Suport Legislativ Prelegere 21.01.2021

SUPORT LEGISLATIV
STATUTE SPECIALE DE FUNCȚIE PUBLICĂ APLICABILE PERSONALULUI

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019
privind Codul administrativ
EMITENT
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 5 iulie 2019
(Extras)
(...)
Articolul 380 Statutele speciale
(1) Pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care îndeplinesc activitățile prevăzute la art.
370 alin. (3) în cadrul:
a) structurilor de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurilor de specialitate ale Administrației Prezidențiale;
c) structurilor de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciilor diplomatice și consulare;
e) instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională;
f) structurilor vamale;
g) altor servicii publice stabilite prin lege, care îndeplinesc activitățile prevăzute la art. 370 alin. (3)
lit. h).
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) lit. e) pot
beneficia de statute speciale și funcționarii publici care îndeplinesc activitățile prevăzute la art. 370
alin. (2).
(3) Prin excepție de la prevederile art. 382 lit. d) și f), precum și prin excepție de la alin. (1), în cadrul
structurilor prevăzute la alin. (1) lit. e) pot fi funcționari publici și pot beneficia de statute speciale
persoanele care își desfășoară activitatea în unitățile de învățământ și cele sanitare care țin de
acestea.
(4) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta parte;
b) funcții publice specifice.
(5) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice și consulare și instituțiilor din
sistemul de ordine publică și securitate națională, dispozițiile speciale pot reglementa, pe lângă
aspectele prevăzute la alin. (4), și:
a) cadrul legal special al raporturilor de serviciu;
b) managementul carierei;
c) regimul răspunderii administrative și mecanismele instituționale specifice de aplicare;
d) gestiunea funcțiilor publice;
e) mecanismele specifice care să asigure participarea funcționarilor publici la procesul decizional,

prin aplicarea dispozițiilor privind constituirea comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective.
Articolul 381 Condiții de derogare a statutelor speciale de la prevederile prezentului cod
Statutele speciale pot deroga de la prevederile prezentului cod, în condițiile art. 380 alin. (4) și (5).
(...)
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002
privind Statutul polițistului
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 24 iunie 2002
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
(1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și
exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.
(2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.
(3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte
diferențieri prevăzute în prezentul statut.
Articolul 2
(1) Polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea
atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.
Articolul 3
Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și

instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității,
nediscriminării, proporționalității și gradualității.
Articolul 4
(1) Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și
legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să
îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(la 14-10-2003, Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
(2) Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își executa atribuțiile de serviciu.
Articolul 5
Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților.
Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de
îndeplinire a lor.
Articolul 6
Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condițiile
speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
Articolul 7
Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Capitolul II
Cariera polițistului
(la 21-06-2016, Titlul capitolului II a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
Secţiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor
Articolul 8
Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în
condițiile legii.
Articolul 9
(1) Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului
Afacerilor Interne.
(la 22-12-2012, Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie
2012, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul
Afacerilor Interne". )
(2) Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență
sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare
poliției.
21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
(2^1) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea
funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile
de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor
postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(la 25-02-2016, Alin. (2^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
3 din 24 februarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 25 februarie 2016. )
(2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru reducerea deficitului de polițiști în
structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din
sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist,
persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.
(la 25-02-2016, Alin. (2^2) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
(3) Pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și
siguranță națională specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc
condițiile legale.
(4) Admiterea în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin
concurs.
(5) Ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile alin. (2^1), (2^2) și (3) se realizează prin concurs sau
examen, după caz.
(la 25-02-2016, Alin. (5) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3
din 24 februarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 25 februarie 2016. )
Articolul 10
(1) La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la

ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) are acces orice persoană,
indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă
condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale:
(la 25-02-2016, Partea introductivă a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 24 februarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din
25 februarie 2016. )
a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic și psihologic;
(la 21-06-2016, Lit. a) a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru
săvârșirea de infracțiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.
(la 21-06-2016, Lit. c) a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE
(1^1) Îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale
Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală și evaluare psihologică, potrivit
reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiției, procedura
de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.
(la 02-07-2018, Articolul 10 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 02
iulie 2018 )
(1^2) La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care
îndeplinește, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele criterii specifice:
a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în
corp, neacoperite de vestimentație, în ținuta de vară;
b) dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor și/sau vechimii în
specialitate, nu dobândește un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deținut în
rezervă.
iulie 2018 )
(1^3) Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (1^2) lit. a) se realizează cu ocazia examinării
medicale.
iulie 2018 )
(2) În primul an de activitate, polițistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs
pentru inițierea în carieră în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2^1) Cursurile pentru inițierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit
specificului funcțiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne și au o durată de cel puțin:
a) 3 luni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (2^2);
b) 4 săptămâni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (3).
(la 21-06-2016, Alin. (2^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
(3) Candidații care au promovat concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului
Afacerilor Interne, precum și persoanele care urmează să ocupe funcțiile de polițist în condițiile art.
9alin. (2^1), (2^2) și (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau
organizații cu caracter politic.
(4) Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale
Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia
măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul
sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea
a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.
(5) Recrutarea și selecționarea candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ

proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 02-07-2018, Alineatul (5) din Articolul 10 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 549 din 02 iulie 2018 )
Articolul 11
(1) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a
polițiștilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2) Abrogat.
(la 21-06-2016, Alin. (2) al art. 11 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
(3) Formarea profesională continuă a polițistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
a) cursuri de capacitate profesională pentru obținerea gradelor profesionale de: comisar-șef de

poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție;
b) cursuri pentru schimbarea specialității/profilului de muncă;
c) alte cursuri necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, desfășurate în țară sau în străinătate.
Articolul 12
În programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale
Ministerului Afacerilor Interne se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de
studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar
obligatoriu.
(la 22-12-2012, Art. 12 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, prin
înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul Afacerilor
Interne". )
Secţiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade
profesionale
Articolul 13
(1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.
(2) Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul
Poliției Române.
Articolul 14
(1) Polițiștii se încadrează în doua categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum
urmează:
a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;
b) categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale
cu diploma.
(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:
I. Corpul ofițerilor de poliție:
a) chestor general de poliție;
b) chestor-șef de poliție;
c) chestor principal de poliție;
d) chestor de poliție;
e) comisar-șef de poliție;
f) comisar de poliție;
g) subcomisar de poliție;
h) inspector principal de poliție;
i) inspector de poliție;
j) subinspector de poliție.
(la 14-10-2003, Pct. I al alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie
2003. )
II. Corpul agenților de poliție:
a) agent-șef principal de poliție;
b) agent-șef de poliție;
c) agent-șef adjunct de poliție;
d) agent principal de poliție;
e) agent de poliție.
(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu
studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licența sau echivalenta.
Articolul 15
(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a) Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal
de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului afacerilor
interne;
b) ministrul afacerilor interne, pentru:
(i) conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții
acestora;
(ii) conducătorii unităților aparatului central și subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum
și adjuncții acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează
activitatea structurii în care sunt încadrați polițiștii;
(iii) polițiștii din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai
căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității;
(la 02-07-2018, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată
de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 02 iulie 2018 )
c) inspectorul general al Poliției Române pentru polițiștii din inspectoratul general și unitățile din
subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite,
precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general și adjuncții acestora;
(la 02-07-2018, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată
d) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru
polițiștii din subordine, alții decât cei prevăzuți la lit. b) și c);
(la 02-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de
Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în
e) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control
metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice
comunitare sau detașați la aceste servicii.
(la 02-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de
(2) Abrogat.
Notă
Conform alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 2 iulie 2018, prevederile Legii nr. 360/2002, cu modificările și
completările ulterioare, cu excepția celor prevăzute la art. 15, art. 27^46, art. 28 și art. 58^3, nu se
aplică situațiilor juridice născute și nefinalizate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
urgență.
Articolul 16
(1) Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiții:
a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului
calendaristic respectiv;
(la 30-06-2011, Lit. a) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 133 din 27
iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 27 iunie 2011. )
b) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puțin
«bine». Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu
intră în calculul stagiului minim în grad.*)
(la 30-06-2011, Lit. b) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 133 din 27
(1^1) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea
ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de
ministrul afacerilor interne.
(2) Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate
fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad
profesional.
(2^1) Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un
curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor
în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție
care a absolvit studii superioare.
(2^2) Gradul profesional de chestor poate fi obținut de comisarul-șef de poliție care a promovat
examenul organizat în acest scop.
(3) Abrogat.
(la 23-04-2004, Alin. (3) al art. 16 a fost abrogat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 101 din 7 aprilie
2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 20 aprilie 2004, care modifică pct. 13 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715
din 14 octombrie 2003. )
Articolul 17
Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofițerilor de poliție:
a) chestor-șef de poliție - 2 ani;
(la 14-10-2003, Lit. a) a pct. I al art. 17 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDONANȚA DE
2003. )
b) chestor principal de poliție - 2 ani;
c) chestor de poliție - 2 ani;
d) comisar-șef de poliție - 3 ani;
e) comisar de poliție - 3 ani;
f) subcomisar de poliție - 4 ani;
g) inspector principal de poliție - 3 ani;

h) inspector de poliție - 3 ani;
i) subinspector de poliție - 4 ani.
II. Corpul agenților de poliție:
a) agent-șef de poliție - 5 ani;
b) agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;
c) agent principal de poliție - 5 ani;
d) agent de poliție - 5 ani.
Articolul 18
Abrogat.
(la 21-06-2016, Art. 18 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16
Articolul 19
Abrogat.
Articolul 20
Polițistului care și-a sacrificat viața în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-
mortem gradul de subinspector de poliție, pentru agenții de poliție, și gradul următor, pentru ofițerii
de poliție.
Articolul 21
(1) Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică,
respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție
«Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de
subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(2) Absolventului școlii de formare a agenților de poliție i se acordă gradul profesional de agent de
poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și absolventului pregătit pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează
gradul militar cu gradul profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) și (2), și este încadrat într-o funcție
specifică corespunzătoare gradului profesional deținut.
(5) Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu
diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în
cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă
gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a) sub 5 ani - subinspector de poliție;
b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție;
c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.
(6) Persoanei reîncadrate ca polițist potrivit art. 9 alin. (2^1) i se acordă gradul profesional în funcție
de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la
cerințele postului.
(7) Încadrarea în funcție a polițistului prevăzut la alin. (5) și reîncadrarea polițistului prevăzut la alin.
(6) se realizează în condițiile art. 22 alin. (4).
(8) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9
alin. (2^2) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în
specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea
polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional
acordat, pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu
gradul profesional acordat.
(9) Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și în cazul polițistului
prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în
condițiile alin. (5).
(10) În cazul polițistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidențiat stabilită potrivit
prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
(11) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer,
potrivit art. 9 alin. (2^1) sau (2^2), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare,
detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția
situației în care intervine reorganizarea unității.
(12) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, polițistul susține examenul de definitivare în
profesie. Polițistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.
(13) Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.
(14) Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu și a perioadei de probă, precum și cea
privind organizarea și desfășurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al
ministrului afacerilor interne.
(la 02-07-2018, Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din
02 iulie 2018 )
Articolul 22
(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.
(la 02-07-2018, sintagma: coeficient de ierarhizare a fost înlocuită de Punctul 29, Articolul I din
iulie 2018 )
(2) Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor
absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.
(3) Fiecare dintre cele doua categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii
ierarhice prevăzute la art. 14.
(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade

profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.
(la 02-06-2017, Alineatul (4) din Articolul 22 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul
1, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 30 mai
2017 )
(4^1) Abrogat.
(la 02-07-2018, Alineatul (4^1) din Articolul 22 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogat de
(4^2) După definitivarea în profesie, polițistul este încadrat în funcție în condițiile alin. (4).
(la 02-07-2018, Alineatul (4^2) din Articolul 22 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de
(4^3) Eliminat.
----------
Alin. (4^3) al art. 22 a fost eliminat ca urmare a modificării în întregime a pct. 16 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL de către pct. 2
al art. I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 30 mai
2017, care nu mai prevedea menținerea alin. (4^3) al art. 22.
(5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Pentru motive temeinic justificate, polițiștii pot fi numiți, la solicitarea acestora, în funcții
inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor care decurg din aplicarea art.
27^31 alin. (3) sau art. 27^49.
(la 02-07-2018, Alineatul (6) din Articolul 22 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul
7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 549 din 02 iulie 2018 )
(7) Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și

încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne,
în condițiile legii.
(8) Abrogat.
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 574 din 18 iulie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma
„precum și în situații temeinic justificate, menționate în actele administrative emise în acest scop“,
cuprinsă în art. 22 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în
redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, este neconstituțională.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767
din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz,
nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen,
dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Articolul 23
(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de
polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) depune jurământul de credință în fața șefului
instituției de învățământ sau, după caz, a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.
(2) Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu
răspundere și buna credința îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul
profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct sau
transferat și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității, precum și de
către polițiștii asistenți.
(la 21-06-2016, Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
(5) Jurământul de credința este contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul
personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credința presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea
fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile
legii.
Articolul 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea și eliberarea dintr-o funcție de conducere,

precum și la încetarea raporturilor de serviciu, polițistul este obligat să își declare averea, conform
legii.
Articolul 25
(1) Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:
a) documentul de numire în funcție, documentul de atestare a studiilor și cel privind depunerea

jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuala a activității acestuia, avansările în funcții, grade sau
categorii, recompensele acordate, precum și sancțiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic și
fără discontinuități;
(la 14-10-2003, Lit. b) a alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE
2003. )
c) declarația de avere și alte documente, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 22-12-2012, Lit. c) a alin. (1) al art. 25 a fost modificată de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884
din 22 decembrie 2012, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu
denumirea "Ministerul Afacerilor Interne". )
(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la
opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.
(3) Polițistul își poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele
existente, care nu conțin informații clasificate, în condițiile legii.
nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
Articolul 26
(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare

evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31
decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar
perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.*)
(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea
prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:
a) la acordarea gradului profesional următor;
b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai
mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai
mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele
prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi
evaluarea;
d) în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfășurată de polițist este
mai mare de 30 de zile.
(3) Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea
realizată în condițiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parțială.
(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate
desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate
profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se
stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de
serviciu parțiale.
(la 22-07-2016, Art. 26 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 152 din 13 iulie 2016 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 19 iulie 2016. )
Articolul 26^1
(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor
perioadei evaluate.
(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1
octombrie și 15 noiembrie.
(la 22-07-2016, Art. 26^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 152 din 13 iulie 2016
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 19 iulie 2016. )
Articolul 26^2
(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al
acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile
funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică,
precum și prefecții.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă
evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează
nemijlocit, pentru care are competență de numire.
(3) În cazul polițiștilor care au calitatea de atașați de afaceri interne sau ofițeri de legătură, evaluarea
de serviciu se întocmește de către șeful structurii care coordonează activitatea acestora și se aprobă
de secretarul de stat coordonator al activităților de reprezentare externă.
(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:
a) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;
b) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de
către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre
situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către
persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.
Articolul 26^3
(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
c) nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
d) aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor
prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se
prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se
calculează punctajul general.
(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele
calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile
evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26^6.
Articolul 26^4
(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de
la data aprobării.
(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5
zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de
ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a
argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care
a aprobat evaluarea.
(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a
aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie
de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3,
dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult
10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii

comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios

administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la
art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
Articolul 26^5
Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și

internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 26^3 alin. (3), potrivit unei
proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26^6.
Articolul 26^6
Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
Articolul 27
Abrogat.
Secţiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului
(la 21-06-2016, Secțiunea a 3-a a capitolului II, alcătuită din articolele 27^1-27^32, a fost introdusă
de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al

polițistului
(la 21-06-2016, Paragraful 1 al secțiunii a 3-a din capitolul II a fost introdus de pct. 20 al art. I din
iunie 2016. )
Articolul 27^1
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin:
a) delegare;
b) detașare;
c) participare la misiuni internaționale;
d) împuternicire pe o funcție de conducere;
e) transfer;
f) mutare;
g) punere la dispoziție.
(2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după
definitivarea în profesie, cu excepția situațiilor în care a intervenit reorganizarea unității.
(la 21-06-2016, Art. 27^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din
16 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
Articolul 27^2
Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept, din inițiativa sau la cererea sa.
Articolul 27^3
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate,

concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecțiuni
intercurente, precum și a suspendării, raportul de serviciu al polițistului nu poate fi modificat decât
din inițiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepția următoarelor situații:
a) ca urmare a desființării postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor

Interne sau a unei unități;
b) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cu excepția situației în care aceasta a fost pusă în
mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția exercitării
profesiei.
Articolul 27^4
În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta

secțiune, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.
Articolul 27^5
Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului se dispun sau, după caz, se constată
prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.
Paragraful §2. Delegarea
(la 21-06-2016, Paragraful al 2-lea al secțiunii a 3-a din capitolul II a fost introdus de pct. 20 al art. I
21 iunie 2016. )
Articolul 27^6
(1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către polițist a unor activități corespunzătoare
postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeași unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se
dispune în interesul unității în care este încadrat polițistul sau în interesul unității ierarhic
superioare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, polițistul poate exercita, cu acordul
său scris, alte activități decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de
modificare a raporturilor de serviciu.
(3) Prin excepție de la alin. (2), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe
timp de război, pentru delegarea dispusă în condițiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul
scris al polițistului.
(la 31-03-2020, Articolul 27^6 din Paragraful §2. , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de
Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 )
Articolul 27^7
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de
12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se
poate dispune numai cu acordul scris al polițistului.
Paragraful §3. Detașarea
21 iunie 2016. )
Articolul 27^8
(1) Detașarea polițistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea

atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau
autorități publice, la solicitarea acestora. În mod excepțional și numai cu acordul scris al polițistului,
prin detașare se poate schimba și specificul muncii.
(2) Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare
activitatea.
(3) Detașarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a polițistului îi permite
exercitarea atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care urmează să fie numit temporar.
(4) Detașarea polițistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
Articolul 27^9
(1) Detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni.
Detașarea polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), detașarea polițistului, cu acordul său scris, în cadrul unor
autorități publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare aplicabile situațiilor
respective.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de
mobilizare și pe timp de război, detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă
de cel mult 12 luni, fără a depăși perioada pe care s-a instituit starea de urgență, de asediu, de
mobilizare și de război
Notă
Conform articolul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020, prevederile art. 27^9 alin. (3) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, se aplică, în mod
corespunzător, și detașărilor aflate în curs la data intrării în vigoare a respectivului act normativ.
Articolul 27^10
(1) Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate
națională, la alte autorități și instituții publice sau la Corpul Național al Polițiștilor se realizează după
numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2) Detașarea la instituții de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau la alte
autorități și instituții publice se poate face, în condițiile legii, și fără numirea în statul anexă, situație
în care unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior detașării.
Articolul 27^11
Încetarea detașării realizată potrivit art. 27^10 alin. (1) determină revenirea polițistului în unitatea
din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27^31.
Paragraful §4. Dispoziții comune privind delegarea și detașarea
21 iunie 2016. )
Articolul 27^12
Polițistul poate refuza delegarea sau detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) graviditate;
b) își crește singur copilul minor;
c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale
Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detașarea, raportat la atribuțiile de
serviciu și condițiile de muncă specifice locului de muncă unde este detașat/delegat;
d) este singurul întreținător al familiei;
e) alte motive personale temeinic justificate.
Articolul 27^13
Delegarea, respectiv detașarea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) desfășurarea activității care a impus delegarea, respectiv detașarea nu mai este necesară;
c) șeful unității în care este încadrat polițistul își retrage acordul cu privire la detașarea polițistului;
d) la cererea polițistului, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 27^12.
Paragraful §5. Participarea la misiuni internaționale

21 iunie 2016. )
Articolul 27^14
(1) Participarea polițistului la o misiune internațională care presupune desfășurarea altor activități
decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest
scop.
(2) Încheierea misiunii internaționale determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în
vederea numirii în funcție potrivit art. 27^31.
Paragraful §6. Împuternicirea
21 iunie 2016. )
Articolul 27^15
(1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de

conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o
altă funcție de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice
consecutiv, cu excepția perioadei concediului de odihnă.
(2) Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului, nu
este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.
(3) Pe perioada împuternicirii, polițistul beneficiază, după caz, și de drepturile care se cuvin
polițistului detașat.
Articolul 27^16
(1) Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea
împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt
obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la
încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a postului.
Articolul 27^17
Împuternicirea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) la ocuparea postului;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisă a polițistului împuternicit;
e) la inițiativa persoanei care a dispus-o.
Paragraful §7. Transferul
21 iunie 2016. )
Articolul 27^18
(1) Transferul polițistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituțiile de

apărare, ordine publică și securitate națională.
(2) Transferul se realizează:
a) în interesul serviciului, cu acordul polițistului;
b) la cererea polițistului, cu acordul conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1).
Paragraful §8. Mutarea
21 iunie 2016. )
Articolul 27^19
Polițistul poate fi mutat în aceeași unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, din aceeași localitate sau din altă localitate, cu acordul șefului unității în care este încadrat,
precum și al șefului unității în care urmează să se mute, în următoarele situații:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea polițistului.
Articolul 27^20
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al polițistului.
Paragraful §9. Punerea la dispoziție
21 iunie 2016. )
Articolul 27^21
(1) Polițistul este eliberat din funcție și pus la dispoziție, în vederea numirii într-o funcție prin
aplicarea prevederilor art. 27^31, în următoarele situații:
(la 02-07-2018, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 27^21 , Paragraful §9. , Sectiunea a
3-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din
28 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 02 iulie 2018 )
a) ca urmare a desființării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului

Afacerilor Interne sau a unei unități;
(la 02-06-2017, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 27^21 , Paragraful §9. , Sectiunea a 3-a , Capitolul
II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 30 mai 2017 )
b) când nu poate fi repus în funcția deținută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat
anexă;
c) ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu
mai poate îndeplini atribuțiile funcției deținute;
d) când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autoritățile competente avizele, autorizațiile
sau atestările necesare exercitării funcției;
(la 02-06-2017, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 27^21 , Paragraful §9. , Sectiunea a 3-a , Capitolul
II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 30 mai 2017 )
e) când un alt polițist este repus în funcția deținută anterior, potrivit art. 27^29 sau ca urmare a
reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) la solicitarea motivată, în scris, a polițistului;

(la 02-07-2018, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 27^21 , Paragraful §9. , Sectiunea a 3-a , Capitolul
II a fost modificată de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 02 iulie 2018 )
(2) Polițistul este pus la dispoziție când față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală, cu excepția
situației în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în
legătură cu serviciul.
(3) Punerea la dispoziție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) și alin. (2) se constată la data
luării la cunoștință a respectivelor situații.
(4) Polițistul este pus la dispoziția unității din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziția altei
unități.
Articolul 27^22
Situația polițistului pus la dispoziție se soluționează astfel:
a) pentru polițistul prevăzut la art. 27^21 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi
prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b) pentru polițistul prevăzut la art. 27^21 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunțarea la
urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum
și în cazul încetării procesului penal.
Articolul 27^23
(1) Pe perioada punerii la dispoziție, polițistul îndeplinește acele sarcini și atribuții stabilite în scris de
șeful unității, comunicate sub semnătură.
(2) În situația în care față de polițist s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, acestuia i se
stabilesc sarcini și atribuții de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfășurare a
procesului penal.
(3) Polițistul pus la dispoziție beneficiază de drepturile bănești prevăzute de legislația privind
salarizarea polițiștilor aflați în această situație, precum și de celelalte drepturi prevăzute în prezenta
lege.
Paragraful §10. Suspendarea

