Stoicescu

PARTEA l-A
Cap. I
INTRODUCERE l ISTORIOGRAFIE
a. Introducere
Organizarea statelor feudale romneti constituie una din problemele pe ct de importante pe att de complicate ale istoriei noastre medievale, pentru elucidarea creia Institutul de istorie Nicolae Iorga a prevzut n planul su de cercetare serie de teme dedicate instituiilor celor mai de seam a ale acestcr state : domnia, sfatul domnesc, aparatul executiv al statului. Monografia de fa face parte din aceast serie. n aceast monografie fi studiate originea, evoluia, rolul, componena i atribuiile sfatulni i divanului domnesc ale rii Eomneti i Moldovei, n secolele XIVXVIJ, ca i rolul, atribuiile, veniturile i subalternii ajropiai ai fiecrui mare dregtor, membru al sfatului sau divanului domnesc, n parte. Lncrarea se compune deci din dou pri: prima, in care se studiaz n ansamblu sfatul i divanul domnesc, i cea de a doua, n care se cerce- teaz n amnunt fiecare mare dregtorie n parte. Cele doua pri ale lucrrii se completeaz una pe alta i constituie mpreun prima monografie de ansamblu asupra sfatului i divanului domnesc i membrilor lor n Tara Romneasc si Moldova n secolele XIVXVII. Problemele enunate au putut fi studiate mpreun penlru cele doua state feudale romneti data fiind asemnarea organizrii lor politico- sociale n aceast epoc, asemnare care se explica prin aceea c oiganiza- rea lor rspundea aceloiai necesitei, resimite 4 de populaia lor de aceeai crigine. Organizarea politic asemntoare a rii Eomneti i Moldovei este dovad evident a legturilor strnse ce au existat ntre cele doua state medievale romneti. Asemnarea dintre dYegtoriile celor'dou "fe'tate medievale romneti a fost remarcat chiar de contemporani. Cronicarul Miron Costin afirma, de pild, c, n afar de ban i batman, celelalte dregtorii (ale rii Eomneti si Moldovei) snt tcate cu aceleai numiri i cu aceleai slujbe Ct privete Transilvania, alta provincie istoric locuit de romni, aci situaia este puin diferit, datorit faptului c ea a fost ocupat nc din \remea feudalismului timpuriu de statul feudal maghiar, n cadrul cruia a primit organizare politic deosebit n parte de a celor doua state romneti ce i-au past rat independena. Cucerind Transilvania,
j T
Miron Costin, Opcre, ed. P. P. Panailcscu, ., 1958, p. 390.
INTRODUCERS I ISTORIOGRAFIE
regalitatea maghiar a fost nevoit s accepte existena unor vechi instituii romneti, gsiteaoin momentul ouceririi, a voievodul, cnezatele, jus valaehicum etc. Pentru a-i ntri stpnirea n provincia cucerit, statul maghiar a adugat la acestea serie de alte instituii care mi se intlnesc n celelalte state romneti, n primul rnd comitatele, precum i componen in parte diferita a sfatului sail consiliului voievodului, mai apoi al prmcipehii. Cu privire la termenul limit al acestei lucrri, preciz.m e ne-am oprit la sfritul sec. al XVII-lea pentru motivul c, n sec. al XYIII-lea i in primele decenii ale celui urmtor, divanul domnesc din ara Eom- neasc i Moldova a cunoscut transformri importante, care an dus la modernizarea treptat a statului feudal, transformri care pot i trebuie s fie cercetate ntr-o lucrare separata. La baza alctuirii acestei lucrri stau, n primul rnd, documentele interne ale rii Eomneti i Moldovei, mai nti cele publicate n colecia Documente privind istoria Romniei2, apoi cele editate n diverse alte colecii de documente, ca i cele peste 20 000 de documente din perioada 16261700, traduse i transcrise, aflate n depozitul Institutului de istorie N. Iorga din Bucureti. In afar de documentele interne publicate sau aflate in transcriere i traducere la Institut, am utilizat toate celelalte surse de informare cunoscute (cronici, legiuiri, inscripii, relaii de cltorie etc.), n care gsim tiri despre componena i atribuiile sfatului i divanului domnesc ale celor dou state feudale romneti. Din aceast categorie de izvoare, tiri deosebit de preioase cu privire la dregtorii ne ofer Descrierea Moldovei a nvatului domn Dimitrie Oantemir, i Relaie istoric despre ara Bomneasc, alctuit de un misionar catolic n timpul domniei lui erban Cantacuzino. Posibilitatea de a cerceta acest bogat material documentar, care nu a putut fi folosit dect n mic msur de istoricii i cercettorii mai vechi, ne-a permis s lrgim mult baza de informare a lucrrii. mpraun cu lucraraa despra aparatul executiv al statului feudal, aprat n 1968 la Editura MUitar, aceast monografie va contribui, sperm, la mai bun cunoatere a organizrii statelor feudale ara Bomneasc i Moldova.
b.
Istoriografia problemei
Dat fiind importana sa, problema sfatului i divanului domnesc din ara Bomneasc i Moldova a mai fost cercetat n trecut, fie n ansamblul ei, pentru unele perioade, fie mai ales numai pentru unele mari dregtorii 3.
* De un ajuLor pretios In cercetarea aces tor documente ne-au fost indicii de materii i persoanp, Intocmii de un colectiv al Institutului; folosind aceti indici, am putut controla da tele clnd apar prima oar In documente unii mari dregStori, identiflcarea acestora etc.
3
I.a acesfe monografil dedica'e cite imel dretjlorii ne vom referi cnd vom vorbi de dregtorflle respeclioe (vezi partea a
Il-a).
ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI
Freocupri de acest gen nnt semnalate inc de la mijlocul secolului trecut, cnd A. T. Laurian publicnd importanta Eelaie istoric de care am amintit mai bus promitea un articlu despre dregtoriile rii Romneti i originea lor bizantin, precum i despre modificaiunile suferite pn la Regulamentul Organic4. Promisiunea sa nu a putut fi ns ndeplinit, datorit slabelor posibiliti de inlormare din acea vreme. Primele studii cunoscute despre sfatul domnesc an aprut ceva mai trziu, n 1882, an n care s-au publicat dou asemenea lucrri. In prima, intitulat : Vechile instituiuni ale Romniei (13271866), folosind informal trzii, date de Dimitrie Cantemir, Mihai Cantacuzino i Dionisie Fotino, loan Brezoianu s-a ocupat i de problema consilinlni administrativ (cnm numete el sfatul domnesc) i a oficiilor (dregtoriilor), pe care le-a prezentat ntr-un mod destul de cindat, pe secole, fr s le urmreasc n evoluia lor : pentru sec. al XIY-lea : bannl, vornicul, logo- ffttul, vistierul, sptarul, postelnicnl5; la sec. al XY-lea a adugat pe : paharnic, stolnic, arma, comis, portax, pitai i etrar * etc.Pe lng faptnl c mprirea aceasta e greit, ca i datele apariiei fiecroi dregtor in parte, I. Brezoianu d explicaie eronat originii acestor dregtorii, din care unele ar fi fost mprumutate, dup prerea sa, ,,de la Banatul Olteniei sau de la aratul romno-bulgar 7. n acelai an, 1882, dregtoriile moldovene din prima jumtate a sec. al XY-lea au constituit obiectul cercetrii ceva mai competente a Ini E. Picot i G. Bengescu, ntr-o monografie dedicat lui Alexandm cel Bun. n aceast lucrare, ei indic dregtoriile rilor vecine, de la care presupuneau c statul feudal moldovean le-a mprumutat, i apoi pe cele moldovene, artnd pe scurt atribuiile lor i nirnd boierii care le-au ocupat pn. la mijlocul sec. al XY-lea 8. Peste trei ani, la 1885, ntr-o lucrare de proporii mai mari, dar slab informat, despre instituiile i legile Romniei, in capitolul dedicat boierilor, Nicolae Blaramberg s-a ocupat i el de dregtoriile din ara Bomneasc i Moldova , reproducnd din izvoare narative trzii, Deecrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir i din opera lui Bauer, paragrafele despre dregtorii celor dou ri n sec. al XVIII-lea i mprirea lor in clase. Fa de studiul lui E. Picot i G. Bengesco, pe care nu 1-a cunoscut, lucrarea lui N. Blarambtrg reprezint chiar un pas napoi, autorul admiind fr rezerve afirmaia lui Dimitrie Cantemir, potrivit creia Alexandra cel Bun a nfiinat dregtoriile moldovene dup sfatul mpratului bizantin
4 5 11
Mag. istoric pentru Dacia, \, p. 71. I. Brezoianu, op. cit., p. 3 9. Ibidem, p. 40 42. Pentru sec. al XVI-lea vezi p. 5962. iar pentru sec. al XVII-lea, p. 85-86.
Ibidem, p. 4. E. Picot i G. Dcngesco, Alexandre le Bon, Viena, 1882. p. 64 95. cap. 111. intitulat: Organisation administrative. La hiirarchie moldaoe. Comparaison tntre la hierarchie mol- dave et les hUrarchie byzantine, bulgare, hong raise, polonaise etc.
3
? N. Blaramberg, Essai compart sur les institutions el les lois de la Rnumanie. Bnc. 1885,
233-260.
INTRODUCERS l ISTORIOGRAFIE
afirmaie neinteineiatft, combtut de autorii prece- situ e dregat oriile rii Romneti au aprufc u vremea domniei hu Rauu ctvl Mare, eeea ce este do asomenea groifc. Fr s intreprind eereetri prea amnimite, n operole lor de >ir.ter mai vechi, apruto la sfritul secolului trecut. i la noeputul secouo>tru. istorieii D. Onoiull0, .1). Xenopol11 i N. Iorga 12 s-au ocupat x ei de problema sfatului domnesc, indeosebi de originea i atribuiile drvetor i lor. N. Iorga a revenit la problema dregtoriilor n alte dou opere ale sale : Rotful boicrimii noasire 13 i Scrisori de boieriu. n prima lucrare xbtena dregt orilor pn la venirea n ara noastr a cpeteniilor ilgare, alungate de turci afirmaie greit, asupra creia vom rtveni intr-un capitol uim a I or si descrie pe scui't atribuiile fiecruia dintre marii dregtori. Lnformaii sumaro sail mai bogate despre dregtori i dregtorii rm lipsesc nici in unele Iucrri mai vechi care au ca obiect alte teme, ca aeelea alctuite de I. Bogdan15, C. Giurescu 1G, D. V. Barnovschi17 eto., precum asemenea date se intlnesc i in monografiile dedicate uror voievozi mai de seam din trecutul nostru 18. I n important pas nainte in cercetarea problemei marilor dregtorii din ara Bomneasc i Moldova 1-a fcut C. 0. Giurescu cu cele dou studii ale sale : Contribuiuni la studiul marilor dregtori n secolele XIV si. JF 19 >i Xoi coniribiiiuni la studiul marilor dregtori n secolele XIV i JY 20, care sint primele cercetri mai importante i bine informate n acest domeniu.
10
Cur'.ul
He
isliria romdniloi. Epoca de la Mircea cel Jllrtn ptn la
1526,
cd. 1900, p. 41.1 41.4, cap. intitulat :
Or(jm;i?area inlerioar (rilor noasire In vremea lui Mircea ce Butrin w 1 lcxandru . -1 I.. In ace>t capilol destul de ini ins, D. Onciul a prezentat dre- gtnriili* moldovont: rtup inUrpolatorul lui Grigore Ureche i dup Descrie.rna Moldouei Ini Dinniiii f'anlcmir ur pc aci'lea din Tarn Roinneascil folosind informaiile llrzil date In lucrarea Ini Mihai publicata de fralii Tunusii, dci cursul sfui privete nceputul sec. ol XV-lea.
1
antacurino
II 11
Isloria romnilur din Dacia Traian, ed. a 111-a, vol. Ill, p. 172 186. Geschichte des rumnnischen Vollces, ol. 1, Gotha, 1905, p. 252 253.
13
I'nblirat.i in Isloria romdnilor In chipuri l iroane, vol. 11, Buc., 1905, p. 1451G9,
14 4
Vlenii de Munte, 1912, p. II III. l.nptele romdnilor cu liirr.ii pln In Mihai Viteazul i Cnllitro veche romn. DouA con- ferinle, Buc., 1898, p. 4548 Cni'sul despre Dcscriplio Mnlduviur, Buc., 1914 1915, p. 113141, Biblioleca Acadrmiei Bepublicii Socialisle
(din eon/erina a dona).

1,1
Romania. Acrlai aulor a inal alins uncle problemo legate de boieri i dn-gtUori In studiul sAu Despre boieri, In care a vorbit dc boieria legate de slujb i de boieri: filr.i drcqlorii (S'udii de isloric social, Hue., 1943, p. 230 248). Ideilc din cursul universllar cilal l acel*:i din studiul despre boieri slnt aKcmnloarc,
17
M
Originile democrat,iei romne, lai, 1922, p. 1012. I. Ursu, lefan cel Mare, Buc., 1925, p. 316 319 (despre Conslliul lui tcfan cel Mare): Adelaida Goga-Buciir,
Urlcele lui Alexandra cel Hun, Brila, 1932, cap. Sfalul domnesc: P. P. Panailescu, Mircea cel Htilrln, Buc., 1944, p. 113 117 etc.
10
Apftrul In 1927, 176 p. (extras din Buletinul Comisiel Is tori , V, 1927, p. 1 176). Va fi cl tat Contrihufiuni.
10
Apnit In 1926, 71 p. Va fi cilr.t Kol contrlbu(iunl. Vezi l receiizla lui M. l.as-
caris la acesle dou sludii, In Byzantlnoslavica, 1929, p. 220226.
ISTORIOGRAFJA PROBLEMEI
n prima lucrare care constituie teza de doctorat a autorului , dup ce se face istoriografia problemei, se prezinta ,,numele generice ale dregtorilor i vechimea lor, data apariiei n documente, originea, atribuiile, rangul ierarhic, subalternii pn la cei mai mruni i veniturile a nou din marii dregtori membri ai sfatului domnesc din ara Eomneasc i Moldova, n ordinea aproximativ a importanei lor : banul, vornicul, logoftul, vistierul, sptarul, paharnicul, stolnicul, comisul i postelnicul. n cea de a doua care a aprut de fapt nainte de prima autorul face serie de completri la teza sa de doctorat, cercetnd citeva probleme generale privind pe marii dregtori : dreptul de judecat i ndatoririle militare ale acestora, veniturile i scutirile fiscale de care se bucurau, modul cum erau numii, naintai n grad i demii din funcii marii dregtori, costumele i insemnele lor, despre dregtorii de origine greac etc. Dei autorul amintit a adus multe contribuii i precizri importante i folositoarc n problemele tratate, contribuii care nu pot fi neglijate de cei ce se vor ocupa de sfatul domnesc i dregtorii, cele dou studii ale sale nu prezinl sfatul domnesc n evoluia sa. De altfel, autorul nici nu a urm&rit sa se ocupe de sfatul domnesc n ansamblul su, ci doar de unii din marii dregtori, pe care-i prezint pe fiecare n parte. Autorul omite apoi faptul c dregtoriile de care se ocup au un caracter feudal, considerindu-le cafiind corespunztoare ministerelor deazi, cu toate cel nsui afirm pe buna dreptatec ,,e greudefcuto dcosebire hotrt in aceast epoc ... ntre dregtoriile publice i cele personale 21(este vorba de secoleleXlY - XV). Dup editarea lucrrilor lui C. 0. Giurescu, au mai apxut citeva studii mai mici, care au folosit n general rezultatele dobindite de lucriile amintite. Dintre acestea, unul din cele mai importante este acela al lui I. C. Filitti, Despre vechea organizare administrativ a principatclor romne, aprut n dou ediii, n 1929 i 1936. ntr-un capitol intitulat Sfatul domnesc. Marii dregtori22, I. C. Filitti a prezentat unele probleme privind terminologia sub care snt cunoscui membrii sfatului domnesc i atribuiile acestora. n aceast lucrare autorul a artat, pe bun dreptate, c primii sfetnici domneti trebuie s fi fost recrutai din nobilimea teritorial i o nfiinarea i ornduirea ierarhic a dregtoriilor s-a fcut treptat i din sec. al XVI-lea dispar din divan boierii fr dregtorie. Amintim apoi lucrrile lui G. D. Florescu, care, fr s se ocupe in mod special de problema sfatului domnesc ca instituie i de atribuiile sale, a remarcat i el, ca i unii predecesori ai si, c primele sfaturi domneti erau alctuite n majoritate din boieri fr dregtorii i i-a exprimat prerea c divano domneti adevrate (adic. alctuite n majoritate din drcgtori) gsim de abia n timpul domniilor lui Vlad Olngrul i Radu cel Mare23.
31
C. 0, Giurescu, Conlribufiuni, p. 29.
aa
In crliln din
1935, p. 9 17.
23
G. D. Florescu, Gcnealogia boierilor din MArgineni, In ..Bui. Com. 1st.. 1\. 1930, p. 1112. Vezi cle occlai,
Divane ilonxneli din Munleniu In secolul al \\ -lea, Dreglori 1 boieri, 13891404. Culese i adnotale de..., Buc., 1927. 80 + III p. (extras din Bev. Arliivclor, II, 1927, nr. I) i Divanele donmeti din ara Bomneasc, 1 (1389 HSS^, Buc., 1943, eel. revilzul, unde sc dau i uncle liri despre ierurhin martnrilor din sfatul domnesc.
INTRODUCERE I ISTORIOGRAFEE
ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI
11
Idei interesante gsim apoi ntr-o lucrare mai nou a lui Dinu C. Arion. aprut in 1942 i avind un titlu cam lung : Don studii de istorie a dreptului romnesc. Despre prerogativele marilor boieri moldoveni nainte dV Siejan eel Mare. Ce neles au avut actele de donaiune domneti de pmnt la inceputurile roierodatelor. (Contribute la stuiul fundrii voievodatului MmUeniei). Autorul acestei lucrri are meritnl de a fi scos n relief faptul c, pin la tefan cel More, boierii moldoveni participau la conducerea sta- Tului in calitatea lor de mari proprietari i c aceast participare la guvernarea rii nu are de-a face cu dregtoriile propriu-zise. Tot D. G. Arion a aratat c sitnaia se schimb in vremea domniei lui tefan cel Mare, de eind incep s predomine in sfatul domnesc boierii care ocupau dregtorii. In ceea ce privete sfatul lrgit al rii, amintim discuia destul de aprins dintre D. P. Bogdan i G. Duzinchievici despre existena san inexistena seimului in Moldova u, pomenit sub forma soim ntr-un document eniis de urmaii lui Alexandra cel Bun. Ca trsturi generale ale lucrrilor privind sfatnl domnesc din ara Bomneasc i Moldova si pe membrii si, aprute nainte de 1944, remarcm in primul rind mijloacele mult mai srace de informare dect acelea de care di>punem astzi. precum si folosirea de predilecie a izvoarelor narative mai tirzii (sec. XVIIXYI1I) pentru epoc mai timpurie. La ciiva din autorii amintii se resimte i anumit concepie greit. rmii dintre ei fcindu-se apologeii clasei boiereti. Pentru N. Blaramberg, de pild, boieria (deci i posibilitile de a ocupa dregtorii) ..era aecesibilA tnturor, chiar i sclavilor (robilor) 25. D. V. Barnovschi a mers mai departe, afirmnd ca sfatul domnesc reprezenta poporul, traditia sau c era motenitor al strvechilor adunri populare Js. Autorii amintii nu au inut seama de faptul c marii dregatori erau recrutai din Tndnrile marii boierimi i c sfatul domnesc, ca reprezentant al marii boierimi, urmrea in primul rind aprarea intereselor clasei pe care reprezenta, clas condnctoare in statnl feudal. Dnp 23 August 1944, problema sfatului i divanului domnesc din cele dou state feudale romneti nu a constituit nc obiectul unui studiu monografic, dar ea a continuat s preocupe pe cercettori n diverse studii.
Unele consideraiuni sumare despre structura sfatului domnesc al Moldovei in vremea domniei lui tefan cel Mare, despre ierarhia dregtorilor n sft, rolul rudelor domnului in sfatul domnesc, vxrsta dregtorilor, puterea economic a lor in aceast vreme etc. gsm astfel in lucrarea lui A. Sacerdoeanu, intitulat, impropriu, Divanele lui tefan eel Mare. Aceste coneideraiuni sumare prefaeaz listele de dregtori intocmite cu mult minuiozitate, pe ani i pe dregtorii, de numitul autor 27. Aceluiai autor i aparin i unele note sumare despre sfatul domnesc din ara Bomneasc in vremea domniei lui Neagoe Basarab, in care face unele constatri cu privire la ceea ce numete domnia sa ..stabflizarea sfatului domnesc, ierarhia i cursus honorum al dregtorilor. Ca i in lucrarea precedents, i aceste note sumare preced listele de dregtori. pe ani i pe funcii, din timpul domniei lui Neagoe Basarab i a fmlui su Teodosie -3. In volumul Yiaa feudal in ara Eomneasc fi Moldova, alctuit de P. P. Panaitescu, V. Costchel i A. Cazacu, aprut in anul 1957, problema sfatului domnesc formeaz obiectul unuia din paragrafele lucrrii **. Unele aspecte ale activitii sfatului domnesc din Moldova au fost cercetate apoi de N. Grigora, care a studiat rolul sfatului domnesc ca instan suprem de judecat a rii. menit in primul rind s apere drepturile i privilegiile marei boierimi 30. A fost reluat apoi de P. P. Panaitescu , Damaschin Mioc 32 i Yalentin Georgescu33 cercetarea amnunit a ..adunrilor de stri" sau a marei adunri a rii, la care participau reprezentanii c-ategoriilor sociale privilegiate i care erau convocate in imprejurri speciale. formind instituie diferit de sfatul domnesc. Pentru prima oar sfatul domnesc din Moldova i Tara Romnease a fost prezentat in evoluia sa in tratatul de Istoria Somniei; aici s-a artat c sfatul de mari boieri, care controlau politica domneasc in vremea frimirii feudale, s-a transformat treptat intr-un sfat de dregtori
Aprut In Analele Univ. C.I. Parhon, 1956, s. t. soc., istorie. p. 157 205. M A. Sacerdoeauu, Contribuii la studiul diplomalicei slai^'-romdne. Sjutul domnesc i sigiliile din timpul lui Neagoe Basarab (1-5121-521) (Romanoslavjca, X. 1964. p. 405 ________________________________ 409). Vezi de acelai autor Instituiile supreme ale Moldovei in secolele XIV XV. (..Rev. Arhivelor, IX, 1960, nr. 2, p. 23 40), unde se reproduc listele memhrilor sfatului domnesc al Moldovei din aceast epoc.
ss
27
Vezi p. 343 351.
D. P. Bogdan. Acte moldoveneli dinainle de Stefan cel Mare, Buc., 1938, p. 7 10; Ci. Duzinchievici, Ccntributii la istoria Moldovei dupA moartea lui Alcxandru cel Bun, lai, 1939,
Alribniile judectoreli ale sfatului domnesc din Moldova pin la spritnl setalrJni al XVl-lea (Studii i cerc. tiiuifice, Iai, istorie, XII. 1961, fasc. 1. p. 133144.
31 Marea adunure a frii, institulic a orinduirii feudale In far lie (Studiu" X, 1957, nr. 3, p. 153 165). Vezi i textul francez pubhcat in Xomelles eludes (Ftdstoire. Ill, Buc., 1965, p. 117 139, precum i Marile adunri ale rii, in voL Yiaa feaal, p. 351 351 i articolul Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la impunerta Moldovei la tributal turcesc (Vaslui, 1156) (Studii, V, 1952, nr. 3, p. 1ST 198).
30
20 n. (extras din ..Rev. critic, XIII, 1939, nr. 1, p. 21 38); D. P. Bogdan, In jurul unor consideraiuni prii ind istoria Moldovei dup moartea lui Aleiandru eel Bun. Rspuns il-lui Duzinchievici (,,Arhiva rom.", t. Ill, 1939, p. 275 286); G. Duzinchievici, Conlribuiii la isturia Moldovei din sec. XV. fispuns d-lui Damian P. Bogdan (Rev. criticA, XIII, 1939, nr. p. 215 226). In lucrarea lui G. Brtianu, Sfatul domnesc tn lrile romneli tn cadrul istoriei generale, I, I.iniile generale ale problemei, Buc., 1946, nu se vorbete declt de modul cum era cercetat In acea epor problema aa-zisclor adunii de stri din Europa.
s
3J Les assemblies d'etats el la fiscal He en Valachie et en Moldarie (..Revue roumairc c* 'histoire, t. V, 1966, nr. 2, p. 197 233).
N. Blaiamberg, op. cil., p. 254.
D. V. Barnovschi, op. cil., p. 11 12.
33 LAssemblee detats on 1.1 Grande Assemblee da pags commt oreone judiciaire en Va- lachie et en Moldavia (XVII* et XVIII1 siecles) i,.Revae roumaine d'histoire' , 1?66, nr. S, p. 781-808).
INTRODUCERE I ISTORIOGRAFIE
in limpul centralizrii celor dou state feudale romneti i s-au urmrit in linii mari sehimbrile nregistrate de divanul domnesc n epoca aa- Tmminlni regini nobiliar M. Annntim, in sfirit, c C. Cihodaru s-a ocupat ntr-un articol de Sfatul tiomaesc i sfatul de obte n Moldova (sec. XVXVIII) 35, in care a studiat unele probleme legate de componena i atribuiile sfatului domnesc, preenrn i imprejurrile in care era convocat sfatul mai larg al rii, numit sfat ,,de obte. Acesia este, pe scuxt, stadiul la care s-a ajuns in studierea sfatului domnesc i a dregtoriilor din ara Eomneasc i Moldova, problem in care ant inc- multe aspecte necercetate i al crui studiu merita s fie reluat ansamblu. pentru ambele ri, pe baza informaiilor documentare mnlt mai bogate ce ne stau astzi la dispoziie, ca i a lucrrilor scrise de naintaii notri.
** Istoria Homaniei, vol. II j III, capilolele privind organizarea sociaJ-politic. AprU In Annarul Inst, de isl. arh, lai, I, 1961, p. 55-86.
Cap. II TERMINOLOGIA SUB CARE SlNT CUNOSCUTE SFATUL, DIVANUL DOMNESC l MEMBRII LOR SI EVOLUIA ACESTEI TERMINOLOGII
Pentru a nelege mai uor evoluia sfatului i a dregtoriflor, va trebui mai nti s cercetm terminologia sub care sint cunoscute aeeste instituii i evoluia acestei terminologii, problema care, pn in prezent, nu a fost dect in mic msur discutat in istoriografia noastr Terminologia folosit in documente, reflectind in linii mari transformrile instituiilor pe care le definete, va inlesni inelegerea evolniei acestor inBtituii, de care ne vom ocupa in capitolul nrmtor al luerrii. 1. SFATUL l DIVANUL DOMNESC De-a lungul celor aproape patru secole de care ne ocupm in aceast lucrare, sfatul domnesc a cptat numiri diferite, care sint legate in primal rind de evoluia i componena sa, ca i de unele influene strine exercitate asupra limbii folosite de cancelaria domneasc. Astfel, in ara Bomneasc, sfatul domnesc proprin-zie, format din sfetnicii apropiai ai domnului, avind deci un caracter restrns, s-a numit 8fat sau sfatul rii, uneori divan, singlit, *pretoriu i scaup de judeeat ; pentru sfatul domnesc intrunit intr-o forma ceva mai larg, cuprinzind pe toi marii dregtori i colaboratorii lor cei mai apropiai, s-a utOizat in sec. al XYII-lea termenul turcesc de divan sau marde divan, iar pentru adunrile cu caracter mai larg, cuprinzind pe reprezentanii ptunlor privilegiate, ai boierimii i ai bisericii, s-a folosit termenul de sobor. n Moldova, termenii utilizai au fost: sfat, sfat de tain, sfatul cel mai nalt, sfatul rii i singlit pentru sfatul restrins, divan pentru sfo- tul mai larg i sfat de obste pentru adunrile reprezentanilor categoridor privilegiate. Cei mai muli din aceti termeni au fost utilizai in sec. al XV 11-lea, cind documentele scrise tot mai mult in limba romn devin mai explicite i mai bogate in informaii decit in veacurile anterioare, fr ins a face nici in aceast vreme difereniere net intre 1 ermenii folosii.
Vezi . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 2125 (numele g.'nirlce ate dr :or.Jer).
TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
a. Sfat, sfatul cel mai nalt, sfatul rii

n ara Bomneasc ca i n Moldova, de altfel termenul de sfat nu este amintit in formula obinuit a documentelor interne, n care se spune c acestea au fost emise de domn i de cinstiii si dregtori sau boieri. Doar n unele documente din sec. al XYI-lea, aceast formula se schimb. in aceste hrisoave artndu-se c domnul a judecat ,,cu tot sfatul sau (-)2. n documentele moldovene din secolele XVII, utilizndu-se formula tradiional, se spune de regul vorbindu-se n numele domnului rii c locuitorii care au fcut tranzacii de bunuri imobiliare sau cei care au avut de rezolvat diverse litigii ,,au venit naintea noastr i inaintea boierilor notri sau naintea noastr i naintea boierilor notri moldoveni, mari i mici. Termenul de sfat este folosit prima oar n Moldova ntr-un document intern din 11 febr. 1400, n care domnul arat c a fcut danie unui boier ,,cu tot sfatul boierilor mari i credincioi 3 ( - (\) |() (\). (Sfatul are aci sensul de sftuire, consultare). n documentele ext erne pstrate din aceast epoc, actele de omagiu date de domnii Moldovei regelui polon, se folosete termenul de sfat sub forma de 4. Prima oar acest termen a fost utilizat tot de cancelaria lui Alexandru cel Bun, la 1402, cnd domnul fgduiete supunere regelui polon .,cu intreg sfatul 5. Mai trziu s-a folosit fie termenul de sfatul nostru ( ), fie panii notri i sfatul nostru (:\ / I ), sau, fiind vorba de reprezentanii rii n faa unei puteri strine, sfatul moldovenesc ( )6. n vremea domniei lui tefan cel Mare se poate observa din terminologia folosit de cancelaria domneasc evoluia sfatului domnesc n aceast epoc (problem de care ne vom ocupa n capitolul urmtor). Astfel, la 9 iulie 1466, domnul arta c a fcut danie mnstirii Probota dup ce s-a consultat cu mitropolitul, episcopul de Boman i cu tot sfatul 7. Aci sfatul cuprindea pe toi marii boieri care aveau dreptul s participe la conducerea treburilor rii alturi de domn. Mai trziu, ns, paralel cu schimbrile petrecute n componena sfatului domnesc, termenul de sfat sau sfatul cel mai nalt a fost utilizat pentru a desemna sfatul restrns al domnului, care apare separat de restul boierimii. De pild, la
- Documente prioind isloria Romnniei, B., vrac. XV, vol. II, p. 338 (doc. din 29 mai 1546). * Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 7. Vezi i doc. din 7 ian. 1403, In care se amntete de .,sfatul nostru depl'n (ibidem, p. 13). Vezi i .. Cihodaru, op. cil., p. 57.
4
Despre acest termen de origine ucrainean, dcrivlnd de la cuvlntul german Rat =
= sfat vezi C. Cihodaru, op. tit., p. 5659.

6
Hurmuzaki, 1/2, p. 823 l M. Costchescu, Doc. tnainte de lefan cel Man, II, p. 621-622. M. Costchescu, op. cit., p. 686 i 689 (1435), 712 (1439) i 791 (1456). |
Doc. prio. ist. ., A., veac. XIVXV, p. 347.
SFATUL I DIVANUL DOMNESC
15
15 oct. 1481, domnul declar c am socotit cu boierii notri i cu tot sfatul nostru cel mai nalt ( 8 ) . Diferenierea dintre panii sfatului nostru moldovenesc i toi panii de la mare pn la mic fusese marcat i de cancelaria lui Petru Axon, cu prilejul marei adunri de la Yaslui din primvara anului 1456 cnd boierii i domnul au acceptat s plteasc tribut Imperiului otoman *. Aci ns deosebirea fusese necesar deoarece era vorba de ntrunirea unui sfat mult mai larg dect cel obinuit, sfat care fusese convocat pentru a gsi ieire din situaia grea n care se afla Moldova. Cu adeeai accepiune de sfat restrns, separat de restul boierimi^ termenul de sfat a fost utilizat uneori i n a doua jumtate a sec. al XYI-lea, cnd se arat ca domnul a rezolvat diverse pricini ,,cu tot sfatul domniei mele i cu toi boierii, cu boierii notri i cu tot sfatul nostru sau c plata unui sat s-a fcut naintea ntregului nostru sfat i naintea tuturor boierilor domniei mele, mari i mici 10. In aceeai vreme se utilizeaz i formula cu sfatul ntregului nOstru sfat moldovenesc u, primul termen referindu-se la consultarea dregtorilor din sfat. n sec. al XYII-lea, termenul de sfat a fost folosit in Moldova mult mai des dect n ara Eomneasc, in documentele redactate in limba romn utilizndu-se de regul forma svat12. n aceeai vreme, datorit folosirii tot mai largi n scris a limbii romne, termenul de sfat a fost utilizat uneori n aceast forma i n documentele scrise in limba slav 13, documente in care termenii obinuii snt i -. Cum la edinele sfatului domnesc luau parte adeseori mitropobtul i episcopii rii, a cror binecuvntare este invocat in hrisoavele de danie sau ntrire a proprietilor bisericeti14, in unele documente moldovene din sec. al XYI-lea se face diferena ntre sfatul propriu-zis, alctuit din marii dregtori laici, i clericiipaxticipani la edinele sfatului domne&c. De pild, pricina dintre marele vornic Gligorcea Crciun i mnstirea Probota, de care se vorbete ntr-un document din 8 iulie 1597, este judecat de domn cu tot sfatul domniei mele, i duhovnicesc i lumese" u. Sfatul duhovnicesc i cel laic, alctuit din dregtori sau sfetnici (
Ibidem, veac. XV, p. 31. In doc. din 15 mart. 1490. ctud se intrete autoritatea cpiscopiei de Rdui
asupra a 50 de biserici, dei formularul documentuhii este aprosSmaUv acelai, s-a tradus' ,,cu toi boierii notri moldoveni, i indeosebi cu tot sfatul nostru" ( (ibidem, p. 131 i 134). Pentru doc. din 1481, C. Ciliodaru traduce mai ales, In loc de ,,cel mai nalt (op. cil., p. 58). Doc. priv. ist. Rnm., A., veac. XIVXV, p. 286.
10 11
Ibidem, veac. XVI, vol. II, p. 182, vol. Ill, p. 43, 47, i vol. IV, p. 174.
Doc. din 15 dec. 1598 (ibidem, p. 240). Vezi i due. din 26 mart. 1622 (ibidem, veac. XVII, vol. V, p. 110). Vezi doc. din: 20 npril. 1627, 5 sept. 1634, 12 iunie 1638, 11 febr. 1643, 15 sept. 1654, 22 mai 1658, 20
12
sept. 1660 etc. (Acad. R.S. Romania, MCDXCVII/ 66, LXXII/35. CXXXVIII/27 a, XXII/112 a, DCXXIH/70, CXXXVIII /86 ; Arh. St. Buc.. m-rea Sf. Sava, XXXV I/ll).
13
14
Vezi doc. din 20 dec. 1588 (Doc. priv. isl. Rom., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 411).
' Vezi mai jos p. 82 86. Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 170. !n doc. din 10 sept. 1596, referitor la aceeai pricin, se
15
traduce sfatul domniei mele, i clerici i laici (ibidem,
p. 150).
SRXLINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC I MEMBRII SAl
H csjTHHKi) apare i in tratatul incheiat de Ilia Bare cu regele Polomei la 30 HOT. 1547
ie
In sec. al XVII-lea, data cu schimbrile intervenite n societatea feudal* romneasc, cind slujba prestat de dregtori domnului rii define treptat un serriciu adus rii sau domnului i rii, sfatul domnesc a inceput s fie numit sfatul rii, iar dregtorii domnului boierii rii. Aeest sfat al rii Eomneti este amintit in numeroase documente din sec. al XVII-lea. fie sub forma romneasc de sfatul rii sau sveatul cri" be sub aceea slavon de - XopfK 17. n Moldova, termenul de sfatul rii (- ), cum i se spune intr-un document din 30 oct. 1655 18, a fost folosit mai rar dect in ara Eomneasc. In unele documente din ara Eomneasc sfatul rii apare ca fiind noiune deosebit de aceea de divan (despre care vom vorbi ndat). AstfeL la 28 iunie 1642, intr-o scrisoare a mitropolitului, se spune o la pricin judecat cu tot sfatul divanului, nite pri au rmas de judeeat ..denaintea a tot divanul i sfatul rei 1#, iar la 20 nov. 1645, Matei Basarab arat c a hotrit s restituie satele lui Mihai Viteazul urmailor acestuia, dup ce a consultat sveatul ri i divanul i sborul sf ntelor si dumnezeet lavrele ri *. b. Divan, marele divan Ctre sfiritul sec. al XVI-lea, cnd influena turceasc n ara Eomneasc i Moldova a devenit mai puternic, termenul de sfat a fost inlocuit treptat cu cuvintul divan **, care a fost folosit n documentele din . al XVII-lea mult mai dee dect vechiul nume de sfat.
I. Bogdan. /bum poleogrufic moldovenese, nr. 79. Doc. din 15 iulie 1628, 24 iulie 1641, 20 nov. 1641, 10 febr. 1646 etc. (Acad. R. S. Romania. LXXVT/21, Arh. St. Buc., A. N., CI/17. In acelai an, sfatul rii Molduvei ddea scrisoare de garanie lui Gheorghe
17
CDXXX/41, CCXCIV/4 i Arh. St. Buc., m-rea Sf. Apostoli, III/l).

u
Rakoczi al II-lea pentru suma de 126 000 de taleri, Imprumu- lai de la principe, membrii si angajlndu-se s restituie, ei sau ,,boiarii carii vor fi In cinste in locul nostru" (N. Iorga, Sludii i documente, IV, p. 44 45). ** Acad. R. S. Romnia, CI/16.
w
Muzeul de istorie Buc., nr. 13 977. Vezi i Acad. R. S. Romnia, CCXCIV/4, (doc. din 10 febr. 1646). Dup cite tiu, termenul de divan a foit folosit prima oar de cancelaria rii Romneti In timpul donniei lui
21
Mihnea Turcitul. La 30 aprilic 1587, se vorbetc de lntoc- mire fcut In fata dregtorilor, a lntregii curU domneti, mare i mic, ,,tn marele divan al domniei inele (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 306). Termenul sc repet apoi In documente, la lGfebr. 1589, 20 aprilie 1589 etc. (ibidem, p. 391, 397 398,401). In Moldova, termenul de divan este lntllnit ceva mai tirziu. la 18 marlie 1603, cu scnsttl de edin de judecat a sfatului domnesc (Doc. prio. ist. ., A., veac. XVII, vol. I, p. 71). Despre semnificatia cuvlntului divan vezi L. inoanu, Influent a orientals, sub voce. In Imperiul otoman au existat mai multe instiluî purtlnd numele de divan, din care cel mai impoitant era divan-i humaiun, care constituia consiliul snltanului. Treptat, importanta aces Lui divan a sczut, atribuiile sale prelulndu-le aa numitul ikindi divani, can: se Intruncu dup amiaz, sub preedinia rnarelui vizir, pentru a termina discuiile lncepute In divanul de dimineat (vezi pe larg despre accasta Encyclopidie de Islam, t. II, Paris, 1960, sub voce).
17
n documentele rii Romneti din acest secol, termenul de divan 1 are de cele mai multe ori accepiunea de sfat domnesc, unii dieci folosind I nc, dar destul de rar, termenul mai vechi de sfat, alii preferndu-l pe acela de divan. De pild, ntr-un document din 3 april. 1635, se spune c I domnul a judecat pricin ,,cu toi cinstiii dregtorii domniei mele i cu tot sfatul nostru; n alt document, redactat in aceeai zi, pentru I pricin asemntoare, se utilizeaz formula ,,cu toi cinstiii dregtori I i cu tot divanul 22. n alte documente din aceeai vreme, cei doi termeni snt utilizai I concomitent, cu aceiai accepiune. La 20 mai 1636, Matei Basarab arat I astfel c nite mpricinai au venit la marele scann de judecat i inaintea I a ntreg sfatul domniei mele ( \ -) i ca el a judecat I pricina ,,cu tot divanul ( KKC \) 23. Este clar c, n aceste docu- [ mente, sfat i divan an aceeai accepiune. n afar de aceast accepiune de sfat domnesc, termenul de divan [ sau marele divan a mai desemnat n sec. al XYII-lea i camera din palatul domnesc unde se aduna sfatul domnului. Astfel, la 20 ian. 1604, se citesc K_ nite documente la marele divan, iar mai trziu, la 10 iunie 1626, se } arat c un postelnic s-a prezentat ,,n divan i a mrturisit, in marele divan 24. n documentele din aceast vreme, n care se utilizeaz cei doi ter- pi meni, de sfat i divan, primul are uneori accepiunea mai veche de consiliu B-- restrns al boierilor, in timp ce al doilea desemneaz camera nnde se aduna P*~ sfatul. Dintr-un document din 4 dec. 1644 aflm astfel c meterii de la Baia de Aram s-au tocmit ,,n divanul domniei mele, dinaintea a tot cinstit sfatul domniei mele 25. n alte documente, cuvntul divan ntrunete ambele aceste accepiuni, desemnnd i sfatul i locul unde se ntrunea acesta. n aceste don sensuri este utilizat cuvntul divan ntrun document din 18 sept. 1667, n care se vorbete de pricin judecat de domn i de dregtorii si sau de tot divanul, ,,n marele divan 26. n timpul domniei lui Constanstantin Brncoveanu, n palatul domnesc din Bucureti existau dou camere care purtau numele de divan : divanul Iv* mare i cel mic, unde se ntrunea sfatul domnesc 27.
22 28 24
Arh. St. Buc., m-rea Cotmeana, VIII/5 i m-rea Tismana, XI.11/2. Idem, cp. Rtmnic, LVII/4. Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 107 i Acad. R. S. Romania, Foto, XGVII/53. Vezi i dc. din :
6 iulie 1605, 5 mai 1(513, 14 oct. 1614 etc. (Doc. prio. ist. Rom.,
B. , veac. XVII, vol. I, p. 176, vol. II, p. 182, 333).
26
Acad. R. S. Romnia, XLIII/67. Vezi i doc. din 10 mai i 10 iulie 1634, in care se spune c nite boieri
au venit ,, 1n divan sau ,,n divanul cel mare, inaintea a tot sfatul (Arh. St. Buc., m-rea Bistria, X.XI/4 si Milr. rii Rom., GLXXIX/2).
2e Acad. R. S. Romnia, CXCII/72. Vezi i doc. din 10 mart. <1646>, unde se arat c nite oameni au venit In marele divan i domnul a judecat ,,cu divanul (Acad. R. S. Romnii, CI/13).
27 N. Stoicescu, Re per tori id monumentelor feudale din Bucureti, Buc., 1961, p. 31. In Impcriul otoman, cldirea tn care se lntrunca divanul se numea divankhane (Eiicuclopidie de IIslam, t. II, Paris, 1960, p. 348).
TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAI
Cu i in Moldova in aceeai vreme, divanul mai avea uneori i accep- iiinea de edin de jndecat a sfatului domnesc. Cu prilejul judecrii ixerlior Staieo Bucanu i Preda Proroceanu, acuzai c au uneltit mpotriva lui Constantin Brincoveanu, aflm din cronica rii c s-au fcut mai multe divanuri (edine de judecat); ,,un divan 1-au avut domnul in sptria cea mare; alt divan 1-au fcut n divanul cel mare; al treilea divan 1-au fcut singuri boierii fr domnul, cu cealalt ar, n vistierie, joe" *. In numeroase documente din sec. al XVII-lea din ara Bomneasc rermenul de divan este inlocuit cu acela de marele divan (rmhkih )29. n unele din aceste documente, marele divan are accepiunea unui sfat mai larg. la care participau boierii sau dregtorii mari i mid ai rii. n acest caz, noiunea de divan are acelai neles cu divanul din Moldova. De pild, intr-un document din 20 aug. 1605, se spune c s-a rscumprat ocin ..in faa cinstiilor dregatori ai domniei mele i a boierilor mari i mici din marele divan al domniei mele 30, iar la 20 mart. 1623 se vorbete de pricin dezbtut dinaintea tuturor cinstiilor dregatori ai domniei mele, mari i mici, din divanul cel mare 31.
n Moldova, termenul de divan a avut, ca i in ara Romneasc, patru accepiuni, desemnind : locul de adunare a sfatului domnesc, edina divanului, sfatul domnesc propriu-zis i, mai trziu, un sfat mai larg, la care participau dregtorii mari si mici i fotii dregatori. De pild, cind se spune c un boier a primit nite bani ,,n divan, dinaintea boierilor sau c domnul a judecat pricin cu sfatul su i a spart nite acte in divan 32, termenul de divan desemneaz ca i in ara Bomneasc locul sau camera din palatul domnesc unde se adunau membrii sfatului domnesc. La curtea domneasca din Iai ca i la cea din Bucureti existau mai inulte camere ce purtau numele de divan. La 1643, de pild, un sol polon relateaz ca a fost primit ntr-o camer mare pe care ei (moldovenii N.8.) numesc divan (adic sala de sfat sau de judecat) i c apoi a ptruns ntr-o alt camer ,,sau divan, unde era
28
Isloria rii Romneli de la oclombric 1U88 pin la martie 1717, eel; C. Grccescii, p. 431-1. Vezi i p. 71, despre
divanul fcut pentru judecarea clucerului C. tlrbei. Cf. in acest sens i informaia banului Mihail Cantacuzino, polrivit creia, n sec. al XVIlI-lea, divan se chiam cind j deed Insui domnul cu milropol iiul i cu boierii" (Isloria politico i geografic a rii Romneli, ed. Tunusli, p. 18).
20
Doc. din : dec. < 1606>, 16 mai 1610, 25 aprilie 1612, 26 mart. 1614 etc. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, Ibidem, vol. I. p. 191. Vezi i doc. din 17 mai 1610 (ibidem, p. 468). Ibidem, vol. IV, p. 236. Vezi i doc. din 23 mart. 1629 i 3 mart. 1630, unde sint amintii boierii mari i mici din
vol. I, p. 234, 465, vol. II, p. 61, 263).

