Cameră, cu privire la activitatea acesteia, se constată
deficienţe, echipa de control le aduce la cunoştinţa Adunării generale a Camerei şi a Consiliului Uniunii în
vederea luării măsurilor care se impun.
(4) În cazul în care, în urma controlului efectuat la celelalte entităţi din cadrul Uniunii, cu privire la
activitatea acestora, se constată deficienţe, echipa de control le aduce la cunoştinţa Consiliului Uniunii în
vederea luării măsurilor ce se impun.
Articolul 96
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la solicitarea preşedintelui Uniunii, soluţionează sesizările
împotriva notarilor publici şi împotriva Camerelor, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, iar în
cazul în care se impune efectuarea de verificări suplimentare, în cel mult 60 de zile. Verificarea celor
sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii publici desemnaţi să efectueze controlul.
(2) Preşedintele Colegiului director al Camerei soluţionează sesizările împotriva notarilor, cu respectarea
termenelor prevăzute la alin. (1). Verificarea celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau
prin notarii publici desemnaţi să efectueze controlul.
(3) Sesizările formulate împotriva notarilor publici se soluţionează de către Camera în a cărei
circumscripţie notarul public reclamat îşi desfăşoară activitatea, iar sesizările formulate împotriva
modului de soluţionare de către Cameră a petiţiei sunt de competenţa Uniunii.
(4) Sesizările formulate împotriva organelor de conducere ale Camerelor se soluţionează numai de către
Uniune.
(5) Sesizările trebuie să fie scrise, semnate şi să cuprindă numele, prenumele şi datele de contact ale
petiţionarului, pentru a putea fi solicitate acestuia eventuale completări şi lămuriri cu privire la conţinut.
(6) Sesizările care nu conţin datele de identificare ale petiţionarilor se clasează.
(7) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii având acelaşi obiect, acestea se vor conexa,
petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.
(8) Dacă după transmiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar, cu acelaşi
conţinut, petiţia se clasează, iar în registrul de corespondenţă, la numărul de înregistrare, se face
menţiune despre faptul că s-a răspuns anterior.
(9) Sesizările se pot formula şi verbal de către petenţi, în cadrul audienţelor solicitate Uniunii sau
Camerei, cu respectarea dispoziţiilor privind competenţa de soluţionare a petiţiilor. În acest caz, în
condica de audienţe ţinută de către Uniune sau Cameră se consemnează numele şi prenumele
petentului, datele de contact ale acestuia, aspectele care formează obiectul plângerii, modul de
soluţionare a acesteia, precum şi persoanele care au acordat audienţa şi care au asistat la audienţă.
Audienţele se acordă de către conducătorul Uniunii sau Camerei ori de către un reprezentant al
acestuia, care va fi însoţit de o persoană angajată în cadrul instituţiei.
(10) Camerele şi Uniunea nu pot acorda consultaţii, formula puncte de vedere sau emite dispoziţii
referitoare la aspecte privind instrumentarea unui anumit act sau procedură notarială de competenţa
notarului public care a întocmit actul sau procedura, cu excepţia solicitărilor primite din partea
instituţiilor publice.
(11) În cazul în care petiţia este adresată Uniunii sau, după caz, Camerei şi se constată că nu este de
competenţa acesteia, petiţia va fi înaintată, în termen de 10 zile, instituţiei competente, cu înştiinţarea
petentului.
(12) Conflictele de competenţă dintre Camere privind soluţionarea petiţiilor se soluţionează de către
Uniune.
Organizarea şi evidenţele activităţii notariale
A. Organizarea şi evidenţele biroului notarial
Articolul 97
(1) Notarul public îşi exercită activitatea în cadrul unui birou notarial individual sau, în urma asocierii
într-o societate profesională, în cadrul unui birou notarial asociat.
(2) În vederea exercitării activităţii, notarul public poate angaja personalul necesar, căruia îi poate
delega, în scris, atribuţii administrative.
(3) Biroul notarial, indiferent de forma de organizare, are obligaţia de a ţine lucrările de registratură,
secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată.
Articolul 98
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, sediul biroului notarial trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
a) să asigure accesul liber şi neîngrădit al publicului la serviciul notarial;
b) întregul spaţiu să fie folosit pentru desfăşurarea activităţii notariale sau a altor activităţi compatibile,
conform legii, cu profesia de notar public;
c) să aibă cel puţin o încăpere pentru desfăşurarea serviciilor de secretariat şi de primire a beneficiarilor
serviciilor notariale, o încăpere pentru desfăşurarea activităţii de notar public, cu asigurarea
confidenţialităţii discuţiei cu părţile, un spaţiu de arhivă corespunzător, care să asigure securitatea şi
siguranţa arhivei;
d) să aibă avizele necesare desfăşurării activităţii şi lucrului cu publicul;
e) să fie dotat cu sisteme de siguranţă şi antiefracţie sau personal de pază;
f) să aibă expuse, la loc vizibil, firma şi programul de lucru;
g) să aibă afişată, în interiorul biroului, la loc vizibil, licenţa de funcţionare;
h) să aibă dotările tehnice şi infrastructura necesare prevăzute de art. 58.
Articolul 99
(1) În cazul în care în cadrul biroului notarial funcţionează mai mulţi notari publici asociaţi, fiecare îşi
exercită personal profesia şi răspunde individual pentru activitatea sa. Pentru activitatea administrativă
şi financiar-contabilă, răspunderea notarilor publici asociaţi este solidară sau aceasta aparţine numai
administratorului biroului, dacă în contractul de societate s-a prevăzut în mod expres.
(2) În cadrul biroului notarial cu mai mulţi notari publici asociaţi, cererea de îndeplinire a unei proceduri
notariale poate fi soluţionată, pentru asigurarea celerităţii, de oricare dintre notarii publici, în orice fază
a soluţionării acesteia, răspunderea îndeplinirii procedurii aparţinând notarului public care a finalizat-o.
Articolul 100
Notarul public sau, în cazul societăţii profesionale, notarul public stabilit prin contractul de societate
încheie contractele de muncă cu angajaţii biroului şi stabileşte, prin fişa postului, atribuţiile care le revin.
Articolul 101
(1) Biroul notarului public funcţionează în toate zilele lucrătoare, conform programului de funcţionare,
care se afişează la loc vizibil şi accesibil publicului. În cazul în care îndeplinirea unui act notarial nu suferă
amânare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru, la
cererea părţii interesate.
(2) În cazul în care biroul notarului public are un sediu secundar, programul de funcţionare a acestuia va
fi stabilit, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (4), astfel încât să nu afecteze activitatea la sediul
principal al biroului notarial.
Articolul 102
(1) Indiferent de forma de organizare, biroul notarial are obligaţia să ţină următoarele registre pe suport
hârtie:
a) registrul general notarial;
b) opisul registrului general;
c) registrul de succesiuni;
d) opisul registrului de succesiuni;
e) registrul de termene succesorale;
f) registrul de depozite;
g) registrul de proteste;
h) registrul de consultaţii juridice notariale;
i) registrul de traduceri, care se ţine de către birourile care au interpreţi şi traducători autorizaţi angajaţi;
j) registrul de divorţuri;
k) opisul registrului de divorţuri;
l) registrul de corespondenţă;
m) registrul de evidenţă a specimenelor de semnătură şi a parafelor interpreţilor şi traducătorilor
autorizaţi, depuse la biroul notarial;
n) registrul unic de control, în care organele abilitate de lege pentru efectuarea controlului, inclusiv
controlul profesional administrativ, vor înscrie perioada şi obiectivele controlului;
o) registrele financiar-contabile prevăzute de legislaţia în materie;
p) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.
(2) Modul de înscriere în registre, gestionare, conservare şi achiziţionare a acestora se stabileşte prin
hotărâre a Consiliului Uniunii.
Articolul 103
Sediul secundar al notarului public sau, după caz, al societăţii profesionale are evidenţe şi registre
notariale proprii prevăzute de prezentul regulament, cu excepţia registrelor privind evidenţa financiar-
contabilă, care este comună cu cea a sediului principal.
Articolul 104
Notarul public are obligaţia întocmirii şi transmiterii evidenţelor statistice ale lucrărilor şi operaţiunilor
notariale în modul stabilit de către Consiliul Uniunii, prin hotărâre, atât acesteia, cât şi Camerei în care îşi
desfăşoară activitatea.
Articolul 105
(1) Situaţia statistică trebuie să corespundă întocmai cu datele cuprinse în registrele notariale şi
evidenţele financiar-contabile. Notarul public care semnează situaţiile statistice poartă întreaga
răspundere a datelor comunicate.
(2) În cazul în care, în situaţia statistică lunară depusă de biroul notarial, nu apare menţionat ca fiind
instrumentat niciun act sau procedură notarială, Colegiul director al Camerei va dispune verificări şi
luarea măsurilor care se impun, cu excepţia cazului în care, în luna respectivă, biroul notarial nu a
funcţionat, întrucât notarul ori notarii publici s-au aflat în concediu şi au înştiinţat Camera despre acest
fapt.
Articolul 106
(1) Notarii publici asociaţi pot ţine evidenţe, contabilitate şi arhivă în comun, în condiţiile stabilite în
contractul de societate, iar cererile şi procedurile notariale cu care este învestit biroul pot fi soluţionate
de oricare dintre notarii publici asociaţi.
(2) Notarii publici asociaţi pot ţine evidenţe, contabilitate şi arhivă distinct, pentru fiecare asociat, în
conformitate cu contractul de societate, numai în situaţia în care fiecare dintre aceştia a fost numit în
aceeaşi localitate şi în aceeaşi circumscripţie a judecătoriei.
Articolul 107
(1) În cazul desemnării de către preşedintele Colegiului director al Camerei a unui notar public, în
condiţiile art. 49 lit. c) din lege, pentru asigurarea serviciilor notariale la un birou notarial din
circumscripţia altei judecătorii, cererile şi procedurile notariale se evidenţiază în registrele notarului
public înlocuit, precizându-se numele notarului public care le-a îndeplinit.
(2) Perioada de desemnare a notarului public, potrivit legii, nu poate depăşi 30 de zile şi nu se poate
dispune în cazul încetării sau suspendării activităţii notarului public înlocuit.
(3) Impozitul pe venitul rezultat din transferul proprietăţii şi tariful de publicitate imobiliară aferente
procedurilor efectuate se încasează în numele notarului public înlocuit şi se depun sau se virează, după
caz, în contul acestuia.
(4) Răspunderea pentru calcularea şi încasarea impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii
şi a tarifului de publicitate imobiliară revine notarului public instrumentator, iar răspunderea pentru
virarea acestora la buget, în condiţiile legii, revine notarului public înlocuit.
(5) Onorariul pentru serviciul efectuat se încasează de notarul public instrumentator şi se înscrie în
evidenţele sale financiar-contabile.
(6) În situaţia în care preşedintele Colegiului director al Camerei desemnează un notar public din aceeaşi
circumscripţie judecătorească pentru continuarea activităţii unui birou notarial, lucrările în curs se
transferă la notarul public instrumentator, desemnat în baza unui proces-verbal constatator.
B. Evidenţele Camerei Notarilor Publici
Articolul 108
La nivelul fiecărei Camere sau la sediile secundare ale acestora se ţine Registrul de evidenţă a
procedurilor succesorale, administrat de către compartimentul care are atribuţia ţinerii evidenţelor
cauzelor succesorale de competenţa notarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în Camera
respectivă.
Articolul 109
În registrul prevăzut la art. 108 se înregistrează toate cererile de deschidere a procedurilor succesorale
care se soluţionează de către notarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Camerei.
Articolul 110
(1) În Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale se înscriu următoarele menţiuni:
a) numărul şi data înregistrării cererii de verificare şi înregistrare a cauzei succesorale;
b) numele şi prenumele defunctului;

c) data decesului (zi/lună/an);
d) ultimul domiciliu al defunctului, prin menţionarea localităţii şi a adresei, indicate în certificatul de

deces;
e) codul numeric personal al defunctului, iar în situaţia în care nu este menţionat, data naşterii acestuia;
f) numărul de înregistrare şi data cererii formulate de biroul notarial;
g) denumirea biroului notarial, în cazul societăţilor profesionale, sau, în cazul biroului individual, numele
notarului public căruia i-a fost atribuită cauza succesorală spre soluţionare;
h) numărul şi data certificatului sau adeverinţei eliberate de registru;
i) numărul şi data dosarului succesoral, precum şi numărul şi data soluţiei date de notarul public;
j) observaţii.
(2) Cererea de verificare şi înregistrare a procedurii succesorale va fi semnată şi, după caz, ştampilată de
către solicitant şi va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. b)-g).
(3) În situaţia în care registrul se ţine în format electronic, nu mai este necesară ţinerea opisului
alfabetic.
Articolul 111
Procedura de înregistrare, verificare şi transfer a cauzelor succesorale în curs de soluţionare, precum şi

modelul registrului prevăzut la art. 108 şi formularistica aferentă se stabilesc prin regulamentul-cadru
aprobat de Consiliul Uniunii.
Articolul 112
La nivelul fiecărei Camere se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, şi următoarele registre şi
evidenţe:
a) registrul general de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta, în care

se înregistrează toate documentele care nu se regăsesc în celelalte registre;
b) registrul de evidenţă a hotărârilor Adunării generale a Camerei;
c) registrul de evidenţă a deciziilor Colegiului director al Camerei;
d) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Colegiului director al Camerei;
e) registrul de evidenţă a stenogramelor sau a proceselor-verbale ale şedinţelor organelor de conducere;

f) registrul de evidenţă a notarilor publici şi birourilor notariale, precum şi mapele cuprinzând
documentele înregistrate în acesta, în care se înregistrează documentele privind evidenţa notarilor
publici;
g) registrul de evidenţă a arhivelor create de notarii publici, ale cărui informaţii se postează pe paginile
de internet ale Camerelor şi Uniunii;
h) registrele apostilă şi supralegalizare şi mapele aferente;
i) registrul de evidenţă a hotărârilor de anulare a actelor sau procedurilor notariale, a încheierilor de

îndreptare a erorilor materiale şi de completare a omisiunilor vădite, a reconstituirilor şi duplicatelor
eliberate de pe actele întocmite în mai multe exemplare originale şi aflate în arhiva Camerei;
j) registrul de evidenţă a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate în arhiva Camerei;
k) registrul de audienţe;
l) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Cameră şi a facturilor emise de Cameră şi furnizori;
m) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile prevăzute de lege şi mapele aferente;
n) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.
Articolul 113
În situaţia în care Camera are mai multe sedii secundare, la nivelul fiecărui sediu se vor ţine, în funcţie de
activitatea desfăşurată, şi următoarele registre şi evidenţe:
a) registrul de corespondenţă şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta, în care se

înregistrează toate documentele care nu se înregistrează în celelalte registre;
b) registrul de control, în care se înregistrează controalele efectuate la sediul secundar şi mapele

cuprinzând actele de control aferente;
c) registrul de evidenţă a hotărârilor de anulare a actelor sau procedurilor notariale, încheierile de

îndreptare a erorilor materiale şi de completare a omisiunilor vădite, reconstituirile şi duplicatele
eliberate de pe actele întocmite în mai multe exemplare originale şi aflate în arhiva Camerei;
d) registrul de evidenţă a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate în arhiva Camerei;
e) registrele apostilă şi supralegalizare şi mapele aferente;
f) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Cameră şi a facturilor emise de Cameră şi furnizori;
g) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile stabilite de Cameră;
h) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege.

Articolul 114
Modelul registrelor prevăzute la art. 112 şi 113, formularistica utilizată, precum şi modul de înscriere,
conservare şi achiziţionare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
C. Evidenţele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
Articolul 115
La nivelul Uniunii se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:

b) RNENP, în care se înregistrează toate documentele cu privire la evidenţa notarilor publici şi licenţa de
funcţionare, precum şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
c) registrul de evidenţă a hotărârilor şi rezoluţiilor Congresului notarilor publici;
d) registrul de evidenţă a hotărârilor Consiliului Uniunii;
e) registrul de evidenţă a deciziilor Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
f) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Uniunii;
g) registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor organelor de conducere;
h) registrul de evidenţă a specimenelor de semnătură ale persoanelor care aplică apostila şi

supralegalizarea la nivelul Camerelor;
i) registrul de audienţe;
j) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Uniune şi a facturilor emise de Uniune şi de furnizori;
k) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele

aferente acestora;
l) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
m) registrul de evidenţă a sigiliilor şi siglelor Camerelor şi Uniunii.
Articolul 116
Procedura şi metodologia de achiziţionare şi gestionare a registrelor şi evidenţelor Uniunii se aprobă de

către Biroul executiv al Consiliului Uniunii prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Uniunii.
Articolul 117
(1) La nivelul Uniunii se ţin, în format electronic, şi următoarele registre şi evidenţe administrate de
către CNARNN:
a) Registrul naţional notarial de evidenţă a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele

succesorale privind cetăţenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma
cărora au rămas bunuri în România;
b) Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de
donaţie, dispoziţiile testamentare, revocarea lor, precum şi retractarea revocării acestora;
c) Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează

toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv la renunţarea la moştenire;
d) Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora (RNNEPR), în care se

înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri notariale,
precum şi actele de revocare a acestora;
e) Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru

opozabilitate faţă de terţi, regimul matrimonial ales de soţi;
f) Registrul naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a opoziţiilor la efectuarea

partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate faţă de terţi, cererile creditorilor
cu privire la creanţele pe care le au faţă de o persoană fizică;
g) Registrul naţional de publicitate a maselor patrimoniale afectate exercitării în mod individual a

profesiei (RNPMP), în care se înscriu, în condiţiile art. 33 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare (Codul civil), actele de constituire a maselor patrimoniale.
(2) Metodologia privind organizarea şi funcţionarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), f) şi g),
procedura de înscriere şi consultare a acestora, precum şi costurile pentru serviciile furnizate de către
CNARNN se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
Arhiva activităţii notariale
A. Arhivele notariale
Articolul 118
(1) Arhivele notariale sunt constituite din totalitatea registrelor şi opiselor notariale, a actelor notariale
şi a documentelor în temeiul cărora acestea au fost întocmite. Constituie arhive notariale şi totalitatea
registrelor şi opiselor notariale, a actelor notariale şi a documentelor în temeiul cărora acestea au fost
îndeplinite de fostele notariate de stat în perioada 1950-1995.
(2) Uniunea, Camerele şi birourile notariale au obligaţia să asigure integritatea arhivei notariale,
proprietate a statului, şi să aloce resursele necesare pentru protejarea şi păstrarea acesteia în condiţii de
siguranţă.
(3) Notarii publici au obligaţia de a organiza activităţile privind administrarea, utilizarea şi protejarea
documentelor pe baza normativelor elaborate de către Uniune şi Camere şi avizate favorabil de Arhivele
Naţionale.
(4) Notarii publici pot solicita consultanţă de specialitate în domeniul arhivistic notarial Camerei din care
fac parte sau Uniunii, pentru organizarea unor măsuri de conservare, asigurare şi protecţie a
documentelor pe care le deţin.
(5) În caz de calamitate care a afectat arhiva notarială sau a provocat dispariţia unor acte din arhivă,
notarul public informează de îndată Camera.
(6) Notarii publici au obligaţia de a se supune controlului de specialitate al Arhivelor Naţionale,

Ministerului Justiţiei, Uniunii şi Camerei pentru verificarea respectării prevederilor legale privind arhiva
notarială, în tot ciclul de viaţă al documentelor conservate.
Articolul 119
(1) Notarii publici sunt obligaţi să păstreze arhiva la sediul biroului notarial, cu excepţia cazului în care s-
a obţinut aprobarea Colegiului director al Camerei de conservare a acesteia, în întregime sau parţial,
într-un alt spaţiu de arhivă.
(2) Spaţiul destinat păstrării arhivei notariale trebuie să asigure conservarea documentelor împotriva
distrugerii, degradării, aducerii în stare de neîntrebuinţare, sustragerii sau abandonului, fiind avizat în
acest scop de către Colegiul director al Camerei.
(3) Arhiva notarială poate fi conservată, cu avizul Colegiului director al Camerei, şi în depozitele de
arhivă ale Camerei.
Articolul 120
(1) Notarul public răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului notarial în condiţiile şi
termenele stabilite de dispoziţiile legale privind Fondul Arhivistic Naţional. Arhiva se află în păstrarea
unui secretar responsabil cu arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat de notarul public.
(2) Actele notariale, înregistrările şi evidenţele biroului notarial se întocmesc şi arhivează pe suport
hârtie. Acestea vor putea fi ţinute şi pe suport accesibil echipamentelor de prelucrare automată a
datelor.
(3) Notarul public ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-
contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.
(4) La fiecare birou notarial se vor ţine, potrivit nomenclatorului arhivistic, mape şi dosare cu
a) actele şi procedurile notariale întocmite;
b) actele privind activitatea administrativă, de personal şi financiar-contabilă.

Articolul 121
(1) Actele şi procedurile notariale prevăzute la art. 120 alin. (4) se vor constitui în vederea arhivării în
mape şi dosare după cum urmează:
a) mapa cu acte autentice şi documentaţia care a stat la baza acestora;
b) mapa cu certificate de moştenitor, care cuprinde şi încheierea finală, în original şi, după caz, copia
legalizată a testamentului olograf, procesul-verbal de constatare a stării materiale şi procesul-verbal de
validare a testamentului, în original, precum şi inventarul succesoral;
c) mapa de alte soluţii în procedura succesorală, care cuprinde, în ordinea soluţionării, celelalte soluţii
date în cauzele succesorale;
d) dosarul succesoral, care cuprinde certificatul de moştenitor, încheierea finală, în original, şi

documentaţia necesară soluţionării;
e) mapa de divorţuri, care cuprinde încheierea privind soluţia pronunţată de notarul public cu privire la
cererea de divorţ şi, după caz, un exemplar al certificatului de divorţ;
f) dosarul de divorţ, care cuprinde certificatul de divorţ, încheierea, în original, şi documentaţia necesară
soluţionării;
g) mapele cu procedurile notariale şi actele neautentice, precum şi documentaţia care a stat la baza
acestora;
h) mapele cu actele privind activitatea administrativă şi financiar-contabilă şi dosarele de personal.
(2) Mapele şi dosarele se constituie potrivit Nomenclatorului arhivistic şi Normelor arhivistice aprobate
de Consiliul Uniunii.
Articolul 122
În funcţie de modul de ţinere a evidenţelor notariale la nivelul biroului notarial individual sau al societăţii
profesionale notariale, arhiva notarială poate fi comună ori separată. În cazul dizolvării societăţii, arhiva
creată nu poate fi divizată sau fragmentată.
Articolul 123
Pentru emiterea avizului de funcţionare de către Colegiul director al Camerei în vederea eliberării
licenţei de funcţionare, biroul notarial va avea cel puţin o încăpere destinată depozitării arhivei, care
trebuie să corespundă legislaţiei arhivistice.
Articolul 124
(1) Actul original şi documentele care au stat la baza acestuia nu pot fi scoase din arhiva în care sunt
păstrate decât în cazurile prevăzute de lege. În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva
biroului notarului public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară
competentă.
(2) Instanţa nu va putea cere trimiterea în original a testamentelor depuse la notarii publici sau a altor
înscrisuri originale care se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale
acestora. Cercetarea acestor înscrisuri, dacă este necesară, se va face, cu citarea părţilor, de un
judecător delegat sau, dacă înscrisul se găseşte în altă localitate, prin comisie rogatorie, de către
instanţa respectivă.
(3) Prin excepţie, când procedura verificării înscrisurilor o impune, instanţa va putea ordona prezentarea
testamentelor originale sau a altor înscrisuri originale, depuse la notari publici pentru efectuarea
expertizei grafoscopice în laboratoarele de specialitate dacă expertiza actului nu se poate efectua la
sediul arhivei.
(4) Actele notariale păstrate în original în arhivă se eliberează la cererea instanţei de judecată sau a
parchetului în legătură cu cauzele penale aflate în curs, în condiţiile Codului de procedură penală. Dacă
actele notariale sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate
ca false, cu obligaţia comunicării notarului public a hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz
contrar, actul se va restitui.
(5) Înscrisurile care constituie probe într-un proces penal pot fi scoase temporar din arhivele notariale
numai la cererea procurorului sau a instanţei de judecată, în condiţiile Codului de procedură penală, pe
bază de proces-verbal încheiat cu persoana delegată în acest sens.
(6) Înaintea scoaterii actului din arhiva notarială, notarul public face o copie legalizată, care se arhivează
în locul actului, până când acesta va fi restituit în arhivă, operaţiune scutită de plata oricăror taxe şi
onorarii.
(7) Scoaterea din arhivă a actelor notariale originale în orice alte cazuri şi modalităţi este interzisă, dacă
prin lege nu se prevede altfel.
(8) Aceleaşi obligaţii revin şi persoanelor care sunt depozitare ale arhivei sau celor care acţionează cu
titlu de custode provizoriu.
Articolul 125
(1) Pentru soluţionarea unor reclamaţii, sesizări sau, după caz, acte ori proceduri notariale, Uniunea,
Camerele, organul de control sau un notar public pot solicita copii şi informaţii în legătură cu acestea, cel
căruia i s-a solicitat neputând opune secretul profesional cu privire la conţinutul actului şi al
documentaţiei acestuia.
(2) Cererea de eliberare de copii ale unor înscrisuri sau de informaţii cu privire la acestea se face în scris
de către Uniune, Cameră ori notarul public solicitant. Cererea trebuie să cuprindă menţiuni privind
numărul de înregistrare, semnătura şi sigiliul solicitantului şi se transmite prin mijloace convenţionale de
comunicare. Cel căruia i se adresează cererea are obligaţia de a transmite, de îndată şi întocmai, cele
solicitate, cu excepţia testamentelor, care nu pot fi puse la dispoziţie fără dovada decesului testatorului.
Articolul 126
(1) Notarul public este obligat să respecte dreptul părţilor actului notarial de a lua cunoştinţă de
documentele care le privesc, aflate într-un dosar întocmit cu privire la acestea, şi de a obţine copii,
certificate sau extrase ale acestor documente.
(2) Notarul public care deţine înscrisul ce face obiectul cererii prevăzute la alin. (1) are obligaţia să
soluţioneze cererea în cel mai scurt timp posibil, iar în cazul în care refuză, să comunice în scris refuzul
său motivat.
(3) În cazul în care notarul public refuză nejustificat eliberarea unei copii sau informaţii din arhiva
notarială, solicitantul se poate adresa Camerei în vederea aprobării cererii de eliberare a înscrisului.
Cererea aprobată prin decizia Colegiului director al Camerei este obligatorie pentru notarul public.
(4) Notarul public trebuie să răspundă, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 30 de zile, oricărei
solicitări a Colegiului director al Camerei, a Uniunii sau a organului de control, care vizează documente
din arhiva biroului.
(5) Aceleaşi obligaţii revin şi notarilor publici ori Camerelor care sunt depozitarii arhivei sau care
acţionează în calitate de custode provizoriu.
Articolul 127
(1) Camerele deţin depozite de arhivă în care notarii publici pot depune, spre conservare şi administrare,
arhiva notarială, integral sau parţial, conform aprobării Colegiului director al Camerei.
(2) După preluarea documentelor, Camera este obligată să respecte normele pentru prelucrarea şi
asigurarea datelor cu caracter personal şi să protejeze interesele creatorului arhivei.
(3) Pentru administrarea şi protejarea arhivelor notariale, Camera are următoarele obligaţii:
a) să amenajeze depozite de arhivă, care să asigure condiţii împotriva distrugerii, degradării, aducerii în
stare de neîntrebuinţare ori sustragerii documentelor conservate, avizate de către Arhivele Naţionale ale
României, dotate cu sistemele de securitate necesare: sisteme antiefracţie; sisteme de detecţie şi
stingere a incendiilor; sisteme de supraveghere video funcţionale;
b) să ia măsuri împotriva accesului neautorizat;
c) să asigure condiţii de securitate maximă din punctul de vedere al manipulării documentelor, pentru a
asigura integritatea acestora şi securitatea informaţiilor pe întreg ciclul de depozitare şi transfer;
d) să supravegheze prestarea serviciilor, să asigure resursele umane, materiale, instalaţiile,