21 iunie 2016. )
Articolul 27^24
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuțiilor de către polițist.
Articolul 27^25
(1) Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept în următoarele situații:
a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauțiune și s-a dispus interdicția exercitării
profesiei;
c) îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul organizațiilor sindicale, constituite potrivit

legii;
d) este numit într-o funcție în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor
Interne;
e) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) a fost instituită carantina, în condițiile legii, cu excepția situațiilor în care carantina se instituie la
locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfășoară, pe perioada carantinei, de la
domiciliu sau telemuncă
(la 31-03-2020, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 27^25 , Paragraful §10. , Sectiunea a 3-a ,
Capitolul II a fost modificată de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26
martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 )
g) forță majoră;
h) nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea

comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării
motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea
examinării psihologice;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) Perioada în care raportul de serviciu al polițistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit.
c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația
sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea
deschiderii drepturilor de pensie ca polițist.
(3) Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la
propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(4) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d)-
f), i), j) și l)-n) și art. 31, se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului aflat în situația
prevăzută la alin. (1) lit. c).
Articolul 27^26
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:
a) pentru efectuarea concediului de creștere a copilului;
b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;
c) însoțește soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condițiile Legii nr. 269/2003 privind
Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a polițistului, pentru un interes
personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună și
3 ani.
Articolul 27^27
(1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
(2) În situația în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, polițistul
este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în situația instituirii, după caz, a stării de urgență,
de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șeful unității poate dispune, în funcție de evoluția
situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, încetarea suspendării dispusă în
condițiile art. 27^25 alin. (1) lit. c), d) și i) ori ale art. 27^26 alin. (1) lit. b) și alin. (2). În această
situație, polițistul este obligat să se prezinte la unitatea în care este încadrat, în cel mai scurt timp
posibil.
(3) Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în
unitățile Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27^25 lit. h), constituie motiv de
încetare a suspendării.
Articolul 27^28
(1) Polițistul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 27^25, art. 27^26 alin. (1) lit. b) și c) și alin.
(2) se numește într-o funcție identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea
suspendării, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27^31.
(2) În situația suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creștere a

copilului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior suspendării.
(3) Polițistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul și echipamentele care i-au fost repartizate
în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Paragraful §11. Dispoziții comune privind punerea la dispoziție și suspendarea
21 iunie 2016. )
Articolul 27^29
Atunci când s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea
pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul este
repus în funcția deținută și în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării,
inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării.
Articolul 27^30
(1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa
închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracțiune săvârșită din
culpă care nu este în legătură cu serviciul, menținerea în activitate a polițistului se analizează la
nivelul unității din care acesta face parte.
(2) În situația aprobării menținerii în activitate, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27^31.
Paragraful §12. Numirea în funcție și recunoașterea unor drepturi
21 iunie 2016. )
Articolul 27^31
(1) Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcție este următoarea:
a) în funcția ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul
polițistului nu mai este necesar;
(la 02-06-2017, Litera a) din Articolul 27^31 , Paragraful §12. , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 408 din 30 mai 2017 )
b) într-o funcție similară, în unitatea din care face parte;
c) într-o funcție similară, în altă unitate;
d) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din
care face parte;
iulie 2018 )
e) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
iulie 2018 )
f) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în unitatea din care face parte;
g) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în altă unitate.
(2) În vederea numirii în funcție, polițistului i se prezintă funcțiile vacante în ordinea de prioritate
prevăzută la alin. (1). Dacă polițistul nu își exprimă acordul pentru una dintre funcțiile prezentate,
procedura se repetă, o singură dată.
(3) În situația în care nu se realizează numirea în funcție după parcurgerea procedurii prevăzute la
alin. (2), polițistul este numit, fără acordul său, într-o funcție potrivit ordinii de priorități prevăzute la
alin. (1), în aceeași unitate sau într-o unitate din aceeași localitate.
(4) Pe parcursul procedurii de numire în funcție, la cerere, polițistul poate fi numit direct în oricare
dintre funcțiile vacante prevăzute la alin. (1).
Notă
MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 2 iulie 2018, polițiștii care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o
funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, numiți
în funcțiile respective anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la eliberarea din
funcție sunt puși la dispoziție în vederea numirii într-o funcție, prin aplicarea prevederilor art. 27^31
din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
Numirea în funcție a acestora, precum și a celor aflați la dispoziție la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență se face prin raportare la postul ocupat în condițiile art. 27^35 alin.
(1) lit. a)-c), în cazul posturilor de conducere, ori, după caz, la postul ocupat în condițiile art. 27^34,
în cazul posturilor de execuție, anterior numirii în funcția de demnitate publică ori cu rang de
demnitar sau în funcția de la cabinetul demnitarului.
Articolul 27^32
(1) Perioada în care un polițist a exercitat atribuțiile unei funcții de conducere prin împuternicire
constituie vechime în funcții de conducere.
(2) Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepția

situației când prin lege se dispune altfel.
Secţiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(la 21-06-2016, Secțiunea a 4-a a capitolului II, alcătuită din articolele 27^33-27^48, a fost introdusă
de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016. )
Articolul 27^33
Postul vacant se ocupă de polițistul care îndeplinește condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului,
precum și condițiile prevăzute de prezenta secțiune.
Articolul 27^34
Postul de execuție vacant se ocupă prin:
a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care

pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului;
c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) și (3).
(la 02-06-2017, Litera c) din Articolul 27^34 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificată de
Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din
30 mai 2017 )
Notă
MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 2 iulie 2018, polițiștii care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o
funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, numiți
în funcțiile respective anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la eliberarea din
funcție sunt puși la dispoziție în vederea numirii într-o funcție, prin aplicarea prevederilor art. 27^31
din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
Numirea în funcție a acestora, precum și a celor aflați la dispoziție la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență se face prin raportare la postul ocupat în condițiile art. 27^35 alin.
(1) lit. a)-c), în cazul posturilor de conducere, ori, după caz, la postul ocupat în condițiile art. 27^34,
în cazul posturilor de execuție, anterior numirii în funcția de demnitate publică ori cu rang de
demnitar sau în funcția de la cabinetul demnitarului.
Articolul 27^35
(1) Postul de conducere vacant se ocupă prin:
a) concurs sau examen, după caz;

b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient egal sau
inferior celui anterior deținut;
iulie 2018 )
c) numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient
egal sau inferior celui anterior deținut;
(la 02-06-2017, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 27^35 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
iulie 2018 )
c^1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o
funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege.
(la 02-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 27^35 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de
d) alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situații:
a) ca urmare a reorganizării unității;
b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui polițist în funcția de

conducere ocupată;
c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior polițistul a ocupat o funcție de conducere;
d) ca urmare a punerii la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) lit. f).
(la 02-07-2018, Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 27^35 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018,
(3) În perioada ocupării funcției prevăzute la alin. (1) lit. c^1), polițistul exercită atribuțiile stabilite în
fișa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.
(la 02-07-2018, Articolul 27^35 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 14,
nr. 549 din 02 iulie 2018 )
Articolul 27^36
(1) În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs și
comisie de soluționare a contestațiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcționa subcomisii.
(2) Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuiește dintr-un număr impar de membri. Aceștia
au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puțin unul dintre
membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(3) Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum și desemnarea secretarilor
acestora se stabilesc prin ordin/dispoziție emise potrivit competențelor.
(4) Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul
vacant sau de eșaloanele superioare/unitățile care asigură coordonarea metodologică a structurilor
în care se regăsesc posturile.
(5) Concursul se poate organiza și pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeași
specialitate.
Articolul 27^37
(1) Anunțul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afișează la sediul unității și se publică
prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data
desfășurării concursului, pe pagina de internet a unității sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta
nu există ori nu este operațională, în presa scrisă.
(2) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant care presupune desfășurarea activității
sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.
Articolul 27^38
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu
structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și/sau video.
Articolul 27^39
(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris, care
poate fi înregistrat/supravegheat video, pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii
atribuțiilor postului.
(2) În funcție de specificul atribuțiilor postului de execuție vacant, testul scris poate fi precedat de
susținerea a cel puțin unei probe, cu relevanță directă pentru performanța pe post, cu caracter
eliminatoriu, care se înregistrează audio și/sau video, după cum urmează:
a) probă practică;
b) evaluarea performanței fizice;
c) evaluarea competențelor lingvistice.
Articolul 27^40
Comisia de concurs elaborează subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în

concordanță cu tematica și bibliografia stabilite.
Articolul 27^41
(1) Evaluarea probelor prevăzute la art. 27^38 și 27^39 se face cu note de la 1 la 10.
(2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
(3) Proba de evaluare a performanței fizice se apreciază și se promovează potrivit baremelor

specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activitățile de educație fizică și
sport în Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Candidații sunt declarați «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obținute la interviul
structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor
pentru care au candidat.
(5) Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal și se aduc la cunoștință prin
afișare.
Articolul 27^42
(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulți
candidați obțin aceeași notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în
specialitatea postului scos la concurs.
(2) În situația în care mai mulți candidați au aceeași vechime în specialitatea postului scos la concurs,
este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la
concurs.
Articolul 27^43
(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant, mai mulți candidați
au aceeași notă, iar concursul a constat și în susținerea unei probe eliminatorii, este declarat
«admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2) În situația în care au fost susținute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis»
candidatul care a obținut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste
probe.
(3) În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, departajarea candidaților
se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte
profesionale.
Articolul 27^44
(1) Polițistul nemulțumit de rezultatul obținut la proba/probele eliminatorii sau la testul

scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestație, o singură dată pentru
fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afișare.
(2) Comisia de soluționare a contestațiilor are obligația de a soluționa contestațiile în termen de 2

zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(3) Admiterea contestației la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecință

replanificarea candidatului și susținerea din nou a probei/probelor respective.
(4) Nota acordată după soluționarea contestației la testul scris/interviul structurat pe subiecte
profesionale este definitivă.
(5) Rezultatele la contestații se aduc la cunoștință prin afișare.
Articolul 27^45
Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui
post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
c) nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit.
a), b) și h);
d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.
Articolul 27^46
(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care:
a) este declarat «apt medical» și «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu
a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
c) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
d) îndeplinește condițiile de vechime și studii, conform alin. (2) și (3).
(2) Condițiile de vechime necesare participării ofițerilor de poliție la concurs sunt:
I. pentru funcția de inspector general și inspector general adjunct/similare și funcțiile superioare

celei de șef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 7 ani;
b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
II. pentru funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:
b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
III. pentru funcțiile de contabil-șef și funcțiile de șef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice,
precum și pentru funcțiile de șef poliție oraș și adjunct șef poliție oraș:
(la 02-06-2017, Partea introductivă a Punctului III. din Articolul 27^46 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a
fost modificată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 118 din 29 mai 2017, publicată în MONITORUL
b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani;
IV. pentru oricare alte funcții de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile
ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani.
(la 02-06-2017, Punctul IV. din Articolul 27^46 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de
30 mai 2017 )
V. pentru funcțiile de șef birou care presupun atribuții de poliție judiciară - 2 ani vechime în
specialitatea studiilor necesare exercitării funcției sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare
al poliției judiciare.
nr. 549 din 02 iulie 2018 )
(3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică și pentru participarea agenților de poliție la concursul de
ocupare a funcțiilor pentru care agenții de poliție beneficiază de indemnizație de conducere.
(4) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofițerul de
poliție care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul
management sau în specialitatea studiilor funcției de bază.
(5) Face excepție de la condiția prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcția de șef de serviciu/similară,
dacă unitatea nu are prevăzută o funcție de ofițer de execuție în domeniu.
(la 02-06-2017, Alineatul (5) din Articolul 27^46 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de
30 mai 2017 )
(6) Funcția similară se stabilește prin raportare la coeficientul, nivelul ierarhic și gradul profesional
prevăzut.
(la 02-07-2018, sintagma: coeficientul de ierarhizare a fost înlocuită de Punctul 29, Articolul I din
iulie 2018 )
Notă
urgență.
Articolul 27^47
(1) Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție i se acordă
gradul profesional și este numit în funcție numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 10
alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate națională nu se
comunică.
(2) Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție în situația
prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de
organizare al altei unități decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul
șefului unității cedente.
Articolul 27^48
În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din
motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se
face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obținute.
Articolul 27^49
Pentru polițistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcție de demnitate publică ori cu
rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, unitatea are obligația de a rezerva postul
ocupat, în condițiile art. 27^35 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate
cu reglementările legale în cazul posturilor de execuție, de către polițist anterior numirii. La
eliberarea din funcția de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcția la cabinetul
demnitarului, polițistul este numit în postul rezervat.
(la 02-07-2018, Sectiunea a 4-a din Capitolul II a fost completata de Punctul 16, Articolul I din
iulie 2018 )
Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale
polițistului
Secţiunea 1 Drepturile polițistului
Articolul 28
(1) Polițistul are dreptul la:
a) salariu lunar, potrivit legii;
(la 02-07-2018, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 28 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze,
precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății,
accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani,
precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;
i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea

cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte

localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în
condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
(la 14-10-2003, Lit. j) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE
2003. )
k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;
(la 14-10-2003, Lit. k) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE
2003. )
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a

Guvernului;
(la 17-11-2008, Litera m) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 153 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17
noiembrie 2008. )
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în

condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau

civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în
situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului
afacerilor interne;
(la 02-07-2018, Litera o) din Alineatul (1) , Articolul 28 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de
(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în
condițiile legii.
Notă
urgență.
Articolul 29
(1) Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi
luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează
toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 29^1
Abrogat.
(la 22-11-2004, Art. 29^1 a fost abrogat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102
din 16 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004. )
Articolul 30
Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat
și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității
naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu
modificările și completările ulterioare.
(la 02-07-2018, Articolul 30 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din
iulie 2018 )
Articolul 31
(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în
care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici
soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are
dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(la 22-11-2004, Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 102 din 16 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004. )
(1^1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are
domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici
soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate
beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza
rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor
interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.
(la 22-12-2012, Alin. (1^1) al art. 31 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
(1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit
alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe
beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de
derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În
această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar
nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
(la 09-12-2018, Articolul 31 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Articolul I din LEGEA nr.
288 din 29 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1036 din 06 decembrie 2018 )
(1^3) În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură
locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda
concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2),
caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.
(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-
cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.
(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost
încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția,
are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă
angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Abrogat.
(la 22-11-2004, Alin. (3) al art. 31 a fost abrogat de pct. 4 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 102 din 16 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004. )
(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării
polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de
plata a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
Articolul 32
(1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei
locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este
încadrat, în condițiile legii.
(2) Abrogat.
(la 12-12-2004, Alin. (2) al art. 32 a fost abrogat de art. 10 din LEGEA nr. 562 din 7 decembrie 2004,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.169 din 9 decembrie 2004. )
(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
Articolul 33
În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.
Articolul 33^1
(1) La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau
în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist
în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de
invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de
serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului
Afacerilor Interne.
(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al
ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv
a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.
(4) Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile
funcțiilor pe care urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de
afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții
de polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Articolul 34
Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le

îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau
distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
Articolul 35
Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării,

ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta

localitate.
Articolul 36
În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în
întreținerea legală a acestuia.
Articolul 37
(1) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare
a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la
cerere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare
a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau
soția acestuia pot fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau
concurs, în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.
(3) Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de
studiile solicitantului și de cerințele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a
prevederilor prezentului articol*).
(la 27-06-2013, Art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 66 din 26
Articolul 37^1
La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a
suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei
ori salariul de bază avut.
(la 22-12-2012, Art. 37^1 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
Interne". )
Articolul 38
(1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și

medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice,
siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele
sportive și alte spații pentru odihna și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului
Administrației și Internelor.
(2) Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele
sportive și alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului
Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003, prin înlocuirea
denumirii "Ministerul de Interne" cu denumirea "Ministerul Administrației și Internelor". )
Articolul 39
(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită
astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în
condițiile prevăzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se

stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin
polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.
Articolul 40
Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale
statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării
atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Secţiunea a 2-a Îndatoririle polițistului
Articolul 41
Polițistul este dator:
a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile
democrației;
b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile

vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate,
corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;
d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;
g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite
de alți polițiști, de care a luat cunoștința;
h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de

profesia de polițist.
Articolul 42
Polițistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul

desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de
serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze

și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;
c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de

interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;
d) să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea
să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.
e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre
dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale
dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.
(la 17-11-2008, Lit. e) a art. 42 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 153 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008. )
Articolul 43
Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau
pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici
sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;
d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana
sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta
sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni
asupra ei ori asupra unei terțe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care
instiga la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care
face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.
Articolul 44
(1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în
situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului
lucrat, potrivit legii.
(3) În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte
asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care
face parte.
(4) La instituirea stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul aflat în
concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să
contacteze în cel mai scurt timp posibil șeful nemijlocit, care dispune cu privire la condițiile de
întrerupere a acestor situații și de reluare a activității, în funcție de specificul acesteia și necesitățile
unității.
(la 31-03-2020, Alineatul (4) din Articolul 44 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de
(5) În situația instituirii stării de urgență, șeful unității poate dispune/aproba, în funcție de evoluția
situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, efectuarea totală/parțială a
concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.
(la 31-03-2020, Alineatul (5) din Articolul 44 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de
(6) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șefii unităților stabilesc
programul de lucru al acestora în funcție de specificul și necesitățile unității.
(la 31-03-2020, Articolul 44 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 6, Articolul
II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
din 31 martie 2020 )
Secţiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți
Articolul 45
(1) Polițistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în
favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru

funcția de Președinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte
întruniri cu caracter politic;
f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la
administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;
h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a
instituției din care face parte;
i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și
completările ulterioare.
(la 02-07-2018, Litera i) din Alineatul (1) , Articolul 45 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată
(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor
interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii
referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de
nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori
privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de
cercetare ori de judecare.
(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor
profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de
serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
Articolul 46
Abrogat.
Articolul 47
Abrogat.
Articolul 48
(1) Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific,
cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de
serviciu.
(2) Abrogat.
(la 02-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 48 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul
(3) Abrogat.
(la 02-07-2018, Alineatul (3) din Articolul 48 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost abrogat de Punctul
Secţiunea a 4-a Corpul Național al Polițiștilor
Articolul 49
(1) Se înființează Corpul Național al Polițiștilor, ca persoana juridică de drept public, denumit în
continuare Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu
profesional, autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor.
(2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora.
(3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității,

mutualității și ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt:
a) congresul național;
b) consiliul național;
c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene

de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și teritoriale;
d) cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani și vor reprezenta, în mod
proporțional, toate categoriile de polițiști. Pe durata mandatului, polițiștii aleși în organele de
conducere vor fi detașați, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Articolul 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuții:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității morale și profesionale a polițiștilor, precum și a

unei activități eficiente a acestora;
b) oferă consultanță la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea

poliției sau la statutul polițistului;
c) abrogată;
(la 14-10-2003, Lit. c) a art. 50 a fost abrogată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
d) la cerere, reprezintă interesele polițiștilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare;
e) participa la elaborarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale cărui prevederi sunt
obligatorii în exercitarea profesiei de polițist;
f) abrogată;
(la 14-10-2003, Lit. f) a art. 50 a fost abrogată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89
din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
g) reprezintă profesia de polițist, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în raporturile cu

organisme guvernamentale, foruri profesionale și științifice, instituții publice, precum și cu alte
persoane juridice și fizice;
h) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare;
i) tine și actualizează permanent evidența membrilor săi.
Articolul 51
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizații lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări științifice,
culturale și sportive, precum și din drepturi editoriale;
b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale;
c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din țara ori din străinătate, în
condițiile legii și ale normelor instituite de ministrul afacerilor interne;
d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile
încasate, în condițiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile bănești obținute în condițiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii
profesionale, acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții
legate de dotarea cu mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativgospodărești,
asistență juridică a membrilor, cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi
ale polițiștilor și pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Articolul 52
Modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile prezentei legi, prin

Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul IV Recompense, răspunderea juridică și sancțiuni
Secţiunea 1 Recompense
Articolul 53
Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale
cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, polițistului i se pot conferi decorații, în condițiile
legii.
Articolul 54
(1) Polițistul poate fi recompensat prin:
a) ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate, în situația în care se remarcă în mod deosebit în
activitatea desfășurată;
b) mulțumiri scrise, aduse la cunoștință individual sau în fața personalului, pentru îndeplinirea în
condiții foarte bune a atribuțiilor de serviciu și misiunilor;
c) felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoștință individual sau în fața personalului, pentru
îndeplinirea deosebită a atribuțiilor de serviciu și misiunilor;
d) premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidențiat prin obținerea de rezultate exemplare în
activitate;
e) însemne onorifice, diplome de merit și distincții, pentru obținerea de rezultate foarte bune la
absolvirea unor cursuri sau la competiții sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural-
artistice și sociale ori al finalizării unor acțiuni/misiuni, precum și în situația încetării raporturilor de
serviciu pentru motive neimputabile;
f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite
deosebite în îndeplinirea unor atribuții de serviciu și misiuni;
g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite deosebite în
îndeplinirea unor atribuții și misiuni;
h) înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui și prenumelui, la absolvirea

perioadei de formare într-o instituție de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca șef de
promoție.
(la 24-04-2015, Alin. (1) al art. 54 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. )
(1^1) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competența de
numire în funcție a polițistului sau, după caz, de către șefii ierarhici superiori ai persoanelor
menționate, care au competență de gestiune a resurselor umane.
(la 24-04-2015, Alin. (1^1) al art. 54 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie
(1^2) Pentru o sancțiune disciplinară dispusă de șeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la
alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea șefului unității în care își desfășoară
activitatea polițistul sancționat. În cazul polițistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de
către șeful care îndeplinește funcția similară celui care a aplicat sancțiunea disciplinară.
(1^3) În cazul polițistului aflat sub efectul unei sancțiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin.
(1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.
(2) Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul
poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile
stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(3) Abrogat.
------------
Alin. (3) al art. 54 a fost abrogat începând cu 1 ianuarie 2012, de pct. 2 al art. VIII din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 71 din 31 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 637 din 6 septembrie
2011.
Secţiunea a 2-a Răspunderea juridică și sancțiuni
Articolul 55
Încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa

disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Articolul 56
Este absolvit de orice răspundere polițistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuțiilor de
serviciu, a cauzat suferințe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Articolul 57
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii
penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei,
probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției;
b) neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii

ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluționării lucrărilor;
c^1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului;
(la 02-07-2018, Articolul 57 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 21, Articolul
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 53 din 28 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549
din 02 iulie 2018 )
d) depășirea atribuțiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relațiile cu cetățenii;
e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Ministerului
Afacerilor Interne;
(la 22-12-2012, Lit. f) a art. 57 a fost modificată de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
g) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității desfășurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credința;
i) imixtiunea ilegala în activitatea altui polițist;
j) intervenția pentru influențarea soluționării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei
persoane.
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și

interdicțiile stabilite prin lege.
(la 14-10-2003, Lit. k) a art. 57 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
Articolul 58
(1) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate polițiștilor sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
d) trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
e) destituirea din poliție.
(2) Mustrarea scrisă constă în reproșul oficial adresat, în scris, polițistului vinovat.
(3) Procentul și perioada pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin
actul administrativ de sancționare.
(4) Aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în
grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcții superioare. În cazul amânării
promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancțiunii curge de la data
aplicării actului administrativ de sancționare și are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
(5) Trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut
se realizează prin eliberarea din funcția deținută și numirea polițistului într-o funcție inferioară celei
pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deținut. În cazul polițistului care
ocupă o funcție de conducere, numirea se poate face și într-o funcție de conducere inferioară pentru
care îndeplinește condițiile de ocupare.
(6) Destituirea din poliție constă în încetarea raporturilor de serviciu.
(la 24-04-2015, Art. 58 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. )
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020:
Articolul V
Pentru cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul militar în activitate și

polițiști pe durata stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de
urgență pe teritoriul României, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se
aplică prevederile legale în vigoare la data săvârșirii acestora.
Articolul 58^1
Pentru prevenirea săvârșirii de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) poate
dispune atenționarea polițistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-
preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.
(la 24-04-2015, Art. 58^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie 2015,
Articolul 58^2
Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:
a) prezumția de nevinovăție - polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca
abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține

apărări în favoarea sa, de a prezenta probele și motivațiile pe care le consideră necesare în apărarea
sa și de a fi asistat;
c) celeritatea procedurii - cauza se soluționează fără întârziere, cu respectarea drepturilor

persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege;
d) contradictorialitatea - asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se

exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
e) proporționalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare,

circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă;
f) unicitatea sancțiunii - pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune
disciplinară;
g) legalitatea sancțiunii - sancțiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancțiunile disciplinare
prevăzute la art. 58 alin. (1).
Articolul 58^3
(1) Procedura disciplinară nu este publică.
(2) Citarea și ascultarea polițistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia și
consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă polițistul, în mod
nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
(3) Polițistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării și să solicite
administrarea de probe în apărare. Polițistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice
înscrisuri doveditoare pe care le deține, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară.
(4) Polițistul cercetat disciplinar are dreptul să fie asistat, la cerere, de un polițist ales de către
acesta, de un reprezentant desemnat de Corp ori de organizația sindicală sau de un avocat, cu
respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate. Neîndeplinirea
condițiilor privind accesul la informații clasificate ori neprezentarea polițistului ales, a
reprezentantului ori a avocatului nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
(la 02-07-2018, Alineatul (4) din Articolul 58^3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de
(5) Nu au dreptul să asiste polițistul cercetat, în condițiile alin. (4), următoarele persoane:
a) șeful unității sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplinește atribuțiile titularului;
b) polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă;
c) polițiștii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 62^3 alin. (1);
d) polițistul care îndeplinește atribuții de consilier juridic în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 58^4
(1) Sancțiunile disciplinare se stabilesc și se dispun numai după cercetarea prealabilă și după
consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepția sancțiunilor
prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) și b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de
urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58
alin. (1) se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără consultarea consiliului de disciplină.
(la 31-03-2020, Articolul 58^4 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 7,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 )
Articolul 59
(1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a