30 81
divanul domnesc, In cel de al doilca fiind lnirai, dup unii mari dregatori, fotii dregtori, aga, armaul, porlarul, pitarul etc. (Arh. St. Buc., m-rea Horez, XV111/11 si Acad. R. S. Romnia, C1.XXX1/84). Vezi i mai jos p.62 63 (numrul mcmbrllor divanului).
32
Doc. din 15 mart. 1634 i 13 iunie 1645 (Arh. St. Buc., Pccei nr. 205 i Acad. R. S. Romnia, CLXXXV/178).
tronul 38. Francezul De la Croix amintete i el la salle du Divan fort grande i camera sptriei unde se ineau edinele divanului n fiecare zi34. Cea mai complet descrure a slii mari numit divan ne-a lsat-o Dimitrie Cantemir, care arat c divanul, numit astfel de moldoveni printr-un cuvnt turcesc, este sal care se afl in mijlocul palatului domnesc. n aceast sal se gseau tronul domnesc i scaunele mitropolitului i ale dregtorilor n slujb, acestea aezate n ordinea importanei lor, precum i scaunele fotilor dregtori, membri ai divanului A doua accepiune a cuvntului divan este aceea de edin a sfatului domnesc pentru judecarea unei pricini. La 30 martie 1599 se arat astfel c nite boieri s-au prt n divan inaintea domnului i a sfatului sau la 18 divane. Eeferindu-se la aceeai pricin, peste un an, la 9 ian. 1600, domnul declar c i- judecat pe mpricinai pn la 23 de judeci 36. Aceast accepiune a cuvntului divan, de edin de judecat a sfatului domnesc, este cunoscut i francezului De la Croix, care nota, n trecerea sa prin Moldova, c domnul tient Divan tous les jours dans la chambre Spataria 37. n sec. al XYII-lea, termenii de sfat i divan au fost utilizai paralel n documentele interne, n unele din acestea cei doi termeni avind ca i n ara Romneasc aceeai accepiune. De pild, intr-un document din <16261627 > se arat c se judecase pricin pentru stpnire de igani cu tot svatul i alta asemntoare privind uciderea unor igani cu tot divanul; la 20 dec. 1644 pr inaintea divanului este judecat ,,cu svatul, iar la 10 mart. 1665, la judecat inaintea sfatului, una din prfii rmne denaintea divanului 38 . n aceste documente, prin sfat i divan se nelege adunarea obinuit a dregtorilor rii, care judecau mpreun cu domnul jrocesele ce li se nfiau. n vremea domniei lui Dimitrie Cantemir noiunile de sfat i divan aveau accepiuni diferite: in timp ce sfatul era adunarea restrins, format din cei opt mari dregtori ai rii, divanul avea un cfracter mult mai larg, la edinele sale participnd, pe ling marii dregtori, toi ceilali boieri din cele trei crdine sau stri (adic i dregtorii ai doilea i ai treilea)39.
33 31
P. P. Panaitescu, Cldtori poloni prin (rile romne, Buc., 1930. p. 123. 129.
F. Babinger, relajiime neobservat despre Moldova sub domnia lui Antonie vod Rusel (1676), Buc., 1937, p. 20, D. Cantemir, Descriplio Moldaviac, Buc., 1872, p. 101. Arh. Si. Buc., m-rea Neamt, XXXV1I/3 i 5. Cu aeelai sens se ulilizcaz termenul de divan i lnlr-un
22.
2t
80
document din 1692, in care se spune c domnul a strlns pe boierii mari i mici ,,i am fficut divan, pentru a judeca pe boierul Velicico Costin, acuzat de luare de mitft (Arhiva Iai, VI, 1895, p. 100 101).
87 F. Babinger, op. cil., p. 22. Vezi i rclaie francez de la Inceputul sec. al XVIJI-lea, In care, vorbindu-se despre domn, se aflrm Son tribunal esl apelU divan" (Rev. historlque du sud-est europeen, VI, 1929, p. 62) i Cronicile
Ronxniei, ed. M. KogSlni- ceanu, II, p. 18, despre divanurile (judeciiiie) inute de Gheorglie Duca. 8 Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-Iai, XVI1I/2, ep. I-Iui, LXX/15 i Acad. R. S. Romftnia, CDLII/79.
80
. Cantemir, Descriplio Moldaviac, p. 77-8-1. Vezi i mai jos p. 6364
ERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
Este greu de precizat cnd anume s-a fcut aceast separare net 1 intxe noiunile de sfat i divan, deoarece documentele nu marcheaz cu 1 claritatea lui Dimitrie Cantemir. n unele documente moldovene din sec.- al XVII-lea sfatul are el nsui accepiunea de adunare lrgit, aa cum J va fi numit mai tirziu divanul. Astfel, la 5 febr. 1626, domnul face danie I ,,eu tot sfatul domniei mele, boierii notri moldoveni mari i mici*, iar la 20 aprilie 1627, Dumitraco tefan mare logoft bun cunosctor al 1 organizrii sfatului domnesc declar ca tot svatul lui (al domnului), boiarii cei mari i cei mici, au dat mrturie naintea lui Eadu Mihnea 40. g Mijlocul sec. al XVII-lea mai exact domnia lui Vasile Lupu || | pare a constitui perioada n care cele dou noiuni de sfat i divan capt I treptat accepiuni diferite, termenul de divan ncepnd s desemneze3| sfatul mai larg, alctuit din dregtorii mari i mici. Astfel, la 26 mart. 1642 se vorbete de sfatul boierilor mari i mici din divanul nostru, iar la 30 iulie 1646 apar ca martori civa dregatori ai doilea i un vornic de poartS, care sint numii boieri din divanul mriei sale lui Vasile vod tt. n a doua jumtate a sec. al XVII-lea, deosebirea dintre sfat i j divan se adncete treptat, dei in unele documente sfatul continu s confunde inc cu divanul. Astfel, la 8 aprilie 1662, se vorbete de ,,adu- | narea divanului, deci de adunare mai larg, iar la 12 martie 1662 apar ; ca martori ai divanului, pe lng marii dragtori, i dregtorii ai doilea i ai g treilea *2, adic aceia care alctuiau divanul in vremea lui Dimitrie . Cantemir; in sfrit, la 1692 Constantin Cantemir declara c a fcut divan 1 cu dumnealor boiarii cei mari i mici i cu toi mazilii 43. Subliniem deci ca in Moldova, in sec. al XVII-lea, a existat perioada in care noiunile de sfat i divan au avut aceeai accepiune i c, in a doua ' jumtate a sec. al XVXI-lea i la inceputul celui urmtor, ele au ajuns s aib accepiuni diferite. . - Avind laTg rspindire in Moldova in sec. al XVII-lea, termenul de divan a fost folosit i de strinii care au trecut prin ar in aceast vreme. Astfel, in relaia lui Quirini din 1601, sfatul domnesc este numit \ loro publico diuano, cioe senato44; mai tirziu, francezul De la Croix vorbete de divan public45; tot divan numesc sfatul domnesc i unii 1 dintre cltorii poloni in trecere prin Moldova4e.
40 Acad. R. S. Romnia, CCLVI/56 i MCDXCVII/66. Vezi de aseraenea i doc. de 1 la Miron Barnovschi referitoare la iganii mnslireti i boiereti din 1627 i 1628. (Arh. 1 St. Buc., m-rea Sf. Sava lai, XXXI/4, XXXV/4, mrea Neam., CXXXII/8). 41
4
Muzeul Romno-Rus, nr. 624 i Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava Iai, 8; 1
* Acad. R. S. Romnia, LVII/16 i LVI/27. 43 Arhlva, VI, 1895, p. 100-101.

44 45
Cercetii istorice, 1V/2, 1928, p. 87. F.d. Babinger, p. 23 (extras). ** P. P. Panaitescu, Cllori poloni, p. 123, 129.
AI/I TERMENI
21
c. Ali termeni: singlit, pretoriu, scaun de judecat, senat

n afara de aceti doi termeni, sfat i divan, folosii cel mai adesea de cancelariile domneti ale rii Romneti i Moldovei i avnd, cnm am vzut, fie aceeai accepiune, fie mai apoi nelesuri diferite, n sec. al XYII-lea s-au mai ntilizat i ali termeni strini pentru a desemna sfatul domnesc. Singlit (sinclit) este un cuvnt de origine greac, care are nelesul de senat, sfat, adunare 47. 1 intilnim tn citeva documente din ara Bom- neasc din deceniul al treilea al sec. al XV! I-lea. foarte probabil sub influena greceasc, mai puternic In aceast vreme *. Astfel, la 6 martie 1628 se spune c : ,,mai sue zisul singlit al celor de bun neam 5: (este vorba de sfetnicii i vlastelinii rii) nu a fost de acord cu inchinarea mnstirii Snagov |?| Termenul de singlit a fost folosit deseori n Moldova, in sec. al XVl-lea, n cronicile alctuite n limba slavon 50 i apoi in citeva documente din sec. al XYII-lea; n aceste documente nu nlocuiete termenul de sfat, ci e folosit paralel cu acesta. Astfel, la 8 iulie 1632, cind se hotrte scutirea de dri a preoilor, domnul se sftuiete ,,cu tot sfatul nostru, cu cei patru ierarhi ai notri moldoveni i cu toi boierii mari i miei i cu tot sinclitul nostru 51. Este verba aci, foarte probabil, de un esces de cunotine ale diacului, care vroia s impresioneze. Ct privete termenul de pretoriu sau pritor, acesta a fost folosit in cteva documente de Udrite Nsturel, invatul logoft al doilea i cumnat al lui Matei Basarab, i de spudeii si, ntr-o vreme cind Udrite a introdus in limba slavon a cancelariei domneti strie de termeni preioi, nefolosii mai nainte. Intr-un document din 10 sept. 1633, acria de Stoica spudeiul, se vorbete de pretoriul () cneazului Alexandra Voievod, iar la 28 febr. 1645, ntr-un document in care Udrite Xsturel aeaz cuvintele, se spune * (setnici ai pretoriului)52. Aceleiai epoci i aparine i termenul de marele seaun de jndecat ( ), ntilizat intr-un document din 20 mai 163653. Acest
Vezi H. Sarafidi, Dicfionar grec-mmn, Buc.. 1935. sub vocc-. De altfel, In aoeas vreme, logoft al doilea este un grec, Sima. 49 Acad. R. S. Romnia, Pecei, nr. 76. Vezi j doc. din 23 mai 1629. refer!tor la sculirea de dri a salului Corbii de Piatr (Arh. St. Buc.. ep. Arge, KYIilT).
18 60 Cronicile slvo-rom&ne, ed. P. P. Panaitescu, p. 8Q, 89, 94, 105, 110, 111 passim. Dup cum a artat loan Bogdan, termenul ca i ali termem' descmnind pe dr^- gtori i boieri este un mprumul de la cronicarii bizantini (Yechiie cronici moldovene.jH piri la Ureclua, Buc., 1891, p. 8889).
47
61 Acad. R. S. Romnia, CCXXXVII'2. Vezi i doc. din 22 febr. 1633, 19 mart. 1664 etc. (Arh. St. Buc., ms. 629, f. 286, copie Inst, de Istorie) i Qfcodaru, p. eil., p. 78. 62 Arh. St. Euc., ep. Arge, XI. 11/3 iAcad. R. S. Romania, CCCXCVII/47. Menio- ncz c tn I.exiconul lui Mardarie Cozianul, alctuit le 1649. ' este tradus prin cas de j-judecat (ed. Gr. Creu, p. 212).
63
Arh. St. Buc., cp. Rlmnlc, LVII/4.
mime se ddea desigur sfatului domnesc datorit faptului c el alctuia alturi de domn instana suprem de judecat a rii. ; Amintim aci c. intr-o traducere romneasc din sec. al XVIII-lea a unui document muntean din <1 sept. 1561 mai 1562 >, traductorii utilizeaz termenul de sinatM, termen pe care nu 1-am ntlnit ns n documentele interne originale, ci doar n unele izvoare narative din sec. al XVII-lea, de pild la Miron Costin, care numete astfel sub influen polon sfatul domnesc al Moldovei5S.
d. Soborul i sfatul de obte

Acest i doi termeni au fost folosii pentru a desemna sfatul mai larg al rii, la care luau parte i ali reprezentani ai claselor privilegiate. Soborul este un termen mprumutat din viaa bisericeasc, unde avea inelesul de adunare. Definiia cea mai clar gsim ntr-un document din 14 aprilie 1666, cuprinde mrturia data de mitropolit, episcopi ..i cu toi nstavnicii sfint.elor lavra, ce se cheam tot sborul 56. n documentele din sec. al XVII-lea snt amintite deseori asemenea soboare, numite si duhovniceti, care se ineau deregul la marile srbtori raligioase : de Boboteaz, de nviere, nlare etc. Astfel, nchinarea mnstirii Srneti la pair ar'jia de Alexandria a avut loc ,,n faa ntregului sobor duhovnicesc, adunat la mitropolie de ziua nlrii, fiind martori: mitropolitul Matei al Mirelor, episcopii de Buzu i Rmnic, episcopii strini aflai in ar, egumenii, preoii i diaconii 51. ntr-un alt document e ^pune c, in anul 1612, ,,strnsu-se-au la sobor la sfnta Boboteaz toi arhiereii... i cu alali egumeni i prini 58, iar la 11 mai 1680 aflm c exista un obicei potrivit cruia egumenii mnstirilor erau obligai s se afle in capitala rii, la sobor, de Pate59. In aceste adunri ale reprezentanilor bisericii se discutau diverse probleme privind viaa bisericeasc. De pild, ntr-un document din 21 sept. 1619, in care se evoc un asemenea sobor care a avut loc de Bobo- teaza anulni 1612, se spune ca s-au adunat cu acest prilej ,,toi arhiereii... i cu ali egumeni i prini.,. i s-au plns toi de jalea i rutjile s- vrite de oastea lui Gabriel Bathor/, principele Transilvaniei, cutnd soluii pentra indreptarea situaiei in care se aflau mnstirile jefuite60.
34
Doc. prio. ist. Pom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 154.
Costin, Ontre (Poema polon), ed. P. P. Panaitescu, p. 239, 388. Vezi i Al. Elian, Bizanful i Moldooa In tec. XV, In vol. Culture/ moldooeneasc In vremeu lui Stefan cel , Buc., 1964, p. 133. ** Ac-jfl. Pi. S. Romnia, CCI/24. Despre corespondenl.a dirclre adunare i sobor vezi Gloria rii liomneli, ed. cit., p. 6, unde se spune cA Radu cel Mare a fcut .,sobor mare, la care a chemat pe boieri, preoi i mireni.
57 68 59 0
55 v,il0n
Doc. din 19 mai 1015 (l)oc. prin. ini. ., ., veac. XVII, vol. II, p. 392____________________________________393).
Doc. din 17 sept. 1619 (ibidem, vol. Ill,
p. 418 419). p. 424.
Arh. St. Buc., m-rea Brlncovenl, XX1/6. Hof. prin. ist. ., ., veac. XVII, vol. Ill,
SOBORUL I SFATUL DE OBTE
23
Cnd domnii rii Bomneti aveau de rezolvat probleme mai importante convocau adunari mai largi, la care luau parte reprezentanii bisericii i ai boierimii i care erau numite uneori, in sec. al XVII-lea, soborul rii. Astfel, cele dou hrisoave ale lui Matei Basarab privitoare la scoaterea mnstirilor din ar de sub inchinarea la mnstirile strine din 28 <iulie > 1639 i 27 nov. 1640 snt date dup ce domnul a consultat tot sborul rii, i duhovnicesc i mirenesc, ,,cu sveatul i cu voia a tot sborul 61. Alteori, n cadral aceleiai adunari lrgite, care cuprindea i pe membrii sfatului domnesc, soborul i pstra caracterul su de adunare bisericeasc, boierii aprnd separat de acest sobor. Astfel, cind Eadu Paisie d drept de judecat episcopiei de Buzu, se consult ,,cu ntregnl soborul bisericesc i cu toi dregtorii i boierii domniei mele 62; la 20 nov. 1645, Matei Basarab ia hotrre cu privire la satele rmase de la Mihai Yiteazul, dup ce a adunat sveatul ri i divanul i sborul sfntelor i dumnezeet lavrele ri sau divanul i sbcrol ri 63; in sfrit, judecata lui Stroe Leurdeanu, vinovat de moartea postelnicului C. Cantacuzino, are loc n faa soborului sfintei biserici alctuit din mitropolit, episcopi i egumeni i a toi boierii rii, den mare pn la cel mic 64. Termenul de sobor a avut deci dou accepiuni: una care cuprindea pe toi membrii unui sfat mai larg, mireni i clerici, care alctuiau soborul rii, i alta mai restrns, care se referea doar la reprezentanii bisericii prezeni la aceste sfaturi lrgite. n Moldova, termenul de sobor a fost utilizat mult mai , avnd ns aceeai accepiune ca i n ara Romneasc. Un asemenea sobor a inut Constantin Duca, n a doua domnie a sa, cnd a desfiinat vcritul65. La nceputul sec. al XYII-lea, pentru sfaturile domneti cu caracter mai larg (la care participau i reprezentanii bisericii) s-a utilizat uneori n documentele moldovene termenul de sfat de obte, ntilnit in dou hrisoave din 12 mai 1606 i 17 iulie 1607, privind ntriri de proprieti pentru episcopia de Roman i mnstirea Secu 66.
81
Copie Inst, de istorie ,,N. Iorga i Arh. St. Buc., Pecei nr. 54. ,,Sborul ri, compus din mitropolit, cpiscopi
i , toi boiarii rii, mai este consultat i la 26 august 1664 In privina milclor ce iirmau s fie acordate m-rii SI. loan din Focani, ctitoria nou a lui Grigore Ghica, ca i la scoaterea de sub Inchinarc a m-rii din Clmpulung, la 17 ian. 1669 (Arh. St. Buc., m-rea Sf. loan Focani, I1I/1 i m-rea C. Lung, LXII/45). Despre soboarele din statul feudal srb, care indeplineau un rol asemntor cu cele de la noi, vezi M. Mladenovitch, Llcit serbe au moycn-age. Son curactoe, Paris, 1931, p. 178 181 i N. Radojcid, Srpski dravni sabori srednem veku, Belgrad, 1940.
82
Doc. priv. isl. ., B., veac. XVI, vol. II, p. 307.

3
Muzcul de istorie Buc., nr. 13 977. Vezi i aezmintele pentru mnstirile C. Lung
* Cozia, date cu lot soborul bisericesc i sfatul domnesc (Arh. St. Buc., ms. 1157, f. 16 18 i ms. 712, f. 276V-277 v.).
81 86
Acad. R. S. Rcmnia, CCI/31 (doc. din 18 iunie 1669). Cronicile Romniei, ed. M. Koglniceanu, II. p. 46.
ee
Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 40 i 120. Menionm cA pentru alte lntriri asemntoare se in\oca *n
aceeai vreme sfatul intregului nostru sfat moldovenesc l binecuvlntarea ieri.rhilor (ibidem, veac. XVI, vol. IV, p. 240 si veac. XVII, vol. V, p. 110).
fi
4M1XOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
De reguia iis dup cum a artat C. Cihodaru in lucrarea citat sianil de o'oie. alctuit din reprezentanii categoriilor sociale privilegiate, I cu se uitiunea in secolele XVIXVII decit in imprejurri deosebite, de ' pid la alegerea domnilor. Astfel, Petru Eare a fost ales ca domn dup jfarul de obte" ( \ ) 67. La fel s-a fcut i alegerea ca : iomn a lui Alexandra Lpuneanu 6S. Este demn de subliniat faptul c, I referindu-se tot la alegerea ca domn a lui Alexandra Lpuneanu, croni1 Azarie relateaz c aceasta s-a fcut ntr-o adunare a poporului (adic % reprezentanilor categoriilor privilegiate), a cpeteniilor otilor, a epis- 1 boierilor ,,i tot sfatule9. Acetia alctuiau deci sfatul de obte, | !?gea pe donmii Moldovei in sec. al XYI-lea.
e. Sfatul domnesc si curtea domneasc

Cu privire la termenul de curte despre care am mai discutat de iltM intr-o alt luerare menionm c acest termen se folosete uneori pentru a desenma pe boierii si slujbaii de la curtea centrala a domnului xiL Ca orice suveran feudal, domnii rii Romneti i Moldovei aveau curte eentral de reedin, unde erau nconjurai de seam de boieri, mai mari sau mai mici, din care unii i ajutau la conducerea treburilor rii. iar alii slujeau domnului, toi acetia asigurind fastul obinuit al eurii domneti. Cum membrii sfatului domnesc slujeau sau dvoreau la curtea domneasc cum ne informeaz interpolator^ cronicii lui Grigore Ureche , unele documente din sec. al XVII-lea numesc sfatul domnesc ..dvorba curi mriei sale domnului n. Cronicarul Macarie amintete i el de boieri de curte i de ar 72, iar ntr-un document muntean din 13 dec. 1640 apar ca martori pentru marele boier Diicu Buicescu muli boiari de curte i de acolo den jude 73. Aci intre boierii de curte sint cuprini i dregtorii de la curtea domneasc. n acelai sens folosete uneori termenul de curte i cronicarul Grigore Ureche. care referindu-se la domnia lui tefan Lcust spune c, nrindu-1 ..curtea toat, 1-au omorit boiarii din curtea lui, indicnd numele unora din marii si dregatori74. De obicei, ns, termenul de curte se refer la cei care slujeau domnulni la curtea sa centrala, nu la dregtorii mari, care apar de regula separat
70
*T Cronicile slavo-romnr, ed. P. p. panaitescu, p. 81 i 95.

M ra
Ibidem, p. 114, 123. Vezi i Cihodaru, op. cit., p. 74, 77 78. Cronicile slaoo-romdne, ed. cit.. p. 104 105 i 140. Vezi N. Stoicescu, Curtem i slujilori. Conlribujii la isloria cirmalei romne, Buc.,
1968.
1
Doc. din 21 april. 1662 (G. Ghibnescu, Ispisoace, III/1, p. 202). Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CLII/97. 74 Gr - Lreche, Lelopiseful (rii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, ed. a II-, p. 160.
'2 Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 87 i 103.

73
SFATUL I UR A DOMNEASCA
25
de restul curii. De pild, n documentele muntene din 11 dec. 1564, 29 mai 1573 i 19 iulie 1596, se vorbete de nite nelegeri fcute dinaintea tuturor cinstiilor dregtori i dinaintea ntregii curi 75, iar ntr-un document moldovean din 24 iulie 1618 domnul arat c s-a consultat cu sfatul i cu curtea sa T6. Aceeai demarcaie ntre sfat i curte face i cronicarul Mihail Moxa cnd spune: curtea se scul cu svatul mpreun de puser pre Artemie nprat n documentele muntene din sec. al XVII-lea, se face de regul deosebirea ntre dregtorii mari i restul personalului curii domneti. De pild, la 14 dec. 1601, snt amintii ca martori muli dregtori ai domniei mele i boieri din curtea domniei mele; la 9 oct. 1613, are loc un schimb de sate, cu tirea boierilor de la curtea domneasc i a intregului divan, iar la 27 ian. 1614 se face ntocmire dinaintea tuturor cinstiflor dregtori ai domniei mele, din divanul i curtea domniei mele, i mari i mici 78. Curtea si divanul snt deci dou noiuni diferite. La sfritul sec.-al XYI-lea se folosete uneori termenul de curte mare pentru marii dregtori i de curte mica pentru personalul subaltern de la curtea central donmeasc. De pild, la 17 dec. 1586, se face tranzacie de pmnt cu tirea ntregii curi a domniei mele, mare i mica. Alteori ca ntr-un document din 30 aprilie 1587 dregtorii apar separat de curtea mare si mic 79. n nici un document emis de cancelariile domneti ale rii Bom- neti i Moldovei boierii care apar ca membri ai sfatului domnesc nu snt cuprini sub termenul de curte, astfel nct nu ni se pare ntemeiat prerea exprimat de C. Cihodaru ca asistena la sfatul domnesc alctuia curtea domnului80.
n concluzie la acest paragraf, subliniem faptul c terminologia, utilizat de cancelaria domneasc pentru a desemna sfatul i divanul domnesc nu este totdeauna prea precis, din care cauz cercetarea acestei terminologii i a evoluiei sale este mult ngreuiat. Totui, unele ncheieri se pot trage i trebuiesc reinute : mai intii c termenvil de sfat cuprindea in general pe sfetnicii cei mai apropiai ai domnului, cei care alctuiau sfatul domnesc propriu-zis; noiunea de divan a avut n sec. al XVII-lea accepiune mai larg, ea cuprinznd, n afar de membrii obinuii ai sfatului, si pe dregtorii mai mici. Ct privete termenii de sobor i sfat de obte, acetia au accepiunea cea mai larg, i anume aceea a unor adunari mai mari, la care luau parte, n mprejurri deosebite, reprezentanii boierimii i ai bisericii.
75
Doc. prin. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 205. vol. , p. 110 i vol. VI p. 229._ Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. III. p. 287. Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII. vol. I, p. 26 vol. II, p. 223 i 243. Ibidem, veac. XVI, v^l. V, p. 271 i 30fi. C. Cihodaru, op. cit., p. 58.
70
'7 H. P. Hasdeu, Ciwente den blrlni, vol. , p. 379.

,e
80
Aa cum am artat in introducere, n aceast lucrare ne vom ocupa -- , - : i t sfaiul i divanul domnesc, care ajutau pe domn la conducerea ririi. nu i de adunrile mai largi, convocate de domn n mprejurxi spe- ciile. care constituie instituie deosebit de sfat i divan i care au mai forma:, ue altfel, obiectul unor studii recente 81.
2. MEMBRII SFATULUI l DIVANULUI DOMNESC Trecind acum la numirile sub care snt cunoscui membrii sfatului i divanului domnesc din ara Eomneasc i Moldova, vom constata jj aic-i c avem de a face cu serie de termeni: dregtori, boieri, sfetnici - prim-sfetnici, vlasteUni, pani i jupani, fiecare dintre acetia fiind utilizat in anumite perioade i cu un anumeineles. Pn n sec. al XVII-lea aceti termeni au fost folosii mult mai adesea dect aceia care desemnau sfatul domnesc ca instituie n ansamblul su. ntre cele dou ri sint i in aceast privin, dup cum vom vedea, unele deosebiri in ceea ce privete folosirea acestor termeni. n ara Bomneasc, ordinea cronologic n care au aprnt n documentele interne termenii sub care snt cunoscui membrii sfatului domnesc este aceea de : jupani i boieri (1389), dregatori (1492), vlastelini (1492), prim-sfetnici (1492) i sfetnici (1533). A fost vreme cind aceti termeni au coexistat, ndeosebi n sec. al XVT- ea. In nvturile lui Neagoe Basarab, de pild, ntlnim termenii de boieri, vlastelini, sfetnici i dregtori (, , -, npjEHTEAf), aa cum aceti termeni i gsim i n documentele din aceeaei vreme. Dintre ace-jti termeni, cel mai adesea au fost folosii aceia de dregtori si boieri, intre care, de altfel, nu a existat totdeauna demarcaie absolut. Evoluia acestor termeni este legat de evoluia nsi a sfatului domnesc i de transformrile prin care a trecut acesta. In Moldova terminologia care desemneaz pe membrii sfatului dom* nesc este mai sraca f}i diferit de aceea din ara Romneasc. Aici formula obimiit a documentelor este: la aceasta este credina domniei noastre (numele domnului) fji credina boierilor notri, care snt nirai in ordinea importanei dregtoriilor, pn la marele comis, dup care se adaug ,,i credina tuturor boierilor no^tri moldoveni, mari i mici. Termenul obisnuit tub care Hint cunoscui membrii sfatului domnesc este deci aceia de boieri82. Mult rnai rar se folosesc n Moldova ceilali termeni utilizai in ara Romneasc.
Verl mai sus p. 11. Despre modul cum se adresa domnul marilor si dreglori vezi de pild doc. din 20 aug.j 1588 i 4 iunic
82
1591, eliberatc lui Andrei halmanul i Slroici marc logoft; primul es numit adevral al nostru rredincio* i cinslit boier Jupan Andrei hatman", iar cel dc al doileS ,.credlndosul i cinstitul nostru hoicr pan Stroici mare logofSl (Doc. prio. ist. Itom M' veac. XVF, vol. Ill, p. 392-393 i vol. IV, p. 28).
JUPANI i PANI
27
a. Jupani i pani
Jupan este un cuvnt vechi slav (), care nseamn domn sau stpn 83. El a fost folosit ndeosebi de cancelaria rii Eomneti, nc de la primul document intern pstrat, n care snt citai membrii sfatului domnesc din 1389. n documentele de pn la mijlocul sec. al XYI-lea, titlul de jupan se atribuia de obicei numai boierilor si dregtorilor mari, nu tuturor membrilor sfatului domnesc. Astfel, in documentele emise de cancelaria rii Bom- neti de pn la jumtatea sec. al XV-lea snt numii jupani toi boierii fr dregtorii care apar ca membri ai sfatului domnesc i care, de regnl, ocupau n acest sfat poziie superioar boierilor cu dregtorii. De pild, n documentul din 28 febr. 1424, toi cei ase boieri fr dregtorii, care dein primele locuri n sfat, snt precedai de titlul de jupan, n timp ce celorlali cinci dregtori care urmeaz n sfat nu li se d acest titlu, ci li se indic doar dregtoria ce ocup 84. Ct privete pe dregtori, titlul de jupan a fost acordat de regul numai celor mai importani dintre acetia (banul, vornicul, logoftul fotii dregtori i uneori vistierul i sptarul)85. Pn la sfiritul sec. al XY-lea, titlul de jupan nu precede numele altor dregtori membri ai sfatului domnesc n afar de cei amintii mai sus. Singurele excepii privesc pe dregtorii de rang mai mic care fceau parte din familii boiereti de seam, de pild Danciu Craiovescu, care, ca mare stolnic i comis, este numit i el uneori jupan 8e. C termenul de jupan constituia n aceast vreme un titlu deosebit, care se ddea numai boierilor i dregtorilor celor mai importani. rezult
83 Vezi Dacoromania, I, 1920 1921, p. 147, Bulletin linguistique, V, 1937 p. 221222, Gh. Mihil, Imprumutun vechi sud-slave In limba romn, Buc., 19C0, p. 132 13o Lexiconiil lui Mardarie Cozianul, p. 103.
Despre termenul jupan, oonduetor feudal local, folout prima o-\r in inscripia 4e- venil celebr, din 913, vezi Studii, IV, 1951, nr. 3, p. 122 134 i Romanoslavica, I, 1953, p. 88-104. Despre Lv.rmeniil jupan considerat drept cea mai vechc denumire a conductorilor organiza^lilor administrative slave vezi i P. Skok, Jnzni Slnveni i lurski narodi [Slavii de sud i popoaiele tnrceti| (Jugoslovenski istoriski casopis, II, 1936, p. 1 15), unde se susine c jupan este de origine avar. Aili istoiici consider ns c termenul jupan a fost imprumulat de popoarele slave de la iliro-traci (vezi M. Mladenovitcli, op. cil., p. 153 155). Precum se vnde, este greu de cunoscut n mod cert origmevi cuvinlului jupan, ajuns in cancelaiia statului feudal Tara Bo- jn:\neasc prin intermediul slavilor.
D. R. II. (Documcnla Row. Hislorica), B., vol. I, p. 104. 85 Vezi doc. dintre 1451 149?, In care, dintre dregtori, doar vornicul i logoftul rareori i sptarul snt numili jupani (ibidem, p. 179, 181, 183, 204, 206, 208 passim). Pentru ban i vistier jupani la sflritul sec. XV, vezi p. 368, 373, 382, 383, 390, 405 passim. Menionez c acest titlu se acorda si In Serbia marilor dregtori; aici sint meniouaî : iupanus palatinus, iupanus pincernarum, iupanns armiger, inpanus camerarius (Stojan No- vakoviC, Vizantijki cinovi i titule Srpskim zcmlanxu XI XV veka (Glas Srpske Kralevske Akademije, LXXVIII, 1908, p. 180).
se
Vezi doc. din 10 aprl. 1488 i 25 ian. 1499 (D.R.H., vol. I, p. 337, 474).
EKMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
si din faptul c boierii care erau rude ale domnilor i care ocupau de regul, poziie insemnat n sfatul domnesc erau numii i ei jupani87. De la sfritul sec. al XV-lea termenul de jupan i-a lrgit sfera, mcepind s fie folosit i pentru ali boieri, care nu erau membri ai sfatului domnesc. fie c aveau i titluri de dregatori8S, fie c nu posedau asemenea titluri89. Cu toate acestea, in prima jumtate a sec. al XVI-lea, s-a continuat tradiia ca. la enumerarea martorilor din sfatul domnesc, doar celor mai de seama dintre dregatori s li se spun jupani, iar celorlali nu. Eareori in aceast rreme sint numii jupani toi dregtorii care apar ca martori in sfatul domnesc 90. n aceeai vreme, ns, n care diecii cancelariei domneti continuau, in virtutea obiceiului, s foloseasc denumirea de jupan pentru dregtorii mai importani ai sfatului, acest termen i pierdea treptat nsemntatea, ineepind a fi numii jupani si diveri ali boieri mai mici (grmtici, vtafi etc.) 81 care, mai tirziu, vor fi cunoscui de regul sub numele de slugi domneti. La inceputul sec. aJ XVII-lea i negustorii erau numii uneori jupani92. Chiar in aceast vreme in care termenul de jupan i pierduse important si accepiunea sa iniial, el era folosit pentru a desemna calitatea de boier. De pild, intr-un document din 10 iulie 1644, se spune c doamna Stanca, soia lui Mihai Viteazul, a avut, nainte de a deveni doamna rii, ..rang de jupania', adic a fost boieroaic93. W Tit lui de pan imprumutat din Polonia a avut in Moldova aceeai aecepiune cu aceea de jupan in ara Romneasc, fiind acordat de regul. rudelor domnului i celor mai insemnai boieri ai rii94. C este vorba de un termen care presupune importan deosebit pentru persoana creia se acord ne-o dovedete faptul c uneori chiar domnului i se spune pan. ca in cazul lui Alexandru cel Bun, care se intituleaz pan ntr-unul din tratatele sale cu regele Poloniei95. n unele tratate moldovene ncheiate cu regele Poloniei, panii apar separat de restul boierilor i sfatului, fie ca , fie ca>
Ver: doc. din: 1 iunie 1421. 17 nov. 1479, 15 dec. 1501, 27 mai 1510 {ibidem,\ p. 98, 269, D(if. pr:n. i:-t. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 7, 58). .'.itualia era asc-manatoafe i in slatul feudal slib, rie utide a fost imprumutat termenul de jupan. n \nmea domniei lui lefan I ros, tHUil de jupan se alribuia i rudelor familiei domnitoare (C. Jirecrk, J.u civilisation serbe au moijen-ge, Paris, 1920, p. 8). 68 . dir. 26 iulie. 1490, 2 sept. 1493 etc. (D.R.H., B vol. I, p. 363, 394). Doe. dm 30 iunie 1486, 9 iulie 1492 (ibidem, p. 320, 369). v 7i ,;oc din : 7 ' ' sePl- 1508, 30 <iulie-auf>.> 1511, 14 dec. 1514 (Doc. prio. ist. Rom., b., veac. XVI, vol. I, p. 49 50, 73, 106).
Vezi doc
89
din: 4
1506, 25 iunie 1506, 28 iunie 1537, 6 febr 1541 12 april <1558-1559> (ibidem, vol. I, p. 37, 38;
vol. IT,
p. 229, 274 i vol. Ill, u. 80).

92
Doc. din 7 ian. 1017 (ibidem, veac. XVII, vol. Ill, p. 81).
Acad. R. S. Romnia, CCXCIV/3. Vezi i Rev. ist. rom., 1940, p. 388. 95 M. Costicliescu, Doc. Inainte de tefan cel Mure, II, p. 625.
SFETNTOI I PRIM-SFETNICI
29
(panii i sfatul)96. n altele, ns, termenul de pan se refer la toi membrii sfatului domnesc, crora li se spune sau 91.
b. Sfetnici i prim-sfetnici
Mult mai des i mai devreme decit termenul simplu de sfetnic s-a folosit de ctre cancelaria rii Komneti acela de prim-sfetnic, pentru a sublinia trecerea deosebit pe care aveau la domn unii dintre marii si dregtori. Termenul de prim-sfetnic a fost utilizat prima oar de cancelaria lui Vlad Clugrul, la 9 oct. 1492, cind domnul da un hrisov ginerelui su Staico mare logoft, pe care l numete -cinstitul dregtor i ntiul sfetnic 98. Dup aceea termenul de primul sau intirnl sfetnic s-a folosit destul de des, fiind numii astfel marii dregtori care se bucurau de influen deosebit asupra domnului rii. Dintre dregtorii din sec. al XVT-lea crora li se spune prim-sfetnici amintim pe : Barbu Craiovescu mare ban, Harvat mare logoft, Calot mare vornic, Drghici mare vornic, Badu mare logoft, Socol mare vornic, Teodor mare ban. Dragomir mare vornic etc. etc.99 Dup cum rezult din numele citate, in sec. al XYI-lea erau numii prim-sfetnici banii, vornicii i logofeii, adic dregtorii cei mai importani ai sfatului domnesc. Doar n dou cazuri li se spune prim-sfetnici unor dregtori mai^puin nsemnai dect banul, vornicul i logoftul: este vorba de Albu Golescu mare clucer, numit ntiul sfetnic al lui Alexandra Mircea, mpreun cu fratele su Ivaco Golescu mare vornic, i de Stoica mare postelnic, cruia acelai domn i spune vlastelin i intiiul sfetnic ie*. Din documentele din sec. al XVI-lea rezult c acelai domn putea s atribuie calitatea de primul sau intiul su sfetnic la mai muli mari dregtori ai si. Astfel, Neagoe Basarab consider prim-sfetnici pe Barbu Craiovesou mare ban, pe Harvat mare logoft i pe Calot mare vornic. n timp ce Alexandra Mircea numete prim-sfetnici ai si pe fraii Ivaco mare vornic i Albu mare clucer Golescu, Dobromir mare ban. Dragomir mare vornic i Stoica mare postelnic 101. Rezult de aci c puteau fi oonsi- derai prim-sfetnici mai muli mari dregtori, nu numai aceia care ocupau primul loc ntre membrii sfatului domnesc.
9e
Jbiclem, p. 609, 612, 766, 791 i I. Bogdan, Doc. lui lefan ! Mure, II, p- 297.
07
Ibidem, p. 475 i M. Goslchescu, op. it., p. 797. 98 D.B.H., B., vol. I, p. 376. Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 89, 114. 122, 135, voL II. p. 93, 358, vol. Ill, p. 56, 90. Doc. din 21 mai 1571, 11 cct. 1571 si 13 febr. 1576 (ibidem, vol. IV. p. 21. 49 i 214. F 101 Doc. citate din 1571 i 1576 si cele din 29 mai si 23 oct. 1573 (ibidem, p. 110 i 123).
EKMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
Cind ins dregator ii mai puin importani dect banul apreau in aeelai document cu acesta, chiar dac uneori erau numii i ei prim-sfetnici. rernienul era folosit numai pentru acest mare dregator 102, care ocupa primul loc in sfatul domnesc. Termenul de prim-sfetnic era nsoit de regul i de aceia de vlastelin. ceea ce subliniaz in plus importana deosebit a primilor sfetnici. Trebuie s remarcm, de asemenea, faptul c termenul de prim-sfetnic a fost folosit uneori i ca simpl formul de cancelarie domneasc, de indat ce aceluiai mare dregator i se poate spune cnd prim-sfetnic, cind numai dregtor in decurs de cteva luni i n timpul aceleiai domnii. De pild. intre 2 dec. 1579 i 24 nov. 1580, n patru documente eliberate de caneelaria lui Mihnea Turcitul pentru Mitrea mare yornic, acesta este numit de dou ori doar dregator, data prim-sfetnic, iar alt data vlastelin i prim-sfetnic103. Cumin acest scurt interval de timp este de presupus c trecerea de care se bucura Mitrea vornicul pe lng domn rmsese aceeai, rezult c utilizarea sau neutilizarea termenului de prim-sfetnic (ca i a alt ora de altfel) era lsat ntr-o mare msur la latitudinea logoftului. Fr indoial c acesta trebuia s in seama de relaiile dintre domn i dregtorii si si de influena pe care aveau ultimii i c el nu ar fi putut nmm prim-sfetnic pe un dregator care nu se bucura de deosebit trecere la domn. In sec. al XVII-lea. termenul de primul sau ntiul sfetnic s-a folosit mai deet in veacul precedent, el fiind utilizat ndeosebi n vremea domniei lui Eadu erban, care numete astfel pe Radu clucerul i Preda banul, cei doi frai Buzeti, deosebit de influeni in aceast epoc104. Dup cum rezult dintr-un document din 10 mai 1623, n aceast vreme puteau fi numii prim-sfetnici i unii boieri care nu erau dregatori deci nu fceau parte din sfatul domnesc, dar care aveau mare influen asupra domnului. La aceast data, Eadu Mihnea numete astfel pe grecul Dumitrachi Cantacuzino, care nu fcea parte dintre marii dregtori ai rii. dar care apare in fruntea acestora ntr-un document din 3 ian. 1624, in care se spune c el judecase pricin mpreun cu marii dregatori (vornicul. logoftul etc.)105. Ultima meniune cunoscut a termenului de ntiul sfetnic dateaz din timpul domniei lui Matei Basarab, din 10 martie 1641, cnd este numit astfel Hrizea mare vomic 10e. Dup aceast data, termenul nu a mai fost folosit de cancelaria domneasc. Termenul de primul sau intiiul sfetnic a desemnat deci, de la' sfritul sec. al XV-lea pin ctre mijlocul . al XVII-lea, pe marii dregtori car se bucurau de influen deosebit pe ling domnul rii Eomneti^
Vezi doc. din 29 mai 1573, dal lui Ivaco marc vomic i Albu mare clucer Golcscil In care este amintit i Dobromir lost mare ban, numit el singur Intiul sfetnic (ibidem p. 109110). j
103 104
,oe
Doe. priv. ist. Bom.. B., veac. XVI, vol. IV, p. 432, 447, 462 492 Ibidem, veac XVII, vol. I, p. 132, 192, 194, 210, 259. Ibidem, vol. IV, p. 271 i 365.
Arh. St. Buc., ppcei nr. 50.
SFETNICI I PRIM-SFETNICI
31
Adugat adeseori la acela de vlastelin, calificativul de prim-sfetnic sublinia poziia important pe ocupau n sfatul domnesc unii din marii dregtori ai rii. Termenul de sfetnic (-), n sensul de membru al sfatului, sftuitor, s-a folosit n ara, Eomneasc mult mai rar dect acela de dregtor. Prima meniune a termenului de sfetnic simplu cunoscut din documentele interne ale rii Eomneti este din 13 oct. 1533, cind, n introducerea unui hrisov acordat unor boieri, se vorbete de preacinstiii boieri i sfetnici ai domnului 107. Prin sfetnici se nelege aci ntreaga categorie a membrilor sfatului domnesc. Mai trziu, termenul de sfetnic s-a folosit concomitent cu acela de dregtor i avnd acelai neles cu acesta. De pild, la 10 nov. 1570, Alexandru Mircea le spune rudelor sale Ivaco Golescu mars logoft i Albu Golescu mare clucer vlastelini i dregtori sfetnici 108. Aici, termenul sfetnic, aezat ling acela de dregtor, avea menirea s sublinieze poziia deosebit de important pe care ocupau cei doi mari dregtori din ,,casa domnului, numii uneori i prim-sfetnici. n prima jumtate a sec. al XYII-lea, termenul de sfetnic este de asemenea rar utilizat, desemnnd i acum pe boierii membri ai sfatului domnesc sau pe cei care sftuiau pe domn. De pild, la 16 iunie 1602 se arat c domnul s-a sftuit ,,cu toi sfetnicii si, dup care a incredinat cercetarea unei pricini marilor dregtori din divan, iar la 15 iulie 1628 are loc judecat inaintea tuturor boierilor sfetnici, crora mai jos li se spune boierii rii109. n timpul domniei lui Matei Basarab, n cancelaria rii Bomneti se face uneori deosebirea ntre termenul de sfetnic i acela de dregtor. La 27 nov. 1640, cnd domnul ia hotrrea de a scoate de sub nchinare marile mnstiri ale rii, se sftuiete cu cei de buna rud, boiari mari, cinstii i socotii svetnici deregtori, punnd maxtori ai hotririi luate pe cinstiii i credincioii svetnicii domniei noastre i deregtorii ri, duhovnici i mireni 110. Aceeai formula va fi utilizat i in hotrrea luat de Constantin erban n aceast problem U1. n aceste documente, sfetnicii snt ai domnului, cei cu care acesta se sftuiete, iar dregtorii sint ai rii, cei care conduceau sau tocmeau ara. n Moldova, termenul de sfetnic a fost folosit destul de rar, ca i acela de dregtor. Termenul de sfetnic desemna pe membrii sfatului domnesc, sfat cunoscut aci sub numele de . n rspunsul dat de tefan cel Mare cneazului Alexandru snt amint.ite astfel peceile boierilor notri sfetnici ( ), iar n unele documente interne
107 108 109 110 111
Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 147. Ibidem, vol. Ill, p. 385. Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 51 i Acad. R. S. Romnia, LXXVI/21. Arh. St. Buc., Pecei, nr. 54. Acnd. R. S. Romnia, XI/239.
TERMINOLOGLA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl
sfemioii sint numii - u2. n aceeai vreme, ns, tot cu acest termen <?rau munii i membrii sfaturilor oreneti, sfetnicii trgului 113. ln cronicile din sec. al XYI-lea, alctuite n limba slavon de Macarie Etimie i Azarie, se ntilnete adeseqri termenul de sfetnici (-) iar uneori si acela de prim-sfetnici, cum li se spune, de pild, unor dregtori de seani ai rii, ca portarul Luca Arbore sau hatmanul Yartic U4 . La inceputul sec. al XYII-lea, termenii de sfetnici i dregtori aveau aceeai accepiune n Moldova. n <april-iulie > 1623, marii boieri i sfetnici ai domnului de la marele logoft pn la vornicii de gloat , dup ce arat c domnul s-a sftuit cu ei pentrii scutirea de dri a unui sat, cer viitorilor domni sau dregtori, cum sntem i noi n vremea de a cum s nu anuleze aceast scutireU5.
c. Vlasteli sau vlastelini