echipamentele sau altele asemenea, pentru administrarea corectă a arhivei notariale;
e) să se supună, în tot ciclul de viaţă al documentelor conservate, controlului de specialitate al Uniunii,
precum şi al Arhivelor Naţionale ale României, pentru verificarea respectării prevederilor legale.
Articolul 128
(1) În condiţiile prevăzute de lege şi cu avizul Colegiului director al Camerei, o arhivă notarială poate fi
preluată integral sau parţial de către un birou notarial din circumscripţia aceleiaşi judecătorii ori de către
Camera în a cărei rază teritorială a funcţionat sau funcţionează notarul public care a creat arhiva
respectivă.
(2) Arhiva notarială poate fi transferată numai în custodia altui birou notarial sau a Camerei. Sub
sancţiunea ridicării licenţei de funcţionare, notarul public nu poate transfera arhiva în custodia altei
entităţi sau persoane de drept public ori privat decât cele prevăzute în prezentul alineat.
(3) Preluarea în custodie a unei arhive notariale se face pe bază de proces-verbal de predare-preluare,
care va atesta starea documentelor şi numărul lor, însoţit de inventarele documentelor aflate în arhivă,
indicându-se şi individualizându-se documentele care lipsesc. În caz de urgenţă, predarea se poate face
fără a se întocmi această documentaţie, care va fi realizată de către noul deţinător.
(4) Până la numirea unui custode provizoriu ori până la realizarea transferului definitiv, Colegiul director
al Camerei poate solicita punerea sub sigiliu a arhivei care trebuie preluată în custodie.
(5) Orice persoană obligată la predarea unei arhive notariale către custodele stabilit trebuie să o predea
acestuia de îndată ce avizul de numire a custodelui i-a fost notificat. În executarea acestei obligaţii,
custodele desemnat poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.
(6) Predarea unei arhive notariale către un alt notar public din circumscripţia aceleiaşi judecătorii
vizează, în mod obligatoriu, toată arhiva notarială care este în posesia notarului public. Nu este permis
transferul doar al unor părţi structurale din arhiva notarială predată.
(7) Arhiva financiar-contabilă se poate preda în custodie, spre conservare, unui alt birou notarial,
Camerei sau organului fiscal competent.
(8) Cheltuielile ocazionate de predarea în custodie a arhivei sunt în sarcina aceluia care face predarea, cu
excepţia cazurilor în care această operaţiune se produce la încetarea calităţii de notar public.
Articolul 129
(1) Arhiva notarială se preia în custodie definitivă în următoarele situaţii:
a) la încetarea calităţii notarului public;
b) la schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care îşi desfăşoară activitatea într-o
localitate din cadrul aceleiaşi circumscripţii sau din altă circumscripţie judecătorească;
c) în cazul abandonului sau al administrării defectuoase;

d) la cererea notarului public.
(2) Prin administrare defectuoasă se înţelege:
a) refuzuri nejustificate de eliberare de copii din arhivă, de transmitere a documentelor către instituţiile
îndreptăţite a solicita informaţii şi documente;
b) refuzuri nejustificate de a soluţiona cererile de îndreptare a erorilor materiale sau de completare a

omisiunilor vădite din actele aflate în arhiva gestionată;
c) neconstituirea mapelor conform Nomenclatorului arhivistic;
d) păstrarea arhivei într-un spaţiu necorespunzător sau impropriu volumului de activitate.
(3) În cazul în care se constată administrarea defectuoasă a arhivei notariale, Colegiul director al
Camerei identifică şi dispune măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităţilor,
precum şi un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora. Preluarea arhivei
notariale în custodie definitivă se dispune numai dacă notarul public nu remediază, în termenul stabilit,
neregularităţile constatate.
Articolul 130
În situaţiile prevăzute de art. 129 alin. (2), transferul arhivei notariale se efectuează în cel mult 15 zile de
la expirarea termenului stabilit în condiţiile art. 129 alin. (3). Colegiul director al Camerei poate acorda
un termen suplimentar pentru transfer, dacă apreciază că circumstanţele justifică prelungirea
termenului.
Articolul 131
Procedura de preluare în custodie definitivă a arhivei notariale se stabileşte prin Nomele de

administrare a arhivelor notariale, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Articolul 132
În cazul în care, în urma controalelor de specialitate, se constată o administrare defectuoasă a arhivei

notariale, Colegiul director al Camerei poate să numească un custode provizoriu al acelei arhive sau
poate hotărî transferul documentelor în custodia Camerei, cu respectarea dispoziţiilor art. 129 alin. (3) şi
ale art. 130.
Articolul 133
Camera poate percepe tarife pentru custodia asigurată, precum şi pentru depozitarea şi administrarea
documentelor. Cuantumul tarifelor şi modalitatea de plată a acestora se stabilesc prin decizia Colegiului
director al Camerei.
Articolul 134
(1) Arhivele notariale sunt proprietatea statului, iar activităţile arhivistice notariale sunt de utilitate şi de
interes public.
(2) Pe baza aprobării direcţiei competente a Arhivelor Naţionale, deţinătorii de arhive notariale pot
păstra şi după expirarea termenului de depunere la Arhivele Naţionale ale României documente care fac
parte din Fondul Arhivistic Naţional, dacă acestea le sunt necesare în desfăşurarea activităţii lor.
(3) Arhiva notarială se păstrează în întregime, ca o singură unitate, evitându-se fragmentarea sau
existenţa separată a părţilor de fond, precum şi includerea într-un fond a mai multor fonduri ori
fragmente de fond.
(4) Documentele notariale, odată intrate în depozitele Camerelor, nu mai pot fi retrase din
administrarea acestora, cu excepţia situaţiei în care au fost predate în custodie pe termen limitat.
Articolul 135
(1) În activitatea sa, notarul public utilizează:
a) sigilii rotunde din cauciuc, cu stema României, cu un diametru de 35 mm, având inscripţionate:
denumirea ţării - România, numele, prenumele şi calitatea de notar public, localitatea şi judeţul unde se
află sediul biroului notarial;
b) matriţe timbru sec, cuprinzând inscripţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii;
c) ştampile şi parafe, de diferite forme şi inscripţii, cu şi fără denumirea biroului notarial şi/sau numele
notarului public, specifice activităţii notariale: ştampilă de legalizare copie; ştampilă antet birou;
ştampilă cu legenda "pagină neutilizată"; parafă cu numele, prenumele şi calitatea de notar public.
(2) Notarul public poate utiliza, în acelaşi timp, cel mult două sigilii notariale cu stema României, care se
confecţionează cu amprentă sigilară unicat numai de Regia Autonomă "Monetăria Statului" şi se
diferenţiază prin numărul de steluţe din legendă.
(3) Sigiliile cu stema României, precum şi matriţele timbru sec se înregistrează înainte de utilizare în
RNENP.
(4) Sigiliile cu stema României şi matriţele timbru sec se confecţionează în următoarele situaţii:
a) la numirea în funcţie a notarului public;
b) la schimbarea sau, după caz, modificarea numelui notarului public;
c) la schimbarea localităţii în care îşi are sediul biroul notarial;
d) în vederea înlocuirii celor uzate, pierdute sau sustrase.

(5) La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de îndată Camerei a
sigiliilor notariale şi a matriţelor timbru sec utilizate în activitatea notarială, în vederea păstrării acestora
pe perioada suspendării.
(6) La schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care îşi desfăşoară activitatea într-o
localitate din cadrul aceleiaşi circumscripţii sau din altă circumscripţie judecătorească, notarului public îi
revine obligaţia predării, de îndată, Camerei a sigiliilor notariale şi a matriţelor timbru sec utilizate în
activitatea notarială, în vederea păstrării acestora.
(7) Sigiliile se scot din uz în situaţia în care devin ilizibile sau greu lizibile în urma folosirii îndelungate, în
cazul pierderii, sustragerii ori deteriorării. Sigiliile se scot din uz, după caz, şi în următoarele situaţii:
a) schimbarea numelui notarului public;
b) schimbarea denumirii biroului notarial, dacă se impune înlocuirea/modificarea;
c) schimbarea localităţii în care îşi are sediul biroul notarial.
(8) În cazul încetării calităţii notarului public, sigiliile notariale şi matriţele timbru sec se conservă pe o
perioadă de 6 luni la Cameră, în vederea finalizării formalităţilor financiar-contabile şi de resurse umane,
după care se casează conform dispoziţiilor legale.
(9) În cazul pierderii sau al sustragerii sigiliului cu stema României, notarii publici au următoarele
obligaţii:
a) să înştiinţeze, în scris, imediat, Camera şi RNENP;
b) să publice pierderea şi să declare nulitatea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi
într-un ziar de circulaţie locală şi naţională, în termen de 10 zile;
c) să înregistreze de îndată în RNENP modelul noului sigiliu, care va conţine elemente de diferenţiere
faţă de cel pierdut sau dispărut;
d) să încheie un proces-verbal în care să consemneze împrejurările pierderii.
(10) O copie a procesului-verbal de constatare privind pierderea, deteriorarea, sustragerea sau

scoaterea din uz se înaintează RNENP, pentru a fi luat în evidenţă.
Articolul 136
(1) Uniunea şi Camerele au sigilii proprii, confecţionate din cauciuc, care au format rotund şi diametru
de 35 mm, cu stema României, având inscripţionate denumirea ţării - România şi denumirea entităţii.
(2) Uniunea, precum şi fiecare Cameră pot utiliza, în acelaşi timp, mai multe sigilii proprii cu stema
României, care se vor confecţiona cu amprentă sigilară unicat, numai la Regia Autonomă "Monetăria
Statului". Sigiliile Uniunii, precum şi sigiliile fiecărei Camere vor fi diferenţiate între ele prin numărul de
steluţe din legendă. Numărul sigiliilor care se vor utiliza de către Uniune, precum şi de către fiecare
Cameră se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestor entităţi.
(3) Sigiliile Uniunii şi ale Camerelor se înregistrează, înainte de utilizare, în registrul propriu de evidenţă a
sigiliilor, în care se vor înscrie şi persoanele împuternicite să le utilizeze.
B. Arhivele de interes notarial
Articolul 137
(1) Camera şi sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie şi vor putea deţine şi conserva atât
arhiva fostelor notariate de stat, cât şi arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director
al Camerei.
(2) Camerele răspund de depozitarea şi conservarea arhivelor proprii în condiţiile şi termenele stabilite
de dispoziţiile legale privind Fondul Arhivistic Naţional. Arhiva se află în păstrarea unui secretar
responsabil cu arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat în acest scop.
(3) Arhivele notariale transferate de către Cameră se organizează cu respectarea identităţii şi a

integrităţii fondurilor şi/sau a fragmentelor de fonduri arhivistice preluate.
(4) Camerele au obligaţia de a conserva şi administra arhivele preluate, în condiţiile legii, putând elibera
copii certificate de pe documentele aflate în arhivă, în condiţiile normelor de administrare a arhivelor
notariale.
(5) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din arhivele prevăzute la alin. (1),
pentru îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum şi pentru
reconstituirea actelor notariale, Colegiul director al Camerei va desemna un notar public.
(6) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director al Camerei va
desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.
Articolul 138
(1) Orice informaţii cu privire la actele notariale păstrate în arhivele Camerei sau ale birourilor notariale
se eliberează numai persoanelor fizice şi juridice care au calitatea de părţi ale actului juridic, succesorilor
şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept sau un interes legitim, denumite în
continuare persoane interesate.
(2) Informaţii cu privire la existenţa testamentului se eliberează persoanelor interesate numai după
decesul testatorului, dovedit cu certificatul de deces, cu excepţia cazurilor în care cererea este formulată
de testator însuşi.
Articolul 139
(1) Camera poate elibera certificate şi copii de pe documentele pe care le deţine, la cererea formulată în
nume propriu de către persoanele interesate, fizice sau juridice, de drept public ori privat.
(2) Persoanele interesate pot fi reprezentate în relaţia cu Camera de reprezentantul legal, de o persoană
împuternicită prin procură autentică ori de avocat, în baza împuternicirii avocaţiale.
Articolul 140
(1) Tarifele pentru eliberarea copiilor certificate şi a copiilor simple, precum şi scutirile sau reducerile de
la plata acestui tarif se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
(2) Tariful perceput pentru eliberarea copiilor reprezintă venit din activitatea Camerei.
(3) La solicitarea instituţiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe
documentele aflate în arhivă.
Articolul 141
(1) Arhivele fostelor notariate de stat, create în perioada 1950-1995, deţinute de judecătorii sau de alte
instituţii, cu excepţia celor deţinute de Arhivele Naţionale ale României, se predau Camerei din
circumscripţia curţii de apel în care se află judecătoria sau instituţia deţinătoare.
(2) Camerele vor proceda la preluarea şi prelucrarea arhivelor prevăzute la alin. (1) în termen de 90 de
zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici
şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
(3) Preluarea arhivelor se face pe bază de procese-verbale de predare-preluare, însoţite de inventare

arhivistice semnate de notarii publici desemnaţi de Camere şi de conducătorul instituţiei care deţine
arhiva.
(4) Cheltuielile de inventariere şi de preluare sunt suportate de Camere.
(5) La solicitarea instituţiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe
documentele aflate în arhivă.
Articolul 142
Arhiva Uniunii şi a entităţilor subordonate se păstrează în condiţiile şi pe duratele stabilite de dispoziţiile

legale privind Fondul Arhivistic Naţional.
Secţiunea a 9-a Camera Notarilor Publici
Camera Notarilor Publici
Articolul 143
(1) Fiecare Cameră are un regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de Adunarea generală a
Camerei pe baza regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul
Uniunii.
(2) În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru serviciile prestate, Camera poate
desfăşura, în condiţiile stabilite de către Colegiul director al Camerei şi cu respectarea legislaţiei în
vigoare, activităţi generatoare de venituri proprii.
Articolul 144
Sediile secundare ale Camerei nu au personalitate juridică şi utilizează şi deţin sigilii şi evidenţe proprii.
Articolul 145
Fiecare Cameră are pagină de internet, care cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:
a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerei şi programul de lucru al fiecăruia dintre acestea;
b) programul de audienţe;
c) tabloul notarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în Camera respectivă, care cuprinde datele de
contact ale notarilor publici şi programul de lucru al biroului notarial;
d) modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii notarilor publici (concediu de odihnă sau
medical, suspendare, încetarea calităţii etc.);
e) lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de Colegiul director al Camerei;
f) lista experţilor evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;
g) informaţii privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;
h) informaţii privind locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;
i) informaţii cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar, de notar public sau de
schimbare a sediilor birourilor notariale;
j) alte informaţii apreciate de Colegiul director al Camerei ca fiind de interes public.
Articolul 146
(1) Modul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj de pe lângă fiecare Cameră, precum şi
organele de conducere ale acesteia se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii
de arbitraj, aprobat de Camere, pe baza regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Curţii de
arbitraj, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a activităţii de arbitraj şi licitaţii de la nivelul Camerei se stabileşte
prin regulamente proprii, aprobate de colegiile directoare ale Camerelor pe baza regulamentului-cadru
aprobat de Consiliul Uniunii cu privire la aceste activităţi.
Articolul 147
Procedura alegerii organelor de conducere ale Camerei şi Uniunii se face în condiţiile stabilite prin
Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.
Articolul 148
(1) Adunarea generală a Camerei se întruneşte de cel puţin două ori pe an, la convocarea preşedintelui
Colegiului director al Camerei. În anul în care se organizează alegerea organelor de conducere ale
Camerei şi Uniunii, Adunarea generală a Camerei se întruneşte în şedinţe de cel puţin 3 ori pe an, una
dintre acestea fiind destinată alegerilor.
(2) În cazul în care preşedintele refuză convocarea şedinţei, Colegiul director al Camerei poate convoca
Adunarea generală ordinară sau extraordinară, după caz.
(3) Adunarea generală a Camerei se convoacă de către preşedinte sau de Colegiul director al Camerei la
solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii sau a cel puţin unei treimi din numărul notarilor
publici cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei, în condiţiile stabilite prin statut.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Adunarea generală a Camerei adoptă, cu majoritatea simplă a
membrilor prezenţi, hotărâri obligatorii pentru toţi notarii publici.
(5) Împotriva hotărârii Adunării generale a Camerei se poate formula plângere la Consiliul Uniunii în
termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată
competentă în condiţiile legii.
Articolul 149
Prezenţa notarilor publici la adunările generale este obligatorie.
Articolul 150
(1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi cu drept de
vot.
(2) Notarul public suspendat nu poate participa, cu drept de vot, la Adunarea generală a Camerei.
(3) În cazul în care nu este legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă Adunare generală a
Camerei în condiţiile stabilite prin statut. Adunarea generală a Camerei astfel convocată este legal
constituită în prezenţa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
Articolul 151
(1) Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe lună, la convocarea
preşedintelui Colegiului sau, în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui.
(2) În caz de refuz al preşedintelui sau vicepreşedintelui, Colegiul director al Camerei se poate convoca
de către majoritatea membrilor acestuia. Colegiul director al Camerei se poate convoca şi la solicitarea
scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Convocarea Colegiului director al Camerei se face, în toate cazurile, în condiţiile stabilite prin statut.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei adoptă decizii, obligatorii pentru toţi
notarii publici din Cameră, cu majoritatea simplă a membrilor săi. În situaţii urgente, Colegiul director al
Camerei poate adopta decizii prin exprimarea votului, în scris şi, după caz, pe baza materialelor şi
proiectelor de decizii transmise de către preşedintele Colegiului director al Camerei. Transmiterea
materialelor şi, ulterior, a votului exprimat se face prin mijloace convenţionale de comunicare, ce
asigură dovada transmiterii şi, respectiv, a primirii.
(5) Împotriva deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Adunarea generală a
Camerei în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Adunării generale a Camerei poate fi atacată la
instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
(6) Prezenţa membrilor la şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie.
Articolul 152
(1) Colegiul director al Camerei este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.
(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se
face o nouă convocare a Colegiului director al Camerei în condiţiile stabilite prin statut. Colegiul director
al Camerei astfel convocat este legal constituit în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor
săi.
Articolul 153
(1) La şedinţele Colegiului director al Camerei se convoacă şi reprezentantul sau, după caz,
reprezentanţii Camerei în Consiliul Uniunii.
(2) Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii pot să convoace Colegiul director al

Camerei şi pot participa la orice şedinţă a Colegiului director al Camerei.
(3) La şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie prezenţa reprezentanţilor acesteia în
Consiliul Uniunii.
Articolul 154
La şedinţele Colegiului director al Camerei, pe lângă personalul de specialitate al Camerei desemnat în

acest sens, pot participa, ca urmare a solicitării sau convocării de către preşedintele Colegiului, ori de
câte ori consideră necesar, şi alţi notari publici sau specialişti.
Articolul 155
La începutul fiecărui an, Colegiul director al Camerei înaintează Consiliului Uniunii o informare cu privire
la activitatea desfăşurată în anul precedent.
Articolul 156
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele Colegiului director al Camerei emite dispoziţii obligatorii
pentru toţi notarii publici din Cameră.
(2) Împotriva dispoziţiei preşedintelui Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Biroul
executiv al Consiliului Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia Biroului executiv al
Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
Articolul 157
În lipsa preşedintelui Colegiului director al Camerei, situaţie adusă la cunoştinţa Colegiului, atribuţiile
preşedintelui sunt preluate, de drept, de către vicepreşedintele Colegiului director al Camerei, până la
încetarea situaţiei care a determinat absenţa.
Articolul 158
(1) Pentru soluţionarea petiţiilor, preşedintele Colegiului director al Camerei poate solicita note
explicative notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângeri şi, în
funcţie de cele constatate, în limita atribuţiilor stabilite de lege, dispune măsurile corespunzătoare.
(2) Preşedintele poate delega atribuţia de soluţionare a plângerilor formulate împotriva notarilor publici
sau a notarilor stagiari vicepreşedintelui ori unui alt membru al Colegiului director al Camerei.
Secţiunea a 10-a Organizarea şi funcţionarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
Organizarea şi funcţionarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Articolul 159
În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru serviciile prestate, Uniunea poate
desfăşura, în condiţiile stabilite de către Consiliul Uniunii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, activităţi
generatoare de venituri proprii.
Articolul 160
Uniunea are pagină proprie de internet, care va cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:
a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerelor şi programul de lucru;
b) programul de audienţe;
c) tabloul notarilor publici, datele de contact ale acestora, precum şi programul de lucru al birourilor
notariale;
d) lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de colegiile directoare ale Camerelor;
e) lista cu experţii evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;
f) date privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;
g) date cu privire la locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;
h) date cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar sau notar public, precum şi
a concursurilor de schimbări de sedii;
i) alte date apreciate de Biroul executiv al Consiliului Uniunii ca fiind de interes public.
Articolul 161
Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d) preşedintele Uniunii.
Articolul 162
(1) Delegaţi cu drept de vot la Congres sunt notarii publici aleşi într-o funcţie eligibilă la nivelul Camerei
şi al Uniunii, la care se adaugă reprezentanţii aleşi de Adunarea generală a Camerei pe durata unui
mandat, în limita normei de reprezentare prevăzute de lege. Prezenţa delegaţilor la Congres este
obligatorie.
(2) La calculul normei de reprezentare pentru alegerea reprezentanţilor Camerelor la Congres, precum şi
în Consiliul Uniunii se va avea în vedere numărul notarilor publici în funcţie la sfârşitul lunii anterioare
organizării alegerilor, potrivit procedurii stabilite prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.
Articolul 163
Împotriva hotărârilor Congresului se poate formula plângere la instanţa de judecată competentă în

condiţiile legii.
Articolul 164
Procedura alegerii organelor de conducere ale Uniunii se stabileşte prin regulamentul aprobat de
Consiliul Uniunii.
Articolul 165
Reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii îşi exprimă votul având în vedere respectarea intereselor
legitime ale profesiei.
Articolul 166
Prezenţa membrilor la şedinţele Consiliului Uniunii este obligatorie.
Articolul 167
Reprezentanţii Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia consultării şi informării permanente a

Colegiului director al Camerei reprezentate cu privire la activitatea desfăşurată sau care urmează să se
desfăşoare la fiecare şedinţă a Consiliului Uniunii.
Articolul 168
Membrii Consiliului Uniunii răspund individual pentru votul exprimat în această calitate.
Articolul 169
Reprezentanţii Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia informării anuale a Adunării generale a

Camerei cu privire la activitatea desfăşurată în Consiliului Uniunii.
Articolul 170
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Uniunii adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru Camere
şi notari publici.
(2) Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula plângere la instanţa de judecată în condiţiile
legii.
Articolul 171
În situaţii urgente, Consiliul Uniunii poate adopta hotărâri prin întrunirea în şedinţă prin intermediul
sistemului de videoconferinţă sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat prin corespondenţă. În
acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima votul în scris pe baza materialelor şi proiectelor de
hotărâri transmise de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a votului
exprimat se face prin unul dintre mijloacele convenţionale de comunicare, care face dovada transmiterii
şi, respectiv, primirii acestora.
Articolul 172
La şedinţele Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al Uniunii, desemnat în acest sens, şi,
ori de câte ori este necesar, alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedintele Consiliului.
Articolul 173
Consiliul Uniunii înaintează ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare detaliată cu privire
la activitatea notarială desfăşurată în anul precedent, care cuprinde date statistice, aspecte rezultate din
verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi, dacă este
cazul, propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.
Articolul 174
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe lună, la
convocarea preşedintelui Uniunii sau, în lipsa acestuia, a prim-vicepreşedintelui ori, după caz, a unuia
dintre vicepreşedinţi, în condiţiile stabilite prin statut.
(2) Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcţionează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă
decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
(3) În cazul în care Biroul executiv al Consiliului Uniunii nu este legal constituit din lipsa cvorumului
necesar, se convoacă o nouă şedinţă în condiţiile stabilite prin statut.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii adoptă, în condiţiile prevăzute
de art. 58 alin. (5) din lege, decizii obligatorii pentru Camere şi notarii publici. În caz de egalitate de
voturi, votul se reia.
(5) Prezenţa membrilor la şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii este obligatorie.
(6) La şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al Uniunii,
desemnat în acest sens, şi, ori de câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de
către preşedinte.
Articolul 175
Pentru situaţii urgente, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate adopta hotărâri prin întrunirea în
şedinţă prin intermediul sistemului de videoconferinţă sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat
prin corespondenţă. În acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima votul în scris pe baza
materialelor şi proiectelor de decizii transmise de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor
şi, ulterior, a votului exprimat se va face prin unul dintre mijloacele convenţionale de comunicare care
fac dovada transmiterii şi, respectiv, primirii.
Articolul 176
(1) În îndeplinirea atribuţiilor legale, preşedintele Uniunii emite dispoziţii obligatorii.
(2) Împotriva dispoziţiei preşedintelui se poate formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare,
la Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la
instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
Articolul 177
(1) În lipsa preşedintelui, situaţie adusă la cunoştinţa Consiliului Uniunii, atribuţiile acestuia sunt
preluate, de drept, de către prim-vicepreşedintele Uniunii, până la încetarea acestei situaţii. În cazul în
care prim-vicepreşedintele se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor, atribuţiile preşedintelui sunt
preluate de către unul dintre vicepreşedinţi, delegat în acest sens de către preşedinte.
(2) Ori de câte ori preşedintele, prim-vicepreşedintele sau vicepreşedinţii se află în imposibilitate de a-şi
exercita atribuţiile, acestora le revine obligaţia de a comunica Uniunii motivele şi durata pentru care nu
îşi pot exercita atribuţiile.
(3) Pentru soluţionarea petiţiilor, preşedintele poate solicita note explicative notarilor publici sau
notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângerile şi, în funcţie de cele constatate, dispune
măsurile corespunzătoare.
(4) Preşedintele poate delega atribuţia prevăzută la alin. (3), precum şi alte atribuţii prim-
vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor sau unui alt membru al Consiliului Uniunii.
Articolul 178
Organizarea şi funcţionarea redacţiei Buletinul Notarilor Publici, a comisiilor de specialitate ale

Consiliului Uniunii, a aparatului de specialitate şi administrativ al Uniunii, a RNENP şi a altor entităţi care
se înfiinţează la nivelul Uniunii se stabilesc prin regulamente aprobate prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Casa de Asigurări a Notarilor Publici
Articolul 179
(1) Casa de Asigurări se organizează şi funcţionează pe baza statutului acesteia, aprobat în condiţiile legii
de către Consiliul Uniunii.
(2) Casa de Asigurări este condusă de un consiliu de administraţie numit de către Consiliul Uniunii dintre
notarii publici propuşi de către Camere. Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte,
desemnat dintre membrii acestuia de către Consiliul Uniunii.
(3) Numărul membrilor consiliului de administraţie, precum şi modul de desemnare a acestora şi a

preşedintelui se stabilesc prin statutul Casei de Asigurări.
(4) La şedinţele consiliului de administraţie participă personalul de specialitate al Casei de Asigurări,

către preşedinte.
Articolul 180
(1) Înainte de începerea activităţii, notarul public este obligat, sub sancţiunea neemiterii licenţei de
funcţionare, să încheie contractul de asigurare cu Casa de Asigurări, devenind astfel membru al acesteia.
(2) Pe perioada exercitării funcţiei, notarul public este obligat, sub sancţiunea retragerii licenţei de
funcţionare, să achite anual costul poliţei de asigurare, în condiţiile stabilite prin contractul de asigurare.
(3) La data retragerii licenţei de funcţionare, contractul de asigurare încetează sau se suspendă, după
caz, în funcţie de încetarea sau, respectiv, suspendarea calităţii de notar public.
Articolul 181
Anual, la emiterea poliţei de asigurare, Casa de Asigurări va solicita Uniunii informaţii cu privire la
conduita profesională a notarului public, iar în funcţie şi de aceasta, se va întocmi fişa de evaluare de risc
profesional a notarului public, pe baza căreia se vor stabili, în condiţiile statutului, de către consiliul de
administraţie, cuantumul anual al primei de asigurare, suma asigurată obligatorie, obligativitatea
reîntregirii sumei maxime asigurate şi, corelativ, plata primei de asigurare, precum şi felul poliţei de
asigurare.
Articolul 182
Nu intră în categoria riscurilor asigurate de Casa de Asigurări activităţile desfăşurate de notarii publici în
calitate de fiduciari şi/sau lichidatori desemnaţi de părţi.
Articolul 183
(1) La nivelul Casei de Asigurări se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi
evidenţe:

b) registrul de asigurare profesională obligatorie, în care se înregistrează contractele de asigurare ale

notarilor publici şi se menţionează cuantumul poliţei, riscul asigurat, despăgubirile plătite în numele
notarului public asigurat, mapele cuprinzând documentele înregistrate în acestea, precum şi fişa de
evaluare a riscului profesional;
c) registrul de evidenţă a litigiilor în care este parte Casa de Asigurări şi soluţiile pronunţate;
d) registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
e) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Casei de Asigurări;
f) registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor consiliului de administraţie;
g) registrul de control, în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune, precum şi mapele cu

actele de control aferente acestora;
h) registrul de audienţe;
i) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Casa de Asigurări şi a facturilor emise de furnizori;
j) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele

aferente acestora;
k) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
l) orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.