vinovăției, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care
acestea s-au produs.
(2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoștință de
săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
a) persoana care are competența de numire în funcție a polițistului cercetat sau șeful unității ierarhic
superioare;
b) șeful unității sau instituției de învățământ din Ministerul Afacerilor Interne la care polițistul este
delegat sau detașat ori la care urmează cursuri sau susține examene de carieră;
c) șeful instituției subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de
coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne,
pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.
(3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unității conduse de persoana care a dispus-o, cu
respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de polițiști anume desemnați din cadrul
acesteia.
(4) Polițiștii desemnați cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul
polițiștilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare sau care au studii
juridice și, de regulă, sunt cel puțin egali în grad sau în funcție cu polițistul cercetat. Nu poate efectua
cercetarea prealabilă polițistul care îndeplinește atribuții de consilier juridic în/pentru unitatea în
care își desfășoară activitatea polițistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru
legalitate, actul administrativ de sancționare.
(5) În actul administrativ prin care se declanșează cercetarea prealabilă se nominalizează polițistul
cercetat, polițistul care va efectua cercetarea și, după caz, un polițist desemnat să ajute la efectuarea
acesteia.
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1002 din 18 decembrie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se
că dispozițiile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară intrării în vigoare a
Legii nr. 81/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului,
precum și pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și
funcționarea poliției judiciare sunt neconstituționale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767
Articolul 59^1
(1) Dacă în cadrul desfășurării cercetării prealabile sunt identificate și alte abateri disciplinare,
persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora.
(2) La terminarea verificărilor, polițistul desemnat întocmește un proiect de raport de cercetare

prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează polițistului cercetat sau, după caz, în situația în
care documentul conține informații clasificate, se aduce la cunoștința acestuia, pe bază de
semnătură.
(3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după
caz, de la data aducerii la cunoștință, în condițiile alin. (2), polițistul cercetat poate formula obiecții și
solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei și, după caz, al verificărilor se consemnează în
proiectul raportului de cercetare prealabilă.
(4) În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condițiile alin. (3), o fotocopie
a acestuia se înmânează polițistului cercetat sau, după caz, în situația în care documentul conține
informații clasificate, se aduce la cunoștința acestuia, pe bază de semnătură.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2)-(4), pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării
de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul desemnat întocmește proiectul
raportului de cercetare prealabilă în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data desemnării,
care se aduce la cunoștința polițistului cercetat.
(6) În situația prevăzută la alin. (5), polițistul cercetat poate formula/depune obiecții și probe în
apărarea sa, pe toată perioada cercetării prealabile, dar nu mai târziu de 6 zile calendaristice de la
data desemnării polițistului care efectuează cercetarea prealabilă. Raportul de cercetare prealabilă
se finalizează în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării. La data finalizării,
raportul se prezintă persoanei care a dispus-o.
Articolul 59^2
Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
b) descrierea faptei sesizate și persoanele implicate;
c) procedeele și modalitățile de verificare;
d) concluziile privind existența sau inexistența aspectelor sesizate și a vinovăției polițistului cercetat;
e) prevederile legale încălcate de polițist și încadrarea juridică a faptelor reținute, cu indicarea

probelor și a dovezilor pe care se întemeiază;
f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către polițistul
cercetat;
g) cauzele și condițiile care au generat și favorizat comiterea abaterilor;

h) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.
Articolul 59^3
(1) După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care
a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat,

prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;
b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;
c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1 sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare dintre cele
prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) și b);
d) sesizarea și consultarea consiliului.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c) și d), pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul
stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, persoana care a dispus cercetarea
prealabilă poate aplica măsura prevăzută la art. 58^1 sau, după caz, o sancțiune disciplinară dintre
cele prevăzute la art. 58 alin. (1).
Articolul 59^4
Rapoartele ofițerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale
inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităților de
control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerințele privind cercetarea prealabilă
prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.
Articolul 60
(1) Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana
prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat cunoștință despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de 2 ani de
la data săvârșirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar termenul de 2 ani este
termen de decădere.
(la 31-03-2020, Alineatul (1) din Articolul 60 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:
(la 31-03-2020, Partea introductivă a alineatului (2) din Articolul 60 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a
fost modificată de Punctul 11, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 )
a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării
definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea
organelor de urmărire penală;
b) de la data la care polițistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condițiile legii, este trimis în
misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității sau, după
caz, încheierii misiunii.
(3) În situația în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârșite de mai mulți
polițiști, iar pentru unul/unii dintre aceștia a intervenit una dintre situațiile prevăzute la alin. (2),
cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalți polițiști.
(4) La stabilirea sancțiunii se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care
abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de
vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(4^1) La stabilirea sancțiunii pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de
asediu, de mobilizare și pe timp de război, persoana care a dispus cercetarea prealabilă are în vedere
gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară și efectele produse de aceasta, prin raportare la
împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită, în contextul mobilizării, al stării de urgență, al stării de
asediu sau al stării de război.
(la 31-03-2020, Articolul 60 din Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost completat de Punctul 12, Articolul
II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
(5) Sancțiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2)
care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
(6) Actul administrativ emis în condițiile alin. (5) trebuie să cuprindă:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;
b) precizarea prevederilor legale încălcate de către polițist;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;
d) sancțiunea disciplinară și temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică și, după caz, motivul pentru
care a fost aplicată o altă sancțiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată și persoana competentă să
soluționeze contestația, în condițiile art. 61, după caz;
f) instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea
disciplinară;
g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.
(7) Actul administrativ prin care se dispune sancționarea polițistului se emite în termen de cel mult
30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
(8) În cazul destituirii din poliție, sancțiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii
definitive a actului administrativ de sancționare, în condițiile art. 61, și se constată prin act
administrativ emis de persoana care are competența să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
Articolul 60^1
Pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp
de război, procedura disciplinară nu se suspendă, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, au fost
sesizate organele de urmărire penală.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 2-a din Capitolul IV a fost completată de Punctul 13, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din
31 martie 2020 )
Articolul 61
(1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării
la cunoștință, șefului unității ierarhic superioare.
(2) Șeful unității ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunță prin decizie motivată, în termen
de 20 de zile de la data înregistrării contestației. Decizia motivată se comunică polițistului sancționat
disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
(3) Efectele sancțiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluționare a
contestației.
(4) În situația în care polițistul sancționat disciplinar nu depune contestație în termenul prevăzut la
alin. (1), actul administrativ de sancționare produce efecte de la data expirării acestui termen.
(5) În cazul în care a fost depusă contestație, șeful care a aplicat sancțiunea disciplinară înaintează cu
celeritate șefului unității ierarhic superioare dosarul cauzei și un raport motivat cu privire la
sancțiunea în cauză, precum și la motivele propunerii de respingere/admitere a contestației.
(6) Prin decizie motivată, șeful unității ierarhic superioare poate dispune, după caz:
a) respingerea contestației ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate;

b) admiterea contestației și aplicarea unei sancțiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul
administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1, în situația în care apreciază că
scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
c) admiterea contestației și anularea actului administrativ de sancționare.
(7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor legale încălcate de polițist;
c) analiza susținerilor prezentate de polițist în cuprinsul contestației;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară;
e) motivul admiterii sau respingerii contestației polițistului cu privire la sancțiunea aplicată.
(8) Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios

administrativ, în condițiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(9) În situația în care sancțiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în
condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 61^1
Actul administrativ prin care se aplică sancțiunea pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul
stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război produce efecte de la data comunicării
acestuia și poate fi contestat direct la instanța de contencios administrativ potrivit legii.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 2-a din Capitolul IV a fost completată de Punctul 14, Articolul II din
31 martie 2020 )
Articolul 62
(1) Consiliul se constituie și funcționează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor

Interne și al direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al
celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate
acestora.
(2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de
polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către
persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
(3) În situația în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea și consultarea
consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane
a unității.
(4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese-verbale de ședință, iar concluziile și
propunerile se consemnează în încheiere.
(5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:
a) numărul și data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluția persoanei

prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea și consultarea consiliului;
b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcționează și
componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea
unor membri;
c) gradul profesional, numele, prenumele și funcția polițistului a cărui faptă a fost cercetată și
unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;
e) date și informații referitoare la procedura urmată;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz;
h) propunerea consiliului;
i) motivarea propunerii;
j) gradul profesional, numele, prenumele și semnătura președintelui, ale celorlalți membri ai

consiliului, precum și ale secretarului;
k) data întocmirii încheierii.
(6) Consiliul poate propune:
a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului

cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor
de serviciu ale polițistului cercetat;
b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1;
c) aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).
(7) Concluziile consiliului cu privire la existența/inexistența abaterii disciplinare și

vinovăția/nevinovăția polițistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59
alin. (2), iar propunerea cu privire la sancțiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii
prevăzute la art. 58^1 are caracter consultativ.
Articolul 62^1
În cazul săvârșirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii și credibilității instituției,
precum și profesiei de polițist, cercetarea prealabilă și consultarea consiliilor de disciplină se dispun
și se efectuează imediat după constatarea faptei.
(la 22-11-2004, Art. 62^1 a fost introdus de pct. 7 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102
din 16 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004. )
Articolul 62^2
În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre
următoarele măsuri:
a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului

cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor
de serviciu ale polițistului cercetat;
b) restituirea motivată a dosarului aceluiași consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1 sau, după caz, a unei sancțiuni dintre cele prevăzute la art.
58 alin. (1).
Articolul 62^3
(1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepția direcțiilor generale/direcțiilor din
cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabilește, prin act administrativ al
șefului, un colectiv de polițiști, desemnați câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul
acestora, definitivați în profesie, apreciați pentru integritatea morală, competență profesională și
credibilitate, denumit în continuare colectiv.
(2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o

singură dată.
(3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară,

organizat prin grija structurilor de resurse umane.
Articolul 62^4
(1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act
administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizați 3 membri, dintre polițiștii
care fac parte din colectiv, și un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se
numește pentru fiecare caz în parte și are în componență 3 membri titulari, dintre care unul este
desemnat președinte, și un secretar.
(2) În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alți
membri din cadrul colectivului.
(3) La desemnarea membrilor consiliului se urmărește ca unul dintre aceștia să aibă specialitatea
polițistului cercetat și cel puțin unul dintre membri să fie licențiat în drept. Cele două condiții pot fi
îndeplinite cumulativ de același membru.
(4) Nu pot fi nominalizați membri ai consiliului polițiștii care au calitatea de consilier juridic, aflați în
situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare.
Articolul 62^5
În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la

săvârșirea unor infracțiuni, polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz,
membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării
organelor de urmărire penală competente, în condițiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul
de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară
pentru aceste fapte se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei penale.
Articolul 62^6
(1) În perioada cercetării disciplinare, polițistul nu poate fi mutat, delegat, detașat, împuternicit pe o
funcție de conducere și nici nu poate fi trimis la misiuni internaționale.
(la 02-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 62^6 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), polițistul cercetat poate fi mutat în situația în care, în
urma reorganizării unității, funcția ocupată de acesta nu se mai regăsește în statul de organizare.
(3) Mutarea polițistului în condițiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanșată față de
acesta.
Articolul 62^7
Polițistul se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare, după cum urmează:
a) 6 luni de la aplicare, pentru sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancțiunile disciplinare prevăzute la
art. 58 alin. (1) lit. b) și c), respectiv de la aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
c) 7 ani de la data aplicării sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).
Articolul 62^8
Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense și răspunderea

disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).
Notă
Normele de aplicare a dispozițiilor privind acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a

polițiștilor, au fost aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 725 din 2 septembrie 2015, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 11 septembrie 2015.
Articolul 63
(1) Polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile
personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne.
(la 22-12-2012, Alin. (1) a art. 63 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
(2) Polițistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unității dacă acestea sunt consecința
unei acțiuni desfășurate în limitele legii.
Articolul 64
Abrogat.
(la 01-07-2003, Art. 64 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. )
Articolul 65
Abrogat.
Capitolul V
Încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor

(la 14-10-2003, Titlul Cap. V a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89
din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
Articolul 66
(1) Stabilitatea polițistului la locul de muncă este garantată, în condițiile prezentei legi.
(2) Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o data cu acordarea primului grad profesional.
Articolul 67
Abrogat.
octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
Articolul 68
Abrogat.
Articolul 69
(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către
persoanele care, potrivit art. 15, au competența de acordare a gradelor profesionale și are loc:
a) la împlinirea vârstei și a celorlalte condiții necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru
instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
(la 07-12-2011, Lit. a) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 107 din 30 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 861 din 7 decembrie
2011. )
b) la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii, cu excepția situației în care a intervenit

menținerea în activitate în condițiile art. 33^1;
(la 27-06-2013, Lit. b) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE
c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
(la 23-04-2004, Lit. c) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 9 al art. unic din LEGEA nr. 101 din
7 aprilie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 20 aprilie 2004, care modifică pct. 40 al
art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
d) la cerere;
e) la numirea într-o altă funcție publică;

f) prin demisie;
g) la destituirea din poliție;
h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
(la 23-04-2004, Lit. h) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 9 al art. unic din LEGEA nr. 101 din
7 aprilie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 20 aprilie 2004, care modifică pct. 40 al
art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 715 din 14 octombrie 2003. )
i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepția cazurilor în care
s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracțiuni
săvârșite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la
art. 15;
(la 01-02-2014, Lit. i) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 2 al art. 53 din LEGEA nr. 255 din 19
iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
j) pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul perioadei de punere
la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcție;
(la 02-07-2018, Litera j) din Alineatul (1) , Articolul 69 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 24,
nr. 549 din 02 iulie 2018 )
k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliție, chiar dacă aceasta situație a fost
depistată ulterior;
m) Abrogată.
(la 02-07-2018, Litera m) din Alineatul (1) , Articolul 69 , Capitolul V a fost abrogată de Punctul 25,
nr. 549 din 02 iulie 2018 )
n) când polițistul nu a susținut, din motive imputabile, evaluarea psihologică în termen de 3 luni de
la data suspendării raportului de serviciu în condițiile art. 27^25 lit. h).
(la 21-06-2016, Lit. n) a alin. (1) al art. 69 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din ORDONANȚA DE
(2) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, raporturile de serviciu
ale polițistului nu pot înceta în condițiile alin. (1) lit. a), c), d), f) și j).
(la 31-03-2020, Alineatul (2) din Articolul 69 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 15, Articolul II
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
Articolul 69^1
(1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care polițiștii pot fi menținuți în serviciu sunt
vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația de asigurări sociale și
pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării
naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
(2) Chestorii de poliție, chestorii principali de poliție, chestorii șefi de poliție și chestorii generali de
poliție sunt menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60
de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condițiile prevederilor legale în vigoare.
(3) După împlinirea vârstei de 60 de ani, polițiștii prevăzuți la alin. (2) pot fi menținuți în serviciu
până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în
foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne.
(la 22-12-2012, Alin. (3) al art. 69^1 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
(4) În raport cu nevoile de încadrare, polițiștii, alții decât cei prevăzuți la alin. (2), pot fi menținuți în
serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum
urmează:
a) cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne, pentru ofițerii de poliție;
(la 22-12-2012, Lit. a) a alin. (4) al art. 69^1 a fost modificată de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din
b) cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenții de poliție.
(la 07-12-2011, Art. 69^1 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 107
din 30 noiembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 861 din 7 decembrie 2011. )
Articolul 69^2
(1) Prin excepție de la prevederile art. 69^1, ofițerii de poliție și agenții de poliție, personal de
specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul profesional deținut, pot fi menținuți în serviciu, la
cerere, cu aprobare anuală, după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă starea de sănătate
le permite rezolvarea în bune condiții a atribuțiilor ce le revin, până la împlinirea vârstei de
pensioare pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.
(2) Competențele privind aprobarea menținerii în serviciu prevăzute la art. 69^1 alin. (4) se aplică în
mod corespunzător și situațiilor prevăzute la alin. (1).
(la 28-07-2018, Capitolul V a fost completat de Articolul II din LEGEA nr. 206 din 20 iulie 2018,
Articolul 70
(1) Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne
sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un
angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la
data nașterii raportului de serviciu.
(2) La încetarea calității de elev, ca urmare a admiterii într-o altă instituție de formare profesională
inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului
Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. (1), care cumulează
și perioada anterioară rămasă de executat, stabilită proporțional cu perioada de școlarizare.
(3) La admiterea agentului de poliție la un program de studii de licență, cu frecvență, în cadrul unei
instituții de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru
nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condițiile
alin. (1), care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat.
(4) Polițistul care urmează un program de formare profesională continuă sau un curs de inițiere în
carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne, proporțional cu durata cursului
sau programului urmat.
(5) Elevul, studentul sau polițistul care refuză încheierea unui nou angajament în condițiile alin. (2) și
(3) sau care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie, proporțional cu
perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul școlarizării/desfășurării
programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
(la 02-07-2018, Articolul 70 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din
iulie 2018 )
Notă
MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 2 iulie 2018, de prevederile art. 70 alin. (2) și (3) din Legea nr.
360/2002, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia și persoanele care, înainte de
intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu au restituit cheltuielile efectuate pe timpul
școlarizării și se află în una dintre următoarele situații:
a) le-a încetat calitatea de elev, ca urmare a admiterii într-o altă instituție de formare profesională
inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului
Afacerilor Interne;
b) aveau calitatea de agent de poliție și au fost admiși la un program de studii de licență, cu

frecvență, în cadrul unei instituții de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care
formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.
Capitolul VI Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 71
(1) Polițiștii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de vârstă și
vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie
profesională astfel:
a) în următoarele 6 luni după adoptarea măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
(la 30-06-2011, Lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 133 din 27
iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 27 iunie 2011, începând cu data de 1
ianuarie 2012. )
b) după apariția situației prevăzute la art. 69 lit. b).
(2) Reconversia profesională a polițiștilor aflați în situațiile menționate la alin. (1) se asigură prin grija
Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și cu Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Modul de organizare și desfășurare a programelor de reconversie profesională se stabilește prin

ordin al ministrului afacerilor interne.
(4) În vederea reconversiei profesionale polițiștii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare,
perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Afacerilor
Interne, și, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere,
precum și de către instituții ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest
scop.
(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afară Ministerului Afacerilor Interne în condițiile alin. (4)
se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obținute de polițist la data încetării
raporturilor de serviciu.
Articolul 72
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi polițiștilor aflați în funcție nu le sunt aplicabile
dispozițiile acesteia privind condițiile de studii și stagiu în grad, cu excepția cazurilor în care aceștia
fac obiectul unei avansări sau promovări.
(2) La aceeași dată polițiștilor absolvenți cu diplomă ai Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" a
Ministerului Afacerilor Interne sau ai altor instituții de învățământ superior acreditate le vor fi
acordate grade profesionale în condițiile stabilite prin prezenta lege.
(3) Polițiștii vor depune jurământul de credință. Refuzul depunerii jurământului de credința atrage
destituirea din poliție, acesta fiind consemnat prin încheierea unui procesverbal, semnat de
persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).
Articolul 73
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu
gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate
anterior, după cum urmează:
A. Ofițerii de poliție:
a) sublocotenent - subinspector de poliție;
b) locotenent - inspector de poliție;
c) căpitan - inspector principal de poliție;
d) maior - subcomisar de poliție;
e) locotenent-colonel - comisar de poliție;
f) colonel - comisar-șef de poliție;
g) general de brigadă - chestor de poliție;
h) general-maior - chestor principal de poliție;
i) general-locotenent - chestor-șef de poliție;

(la 14-10-2003, Lit. i) a lit. A de la alin. (1) al art. 73 a fost modificată de pct. 42 al art. I din
j) general - chestor general de poliție.
(la 14-10-2003, Lit. j) a lit. A de la alin. (1) al art. 73 a fost modificată de pct. 42 al art. I din
B. Agenții de poliție:
a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție;
b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;
c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agentșef adjunct de poliție;
d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agentșef de poliție;
e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef agent-șef principal de poliție.
(2) Echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție este valabilă și în cazul încetării
raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul mutării cadrelor militare sau a polițiștilor
între unitățile de poliție și celelalte unități ale Ministerului Afacerilor Interne ori în cazul transferului
la/de la alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, după
caz.
(3) Comisarilor-șefi de poliție care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de
minimum 5 ani și au fost încadrați în aceasta perioada cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele
de organizare cu grad profesional de chestor de poliție sau general de brigada ori superioare și au
fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin «foarte bun» , la încetarea raporturilor de
serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliție, în condițiile prezentei legi.
(4) Polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lungă durata cu diploma vor
fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.
(5) Ofițerilor de poliție stabiliți la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după
absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
(6) Agenții de poliție care nu au absolvit studii liceale și postliceale cu diploma vor fi încadrați în
funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
(la 02-07-2018, Alineatul (8) din Articolul 73 , Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 27, Articolul I din
iulie 2018 )
(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor
profesionale, potrivit alin. (1) și cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
(10) Acordarea gradelor profesionale pentru polițiști se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei
Poliției Române".
(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a polițiștilor se face potrivit

competențelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(12) Acordarea gradelor profesionale polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și la art. 54 alin. (2) se
poate face în tot cursul anului.
Articolul 74
(1) Evidența polițiștilor pe timpul și după încetarea raporturilor de serviciu, precum și modalitățile de
păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) La încetarea raporturilor de serviciu polițistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la
centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist cu specialitatea
"poliție" și gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva în grupa de evidență
a Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Polițiștii luați în evidență ca rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru completarea
efectivelor unităților Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 74^1
Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
a) organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a

concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege;
b) nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu.
Articolul 75
Descrierea uniformei de polițist și a însemnelor distinctive se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 76
(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, și personalului Poliției de Frontieră
Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Direcției Generale Anticorupție, Administrației
Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, instituțiilor prefectului, Direcției Generale de
Pașapoarte, Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcției Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale
împotriva Traficului de Persoane, Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza», Institutului de Studii
pentru Ordine Publică, Centrului Național SIS, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor
Interne, Clubului Sportiv «Dinamo» București, Centrului de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor
Interne, unităților din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne și al structurilor subordonate
acestora, încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu polițiști.
(la 02-07-2018, Alineatul (1) din Articolul 76 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 28, Articolul I
02 iulie 2018 )
(2) Competențele stabilite inspectorului general al Poliției Române prin prezenta lege se exercită
pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.
(la 22-12-2012, Art. 76 a fost modificat de lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
Interne". )
Articolul 77
Plata drepturilor bănești cuvenite polițiștilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile
alocate de la bugetul de stat.
Articolul 78
Abrogat.
Notă
Anterior, prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 23 iunie 2016 a fost admisă excepția de neconstituționalitate cu
privire la dispozițiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (Art. 78 alin.
(1): "Procedura și cazurile de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului
se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor.)
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767
din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din
În data de 21.06.2016, pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016 a abrogat art. 78 din din Legea nr.
360/2002 privind Statutul polițistului, integral, astfel că DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 244
din 19 aprilie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 23 iunie 2016 devine inaplicabilă în
ceea ce privește suspendarea și încetarea efectelor juridice ale art. 78 alin. (1) din același act
normativ.
Articolul 79
În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unor minorități naționale dețin o

pondere de peste 20% vor fi angajați și polițiști care cunosc și limba respectivă.
Articolul 80
În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înființa Casa de credit pentru polițiști.
Articolul 81
(1) Hotărârile Guvernului și ordinele ministrului afacerilor interne date în aplicarea prezentei legi se
vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) polițiștii beneficiază de drepturile
corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.
Articolul 82
(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeași dată orice alte dispoziții contrare se abrogă.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 mai 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
LEGE nr. 550 din 29 noiembrie 2004 (extrase)
privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.175 din 13 decembrie 2004

Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a
Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu
privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor
în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de
terorism.
(2) Jandarmeria Română, prin atribuţii, organizare, pregătire şi dispunere teritorială, contribuie la
garantarea suveranităţii, independenţei, autorităţii, unităţii şi securităţii statului, democraţiei
constituţionale pe întregul teritoriu naţional atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză.
Articolul 2
Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul

instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
Articolul 3
(1) Jandarmeria Română cooperează, în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, cu celelalte
componente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu structuri ale sistemului de apărare şi
securitate naţională şi colaborează cu organizaţii, instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoane
fizice.
(2) Jandarmeria Română participă, în condiţiile legii, la acţiunile organizate în cadrul Asociaţiei
Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar sau la cele organizate
de către organismele similare ale altor state şi îndeplineşte misiuni de menţinere a păcii, potrivit
angajamentelor internaţionale asumate de România.
Capitolul II Organizarea şi conducerea Jandarmeriei Române
Articolul 4
(1) Jandarmeria Română este organizată pe principii militare, ca sistem unitar de forţe şi mijloace
dispus conform organizării administrativ-teritoriale a ţării, şi are următoarea structură
organizatorică:
a) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, denumit în continuare Inspectoratul General;
b) Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;
c) Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei şi grupările de jandarmi mobile;
d) inspectoratele de jandarmi judeţene;
e) instituţiile militare de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;
f) unităţile şi subunităţile specializate, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice

Jandarmeriei Române, inclusiv de sprijin logistic şi medical, înfiinţate potrivit legii.
(2) La propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Române, ministrul administraţiei şi

internelor, în funcţie de dinamica atribuţiilor şi misiunilor jandarmeriei, poate înfiinţa, desfiinţa,
disloca şi redisloca unităţi, până la eşalonul brigadă exclusiv, în condiţiile legii, servicii, secţii, birouri,
compartimente şi subunităţi de jandarmi, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bugetare
alocate.
Articolul 5
(1) Inspectoratul General este unitatea centrală a Jandarmeriei Române, cu personalitate juridică şi
competenţă teritorială generală, care planifică, organizează, conduce, coordonează şi controlează
activitatea structurilor din subordine, asigură cooperarea şi colaborarea cu celelalte instituţii ale
statului, organisme şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate şi
execută orice alte atribuţii date în competenţă prin lege.
(2) Inspectoratul General are sediul în municipiul Bucureşti.
(...)
Articolul 15
(1) Instituţiile militare de învăţământ sunt structuri destinate formării continue, pregătirii şi
specializării personalului Jandarmeriei Române.
(2) Instituţiile militare de învăţământ au în compunere: structura de comandament, organizată în

conformitate cu prevederile legale în domeniu, batalioane/cursuri, detaşamente sau companii,
plutoane, structuri de specialişti şi suport logistic ori de altă natură.
(3) Formarea şi pregătirea pentru prima funcţie, precum şi perfecţionarea pregătirii şi specializării
ofiţerilor se realizează în Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", specialitatea "Jandarmi", în
Şcoala de Aplicaţii sau în instituţii similare din ţară şi din străinătate, iar pentru străini, prin cursul
internaţional de aplicaţii.
(4) Formarea subofiţerilor se realizează în Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi.
(5) Centrul de pregătire şi perfecţionare este o structură destinată pregătirii, perfecţionării şi

specializării categoriilor de personal, diferenţiat pe domenii de activitate.
(6) Personalul din instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1), care desfăşoară activităţi didactice,
precum şi personalul din Jandarmeria Română, care organizează, planifică, coordonează, îndrumă
sau controlează activitatea de pregătire şi perfecţionare a personalului, au aceleaşi drepturi şi
obligaţii cu cele ale personalului similar din celelalte unităţi de învăţământ ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
(...)
LEGE nr. 550 din 29 noiembrie 2004
privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.175 din 13 decembrie 2004
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a
Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu
privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor
în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de
terorism.
(2) Jandarmeria Română, prin atribuţii, organizare, pregătire şi dispunere teritorială, contribuie la
garantarea suveranităţii, independenţei, autorităţii, unităţii şi securităţii statului, democraţiei
constituţionale pe întregul teritoriu naţional atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză.
Articolul 2
Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul

instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
Articolul 3
(1) Jandarmeria Română cooperează, în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, cu celelalte
componente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu structuri ale sistemului de apărare şi
securitate naţională şi colaborează cu organizaţii, instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoane
fizice.
(2) Jandarmeria Română participă, în condiţiile legii, la acţiunile organizate în cadrul Asociaţiei
Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar sau la cele organizate
de către organismele similare ale altor state şi îndeplineşte misiuni de menţinere a păcii, potrivit
angajamentelor internaţionale asumate de România.
Capitolul II Organizarea şi conducerea Jandarmeriei Române
Articolul 4
(1) Jandarmeria Română este organizată pe principii militare, ca sistem unitar de forţe şi mijloace
dispus conform organizării administrativ-teritoriale a ţării, şi are următoarea structură
organizatorică:
a) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, denumit în continuare Inspectoratul General;
b) Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;
c) Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei şi grupările de jandarmi mobile;
d) inspectoratele de jandarmi judeţene;
e) instituţiile militare de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;
f) unităţile şi subunităţile specializate, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice

Jandarmeriei Române, inclusiv de sprijin logistic şi medical, înfiinţate potrivit legii.
(2) La propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Române, ministrul administraţiei şi

internelor, în funcţie de dinamica atribuţiilor şi misiunilor jandarmeriei, poate înfiinţa, desfiinţa,
disloca şi redisloca unităţi, până la eşalonul brigadă exclusiv, în condiţiile legii, servicii, secţii, birouri,
compartimente şi subunităţi de jandarmi, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bugetare
alocate.
Articolul 5
(1) Inspectoratul General este unitatea centrală a Jandarmeriei Române, cu personalitate juridică şi
competenţă teritorială generală, care planifică, organizează, conduce, coordonează şi controlează
activitatea structurilor din subordine, asigură cooperarea şi colaborarea cu celelalte instituţii ale
statului, organisme şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate şi
execută orice alte atribuţii date în competenţă prin lege.
(2) Inspectoratul General are sediul în municipiul Bucureşti.
Articolul 6
(1) Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit în această funcţie de ministrul
administraţiei şi internelor.
(2) Inspectorul general al Jandarmeriei Române este ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de un
prim-adjunct şi şef al statului major şi de adjuncţi numiţi în funcţie, la propunerea sa, de către
ministrul administraţiei şi internelor.
(3) În exercitarea atribuţiilor legale, inspectorul general al Jandarmeriei Române emite ordine şi
dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine.
(4) Inspectorul general al Jandarmeriei Române este ordonator secundar de credite. Unităţile din
subordinea Inspectoratului General, ai căror comandanţi au calitatea de ordonator terţiar de credite,
sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, au personalitate juridică şi
utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizate.
(5) Inspectoratul General este reprezentat, în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu
societatea civilă şi cu instituţiile similare din alte state, de către inspectorul general sau de către
ofiţerii desemnaţi de acesta.
(6) În cadrul Inspectoratului General funcţionează Consiliul Militar, ca organ consultativ al

Inspectoratului General, ale cărui componenţă, organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al
ministrului administraţiei şi internelor.
Articolul 7
Structura organizatorică a Inspectoratului General se stabileşte, la propunerea acestuia, prin ordin al

ministrului administraţiei şi internelor.
Articolul 8
(1) Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti este subordonată nemijlocit

Inspectoratului General şi este destinată planificării, organizării, conducerii şi executării misiunilor
specifice şi îndeplinirii atribuţiilor ce revin jandarmeriei în municipiul Bucureşti.
(2) Direcţia generală prevăzută la alin. (1) are în compunere structura de comandament organizată
pe servicii, compartimente, batalioane, detaşamente/companii, secţii, plutoane, posturi, grupe,
structuri de suport logistic, medical sau de altă natură, constituite conform legii.
Articolul 9
(1) Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române, denumită în continuare Brigada Specială,
este subordonată nemijlocit Inspectoratului General şi are competenţă teritorială generală,
destinată executării misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, asigurării protecţiei
instituţiilor fundamentale ale statului şi neutralizării ameninţărilor grave la adresa acestora,
independent sau în cooperare cu alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu ale
celorlalte instituţii din sistemul de apărare şi securitate naţională.
(2) Brigada Specială prevăzută la alin. (1) are în compunere structura de comandament organizată pe
servicii şi compartimente, batalioane speciale de intervenţie, detaşamente, subunităţi de suport
logistic şi alte structuri de jandarmi, constituite conform legii.
Articolul 10
(1) Inspectoratul de jandarmi judeţean este subordonat nemijlocit Inspectoratului General şi este
destinat planificării, organizării, conducerii şi executării misiunilor specifice şi îndeplinirii atribuţiilor
ce revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului unui judeţ.
(2) Inspectoratul de jandarmi judeţean are în compunere structura de comandament organizată pe

servicii, compartimente, detaşamente, companii, secţii, plutoane, posturi, grupe, structuri de
specialişti - montane, navale, de suport logistic, medical sau de altă natură, constituite conform legii.
(3) Inspectoratul de jandarmi judeţean are sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(4) Subunităţile din compunerea inspectoratului de jandarmi judeţean, prevăzute la alin. (2),
funcţionează în localitatea de reşedinţă a unităţii sau pot fi dislocate ori redislocate, prin ordin al
ministrului administraţiei şi internelor, în alte localităţi urbane şi rurale din zona de responsabilitate
a unităţii.
Articolul 11
(1) Gruparea de jandarmi mobilă funcţionează în subordinea Inspectoratului General, ca structură

destinată organizării şi executării misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi de
combatere a infracţionalităţii în zona de responsabilitate teritorială.
(2) Gruparea de jandarmi mobilă are în compunere, în funcţie de specificul misiunii, structura de
comandament organizată pe servicii, compartimente, detaşamente, plutoane, grupe, structuri de
specialişti, suport logistic şi medical.
Articolul 12
(1) Batalionul de jandarmi special este o unitate subordonată Brigăzii Speciale, destinată executării
de misiuni specifice, de regulă, în zona de responsabilitate a acesteia.
(2) Unitatea prevăzută la alin. (1) are în compunere, în funcţie de specificul misiunilor, structura de
comandament, detaşamente, companii, posturi, grupe, subunităţi de specialişti, de suport logistic şi
medical sau alte structuri.
Articolul 13
Detaşamentul, compania, plutonul şi grupa de jandarmi sunt subunităţi organizate ca structuri

militare pentru pregătire sau pentru îndeplinirea misiunilor specifice, independent ori în subordinea
nemijlocită a marilor unităţi sau unităţilor de jandarmi.
Articolul 14
(1) Unitatea specială de jandarmi este structura destinată să execute misiuni de pază sau de
protecţie şi apărare a unor obiective, bunuri, valori de importanţă deosebită ori alte misiuni pe un
anumit domeniu de competenţă al jandarmeriei.
(2) Unitatea prevăzută la alin. (1) are în compunere structura de comandament organizată pe
birouri, compartimente, detaşamente, companii, plutoane, grupe, structuri de specialişti, de suport
logistic şi medical.
Articolul 15
(1) Instituţiile militare de învăţământ sunt structuri destinate formării continue, pregătirii şi
specializării personalului Jandarmeriei Române.
(2) Instituţiile militare de învăţământ au în compunere: structura de comandament, organizată în

conformitate cu prevederile legale în domeniu, batalioane/cursuri, detaşamente sau companii,
plutoane, structuri de specialişti şi suport logistic ori de altă natură.
(3) Formarea şi pregătirea pentru prima funcţie, precum şi perfecţionarea pregătirii şi specializării
ofiţerilor se realizează în Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", specialitatea "Jandarmi", în
Şcoala de Aplicaţii sau în instituţii similare din ţară şi din străinătate, iar pentru străini, prin cursul
internaţional de aplicaţii.
(4) Formarea subofiţerilor se realizează în Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi.
(5) Centrul de pregătire şi perfecţionare este o structură destinată pregătirii, perfecţionării şi

specializării categoriilor de personal, diferenţiat pe domenii de activitate.
(6) Personalul din instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1), care desfăşoară activităţi didactice,
precum şi personalul din Jandarmeria Română, care organizează, planifică, coordonează, îndrumă
sau controlează activitatea de pregătire şi perfecţionare a personalului, au aceleaşi drepturi şi
obligaţii cu cele ale personalului similar din celelalte unităţi de învăţământ ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
Articolul 16
Bazele de logistică sunt structuri specializate destinate asigurării aprovizionării, depozitării,

conservării şi distribuirii bunurilor materiale, mentenanţei armamentului şi tehnicii specifice şi
contractării de bunuri şi servicii necesare Jandarmeriei Române.
Articolul 17
Unităţile şi subunităţile de jandarmi pot acţiona, cu aprobarea prealabilă a ministrului administraţiei

şi internelor şi la ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în orice zonă a ţării, alta
decât cea de responsabilitate permanentă, în funcţie de situaţia operativă existentă, în condiţiile
legii.
Articolul 18
(1) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Inspectoratului General şi Brigăzii Speciale,

precum şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratului de jandarmi judeţean
se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale inspectoratelor de jandarmi judeţene se

elaborează de acestea în baza regulamentului-cadru prevăzut la alin. (1) şi se aprobă de inspectorul
general.
Capitolul III Atribuţiile Jandarmeriei Române

Articolul 19
(1) Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii:
a) apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea
persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale
statului;
b) execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor,

procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale, manifestărilor cultural-
artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară
în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;
c) execută misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de
acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare;
d) execută, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pe baza planurilor de

cooperare, misiuni de asigurare şi restabilire a ordinii publice în punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat;
e) execută, pe baza planurilor de cooperare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor,

misiuni de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în staţiuni
montane şi pe trasee turistice din zona acestora, precum şi pe litoralul Mării Negre, în Delta Dunării
ori în staţiuni balneare sau în alte zone de interes operativ;
f) execută, în cooperare cu instituţiile abilitate ale statului, misiuni de asigurare a ordinii publice pe
timpul vizitelor oficiale sau al altor activităţi la care participă înalţi demnitari români sau străini pe
teritoriul României, în zona obiectivelor şi a locurilor de desfăşurare a activităţilor;
g) execută, în condiţiile legii, la solicitarea autorităţilor competente, misiuni de urmărire şi prindere a

evadaţilor, dezertorilor şi a altor persoane despre care există date şi indicii temeinice că
intenţionează să săvârşească sau au săvârşit infracţiuni ori care se sustrag măsurii arestării
preventive sau executării pedepselor privative de libertate;
h) execută misiuni de intervenţie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei

sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care
pot pune în pericol siguranţa persoanelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale;
i) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de
importanţă deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi a obiectivelor aparţinând Ministerului
Administraţiei şi Internelor, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
j) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia transportului unor valori importante, precum şi a
transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanţelor toxice sau
radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, definite astfel prin lege;
k) participă, în cooperare cu celelalte instituţii ale statului abilitate prin lege, la misiuni de prevenire
şi neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul României;
l) participă, împreună cu alte instituţii abilitate, la supravegherea, controlul şi asigurarea protecţiei şi
conservării fondului cinegetic şi piscicol natural, a fondului silvic şi de protecţie a mediului, prin
măsuri specifice de prevenire şi combatere a oricăror încălcări ale prevederilor normelor legale;
m) participă la protecţia corespondenţei secrete pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriul

României;
n) participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau

complexe;
o) participă, în condiţiile legii, la misiuni în afara teritoriului statului român, cu efective şi tehnica din
dotare, la activităţi de instruire, la constituirea forţelor internaţionale destinate îndeplinirii unor
misiuni în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionării situaţiilor de criză, de întărire -
consiliere, asistenţă, formare, control - a forţelor de ordine locale sau de substituţie a acestora în
toate domeniile lor de activitate. În timpul îndeplinirii acestor misiuni efectivele de jandarmi
participante beneficiază de drepturile stabilite prin lege pentru militarii care execută misiuni în
străinătate;
p) asigură măsuri de ordine şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent
de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol viaţa,
integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora;
q) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;
r) efectuează, în condiţiile legii, acte necesare începerii urmăririi penale pentru infracţiunile
constatate pe timpul executării misiunilor specifice, potrivit prevederilor art. 214 din Codul de
procedură penală;
s) desfăşoară activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes

operativ, necesară executării misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente în
comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestări publice, cu cele cunoscute ca aparţinând
unor grupuri cu comportament huliganic, precum şi cu alte informaţii de interes operativ necesare
executării misiunilor;
t) execută orice alte atribuţii prevăzute prin lege.
(2) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea
inspectorului general, ministrul administraţiei şi internelor poate aproba asigurarea temporară a
protecţiei unor persoane, obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele stabilite
prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii.
(3) Jandarmeria Română răspunde solicitării magistratului de a participa, împreună cu acesta, la

efectuarea unor acte procedurale.
Articolul 20
(1) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1) şi (2), Jandarmeria Română se bazează pe
concursul autorităţilor publice şi al persoanelor fizice sau juridice, care furnizează, la cerere, date şi
documente necesare îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor, jandarmii aflaţi în misiune folosesc armamentul şi mijloacele
tehnice din dotare, potrivit dispoziţiilor legale.
Articolul 21
Pe timpul stării de urgenţă, Jandarmeria Română continuă să îşi îndeplinească misiunile specifice,
asigurând totodată aplicarea prevederilor ordonanţelor militare prevăzute în decretul de instituire a
acestei stări.
Articolul 22
(1) Pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi în timp de război, Jandarmeria Română, pe lângă
atribuţiile prevăzute la art. 19, în calitate de componentă a forţelor armate, îndeplineşte şi
următoarele atribuţii:
a) execută paza, protecţia şi apărarea obiectivelor stabilite de autorităţile militare, altele decât cele
la care se asigură pază militară în timp de pace;
b) participă la descoperirea, capturarea sau la neutralizarea inamicului desantat ori debarcat pe

teritoriul ţării, în locurile de dispunere a unităţilor sau subunităţilor de jandarmi;
c) participă la apărarea unor localităţi;
d) asigură paza bunurilor aparţinând domeniului public sau privat, în cazurile de evacuare impuse de
acţiunile inamicului;
e) participă la acţiunile de înlăturare a efectelor loviturilor executate de către inamic din aer, cu
mijloace de nimicire în masă, incendiare sau clasice;
f) execută, în cooperare cu alte forţe abilitate, acţiuni pentru descoperirea, capturarea sau
neutralizarea elementelor paramilitare care activează pe teritoriul naţional;
g) participă la acţiuni de evacuare a populaţiei, control şi îndrumare a circulaţiei, de escortare a

prizonierilor de război şi pază a acestora în obiective din zona interioară, de dirijare şi îndrumare a
refugiaţilor, pază şi apărare a unor zone cu destinaţie specială;
h) participă la anunţarea şi trimiterea la celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor a

personalului necesar pentru completarea acestora, în condiţiile legii;
i) cooperează cu celelalte componente ale sistemului de apărare şi securitate naţională pentru

asigurarea şi protecţia mobilizării şi participă la asigurarea punerii în aplicare a ordonanţelor militare,
potrivit legii;
j) execută orice alte atribuţii şi misiuni privind apărarea ţării, potrivit legii.
(2) Pe durata stării de război, Jandarmeria Română se subordonează operaţional autorităţii militare
naţionale la nivel strategic.
Capitolul IV Personalul Jandarmeriei Române
Articolul 23
(1) Personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar şi personal contractual.
(2) Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare, elevi ai instituţiilor
militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti, militari în termen şi militari cu termen redus.
(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispoziţiile Legii nr. 80/1995 privind
Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Gradaţilor şi soldaţilor profesionişti li se aplică Statutul gradaţilor şi soldaţilor profesionişti,

aprobat prin lege.
(5) Elevilor instituţiilor militare de învăţământ ale jandarmeriei li se aplică prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale
Legii nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările
ulterioare.
(6) Personalul contractual este supus reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin
prezenta lege nu se dispune altfel
(...)
Capitolul V Drepturi şi obligaţii
Articolul 27
(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este
învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are următoarele drepturi şi
obligaţii:
a) să acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice, dacă acestea
întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu;
b) să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se
pregăteşte să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie, precum şi persoanele
care solicită intrarea într-un perimetru legal restricţionat;
c) să folosească, cu acordul proprietarului sau deţinătorului, orice mijloace de transport şi

telecomunicaţii, proprietate publică sau privată, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic,
pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi care nu pot fi duse la îndeplinire altfel.
Cheltuielile ocazionate în astfel de împrejurări vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor
fi suportate din fondurile unităţilor de jandarmi sau, după caz, de către persoanele care au
determinat intervenţia;
d) să circule gratuit, pe baza legitimaţiei de serviciu, cu mijloacele de transport în comun, pentru

executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;
e) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi luarea măsurilor legale
împotriva persoanelor care au comis infracţiuni;
f) să aplice măsura ridicării în vederea confiscării obiectelor periculoase, substanţelor sau armelor
deţinute fără drept sau care pot pune în pericol viaţa ori integritatea fizică a jandarmului sau a altor
persoane, măsura şi descrierea bunurilor ridicate fiind menţionate în procesul-verbal de constatare.
(3) În exercitarea atribuţiilor, personalul militar al Jandarmeriei Române are dreptul să efectueze
control corporal preventiv asupra persoanei şi bagajului acesteia, în următoarele situaţii:
a) există indicii clare că s-a săvârşit, se săvârşeşte sau se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni;
b) persoana se află în stare de inconştienţă şi este necesară identificarea acesteia;
c) persoana participă la manifestări publice sau în alte locuri în care este interzis accesul cu arme,
produse ori substanţe periculoase.
(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul
să folosească forţa, mijloacele din dotare şi armamentul, în condiţiile legii.
(5) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române este obligat să îşi
facă cunoscută calitatea şi să prezinte insigna sau legitimaţia de serviciu, după caz, cu excepţia
situaţiilor în care rezultatul intervenţiei sau siguranţa ulterioară a acestuia ar fi periclitată
Articolul 28
(1) În îndeplinirea atribuţiilor specifice, personalul militar al Jandarmeriei Române are competenţa
teritorială corespunzătoare zonei de responsabilitate a structurii de jandarmi din care face parte.
(2) În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice în desfăşurare, personalul militar al
Jandarmeriei Române poate acţiona şi în zona de responsabilitate a altor unităţi de jandarmi,
comunicând despre aceasta structurii competente.
Articolul 29
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române foloseşte

armamentul din dotare cu muniţia aferentă, veste antiglonţ, scuturi de protecţie, căşti cu vizor,
bastoane de cauciuc sau tompfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant
lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranţi, arme cu glonţ de cauciuc sau coloranţi, cătuşe,
cai şi câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, mijloace blindate, lucrări şi mijloace genistice,
precum şi orice mijloace de protecţie şi de imobilizare aflate în dotare, în următoarele situaţii:
a) pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav ordinea
publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
b) împotriva celor care pătrund fără drept în sediile autorităţilor publice sau ale altor instituţii de
interes public ori privat şi care, avertizaţi şi somaţi, au refuzat să părăsească de îndată aceste sedii,
precum şi împotriva grupurilor organizate care împiedică desfăşurarea normală a activităţii pe căile
de comunicaţii, în locurile publice şi în alte obiective importante;
c) pentru imobilizarea persoanelor sau a grupurilor de persoane care provoacă dezordine şi
întreprind acţiuni ce pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanelor,
proprietatea publică sau privată, ultragiază forţele de ordine sau alte persoane învestite cu funcţii ce
implică exerciţiul autorităţii publice ori tulbură grav ordinea publică, prin acte de violenţă.
Articolul 30
În caz de absolută necesitate şi atunci când folosirea altor mijloace de imobilizare sau de
constrângere nu a dat rezultate, jandarmii fac uz de armă în condiţiile strict prevăzute de lege.
Articolul 31
(1) Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 se face numai după avertizarea şi somarea
participanţilor de a se dispersa, de către şeful dispozitivului de ordine sau de către şefii săi ierarhici.
(2) Pentru executarea dispersării se lasă la dispoziţie participanţilor timpul corespunzător,

determinat în raport cu numărul acestora, cu căile şi cu posibilităţile de defluire.
(3) Avertizarea şi somarea nu sunt necesare în cazul în care asupra personalului de ordine se exercită
acte de violenţă care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestuia.
Articolul 32
(1) Avertizarea şi somarea constau în folosirea de semnale sonore sau luminoase şi în atenţionarea
persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 29, prin mijloace de amplificare sonoră, asupra
obligaţiei de a se dispersa şi de a respecta prevederile legale.
(2) Dacă, după avertizare, participanţii nu s-au dispersat, aceştia sunt atenţionaţi prin mijloacele de
amplificare sonoră, astfel: prima somaţie: "Atenţie, vă rugăm să părăsiţi..., vom folosi forţa!", urmată
de semnale sonore şi luminoase.
(3) În cazul în care, după trecerea perioadei necesare pentru dispersare, se constată că prima
somaţie a rămas fără rezultat, se trece la folosirea ultimei somaţii, astfel: ultima somaţie: "Părăsiţi...,
se va folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase.
(4) Pentru perceperea somaţiilor de către toţi participanţii, înainte de folosirea mijloacelor de
imobilizare sau de constrângere se emite un semnal luminos prin cartuşe de semnalizare de culoare
roşie, trase vertical.
Articolul 33
Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 se face în mod gradual şi nu trebuie să depăşească nevoile
reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acţiunilor
ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat.
Articolul 34
(1) Intervenţia în forţă se dispune în scris de către prefectul sau înlocuitorul acestuia din municipiul
Bucureşti, respectiv din judeţul în care s-a produs una dintre situaţiile prevăzute la art. 29.
(2) Dispoziţia scrisă a prefectului privind intervenţia în forţă nu este necesară în cazul în care asupra
forţelor de ordine, a altor persoane ori asupra bunurilor sau valorilor apărate se exercită violenţe
care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori când există indicii
temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o infracţiune.
Articolul 35
Persoanele care săvârşesc fapte contrare legii vor fi imobilizate, îndepărtate cât mai repede de la
locul tulburărilor şi conduse, după caz, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau de jandarmi,
pentru a se lua, cu privire la acestea, măsurile de sancţionare prevăzute de lege.
Articolul 36
Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină,
împotriva persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi împotriva copiilor, cu excepţia cazurilor în
care aceştia înfăptuiesc un atac armat ori în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea
corporală a uneia ori a mai multor persoane.
Articolul 37
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Română are obligaţia să respecte
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi să acorde primul ajutor medical persoanelor care
au nevoie de acesta ca urmare a intervenţiei în forţă.
Articolul 38
(1) Personalul militar din Jandarmeria Română poate deţine, purta şi folosi armamentul, muniţia şi
mijloacele din dotare, în condiţiile legii.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul să poarte permanent asupra sa armamentul din dotare
sau achiziţionat personal, cu muniţia aferentă, în condiţiile legii.
Articolul 39
Personalul militar din Jandarmeria Română are dreptul şi obligaţia să intervină şi în afara orelor de
program, a atribuţiilor de serviciu şi a competenţei teritoriale a structurilor din care face parte,
atunci când ia cunoştinţă de pregătirea sau de săvârşirea unei infracţiuni, acţionând pentru
conservarea urmelor, prinderea făptuitorului, ridicarea corpurilor delicte, a celorlalte mijloace
materiale de probă şi predarea imediată a acestora autorităţilor competente.
Articolul 40
(1) Soldele, salariile şi celelalte drepturi băneşti care se cuvin personalului Jandarmeriei Române sunt
stabilite conform legii.
(2) Personalul militar din Jandarmeria Română care, din motive de îmbolnăvire, accidente sau alte
asemenea evenimente, survenite pe timpul, din cauza ori în legătură cu serviciul, nu îşi mai poate
îndeplini atribuţiile şi este trecut într-o altă funcţie, îşi păstrează solda şi celelalte drepturi băneşti
avute anterior, dacă drepturile cuvenite pentru noua funcţie sunt mai mici.
Articolul 41
(1) Dreptul la pensie, la asigurări sociale şi la asistenţă medicală al ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor Jandarmeriei Române se stabileşte potrivit legislaţiei privind cadrele militare.
(2) Dreptul la pensie, la asigurări sociale şi la asistenţă medicală al gradaţilor şi soldaţilor profesionişti
şi personalului contractual din jandarmerie se stabileşte potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările ulterioare, şi altor prevederi legale
specifice.
Articolul 42
Încadrarea în condiţii de muncă normale, deosebite sau speciale a personalului militar al