Termenul de vlastel sau vlastelin (, ) a fost ntilizat de cancelaria rii Eomneti ncepnd din acelai an, 1492 116, de cind s-a folosit i acela de prim-sfetnic, pe lng care apare de numeroase ori. ntrucit in aceast vreme numrul i importana dregtorilor crescuse, iar termenul de jupan eu care erau desemnai cei mai de seam dintre acetia incepuse s-i piard accepiunea sa iniial, este foarte probabil ca s-au cutat termeni noi, prin a cror folosire se urmrea s se marcheze diferenele existente ntre marii boieri i dregtori i aceia mai puin nsenrmai. Termenul sau termenii snt de origine srb, vlastelin nsemnnd proprietar mare, iar vlastel proprietar mai mic, avnd obligaia de a merge la oaste i a da cai pentru razboiU7.
I. Eogdan, Due. lui tefon cel Mure, IJ, p. 402 i doc. din 12 iulie 1434 (Dee. firii'. ist. Rum., A., veac. XIVXV, p. Doc. din 12 april. 1458 (ibidem, p. 295). Cronicile slaoo-romnc, ed. P. P. Panaitescu, p. 80, 93, 94, 110, 118, 132, 136, 138, 143, 14, 151. hoc. prin. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. V, p. 204 206. . Inainte de a fi utilizat de cancclaria rii Rcmneti, termenul de se Intll- nete in doc. din 1406 dal
112).
113
m
1,5 116
de despotul tefan I azarevici mnstirilor Vodia i I ismana i apoi in cele dou documente ^liberate de lmpratul Sigismund mnstirii Vodiia la 14 iulie 1418 i 28 oct. <1419> (D.H.H., ., vol. I, p. 68 69, 88 89 i 93 94). Este foarte probabil c termenul a fost Imprumutat de cancelaria Trii Romneti tie la statul feudal slrh, ii s-a folosit In sec. XIII-XIV. Menione2 c pe piatra pus de fraii Craioveti, ln timpul domniei lui Neagoe Basarab,, pe mormintul lui \ lac! is Lav al 11-lea, mort In 1456. se spune c acesta i - fcut vlastelinl (vezi t. tefnescu, Bnia In ara Rnmuneusc, Buc., 1965, p. 04). Dac raportm la data morii lui Vladislav, nu la epoca ln care a fost pus piatra de mormlnt, aceasta ar fi prima menliune a termenului de vlastelin Intr-un izvor intern. Cum acest termen a fost utilizat ncS. de la Inceputul sec. al XV-lea In documentele eliberate de cancelarii straine unor mnstiri din ar, este foarte probabil ca termenul s fi fost cunoscut i folosit i la noi la scurt vreme dup aceast data.
117
Macieiowski, Slavische Rechtsgeschichle, I. p. 132133, citat de I. Filitti, Da- nutul Olleniei i Craiovelii, p.
28. Fr. Mikloslch, Lexicon palaeoslooenico-grueco-lalinum, Vindobonae. 1862 1865, sub voce, traduce vlastel cu princeps, dominus. asemntoare are si N. Rodojcid, care
VLASTELI SAU VLASTELINI
33
n Lexiconul lui Mardarie Cozianul, termenul de vlastelin este echi- valent cu dregator sau boier puternic, el derivnd de la , care nseamn biruin sau putere 118. Cu aceast accepiune de biruitor i stpn termenul de vlastelin este utilizat in timpul domniei lui Matei Basarab, cind, n partea final a unor hrisoave, cel care va fi domn i vlastelin ( ) este rugat s respecte porunca domneasc . n sec. al XYI-lea, termenul de vlastelin a fost folosit de numeroase ori de cancelaria domneasc, fiind numii astfel cei mai de seam boieri ai rii: cei patru puternici frai Craioveti (cel mai adesea), Gherghina pirclabul, Harvat mare logoft, Manea Peranu mare vornic, Drghici mare vornic, Hamza mare ban, Vlaicu mare logoft, Socol mare vornic, Teodor mare ban, Neagoe mare ban, Ivaco i Albu Golescu, Dobromir banul etc., adic buna parte din aceia care erau considerai in acelai timp i primi sfetnici ai domnului. De aci prim concluzie: aceea c vlastelini erau numii n primul rnd cei mai de seam dregatori ai rii din sec. al XVl-lea. Yerificnd lista celor 34 de boieri numii vlastelini in sec. al XYI-lea, constatm c muli dintre acetia erau rude cu domnii care i numeau astfel (Gherghina prclabul, unchiul lui Eadu cel Mare, cei patru frai Craioveti, Calot vistierul, cumnatul lui Yldu voievod, fraii Ivaco i Albu Golescu, rude cu Alexandra Mircea voievod etc.), iar ali civa erau din casa domnului, adic foarte apropiai de persoana acestuia (Harvat mare logoft, Manea Peranu mare vomic, Tudor logoft, Hamza mare ban, Vlaicu mare logoft etc.), ceea ce ne ndreptete s afirmm c vlastelin mai are si accepiunea de boier sail dregator rud cu domnul sau foarte apropiat de acesta. Termenul de vlastelin nu se suprapune aadar aceluia de dregator 12, deoarece nu toi dregtorii erau i vlastelini, iar calitatea de vlastelini aveau i unii boieri are nu ocupau dregtorii, dar care aveau situaie material bun, ca ace* jupan Bran, menionat la 6 mai 1492 sau jupan Eadu, amintit la 9 mart. 1502 121. De altfel, diferena dintre vlastelini
consider c vlastel este ecliivalentul cuvlntului grec arhon (Vlastel Zakon.u Gradskum No- mocanona so. Save, In ,,Glas. Srpske Akademije Nauke, CXCIII. 1949, p. 1 14). Despre termenii vlastel i jupan folosii de cancelaria slrb, vezi i V. Mosin, Vizhtiki titifaj Srbiji v XlV veku [Influena bizantin In Serbia In sec. XIV] ( Jugoslovensk istoriski casopis, III, 1937, p. 147 160) i A. Soloviev, Srbi i V.izantinsko praco iv Skoply pocelcom XlII-veku (Glasnik Scopskog naueinag drutva, 1923. p. 142). Dup cum rezull din unele documente sirbeti din sec. al XY-lea, cuvlntul ( tolocuia uneori termenul , ceea ce arat c Intre vlastelini i jupani exisla asemnare (M. Lascaris, Actes serbes de Vatopedi, Praga, 1935, p. 8). Ed. Gr. Creu, p. 117. Despre legtura dintre vlastelin i stpinitor vezi t. tefnescu, Bnia tn ara Romneasc, p. 146. Doc. din 16 april. 1634 (Arh. St. Buc., m-rea Bistria, LXVI/512). Vezi i doc. din 6 iulie 1648 (idem, m-rea Polovragi, 1/10). In nvturile lui Neagoe Basarab, unde termenul de vlasteii este folosit adeseori, cl este tradus tn mod curent cu dregtori, dei n aceleai tnotiiri exist i termenul de 411t (vezi Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 229, 277 i 292 i indice vlasteii). D.R.H., B., vol. I, p. 368 i Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 11-
c. 290
\r
TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC MEMBRII SAl
si res till dregtoriior fac i unele documente, n care se spune c domnul a judecat cutare pricin cu vlastelinii i dregtorii sau cu vlastelinii || boierii si 122. Cind cel care era vlastelin ocupa i dregtorie, acesta era numit vla.'telin i dregtor sau vlastelin i prim-sfetnic 123, n timp ce boierii vlastelini fr dregtorie erau numii doar vlastelini. Din deceniul al treilea al sec. al XVI-lea, termenul de vlastelin s-a folosit adeseori cu nelesul general de dregtor sau sfetnic, cnd formula obinuit c domnul a judecat cu dregtorii a fost nlocuit cu aceea c a judecat cu vlastelinii . Documente mai trzii, de la sfmtul sec. al XVI-lea i nceputul celui urmtor. cind termenul de vlastelin a fost tot mai rar utilizat, explica acest termen prin boieri mari i cu trecere la domn. Astfel, ntr-un document din 10 dec. 1583 se afirm c Radu i Ion din Cepari, fiind ,,boieri i vlastelini" in vremea domniei lui Alexandru Mircea, cotropiser nite ocine125. Calitatea de vlastelini le dduse deci celor doi boieri posibilitatea sa s- vireasc abuzuri. n acelai sens vorbesc i dou documente din 26 sept. 1620 i 30 april. 1633, care explic unele abuzuri fcute de Radu al doilea vistier in timpul domniei lui Mihai Viteazul i de Pan vistierul n vremea domniei lui Radu Mihnea prin faptul c cei doi erau n acea vreme vlastelini sau boieri vlastelini 323 , adic se bucurau de trecere deosebit pe lng domn. Ca i termenul de prim-sfetnic, i acela de vlastelin a fost mult mai rar utilizat in sec. al XVII-lea; cel mai adesea 1-a folosit cancelaria lui Radu erban in hrisoavele eliberate frailor Buzeti127, a cror puternic influen in aceast vreme este ndeobte cunoscut. Mai trziu, la 6 mart. 1628, vlastelini erau numii cei de bun neam ai rii128. In Moldova, am ntlnit termenul de vlastelin ntr-un singur document, din 10 mai 1466, n care domnul declar c a poruncit lui Dobrul logoft, vlastelin al nostru credincios, s serie hrisovul respectiv129. Termenul de vlastelin a fost folosit deci n Moldova chiar nainte ca el s fi fost utilizat de cancelaria rii Romneti. Acest termen a mai fost utilizat de asemenea i n cronicile alctuite in limba slavon in sec. al XVI-lea; cronicarul Macarie vorbete astfel de vlastelinii (nobilii) din Transilvania rsculai contra lui loan Zapolya la 1529, iar cronicarul Azarie de vlastelii moldoveni prezeni la alegerea ca domn a lui Alexandru Lpuneanu 13". Termenul de vlastelin nu a avut deci in Moldova circulaie prea larg, asemntoare aceleia din ara Roman easc.
122 123 124 126 120
Doc. din : 10 dec. 1505, 5 dec. 1509, 11 ian. 1511 (ibidem, p. 33, 54 67).
Ibidem, vol. I, p. 24, 30, 114, 135, vol. II, p. 93, 358 etc. Ibidem, vol. II, p. 7, 13, 179, 236, 246, 314, 317, 318, 326 passim. ,.Mitr. Olt., 1957, nr. 7 8, p. 528. Doe. prio. ist. Rom., B veac. XVII, vol. Ill, p. 591 i Arh. St. Buc. m-rea Cot- meana, X/1 2.
Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p, 132, 192, 194 259 188 Acad. R. S. Romnia, Pecei nr. 76. Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 344.
130
Cronicile slaoo-romdne, ed. cit., p. 82, 96, 130.
DREGATORI
35-
d.
Dregatori
Termenul de dregtor (), folosit uneori in limba romn i sub forma deregtor 131, este intilnit in mii de documente din ara Rom- neasc, el desemnnd pe membrii sfatului domnesc care ocupau dregtorii, ca i pe dregtorii mai mici care nu feeau parte in mod obinuit dintre membrii sfatului domnesc. Cuvntul romnesc dregator deriv din verbul latin dirigo, care inseamn a ndrepta 132. In unele documente pstrate in traducere romneasc, termenul . din textele slave este redat, de altfel, chiar prin cuvntul indrepttor 133. Urmrind evoluia acestui termen in documentele interne ale rii Eomneti din sec. al XY-lea, constatm c. in aeeast vreme. cind dregtorii ocupau n sfatul domnesc poziie mai puin Lnsemnat dect boierii fr dregtorii problema asupra creia vom reveni in capitolul urmtor , noiunea de dregator cuprindea pe boierii mici care pre.tan diverse slujbe domnului, fiind asemntori ca poziie social cn slugile domneti. n numeroase documente din sec. al XY-lea, prin care se acord prrrilegii imunitare unor stpni feudali, reprezentanii domniei al cror amestec este interzis in satele scutite sint inirai in ordinea slugi i dregatori13i. ceea ce arat poziia destul de modest pe care ocupau acetia din urm. C nu este vorba de simpl formula de cancelaiie ne-o dovedete faptul c, atunci cind cancelaria domneasc folosete in aceleai imprejurri termenii de boieri i dregtori, acetia sint trecui in ordinea boierii domniei mele mari i mici i dregtorii domniei mele" 13S. n aceast vreme sint numii dregatori diveri slnjbai mruni care adunau drile in numele domniei. De pild, intr-un document din 2S mart. 1482, prin care se interzice amestecul reprezentanilor domniei in satele mnstirii Snagov, se spune : nici un dregtor domnesc s nu se amestece n aceste sate, nici gletar, nici albinar, nici dijmar" 136. La sfritul sec. al XV-lea i la nceputul sec. al XYI-lea. data cu creterea importanei dregtorilor i cu precizarea unei ierarhii feudale mai stricte, ordinea in care sint nirai reprezentanii domniei in scutiri devine : boieri, dregatori din casa domneasc, curteni sau boier, dregator, curtean 13:.
131 Sub forma deregtoriu l Inttlnim i tn Lexiconul lui Mardarie Cozianul (ed. Gr- Creu, p. 117), care pune semnul echivalenei ntre dregtorie i dcstoinicie (p. 230). 132 Dicfionar latin-romn, sub voce. . C. Giurescu considers c dregter e ctl care conduce sau administreaz (Conlribuiuni, p. 21). 133 134
Studii i mat. de istorie medie, V, p. 597. Doc. din : 16 sept. 1430, 12 dec. 1471, 3 dec. 14S3 etc. (D.R.H.. B.. vol. I, p. 129, 234, 307). Doc. din: 11 mai 1409, 10 iunie 1415, 10 sept. 1428 (ibidem, p. 76, 81. 116117 passim).
135
D.R.H., B., vol. I, p. 292.

137
Doc. din 1 iunie 1483, 20 ian. 1505 (iIbidem, p. 302 i Doc. priv. ist. Rom., B. veac. XVI, vol. I, p. 26).
TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC T MEMBRII SAl
Ca urmare a aeestui proces, formularul cancelariei domneti se schinib i n alt privin : boierilor mari care ocupau dregtorii i care nainte erau numii doar boieri cu titlul de jupan ncepe s li se spun dregtori13s. n prima jumtate a sec. al XVI-lea, termenul boieri din formula ..a judecat domnia mea cu toi boierii domniei mele este nlocuit treptat cu acela de dregtori, deoarece n aceast vreme dregtorii alctuiau sfatul domnesc. Mai mult nc, n unele documente n care este vorba de ches- trane mai important, pentru rezolvarea creia erau consultai un grup mai mare de boieri, in afar de dregtori, domnul declar c a judecat ,,cu toi dregtorii i boierii, cum face Radu de la Afumai la 3 iunie 1528 139, dregtorii trecind acum inaintea boierilor. n secolul al XVI-lea, snt numii de regul dregtori numai acei boieri care ocupau demniti importante i care erau de obicei i membri ai sfatului domnesc; celorlali boieri, care aveau titluri de dregtori mai mici, li se spune de obicei boieri i li se indic i titlul dregtoriei ce ocupau. rncepind din a doua jumtate a sec. al XVI-lea, cind apar n documente numeroi dregtori cu titlul de al doilea clucer, postelnic, paharnic, comis etc., toi acetia sint numii boieri sau slugi domneti, nu dregtori, cum li se spune de regul numai celor mari140. In secolul urmtor, unii dintre dregtorii mai puin nsemnai, care apar mai rar ca martori ai sfatului domnesc, snt numii uneori boieri, alteori dregtori141, ei fcnd trecerea ntre boieri i dregtorii mai mari. n Moldova, termenul de dregtor (sub forma 8-) a fost folosit mult mai rar dect in ara Romneasc. El desemna, n sec. al XV-lea, pe cei care ndeplineau diverse slujbe mrunte (globnici, pripari, oslu- hari etc.)142. Ca i in ara Romneasc, dregtorii ocupau in vremea aceasta poziie modest, documentele de scutire folosind formula ,,panii i dregtorii notri sau panii i urednicii notri 143 .
138 D.R.H., B., vol. I. p. 376 (doc. din 9 oct. 1492). La 23 aprilie 1486 jupanii Dimitrie Ghlzdavt i Detco bani fuseser numii ,,prea cinstii boieri (nu dregtori) ai domniei mele" (ibidem, p. 317).
139 140
Doc. priv. ist. Rom.. B., veac. XVI, vol. II, p. 47. Pentru deosebirea ce se face In aceast epoc Intre dregtori i boieri vezi doc. din 16 Ian. 1613, tn care
se citeaz mrturia dat de dregtorii : Nica mare logoft, Leca fost mare postelnic i Lupu marc paharnic i de boierii Ion comis i Clrstoh sluger (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 142).
141
Astfel, Oprea mare ag i Buliga mare ag sint numii la intervale scurte boieri i dregtori (doc. din 28 mai
i 7 aug. 1636, 10 nov. 1653 i 25 april. 1654, Arh. St. Buc., m-rea Bradu, XLVIII/1, Milr. rii Rom., XLIX/1, coala Obedeanu, VII/1 i Copie Inst, de Istorie). Marele pitar, marele portar, marele arma sint numii Ins i ei ln aceast vreme dregtori (vezi doc. din: 21 oct. 1636, 28 iunie i 5 oct. 1648, Arh. St. Buc., ep. Rtmnic, CII/9, Acad. R. S. Romnia, CI/64, LXXII/50).
141
UJ
Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 265, 271. Ibidem, p. 243, 391.
DREGATORIA SINONIMA CU BOIERIA
37
e. Dregtoria devine sinonim cu boieria n sec. al XVII-lea

Paralel cu ierarhizarea dregtorilor in mari i mici, care are loc in sec. al XVII-lea 144 i cu creterea importanei dregtoriilor in statul feudal, dregtorii ncep s fie numii tot mai adesea boieri, ca urmare a faptului c boieria este tot mai mult legat de ocuparea unei fire^torii Dac la nceputul sec. al XYH-lea cancelaria domneaScPmai separa nc pe dregatori de boieri, artnd s-au perfec-tat unele vinzri naintea tuturor dregtorilor i boierilor mari i mici din marele divan" sau c domnul a fcut ntocmire ,,cu toi dregtorii domniei mele i cu toi boierii mari i mici din marele divan al domniei mele" 145 (dregtorii alctuind sfatul restrns, iar ceilali divanul), mai tirziu termenul de dregator a fost prsit treptat, cancelaria domneasc folosind tot mai adesea formula boierii divanului mari i mici 146. A doua jumtate a sec. al XVII-lea este epoca in care termenii de dregtor i mare dregator au fost nlocuii treptat cu aceia de boier si mare boier. n numeroase documente din aceast vreme, marii dregatori membri ai sfatului sau divanului domnesc snt numii in aeelai timp i boiarii divanului 147, pentru ca, in vremea domniei lui Constantin Brincoveanu, acesta s citeze ca martori ai sfatului domnesc nu pe dregtori cum li se spusese nainte ci pe credincioii boiarii divanului sau ,,credincioii boiarii cei mari ai divanului 148. n aceeai vreme, noiunea de boierie devine sinonivi cu aceea de dregtorie, iar a boieri pe cineva nseamn a-l numi ntr-o dregtorie. Astfel, n Cartea romneasc de nvtur, aprut precum se tie la 1646, se spune ca cela ce suduiete pre boiariul ce are boerie (adic pe dregator) comite un delict foarte grav 149, iar autorul cronicii intitulate Istoriile domnHor rii Bomneti afirm Antonie vod din Popeti au boerit boerii care dup cum le-au venit rnduiala sau c Grigore Gbica reproa boierilor din partida Cantacuzinilor, care fceau vicleug, c nu aveau motiv s procedeze aa, deoarece i- boerit cu mari boierii 1S0.
144 145
Vezi mai jos p. 7779. Doc. din 6 iulie 1605 i 28 iunie 1619 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 177 i vol. Ill, p. 388).
i Doc. din: 9 iulie 1641, 6 mart. 1642, 29 dec. 1643, 3 aug. 1646, 19 oct. 1647, iulie 1654 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Cldruani, L/4, XXXV /4, Mnzeul de istorie Buc, nr. 25 474, Acad. R. S. Romnia, XLIII/87, Arh. St. Buc., tp. Rimnic, CII 26 i Mnzeul de istorie Buc., nr. 27 292).
147 Vezi tndeosebi doc. din 30 mart, i 26 iulie 1649. In care aceiai martori la vinzare stnt numii In primul ,,toi dregtorii, iar In cel de al doilea toi boierii mari ai divanului* (Acad. R. S. Romnia, CI/14 i 17). Vezi i doc. din : 29 april. 1644, 16 dec. 1656, 14 iunie 1665, 9 mai 1673, 5 iunie 1676 etc. (Arh. St. Buc., ep. Buzu, L/5, Mitr. rii Rom., XCVIII/63. Acad. R. S. Romania, LXXIV/196, CXXXIV/82 i Biblioteca Centrala de Stat, XCVIII/9).
148 Vezi doc. din : 2 sept. 1691, 20 mart., 10 april. i 21 mai 1697, 19 mart, i 25 april. 1698, 20 iunie 1699 etc. (Arh. St. Buc., ep. Buzu. LXXI/5. ms. 715. I. 124, Acad. R. S. Romnia, XX/171, CLIX/ 6, CLXXXI/41, CXCVI/148, CCCJLXXIY 283). 148
lso
Ed. Acad. R.P.R., 1961, p. 152. Ed. C. Grecescu, p. 163 i 152.
XRM1NOI. PVNTRV SFATUL DOMNESC I MEMBRII SAl
Kste uem do subliniat faptul a cei boerii cu boerii (adic numii ilTYrtoru' taeeau pane din clasa boiereasc i nainte de a deveni dre- |$torv dar oA mimirea in dregtorie le acorda calitatea de boier cu slujb SM dreg&tOT. mvpind din aceast vreme, boieri a este legat tot mai mult de dreg r#, prvxvs se \ admei in see. al XYlll-lea. n timpul ocupaiei Olteniei de eat re ansrruui. la 1720*, intr-un foarte preios raport despre situaia rarii. \ de Porta afirma ea boier aa ar nu nseamn nobil, ci dregtor, :,: cum si dt uumirea (de boier) dcrir de la cuvnhd boierie, care nseamn .trie" (Bcerus igirur non est id. quod nobilis, sed est id, quod cuil>. cum nomen a vocabulo Boeria derivatur, quod est officium). Dup - "I miniai aeela carepriinea slnjb sau dregtorie (officium)
St id dotrt ft
Ca i in Tara Romneasc. i in Moldova, in sec. al XVII-lea, boieria confund cu dregatoria, ..a boieri" msemnind in aceast vreme a numi : dregtorie. dregtorii fiind ,,boieri ou boierii (adic cu slujbe). Croni- earii Grigore Ureelie, Miron Costin i loan Neculce vorbesc adeseori de mimirea sau boierirea m dregtorii a membrilor familiilor boiereti. Astfel, Grigore Ureche afirm c Petru cliiopul ,,i-au miluit iar cu boieriile lor" pe boierii pribegi revenii din Polonia la 1583 152; Miron Costin ne mformeaz c Gheorghe Stefan a boierit cu agia pe Grigore Ghica (viitorul domn'13:i. ur loan Xeeulce povestetec Antioh Cantemir, ajuns domn (169.3). ..boieri dup obicei" sau ca Constantin Duca ,,a boierit pe boierii ce erau i u el" . Pentru Xeculce. a boieri insenma a numi pe cineva chiar inrr-o ilregtorie mai mic. Astfel, Dumitraeo Cantacuzino ,,1-au boierit, l-au pus postelnic al doilea" pe Gheorghi Mitrea, iar Constantin Cantemir ..a 1 >oierit" pe fin lui Miron Costin: pe Ion 1-a fcut serdar, peNicolae logofi al rreilea i pe Ptraco mare cmra 155. Cum toi acetia erau fii de boieri. boieria ce li se acorda era dregatoria.
f. Dregcorii din ,,casa domnului

alia problem de terminologie care mai trebuie discutat este aceea a dregrorilor numii din ..casa" ( sau ) domnului. Acest termen a avut dou accepiuni, el desemnind la inceput pe dregtorii, mai mici i mai mari. care prestau slujb domnului sau la curtea domneasca. in ..casa" domnulni rii; calitatea de a face parte din ..easa" domnului s-a atribuit apoi siunora din marii dregtori ai rii, eare erau foarte apropiai de domn, iar uneori chiar rude cu acesta.
C. Giurescu. Material pentru istoria Olteniei supl auslrieci. II, p. 82. Vezi C. Giurescu, brsare boieri, in vol. Studii de
istorie social, Buc., 1943, p. 235, unde se arat c f tn sec. ai Wlll-lea. .nsuirea de boier este consecina exercitrii unei funciuni".
,M lu ,M
Gr. I'reche, Letopiseul. ed. P. P. Panaitescu. ed. a Il-a, p. 214. M. Costin, Opert. ed. cil.. p. 181. Vezi i p. 117.
I. Necuice. Cromea. ed. I. Iordan, ed. a 11-a, p. 133, 154, 166, 171. * Ibidem, p. 54, 94. Vezi i p. 113.
DREGATORI! DIN CASA" DOMNULUI
39
Trebuie s subliniem de la inceput s boierii fr dregtorie nu sint numii de regul din casa domnului, ceea ce arat c a face parte din aceast cas nsemna a presta slujb domnului rii. Cnd, de pfld, la 1 iunie 1483 domnul hotrte c. satele mnstirii Tismana urmau a nu fi tulburate nici de boieri, nici de ,,dregtorii care snt in casa domniei mele156, dregtorii snt cei care erau trimii de la curte s adune drile din ar. Mai tirziu, erau considerai ca fcnd parte din casa domnului diveri boieri care slujeau la curtea domneasc (aprozi, postelnici II, grmtici i logofei), pe care domnul i numea uneori slugi157. ntr-un document din 2 april. 1627 se spune, de altfel, c, in vremea domniei lui Radu Mihnea, Costin postelnicul era ,,n casa acestuia, in calitate de al doilea postelnic (deci fcea slujb la curtea domneasc)158. n sec. al XVI-lea, calificativul de inc i din casa domniei mele se adaug foarte adesea la acelea de vlastelin i prim-sfetnic aceasta tocmai pentru a sublinia apropierea deosebit dintre persoana domnului i dregtorii respectivi. n sfrit, se spunea uneori c- fac parte din ,,casa domnului unele din rudele sale care erau i dregatori 16. Aa cum am artat mai sus, nu numai aceste rude fceau parte din casa domnului, ,,cas nefiind sinonim cu familie sau neam. n sec. al XVII-lea, cnd marea boierime era imprit in partide potrivnice, care se luptau pentru put ere, a fi ,,de casa unui domn nsemna a face parte din partida favorabil acestuia. In acest sens folosesc termenul cronicarii vremii, cnd vorbesc de boierii ,,de casa Duci vod , de casa Cantemiretilor etc.161.
g. Termenii latini sub care snt cunoscui membrii sfatului domnesc

nainte de a ncheia capitolul privind terminologia, amintim i termenii folosii n documentele i izvoarele narative redactate in limba latin pentru a desemna pe membrii sfatului domnesc din ara Rom- neasc i Moldova.
D.R.H., B., vol. I, p. 302. is7 Yezi doc. din : 10 sept. 1493, 3 nov. 1627, 16 mai 1628, 12 i 16 iunie 1650, 7 aug. 1650 etc. (ibidem, p. 397, Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XXXV/S, m-rea Radu Vod, IV/35, ms. 725, f. 88, Acad. R. S. Romnia, CXXXIV/53, CXLI/31).
158
Arh. St. Buc., ep. Rtmnic, LXXXVII/2.
Pentru Moldova vezi doc. din 5 april 1642, dat de Vasile Lupu lui Stefan oldan din ,,casa sa ( ); domnul arat c, dup moartea lui Dumitraco oldan fost mare vornic. pe tefan, fiul acestuia, ,,1-am apropiat de casa domniei mele (Acad. R. S. Romania, Pecei 109). Vezi, de asemenea, doc. din 16 aug. 1641, n care se spune c Palade vistier slujise aceluiai domn din tineree ,,n casa sa ( m8) (G. Ghibnescu, Surele, III. p. 236). Acest Palade, grec de origine, a ajuns apoi mare vistier in Moldova.
159
Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 13, 104. vol. Ill, p. 237, 385, vol. IV,
p. 374 etc.
160
Sint considerai astfel ca fcind parte din casa domnului : Staico logolt din Bucov, ginerele lui Vlad Clugrul,
fraii Albu i Ivaco Golescu, rude cu Alexandra Mircea etc. (D.R.H., B, vol. I, p. 394 ; Doc. priv. ist. Rom.. B., veac. XVI, vol. Ill, p. 385).
161
I. Neculce, op. eit., ed. cit., p. 39, 126, 162 etc., Cronicite Romdniei, ed. M. Ko- glnieeanu, II,
p.
39.
TSKXINOLOGIA PENTRU SFATUL- DO.-NES 1 MEMBRII SAI
De i- inceput irebuie s subliniem faptu: c aceti termeni nu reflect^ rvxoesuna rahtfle existente in statele feudale romneti; n documenttl n csuv apar seen reimeni se face de obicei apropierea tntre aceste lea- lirr: i acelea din statele vecine (indeosebi Ungaria i Polonia), aceasta ItHRM rermenii din documentele respective trebuiau nelei i de per4 eatafefc crora se adresau aceste documente i care foloseau limba latinJ Primul termen sub care snt cunoscui membrii sfatului domnesc BXTTxn document larin. alctnit foarte probabil n Transilvania, este aceia de ~cvmttes'\ cum li se spune la 1368 celor din ara Romneasc ieiJ Termenul a fost folosit mai tirziu i in Moldova; la 20 iunie 1475, se afirJ m. de piid. c tefan cel Mare trimisese n solie civa comites ai sain Stanem, Duma i Mihai lt3. Acest termen a fost imprumutat foarte probabil de la cancelaria voievodului Transilvaniei. In Moldova s-a utilizat mai adesea termenul de consiliari, uneori c-iiiar aceia de sttprfmi eonsiliarij'. De pild, in tratatul din 1387, ncheiat de domnul Moldovei cu regele Poloniei, boierilor moldoveni membra ai sfaruhii li se spune s-upremi consiliarij 164. n secolul urmtor. termenul de consilier (sfetnic) apare nso^ uneori de aceia de baronus165 sau d in vs, care ar fi traducerea lui pan. La, 1 sept. 1435 sint citai astfel ca martori ,,baroni seu consiliari, la 1456 dbaem consiliari", iar la 4 aprilie ' 459 barones et consiliari 166. 'M Cind tratatele incheiate cu regele Poloniei, in care sint citai ca martori boierii moldoveni. erau redaetate in limbile slavi latin, termen larin de ..consiliari este redat prin ' ' (boierii notsi sfetnici). (boierii sfetnici) sau simplu 167. Aceasta ejste dovada c-ert a faptului c cele dou cancelarii cea moldoveajfl i cea polon foloseau fiecare in documente termenii care le erau mai eunoscui. dup limba utilizat de cancelaria respectiv. In unele doc umente redaetate in limba latin se utilizeaz i j termenul slav de boier. De pild, in tratatul ncheiat la 1511 de Vldtifl domnul rii Romneti, cn regele Ungariei, snt citai ca martori rones tie nobili'le8. n izvoarele narative alctuite in limba latin, marii dregatori snt| nnmii ..senalores cnm le spune autorul Eelaiei istorice despre ara Romneasc sau barones, cum ii numete Dimitrie Cantemir I pe marii dregatori moldoveni, pe care ii imparte in mai multe categorii, din care cele mai de seam erau baronet de sfat i barones magni iee.
le 163 >M
Hurmuzaki, XV/1, p. 2. Vezi fi Hurmuzaki, 1/2, p. 315 (1389). I. Bogdan, Doe. lui Stefan eel Mare, I], p. 324. M. Costchescu, Doe. tnainle de tefan cel Mare, II, p. 601. Despre acest termen vezi fi . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 24 25. M. Costchesca, op. cit., p. 684, 783 i I. Bogdan, op. cit., II, p. 268. Tot ,,con-3 siliari Ji se spune i dregtorilor lui
163 168
Mibai Vileazu) care au semnat tratatul, redactat In limba la Uni, cu ImpratuJ austriac la 1598 (Hurmuzaki, II1/1, p. 288).
I- Bogdan, op. cit., p. 372 fi 375, 425 fi 441 fi M. Costchescu, op cit., Ill! I P- 684 fi 686. , jj
*** Hurmuzaki, XV/1, p. 213. Vezi mai jos, p. 61 fi 63.
CONCLUZII
41
n Istoria ieroglific, ns, Dimitrie Cantemir folosete i el termenul senatori pentru a desemna pe marii dregtori, membri ai sfatului domnesc din Moldova i ara Bomneasc 17 . n concluzie la acest capitol, n care am insistat asupra terminologiei care desemneaz sfatul i divanul domnesc i pe membrii lor, subliniem faptul c aceast terminologie reflect in linii mari evoluia si transformrile prin care a trecut sfatul domnesc de-a lungul celor aproape patru veacuri de care ne ocupm n aceast lucrare. Astfel, terminologia reflect deosebirile existente la nceput ndeosebi n ara Eomneasc ntre boieri i dregtori, creterea importanei acestora din urm n sec. XY i ca i faptul ca n sec. al XVII-lea, data cu nmulirea i creterea importanei dregtoriilor, dregtoria devine noiune sinonim cu boieria, calitatea de boier fiind condiionat de ocuparea unei dregtorii. Acest capitol de terminologie lmurete deci ntT-o oarecare msur problema evoluiei sfatului i divanului domnesc i a componenei lor, problem ce formeaz obiectul capitolului urm&tor, care este deci strns legat de acesta.
170
Ed. P. P. Panaitescu i I. Verde, Buc., 1965, vezi indice.
APARIA, EVOLUIA l ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
: Sfatul domnesc in epoca frmirii feudale. Influenele strine exercitate asupra organizrii dregtoriilor
Origine-a sfatului domnesc si a dregtoriilor a fost problem destul de discutat de istoricii i cercettorii mai vechi, care nu au ajuns la un consent in aceast privin. unii dintre ei considernd dregtoriile contemporane c-n const it uirea statelor feudale romneti, iar alii mai trzii dect apariia acestor state. Dnp prerea lui A. D. Xenopol, marii boieri i domnia ,,dateaz din timpurile vechi. de la primele constituiri ale vieii de stat la romni, in timp ce ..dregtoriile au origine mult mai nou, anume ele se nfiin- eaz destul de tirziu dup intemeierea principatelor 1. Spre deosebire de A. D. Xenopl, X. Iorga neag existena boierimii la inceputnrile statelor feudale romneti, susinnd cvoievozii domni n-au avut curte si ei erau inconjurai, neaprat, n cele dinti decenii, numai de sfetnici in port romnesc, asemntori cu btrnii chemai la jndecile rne.sti". Dregtorii conductori ai rii din aceasta vreme ..nn prsiser intru nimic haina i firea rneasc ; rani erau boierii notri i in fruntea statului era ranul, smeri fa de Dumnezeu, care sttea pe scaunul domnesc al rii 2. Ca i A. D. Xenopol. N. Iorga susinea c dregtoriile s-au infiinat mai tirziu dar. ,'pre deosebire de el, consider c aceasta este urmarea treeerii dincoace rle Dunre a cpeteniilor srbo-bulgare, alungate de turci, care ne-au dat ..impreun cu limb de stat, cu cancelarie, i inali dregtori alctuind un sfat de esen politic superioar i un rost de curte mai deplin". Ca urmare, dup prerea lui N. Iorga, cei dinti boieri au fost neaprat strini in ara Romneasc. tiind astzi c statul feudal este produsul contradiciilor dintre cla- sele sociale, in.'trument al dominaiei de clas, c in timpul ornduirii feudale boierimea guverneaz ca clas, dup cum spune V. I. Lenin 1 tiind. de asemenea, c aceasta boierime exista inc nainte de formarea
A. D. Xenopol, Istoria romdnilor, vol. Ill, ed. a Ill-, p. 173. Cf. i C. Giurescu, Despre boieri, In vol. Studii de istorie social, p. 251, care afirm, ca i A. D. Xenopol, c exista boierime ereditar independents de funciuni [adic de dregtorii \ S.) i mai vecbe ca ele". * N. Iorga. fiostut boierimii noastre, p. 145 i 147 i Scrisori de boieri, p. IIIII. Aceleai idei cu statul ..rnesc i In Soua conslitufie a Homniei, ca i In alte lucrri ale sale mai vechi. V. I. Lenin, Statul i reooluia, In Opere, vol. 25, Buc., 1954, p. 381 i idem, Revo- fjia proleiar fi renegatul Kautslci, ed. 1947, p. 2021.
SFATUL DOMNESC IN EPOCA FARIMITARII FEUDALE
statelor feudale ara Romneasc i Moldova, nu putem fi de acord cu opiniile lui N. Iorga despre statul rnesc la origine. De altfel, mai trziu, marele istorie i-a revizuit el nsui prerile despre vechimea dregtoriilor din ara Eomneasc. n Istoria romnUor, N. Iorga admite c argeenii munteni au imprumutat dregtoriile de la Bizan n vremea domniei lui Basarab, prin intermediul statului bulgar de la Yidin i c Basarab era un prin bogat i mndru, nu un domn nconjurat de curte de rani. Vorbind apoi despre domnia lui Mircea cel Btrn, N. Iorga pune pe seama acestuia faptul c strnge In jurul sau curte i pe acela c a completat curtea sa cu dregtorii numii ban, vistier mare, vistier mic, logoft, pitar. sptar i paharnic *. Spra deosebire de N. Iorga i A. D. Xenopol, . C. Giurescu a emis prerea c nfiinarea marilor dregtorii (este) contemporan cu ntemeierea statelor romneti, c Basarab ntemeietorul a avut pe lng sine cel puin pe logoft, vornic, vistier, stolnic, paharnic, postelnic i comis, aceasta deoarace primul domn al rii Romneti a trebuit s instituie principalele dregtorii, cu ajutorul crora avea s conduc teritoriul relativ ntins pe care-1 stpinea 5. n ce privete Moldova, N. Iorga credea c in timpul domniei lui Bogdan exista curte deocamdat foarte srac, simpl adunare de ostai i c stabilirea ieiarhiei rangurilor dregtorilor s-a fcut in vremea domniei lui Alexandru cel Bun, sub influena rii Romneti afirmaie n mare msur exact. . C. Giurescu considera ns c organizarea dregtoriilor a avut loc i aici la inceputul statului feudal, c Bogdan i Lae au instituit i ei dregtoriile de care aveau nevoie pentru stpinirea Moldovei. Dup prerea *sa, contemporaneitatea infiinrii marilor dregtorii si a principatelor e un fapt evident, care se impune de la sine. Primele erau conseeina natural, necesar a celei de a doua 7. alt problem care a fost destul de mult dezbtut in trecut dar asupra creia prerile merg la general in acelai sens este aceea a influenelor strine exercitate n organizarea sfatului domnesc i a dregtoriilor; cei mai muli istorici i cercettori au admis cu grade diferite de intensitate influen bizantin in organizarea dregtorfflor din ara Romneasc, influen venit prin intermediul statelor slave sud- dunarene, precum i inrurire exercitat de ara Romnease asupra Moldovei. Aceasta prere a fost exprimat in modul cel mai limpede de N. Iorga, care afirm c i numele de boieri i numele multor boieri (adic
N. lorgn, Istoria romnilor, III, p. 172 i 267268. . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 27 i 29. Autorul aminlit pare s urmeze aci p- reriic latlui su, potrivit crora dregtoriile rii Romneti s- fi tnfinat in vremea domniei lui Basarab (cursul despre Descriplio Moldaoiae, p. 129), dei acesta. cu citeva pagini tnaintc, admitea c este vorba de organizare rudimentar" a statului feudal In aceasta vreme. N. Iorga, op. cil.. Ill, p. 221 i 311313. . C. Giurescu, op. cil., p. 2728.
EVOLUIA I ORGAN4ZAREA SFATULUI DOMNESC
dregtori X.8.) i ndatoririle celor mai muli dintre dnii vin1 de la bizantino-bulgari 8. Influena bizantin a fost acceptat de I. Bogdan9, C. Giurescu eaxe consider curile domnilor romni ca nite copii ale celei bizantine 10 . D. Russo care vorbete despre caracterul bizantinoslav al dreg- torulor n. de . C. Giurescu ia, I. I. Nistor 13 i de ali istorici i cercet- Tori14. Asupra cii de ptrundere a influenei bizantine prerile snt ns imprite. A. D. Xenopol a afirmat c dregtoriile din ara Romneasc i Moldova sint de origine slavobulgar i c numrul cel mai mare i pe cele mai insemnate dregtorii le-am imprumutat de la bulgari; tot el arat ins c pe unele din acestea bulgarii le-au luat ei nii de la greci, ,.cci nu este de admis nrurire greceasc direct in rile romne 15. Spre deosebire de A. D. Xenopol, . C. Giurescu admite filier srb mai pronunat in transmiterea influenei bizantine n acest domeniu 10. opinie aparte a promovat Ion I. Nistor, care susine c dregtoriile noastre medievaJe, fiind motenire romano-bizantin, nu au putut veni prin filier sud-slav, deoarece sint anterioare organizaiilor politico slave din jurul teritoriului locuit de romni17.
N. Iorga, Rostul boier imii noasire, In Istoria romdnilor tn chi pur i i icoane, II, p. 147. Id Istoria romdnilor, 11J, p. 172. N. Iorga
susine ins c muntenii i-au luat dregtoriile ..din statul Simanizilor i Terterizilor de la Vidin... i nu, firete, direct de la Bizan.
Despre originea bizantin a marilor dregatori vezi de acelai i La siirvivance byzantine dans les pays roumains, In vol. Deux communications... au tro'.sitme Congris international ditades historiqucs Londres, Buc., 1913 i in vol. Roumains et Grecs au cotirs des siicles, Buc., 1921. ' I. Bogdan, op. cit., p. 47.
10 11
it
C. Giurescu, Cursul despre Descriptio Moldaviae, p. 113. D. Russo, Elenismul In Romnia. Epoca bizantin i fanariot, Buc., 1912, p. 62 63 i In Sludii istorice greeo-romdne, II, p. Vezi paragrafele despre originea dregtoriilor din lucrarea Conlribu/iuni l cap. Originea marilor dregtori, din Noi contribufiuni, Temeiurile romano-bizanline ale tnceputurilor organizafiei noastre de stat, Buc., 1943, p. 2932 (extras din Analele Acad.
535.
11
p. 54 60.
13
Rom., Mem., Sec. ist., s. Ill, t. XXV, 19421943, p. 843-883).