(2) Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de
către Consiliul Uniunii, prin regulament.
Institutul Notarial Român
Articolul 184
INR se organizează şi funcţionează pe baza statutului şi regulamentului propriu, aprobate, în condiţiile

legii, de către Consiliul Uniunii.
Articolul 185
(1) INR este condus de un Consiliu director. Membrii Consiliului director sunt numiţi în condiţiile stabilite
prin statutul şi regulamentul INR-ului.
(2) În subordinea preşedintelui INR funcţionează un Consiliu ştiinţific în condiţiile stabilite prin statutul şi
regulamentul INR-ului.
(3) Numărul membrilor Consiliului director, ai Consiliului ştiinţific, precum şi modul de desemnare a
acestora se stabilesc prin statutul şi regulamentul INR-ului.
(4) La şedinţele Consiliului director sau ale Consiliului ştiinţific participă personalul de specialitate al INR,
către preşedinte.
Articolul 186
(1) Formarea profesională iniţială a notarilor stagiari, formarea profesională continuă a notarilor publici,
precum şi pregătirea celorlalţi beneficiari prevăzuţi de lege se fac în condiţiile stabilite de Consiliul
Uniunii, la propunerea Consiliului ştiinţific, avizată de Consiliul director al INR.
(2) Notarii publici în funcţie şi personalul de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor şi al Uniunii
au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la cursurile de formare profesională organizate de INR.
(3) Cheltuielile cu participarea notarilor publici în funcţie şi a personalului de specialitate al birourilor

notariale la cursurile organizate de INR se suportă de către biroul notarial şi sunt deductibile.
(4) Pentru personalul de specialitate al Uniunii şi al Camerelor, costul cursurilor organizate de INR se
suportă de către Uniune, respectiv de către fiecare Cameră, din bugetele acestora.
Articolul 187
(1) La nivelul INR se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi evidenţe:
a) registrul general de corespondenţă, în care se înregistrează documentele care nu se regăsesc în

celelalte registre, şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
b) registrul cursanţilor, cuprinzând evidenţa notarilor stagiari, a notarilor publici şi a celorlalte persoane
care au urmat cursurile de formare iniţială sau formare profesională continuă, precum şi mapele
cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
c) registrul de evidenţă a hotărârilor Consiliului director;
d) registrul de evidenţă a deciziilor Consiliului ştiinţific;
e) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui INR;
f) registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor Consiliului director şi ale Consiliului ştiinţific;
g) registrul de control în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune, precum şi mapele cu

h) registrul de audienţe;
i) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de INR şi a facturilor emise de INR sau furnizori;
j) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele

aferente acestora;
k) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
l) orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
(2) Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de către Consiliul

Uniunii prin regulament.
Casa de Pensii a Notarilor Publici
Articolul 188
(1) Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de Pensii, se organizează şi
funcţionează pe baza statutului şi regulamentului acesteia, aprobate în condiţiile legii de către Consiliul
Uniunii.
(2) Casa de Pensii este condusă de un consiliu de administraţie.
(3) Numărul membrilor consiliului de administraţie, modul de desemnare a acestora, precum şi a

preşedintelui se stabilesc prin statutul şi regulamentul Casei de Pensii.
(4) La şedinţele consiliului de administraţie, pe lângă personalul de specialitate al Casei de Pensii,

desemnat în acest sens, vor participa, ori de câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, ca
urmare a convocării sau solicitării făcute de către preşedinte.
Articolul 189
La nivelul Casei de Pensii se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre şi
evidenţe:
a) registrul general de corespondenţă, în care se înregistrează documentele care nu se regăsesc în

celelalte registre şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
b) registrul naţional al asiguraţilor şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
c) registrul de evidenţă a hotărârilor consiliului de administraţie;
d) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Casei de Pensii;
e) registrul de evidenţă a stenogramelor şedinţelor consiliului de administraţie;
f) registrul de control în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune, precum şi mapele cu

g) registrul de audienţe;
h) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de Casa de Pensii şi a facturilor emise de furnizori;
i) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele

aferente acestora;
j) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
k) orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
Articolul 190
Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de către Consiliul Uniunii

prin regulament.
Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale
Articolul 191
CNARNN se organizează şi funcţionează în condiţiile stabilite de regulamentul acestuia, aprobat în

condiţiile legii, de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
Articolul 192
(1) CNARNN este condus de o Comisie de experţi, formată din notari publici şi specialişti. Membrii
Comisiei de experţi sunt numiţi de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Comisia de experţi este
condusă de un preşedinte, desemnat dintre membrii săi de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2) Numărul membrilor Comisiei de experţi, modul de desemnare a acestora, precum şi a preşedintelui
comisiei se stabilesc prin regulamentul CNARNN.
(3) La şedinţele Comisiei de experţi participă personalul de specialitate al CNARNN desemnat în acest
sens şi, ori de câte ori este necesar, alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedinte.
Articolul 193
(1) Pentru serviciile prestate, CNARNN se înregistrează cu activitate economică la organul fiscal
competent.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, activitatea Societăţii Comerciale "Infonot
Systems" - S.R.L. este preluată integral de către CNARNN în condiţiile stabilite prin regulamentul
acestuia.
Articolul 194
(1) La nivelul CNARNN se ţin, în format electronic sau pe suport hârtie, registrele naţionale notariale
prevăzute la art. 163 din lege, precum şi următoarele registre şi evidenţe:
a) registrul general de corespondenţă, în care se înregistrează toate documentele care nu se

înregistrează în celelalte registre, şi mapele cuprinzând documentele înregistrate în acesta;
b) registrul de evidenţă a hotărârilor Comisiei de experţi;
c) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Comisiei de experţi;
d) registrul de evidenţă a stenogramelor sau proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei de experţi;
e) registrul de control, în care se înregistrează controalele efectuate de Uniune, precum şi mapele cu

f) registrul de audienţe;
g) registrul de evidenţă a contractelor încheiate de CNARNN şi a facturilor emise de centru şi de

furnizori;
h) registrele pentru evidenţa activităţii financiar-contabile şi de personal prevăzute de lege şi mapele

aferente acestora;
i) registrele pentru evidenţa activităţii arhivistice prevăzute de lege;
j) orice alte registre necesare desfăşurării activităţii.
(2) Procedura şi metodologia de gestionare a registrelor şi evidenţelor se aprobă de către Biroul executiv
al Consiliului Uniunii prin regulament.
Secţiunea a 11-a Răspunderea civilă şi disciplinară a notarilor publici
Răspunderea civilă şi disciplinară a notarilor publici

Răspunderea civilă
Articolul 195
(1) Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condiţiile legii civile, pentru încălcarea
obligaţiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat, cu vinovăţie, sub forma relei-credinţe, un
prejudiciu, stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Asigurarea de răspundere civilă a notarilor publici garantează plata prejudiciului în limita sumei
asigurate stabilite prin contractul încheiat de notarul public, în condiţiile legii, cu Casa de Asigurări.
(3) Procedura prin care Casa de Asigurări acordă despăgubirile se stabileşte prin statutul şi regulamentul
acesteia, aprobate de Consiliul Uniunii.
Răspunderea disciplinară
Articolul 196
Răspunderea disciplinară a notarului public intervine numai pentru săvârşirea unei fapte care constituie
abatere disciplinară, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, constatată de către Consiliul de
disciplină.
Articolul 197
(1) Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere.
(2) Consiliul de disciplină are un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi cu votul majorităţii membrilor săi.
(3) Membrii Consiliului de disciplină pot fi numai notarii publici în funcţie, care, la data validării de către
Congres a alegerii lor, au împlinit minimum 10 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, dar nu
mai puţin de 5 ani în funcţia de notar public.
(4) Notarul public care, în unul dintre ultimii 5 ani, a fost sancţionat disciplinar sau nu se bucură de o
bună reputaţie morală şi profesională nu poate dobândi şi deţine calitatea de membru al Consiliului de
disciplină.
Articolul 198
(1) Consiliul de disciplină are următoarele atribuţii:
a) judecarea acţiunilor disciplinare exercitate împotriva notarilor publici;
b) constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii de către notarul public a condiţiei bunei reputaţii şi, după
caz, formularea propunerii de încetare a calităţii de notar public.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor, Consiliul de disciplină este independent.
Articolul 199
Acţiunea disciplinară se exercită de către ministrul justiţiei, preşedintele Uniunii sau Colegiul director al
Camerei şi se judecă de către Consiliul de disciplină, în condiţiile legii, ale prezentului regulament,
precum şi ale regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Articolul 200
Atât în cadrul cercetării prealabile, cât şi în procedura de judecare a acţiunii disciplinare de către
Consiliul de disciplină, termenele acordate nu pot fi mai mari de 15 zile, cu excepţiile prevăzute de lege.
Articolul 201
Încadrarea faptei săvârşite de notarul public ca fiind abatere disciplinară, precum şi individualizarea
sancţiunii disciplinare sunt de competenţa exclusivă a organului care soluţionează acţiunea disciplinară.
Articolul 202
(1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie.
(2) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost
săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care se poate aprecia asupra existenţei sau
inexistenţei vinovăţiei care atrage răspunderea disciplinară. Ascultarea şi verificarea apărărilor notarului
public cercetat sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta
la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Notarul public cercetat
are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(3) După efectuarea cercetării prealabile, ministrul justiţiei sau, după caz, preşedintele Uniunii ori
Colegiul director al Camerei dispune cu privire la exercitarea acţiunii disciplinare.
Articolul 203
(1) Cererea prin care se promovează acţiunea disciplinară cuprinde: elementele de identificare ale
părţilor, descrierea faptei săvârşite de către notarul public, arătarea dovezilor pe care se întemeiază
acţiunea, menţiunea cu privire la efectuarea cercetării prealabile, motivarea în drept, propunerea
sancţiunii disciplinare, semnătura titularului acţiunii, precum şi alte elemente relevante în soluţionarea
cauzei.
(2) La acţiunea disciplinară se ataşează dovada efectuării cercetării prealabile şi, după caz, actul de
control, precum şi, dacă este cazul, sesizarea pe baza căreia s-a declanşat acţiunea disciplinară.
Articolul 204
În căile de atac formulate împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină au calitate procesuală titularul
acţiunii şi notarul public.
Articolul 205
Consiliul de disciplină suspendă acţiunea disciplinară în cazul în care există o cauză penală în curs de
soluţionare pentru aceeaşi faptă pentru care s-a exercitat acţiunea disciplinară. Notarul public este
obligat să informeze, de îndată, Consiliul de disciplină că a fost soluţionat definitiv procesul penal, în
vederea repunerii pe rol şi soluţionării acţiunii disciplinare.
Articolul 206
(1) Exercitarea acţiunii disciplinare împotriva unui notar public care este ales sau numit într-o funcţie
administrativă, de execuţie sau de conducere, în cadrul organizaţiei profesionale, atrage suspendarea de
drept din exerciţiul funcţiilor deţinute la nivelul organizaţiei profesionale, până la soluţionarea acţiunii
disciplinare. Consiliul Uniunii constată că a intervenit suspendarea.
(2) În situaţia în care hotărârea de sancţionare a rămas definitivă, notarul public este revocat din
funcţiile administrative în care a fost numit şi îi încetează de drept mandatul din funcţia în care a fost
ales. Consiliul Uniunii constată încetarea mandatului.
(3) Hotărârea rămasă definitivă se înaintează de către Consiliul de disciplină organului competent să
dispună revocarea.
Articolul 207
(1) Verificările referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se efectuează din oficiu sau ca
urmare a unei sesizări scrise depuse la Ministerul Justiţiei, Uniune sau Camera din care face parte
notarul public. Sesizarea cuprinde elementele de identificare ale notarului public, descrierea faptelor de
natură a afecta buna reputaţie a acestuia, dovezile pe care se sprijină sesizarea, precum şi datele de
identificare ale petentului şi semnătura acestuia.
(2) În vederea întocmirii raportului de inspecţie, inspectorii din cadrul Ministerului Justiţiei sau al Uniunii
procedează la verificarea sesizării din cel puţin 3 surse credibile, altele decât autorul sesizării, care să fi
cunoscut nemijlocit faptele imputate notarului public. Colectarea şi verificarea dovezilor se opresc
atunci când acestea sunt suficiente pentru a constata, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că cele
arătate în sesizare sunt adevărate sau, dimpotrivă, nu se confirmă.
(3) Verificările referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se vor face numai de către
inspectorii din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Uniunii. Raportul de inspecţie întocmit în urma
verificărilor privind buna reputaţie se comunică notarului public care face obiectul sesizării, în termen de
15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecţiuni.
(4) Raportul de inspecţie şi, dacă există, obiecţiunile formulate de notarul public se înaintează Consiliului
de disciplină.
(5) Consiliul de disciplină citează notarul public şi entitatea din care fac parte inspectorii care au întocmit
raportul şi dispune administrarea probelor necesare. Notarul public poate depune note explicative şi
declaraţii cu privire la faptele care i se impută şi poate solicita administrarea probelor pe care le
consideră necesare în apărarea lui.
(6) Hotărârea Consiliului de disciplină, rămasă definitivă, se publică în una dintre revistele de specialitate
ale Uniunii, fără a se dezvălui date care să poată duce la identificarea celui supus controlului.
(7) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină pot face contestaţie la Consiliul Uniunii notarul public şi
entitatea care a dispus efectuarea inspecţiei.
Articolul 208
La nivelul Consiliului de disciplină se ţin, în format electronic şi pe suport hârtie, următoarele registre şi
evidenţe:
a) registrul de corespondenţă, în care se înregistrează toate documentele, şi mapele cuprinzând

documentele înregistrate în acesta;
b) registrul de evidenţă a acţiunilor disciplinare;
c) opisul registrului de evidenţă a cauzelor;
d) registrul de evidenţă a hotărârilor;
e) registrul de evidenţă a dispoziţiilor preşedintelui Consiliului de disciplină.
Articolul 209
(1) Câte un exemplar al hotărârilor pronunţate în căile de atac se depune la dosarul cauzei aflat la
Consiliul de disciplină, de către titularul acţiunii disciplinare, în vederea arhivării şi certificării faptului că
hotărârea Consiliului de disciplină a rămas definitivă.
(2) Arhiva creată de Consiliul de disciplină face parte din arhiva Uniunii.
Articolul 210
Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului de disciplină, precum şi procedura de soluţionare a

cauzelor aflate în competenţa sa se stabilesc prin regulamentul acestuia, aprobat de Consiliul Uniunii.
Capitolul IV Procedura actelor notariale
Procedura actelor notariale
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Articolul 211
(1) Actele notariale se întocmesc la cererea persoanelor care justifică un interes şi a autorităţilor
competente, în cazurile prevăzute de lege.
(2) Cererile pot fi formulate şi prin mandatar, avocat împuternicit în acest sens sau prin reprezentant
legal, potrivit legii, cu excepţia cazului în care, prin dispoziţii speciale, se prevede altfel. Împuternicirea
avocaţială nu constituie mandat de reprezentare pentru încheierea unui act sau a unei proceduri
notariale.
Articolul 212
În vederea îndeplinirii unui act sau a unei proceduri notariale, notarul public solicită, dacă este cazul, din
arhiva altor birouri notariale sau a Camerei documentaţia necesară. Documentaţia solicitată de către
notarul public se comunică în mod obligatoriu şi de îndată, dar nu în original, prin orice mijloc de
comunicare care confirmă trimiterea şi, respectiv, primirea.
Articolul 213
(1) Documentele justificative, autorizaţiile şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea actelor şi

procedurilor notariale, precum şi lucrările de publicitate vor fi obţinute de către notarul public direct sau
printr-un angajat cu contract de muncă al biroului, delegat de notarul public în acest scop.
(2) Notarul public poate solicita părţilor sau, la cererea acestora, poate obţine el însuşi, pe cheltuiala
părţilor, prin orice mijloc de comunicare, certificatul de atestare fiscală, extrase de carte funciară,
precum şi alte documente din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru
instrumentarea actului sau procedurii notariale. Cererea notarului public, precum şi documentele
solicitate pot fi transmise autorităţii competente, respectiv pot fi transmise notarului public prin orice
mijloc de comunicare ce confirmă trimiterea şi, respectiv, primirea.
(3) În aplicarea prevederilor art. 80 alin. (3) şi (4) din lege, se pot încheia de către Uniune protocoale de
colaborare cu instituţiile care deţin registrele şi evidenţele publice.
Articolul 214
Identificarea părţilor şi, după caz, a avocatului care le asistă ori a reprezentanţilor acestora se face în
condiţiile art. 85 din lege.
Articolul 215
(1) Actele notariale în care una dintre părţi este o persoană privată de libertate se instrumentează la
locul unde acea persoană se află pe perioada privării de libertate.
(2) Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru identificarea
de către notarul public a persoanei private de libertate, parte în actul notarial, precum şi pentru
asigurarea condiţiilor adecvate, necesare încheierii actului.
(3) În cazul în care persoana privată de libertate nu poate să semneze, actul notarial se va încheia în
prezenţa a 2 martori asistenţi, care pot fi şi funcţionari ai penitenciarului.
(4) În cazul în care persoana privată de libertate nu cunoaşte limba română sau este surdomut neştiutor
de carte, consimţământul se va lua în prezenţa unui interpret şi traducător autorizat, respectiv a unui
interpret mimico-gestual autorizat.
Articolul 216
(1) Dacă apreciază ca fiind necesar, notarul public întocmeşte o rezoluţie de încuviinţare a efectuării
actului, rezoluţie care se pune pe cerere şi cuprinde, pe scurt, datele esenţiale necesare încheierii actului
notarial.
(2) Îndeplinirea actului sau a procedurii notariale se constată prin încheiere care poartă număr şi dată
din registrul corespunzător, prevăzut de lege. În cazurile anume prevăzute de lege, în baza încheierii de
îndeplinire a actului sau procedurii se eliberează un certificat, care va avea data încheierii şi număr din
registrul corespunzător.
(3) La instrumentarea actului în afara biroului notarial, notarul public poate fi însoţit de un secretar
delegat. În acest caz, datele de identificare ale secretarului delegat se menţionează în cuprinsul
încheierii, care va fi semnată şi de acesta, alături de notarul public.
(4) Dacă actul sau procedura notarială este îndeplinită la sediul secundar al notarului public, despre
aceasta se va face menţiune în încheiere, potrivit art. 84 lit. e) din lege.
Articolul 217
În cazul actelor notariale supuse publicităţii, dacă legea prevede în mod expres, notarul public este
obligat să întreprindă, de îndată, demersurile necesare pentru efectuarea publicităţii, în numele şi pe
cheltuiala titularilor drepturilor care rezultă din act, direct ori prin angajaţii săi, la registrele prevăzute de
lege, şi să înmâneze părţilor dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.
Articolul 218
(1) Erorile materiale sau omisiunile vădite din actele şi procedurile notariale pot fi îndreptate prin
încheiere de rectificare. Nu sunt admise corecturi direct în cuprinsul actelor notariale.
(2) Erorile materiale sau omisiunile vădite pot privi numele şi calitatea părţilor, erori de calcul, precum şi
orice alte asemenea erori materiale cuprinse în actele notariale, care nu privesc aspecte ce pot afecta
natura, obiectul actului sau conţinutul raporturilor juridice dintre părţi. Nu se pot îndrepta prin această
procedură erorile de raţionament juridic şi nici alte erori sau omisiuni care nu pot fi calificate drept
omisiuni sau erori materiale, acestea putând fi remediate doar cu acordul părţilor şi doar prin întocmirea
unui alt înscris.
(3) La cerere, îndreptarea erorilor materiale şi completarea omisiunilor vădite se fac numai după
prezentarea de către părţi a exemplarelor originale sau, după caz, a duplicatelor actului, deţinute de
acestea.
(4) Îndreptarea erorilor materiale şi completarea omisiunilor vădite, din oficiu, se fac pe baza
exemplarului din arhiva biroului notarial sau a Camerei, comunicându-se părţilor şi registrelor de
publicitate câte un exemplar al încheierii.
(5) Încheierea prevăzută la alin. (1) se ataşează la exemplarele originale ale actului şi, după caz, la
duplicatele actului aflate în arhivă sau prezentate de părţi.
(6) Despre existenţa încheierii de rectificare se face menţiune pe toate exemplarele originale şi
duplicatele actului, atât cele aflate în arhiva biroului, cât şi cele prezentate de părţi.
(7) În cazul în care aceeaşi eroare materială sau omisiune vădită este identificată în mai multe acte sau
proceduri notariale aflate în raport de interdependenţă, se admite îndreptarea sau completarea lor prin
aceeaşi încheiere.
(8) Cererea se înregistrează în registrul general, fixându-se prin rezoluţie termenul de soluţionare. Partea
care depune cererea are termenul în cunoştinţă. Prin citaţie se aduc la cunoştinţa celorlalte părţi data,
ora şi locul soluţionării cererii, precum şi obiectul rectificării. Dacă s-a îndeplinit procedura de citare, la
termenul stabilit, notarul public procedează la rectificare chiar şi în lipsa celor citaţi; acordul acestora se
prezumă dacă nu au făcut obiecţiuni sau opuneri.
(9) Citarea părţilor se face potrivit art. 145 din lege.
Articolul 219
În îndeplinirea unei proceduri notariale, notarul public instrumentator sau cel care a luat, în orice mod,
cunoştinţă de îndreptarea unei erori materiale sau completarea unei omisiuni vădite, anularea sau
revocarea unui act notarial, care nu sunt aduse la cunoştinţa celor care gestionează arhivele notariale
sau registre publice, are obligaţia de a le înştiinţa pe acestea.
Articolul 220
Notarul public comunică celor interesaţi copia înscrisului care rectifică, anulează sau revocă actul
notarial sau copia respectivului act purtând menţiunea corespunzătoare.
Articolul 221
(1) Dacă refuză îndeplinirea actului notarial, notarul public, la stăruinţa părţilor, redactează o încheiere
de respingere care va cuprinde elementele prevăzute la art. 84 lit. a)-d) şi f) din lege, precum şi motivele
de fapt şi de drept care justifică refuzul.
(2) Notarul public poate reveni asupra respingerii, dacă motivele soluţiei nu mai subzistă.
Secţiunea a 2-a Redactarea înscrisurilor
Redactarea înscrisurilor
Articolul 222
Actele şi procedurile notariale, cu excepţia actelor autentice, se redactează în numărul de exemplare
originale cerut de părţi, plus unul pentru arhiva notarului public şi, după caz, unul pentru efectuarea
lucrărilor de publicitate.
Articolul 223
(1) Documentaţia necesară încheierii actului sau procedurii notariale se reţine la dosarul actului sau
procedurii, împreună cu exemplarul original al actului notarial rămas în arhiva notarului.
(2) Înscrisurile ce constituie anexe ale actului notarial care se îndeplineşte fac parte integrantă din act, se
semnează, în condiţiile legii, de către părţi şi se vizează de către notarul public. În cuprinsul actului se va
face menţiune despre faptul că anexele fac parte integrantă din acesta.
(3) Înscrisul notarial alcătuit din mai multe file va fi cusut, capsat sau broşat, aplicându-se sigiliul
notarului public pe marginile alăturate a două file, astfel încât sigiliul de legătură să fie aplicat pe toate
filele înscrisului.
Articolul 224
(1) Înscrisul va fi redactat citeţ şi fără ştersături, într-un format care să permită citirea tuturor datelor din
cuprinsul acestuia. Menţiunile în cifre se vor preciza şi în litere.
(2) Denumirea persoanelor juridice se redactează fără prescurtări.
(3) Încheierea notarială se tehnoredactează în continuarea actului notarial, astfel încât să nu poată fi
detaşată de cuprinsul actului, notarul public având obligaţia de a se asigura că este într-un format care
să permită citirea tuturor datelor din cuprinsul acesteia.
(4) Dacă cetăţeanul străin îi declară notarului public că ştie limba română suficient de bine pentru ca
actul sau procedura notarială să se îndeplinească numai în limba română, fără a mai fi necesară prezenţa
unui interpret şi traducător autorizat, pe cererea de îndeplinire a actului sau procedurii notariale
cetăţeanul străin va scrie olograf că nu solicită prezenţa unui interpret şi traducător autorizat la
instrumentarea actului sau procedurii notariale întrucât cunoaşte limba română. Notarul public va face
menţiunea corespunzătoare în încheierea de îndeplinire a actului sau procedurii notariale.
Secţiunea a 3-a Autentificarea actelor
Autentificarea actelor
Articolul 225
(1) În cazul în care actul notarial se încheie în formă autentică de către notarul public, acesta se
întocmeşte, potrivit legii, într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva biroului notarial.
(2) Fiecărei persoane parte în act i se eliberează, la cerere, în numărul solicitat, duplicate de pe actul
original, care au aceeaşi forţă probantă ca şi originalul şi, dacă actul constată o creanţă certă, lichidă şi
exigibilă, constituie, ca şi originalul, titlu executoriu.
(3) După identificarea părţilor, a mandatarilor acestora sau a reprezentanţilor legali ori convenţionali,
notarul public aduce la cunoştinţa acestora conţinutul actului supus autentificării, îi întreabă dacă i-au
înţeles conţinutul şi consecinţele juridice şi dacă cele cuprinse în act reprezintă voinţa părţilor.
(4) Luarea consimţământului se face prin semnarea actului de către părţi, de reprezentanţii acestora, de
cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc şi, după caz, de martorii-asistenţi. Părţile
declară că au citit actul sau că acesta le-a fost citit în întregime, i-au înţeles conţinutul şi consecinţele
juridice şi că cele cuprinse în act reprezintă voinţa părţilor.
(5) La luarea consimţământului prin interpret, actul notarial va fi semnat şi de către acesta.
(6) Duplicatul eliberat la autentificarea actului reprezintă redarea fidelă a conţinutului actului notarial şi
a încheierii de autentificare originale, cu excepţia semnăturii părţilor şi a notarului public. În locul
semnăturilor originale ale părţilor şi notarului public se menţionează numele şi prenumele fiecărui
semnatar. Pe prima pagină a duplicatului se va aplica o parafă cu menţiunea "DUPLICAT". La finalul
duplicatului eliberat la autentificarea actului notarial îndeplinit, după încheierea de autentificare, se
introduce formula de duplicat cu următorul cuprins, sub care notarul public semnează şi aplică sigiliul:
"Prezentul duplicat s-a întocmit în ..... exemplare, de ............, notar public, astăzi, data autentificării
actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul." În cazul înscrisurilor prevăzute la art. 101 din lege,
formula de duplicat va avea următorul conţinut: "Prezentul duplicat s-a întocmit în ..... exemplare, de
............, notar public, astăzi, data autentificării actului, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi
constituie titlu executoriu în condiţiile legii."
(7) Un exemplar al duplicatului eliberat la autentificare se arhivează împreună cu originalul actului