Jandarmeriei Române se face potrivit legii.
Articolul 43
(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române se bucură de

protecţie deosebită, potrivit legii penale.
(2) Personalul militar al Jandarmeriei Române şi membrii familiilor acestuia au dreptul la protecţie
din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi
supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
(3) În cazul infracţiunilor săvârşite împotriva personalului militar al Jandarmeriei Române, soţului,
soţiei ori copiilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare pentru măsurile legale luate de
acesta în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute de legea
penală se majorează cu 3 ani.
Articolul 44
(1) Personalului militar şi contractual al Jandarmeriei Române i se asigură gratuit echipamentul de

protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-au degradat sau i s-au distrus îmbrăcămintea, încălţămintea sau
alte bunuri personale, acesta are dreptul la despăgubiri corespunzătoare acordate de Inspectoratul
General.
(2) Personalului Jandarmeriei Române care participă la misiuni de asigurare şi restabilire a ordinii
publice, de luptă antiteroristă, a căror durată depăşeşte 4 ore, i se asigură gratuit un supliment de
hrană, în echivalentul a 2.000 de calorii, pentru fiecare zi de misiune.
Articolul 45
Ministerul Administraţiei şi Internelor va avansa sumele necesare acoperirii daunelor materiale

suferite de personalul militar al Jandarmeriei Române şi de membrii de familie ai acestuia, în
situaţiile în care acestea sunt urmare a faptelor prevăzute la art. 43 alin. (3), urmând să le
recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.
(...)
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995
privind statutul cadrelor militare
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 20 iulie 1995
Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de
ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile
prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.
Articolul 2
Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul
maiștrilor militari și corpul ofițerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt:
A. Subofițeri:
a) sergent major;
b) plutonier;
c) plutonier major;
d) plutonier adjutant;
e) plutonier adjutant șef.
B. Maiștri militari:
a) maistru militar clasa a IV-a;
b) maistru militar clasa a III-a;
c) maistru militar clasa a II-a;
d) maistru militar clasa a I;
e) maistru militar principal.
C. Ofițeri:
a) ofițeri cu grade inferioare:
– sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;
– locotenent;
– căpitan;
b) ofițeri cu grade superioare:
– maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviația și marina militară;
– locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviația și marina militară;

– colonel, respectiv comandor pentru cei din aviația și marina militară;
c) generali și amirali, prevăzuți la alin. 2^1 paragraful B lit. c);
(la 12-03-2004, Litera c) a paragrafului C de la alin. 2 al art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din 26 februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din
12 martie 2004. )
Gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhică în Ministerul Apărării Naționale sunt:
A. Subofițeri:
a) sergent;
b) sergent-major;
c) plutonier;
d) plutonier-major;
e) plutonier adjutant;
f) plutonier adjutant principal.
(la 16-05-2019, Litera A. din Alineatul 2^1 , Articolul 2 , Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 1,
Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai
2019 )
A^1. Maiștri militari:
a) maistru militar clasa a V-a;
b) maistru militar clasa a IV-a;
c) maistru militar clasa a III-a;
d) maistru militar clasa a II-a;
e) maistru militar clasa I;
f) maistru militar principal.
(la 16-05-2019, Alineatul 2^1 din Articolul 2 , Capitolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din
LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
B. Ofițeri:
a) ofițeri cu grade inferioare:
– sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină;
– locotenent;
– căpitan;
b) ofițeri cu grade superioare:
– maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;
– locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;
– colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;
c) generali și amirali:
– general de brigadă - cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană - cu o stea, pentru cei din arma
aviație și contraamiral de flotilă - cu o stea, pentru cei din arma marină;
– general-maior - cu două stele, respectiv contra-amiral - cu două stele, pentru cei din arma marină;
– general-locotenent - cu trei stele, respectiv vice-amiral - cu trei stele, pentru cei din arma marină;
– general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marină.
(la 29-07-2001, Alin. 2^1 al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
În afara acestor grade, pentru merite militare excepționale, în timp de război, Președintele României
poate acorda generalilor/amiralilor - cu patru stele - gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad
militar.
(la 16-05-2019, Alineatul 3 din Articolul 2 , Capitolul 1 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din
Articolul 3
Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru
militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decât în cazurile și în
condițiile prevăzute de lege.
Articolul 4
Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:
a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe
timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul
serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea
încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a
Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.
Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate persoanele care au cetățenie română și
domiciliul în țară;
(la 16-05-2019, Litera a) din Articolul 4 , Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din
b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi
chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în
calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.
Articolul 5
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate sunt militari profesioniști. Profesia de cadru militar
este menită să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de
pace și de război.
Accesul în profesie, precum și evoluția ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile și
normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului
Apărării Naționale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(la 29-07-2001, Alin. 2 al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90
din 21 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 29 iunie 2001. )
Pentru structurile militare ale Ministerului Afacerilor Interne se elaborează ghiduri ale carierei
specifice fiecărei arme, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(la 02-01-2020, Articolul 5 din Capitolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 259
din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
Articolul 6
În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii,

maiștrii militari și subofițerii sunt investiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție
potrivit legii penale.
Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) și alin. 2^1 paragraful B lit. c) au rangul
de demnitari ai statului român în exercitarea funcțiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a
beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate.
(la 29-04-2011, Alin. 2 al art. 6 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Capitolul II Îndatoririle și drepturile cadrelor militare
Articolul 7
Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de
legile tarii și de prezentul statut.
Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum
și interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit legii.
Secţiunea 1 Îndatoriri
Articolul 8
Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României,
la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale;
b) să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la

timp ordinele comandanților și ale șefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile
ce le sunt încredințate. Cadrelor militare nu li se poate ordona și le este interzis să execute acte
contrare legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte;
neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea penală și civilă a subordonaților;
c) să prețuiască onoarea și gloria de lupta ale forțelor armate ale României, ale armei și unității din
care fac parte, precum și demnitatea gradului și a uniformei militare pe care le poarta;
d) să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea

subordonaților și să apere drepturile acestora;
e) să acționeze pentru întreținerea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și

armamentului și pentru folosirea și administrarea eficienta a bunurilor din dotare;
f) să păstreze cu strictețe secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al

unor activități și documente.
Cadrele militare în activitate au obligația să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în
funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de
România prin convenții și tratate internaționale.
Poate face excepție, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăți
familiale deosebite și se încadrează în una dintre următoarele situații:
a) formează o familie monoparentală;
b) este întreținător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui;
c) unul sau ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, și nu mai are alți frați sau
surori majori, apți de muncă, ori mai are frați sau surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea
părinților deoarece sunt elevi sau studenți, sunt invalizi de gradul I sau II ori execută o pedeapsă
privativă de libertate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 3 , Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul 2 a fost modificată de
13 mai 2019 )
d) soțul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate;
e) ambii soți sau frați ar urma să participe la misiune în aceeași perioadă și nu își exprimă acordul în
acest sens;
f) în caz de calamități naturale.
Secţiunea a 2-a Drepturi
Articolul 9
Cadrele militare în activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și la
prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului;
b) echipament, hrana, asistență medicală, medicamente, locuința de serviciu, gratuite, concedii și

scutiri medicale plătite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit și ale cuantumului chiriei, ajutoare și alte drepturi, potrivit
reglementărilor în vigoare*);
d) transport gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
(la 16-05-2019, Litera d) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul 7,
2019 )
e) suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței
juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a
atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 29-04-2011, Litera e) a art. 9 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
Articolul 9^1
Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară de stat,
potrivit legii.
(la 16-05-2019, Sectiunea a 2-a din Capitolul 2 a fost completată de Punctul 8, Articolul I din LEGEA
nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 10
Abrogat.
(la 01-01-2000, Art. 10 a fost abrogat de către art. 86 din ORDONANȚA nr. 73 din 27 august 1999,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999, datorită eliminării prevederilor
referitoare la reducerea impozitului pe venit din cadrul acestui articol. )
Articolul 11
Abrogat.
(la 23-12-2010, Alin. 1 al art. 11 a fost abrogat de litera r) a art. 196, Cap. X din LEGEA nr. 263 din 16
decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 20 decembrie 2010. )
Abrogat.
Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un
spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Articolul 12
Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învățământul superior militar sau civil,
postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecționare a pregătirii, cu respectarea normelor
legale.
Articolul 13
Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea
ministrului apărării naționale.
Cadrele militare în activitate care au absolvit școli și academii militare, cursuri sau alte forme de
pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea și promovarea în funcții
corespunzătoare studiilor din țara cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condițiile
legii și ale reglementărilor militare.
Articolul 14
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă
suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau
periculoase - și la concediu de studii.
Regulile privind durata și acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar și a

concediului de studii, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 14^1
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe o durată de cel
mult 4 ani, în următoarele situații:
a) solicită să își urmeze soția sau soțul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de
alte ministere, autorități administrative autonome, organe ori alte instituții de specialitate ale
administrației publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la
misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanțe naționale, structuri și
comandamente din cadrul organizațiilor internaționale din care România face parte, pentru o
perioadă mai mare de 6 luni;
b) au fost selectate pentru a ocupa temporar posturi în structurile din cadrul organizațiilor
internaționale din care România face parte, în baza aprobării prealabile a ministrului apărării
naționale.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 14^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost
Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată,
pe durată determinată, de cel mult un an.
Concediile fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă de către ministrul apărării naționale sau de
către comandanții stabiliți de acesta.
Ministrul apărării naționale poate prelungi durata concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 cu cel
mult un an.
În Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă
potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.
(la 16-05-2019, Articolul 14^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost completat de Punctul 10,
2019 )
În perioada concediului fără plată, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt
suspendate din funcție și nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale,
cu excepția celui privind folosirea locuinței de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta.
Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime în
activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei și/sau pentru acordarea gradației
următoare în condițiile legii.
În situația prevăzută la alin. 1 lit. a), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia
în calcul o perioadă egală cu trei pătrimi din durata concediului fără plată.
(la 16-05-2019, Alineatul 7 din Articolul 14^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13
mai 2019, dispozițiile art. 14^1 alin. 7 nu se aplică în situația concediilor fără plată aflate în derulare
la data de 16 mai 2019.
În situația prevăzută la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia
în calcul întreaga durată a concediului fără plată.
În situația prevăzută la alin. 2, durata concediului fără plată nu se ia în calcul la stabilirea stagiului în
grad.
2019 )
Notă
mai 2019, dispozițiile art. 14^1 alin. 8^1 nu se aplică în situația concediilor fără plată aflate în
derulare la data de 16 mai 2019.
La încetarea concediului fără plată, instituția are obligația de a numi cadrul militar pe o funcție
vacantă sau să îl pună la dispoziție în vederea încadrării.
Articolul 14^2
În timp de pace, cadrele militare în activitate confirmate în serviciul medical pot beneficia, pe lângă
drepturile prevăzute la art. 14^1, de concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, pentru
formare profesională.
La încetarea concediului fără plată acordat potrivit alin. 1, instituția are obligația de a reîncadra
cadrul militar, din oficiu, pe funcția de pe care a fost suspendat, prin rezervarea acesteia, cu excepția
situației în care unitatea este supusă procesului de reorganizare sau restructurare, iar postul se
desființează.
Dispozițiile art. 14^1 alin. 3, 5, 6 și 8^1 se aplică în mod corespunzător în situația acordării
concediilor fără plată pentru formarea profesională, prevăzută la alin. 1.
Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din
30 decembrie 2019 )
Articolul 14^3
Cadrele militare în activitate au dreptul, anual, la un concediu pentru formare profesională, plătit, de
până la 15 zile lucrătoare, cu aprobarea comandantului unității militare, în condițiile stabilite prin
ordin al ministrului apărării naționale.
Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă
anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite
personalului militar.
Articolul 14^4
Cadrele militare în activitate, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, pe timpul cât se află în
concediu de odihnă, concediu paternal, incapacitate temporară de muncă și în permisie beneficiază
de solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizațiile,
compensațiile, sporurile, primele, majorările și alte drepturi salariale cu caracter permanent cuvenite
pentru perioada respectivă.
Articolul 15
Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și beneficiază de pauze

pentru alimentarea și îngrijirea copilului, precum și de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile
salariate din administrația publică.
Cadrele militare în activitate au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav,
concediu de acomodare, concediu paternal, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, în
condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
(la 16-05-2019, Alineatul 2 din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul
2019 )
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 323 din 21 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 595 din 19 iulie 2019, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile
art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, în forma anterioară modificării aduse prin LEGEA nr. 101 din 8
mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019, sunt neconstituționale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767
La stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a

concediului prevăzut la alin. 2.
(la 16-05-2019, Articolul 15 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost completat de Punctul 15, Articolul
I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
(la 19-01-2006, Articolul 15 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 18 din 11 ianuarie 2006,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 16 ianuarie 2006. )
Articolul 16
Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior
beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învățământ ale
instituțiilor respective și ordinului ministrului apărării naționale.
Articolul 17
Pentru rezolvarea unor situații personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate,
precum și celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unități militare, li se pot
acorda permisii.
Durata permisiilor și comandanții care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele

militare.
Articolul 18
Timpul acordat pentru permisii, scutiri și concedii medicale nu se scade din durata concediului anual
de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.
Articolul 19
Pe timpul stării de urgență și de asediu, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune

întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare
profesională ale cadrelor militare în activitate din subordine, în funcție de nevoile instituțiilor
militare.
Pe timpul stării de urgență, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune unilateral efectuarea
totală sau parțială a concediilor de odihnă/de odihnă suplimentare pentru cadrele militare în
activitate din subordine.
La declararea mobilizării sau a stării de război, concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, fără
plată, paternal, de acomodare, pentru creșterea copilului, de studii, pentru formare profesională,
vacanțele și permisiile se întrerup, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la
unitățile militare de care aparțin, în cel mai scurt timp posibil.
Pe timpul mobilizării și pe timp de război, cadrelor militare în activitate și celor în rezervă,
concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii și concedii, potrivit ordinului ministrului apărării
naționale.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandanții/șefii stabilesc

programul de lucru al cadrelor militare, în funcție de evoluția situației și misiunile încredințate.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare pot
efectua deplasări în alte garnizoane sau unități administrativ-teritoriale, altele decât cele din care
face parte unitatea militară în care își desfășoară activitatea, ori pot părăsi teritoriul național, în
condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
(la 31-03-2020, Articolul 19 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I
Articolul 20
Abrogat.
februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 12 martie 2004. )
Articolul 20^1
Cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau
împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul și care nu dețin locuință
proprietate personală în acea garnizoană, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu
li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie
de până la 50% din solda lunară.
(la 02-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 20^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de
Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1051 din 30 decembrie 2019 )
Cadrele militare în activitate numite în prima funcție, mutate în interesul serviciului, detașate și/sau
împuternicite într-o garnizoană în care își au domiciliul, dar care nu dețin locuință proprietate
personală, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de
locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale
efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naționale, de compensația lunară
pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanților sau a șefilor cadrelor militare
respective.
(la 16-05-2019, Alineatul (2) din Articolul 20^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
Cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit
alin. 1 și 2 și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau
încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de
compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului
sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei
fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În
această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu
poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-
cumpărare cu plata în rate.
(la 16-05-2019, Alineatul (2^1) din Articolul 20^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
În situația prevăzută la alin. 2^1, compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură
locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda
concomitent pentru situația prevăzută la alin. 1 și 2 și pentru situația prevăzută la alin. 2^1, caz în
care cadrul militar optează pentru una dintre aceste situații. Ministerul Apărării Naționale nu îi
asigură cadrului militar care a optat pentru situația prevăzută la alin. 2^1 un spațiu de locuit
corespunzător în garnizoana unde acesta a achiziționat locuința pe durata existenței situației de la
alin. 2^1.
13 mai 2019 )
Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit

ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau un contract de vânzare-cumpărare cu
plata în rate a unei locuințe.
13 mai 2019 )
Cadrele militare în activitate, mutate sau detașate și/sau împuternicite, prevăzute la alin. 1, pot
beneficia de compensație lunară pentru chirie într-o singură garnizoană.
2019 )
Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înțelege suma tuturor costurilor lunare generate de
contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau de contractul de
vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe conform scadențarului de plată, mai puțin cele
legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare și alte costuri care nu se
regăsesc în scadențarul de plată a ratelor lunare. (Alineatul 2^5)
30 decembrie 2019 )
Cuantumul concret al compensației prevăzute la alin. 1, 2 și 2^1, precum și condițiile de acordare a
acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naționale.
Soțiile sau soții cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost
încadrate în muncă și au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soții sau soțiile, au
dreptul la o indemnizație lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat,
până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducătoare de venituri, dar
nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar.
De indemnizația lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază și soții sau soțiile care, la data mutării
cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de
muncă județene sau a municipiului București, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului
de plată a indemnizației de șomaj.
(la 12-03-2004, Art. 20^1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din
26 februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 12 martie 2004. )
Articolul 21
Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și celor în rezervă, concentrați sau mobilizați
în unitățile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca
urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite
în timpul și din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate
menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor

decedate, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Abrogat.
La cerere, personalul militar încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul
militar de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul ori în legătură cu exercitarea
atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut sau rechemat în activitate în funcții militare ori încadrat în
funcții civile fără examen sau concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și
siguranță națională, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
(la 11-04-2014, Alin. 4 al art. 21 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 30 din 27 martie
Articolul 22
Cadrele militare în activitate și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de
înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în folosirea caselor de odihnă,
sanatoriilor, căminelor de garnizoană și a altor amenajări recreative și sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării
Naționale.
Articolul 23
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:
a) asistență medicală și medicamente în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Apărării Naționale sau
în alte rețele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;
b) transport, atunci când ofițerii, maiștrii militari sau subofițerii sunt mutați în interes de serviciu
dintr-o garnizoană în alta.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificată
de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371
din 13 mai 2019 )
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază și de pensie de urmaș, precum și de alte
drepturi în conformitate cu prevederile legale.
La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naționale acordă familiei acestuia sau
persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în
cuantum de două solde lunare neimpozabile.
Articolul 24
Abrogat.
(la 23-12-2010, Art. 24 a fost abrogat de litera r) a art. 196, Cap. X din LEGEA nr. 263 din 16
Articolul 25
Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul și din cauza serviciului, ca urmare a unor
acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni
în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi
transferați la liceele militare sau în instituțiile militare de învățământ care formează maiștri militari,
subofițeri ori ofițeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învățătură obținute în
instituțiile civile de învățământ și potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naționale.
(la 16-05-2019, Alineatul 1 din Articolul 25 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul
2019 )
Copiii personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de
expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor
de serviciu, pot fi înmatriculați, la cerere, fără examen, în instituțiile de învățământ ale instituțiilor
din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Copiii aflați în întreținerea personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de
către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu
exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul ori soția acestuia pot fi numiți în funcții militare
sau încadrați în funcțiile civile, fără examen ori concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Prin ordin al conducătorului instituției se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor

prezentului articol.
Articolul 26
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit
la asistență medicală și medicamente în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a) și au acces la cercurile militare,
casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive,
beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
De aceleași drepturi beneficiază și ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, foști
pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în
timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul
asigurărilor sociale de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit
de asistență medicală în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a).
Articolul 27
La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puțin 20 de ani de serviciu
militar și s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care au adus patriei servicii
deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a
purta uniforma militară.
Criteriile de acordare și de retragere a acestui drept, precum și situațiile în care cadrele militare
prevăzute la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.
Secţiunea a 3-a Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Articolul 28
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin
orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții
publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală, în Parlamentul României și în

Parlamentul European, precum și în funcția de Președinte al României;
(la 16-05-2019, Litera b) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
c) să declare sau să participe la greva.
Articolul 29
Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:
a) exprimarea în public a opiniilor politice nu este permisă;
(la 16-05-2019, Litera a) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României și forțelor armate nu este
permisă;
c) prezentarea, în public, de informații cu caracter militar de către cadrele militare nu este permisă,
cu excepția celor care au atribuții în acest sens, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului
apărării naționale;
(la 16-05-2019, Litera c) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
d) aderarea la culte religioase este libera, mai puțin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de
păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea
profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural,

sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și
disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare.
(la 23-07-2002, Litera e) a art. 29 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 478 din 9 iulie
2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 23 iulie 2002. )
f) abrogată;
(la 08-04-2007, Litera f) a art. 29 a fost abrogată de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 81 din 30
martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 5 aprilie 2007. )
g) participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este
interzisă, cu excepția activităților la care se participa în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al
i) pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, primirea în audiență și

soluționarea petițiilor se suspendă.
(la 31-03-2020, Articolul 29 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I
Articolul 30
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin
demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de
lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori
societăți comerciale, cu excepția celor numite în consiliile de administrație ale regiilor autonome și
societăților comerciale din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apărării
Naționale și ale filialelor acestora, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 2 , Articolul 30 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată
de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371
din 13 mai 2019 )
Articolul 31
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentrați sau mobilizați în
unități militare, pot rămâne membri ai partidelor, formațiunilor sau organizațiilor politice, precum și
ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfășurarea oricăror activități cu caracter
politic sau sindical, în unități militare.
Secţiunea a 4-a
Disciplina militară
(la 16-05-2019, Titlul sectiunii a 4-a din Capitolul 2 a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din
Articolul 32
Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a forțelor
armate și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe
acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare.
Disciplina militară asigură respectarea de către militari a normelor legale, a ordinelor

comandanților/șefilor date cu respectarea normelor de drept, regulilor de angajare ori obiceiurilor
războiului, pentru menținerea capacității operaționale a unității, îndeplinirea misiunilor specifice și
buna desfășurare a activităților din armată.
Comandantul/Șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a acorda recompense

și de a aplica sancțiuni disciplinare cadrelor militare, potrivit prezentei legi.
(la 16-05-2019, Articolul 32 din Sectiunea a 4-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul 25, Articolul I
din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 33
Cadrelor militare li se pot acorda următoarele recompense:
a) înaintarea în gradul următor, în mod excepțional, în condițiile prevăzute la art. 64;
b) înaintarea în gradul următor, înainte de termen, în condițiile prevăzute la art. 63;
c) conferirea de decorații și titluri de onoare;
d) conferirea de medalii, ordine și semne onorifice;
e) alte recompense morale, financiare sau materiale, în condiții stabilite prin ordin al conducătorului
instituției militare; recompensele financiare se acordă în condițiile prevăzute de lege pentru
premierea personalului plătit din fonduri publice.
Articolul 34
Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea

acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Cadrele militare răspund individual pentru faptele și actele proprii sancționate de lege, săvârșite atât
în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât și în afara serviciului.
Sunt absolvite de orice răspundere cadrele militare care prin exercitarea, în limitele legii, a
atribuțiilor de serviciu au cauzat vătămări unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului
acestora.
Articolul 34^1
Constituie abateri disciplinare faptele săvârșite cu vinovăție de către cadrele militare prin care au
încălcat normele legale, regulamentele militare, ordinele și dispozițiile legale ale
comandanților/șefilor ierarhici, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie
considerate infracțiuni, potrivit legii penale.
Articolul 35
Cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) diminuarea soldei de funcție cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
d) diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
e) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani;
f) retrogradarea în funcție până la cel mult nivelul gradului deținut;
g) trecerea în rezervă.
Pentru aceeași abatere se poate aplica doar o singură sancțiune disciplinară.
Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu mai târziu
de 2 ani de la data săvârșirii faptei; termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar cel de 2 ani
este termen de decădere.
Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 3 se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:
a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării
definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea
organelor de urmărire penală;
b) de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității;
c) pe durata concediilor, permisiilor, învoirilor, misiunilor, stării de captivitate ori în alte situații de
absență motivată, în condițiile legii.
Prin excepție de la prevederile alin. 3, sancțiunile disciplinare se pot aplica după expirarea
termenului de 2 ani de la data săvârșirii faptei, doar în situația în care organele de urmărire penală
sesizate decid că fapta săvârșită nu constituie infracțiune și comunică decizia după expirarea acestui
termen.
În situația prevăzută la alin. 5, sancțiunea se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data
comunicării deciziei organului de urmărire penală, care este termen de decădere.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020:
Articolul V
Pentru cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul militar în activitate și

polițiști pe durata stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de
urgență pe teritoriul României, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se
aplică prevederile legale în vigoare la data săvârșirii acestora.
Articolul 35^1
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) se aplică de către:
a) comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrate cadrele militare care au săvârșit
abaterile disciplinare;
b) comandanții/șefii unităților militare în care sunt detașate cadrele militare care au săvârșit
abaterile disciplinare;
c) comandanții/șefii ierarhici ai celor prevăzuți la lit. a) și b).
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e) și f) se aplică de către comandanții/șefii care
au competențe de numire în funcții.
Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 35 alin. 1 lit. g) se aplică de către conducătorul instituției
militare.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare

pentru cadrele militare în activitate se aplică astfel:
a) avertismentul sau mustrarea scrisă - de către comandanții/șefii nemijlociți și superiorii acestora;
b) diminuarea soldei de funcție sau de comandă - de către comandanții de brigăzi/similare și

superiorii acestora;
c) amânarea înaintării în gradul următor - comandanții de divizii/similare, comandantul