14 15
Vezi de pild, E. Picot i G. Bengesco, op. cit., p. 64. A. D. Xenopol, op. cit., Ill, p. 173, 176.
Despre influen bizantin venit prin intermediul statului feudal bulgar este vorba i In cursul citat a) lui D. Onciul ( Istoria romdnilor..., p. 434). In cursul su despre Descriptio Moldaviae, la p. 114, C. Giurescu admite flllerA slavo-bulgar, pentru ca la p. 129 s vorbeasc de organizarea dregtorillor dupfl modelul slrbilor i bulgarilor.
14
. C. Giurescu, Noi contribufiuni, p. 57. Dup prerea lui . C. Giurescu, de origine bizantin sint dregtoriile dc logoft,
vistier i com is i probabil sptarul i stratornicul, In timp ce numele aJtor dregatori sint de origine sud-slav, fie slrb (vornic, poharnic i postelnic), fie bulgar (stolnlc), singur banul fiind de origine maghiar (ibidem, p. 56 60). Spre deosebire de . C. Giurescu, I. I. Nistor considers dup funcii, nu dupA nume opt dregtorli de origine bizantln (logoftul, sptarul, vistierul, vornicul, comisul, paharnlcul, postelnicul i stolnicul), adic i unii din cei care nu au numiri bizantine (op. cit., p. 30-32).
17
Ibidem, p. 29. Despre originea dregtoriilor vezi i partea a II- a acestei lucrri, unde se prezfnt fir care dregtoric In '
parte.
SFATUL DOMNESC IN EPOCA FARtMITARU FEUDALE
In general, ietoricii din trecut au exagerat intr-o oarecare msur mportana influenelor strine exereitate in organizarea sfatului domnesc <ji dregtoriilor din cele dou state medievale romneti. Dup cum arta pe bun dreptate . C. Giurescu 13, originea dregtoriilor este problemu destul de complicat, iar numirile slave bizantine nub care tint cunoscui cei muli dintre dregtori nu dovedesc totdeauna c avem de a face cu mprumuturi, deoarece numele nu explic vriginea. Nu trebuie s uitm c, datorit unor imprejurari pe care nu este cazul sa le enumerm aici, cancelariile dornneijti ale rii Eomneti i Moldovei au folosit ca limb oficial limba slavon. aa cum cancelariile apusene au utilizat limba latin. Datorit acestui fapt, unele numiri date dregtoriilor au mbrcat haina slav, fr ca aceasta s nsemne c dregtoriile respective erau si ele de origine slav. Dregtorii au fost numn.i in limba slav dup obiectul atribuiei lor ; astfel, dregtorul care se ocupa de curtea domneasc () s-a numit vornic, celui care area in atribuia sa masa domnului () i s-a spus stolnic etc. Statele feudale romneti nu au copiat organizarea sfatului dreglo- riilor dup nici un alt stat, ci au adoptat de la Imperial bizantin, pm, inier- mediul statelor feudale sud-slave cu organizare mai veche, numirile s% li>. parte-funciile acetordregtorii care corespundeau unor neetfit, interne. C este aa ne-o dovedete faptul c din numeroasele funcii i dregtorii din Imperiul bizantin (peste 80)19 nu s-au preluat dedt numirile citorva din ele, i anume a acelora care au fost considerate ca neeesare in statele noastre feudale (in primul rind logoftul i vistierul i probabil comisul). In statul feudal bulgar, care a suferit influent direct si putemic din partea Imperiului bizantin, situaia este diferit. Aci se iniilnesc, in afar de logothet i protovistier, serie de titluri de dregtori imprumutate n aceeai form sau ntr-o forma apropiat aceleia din Bizan : proto- sevast, sevastocrator, protokeliotin, protostrator, veliki primikiur. epi- kerni20. etc. Niciima din aceste numiri nu se ntlneste tn Jar a Eomnease i Moldova, ceea ce dovedete cd, n organizarea dregtoriilor, s-a i "ipm m tat numai acele numiri ce corespundeau necesitilor de aici.
18
C. C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 74 75.
i Despre dregtoriile de la curtea Imptatului bizantin cxist bogat iUratur. Am<n- tim aci doar titlurile studiilor care vorbesc dc aceti dreglori in totalitatea Ur prntru studi privind pe unii dregtori vezi i partea a Il-a a lucrrii). \ ezi lista lor la < Pseudo Codinoi, De official ibus Palatii C-politani et de Oficiis Mag Eclesiae Liber (Corpus scriplires His- toriae Byzantinae), Bonn, 1839, p. 912 ; R. Guilland, Observations sur la lisle des dignitaiies du Pseudo-Codinos (Revue des tudes byzantines, 1954, p. 58 68); lisi i icr u; afla j la E. Picot l G. Bengesco, op. ci/., p. 6467. Dintre lucirile mai cunoscute amintim : Charles Diehl, Etudes byzantines, cap. Les institutions, Paris. 1905, mdeosebi p. 114122; L. , Le monde byzantin, vol. II, Les institutions de VEmpire byzanlin. Paris. 1949. p. 89165; Gustave Schlumberger, Sigilographie de iEmpire byzantin. Pans, 1SS4. indeosebi p. 527528 etc. A se vedea i bibliografia general*.
20
Despre titlurile dregtorilor din statul feudal bulgar. vezi C. Jirecek, Geschi hie der Bulgaren, p. 386; S. Bobcev, Tilli i
slujbi v oblasnoto upravlenie na stanmremska Bdlgaria (Izvestia na istoriceskoto drujestvo v Sofia". XI XII. 1931 1932. p I22S 24S); P, Petrov, titulah ,,Seoast" i ,,prolosevast" v srednevekovom bolgarskom gasndarstoe (,,YyzanUiskii vremennik, XVI, 1959, p. 52 64); M. Lascaris, Vatopedskata gramota na far Iran Asen II,
EVOLUIA I ORGAN4ZAREA SFATULUI DOMNESC
situaie asemntoare aceleia din Bulgaria se ntlnete i n Serbia, unde au existat n sec. al XlII-lea multe titluri de dregatori mprumutate de la Imperiul bizantin, ca i unele titluri i dregtorii, creaiuni autohtone, ce nu se ntlnesc n Tara Bomneasc i Moldova : veliki zupan, veMki vojvoda, veliki tepcija, veliki celnik, veliki sluga (echivalentul lui Meyx: Ao(ie<rrixo din Imperiul bizantin), veliki kaznac (marele vistier), dvorodzica (intendentul palatului), enohijar (paharnic)f sudija dvorski (judectorul curii) etc. Organizarea statelor feudale fiind ntr-o mare msur asemntoare si nevoile curilor stpnilor feudali n general aceleai, era firesc ca numele nor a din dregtorii care ndeplineau servicii similare s fie mprumutate de statele mai noi din organizarea statelor feudale mai vechi si n primul rind de la Bizan, a crui cultur i organizare a exercitat puternic influen in sud-estul Europei, asemntoare aceleia exercitate n apusul continentului de Imperiul roman **. Lipsa unor lncrri de istorie comparat privind instituiile i organizarea statelor feudale din sud-estul Europei ngreuneaz mult cercetarea lor i a inQuenelor exercitate de Imperiul bizantin asupra acestor state, n absena unor asemenea lucrri, ne vom mulumi doar cu unele observaii , pentru a pune n lumin modul cum au fost organizate dregtoriile din statele medievale romneti fa de instituiile similare din statele mai apropiate sau mai deprtate. Ccrcetnd organizarea curilor monarhilor medievali din Europa, constatm mare asemnare n felul cum erau alctuite dregtoriile. Cei mai vechi dregatori ai statelor feudale au fost aceia cu caracter domestic, caie prestau diverse servicii monarhilor la curtea acestora. AstfeL la majoritatea curilor medievale ntlnim un dregtor mai mare peste curtea regala i slujbaii acesteia; acest major domus, numit
Sofia, 1930; M. Andreev, Votopedskata gramota i vprosile na blgarskoto feodlno praoa (Le chrysobulle de Valopidi et let probltmes du droit fiodal bulgare), Sofia, 1965, cap. VII, p. 148 168 (vezi i reeenzia lui Valentin Georgescu din ,,Revue des tudes sud-est europdcnnes, 1965, nr. 34, p. 684 688). Despre fmprirca boierilor la curte i in exterior vezi I. Dujcev, La bojars dits inlerieurs et exlerieurs de la Bulgarie medievale (Acta Orient. Acad. Scientiarium Hungariae", t. Ill, fa sc. Ill, 1953, p. 167178). C. Jirecek, La civilisation serbe au moyen-ge, p. 8 10 i St. NovakovitS, op. cit., p. 209 258. De altfel, dup prerca unor cercettori, In statul feudal sirb a funcionat i canceiarie de limb greac, ceea ce explic influcnele grcccti mai puternice In teiminologia unor instituii (M. Lascaris, Influences byzantines dans la diplomatique bulgare, serbe et slavo- roumaine) (Byzantinoslavica", 1931, p. 509). Vezi i M. Moiin, Gab es unter den serbischen Herrschern eine grieehische Hofkanzlei? (Archiv fur Urkundenforschung, XIII, 1935, p. 183 197).
** Despre infuena bizantin vezi: N. Iorga, Le caracttre commun des institutions du Sud-Est de Europe, Paris, 1929, p. 73-75; D. A. Zakythynos, La sinthtse byzantine dans tanthitize Orient-Occident, tn Actes du colloque international des civilisations balkaniques, Buc., 1962, p. 107115; G. Brtianu, Les assemblies dtats en Europe Orientale au Mouen Age et Vinfluences da rigime politique byzantin (Actes du VI- Congris international d'itudes byzantines, t. I, Paris, 1950, p. 3536); A. Soloviev, Der Einfluss der byzantinisthen Rechts auf die Vilker Oesteuropas (Zeitschrift der Savigny Stiftung, 76, 1959); D. Angelov, Die gegensei- tigen Beziehungen und Eifltisse zwischen Byzanz und dem mittelalterlichen Bulgarien (Byzanti- noslaviea, 1959, I, p. 40 - 50). Vezi fi bibliografia general.
SFATUL DOMNESC N EPOCA FARMIARII FEUDALE
47
magister aulae regiae n Polonia, palatinns, judex curiae sau nadorspan n TJngaria, jupanus palatinus n Croaia, sudija dvorski n Serbia, dvoreki n cnezatul Kievului, s-a numit la noi vornic. Al doilea dregator ntlnit la curile medievale este aceia care avea grija mesei suveranului; numit n limba latin magister regiae mensae, praef ectus mensae sau dapiferorum regalium magister, acest dregtor a devenit sene- chal n Frana, Kiichemeister sau Truchses in Germania, stolnik in cnezatul Kievului, n cnezatele ruseti din sec. al XlV-lea, n Polonia i la noi. Un alt dregator nelipsit de la curile medievale era cel in grija cruia se gseau buturile i care turna la mas suveranului su. Acest dregator, numit n limba latin princeps sau magister pinceraarum, pincemarum regalium magister, a devenit echanson sau boutellier n Frana, Mundschenk n Germania, jupanus pincernarius n Croatia, enobijar in Serbia, pincerna sau poharnok mester n Ungaria, ceanik in cnezatele ruseti din sec. al XIY-lea, podczaszy n Polonia, n timp ce n Imperiul bizantin a purtat numele 7civxepY^Sj de unde a trecut n Bulgaria sub forma epikemi. La noi i s-a spus paharnic sau ceanic. Al patrulea dregator existent la majoritatea curflor medievale a fost comes stabuli, mai marele grajdurilor, numit si agazonum regalium magister; i s-a spus conetable n Frana, Stallmeister in Germania, jupanus cavallarius n Croaia, Koniuni n cnezatul Kievului i in cnezatele ruseti din sec. al XIY-lea, Koniuszv n Polonia, Komis s Komni in Bulgaria i comis n ara Eomneasc i Moldova. Un dregator care a avut un timp funciune dubl, aceea de ngri- jitor al camerei de culcare a suveranului, precum i al tezaurului acestuia, a fost aa numitul cubicularius, cubicularium regalium magister sau supremus camerarius. Din aceast funcie, unic se pare la nceputurile ei, s-au desfcut cu vremea doua: una al crui titular avea grija camerei de culcare a suveranului (aa numitul chambelan in Frana, postelnic la noi) i 0 alta, a crei sarcin era grija tezaurului, al crui titular s-a numit tesaurarius, Schatzmeister sau podskarbi (la poloni). n Imperiul bizantin cei doi dregtori s-au numit 7rpTo(3ecmapw>s (de la care se trage numele vistierului de la noi) i parakimomen, care ndeplinea sarcina vechiului dregtor din Imperiul roman praepositus sacri cubiculi. n sfrit, majoritatea curilor medievale dispuneau de un cancel - larius sau notarius, nsrcinat ou inerea corespondenei, care s-a numit la noi logoft, dup numele dregtorului similar din Imperiul bizantin i din statele bulgar i srb. Acestea snt principalele dregtorii existente la curilfe medievale i care nu puteau lipsi nici la curile domnilor rii Bomneti i Moldovei. Comparnd numirile acestor dregtorii cu acelea utilizate pentru dregtorii de la curile domnilor statelor feudale romneti, constatm c nu poate fi vorba de copierea unui modeled doar de unele influence, pe care le-au resimit, la rndul lor, toate curile medievale mai noi de la statele cu 0 organizare mai veche.
EVOLUIA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
Treend acum la analza izvoarelor narative i documentare ale rii Eomneti i Moldovei, trebuie s spunem c acestea snt foarte srace n tiri privind nceputurile i organizarea sfatului domnesc, ceea ce a i dat posibilitatea istoricilor mai vechi s-i exprime preri diferite n aceasta prhrini. Pentru ara Romneasc, dispunem de afirmaiile celor doua cronici interne, alctuite tirziu, in sec. al XYII-lea, cnd se compun i introducerile despre ntemeierea i organizarea statului. Prima din aceste cronici, Letopiseul Cantacuzinesc, afirm doar c legendarul Radu Negru considerat cel dinti domn al rii ,,tocmitu--au ara cu bun pace 23. Cronica lui Radu Popescu dezvolt aceasta afirmaie luat din Letopiseul Cantacuzinesc, explicind in ce a constat tocmirea rii; autorul acestei cronici atribuie lui Radu Negru meritul c ,,au nceput a-i tocmi i a-i ndrepta ara cu judee, cu judectori (cu boierii) i cu altele ce era de folosul domniei i a rii u. Prin afirmaia fcut, cronicarul el nsui mare boier dorea s arate vechimea dregtoriilor de la ntemeierea rii Romneti; afirmaia sa nu se bazeaz ns pe informaii contemporane infiinrii sfatului domnesc, deoarece aa cum vom vedea documentele cu sfat domnesc sint ceva mai trzii. Antorii altor lucrri mai trzii, din sec. al XYIII-lea i de la inceputul sec. al XlX-lea Bauer 25 i D. Fotino 26 pornind de la tirea data de cronica rii despre sborul mare fcut de Radu cel Mare cu boierii, cind sfntul Nifon le-a grit acestora ,,de pravil i de lege, de tocmirea bisericii..., de domnie i de boerii 27 au afirmat c Radu cel Mare a aezat dregtoriile rii, sub influena patriarhului Nifon i dup modelul acelora de la Bizan. Faptul c aceste dregtorii existau cu mult nainte de Radu cel Mare arat in modul cel mai clar netemeinicia acestei afir- mso. Izvoarele narative moldovene snt mai aproape de adevr decit cele muntene cind afirm c Alexandru cel Bun ,,tocmit-au i boieri mari in srat, de chivemisala ri -a pmntului Moldovei, cum face interpolator^ cronicii lui Grigore Ureche, referindu-se la mai buna organizare a sfatului domnesc in aceasta vreme28. El nir ns toi dxegtorii, chiar pe aceia care nu existau in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Afirmaia cronicarului despre apariia celor mai muli dregtori n timpul acestei domnii este confirmat de faptul c n documentele emise de cancelaria Moldovei in aceasta vreme sint amintii pentru prima data cei mai muli dintre marii dregtori, aa cum in ara Romneasc acetia
23
M
Istoria rii RomAneli, ed. C. Grecescu i D. Simonescu, p. 3.
Rada Popescu, Isloriile, ed. C. Grecescu, p. 5. In edlla N. Iorga, p. 2, ,,cu boerll nu e pus tn paranteze.
Bauer, Memoires hisloriques el gographiques sur la Valachie, Franckfurt-Leipzig, 1778, p. 42-43. D. Fotino, Istoria Daeiei, II, p. 36.
27 Istoria rii Romneti, ed. dt., p. 6. Pentru tradiia despre Inceputurile dregtoriilor vezi i . C. Giurescu, Noi eontribufiuni, p. 50 54. 28
Gr. Ureche, Letopiseful, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 70.
SFATUL DOMNESC IN EPOC A FKMITABII FEUDALE
49
apar in vremea domniei lui Mircea cel Btrn (dei, fr ndoial, unii dintre ei pot fi mai vechi). Cunoscnd asemnarea dintre dregtoriile Moldovei i acelea de la curtea mpratului Bizannlui i ca s explice aceast asemnare, Dimitrie Cantemir a susinut c aezarea dregtoriilor s-a fcut de ctre Alexandra cel Bun dup ce a dobndit de la mpratul loan Paleologul titlul de despot i coroan regeasc el i-ar fi alctuit curtea dup modelul aceleia din Bizan 2K Mai nti,Dimitrie Cantemir exagereaz cind afirm c, att n Moldova ct i la Bizan, dregtorii aveau aeeleai nume i aceleai atrihuii. n plus, dup cum a artat Alexandra Elian, Moldova nu a avut in aceast epoc legturi directe cu Bizanul, influenele bizantine venind prin filier sud-slav 30, astfel nct pe afirmaiile trzii, din sec. al XVHI-lea, despre originea bizantin a dregtoriilor moldovene nu se poate pune temei, chiar dac aceste afirmaii se datoresc unui domn invat ca Dimitrie Cantemir. Mai precise n tiri dect izvoarele narative sint documentele interne contemporane, n care snt amintii primii dregatori. Pentru ara Bomneasc, cel mai vechi document cunoscut este privilegiul comercial acordat de Vladislav I negustorilor braoveni la 20 ian. 1368, n care domnul se adreseaz vobis... universis fidehbus nostris, covnitibus, castellanis, judicibus, tnbutariis, officialibus et cuiusvis status hominibus in terra nostra Transalpina constitutis, cerindu-le s nu mpiedice exercitarea comerului negustorilor braoveni i sa nu ia vam mai mare dect cea obinuit 31. Analiznd acest document, . C. Giurescu a identificat pe comii cu marii dregtori de la curte, pe castelani cu prclabi, pe indices cu judectorii domneti, pe tributari cu vameii i pe officiates cu subalternii marilor dregtori, trgnd de aici concluzia c, nc din vremea lui Vladislav, ara era deplin organizat, avlnd dregatori mari, prclabi In judee i un ntreg aparat administrativ-fiscal i c aceast organizare se datorete predecesorilor lui Vlaicu 32. . C. Giurescu a pierdut din vedere faptul important dup prerea noastr c documentul din 1368 a fost soris in limba latin, dup nn formular redactat chiar n Transilvania, i c dregtorii amintii snt ntlnii in Transilvania i Ungaria, nefiind neaprat necesar ca ei s aib corespondeni. in ara Bomneasc. Alctuitorul documentului a nirat pe toi aceti comii, castelani, tributari etc. aa cum tia el c exist in
** D. Cantemir, Deseriplio Moldaoiae, p. 162. 80 Al. Elian, Hizanful i Moldooa tn sec. XV, In vol. Cultura moldooeneasc In oremea lui tefan cel Mare, Buc., 1964, p. 97 l urm. u Hurmuzaki, XV, p. 2. * , C. Giurescu, Contribufiuni, p:. 3032.
- . 260 1
Transilvania. fr ca aceasta s reflecte n mod fidel realitile din ara Eomneasca- ss. Afirmind acest lucm, nu negm existena unor sfetnici i dregtori mea de la nceputurile statelor feudale romneti. Cum domnul ales de boieri nu putea conduce ara singur, fr sprijinul acestora, era firesc ca n juxul i la curtea sa s se gseasc un numr de boieri care s-1 ajute la eonducerea treburilor rii i s-i asigure, n acelai timp, fastul curii domneti. problem important pentru toi monarhii din evul mediu. Primele cinci documente interne emise de cancelaria domneasc din ara Eomneasc ntre 16 iulie 1372 i 20 mai 1388 34 nu au ca martori boieri. (Aceasta nu nseamn, se nelege, c domnul conducea ara fr sfatul su). Cel dinti document n care sint invocai de ctre domn martori pentru un hrisov al su poart data de 4 sept. 1389 i n el apar : popa Nicodim, popa Gavriil, ieromonahul Serapion i jupanii: Vladislav vornic, Bars, Eoman, Mdricica, Truea, Ylad, Dan, Oncea, Mogo, Danciul i Crstian, aadar trei clerici i 11 boieri, din care numai unui are dregtorie de vornic . Comparind acest document cu acela din 10 iunie 1415, eliberat tot de cancelaria lui Mircea cel Btrn, n care snt amintii ca martori: Eadu ban-vomic, Martin, Aga ban, Stoica Busul, Dragomir de la Segarcea, Baldovin logoft, Micul vistier, Yasea purttorul de sabie, Stanciu comis, Manea stolnic i Gherghina paharnic 36, deci nu mai puin de opt dregtori (din care unui eumulnd probabil dou funcii), ajungem la concluzia la care au ajuns i ali istorici c cei mai muli dregtori au aprut n documente (cel putin ca membri al sfatului) in timpul domniei lui Mircea cel Btrn, intr-o vreme in care statul feudal ara Romneasc a cunoscut epoc de consolidare si organizare mai temeinic 37 (acest document este, de altfel, smgurul din aceast vreme n care apar att de muli dregtori, in celelalte numrul boierilor cu dregtorii fiind mai mic dect al celor fr dregtorii). Chiar dac apariia in documente a dregtorilor i nfiinarea dregtoriilor respective nu sint sincronice (de altfel, n nici un document din aceasta vreme nu ni se anun infiinarea cutrei dregtorii!), nu se poate totui admite diferen de timp prea mare ntre aceste doua procese. Fr s neglijem aceasta constatare, este foarte probabil c unii dintre
** Cf. In acest sens N. Grmad, Documente scrise de destinalari (Codrul Cosminuh\i\ VI, 1927 JS28, p. 567569), care susine c privilegiul din 1368 a lost scris de braoveni j c nirarea diverselor caleg' rii de dregtori nu ar reda a tit organizarea administrativ a Munteniei, ct mai ales aceea din Transilvania, cunoscut braovenilor. prere asemft- ntoare are i Maria Holban, care alirm c actul din 1368 a fost lntocmit de cancelaria regelni maghiar, fiind doar ntrit de domnul Tarii Romneti (Studii, XV, 1962, nr. 2, p. 339).
M
D.R.H., B., vol. I, p. 17, 19, 21, 24-25, 28.
* Ibidem, p. 29. * Ibidem, p. 82.

r
' Vezi Istoria Romniei, II, p. 375370. Despre sfatul domnesc ln accast vreme vezi i P. P. Panaitescu,
Mircea cel Btrln, p. 113117.
SFATUL DOMNESC IN EPCCA FEMIT.V PU FETJDALE
dregtorii amintii ca membri ai sfatului domnesc n vremea domniei lui Mircea cel Btrn s fi existat i nainte de domnia acestuia, dar ei s nu fi fost amintii n sfat dect n aceasta vreme, cnd dregtoriile neep s capete importan mai mare, tocmai datorit unei mai bune organizri a statului feudal ara Romneasc. ntruct, la nceputurile vieii feudale de stat, dregtorii reprezentau n primul rnd forma de organizare a vieii de curte, este de presupus de asemenea n mod firesc c dregtorii nu au aprut toi data, ci pe msur ce curtea domneasc si perfeciona organizarea, data cu dezvoltarea i consolidarea statului feudal. Pe msur ce atribuiile unora dintre primii dregatori se nmul- eau, iar unii dintre ei (de pild vornicul) i extindeau autoritatea de la curtea domneasc asupra teritoriului rii, unele atribuii au trebuit s fie preluate de dregtori noi. Astfel, este foarte probabil c vornicul cel mai vechi dregator amintit n documentele rii Eomneti a cumulat la nceputul activitii sale la curtea domneasc serie din atribuiile pe care le ndeplini mai trziu ali dregatori de la aceast curte (postelnicul, armaul etc.). Fr ndoial a predecesorii lui Mircea cel Btrn au avut si ei curte domneasc (fapt dovedit de spturile arheologice de la Curtea de Arge) i un sfat domnesc, alctuit din boieri. Boierii vasali ai domnului avnd obligaia fa de acesta de -i acorda aa numitul consilium i, n plus, avnd grija ca domnul s conduc ara n conformitate cu interesele clasei lor, era firesc ca parte din ei sa fi fost prezeni la curtea domnease nc de la formarea statelor feudale romneti. Documentele nu ne-au pstrat ns componena acestui sfat domnesc de la inceputurile statelor feudale romneti, astfel nct, pentru aceasta epoc, nu putem face dect unele presupuneri logice, bazate pe constatri din documentele mai trzii. Prima constatare care trebuie reinut este aceea c n aceast vreme, sec. al XIVlea prima jumtate a sec. al XV-lea, dregtorii ocupau n general poziie mai puin important n sfatul domnesc dect marii boieri care nu aveau dregtorii. Participarea marilor boieri la sfatul domnului i la guvernarea rii nu era legat deci de ocuparea unei dregtorii. Astfel, din cei 163 de boieri ce apar n sfatul domnesc al rii Bom- neti din anul 1389 pn ctre nijlocui sec. al XV-lea, 91 deci mai mult de jumtate nu au avut titluri de dregatori, 55 au avut asemenea titluri, iar ali 17 au fost membri ai sfatului domnesc att n calitate de dregatori, ct i fr asemenea titluri (de obicei aprnd fr titlu n fruntea sfatului dup ce ocupaser un timp dregtorii). In toat aceast perioad, membrii sfatului domnesc care nu ocupau dregtorii snt citai de regul naintea celor. cu dregtorii (in afar de ban si vornic) 8e, ceea ce arat c importana membrilor sfatului domnesc i dreptul
Cf. In aceastfi privin i A. D. Xenopol, op. cit., Ill, p. ISO, care firm c in genere, boierii titrai (adic dregtorii N.S.) sint inirai in urma celor fr titluri si C. Giurescu, Despre boieri, in Studii de istorie social, p. 243 244.
S3
EVOLTJIA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
e fi membru al sfatului nu erau determinate de ocuvarea unei dregtorii, ei de importana si averea boierilor respectivi. i"' De altfel, dup cum a artat i C. C. Giurescu, n aceast vreme, in numeroase cazuri, diecii cancelariei domneti omiteau s adauge la numele membrilor sfatului domnesc dregtoriile pe care le ocupau, ceea ce -dovedete c posesorii acestor dregtorii erau membri ai sfatului domnesc n primul rind datorit situaiei lor sociale, nu faptului c ocupau dregtorii ". n Moldova se obinuia chiar ca marii boieri membri ai sfatului domnesc s adauge la consimmntul ce i-lddeau pentru actele politico ale domnului i credina fiilor lor. Menionarea acestora n atari mprejurri avea menirea s arate c boierii respectivi erau membri ai sfatului domnesc nu in calitate de dregtori auxiliari ai domniei (chiar dac ar fi fost dregtori, dregtoria nu se motenea), ci n calitate de stpni ai domenidor lor. Faptul c, pn n a doua jumtate a sec. al XY-lea, boierii fr dregtorii apar de regul n sfatul domnesc Inaintea acelora care ocupau aaemenea dregtorii i in numr mai mare dect acetia arat reala participare la guvernarea statului feudal a boierilor respectivi, guvernare n care ei jucau un rol mai important dect dregtorii, a cror principal atribuie in aceaet vreme era asigurarea fastului feudal de curte. De aceea, chiar dac parte dintre dregtori nu tim ci dintre acetia au fiinat inc din primele decenii ale existenei statelor feudale romneti, aceasta nu este dovad ca statele respective erau deplin organizate, deoarece n aceasta vreme dregtorii nu jucau un rol prea important in guvernarea rii i in sfatul domnesc; ara se autoadministra in buna parte, iar sfatul domnesc era alctuit in primul rnd din boieri care nu ocupau dregtorii. lntrucit, in timpul frimirii feudale, participarea boierilor la sfatul domnesc i deci la guvernarea rii alturi de domn nu era condiionat de ocuparea unei dregtorii, iar sfatul domnesc nu era format dect in mica msur din dregtori, apariia sfatului domnesc i aceea a dregtoriilor constituie dou procese diferite, sfatul domnesc putnd s existe i nainte de apariia dregtorilor, el nefiind constituit dect mai trziu din dregtori. La nceput, sfatul domnesc a fost alctuit ndeosebi din marii boieri care nu ocupau dregatorii i care erau membri ai sfatului datorit faptului c feeau parte din clasa boiereasc, clas care conducea ara alturi de domn. Boierii mari aveau dreptul i datoria de a-1 ajuta pe domn la conducerea rii; dintre ei nu sint citai ins ca martori in sfat dect aceia care erau prezeni la curtea domneasc (aceasta i explic compoziia destul de variat a sfatului).
" . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 7 12. Despre aceast probJem vezi i idem, Noi contribuftuni, p. 29-32, unde se arat - urmtnd p&rerea lui A. D. Xenopol (op. cit., p. 182) ei In aceasl vreme averea avea importan, nu dregloria l c boierii fr tltluri precedau In sfat pe cei care ocupau dregtorii.
SFATUL DOMNESC N FEUDALISMUL DEZVOLTAT
Sfatul domnesc n timpul centralizrii statelor feudale fi al feudallsmului dezvoltat

n a doua jumtate a sec. al XV-lea, data cu procesul de ntrire- a autoritii centrale, n sfatul domnesc ncep s aib tot mai mare pondere dregtorii domniei, boierii fr dregtorii fiind eliminai treptat din sfat, astfel nct la sfritul domniilor lui tefan cel Mare, in Moldova,, i Radu cel Mare, n ara Eomneasc, sfatul domnesc ajunge a fi format numai din boierii care ocupau dregtorii sau din fotii dregtori, compoziie pe care va pstra n tot cursul sec. al XVT-lea. Astfel, dac in anul 1451, sfatul domnesc din ara Eomneasc- era format n medie dintr-un numr egal de boieri fr dregtorii i boieri cu dregtorii, in timpul domniei lui Vlad epe predomin deja dregtorii,. pentru ca, in vremea domniei lui Vlad Clugrul, s ntlnim in sfat cite 89 dregtori, fa de 35 boieri fr titluri de dregatori40. Primul document n care toi martorii din sfatul domnesc ocup dregtorii poart data de 5 iunie 1494 ", dei fotii dregtori vor mai fi citai sporadic ntre membrii sfatului domnesc i dup aceasta data (mai ales in sec. al XVT-lea- i mult mai rar in secolul urmtor). Desigur c i aceti dregtori, membri ai sfatului domnesc, erau recrutai tot din rndurile boierimii. Faptul c marii stpini feudali accept- ca onoare pentru ei s exercite dregtorii la curtea domneasc, ca i posibilitatea domniei de a alctui in aceast vTeme sfatul domnesc numai din dregtorii aflai in slujba sa sint procese legate fr ndoial de creterea prestigiului domniei ca autoritate centrala in statul feudal i nu pot fi explicate dect prin ntrirea acestei autoriti i printr-o mai buna, organizare a statului^ In Moldova, procesul este asemntor. In vremea domniei lui Alexan- dru cel Bun, numrul membrilor sfatului domnesc care nu deineau dregtorii varia intre 7 i 19, in timp ce membrii sfatului domnesc care ocupau dregtorii erau in numr de 37. In timpul domniei lui tefan cel Mare acest raport a fost r6turnat in favoarea dregtorilor. Astfel, dac la 13 sept. 1473 se numrau ca martori in sfatul domnesc 16 dregtori i 9 boieri fr. titluri sau foti dregtori, in tratatul ncheiat in 1499 cu regele Poloniei, toi cei 22 de martori ai lui tefan (in afar de mitropolit i episcopi), numii acum boieri sfetnici ai Moldovei, poart titluri de dregtori Dintre aceti 22, 14 dregtori ocupau funcii militare, aceasta deoarece tefan cel Mare a introdus in rindul membrilor obinuii ai sfatului domnesc pe portarul de Suceava i pe prclabii cetilor, mrind astfel numrul dregtorilor membri ai sfatului43.
40
Aceste constatflri au la baz llstele sfatului domnesc Intocmite deno pe anl i pe domnli. D.R.H., B., vol. % p. 408. I. Bogdan, Doe. lui lefan eel Mare, II, p. 4 i urm. Vezi i Istoria JRomniei, II, p. 534-535. Vezi mai Joe p. 204-205.
41 42
48
EVOLUTIA SI
ORGANIZAREA SFATULUI
DOMNESC
I'n calcul fcut de A. Sacerdoeanu ilustreaz i n alt chip raportul dintre numrul membrilor sfatului domnesc care ocupau dregtorii i acela al boierilor fr dregatorii. Din cei 119 membri ai sfatului domnesc din vremea domniei lui tefan cel Mare doar 27 (deci 23%) nu au titluri de dregtori (cei mai muli aprnd n prima parte a domniei lui tefan eel Mare), in timp 92 de membri al sfatului (sau 77 %) ocup dregtorii44. In aeeeai vreme, sfatul domnesc devine un organism separat de restul marii boierimi, care putea participa nainte la edinele sfatului domnesc. Aa se explic folosirea n aceasta vreme a unor formule de can- eelarie ca acestea : ,,cu toi boierii notri moldoveni i ndeosebi cu tot sfatul nostru. ,,cu toi boierii i cu sfatul nostru sau ,,cu boierii notri i cu tot sfatul nostru cel mai nalt4S. Beinem deci c, in urma consolidrii poziiei puterii centrale, tn a doua jumtate a sec. al XY-lea, marii boieri care erau membri ai sfatului domnesc numai in calitatea lor de mari stpni feudali au fostnlocuii treptat din sfat cu dregtorii domnului, sfatul domnesc fiind format la sfritul sec. al XY-lea inceputul sec. dl XVI-lea numai din dregtori. Calitatea de membru al sfatului domnesc mai ddea n acest timp simpla stpnire de domenii inti use, ci ocuparea unei dregatorii la curtea domneasc. Transformarea sfatului domnesc dintr-un consiliu de mari stpni feudaU intr-un sfat de dregtori ai domniei, care prestau slujb la curtea domneasc sau in statul feudal, este dovada unei mai bune organizri a statului feudal, ca urmare a ntririi autoritii centrale. Trebuie s artm aci c acest proces este caracteristic i altor state feudale din Europa. De pild, in Frana, consiliul regelui, alctuit n secolele X XI11 dintr-un grup de nobili care asistau pe rege la conducerea treburilor rii fr a indeplini atribuii difereniate a devenit n timpul domniei regelui Filip cel Frumos (12851314), data cu ntrirea puterii regale, un consiliu restrns de sfetnici, ale cror atribuii ncep a fi tot mai djfereniate **. In sec. al XYI-lea, sfatul domnesc din ara Bomneasc i Moldova va avea aproximativ aceeai nfiare de la inceputul acestui secol, cu deosebirea c, in aceast vreme, vor dispare treptat dintre martorii citai ai sfatului fotii dregtori i vor apare n documente tot mai muli dregtori ai doilea. La sfritul secolului, aa cum am artat mai sus, sfatul domnesc se va numi divan. n sec. al XVII-lea, evoluia sfatului domnesc i dregtoriilor continu. Ca urmare a lrgirii atribuiilor sfatului domnesc i ale membrilor si, au loc n acest timp eerie de transformri, care nu au dus ns la schimbarea radical a acestor vechi instituii feudale.
A. Sacefdoeana, Dioanele lui tefan cel Mare (Analele. Univ. C. I. Parhon, 1956, s. tiint e sociale, istorie, p. 168169). 48 Vezi mai sus p. 1415. * F. Lol-R. Fawtier, Hlsloire det institution franaises au Moijen-ge, t. II, Institutions royales, Paris, 1958, p. 7576.
SFATUL DOMNESC IN FEUDALISMUL DEZVOLTAT
55
Astfel, membrii sfatului domnesc, care nainte prestau slujb domnului ca suzeran al lor, alctuiesc acum sfatul rii47, datorit slujbelor tot mai numeroase pe care le indeplinesc n ar i peste hotarele ei. Ei nu au devenit prin aceasta nite funcionari ai statului in sensul modern al cuvntului. Alturi de dregtorii cu atribuii de ordin public tot mai numeroase, n sfatul domnesc au rmas mai departe i dregtorii a cror menire principal era asigurarea serviciilor necesare curii domneti si persoanei domnului rii. Ca urmare a creterii importanei i rentabilitii dregtoriilor in statul feudal, marii boieri manifest un interes deosebit pentru ocuparea lor, n a doua jumtate a secolului avind loc adevrat lupt ntre parti- dele boiereti pentru deinerea dregtoriilor i puterir*^7 Importana crescncta a diegtoriilor se reflecta i in terminologia folosit, n sec. al XVII-lea termenul de boier devenind sinonim cu aceia de dregtor, ca urmare a faptului ca boieria este tot mai mult condiionat de ocuparea unei dregtorii49. n aceeai vreme, unele din vechile dregtorii ale rii decad, iar deintorii lor snt citai tot mai rar ca membri ai sfatului domnesc ^pentru ca, din a doua jumtate a sec. al XVII-lea, s nu mai fie amintiy&cesta este cazul prclabilor din Moldova, care, n epoca anterioar/apreau cte 48 ca membri ai sfatului domnesc. n acelai timp, n sfatul domnesc al rii Eomneti, snt citai tot mai adesea trei dregtori care nainte nu figurau printre membrii obinuii ai sfatului; e vorba de clucer, singer i pitar. alt transformare ce merit a fi reinut este aceea a diferenierii ce se face n acest secol ntre sfatul domnesc restrns, alctuit din marii dregatori, i un sfat mai larg, care cuprindea i pe dregtorii mai mici. Acest sfat mai larg a cptat denumirea de divan50. Aceasta este n linii mari evoluia sfatului domnesc in secolele XTV Asupra unor probleme i aspecte legate de evoluia acestei instituii i a dregtoriilor vom mai reveni n cursul lucrrii.
Numrul membrilor sfatului domnesc

fumrul membrilor sfatului domnesc a cunoscut, ndeosebi in prima jumtate a sec. al XV-lea, fluctuaie 'destul de mare, mai ales in Moldova i mai puin ri ara Eomneasc. n ara Romneasc numrul membrilor sfatului domnesc a fost n general mai mic dect aceia din Moldova; pn la jumtatea sec. al XV-lea, el nu a trecut n general de 1015, n timp ce n Moldova, n aceeai vreme, apreau 2030 de martori, iar uneori i mai muli.
47 48
Vezi mai sus p. 16.
Vezi mai jos p. 132 134. mai sus, p. 3738. Vezi

4e
Vezi mai sus p. 1820.
KVOLUIA $1 ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
Bxip^ cum am artat intr-un paragraf precedent, pn la inceputul al XYI-lea, sfatul domnesc din ara Romneasc a cuprins numeroi Nven fra dregatorii (mai ales pin la mijlocul sec. al XVlea) i foti eTegtor (dup aceast data). Din aceasta prioin, ca i a absenei unora din acetia de la curte, numrul membrilor sfatului domnesc era variabil. ln sec. al XVI-lea, sfatul domnesc cptnd componen. mai stabil. fiind format numai din dregtori sau foti dregtori, num&rul mem- brilcr si a fost n general de 89 dregtori, la care se adugau uneori pirclabul de Poenari i civa (13) din fotii dregtori. Dei numrul dregtorilor care apar ca martori obinuii ai sfatului domnesc a eontinuat s fie de 89 i in a doua jumtate a sec. al XYI-lea i in primele decenii ale celui urmtor, izvoare din aceasta vreme ne dovedesc c sfatul domnesc era format de fapt din 12 membri, din care trei (clucerul, pitarul i slugerul) nu vor apare ca membri ai sfatului domnesc decit din vTemea domniei lui Matei Basarab. Prima informaie privind numrul de 12 membri ai sfatului domnesc datorm italianului Franco Sivori, care afirm c stpinul su, Petru Cercel (15831585), i oferise dregtoria de mare postelnic care este una din cele 12 dregatorii de seam ale rii 51. Acelai numr de 12 mari dregtori exista i in vremea domniei lui Mihai Yiteazul 62, dregtori pe care principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, i- pus ispravnici preste tot venitul rii 53. Despre urmaul lui Mihai Viteazul la tronul rii Eomneti, Badu erban, se spunea la 26 iunie 1614 c, in vremea domniei lui Mihai Yiteazul, a fost dregtor din cei 12, rangul lui mare paharnicS4. Situaia a rmas aceeai i in sec. al XVII-lea. Eeferindu-se la domnia lui Matei Basarab, italianui Locadello, care ne-a vizitat ara la 1641, ne informeaz c domnul ,,i alege ca sfetnici 12 boieri (dodezi boiari), care au nsrcinarea de a crmui ara . n vremea domniei lui Constantin Brlncoveanu, se vorbete de asemenea de existena a 12 boieri ai divanului6e. Despre acelai numr de 12 dregtori (consilieri) ne informeaz i italianul N. de Porta, la 1726, numai c numele unora din cele 12 dregatorii difer puin fa de eecolul precedent67. situaie puin deosebit de aceasta ne este relatat de autorul Relaiei istorice din vremea domniei lui erban Cantacuzino, dup prerea
31 52 53
t. Pascu, Petra Cercel *i ara Bomneasc, p. 170. Hurmuzaki, XII, p. 50 i 111/1, p. 2.12 i 474. Istoria rii Romneti, ed. D. Simonescu i C. Creccscu, p. 59. Vezi i D. Fotlno, Istoria Daciei, II, p. 65.
J)oe. priv. 1st. Rom., B., veac. XVII, vo). II, p. 287. Despre cei 12 dreg&torl al lui Mihai Viteazul vezi i I. Minea, Inslanfe muntene de Judeeat tn vremea lui Mihai Viteazul (Cumunicri, Bui. Inst. Xenopol Iai, nr. 3, 1942, p. 5 7). ** Arhiva, Iai, V, 1894, p. 115.
M
Studii i mat. de istorie medle, V, p. 366.

57
C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrleei, II, p. 8283. In plus,
de Portt suslne c numai ase marl dregAtori luau parte la sfat (banul, vornicul, logoffitul, sptarul, vistierul i marele clucer), In timp ce cellall ase (postelnicul, paharnlcul, slugerul, comUul. serdarul ;i itolnicul) nu participau la sfat.
NUMARUL MEMBRILOR SFATULUI DOMNESC
57
cruia numrul membrilor din sfatul domnesc era de 14 6e, dei, In aceast vreme, num&rul martorilor obinuii ai sfatului domnesc inclusiv clucerul, slugerul i pitarul, care au fost introdui ca martori obinuii ai sfatului domnesc ctre mijlocul . al XVII-lea era de 12. Ot privete pe Anton Maria del Chiaro, acesta consider^ c>, n vremea domniei lui Constantin Brncoveanu, existau 16 dregatori principali in rndul crora trece i pe unii din cei care nu se gseau ntre membrii obinuii ai sfatului domnesc din aceast vremew. Trebuie s semnalm i faptul c introducerea celor trei dregtori (clucerul, pitarul i slugerul) ntre martorii sfatului domnesc din sec. al XVII-lea s-a fcut treptat, ei aprnd in sfatul domnesc de numeroase ori dar cu intermitene n timpul domniei lui Matei Basarab, pentru a deveni apoi martori obinuii ai sfatului . Diferenele nregistrate de numrul martorilor din sfatul domnesc din secolele XVI XVII se datoresc faptului c ntre membrii acestuia sint citai uneori dregtori care nu erau membri obinuii ai sfatului domnesc in epoca respectiv, ca i unii dregtori noi (in sec. al XVII-lea) sau foti dregtori. Astfel, att in sec. al XVI-lea, cit i in cel urmtor, sint citai uneori printre martorii din sfatul domnesc: marele arma, marele etrar, marele portar, marele ag, marele medelnicer, marele sluger, marele clucer, marele pitar (ultimii trei nainte de introducerea lor intre martorii obinuii ai sfatului domnesc), iar in sec. al XVII-lea i marele serdar, adic, in general, dregtorii care fceau parte in aceast vreme din divan, nu din sfatul domneso propriu zis ei. De pild, dei in sec. al XVI-lea martorii obinuii ai sfatului domnesc erau opt (fri ban) sau nou dregatori (cu acesta), intr-un document din 12 sept. 1523, sint citai, in afar de acetia : portarul, pitarul, armaul, etrarul i medelnicerul, deci cinci dregatori care nu fceau parte dintre membrii obinuii ai sfatului domnesc 62. ntr-un alt document, din 17 mart. 1634, numrul membrilor din sfatul domnesc al rii Romneti urc pin la 18 (cel mai mare atins in aoeast vreme), datorit faptului c sint citai alturi de cei nou membri obinuii ai sfatului domnesc : cinci foti mari dregtori, doi bani (pe lng cel mare) i doi prclabi de Poenarie3. n a doua jumtate a sec. al XVI-lea, numrul membrilor din sfatul domneso a nregistrat rareori fluctuaii mai mari. Cea mai important. de semnalat este aceea din documentele din 14 mai i 4 iunie 1580; in
Vezi mai Jos p. 66. * Vezi mai Jos p. 66. Astfel, marele sluger apare de numeroase ori in sfat In perioada 16391654, cind mari slugerl au fost: Drguin Deleanu (acesta apare datii, 1639). Ghiorma Aiexeanu (o date, 1645), Dumltru Flilanu (de 5 ori, 1646 1647), Bunea Grditeanu (de 7 ori), Socol Corneanu (de 2 ori), Udrea Doiccscn (de 5 ori), Danciu Plrlianu (de 3 ori), In timp ce Necula Glogoveanu, mare pitar Intre 1644 i 1654, apare de numeroase ori tn sfatul domnesc In perioada 1651 1654.
61
Vezi i mai jos p. 58.
** Doe. priv. ist. Rom., B.( veac. XVI, vol. I, p. 177. ** Ibidem, vol. II, p. 155.
EVOLUTIA
I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
primal, eliberat mnstirii Eadu Vod, apar 14 martori in sfatul domnesc din care 6 foti dregtori), n timp ce in al doilea, emis pentru Gonea * paharnic. numrul dregtorilor este numai de 7 (dregatorii obinuii, minus beneficiarul actului) M. Sfatul domnesc al rii Romneti a cuprins un numr mai mare de membri (IS20) in timpul celor dou domnii ale lui Grigore Ghica, cind sint citai uneori, pe lng dregatorii obinuii, doi foti ma-ri dregtori care au jucat un rol deosebit de important in viaa politic a vremii (Gheorghe Bleanu si Stroe Leurdeanu) i ali patru dregtori noi, pe care Grigore Ghica i- introdus ca membri ai sfatului domnesc i care, dup domnia sa, vor rmine dregtori de divan: marele medelnicer (16641665,1673 1676), marele serdar (16641666, 16681676), marele jitnicer (16731674) i marele etrar (16731676) 65. Erau i anumite imprejurri speciale in care sfatul domnesc aprea ntr-o forma mult mai redus dect cea obinuit. Aceasta se ntmpla de obicei fie la inceputul unor domnii noi, cind domnul nu avusese inc timpul s-i numeasc dregatorii, sau cind domnia nefiind consolidate marii boieri nu se strnseser nc in jurul domnului nou. Astfel, intr-un document emis la Strehaia, la 26 febr. 1602, de Eadu Mihnea, apar ca martori doar doi mari dregtori: Vintil mare ban i Stoica mare postelnic , in timp ce primul document eliberat de cancelaria lui Mihai Eadu, la 22 apriL 1658, are numai patru locuri de dregtori ocupate (vornic, vistier, stolnic i postelnic), restul de patru (logoft, sptar, comis i paharnic) fiind lsate albe 67. situaie asemntoare in parte intilnim i in timpul domniei a doua a lui Mihnea Turcitul, aflat in conflict cumarea boierime, cind in sfatul domnesc apar uneori numai ase membri 68. n sec. al XVII-lea se ntmpla uneori ca locul unui dregtor din sfat s fie lsat liber, fie atunci cind acesta era beneficiarul actului69, fie dnp ce titularnl murise iar domnul nu numise inc pe succesorul su (de pild, dup moartea lui Vintil Corbeanu mare ban, in 1693, sau dup aceea a lui Alexandru Alexandru mare vornic, in 1695). iNumrul martorilor din sfat era apoi in funcie i de prezena la curte a dregtorilor respectivi; cind acetia erau plecai in diverse misiuni, ei nu erau citai de regul ca membri ai sfatului (dei nirarea lor se fcea uneori in mod mecanic). ntr-un document din 5 iunie 1676, de pild,
Ibidem, vol. IV, p. 475 i 477.

Vezi
Indeosebi dor. din : 24 mart., 10, 15, 23 april. 1673, 2 iunie 1673 etc. (Arh.
St. Buc., m-rea Radu vod, VIII/18, ms. 314, f. 159-160, Acad. R. S. Romnia, /8, Muzeul de istorie Buc., nr. 26 914 i Acad. R. S. Romnia, DCXXXIX/20). Vezi i mai jos la dregtorii respectivi.
M
Studii fi mat. de islorie medie, V, p. 617.
Muzeul Reg. Craiova, nr. 87. Vezi doc. din 8 febr. 1590 (Acad. R. S. Romnia, DLXXII/2). Vezi i doc. din 24 sept. 1584, n care apar ca martori doar cinci membri ai sfatului domnesc : vornicul, logoftul, sptarul, vistierul i paharnlcul (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 177).
M
Vezi mai jos p. 64 65.
NUMARUL MEMBRILOR SFATULUI DOMNESC
domnul declara c, ntr-o pricin privind pe Constantin Brncoveanu al doilea logoft, ,,ntrebat-am pre toi cinstiii deregtorii domnii mele, boiarii divanului carii s-au ntmplat n divan 70. Numrul membrilor sfatului domnesc din Moldova a cunoscut i mai mare fluctuaie dect aceia din ara Romneasc. In sec. al XV-lea, acest numr a variat ntre 5 i 39 de membri, numrul obinuit fiind n jur de 20 de membri. Astfel, dac la 1392 lista sfatului era alctuit din 14 boieri plus fraii unuia din acetia, la 1409 sfatul era format din 16 boieri (9 fr funcii i 7 dregtori), la 1411 din 1825 de boieri, la 1429 din 26 de boieri, la 1436 din 31 de boieri, pentru ca la 16 april. 1443 s ating numrul de 33 de membri. Pe de alt parte, n aceasta vreme (14411451) n sfatul unor domni apar doar cte 5, 6, 8 sau 9 martori71. Precum observm, sfatul domnesc a cunoscut cea mai mare fluctuaie n epoca ce a urmat domniei lui Alexandra cel Bun, epoc ce se caracterizeaz prin lupte pentru domnie ntre succesorii acestuia, lupte care au dus la mprirea temporar a rii ntre doi domni i la creterea influenei politice a marii boierimi. Cnd domnii asociai ddeau mpreun documente, sfatul lor era foarte numeros (2839 de membri)72. n prima jumtate a sec. al XV-lea, se ntmpla chiar ca numxul martorilor i componena sfatului domnesc s difere in dou documente emise n aceiai zi sau la intervale scurte de timp. Astfel, dou documente eliberate la 22 sept. 1411 au sfaturi diferite : n primul snt citai 18 boieri martori, iar n cel de al doilea 21 (apar patru boieri noi i lipsete unul din cei din primul document, dei este de presupus c, n aceeai zi, toi erau prezeni la curtea domneasc)73. Alte dou documente emise de cancelaria lui tefan voievod la 16 april. i 1 mai 1443 (deci la interval de dou sp- tmni) prezint diferene i mai mari: pe cnd n primul se citeaz mrturia a 33 de membri (din care 16 dregatori sau foti dregatori), in cel de al doilea apar doar 11 membri ai sfatului domnesc 74. Diferene sensibile se nregistreaz i ntre documentele emise la 30 si 31 mai 1443, in primul fiind invocat mrturia a 29 de membri ai sfatului domnesc, iar in cel de al doilea (emis n ziua urmtoare) numrul martorilor din sfat fiind doar de 23 76. Numrul membrilor sfatului domnesc nu depindea deci numai de prezena acestora la curte.
70 71
Acad. R. S. Romnia, CXXXIV/82. Vezi doc. din : 3 april. 1441, 25 aug. 1443, 26 april. 1444, 30 sept. 1445, 31 iulie 1451, 5 mart. 1453 etc.
(Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 172, 200, 203, 213, 247, 261).
72
Ibidem, p. 137, 142, 157, 164165. Despre sfaturile domnilor asociai ai Moldovei vezi pe larg Emil Vlrtosu,
Titulatura domnilor i ascciefea la domnie in ara Romneasc i Moldova, Buc., 1960, p. 277280.
73 74
7
Doc prii). ist. Rom. A., veac. XIVXV, p. 2728. Vezi i p. 233 i 234.
Ibidem, p. 187188.
* Ibidem, p. 194 195.
EVOLUIA I ORGAOTZAREA SFATULUI DOMNESC
n aceeai epoc n care sfatul domnesc din Moldova nregistra numeroase deosebiri n componena i numrul membrilor si, n rndul aeesiora apar uneori i boieri cu titluri de dregatori mai puin importani, ca globnicul, posadnicul i chiar aprodul76. Mai menionm, de asemenea, c, n perioada 1392 i 1400 i apoi din nou la 16 febr. 1428, printre membrii sfatului domnesc din Moldova sint amintii i diveri boieri purtnd titlul de viteaz 77, titlu care corespunde aceluia de cavaler din apus (Ritter) i care, dup domnia lui Alexandru cel Bun. nu vor mai fi amintii n documentele interne ntre martorii sfatului domnesc 7S. n timpul domniei lui tefan cel Mare, sfatul domnesc al Moldovei a cptat mai mare stabilitate i un aspect mai omogen, att n privina numrului membrilor si, ct i n aceia a componenei, domnul reducnd rreptat numrul membrilor sfatului domnesc, dominat din ce n ce mai mult de dregatori. Acest numr a variat intre 2032 in perioada de consolidare a domniei lui tefan cel Mare (14571473), 2026 n perioada 14741492, reducndu-se la 1619 in epoca de sfrit a domniei lui79. In aceasta vreme nu se mai nregistreaz nici schimbri prea dese de dregatori, iar sfaturile domneti nu mai difer ca numr i componen de la zi la alta. Sfatul domnesc al Moldovei i-a pstrat n general componena. cptat in vremea domniei lui tefan cel Mare i n sec. al XYI-lea. In sec. al XVII-lea, el i-a schimbat in parte aceasta componen, n primul rind prin eliminarea prclabilor din sfat80. Deosebiri de la un sfat la altul n perioade scurte sau n aceeai zi s-au mai inregistrat i dup aceea, dar mult mai rar dect n sec. al XY-lea
81
_ Din a doua jumtate a sec. al XVI-lea i din a doua
jumtate a sec. al XVLL-lea ni s-au pstrat doua relaii n care se afirm c numrul dregtorilor de sfat din Moldova, cei mai apropiai de domn, era de opt, dei in aceasta vreme pn in timpul domniei lui Vasile Lupu n sfatul domnesc apreau ca martori un numr mai mare de dregtori (circa 15,. din care 5 prclabi i cetilor). La 1562, referindu-se la sfatul fcut de Despot vod cu boierii, cu prilejul primirii unei solii a eecuilor, Belsius afirm c numrul boierilor
76
Vezi doc. din: 30 ian. 1425, 23 mai 1436, 18 febr. 1448 26 mai 1449, 25 aug. 1454, etc. (ibidem, p. 52, 126, 225, Ibidem, p. 3, 10, 11 i 62. Vezi i doc. din 28 nov. 1399, In care apar ca membri aii sfatului domnesc 5 viteji (ibidem, Menionez c, In tratatul lncheiat la 19 sept. 1436 cu regele Poloniei, sfetnicii domnului Moldovei apar intr-o formul
241, 270).
77
p. 7).
78
singular in felul su: primul termen desemr.lnd pe viteji (M. Cestchescu, Doc. Inainte de lefan cel , II, p. 701).
79
Vezi A. Sacerdoeanu, Divavele lui tefan cel Mare (Analele Univ. C. I. Parhon,. 1956, s. tme sociale, istorie, p. Vezi mai jos p. 207208. Vezi, de pild, cele dou doc. din 20 mart. 1584 (Doc. prio. ist. Rom., A., veac~ XVI, vol. Ill, p. 240 - 241).
169).
80 81
NUMARUL
membrilor
SFATULUI
domnesc
care participau la sfat era de opt82. Cea de a doua relaie datorm francezului De la Croix, care arat i el, la 1676, c la edinele sfatului luau parte mitropolitul, episcopii i opt membri al consiliului, pe care-i numete les huits principaux officiers. n afar de acetia, domnul avea ca sfetnici de tain (conseillers secrets) pe marele vornic, postelnic, ambelan, vistier i logoft83. Despre acelai numr de opt mari dregtori care fac parte din sfat, barones de sfat, consilieri sau sfetnici de tain ai domnului (logoftul, cei doi vornici, hatmanul, marele postelnic, sptarul, paharnicul i vistierul) ne vorbesc i Miron Costin84 i Dimitrie Cantemir, dup prerea cruia ultimul era socotit ca al optulea membru al sfatului domnesc pentru c inea cheia de la cmara unde se ntrunea sfatul8S. Cum s-a ajuns la acest numr de opt membri ai sfatului domnesc este greu de precizat, aceasta cu att mai mult cu ct, n aceeai vreme n care n izvoarele narative ni se indic numrul de opt membri ai sfatului, ntre martorii sfaturilor domneti ale documentelor snt citai i ali mari dregtori, n primul rnd stolnicul i comisul, despre care Miron Costin i Dimitrie Cantemir afirm c nu fceau parte din sfat, ci din consiliul mai larg numit divan. Observm deci unele deosebiri ntre modul cum era alctuit sfatul domnesc al Moldovei si acela al rii Romneti n sec. al XYII-lea : pe cnd primul avea opt membri, al doilea numra 12, ntre care intrau i unii din dregatorii de divan din Moldova (stolnicul, comisul, clucerul, slugerul si pitarul).
8!
? Hurmuzaki, II/l, p. 431.
Menionez aci fr s pot afirma cu certitudine c este vorba in Moldova de influen direct c la 1526 regele Ungariei avea dreptul s ti aleag si el un consiliu format tot din opt persoane (,,sua majestas eligat octo, etiam ex nobilihus et regnicolis, qui consilio suae majestatis intersint (Corpus juris Hungarici. I, p. 850). Acetia erau la 1492: consiliarius, cancellarius, thesaurarius, cubicularius, dapiferus, pincerna, cumitus i camera- l'ius (ibidem, p. -484). Ct priye.te Transilvania, in epoca principatului, consiliul rii era alctuit din 12 persoane (ca in ara Romneasc): magister curiae, gladifer (comandantul grzii). summus cancellarius et secretarius, thesaurarius, camerarius, magister mensarum (stolnicul). judex sau palatinus curiae, magister pincernarum (paharnicul), magister agazonum (comisul). apoi intendentul, cpitanul aprozilor i eful potei (VI. Hanga, Istoria statului si dreptului R.P.B.. vol. I, ed. a Il-a, Cluj, 1956, p. 231232 i A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Tran- sijlvaniae temporibus principum Bathonj, vol. II, Budapesta. 1913, p. 59).
83
Fr. Babinger, 0 relaliune neobservat, p. 22, 23, 25.
Cihodaru consider c sfatul obinuit numra 12 membri i c prezena comisului. ceanicului i slolnicului era nccesar numai atunci cind nu participau mitropolitul i episcopii (op. cil., In Anuarul Inst, de istorie lai. I, 1964, p. 6061). dei intre participarea unora i lipsa celorlali nu exist nic> legtur. Vezi i tratatul Incheiat de tefan Rzvan cu Sig. Bathory la 3 iunie 1595, unde se vorbete i aici, ca i ln ara Romneasc, de sfatul domnului compus din 12 b.ieri (Hurmuzaki, III/l, p. 478).
84 85
M. Costin, Opere, p. 239 i 388. D. Cantemir, Descriplio Mol.daviqe, p. 77 7S. Cu toate acestea. lntr- relaie fran- ccz de la Inceputul sec. al
XVIII-lea (deci din vremea lui Dimitrie Cantemir) se afirm c, la judecfi, domnul ,,esl ordinairemcnt assists de douze Boyars ou principaux officiers (Rev. liistorique de sud-cst , VI, 1929, p. 62).
EYOLL'TIA I ORGANTZAKEA SFATULUI DOMNESC
Numrul membrilor divanului