păstrat în arhiva notarului public.
(8) În vederea îndeplinirii operaţiunilor de publicitate a actului juridic încheiat în formă autentică,
notarul public comunică fiecărui registru de publicitate câte un duplicat eliberat la autentificarea actului.
Duplicatele eliberate părţilor la autentificarea actului şi cele comunicate registrelor de publicitate au
numărul actului autentic încheiat într-un singur exemplar original.
(9) În cazul în care actul notarial se încheie în afara sediului biroului notarial, în încheiere se va menţiona
locul în care s-au luat consimţământul şi semnătura fiecărei părţi.
Articolul 226
(1) În cazul în care se autentifică o procură pentru încheierea unui contract de vânzare, iar cumpărătorul
sau soţul acestuia are el însuşi calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va cere părţilor să
înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv preţul.
(2) După autentificarea procurilor, notarul public va proceda la înscrierea acestora în RNNEPR, în
condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(3) Actul autentic de revocare a oricărui mandat încheiat în formă autentică se va înscrie de îndată în
RNNEPR în condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(4) Procurile folosite la autentificarea actelor notariale vor fi verificate în RNNEPR, în ziua autentificării
actului notarial, cu privire la existenţa, autentificarea şi nerevocarea lor.
(5) Procurile folosite la autentificarea actelor autentice rămân la dosar în original sau în copie legalizată.
Articolul 227
(1) La autentificarea actelor juridice cu conţinut patrimonial încheiate de o persoană privată de libertate,
notarul public verifică dacă s-au luat măsuri de indisponibilizare cu privire la bunurile acesteia ori dacă,
prin hotărârea definitivă de condamnare, nu i s-a restrâns capacitatea de exerciţiu.
(2) Cu sprijinul organului de urmărire care a emis mandatul de arestare, verificarea prevăzută la alin. (1)
se efectuează pe tot parcursul procesului penal, până la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare, cu privire la persoana aflată în detenţie preventivă.
Articolul 228
(1) În vederea autentificării actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare,
notarul public este obligat să verifice situaţia juridică a bunului imobil, sarcinile bunului şi, după caz,
regimul matrimonial al părţilor. Notarul public răspunde pentru nemenţionarea în actul notarial întocmit
a sarcinilor şi măsurilor de indisponibilizare a bunurilor, înscrise în registrele de publicitate şi comunicate
acestuia în scris, la cererea lui, de către registrele respective, registre pe care are obligaţia legală să le
verifice la data încheierii actului notarial.
(2) În aplicarea alin. (1), notarul public va solicita părţilor prezentarea titlurilor de proprietate ale
înstrăinătorului şi, după caz, va obţine în numele şi pe cheltuiala acestuia certificatul de sarcini sau
extrasul de carte funciară de autentificare ori, după caz, de informare şi certificatul sau adeverinţa
eliberată de RNNRM. Notarul public va putea obţine, în numele şi pe cheltuiala părţilor, certificatul de
atestare fiscală, precum şi documentaţia cerută de alte legi speciale.
(3) În cazul unui teren, în actul notarial se va menţiona dacă acesta se află în intravilanul sau extravilanul
localităţii pe baza menţiunilor existente în titlul de proprietate sau, în lipsa acestor menţiuni în titlul de
proprietate, pe baza dovezilor eliberate de autorităţile administrative competente.
(4) Declaraţia creditorului cuprinsă într-un act autentic că a primit prestaţia care i se datorează face
dovada executării obligaţiei, până la proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
(5) La întocmirea sau/şi autentificarea oricărui act juridic în care una dintre părţi declară că a plătit
celeilalte o sumă de bani sau bunuri fungibile, notarul public va întreba părţile şi va consemna în act
data la care a avut loc operaţiunea şi dacă banii au fost înmânaţi în numerar, prin virament bancar sau în
orice altă modalitate de plată.
(6) Dacă părţile convin că plata unor sume de bani se va efectua în viitor, notarul public va menţiona în
mod expres în conţinutul actului dacă sumele care se vor plăti sunt sau nu purtătoare de dobânzi, iar, în
caz afirmativ, se va menţiona cuantumul acestora.
(7) Dacă plata s-a efectuat în numerar anterior întocmirii şi/sau autentificării actului, notarul public va
menţiona în cuprinsul actului declaraţia persoanei că a primit anterior suma de bani şi, respectiv, că
cealaltă parte şi-a executat obligaţia de plată, declaraţie ce constituie chitanţă liberatorie pentru
executarea obligaţiei de plată.
(8) Dacă plata se efectuează în numerar în ziua autentificării, notarul public va consemna în act
declaraţia persoanei că a primit în acea zi suma de bani şi, respectiv, că cealaltă parte şi-a executat
obligaţia de plată, declaraţie ce constituie chitanţă liberatorie pentru executarea obligaţiei de plată.
(9) Notarul public răspunde de efectuarea plăţii sumelor de bani dacă plata se face, la solicitarea expresă
a părţilor, prin contul bancar special al biroului notarial, deschis în scopul consemnării sumelor,
nepurtător de dobânzi. Suma virată cuprinde atât suma necesară plăţii, cât şi suma necesară pentru
plata spezelor şi comisioanelor bancare datorate pentru viramentul către cealaltă parte.
Articolul 229
(1) În încheierea de autentificare a unui testament, codicil sau a actului de revocare a acestora, notarul
public menţionează ora şi minutul la care a autentificat actul.
(2) Notarul public este obligat ca, în cel mult 10 zile de la autentificarea unui testament sau a altui înscris
prin care se recunoaşte un copil din afara căsătoriei, să comunice oficiului de stare civilă de la locul
naşterii copilului un exemplar al înscrisului sau, după caz, partea de testament, în extras, referitoare la
recunoaştere.
Articolul 230
(1) După autentificarea testamentelor, a contractelor de donaţie şi a revocării acestora, notarul public
are obligaţia de a proceda, de îndată, la înscrierea actelor în RNNEL.
(2) În condiţiile art. 1.046 din Codul civil, RNNEL poate da informaţii cu privire la existenţa unui
testament numai după decesul testatorului, dovedit cu actul de deces. Testatorului i se pot elibera
aceste informaţii numai dacă le solicită personal.
Articolul 231
După autentificarea convenţiilor matrimoniale, notarul public procedează la înscrierea acestora în

RNNRM şi la comunicarea către registrul de stare civilă şi, dacă este cazul, în funcţie de natura bunurilor,
la alte registre de publicitate prevăzute de lege.
Articolul 232
(1) La autentificarea, potrivit legii, a unui acord de mediere, părţile din acord se prezintă în faţa notarului
public, personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant convenţional în baza unui mandat
autentic. Părţile vor prezenta, în original, procesul-verbal încheiat de mediator, care rămâne la
documentaţia actului.
(2) În cazul în care acordul de mediere încheiat sub semnătură privată este invocat de părţi în vederea
îndeplinirii unei proceduri notariale succesorale sau de autentificare pentru care legea impune
îndeplinirea acestei forme, notarul public îl va avea în vedere la îndeplinirea procedurii notariale
solicitate numai în măsura în care acesta nu contravine legii.
(3) Redactarea înscrisului notarial solicitat în baza acordului de mediere se face de către notarul public,
în condiţiile legii. În cazul în care acordul de mediere contravine legii, iar părţile nu convin ca actul să fie
redactat de către notar cu respectarea dispoziţiilor legale, notarul public va da încheiere de respingere.
Secţiunea a 4-a Procedura succesorală
Procedura succesorală
Articolul 233
În funcţie de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este numai de competenţa
instanţei de judecată sau a notarului public.
Articolul 234
(1) La cererea moştenitorilor sau a altor persoane interesate, notarul public deschide procedura
succesorală notarială, instrumentează şi soluţionează cauza succesorală şi eliberează certificatul de
moştenitor.
(2) Certificatul de moştenitor eliberat de notarul public face dovada cu privire la:
a) calitatea de moştenitor legal şi/sau testamentar;
b) drepturile de proprietate sau alte drepturi prevăzute de lege ale moştenitorilor legali sau
testamentari asupra bunurilor din patrimoniul autorului, menţionate în certificatul de moştenitor, şi
întinderea acestora;
c) intrarea în stăpânirea de fapt asupra bunurilor succesorale de către moştenitorii nesezinari.
Articolul 235
La primirea cererii de deschidere a procedurii succesorale, notarul public verifică dacă aceasta cuprinde
toate elementele menţionate la art. 103 din lege, în caz contrar indicând solicitanţilor să o completeze.
Articolul 236
(1) Dovada decesului şi a ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces. În cazul hotărârilor
judecătoreşti declarative de moarte, rămase definitive, dovada se face cu certificatul de deces eliberat în
condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.
(2) Certificatul de deces al unui cetăţean român, eliberat de o autoritate străină, necesar la dezbaterea
procedurii succesorale, va fi transcris în registrul de stare civilă din România în condiţiile Legii nr.
119/1996, republicată.
(3) Certificatul de deces eliberat de o autoritate străină se apostilează sau, după caz, se supralegalizează,
cu excepţia cazurilor în care a fost emis de autoritatea competentă a unui stat cu care România are
convenţie sau tratat de recunoaştere reciprocă a actelor de stare civilă.
(4) Pentru a fi înregistrat în evidenţele succesorale ale Camerei şi Uniunii, certificatul de deces trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele menţiuni: numele şi prenumele defunctului, data decesului, zi/lună/an,
codul numeric personal sau data naşterii, ultimul domiciliu ori, după caz, reşedinţa obişnuită a
defunctului.
(5) Dacă la rubrica ultimul domiciliu sau ultima reşedinţă obişnuită a defunctului este menţionat numai
numele ţării, fără a se preciza şi localitatea, în aplicarea art. 954 alin. (3) din Codul civil, cauza
succesorală se înscrie în RNNES şi, ulterior, în Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale ţinut de
Camera în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care soluţionează succesiunea.
Articolul 237
(1) Notarul public procedează la înregistrarea cererii de deschidere a procedurii succesorale în registrul
de evidenţă succesorală al biroului şi la acordarea termenului pentru dezbaterea succesiunii numai după
obţinerea certificatului eliberat de Cameră cu privire la verificarea Registrului de evidenţă a procedurilor
succesorale, ţinut de aceasta, care atestă neînregistrarea cauzei la alt birou notarial.
(2) Toate actele de procedură pentru soluţionarea unei cauze succesorale se îndeplinesc numai după
înregistrarea şi punerea pe rol a dosarului succesoral.
(3) Notarul public este obligat să înregistreze dosarul succesoral în registrul de succesiuni, opisul
succesoral şi registrul de termene succesorale în aceeaşi zi în care a obţinut certificatul de la Registrul de
evidenţă a procedurilor succesorale al Camerei.
Articolul 238
Până la termenul stabilit pentru dezbateri, notarul public are obligaţia de a solicita şi a obţine
documentaţia necesară cu privire la:
a) opţiunile succesorale ale succesibililor, înscrise în RNNEOS;
b) liberalităţile înscrise în RNNEL;
c) regimul matrimonial înscris în RNNRM;
d) datoriile şi creanţele autorului succesiunii, înscrise în RNNEC;

e) situaţia juridică şi fiscală a bunurilor care fac obiectul masei succesorale, rezultată din titluri de
proprietate, extrase de carte funciară de informare pentru bunurile intabulate, certificate de atestare
fiscală şi alte acte referitoare la situaţia bunurilor defunctului;
f) acte de stare civilă pe care le apreciază ca fiind necesare dezbaterii succesiunii.
Articolul 239
(1) În procedura succesorală se administrează proba cu înscrisuri prevăzută de lege, acte de stare civilă,
testamente, precum şi depoziţiile a cel puţin 2 martori, inclusiv în cazul conexării dosarelor succesorale.
(2) Din depoziţiile martorilor trebuie să rezulte că aceştia:
a) cunosc date personale referitoare la defunct;
b) au cunoştinţă de numărul şi calitatea persoanelor cu vocaţie la succesiunea defunctului.
Articolul 240
(1) Cauzele care fac obiectul succesiunilor succesive se verifică şi se înregistrează în registrele de
evidenţă a procedurilor succesorale ale Camerelor în a căror circumscripţie autorii au avut ultimul
domiciliu, menţionându-se şi notarul public care, potrivit legii, are competenţa de a soluţiona
succesiunile succesive.
(2) Cererile de deschidere a procedurii succesorale pentru fiecare dintre autori se înregistrează, în mod
distinct, în registrul de succesiuni, cauzele succesorale urmând să fie conexate în vederea emiterii
certificatului de moştenitor în succesiunea succesivă.
(3) Dispoziţiile art. 239 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul succesiunilor succesive.
Articolul 241
(1) Sunt comorienţi persoanele care au decedat în acelaşi timp, dacă nu se poate face dovada că unul a
supravieţuit celuilalt.
(2) Dezbaterea succesiunilor soţilor comorienţi, deşi aceştia nu se moştenesc unul pe altul, se va face
deodată de acelaşi notar public, iar dosarele se vor conexa şi se va elibera un singur certificat de
moştenitor.
(3) În mod similar se poate proceda şi pentru alţi comorienţi între care ar fi existat vocaţie succesorală
reciprocă.
(4) Competenţa teritorială a dezbaterii cauzelor succesorale ale comorienţilor aparţine primului notar
public sesizat, competent cu dezbaterea succesiunii oricăruia dintre decedaţi.
(5) La stabilirea masei succesorale a fiecărui comorient vor participa moştenitorii tuturor persoanelor
decedate, iar în succesiunea fiecărui decedat se vor stabili cele arătate la art. 253.
Articolul 242
În aplicarea art. 108 din lege, notarul public are în vedere următoarele:
a) în cazurile de repunere pe rol a cauzelor suspendate potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) din lege, notarul
public stabileşte dacă toţi succesibilii cu vocaţie la moştenire şi-au exercitat dreptul de opţiune
succesorală şi se prezintă la dezbateri în vederea eliberării certificatului de moştenitor;
b) în cazurile de suspendare prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. b) din lege, notarul public suspendă
procedura succesorală, cauza urmând a fi repusă pe rol dacă a încetat cauza care a determinat
suspendarea. Notarul public poate îndruma succesibilii care îşi contestă unii altora calitatea sau nu se
înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale şi la întinderea drepturilor care li se cuvin să se
adreseze unui mediator;
c) în cazul prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. c) din lege, notarul public suspendă procedura succesorală
numai după prezentarea de către moştenitori a unei dovezi din care să rezulte că s-au adresat instanţei
de judecată;
d) raportat la dispoziţia din art. 108 alin. (1) lit. d) din lege, notarul public dispune suspendarea cauzei
succesorale în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, cum ar fi: repunerea în termenul de opţiune
succesorală, reducerea şi prorogarea acestuia, opoziţia la inventarul succesoral, opoziţia la desemnarea
custodelui bunurilor găsite cu ocazia inventarului, opoziţia la desemnarea lichidatorului.
Articolul 243
(1) În aplicarea art. 102 din lege, secretarii consiliilor locale transmit sesizările pentru deschiderea
procedurii succesorale Camerei care ţine registrul de evidenţă a procedurilor succesorale, care le înscrie
în acest registru.
(2) Modul de repartizare a cauzelor succesorale transmise potrivit alin. (1) se stabileşte de către
preşedintele Camerei, astfel încât acestea să fie repartizate în mod echitabil fiecăruia dintre notarii
publici competenţi.
Articolul 244
(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condiţiile

prevăzute de lege.
(2) În cuprinsul procesului-verbal de inventariere se menţionează bunurile găsite în posesia defunctului.

Cu privire la bunurile despre care se susţine că sunt proprietatea altei persoane, se va menţiona motivul
pentru care se aflau în deţinerea defunctului la data decesului, iar cu privire la bunurile defunctului care
se află în deţinerea unei alte persoane, se precizează locul unde se află şi motivele pentru care se găsesc
acolo.
(3) În procesul-verbal de inventariere se înscriu şi menţiuni cu privire la pasivul succesoral, în măsura în

care acesta este cunoscut.
(4) În cazuri urgente, la cererea oricărei persoane care justifică un interes, punerea sigiliilor asupra
bunurilor succesorale se poate face şi înainte de întocmirea inventarului, exceptându-se bunurile
necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu acesta.
(5) Notarul public îl poate numi în calitate de custode sau de curator special pe unul dintre succesibili.
(6) Inventarul succesoral se întocmeşte în mod obligatoriu în cazurile în care este cerut de oricare dintre
părţi, de creditori sau dacă se solicită lichidarea pasivului succesoral. Dacă bunurile înscrise în procesul-
verbal de inventariere sunt afectate garantării unor creanţe, acestea se vor înscrie ca atare, cu
menţionarea creditorilor.
(7) Dacă unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul defunctului
se opune la efectuarea inventarului, notarul public îi îndrumă să se adreseze instanţei de judecată de la
locul deschiderii moştenirii.
(8) Punerea sigiliilor, ca măsură de conservare a bunurilor, fie înainte de inventarierea acestora, fie la
finalizarea operaţiunii de inventariere, se face numai de către notarul public, după care acesta le va
preda unui custode sau curator special stabilit potrivit Codului civil.
(9) Dacă la efectuarea inventarului se găsesc arme, muniţii, materiale explozibile sau alte substanţe
interzise, notarul public solicită de îndată intervenţia organului de poliţie, urmând ca acesta să le ridice
pe bază de proces-verbal care va fi ataşat la procesul-verbal de inventariere.
(10) Pentru efectuarea inventarierii bunurilor succesorale aflate în circumscripţia altei judecătorii se
desemnează un notar public din circumscripţia judecătoriei în raza căreia se află bunurile sau un
împuternicit al acestuia. Notarul public va fi desemnat de către notarul care instrumentează cauza
succesorală prin cererea adresată şi cu acordul acestuia.
Articolul 245
(1) Înştiinţarea succesibililor şi, după caz, a legatarilor despre deces şi măsurile de conservare se face de
către notarul public prin citaţie, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură civilă), procesul-verbal de îndeplinire a
procedurii citării făcând dovada despre înştiinţare.
(2) În succesiunile care urmează să fie declarate vacante, notarul public ia măsurile corespunzătoare de
conservare şi de administrare prevăzute de lege şi solicită autorităţii administrative competente
desemnarea custodelui sau, după caz, a curatorului ce va fi numit în acest scop până la încheierea
procedurii succesorale.
(3) În cazul succesiunilor vacante, notarul public dispune expertizarea bunurilor mobile de artă sau
confecţionate din metale preţioase, pe cheltuiala succesiunii. Valorile astfel stabilite se înscriu în activul
succesoral.
Articolul 246
(1) Notarul public citează persoanele cu vocaţie la moştenirea legală şi, după caz, legatarii şi executorul
testamentar instituit, în condiţiile legii, iar în caz de vacanţă succesorală, autoritatea administraţiei
publice locale competente. Pentru bunurile de pe teritoriul municipiului Bucureşti se citează
reprezentantul Primăriei Municipiului Bucureşti. Neprezentarea autorităţii administraţiei publice locale,
legal citată, la dezbaterea procedurii nu împiedică eliberarea certificatului de vacanţă succesorală şi
comunicarea acestuia.
(2) Citarea moştenitorilor şi, după caz, a legatarilor nu este obligatorie dacă certificatul de moştenitor
sau de legatar se întocmeşte la cerere, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile,
în afară de cazurile în care notarul public o consideră necesară pentru anumite lămuriri.
Articolul 247
(1) Declaraţiile de opţiune succesorală se înscriu în RNNEOS de către notarul public instrumentator la
data autentificării acestora. Transmiterea declaraţiilor către registru se va face pe suport electronic, în
condiţiile stabilite de către administratorul registrelor naţionale notariale.
(2) Acceptarea succesiunii de către moştenitorii prezenţi se consemnează într-o încheiere şi nu se

comunică la RNNEOS în vederea înscrierii.
(3) Renunţarea la succesiune se face numai în formă autentică şi se comunică în RNNEOS în vederea
înscrierii.
Articolul 248
În cadrul procedurii succesorale, notarul public va verifica în RNNEOS existenţa opţiunilor succesorale
înscrise în acesta, va lua act de înscrisurile de opţiune succesorală prezentate de părţi şi va consemna
opţiunile succesorale ale moştenitorilor prezenţi.
Articolul 249
În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte, pe baza declaraţiilor părţilor, a documentelor
prezentate şi a dovezilor eliberate de RNNEOS, dacă succesorii au acceptat în termen, în mod expres sau
tacit, moştenirea ori, după caz, legatul.
Articolul 250
(1) În cadrul dezbaterilor succesorale, succesibilii sau, după caz, legatarii prezenţi declară în faţa
notarului public numărul şi calitatea persoanelor cu vocaţie succesorală, precum şi componenţa masei
succesorale. Aceste declaraţii se consemnează în încheierea întocmită cu ocazia dezbaterilor
succesorale, încheiere care se semnează şi de către aceştia.
(2) În cazul în care bunurile care au aparţinut defunctului au fost deţinute în cotă-parte sau în
devălmăşie, notarul public va stabili, anterior emiterii certificatului de moştenitor, cota care a aparţinut
defunctului.
Articolul 251
(1) Legatarul cu titlu particular este obligat să răspundă de pasivul succesoral alături de moştenitorii
legali sau testamentari cu vocaţie universală, în cazurile expres prevăzute de Codul civil, în limita valorii
bunului care constituie obiect al legatului.
(2) În lipsa moştenitorilor cu vocaţie universală ţinuţi să răspundă de pasivul succesoral, notarul public
va elibera certificatul de moştenitor testamentar, făcând menţiune în încheierea finală că a informat
legatarul de prevederile art. 1.114 alin. (3) din Codul civil.
Articolul 252
În aplicarea art. 1.049 din Codul civil, coroborat cu art. 106 alin. (2) din lege, în cazul dispoziţiilor
testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de testator la instituţiile de
credit, notarul public va proceda la întocmirea procesului-verbal de constatare a stării materiale a
înscrisului, respectiv la întocmirea procesului-verbal de validare a dispoziţiei testamentare, în baza
înscrisului original care cuprinde clauza testamentară, prezentat notarului public de către instituţia de
credit.
Articolul 253
(1) În cursul procedurii succesorale, notarul public întocmeşte o încheiere motivată pentru fiecare
termen acordat, în care menţionează părţile şi martorii care s-au prezentat, înscrisurile depuse, precum
şi măsurile luate în vederea soluţionării cauzei, care va fi semnată de către notarul public şi, după caz, de
cei prezenţi.
(2) Încheierea finală care constată îndeplinirea procedurii succesorale se redactează în prezenţa
moştenitorilor şi cuprinde două părţi:
a) în prima parte se consemnează: apelul nominal al moştenitorilor prezenţi şi al altor persoane

participante la dezbaterea succesorală; îndeplinirea procedurii citării pentru moştenitorii absenţi;
declaraţiile celor prezenţi cu privire la numărul şi calitatea moştenitorilor, existenţa unor testamente,
precum şi componenţa masei succesorale, a pasivului succesiunii şi întinderea drepturilor succesorilor şi
ale legatarilor universali, cu titlu universal şi cu titlu particular, după caz. Dacă în masa succesorală se
includ bunuri deţinute în proprietate comună, notarul public va stabili cota-parte din drept ce a
aparţinut autorului şi care urmează a fi inclusă în masa succesorală;
b) în partea a doua se consemnează constatările notarului public cu privire la declaraţiile moştenitorilor

inserate în prima parte a încheierii, se stabilesc de către acesta valoarea activului şi a pasivului
succesiunii, valoarea activului net al succesiunii, moştenitorii şi întinderea drepturilor lor, precum şi
onorariul perceput, tariful de publicitate imobiliară şi, după caz, impozitul.
(3) În cazul în care în masa succesorală există bunuri mobile, acestea vor fi evaluate de moştenitori
printr-o declaraţie inserată în încheierea finală sau, după caz, pe baza unei expertize întocmite de un
expert autorizat în condiţiile legii.
(4) Notarul public nu poate elibera copie legalizată de pe încheierea finală.
(5) Se pot elibera copii legalizate de pe orice înscris aflat în original la dosarul cauzei, inclusiv de pe
procesul-verbal de constatare a stării materiale a testamentului olograf şi de pe cel de validare a
acestuia.
Articolul 254
În cazul succesiunilor succesive care se dezbat deodată se întocmeşte un singur certificat de moştenitor
pentru toţi defuncţii, stabilindu-se pentru fiecare dintre aceştia, în ordinea decesului lor, masa
succesorală, precum şi calitatea şi drepturile fiecărui moştenitor sau legatar. Fiecare cauză succesorală
va face obiectul unui dosar distinct, iar certificatul de moştenitor pentru succesiuni succesive va primi un
singur număr, dat în dosarul aceluia dintre defuncţi care a decedat primul, celelalte dosare conexându-
se la acesta.
Articolul 255
(1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi
dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în
cota care se cuvine fiecăruia. Moştenitorii sezinari fac dovada proprietăţii asupra bunurilor moştenite cu
certificatul de moştenitor. Certificatul de legatar, eliberat în condiţiile legii, face dovada deplină a
dreptului de proprietate al legatarilor particulari care au acceptat legatul.
(2) Certificatul de moştenitor sau de legatar care cuprinde menţiuni privind bunuri imobile înscrise în
cartea funciară se comunică, împreună cu o copie a extrasului de informare, biroului de cadastru şi
publicitate imobiliară competent, pentru a fi înscris în registrul de carte funciară.
(3) În cazul în care din declaraţia moştenitorilor rezultă că bunurile imobile din patrimoniul succesoral nu
au fost înscrise în cartea funciară, notarul public va pune în vedere acestora să ceară îndeplinirea
formalităţilor de publicitate imobiliară.
Articolul 256
În cazul eliberării unui certificat de executor testamentar, notarul public va constata în cuprinsul
acestuia calitatea executorului testamentar, întinderea drepturilor şi obligaţiilor cu care a fost învestit de
către testator, modalităţile de predare a legatelor şi, după caz, de lichidare a pasivului succesoral.
Articolul 257
(1) Certificatul de moştenitor suplimentar se eliberează de notarul public care a eliberat primul certificat
de moştenitor. Dacă notarul public nu mai este în funcţie sau părţile nu mai vor să se adreseze acestuia,
certificatul se va elibera, la cerere, de un alt notar public din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei. În
acest caz, dosarul iniţial al cauzei se va transmite, prin intermediul Camerei, de la biroul notarial în
arhiva căruia se află sau, după caz, din arhiva Camerei la notarul public care va instrumenta certificatul
de moştenitor suplimentar, făcându-se menţiunile corespunzătoare în registrele de succesiuni.
(2) În toate cazurile de repunere pe rol a unui dosar succesoral, notarul public va ataşa la dosarul nou-
înregistrat dosarul anterior, cu excepţia cazului în care pentru acesta s-a împlinit termenul de păstrare şi
a fost predat potrivit legii. În acest din urmă caz, la dosarul nou-înregistrat se va ataşa în copie, după caz,
încheierea finală şi certificatul de moştenitor iniţial.
Articolul 258
Dacă în masa succesorală sunt cuprinse părţi sociale, părţi de interes sau acţiuni, în scopul determinării
valorii acestora, valoarea care se va include în masa succesorală este valoarea rezultată din evidenţele
financiar-contabile ale societăţii sau, în cazul societăţilor listate la bursă, ale entităţilor care ţin evidenţa
în registrul acţionarilor.
Articolul 259
(1) Erorile materiale constatate în lucrările dosarului succesoral sau în certificatul de moştenitor ori
legatar, care nu impietează asupra drepturilor şi calităţii moştenitorilor şi legatarilor, se pot îndrepta
prin încheiere de rectificare.
(2) Dispoziţiile privind îndreptarea erorilor materiale din actele şi procedurile notariale se aplică în mod
corespunzător.
Secţiunea a 5-a Procedura lichidării pasivului succesoral
Procedura lichidării pasivului succesoral
Articolul 260
(1) La cererea şi cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public declanşează procedura lichidării
pasivului succesoral.
(2) În cazul în care există date din care rezultă că succesiunea este vacantă, lichidarea pasivului
succesoral se face la cererea oricărui creditor, cu acordul unităţii administrativ-teritoriale care urmează
să culeagă moştenirea vacantă.
Articolul 261
(1) Pentru stabilirea întinderii masei succesorale, atât sub aspectul drepturilor, cât şi al obligaţiilor,
notarul public procedează la inventarierea bunurilor defunctului. Nu fac obiectul lichidării bunurile care
constituie amintiri de familie, precum şi orice alte bunuri exceptate, în acest scop, de legislaţia în
vigoare.
(2) După efectuarea inventarului, notarul public întocmeşte, în condiţiile legii, tabloul creditorilor.
(3) Tabloul creditorilor se comunică la Camera în care notarul public îşi are sediul biroului notarial, în
vederea publicării pe pagina de internet a acesteia, şi se completează, dacă este cazul, şi cu alţi creditori,
în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale.
(4) Tabloul creditorilor cuprinde:
a) numele şi prenumele creditorilor şi datele de identificare ale acestora;
b) cuantumul creanţelor şi garanţiile afectate acestora, precum şi înscrisurile doveditoare.
Articolul 262
(1) După definitivarea tabloului creditorilor, notarul public procedează la eliberarea certificatului
succesoral de lichidare.
(2) Certificatul succesoral de lichidare se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de lege şi de

prezentul regulament pentru eliberarea certificatului de moştenitor. Certificatul cuprinde numărul,
calitatea şi întinderea drepturilor moştenitorilor şi legatarilor, compunerea masei succesorale prin
evidenţierea activului şi pasivului, acordul moştenitorilor privind modul de lichidare a pasivului
succesoral, numirea lichidatorului şi termenul de finalizare a procedurii.
(3) În certificatul succesoral de lichidare eliberat de notarul public se menţionează şi ordinea de