Comandamentului forțelor pentru operații speciale și comandantul Comandamentului apărării
cibernetice și superiorii acestora;
d) retrogradarea în funcție - șefii categoriilor de forțe, comandantul Comandamentului logistic

întrunit, comandantul Comandamentului comunicațiilor și informaticii.
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL
Șefii structurilor centrale aplică sancțiunile prevăzute la alin. 4 pentru întregul personal militar din
subordine.
Dispozițiile alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător Serviciului de Informații Externe, Serviciului

Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale,
funcțiile similare celor prevăzute la alin. 4 fiind echivalate prin ordin al conducătorului instituției.
Articolul 35^2
Comandantul/Șeful aplică sancțiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de câte ori
constată sau este sesizat că acestea au săvârșit o abatere disciplinară, în mod direct sau, după caz,
pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.
În cazul în care comandantul/șeful este sesizat cu privire la comiterea unei fapte care poate constitui
abatere disciplinară, persoana care sesizează are obligația de a susține reclamația cu date și indicii
de natură obiectivă referitoare la fapta săvârșită.
La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de gravitatea faptei, care se evaluează după
următoarele criterii:
a) împrejurările în care a fost săvârșită fapta;
b) gradul de vinovăție;
c) dimensiunile disfuncțiilor create în activitatea instituției;
d) gradul de afectare a ordinii și disciplinei militare;
e) natura și gravitatea consecințelor faptei;
f) motivul săvârșirii faptei și scopul urmărit;
g) existența, în antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost
radiate.
La stabilirea sancțiunii disciplinare pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență,
de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandantul/șeful cu competențe de aplicare a
acesteia are în vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară și efectele produse de
aceasta, prin raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită.
Articolul 35^3
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b) se aplică direct de către

comandanții/șefii care au competențe în acest sens.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. c)-g) se aplică după efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) se aplică numai în baza hotărârii
consiliului de onoare.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, prin excepție de la

prevederile alin. 2 și 3, comandanții/șefii aplică sancțiunile disciplinare în mod direct sau pot dispune
efectuarea unei cercetări disciplinare pentru fundamentarea deciziei.
Pentru efectuarea cercetării disciplinare prevăzute la alin. 4, comandanții/șefii desemnează, în

funcție de complexitatea faptelor, un ofițer sau o comisie, care întocmește și prezintă un raport, în
termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării.
Articolul 35^4
Prin procedură disciplinară, în sensul prezentei legi, se înțelege cercetarea disciplinară prealabilă
și/sau activitatea consiliilor de onoare.
Cercetarea disciplinară și activitatea consiliilor de onoare au la bază următoarele principii:

a) prezumția de nevinovăție, conform căreia se prezumă că orice cadru militar este considerat
nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară, atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul cadrului militar de a fi

audiat și de a propune dovezi în apărarea sa; în tot cursul procedurilor, cadrul militar are dreptul de
a da explicații când socotește că este necesar, precum și de a fi asistat de un apărător ales, care
trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate;
c) celeritatea procedurilor, care presupune obligația de soluționare fără întârziere a cauzei;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții

divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea de la
disciplina militară ce face obiectul sesizării;
e) proporționalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii de
la disciplina militară, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată;
f) legalitatea, conform căreia întreaga procedură se desfășoară potrivit normelor legale;
g) unicitatea, conform căreia pentru o abatere de la disciplina militară nu se poate aplica decât o
singură sancțiune disciplinară.
Procedura disciplinară nu este publică.
Comunicarea actelor în procedura disciplinară se poate efectua în oricare dintre modalitățile

prevăzute de lege.
Articolul 35^5
Comandantul/Șeful unității militare unde își desfășoară activitatea cadrul militar care a săvârșit fapta
dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofițer sau o comisie, în funcție de
complexitatea faptelor.
Cadrele militare desemnate conform alin. 1 nu se pot afla în una dintre următoarele situații:
a) este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
b) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al/a cadrului militar ale cărui fapte
sunt cercetate, ale persoanei care a sesizat comiterea faptei sau ale părții vătămate prin comiterea
faptei;
c) este subordonat nemijlocit sau direct față de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a) și b);
d) are grad inferior cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate;
e) se găsește în alte situații de conflict de interese prevăzute de lege.

În situația în care, la nivelul unității militare în care își desfășoară activitatea cadrul militar ale cărui
fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor prevăzute la
alin. 2, comandantul/șeful unității militare solicită sprijin eșalonului ierarhic superior.
Articolul 35^6
Cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate i se aduce la cunoștință, de îndată, în scris, despre
efectuarea cercetării disciplinare prealabile, despre obiectul acesteia, precum și despre drepturile și
obligațiile pe care le are.
Articolul 35^7
Ofițerul sau comisia prevăzut/prevăzută la art. 35^5 alin. 1 întocmește un raport, pe care îl prezintă
comandantului/șefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile
lucrătoare de la data desemnării.
Raportul prevăzut la alin. 1 conține concluziile cercetării și propuneri privind aplicarea/neaplicarea

unei sancțiuni disciplinare cadrului militar a cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în
fața consiliului de onoare, după caz.
Comandantul/Șeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile și poate adopta una dintre
următoarele decizii:
a) clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenței faptei, prescrierii faptei, constatării
nevinovăției cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
b) aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 lit. a)-d);
c) trimiterea în fața consiliului de onoare, pe baza propunerilor cuprinse în raportul de cercetare,

când gravitatea faptelor săvârșite impune aplicarea unei sancțiuni mai aspre.
În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/șeful ierarhic aduce la

cunoștința cadrului militar în cauză decizia prevăzută la alin. 3, în formă scrisă.
Articolul 35^8
Pentru apărarea onoarei cadrelor militare în activitate, precum și pentru cercetarea faptelor sesizate
ca abateri disciplinare, în cadrul instituțiilor militare se constituie consilii de onoare.
Consiliul de onoare are în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, care se aleg pe o
perioadă de 2 ani; ofițerul cu gradul și funcția cele mai mari este și președintele consiliului.
Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se desemnează, în condițiile prevăzute la alin.
2, câte un membru supleant.
Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de

lucru ale acestora, precum și alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor prezentei
secțiuni referitoare la procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale,
ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de
Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului
Serviciului de Protecție și Pază, după caz.
Articolul 35^9
Hotărârea consiliului de onoare se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de membrii acestuia și

se aduce la cunoștința cadrelor militare, pe bază de semnătură.
Consiliul de onoare poate adopta una dintre următoarele hotărâri:
a) constatarea inexistenței faptei, a nevinovăției sau a prescrierii faptei;
b) declararea vinovăției cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancțiunile prevăzute
de art. 35 alin. 1.
Articolul 35^10
În situația aplicării sancțiunii disciplinare în baza unei hotărâri a consiliului de onoare, actul
administrativ de sancționare se emite și se comunică cadrului militar în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la unitatea/structura al cărei
comandant/șef are competența de aplicare a sancțiunii disciplinare.
Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de

comandantul/șeful care are competențe de aplicare a acesteia și se comunică în scris celui
sancționat.
Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se înscriu
în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor care au fost încălcate;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare
prealabile, cu excepția aplicării sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b);
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;
f) organul competent la care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.
Articolul 35^11
Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) în
termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei de sancționare, prin raport adresat în scris
comandantului/șefului ierarhic superior celui care a emis decizia.
Comandantul/Șeful ierarhic prevăzut la alin. 1 se pronunță prin decizie motivată, în termen de 30 de

zile lucrătoare de la data înregistrării contestației, pe baza unei cercetări efectuate în condițiile
prevăzute la art. 35^5 - 35^7, astfel:
a) menține decizia contestată, când constată că este temeinică și legală;
b) anulează decizia contestată, când constată că aceasta a fost emisă fără temei legal sau asupra
altei persoane;
c) anulează decizia contestată și aplică o sancțiune mai ușoară, când constată că sancțiunea aplicată
este prea aspră în raport cu gravitatea faptelor;
d) Abrogată.
(la 02-01-2020, Litera d) din Alineatul (2), Articolul 35^11 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
abrogată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
e) anulează decizia contestată și decide trimiterea în fața consiliului de onoare, pe baza propunerilor
cuprinse în raportul de cercetare, când gravitatea faptelor săvârșite impune aplicarea unei sancțiuni
mai aspre.
Decizia prevăzută la alin. 2 este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de 5
zile de la data pronunțării și poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă,
potrivit legii.
Articolul 35^12
Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) în
termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancționare, la instanța de contencios
administrativ competentă, potrivit legii.
Articolul 35^13
Pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp
de război, procedura disciplinară nu se suspendă, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, au fost
sesizate organele de urmărire penală.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 4-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din
31 martie 2020 )
Articolul 35^14
Actul administrativ prin care se aplică sancțiunea pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul
stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război produce efecte de la data comunicării
acestuia și poate fi contestat direct la instanța de contencios administrativ, potrivit legii.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 4-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din
31 martie 2020 )
Capitolul III Proveniența ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor
Articolul 36
Ofițerii în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor,

cu excepția celor prevăzuți la art. 37 lit. c);
b) absolvenți ai anului IV din instituțiile militare de învățământ superior cu durata studiilor mai mare
de 4 ani;
c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a),
trimiși la studii de către Ministerul Apărării Naționale;
c^1) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, școlarizați pentru
nevoi ale Ministerului Apărării Naționale și în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 16-05-2019, Alineatul 1 din Articolul 36 , Capitolul 3 a fost completat de Punctul 29, Articolul I din
d) ofițeri în rezervă și ofițeri rezerviști voluntari care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau al șefilor instituțiilor componente ale sistemului
apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în vederea chemării sau rechemării în
activitate;
(la 16-05-2019, Litera d) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
e) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, absolvenți cu diplomă de

licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare,
care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte
condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării
naționale, ordinii publice și securității naționale;
(la 16-05-2019, Litera e) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
f) maiștri militari și subofițeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate foarte
bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri în unitățile militare aflate în zona acțiunilor
militare;
g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licență ale unei
instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele
de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor
componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
(la 16-05-2019, Litera g) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
h) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți cu diplomă de

licență ai instituțiilor militare de învățământ superior;
(la 16-05-2019, Litera h) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
i) urmași ai personalului Ministerului Apărării Naționale decedat în timpul și din cauza serviciului, ca
urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori
a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri
umanitare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au absolvit cu diplomă de licență o instituție de
învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
j) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, răniți în timpul și din cauza
acțiunilor militare desfășurate în afara teritoriului statului român, absolvenți cu diplomă de licență ai
unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat
testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
k) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în rezervă sau cu statut de rezervist
voluntar, care au vârsta de cel mult 45 de ani, care au absolvit cu diplomă de licență o instituție de
învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de

Informații, pentru persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e), g) și k) nu se aplică limita de vârstă de cel
mult 45 de ani.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 36, Capitolul III a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din
LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie
2019 )
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. d) și j) pot fi chemate sau
rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
(la 16-05-2019, Articolul 36 din Capitolul 3 a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr.
101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
(la 29-06-2005, Art. 36 [inițial cu alin. 1] a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE
Articolul 37
Ofițerii în rezervă provin din:
a) ofițeri trecuți din activitate în rezervă;
b) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit

serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la
examenul-concurs susținut la terminarea pregătirii militare;
c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, școlarizați la solicitarea

aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;
d) maiștri militari și subofițeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu
rezultate foarte bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri în unitățile militare aflate în
zona acțiunilor militare;
e) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior sau, la nevoie, ai
liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai școlilor echivalente, cu diplomă, cu profil corespunzător
specialităților militare deficitare în Ministerul Apărării Naționale, care au vârsta de cel mult 45 de
ani;
(la 16-05-2019, Litera e) din Articolul 37 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 34, Articolul I din
f) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat

penultimul an de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru
serviciul militar. Nu se acordă grad de ofițer studenților exmatriculați.
Articolul 38
Maiștrii militari în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor de învățământ pentru formarea maiștrilor militari, cu excepția

celor prevăzuți la art. 39 lit. b);
b) subofițeri în activitate care au un stagiu neîntrerupt de cel puțin un an, în funcții de exploatare,
întreținere și reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiștrilor
militari și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major al Apărării;
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 38 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 35,
2019 )
c) maiștri militari în rezervă și maiștri militari rezerviști voluntari, care au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în
vederea chemării sau rechemării în activitate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 1 , Articolul 38 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 35,
2019 )
d) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai instituțiilor sau unităților militare de

învățământ pentru formarea maiștrilor militari;
e) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare

specialităților militare și ai cursului de formare a maiștrilor militari în activitate, în condițiile stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale;
f) urmași ai personalului Ministerului Apărării Naționale decedat în timpul și din cauza serviciului, ca
urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori
a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri
umanitare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare
specialităților militare, care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale;
g) subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, răniți în timpul și din cauza acțiunilor
militare desfășurate în afara teritoriului statului român, absolvenți ai studiilor postliceale
corespunzătoare specialităților militare, care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
h) soldați și gradați profesioniști, în activitate, cu o vechime de cel puțin 15 ani în această calitate,
absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare specialităților militare, care au promovat testele
de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b), c), e), g) și h) pot fi chemate
sau rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
În Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale nu se aplică limita de vârstă

prevăzută la alin. 1 lit. f).
(la 02-01-2020, Articolul 38 din Capitolul III a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr.
259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
Articolul 39
Maiștri militari în rezervă provin din:
a) maiștri militari trecuți din activitate în rezervă;
b) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea maiștrilor militari,

școlarizați la solicitarea aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;
c) persoane în vârstă de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnica de nivel liceal sau postliceal în
specialități militare deficitare;
d) subofițeri în rezervă care au absolvit școli de maiștri în specialități necesare forțelor armate.
Articolul 40
Subofițerii în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor;
b) soldați și gradați profesioniști în activitate care au promovat testele de aptitudini și concursul sau
examenul susținut în acest scop și îndeplinesc condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
2019 )
c) subofițeri în rezervă și subofițeri rezerviști voluntari care au promovat testele de aptitudini și

îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în vederea chemării
sau rechemării în activitate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
d) gradați care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puțin 3 luni, funcții prevăzute a fi
încadrate cu subofițeri în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;
e) soldați și gradați profesioniști în activitate, în rezervă sau cu statut de rezervist voluntar,

absolvenți ai studiilor postliceale sau superioare corespunzătoare specialităților militare, care au
absolvit cursul de formare a subofițerilor, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 02-01-2020, Litera e) din Alineatul (1), Articolul 40, Capitolul III a fost modificată de Punctul 10,
30 decembrie 2019 )
f) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai programelor de studii postliceale pentru

formarea subofițerilor în activitate;
(la 16-05-2019, Litera f) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului
apărării naționale, ordinii publice și securității naționale și care au pregătire de nivel liceal, postliceal
sau superior.
(la 16-05-2019, Litera g) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b), c) și e) pot fi chemate sau
rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale

nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. g).
(la 02-01-2020, Articolul 40 din Capitolul III a fost completat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 41
Subofițerii în rezervă provin din:
a) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor în rezervă;
b) subofițeri trecuți din activitate în rezervă;
c) absolvenți ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen
redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la examenul-concurs susținut la
terminarea pregătirii militare;
d) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat cel
puțin anul I de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru serviciul
militar. Nu se acordă gradul de subofițer studenților exmatriculați;
e) gradați în rezervă care, în urma unei concentrări de instrucție, au fost calificați în specialități
militare necesare forțelor armate, pentru funcții de subofițeri;
f) sergenți*) în rezervă care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu
rezultate bune și foarte bune funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofițeri;
g) gradați care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate bune și foarte bune, funcții
prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofițeri, în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;
h) absolvenți ai liceelor, școlilor profesionale ori ai unei școli echivalente, în raport cu nevoile forțelor
armate și care au absolvit o formă de pregătire militară organizată de Ministerul Apărării Naționale.
(la 16-05-2019, Litera h) din Articolul 41 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 40, Articolul I din
Articolul 41^1
Persoanele care urmează să devină cadre militare în condițiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) și h), ale art.
38 lit. a) și d) și ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituție militară de învățământ pentru
formarea ofițerilor, maiștrilor militari sau subofițerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării
Naționale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcție, potrivit normelor stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale.
În condițiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d)-g) și i), la art. 38 lit. b)-c) și e) și la art. 40 alin. 1 lit. b)-g),
persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 4 ani, potrivit
normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
Durata contractelor încheiate în condițiile alin. 1, 2 și 14 se prelungește de drept, prin acte

adiționale, cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, în
situația în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor și admise la studii universitare
de licență, master, doctorat sau la studii postliceale, finanțate de la bugetul de stat și organizate în
instituții de învățământ din țară și străinătate, la forma de învățământ cu frecvență.
După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive cu
durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.
Contractele încheiate în condițiile alin. 4 încetează de drept în situațiile prevăzute la alin. 3, la data
înmatriculării în instituția de învățământ.
Începând cu data prevăzută la alin. 5, cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată
cuprinsă între 4 și 8 ani, care se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale.
Dispozițiile alin. 3, alin. 5 și 6 se aplică în mod corespunzător în situația prevăzută la art. 36 alin. 1 lit.
h).
Cadrele militare care au o vechime ca ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate de cel puțin 15
ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naționale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.
Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părțile sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra
intenției de reînnoire a acestuia.
În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit
art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării Naționale cu cel puțin 30 de
zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1, 2 și 14 sau, după
caz, alin. 3, alin. 6 și 7, cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere și de
instruire pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
Aceeași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării revine

cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naționale, potrivit art. 85
alin. 1 lit. i)-n), art. 87 și 88, înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1, 2 și 14 sau, după
caz, alin. 3, alin. 6 și 7, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
În situația în care Ministerul Apărării Naționale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea
contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e^1),
din inițiativa Ministerului Apărării Naționale, acestea beneficiază de măsuri de protecție socială
conform prevederilor legale.
Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părți în situația în care trecerea în rezervă a cadrelor
militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) și g). În aceste cazuri părțile nu au obligații una față de
cealaltă.
Prin excepție de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviație încheie cu Ministerul Apărării
Naționale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcție.
Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofițerii medici, medici dentiști și farmaciști se
prelungește cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.
Normele de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării prevăzute la

alin. 10 și 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 16-05-2019, Articolul 41^1 din Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 41^2
Persoanele care urmează să devină cadre militare în Serviciul de Telecomunicații Speciale în

condițiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) și h), ale art. 38 alin. 1 lit. a) și d) și ale art. 40 alin. 1 lit. a), la
admiterea într-o instituție de învățământ, încheie cu Serviciul de Telecomunicații Speciale contracte
cu durata de 10 ani, în cazul ofițerilor, și, respectiv, 8 ani în cazul maiștrilor militari și subofițerilor, de
la prima numire în funcție.
(la 02-01-2020, Articolul 41^2 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 42
Cadrele militare în retragere provin din:
a) ofițeri în activitate sau în rezervă, precum și maiștri militari și subofițeri în rezervă, care au depășit
limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă prevăzută la art. 86 alin. 4;
(la 29-04-2011, Litera a) a art. 42 a fost modificată de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
b) ofițeri, maiștri militari și subofițeri în activitate sau în rezervă, clasați de către comisiile de
expertiza medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență".
Articolul 43
Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din
rezervă în activitate se fac după cum urmează:
a) generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării

naționale;
b) ceilalți ofițeri, prin ordin al ministrului apărării naționale;
c) maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.
În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea cadrelor militare în rezervă sau direct în retragere, precum
și chemarea din rezervă în activitate a cadrelor militare prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face în mod
corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 45 alin. 2, au competența de acordare a
gradelor militare.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezervă în baza art. 37
lit. e) și nu au absolvit o instituție civilă de învățământ superior, precum și în baza art. 39 lit. c).
Subofițerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art. 41 lit. e), f) și h) pot fi chemați în
activitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dacă nu au împlinit vârsta
de 45 de ani.
Articolul 44
Scoaterea din evidența militară a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezervă și trecerea lor
în retragere se fac după cum urmează:
a) generalii și amiralii, prin ordin al șefului Statului Major General;
b) ceilalți ofițeri, prin ordin al comandanților stabiliți de șeful Statului Major General;
c) maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților centrelor militare județene, municipale
sau de sector.
Capitolul IV Acordarea gradelor și înaintarea cadrelor militare în gradele următoare
Articolul 45
Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:
a) gradele de general și amiral în activitate și în rezervă, în timp de pace și în timp de război, prin
decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea
colegiului ministerului;
b) gradele de ofițeri în activitate, cu excepția celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al
ministrului apărării naționale;
c) gradele de ofițeri în rezervă, cu excepția celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al
șefului Statului Major General;
d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent și înaintarea în gradele de locotenent și

căpitan în activitate sau în rezervă se fac de către comandanții stabiliți de șeful Marelui Cartier
General, iar în cele de ofițeri cu grade superioare, de șeful Marelui Cartier General;
e) gradele de maiștri militari și subofițeri în activitate, în timp de pace și în timp de război, prin ordin
al ministrului apărării naționale sau al comandanților stabiliți de acesta;
f) gradele de maiștri militari și subofițeri în rezervă, în timp de pace și în timp de război, prin ordin al
comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.
În Ministerul Afacerilor Interne, acordarea gradelor prevăzute la alin. 1 lit. b)-f) și înaintarea în
gradele următoare se face de către:
a) ministrul afacerilor interne, pentru conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care
le coordonează direct și adjuncții acestora, pentru cadrele militare din unitățile aparatului central și
unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de
ordonatori de credite, la propunerea șefului unității, precum și pentru conducătorii unităților
subordonate Ministerului Afacerilor Interne și adjuncții/locțiitorii acestora, la propunerea
secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt
încadrate cadrele militare;
b) inspectorii generali/similari pentru cadrele militare din inspectoratul general/similar și unitățile

din subordinea inspectoratului general/similar ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de
credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general/similar și
adjuncții/locțiitorii acestora;
c) șefii unităților Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite, pentru
cadrele militare din subordine, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b).
Articolul 46
Acordarea gradelor de ofițeri, maiștri militari și subofițeri în activitate, precum și înaintarea în

gradele următoare a acestora se fac, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului
apărării naționale.
Acordarea gradelor celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. c)-g) și i)-k), art. 38 alin. 1 lit. b), c) și e)-h) și
art. 40 alin. 1 lit. b)-e) și g) se poate face în tot cursul anului.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 46, Capitolul IV a fost modificat de Punctul 13, Articolul I
din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30
decembrie 2019 )
Înaintarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate în gradele următoare, în condițiile

prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, iar în cele
prevăzute la art. 64, precum și la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în
rezervă se poate face în tot cursul anului.
Articolul 47
Gradele de ofițeri, maiștri militari și subofițeri în rezervă se acordă după cum urmează:
a) o data pe an - celor prevăzuți la art. 37 lit. c) și e), art. 39 lit. b), c) și d) și art. 41 lit. e) și f);
b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezervă - celor prevăzuți la art. 37 lit. b) și f) și
art. 41 lit. a), c) și d);
c) în tot cursul anului - celor prevăzuți la art. 37 lit. d) și art. 41 lit. g) și h).
Înaintarea în gradele următoare a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezervă se face, de

regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, iar în condițiile
prevăzute la art. 64, în tot cursul anului.
Articolul 48
Gradele de sublocotenent și aspirant se acordă celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. a)-c) și f) și art. 37
lit. b)-d) și f).
În Ministerul Apărării Naționale, celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. c^1) și h) și la art. 37 lit. e) li se
acordă gradele de sublocotenent sau aspirant, după caz.
În Ministerul Apărării Naționale, gradele se acordă celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. e), g) și i)-k) în
raport cu nivelul structurii și specificul funcției vacante, precum și vechimea în specialitatea studiilor
necesare ocupării acesteia, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 16-05-2019, Articolul 48 din Capitolul 4 a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 49
Abrogat.
(la 16-05-2019, Articolul 49 din Capitolul 4 a fost abrogat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 101
din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 50
Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuți la art. 38 lit. a) și art. 39 lit. b).
La trecerea în corpul maiștrilor militari, celor prevăzuți la art. 38 lit. b) și art. 39 lit. d) li se acordă
gradele de maistru militar, în raport cu gradele de subofițer pe care le au, astfel:
a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;
b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;
c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanți;
d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanți șefi.
Pentru a li se acordă gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofițerii
prevăzuți la alin. 2 lit. c) și d) trebuie să promoveze și examenul pentru maistru militar clasa I. Celor
care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot
rămâne cu gradul de subofițer avut.
Maiștrilor militari proveniți din corpul subofițerilor și cărora li s-au acordat grade în condițiile
prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad
de subofițer.
În Ministerul Apărării Naționale, celor prevăzuți la art. 38 lit. a) și d)-h) și la art. 39 lit. b) și c) li se
acordă gradul de maistru militar clasa a V-a.
Articolul 51
Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuți la art. 40 alin. 1 lit. a), b) și d) și art. 41 lit. a), c), d)
și f).
În Ministerul Apărării Naționale, celor prevăzuți la art. 40 alin. 1 lit. a), b) și d)-g) și la art. 41 lit. a) și
c)-h) li se acordă gradul de sergent.
În Ministerul Administrației și Internelor, persoanelor care devin cadre militare în condițiile art. 40
lit. b) li se acordă grade militare în funcție de pregătire, de vechimea în specialitate, de stagiile
minime în grad și de vârsta acestora.
(la 27-02-2006, Alin. 3 al art. 51 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 9 din 16 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 27 februarie
2006. )
Articolul 52
Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) și h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40
alin. 1 lit. g) și la art. 41 lit. e), g) și h) li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor, vechimea
în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de
vârsta acestora.
În Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. g) li se acordă gradul de
sublocotenent.
Prin excepție de la prevederile alin. 2, gradele se pot acorda în funcție de vechimea în specialitate
corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuțiile din fișa postului.
(la 29-04-2011, Alin. 3 al art. 52 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
În Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e) și h) li se acordă gradul
în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a) sub 5 ani - sublocotenent;
b) între 5 și 10 ani - locotenent;
c) peste 10 ani -căpitan.
Prevederile alin. 3 se aplică și în cazul persoanelor prevăzute la alin. 4, dacă prin aplicarea acestora li
s-ar acorda un grad mai mare decât în condițiile alin. 4.
(la 27-02-2006, Art. 52 [inițial cu alin. 1] a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 9 din 16 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 27 februarie
2006. )
Articolul 53
Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod
excepțional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepțional.
Înaintarea în grad a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și în rezervă se face în

ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile și posibilitățile forțelor armate, pe baza
competentei profesionale și conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.
La înaintarea în grad a ofițerilor, se va acorda prioritate celor care prin profesionalism și rezultate
deosebite obținute în muncă, prin cultură, personalitate, spirit de organizare și inițiativă au
perspective de a îndeplini funcții superioare și au stagiu în grad mai mare.
Pe parcursul întregii cariere militare, cadrele militare în activitate pot beneficia de cel mult două
înaintări în grad înainte de termen și/sau în mod excepțional, cu excepția celor care execută misiuni
speciale sau în afara teritoriului național.
Pentru merite deosebite în atingerea unor obiective deosebite în activitate, cadrul militar din
Ministerul Afacerilor Interne poate fi avansat în gradul militar imediat următor, înaintea îndeplinirii
stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 02-01-2020, Articolul 53 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 54
În timp de pace, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate vor fi înaintați în grad, la termen,
cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc și următoarele condiții:
a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 și 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului
calendaristic respectiv;
b) au fost apreciați pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depășit acest
stagiu, și în anul premergător înaintării în grad, cel puțin cu calificativul "corespunzător"; anii în care
li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.
Cadrele militare aflate în situațiile prevăzute la art. 14^1 alin. 1 și la art. 15 alin. 2 sunt exceptate de
la condiția prevăzută la alin. 1 lit. b) privind întocmirea aprecierii de serviciu.
Abrogat.
(la 29-04-2011, Alin. 2 al art. 54 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 55
Pentru a fi propuși la înaintarea în grad, la termen, ofițerii în activitate trebuie să fie încadrați cu cel
puțin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcții prevăzute în statele de
organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Ofițerii studenți la cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior se considera încadrați în

funcții prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.
Pentru a fi propuși la înaintarea în grad, la termen, ofițerii în activitate din Ministerul Afacerilor
Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații trebuie să fie
încadrați/împuterniciți cu cel puțin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcții
prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
(la 02-01-2020, Articolul 55 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 56
În timp de pace, pentru înaintarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate în unele
grade superioare, pe lângă condițiile prevăzute la art. 54 și 55, se mai cer următoarele:
A. În gradele de maistru militar clasa I și plutonier adjutant - să fi promovat examenul de grad;
B. În gradele de maior și locotenent-comandor:
a) să fi absolvit un curs de perfecționare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării

naționale. Se exceptează de la această condiție:
– absolvenții cu diplomă de licență ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituții militare
de învățământ superior de același nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, ai
instituțiilor militare de învățământ echivalente acestora din alte state, precum și ai instituțiilor civile
de învățământ superior;
– ofițerii studenți care au promovat cel puțin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau
anii I-III de studii la alte instituții militare de învățământ superior, conform celor stabilite prin ordin al
ministrului apărării naționale, precum și ofițerii studenți care au promovat aceiași ani de studii la
instituții militare de învățământ similare din alte state;
b) să aibă un stagiu, indiferent de arme și specialități militare, de cel puțin 3-5 ani în funcții la unități,
până la eșalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituții și formațiuni militare ori la unități
productive. Durata stagiului pentru fiecare armă și specialitate militară și eșaloanele similare
regimentului se stabilesc prin dispoziție a șefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unități militare căpitănii care îndeplinesc funcții în alte
specialități militare decât cele de comanda și stat major, stabilite prin dispoziția șefului Statului
Major General.
C. În gradele de colonel și comandor, să îndeplinească cumulativ condițiile de studii, precum și pe

cea privind stagiul minim la unități, prevăzute la lit. a), b) și respectiv c):
a) să fi absolvit, cu diplomă de licență, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituții militare de
învățământ superior de același nivel din țara sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului
apărării naționale, sau o instituție civilă de învățământ superior;
b) să fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs
se face pe bază de examen. Se exceptează de la această condiție locotenent-coloneii și căpitan-
comandorii care dețin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învățământ postacademic,
postuniversitar sau un masterat în țară sau în străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 02-01-2020, Litera b) din Litera C. , Articolul 56 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 16,
30 decembrie 2019 )
c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme și specialități militare, de 6-8 ani la unități și mari unități
până la corp de armată sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare armă și specialitate
militară și eșaloanele similare marilor unități până la eșalonul corp de armată se stabilesc prin
dispoziție a șefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unități militare locotenent-coloneii și căpitan-

comandorii care îndeplinesc funcții în alte specialități militare decât cele de comanda și stat major,
stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General.
Articolul 57
Profilurile corespunzătoare studiilor universitare de licență din instituțiile civile de învățământ

superior care dau dreptul ofițerilor absolvenți ai acestor instituții să fie înaintați în gradele prevăzute
la art. 56 alin. 1 paragrafele B și C se stabilesc în raport cu specialitățile militare ale ofițerilor sau cu
funcțiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naționale.
Articolul 58
În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană și
contraamiral, pe lângă condițiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii și comandorii trebuie să
promoveze examenul prevăzut în acest scop.
Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii și comandorii care
îndeplinesc următoarele condiții:
a) au fost apreciați în ultimii 2 ani cu calificativul de cel puțin ”foarte bun”;
(la 16-05-2019, Litera a) din Alineatul 2 , Articolul 58 , Capitolul 4 a fost modificată de Punctul 53,
2019 )
b) au o vechime în grad de cel puțin 2 ani;
(la 12-12-2003, Litera b) din Alineatul 2 , Articolul 58 a fost modificată de pct. 1 al articolului unic din
LEGEA nr. 520 din 9 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 872 din 9 decembrie
2003. )
c) sunt încadrați în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigadă, similare
sau superioare.
Abrogat.
(la 12-12-2003, Alin. 2^1 al art. 58 a fost abrogat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 520 din 9
Pentru a fi înaintați în gradul următor, generalii și amiralii trebuie să se distingă printr-o înaltă
competență profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuțiilor și să fie încadrați cu cel
puțin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcții prevăzute în statele de
organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Candidații la examenul pentru acordarea gradului de general, precum și generalii care se propun
pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către
ministrul apărării naționale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.
Articolul 59
Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii pot fi detașați la cursul de capacitate pentru gradul de

colonel sau comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regulă, în ordinea
promoțiilor, avînd prioritate cei cărora le expira stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de
absolvire a cursului se poate susține încă o data, după cel puțin un an.
Maiștrii militari clasa a II-a și plutonierii majori pot susține examenul de grad începând cu ultimii doi
ani de stagiu minim în grad și, în caz de nepromovare, îl pot susține încă o data, după cel puțin un an.
Sunt scutiți de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
Normele privind participarea coloneilor și comandorilor la examenul pentru gradul de general,

locotenent-coloneilor și căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum și a maiștrilor militari
clasa a II-a și a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea și desfășurarea acestora se
stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.
Articolul 60
În timp de război, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate, precum și cei în rezervă
mobilizați în unități militare, pot fi înaintați în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad,
au îndeplinit atribuțiile și au executat misiunile ce li s-au încredințat, fără a se impune respectarea
celorlalte condiții prevăzute pentru timp de pace.
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii prevăzuți la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot
fi înaintați în gradul următor și înaintea împlinirii stagiului minim în grad.
Înaintarea în grad a ofițerilor în condițiile alin. 1 și 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele
de organizare.
Articolul 61
În timp de pace, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă pot fi înaintați în gradul următor, în
raport cu nevoile forțelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare
demnă, au obținut rezultate bune și foarte bune pe timpul concentrării și au fost propuși prin
aprecierile de serviciu.
Articolul 62
În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel și comandor, în afară condițiilor prevăzute la
art. 61, ofițerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licență, o instituție militară de
învățământ superior.
Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenții instituțiilor civile de învățământ superior care, la

mobilizare, sunt încadrați pe funcții prevăzute cu studii corespunzătoare specialității în care sunt
pregătiți.
Articolul 63
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a
atribuțiilor, pregătire profesională și comportare demnă pot fi înaintați în gradul următor și înaintea
expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puțin
jumătate de stagiul respectiv, cu respectarea strictă a celorlalte condiții, mai puțin a celor prevăzute
la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B și C lit. c).
Nu fac obiectul înaintării în grad, în condițiile alin. 1:

a) sublocotenenții și aspiranții;
b) ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care au fost condamnați penal sau care, de la ultima lor
înaintare în grad, au fost sancționați ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare.
2019 )
Articolul 64
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate și în rezervă care, în executarea misiunilor sau în
alte situații, săvârșesc fapte de eroism și acte exemplare de curaj pot fi înaintați în gradul următor, în
mod excepțional, atât în timp de pace cât și în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile
prevăzute la art. 54-56 și 61.
Articolul 65
Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar
nu au putut fi înaintați în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate întrucât nu au fost încadrați pe
funcții prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansați, la trecerea în rezervă
sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi înaintați în gradul următor și trecuți în
rezervă sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiții prevăzute în prezenta
lege.
Articolul 66
Abrogat.
(la 07-12-2003, Alin. 1 al art. 66 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 516 din 28 noiembrie
2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 861 din 4 decembrie 2003. )
Abrogat.
(la 07-12-2003, Alin. 2 al art. 66 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 516 din 28 noiembrie
2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 861 din 4 decembrie 2003. )
Coloneilor și comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de minimum 5 ani și au fost

încadrați în această perioadă de cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad
de general sau similare și care au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul "foarte bun", la
trecerea în rezervă sau direct în retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o stea,
respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau contraamiral de flotilă cu o stea, și vor fi trecuți
în rezervă sau direct în retragere cu noul grad.
(la 08-04-2007, Alin. 3 al art. 66 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 81 din 30
Prevederile alin. 3 nu se aplică celor trecuți în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit.
e^1)-l), art. 87 și art. 88.
(la 29-07-2001, Alin. 4 al art. 66 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
Coloneilor și comandorilor în rezervă li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar cu o

stea, doar în timp de război.
Articolul 67
Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei și forțelor armate ale României,
ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în retragere, în mod excepțional, pot fi înaintați la gradul
următor; coloneilor și comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiștrilor militari
principali și plutonierilor adjutanți șefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuți la alin. 1, se face prin:
a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali, la propunerea ministrului apărării

naționale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;
b) ordin al ministrului apărării naționale pentru ceilalți ofițeri, pentru maiștri militari și subofițeri.
Articolul 68
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care și-au sacrificat viața săvârșind acte de devotament
excepțional vor fi înaintați post-mortem în gradul următor, iar coloneilor și comandorilor li se va
acorda post-mortem gradul de general.
Maiștrilor militari, subofițerilor, gradaților și soldaților care și-au sacrificat viața în aceleași condiții li
se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situații, se face în tot cursul anului conform
prevederilor art. 45.
Capitolul V Degradarea militară, scoaterea din și reluarea în evidența militară a ofițerilor, maiștrilor
militari și subofițerilor
Articolul 69
Degradarea militară se aplică, în condițiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate,
în rezervă și în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre
judecătorească.
Articolul 70
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate, în rezervă și în retragere, cărora li s-a aprobat
renunțarea la cetățenia română ori au dobândit și o altă cetățenie și s-au stabilit în străinătate, se
scot din evidența militară.
Articolul 71
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii prevăzuți la art. 69 și 70 se scot din evidența militară, astfel:
a) prin ordin al șefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali și amirali;
b) prin ordin al comandanților stabiliți de șeful Statului Major General, cei care au avut grade de
ofițeri, maiștri militari sau subofițeri.
Articolul 72
În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunțat achitarea sau prin
care nu se mai aplică pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauză sunt reluați în
evidența militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidență. În această
situație, timpul cât au fost degradați se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare
respective pot cere prin instanța judecătorească reparații morale și materiale pentru prejudiciile ce li
s-au adus.
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii cărora li s-a aplicat degradarea militară și care au fost amnistiați
sau grațiați de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum și cei care au fost reabilitați se
reiau în evidența militară și, în raport cu nevoile forțelor armate, li se poate reda orice grad militar,
până la gradul avut inclusiv.
Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetățenia română și anterior au fost scoase din
evidența militară, pot fi reluate în evidență, la repatriere.
Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:
a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali;
b) ordin al șefului Statului Major General, pentru ceilalți ofițeri, maiștri militari și subofițeri.
Redarea gradului ca urmare a amnistierii, grațierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în
activitate, iar timpul cât au fost degradați nu se ia în calculul stagiului în grad și al vechimii de cadre
militare în activitate.
Capitolul VI Aprecierea, încadrarea și promovarea în funcție a cadrelor militare
Articolul 73
Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.
Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competentei profesionale, a calității

morale, a perspectivelor de dezvoltare și promovare, pe baza căruia ofițerii, maiștrii militari și
subofițerii sunt înaintați în gradul următor.
Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum și în cazurile stabilite
de ministrul apărării naționale.
Cadrelor militare în rezervă li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la
înaintarea în grad.
Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum și sistemul de apreciere în
timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne,
directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale,
directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecție și Pază.
Aprecierea se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: «excepțional», «foarte bun», «bun»,
«corespunzător», «mediocru» sau «necorespunzător
(la 02-01-2020, Alineatul (5) din Articolul 73 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 17, Articolul I
decembrie 2019 )
Articolul 74
Încadrarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în funcții se face ținând seama de nevoile
forțelor armate, de competența și conduita morală ale acestora.
La numirea în funcții se va respecta principiul potrivit căruia ofițerii, maiștrii militari și subofițerii să
nu fie subordonați altora cu grade mai mici. Excepție de la acest principiu pot face cadrele militare
care nu au studii superioare de specialitate și care se subordonează celor care au o astfel de
pregătire, precum și cadrele militare aparținând Ministerului de Interne, Serviciului Român de
Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului
Justiției și Serviciului de Protecție și Paza.
(la 22-05-2001, Alin. 2 al art. 74 a fost modificat de articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
69 din 17 mai 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 22 mai 2001. )
La încadrarea ofițerilor în funcții se va tine seama și de experiența dobândită pe treptele ierarhiei

militare, promovarea efectuându-se, de regulă, în funcții sau la eșaloane imediat superioare.
Pentru determinarea aptitudinilor și cunoștințelor ofițerilor, necesare la încadrarea în anumite

funcții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, se vor folosi teste ori se va organiza
examen sau concurs. Condițiile privind studiile, stagiul în funcții și alte criterii necesare pentru
încadrarea și promovarea ofițerilor în unele funcții se stabilesc prin ordin al ministrului apărării
naționale.
Articolul 75
Cadrele militare se numesc în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari
față de cele pe care le au. Competențele de numire se stabilesc prin ordin al ministrului apărării
naționale.
În structurile Ministerului Apărării Naționale, cadrele militare pot fi numite în funcții prevăzute cu
grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte față de gradele pe care le dețin.
Notă
mai 2019, până la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 75 alin. 2, cadrele militare în activitate
care, la data de 16 mai 2019, ocupă funcții cu grade superioare față de cele deținute cu mai multe
trepte decât cele prevăzute la alineatul respectiv se mențin în funcțiile în care sunt încadrate și pot fi
numite în alte funcții prevăzute cu cel mult același grad.
În structurile Ministerului Apărării Naționale, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate,

proveniți în condițiile art. 36 alin. 1 lit. e)-g) și i)-k), respectiv ale art. 38 lit. e)-h) și art. 40 alin. 1 lit.
b), e) și g), pot încadra funcții prevăzute în statele de organizare cu gradul de cel mult locotenent-
colonel/similar, respectiv maistru militar clasa I/plutonier-adjutant.
Notă
mai 2019, dispozițiile art. 75 alin. 3 sunt aplicabile celor care dobândesc calitatea de cadru militar în
activitate începând cu data de 16 mai 2019.
Fac excepție de la prevederile alin. 2 și 3 cadrele militare confirmate în armele și specialitățile

militare și care își desfășoară activitatea în domeniile stabilite prin Ghidul carierei militare.
Articolul 75^1
Selecționarea cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale pentru numirea în funcții prevăzute
în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au se face de către comisiile de selecție
constituite în acest scop, potrivit Ghidului carierei militare, iar în situații care impun adoptarea de
măsuri urgente, cadrele militare pot fi numite în funcții similare celor deținute sau superioare
acestora prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 29-04-2011, Alin. 1 al art. 75^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
Cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale nu pot fi numite în funcții prevăzute în statele de
organizare cu grade inferioare celor pe care le au. În mod excepțional căpitănii și maiorii în vârsta de
până la 42 de ani pot fi menținuți sau numiți în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade
inferioare celor pe care le au, până la data de 31 decembrie 2003.
Articolul 76
Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum și în cadrul aceleiași unități se
efectuează o singură dată pe an, cu excepția situațiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, mutarea cadrelor militare
dintr-o unitate în alta, precum și în cadrul aceleiași unități poate fi efectuată ori de câte ori este
nevoie.
(la 31-03-2020, Articolul 76 din Capitolul VI a fost completat de Punctul 7, Articolul I din
31 martie 2020 )
(la 02-01-2020, Articolul 76 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 77
Cadrele militare în activitate pot fi detașate la alte unități pentru îndeplinirea unor misiuni sau
pentru a urma o forma de perfecționare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durata care
poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naționale, până la cel mult 2 ani.
Pe timpul detașării, cadrele militare rămân încadrate în funcțiile și unitățile militare din care au fost
detașate și beneficiază de toate drepturile legale.
Articolul 77^1
Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții
vacante, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției, pentru o perioadă de până la 6
luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea conducătorului instituției, în aceleași condiții.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale pot îndeplini, temporar, prin
împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului
apărării naționale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea
ministrului apărării naționale până la cel mult un an.
Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții al
cărei titular lipsește o perioadă mai mare de o lună, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului
apărării naționale, până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a funcției.
Pe timpul exercitării atribuțiilor funcțiilor în care au fost împuternicite, cadrele militare au obligațiile
și drepturile corespunzătoare funcțiilor respective.
Prin excepție de la prevederile alin. 1, în Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea perioadei de

împuternicire se aprobă potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.
(la 02-01-2020, Articolul 77^1 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 77^2
Personalul Ministerului Apărării Naționale poate fi detașat în cadrul organismelor și organizațiilor
internaționale, în conformitate cu legislația în vigoare.
(la 06-06-2013, Art. 77^2 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 171 din 31 mai 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 3 iunie 2013. )
Articolul 77^3
Personalul militar și civil beneficiază de despăgubiri pentru cazurile de invaliditate, iar membrii
familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaș, pentru cazurile de deces, produse ca
urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite
în timpul și din cauza serviciului. Modalitățile de stabilire și acordare a despăgubirilor se
reglementează prin ordin al conducătorului instituției.
(la 06-06-2013, Art. 77^3 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 171 din 31 mai 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 3 iunie 2013. )
Articolul 78
Numirea în funcție și eliberarea din funcție în unitățile militare, cu excepția funcțiilor publice în care
numirea se face potrivit legii, precum și detașarea cadrelor militare în condițiile art. 77 se fac, în timp
de pace și în timp de război, conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale.
Numirea în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armată,

general-comandor, viceamiral-comandor și superioare acestora se face cu avizul Consiliului Superior
de Apărare a Țării.
Împuternicirea sau încetarea împuternicirii cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării
Naționale se efectuează conform competențelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
Articolul 79
Încadrarea și promovarea în funcții a ofițerilor de justiție se fac potrivit actelor normative specifice
acestora.
Încadrarea și promovarea ofițerilor în funcții didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi și ale
actelor normative aplicabile instituțiilor militare de învățământ.
Medicilor și farmaciștilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.
Articolul 80
Căpitănii, locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care, pentru a fi înaintați în gradul următor,

trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menționate la art. 56 alin. 1 paragrafele B și,
respectiv C, însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deține funcții prevăzute în
statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.
Articolul 81
Ofițerii în activitate pot fi numiți în funcții inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situații:
a) când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării armatei;
b) în cazuri excepționale, la cererea ofițerilor sau când sunt propuși prin aprecierile de serviciu,
pentru motive bine justificate;
c) când sunt sancționați cu retrogradarea în funcție.
În situațiile menționate la alin. 1 lit. b) și c), ofițerii pot fi numiți în funcții prin derogare de la
prevederile art. 74 alin. 2.
Numirea în funcții, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face cu aprobarea ministrului

apărării naționale sau a comandanților stabiliți de acesta.
Articolul 82
Situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sunt puși la dispoziție, se
soluționează după cum urmează:
a) pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen
de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen
poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză
îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt;
b) pentru cei puși la dispoziție în cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea
termenului de internare și a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăși termenul maxim
prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariați în administrația publică. Cadrele
militare restabilite vor fi numite în funcție, iar cele a căror boală se menține vor fi trecute, după caz,
în rezervă sau în retragere, cu drept de pensie conform legii;
c) pentru cei căzuți în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în țara. În această
perioadă comisii speciale, stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major General, vor cerceta
condițiile căderii în captivitate și comportarea celor în cauză pe timpul acesteia. În funcție de
rezultat, cei găsiți nevinovați vor fi încadrați în funcții, iar cei vinovați de fapte ce cad sub incidența
legii penale vor fi trecuți în rezervă.
Articolul 83
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii fac parte din arme sau servicii și au specialități militare, în
raport cu profilul pregătirii lor profesionale.
Nomenclatorul armelor, serviciilor și specialităților militare se stabilește prin dispoziție a șefului