Cu totul alt a este situaia n privina numrului membrilor divanului *. Dup cum rezult din documente, la edinele divanului din ara Eomneasc asista un numr mare de dregatori ai doilea i foti dregatori, in afar de marii dregatori ai rii. De pild, la 12 august 1631, Dumitru vornic arat c s-a dus in divanul cel mare, uaintea tuturor boierilor rii. mari i mici pentru a-i mpri averea urmailor, punnd martori ..:on dregrorii divanului (in aceasta categorie el enumer pe dregtorii mari si fotii dregatori, armaul, aga, clucerul, pitarul, vistierul al doilea etc. I precum .,i ali muli carii s-au intimplat in divan87, iar la 30 iunie 1700 Constantin Brincoveanu consult pe cinstiii dregtori, boierii c-ei mari i al doilea ai divanului domniei mele, si cei cu dregtorii i cei far de dregtorii, boiarii xi 88. Nenumrate alte documente din sec. al XVII-lea ne dovedesc c la edmele divanului domnesc participau i ali boieri in afar de marii dregatori membri ai sfatului domnesc 89, i anume dregtorii aa numii ai doilea90 si unii din fotii dregatori*\ Dup cum rezult din documentele din a doua jumtate a sec. al XVII-iea. erau considerai mari boieri de divan : banul, logoftul, vornicul, sptamL vistierul, paharnicul, comisul, stolnicul, postelnicul, clucerul, slugerul. pitarul. serdarul, aga, etrarul, portarul, armaul, adic toi acei dregatori care purtau numele de ,,mare i care participau la edinele divanului domnesc. Tot mari boieri de divan erau numii fi fotii mari dregatori9. n sec. al XVII-lea, printre boierii divanului se numrau de asemenea : logoftul al Illea, vistierul al Il-lea, postelnicul al II-lea, logo- ferii de vistierie etc. * 3. Acetia sint dregtorii care asista la sfaturile
* Vezi i mai sns p. 18, 19 20.

a
" Acad. R. S. Romania, ms. 5723, f. 3-1. Arh. SL Buc., m-rea Rm. Srat, 1/18. Vezi doc. din 4 nov. 1615, in care domnul declar c a primit mrturic de la ..toii dregatori! domniei mele din
88 80
divan, i mari i mici. sau pe cel din 28 iunie 1619, In care se arat c se fcuse intocmire ,,cu toi dregtorii domniei mele i cu toli boierii mari i mici din divanul cel mare al domniei mele (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 439 i vol. III. p. 388). Vezi ndeosebi doc. din 10 aug. 1634, in care boierii divanului i ai rii sint considerai to Li dregtcrii de la marele ban la al doilea vistier i fotii mari dreglori (,,Rev. Arluvelor, 1926, p. 379). Vezi i mai sus p. 24. Vezi doc. din 12 mai 1621, unde se arat c, In vremea domniei lui Alexandru llia, s-au luat ,,5 boieri din divan", printre care marele logoft i 5 foti mari dregfttori (Doc. prio. ist. Rom., R., veac. XVII, vol. IV, p. 29).
92
Vezi doc. din : 2 dcc. 1665, 12 iulie 1692, 5 iulie 1693, mai 1696 etc. (Aril. St. Buc., m-rea Stavropoleos, III 2,
A. N., CXII/7G, ep. Rlmnic, C/30, Mitr. Trii Rom., LXII/15 i CLXVIII/9).
93
Vezi doc. din : 5 febr. si 20 oct. 1641, 6 mart, i 11 mai 1642 etc. (Arh. St. Buc., m- Caldruani, XXXVIII/1,
XXX I, AN, CXII/58, Muzeul de ist ori Buc., nr. 25474, doc. ).
NUMARUL MEMBRILOR DIVANULUI
domneti, cum afirm autorul Relaiei istorice, care enumer n rndul acestora pe : marele postelnic (care era de fapt membru al sfatului domnesc), marele arma plus ali trei armai, marele portar plus ali trei portari, marele ag, logoftul al II-lea, vistierul al II-lea i al III-lea, trei logofei de vistierie, vtaful de aprozi, ceauulde aprozi, iuzbaa de fustai (acetia pentru a ndeplini diverse porunci ale domnului), ase postelnici, cuparul, marele cpitan etc.94. Situaia este i mai clar n Moldova, unde aa cum am artat i mai sus divanul este mai net delimitat de sfat95, cuprinznd i ali dregtori n afar de cei 8 membri al sfatului. Dup informaiile date de Miron Costin, dregatorii care nu luau parte la sfaturile secrete rezervate numai celor opt mari dregtori de care am amintit mai sus erau n ordine : marele stolnic, marele comis, medelnicerul, serdarul, clucerul, slugerul, jitnicerul, pitarul, etrarul, armaul fi aga dintre marii dregtori , apoi dregatorii II i III si vornicii de poart. Toi acetia erau din afara senatului (adic a sfatului restrns) i nu luau parte la sfat dect la grabnic nevoie, ca, de pild, orinduirea haraciului 96. Situaia nu s-a schimbat dect n parte la inceputul sec. al XVIII-lea, cnd Dimitrie Cantemir ne informeaz c boierii de divan se impreau n trei ordine : Starea I- era alctuit din boierii mari (barones magni), pe care domnul Moldovei i enumer ns n alt ordine dect Miron Costin : stolnicul, comisul, medelnicerul, clucerul, serdarul, slugerul. jitnicerul. pitarul, etrarul, armaul, logoftul al II-lea, uarul, aga, postelnicul al II-lea, logoftul al III-lea i cpitanul de dorobani, deci 16 boieri, intre care se numrau toi dregatorii cu titlul de mare care nu erau membri ai sfatului de opt, pe lng civa din dregatorii considerai de Miron Costin ca fiind din categoria a Il-a i a Ill-a; Starea a Il-a cuprindea pe toi ceilali dregtori cu titlul de al doilea, n afar de logoftul al II-lea i postelnicul al II-lea, adic : sptar, paharnic, vistier, stolnic, comis, medelnicer, clucer, sluger, jitnicer, pitar, etrar, arma i uar, deci 13 boieri, att adjuncii unora din marii dregtori de sfat, ct i ai celor de divan; n starea a 111-a intrau apte dregtori III (postelnic, sptar, paharnic, vistier, comis, sluger, jitnicer), cmraul de lumini. cmraul de jitni i cei patru nu 12 ct indica Miron Costin vornici de poart, deci un total de 11 dregtori mai mici97. Dup prerea lui Dimitrie Cantemir, divanul din Moldova cuprindea deci 40 de dregtori mai mari i mai mici, in afar de cei S mari dregtori membri ai sfatului.
94
Mag. istorie, V, p. 3-1. ! Vezi mai sus p. 19 20.