preferinţă a creditorilor, stabilită de lege, la plata datoriilor.
(4) Notarul public solicită înregistrarea certificatului succesoral de lichidare în RNNEC şi, după caz, în
cartea funciară, AEGRM şi în alte registre de publicitate. Începerea procedurii de lichidare a pasivului
succesoral se face publică şi pe pagina de internet a Camerei.
Articolul 263
(1) Lichidarea pasivului succesoral se face de către lichidatorul desemnat în condiţiile legii şi menţionat
în certificatul succesoral de lichidare.
(2) Convenţia de lichidare reprezintă acordul moştenitorilor cu privire la modul de lichidare a pasivului
succesoral, se încheie în formă autentică şi are valoarea unui mandat special.
(3) Convenţia de lichidare cuprinde: numele şi prenumele lichidatorului, puterile acestuia şi condiţiile în
care se vor vinde bunurile succesorale; dacă obligaţiile moştenitorilor se sting în alt mod decât vânzarea
prin bună învoială sau licitaţie publică, prin convenţie se va stabili natura juridică a actului, dare în plată,
cesiune de creanţă sau orice altă modalitate prevăzută de lege sau convenită de părţi; modul în care se
vor stinge drepturile reale ce grevează bunurile succesorale; sumele rezultate din lichidare se vor
consemna într-un cont bancar deschis pe numele lichidatorului, destinat plăţii tuturor datoriilor
succesiunii; data la care se va face lichidarea, dacă părţile au stipulat un termen, sau condiţia de a
rămâne temporar în coproprietate.
(4) Lichidatorul procedează la valorificarea bunurilor potrivit convenţiei de lichidare sau, după caz,
sesizează Camera, în vederea organizării vânzării la licitaţie publică a bunurilor succesorale în condiţiile
stabilite prin regulamentul privind procedura de organizare a licitaţiilor, aprobat de Consiliul Uniunii.
(5) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor lichidate se depun într-un cont bancar nepurtător de
dobânzi, cont deschis de biroul notarial în scopul consemnării acestor sume.
Articolul 264
(1) După îndeplinirea de către lichidator a obligaţiei prevăzute de art. 131 din lege, notarul public
eliberează certificatul de moştenitor, care va evidenţia în masa succesorală produsul net al lichidării.
(2) Dacă activul nu acoperă întregul pasiv al moştenirii, în certificatul de moştenitor se vor menţiona
moştenitorii, cotele ce revin acestora, precum şi pasivul succesoral rămas neacoperit după lichidare.
(3) În cazul în care se constată existenţa unor bunuri şi/sau debite care au fost omise la stabilirea masei
succesorale, notarul public reia procedura succesorală şi, după caz, valorificarea bunurilor în vederea
îndestulării creditorilor ale căror creanţe nu au fost stinse, înscrişi în tabloul creditorilor.
(4) În limita remuneraţiei stabilite şi a cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare, inclusiv
cheltuieli cu spezele şi comisioanele bancare pentru plata sumelor rezultate în urma lichidării, costurile
generate de procedura lichidării succesorale se acoperă cu preferinţă faţă de alte creanţe, creditorii
succesiunii şi moştenitorii având posibilitatea să le plătească anticipat, după care şi le vor recupera din
sumele aflate la dispoziţia lichidatorului.
Secţiunea a 6-a Procedura organizării licitaţiilor şi a certificării rezultatului acestora în vederea lichidării
pasivului succesoral
Procedura organizării licitaţiilor şi a certificării rezultatului acestora în vederea lichidării pasivului

succesoral
Articolul 265
(1) În vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral, Camerele organizează, la cererea
notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitaţii publice de bunuri mobile sau imobile.
(2) Licitaţia prevăzută la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor Codului de
procedură civilă privind vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile în cadrul procedurii
executării silite, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Fiecare etapă procedurală a licitaţiei organizate de către Cameră pentru lichidarea pasivului
succesoral, precum şi rezultatul acesteia se certifică de către notarul public instrumentator al dosarului
succesoral.
Articolul 266
(1) Licitaţia se finalizează prin întocmirea unei încheieri de certificare a rezultatului licitaţiei, care se
semnează de către notarul public care instrumentează procedura succesorală, de către lichidator şi de
dobânditorul bunului.
(2) Pe baza încheierii de certificare a rezultatului licitaţiei, notarul public care instrumentează procedura
succesorală întocmeşte, cu respectarea formelor prevăzute de lege, actul prin care se transmite dreptul
de proprietate asupra bunului către dobânditor.
(3) Actul notarial se va încheia între lichidator şi dobânditor. În cuprinsul actului notarial se vor arăta
sarcinile care grevează bunul şi, dacă este cazul, condiţiile în care acestea se vor stinge şi radia din
registrele de publicitate.
(4) Sumele de bani rezultate în urma vânzării la licitaţie se consemnează într-un cont bancar separat,
deschis pe numele lichidatorului, acesta urmând să efectueze plăţile în ordinea stabilită de lege,
dispoziţiile art. 1.155, 2.333 şi 2.342 din Codul civil fiind aplicabile corespunzător.
Secţiunea a 7-a Procedura divorţului pe cale notarială
Procedura divorţului pe cale notarială
Articolul 267
(1) Procedura divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public cu sediul biroului în
circumscripţia judecătoriei sau a Tribunalului Bucureşti, în a cărei rază teritorială s-a încheiat căsătoria
sau se află ultima locuinţă comună a soţilor.
(2) La primirea cererii, notarul public are obligaţia de a verifica, în prealabil, competenţa teritorială,
potrivit legii. Dacă părţile insistă să înregistreze cererea cu încălcarea competenţei, notarul public
procedează la înregistrarea cererii şi pronunţă o încheiere de respingere a acesteia.
(3) Cererea de divorţ primeşte şi un număr de înregistrare unic la nivel naţional din Registrul naţional de
evidenţă a certificatelor de divorţ (RNECD).
(4) În cazul în care stabileşte că divorţul prin acordul soţilor este de competenţa altui birou notarial,
notarul public îndrumă părţile să se adreseze notarului public competent.
(5) În cazul în care competente sunt mai multe birouri notariale, competenţa de îndeplinire a procedurii
divorţului prin acordul părţilor aparţine biroului notarial care a înregistrat primul cererea la RNECD.
Articolul 268
Prin ultima locuinţă comună se înţelege ultima locuinţă în care au convieţuit soţii. Dovada ultimei
locuinţe comune se face, după caz, cu actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun
sau reşedinţa comună a acestora, ori, dacă nu se poate face dovada în acest fel, prin declaraţie autentică
pe propria răspundere a fiecăruia dintre soţi, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a
acestora. Declaraţia se va consemna în cererea de divorţ şi în încheierea de admitere a cererii de divorţ.
Articolul 269
Soţii se vor prezenta personal în faţa notarului public pentru depunerea cererii de divorţ, precum şi
ulterior, în cadrul procedurii, pentru stăruinţa în cererea de divorţ şi exprimarea consimţământului liber
şi neviciat cu privire la desfacerea căsătoriei. Prin excepţie, cererea de divorţ se poate depune la notarul
public şi prin mandatar cu procură autentică, aceasta cuprinzând toate menţiunile necesare, potrivit
legii, la depunerea cererii.
Articolul 270
(1) Cererea de divorţ se face în scris şi se semnează personal de către soţi sau prin mandatar, în faţa
notarului public la care se depune cererea.
(2) Cererea de divorţ va cuprinde declaraţia soţilor că au ori nu copii minori născuţi din căsătorie, din
afara căsătoriei sau adoptaţi, acordul de principiu al ambilor părinţi cu privire la copiii minori, precum şi
învoiala acestora asupra numelui de familie pe care îl va purta fiecare dintre soţi după divorţ.
(3) Cererea de divorţ va fi însoţită de fotocopii de pe certificatele de naştere ale soţilor, precum şi de pe
actele de identitate ale acestora şi, după caz, ale copiilor minori. Odată cu depunerea cererii de divorţ,
soţii vor prezenta notarului public originalul certificatului de căsătorie emis de autorităţile române, de
pe care se va face copie legalizată, care va fi anexată la cererea de divorţ.
(4) Originalul certificatului de căsătorie se reţine de către notarul public până la eliberarea certificatului
de divorţ.
(5) La primirea cererii de divorţ, notarul public verifică identitatea soţilor şi dacă datele înscrise în
cererea de divorţ corespund cu datele înscrise în actele anexate cererii.
Articolul 271
(1) În ziua primirii cererii, notarul public înregistrează cererea în registrul de divorţuri, după ce a verificat
dacă este competent şi dacă a fost plătit onorariul.
(2) După înregistrarea cererii, pentru a putea continua procedura de divorţ, notarul public verifică în
RNECD să nu mai fie înregistrată de către aceiaşi soţi o altă cerere de divorţ.
(3) Notarul public, după ce efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), acordă soţilor un termen
de reflecţie de 30 de zile şi îi informează despre aceasta la momentul înregistrării cererii.
(4) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), în caz de neprezentare a soţilor şi în lipsa unei cereri de
amânare a acestora, notarul public respinge cererea de divorţ prin încheiere.
(5) Notarul public respinge cererea de divorţ dacă soţii nu se înţeleg cu privire la exercitarea drepturilor
părinteşti sau la purtarea numelui de familie după divorţ.
Articolul 272
În vederea admiterii cererii de divorţ în cazul în care există copii minori, notarul public sesizează
autoritatea competentă, ataşând cererii proiectul acordului soţilor cu privire la exercitarea autorităţii
părinteşti, locuinţa copiilor, modalitatea de păstrare a legăturilor personale şi stabilirea contribuţiei
fiecăruia dintre părinţi la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor după
divorţ. La dosarul cauzei se depune raportul de anchetă socială, în vederea soluţionării procedurii de
divorţ pe cale notarială.
Articolul 273
Dacă soţii stăruie în cererea de divorţ şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat,
după autentificarea acordului părinţilor cu privire la copiii minori, notarul public întocmeşte o încheiere
de admitere a cererii de divorţ prin acordul părţilor, încheiere prin care constată că aceştia îşi exprimă
consimţământul liber şi neviciat şi sunt îndeplinite, cumulativ, şi celelalte condiţii legale prevăzute de
Codul civil pentru desfacerea căsătoriei.
Articolul 274
(1) După admiterea cererii de divorţ, notarul public eliberează certificatul de divorţ prin care constată
desfăcută căsătoria prin acordul părţilor.
(2) Certificatul de divorţ se întocmeşte în 6 exemplare originale, din care: câte un exemplar pentru
fiecare dintre soţi, un exemplar pentru dosarul de divorţ, un exemplar pentru mapa de divorţuri de la
sediul biroului notarial, un exemplar pentru registrul stării civile de la locul în care s-a încheiat căsătoria
sau unde s-a transcris certificatul de căsătorie eliberat într-un alt stat şi un exemplar pentru registrul
stării civile deţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor.
Articolul 275
(1) În vederea eliberării certificatului de divorţ, notarul public va solicita, prin intermediul
administratorului registrelor unice ale Uniunii, alocarea numărului pentru certificatul de divorţ din
Registrul unic al certificatelor de divorţ, ţinut de Ministerul Afacerilor Interne. Numărul alocat de acest
registru se înscrie de către notarul public pe certificatul de divorţ.
(2) Procedura prin care notarul public cere alocarea numărului certificatului de divorţ din Registrul unic
al certificatelor de divorţ se stabileşte prin protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Uniune.
Articolul 276
(1) Certificatul de divorţ face dovada desfacerii căsătoriei prin acordul soţilor, precum şi a numelui de
familie pe care fiecare dintre soţi îl va purta după divorţ.
(2) După eliberarea certificatului de divorţ, notarul public comunică, de îndată, un exemplar al acestuia
la primăria locului în care s-a încheiat căsătoria sau unde s-a transcris certificatul de căsătorie eliberat
într-un alt stat, spre a se face menţiune despre divorţ în actul de căsătorie, şi un exemplar la registrul
stării civile ţinut de direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor.
(3) Odată cu eliberarea certificatului de divorţ, notarul public restituie soţilor certificatul de căsătorie, pe
care va înscrie menţiunea: "Desfăcut căsătoria prin certificatul de divorţ nr. .../...", urmată de semnătura
şi sigiliul notarului public instrumentator.
(4) În cazul admiterii cererii de divorţ, notarul public comunică de îndată, în format electronic, soluţia, în
vederea închiderii poziţiei respective din RNECD.
Articolul 277
Notarul public emite o încheiere de respingere a cererii de divorţ în următoarele cazuri în care nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor:
a) nu are competenţa să soluţioneze cererea de divorţ;
b) unul dintre soţi este pus sub interdicţie;
c) unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţământul liber şi neviciat;
d) la depunerea cererii de divorţ nu sunt prezenţi ambii soţi personal sau prin mandatar;
e) unul dintre soţi sau mandatarul refuză să semneze cererea personal, în faţa notarului public;
f) soţii refuză să dea declaraţiile prevăzute de prezentul regulament;
g) soţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie care urmează a fi purtat după divorţ de către fiecare
dintre ei;
h) soţii nu prezintă, la depunerea cererii de divorţ, actul de căsătorie în original;
i) unul dintre soţi se prezintă în faţa notarului public la termenul de 30 de zile acordat şi declară că nu
mai stăruie în cererea de divorţ;
j) unul dintre soţi nu mai stăruie în cererea de divorţ, întrucât nu s-a prezentat în faţa notarului public la
termenul stabilit pentru a declara că stăruie în cererea de divorţ;
k) cererea a rămas fără obiect, întrucât căsătoria dintre soţi a fost desfăcută de către o altă autoritate
competentă;
l) soţii se împacă;
m) soţii îşi retrag cererea de divorţ;
n) soţii nu se înţeleg cu privire la obligaţiile pe care le au în legătură cu copiii minori sau cu privire la
numele ce urmează să îl poarte după divorţ;
o) înainte de finalizarea procedurii de divorţ unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând în acest mod.
Articolul 278
(1) În cazul respingerii cererii de divorţ, notarul public comunică de îndată, în format electronic, soluţia
pronunţată, în vederea închiderii poziţiei respective în RNECD.
(2) Rectificarea erorilor materiale din certificatul de divorţ se soluţionează potrivit dispoziţiilor în
materie de stare civilă.
Secţiunea a 8-a Procedura apostilei şi supralegalizării actelor notariale
Procedura apostilei şi supralegalizării actelor notariale
Articolul 279
(1) Pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial este necesară supralegalizarea semnăturii şi a
sigiliului sau apostilarea acestora de către Camere, în condiţiile legii, ale prezentului regulament şi ale
metodologiei aprobate de Consiliul Uniunii.
(2) Actele notariale care pot fi supuse procedurii apostilării sau supralegalizării în condiţiile stabilite de
prezentul regulament sunt actele îndeplinite de către notarii publici, cu respectarea dispoziţiilor legii.
(3) Apostila aplicată de Camere atestă faptul că actul a fost supus unei proceduri notariale, veracitatea
semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul procedurii sau, după caz, identitatea sigiliului sau a
ştampilei de pe act. Apostila se aplică de către Camere numai pe actele notariale prevăzute de prezentul
regulament, care urmează a fi folosite pe teritoriul statelor părţi la Convenţia privind suprimarea cerinţei
supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 şi denumită în continuare
Convenţia de la Haga, care au aderat la aceasta sau au ratificat-o.
(4) Prin supralegalizare se atestă, pentru statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga sau cu
care România nu a încheiat tratate care conţin dispoziţii privind scutirea de legalizare sau de orice altă
formalitate echivalentă pentru recunoaşterea reciprocă a valabilităţii actelor, că actul notarial supus
acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii şi calitatea în care a acţionat autoritatea care
a îndeplinit actul, precum şi identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act. Supralegalizarea de
către Camere se face numai pe actele notariale.
(5) Modelul încheierii de supralegalizare a actului notarial este prevăzut în anexa la metodologia
aprobată de Consiliul Uniunii.
(6) Ştampila pentru apostilă, precum şi cea pentru supralegalizare au diametrul de 35 mm şi cuprind cel
puţin denumirea Camerei şi denumirea procedurii: "apostilă" şi, respectiv, "supralegalizare". Pentru
ştampilele sediului principal al Camerei se va preciza denumirea localităţii în care funcţionează sediul
principal, iar pentru ştampilele sediilor secundare, denumirea judeţului în care funcţionează acestea.
Modelele ştampilelor pentru apostilă şi supralegalizare sunt prevăzute în anexa la metodologia aprobată
de Consiliul Uniunii.
(7) Pe fiecare act pe care se aplică apostila sau supralegalizarea se înscrie, sub încheierea care certifică
aplicarea procedurii, următoarea menţiune, după caz: "Această apostilă/supralegalizare certifică
veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat autoritatea care a îndeplinit procedura sau, după caz,
identitatea sigiliului ori a ştampilei de pe act. Această apostilă/supralegalizare nu certifică conţinutul
documentului". Pentru fiecare procedură, Camerele vor realiza, prin intermediul Uniunii, parafe care vor
avea înscrise textul menţionat şi care vor fi aplicate pe fiecare document de către persoana desemnată,
în funcţie de procedura solicitată.
(8) Procedura de supralegalizare se realizează în următoarele etape succesive:
a) atestarea efectuată de către Cameră în condiţiile mai sus arătate;
b) atestarea efectuată de către Ministerul Afacerilor Externe;
c) atestarea efectuată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului în care actul urmează
a fi folosit.
(9) Dacă înscrisul emis de autorităţile străine a fost supralegalizat în statul de origine, documentul
atestat de autorităţile statului emitent va fi atestat, în vederea folosirii în România, şi de misiunea
diplomatică sau consulară română aflată pe teritoriul statului unde a fost emis documentul sau, după
caz, de Ministerul Afacerilor Externe al României.
Articolul 280
(1) Fac excepţie de la aplicarea apostilei sau supralegalizării actele notariale care urmează să fie folosite
în state cu care România are încheiate tratate care conţin dispoziţii privind scutirea de legalizare sau de
orice altă formalitate echivalentă pentru recunoaşterea reciprocă a valabilităţii acestor acte. În situaţia
în care, deşi solicitantului actului i se aduce la cunoştinţă acest fapt, acesta stăruie să îi fie aplicată
procedura solicitată, iar actele depuse îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul regulament, Camera
va întocmi procedura solicitată pentru statul respectiv.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul în care se solicită aplicarea apostilei pe acte care
urmează a fi folosite în state nemembre ale Convenţiei de la Haga.
Articolul 281
(1) Activitatea de aplicare a apostilei sau a supralegalizării pe actele notariale se desfăşoară de către
Camere, prin intermediul birourilor apostilă şi supralegalizare, birouri care funcţionează la sediul
principal şi la sediile secundare ale Camerei.
(2) În cadrul fiecăruia dintre aceste birouri va funcţiona cel puţin o persoană cu studii superioare
juridice, numită în continuare "persoana desemnată", căreia îi revine în competenţă aplicarea apostilei
sau supralegalizarea actelor notariale.
(3) Înainte de începerea activităţii, persoana desemnată va depune specimenul de semnătură la Uniune,
în Registrul unic de evidenţă a specimenelor de semnătură ale persoanelor desemnate şi a specimenelor
sigiliilor pentru apostilă şi supralegalizare ale camerelor notarilor publici, denumit în continuare
Registrul unic de apostilă şi supralegalizare.
(4) Apostila sau supralegalizarea se aplică numai de către persoana desemnată, al cărei specimen de
semnătură se află în registrul ţinut de Uniune.
(5) Pentru fiecare procedură îndeplinită, Camera foloseşte sigilii distincte, înregistrate în prealabil în
Registrul unic de apostilă şi supralegalizare, puse la dispoziţie de către Uniune.
Articolul 282
(1) Apostilarea sau supralegalizarea actelor notariale poate fi solicitată de titularul actului sau de orice
alt deţinător al acestuia.
(2) Apostila sau supralegalizarea se aplică fie direct pe actul original sau pe copia legalizată a actului, fie
pe o prelungire a acestora, care va face corp comun cu actul apostilat sau supralegalizat şi care va fi
broşată cu acesta. Între actul apostilat sau supralegalizat şi prelungirea pe care se înscrie apostila sau
supralegalizarea se vor aplica cel puţin două ştampile de legătură ale biroului apostilă şi supralegalizare,
precum şi semnătura persoanei desemnate, pe fiecare dintre ştampile.
Articolul 283
(1) Se pot apostila sau supralegaliza şi traduceri legalizate de către notarul public sau, după caz,
traduceri efectuate de către interpretul şi traducătorul autorizat, dacă semnătura acestuia, aflată pe
traducerea respectivă, a fost legalizată de către notarul public în condiţiile art. 152 din lege. Pentru a fi
apostilate sau supralegalizate, la traduceri se anexează copii ale actelor care au fost traduse, acestea
făcând corp comun cu actul apostilat sau supralegalizat.
(2) Nu se pot apostila sau supralegaliza traducerile prevăzute la alin. (1) ale unor înscrisuri sub
semnătură privată, cu excepţia celor care au fost supuse unei proceduri notariale cum sunt: dată certă,
legalizare de semnătură, copie legalizată etc.
Articolul 284
(1) În cazul în care se solicită apostilarea sau supralegalizarea unor traduceri legalizate de către notarul
public, această operaţiune se poate realiza numai dacă actul tradus şi legalizat este un act emis,
certificat ori confirmat de autorităţile române sau de către o altă persoană autorizată de acestea, o
copie a acestuia urmând a fi ataşată traducerii legalizate a cărei apostilare sau supralegalizate este
solicitată.
(2) În cazul în care se solicită apostilarea sau supralegalizarea unei copii legalizate de către notarul
public, această operaţiune se poate realiza numai dacă actul de pe care a fost făcută copia legalizată
este un act oficial emis, certificat ori confirmat de autorităţile române sau de către o altă persoană
autorizată de acestea.
Articolul 285
Aplicarea apostilei sau supralegalizării poate fi refuzată dacă:
a) actul a cărui apostilare se solicită este destinat folosirii pe teritoriul unui stat care nu este parte la
Convenţia de la Haga sau actul a cărui supralegalizare se solicită este destinat folosirii pe teritoriul unui
stat parte la Convenţia de la Haga;
b) textul actului nu este lizibil din cauza deteriorării;
c) actul este completat sau semnat cu creion;
d) actul conţine adăugiri sau corecturi neconfirmate oficial;
e) actul nu e susceptibil a fi apostilat sau supralegalizat;
f) Camera nu deţine specimenele semnăturilor persoanelor semnatare ale actului supus procedurii
apostilării sau supralegalizării;
g) actul nu a fost supus unei proceduri notariale.
Articolul 286
Tariful perceput pentru aplicarea procedurii pe fiecare exemplar al actului apostilat sau supralegalizat se
stabileşte, prin hotărâre, de către Consiliul Uniunii.
Articolul 287
(1) Arhivarea actelor apostilate sau supralegalizate se va face în mape distincte pentru fiecare
procedură, în conformitate cu prevederile nomenclatorului arhivistic aprobat de Uniune şi avizat de
Arhivele Naţionale ale României.
(2) Cererile împreună cu copiile anexate se vor păstra de către Camere în mape, potrivit alin. (1), precum
şi în format electronic.
Articolul 288
Consiliul Uniunii aprobă, prin hotărâre, metodologia de aplicare a apostilei şi a supralegalizării de către
Camere, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a acestei activităţi.
Secţiunea a 9-a Procedura medierii şi arbitrajului pentru soluţionarea litigiilor interprofesionale
Procedura medierii şi arbitrajului pentru soluţionarea litigiilor interprofesionale
Dispoziţii comune
Articolul 289
(1) Anterior sesizării instanţei de judecată, litigiile dintre notarii publici, dintre notari şi organele
profesionale, precum şi dintre organele profesionale, cu excepţia acelor litigii care sunt de competenţa
Consiliului de disciplină, sunt supuse procedurii medierii sau, după caz, arbitrajului. În îndeplinirea
acestor proceduri, părţile pot solicita soluţionarea litigiului pe calea medierii sau, după caz, a arbitrajului.
(2) Cererea prin care se solicită medierea sau, după caz, arbitrajul cuprinde cel puţin următoarele
menţiuni: identificarea părţilor, descrierea aspectelor litigioase care urmează a fi soluţionate pe această
cale, menţiuni cu privire la o eventuală clauză compromisorie, arătarea dovezilor pe care se întemeiază
cererea, procedura aleasă pentru soluţionarea litigiului, precum şi semnătura solicitantului.
Articolul 290
Primind cererea, preşedintele Camerei sau, după caz, preşedintele Uniunii, dispune convocarea
Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Consiliului Uniunii şi citarea părţilor.
Procedura medierii
Articolul 291
(1) Părţile aflate în litigiu se prezintă la termenul stabilit prin citaţie, la organul competent să soluţioneze
procedura de mediere.
(2) În cazul imposibilităţii de prezentare a uneia dintre părţile convocate, partea în cauză va înştiinţa, în
timp util, organul competent despre această împrejurare. La cererea acesteia şi cu acordul celeilalte
părţi se stabileşte un nou termen pentru care se va relua procedura citării.
Articolul 292
(1) Procesul de mediere are loc la sediul Colegiului director al Camerei care a primit sesizarea cu privire
la existenţa litigiului sau la sediul Consiliului Uniunii.
(2) Procedura de mediere se închide, după caz, prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma
soluţionării totale sau parţiale a conflictului sau prin constatarea de către organul competent a eşuării
medierii.
(3) La închiderea procedurii de mediere se întocmeşte un proces-verbal care se semnează de către părţi
şi de organul competent.
(4) Când părţile aflate în dispută au ajuns la o înţelegere, se redactează de către organul competent un
acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimţite de părţi.
Procedura arbitrajului
Articolul 293
(1) Primind cererea, preşedintele Camerei sau, după caz, preşedintele Uniunii dispune măsurile necesare
în vederea soluţionării acesteia prin procedura arbitrajului.
(2) Părţile aflate în litigiu se prezintă la termenul stabilit prin citaţie la organul competent să soluţioneze
procedura de arbitraj.
(3) Litigiul se soluţionează printr-o hotărâre motivată. Hotărârea pronunţată este obligatorie pentru
părţi.
Articolul 294
Modul de organizare şi desfăşurare a procedurii arbitrajului se stabileşte prin metodologie aprobată de