Statului Major General.
Articolul 84
Trecerea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în
alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obținerea unei pregătiri corespunzătoare,
prin una dintre următoarele forme:
a) absolvirea, cu diplomă de licență, a unei academii militare sau a unei instituții civile de învățământ
superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor și specialităților militare necesare armatei ori a
unor instituții militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, de către cei care nu au avut studii
de acest nivel;
b) absolvirea unui curs de perfecționare sau de specializare în arma, serviciul sau specialitatea în
care urmează a fi confirmate și o experiență practică de cel puțin 2 ani în funcții corespunzătoare
acestora, timp în care să fi fost apreciați cu cel puțin calificativul «bun
2019 )
Maiștrii militari și subofițerii pot fi trecuți dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta și prin
promovarea examenului de grad, dacă înainte de susținerea acestuia au un stagiu practic neîntrerupt
de minimum 2 ani în noua armă, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciați
cu calificativul cel puțin "bun".
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii se trec dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta prin
ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.
Capitolul VII Trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare
Articolul 85
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după
caz, în următoarele situații:
a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă;
(la 29-04-2011, Litera a) a alin. 1 al art. 85 a fost modificată de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21
aprilie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 26 aprilie 2011. )
a^1) la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu
reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile legii;
b) sunt clasați "inapt pentru serviciul militar" de către comisiile de expertiză medico-militară, cu
excepția situației în care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 21 alin. 4;
(la 11-04-2014, Lit. b) a alin. 1 al art. 85 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 30 din 27
c) sunt clasați "apt limitat" de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepția situației în
care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 21 alin. 4;
(la 11-04-2014, Lit. c) a alin. 1 al art. 85 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 30 din 27
d) au împlinit limita de vârstă în grad;
e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu
sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi
ale Ministerului Apărării Naționale;
e^1) la expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat în condițiile art. 41^1, dacă una dintre
părți nu este de acord cu reînnoirea acestuia;
(la 29-07-2001, Litera e^1) a alin. 1 al art. 85 a fost introdusă de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE
f) pentru a fi numiți într-o funcție publică, civilă, cu mențiunea de a fi trecuți în rezervă;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea

pregătirii lor militare și de specialitate;
i^1) când nu promovează baremele de pregătire fizică, în condițiile stabilite prin ordin al
conducătorului instituției;
(la 06-06-2013, Lit. i^1) a alin. 1 al art. 85 a fost introdusă de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 171 din
31 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 3 iunie 2013. )
j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;
k) când, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum și în cazurile când au
beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei;
(la 01-02-2014, Lit. k) a alin. (1) al art. 85 a fost modificată de pct. 1 al art. 33 din LEGEA nr. 255 din
19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) referitoare la deținerea cetățeniei române și a domiciliului în
țară;
(la 16-05-2019, Litera l) din Alineatul 1 , Articolul 85 , Capitolul 7 a fost modificată de Punctul 59,
2019 )
m) în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau
certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din
motive imputabile cadrului militar în condițiile legii;
(la 29-04-2011, Litera m) a alin. 1 al art. 85 a fost introdusă de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21
n) după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații
clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a
nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare.
(la 29-04-2011, Litera n) a alin. 1 al art. 85 a fost introdusă de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21
Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b),
d), e), e^1), f), i^1), l), m) și n), la cererea cadrului militar, în situația prevăzută la alin. 1 lit. a^1), la
propunerea consiliilor de onoare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. i) și j), iar în celelalte condiții,
la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 85 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 20, Articolul
I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30
decembrie 2019 )
În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea în rezervă sau direct în retragere din oficiu, în condițiile
prevăzute la alin. 1 lit. e), m) și n), se dispune după expirarea perioadei de punere la dispoziție,
atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcție corespunzătoare. (Alineatul 2^1)
(la 02-01-2020, Articolul 85 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr.
Raportul comandanților privind trecerea în rezervă a cadrelor militare în condițiile prevăzute la alin.
1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhică, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competență
intră, potrivit art. 43, trecerea în rezervă. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezervă, cei în
cauză sunt obligați să-și îndeplinească atribuțiile funcțiilor în care sunt încadrați, precum și toate
îndatoririle ce le revin.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare nu se trec
în rezervă în condițiile alin. 1 lit. a), a^1), c), d), e), e^1), g), h), i), i^1) și j).
(la 31-03-2020, Alin. (4) al articolului 85 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din
31 martie 2020 )
Ofițerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută
la art. 86 alin. 4, precum și cadrele militare care au fost clasate medical «inapt pentru serviciul militar
cu scoatere din evidență» se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în
raport cu motivele care determină schimbarea situației militare.
(la 29-04-2011, Alin. 5 al art. 85 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
Cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării
misiunilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în
afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum și pe timpul executării altor
misiuni în străinătate.
Articolul 86
Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare pot fi menținute în activitate sunt vârstele
standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația asigurărilor sociale și pensiilor
care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale,
ordinii publice și siguranței naționale.
Limitele de vârstă în grad până la care generalii și amiralii pot fi menținuți în activitate sunt:
a) pentru general de brigadă cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană cu o stea, pentru cei din
arma aviație, și contraamiral de flotilă cu o stea, pentru cei din arma marină - 56 de ani;
b) pentru general-maior cu două stele, respectiv contraamiral cu două stele, pentru cei din arma
marină - 57 de ani;
c) pentru general-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei stele, pentru cei din arma
marină - 58 de ani;
d) pentru general cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei din arma marină - 59 de
ani.
(la 06-06-2013, Alin. 2 al art. 86 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 171 din 31 mai
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 3 iunie 2013. )
În situația în care limitele de vârstă în grad prevăzute la alin. 2 sunt mai mici decât vârstele standard
de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația asigurărilor sociale și pensiilor care
reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii
publice și siguranței naționale, generalii și amiralii sunt menținuți în activitate până la vârsta
standard.
(la 06-06-2013, Alin. 2^1 al art. 86 a fost introdus de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 171 din 31 mai
Prevederile alin. 2 se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale.
(la 02-01-2020, Alineatul (2^2) din Articolul 86, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 22, Articolul I
decembrie 2019 )
Generalii și amiralii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații,
Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și
Pază sunt menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de
60 de ani, sau sunt trecuți în rezervă, la cerere, în condițiile prevederilor legale în vigoare.
(la 02-01-2020, Alineatul (2^3) din Articolul 86, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 22, Articolul I
decembrie 2019 )
În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menținute în activitate după împlinirea
vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului
instituției.
(la 06-06-2013, Alin. 3 al art. 86 a fost modificat de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 171 din 31 mai
Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menținute în evidență sunt
de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a și 63 de ani pentru clasa a III-a.
După împlinirea vârstei de 60 de ani, generalii și amiralii din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul
Român de Informații și Serviciul de Informații Externe pot fi menținuți în activitate până la împlinirea
vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a
atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea conducătorului instituției.
Cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne, altele decât cele prevăzute la alin. 5, sunt
menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, la
cererea acestora, după cum urmează:
a) cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru ofițeri;
b) cu aprobarea inspectorilor generali/similari, pentru maiștri militari și subofițeri;
c) prevederile cuprinse la lit. a) și b) se aplică și cadrelor militare care au obținut o aprobare în

prealabil.
Articolul 86^1
Prin excepție de la prevederile art. 86, personalul militar de specialitate medico-sanitar, indiferent
de gradul militar deținut, poate fi menținut în activitate după împlinirea vârstei standard de
pensionare, la cerere, cu aprobarea conducătorului instituției, până la împlinirea vârstei de
pensionare stabilită pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.
(la 02-01-2020, Articolul 86^1 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA
nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
Articolul 87
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate condamnați prin hotărâre judecătorească la

pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum și cei condamnați pentru infracțiuni săvârșite cu
intenție la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amenda se trec în rezervă sau direct
în retragere.
Cadrele militare în activitate condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la

pedeapsa închisorii cu executarea acesteia se trec în rezervă sau direct în retragere din oficiu.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale condamnate pentru infracțiuni
săvârșite cu intenție la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori
grațiate înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării
pedepsei pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menținute în activitate, pe baza
propunerilor înaintate ierarhic, prin ordin al comandanților/șefilor care au competențe în acest sens,
stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dispozițiile art. 43 aplicându-se în mod
corespunzător.
Articolul 88
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate, pentru care consiliile de onoare au stabilit că au
încălcat prevederile art. 28 și art. 30 alin. 2 se trec în rezervă sau direct în retragere.
Articolul 89
Hotărârea privind menținerea în activitate a cadrelor militare trimise în judecată pentru săvârșirea
de infracțiuni se ia după soluționarea definitivă a cauzei.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale se suspendă din funcție pe perioada în
care, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de
către instanțele judecătorești. Pe perioada suspendării din funcție, ofițerii, maiștrii militari și
subofițerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale.
Prin excepție de la prevederile alin. 2, cadrele militare, pe perioada suspendării din funcție, pot
beneficia de dreptul prevăzut la art. 9 lit. e) și de dreptul de folosință a locuinței de serviciu.
Cadrele militare în activitate din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale
și Serviciul de Protecție și Pază se pun la dispoziție când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de
către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor
funcțiilor în care sunt încadrate sau împuternicite.
(la 02-01-2020, Alineatul (4) din Articolul 89, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 25, Articolul I
decembrie 2019 )
În Ministerul Apărării Naționale, cadrele militare în activitate se pun la dispoziție când sunt trimise în
judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în
legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate, numai la propunerea consiliilor
de onoare și a comandanților de unități.
Cadrele militare puse la dispoziție în condițiile prevăzute la alin. 4 și 5 îndeplinesc atribuțiile stabilite,
în scris, de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești
corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum și de celelalte drepturi stabilite cadrelor
militare în activitate conform dispozițiilor legale.
În cazul în care s-a dispus achitarea, încetarea procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei,
clasarea ori renunțarea la urmărirea penală, cadrele militare care au fost suspendate din funcție în
condițiile alin. 2 și care s-au aflat la dispoziție în condițiile alin. 4 și 5 sunt repuse în drepturile avute
la data suspendării din funcție sau la data punerii la dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută
anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au
aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării
în funcție.
(la 01-02-2014, Alin. (7) al art. 89 a fost modificat de pct. 3 al art. 33 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
Cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne suspendate din
funcție sau care sau aflat la dispoziție, în condițiile legii, față de care s-a dispus amânarea aplicării
pedepsei, sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcție sau la data punerii la
dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate
drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție,
potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție.
Cadrele militare condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă
de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din funcții se trec în rezervă
începând cu data suspendării.
Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a început urmărirea penală sau pentru care au
fost trimise în judecată li se pot aplica sancțiuni disciplinare numai după soluționarea cauzei de către
parchet ori de către instanța de judecată. În acest timp procedura disciplinară se suspendă.
Articolul 90
Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, nu pot fi trecute în

rezervă pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori
sanatorii, se găsesc în concedii medicale sau în concediu pentru creșterea copilului, iar cadrele
militare femei, nici în perioada gravidității, a concediului de risc maternal și a celui de maternitate,
acordate potrivit art. 15.
(la 29-06-2007, Alin. 1 al art. 90 a fost modificat de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 77 din 28
Dispozițiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuți în rezervă potrivit prevederilor art. 85
alin. 1 lit. g), h), j), k), l), m) și n), art. 87 și 88.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 90, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 26, Articolul I
decembrie 2019 )
Articolul 91
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, care au angajamente sau contracte cu Ministerul Apărării
Naționale, prin care se obligă să îndeplinească serviciul în armată o anumită perioadă de timp, în
situația în care nu respectă angajamentul/contractul și sunt trecuți în rezervă prin aplicarea uneia
dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)-n), art. 87 și art. 88, sunt obligați să restituie, după caz,
cheltuielile de întreținere și instruire pe timpul școlarizării ori alte cheltuieli ocazionate de situațiile
pentru care s-au încheiat angajamente sau contracte, în condiții stabilite prin ordin al ministrului
Articolul 91^1
Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne sau
care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un
angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la
data nașterii raportului de serviciu.
La încetarea calității de elev al unei instituții de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor
Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, ca urmare a
admiterii într-o altă instituție de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau
care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou
angajament, încheiat în condițiile alin. 1, care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat,
stabilită proporțional cu perioada de școlarizare.
La admiterea maistrului militar/subofițerului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la un program
de studii de licență, cu frecvență, în cadrul unei instituții de învățământ superior a Ministerului
Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne se
completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. 1, care cumulează și perioada anterioară
rămasă de executat.
Cadrul militar din Ministerul Afacerilor Interne care urmează un program de formare profesională
continuă sau un curs de inițiere în carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne,
proporțional cu durata/valoarea cursului sau programului urmat.
Elevul/Studentul unei instituții de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau
care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne sau cadrul militar din
Ministerul Afacerilor Interne care refuză încheierea unui nou angajament în condițiile alin. 2 și 3 sau
care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate, este obligat să restituie, proporțional cu
perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul școlarizării/desfășurării
programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
(la 16-05-2019, Capitolul 7 a fost completat de Punctul 66, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai
2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Capitolul VIII Limitele de vârstă și stagiile minime în grad
Secţiunea 1
Abrogată.
(la 29-04-2011, Secțiunea 1 a fost abrogată de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 92
Abrogat.
(la 29-04-2011, Art. 92 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 92^1
Abrogat.
(la 29-04-2011, Art. 92^1 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 93
Abrogat.
(la 29-04-2011, Art. 93 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 93^1
Abrogat.
(la 29-04-2011, Art. 93^1 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Secţiunea a 2-a Stagiile minime în grad
Articolul 94
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofițerilor, maiștrilor
militari și subofițerilor în activitate se stabilește astfel:
A. Pentru ofițeri:
a) sublocotenent și aspirant 3 ani
b) locotenent 5 ani
c) căpitan 5 ani
d) maior și locotenent-comandor 5 ani
e) locotenent-colonel și căpitan-comandor 5 ani.
Pentru gradele de colonel, comandor și superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad.
(la 29-04-2011, Alin. 2 al art. 94 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
B. Pentru maiștri militari:
a) maistru militar clasa a V-a 2ani;
b) maistru militar clasa a IV-a 4 ani;
c) maistru militar clasa a III-a 5 ani;
d) maistru militar clasa a II-a 7 ani;
e) maistru militar clasa I 6 ani.
(la 16-05-2019, Litera B. din Articolul 94 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 8 a fost modificată de Punctul
2019 )
C. Pentru subofițeri:
a) sergent 3 ani;
b) sergent-major 4 ani;
c) plutonier 5 ani;
d) plutonier-major 7 ani;
e) plutonier adjutant 6 ani.
(la 16-05-2019, Articolul 94 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 8 a fost completat de Punctul 68, Articolul
Articolul 94^1
Abrogat.
(la 16-05-2019, Articolul 94^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 8 a fost abrogat de Punctul 69, Articolul
Articolul 95
La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care cadrele militare în activitate
din Ministerul Apărării Naționale au absentat de la program datorită incapacității temporare de
muncă, dacă absențele însumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.
Articolul 96
Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate
care, pe întreaga durata a stagiului, îndeplinesc funcții de personal navigant din aviație, de
parașutiști, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare,
stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și pentru scafandri.
Articolul 97
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă este mai
mare cu un an decât cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La
chemarea sau rechemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în
calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezerviști.
Articolul 98
În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru ofițerii, maiștrii militari și
subofițerii în activitate, precum și pentru cei în rezervă mobilizați în unități militare. Timpul cât sunt
încadrați în unități în zona acțiunilor militare se socotește dublu la calculul stagiului minim în grad.
Articolul 99
Timpul cât ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au fost condamnați cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei ori au fost condamnați cu executarea acesteia, însă au fost
amnistiați sau grațiați înainte de a începe executarea, precum și în timpul cât ofițerii, maiștrii militari
și subofițerii în rezervă au fost condamnați la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de
detenție sau prin muncă fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu
excepția cazurilor când, în urma rejudecării cauzei, instanța competentă a pronunțat achitarea.
Capitolul IX Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 100
Sistemul de evidență și gestiune a cadrelor militare în activitate și în rezervă, metodologiile specifice

acestor activități, în timp de pace și în timp de război, precum și organele care țin evidența se
stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale, mai puțin situațiile reglementate prin lege.
Actul oficial prin care se dovedește, în cadrul Ministerului Apărării Naționale, vechimea în serviciul
militar și funcțiile îndeplinite de ofițeri, maiștri militari și subofițeri este fișa matricolă.
Pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale se emit legitimații militare, în
condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
Organizarea și funcționarea sistemului de recrutare și selecție a candidaților în vederea admiterii la

studii/cursuri pentru formarea inițială a cadrelor militare în activitate se stabilesc prin ordin al
Articolul 101
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi detașați pentru a executa misiuni în afară
Ministerului Apărării Naționale. Detașarea și încetarea detașării se fac prin ordin al ministrului
apărării naționale sau a comandanților stabiliți de acesta.
Pe timpul detașării, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii au îndatoririle și drepturile ce le revin din
calitatea de cadru militar în activitate, precum și obligația de a participa la pregătirea militară în
cadrul unității stabilite de Ministerul Apărării Naționale.
În situația când interesele Ministerului Apărării Naționale o impun, se poate dispune încetarea
detașării cadrelor militare prin ordinul ministrului apărării naționale sau al comandanților stabiliți de
acesta.
Articolul 102
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii trecuți în rezervă sau direct în retragere pot fi angajați în
sectoarele civile pe baza licenței sau diplomei de absolvire a instituțiilor militare de învățământ ori li
se iau în considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un nomenclator elaborat de
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Învățământului, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției
Sociale.
Articolul 103
Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor trecuți în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c),
d) și e) și care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va
asigura, cu prioritate, recalificarea și reintegrarea în muncă prin grija Ministerului Muncii și Protecției
Sociale.
Articolul 104
În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul unități militare se înțelege companiile și
batalioanele corp aparte, precum și toate eșaloanele de nivel similar și superioare acestora.
În caz de război unitățile considerate ca făcînd parte din zona acțiunilor militare se stabilesc de către
Marele Cartier General.
Articolul 105
Pentru menținerea legăturii ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezervă cu preocupările

curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării Naționale organizează acțiuni de informare a
acestora cu privire la diverse laturi și aspecte ale dezvoltării științei și artei militare, ale perfecționării
procesului de pregătire a trupelor și ale înzestrării cu tehnică militară.
Articolul 105^1
Cadrele militare au dreptul de a se asocia pentru a constitui, în condițiile legii, case de ajutor reciproc
care pot funcționa în spații puse la dispoziție, cu titlu gratuit și cu suportarea costului utilităților de
unitățile militare.
Din comisia de cenzori a caselor de ajutor reciproc, înființate potrivit alin. 1, face parte obligatoriu și
un reprezentant desemnat de comandantul/șeful unității militare respective.
(la 16-05-2019, Capitolul 9 a fost completat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai
2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 106
Ofițerii în activitate și în rezervă care la data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de
locotenent major vor fi înaintați în gradul următor astfel:
a) cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au depășit acest stagiu vor fi înaintați în gradul de
căpitan;
b) ofițerii în activitate care au o vechime în grad de până la 4 ani și ofițerii în rezervă care au o
vechime în grad de până la 5 ani vor fi înaintați în gradul de căpitan și li se va prelungi stagiul în acest
grad cu numărul de ani cu care au fost înaintați în grad mai devreme decât în condițiile prevăzute de
reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Ofițerii în activitate menționați la alin. 1 se înaintează în gradul următor fără a li se cere să fie
încadrați în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai mare decât gradul de
căpitan.
Ofițerilor care la aceeași data au gradul de locotenent li se prelungește stagiul în grad, peste cel
stabilit la art. 94, cu 3 ani celor în activitate și cu 4 ani celor în rezervă.
Ofițerii în activitate menționați la alin. 3, pe timpul celor 3 ani, dar numai până la prima modificare a
soldelor de grad, vor primi solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major, prevăzută
în reglementările existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 107
Dispozițiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad
superior celui pe care îl au ofițerii ce urmează a fi înaintați în gradul următor, se aplică după un an de
la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispozițiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) și ale art. 80 se aplică ofițerilor în activitate după o
perioadă de 3 ani, timp în care se poate organiza și examenul pentru gradul de maior, iar cele de la
art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) și paragraful C lit. c), după o perioadă de 6 ani de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii și căpitan-comandorii

care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi înaintați în
gradul următor în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv de comandor.
În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina toate cazurile care intră
sub incidența dispozițiilor art. 74 alin. 2.
Ofițerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel și căpitan-comandor care, în termen de un an de

la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea
art. 85 lit. a)-e) și nu au fost înaintați în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate, deoarece nu erau
încadrați pe funcții corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezervă sau direct în retragere vor fi
înaintați în gradul următor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la cap. IV, cu excepția celor
de la art. 54.
Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia "Meritul Militar", conform prevederilor legale în
vigoare, acordându-li-se brevete care atestă decorațiile conferite.
Locotenent-coloneii și căpitan-comandorii fără studii militare superioare, încadrați pe funcții de

colonel, respectiv comandor, vor putea fi avansați în gradul următor, în timp de 3 ani de la intrarea
în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv
comandor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).
Articolul 108
Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezervă și în retragere, pensionari
militari, se aplică și celor aflați în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Articolul 108^1
Gradul de sergent*) acordat militarilor din Ministerul Apărării Naționale până la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înlocuiește cu gradul de caporal.
Articolul 109
Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și ofițerilor, maiștrilor militari și

subofițerilor aparținând Ministerului de Interne și Ministerului Justiției, respectiv serviciilor de stat
specializate în domeniul apărării și siguranței naționale care, potrivit legii, au în structurile proprii
personal militar.
Competentele ministrului apărării naționale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz,
de conducătorii ministerelor și serviciilor respective; cele ale șefului Statului Major General, de către
înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului ministerului, de consiliul director.
Dispozițiile art. 2 alin. 2^1 lit. A, lit. A^1, lit. B lit. a) și b), art. 5 alin. 2, art. 35^1 alin. 4 și 5, art. 36
alin. 1 lit. i) și alin. 3, art. 37 lit. e), art. 38alin. 2, art. 40alin. 2, art. 41^1, art. 48alin. 2 și 3, art. 50alin.
5, art. 51alin. 2, art. 53alin. 4, art. 75alin. 2-4, art. 75^1, art. 77^1 alin. 2, art. 85 alin. 1 lit. e^1) și art.
108^1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din structurile Ministerului Apărării Naționale.
(la 31-03-2020, Alineatul (3) din Articolul 109 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 9, Articolul I
Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condițiile de menținere în magistratură și

celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor militari sunt supuse
normelor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor.
(la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 109 a fost modificat de pct. 4 al art. 33 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
Dispozițiile art. 27 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și
Pază și Serviciul Român de Informații.
Dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. n) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării
Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul
Român de Informații și Serviciul de Informații Externe.
Dispozițiile art. 77^1 și art. 78 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării
Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de
Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Dispozițiile art. 85 alin. 6 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații
și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Dispozițiile art. 87 alin. 1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administrației și
Internelor și Serviciul de Protecție și Pază.
Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne.
(la 02-01-2020, Alineatul (12), Articolul 109 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 27, Articolul I
decembrie 2019 )
Dispozițiile art. 2 alin. 2, art. 35^13, art. 51 alin. 1, art. 52 alin. 1, art. 55 alin. 1 privind durata
îndeplinirii funcției, art. 56-59, art. 62, art. 77^1 alin. 1, art. 80 și 81 nu se aplică ofițerilor, maiștrilor
militari și subofițerilor din structurile Ministerului Apărării Naționale.
(la 31-03-2020, Alineatul (13) din Articolul 109 din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 9, Articolul
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
Abrogat.
(la 02-01-2020, Alineatul (14), Articolul 109 din Capitolul IX a fost abrogat de Punctul 28, Articolul I
decembrie 2019 )
Dispozițiile art. 91^1 se aplică și Serviciului Român de Informații și Serviciului de Protecție și Pază.
Dispozițiile art. 95 nu se aplică ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor din Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de
Protecție și Pază.
(la 02-01-2020, Articolul 109 din Capitolul IX a fost completat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 110
Transferul cadrelor militare între ministerele și serviciile menționate la art. 109 se face prin ordin al
conducătorului instituției din subordinea căreia se transferă, la cererea ori cu acordul conducătorului
instituției la care se transferă.
În situația transferului prevăzut la alin. 1, precum și în cazul rechemării în activitate în termen de 60

de zile de la data trecerii în rezervă, instituția la care se transferă/încadrează preia toate drepturile și
obligațiile care decurg din contractele și angajamentele încheiate potrivit art. 41^1, 41^2, 91 și 91^1
și aflate în derulare la data transferului/încadrării.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 110, Capitolul IX a fost modificat de Punctul 30, Articolul I
decembrie 2019 )
În situațiile prevăzute la alin. 2, instituția la care se transferă/încadrează acordă în continuare

drepturile prevăzute la art. 20^1 alin. 2^1.
Articolul 111
Miniștrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat și asimilații acestora, civili, din Ministerul Apărării
Naționale și instituțiile prevăzute la art. 109, beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta
lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofițerilor cu grad de general, respectiv de
amiral.
februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 12 martie 2004. )
Articolul 112
În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde soțul, copiii și părinții aflați în
întreținerea legală a acestora.
Articolul 113
Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La
aceeași data Statutul corpului ofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului
subofițerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 și nr. 1.178/1965, precum și orice
alte dispoziții contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 29 iunie 1995, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VASILE LUPU
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Suport Legislativ Prelegere 21.01.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Legislativ Prelegere 21.01.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT LEGISLATIV

STATUTE SPECIALE DE FUNCȚIE PUBLICĂ APLICABILE PERSONALULUI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019

privind Codul administrativ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 5 iulie 2019

Articolul 380 Statutele speciale

a) structurilor de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurilor de specialitate ale Administrației Prezidențiale;

c) structurilor de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciilor diplomatice și consulare;

e) instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională;

b) funcții publice specifice.

a) cadrul legal special al raporturilor de serviciu;

c) regimul răspunderii administrative și mecanismele instituționale specifice de aplicare;

d) gestiunea funcțiilor publice;

e) mecanismele specifice care să asigure participarea funcționarilor publici la procesul decizional,

Articolul 381 Condiții de derogare a statutelor speciale de la prevederile prezentului cod

LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002

privind Statutul polițistului

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 24 iunie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziții generale

(2) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.

Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și

Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Secţiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

(1) La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la

a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic și psihologic;

c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.

(5) Recrutarea și selecționarea candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ

a) cursuri de capacitate profesională pentru obținerea gradelor profesionale de: comisar-șef de

b) cursuri pentru schimbarea specialității/profilului de muncă;

(1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.

a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor general de poliție;

c) chestor principal de poliție;

h) inspector principal de poliție;

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef principal de poliție;

d) agent principal de poliție;

(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

b) ministrul afacerilor interne, pentru:

Stagiul minim în gradele profesionale este:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor-șef de poliție - 2 ani;

b) chestor principal de poliție - 2 ani;

c) chestor de poliție - 2 ani;

d) comisar-șef de poliție - 3 ani;

e) comisar de poliție - 3 ani;

f) subcomisar de poliție - 4 ani;

g) inspector principal de poliție - 3 ani;

i) subinspector de poliție - 4 ani.

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef de poliție - 5 ani;

b) agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;

c) agent principal de poliție - 5 ani;

d) agent de poliție - 5 ani.

a) sub 5 ani - subinspector de poliție;

b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție;

c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.

(13) Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.

(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.