08
M. Costin, Ooere, p. 239, 388. ? /-______._____.
EVOLUTTA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
Cnd s-a produs separarea att de net a celor trei stri de dregtori membri ai divanului de care vorbete Dimitrie Cantemir este greu de precisat. In sec. al XVII-lea, cnd majoritatea acestor dregtori existau, documentele moldovene amintesc adeseori de veliii boieri i al doilea pn la vornicii de poart *, de marii dregtori i muli boieri al doile i al treile 99 sau de boierii cei mari, boierii ai doilea i ai treilea, noiuni in care snt cuprini dregtorii membri ai sfatului, unii dregtori de divan, ciiva dregtori i III i vornicii de poart 10. Uneori toi aceti boieri mari i mici, membri ai divanului, i spun noi toi boiarii rii, noiune care cuprinde, la 9 iunie 1686, 37 de boieri, de la marele logoft pn la vornicii de poart101 (deci cifr apropiat de aceea indicat de Dimitrie Cantemir).
problema care trebuie de asemenea lmurit n legtur cu numrul membrilor sfatului i divanului domnesc este aceea dac dregtorii membri ai sfatului i beneficiari ai unor hrisoave domneti apar sau nu ca martori in sfatul domnesc al acestor hrisoave. n mod obinuit, fiind vorba de hotrri privind interesele lor personale (ntriri de proprieti, procese etc.), dregtorii respectivi nu sint citai ca martori in sfatul domnesc care lua aceste hotriri, dei ei erau prezeni la edinele sfatului. n unele cazuri ns i acestea nu snt puine dregtorii beneficiari erau citai i ei ca martori ai sfatului domnesc care lua hotrri de acest fel, aceasta probabil pentru c diecii nirau in mod mecanic lista dregtorilor pe care cunoteau. Astfel, pentru ara Romneasc, in perioada 16011610, din cele 25 de cazuri cunoscute, n 13 cazuri dregtorii beneficiari ai actelor nu snt citai intre membrii sfaturilor domneti respective, In alte trei locul lor este lsat liber, iar in alte 9 numele lor este trecnt printre martorii sfatului domnesc. C este vorba de multe ori doar de obiceiul diecilor cancelariei ne-o dovedete faptul c acelai dregtor beneficiar este trecut uneori intre membrii sfatului domnesc, iar alteori nu. De pild, Cernica mare vornic, beneficiar al hrisoavelor din 6 mai 1603, 27 febr. 1604, 16 dec. 1606 i 29 mai 1608 102, lipsete dintre martorii sfatului domnesc in primul i al treilea hrisov, ii este lsat liber locul numelui in cel de al doilea (... vornic) i apare ca martor in sfatul domnesc al celui de al patrulea hrisov. n unele cazuri ndeosebi in sec. al XVII-lea cind beneficiarul hrisovului era un mare dregtor, in locul su apare ca membru al sfatului boierul care ocupase aceea dregtorie inaintea sa sau chiar dregtorul al
' Doc. din 5 nov. 1628 (Arh. St. Buc., m-rea Blrnova, IV/7). ** Doc. din 2 iulie 1662 (idem, m-rea Gaiata, XI/24). 100 Doc. din 9 mart. 1682 (cople Inst, de istorie, ,,N. Iorga"). G. Ghibnescu, Surete, VII, p. 135139. 102 Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 83, 110, 238 i 322.
ORDINEA DREGATORILOR DIN SFAT
65
doilea, adjunctul marelui dregtor benefieiar. Astfel, la 12 aug. 1604, 15 mart, i 16 mai 1607, n local Ini Stoica mare logoft benefieiar al actelor este citat ca martor Miroslav fost mare logof&t103, iar ntr-o serie de documente eliberate de cancelaria lui Matei Basarab pentru Constantin Cantacuzino mare postelnic, In locul acestnia apare ca martor cite un al doilea postelnic, care nu era membru obinoit al sfatului domnesc1M. situaie asemntoare intllnim i in Moldova, unde dregatorii beneficiari ai hrisoavelor sau care sint pri in procesele ce fac obiectul acestora nu apar deregul ca martori ntre membrii sfaturilor respective 10i.
Ordinea n care apar ca martori membrii sfatului domnesc
Ct privete ordinea in care sint enumerai membrii sfatului domnesc ca martori ai hrisoavelor, aceasta nu a fost totdeauna aceeai i nici absolut strict ierarhic106. Dup cum am artat intr-un paragraf precedent, pin ctre sfritul sec. al XYlea, marii boieri care nu deineau dregatorii ocupau primele locuri in sfatul domnesc, alturi de ban i vornic. Cind sfatul domnesc a fost format in majoritate din dregtori i foti dregtori, acetia apreau intr-o anumit ordine nu totdeauna fix care depindea de regul de importana dregtoriei, iar uneori i de importana persoanei ce ocupa dregatoria. n ara Romneasc ordinea cea mai des vtilizat pentru dregtori a fost: marele ban, marele vomic, marele logoft, marele spdtar, marele vistier, marele comis, marele paharnic, marele stolnic, marele postelnic. Aceasta ordine nu a fost ns fix : uneori vistierul aprea inaintea sptarului, alteori comisul era citat inaintea vistierului i sptarului, paharnicul inaintea stolnicului i comisului, stolnicul inaintea comisului etc. Singurele locuri unde se nregistrau mai puine schimbri erau cele trei din fruntea sfatului, a cror ordine era in general respectat, banul fiind citat de obicei primul in sfat107. Ordinea in care marii dregtori apreau in sfat in aceast epoc era mai stabil in timpul domnilor care pstrau relaii bune cu marii boieri
103 Ibidem, p. 138, 252, 265. Vezi i doc. din 1 iunie 1617, In care, in locul lui Mirxea mare paharnic, se citeaz mrturia lui Lupu fost mare paharnic (ibidem, vol. Ill, p. 144). 104 Vezi doc. din: 10 mart. 1646, 15 iulie si 20 dec. 1647, 25 sept. 1653 (Arh. St. Buc., m-rea Apostoli, IV/2, A. N., CXVII/43, Acad. R. S. Romania. XXIX/19S i XLIII/101).
St.
104 Vezi Doc. prir. ist. ., A., veac. XV, p. 19, 195-196, 220, 216, 255. 290, veac vol. I, p. 12. 103, passim. Pentru cazurile In care acetia apar printre martorii sfatului domnesc vezi ibidem, p. 56 57, 274 275, vol. Ill, p. 246, 273, 373 passim. Vezi i . C. Giurescu, Contrtbutiuni, p. 12 14, unde se citeaz axon dio pcnoida studiat de autor. 107 Vezi i partea a Il-a a lucrrii. Despre ordinea in care sint trecuti ca marton ai hrisoavelor domneti membrii sfatului domnesc, vezi i D. P. Bogdan. Diplomatica tlaro-roman& In secolele 1 i XV (Rev. ist. roiru, VIII, 1938, p. 96-102) i Diplcmatiea slavo-, tn vol. II, Introducere la Doc. prio. ist. Rom., p. 141
144.
6 - e. 200
SVOLUIA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
<4* pild Ptracu cel Bun); ea suferea dese schimbri n vremea unor ini afi n conflict cu parte a marii boierimi. Astfel, n timpul dom niei lui Mircea Ciobanul, ordinea dregtorilor nu este totdeauna aceea din vremea lui Radu Paisie (stolnicul e citat uneori naintea paharnicului. postelnicul inaintea vistierului i sptarului etc.). Sici in sec. al XVII-lea aceasta ordine nu a fost totdeauna aceeai sekinibrile cele mai dese intervenind tot n jumtatea a doua a sfatului. domnesc, unde ordinea putea fi: stolnic, paharnic, comis, postelnic; stolnic, comis. paharnic, postelnic; paharnic, stolnic, comis, postelnic; postelnic, stolnic, comis, paharnic sau postelnic, paharnic, stolnic, comis, eei patru dregatori schimbndu-i uneori locurile ntre ei. Dup introducerea mai regulat n lista martorilor sfatului domnesc a celor trei mari dregatori care fceau parte din cei 12 membri ai sfatului, marele clucer a deinut locul al aselea (dup sptar sau vistier), n timp slugerul i pitarul au rmas sa ocupe ultimele doua locuri n sfatul domnesc 108. In timpul domniei lui erban Cantacuzino, dup informaiile pe care ni le da autorul Relaliei istorice, ordinea dregtorilor (senatores) membri ai sfatului domnesc (in publico Senato, sive in Concilio) era: banul, vornicnl, logoftul, vistierul, sptarul, paharnicul, clucerul, comisul, stolnicul, pitarul, medelnicerul, slugerul, etrarul i serdarul. El eirn- mer pe marele postelnic printre cei care asista la sfat, alturi de ali dregatori mai mici, care alctuiau divanul109. ordine in parte diferit a importanei dregtorilor este aceea pe care aflm de la secretarul italian al lui Constantin Brncoveanu, Anton Maria del Chiaro, care nir pe cei 16 mari dregatori ai rii Romneti (fr sa precizeze care sint membri ai sfatului) n ordinea : ban, vornic, logoft, sptar, vistier, clucer, postelnic, paharnic, stolnic, comis, sluger, medelnicer, serdar, pitar, aga i arma u0. Precum vedem, intre izvoarele narative i cele documentare de la sfritul sec. al XVII-lea i nceputul sec. al XVTII-lea snt unele diferene in ceea ce privete ordinea importanei dregtorilor din ara Romneasc. Cit privete primul dregator din sfat, acesta a fost de regul aa cum am artat marele ban. n lipsa acestuia din sfat, primul loc era ocupat de obicei de marele vomic1U. n anumite perioade din prima jumtate a sec. al XVI-lea, n care domnia a cutat s scad din importana bniei, marele ban era citat uneori dup marele vornic, fostul mare vornic sau marele logoft, ocupnd locul al treilea san al patrulea din sfat. n cfceva documente din anii 1534*1535, marele ban este citat chiar ca al cincilea mart or al sfatului domnesc, dup un fost mare vornic, un fost
Vezi mai jos p. 29-293. Mag. isloric, V, p. 3334. 110 A. M. del Chiaro, Istoria del le mode me rivoluzioni, p. 60 61. Pentru ordinea puin diferil a important dregtorilor 1n sec. XVIII vezi Raicevich, Osservazioni storiche, p. 139-140.
108 111
Vez
i mai sus, p. 29-31 (despre piimul sfetnic).
ORDINEA DREGATORILOR DIN SFAT
mare logof&t, marele vornic i marele logoft. n aceeai perioad, apare uneori primul n sfat marele prclab al cetii Poienari, al crni titln alterneaz cu acela de fost mare vornic. Nici n sec. al XYII-lea marele ban nu a fost totdeauna citat ca primul martor al sfatului domnesc. n timpul domniei lui Eadu erban, de pild, n sfat apare foarte adesea primul dintre martori Radu Buzescu clucerul, fratele mai mare al Ini Preda mare ban. In timpul celei de a doua domnii a lui Grigore Ghica, marele logoft este trecut uneori i el inaintea marelui ban. n aceast vreme, mare logoft era Gheorghe Bleanu, persoan foarte influent, care fusese el nsui mai mult vreme mare ban. De aci putem trage concluzia c in fruntea sfatului dcmnesc edea de regul dregtorul considerat cel mai influent si important, chiar dac el nu ocupa totdeauna dregtoria cea mai msemnat. Pe de alta parte, trebuie s artm influtnia marilor dregtori nu depindea totdeauna de poziia pe care ocupau n sfatul domnesc. Despre Constantin Cantacuzino, care a fost mare postelnic in tot timpul domniei 1 Matei Basarab, Paul de Alep ne spune ca remise a deveni prim-mi- nistru, conductor al tuturor treburilor rii, povtuitor al tuturor boierilor, n fruntea crora el se prezenta n toate dimineile dinaintea beinlui, i riimic nu se fcea fr consiliul i direciunea sa m. Se cunoate, de asemenea, influena deosebit pe care au exercitat-o asupra Ini Constantin Brncoveanu unchii si, Constantin Cantacuzino stolnicul i Mihai Cantacuzino sptarul, care conduceau de fapt treburile rii113. W. J Nici n MoldOva ordinea dregtorilor din sfat nu a fost mereu aceeai; In plus, ea a diferit de aceea din ara Bomneasc. Pn in a doua jumtate a sec. al XV-lea, n fruntea sfatului domnesc era citat de regul ca i n ara Bomneasc boierul considerat ca fiind cel mai important i reprezentativ, indiferent de faptul dac acesta deinea sau nu dregtorie. n vremea domniei lui tefan cel Mare, primul loc n sfatul domnesc era ocupat de obicei de mari boieri care deinuser vreme ndelungat dregatorii mai importante114. In Moldova neexistnd marele ban, dregtorul cel mai important era marele vornic, pn n a doua jumtate a sec. al XVI-lea, cnd ntiul eztor al sfaUdui domnesc a devenit marele logoft, urmat de vornicii de 'iara de jos si de sus, hatman, postelnic, sptar, paharnic, vistier, stolnic i comis. n a doua jumtate a sec. al XV-lca, sptarul i vistierul erau citai de regul inaintea postelnicului, a crui importan a crescut ns in sec.
Paul de Alep, Clloriile fatriarhului Macarie al Anliohiei, ed. E. Cioran, p. 125. us Vezi Istoria Romdnici, III, p. 206. Stolnicul Constcntin Cantacuzino este numit de italianul F. Marsigli direltore del tutto il qoverno della Valachia (Aulobiografia, ed. F.. Lo- vafini, Bologna, 1930, p. 15,
114
Vezi A. Sacerdoeanu, op. cil., n ,,Analele Univ. C. I. Parhon, 1956, s. tiine sociale, istorie, p.
161.
^ XYI-lea, Preeuni vedem, ordinea n sfatul domnesc al Moldovei diferea s eeea din ara Rom&neasc. Tot spre deosebire de ara Romneasc, n sfatul donmesc din Moldova existau, ncepind ndeosebi din vremea domniei lui tefan cel Mare, destul de numeroi prclabi ai cetilor, care ocupau locuri de frunte in sfatul domnesc, fiind trecui de regul naintea sptarului, vistierului i postelnicului. Dup cucerirea celor dou ceti din sudul Moldovei de etre turci (1484), an rmas ca membri obinuii ai sfatului doar prc- celorlalte trei cetai. n anumite perioade din secolele XV i XVI, sint citati ca membrii ai sfatului domnesc i ali prclabi. Pe msur ce importana prclabilor a sczut, ndeosebi n vremea domniei lui Vasile Lupu, ei au nceput a nu mai fi amintii printre membrii sfatului domnesc us.
Cursus honorum al dregtorilor
problema legat de ierarhia dregtorilor in sfat i, n general, de organizarea dregtoriilor, este aceea a aa numitului cursus honorum al dregtorilor, al treptelor pe care trebuiau s le parcurg acetia pn s ajung mai nti membri ai sfatului domnesc i apoi printre fruntaii acestuia. Pentru secolele XTVXVI, problema este mai greu de cercetat, din lipsa tirilor documentare. n aceasta vreme, pna la mi j locul sec. al XV-lea., dup cum am artat mai sffs, cei mai muli boieri erau membri ai sfatului domnesc fr a ocupa dregtorii, in calitatea lor de mari stpni feudali sau de apropiai ai domnilor in scaun. Pentru acetia nu exista deci un cursus honorum; se poate vorbi ns i la ei de schimbarea poziiei ce ocupau n sfatul domnesc dup trecerea pe care aveau la domnii respective dup averea pe care acumulau, dup vrst etc. n a doua jumtate a sec. al XV-lea, data cu nmulirea numrului dregtorilor din sfat i apoi cu alctuirea sfatului domnesc numai din dregatori, intre acetia stabilindu-se ierarhie mai precis, ncepe sa se intrezreasc i existena unui cursus honorum al celor care ocupau dregtorii, att n Moldova , cit i n ara Bomneasc, unde, n general, boierii ajungeau mari dregtori, n fruntea sfatului domnesc, dup ce str- btusera i unele dregtorii mai puin nsemnate. * n sec. al XVI-lea, ierarhia dregtorilor i promovarea n funcii dup importana acestora tinde s devin regul, iar trecerea dintr-o funcie mai mare in alta mai mica excepie m. Bup cum ne informeaz
1U
Vezi mai jos p. 207. A. Sacerdoeaoa, Dioanele lui lefan eel Mare (Analelc Univ. C. I. Parhon, 1956, istorie, p. 164
165).
U1 Despre aceast problem vezi i constatarea lui . C. Giurescu, dup care, in general, se respecta principiul lnaint&rii treptate In dregtoril (Noi contributluni, p. 41).
CURSUS HONOHUM AL DREGATORILOR
cronica rii Bomneti, boierul Prvu Craiovescu a considerat batjocur. la adresa sa faptul c Vladislav al III-lea a Incercat s-l fac din mare ban, mare postelnic pentru ca sa fie n toat vremea lng dnsnl, om de sfat. Acesta ar fi fost motivnl pentru care Prvu a fugit la voinicii lui, cu care 1-a gonit apoi din scaunul domnesc pe Vladislav U8. n sec. al XVII-lea, ierarhia dregtorilor i modnl cum erau promovai in funcii pot fi mult mai uor studiate dect n secolele anterioare datorit informaiilor mult mai bogate pe care ni le of era documentele. Pentru a putea urmri cursus honorum al dregtorilor din ara Eomneasc, am alctuit pentru fiecare din acetia cte fi, ajungnd ca, n95% din cazuri, sa pot stabili toate funciile prin care au trecut acetia. Din aceste fie am tras concluzia c marea majoritate a dregtorilor jparcurgeau pn s ajung la mari dregtorii una sau mai multe dregatorii mai mici. Numrul celor care snt amintii dintr-o data ca mari dregtori este foarte mic i cei mai muli dintre acetia sint de origine greac, adui de domni de la Poart i numii dintr-o dat dregtori (de regol postelnici sau vistieri). n afar de acetia, mai sint serie de ali mari dregtori, puini la numr, despre care nu am reuit sa aflu dac inainte de a ooupa dregtoriile respective au trecut prin dregatorii mai mici, aa cum era obiceiul. Pentru a avea imagine mai clar asupra problemei avansrilor n funcii a dregtorilor n sec. al XVII-lea, am alctuit i dou tabele recapitulative: n primul, am trecut schimbrile de posturi intervenite ntre dregatorii care poart titlul de mare, de la ban pn la etrar; In cel de al doilea, promovrile n funcii mai mari ale dregtorilor cu rang de al doilea sau care deineau diverse alte ranguri (cpitani. vtafi de aprozi, cmrai etc.). Este demn de reinut c, din cele 31 de cazuri de dxegtori promovai n funcia de mare ban, 27 au ocupat nainte de aceasta mari dregatorii de sfat i numai 4 au fost promovai direct din dregtori mai mici (postelnici, cpitan i vornic). Din cei 27 de mari dregtori care au devenit mari bani, 16 deci mai mult de jumtate au ocupat inainte dregtoriile imediat inferioare aceleia de mare ban, adic au fost mari vomici i mari logofei. De aci putem trage concluzia c la dregatoria de mare ban care constituie vrful ierarhiei marilor dregatorii ajungeau de obicei marii dregtori care parcurseser i alte funcii, aceea de ban fiind de regul ncununarea carierei unui mare dregtor. Cei mai muli dintre marii vomici si logofei an fost recruti tot din rndul acelora care au ocupat i inainte dregatorii de sfat,, la marea logofeie avind oarecare ntietate dregatorii care fcuser i inainte munc de cancelarie i eviden (marii vistieri, logofeii II, vistierii II). Faptul c fotii mari bani pot deveni apoi mari vornici (5 cazuri) sau mari logofei (3 cazuri) sau c marii vornici pot ajunge mari logofei (6 cazuri)
ue
Radu Popescu, Jsloriile, ed. cite, p. 49 l Istoria rii Romneli, ed. cit., p. 46.
SVOi
A I OKGANTZAKEA SFATULUI DOMNESC
Joouh>c nu exista diferen de ierarhie prea mare.
itrjrti c inire aeeste trei mari dregatorii cele mai importante ale sfa i in eazul marilor dregatori de care am amintit pn acum, cei
nmli mari sptari 20 din eei 26 au fost recrutai din marii creitort imediat inferior! ca ierarhie. Peirmi marii vistieri cunoatem 33 de cazuri de schimbri din alte frauerii, din care 10 au fost vistieri II i III sau logofei de vistierie i 2 losoferi II. Ca î la marii logofei, observm anumit predilecie pentru promo vara* in funcia de mare vistier a celor care se mai ocupaser cu Kunca ce eviden i cancelarie. Marea majoritate a clucerilor 33 din cei 45 au provenit n sec. al XVIIlea din mari dregatori care mai prestaser servicii la curte (sronici. comii. paharnici etc.). Cazuri asemntoare pot fi citate i cele ale stolnicului. pahamicului etc. In total, din cele 406 schimbri operate in rndul celor 12 mari dregatori de fat din ara Bomneasc tn perioada de care ne ocupm, 348 dregatori sau 8-5% a ocupat nainte dregtorii mai mici i numai 58, sau 15 % dregtorii mai importante dect acelea la care au ajuns apoi. Dm cei 348 mari dregatori ce s-au schimbat n posturi mai nsemnate, 222 sau 64% fcuser parte si mai nainte din cei 12 dregatori membri ai sfatului domnesc. ocupind dregatorii mai mici, iar 126 sau 36% au fost promovai din dregatorii ai doilea (logofei , vistieri , cluceri II etc.), din cpitani sau din posesori de alte titluri de dregatori mai mici. Cei doi dregatori care apar de regul ultimii n sfatul domnesc marele sluger si marele pitar proveneau n cea mai mare parte 32 i respectiv 20 de cazuri din dregatorii mai mici de care am vorbit mai sue. C-t privete ceOali dregatori care nu fceau parte n mod obinuit, din sfatul domnesc, fiind membri ai divanului (marele ag, marele arma marele serdar i marele etrar), acetia prezint aceeai situaie ca slugerul i pitarul: marea majoritate a lor provin din dregtorii mai mici sau ai doilea. De altfel, faptul c unii din dregatorii ai doilea n special vistierul II i logoftul sint apropiai ca ierarhie de marii dregatori care ocupau locuri mai modeste in sfat (stolnicul, pitarul, slugerul) rezult i ;din mpre- jnrarea c unii din acetia din urm deveneau vistieri sau logofei dupa ce an demnt aceste fnncii de sfat. Astfel, Dumitru Dudescu este mare pitar in 1616 i devine apoi logoft (1618) i vistier II (1619 1631); Muat din Pietroani devine vistier II (1629) dup ce ftisese mare sluger, apoi ajunge mare stolnic (1630) i din nou vistier II (1631) | Gheorghe Caridi ajunge i el vistier II (16331636), dupa ce ocupase dregtoria de mare stolnic (1631) etc. Cu privire la promovrile dregtorilor ai doilea sau mai mici la mari dregtorii, observm c cei mai muli dintre acetia (102 din totalul de 178) au fost promovai n dregtorii mai puin importante, de la mare efcrar pn la mare sluger, i numai 76 n dregtorii mai mari.
CURSUS HONORUM AL DREGATORILOR
73
Din totalul de dregtori mai mici promovai n dregatorii mai mari, cei mai muli (37) provin din foti cpitani sau mari cpitani. Dintre acetia, aproape jumtate (17) au fost promovai n dregtorii cu atribuii de ordin militar (ag, serdar, etrar). Yin la rnd apoi postelnicii i postelnicii II^ primii avnd titluri onorifice, iar ceilali tineri fiind prestrid slujb la curtea domneasc. Din cei 28 de postelnici i postelnici II. unii au ajuns direct la dregatorii nalte, fie datorit apartenenei lor unei familii puternice (Eadu Buzeseu, devenit mare ban din postelnic) sau nrudirii lor cu domnii (Radu Nsturel postelnic, fcut direct mare vistier de ruda sa Matei Basarab). Foarte numeroi snt i vistierii II i III promovai in dregtorii mai mari (27), din care destul de muli (9) ajung mari vistieri, iar cei mai numeroi (14) dregatori cu atribuii la curte (mari pitari, slugeri, comii, stolnici, postelnici). n Moldova situaia este asemntoare; i aci exista un cursus honorum i ierarhie a dregtoriilor, stabilit din vechime, pe care trebuia s respecte i domnul. n aceasta privin dispunem de mrturia categoric a lui Dimitrie Cantemir, potrivit creia trecerea unui boier dintr-un rang mai nalt n altul mai de jos nu este ngduit de datina rii, afar dac cineva nu 'primete de bunvoia sa m. * n concluzie la acest paragraf subliniem urmtoarele : Existena unei ierarhii a marilor dregatori, ierarhie care era in general respectat la schimbrile intervenite periodic n rindul dregtorilor, fr ca cel ajuns n vrful piramidei sa fi trebuit s parcurg toate dregtoriile de pna acolo.. n sec. al XYII-lea, marea majoritate a dregtorilor de sfat din ara Romneasc (85%) proveneau din dregatorii care ocupaser inainte funcii mai mici, fie n sfat, fie n afara lui. Dintre dregtori purtnd titlul de al I-lea, eei mai muli nu erau avansai direct n postul de mare dregtor pe care l secondau, ci de obicei in alte dregatorii mai mici dect a aceluia ai crui primi adjunci erau. Fac excepie doar vistieri ai doilea i ai treilea, din care muli au ajuns direct mari vistieri, dup practic mai ndelungat sau mai scurt in slujba vistieriei. Contiina unei ierarhii ntre dregatorii mari i mici, ca i aceeaaasem- nrii sau deosebirii de poziie social dintre unii i alii, se fcea simit cu claritate i n relaiile dintre ei. Att n Moldova, ct i in ara Romneasc, in relaiile dintre ei, marii dregatori i spun frate sau frate de boerie1**. n numeroase documente din Moldova, cind diveri mari dregatori dau mrturie pentru unui dintre ei, i spun fratele nostru^ . Cnd un
D. Cantemir, op. it., p. 65. mo vezi doc. din 16 iulie 1637 (Acad. R. S. Romania, C/ 6). m Vezi doc. din : 7 febr. 1607, 19 nov. 1611, 20 iunie 1638, 14 mai 1641 etc. (Dee. prio. ist. Rom., R., veac. XVII, vol. IX, p. 86, vol. Ill, p. 37; Acad. R. S. Romania, LXXXV/1, XLIII/47).
I ORGAN'TZAREA SFATULUI DOMNESC
^raster mai mio ca importan se adreseaz unuia mai nsemnat, i spune ..fratele nostru mai mare, aa cum procedeaz prclabul de Hocift ce Gavrila mare vornic12*. Cnd dregatorii sint mai mici, ei snt nuniii de marii dregatori prie- tenf'. nu .irai. De pild. la 16 sept. 1676, marii boieri ispravnici ai scsumului domnesc din Bucureti se adreseaz lui Badea Blceanu clu- nd eu titlul de ..al nostru bun frate, semnnd toi ca fraii acestuia 123, in nwp ce. cu cteva zile mai inainte, la 4 sept. 1676, aceiai ispravnici s* adreseaz unui boier mai mic, Vlad logoftul Oteteleanu, cu formula prietinul nostru . Formula se schimb cnd intre cei care dau mrturie pentru un dresror mai mic (de pilda pentru un vornic de poart) snt i dregatori mari gr alii mai mici; atunci dregtorul respectiv este numit fratele i prietenui nostru 125, (fratele celor mai mici i prietenul celor mari). Dregatorii mari. care se considerau oarecum egali intre ei, aveau deci contiina unei condiii sociale privilegiate; termenii de frate i prieten** cu care se numesc intre ei indic nu numai existena unei ierarhii i a unor raporturi diferite intre dregatorii mari i cei mai mici, dar i coo^tiina unei solidariti de clas intre membrii acestei categorii privilegiate 12*. Vrsta membrilor sfatului domnesc i dregatori
lor
problema legat atit de influena de care se bucurau membrii sfatului domnesci de ordinea in care apar acetia in sfat, cit i de aceea a aa numitului cursus honorum de care am vorbit este aceea a vrstei la care se ajungea la dregtorie i a influenei pe care aveau membrii btrini ai sfatului. Se tfe t astzi aa cum se tia desigur i in timpul ornduirii feudale c, n general, inaintarea in vrst da omului, pe lng mai multe cunotine i mai bun cunoatere a lumii i a vieii, i anumit doz de nelepciune. De aceea, sfaturile btrnilor inelepi i cu experien an fost preuite intotdeauna. Acest adevr vechi era cunoscut i domnilor rii Bomneti i Moldovei, care, pe ling dregatorii rude cu ei sau apropiai ai lor sau de boierii cu trecere datorit averii, ineau la loc de cinste pe dregtorii btrini i cu experien, care cunoteau practicile i obiceiurile feudale i care aveau, desigur, interesul ca acestea sa fie respectate.
122 Vezi doc. din <1632-1633> (N. Iorga, Sfudii ji doc., V, p. 83 i Acad. R. S. Romania, CI.XXXYI/7). Acad. R. S. Romania, XC/89. Vezi i G. Ghibnefc^ Surele, VI, p. 117-118. ^ Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, XII/2. Vezi i doc. moldovene din : 28 febr. 1634,
12 ian. 1643, 7 iulie 1664 etc. (Arh. St. ., ep. Hui, XXV/3, m-rea Sf. loan Gur de Anr, XVII/9 10 ji mrea Doljeti, XXX/ 4). m Doc. din 16 sept. 1644 (Acad. R. S. P.omnia, CLX/146). * Despre aceast problema vezi i arlicolul lui N. Docan, Frate (Arhiva, 1900, 427 - 430).
VIRSTA MEMBRILOR SFATULUI DOMNESC
n numeroase cazuri, aceti dregatori sau foti dregatori btrni i cu experien sint ciai printre primii ntre martorii sfatului domnesc, uneori purtnd, alturi de nume, i epitetul de cel btrn. Astfel, n sfatul lui tefan cel Mare, muli dintre fotii si dregtori, btrini fiind, apar printre primii martori n sfat , aa cum, n numeroase cazuri din ara Romneasc, fotii dregatori mai btrlni sint trecui la loc de cinste n sfatul domnesc, de regula chiar nainte de dregtorii n funcie. Obiceiul ca dregtorii btrni s fie consultai i ascultai cu precdere era att de rspndit ncit pentru unii cronicari moldoveni nerespectarea acestui obicei de ctre unii domni tineri constituia vin deosebit de grav. Astfel, cronicarul Grigore Ureche acuz pe tnrul domn al Moldovei Bogdan Lpuneanu c ,,nu cerca btrnii la sfat, ci de la cei tineri din cas lua nvtur 128, iar loan Neculce nu are prere prea bun despre Constantin Duca, domnul Moldovei, care, tnr fiind, pus boieri pe toi Gavrilietii i pe toi Mironetii i pe alii dintr-alte neamuri. mai muli tineri dect btrni. Dup opinia cronicarului. aceast alegere greit a sfetnicilor a avut urmri nefericite pentru Moldova, deoarece ,.ara era puin (adic Tocuitorii erau fugii) si boierii erau tineri, nu stia cum or chivermsi 129 S Dup prerea lui Neculce, si el nu face desigur decit sa exprime punctul de vedere al epocii sale buna chivernisire a rii puteau lsigura numai dregatorii mai btrni i cu mai mnlt experien. Exista de asemenea obiceiul ca, n general, marile dregatorii s nu fie ncredinate unor boieri prea tineri, ci acelora care aveau oarecare experien i care trecuser n prealabil prin dregatorii mai mici. Acest obicei a fost nregistrat i de Dimitrie Cantemir n Descrierea Moldovei, unde nvatul domn al Moldovei arat ca, n vechime, exista obiceiul ga nu se dea dregatorii mari boierilor tineri, chiar dac acetia faceau parte din familiile cele mai nobile. nainte de a fi numii n dregatorii, tinerii boieri trebuiau s capete experien i practic in slnjbe mai mici, ca aprozi i postelnici la curtea domneasc, dup care intrau n starea a treia a boierilor i apoi n prima. Dup informaiile date de domnul Moldovei, dregatorii se alegeau deci dintre boierii care slujiser la curtea domneasc. Faptul c tinerii fii de boieri nu mai slujeau n vremea sa la curtea altor boieri mai mari, nainte de a fi trimii s presteze slujb la curtea domneasc, constituia pentru Dimitrie Cantemir motivul pentm care erau ridicai la dregatorii nalte adevrai montri sau oameni la care nu gseai nimic demn de laud 13 . Exista deci anwnit vrs{ la care se ajvngea de regul la dregtorii mai mari, de obicei dup ce erau parcurse mcar unele din treptelt injerioare ale dregtoriilw. loan Neculce numete chiar .,rrst de boerie etatea cnd
i *7 Vezi A. Sacerdoleanu, Divanelt lui tefan cel Mare lhalele Univ. I. Par- lion, 1956, s. liite sociale, istorie, p. 201). Gr. Urecite, l.etopiseful rii Moldovei. ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a. p. 191. ia# I. Neculce. Cronica, ed. I. Iordan, ed. a II.% p. 121. D. Cantemir, op. Ml., p. 117 118.
'IA l ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
sn^&&nuit boierii erau mimii in dregatorii. El afirm astfel ca Dimitrie nu a respectat el insui obiceiul de care am vofbit mai sus, deoa- Kte numit ca mare paharnic pe fiul influentului boier Iordache Kuset, nc copfl. nu de rrst la boerie131. Care era aceasta vrst, ns, este greu de precizat. Pentru sec~ al XV-lea. tirile noastre despre membrii sfatului domnesc nefiind prea bo- caie. nu putem face dect unele presupuneri. Avnd n vedere faptul c sttt destul de numeroi boieri care apar ca martori n sfatul domnesc cite 20 pin la 40 de ani cei mai muli cu intermitene putem trage con- einzia c acetia erau deja membri ai sfatului domnesc la 3040 de ani132. Astfel. Vlaicu. unchiul lui tefan cel Mare, apare n sfatul Moldovei. ntre 1457 i 1484, deci 27 de ani; fiul su, Duma, este membru al sfatului domnesc intre 1468 i 1502, deci 35 de ani; Ion Tutu este mare logoft intre 1475 si 1511, deci 36 de ani; Luca Arbore, vestitul portar al ucevei, deine recordul cu 37 de ani (14861523) etc. Pentru ara Bomneasc menionm pe Cazan al lui Sahac, amintit n sfat intre i451 i 1478 (27 de ani), Crstian din tnceti, ntre 1471 i 1507 (28 de ani), Barbu Craiovescu, ntre 1482 i 1520 (38 de ani), Prvu Craiovescu, intre 1482 i 1512 (30 de ani), Dragomir al lui Manea, ntre 1436 i 1492 (38 de ani), Stroe Bugheanu din 1480 la 1510 (30 de ani) etc. Sitoaia este asemntoare i n secolele XVI i XVII, cnd exist, de asemenea, destul de nnmeroi boieri care apar ca membri ai, sfatului domnesc vreme ndelungat (unii chiar peste 30 de ani), ceea ce dovedete c an devenit membri ai sfatului domnesc cnd erau nc destul de tinerj. Studiind listele ntocmite de noi cu cursus honorum al fiecrui dregator in parte133, am constatat c, de obicei, ajungeau membri ai sfatului domnesc la vrst mai tnr membrii familiilor boiereti deosebit de insemnate (cazul deja citat al frailor Craioveti), boierii nrudii cu domnul rii sau aceia care se bucnrau de favoare deosebit pe ling acesta. Ceilali boieri din familii mai puin Insemnate parcurgeau de obicei vreme mai ndelungat treptele dregatoriilor mai mici pn s ajung, puini dintre ei, la cele mai nalte. Cteva cazuri din secolele XVIXVII vor ilustra aceasta afirmaie. Astfel, Albu Golescu, rud cu Alexandru Mircea, domnul rii, avea 23 de ani cind a murit cu titlul de mare clucer 134, iar fratele su Ivaco nu era nici el mult mai n vrstcnd a devenit mare vornic; erbanCantacuzino, despre care se tie c a murit la 1688 in etate de 55 de ani135, a fost al doilea logoft la virsta de 25 de ani i mare postelnic la 32 34 de ani (menionez ns c el fusese i mare cupar la 16 ani); n sfrit, Constantin Brneoveanu, care avea 34 de ani cnd a devenit domnul rii Bom-
I. Necnlce, op. cit.. ed. cit., p. 229. Cl. i A. Sacerdoeanu, op. cit., p. 171 r caie admite c la virsta de 3035 de ani s* pirteau cbine nu numai dregtorii nceploare, ci i din cele de primul rang. m Vezi N. Stoicescn, Drcgtorii rii Romneti (In ms). St. Nicolaescu, Doc. slovo-romne, p. 328 329. 135 Istoria rii Romneti, ed. cit., p. 192.
,M
VIRSTA MEMBHILOB SFATULUI DOMNESC
neti136, a fost al doilea postelnic la 1920 de ani, al doilea logoft la 2123 de ani, mare postelnic la 2526 de ani, mare sptar la 2832 de ani i mare logoft la 3334 de ani. Observm, ns, c, chiar n aceste cazuri, dregatorii respectivi parcurseser i alte trepte nainte de a deveni mari dregatori; ei aveau ns posibilitatea s urce mai repede la mari dregatorii dect membri unor familii mai puin nsemnate, care strbteau cale mai lung pn s ajung mari dregtori. nrudirea cu familia domneasc crea pentru unii dintre boieri posibilitatea de a deveni dregtori mari chiar fr s mai parcnrg alte trepte premergtoare marilor dregatorii. Se tie c, din motive politice, Constantin Brncoveanu i-a cstorit pe una din fiicele sale cu Scarlatache Mavrocor- dat, fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, marele dragoman al Porii. nainte de a i-1 face ginere, ne spune cronicarul, cinstit-au intii cu dregtorie pre acest cocon, fcndu-1 paharnic mare 131. Cum Sclar? a- tache s-a cstorit n 1698 i a murit n anul urmtor, in vrst de 22 de ani 138, rezult c avea 21 de ani cnd a fost fcut mare paharnic. Tot astfel a procedat Constantin Brncoveanu i cu ali doi gineri ai si: Iordache Creulescu pe care 1-a fcut mare cmra i apoi mare ag i erban Greceanu (cstorit cu vduva lui Soarlatache Mavrocordat), care a devenit apoi mare stolnic i mare logoft139. Eeinem deci ca concluzie ca ntre membrii sfatului domnesc se gseau si boieri mai tineri, care ocupau poziie social deosebit, pe lng dregatori sau foti dregtori mai btrni, considerai de regul ca mai pricepui m cunoaterea practicilor feudale folosite la conducerea statului.
Organizarea dregtoriilor (apariia dregtorilor II i I I, cancelariile dregtoriilor)
problem legat de evoluia organizrii sfatului donan T _> marilor dregtorii este aceea a apariiei dregtorilor mai mici care ajutau pe marii dregtori la ndeplinirea sarcinilor lor la curtea domneasc sau n statul feudal, fiind principalii lor colaboratori 140. Data apariiei acestor dregtori cu rangul de al -lea i al -lea (vtori i treti) este greu de precizat, datorit n primul rnd impreciziei terminologiei documentelor de pn n sec. al XVI-lea. n aceste documente apar numeroi boieri purtnd titluri de dregatori, n afar de marii dregtori membri ai sfatului domnesc. Acetia nu pot
is# Ibidem i A. M. del Chiaro, ^Jsforia delle moderne riooluzioni, p. 113. La 1696 domnul avea 42 de ani (Bui. Com. Mon. 1st.", 1931, p. 187). 137 , Greceanu, Via/a lui C. Brtncoveanu, p. 85. 138 Ibidem, p. 94. 139 ibidem, p. 110, 151, 218 i Genealogia Cantaeuzinilor, ed. N. Iurga, p. 371. 140 Asupra acestei probleme vom reveni In partea a Il-a a lucrrii, la fiecare mare dregfttor In parte.
FVOLl'TIA I OKGAN
5ZAREA SFATULUI DOMNESC
fi v-oasjoerart ins toi dregatori ai doilea, pentru c unele din titlurile dx dregtori (indeosebi aeelea de postelnic) erau onorifice, iar atribuirea cnor asemenea titluri nu insemna e boierii respectivi deveneau adjuncii dregatori. In aceleai documente. apar apoi numeroi dregatori ai doilea care purtau uneori acest titlu, iar de multe ori nu, astfel nct, i din aceasta pricin. este greu de precizat care din ei erau dregatori ai mite. II alt motiv pentru care nu putem deosebi totdeauna pe dregtorii mari ce subaltemii lor imediai este i aceia c primii nu apar cu titlul de ..mare" dect la sfritul sec. al XV-lea i inceputul sec. al XYI-lea141. Apariia dregtorilor ai doilea nu a avut loc, n orice caz, n acelai iinip cu aceea a marilor dregatori, ci mai trziu, pe msur ce, organizarea cvrffi domneti i a statului feudal tnregistnnd progrese, activitatea dreg- icrilor derenea mai c&mplicat 142. n ara Bomneasc primii dregatori purtind n mod cert titlul de al -lea sau ..niic'* apar la sfirsitul sec. al XV-lea i ei snt tocmai ai ac-eloi dregatori a cror activitate de ordin public era mai dezvoltat : iogofatul. vistierul, vornicul. n secolele XVIXVII, snt amintii n documente si adjuncii celorlali mari dregatori 143, cu excepia marelui ban, marelui aga i marelui serdar, care nil au avut subalterni cu titlul de al doilea. Paralel cu inmulirea dregtorilor, intre ei s-a stabilit ierarhie mai net. unii dintre ei fiind numii dregatori mari, alii dregatori mici. Primele inregistrri scrise ale existenei acestei ierarhii dateaz de la nceputul see. al XVII-lea. La 14 ian. 1605 se spune astfel c 6 boieri dintre marii dregatori cercetaser pricin, intre ei numrnduse marele vistier, marele stolnic, marele sluger, un fost mare clucer, pe lng un vornic al doilea i un vistier probabil al doilea 144 (ultimilor doi li s-a dat calificativul eelor patru care formau majoritatea). Dregatorii mari i mici sint amintii apoi n numeroase documente de pin in ultimul sfert al sec. al XVII-lea145. Din aceste documente reiese ca erau numii mari dregatori cei care aveau rangul de mare ban, mare vornic, mare logoft, mare vistier, mare sptar etc. i care erau membri
141 Vezi, de pildi, doc. din 7 sept. 1508, In care toi dreglorii marl ori obinuii ai sfatului au titlul de mare, aceasta deoarece in slat apar i cinci dregatori cu titlul de al Il-lea (Doe. prio. ist. Rem., B., veac. XVI, vol. I, p. 49). 142 Vezi i N. Iorga, Rostul boierimii noastre, p. 159, care credc c, n afar de dezvoltarea actmtsii dregtorilor. un all motiv al apariiei drcgtorilor subalterni vine din ln- mulirca urmailor de boieri. cari nu puteau fi lsai s cadft Intre ^rani. Vezi i ibidem, p. 1*3. unde sc arat pe hy.n dreptate c. la Inceput, organizarea dregtoriilor era foarte nedes\Irit i e, incetul cu Incetul, s-au adaus apoi dregloriile ajuttoare, ale cror nunic sint i de cele mai multe oii romneti.
* Despre ordinea apariiei acestora vezi i partea a II- a lucrrii. Acad. R. S. Bomnia, DCCXXXV/3 5. Doc. din : 20 mart. 1623, 20 april. 162'J ; 18 ian. 1638, 28 febr. 1065, 15 april- 1673, 2 mart. 1671 etc. (Dor. pric. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 236, Muzeul de Istorie ., nr. 27 431, Arh. St. Buc.. m-rca Tismana, XL/ll, Acad. R. S. Romnia, ms. 5152, f. 121 v. 122, XCIV /6 i 8).
144
ORGANIZAREA DREGATORTTLOR
79
ai sfatului domnesc, n timp ce subaltern lor imediai (care purtau titlul de al II-lea, logofeii de vistierie etc.) erau cuprini in termenul de dregatori mici. n a doua jumtate a sec. al XYII-lea, in numeroa.se imprejurri dregatorii mici din divan sint numii boieri ai doilea. Astfel, la 3 mai 1666, ntre boierii divanului cei mari i al doilea se gsesc, in afar de dregatorii mari membri ai sfatului domnesc, ciiva foti mari dregatori, armaul, vtaful de aprozi i ali boieri146; la 1667 Radu Leon s-a sftuit cu toi cinstiii dregtorii domniei mele, boierii cei mari i al doilea 147; n sfrit, la 30 iunie 1700, Constantin Brncoveanu arat c a innt sfat cu mitropolitul, episcopii i cu tot sfatul..., cu cinstiii dregatori, boierii cei mari i ai doilea ai divanului domniei mele 148 . n aceast vreme, deci, dregatorii membri ai sfatului domnesc i boierii martori ai divanului erau mprii in mari i mici sau mari i ai doilea. Aceasta categorisire s-a meninut i in sec. al XYIII-lea, c-nd, dup informaiile date de Bauer, boierii se mpreau in trei clase : 12 mari boieri (marii dregatori pn la comis) alctuiau clasa I, ceilali dregatori de la serdar pn la clucerul de arie formau clasa a doua, iar boierii simpli, care nu erau membri ai divanului, fceau parte din clasa a treia149. n Moldova, situaia este puin diferit de aceea din ara Rom- neasc, mai nti datorit faptului ca aici aproape toi marii dregatori (excepie fac doar hatmanul, vornicii, prclabii, aga i serdarul) au avut subalterni purtnd titlul de al doilea i al treilea, in timp ce in ara Rom- neasc doar marele vistier a avut ca adjunci, pe ling un vistier al doilea, i un al treilea. Cu privire la data apariiei acestor subalterni imediai ai marilor dregtori, problema nu este nici aici mai clar, dar spre deosebire de ara Romneasc pentru Moldova dispunem de un izvor narativ alctuit la anul 1562, care ne precizeaz c, la aceasta data, existau cite trei logofei, vistieri, stolnici, paharnici, comii, armai, pitari. sptari, uieri i pivniceri 15, cu alte cuvinte c toi dregatorii cu titlurile respective aveau deja cte doi adjunci, dei n documentele interne ei apar de regul mai trziu. Dintre toi aceti dregtori cu titlul de al II-lea, cei mai impOrtani erau logoftul i vistierul, care apar cel mai adeseori atit in Moldova, ct i in ara Romneasc ca martori alturi de marii boieri.
Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, XK/ter/13. Menlonm , la 15 april. 1673, categoriile soriale care plateau ume diferite la plata cunuuiei erau : boierii mari, boierii al doilea i al treilea, neffutorii, slujitorii $i birnicii (Acad. R. S. Romnia, XCIV/S). Cum In aceast vreme domnea Grigore Ghica, care introdusese unele dregtorii din Moldova, unde existau i subalterni numii Ueti-losoft. vistier etc., este foarte posibil c lmprirea boierilor In trei categorii s se fi feut sub inlluent moldovean. 147 Geneulogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Buc., 1902. p. 101. 148 Arh. St. Buc., ep. Rlmnic, 1/18. ue Bauer, op. cit., p. 44 l 49. 150 Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 186 187.
EVOLVIA ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
n anumite cazuri ndeosebi atunci cnd beneficiarii documentelor eraa marii dregatori superiori ai lor dregtorii cn titlul de al II-lea snt amistii chiar ca membri ai sfatului domnesc n sec. al XYII-lea, dre- etorii II i III luau parte la
edinele divanului domnesc162. Ca urmare a unei mai bune organizri a marilor dregtorii n sec. al XYH-lea, constatm din documentele ce ni s-au pstrat existena pe lng 7 1 teare mare dregtor a unei mici cancelarii, unde se ntocmeau diversele corespondene ale dregtorilor i unde se ineau de asemenea evidenele banilor i materialelor date in grija unora din aceti dregtori. Existena acestor cancelarii modeste, alctuite din unui sau mai muli logofei ori dieci, era cu att mai necesar cu Ct unii dintre marii dregatori nu tiau carte, astfel nct orice activitate n scris le era inacce- sibfl. Pe un document moldovean din 29 aug. 1630, n care Costin postel- mcnl declar c s-a mpcat cu fratele su (se nelege de boerie) Gheorghe Baot vistier, ni s-a pstrat astfel insemnarea fcut de Dumitracu tefan fost mare logoft c netiind a serie dumnealui postelnicul Costin, dup nvtnra dumisale, am scris ei numele dumisale 15S. Dei de la marii dregtori ni s-a conservat nenumrate isclituri pe diverse zapise, este totui de presnpus ca marele postelnic moldovean^ care nu este altul dect tatl nvatului cronicar Miron Costin nu constituie unicul caz de mare dregtor netiutor de carte. Cea mai dezvoltat i bine organizat cancelarie era aceea a domniei, condns de marele logoft i dispunnd de un personal foarte numeros pentru ntocmirea hrisoavelor. Pe lng aceasta, cancelarie destul de bine organizat exista i la vistierie, unde diecii i logofeii de vistierie nregistrau in catastife sumele primite i ieite din vistierie154. n afar de aceste cancelarii mai vechi, n sec. al XYII-lea constatm din documente c aproape toi marii dregtori din ara Romneasc aveau pe Kng ei cite un logoft; documentele amintesc astfel de logoftul marelui ban , logoftul marelui sptar sau ,,ot vel sptrie 16e, logoftul marelui comis 7, logoftnl marelui postelnic 158 , al marelui arma169, al marelui
Vezi mai sns p. 65. Vezi mai sus p. 63. 153 Acad. R. S. Romnia, CLXIV/191. 1M Despre acestea vezi mai jos cap. I din partea Jl-a. 155 Doc. din 18 april. 1664, 3 dec. 1697 (Arh. St. Buc., m-rca Zltari, VII/12 i Copie Inst, de istorie ,,N. Iorga). Menfionez c marii bani care ddeau cri de judecat sau de Intrire de proprioti au avut la dispoziie grmtici Inc de la Inceputul sec. al XVI-lea, dan nu chiar mai devreme. Pe un manuscris, fost al m-rii Bistria, ni s-a pstrat numele lui Dragomir grmticul, sluga lui jupan Preda Craiovescu (Al. Odobescu, Despre unele mamiscrise i erfi tiprite aflate la m-rea Bislrifa, ln Rev. romn, I, 1861, p. 729). 158 Doc. din 21 febr. 1668 i 14 mart. 1689 (Arh. St. Buc., m-rea Bradu, IX/3 i Muzeul de istorie Buc., nr. 28 622). w Doc. din 29 dec. 1649 i 17 febr. 1689 (Arh. St. Buc., ep. Buzu, LXXII/12). Doc. din 14 mai 1678 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XXII/21), 159 . din 26 oct. 1649 i 24 febr. 1696 (idem, m-rea Slobozia, XIV/5 i m-rea S- rindar, XIIH15).
151 153
ORGANIZAREA DREGATORIILOR
agaie0, al marelui portar161 etc., pe lng logofeii ,,ot slugerie, care ineau evidenele cantitilor de came ce se primeau la curtea domneasc 162. De altfel, trebuie s amintim c, n aceasta vreme, i alte instituii, de pild mitropolia i episcopiile, dispuneau de diveri logofei pentru ntocmirea documentelor i corespondenei163. Situaia este asemntoare i in Moldova; aci ins diecii marilor boieri snt amintii mai devreme, ceea ce poate fi dovad c mcar unii din marii stpni feudali dispuneau chiar nainte de a fi dregatori de logofei sau dieci pentru alctuirea corespondenei. Astfel, on hrisov emis de cancelaria domneasc la 4 ian. 1432 este scris de Paco, diacul marelui boier Cupcici, boier care era membra al sfatului domnesc, fr a ocupa dregtorie. Aceasta este cea mai veche mrturie despre existena unui diac aflat n slujba unui membra al sfatului domnesc. Cum de la marii boieri i dregatori din ara Bomneasc i Moldova din secolele XVXVI ni s-au pstrat numeroase scrisori, adresate indeosebi oraelor din Transilvania i cum, pe de alt parte, nu toti aceti boieri tiau carte, este de presupus c i alii dintre ei vor fi avut la dispoziie dieci sau logofei pentru ntocmirea corespondeneL n sec. al XVII-lea ns, cnd treburile administraiei s-au mai complicat i cnd atribuiile de ordin public ale unora din marii dregatori s-au inmulit, acetia aveau nevoie||| in afar de subaltemii lor imediai i de cte un diac sau logoft pentru scrierea diverselor acte, mrturii. hotrri, evidene etc., pe care trebuiau s le ntocmeasc. n sec. al XVII-lea snt amintii i in documentele moldovene numeroi dieci ai hatmanului165, ai marelui sptar166, al marelui clucer U7, ca qi dieci de pitrie168, jitni169 i cmar 17, care ineau evidena bunurilor intrate sau ieite de aici. , Existena acestor logofei ataai pe lng persoana marilor dregatori n sec. al XVII-lea dovedete n primul rnd mai buna organizare a activitii dregtorilor, organizare care se va dezvolta in sec. al XVTH-lea.
Doc. din 1 aug. 1660 i 7 sept. 1680 (Acad. R. S. Romania, ms. 260, I. 40 i Arh. St.- Buc., m-rca Cotroceni, XVII/46). Doc. din 21 nov. 1665 (idem, m-rca Ghighiu, XI/4). m Doc. din 17 nov. 1662, 25 aug. 1699 (idem, m-rea Bistria, LXII/113 i ep. Arge, I. XXXV111/27). 1,8 Logofeii dc la mitropolie amintii in doc. din 20 april. 1657, 18 sept. 1671, 14 april. 1700 etc. (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., LV/ 6, m-rea Cozia, H/2, ep. Buzu, LXXXV/ /18); logofeii episcopiilor dc Buzu i Rlmnic apar in april. 1694 i la 17 iunie 1700 (Acad. R. S. Romnia, CXLVII/140 i Arh. St. Buc., ep. Rlmnic, LIV/3). Doc. priv, ist. Row., A., veac. XIV XV, p. 97. 185 Doc. din : 15 aug. 1650, 6 nov. 1656, <c. 1668> etc. (Acad. R. S. Romania, IX'38, Arh. St. Buc., m-rea Neam, XC/1 i G. Ghibnescu, Surete, XXV, p. 13). D^c. din 29 aug. 1635 (G. Ghibnescu, Ispisoce, II/l, p. 107). 187 Doc. din 29 iulie 1648 (Biblioteca centrala do. Stat, I/100). I* ,Doc. din <c. 1645 >' april. 12, <c. 1659 > (Arh. St. Buc., m-rea S f . Sava Iai, XIV/1, N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 142). Doc. din 15 mart. 1653 (ibidem, XI, p. 76). . *4 Doc. din 31 mart. 1647, nov. 1670 ( ibidem, VI, p. 80 i Aih. St. Buc., m-rea Doljeti, XXX/26).
e - e. 290
KVOLCIA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
Partciparea
mitropolitului,
a episcapUo^-rii i a patriarhilor etfinele sfatului domnesc
strini
.^Ja-
e tie astzi c biserica a reprezentat for deosebit de important^ in timpul orinduirii feudale, fiind principalul sprijin al feudalismului i, alrari de marea boierime, cea mai de seam stpnitoare de pmnturi din aceasta vreme. n plus, dupa cum spunea Engels, ,,ea nvluia ornduirea feudal cu aureola graiei divine . In timpul orinduirii feudale, reprezentanii bisericii au susinut in diferite chipuri puterea central care, la rndul sau, a acordat un sprijin larg bisericii, prin diverse danii de pmnturi, scutiri de dri, construcii de mari edificii religioase etc. Este deci firesc, inind seama de aceast itnaie, ca reprezentanii cei mai de seam ai bisericii, mitropolitul i episcopii, uneori i egumenii marilor mnstiri, sa fi jucat in aoeast epoc un rol politic nsemnat. Unii dintre acetia au fost de-a lungul vremii sfetnicii ascultai de domnii celor dou ri172, fiind consultai adeseori in problemele importante sau trimii in diverse solii17S. Din izvoare rezult c mitropolitul xii ndeplinea un rol politic deosebit de insemnat, mai ales in Moldova. ici, dup cum mrturisete Miron Costin, el are ntotdeauna loc la sfat174. Cele spuse de Miron Costin sint eonfirmate de Dimitrie Cantemir, care afirm c mitropolitul participa la judeci alturi de membrii sfatului domnesc, fiind consultat de domn cn privire la pedeapsa cuvenit, dup pravil, celor vinovai176. Strinii care au vizitat Moldova in sec. al XVII-lea au remarcat i ei prezena in sfatul rii a reprezentanilor bisericii. La primirea lui Quirini, in 1601, au fost de fa in divanul public, pe lng baroni, si episcopii rii176, iar mai tirziu francezul De la Croix nota n relaia sa despre Moldova c la edinele divanului luau parte mitropolitul, episcopii i cei opt membri ai sfatului, care edeau pe banca din dreapta 177. Documentele interne confirm afirmaiile izvoarelor narative. n sec. al XV-lea, incepind din timpul domniei lui Petru Aron, dar i n domnia Ini tefan cel Mare, mitropolitul i episcopii se afl foarte adeseori printre martorii din sfatnl domnesc, chiar cind este vorba de probleme care nu priveau biserica 178. Mitropolitul rii a fost astfel consultat, altuii
m Engels, Dezvollarea sacialismului de la ulopie la lUn(, In K. Marx 1\ Engels, Despre religie, Buc., 1960, p. 270. Despre rolul bisericii In timpul orinduirii feudale' vezi i Istoria Romniei, II, p. 17N 179 fi 537538. 173 l a 1690, Mihai Bjescu, fiul ul Marc Bjescu fost mare ban, sciia mitropolitul era chiehiaua si sfatul divanului' (Hurmuzaki, V/ 1, p. 310). 173 La 1616, mitropolitul Anastasie Crimea cu ali trei bcieri au Incheiat tratatul dintre Moldova i Polonia (Rev. istoric, 1927, p. 388). 174 M. Costin, Optrt, ed. P. P. Panaitescu, p. 237 (Poema polonfl). 175 D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 102103. 174 Cercetri istorice, IV/2, 1928, p. 87. 177 Ed. Babinger, p. 22 (extras) i Analele Acad. Rom. Mem. seel. 1st.", s. Ill, t. XIX, p. 130.
158 Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 277, 278, 279, 280, 281, 290, 299, 300, 304, 305, 339, 369 passim. Vezi i A. Sacerdoeanu, Divanele lui tefan cel Mare (Analele Univ. C. I. Parhon-Buc., s. tline soclale, Istoric, nr. 5, 1956, p. 160161).
FARTICIPAREA HEPREZENTANILOH BISERICII LA SFATUL DOMNESC
de panii sfatului moldovenesc, inainte de nchinarea de la Vaslui din 1456 179, iar mai trzin mitropolitul i episcopii sint trecui primii ntre martorii tratatului ncheiat de tefan cel Mare cn polonii la 12 iulie 1499 180, dei n tratatele ncheiate anterior ei nn figuraser. Prezena lor n sfat este invocat de obicei n problemele legate de viaa bisericii: danii fcute diverselor mnstiri, nchinri de biserici, procese pnrtate ntre mnstiri sau ntre mnstiri si diveri particulari. Aceasta nu inseamn, se nelege, ca mitropolitul nu participa i la alte edine ale sfatnlui domnesc, dar prezena sa nu este amintit n mod special dect n aceste probleme, pe care, se vede, domnia nu le rezolva, de regul, decit n prezena reprezentanilor bisericii. _1JI secolele XVXYII, n numeroase acte de danie fcute mnstirilor sau episcopiilor, domnul Moldovei meniona c face aceste danii dup ce s-a sftuit cn mitropolitul rii, uneori si cn episcopii, sau cn jjbinecuvntarea mitropolitului i a episcopilor/Astfel, la 9 inlie 1466, tefan cel Mare arat c s-a sftuit cn mitropolitnl, episcopul de Roman i cu tot sfatul i a druit mnstirii Probota nn obroc de 10 bui de Tin i alte bunuri1B1. Mai trzin, in a doua jumtate a sec. al XYIlea si n sec. al XYII-lea, n nnmeroase intriri de diverse danii acordate mnstirilor se spune c acestea s-au fcut dup prealabila consultare i binecuvntare a mitropolitului i episcopilor, care apar uneori ca martori i n sfatul domnesc al acestor ntriri, fiind totdeauna citai primii, inaintea boierilor m. n aceast vreme se i vorbete, de altfel, de sfatul domnesc ,,i duhovnicesc, i lumesc 183, primul termen desemnind pe mitropolit si episcopi care luau parte la edinele sfatului. Ei participau de asemenea la edinele sfatului domnesc la judecarea proceselor purtate ntre diversele mnstiri din ar pentru stpinirea de pmhturi1M. Mitropolitul i episcopii erau consultai si in alte probleme privind bisericii, de pild infiinarea unor noi episcopii, mntarea seau- nului mitropolitan etc.. La 29 martie 1677, cind domnul Moldovei hotrte