către Consiliul Uniunii.
Secţiunea a 10-a Procedura citării, comunicării şi notificării în materie notarială
Procedura citării, comunicării şi notificării în materie notarială
Articolul 295
Citarea şi notificarea părţilor, precum şi comunicarea actelor de procedură în materie notarială se fac cu
respectarea metodologiei adoptate de Consiliul Uniunii.
Articolul 296
Modelul citaţiei şi cel al notificării, precum şi dovada de îndeplinire a acestor proceduri sunt prevăzute în
anexele nr. 37 şi 38.
Secţiunea a 11-a Alte proceduri notariale
Alte proceduri notariale
Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor
Articolul 297
(1) Notarul public poate legaliza semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere ca
forma autentică să fie o condiţie de valabilitate a actului.
(2) Pentru legalizarea semnăturii lor, părţile se prezintă personal în faţa notarului public.
(3) Exemplarele înscrisului se prezintă notarului public nesemnate, urmând a fi semnate în faţa acestuia.
(4) Legalizarea semnăturii părţilor de către notarul public face dovada deplină a prezenţei acestora, a
semnării înscrisului în faţa notarului public, precum şi a datei acestuia.
(5) Notarul public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar ca acesta să nu fie
contrar legii şi bunelor moravuri.
Articolul 298
(1) Pentru legalizarea amprentei sigiliului, acesta se aplică, în prezenţa notarului public, pe suportul
material prezentat în acest scop de către partea interesată, care va fi identificată în încheierea de
legalizare a sigiliului.
(2) Pentru legalizarea amprentei dispozitivului silvic special de marcat, acesta se va aplica pe un singur
suport de hârtie corespunzător, care se păstrează în depozit notarial. Încheierea de legalizare se
întocmeşte în numărul de exemplare cerut de părţi, plus câte unul pentru fiecare dintre procedurile
notariale îndeplinite, părţilor eliberându-li-se numai încheierea de legalizare a sigiliului şi cea de primire
în depozit.
(3) La cererea părţilor, notarul public poate legaliza şi amprenta ştampilei persoanei juridice, a unui
profesionist sau a oricărei entităţi fără personalitate juridică, reglementată de lege.
Articolul 299
Încheierea de legalizare a specimenului de semnătură şi/sau a amprentei sigiliului ori ştampilei cuprinde
menţiunile prevăzute de art. 147 alin. (4) din lege, privind îndeplinirea condiţiilor esenţiale ale legalizării
semnăturii.
Darea de dată certă înscrisurilor
Articolul 300
(1) Darea de dată certă pe înscrisurile prezentate de părţi se îndeplineşte în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Notarul public nu este răspunzător de conţinutul înscrisului, verificând doar ca acesta să nu fie
contrar legii şi bunelor moravuri.
(3) O copie a înscrisului purtând încheierea de dată certă se opreşte în arhiva biroului notarial.
Certificarea unor fapte
Articolul 301
În vederea certificării faptelor prevăzute de lege, notarul public va întocmi încheierea corespunzătoare,
în cuprinsul căreia va identifica persoana care solicită certificarea şi va constata faptul certificat.
Încheierea se întocmeşte în numărul de exemplare solicitat, plus unul pentru arhivă.
Articolul 302
(1) Certificarea faptului că o persoană este în viaţă se constată de către notarul public prin percepţia
acestuia în baza simţurilor proprii, asupra persoanei prezente în faţa sa.
(2) Încheierea de certificare a faptului că persoana se află în viaţă va cuprinde elementele de identificare
ale persoanei şi modul în care i s-a stabilit identitatea potrivit art. 85 din lege, data identificării în format
an, lună, zi, ora constatării, precum şi semnătura solicitantului.
Articolul 303
Notarul public certifică, prin încheiere, faptul că o persoană s-a prezentat la sediul biroului notarial sau
că aceasta s-a aflat într-un anumit loc. În acest din urmă caz, notarul public se deplasează în acel loc, dar
numai în limita circumscripţiei sale teritoriale, pentru a constata cele solicitate.
Articolul 304
(1) Pentru certificarea faptului că persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere
certificarea, aceasta depune o fotografie de dată recentă, în numărul de exemplare câte se solicită să fie
certificate, plus unul pentru arhivă. Identificarea persoanei se face în condiţiile legii.
(2) Încheierea de certificare se întocmeşte în numărul de exemplare solicitat, plus unul pentru arhivă.
Fotografia se aplică pe fiecare exemplar al încheierii, iar notarul public va face următoarea menţiune pe
încheiere: "Persoana din fotografie este.... Notar public, l.s." Pe marginea fotografiei se aplică matricea
timbrului sec al notarului public, fără a se deteriora fotografia.
Articolul 305
(1) Pentru certificarea faptului că o persoană s-a prezentat în urma unei somaţii sau notificări la o
anumită zi şi oră la sediul biroului notarial sau într-un alt loc, partea interesată depune un exemplar al
somaţiei sau al notificării, împreună cu dovada comunicării acesteia către toate persoanele interesate.
(2) Notarul public verifică dacă înmânarea sau comunicarea somaţiei ori notificării s-a făcut în condiţiile
legii, iar în caz contrar, va cere repetarea procedurii. Neregularităţile procedurii de citare se consideră
acoperite în cazul în care persoana somată sau notificată se prezintă în faţa notarului public.
(3) La data, ora şi locul indicate în somaţie sau notificare, notarul public dispune să se strige de 3 ori la
intervale de 5 minute numele şi prenumele persoanei somate sau notificate.
(4) În cazul în care notarul public îndeplineşte procedura de certificare prevăzută la alin. (1) în afara
sediului biroului notarial, acesta se poate deplasa numai în limitele circumscripţiei teritoriale în care îşi
desfăşoară activitatea.
(5) Declaraţia persoanei somate sau notificate se consemnează în încheierea de certificare, semnată de
notarul public şi de părţile interesate. În cazul refuzului de a face declaraţia sau de a semna, precum şi în
caz de neprezentare a persoanei somate sau notificate, se va face menţiunea corespunzătoare în
încheiere.
(6) Somaţia sau notificarea nu este necesară la îndeplinirea certificării de fapte, dacă printr-un act
autentic părţile au convenit anterior asupra tuturor elementelor care le-ar fi fost comunicate prin
somaţie sau notificare.
(7) Încheierea se va întocmi în numărul de exemplare solicitat de parte, plus unul pentru arhivă.
Articolul 306
Certificarea rezultatelor tombolelor, tragerilor la sorţi, concursurilor, loteriilor publicitare, licitaţiilor
şi/sau etapelor procedurale ale licitaţiilor, solicitată notarului public, se face de către acesta prin
încheiere. Notarul public va întocmi încheieri separate pe care le va înregistra distinct în registrul
general, în fiecare zi, în cazul în care evenimentele certificate se desfăşoară pe parcursul mai multor zile.
Articolul 307
(1) Certificarea site-urilor se face de notarul public, prin încheiere, la cererea celui interesat. Încheierea
cuprinde identificarea solicitantului, adresa paginii de internet, numărul de pagini tipărite şi data,
respectiv anul, luna, ziua, ora şi minutul publicării. La încheiere se ataşează captura de ecran tipărită pe
suport hârtie.
(2) În îndeplinirea procedurii notarul public poate solicita prezenţa unui expert în domeniu.
Articolul 308
(1) La încheierea de certificare a programelor informatice solicitată notarului public, indiferent de forma
în care programul este prezentat de către parte, se anexează varianta tipărită, integrală sau parţială a
programului, după caz.
(2) Încheierea cuprinde identificarea solicitantului, numărul de pagini tipărite cu semnătura solicitantului
la sfârşitul documentului, data, respectiv anul, luna, ziua, ora şi minutul, indicarea suportului electronic
pe care a fost prezentat, spre tipărire, programul aflat pe CD, DVD, dispozitiv de memorie sau pe orice
alt dispozitiv de stocare, precum şi denumirea programului prezentat. Încheierea şi documentul anexat
se eliberează părţii în numărul de exemplare solicitat.
(3) În îndeplinirea procedurii notarul public poate solicita ca programul să fie atestat de un expert în
domeniu.
Articolul 309
(1) În cazul în care se solicită certificarea unui anumit produs, acesta se prezintă la sediul biroului
notarial sau, după caz, este identificat de notarul public în urma deplasării la locul unde se află produsul,
în limitele circumscripţiei sale teritoriale.
(2) În cuprinsul încheierii de certificare, identificarea produsului se va face prin descrierea elementelor
despre care solicitantul pretinde că îl diferenţiază de alte produse similare şi prin ataşarea fotografiilor
acelui produs.
(3) Încheierea de certificare cuprinde identificarea solicitantului, descrierea produsului, data, respectiv
anul, luna, ziua, ora şi minutul, şi locul constatării.
(4) La încheiere se ataşează fotografiile produsului a cărui certificare s-a solicitat, acestea purtând
semnătura solicitantului. Încheierea de certificare, împreună cu fotografiile ataşate, se eliberează părţii
în numărul de exemplare solicitat.
Articolul 310
Certificarea de către notarul public a proceselor-verbale şi a hotărârilor organelor colegiale ale oricăror
forme asociative se face la cerere, printr-o încheiere, în condiţiile legii. În încheiere, notarul public
menţionează datele de identificare a solicitantului acestei proceduri şi, după caz, a semnatarilor,
calitatea acestora, data, respectiv anul, luna, ziua, ora, şi locul certificării. La încheiere se anexează
hotărârea sau, după caz, procesul-verbal întocmit de semnatari. Încheierea de certificare emisă de
notarul public nu atestă legalitatea hotărârii sau a procesului-verbal întocmit, ci numai faptele
consemnate în încheierea de certificare.
Legalizarea copiilor de pe înscrisuri
Articolul 311
(1) Cererea pentru legalizarea copiei de pe un înscris cuprinde numele, prenumele şi adresa
solicitantului, identificarea înscrisului a cărui copie se cere a fi legalizată şi numărul de exemplare cerut.
(2) Un exemplar al copiei legalizate se reţine la dosar.
(3) Nu se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile care conţin corecturi, ştersături, adăugări, cuvinte
tăiate sau alte particularităţi, dacă nu sunt confirmate prin semnătura şi sigiliul autorităţii care le-a
întocmit sau, după caz, semnătura părţilor.
(4) În cazul în care înscrisul prezintă alte particularităţi care nu afectează conţinutul sau forma actului ori
acesta este plastifiat, în încheierea de legalizare a copiei se fac menţiunile corespunzătoare acestor
particularităţi.
(5) Identificarea persoanei care solicită eliberarea copiei legalizate nu este obligatorie.
(6) La cererea părţilor, a succesorilor sau reprezentanţilor acestora, precum şi a altor persoane care
justifică un drept sau un interes legitim, notarul public eliberează copii legalizate de pe actele originale
existente în arhiva biroului notarial. Pentru actele notariale întocmite în mai multe exemplare originale,
copia legalizată din arhivă se eliberează de pe exemplarul original aflat în arhivă. Pentru actele notariale
întocmite într-un singur exemplar original, copia legalizată din arhivă se eliberează de pe duplicatul
actului aflat în arhivă.
(7) Copia legalizată din arhivă va cuprinde toate menţiunile făcute pe actul notarial original din arhivă în
intervalul cuprins între data întocmirii actului original şi data întocmirii copiei legalizate, cum ar fi
rectificări, revocări totale sau parţiale ori anulări. Dacă originalul actului a fost rectificat, copia legalizată
cuprinde atât textul actului original, cât şi al încheierii de rectificare.
(8) Dispoziţiile alin. (7) se aplică în mod corespunzător şi în cazul copiilor certificate eliberate de pe
actele notariale aflate în arhivele Camerelor.
Articolul 312
(1) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris în întregime, cât şi de pe părţi determinate ale acestuia, cu
condiţia să nu se denatureze înţelesul integral al înscrisului.
(2) Pe copia legalizată şi în încheierea de legalizare a acesteia se face menţiunea corespunzătoare.
Articolul 313
Dacă se eliberează o copie legalizată de pe un înscris sub semnătură privată, încheierea cuprinde
menţiunea că înscrisul de pe care s-a eliberat copia este sub semnătură privată.
Articolul 314
(1) Textul copiei care urmează să fie legalizată trebuie scris în continuare, fără spaţii libere, în afară de
cazul în care pentru întocmirea copiei se folosesc imprimate tipizate sau fotocopii.
(2) Pentru a se înlătura posibilitatea unor denaturări ulterioare în copiile legalizate, imediat după textul
înscrisului care se legalizează se aplică parafa cu textul: "legalizarea pe verso" sau, după caz, "urmează în
continuare legalizarea".
Articolul 315
(1) Încheierea de legalizare a copiei de pe un înscris întocmit într-o altă limbă decât cea română se
semnează de notarul public care a făcut confruntarea, în cazul în care limba străină este limba sa
maternă sau pentru care a fost autorizat ca interpret şi traducător. În cazul în care confruntarea se face
de către un interpret şi traducător autorizat, încheierea se semnează de acesta în faţa notarului public,
în afară de cazul în care interpretul şi traducătorul autorizat are depus specimenul de semnătură la
biroul notarial. La încheiere se anexează traducerea în limba română a înscrisului, certificată de
traducătorul autorizat.
(2) Copia înscrisului tradus în limba română se anexează la exemplarul traducerii acestuia, care rămâne
în arhiva notarului public.
Articolul 316
(1) Copia legalizată a unui înscris pentru a cărei colaţionare cu originalul se cere o pregătire de
specialitate se eliberează pe baza colaţionării de către un expert desemnat de notarul public.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), încheierea de legalizare se semnează de notarul public şi de expert.
Articolul 317
(1) Încheierea de legalizare de pe copiile care se eliberează părţilor se scrie, după caz, pe versoul
înscrisului care se legalizează, dacă acesta are o singură filă, sau în continuarea acestuia, în cazul în care
textul este scris şi pe verso sau pe mai multe file în continuare.
(2) Înscrisul cuprinzând mai multe file va fi cusut, legat sau broşat. În acest caz, precum şi dacă pentru
întocmirea încheierii se foloseşte un adaos, sigiliul notarului public se aplică între filele înscrisului şi,
respectiv, parte pe fila înscrisului, parte pe adaosul folosit în condiţiile prezentului regulament.
Efectuarea şi legalizarea traducerilor. Legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat
Articolul 318
(1) Legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat se face potrivit procedurii prevăzute
de lege şi prezentei subsecţiuni. În actele şi procedurile notariale, traducerile se efectuează de interpreţi
şi traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei.
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori ai
Confederaţiei Elveţiene pot desfăşura activitatea de interpret şi traducător autorizat în acte şi proceduri
notariale dacă le-au fost recunoscute de Ministerul Justiţiei certificatele sau alte documente similare
care atestă calitatea de interpret şi traducător autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate
de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă.
Articolul 319
(1) Înscrisul care se traduce se prezintă notarului public în una dintre următoarele forme:
a) în original. Originalul poate fi un înscris sub semnătură privată căruia i s-a dat, după caz, dată certă,
legalizare de semnătură ori certificare sau poate fi un înscris autentic;
b) în copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.
(2) Interpretul şi traducătorul autorizat are obligaţia de a traduce complet, fără omisiuni, textul
prezentat spre traducere şi de a nu îi denatura conţinutul şi sensul. Prin text prezentat spre traducere se
înţelege fie o parte din textul înscrisului, fie textul înscrisului în întregime. În cazul în care se solicită
traducerea doar a unei părţi din textul înscrisului se va putea face doar această traducere, nefiind
necesară şi traducerea textului înscrisului în întregime. La sfârşitul traducerii se va înscrie formula de
certificare a traducerii, prin care interpretul şi traducătorul autorizat va certifica exactitatea traducerii,
faptul că textul prezentat spre traducere a fost tradus în întregime, fără omisiuni, şi că, prin traducere,
înscrisului nu i-au fost denaturate conţinutul şi sensul.
(3) În cazul legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat care a efectuat o traducere din
limba română într-o limbă străină, calificarea de către notarul public a înscrisului tradus se face pe baza
datelor şi informaţiilor cuprinse în înscrisul în limba română prezentat de interpretul şi traducătorul
autorizat în una dintre formele prevăzute la alin. (1). În situaţia în care din înscrisul prezentat în limba
română nu rezultă date şi informaţii suficiente pentru calificarea de către notarul public a actului tradus,
acesta respinge cererea de îndeplinire a procedurii de legalizare a semnăturii interpretului şi
traducătorului autorizat.
(4) În cazul legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat care a efectuat o traducere
dintr-o limbă străină în limba română, calificarea de către notarul public a înscrisului tradus se face pe
baza datelor şi informaţiilor cuprinse în traducerea certificată de interpretul şi traducătorul autorizat. În
situaţia în care din traducerea înscrisului nu rezultă date şi informaţii suficiente pentru calificarea de
către notarul public a actului tradus, acesta respinge cererea de îndeplinire a procedurii de legalizare a
semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat.
(5) Copia înscrisului care se traduce se anexează traducerii, cu aplicarea ştampilei şi a semnăturii
interpretului şi traducătorului autorizat pe marginile alăturate la îmbinarea a două file, astfel încât
ştampila de legătură să fie aplicată pe toate filele înscrisului, care se numerotează, se capsează, se cos
sau se broşează.
(6) Nu se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat dacă înscrisul prezentat spre
traducere, înfăţişat notarului public, este în copie simplă.
(7) Încheierea de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat se întocmeşte în urma

prezentării la biroul notarului public a înscrisului care se traduce, precum şi a traducerii acestuia,
certificată de interpretul şi traducătorul autorizat.
Articolul 320
(1) Interpretul şi traducătorul autorizat care efectuează traducerea întocmeşte formula de certificare, ce
are următorul cuprins: "Subsemnatul, ............... (nume, prenume astfel cum sunt menţionate în
autorizaţie), interpret şi traducător autorizat pentru limba/limbile străină/străine ..., în temeiul
Autorizaţiei nr. ... din data de ..., eliberată de Ministerul Justiţiei din România, certific exactitatea
traducerii efectuate din limba ................. în limba ........., că textul prezentat a fost tradus complet, fără
omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au fost denaturate conţinutul şi sensul.
Înscrisul a cărui traducere se solicită în întregime/în extras are, în integralitatea sa, un număr de ....
pagini, poartă titlul/denumirea de ......., a fost emis de ... şi mi-a fost prezentat mie în întregime/în
extras.
Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise
înregistrate cu nr. ........../zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului.
S-a încasat onorariul de ... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ........./zz.ll.aaaa.
INTERPRET ŞI TRADUCĂTOR AUTORIZAT ................ (semnătura şi ştampila)".
(2) Este interzisă modificarea în orice mod a formulei de certificare prevăzute la alin. (1), precum şi
necompletarea uneia sau mai multora dintre menţiunile cuprinse în aceasta.
Articolul 321
Notarul public refuză îndeplinirea procedurii legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului

autorizat dacă nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
Articolul 322
(1) În procedura de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat, notarul public

verifică şi atestă că înscrisul prezentat pentru a fi tradus este prezentat în una dintre formele prevăzute
la art. 319 alin. (1), că interpretul şi traducătorul care a efectuat traducerea este autorizat conform legii,
precum şi faptul că acesta a semnat traducerea şi a aplicat ştampila.
(2) În încheierea de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat, notarul public arată
că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale, respectiv data (anul, luna, ziua), numele şi prenumele interpretului
şi traducătorului autorizat, prezentarea lui în persoană, calificarea actului prezentat spre traducere
conform art. 319 alin. (1), precum şi constatarea semnării de către acesta a traducerii. În situaţia în care
interpretul şi traducătorul autorizat şi-a depus specimenul de semnătură la biroul notarial, nu este
necesară prezenţa acestuia în faţa notarului public în vederea îndeplinirii procedurii.
Articolul 323
(1) Notarul public poate efectua traduceri în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege.
(2) În cazul în care traducerea se efectuează de către notarul public, pe lângă menţiunile prevăzute la
art. 322 alin. (2), în încheierea de legalizare a traducerii, notarul public certifică exactitatea traducerii,
faptul că textul prezentat a fost tradus complet, fără omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au
fost denaturate conţinutul şi sensul. Încheierea va cuprinde, de asemenea, următorul text: "Înscrisul a
cărui traducere se solicită în întregime/în extras are, în integralitatea sa, un număr de .... pagini, poartă
titlul/denumirea de ......., a fost emis de ... şi mi-a fost prezentat mie în întregime/în extras.
Traducerea înscrisului prezentat are un număr de .... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise
înregistrate cu nr. ........../zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului.
S-a încasat onorariul de ... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ........./zz.ll.aaaa."
Articolul 324
Notarul public poate elibera copii legalizate de pe traducerile aflate în arhiva biroului notarial în
condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament pentru îndeplinirea procedurii de legalizare a
copiilor de pe înscrisuri.
Primirea în depozit
Articolul 325
(1) La primirea în depozit a înscrisurilor, documentelor, valorilor, precum şi a altor bunuri neperisabile,
pe care notarul public are posibilitatea practică şi efectivă de a le depozita la biroul notarial în condiţii de
siguranţă şi a căror depozitare nu contravine legii şi altor dispoziţii de ordine publică sau bunelor
moravuri, notarul public va proceda la verificarea cuprinsului sau, după caz, a conţinutului acestora.
(2) În vederea primirii în depozit, deponentul declară pe propria răspundere că bunurile au provenienţă
legală.
Articolul 326
(1) Amprentele/Tiparele dispozitivelor silvice speciale de marcat care au făcut obiectul procedurii de
certificare de sigiliu se depun în depozitul notarial.
(2) Încheierea de primire în depozit se întocmeşte în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul
pentru arhivă.
(3) Restituirea înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în depozit se face pe baza semnăturii
părţilor, succesorilor sau, după caz, a reprezentanţilor acestora, în registrul de depozite.
(4) Eliberarea bunurilor sau înscrisurilor aflate în depozit se face la termenul şi în condiţiile stabilite în
încheierea de primire în depozit.
(5) La începutul fiecărui an, notarul public procedează la reînscrierea în ordine cronologică în registrul de
depozite a depozitelor neeliberate, începând cu înscrierea cea mai veche, care va purta nr. 1 din
registru.
Acte de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin
Articolul 327
Actul de protest al cambiei, biletului la ordin sau al cecului se întocmeşte, la cererea beneficiarului, de
către notarul public, care are obligaţia de a-l înregistra, zilnic şi în ordinea datei, în registrul prevăzut la
art. 102 alin. (1) lit. g) şi de a comunica, în prima zi a fiecărei săptămâni, camerei de comerţ şi industrie
judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti tabelul protestelor întocmite în săptămâna precedentă,
în condiţiile prevăzute de legile speciale.
Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale
Articolul 328
(1) Eliberarea duplicatelor se face în condiţiile art. 155 din lege.
(2) Duplicatul unui înscris notarial se poate elibera la cererea oricăreia dintre părţi, a reprezentantului
legal sau convenţional, a succesorilor acestora, precum şi a oricărei persoane care justifică un drept sau
un interes legitim.
(3) Duplicatul reprezintă redarea fidelă a conţinutului actului şi a încheierii notariale, cu excepţia
semnăturii părţilor şi a notarului instrumentator. În locul semnăturilor originale ale părţilor şi a notarului
public instrumentator se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar.
(4) Pe prima pagină a duplicatului se aplică o parafă cu menţiunea "DUPLICAT". După redarea fidelă a
conţinutului actului, inclusiv a conţinutului încheierii notariale, se introduce formula de duplicat, cu
următorul cuprins, sub care notarul public semnează şi aplică sigiliul: "Prezentul duplicat al actului ..., cu
nr. ..., din data ..., încheiat de către notarul public ..., se eliberează la cererea lui ..., în calitate de ...,
domiciliat în ..., identificat cu ..., CNP ..., într-un număr de ... exemplare, de ..., notar public, şi are aceeaşi
forţă probantă ca originalul. Onorariul în sumă de ... lei s-a încasat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată
nr. ... ." În cazul înscrisurilor prevăzute la art. 101 din lege, formula de duplicat va avea următorul
conţinut: "Prezentul duplicat al actului ..., cu nr. ..., din data ..., încheiat de către notarul public ..., se
eliberează la cererea lui ..., în calitate de..., domiciliat în ..., identificat cu ..., CNP ..., într-un număr de ...
exemplare, de ..., notar public, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu executoriu în
condiţiile legii. Onorariul în sumă de... lei s-a încasat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ... ."
(5) Dacă originalul actului a fost rectificat, duplicatul cuprinde atât conţinutul actului, cât şi pe cel al
încheierii de rectificare.
(6) Dacă pe actul original aflat în arhiva notarului public sau a Camerei există menţiunea revocării sau a
anulării totale ori parţiale, nu se poate elibera duplicat de pe acesta. În acest caz, se poate elibera copie
legalizată din arhivă, în condiţiile din prezentul regulament.
(7) În cazul cererii de eliberare a unui duplicat de pe actele autentice încheiate într-un singur exemplar
original, altul decât cele eliberate la autentificare, încheierea de eliberare a duplicatului va primi număr
distinct din registrul general şi va purta data eliberării, pentru fiecare exemplar eliberat.
(8) Eliberarea duplicatului de pe actele autentice întocmite într-un singur exemplar original se face de pe
actul autentic, conform art. 225 alin. (6), păstrat în arhiva notarului public.
Reconstituirea actelor originale
Articolul 329
(1) Reconstituirea actelor notariale originale se face în condiţiile prevăzute de art. 156 din lege.
(2) Procedura reconstituirii de către notarul public a actelor notariale originale se îndeplineşte şi pentru
actele întocmite de notariatul de stat, ale cărui arhive se preiau de către Camere, sau înscrisuri care au
dispărut fără a mai exista un exemplar original. Reconstituirea se face cu acordul părţilor sau, după caz,
al succesorilor acestora.
Procedura eliberării încheierii cu privire la verificarea evidenţelor succesorale
Articolul 330
Pentru eliberarea încheierii privind verificarea evidenţelor succesorale, prevăzută de Codul de procedură
civilă, notarul public aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale referitoare la verificarea evidenţelor
notariale şi înregistrarea cauzei succesorale.
Articolul 331
(1) Notarul public verifică prezentarea certificatului de deces, dovedirea calităţii de succesibil sau
persoană îndreptăţită, precum şi o copie a cererii de chemare în judecată, purtând menţiunea că a fost
sau nu depusă.
(2) Cererea se înregistrează în evidenţele succesorale ale Camerei şi notarul public înregistrează dosarul
pe rolul biroului. Eliberarea încheierii revine notarului public competent în condiţiile legii să soluţioneze
procedura succesorală.
(3) Notarul public eliberează, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, o încheiere cu
privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale ţinut de
Cameră, precum şi în registrele naţionale notariale prevăzute de art. 163 alin. (1) lit. a)-c) din lege.
(4) În încheierea menţionată la alin. (3) se vor înscrie rezultatele verificării menţiunilor cuprinse în
certificatele sau adeverinţele eliberate din registrele succesorale.
(5) Notarul public procedează mai întâi la interogarea Registrului de evidenţă a procedurilor succesorale
ţinut de Camera în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu. În cazul în care, în
urma verificării, se constată că succesiunea este soluţionată, se va face menţiune despre acest fapt în
încheiere, fără a se mai proceda la verificarea registrelor unice ale Uniunii prevăzute de art. 163 alin. (1)
lit. a)-c) din lege.
(6) Dacă în urma verificării registrului ţinut de Cameră se constată că succesiunea defunctului nu se află
pe rolul niciunui birou notarial, interogarea Registrului naţional notarial de evidenţă a succesiunilor se va
face numai în situaţia în care defunctul a avut ultimul domiciliu în străinătate sau nu i se cunoaşte
domiciliul, dar de pe urma căruia au rămas bunuri pe teritoriul României.
(7) Dacă în urma verificării prevăzute la alin. (3) se constată că succesiunea se află pe rolul unui birou
notarial, cel interesat va fi îndrumat să obţină încheierea de la notarul public care instrumentează
dosarul.
(8) Cererea prin care se solicită efectuarea verificărilor, împreună cu încheierea eliberată de notarul
public în urma efectuării verificărilor, se înregistrează în Registrul general notarial sau, după caz, în
registrul de succesiuni.
Secţiunea a 12-a Controlul judecătoresc al actelor şi procedurilor notariale
Controlul judecătoresc al actelor şi procedurilor notariale
Articolul 332
Controlul judecătoresc al actelor şi procedurilor notariale se realizează, potrivit legii, pe calea acţiunii în
anulare sau, în cazul refuzului îndeplinirii actului notarial, pe calea plângerii împotriva încheierii de
respingere pronunţate de notarul public.
Articolul 333
(1) Acţiunea în anularea actului notarial se exercită de părţi sau de orice persoană interesată la instanţa
competentă potrivit legii.
(2) Până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a pronunţat anularea, actul notarial atacat se
socoteşte valabil îndeplinit.
Articolul 334
(1) Plângerea împotriva încheierii de respingere se înregistrează la biroul notarului public care a refuzat
îndeplinirea actului notarial, iar acesta este obligat să o înainteze, în termen de 3 zile lucrătoare,
judecătoriei în circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea, împreună cu dosarul cauzei.
(2) Notarul public cu sediul biroului notarial în municipiul Bucureşti va înainta plângerea judecătoriei în
circumscripţia căreia se află sediul biroului.
Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 335
(1) Notarii stagiari care au început stagiatura până la data de 31 decembrie 2012 inclusiv continuă
desfăşurarea stagiului cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data începerii stagiului, cu excepţia
celor privind susţinerea examenului de definitivat, care se va organiza începând de la data de 1 ianuarie
2013 de către INR.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, atribuţiile delegate notarului stagiar de către
notarul public, în condiţiile art. 21 alin. (1) din lege, în forma în vigoare la 31 decembrie 2012, încetează.
Articolul 336
(1) Notarii publici în funcţie, înregistraţi în registrul curţii de apel, se înscriu din oficiu în RNENP şi
acestora li se vor elibera, gratuit, la propunerea Colegiului director al Camerei, licenţele de funcţionare,
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 58 fiind prezumată.
(2) Notarilor publici care nu au fost înregistraţi în registrul curţii de apel, dar au primit, în termen de 30
de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, avizul de funcţionare a biroului notarial, li se
vor elibera din oficiu, gratuit, la propunerea Colegiului director al Camerei, licenţele de funcţionare.
(3) Notarii publici înregistraţi în registrul curţii de apel, inclusiv cei care nu mai sunt în funcţie sau sunt
suspendaţi, vor fi înscrişi din oficiu în RNENP, cu toate modificările din registrul curţii de apel.
(4) Până la data de 31 decembrie 2013, notarii publici au obligaţia de a modifica denumirea birourilor
notariale potrivit legii şi prezentului regulament.
Articolul 337
Notarii publici care au fost aleşi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea şi
completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 în Colegiul director al Camerei, în
mandatul 2010-2013, şi în Consiliul Uniunii, în mandatul 2013-2017, îşi vor îndeplini mandatele în
ambele organe de reprezentare ale profesiei, având dreptul de a opta la sfârşitul mandatului în Colegiul
director al Camerei, dacă vor rămâne membri în Consiliul Uniunii sau vor dori să fie aleşi pentru un nou
mandat în Colegiul director al Camerei.
Articolul 338
(1) Curţile de apel vor preda Consiliului Uniunii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii
nr. 77/2012, registrele speciale de evidenţă a notarilor publici şi birourilor notariale, precum şi
documentele care au stat la baza înscrierii în acestea.
(2) Curţile de apel pot efectua înregistrări în registrele speciale până la predarea acestora Consiliului
Uniunii.
Articolul 339
Anexele nr. 1-39 conţin modelele încheierilor, registrelor utilizate de notarii publici, precum şi ale altor
lucrări notariale şi fac parte din prezentul regulament.
Anexa 1
la regulament
ROMÂNIA
Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici
I. Evidenţa notarilor publici
*Font 8*
┌────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────
──┬─────────┬────────┐
│ Nr. de │ Data │ Numele, │ Ordinul │ │ │Evidenţa │ │ Data şi │ │
│înregis-│ înregis- │prenumele │ de numire │ Sediul │ │controa- │Sancţiuni│ temeiul │ │
│ trare │ trării │ şi alte │ în funcţie, │biroului │ Modi- │ lelor │ disci- │radierii │ Obser- │
│ │ │ date │circumscripţia│ nota- │ficări │ şi a │ plinare │înregis- │ vaţii │
│ │ │personale │ judecătoriei │ rial*2) │ *3) │măsurilor│ │ trării │ │

│ │ │ ale │şi localitatea│ │ │ dispuse │ │ │ │
│ │ │notarului │ de numire │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ public*1)│ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼───────┼─────────┼──────
───┼─────────┼────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼───────┼─────────┼──────
───┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────
──┴─────────┴────────┘
----------
*1) În coloana 3 se înscriu numele, prenumele notarului public, funcţiile deţinute în organele
profesionale, precum şi alte date relevante din mapa profesională.
*2) În coloana 5 se vor înscrie sediul, astfel cum rezultă din ordinul ministrului justiţiei de numire în
funcţie sau din decizia Colegiului director al Camerei Notarilor Publici, precum şi, după caz, adresa
poştală, astfel cum este aceasta prevăzută în licenţa de funcţionare.
*3) În coloana 6 se vor înscrie orice modificări intervenite în rubricile 3-5.
II. Evidenţa formelor de exercitare a activităţii notarilor publici
*Font 8*
┌────────┬────────┬──────────┬────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬─
────────┬───────┬──────┐
│ Nr. de │ Data │ Numele şi│ Denumirea │ Numărul │ │ Sediul │ │ Data şi │Numărul│ │
│înregis-│înregis-│prenumele │ biroului │ şi data │ Sediul │secundar│ Modi- │ temeiul │şi data│ │
│ trare │ trării │notarului │individual/ │ordinului│biroului│ al │ ficări │radierii │acordă-│Obser-│
│ │ │ public/ │ Denumirea │ministru-│notarial│biroului│ │înregis- │ rii/ │vaţii │
│ │ │Numele şi │societăţii │ lui │ │notarial│ │ trării │retra- │ │
│ │ │prenumele │profesionale│justiţiei│ │ │ │ │ gerii │ │

│ │ │notarilor │ │ sau ale │ │ │ │ │licen- │ │
│ │ │ publici │ │deciziei │ │ │ │ │ţei de │ │
│ │ │asociaţi │ │Colegiu- │ │ │ │ │funcţi-│ │
│ │ │ │ │ lui │ │ │ │ │ onare │ │
│ │ │ │ │director │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ al │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Camerei, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │circum- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │scripţia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │judecăto-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ riei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ locali- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │tatea în │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │care are │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ sediul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ biroul │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ indivi- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ dual/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │societa- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │tea pro- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │fesională│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ notari- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ală │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────────┼──────────┼────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─
────────┼───────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────────┼────────┼──────────┼────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─
────────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────────┴──────────┴────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┴─
────────┴───────┴──────┘
Anexa 2
la regulament
ROMÂNIA
Nr. înregistrare ......................
Data ..................................
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP)
La cererea ............................*1), potrivit art. ...... din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi art. ...... din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor
publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, se
certifică înregistrarea în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici a ..................................*2).
Prezentul certificat a fost eliberat în .... exemplare.
Director general,
.....................
L.S.
----------
*1) Se vor înscrie numele şi prenumele notarului public/notarilor publici sau, după caz, se va
individualiza Colegiul director al Camerei Notarilor Publici care a solicitat înregistrarea.
*2) Se vor face menţiuni în funcţie de obiectul cererii, potrivit dispoziţiilor legii şi regulamentului de
aplicare a legii.
Anexa 3
la regulament
REGISTRUL GENERAL NOTARIAL
--------------
NOTĂ
Modelul Registrului General Notarial se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 479 din 1
august 2013, la pagina 43 (a se vedea imaginea asociată).
Anexa 4
la regulament
OPISUL REGISTRULUI GENERAL NOTARIAL
┌───────────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Numele şi prenumele │ │ Nr. de înregistrare/nr. │
│ şi/sau denumirea părţilor │ Felul actului │ autentic şi data actului │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├───────────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │
└───────────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────┘
Anexa 5
la regulament
REGISTRUL DE SUCCESIUNI
*Font 7*
┌─────┬───────────┬───────────┬─────────┬───────────┬─────────┬──────┬─────────┬─
───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬───────┬────────┐
│Număr│ Data înre-│ Numele şi │ Ultimul │ Data │ Numărul │ │ Numărul │ Suspen-│ Alte │ │
│ │ │ Obser- │
│ de │ gistrării │ prenumele │domiciliu│decesului │ de înre-│ │ şi data │ darea │soluţii│ │ Ono-

│Tarif │Notarul│ vaţii │
│înre-├───┬───┬───┤defunctului│ al ├───┬───┬───┤gistrare │Termen│certifi- │ proce- │(cone-
│Impozit│rariu │ANCPI │public │(supli- │
│gis- │A- │Lu-│Zi-│ CNP/data │ defunc- │A- │Lu-│Zi-│ din re- │ │ catului │ durii │ xare, │ │ │ │
│mentări,│
│trare│nul│na │ua │ naşterii │ tului │nul│na │ua │ gistrul │ │ (moşte- │ succe- │disjun-│ │ │
│ │reînre- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de evi- │ │ nitor, │ sorale │ gere, │ │ │ │ │gistrări│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ denţă a │ │legatar, │ │clasare│ │ │ │ │ etc.) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ proce- │ │calitate,│ │ fără │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ durilor │ │succeso- │ │obiect │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │succeso- │ │ ral de │ │ etc.) │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rale, │ │lichidare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ precum │ │executor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ şi nume-│ │testamen-│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ rele de │ │ tar, │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ înregis-│ │ vacanţă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ trare │ │ succeso-│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ale cer-│ │ rală) │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tifica- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ telor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │eliberate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │de CNARNN│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼───┼───┼───────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼──────┼─────────
┼────────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1 │2│3│4│ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │
19 │
├─────┼───┼───┼───┼───────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼──────┼─────────
┼────────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴───┴───┴───┴───────────┴─────────┴───┴───┴───┴─────────┴──────┴─────────┴
────────┴───────┴───────┴──────┴──────┴───────┴────────┘
Anexa 6
la regulament
OPISUL REGISTRULUI DE SUCCESIUNI
┌───────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Numele şi prenumele │ Ultimul domiciliu │ Numărul dosarului │
│ defunctului │ al defunctului │ succesoral │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │
└───────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────────┘
Anexa 7
la regulament
REGISTRUL DE TERMENE SUCCESORALE
*Font 8*
┌───────┬─────────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────────┬─────────┬
─────────┬───────┐
│ │ Numărul │ Numele şi │ Numărul │ Soluţia │ Numărul │ │ │ │
│ Data │ de │ prenumele │dosarului │ (amânare, │certificatului │ │ │ │
│ │ ordine │defunctului │succesoral │suspendare │(de moştenitor,│ │ │Tariful│
│ │ │ │ │ sau │ de legatar, │Onorariul│Impozitul│ ANCPI │
│ │ │ │ │finalizare)│ de calitate, │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ succesoral │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ de lichidare, │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ de vacanţă, │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ de executor │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ testamentar) │ │ │ │
├───────┼─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────
┼─────────┼───────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├───────┼─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────
┼─────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│
├─────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────────┼─────────┼────────
─┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴─────────┴────────────┴───────────┴───────────┴───────────────┴─────────┴
─────────┴───────┘
Anexa 8
la regulament
REGISTRUL DE DEPOZITE
*Font 8*
┌──────────┬─────────┬────────────┬────────────┬───────────┬──────────┬────────┬──
────────┬───────────┐
│ Număr de │ Ziua, │ Numele, │ Individua- │ Termen de │ │ │ │ Numele, │
│ înregis- │ luna, │ prenumele │ lizarea │ păstrare, │Onorariul │ Notarul│ Data │ prenumele │
│ trare │ anul │ şi │înscrisului,│ condiţia │ încasat │ public │eliberării│ şi │
│ │ │ semnătura │documentelor│ şi, după │ │ │ │ semnătura │
│ │ │deponentului│ sau │ caz, │ │ │ │ persoanei │
│ │ │ │ valorilor │ persoana │ │ │ │căreia i se│
│ │ │ │ depuse în │ desemnată │ │ │ │ restituie │
│ │ │ │ depozitul │căreia i se│ │ │ │ depozitul │
│ │ │ │ notarial │eliberează │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ depozitul │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼────────┼─
─────────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼────────┼─
─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴────────────┴────────────┴───────────┴──────────┴────────┴──
────────┴───────────┘
Anexa 9
la regulament
REGISTRUL DE PROTESTE
*Font 8*
┌──────────┬──────────┬────────────┬────────────┬───────────┬──────────┬─────────┬
──────────┬──────────┐
│ Număr de │Ora, Ziua,│ Numele şi │ Numele şi │ Locul şi │Transcri- │ Somaţia │ │ Notarul │
│ înregis- │luna, anul│ prenumele │ prenumele │ data │ erea │de plată,│Onorariul │ public │
│ trare │ │ celui care │celui contra│comunicării│ exactă a │răspunsul│ încasat │ care a │
│ │ │ a cerut │ căruia s-a │(cu menţi- │ cambiei, │ primit │ │ întocmit │
│ │ │ protestul │ cerut │unea comu- │ biletului│ sau │ │ protestul│
│ │ │ │ protestul │ nicărilor │ la ordin │ motivul │ │ │
│ │ │ │ │efectuate) │ sau │ pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │ cecului │care nu │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ s-a │ │ │
│ │ │ │ │ │ │răspuns │ │ │
├──────────┼──────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼─────────
┼──────────┼──────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├──────────┼──────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼─────────
┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴────────────┴────────────┴───────────┴──────────┴─────────┴
──────────┴──────────┘
Anexa 10
la regulament
REGISTRUL DE CONSULTAŢII NOTARIALE
*Font 8*
┌──────────┬─────────┬────────────┬────────────┬──────────────────────┬─────────┬─
────────┬───────────┐
│ Număr de │ Ziua, │ Numele şi │ Obiectul │ Forma consultaţiei │ │ │ │
│ înregis- │ luna, │ prenumele │consultaţiei├───────────┬──────────┤Onorariul│ Notarul

│Observaţii │
│ trare │ anul │ solicitan- │ │ Orală │ Scrisă │ încasat │ public │ │
│ │ │ tului │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼
─────────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼─────────┼
─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴────────────┴────────────┴───────────┴──────────┴─────────┴─
────────┴───────────┘
Anexa 11
la regulament
REGISTRUL DE CORESPONDENŢĂ
*Font 9*
┌──────────────┬─────────────────────┬────────────┬─────────────────────────┬──────
──────┐
│ Număr de │ Data înregistrării/ │ Emitent/ │ Obiectul corespondenţei │ │
│ înregistrare │ expedierii │ Destinatar │ şi modul de soluţionare │ Observaţii │
├──────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┼──────
──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├──────────────┼─────────────────────┼────────────┼─────────────────────────┼──────
──────┤
│ │ │ │ │ │
└──────────────┴─────────────────────┴────────────┴─────────────────────────┴──────
──────┘
Anexa 12
la regulament
I. Încheiere de autentificare pentru persoanele care ştiu să citească şi să scrie
ROMÂNIA
Birou notarial ...........................
Licenţa de funcţionare nr. ...............
Sediul ...................................
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. .................
Anul ........ luna .......... ziua ...... ora ...... *1)
În faţa mea, ............................, notar public, la sediul biroului*2), s-a prezentat ......................., cu
domiciliul în ......................., identificat prin ...........................*3), CNP .........................., în nume propriu/
în calitate de ......................*4) al ........................, cu domiciliul/sediul în ....................., în baza
..............*5), care, după ce a citit/i s-a citit actul .........*6), a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele
cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul
exemplar, precum şi cele .............. anexe.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput impozit în sumă de ................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...............*7).
S-a perceput tarif ANCPI în sumă de .................... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr.
.................*8).
S-a încasat onorariul în sumă de ............... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................*9).
Notar public,
.................
L.S.
----------
*1) Ora şi minutul se vor menţiona în cazul autentificării unui testament, codicil sau a unui act de
revocare a acestora; în cazul luării consimţământului în aceeaşi zi, dar la ore diferite, acestea se vor
menţiona după datele de identificare ale fiecărui semnatar.
*2) În cazul deplasării în afara sediului biroului notarial se va menţiona locul (cu elemente suficiente de
individualizare) în care s-a luat consimţământul şi, după caz, dacă notarul public a fost însoţit de
secretar, situaţie în care acesta din urmă va semna încheierea alături de notarul public.
*3) Se fac menţiuni privind modul de identificare:
a) cunoscut personal de notar;
b) act de identitate sau paşaport;
c) atestarea avocatului care îl asistă în baza delegaţiei avocaţiale.
*4) Se va completa calitatea în care acţionează semnatarul/semnatarii actului:
a) mandatar;
b) reprezentant legal etc.
*5) Se va menţiona actul prin care semnatarul actului a fost împuternicit să încheie actul notarial.
*6) Se completează numai pentru nevăzătorul care, ştiind carte, poate semna, caz în care, în încheierea
de autentificare se va înscrie, înainte de formula de învestire, următoarea menţiune: "fiind nevăzător, a
declarat că a auzit cele citite şi că acestea reprezintă voinţa sa".
*7)-*9) Se completează numai dacă acestea se percep sau se încasează, cu indicarea cuantumului;
pentru actele scutite se face menţiunea "scutit".
II. Încheiere de autentificare pentru persoana care nu ştie carte sau nu poate semna
ROMÂNIA
Birou notarial ...........................
Sediul ....................................
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. .................
Anul ...... luna ........ ziua ...... ora ....... *1)
În faţa mea, ............................, notar public, la sediul biroului*2) s-a prezentat .........................., cu
domiciliul în ........................, identificat prin ........................*3), CNP ..........................., în nume propriu/
în calitate de ................*4) al ..........................., cu domiciliul/sediul în ........................, în baza
..............*5), care, după ce i s-a citit actul, a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act
reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris, dar nu a semnat unicul exemplar şi
cele .............. anexe, pentru următorul motiv .............
Consimţământul expres i s-a luat în prezenţa următorilor martori:
1. ........................., cu domiciliul în ......................, identificat prin ..................*6), CNP ..................;
2. ........................., cu domiciliul în ......................, identificat prin ..................*6), CNP ..................,
care au semnat înscrisul, atestând că persoana care nu a putut semna a declarat că înscrisul i-a fost citit,
i-a înţeles conţinutul şi consimte la autentificare.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput impozit în sumă de ................ lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................*7).
S-a perceput tarif ANCPI în sumă de ................. lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr.
................*8).
S-a încasat onorariul în sumă de ............... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ................*9).
Notar public,
................
L.S.
-----------
*1) Ora şi minutul se vor menţiona în cazul autentificării unui testament, codicil sau a unui act de
revocare a acestora; în cazul luării consimţământului în aceeaşi zi, dar la ore diferite, acestea se vor
menţiona după datele de identificare ale fiecărui semnatar.
*2) În cazul deplasării se va menţiona locul în care s-a luat consimţământul şi, după caz, dacă notarul
public a fost însoţit de secretar, situaţie în care acesta din urmă va semna încheierea alături de notarul
public.
*3) Se fac menţiuni privind modul de identificare:
a) cunoscut personal de notar;
b) act de identitate sau paşaport;
c) atestarea avocatului care îl asistă în baza delegaţiei avocaţiale.
*4) Se va completa calitatea în care acţionează semnatarul/semnatarii actului:
a) mandatar;
b) reprezentant legal etc.
*5) Se va menţiona actul prin care semnatarul actului a fost împuternicit să încheie actul notarial.
*6) Identificarea martorului se poate face numai prin act de identitate sau paşaport.
*7)-*9) Se completează numai dacă acestea se percep sau se încasează, cu precizarea cuantumului;
pentru actele scutite se va face menţiunea "scutit".
Anexa 13
la regulament
I. Conţinutul formulei de duplicat eliberat la autentificarea actului încheiat într-un singur exemplar
original*1)
-----------
*1) Formula de duplicat se poziţionează după încheierea de autentificare. Notarul public semnează doar
la finalul formulei de duplicat, urmată de aplicarea sigiliului. Duplicatele eliberate în cadrul procedurii de
autentificare nu se înregistrează separat.
I.A. Pentru actul care nu constituie titlu executoriu
"Prezentul duplicat s-a întocmit în .... exemplare, de .........., notar public, astăzi, data autentificării
actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
Notar public,
..............
L.S."
I.B. Pentru actul care constituie titlu executoriu
"Prezentul duplicat s-a întocmit în ........ exemplare, de .............................., notar public, astăzi, data
autentificării actului, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu executoriu în condiţiile
legii.
Notar public,
................
L.S."
II. Conţinutul formulei de duplicat eliberat ulterior procedurii de autentificare a actului încheiat într-un
singur exemplar original sau în mai multe exemplare originale
II. A. Pentru actul care nu constituie titlu executoriu
"ROMÂNIA
Birou notarial .................................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul .........................................
DUPLICAT
nr. ...... din data de ...............
Prezentul duplicat al actului*1) ......................... cu nr. ..............., din data ..............., încheiat de către
notarul public ......................, se eliberează la cererea lui ........................, în calitate de*2) .................,
domiciliat în ...................., identificat prin ............., CNP ........................, într-un număr de ......
exemplare, de ........................, notar public*3), şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
S-a încasat onorariul în sumă de ................. lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .................
Notar public,
.................
L.S."
II. B. Pentru actul care constituie titlu executoriu

"ROMÂNIA
Birou notarial .................................
Licenţa de funcţionare nr. .....................
Sediul .........................................
DUPLICAT
nr. ...... din data de ...............
Prezentul duplicat al actului*1) ........................ cu nr. ..., din data ..............., încheiat de către notarul
public ..............., se eliberează la cererea lui ............................., în calitate de*2) ..............................,
domiciliat în ................................, identificat prin ......., CNP ............................., într-un număr de .......
exemplare, de ................., notar public*3), are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu
executoriu în condiţiile legii.
S-a încasat onorariul în sumă de ... lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....
Notar public,
..................
L.S."
----------
*1) Se va trece denumirea actului.
*2) Se va menţiona oricare parte din act, personal sau prin mandatar, moştenitorii oricăreia din părţi sau
succesorii în drepturi.
*3) Duplicatul se emite de orice notar public în administrarea căruia se găseşte arhiva sau care are acces
la arhiva în care se găseşte actul în original.
Anexa 14
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ...........................

Dosar succesoral nr. ........./an ............ (an înregistrare dosar)
ÎNCHEIERE
Şedinţa din .........................
Notar public .......................
În cauza succesorală privind pe defunctul ..............................
La apelul nominal au răspuns:
1. ......................... în calitate de ..................., identificat cu ....................;
2. ......................... în calitate de ..................., identificat cu ....................;
3. ......................... în calitate de ..................., identificat cu ....................
Au lipsit: ................................................................
Se va face menţiunea dacă s-a îndeplinit sau nu procedura .................
Declaraţiile celor prezenţi: ..............................................
Notarul public,
văzând că .................................................................
DISPUNE:
Amânăm cauza la termenul de ......................., în cunoştinţa celor prezenţi, pentru când

...................................*1)
Se vor cita: ............................................................. .
Notar public,
..............
L.S.
Semnătura celor prezenţi
---------
*1) Se vor menţiona măsurile dispuse în vederea soluţionării cauzei.
Anexa 15
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ......................
Licenţa de funcţionare nr. ..........
Sediul ..............................
Dosar succesoral nr. ..../an ........
Notar public ........................
ÎNCHEIERE FINALĂ
Şedinţa din data de ...............
A.
În cauza succesorală privind pe defunctul ......., CNP ......., decedat la data de ......, cu ultimul domiciliu
......, la apelul nominal au răspuns:
1. ......, domiciliat în ......, CNP ......, în calitate de ......, identificat cu .......;
2. ......, domiciliat în ......, CNP ......, în calitate de ......, identificat cu ........
Au lipsit: .......................*1)
Succesibilii prezenţi declară: ................................. .
Au acceptat moştenirea ......................................... .
Au renunţat la moştenire ....................................... .
Sunt străini de succesiune prin declaraţie de neacceptare ............ .
Defunctul a/nu a lăsat testament(ul) ................................. *2)
Defunctul a adoptat regimul matrimonial al ........................... .
Regimul matrimonial s-a lichidat prin actul autentic nr. ............. .
Masa succesorală se compune din următoarele drepturi şi obligaţii:
..................................................................... .
Activ succesoral:
A. Bunuri mobile ........................................................

Evaluare: ...............................................................
B. Bunuri imobile .......................................................
Pasiv succesoral: ......., la care se adaugă cheltuielile cu ultima boală şi înmormântarea, în sumă de ......
lei, suportate de ......, care au fost şi susţinătorii defunctului.
Cerem eliberarea certificatului de moştenitor.
Semnăturile .........
B.
NOTARUL PUBLIC:
Luând în considerare declaraţiile moştenitorilor, actele de stare civilă, martorii şi celelalte probe
administrate ......., constată că în succesiunea defunctului .......
I.
Masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
Activ succesoral:
A. Bunuri mobile ......................................................
Evaluare: .............................................................
B. Bunuri imobile .....................................................
Pasiv succesoral: ......, la care se adaugă cheltuielile cu ultima boală şi înmormântarea, în sumă de ......
lei, suportate de ......, care au fost şi susţinătorii defunctului ......
Total activ succesoral: ..................... lei.
Pasivul succesoral constă din: ......, în valoare totală de ...... lei.
TOTAL ACTIV: ...... lei.
Scutiri şi reduceri: ...... lei.
II.
A. Au calitatea de moştenitori legali/testamentari, în cotele şi cu taxele arătate în dreptul fiecăruia,

următorii:
1. ......, domiciliat în ......, CNP ......, în calitate de ......., căruia îi revine o cotă de ...... din masă
succesorală;
2. ......, domiciliat în ......, CNP ......, în calitate de ......., căruia îi revine o cotă de ...... din masă
succesorală.
B. Impozit ...... lei
Modul de calcul al impozitului ..................
C. Onorariul ....... lei
Modul de calcul al onorariului ..................
D. Atribuirea în mod distinct a bunurilor s-a făcut potrivit partajului intervenit astfel: ...................
Semnăturile ......
Sunt străini de succesiune prin:
Renunţare în termen:
1. ...(nume, prenume)..., calitatea faţă de defunct ......, numărul de înregistrare din Registrul naţional
notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS) .......;
Aplicarea prezumţiei de renunţare conform art. 1.112 din Codul civil:
1. ....(nume, prenume)....., calitatea faţă de defunct .......;
Declaraţie de neacceptare:
1. ....(nume, prenume)...., calitatea faţă de defunct ......, numărul de înregistrare din RNNEOS ...... .
Sunt nedemni de a moşteni:
1. ...(nume, prenume)...., calitatea faţă de defunct ....... .
În temeiul dispoziţiilor art. 1.132 din Codul civil şi ale Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,
DISPUNE:
Eliberarea, în condiţiile legii, a certificatului de moştenitor/legatar.
Notar public,
......................
L.S.
---------
*1) Se fac menţiuni privind îndeplinirea procedurii.

*2) Se fac menţiuni privind existenţa testamentului, forma acestuia şi modul în care s-a constatat
valabilitatea acestuia.
Anexa 16
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..................
Licenţa de funcţionare nr. ......
Sediul ..................
Dosar succesoral nr. ...../......
CERTIFICAT SUCCESORAL DE LICHIDARE Nr. ..... *1)
Data (ziua, luna, anul) ........ *2)
........, notar public, cercetând piesele dosarului de mai sus, precum şi încheierea finală respectivă, în
baza art. 12 lit. c) şi q), precum şi a art. 123 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
De pe urma defunctului ......, CNP ......, decedat la data de ......, cu ultimul domiciliu în ....., judeţul ....., au
rămas următoarele bunuri şi următorii moştenitori legali şi/sau legatari:
...............................................................
Defunctul nu a fost căsătorit/a fost căsătorit sub regimul matrimonial al ......, regim care a fost lichidat
prin actul autentic nr. ..... din data de ......
I. Masa succesorală:
A. Activ succesoral:
a) bunuri mobile: ......................................... *3)
b) bunuri imobile: ........................................
B. Pasiv succesoral: ......................................
Natura succesiuni ......................................... *4)
II. Moştenitori/Legatari
1. ......, CNP ......, domiciliat în ......, în calitate de ......, cu o cotă de ...... din masa succesorală
2. ......, CNP ......, domiciliat în ......, în calitate de ......, cu o cotă de ...... din masa succesorală
Acordul moştenitorilor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, desemnarea lichidatorului,

întinderea puterilor acestuia şi termenul de finalizare a procedurii au fost consemnate în actul
autentificat cu nr. ...../.....
Renunţători:
Au renunţat la succesiune, conform art. 1.120 din Codul civil:
1. ......, în calitate de ......, prin declaraţia înregistrată în Registrul naţional notarial de evidenţă a
opţiunilor succesorale (RNNEOS) cu nr. ...... din ......
Sunt prezumaţi renunţători la succesiune, conform art. 1.112 din Codul civil:
1. ......, în calitate de ......
Sunt străini de succesiune:
1. ......, în calitate de ......, declaraţie înregistrată în RNNEOS cu nr. ..... din ......
Nedemni:
Sunt nedemni, conform art. 958 sau 959 din Codul civil:
1. ......., în calitate de ......, căruia i s-a stabilit nedemnitatea conform ......
Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele de

publicitate.
După finalizarea procedurii de lichidare se va elibera un certificat de moştenitor care va cuprinde

produsul net al lichidării, sume de bani rămase sau, după caz, alte bunuri sau datoriile neacoperite, în
cazul în care activul nu a fost îndestulător.
S-a perceput impozit în sumă de ...... lei, fiind achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....
S-a perceput onorariul în sumă de ...... lei, cu TVA în sumă de ...... lei, şi a fost achitat cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. ......
S-a perceput tariful de publicitate imobiliară în sumă de ...... lei şi a fost achitat cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. ......
Notar public,
..............
L.S.
--------
*1) Se va înscrie numărul de certificat din Registrul de termene succesorale.
*2) Se va înscrie data încheierii finale.
*3) Nu se va menţiona evaluarea bunurilor mobile cuprinsă în încheierea finală.
*4) Se vor menţiona, după caz, următoarele: "legală în temeiul art. .... din Codul civil"; "testamentară în
temeiul art. .... din Codul civil, precum şi în baza testamentului olograf din data de ....../autentic din data
de ....., întocmit de .....".
Anexa 17
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial .....................
Licenţa de funcţionare nr. ........
Sediul ...........................
Dosar succesoral nr. ...../......
CERTIFICAT DE ....... *1) Nr. .... *2)
Data (ziua, luna, anul) ......*3)
........, notar public, cercetând piesele dosarului de mai sus, precum şi încheierea finală respectivă, în
temeiul art. 12 lit. c) şi al art. 115 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
De pe urma defunctului ......, CNP ....., decedat la data de ....., cu ultimul domiciliu în ......, judeţul ......, au
rămas următoarele bunuri şi următorii moştenitori legali şi/sau legatari: ......
Defunctul nu a fost/a fost căsătorit sub regimul matrimonial al ......, regim care a fost lichidat prin actul
autentic nr. ...... din data de ......
I. Masa succesorală:
a) bunuri mobile: ........................................;*4)
b) bunuri imobile: .......................................
Natura succesiunii ....................................... *5)

II. Moştenitori/Legatari
1. ......, CNP ......., domiciliat în ......, în calitate de ....., cu o cotă de ...... din masa succesorală.
2. ......, CNP ......., domiciliat în ......, în calitate de ....., cu o cotă de ...... din masa succesorală.
Atribuirea în mod distinct a bunurilor s-a făcut în baza actului .......
Prezentul certificat s-a eliberat în baza hotărârii definitive nr. ..../zz.ll.aaaa, pronunţate de .......
Renunţători:
Au renunţat la succesiune, conform art. 1.120 din Codul civil:
1. ......, în calitate de ......, prin declaraţia înregistrată în Registrul naţional notarial de evidenţă a
opţiunilor succesorale (RNNEOS) cu nr. ...../zz.ll.aaaa.
Sunt prezumaţi renunţători la succesiune, conform art. 1.112 din Codul civil:
1. ......, în calitate de ........
Sunt străini de succesiune:
1. ......, în calitate de ......., declaraţie înregistrată în RNNEOS cu nr. ......zz.ll.aaaa.
Nedemni:
Sunt nedemni, conform art. 958 sau 959 din Codul civil:
1. ......., în calitate de ......., căruia i s-a stabilit nedemnitatea conform ......
S-a perceput impozit în sumă de ..... lei, fiind achitat cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .....
S-a perceput onorariul în sumă de ....... lei, cu TVA în sumă de ...... lei, şi a fost achitat cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. .....
S-a perceput tariful de publicitate imobiliară în sumă de ..... lei şi a fost achitat cu chitanţă/bon
fiscal/ordin de plată nr. ....
Notar public,
...............
L.S.
---------
*1) În funcţie de natura succesiunii se va completa: moştenitor sau legatar, după caz.
*2) Se va înscrie numărul de certificat din Registrul de termene succesorale.