Doc. priv. ist. Rom., A., vcac. XIV XV, p. 286. I. Bogdan, Doc. lui tefan cel , II, p. 434. 181 Doc. priu. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 347. Sfatul sau binecuvntarfa mi- Iropolitului snl invocale i alunci cnd stnt inchinate tpiscopiti de Rdui sau m-rii Putna bi- sericile din diverse sate moldovene (vezi doc. din 15 mart. 1490 i 17 nov. 1502, ibidem, veac. XV, p. 131 132 i 135 i veac. XV1$ vol. I. p. 27). Vezi i C. Cihodaru. op. ei/., p. 61 62.
179 180 182 Vezi doc. din: 6 ian. 1583, 4 i 6 aug. 15S3, 14 ian. 1584. 26 febr. 1586, 20 dec. 1588, 12 mai 1606, 17 iulie 1607, 6 iulie 1662, etc. (ibidem, veac. XVI, vol. Ill, p. 199, 225, 227, 238, 305, 411; veac. XVII, vol. II, p. 40, 120 passim i Acad. R. S. Romania, Pccei nr. 259). 183 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV. p. 150 (doc. din 10 sept. 1596). Vezi doc. din : 20 april. 1605, 7 april. 1618, 15 mart. 1634, 8 april. 1635 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. I, p. 238, vol. IV, p. 262. Arh. St. Buc., Pecei nr. 205 i Acad. R. S. Romflnia, CLXXXVI/94). 184
KVOLUTIA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
v-mkiwa scaunului mitropolitan la Iai, el se consult n prealabil cu mitro- rolit'al. cei trei episcopi i cu sfatul domnesc 185. In afar de problemele privind viaa bisericii, mitropolitul i episcopii erau eonsultai de cite ori domnul i sfatul su trebuia s ia unele msuri , mai importante, ca cele luate in timpul domniei lui Miron Barnovschi. Pentru ara Eomneasc nu avem mrturiile categorice ale unor izvoare narative ca acelea moldovene despre participarea mitropolitului b edinele sfatului domnesc. Din documente rezult ns c i aici exista situaie asemntoare cu aceea din Moldova, unde ns mitropolitul apare mai adesea ca martor in sfat dect n ara Bomneasc. Dei in numeroase documente din ara Eomneasc se spune ca la edinele sfatului domnesc care a judecat diverse procese a participat i mitropolitul rii, el nu este amintit intre martorii sfatului domnesc dect in foarte puine cazuri, fiind trecut i aici totdeauna primul, naintea marilor dregatori186. Mitropolitul participa in mod sigur la sfat end se discutau sau judecau diverse pricini care interesau biserica. n foarte multe documente din secolele XVI referitoare la procesele purtate intre diverse mnstiri sau ntre acestea i laici pentru stpnirea unor bunuri (sate, bali. vam de ocn etc.) se consemneaz faptul c la judecile respective a participat i mitropolitul rii, uneori mpreun cu episcopii187. Prin prezena lor la judecata sfatului domnesc, mitropolitul i epis- eopii aveau posibilitatea datorit puternicei influene pe care exercitau s incline balana justiiei feudale n favoarea instituiei pe care reprezentau, in cazul^nd adversarul era un mare boier, avind in orice caz grija ca interesele bisericii s nu fie lezate. Ca i in Moldova, mitropolitul, uneori i episcopii, participau la edinele sfatului domnesc cnd se discutau probleme ce interesau instituia pe care conduceau, de pild nchinarea unor mnstiri din ar ctre alte fundaii religioase asemntoare. Astfel ei sint pomenii la nchinarea mnstmlor Cotmeana 1M, Bolintin189, Cluiu190, Stneti191, sau la scutirea
*** V. A. L'rechia, Operele lui Miron Costin, vol. I, p. 705. Vezi doc. din 1 iunie 1483, 16 mart. 1494 etc. (D.R.H., vol. I, p. 303, 405). Despre cele cinci cazuri dintre 14621508 In care mitropolitul Trii Romneti este citat primul Intre martorii sfatului domnesc vezi A. Sacerdoeanu, Cancelaria mitropolffl rii 'Rdmneti i slujitorii ei pln la 1830 (,,Glasul Bisericii", 1959, p. 430). Pentru judeci tntre mnstiri vezi doc. din: 18 april. <1536>, 10 ian. 1538, 14 sept. 1554, 10 iunie 1629, 23oct. 1634, 13 april. 1656, etc. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac vol. II, p. 205, 236 ; voL III, p. 27, Arh. St. Buc., ep. Arge, XVII/7, XLIV/18, XVII/&, Peeei nr. 69). Dintre numeroasele documente referitoare la judeci Intre minstiri i lai'ci (boieri sau sate aservite) !n care se vorbete de prezena mitropolitului vezi pe cele din : \h febr. 1533, 10 april. 1535, 7 aug. 1571, 26 iunie 1622, 5 iulie 1626, 20 iunie 1629, 30 aprilie 1633, etc. (Doc. prio. ist. Rom., B, veac. XVI, vol. II, p. 128, 178 ; vol. IV, p. 42; veac. vol. IV, p. 162163; Acad. S. R. Romnia, Pecei nr. 239, Arh. St. Buc., Pecei nr. 230, m-rea Cotmeana, X/l/2). Doc. din 10 ian. 1625 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 471). 1M Doc. din 14 mart. 1625 (ibidem, p. 486). ,t0 Doc. din 19 iunie 1673 (Arh. St. Buc., m-rea Gluiu, 1/3). m Doe. din 8 mart. 1692 (idem, ms. 725 r -f. 1 4).
FARTICIPAREA REPREZENTANILOR BISERICII LA SFATUL DOMNESC
85
de dri a mnstirii Adormirea din Emnicu-Srat, ctitoria Ini Constantin Brncoveanu192 etc. Uneori asemenea msuri interesnd biserica se lnau n cadrnl nnor adunari cu caracter mai larg, la care participau i egnmenii mnstirilor san chiar diveri ierarhi strini aflai n ar; n caznl acesta adunarea purta numele de sobor193. n afar de pricinile care priveau direct biserica, la discntarea sau judecarea crora trebniau s fie de fa i reprezentanii si, i mai gsim pe acetia la edinele sfatului domnesc n alte mprejurri. De pild, la 10 mai 1635 si in april. 1643, se arat c mitropolitul i cei doi episcopi eraii de fa n divanul domnesc cnd boieroaic a venit cu plngere sau cnd doi boieri s-au prezentat la judecat m. Mitropolitul mai participa la edinele sfatului domnesc i la judecarea unor pricini mai pum obinuite. De pild, cind soia lui Lupu Mehedin- eanu mare paharnic a fost prins n preacurvie cu slug a sa, domnul a'judecat pricina. cu mitropolitul i cu sfatul domnesc, hotrind s-i ierte capu vinovatei i s-i ia averea 195. Mitropolitul i episcopii au fost prezeni i la marea judecat a vornicului Stroe Leurdeann, cel care a intrigat pentru uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino 16. Cnd sfatul domnesc avea de rezolvat procese civile mai complicate, privitoare ndeosebi la moteniri, mitropolitul participa la edinele sfatului pentru a da soluia cea mai potrivit dup sfnta pravfl pe cunotea. De pilda,. la 23 dec. 1616, cnd se judec celebrul proces dintre Florica, fiica lui Mihai Yiteazul, i Marula, copila domnului, la edina divanului iau parte i mitropolitul Luca cu vldica Matei al Mirelor, care au cercetat eum va fi aceasta judecat mai cu dreptate i an gsit scris n sfnta pravil c se cuvine prea bine ca s in dedinele prinilor lor fiii care snt fcui cu cununie cu prinii lor... decit aceasta fiic Marula, mai sus spus, care nu este din cununie, ci este fr cnnnnie, numit copil197. n sec. al XYII-lea, cele mai multe pricini de moteniri mai complicate nu se judecau ns n sfatul domnesc, ci domnul le trimitea la mitropolit, care le rezolva uneori Cu civa mari boieri, alteori cu soborul ihitropoliei198. *
Doc. din 30 iunie 1700 (idem, m-rea Rm. Srat, 1/18). Despre aceasta vezi mai sus p. 2223. Acad. R. S. Romnia, CXLI/30 i Arh. St. Buc., A.N., CII/7. Vezi i doc. din 14 nov. 1570 i 18 sept. 1582 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 386 387, i vol. V, p. 84).. 196 Doc. din 27 dec. 1614 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 346). 194 Istoria rii Romneti, ed- C. Grecescu, p. 162. 197 Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 72. Vezi i doc. din 15 sept. 1618, 1 mart. 1622, 10 sept. 1630 etc. (ibidem, p. 246 247; vol. IV, p. 98 i Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CLVII/25).
192 193 194
Vezi mai jos p. 122.. Despre aceast problem vezi Gr. t. Berechet, Dreptul vechilor notri ierarhi la judecarea mirenilor, Buc., 1938, (extras din ,,Biserica ortodox romnft, LVI, 1938, p. 741 761), Gh. Cron, Clericii tn serviciul justifiei (ibidem, p. 823844 i extras, Buc., 1938, p. 1618) i D. Stnescu, Via/a religioas la romdni, Buc., 1906, p. 331 340 i 388 390.
198
EVOLl'IA I ORGANIZAREA SFATULUI DOMNESC
n afara de mitropolitul i episcopii rii, la unele edine ale sfatului .| divanului domnesc, indeosebi in sec. al XVII-lea, participau i patriarhii bisericii ortodoxe (de Alexandria, Constantinopol, Ierusalim sau Antiohia), care veneau destul de des prin rile noastre, fie dup milostenii, fie pentru a rezolva diverse probleme ale mnstirilor romneti nchinate patriar- hiilor respective 199. Participarea lor la aceste edine era ntimpltoare. De pild, intr-un document din 9 mart. 1620, se spune c la un proces de motenire judecat in acea zi s- intimplat" sa fie de fata i patriarhul Cliiril Lucaris al Alexan- driei. mpreun cu care domnul i sfatul su au judecat procesul 20D. Patriarhii participau uneori la edinele sfatului domnesc cnd acesta avea de rezolvat probleme privind viaa bisericeasc. De pild, la 17 sept. 1543, cind Eadu Paisie a incredinat episcopului de Buzu dreptul de judecat i de hirotonisire in cele patru judee ale enoriei sale, a fost prezent in soborul ce a avut loc cu acest prilej i patriarhul Ieremia al Con^tantinopoluluiW1, iar mai tirziu, la 16471648, patriarhul Paisie al IertLsalimului a fost de fa in sfatul domnesc cnd s-a confirmat mnstirii Cozia aeznintul dat de Mihai Viteazul 202. Participarea patriarhilor bisericii rsritene la edinele sfaturilor domneti din ara Eomneasc si Moldova se explic nu numai prin influena deosebit pe care exercitau n calitatea lor de conductori spiri- tuali ai lumii ortodoxe, dar si prin dreptul lor de judecat n Orientul cretin. ntr-un foarte interesant document, din 1 martie 1715, privind un proces al mnstirii Hangu din Moldova, ni se spune c a fost de fa la judecat patriarhul Samuil al Alexandriei ,,ea acela ce are titulu giudectoriu lumii" 20 3 , In aceasta calitate de judectori ai lumii, patriarhii bisericii ortodoxe puteau judeca diverse pricini i n rile noastre, de la ei rmnind numeroase cri de judecat 204.
u * Despre aceste vizite vezi indeosebi : Nic. Popescu, Patriarhii arigradului prin trile romneti: peacul XVII, Buc., 1914; Dim. Ionescu, Relafiile (rilor rumdne cu Patri- arhia de Alexandria, Buc., 1935; M. Branite, Patriarhii de Constantinopol prin (rile romne tn a doua jumtate a secolului al XYII-lea (Mitropolia Olteniei", X, 1958, nr. 1 2, p. 45 61) etc.
Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 489. Ibidem, veac. XVI, vol. II, p. 307. Acad. R. S. Romania, DCXXV/10. 803 D. Stnescu, Yiala religioas la romni, Buc., 1906, p. 202 203 i N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 419. Vezi i cronica lui Axinte Uricarul (Cronicile Romniei, ed. cit., II, p. 168-169).
200 801
0S
204 Vezi crlle de judecat date de patriarhul de Ierusalim la 21 aug. 1650, de Maca- rie, patriarhul Antiohiei, la 12 mai 1654, cind invoc i carte mai veche dat de patriarhul Paisie al lerusalimului, pe aceea eliberat de patriarhul Dositei al Ierusalimului (1669 1707) etc. (D. Stnescu, op. cit., p. 384 386, Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CXLII/7 i Acad. R. S. Romnia, CXCVI/192). Vezi, de asemenea, cartea de judecat din 22 mai 1658, data de acelai patriarh, Macarie, Impreun cu mitropolitul i marele vornic al rii (Arh. St. Buc., ms. 209, f. 216).
Cap. IV
RELAIILE DINTRE DOMN l SFATUL DOMNESC
Acest capitol este legat att de evoluia general a sfatului domnesc, de care am vorbit n paginile precedente, ct i de aceia privind atribuiile sfatului domnesc, care urmeaz acestuia, capitole n care au fost lmurite n parte i relaiile domnilor celor dou ri cu sfaturile lor domneti. n afar de cele discutate acolo, mai snt ns serie de probleme care trebuiesc cercetate, pentru a nelege mai bine modul cum i alegea domnul dregatorii (numirea i schimbarea acestora), mprejurrile in care domnii puteau s nu consulte sfatul domnesc, rolul rudelor domnului in sfatul domnesc, probleme care vor forma obiectul acestui capitol. Se nelege c nu vom analiza aci evoluia relaiilor dintre domnie i marea boierime in ansamblul ei, problema ce depete eadrul acestei lucrri. Ya trebui totui sa artm pentru a Lnelege mai bine relaiile domn-sfatul domnesc, ca reprezentant al clasei boieresti c boierimea a urmrit organizarea si ntrirea puterii centrale de stat, adic a domniei, numai n msura n care aceasta i oferea mijloacele de care nu dispiinea singur pentru a-i asigura exploatarea rnimii si pentru a face fa atacurilor externe; n acelai timp, ins, boierimea a acionat mpotriva puterii centrale de stat n msura n care domnie puternic ii tirbea drepturile i privilegiile de care se bucura. Datorit faptului c marea boierime era factorul politic hotrtor in timpul orinduirii feudale, soarta domniei era strns legat de atitudinea boierimii, care a urmrit in mod constant s-i limiteze puterea la un nivel corespunztor intereselor sale de clas. Pe de alt parte, pentru a-i putea asigura sprijinul sfatului domnesc ca reprezentant al clasei boiereti la conducerea statului feudal i pentru a-1 putea domina cu mai multa uurin, domnii rii Eomneti i ai Moldovei au cutat s promoveze in rndurile acestuia pe acei dintre boieri in care aveau mai mult ncredere, ndeosebi rudele si apropiaii lor. n alegerea sfetnicilor lor domnii trebuiau s in seama, se inelege, i de puterea economic, ca si. de priceperea politic a boierilor respectivi.
Domnii nu puteau conduce ara fr ajutorul sfatului domnesc
n perioada de aproape patru secole de care ne ocupm, sfatul domnesc nu a ntreinut totdeauna aceleai -relaii cu domnii ce s-au perindat pe tronurile rii Romneti i Moldovei; n timpul anumitor domnii
RELAIILE DINTRE DOMN I SFATUL DOMNESC
puterea i influena boierimii i a sfatului domnesc au fost mai mari, n itele mai slabe. Pentru marea boierime, domnul ideal era aceia care nu ieea din cuvintul ei; prototipul domnului printe al boierilor a fost Petru chiopul, . cinste mare-i inea [pe boieri] i din sfatul lor nu ieiia V Se tie ns c ali domni mai autoritari au manifestat mai mare ibertate in aciunile lor i nu s-au lsat influenai totdeauna i in egal masur de sfaturile dregtorilor lor. Boierii lui Petru Eare declarau astfel c domnul nostru, fiind stpnul nostru, nu se ia ntotdeauna dup sfaturile noastre 2, iar cronicarul Azarieadmiratorul lui Petru chiopul l acuz pe loan vod cel Cumplitc nu voia sa asculte de boierii, sfetv nicii cu gnduri bune, care-1 sftuiau s-i piece capul n faa turcilor 2su vom analiza aci relaiile fiecrui domn n parte cu sfatul u, aceasta neintrind n cadrul lucrrii noastre. Va trebui ns sa subliniemi' faptul c, indiferent de politica pe care au dus-o i de atitudinea lor faj de marea boierime, domnii nu au putut conduce ara singuri, far ajutorulj sfatului domrtesc. Ceea ce au putut face domnii mai autoritari a fost, nu s suprime sfatul domnesc, ci s ia unele hotrri fr sa in seama de prerea sfatului sau chiar fr s-1 consulte ori s-i constitute sfatul din oameni apropiai. Unui din cele mai de seam sfaturi pe care 1-a dat mitropolitul Matei al Mirelor domnului rii Romneti a fost i aceia c *c cade domnilor s fac nimic fr consiliu 4, aceasta fiind, se vede, concept:^ vremir. Acelai sfat l d, ntr-6~alt form, autorul nvturilor lui ?*eagoe Basarab lui Teodosie, viitorul domn: amar celui ce se socotete el nsui indeosebi, iar pre alt pre nimeni nu ntreaba de sfat, cci aceia ... se pierde el nsei i se va chema nebun pentru semeie5. Sfatul domnesc sau unii din membrii si jucau un rol mai important n vremea unor domni mai slabi sau tineri. De pild, Alexandru Cuconul, fiind prea tinr, avea boiari foarte credincioi, de cutau toate trebile domniei i ale rii si toate judecile era asupra lor 6; n timpul domniflor tinerilor Constantin i Alexandru Movil, Nistor Ureche se inti-, tuleaz gubemator Moldaviae, iar Miron Costin afirm cai toate diva- nnrile era pre Sistor Ureche 7. Importana sfatului domnesc cretea i n vremea unor domhi care nu se preoeupau prea mult de treburile statului. Astfel, deoarece Alexandru Dia, domnul Moldovei, mai mult i petrecea cu Batite Veveli, crpiia boierii cum putea trebile rii, in care domnul nu se prea amesteca *
1 Gr. Ureche, Letopiseul, ed. P. P. Panaitescu, ed. a II-, p. 218. Hurmuzaki, S. II/l, p. 74. Vezi i A. Veress, Documente, I, p. 79, unde se reproduc spusele unui sol secui despre atitudinea lui tefan Rare? fa de dreg&torii si; domnul ar fi zis dregtorflor : ,,ducei-v dracului cu toii, cci nu sfntei de nici isprav la treburile la care ar trebui s fli buni. Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 151. Tezaur de monumenle, I, p. 356. 6 Uricarul, XXIV, p. 80. Istoria rii Romneti, p. 94. 7 Hurmuzaki, IV/ 1, p. 441 i M. Costin, Opere, ed. cit., p. 63. 8 Ibidem, p. 97. 3
DOMNII NU CONDUCEAU ARA FARA SFATUL DOMNESC
89
Cu privire la modul cum se luau hotrrile dup consultarea sfatului domnesc i la msura n care membrii sfatului influenau aceste hotrri, trebuie s artm c domnul nu era dator s se conforme totdeauna opiniei majoritii dregtorilor si; el putea urma sfatul unnia din marii dregtori mai influeni, in cazul n care credea c acest sfat este mai bun. De pild, din cronica anonim a domniei lui Constantin Brncoveanu aflm c, dei toi boierii l ndemnau pe domn sa dea 50 de pnngi muftiului, ceea ce domnul era dispus s' fac, domnul nn-i ddnse deoarece banul Cornea Briloiu care fusese la Poart ,,nu 1-an lsat, puind pricini altele la mijloc. Dup prerea cronicarnlui, aceasta ar fi fost canza pentru care muftiul, suprat pe domn, 1-ar fi ndemnat apoi pe sultan s mreasc haraclul rii Bomneti cu 240 de pungi 9. Tot astfel, cnd vizirul a cerut lui Dumitraco Cantacuzino, domnul Moldovei, s-i dea un zapis semnat de boieri ,,c n-or veni podghiazuri s strice ara si domnia, dei ,,o sam de boieri au fost de acord s-1 dea, Miron Costin, logoft pe acea vreme, dzic s nu fie priimit la acel sfat, motivnd c polonii nu pot fi mpiedicai sa intre n ar10.
Documentele fr sfat domnesc
Pornind de la constatarea ca din anumite perioade din istoria Moldovei indeosebi din timpul domniei lui Alexandra Lpuneann nu ni s-au pstrat documente n care s fie citai martorii din sfatul domnesc, unii cercettori au emis prerea ca domnul a domnit n tiranie 11 sau c a condus ara fr sfatul boierilor 12 . Cercetnd documentele moldovene fr sfat, vom const at a mai nti c necitarea ca martori a membrilor sfatului domnesc nu nseamn neaprat c acetia nu au fost consultai de domn n cazurile in care nu sint trecui ca martori. De pild, la 17 mart. 1562, cnd Despot vod ntrete mnstirii Humor un sat al acesteia, declar c> ,,aa am aflat domnia mea cu sfatul nostru c este ocina i dedina lor dreapt, dar nu pune martori pe membra sfatului pe care-i consultase 13. Tot astfel se ntmpl la 8 mai 1609, cnd domnul Moldovei ntrete vnzare cu sfatul nostru, pe ai crai membri nu i citeaz ns ca martori14. Documentele prin care Miron Bamovschi a luat msurile cunoscute pentru ndreptarea strilor de lucrari din Moldova nu au nici ele martori pe membrii sfatului domnesc, dei se invoc consultarea acestuia1.
Istoria rii Romneti de la oet. 1688 la mart. 1717, p. 104105. I. Neculce, op, cit., p. 56. 11 G. Ghibnescu, Surete, XI, p. XIII. 12 N. Grigora, Contribuii la cunoaterea politicii domneti In Moldova faf de proprie- talea funciar condifionat (Studii i cerc. tiinlfice, Iai, istorie, XIII, 1962, Isc. 1, p. 60).
9 10
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 159. Ibidem, veac. XVII, vol. II, p. 213. Vezi i p. 264. Acad. R. S. Romnia, LXXXIV/199, CLXXXI/71 etc.
13 14
Din a doua jumtate a sec. al XVII-lea, documentele cu sfat domnesc sint foarte rare in Moldova (i ele se dau de regul marilor boieri) dei, In aceasta vreme, sfatul domnesc era consultat in mod obinuit la rezolvarea tuturor problemelor. Gonstatarea ce se impune este deci aceea c necitarea membrilor sfatului domnesc ca martori la diverse acte emise de cancelaria domneasc nu Inseamn c sfatul domnesc mi exista sau c nu era consultat. n Moldova, de regul, nu erau trecui ca martori membrii sfatului domnesc la ispisoace: in schimb, mrturia acestora era invocat in urice. Din sec. al XVI-lea ni s-au pstrat numeroase ispisoace fr sfat domnesc, pe care se noteaz c domnul a poruncit s li se fac beneficiarilor urice 17. Dm aeeeai vreme si de la inceputul sec. al XVII-lea cunoatem numeroase ispisoace i urice date in aceleai pricini, primele fr martorii sfatului domnesc, iar celelalte avind formularul complet, cu invocarea martorilor 18. Citarea sau necitarea sfatului domnesc era deci, in primul rind, problem de diplomatics, de formular al documentelor. In Tara Romneasc lipsesc martorii sfatului clomnesc in poruncile pe c-are domnul le adreseaz diverilor si dregtori i slujbai sau unor locuitori. cerindu-le s respecte dispoziiile domneti. Membrii sfatului domnesc nu sint citai ca martori nici in aa numitele cri de volnicie, prin care unii proprietari feudali sint mputernicii s-i stpineasc moiile sau s Li inc-aseze diverse venituii de pe aceste proprieti. Ca i in Moldova, in unele asemenea acte fr sfat domnesc se specifics totui c domnul le eliberase dup prealabil consultare a sfatului su. De pild. la 13 dec. 1632, cind domnul d volnicie lui popa Radu s-i in moar, se spune : bine am adeverit domnia mea cu tot divanul si ..am judecat ... cu toi cinstiii dirigtorii domnii mele, pe care ns nu ii citeaz ca martori1. n ara Romnease lipsea adeseori mrturia sfatului domnesc in documentele prin care domnii fceau diverse danii de bani sau produse unor mnstiri din ar sau de peste hotare. Din sec. al XVDlea ni s-au pstrat numeroase asemenea documente in care membrii sfatului domnesc nu apar ca martori in formularul actelor. n aceast vreme, neexistind deosebire net intre venituiile rii i ale domnului, acesta putea s fac danii din ele ca din averea sa personal, fr consultarea sfatului domnesc. Cind ns daniile domnilor erau insoite i de intriri de proprieti sau de
18 Vezi doc. din : 20 april. 1660, 12 mart. 1667, 22 mart. 1670 etc. (L. T. Boga, Doc. basarabene, XI. p. 10. 25, G. Ghibnescu, Ispisoace i zapise, 111/2, p. 115 121). 17 Vezi doc. din : 26 febr. 1547, 10 april. 1552, 24 sept. 1555, 27 mart. 1560 etc. (Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. I, p. 546, vol. II, p. 19, 95, 134). ,e Vezi doc. din : 15 i 25 april. 1589, date m-rii Plngrai, 11 sept. 1566 i 8 iunie 1597, pentru pricina dintre m-rea Frobota i boierul Gligorcea Crciun, 10 i 28 febr. 1598, date lui Tolocico, 16 cct. 1604 i 20 april. 1605, pentru pricina dintre m-rile Secu i Agapia etc. (ibidem, veac. XVI, vol. Ill, p. 415 416, 418 419, vol. IV, p. 150151, 159 161, 187, 192, veac. XVII, vol. I, p. 182185, 235238). 18 Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, XXVII/4. Vezi i doc. din 30 april. 1633 (Acad. R. S. Romnia, DCXXIV/90).
NUMIREA I SCHIMBAREA DREGATORILOR
91
scutiri de dri, atunci n documentele respective se invoca de regul i mrturia membrilor sfatului domnesc 20. Necitarea membrilor sfatului domnesc in anumite documente emanate din cancelaria domneasc nu nseamn aadar c domnul condncea ara far ajutorul sfatului domnesc, care nu a ncetat s existe chiar in vremea celor mai autoritare domnii.
Numirea si schimbarea dregtorilor
Pentru secolele XIVXYI nu dispunem de prea multe date despre modul cum i recruta domnul sfetnicii si, membri ai sfatului domnesc. In sfaturile domnilor din aceast vreme remarcm tns dese schimbri de pergoane, cele mai numeroase efectuindu-se la schimbarea domnilor din scaun. n alegerea sfetnicilor din sfatul domnesc, domnii trebuiau s aib n vedere att poziia social i material a boierilor c-are intrau in sfat, ct i gradul de credin i pricepere cu care acetia ii puteau sluji. Din aceste motive, in sfaturile domneti intilnim, pe ling boierii cei mai important i reprezentativi ai rii, in rindurile crora schimbrile se fceau mai greu, i oameni mai apropiai de persoana domnului in funcie, care se schimbau de regul data cu domnul pe care il slujiser 21. Schimbrile cele mai importante in sfatul domnesc erau operate de domnii care duceau alt politic dect predecesorii lor sau care se afla- ser in conflict cu acetia. De pild, Vlad epe inlocuiete din sfat pe toi dregatorii lui Vladislav al Il-lea, aa cum Eadu cel Frumos ii schimb pe cei ce 1-au slujit pe predecesorul sau sau Basarab cel Tinr pe dregatorii lui Basarab Laiot. n sfaturile fiecruia dintre ei rmin ns serie de boieri fr funcii din timpul domniilor precedente, ceea ce dovedete c, in aceasta vreme, dregatorii, fiind mai legai de persoana domnului, erau supui mai adesea schimbrii. Situaia era alta cind domnul nou era urmaul dorit i lsat in scaun de voievodul precedent; atunci sfatul sau era in general acelai cu al pre- decesorului su sau inregistra puine schimbri. Dau ca exemplu sfatul domnesc al lui Bogdan al III-lea, domnul Moldovei, care a continuat s oonsulte pe sfetnicii tatlui su, tefan cel Mare. Cum domnie puternic se baza in aceasta vreme i pe credina marilor boieri ai rii fa de domnul lor, domnii cutau s atrag de partea lor chiar pe unii din acei mari boieri care nu le erau favorabili dar care participaser la sfat si n timpul .domnilor precedeni i a cror adversitate le puteafameninaTiomnia. fee cunosc astfel elorttirile-deosebite depuse de tefan cel Mare in prima parte a domniei pentru a readuce in ar pe Mihu logoftul, promindu-i s-1 in ,,la mare einste i dragoste22. De altfel,
20 Vezi doc. din : 24 mai 1501, 7 sept. 1608, 30 iulie 1512, 8 sept. 1525 etc. (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 5 7, 47 49, 84 86, 190192). 21 Despre numirea dregtorilor vezi i . C. Giurescu, Noi contribufiuni, p. 3340. 22 Istoria Romniei, II, p. 491.
dupa cum a remarcat . C. Giurescu23, marii boieri treceau cu destul uûrin de partea noilor stpini ai rii, tiind sigur c astfel i asigurau pe mi departe privilegiile i avantajele pe care le aveau. Despre modul cum se schimbau dregatorii la domnie nou ni s-au pastrat eiteva tiii datind din sec. al XYI-lea pn la nceputul sec. al -lea. Prima dintre acestea datorm lui Franco Sivori, care refe- indu-se la domnia lui Petru Cercel ne informeaz c, dupa urcarea sa pe rron. domnul ..aeaz treburile rii i dregtoriile'(magistrati)24. Dupa nnele iiri ceva mai trzii, domnul i numea dregatorii chiar a doua zi de la urcarea sa pe tron. De pild, cronicarul rii Romneti afirm c aa a procedat Antonie vod din Popeti25. tiri mai bogate n aceasta privin cptm tot de la Dimitrie Cantemir. El ne informeaz c dregtoriile se ddeau i n Moldova a doua zi dup numirea domnului. Procedeul era urmtorul: cele trei ranguri ordine?) de boieri (dregatorii I, II i III) erau chemate pe rnd n sptria mica, fiecare de ctre postelnicul sau. Domnul i ntrea sau i scotea din dregtoriile pe care le ocupaser, iar pe unii i ridica n dregatorii mai mari. Afirmaia lui Dimitrie Cantemir ca domnul poate face cu boierii ce pof- tete, ca i cum n-ar avea pe nimeni deasupra sa in aceasta lume26 este pnm cam exagerat; ea exprim mai mult concepia cunoscut a dom- nnlni Moldovei despre domnie autoritar dect realitatea de aici27. Domnul avea ns libertatea de a-i alege dregtorii dintre boierii pe care ii c-onidera mai favorabili sau in care putea avea ncredere, fr a neglija pe boierii pnternici, fr sprijinul crora nu ar fi putut domni. Dnp alegerea unui domn nou, boierii i dregatorii depuneau jur- mint de credin fa de acesta, promiind c ii vor sluji ,,cu dreptate28. Din nnele izvoare rezult c periodic avea loc i reconfirmare in dregatorii, cu care prilej unii dintre dregatori erau schimbai. Primele tiri despre aceste schimbri ni le furnizeaz diaconul Paul de Alep, dup informaiile craia. in ajunul anului nou, att in Moldova cit i in ara Bomneasc, toi boierii in serviciu ... i toi ofierii divanului de toate gradele*' ii depun insemnele dregtoriilor, fie spad, un buzdugan, un toiag de argmt, un hanger de argint sau orice alt arm. n noaptea annlui nou, domnul ii confirma, ii avansa sau ii demitea pe marii si dregtori; cei confirmai in funcia veche sau cei avansai primeau insemnele
21 . C. Giurescu, Not contribufiuni, p. 39 40. Cu titlu de exemplu vezi cronica lui loan Neeulce (ed. dt. Tp. 162), unde se povestete cum, dup ce Mihai Racovi a luat domnia in Moldova, boierii care erau ,,de casa Cantemirelilor... s-au despri toi de casa Can- temiretilor i s-au fcut toi de casa lui Miblache splarul. M Ed. t. Pascu, p. 170. M Istoria rii Romneli, ed. cit., p. 160. Pentru Moldova, vezi I. Neculce, op. cit., p. 133, 154, unde se arat cum au boierit ,,dup obicei Antioh Cantemir i Constantin Duca la inceputul domnii]or lor. * D. Cantemir, op. ciL, p. 65. P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viata i opera, Buc., 1958, p. 161 1^2. 28 Istoria rii Romneti, ed. cit., p. 160, 191 i Istoria rii Romneti de la oct. 1688 la mart. 1711, p. 8. Vezi descrierea jurmntului depus de boieri la numirea ca domn a lui Constantin erban la Paul de Alep, Clloriile patriarhului Macarie, p. 113>
NUMIREA I SCHIMBAREA DREGATORILOR
93
dregtoriei i un caftan, n timp ce boierii mazilii din slujba nu primeau nimic. Dup prerea lui Paul de Alep, neconfirmat de documente, ,,n cursul anului nu se face nici naintare in slujb i nici degradare29. Cele mai complete informaii asemntoare cu ale lui Paul de Alep le cptm i n aceasta privin tot de la Dimitrie Cantemir, dup prerea cruia, la 31 decembrie n fiecare an, toi boierii i depuneau insemnele dregtoriilor lor la sptrie sau la divanul domnesc. A doua zi, de anul nou, toi dregatorii n funcie i fotii dregatori se adunau la curtea domneasc i-1 petreceau apoi pe domn la biserica. Dup slujba de diminea, domnul se ducea la sptrie i chema acolo pe marele postelnic vechi sau pe altul nou, comunicndu-i alegerea sa n postul de postelnic i ndemnndu1 s fie credincios i s-i ndeplineasc bine atribuhle. Apoi i nmna un toiag de argint semn al dregtoriei 30 , iar postelnicul i saruta mna i poala hainei. n acelai timp, dregtorul ales sau confirmat primea din partea domnului un caftan. Primul dintre boieri era chemat marele postelnic deoarece, la rindul su, el trebuia s introduc apoi la domn pe ceilali mari dregatori, pe care i condueea sa srute mna i poala domnului i crora le ddea caftane. Pe boierii din eategoria Il-a i chema postelnicul al II-lea, iar pe cei de eategoria Ill- cel de al treilea31. Din listele ntocmite de noi pe dregatorii nu rezult c dregatorii erau schimbai numai la 1 ianuarie; n aceste liste se nregistreaz numeroase schimbri de dregatori fcute i in timpul anului 32. Trebuie s mai artm c, n timpul unor domnii mai linitite, dregatorii aveau mai mult stabilitate n funcii, n timp ce n anumite perioade mai zbuciumate dregatorii erau i ei schimbai adeseori. De pild, n timpul ultimei pri a domniei lui tefan cel Mare sau in vremea domniei lui Matei Basarab dregtorii i ocup vreme ndelungat scaunele din sfat (unii peste 20 de ani). Ali domni ns, indeosebi in a doua jumtate a sec. al XVI-lea, schimbau destul de des dregatorii sau pe unii dintre ei. De pild, n anul 1592, marele sptar din ara Romneasc a fost schimbat de nou ori. Modificri masive n rndurile sfatului domnesc se operau i la sehim-
Paul de Alep, op. cit^ p. 86. 3 Obiceiul ca domnul s nmlneze lastcane sau loiege, vopsite, aurite sau argintate dup rangul fiecrui dregtor , a fcst impiumutat din Imperiul bizantin, unde dregtorii i posesorii de titluri aveau dreptul de a purta asemenea bastoane (vezi Pseudo-Codinos. op. cit., p. 17,28 i R. Guilland, Sur les dignites du palais et sur les dignites de la Grande Jiglise du Pseudo-Codinos, Byzantinoslavica, 1954, nr. 2, p. 219225). Cind un dregtor era mazilit din funcie, trebuia predea bastonul dregtoriei respective, care era lnminat noului titular (vezi: Miron Costin, Opere, p. 238; Cronica Ghiculelilor, p. 73; C. Dapontes, Ephemerides daces, II, p. 57; . C. Giurescu, Noi contribu(iuni. p. 41 49). Despre insemnele i peceVile marilor dregtori vezi pe larg studiul lui Emil Vtrtosu, Mari dreglori din ara Romneasc i Moldova In sigiliile secolelor XVIIXVIII (..Studii i percetri de istorie medie, I, 1950, p. 140180), unde se reproduc i descriu I 9 sigilii de maii i bani i unui de ispravnic al scaunului Craiovei, 11 sigilii de mari vornici i unui de aga dm secolele XVI i XVII. D. Cantemir, op. cit., p. 118. Vezi pe larg despre aceast problem C. C. Giurcscu, Noi contrtbujiuni, p. 3340.
RELAIILE DINTRE DOMN J SFATUL DOMNESC
barea politieii domneti. Astfel, cind Mihai Viteazul s-a hotrt s porneasca upta contra, turcilor, in oct. 1504, si-a schimbat aproape complet component* sfatului, inlocuind apte din cei opt membri ai sfatului domnesc 33. I'neori domnii erau silii sa-i schimbe dregatorii din pricina necre- dinei dovedite a acestora sau din cauza abuzurilor i neregulelor pe care le svreau. Astfel. numeroi mari dregatori i-au pierdut funciile, viaa i averea datorit hicleniei. Nici cei nlocuii pentru furturi i abuzuri nu au fost puini, dar izvoarele nu ne dau prea mue tiri despre ei, can eazul hicleniilor. unde pedeapsa era urmat de confiscarea averii. Din sec. al XVII-lea ni s-au pstrat ins citeva mrturii despre nlo- currea dregtorilor necinstii sau care svreau abuzuri. ntr-un astfel de document, din 2 nov. 1636, se spune c, pe vremea cnd fusese capuche- haie al lui Matei Basarab la Constantinopol, Dumitru Dudescu mare vistier eheltuise 160 de poveri de bani in 10 luni fara msur, neputnd s dea .,seama cu isprav i cu direptate. Pentru acest motiv, domnul 1-a seos din dregatoria de mare vistier, pn cnd i va plti furtiagurile lui 4 Dup disgraie de cinci ani, timp in care i-a pltit probabil ,,furtiagurile". vistierul ho a fost avansat si fcut mare vornic, ceea ce art c. in aceasta vreme, necinstea nu impresiona prea puteinic. Tot pentru hoii sau abuzuri grave au fost nlocuii i ali mari dregtori din sec. al XVI 1-lea : Stroe Leurdeanu mare vistier la 1651 sau Constantin tirbei mare clucer in timpul domniei lui Constantin Brncoveanu 35. Trebuie s subliniem ns faptul c domnii celor dou ri nu jus- rincau de regul sc him bar ea unor dregtori i nlocuirealor cu alii, ceea i- i indreptit probabil pe unii strini care au trecut prin rile noastre * afirme c dregatorii erau inlturai dup bunul plac al donlnuluii36. Motivarea schimbrii din funcie era invocat numai n cazuri deosebite, -a cele de trdare (hidenie) sau de grave abuzuri, rareori pentru incapacitate 37. Motivele celor mai numeroase dintre schimbrile sau nlo-
Vezi Istoria Romniei, II, p. 957. Arh. St. Buc., m-rea Stavropoleos, XXX/3. :i Vezi mai jos p. 145 i 220. 3 * Vezi relaia lui Locadello, in ,,Arliiva, V, 1864, p. 115. Pnn acest aa numit bun plac ai dcmnului trtLue s ndtgtm mai curfnd dorina legitim a acestuia de a-i forma sfatul domntsc din oameni divotai, pc caie aa inn am artat avea dreptul *ii posibilitatea de a i-i alegc. Uneori, pentru a justifica Indeprtarea din funcic a unui dregtor, domnul punea pe seama acestuia fapte care dup prerea fa nu mai ingduiau meninerca In dregtorie. De pild, dinlr-o relaie din 1634, aflm Vasile Lupu a justifica! indeprlarea din dregtoria de mare logoft a lui lonaco Ghcanghca, acuzlndu-1 c a fost trdtorul multor domni i ..stricitorul" srcimii (A. Veress, Documente, IX, p. 337). Aceasl acuzaie ar fi putut fi folosit Impotriva multor dregtori, pentru faptul c mare parte a lor nu se sfiau s-i trdeze domnul pe care II slujtau i puini dinlre ci ar fi putut scpa de acuzaia c nil sint exploatatori i .sfrictorii rnimii.
33 37 Cit-ez unui dintre proinelc cazuri In care domnul cxplic maziliica din funcie a unui mare dregtor pentru acest motiv. Este vorba de Nicolae Mavrocordat, care, In iunie 1711, a schimbat din htmnie pe Anlioliie Jora pe motiv c e ,,foarte slab In slujba htmneasc . Cauza adevral era fns Incuscrirea acestuia cu Iordachi Rusrl, dumanul domnului. Dup lun de mazilire, Antiohie a jurat domnului c-l ,,va sluji cu dreptate, i acesla i- dat din nou toiagul dregatori ei (Cronicile Romniei, II, p. 8081).
ROLUL RUDELOR DOMNETI JN SFAT
cuirile dregtorilor nu ne snt mrturisite; documentele nu ne ngduie n cele mai multe din aceste cazuri dect sa constatm schimbarea lor. Multe din aceste schimbri se datoresc ns, fr ndoial, raporturilor pe care marii dregtori le aveau cu domnul rii, ca si puterii lor economice i politice, de care domnul trebuia s in seama. n ncheierea acestui paragraf trebuie s mai artm c domnii celor dou tri, pe lng dreptul de a-i numi dregatorii, aveau H pe aceia de a nfiina dregtorii noi, fie pentru a rspunde unor necesiti ivite, fie pentru a satisface in acest fel pe unii din apropiaii lor. De multe ori aceste titluri i dregatorii noi dispreau dup domnia celui care le nfiinase; a s-a ntmplat cu marele sfetnic i cpitanul, care erau membri ai sfatului domnesc n timpul domniei lui Despot vod (1563) 38, cu jitnicerul. introdus n sfatul domnesc al rii Romneti n a doua domnie a lui Grigore Ghica (1672^1674), cu dregtoria de vornic al rii de jos, infiinat de erban Cantacuzino pentru Hrizea fostul vistier 39 etc. Din dregtoriile noi se pstrau vreme ndelungat numai acelea care corespundeau necesitilor celor dou ri (cazul agi i serdarului).
d. Rolul rudelor domnului n sfatul domnesc
Trebuind sa colaboreze cu sfatul in rezolvarea tuturor problemelor statului feudal40, domnii rii Romneti si ai Moldovei au cutat s domine sfatul domnesc cu oameni apropiai si credincioi, intre care un loc important 1-au ocupat rudele domnilor. Preferina pentru rude se manifest n chip vdit la numeroi domni din epoca de care ne ocupm. Menionm aci ca nu numai domnii, ei i marii dregatori aveau grije s-i cptuiasc rudele, dup exemplul stpinilor lor. Astfel, n cronica rii Romneti ni se relateaz faptul c Mare Bjescu find om de casa boiarilor Cantacuzinetilor, cu mijlocul lor au tras i p Staico (Bucanu, cumnatul lui Mare) mai la cinste i la boierie; fiind Mare vistier mare, p Staico 1-au fcut logoft de visterie, apoi i vistier al treilea ajunsese41. Pentru secolele XIVXV documentele rii Romneti nu ne dau prea multe tiri despre relaiile de rudenie dintre domn i marii boieri i nici despre rolul rudelor domnilor n sfatul domnesc. i in aceste documente snt amintii ns adeseori n sfat, la loc de cinste, diverse rude ale domnilor, ca Gherghina prclabul, unchiul lui Radu cel Mare, Staico din Bucov, mare logoft, ginerele lui Vlad Clugrul i ali mari boieri42. Obiceiul c domnii rii s dea preferin rudelor lor la ocuparea marilor dregatorii trebuie s fi fost destul de rspndit, de indat ce autorul nvturilor lui Neagoe Basarab, cnd se ref era la modul cum domnii trebuiau s-i aleag dregatorii, recomand acestora s nu-i puna dup
38 39 40 41
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 162, 164 167. Vezi mai jos p. 187 i 289. Vezi mai jos cap. V, Atribuiile sfatului domnesc. Cronicarii munteni, II, p. 56. 42 Datele le-am luat din lucrarea mea In ms. Dregatorii rii Romneli (pin la 1700).
RSLAHLE DINTRE DOMN I SFATUL DOMNESC
prtinire i pentru inrudire ; el consider ca nu este drept ca rudele domni- s aib mai mult putere ca dregatorii i c domnului adevrat ,,nu i se e-urine s aib rude, ci numai slugi drepte. Dup prerea autorului nv- :,v.urilor, cinstea acordat de domn dregtordor si trebuia sa fie proportional cu destoinicia artat de acetia43. Aceste sfaturi au rmas ns fr urniri. n sec. al XVI-lea, cind tirile despre originea membrilor sfatului domnului i legturile lor de rudenie devin mai numeroase, in sfatul mulrora din domnii rii Eomneti se constat prezena rudelor acestora. Astfel, in sfatul domnesc al lui Neagoe Basarab autorul prezumtiv al sfaturilor de care am vorbit mai sus s-au aflat nu mai puin de opt rude ale sale : ratal su, Pirvu Craiovescu (1512), unchiul su, Barbu banul (15121520), fratele su, Preda mare ban (15201521), cumnatul sau Mareea mare postelnic (15101512), verii si Hamza din Obislav, mare comis i mare sptar (15121521), Stroe din Hotrani, mare postelnic (1514 1516) i Badea sau Bdica, mare postelnic i mare comis (1517 1521), precum i Drghici din Floreti, mare paharnic, cumnat cu Radu Craiovescu (15121513) Preferine pentru rudele lor au manifestat i ali domni din acest sec-ol, ca Mircea Ciobanul45, Alexandru Mircea i Mihnea Turcitul46, Mihai Vteazul47 i alrii. Din datele de mai sus, rezult c domnii care aveau relaii de rudenie in ar ii pr&mota in dregatorii aceste rude; cei care nu aveau asemenea
** Crorticile slaro-romne, ed. cit., p. 277 278. Vezi i ..Romanoslavica, VIII. 1963, p. 412. Dintre dregatorii rude cu Mircea Ciobanul i cu fiul su Petru cel Tnr amintim pe : Barbu din Pietroani, ginerele lui Mircea Ciobanul, mare vistier, sptar i vornic (1545: 1547) ; Dumitru mare ban (1546), nepotul de sor al lui Mircea Ciobanul; Ivan Norocea, ginerele Ini Mircea Ciobanul i lntfiul sfetnic al lui Petru cel Tlnr, cumnatul su ; Stan mare postelnic i mare ban (1545 1553), nepotul lui Mircea Ciobanul. M In sfaturile acestora s-au aflat la locuri de cinste urmtorii opt dregtori : Constantin Frangopulo, mare vistier (15781583), cstorit cu sora soiei lui Alexandru Mircea; Albu Golescu, mare clucer (15701574), csorit cu fiica lui Milo voievod, care era fiul lui Mircea pretendentul i fratele lui Alexandru Mircea ; Ivaco Golescu, mare stolnic, mare logoft i mare vomic (15681583), fratele lui Albu Golescu; Tudor din Goleti, mare sluger (1589), fiul lui Ivaco Golescu; Ptru din Luciani, mare sptar (1585 1591), cstorit cu Puna, fiica Lucreiei. care era sora soiei lui Alexandru Mircea ; Dragomir din Luciani, mare vornic i fost mare vornic in sfat (1568 1580), tatl lui Ptru din Luciani; Plrvu din Cioroiai, mare clucer (15791583, 1586 1587), cstorit cu Benedetta, fiica Lucreiei, care era sora soiei lui Alexandru Mircea ; Stepan din Cioroiai, mare clucer i mare ban (1571 1573), tatl lui Plrvu mare elucer, prin care se Inrudea cu Alexandru Mircea. Dintre rudele sale i ale soiei sale care au fost membri ai sfatului domnesc amintim pe : Dragomir din Clrocleti, fratele doamnei Stanca, mare stolnic (1593); Balea din Clr- ocleti, fiul lui Dragomir, nepotul doamnei Stanca, mare sptar (1599 1600); Mandea, fiuJ lui Dragomir, nepotul doamnei Stanca, mare comis (1600); Andronic Cantacuzino, mare vistier i ban, ruda domnului; Radu din Cepturoaia, tatl lui Preda zis Florlcoiul, care a fost ginerele lui Mihai Vlteazul, mare postelnic (1594 1595, 1600). Dac mai amintim c i cei trei frai Buzeti au fost rude cu Mihai Viteazul, tot prin soia sa, sau c Udrea B- leanu mare ban era nepotul doamnei lui Ptracu cel Bun, domn al crui fiu se considtra Mihai Viteazul, numrul dregtorilor rud sau din neamul domnului crete la 9.
ROLUL RUDELOR DOMNETI IN SFAT
97
relaii, cutau s le stabileasc, prin nrudirea lor cu mari boieri din ar (cazurile citate ale lui Alexandru Mircea i Mihnea Turcitul). n sec. al XYI-lea, unii dintre domnii care nu aveau legturi reale de rudenie n ar, dar care se ddeau drept fii ai unor domni, ca sa dovedeasc nrudirea lor cu domnii respectivi manifestau preferin deosebit fa de rudele acestora. Astfel, Petru Cercel, care se pretindea fiul lui Ptracu cel Bun, a numit n mari dregtorii pe Patru i Eadu din Bleni, care erau rudele doamnei Voica, fosta soie a lui Ptracu cel Bun. n sec. al XYII-lea, cnd tirile noastre despre dregatori i legturile lor de rudenie snt mult mai numeroase, constatm c in sfaturile domnilor alei dintre boieri i cu legturi de rudenie in ar predominau rudele acestora i apropiaii lor. Matei Basarab arat astfel preferin att de pronunat pentru rudele sale, nct nu mai puin de 15 din marii si dregatori i-au fost rnde, mai apropiate sau mai deprtate 48. Precum vedem din aceasta list, cei mai de seam dintre dregatorii lui Matei Basarab, care au ocupat vreme ndelungat cele mai importante dregatorii ale rii, au fost rudele domnului. situaie asemntoare ntlnim i n timpul domniei lui erban Cantacuzino, dei, dup cum se tie, acesta nu a ntreinut relaii prea bune cu familia sa. Intre marii dregtori din timpul domniei lui erban se gsesc nu mai puin de 12 dintre rudele sale49.
48 Acetia snt: Ghiorma Alexeanu (mare pitar, mare sluger, mare ban, 1641 1655) al crui fiu, Alexandru, era cstorit cu nepoat de sor a soiei lui Matei Basarab ; Preda Brlncoveanu (mare sptar, mare clucer, mare vornic, 16361655), nepotui de var al lui Matei Basarab; Diicu Buicescu (mare ag, mare sptar, 16391654), rud dinspre mam cu domnul, care vroia s-1 lase urma; Radu Buzescu (mare ban, 1633), cumnat cu Preda Brlncoveanu, nepotui lui Matei; Socol Corneanu (mare stolnic, mare clucer, mare sluger, 1639 1653), rud cu soia lui Matei Basarab; Drguin Deleanu (mare sluger. mare arma, mare paharnic, 1639 1650), rud dinspre mam cu Matei; Dragomir din Plviceni (mare arma, mare clucer, mare ban, mare vornic, 1633 1652), rud prin soie cu domnul; Dumitru Filianu (mare pitar, mare arma, mare sluger, mare stolnic, 1633 1649), al crui unchi, Calot banul, fusese soul Calei din Brtncoveni, sora lui Matei; Gheorghe Caridi (vistier II, 16331636), cstorit cu sora lui Staico Popescu, care era cumnatul doamnei Elina ; BuneaVlcu Grditeanu (mare sluger, mare stolnic, mare vistier, 1648 1654), rud prin alian cu Socol Corneanu; Hrizea din Bogdnei (mare paharnic, 1651 1653), rud cu familia Nsturel (fiii si erau verii lui Radu, fiul lui Udrite); Stroe Leurdeanu (mare stolnic, mare vistier, 1641 1651), rud prin cele dou soii ale sale cu Matei Basarab; Radu Nsturel (mare vistier, mare logoft, 16321633), socrul lui Matei Basarab; Udrite Nsturel (logoft II) cumnatul lui Matei Basarab ; Radu Staico-Popescu (mare ag, mare paharnic, 1645 1653), cumnat cu doamna Elina.
49 Badea Blceanu (mare vornic, 1678 1687), cuscrul domnului; Constantin Bl- ceanu (mare ag, 1682 1688), ginerele domnului; Mihai Cantacuzino (mare sptar, 1679 1681), fratele lui erban; Iordache Cantacuzino (mare stolnic, mare sptar. 16821689), frate cu domnul; Constantin (III) Cantacuzino (mare paharnic, 1683), nepotui domnului: Vintil Corbeanu (mare sptar, 1679), cumnatul lui erban; Radu Creulescu (mare logoll, 1679 1680), cumnatul domnului; Matei Filipescu (mare ag 16791681), nepot de sor; Barbu Filianu (mare serdar, mare comis, 16791680), cumnat cu Mihalcea Cindescu, care era ginerele lui Drghlci Cantacuzino; Ghincea Rustea (mare sluger, mare postelnic, mare clucer, mare vornic, 1678 1688), socrul lui erban (II) Cantacuzino, care era nepotui domnului; Barbu Milescu (mare paharnic, mare vistier, mare ban, 1679 1686), ginerele lui Pan Filipescu, care era cumnatul lui erban ; Barbu Urdreanu (mare paharnic, 16861690), ginerele lui erban Cantacuzino.
7-0. 200
Keeordul in privina numrului rudelor care au devenit mari dregatori il deine ins Constantin Brincoveanu, care a fcut sau a meninut ca mari sfetnici i dregatori pe 24 din rudele sale. De aceea, boierii ostili lui Constantin Brmcoveanu i Cantacuzinilor se plngeau imperialilor, la 1689. c domnul numai de snguratec neamul lui i alege sfetnicii50. Intre acetia au predominat membrii familiei Cantacuzino, in primul rind unchii domnului. Mihai sptarul51 i Constantin stolnicul, care au tutelat mult vreme politica domnului, apoi verii domnului, Pirvu, erban. tefan i Toma Cantacuzino, care au ocupat diverse mari dregtorii. In afar de membrii familiei Cantacuzino, rude dinspre mama cu Constantin Brmcoveanu, intre marii dregatori ai acestuia s-au mai aflat ginerii domnului, precum i rudele soiei sale i diverse alte rude ale familiilor Cantacuzino i Brmcoveanu52. deosebit grije a avut Constantin Brmcoveanu i pentru ginerii si Scarlatache Mavrocordat, erban Greceanu i Iordache Creulescu, care au devenit toi mari dregatori, uneori chiar fr s mai parcurg alte trepte de boerie, ca i pentru cumnatul sau, Pan Isegoescu, fratele soiei sale, ajuns i el mare dregator. La domnii care nu aveau legturi de rudenie in ar att de numeroase ca Matei Basarab, erban Cantacuzino sau Constantin Brincoveanu, rolul rudelor lor in sfat este mult mai puin nsemnat. Totui, i la acetia este prezent preocuparea de a avea in sfatul domnesc rude sau oameni apropiai. Domnii strini de ar manifest astfel preferin pentru dregatorii greci, pe care ii aduc in ar. Ali domni, care aveau legturi de rudenie in Moldova, i aduc de acolo rudele ca mari dregatori in ara Romneasc; aa procedeaz Grigore Ghica cu cumnatul su Tudoraco Sturdza, cruia ii ncredineaz, dregtoria de mare sptar in ambele sale domnii din ara Bomneasc.
Arhiva", IX. 1898, p. 231232. In 1707, C. Brincoveanu recunotea el nsui c 11 numise pe Mihai Cantacuzino mare sptar nu din pricin c i- fi slujit ,,cu folos. . e i din cauza inrudirii pe care am auut-o ea ei. El spune mai departe c, In locul unchiului su Mihai, nu a numit un om strin, ci pe vrul su Toma Cantacuzino, pe care-1 considera brav i destoinic (Studii i cercetri de istore medie", I, 1950, p. 213).
Alexandru Alexeanu (mare logoft, mare vornic, 1689 1695), cumnat cu D. Cor- beanu, care era unchiul lui C. Brincoveanu ; Mihalcea Clndescu (mare pitar, mare stolnic, 16921695), ginerele Ini Drghici Cantacuzino ; Vintil Corbeanu (mare ban, 1688 1692), unchiul dup mam al lui C. Brincoveanu; Dumilraco Corbeanu (mare paharnic, 1679 1680), /ate cu Vintffif Corbeanu; Constantin Corbeanu (mare pitar. 1694 1709), fiul lui Vintil Corbeanu i vrul domnului; Matei Filipescu (mare stolnic, 16891690), vr dup mam cu domnul; Ghincea Rustea (mare vornic, 1688 1692), socrul lui erban (II) Cantacuzino, care era vrul lui C. Brincoveanu ; Bunea Grditeanu (mare arma, mare ccmis, mare vornic, 1692 1714), vr cu Preda Plrcoveanu, care era vrul domnului i nepotul lui Vlcu Grditeanu, care era socrul lui Pan Negoescu, cumnatul domnului; Radu lzvoranu (mare pilar, mare stolnic, 1691 1702), ginerele lui Drghici Cantacuzino; Diicu Rudtanu (mare stolnic, mare clucer, mare logoft, 16881703), a crui soie era rud cu soia domnului, iar fiul su era ginerele lui Mihai Cantacuzino; Stroe (II) Leurdeanu (mare vornic), fiul lui Slroe Leur- deanu, ale crui soii fuseser rudele lui Matei Basarab ; Preda Plrcoveanu (mare clucer de arie, mare medelnicer, 1699 1700), vr cu domnul; Constantin tirbei (mare sluger, mare comis, mare clucer, mare ban, 1689 1715), vr cu domnul, fiind fiul surorii mamei domnului; lanache Vcrescu (mare ag, mare paharnic, mare clucer, 1695 1714), vr cu soia lui Constantin Brincoveanu.
ROLUL RUDELOR DOMNETI IN SFAT
90
(1662 1664, 16721673) sau Gheorghe Duca cu doi cumnai ai si, Livpu Bulm i Iordache Buset, care devin i ei mari dregatori in ara Rom- neasc. Domnii aveau deci posibilitatea de a numi in sfatul domnesc pe boierii pe care i considerau mai apropiai i credincioi, i in primul rind pe cei care le erau rude. nrudirea cu familia domnitoare crea boierilor situaie privilegiat fa de ceilali membri ai clasei boiereti, datorit influenei mai mari pe care puteau exercita i posibilitii de a ajunge mai lesne la mari dregtorii. Dnp cum am artat .si mai su.s. nneori inrudirea cu familia domnului era urmat imediat de numirea in dregtorie53. motiv pentru care marii boieri caut asemenea legturi. La 9 sept. 1667, Dragomir postelnicul declara despre unchiul su, Dragomir din Plviceni, fost mare vornic al lui Matei Basarab, c acesta, luind pe Elina vorniceasa ,,i fiind ia rud lui Matei vo, boeritu-l-au. i ct au trait unchiumieu tot boiarin mare au fost M. In Moldova situaia nu difer de aceea din ara Eomneasc; i aici ntilnim in sfatul domnesc numeroase rude ale domnilor in funcie. Astfel, in sfatul lui tefan cel Mare s-au aflat la loc de einste nou rude ale domnului: unchiul su, Vlaicu pirclab i fiul acestuia, Duma; endrea portarul i Isaia vornicul, cumnaii domnului: Duma postelnicul, nepotui de sor al lui tefan cel Mare; Clnu sptarul. ginerele lui endrea; Petric i Vasco Ioachimovici, fiii lui Ioachim, unchiul lui tefan cel Mare n sec. al XVII-lea preferina domnilor pentru rudele lor este i mai vdit n documente, care sint acum ca i in ara Bomneasc mai bogate in tiri privind boierii din sfatul domnesc si legturile lor de rudenie. n aceasta vreme, domnii caut s se sprijine in mod deosebit pe rudele lor, pe care i promoveaz in dregatorii de rspundere. Cronicarul loan Neculce consider c domnie era cu atit mai puternic cu cit domnul avea mai multe rude sau neamuri intre boierii rii. Yorbind despre Mihai Eacovi, cronicarul spune c acesta era plin de neam. boierii carii era mai capete in ar56. nrudirea cu domnul in funcie crea si aci pentru boieri posibilitatea de a ajunge mai uor la marile dregtorii. Cind Constantin Duca i-a dat sora lui Nicolae Costin ,,l pus i hatman. ne informeaz acelai cro- nicar57. Cnd inrudirea era prin alian, favoarea domneasc dura de regul ct inea aceasta nrudire. Acelai cronicar ne spune c, atunci cind a murit soia lui Mihai Bacovifc, care era sora lui Antioh Cantemir, ..pe Mihlaehi
Vezi mai sus p. 76 77. Acad. R. S. Romania, CXCII/69. ** Vezi Analele Univ. C. I. Iarhon, istorie, 1956, p. 162. 56 I. Neculce, Letopiselul, ed. I. Iordan, ed. 11-a, p. 162. 57 Ibidem, p. 119. Vezi i p. 113, unde se arat c, dup ce 1-a fcut ginere pe Mi- Lail Racovi, Constantin Cantemir, ,,1-au |i boierit. 1-au fcut comis mare.
54