*3) Se va înscrie data încheierii finale.
*4) Nu se va menţiona evaluarea bunurilor mobile cuprinsă în încheierea finală.
*5) Se vor menţiona, după caz, următoarele: "legală în temeiul art. ...... din Codul civil"; "testamentară în
temeiul art. .... din Codul civil, precum şi în baza testamentului olograf din data de ...../autentic din data
de ....., întocmit de ......".
Anexa 18
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..............
Sediul .......................
Dosar succesoral nr. .........
CERTIFICAT DE EXECUTOR TESTAMENTAR Nr. .....
Data (zz.ll.aaaa) .........
......, notar public, în baza art. 115 alin. (5) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, certific următoarele:
Defunctul ......., CNP ......, decedat la data de ......, cu ultimul domiciliu în ......, judeţul ......, potrivit
testamentului autentificat de ......, cu nr. ......, din ......./testamentului olograf datat ......, validat prin
procesul-verbal din data de ......, a desemnat ca executor testamentar, în condiţiile art. 1.077 şi
următoarele din Codul civil, pe:
1. ......, domiciliat în ......, CNP ......, care a acceptat sarcina de a îndeplini această calitate.
Testatorul a stabilit următoarele:
a) drepturile executorului testamentar ......................;
b) îndatoririle executorului testamentar ....................;
c) modalităţile de predare a legatelor ......................;
d) modalităţile de lichidare a pasivului succesoral .........
S-a perceput onorariul de ..... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ... din ......
Notar public,
...............
L.S.
Anexa 19
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..............
Licenţa de funcţionare nr. .....
Sediul ...................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE COPIE Nr. .....
Anul ..... luna ...... ziua ......
......, notar public, legalizează această copie conformă cu înscrisul prezentat nouă, aflat în ......*1), care
este......*2) şi are ....... pagini, colaţionat de secretarul/expertul ......
Înscrisul ........ *3)
S-a perceput onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ......
Colaţionat
Secretar/Expert,
......................
Notar public,
.......................
L.S.
------------
*1) Se va indica locul în care se află înscrisul original prezentat pentru colaţionare: în arhiva biroului
notarial sau în afara acesteia, cu precizarea locului unde se află.
*2) Se vor menţiona denumirea înscrisului şi starea în care se află înscrisul prezentat.
*3) Se va completa doar dacă actul este în extras, sub semnătură privată, prezintă particularităţi, este
plastifiat sau altă menţiune în legătură cu înscrisul prezentat. De asemenea, se vor face menţiunile
corespunzătoare şi în cazul actelor originale emise de autorităţi, parafate sau semnate prin parafă.
Anexa 20
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ................
Licenţa de funcţionare nr. ....
Sediul ........................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE DE SEMNĂTURĂ Nr. ......
Anul ...... luna ...... ziua ......
În faţa mea, ......., notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit procedura ......., s-a/s-au
prezentat ........, cu domiciliul în ........, identificat/identificaţi prin ........, CNP ......*1), şi a/au semnat cele
....... exemplare ale înscrisului al cărui conţinut îi/le este cunoscut, redactat de ......
-----------
*1) Identificarea se face în condiţiile art. 85 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
În temeiul art. 12 lit. e) şi al art. 147 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, se legalizează semnătura de pe acest înscris.
S-a perceput onorariul de ....... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ......
Notar public,
................
L.S.
-----------
Anexa 20 la regulament a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 2.333/C din 24 iulie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 591 din 19 septembrie 2013.
Anexa 21
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial .................
Sediul .........................
ÎNCHEIERE DE DATĂ CERTĂ Nr. ....
Anul ..... luna ..... ziua .....
În temeiul art. 12 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, se dă dată certă acestui înscris, din care s-a reţinut o copie în arhiva biroului
notarial*1); acesta este ......*2) şi are ...... pagini, prezentat în ...... exemplare.
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ....
Notar public,
................
L.S.
-----------
*1) În arhivă se vor reţine cererea celui care a prezentat înscrisul şi o copie a înscrisului, la care se
ataşează încheierea.
*2) Se completează tipul, starea şi particularităţile înscrisului.
Anexa 22
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ...............
Licenţa de funcţionare nr. ...
Sediul .......................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE A SEMNĂTURII TRADUCĂTORULUI Nr. ....

Anul ..... luna ..... ziua ......
........, notar public, în temeiul art. 12 lit. j) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, legalizez semnătura de mai sus, aparţinând lui ......, interpret şi
traducător autorizat, în baza*1) ......., de pe cele ........ exemplare ale înscrisului, care are ca parte
integrantă o copie a actului tradus.
Înscrisul a cărui traducere se solicită este un înscris*2) .........
S-a încasat onorariul de ....... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ........
Notar public,
................
L.S.
---------
*1) Semnăturii date în faţa mea/specimenului de semnătură depus la biroul notarial.
*2) Se va menţiona forma actului:
- act autentic;
- copie legalizată;
- cu legalizare de semnătură;
- cu dată certă.
Înscrisul tradus poate fi şi în extras.
Anexa 23
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..................
Sediul ..........................
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE A TRADUCERII Nr. .....
Anul ...... luna ..... ziua ......

......., notar public, având ca limbă maternă limba ......./, autorizat ca interpret şi traducător autorizat*1)
pentru limba/limbile străină/străine ......, în temeiul autorizaţiei nr. .... din data de ......, eliberată de
Ministerul Justiţiei, certific exactitatea traducerii efectuate din limba ...... în limba ......, că textul
prezentat a fost tradus complet, fără omisiuni, şi că, prin traducere, înscrisului nu i-au fost denaturate
conţinutul şi sensul.
Înscrisul a cărui traducere se solicită este un înscris*2) .......
Înscrisul a cărui traducere se solicită în întregime/în extras are, în integralitatea sa, un număr de ....
pagini, poartă titlul/denumirea de ......, a fost emis de ....... şi a fost prezentat mie în întregime/în extras.
Traducerea înscrisului prezentat are un număr de ...... pagini şi a fost efectuată potrivit cererii scrise
înregistrate cu nr. ....../zz.ll.aaaa, păstrate în arhiva subsemnatului.
În baza art. 12 lit. j) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, se legalizează traducerea efectuată de mine, care are ca parte integrantă o copie
a actului tradus.
S-a încasat onorariul de ....... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ......
Notar public,
................
L.S.
---------
*1) Se va păstra menţiunea corespunzătoare, după cum limba în care/din care se traduce este limba
maternă a notarului public, respectiv acesta efectuează traducerea în temeiul autorizaţiei deţinute
pentru limba respectivă.
*2) Se va menţiona forma actului:
- act autentic;
- copie legalizată;
- cu legalizare de semnătură;
- cu dată certă.
Înscrisul tradus poate fi şi în extras.
Anexa 24
la regulament
ROMÂNIA
Sediul ........................
ÎNCHEIERE DE PRIMIRE ÎN DEPOZIT Nr. ......
Anul ...... luna ...... ziua ......
În faţa mea, ......., notar public, s-a prezentat ......, cu domiciliul în ......, identificat prin ....., şi, în temeiul
art. 12 lit. g) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările
ulterioare, a depus următoarele:
1. .......................................................;
2. .......................................................*1).
--------
*1) Se completează cu denumirea bunului, datele de identificare ale acestuia, precum şi cu o descriere
sumară a bunului.
Depozitul a fost constituit pentru o perioadă de ......., urmând a fi eliberat lui ...... .
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...... .
Notar public,
..............
L.S.
Anexa 25
la regulament
ROMÂNIA
Sediul ........................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. ......
Anul ....... luna ...... ziua ......
Subsemnatul, ......, notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit actul pentru motivul ......, în
temeiul art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. ...*1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific că ......., cu domiciliul în ......, CNP ......, identificat
prin ......*2), s-a aflat la ......*3) astăzi, data de mai sus, ora ......, fiind în viaţă*4).
S-a încasat onorariul de ....... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...... .
Notar public, Semnătura solicitantului
................ ........................
L.S.
----------
*1) După caz, se va menţiona lit. a) pentru faptul că o persoană se află în viaţă şi/sau lit. b) pentru faptul
că o persoană se află într-un anumit loc.
*3) Se indică locul unde s-a îndeplinit procedura.
*4) Dacă se solicită numai certificarea locului unde se află persoana, precizarea că persoana este în viaţă
nu mai este necesară, completându-se doar ora.
Anexa 26
la regulament
ROMÂNIA
Sediul .........................
┌──────────┐
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. .... │Loc pentru│
Anul ...... luna .... ziua ....... │fotografie│

└──────────┘
Subsemnatul, ......., notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit actul pentru motivul ......, în
temeiul art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. c) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, certific că ......., cu domiciliul în ......, CNP ......, identificat
prin ......*1), s-a aflat la ......*2), astăzi, data de mai sus, ora ....., şi este aceeaşi persoană cu cea a cărei
fotografie s-a aplicat pe prezenta încheiere.
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .... .
Notar public, Semnătura solicitantului
.............. ........................
L.S.
----------
Anexa 27
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ...................
Licenţa de funcţionare nr. .......
Sediul ...........................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. .....
Anul ....... luna ...... ziua ..... ora .....
În faţa mea, ........, notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit actul*1) pentru motivul ......, s-
a/s-au prezentat:
1. ......, cu domiciliul în ......, CNP ......., identificat prin ......*2);
2. ......, cu domiciliul în ......, CNP ......., identificat prin ......*2), ca urmare a somaţiei/notificării nr. ...... din
data de ......, emise de ...... şi a/au declarat următoarele:
.............................................................*3).
În temeiul art. 12 lit. d) şi al art. 149 alin. (1) lit. d) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se certifică cele de mai sus.
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ..... .
Notar public, Semnăturile părţilor
............. 1. .................
L.S. 2. .................
------------
*3) În cazul refuzului de a face declaraţia sau de a semna, precum şi în caz de neprezentare a persoanei
somate sau notificate, notarul public face menţiunea corespunzătoare în încheiere.
Anexa 28
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..................
Sediul ..........................
ÎNCHEIERE DE CERTIFICARE Nr. ....
Anul ..... luna .... ziua ..... ora .....
În faţa mea, ......., notar public, la sediul biroului/locul unde s-a îndeplinit actul .......*1), pentru motivul
......, s-a/s-au prezentat:
1. ......, cu domiciliul în ......, CNP ......, identificat prin ......*2);
2. ......, cu domiciliul în ......, CNP ......, identificat prin ......*2),

solicitând certificarea ......*3) la care s-a ataşat un nr. de ...... fotografii/specificaţii tehnice ale
produsului/programului informatic.
Atestarea programului informatic/produsului s-a făcut de expert ......, legitimat cu ......*4).
În temeiul art. 12 lit. d), al art. 149 alin. (1) lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 307 din Regulamentul de aplicare a
Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr.
2.333/C/2013, se certifică cele de mai sus.
S-a încasat onorariul de ...... lei, cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. ...... .
Notar public, Semnăturile părţilor*5)
............. 1. ..................
L.S. 2. ..................
---------
*3) Se va arăta: pentru site-uri, care este adresa paginii de internet; pentru programele informatice şi
alte produse, elementele caracteristice de identificare ale fiecăruia, potrivit art. 303-305 din
Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin
Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013.
*4) Expertul va depune dovada pregătirii sale în domeniu.
*5) Şi/sau, după caz, a expertului.
Anexa 29
la regulament
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A PROCEDURILOR SUCCESORALE
înregistrate în circumscripţia judecătoriei
(judeţului, Camerei) .......
*Font 9*
┌──────────────┬──────┬───────────┬─────────┬───────────────┬────────┬──────────┬─
─────────┐
│ Numărul │Data │ Numele, │ Data │ Numele │Notarul │ Numărul │Observaţii│
│certificatului│(ziua,│prenumele, │decesului│ şi │public │ şi │ │
│ │luna, │ CNP/data │ │ prenumele │ şi │ data │ │
│ │anul) │ naşterii │ │solicitantului,│sediul │dosarului │ │
│ │ │şi ultimul │ │ numărul şi │biroului│succesoral│ │
│ │ │ domiciliu │ │ data │notarial│ │ │
│ │ │ al │ │ înregistrării │ │ │ │
│ │ │defunctului│ │ cererii │ │ │ │
├──────────────┼──────┼───────────┼─────────┼───────────────┼────────┼──────────┼
──────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │
├──────────────┼──────┼───────────┼─────────┼───────────────┼────────┼──────────┼
──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────┴───────────┴─────────┴───────────────┴────────┴──────────┴─
─────────┘
Anexa 30
la regulament
REGISTRUL DE CORESPONDENŢĂ
*Font 7*
┌────────┬────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────
─┬───────┬────────┬─────────┬──────────┐
│ Numărul│ Data │ Numărul│Numărul │Numărul │Emitentul│Conţinu-│Comparti- │Modul │ Data

│Destina-│ Numărul │Observaţii│
│ de │înregis-│ şi │filelor │anexelor│ │tul │mentul │ de │expedi-│tarul │ de

│(semnătura│
│înregis-│ trării │ data │documen-│ │ │documen-│căruia i │rezol-│erii │ │înregis-

│responsa- │
│trare │ │documen-│tului │ │ │tului │ s-a │vare │ │ │trare a │bilului │
│ │ │ tului │ │ │ │(în │repartizat│ │ │ │documen- │etc.) │
│ │ │emiten- │ │ │ │rezumat)│ │ │ │ │tului │ │
│ │ │ tului │ │ │ │ │ │ │ │ │ la care │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │se │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │conexează│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │indica- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tivul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │dosarului│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │potrivit │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nomencla-│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │torului │ │
├────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────
─┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┼──────────┼─────
─┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┴────────┴──────────┴─────
─┴───────┴────────┴─────────┴──────────┘
Anexa 31
la regulament
ROMÂNIA

Sediul .......................
ÎNCHEIEREA Nr. .....
data .......
privind verificările efectuate în evidenţele
succesorale ale Camerei notarilor publici şi
ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
......., notar public, în urma cererii depuse de ......, domiciliat(ă) în ......, în calitate de ......, pentru
verificarea evidenţelor succesorale privindu-l pe defunctul ......, decedat la data de ......, cu ultimul
domiciliu în ......, am procedat la efectuarea verificărilor în următoarele evidenţe (se vor marca registrele
în care s-au făcut verificări):
- Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici ......;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a succesiunilor;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale;
- Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor.
În baza răspunsurilor primite prin certificatele/adeverinţele nr. ..., eliberate de Centrul Naţional de
Administrare a Registrelor Naţionale Notariale, anexate, constat că, la data eliberării fiecărui act de
interogare a registrelor sus-menţionate, în cauza succesorală a defunctului ...... erau efectuate
următoarele înregistrări (se vor preciza rezultatele verificărilor): ...... .
În cazul în care cauza succesorală urmează să fie soluţionată de către instanţă, solicitantul va sesiza de
îndată Camera Notarilor Publici ...... în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul
domiciliu.
În temeiul art. 15 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu
modificările ulterioare, şi al art. 330 şi 331 din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, am procedat
la întocmirea şi eliberarea prezentei încheieri.
S-a perceput onorariul de ..... lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .... .
Notar public,
..............
L.S.
Anexa 32
la regulament
REGISTRUL DE DIVORŢURI
*Font 7*
┌────────┬──────────────┬───────┬─────────┬──────┬───────┬───────┬─────────┬─────
──┬──────────┐
│Numărul │ Data │Numele │ Numărul │Termen│Numărul│Soluţia│Onorariul│Notarul│Observaţii│
│ de │înregistrării │ şi │ de │ │ şi │ │ │public │ │
│înregis-│ │prenu- │înregis- │ │ data │ │ │ │ │
│trare │ │mele │trare │ │certifi│ │ │ │ │
│ │ │soţilor│ din │ │catului│ │ │ │ │
│ │ │ │Registrul│ │ de │ │ │ │ │
│ │ │ │naţional │ │ divorţ│ │ │ │ │
│ │ │ │ de │ │ din │ │ │ │ │
│ │ │ │evidenţă │ │Regis- │ │ │ │ │
│ │ │ │ a │ │ trul │ │ │ │ │
│ │ │ │cererilor│ │unic al│ │ │ │ │
│ │ │ │de divorţ│ │certifi│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │catelor│ │ │ │ │
│ ├────┬────┬────┤ │ │ │ de │ │ │ │ │
│ │Anul│Luna│Ziua│ │ │ │ divorţ│ │ │ │ │
├────────┼────┼────┼────┼───────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┼────
───┼──────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────────┼────┼────┼────┼───────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┼────
───┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼────┼────┼───────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┼────
───┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴────┴────┴───────┴─────────┴──────┴───────┴───────┴─────────┴────
───┴──────────┘
Anexa 33
la regulament
OPISUL REGISTRULUI DE DIVORŢURI
┌────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┐
│Numele şi prenumele │Numărul dosarului de divorţ│Numărul certificatului│
│ soţilor │ │ de divorţ │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │ │
└────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┘
Anexa 34
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ..................
Sediul ..........................
Dosar de divorţ nr. ....../20..
ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ
nr. ...... din data ........

În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe ...(numele şi prenumele soţilor)...,
înregistrat cu nr. ..... din data de ......., având ca obiect desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul
nominal au răspuns:
1. ......, domiciliat în ........;
2. ......, domiciliat în ........, cu ultima locuinţă comună în ...... .
Soţii, prezenţi în faţa notarului public, declară că îşi menţin cererea de divorţ depusă la data de ...... şi că
au convenit ca, după desfacerea căsătoriei:
a) soţul:
- să poarte numele ......., avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele ......, rezultat din căsătorie;
b) soţia:
- să poarte numele ......, avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele ......, rezultat din căsătorie.
Stăruim în cererea de divorţ:
Semnături:
1. soţ: .........
2. soţie: .......
Notarul public,
având în vedere declaraţia soţilor că stăruie în cererea de divorţ, precum şi actele depuse la dosarul de
divorţ, văzând că sunt îndeplinite condiţiile pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, prevăzute
de art. 375 şi următoarele din Codul civil,
CONSTATĂ:
1. Stăruinţa soţilor în cererea de divorţ, pentru desfacerea, la cererea şi prin acordul soţilor, a căsătoriei
încheiate la data de ......, la Primăria ......, judeţul ......, între ...... şi .......
2. Învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după desfacerea căsătoriei:
- soţul .......;
- soţia ........
Pentru aceste motive,

DISPUNE:
Admite cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul părţilor.
Eliberează certificatul de divorţ pentru desfacerea căsătoriei, privind pe soţii ....... şi ...... .
Efectuează pe certificatul de căsătorie menţiunea prevăzută la art. 377 din Codul civil.
S-a perceput onorariul de ...... lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .....
T.V.A. ....... .
Notar public,
...................
(numele şi prenumele)
Semnătura
.............
L.S. (sigiliu)
Anexa 35
la regulament
ROMÂNIA
Sediul .........................
Dosar de divorţ nr. ....../20....
ÎNCHEIERE DE RESPINGERE A CERERII DE DIVORŢ
nr. ..... din data .......
În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe ...(numele şi prenumele soţilor)... ,
înregistrat cu nr. .... din data de ......, având ca obiect desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul
nominal au răspuns:
1. ......, domiciliat în ........,

2. ......, domiciliat în ........, care a/au declarat următoarele:
.....................................................
.....................................................
Lipsă ............................................... .
Notarul public,
având în vedere că divorţul prin acordul soţilor nu poate fi constatat prin procedura notarială prevăzută
de art. 378 din Codul civil, pentru următoarele motive:
.....................................................
.....................................................
DISPUNE:
Respinge cererea pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, privind pe soţii ....... şi ...... .
Fără cale de atac, conform art. 378 alin. (2) din Codul civil.
S-a perceput onorariul de ...... lei cu chitanţă/bon fiscal/ordin de plată nr. .....,
T.V.A. .......
Notar public,
....................
Semnătura
................
L.S. (sigiliu)
Anexa 36
la regulament
ROMÂNIA
Birou notarial ....................
Licenţa de funcţionare nr. ........

Sediul ............................
Dosar de divorţ nr. ...../20....
CERTIFICAT DE DIVORŢ*1)
nr. .... din data .......
---------
*1) La solicitarea persoanei interesate notarul public poate elibera certificatul european de divorţ prin
completarea anexei I la Regulamentul (CE) 2.201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind
competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia
răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.347/2000.
Notar public, ......, constat desfăcută prin acordul soţilor căsătoria înregistrată la Primăria ...... judeţul
....., în Actul de căsătorie nr. .... din ......, dintre ...... (soţul), născut la data de ......, în localitatea ......,
judeţul ......, CNP ......, fiul lui ...... şi al ......, cu domiciliul în localitatea ......, şi .... (soţia), născută la data de
..., în localitatea ......, judeţul ......, CNP ......, fiica lui ...... şi a ......, cu domiciliul în ........ judeţul ......, în
temeiul art. 376 alin. (4) din Codul civil.
Numele după divorţ:
- fostul soţ .......;
- fosta soţie ...... .
Prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi ...... (zi/lună/an), data eliberării, şi va fi
transmis autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe actul de stare civilă.
Notar public,
......................
Semnătura
..............
L.S. (sigiliu)
Anexa 37
la regulament
ROMÂNIA

Sediul .......................
Dosar succesoral nr. .... / .....
CITAŢIE*1)
emisă la data de .........
Numele şi prenumele/denumirea .............................*2)
Domiciliul sau reşedinţa/sediul: ..........................*3).
Vă înştiinţăm că sunteţi invitat să vă prezentaţi la sediul acestui birou notarial la data de ziua .... luna ....
anul ...., ora ....., în calitate de ......, pentru a participa la dezbaterea procedurii succesorale a defunctului
......, decedat la data de: ziua .... luna ..... anul ...., cu ultimul domiciliu în ......, str. ...... nr. ......,
judeţul/sectorul ...... .
Cererea de deschidere a procedurii succesorale a fost făcută de ...... .
Succesibilii indicaţi în cererea de deschidere a procedurii succesorale sunt: ...... .
Până la termenul fixat, puteţi opta între următoarele posibilităţi:
- să dobândiţi calitatea de moştenitor, urmând să daţi în acest sens o declaraţie autentică de acceptare a
succesiunii, iar, în cazul în care nu vă puteţi prezenta, veţi putea încheia o procură autentică prin care să
desemnaţi o altă persoană să vă reprezinte la dezbaterea succesiunii;
- să renunţaţi la moştenire printr-o declaraţie autentică pe care să o depuneţi la dosarul cauzei;
- în cazul în care nu acceptaţi moştenirea în termen de 1 an de la data deschiderii moştenirii se va

prezuma, conform art. 1.112 din Codul civil, că aţi renunţat la moştenire*4).
Notar public, Secretar,
............... ..............
---------
*1) Model de citaţie transmis în termenul de opţiune succesorală. Această citaţie trebuie comunicată cu
cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de opţiune succesorală.
*2) Se vor completa numele şi prenumele sau denumirea persoanei citate.
*3) Se va completa domiciliul sau sediul persoanei citate.

*4) Această menţiune se va face numai în cuprinsul citaţiilor trimise în termenul de opţiune succesorală.
Anexa 38
la regulament
ROMÂNIA
Sediul .........................
Nr. ..... / ..........
CITAŢIE*1)
emisă la data de .......
Numele şi prenumele /Denumirea ..........*2)
Domiciliul sau reşedinţa/sediul: ........*3)
Vă înştiinţăm că sunteţi citat să vă prezentaţi la sediul acestui birou notarial la data de: ziua ... luna ...
anul ...., ora ...., în calitate de ......, pentru ......*4).
Notar public, Secretar,
............. ...........
--------
*1) Conţinutul prezentei anexe se va adapta în mod corespunzător şi în cazul redactării unei notificări
sau somaţii în materie notarială.
*2) Se vor completa numele şi prenumele sau denumirea persoanei citate.
*3) Se vor completa domiciliul sau sediul persoanei citate.
*4) Rectificare, reconstituire, eliberare duplicat, restituire a depozitului sau, după caz, prelungirea
acestuia.
Anexa 39
la regulament
LICENŢĂ DE FUNCŢIONARE
---------
NOTĂ
Reprezentarea grafică se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 479 din 1 august 2013 la
pagina 63, (a se vedea imaginea asociată).
-------

Bibliografie Specifică MAE 9ian2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliografie Specifică MAE 9ian2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE nr.

119 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 18 mai 2012

Capitolul I Dispoziții generale

(1) Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc în cadrul:

a) serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Direcției Generale de Evidență a

b) serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor;

c) primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite servicii publice comunitare

d) misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.

(2) Sunt ofițeri de stare civilă:

a) la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județelor: primarii municipiilor, orașelor și

b) la nivelul municipiului București: primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor și

(3) Sunt ofițeri de stare civilă cu atribuții restrânse:

a) personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul D.E.P.A.B.D.;

c) comandanții de nave și aeronave;

(4) Activitățile de stare civilă se realizează de către:

Capitolul II Întocmirea actelor de stare civilă

Secţiunea 1 Întocmirea actului de naștere

(2^3) Expertiza medico-legală prevăzută la alin. (2^1) se efectuează în mod gratuit.

(2) D.E.P.A.B.D. repartizează serviciilor publice comunitare județene/D.G.E.P.M.B., precum și misiunilor

Secţiunea a 2-a Întocmirea actului de căsătorie

(3^1) Pentru cetățeanul străin, certificatul de naștere/extrasul de naștere/extrasul multilingv al actului

(2) Cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență juridică în

Secţiunea a 3-a Întocmirea actului de deces

b) orice persoană care are cunoștință despre deces.

(2^1) În situația prevăzută la alin. (2) adeverința se întocmește pe baza:

a) certificatului/extrasului de deces eliberat de autoritățile străine, precum și a traducerii legalizate a

(3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în

(5) Transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor

(6) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve privind cetățenii români

a) cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului București și cu avizul conform al șefilor serviciilor

b) cu aprobarea primarilor municipiilor reședință de județ și cu avizul conform al șefilor serviciilor

a) ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;

(10) În situațiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare

(13) Certificatele de naștere/extrasele de naștere/extrasele multilingve ale actelor de naștere emise de

(15) În cazul certificatelor de naștere/extraselor de naștere/extraselor multilingve ale actelor de naștere

Capitolul II^1 Schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

o) alte cazuri temeinic justificate.

e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

(4) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

a) numele de familie și prenumele;

d) numele de familie și/sau prenumele pe care urmează să îl/le poarte.

a) condamnat, pentru fapte săvârșite cu intenție;

(5) La cererea solicitantului se poate elibera dispoziție electronică de schimbare a numelui.

(6) Dispozițiile art. 41^15 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul III Înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă

b) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității;

c) căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;

d) adopție, desfacerea, încetarea sau anularea adopției;

e) pierderea sau dobândirea cetățeniei române;

i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;

j) punerea sub interdicție judecătorească;

j^1) ridicarea interdicției judecătorești;

k) ortografierea sau traducerea numelui.

Mențiunea privitoare la măsurile de ocrotire se înscrie pe actul de naștere al persoanei în cauză.

Capitolul IV Reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă

Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă:

Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:

Capitolul VII Contravenții

a) deținerea fără drept a certificatului de stare civilă aparținând altei persoane;

b) nedeclararea nașterii sau decesului în condițiile și în termenele prevăzute de lege;

c) neasigurarea conservării și securității registrelor și certificatelor de stare civilă, potrivit normelor

119 din 16 octombrie 1996 (republicată)