dup-acie nu 1-au mazlit din boierie 58. Cronicarul noteaz aceast intm- plare ca fiind ieit din conmn; in mod normal, dup ce Mihai Racovi a incetat s-i mai fie cumnat, domnul ar fi trebuit s-1 scoat din dregtorie. n sfaturile domneti ale multor domni ai Moldovei din sec. al XVII-lea i de la inceputul secolului urmtor se ntlnesc numeroase rude ale acestora (frai, cumnai, veri etc.). Citeva exemple vor fi i aci edificatoare. Astfel, intre marii dregatori ai lui Vasile Lupu am numrat nu mai puin de 10 rude ale sale i ale frailor sai59, iar in sfatul domnesc al lui Gheorghe tefan au stat de asemenea la loc de frunte numeroase rude ale saleeo. Eudele domneti nu lipsesc nici din sfaturile altor domni ai Moldovei ; Antioh Cantemir era cumnat cu Lupu Bogdan hatmanul i cu Mihai Raco- vi mare sptar, Constantin Duca era vr cu Ion Buhu mare logoft i cumnat cu Kicolae Costin hatmanul etc. Unii din marii dregatori rude cu domnul in funcie se bucurau de trecere deosebit. Cronicarul loan Neculce ne informeaz astfel c, in timpul domniei a doua a lui Dumitraco Cantacuzino, Toderaco Cantacuzino vistierul, find vr primare cu domnul, ,,era in mare cinste la Dumitraco vod. El era alfa i omega atunce in ara Moldovii. Tot de la el aflm c, in timpul celei de a doua domnii a lui Antioh Cantemir, toate trebile i chiverniseleli rii era dupa Bogdan hatmanul, cumnatul domnului61. Numirea rudelor domnilor in dregtorii de rspundere nu constituia totui pentru domnii respectivi garania c acetia le vor fi credincioi; in lupta pentru avere i putere, se trecea adeseori i peste legturile de rudenie. Citeva cazuri vor ilustra aceast afirmaie: Isaia vornicul, dei era cumnatul lui tefan cel Mare, i-a trdat domnul in lupta de la Baia02; Barbu din Pietroani, ginerele lui Mircea Ciobanul i marele su vornic, i-a trdat socrul i a fugit cu mare sum de bani in Transilvania, de unde a fost apoi adus in ar i ucis 63; Constantin tirbei, ruda lui Constantin
58
Ibidem, p. 132.
* Este vorba de : Gheorghe, mare paharnic i apoi hatman (1634 1652), fratele domnului; Gavriil, hatman (1634 1651), fratele domnului; Alexandru Coci, mare paharnic, (1651 1653), nepot de frate; Iorga, mare vistier i mare postelnic (1643 1649), vrtrul domnului: D. Iarali, mare jitnicer i mare clucer, (1634-1644), cumnatul domnului; Iordachi Cantacuzino, mare vistier i mare sptar (1635 1654), cumnatul domnului dup prima so.i<? a lui Vasile I.upu ; Toma Cantacuzino, mare stolnic i marc sluger, (1634 1644), fratele lui Iordache ; Dumitracu oldan, mare vornic (1634 1640), cumnat cu Gavriil hatmanul, fratele iui Vasile lupu; Andria Ioanovici, mare medelnicer (16521654), fiul lui Toderaco mare logoft i ginerele lui Gavriil hatmanul.
40 Vasile fratele su a fost hatman, tefan Boul, cumnatul su> a fost mare vornic, N. Moglldea, unchiul su, marc paharnic, Hie eptillci, cumnatul lui N. Moglldea, mare postelnic, Gheorghe Ghica, cuscrul domnului, a fost mare vornic, iar fiul acestuia, Grigore, cstorit cu nepoat a domnului, a fost fcut ag dup cstorio etc. I. Neculce, op. cit., ed. cit., p. 90 i 177. Vezi i p. 65, unde se spune c, In tim pul domniei lui Antonie Ruset, ruda sa, Alexandru Ramandi, mare postelnic, trecea peste toi, nu cunot pre nimc, avlnd trecere i cinste de la Antonie vod. *3 Cronieile tlaoo-romnc, ed. cit., p. 29, 30. ** Quellen, IV, p. 507508.
CONCLUZIJ
Brncoveanu i marele ban al s&n. a fost trimis la Poart tot de rudele domnului, Cantacuzinii, ca s-i grbeasc. sfritul etc. * n concluzie, subliniem c relaiile domniei cu sfatul domnesc nu au fost totdeauna aceleai: sfatul domnesc sau unii membri ai si exercitau influen mai puternic asupra unor domni mai slabi, In timp ce domnii mai autoritari ineau seama in mai mic msur de prerile dregtorilor lor. Avnd dreptul de a-î alege dregtorii, domnii celor dou ri au cutat s domine sfatul domnesc, numind in dregatorii in primul rind rude sau oameni apropiai. n alegerea dregtorilor. domnii trebuau s in seama nu numai de gradul de fidelitate cu care acetia ii puteau sluji, dar i de puterea economic i poziia social a acestora, ca i de priceperea lor in rezolvarea problemelor conducerii statului feudal. Boierimea fiind clasa conductoare n statul feudal, domnul nu putea conduce ara fr sprijinul ei. Pentru a ocupa dregtorie, surs important de venituri i putere, marii boieri trebuiau s ntrein relaii bune cu domnul. Acesta, avind dreptul de a-i alege dregtorii dintre marii boieri pe credina crora se putea bizui, posibilitatea ca sfatul domnesc s opun rezisten la hotrrile domneti era mult diminuat, opoziia boiereasc manifestndu-se indeosebi n afara sfatului domnesc. ndeprtarea din dregtorie constituia unui din principalele motive ale nemulumirii marilor boieri, manifestat zgomotos n sec. al XYII-lea mpotriva unor domni care ii alegeau dregatorii din alt mediu dect acela al marii boierimi autohtone, ca in cazul domnilor venii In ar cu numeroas clientel strin.
Cap. V
ATRIBUIILE SFATULUI l DIVANULUI DOMNESC l ALE MEMBRILOR. LOR
ATRIBUIILE SFATULUI l DIVANULUI DOMNESC
Sfatul domnesc ajuta pe domn la conducerea treburilor rii, fiind consultat la rezolvarea tuturor problemelor privind politica externa, administraia, organizarea fiscal etc. i constituind, impreun cu domnul, instana suprem de judecat a rii. Ajutorul pe care sfatul domnesc l ddea domnului la conducerea statului feudal reprezenta una din obligaiile boierilor vasali ai domnului fa de suzeranul lor. aa niunitul consilium. n acelai timp, participarea reprezentanilor marei boierimi la toate actele de guvernmint avea de scop in primul rind s apere interesele marei boierimi, clasa conductoare in timpul orinduii'ii feudale; sfatul domnesc vegliea deci ca domnul s conduc ara in conformitate cu interesele marei boierimi. Importana deosebit a sfatului domnesc in vremea de care ne ocupm a fost subliniat de boierii cronicari, care exprimnd punctul de vedere al marei boierimi au cuvinte de laud pentru domnii ce ascultau de sfaturile dregtorilor lor i condamn pe aceia care acionau uneori fr prealabil consultare a sfatului domnesc. Pentru Miron Costin numai voroava cu sfatul'' ferete pe domni i rile conduse de ei de pri- mejdii, ,,c pentru aceia au dat Dumnezeu s aib mpraii, craii, domnii, cirmuitorii rilor, s aib svetnici pre ling sine, cu carii vorovind treab, s frminte cu voroava lucrul, i unui una, altul alta rspunzind, s lmurete lucrul care este mai spre ndemin. Miron Costin crede c tot ce au fcut domnii Moldovei fr a asculta sfatul boierilor a ieit ru i d ca exemple prada hoardelor ttare la Brtuleni in vremea lui Vasile Lupu, scrisoarea trimis de Gheorghe Duca hanului, cu care i-a stricat domnia, sau prsirea rii de ctre tefan Petriceicu, ,,de care fapt s stinge ara Moldovei astdzi1. Pentru ali cronicari, nu domnii erau vinovai de relele ce se ntm- plau in vremea lor, ci dregatorii. Autorul Letopiseului Cantacuzinesc scuz astfel pe Matei Basarab pentru abuzurile svrite in timpul domniei sale, considerindu-i vinovai pe marele vistier i pe marele arma, din a eror vin rmase domnul cu nume ru i cu scandel 2. loan Neculce merge i mai departe cind afirm c mai toi domnii sint buni, dar c dregtorii le stric firea cea bun.. Dup prerea cronicarului moldovean, dregatorii aveau posibilitatea sa influeneze in bine chiar pe acei
M. Costin, Opere, p. 122 123. Ishria rii Romneli, ed. cit., p. 155.
ATRIBUIILE SFATULUI DOMNESC
domni care nu erau buni: ,,c dac- s timpl boierul chivernistorul de-i nelept i bun, mcar de-i i domnul ru, 11 imblindzete i-1 ntoarce cu blindee, de-1 face de-i bun3. Boierii eronicari recunoteau i in acest fel puterea i importana cleosebit a dregtorilor i a sfatului domnesc. n acest capitol vom cerceta atribuiile sfatului domnesc luat in Intregimea sa, urmnd c-a sarcinile fiecrui mare dregtor s fie studiate n partea a doua a lucrrii. Pentru a uura prezentarea acestor atribuii. am cutat s le gru- pm pe probleme, pornind de la cele mai importante, privind orientarea politic general a rii. tirile despre atribuiile sfatului i divanului domnesc- luate in ansamblul lor nu snt prea bogate. Cele mai numeroase din acestea privesc atribuiile cu caracter judectoresc, care ocupau locul cel mai important i cel mai mult timp din activitatea lor. Cit privete problemele de politic interna, i aceastea erau discutate i reglementate in edinele sfatului domnesc, dar despre modul cum se discutau aceste probleme informaiile ce ni s-au pstrat snt mai srace. Dintre toate aceste preocupri, cea mai important privea stpnirea pmntului; n mii de documente, domnii rii Romneti i ai Moldovei au ntrit boierilor i mnstirilor dreptul de a stpini pmntul. aducnd la aceasta ,,credina martorilor din sfatul domnesc. reprezentanii clasei conducatoaTFT Keglenientarea stplnirii pmntului fi a conflicleLor ivite pentru aceasta stpnire a constituit forma cea mai de seam a activitii sfatului domnesc in vremea de care ne ocupni. n perioada cercetat, sfatul domnesc nu intervenea in general n relaiile dintre stpnii de sate i ranii aservii, pentru a fixa obligaiile feudale ale acestora, aa cum se va intinipla in sec. al XVIII-lea. n interveniile cele mai frecvente ale domniei in aceasta privin. intervenii care mbrac forma poruncilor de ascultare adresate ranilor din cutare sat sau de pe cutare moie, nu se amintete de consultarea sfatului domnesc, ceea ce dovedete c sarcinile curente ale administraiei statului feudal puteau fi ndeplinite fr consultare special a sfatului in totalitatea sa4. Sfatul domnesc era consultat ns de cite ori se luau msuri cu caracter mai deosebit, n orice domeniu. De pild, dup rumnirea in mas a satelor in vremea domniei lui Mihai Viteazul, unii din snecesorii
8 I. Neculce, l.etopiselul, ed. I. Iordan, ed. a Il-a, p. ITS. urt-re foarte semn- toare exp nine i Nicolae Costin, cind vorbete de prima domnie a lui Mihai Rpcovi (Cro- nieile Romdniei, II, p. 48).
I La aceste porunei de ascultare domnul nici nu numete de obicei un dreglor Lspravnic ; In aceste porunei se spune de regul : ispravnic spusa" domnului. ceea ce ddca mai multi putere poruncii respective. Despre aceasta vezi i N. StoiGfts.cu, Rolul citrtenilor i slu/ilnnlur din ara Romneaxcii si Moldnva ca instrumente de rtprinuvc a laptei lrnimii (..tndii". 1962, nr. 3, p. 632 648).
domnului au favorizat rscumprarea acestora din rumnie, n urma unei prealabile consultri a sfatului domnesc6. Tot astfel, cind Matei Basarab a reglementat situaia moiilor pustii din ar, el a consultat pe toi marii dregatori ai si i au hotrt mpreun c toate aceste moii pustii ,,s fie pre seam<> domneasc, pre cin<e> va milui domniia mea s-i fie moie stt< >toar<e > 6. Cnd msurile luate de domn erau mai importante, tinznd la ndreptarea unei situaii existente, ele trebuiau s aib consimmntul majo- ritdii reprezentanilor clasei stpnitoare. Trebuie s artm aci ca, chiar arunci cind erau convocate sfaturi mai largi pentru dezbaterea i luarea de hotriri in probleme importante, cuvntul cel mai greu l aveau tot marii dregtori membri ai sfatului domnesc, ca unii ce erau mai pricepui la treburile politice i care, in acelai timp, aveau mai mult trecere la domn. De altfel, hotririle luate cu aceste prilejuri nu purtau de regul semntura tuturor boierilor i clericilor participani, ci doar pe aceea a membrilor sfatului domnesc, care rspundeau alturi de domn de administrarea statului feudal. Sfaturile mai largi erau convocate in cazuri de importan deosebit sau cind se luau msuri noi in ori care domeniu de activitate. Astfel, in timpul domniei lui Miron Barnovschi, in anul 1628, au fost luate serie de msuri privind restrngerea dreptului de judecat al reprezentanilor domniei pe domeniile mnstirilor, scutirea iganilor robi de unele obligaii fa de domnie, rechemarea la ocinele lor a curtenilor fugii din cauza birurilor mari etc. 7. Aceste msuri cu caracter general, care interesau pturi mai largi ale populaiei, au fost luate nu numai de domn i de sfatul su obinuit, ci de un sfat mult mai larg; in aezmintele sale domnul declar c s-a sftuit ,,cu tot svatul nostru, cu mitropolitul i cu ali episcopi.., cu egumenii i cu boiarii cei mari i ai doilea i ai treilea i cu mazilii i cu feciorii de boieri de ar i cu slugi domneti8, adic cu reprezentanii tuturor pturilor privilegiate din ar. Tot astfel, dup infiinarea episcopiei de Buzu, cind Radu Paisie i- incredinat noului episcop dreptul de judecat in cele patru judee ale enoriei sale, s-a sftuit cu patriarhul Ieremia, episcopii, egumenii, cu intregul sobor bisericesc ,,i cu toi dregtorii i boierii domniei mele, mari i mici . In toate cazurile privind consultarea unei adunri mai largi, sfatul domnesc este citat n fruntea acesteia. In acest capitol vom insista asupra atribuiilor obinuite ale sfatului si divanului domnesc, amintind la fiecare categorie de atribuii i mprejurrile n care erau convocate adunri mai largi ale reprezentanilor clasei stdpnitoare, adun&ri in care, aa cum am artat mai sus, membrii sfatnlui domnesc aveau un rol preponderent.
Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, XLV/ 8. Acad. R. S. Romnla, XXX/3. 7 Vezi Istoria Romniei, III, p. 74 75, 134 135. 8 M-rea Putna, III/36 i Acad. R. S. Romnia, I.XXXV/25. Doc. prio. ist. Rom.. B., veac. XVI, vol. II, p. 307.
5
ATR1BUII PRIVIND POLITICA EXTERNA
Atribuii privind politica externa
Politica extern a celor doua ri era condus i stabilit de domn i de sfatul su de boieri; domnul nu putea mcheia aliane cu vecinii fr ncuviinarea sfatului sau. n evul mediu, alianele mbrcuu adeseori forma unor acte de vasalitate, in care domnii Moldovei i ai rii Eomneti se declarau vasali ai unor suzerani mai putemici, cum erau regii Poloniei i Ungariei. La depunerea acestor acte de omagiu, domnii mergeau de obicei nsoii de boierii lor dm sfat, care promiteau fie separat de domn, fie mpreun credin regelui suzeran. Actele domneti de politic extem nu erau deci valabile dac boierii rii nu declarau c snt de acord cn politica domnulUp De aceea, pn In vremea domniei lui tefan cel Mare, boierii Moldovei artau in acte date de multe ori separat de domnul rii1 c domnii au incheiat tratate de alian cu regele Poloniei inind seama de sfatul i de inelegerea i de toat voina noastr11, iar domnii recunoteau c au fcut aceste acte ,,cu deplina tiin i buna invoire a boierilor notri credincioi, innd sfat12 sau ,,cu toi panii i cu intregul sfat. Mai mult nc, n anumite imprejurri, de pild la 1395, boierii Moldovei se obligau fa de regele Poloniei nu numai s-i slujeasca, dar i s mpiedice pe domnul lor s pun la cale ceva impotriva regelui, fiind deci garanii acestuia pentru credina domnului lor. Aceasta este dovada cea mai evident a faptnlui c, in aceasta vreme. marea boierime exercita un control eficace asupra actelor de politica extem ale domnului. Mai trziu, dat cu ntrirea autoritii centrale, boierii i declarau ,,credina lor la actele de politica extern ale domniei nu separat de acesta, ci n aceleai acte cu domnul, ca reprezentani ai rii, aa cum fceau de regul i n actele interne. n secolele XVXVII, sfatul domnesc era consultat in toate problemele privind orientarea politic a rii, stabilirea de aliane etc. De obicei, ns, problemele politice de nsemntate deosebit nu erau dezbtute n edinele obinuite ale sfatului sau divanului domnesc, ci n adunri mai largif la care luau parte i ali reprezentani ai cafce- goriilor sociale 'pnvTlegiate13. Relaiile cu Poarta fiind pentru cele dou ri deosebit de importante n vremea de care ne ocupm formau obiectul unor discuii destul de animate n snul sfatului domnesc i clasei boiereti, care uneori sftuiau pe domn s-i piece capul. Astfel, boierii din Tara Rom-
10 Excepiile sint puline: vezi de pild tratatul din 1 aug. 1404, incheiat de Alexandru cel Bun tmpreun cu boierii si (M. Costchescu, Doe. tnuinte de Stefan eel , II, p. 625-626). u Hurmuzaki, 1/2, p. 297.
M. Costflchescu, op. cit., II, p. 599. ? Vezi P. P. Panaitescu, Marea adunare a lrii. inslitujie a orSnduirii fendale tn (riU romne (Studii, X, 1957, nr. 3, p. 153 165).
11
ATRIBL IILF SFATULUI DOMNESC
neasc i-au artat lui Radu de la Afumai ,,c nu vor putea sa s tot bat, ei fiind puini i ara raic, cu un mprat ce au luat i au coprins atitea ri i are mulime de oameni i iau cerut ,,cu toii s se duc la Poart ,,s piece capul la poala iinpratului 14. Tot astfel au procedat boierii moldoveni .,cu toi panii, de la mare pin la mic, n primvara anului 1456, cind au hotrt ,,,s ne plecm capul in fafa acelei pg- nti, supuniud Moldova la plata haraciului turcesc15. In afar de relaiile cu Poarta, i relaiile cu celelalte ri formau obiectul unor dezbateri destul de largi in sinul boierimii i al sfatului domnesc, care era consultat ori de cite ori domnul vroia s dea nou orientare politicii sale. Mihai Viteazul i-a consultat astfel sfatul i boierii in cele mai de seam probleme politice ce a avut de rezolvat. nainte de a porni la lupta contra turcilor, domnul rii Romneti ,,a chemat pe boierii si pe oamenii cei mai de seam ai rii ,i s-a sftuit cu ei... Acolo, atunci, s-a hotrit intr-un gnd al tuturor c mai bine este s incheie alian cu principii cretini dect s poarte mai departe jugul cel nesuferit al tiranuluiie. Cind Andrei Bathory impreun cu Ieremia Movil au vrut s-1 scoat din scaun pe Mihai Viteazul, domnul strnse toi boiarii i fcur sfat foarte de folos, hotrnd s trimit solie la impratul austriac i apoi s cucereasc Transilvania17. Dup cucerirea Transilvaniei. Mihai Viteazul a fcut in dou rinduri sfat cu boierii i cu nemeii, hotrind s pstreze pentru sine domnia rii18 etc. In sec. al XVII-lea, dovezile despre consultarea sfatului domnesc uneori intr-o form mai larg in probleme le privind orientarea politic a celor dou ri se inmulesc. Cind Vasile Lupu a vrut s strng relaiile cu polonii i s-i dea fiic dup nobilul Ianu Rad- ziwil, mult vreme s-au frmntat acest lucru in sfat, unii dintre boieri fiind pentru alian (Toderaco Ianovici logoftul i Ureche vornicul), alii impotriv (fraii Toma i Iordache Cantacuzino). Dup ce domnul s-a hotrit pentru aliana cu polonii, ,,au sttut la voroav cu boiarii pentru opritul birului cuvenit Porii 19. nainte de a duce trata- tive cu imperialii, erban Cantacuzino ,,fcu sfat cu toi boiarii, alegnd din mijlocul acestora patru boieri pe care i- trimis soli la imperiali M. Urmaul su, Constantin Brincoveanu, a fcut ,,mare sfat cu mitropolitul i cu ,,toi boiarii mari i mici pentru a hotr orientarea politic a rii fa de imperiali. Dei unii dintre boieri erau favorabili imperia-
Radu Popescu, Istariile, ed, cit.. p. 40. is Al. [P. P. Panaitescu|, I'c margined folosirii izvoarelor cu prinire Uiimpuntrea Moldovei la tribulul turcesc (Vaslui, I4 'i0) (..StudiL', V, 1952, nr. 3, p. 187 198). Cronica lui B. Walther, ed. D. Sitnonescu, In Studii imat.de istorie medie, Ilf, p. 65. Vezi i Radu Popescu. Isloriite domnilor 't'rii Romrell, p. 51. 11 Istoria rii Romnejli, p. 73. u Ibidem, p. 76. Miron Costin, Opere, p. 121 122. Isloria lirii Romdnejti, cd. cit., p. 188.
ATaiBUTn DE ORDXN MILITAR
Iilor, donmul cu unchii si Mihai Constantin Cantacuzino socotiia c& nu iaste acest sfat bun 21 . Din cazurile citate mai sus, se vede c, la stabilirea orientrii politice a rii, discuiile erau destul de aprin.se, se formau curente de opinie, .se exprimau puncte de vedere diferite, domnul a vind dreptul s aleag din acestea pe cel pe care il considera mai potrivit.
Atribuii de ordin militar
Sfatul domnesc era consultat de asemenea i in problemele mili- fcare; domnul stabilea impreun cu boieni si locul unde urma s dea up tele, unde s se retrag in caz de prime j die etc. Despre acest gen de atribuii ale sfatului domnesc informaiile ce ni >-au pstrat nu sint prea numeroase, dar ele dovedesc c domnii con suit an sfatul si in astfel de imprejurri. De la cronicarul Grigore Ureche aflm astfel c, inainte de btlia de la Valea Alb, boierii il sftuiau pe tefan cel Mare s dea lupta cu turcii la loc strmt22. Dup lupta de la Cilugreni, noaptea, ,,Mihai vod fcu sfat cu boiarii" i, vznd c- nu primete ajutor de la Sigismund Bathory, a hotrit s se retrag in regiunea de deal a rii, ateptnd acolo sprijinul promis de principele Iransilvaniei -3. In vremea domniei lui Vasile Lupu, sfatul domnesc este consultat destul de des pentru discutarea probleinelor militare. Inainte de lupta de la Ojogeni. domnul Moldovei ,,au ales cu sfatul s nu treac- Prahova otile (cronicarul consider sfetnicii au fost nepricepui cind au dat un asemenea sfat)24, iar la 1653, cind Vasile Lupu era urmrit de otile lui Gheor- ghe tefan, ,,au ales cu sfatul s nzuiasc- la cetatea Hotinului". unde domnul s-a retras, ateptind ajutoare de la cazaci25 etc. Din nvturile lui Neagoe Basarab rezult c domnul i$i consulta sfetnicii i cu privire la locul unde trebuia s stea el in timpul btliei. Astfel, dac sfetnicii l sftuiau sa stea in ceata sa, el trebuia s stea acolo: dac ei socoteau c este mai bine ca domnul s stea in c-eata a doua sau a treia i domnul considera si el aceast situaie este mai buna, el trebuia de asemenea s le urmeze sfatul 26. Sfatul domnesc era consultat totdeauna in caz de mare primejdie pentru ar sau pentru domn. Cind Moise Secuiul i-a coborit otile in ara Romneasc, Radu erban fcu sfat cu boiarii lui, hotrind mai nti s ncerce s-1 induplece cu daruri pe principe s ias din ar si pornind la lupt numai dup refuzul acestuia de -i primi darurile si
21 Ibidem, p. 195. Vezi i L Neculce. op. cil.. p. 104. B. Grecianu. Viala lui C. Drin- coveanu, p. 16, 17. 18, 20. Despre modul cum se aletfenu solii de clre damn > sfatul su vezi mai jos p. 119 120.
Gr. Ureche. Lelopiseliil. cd. cit.. p. 103. ** Istoria rii [iomneli, p. 6162. M, Costin, Opere, ed. cit., p. 116. 24 Ibidem, p. 140. 2e Cronicile slaoo-romne. ed. cit., p. 295.
22
ATKIBUILE SFATULUI DOMNESC
prietenia ? Tot astfel, cnd Gheorghe Duca, domnul Moldovei, a aflat e via podgheazurile polone in Moldova, s-au sftuit cu boierii cum vor La sfatul lui Miron Costin, care i- spus foarte frumos ,,s nu locul, c pnrintul acesta este frmntat cu sngele moilor i a strfc wetlor notri, domnul a rmas cu puina sa oaste la Domneti, de unde a fost luat de poloni26. La edinele sfatului care luau hotrri cu caracter militar participau i cpeteniile militare ale rii, sfatul cptnd uneori, i n aceste imprejurri, un caracter mai larg. De la francezul Joppecourt aflm astfel , la 23 februarie 1617, Alexandru Movil a ntrunit sfatul cel mare (conseil general), la care au asistat mama sa, principele Korecki, toi boierii de frunte ai rii i cpitanii, pentru a se hotr dac era bine s mai rmin n oraul Iai sau s se retrag n fata otilor du- mane. Tot la un asemenea sfat mai larg, la care participau boierii btrini, sfetnicii i toat ara (adic reprezentanii pturilor privilegiate din ar), li se recomand domnilor sa fac apel n caz de mare primejdie pentru ar i de ctre autorul nvturilor lui Neagoe Basarab *.
C Atribuii fi scale'
Nici tirile privind atribuiile de ordin fiscal ale sfatului domnesc nu sint prea bogate. n plus, pentru Moldova, informaiile date de Miron Costin i de Dimitrie Cantemir sint puin contradictorii. Dup prerea cronicarului, cnd trebuia s se ornduiasc haraciul, domnul sfatul mai larg numit divan, la care luau parte i dregatorii mai mici, pn la vornicii de poart 31. Dimitrie Cantemir ne informeaz ins c, atunci cind sosea porunc pentru mplinirea unei obligaii ctre Poart sau cnd domnul considera c este necesar pentru alte nevoi bneti ale rii, acesta chema pe cei apte mari dregtori membri ai sfatului, care cutau calea de mplinire a sumelor cerute i-1 anunau apoi pe domn de hotrirea luat prin marele vistier. Dac era de acord cu hotrrea sfatului su, domnul ddea ordin ca darea respectiv sa fie srns ntr-un anumit termen, dupa care boierii plecau n ar s-i implineasc porunca. Tot n grija celor apte mari boieri de sfat era i supravegherea vistieriei rii; marele vistier era obligat s le prezinte trimestrial acestora socoteala veniturilor i cheltuielilor rii 32. De la cronicarul Grigore Ureche aflm c, atunci cnd turcii au cerut mrirea haraciului Moldovei, Petru chiopul fcu sfat cu boierii
Istoria rii Romneti, p. 85. I. Neculce, op. cit., p. 77. 29 Tezaur de monumenfe, II, p. 49. 80 Cronieilc slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 291. 31 M. Costin, Open, p. 239 i 388. 32 D. Cantemir, op. eli., p. 108.
27 28
ATRIBUII FISC ALE
109
ce vor face, cum vor putea ridica si alte dri ce n-au mai fost 33. Sfatul domnesc era deci consultat atunci cind ara trebuia s-i asume noi obligaii bneti fa de Foarta otoman. Documentele interne ne dau puine tiri despre modul cum domnul i sfatul sau stabileau cuantumul drilor ce trebuiau pltite de locuitorii rii. n anumite mprejurri, chiar la stabilirea cuantumului drilor obinuite, erau consultai, n afara membrilor sfatului domnesc, i ali reprezentani ai pturilor privilegiate94. Astfel, la 11 ianuarie 1636, Vasile Lupu, domnul Moldovei, arat c a socotit ,,cn tot sveatul nostru, cu vldieii i cu boiarii i cu mazilii modul cum s se repartizeze banii haraciului pe contribuabili, hotrind ca mieii s dea cte doi zloi 35. n ara Eomneasc, sfatul ndephnea un rol asemntor in stabilirea cuantumului drilor strnse din ar i a sumelor de bani pltite Porii 3e. Sfatul domnesc era consultat apoi de cte ori domnul cuta ieirea dintr-o situaie grea n domeniul fiscalitii. n aceste mprejurri deosebite, domnul nu se mulumea de regul s adune numai sfatul domnesc obinuit, ci convoca adunare mai larg, in care marii dregatori aveau rolul cel mai de seama. De pild, n primvara anului 1638, Matei Basarab, constatnd creterea numrului fugarilor de bir, care ,,de la seama de vreme se-au nvat ri i hitleni i fugari, a fcut sfat ,,cu arhierei i cu toi boiarii mari i mici i cu toat ara pentru ceti oameni ri i fugari, acordndu-le acestora un termen pentru ntoar- cere pn la 29 iunie i hotrnd ca cei care nu vor veni pn la aceasta data s-i piard moia i libertatea37. Tot n aceasta vreme de fis- calitate excesiv, domnul i sfatul su aduc ca motivare juridic a pier- derii ocinei fugarilor de bir faptul c pmntul iaste al mpratului dajnic, cine-1 va plti (de bir) acela s-1 moteneasc38. ntr-o forma mai larg, cuprinzind i pe ali reprezentani ai p- ûrilor privilegiate, sfatul sau soborul era convocat i n alte mprejurri speciale privind organizarea fiscal a rii, indeosebi cnd se nfUnau sau se desfiinau unele dri 3#. La 1 martie 1698, cind a desfiinat vcritul, care producea mare stricciune i risip rii, Antioh Cantemir, domnul Moldovei, a chemat la sfat pe mitropolit, episcopi, egumeni,
Gr. Ureche, Letopiseful, ed. cit., p. 218. Despre aceast problem vezi pe larg D. Mioc, Les assemblies ditats el la iscaliti en Valachie et en Moldavie (Revue roumaine dhistoire, t. V, 1966, nr. 2, p. 197233). Arh. St. Buc., ep. Roman, IV/58. 36 Despre legura dintre obligaiile rnimii i cuantumul haraciului vezi D. Mioc, Cuanymul birului pc gospodria lrneasc in ara Komneoc tn secolul al XVI-lea, In Studii i mat. de istorie medie, V, 1962, p. 159162. 37 Doc. din 25 aug. 1638 i 18 febr. 1641 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CXXII/9 i Acad. R. S, Romnia, ms. 5728, f. 67 v- 68). Vezi pe larg D. Mioc, Reforma fiscal din vremea domniei lui Matei Basarab (Studii, XII, 1959, nr. 2, p. 7677). 38 Arh. St. Buc., ep. Arge, LXXXIX /8 (doc. din 23 iulie 1642). 89 Vezi pe larg despre aceasta D. Mioc, Les assemblies dilats et la fiscaliti en Valachie et en Moldavie (Revue roumaine dhistoire, t. V, 1966, nr. 2, p. 197 233).
33 34
boierii i niazilii din inuturi40. Tot astfel a procedat i Constantin Brn- ooveanu la 1701, cind a intreprins reforma sa fiscal, stabilind cele patru sferuri ce trebuiau pltite de locuitori: a fcut sfat ,,cu toat boierimea pentru djdiile i nevoile rii, hotrind msiuile ce trebuiau luate ..cu sfatul boierilor*41. Sfatul domnesc din Tara Eomneasc i Moldova era consultat apoi de domnii celor dou ri ori de cite ori acetia acordau scutiri fiscale unui sat sau unui grup de sate ale unui stpn feudal, cnd se creau sau desfiinau slobozii etc. Cind ns aceste scutiri priveau nu un sat. ci eategorie de contribuabili, domnul conroca un sfat mai larg, unde i spuneau prerea i ali reprezentani ai pturilor sociale privilegiate, in afar de membrii sfatului domnesc. Astfel, cnd domnul Moldovei a scutit de bir pe preoi, la 8 iulie 1632, sa consultat ,,cu tot sfatul nostru, cu cei patru ierarhi ai notri moldoveni i cu toi boierii mari i mici i cu tot sinclitul nostru4^. Tot astfel, la 20 aprilie 1632, hotrirea ca mnstirile domneti i boiereti din ara Romneasc sa fie scntite de dijma stupilor, gortina oilor i porcilor i de vinrici a fost Inat dup ce domnul s-a consultat cu mitropolitul, episcopii, egumenii ,,i cu tot soborul i cu toi cinstiii dregatori... mari i mici. Dei, de regul, chiar atunci cnd se convoca un asemenea sobor, erau eitai ca martori ai hrisovului in care se consemna hotrrea luata numai membri obinuii ai sfatului domnesc, in cazul scutirii mnstirilor sint menionai ca martori 20 de boieri, dintre care 11 dregatori, 8 foti mari dregatori i un vistier al Il-lea43.
Atribuii privind organizarea bisericii
Sfatul domnesc era consultat de asemenea in problemele mai importante privind organizarea bisericii, instituie deosebit de nsemnat in statnl feudal. Sfatul era consultat mai nti de cite ori se nfiina episcopie sau mitropolie nou. Dintr-un document din 7 aprilie 1668, aflm astfel c domnul rii Eomneti, cu mitropolitul, episcopii, egumenii i dregatorii rii au hotrit s aeze mitropolia la Bucureti cum iaste i ceia din Trgovite 44, iar in pisania mnstirii Strehaia, fost episcopie, se arat c, in anul 1673, domnul e-a sftuit cu toi sfetnicii si || a ridicat mnstirea la rangul de episcopie4S.
N. Iorga, Stndii si documeme, V, p. 97. R. GrecianiT, Via|a lui C. Brincoveanu, p. 105 106. *- Acad. R. S. Romnia, CCXXXVII/2. Un aezmlnt ascmntor privind birul preoilor din ara Romnease a fost alctiiit, la 15 aphlic 1673, dup ce domnul s-a consultat cu arhiereii i cu toi dregtorii mari i mici din ar. (Acad. R.S. Homnin, XCIV/S). Vezi i pe cel din 2 mart. 1674 (ibidem, XCIV/ 6).
40
Arh. St. Buc,, Pecei, nr. 44. ** A.cad. R. S. Rm?nla, LVIII/ 66. 4S Anuarul Mitr. Olt., 1941, p. 437.
ATRIBUTI PRIVIND ORGANIZAREA BISERICII
Sfatul rii era consultat de asemenea cind se hotra mutarea scau- nnlui mitropolitan in noua capital a rii. n timpul domniei lui Neagoe Basarab, mutarea mitropoliei de la Curtea de Arge la Tirgovite s-a fcut dup ce domnul s-a sftuit cu mitropoliii aflai in ar, cu egumenii si cu ,,toi boierii mari i mici. Cu acest prilej, ca i cu altele asemntoare, a avut loc adunare mai larg, numit sobor46. Sfatul domnesc era consultat apoi la alegerea noilor ierarhi, ca i la scoaterea din scaun a prelailor care se fcuser vinovai fa de domn. Dintr-un document din 15 aprilie 1668 aflm astfel c Matei Basarab cu sfatul su hotriser scoaterea din scaun a mitropolitului tefan in anul 1653, sub acuzarea de participare la prima rscoal a slujitorilor, i c Eadu Leon i sfatul su aleseser ca mitropolit al rii pe Teodosie, egumenul mnstirii Arge47. Alteori, ns, caterisirea mitropolitului avea loc dup consultarea unei adunari mai largi, numit sobor. Astfel, vroind s fac indreptare mitropolitului Teodosie, scos din scaun de adversarii Cantacuzinilor, erban Cantacuzino a convocat un ,,mare sobor". cu arhiereii rii i cu cei strini aflai in ar, cu toi egumenii i cu ,.toat boierimea, cu care prilej mitropolitul Varlaam a fost depus din scaunul mitropolitan, in care a fost numit din nou fostul mitropolit48. Pentru scoaterea din scaun a prelailor ce se fceau vinovai fa de domn era necesar si consimmintul patriarhului de Constantinopol. La 1716, cind Nicolae Mavrocordat a hotrt scoaterea din scaun a mitropolitului Antim Ivireanu, pentru atitudinea sa antiotoman, ,,fcind sfat cu toi boiarii, au trimis la arigrad la patriarhul, de i-au spus toate rutile i amestecturile lui i cum au fcut sfaturi reale impotriva domnului i a rii i de acolo i-au venit catheresis i au ales mitropolit pe Mitrofan, carele au fost mai inainte Nisis49.
Istoria rii Romneti, ed. cit., p. 40 41. 47 Copie la Institutul de istorie Nicolae Iorga. Pentru Moldova, vezi M. Koglniceanu, Cronicile Ronvlriei. Ill, p. 68. unde se spiring c, dup moartea mitropolitului Ghedeon, la 1723, Mihai Racovi ,.cu lot sfatul au ales ca mitropoiit pe Gheorghe episcopul de Roman. In alte documente, ins. nu se vorbete de consultarea sfatului la alegerea ierarhilor, ci doar de aceea a reprezentanilor bisericii. Diatr-o insemnare din 1557 1558 aflm astfel c Alexandru Lpuneanu a feut sobor cu patru episcopi i a ales pe noii episcopi de Roman i de Rdnui (N. Iorga, olegere de episcopi moldoveni in 1557 15oS, in Rvaul, 2 mart. 1907, p. 154). Istoria rii Rcmneti, ed. cit., p. 176177.
48 Radu Popescu, Istoriilc, p. 226 i Nicolac erbnescu, Mitropolitul Antim loireanul (,,Milropolia Olteniei, XVIII, 1966, nr. 910, p. 798 801). Vezi i doc. din 2 iunie 1600, In carc mai muli arhierei, printre care i arhiepiscopul de Ohrida, declar c, dup po* runca lui Mihai Viteazul, au fcut sobor i au scos din scaun pe episcopii Moldovei fugii cu leremia Movil In Polonia, dlnd voie lui Dionisie Rally, mitropolitul de atunci al Moldovei, ,,de a hirotonisi ali episcopi cu voturile arhiereilor, dup cum st datina i orinduirea bisericeasc. Subliniem faptul , dei nu se vorbete aci de prealabiH consultare a sfatului, se invoc porunc a domnului, ceea ce arat c scoaterea din scaun a episcopilor s-a fcut la cererea acestuia (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 29i292). Vezi i N. Iorga, Schiinbarea episcopilor moldoueni de Mihai Viteazul, in Studii ;i documente, IX, p. 26-37.
ATRIBUTIILE SFATULUI DOMNESC
In sec. al XVII-lea, sfatul era consultat uneori i la numirea egu- nnifor marilor mnstiri ale rii. La 12 ianuarie 1648, Matei Basarab dec Lira c cu tot sfatul nostru, l alesese mai nainte pe Melchisedec ea egumen al mnstirii din Cmpulung, noua sa ctitorie; la aceast data] ..socotete din nou cu toi dregatorii si i-1 numete egumen pentru toat viaa, punnd martori pe membrii obinuii ai sfatului domnesc In sfrit, cu asentimentul sfatului domnesc^ de multe ori ntrunit intr-o forma mai larg de sobor se luau i alte msuri privind viaa bisericeasc : inchinarea unor mnstiri din ar la unele aezaminte reiigioase din afara ei, scoaterea de sub nchinare a mnstirilor, desfiinarea sloboziilor mnastireti etc. De pild, la 6 martie 1628, domnul rii Bomneti face sfat cu sfetnicii i vlastelinii rii pentru nchinarea mnstirii Snagov, hotrnd cu sfatul obtei ,,ca nicieri nn se supun aceasta mnstire 51; la 28 februarie 1645, cnd Matei Basarab inchin Lavrei celei mari de la muntele Sinai venitul bii fcute de el la Giurgiu, se consult cu sfatul su i cu cei ce au ntietate in aceasta treab a credinei, mitropolitul i episcopii rii52. " Msurile mai importante privind organizarea bisericii se luau de regul in adunri mai largi, la care nu lipseau reprezentanii bisericii. Aêzmintul dat de Mihai Viteazul mnstirilor din ar la 13 aprilie 1596 a fost intocmit astfel dupa ce domnul s-a sftuit cu mitropolitul, episcopii, egumenii ,,i cu toi dregatorii i cu tot sfatul 53. La fel procedeaz peste 50 de ani dupa aceea Matei Basarab la aezarea mnstirilor, strngnd in sobor pe reprezentanii bisericii cu toi dregatorii i cu tot sfatul . Tot astfel, scoaterea de sub nchinare a mnstirilor rii Bomneti a fost fcut cu tot sborul rii, i duhovnicesc i mirenesc . Beinem in concluzie c, in rezolvarea diverselor probleme privind viaa bisericii, sfatul domnesc juca un rol destul de nsemnat al- tun de domn, dar c, n general, el nu rezolva aceste probleme dect cu participarea reprezentanilor bisericii6e.
Atribuii judectoreti Ct privete atribuiile judectoreti ale sfatului domnesc, acestea ocupau cel mai mult timp din edinele sale, numite uneori i divane67.
Arh. St. ., m-rea C. Lung, LXI/16. Acad. R. S. Rumania, Peceti nr. 76. 52 Acad. R. S. Romnia, CCCXCVII/ 47. Doc. prio. is1. Rom., B veac. XVI, vol. VI, p. 206. Doc. din 2 dec. 1646 (Arh. St. Buc., ms. 712, f. 271-273). ** Doc. din 28 <Iulie> 1639 i 27 nov. 1640 (copie Inst, de istorie ,,N. Iorga" i Arh. St. Bnc., Pecri ** Despre participarea acestora la eriinele sfatului vezi i mai sus p. 134143. Vezi mai sus p. 18 i 19.
nr. 54).
ATRIBUII JUDECATORETI
ntrucit aceste atribuii au constituit obiectul a dou lucrri separate 58, nu vom insista prea mult aci asupra modului cum i exercita sfatul domnesc, alturi de domn, rolul su de imtan suprem de judecat a rii. * Vom sublinia mai nti faptul c, de regul, domnul judeca pricinile ce i se nfiau mpreun cu sfatul su de boieri pe care i consulta n timpul proceselor i la luarea hotrrii. n documentele rii Eomneti i Moldovei se gsesc numeroase declaraii de acest gen, fcute dup judeci: domnia mea am cercetat i am judecat dup dreptate i dup lege, cu toi cinstiii dregatori ai domniei mele, ,,judecat-am domnia mea cu tot divanul sau noi i cu tot sfatul nostru cercetnd am aflat adevrul. Domnii celor dou ri recunoteau deci c nu judecau singuri, ci mpreun cu sfatul domnesc. Din aceleai documente rezult c sfatul domnesc i domnul cons- tituiau instana suprem de judecat pentru teritoriul ntregii ri. Din aceast pricina, sfatul domnesc era numit uneori i marele scaun de judecat. La 27 ianuarie 1614, domnul rii Eomneti declara astfel c avusese loc judecat la scaunul domniei mele, unde se judec toat ara 59, iar n tratatele ncheiate de Mihai Viteazul i tefan Ezvan cu Sigismund Bathory se prevede c toate pricinile din ar trebuiau s fie judecate inaintea judectorilor lor obinuii si sfrite, dup lege, inaintea voievodului i a celor doisprezece boieri 60. n sec. al XVII-lea, sentinele date de domn fr sfatul boierilor si nu erau considerate legale. La 18 august 1668, Eadu Leon, domnul rii Eomneti, declara astfel c netiind seama rii i fiind ndemnat de nite boieri mozaviri, luase nite cri de proprietate ale mnstirii Arge i le dduse mnstirii Eadu vod,
nefcndu-le domnia mea judecat cu boierii divanului, precum iaste legea si obiceiul ri. Acum domnul recunoate c a procedat far de Septate i anuleaz prima sa
hotrire 61. Tot n sec. al XVII-lea exista i ierarhizare a pricinilor de judecat : pe cele mai uoare cum spune i Dimitrie Cantemir 6? domnul le putea lsa s fie rezolvate de diverii si dregatori cu atribuii judectoreti sau care primeau delegaie de la domn s judece 63; cele mai importante, ns, i indeosebi acelea privind stpnirea pmintulni. trebuiau aduse in faa domnului i a sfatului su. La 19 iunie 1691, dom-
Vezi N. Grigora, Alribuliile judecloreli ate sfatului... V. George cu i P. trihan, Organizarea judecloreasc a Arii fiomdneli si M oldovei (lucrare In ms.)- Vezi de asemenea C. Cihodaru, op. cit., p. 68 70. Despre modul cum judeca domnul i sfatul su de dregatori, precum i despre dreptul acestora de a judeca prin delegaie de la dom i. vezi . C. Giurescu, Cum se tmprfea, odinioar, dreptatea la noi, in vol. Din trecut, Buc., 1942, p. 183185. Doc. prio. ist. ., ., veac. XVII, vol. II, p. 244. en Hurmuzaki, III/l, p. 474 i 478. M Arh. St. Buc., ep. Arge, XVlI/12. u D. Cantemir, op. cil., p. 102103. Vezi mai jos p. 121 124.
8 0
-.
290
ATRIBUTllLE
SFATULUI DOMNESC
mil rii Eomneti cheam astfel la judecat n faa sa i a sfatului domnesc pe un diac on din Verneti, -i disputa stpnirea unei vii cu un curtean din Coiteti; intruclt diaconul nu vroia s se prezinte la divan, ci-1 cheina pe potrivnicul su n faa marelui cpitan de margine, domnul ii atrage ateuia asupra faptului c pentru moii nu se fac acolo juecile. < i aici, In divan, naintea domniei mele 64. Cind ins pricinile erau mai complicate i cereau cercetri supliniemare, care nu se puteau face in edinele sfatului domnesc, domnul ddea delegaie unor membri ai sfatului domnesc s mtreprind cer- cerri in aiara sfatului, intarind apoi hotririle luate de acetia. Aa se proceda in general in cazul motenirilor, a caror mprire domnul ncredina de regnl mitropolitului i unor boieri mai btrni, care le rezolvau ..dup cum scrie pravila65. Despre frecvena cu care se intrunea sfatul domnesc pentru a dez- bate diversele pricini ce i se nfiau tirile difer de la epoc la alta. Aceasta arat c domnii puteau liotr cnd trebuia intrunit sfatul pentru judeci, inind seam i de numrul proceselor. De la Franco ivuri aflm c domnul rii Romneti din acea vreme (1583 1585) ,.ine judec-i in toate zilele 66. Pentru epoca lui Vasile Lupu tirile din izvoare difer; in timp ce, la 1641, Baksici afirm c domnul inea divan ..aproape in fiecare zi 67, de la Paul de Alep aflm despre acelai domn c tinea divan in fiecare zi, dar cel de smb era pentru judecarea tlharilor"*8. Despre Istratie Dabija cronicarul loan Neculce ne informeaz cu talentul su cunoscut c fcea divanuri dese, ca s nu zbo- veasc oamenii mult, dac or vini la Iai pentru nevoile lor. i multe divanuri fc-ea din amiadzzi in desar. Care aceli divanuri den amiadzzi in desar nu cdea toate pre laud, aceasta din pricin c domnul bea cam mult vin la mas ,,din oal roie69. Informaia sa este comple- rat de cronicarul Ticolae Costin, dup prerea cruia domnul ,,fcea divan" de dou ori pe zi, la cel de dup mas fiind chemai oamenii care aveau pricini de judecat70. La inceputul sec. al XVlII-lea, edinele de judecat ale sfatului domnesc aveau loc de citeva ori pe sptmn. Dup informaiile date de Dimitrie Cantemir, domnul inea divan de judecat de trei sau
Arh. St Bnc., ep. Buzu, XXVI/52. ** Vezi mai jos p. 122 123. " Ed. t, Pawn, p. 181. *' Diplomatarirnn italicum, IV, p. 111. m Ed. V. Rndu, Patrologia Orientalis , t. XXII, fasc. I, Paris, 1930, p. 198. Cf. informaia lui De Ia Croix, riup car*, la 1676, domnul ..tlont Divan tons J;es jours dans la chambre nomine spat aria* (Fr. Babinger, 0 relafiune neobservalfi, p. 22). I. Neculce, Letopteeful lrii Moldovei, ed. I. Iordan, ed. a -a, p. 32. 70 Cronicile Bomniei, II, p. 5. Vezi i C. Cihodaru, op. c/7, p. 68 70. Se pare domnul imita In acest fel practirile de la ruitea sullanului, unde aveau loc de patru ori pe silp- tmin cdnele divanului dc diminea, prezidatc d<. sultan (divan-i liumayun) i de cinci ori cele ale divanului de dup mas (ikindidivani), prezidate de marele vizir (Encyclopidiede Islam, t. 11, Paris, 1960, p. 348).
115
patru ori pe sptmin, n afar de zilele de post 71,in timp ce, in ace- easi vreme, suedezul Weismantell considera ca divanul de judecat se ntrunea doar de dou ori pe sptmn72. Dnp cum rezult din aceste informaii, programul edinelor de judecat ale sfatului domnesc depindea de voina domnului, care-l putea intruni de mai multe ori pe sptmin, sau zilnic, dup necesit&i. Hotrrile judectoreti ale sfatului domnesc i domnului nu erau definitive i irevocabile; fiecare din pri avea dreptul s fac apel atit la domnul in funcie, cit i la urmaii acestuia, care puteau schimba hotririle date atit in funcie de noile probe aduse de impricinai, cit i de trecerea de care se bucurau acetia. Se ntimpla adeseori 'ca unii domni sa dea hotriri judecat oreti opuse acelora date de predecesorii lor, dar pe care ei i sfatul lor le considerau la fel de ndreptite. De pild, la 4 mai 1556, Ptracu cel Bun i sfatul su ntrete lui Eadu mare paharnic din Golesjti i altora satele Cpineni, Cheiani i Poienari, care fuseser cotropite de hre- ani, de la care domnul ia 125 de vaci73. Peste mai puin de doi ani, la 11 febr. 1558, cind Eadu din Goleti era pribeag, Mircea Ciobanul ntrete hreanilor satul Hareul, pe care il cotropiser cheianii i cpnenii ,,cu sila lui Eadu din Goleti 74. Tot astfel, sfatul domnesc al lui Constantin erban, care, la nceput, nu este prea mult deosebit de cel al lui Matei Basarab, anuleaz serie de hotriri date in timpul domniei acestuia, pe motivul c fostul domn fcuse strmbtate uneia din pri75. Uneori acelai domn cu sfatul su ddea hotrri diferite in aceeai pricina, datorit faptului c dregatorii si erau mituii. Astfel, dintr-un document din 15 martie 1654, aflm c, in timpul domniei lui Leon vod, dup ce pierduse procesul pentru motenirea averii boierilor Drgoeti, Eadu Buzescu mituise pe dregatorii membri ai sfatului domnesc cu pmntUri i bani ,,i ndat s-a intors judecata in voia lui Eadul ban, iar domnul a trimis un om domnesc i a luat ,,cu putere i fr dreptate crile moiilor de la cel cruia i dduse dreptate mai inainte76. Se intimpla, de asemenea, ca acelai domn cu sfatul su s-i schimbe propria hotrire, recunoscnd c greise cind dduse. De pild, la 4 martie 1700, Constantin Brncoveanu anuleaz judecat a sa i a sfatului su, pe motiv c ,,n-au fost luat seama pre amruntul..., ci s-au fcut pripit judecata, cle s-au fcut greal i acestor oameni nedrep-
D. Cantemir, Descriptio Moldaviac, p. 102. Weismunlells Dagbok, p. 216 (in trad, la Inst, cle istorie ,.N. Iorga). Vezi i G. Ghibnescu, Zile de divan (Opinia, Iai, 30 sept. 1910). 7 * Doc. priv. isl. ., ., vcac XVI, vol. Ill, p. 43. 74 Ibidem, p. 77. 75 Vezi doc. din: 1.653 1654, 6, 20, 25 i 30 iunie !>6 : 54 etc. (-ed. R. S. Romania AN, 11/117/1950, Arh St. Buc., ms. 256, f. 769. m-rea Hurezi, XVI /6 Mitr. rii Rom., CXXlI/13, Acad. R. S. Romania, XCVI/34 i XLIV/17. 70 Studii, 1955, nr. 4, p. 107. Vezi i mai Jos p. 149.
71
116
ATRIBUnLE SFATULUI DOMNESC
tate 77. ntr-un mod asemntor procedase i Constantin Cantemir cu ani mai devrerue intr-o pricin a lui Iordache Euset: dup ce acesta dovedise c s-a mpcat cu erban Cantacuzino, domnul Moldovei a unulat hotrirea sa anterioar prin care dduse satele lui Euset fostului domn al rii Eomneti, recunoscnd c prima sa hotrre fusese luat pre mari npaste i asuprial i c zavistieli fac multe lucruri riale 78. Procedura de judecat a sfatului domnesc a fost descris pe larg de eiiva strini care au trecut prin rile noastre (Franco Sivori79, Four- quevaux , De la Croix81), ca i de domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir s2. Din aceste descrieri reiese c hotrrea ddea domnul, dup ce eonsulta prerile dregtorilor si. Din informaiile oferite de Dimitrie Cantemir, rezult e cei opt dregtori din sfat i spuneau prerea cu voce tare, iar mitropolitul declara, dup ,,cuvntul legii, ce pedeaps se cuvine celui vino vat. Trebuie s artm c domnul putea lua hotrri i singur, ndeosebi n pricinile de hiclenie (trdare). Cel dovedit c uneltea mpotriva domnului rii putea fi ucis din porunca acestuia, fr a mai fi consultat sfatul domnesc. In judecarea diverselor pricini ce i se nfiau, sfatul domnesc trebuia s in seama n primul rnd de obiceiul rii. Numeroase hotriri ale domnului i sfatului su invoc acest obicei al rii n procesele cele mai variate pe care le-au dezbtut. Nerespectarea acestui obicei putea constitui motiv pentru anularea hotrrii considerate nelegale.' n sfaturile date de mitropolitul Matei al Mirelor domnului rii Eom- neti, acesta este avertizat c ,,de te vei abate de la legea rii, se vor anula multe judeci ce tu vei face 83. Obiceiul sau legea rii este invocat adeseori n documentele rii Bomneti in materie de moteniri i drept de a testa, cind domnul i sfatul su constata c cine va lsa la moartea lui toate averile sale i ale printelui su oricrui om, acel om s le stpneasc84 sau ,,po- meana nu poate nime s sparg, c tot omul iaste volnic cu moiia lui85. Obiceiul irii este invocat de asemenea i in alte pricini privind dreptul de proprietate, de pild in interdicia pentru mnstiri de a instr- ina bunuri imobile 8e, interdicia pentru strini de a avea proprieti in
Doe. prio. relafiile agrare, I, p. 181. 78 Analele Acad. Rom., Mem. Seel. 1*1- s. II, t. XVII, 1894 1895, p. 197 200. 7 * Ed. t, Pascu, p. 181 182. 80 N. Iorga, Aete xi fragmenie, I, p. 37 38. 81 FT. Babinger, U relafiune neobsernal, p. 21. 82 D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 102103. ** Tezaur de monumente, I, p. 355. Vezi i I. Neculcc, op. cit., ed. cit., p. 39, despre giudeele" greite fcute de Uia Alexandru, care nu cunolea limba i obiceiurile rii. 84 Doc. prir. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 31. 83 Arh. St. Buc.. m-rea C. Lung, XXXIV/3 (doc. din 29 mai 1616). Vezi doc. din : 22 febr. 1625, 20 mai 1633, 9 ian. 1656. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XV!I, vol. IV, p. 484, Acad. R. S. Romnia, CCCLXVI/122, Arb. St. Buc., ep. Aige, LXIX (|uator/20.
ATHEBUII JUDECATORETI
117
ar 87, dreptul domuului de a confisca proprietile boierilor hicleni88 etc. i n Moldova, in numeroase hotrri ale domnului i ale sfatului su se invoc drept temei juridic al acestor hotriri ,,legea rii, care prevede cum poate omul s-i dea ocina i rno?iia i bucatele i avuia lui cui va vrea 8e, ,,c domnul cndu iaste mazil n-are treab a milui cu sate den ar pre nime *, c ispisoeul fcut mai pe urm, pre obiceiul rii, iaste mai tare e mai desvrtjit decit cel dintiuw, ,,c nu se cuvine a lua de la mnstire i a da alteia92 etc. n plus, dar mult mai rar decit legea nescris a rii (obiceiul pmri- tului), domnul i sfatul su invocau in sec. al XYII-lea pravilele. Astfel,. la 20 decembrie 1642, Vasile Lupu i sfatul su arat c au rezolvat problem de motenire cum serie pravila : cine are ficiori cu femeaia sa i va muri unui dentru dnii, au brbatul au femeaia, rmine partea celui mort ficiorilor; iar de se vor prileji s moar ficiorii pre urma printelui su celui mortu, rmne partea ficiorilor toat pre iasta lume au tat-su au maic-sa 03. alt pricina dintre dou mnstiri pentru stpnirea unui sat se judec de acelai domn, la 28 februarie 1649, ,,cu svnta pravil a besericii i cu pravila imprailor i dup obiceiul ri, dar nu se gsete pentru cazul in spe decit dispoziie din pravila mprtiasc, potrivit creia moiile besericii de nu se vor eerca pn- n patrudzci de ai, deci s nu mai aib treab cu aceia moie in veci- M. Pentru ca hotrrile judectoreti ale domnului si sfatului domnesc s fie legale, ele trebuiau s nu contravin obiceiului sau legilor drii. De aceea, membrii sfatului domnesc erau obligai s cunoase aceste legi i obiceiuri, n toate problemele pe care trebuiau s le judece. Pricinile obinuite erau judecate de sfatul domnesc in forma sa restrns. Cnd ns se iveau unele procese mai deosebite, domnul putea s ntruneasc un sfat mult mai larg, la care participau si ali boieri i dregtori, iar uneori i reprezentanii bisericii. asemenea adunare mai mare, la care au participat mitropoluul, episcopii, egumenii i toi boierii den mare pn la cel mic, 1-a judecat pe vornicul Stroe Leur- deanu, acuzat c, prin uneltirile sale, a cauzat moartea postelnicului C. Cantacuzino 96; tot un astfel de sfat mai larg a intrunit i Constantin Cantemir ca s-1 judece pe boierul Yelicico Costin, acuzat de luare de mit9e. ' I
Doc. din 1 mart. 1629 (idem, m-rea Nmeti, 11 / 6). Doc. din 20 nov. 1645 (Muzeul de istorie Buc., nr. 13977). Doc. din 11 iunie 1646 (Spiridonia-Iai, XV/10). Doc. din 20 iunie 1638 (Acad. R. S. Romnia, I.XXXV/l). Doc. din 13 oct. 1668 (copie Inst, de istorie ,.N. Iorga). 92 Doc. din 18 mai 1634 (Arh. St. Buc., m-rea Bisericani, XII.>43, 44). 93 Spiridonia-Iai, XXX/38. 94 Arh. St. Buc., A.N., CI/13. 95 Istoria rii Romneti, ed. cit. p. 162 i doc. din 18 iunie 1669 (Acad. R. S. Romania, CCI/31).
87 88 89
,,Arhiva-Iai, VI, 1895, p. 100 101. Despre aceast problem vezi pe larg Val. Georgescu, L'AssembUe dttats ou la frande AssembUe du pays organt judiciairt tn Valachie et en Moldavie ( X V I I - e e t X V I I I - e siMes) (Revue roumaine d'histoirc, 1966 nr. 5, p. 781-808).
94
ATRIBUIILE DREGATORILOR
ATRIBUTIILE GENERALE ALE DREGTORILOR
Nediferenierea absolute a acribuciilor dregtorilor n sec. XIVXVII q
nainte de a incheia acest capitol despre atribuiile generate ale sfatului domnesc. se cuvine s vorbim i despre atribuiile dregtorilor luau in totalitatea lor, ca i despre lipsa unei specializri absolute a acestor atribuii. specializare care caracterizeaz aparatul de stat modervm Lipsa acestei specializri stricte a dregtorilor i posibilitatea ca ei s ndeplineasc atribuii felurite in statul feudal a fost si de ali istorici inaintea noastr. Yorbind despre atribuiile nedefinite i multiple ale dregtorilor, I. Bogdan arta c fiecare boier cu expe-1 rien putea tot aa de bine s fac hotrnicie, cum putea s ngri*J jease de intrirea unei ceti, de strngerea drilor, de darea unei hot-3 riri judectoreti. de ndeplinirea unei solii sau de conducerea unei cete^ de ostai in rzboi, domnul avnd dreptul s aleag pentru fiecare din j aceste atribuii, dupa nevoi, pe cel pe care l considera mai potrivit din dregatorii care erau de fa. Dup prerea lui I. Bogdan, difereniereaa atribttnlor dregtorilor a fost urmarea nmulirii populaiei i a aface- nlor" 7. constatare asemntoare face i I. C. Filitti, cnd afirm c,J ..in trecutul principatelor, dregatorii, i mari i mici, cumulau atribuii 1 administrative, fnanciare i judectoreti; ei lucrau ns prin delegaiel de la domn ". Despre administrarea prin delegaie vorbete i N. Iorga, care 1 arat ca pentru hotrnicii, pentru cldiri, pentru adunare de provizii,] domnul poate nsarcina pe oricine din dregtorii si". Cercetind documentele de pn la sfritul sec. al XVII-lea, constatm, intradevr, c marii dregtori in afar de atribuiile principale ale dregtoriei pe care deineau i de la care i luau numele puteau indeplini, din porunca domnului, diverse alte nsrcinri: erau trimisi in solii peste hotare, puteau comanda armata, judecau singuri 1 sau in grup pricinOe ivite Intre locuitori, li se ncredina strngerea drilor 10, puteau participa la hotmicii, erau numii ispravnici la ndepli* nirea unei porunci domne.^ti sau la construirea unui edificiu (curte domneasc, mnstire)101 etc.
*7 I Bogdan, Cultura oeche romneasc, p. 47.
Arhivele Olteniri, 1924, p. 205. N. Iorga, Istoria romdnilor, III, p. 269. Vezi i idem, Le caraetire commun des institutions de Sud-Est de /'Europe, Paris, 1929, p.. 7273. 100 Vezi mai jos, p. 143147. 101 Vezi mai jos p. 129 130.
99
SOLIILE HOTABE
Soliile peste hotare
Ct privete soliile peste hotare, puteau fi trimiî oricare din dregatori, de la cei mai mari pn la cei mai miciloz. Cind aceste solii aveau de rezolvat treburi deosebit de importante, la ele participau un grup mai mare de dregtori. De pild, la incheierea tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory, din 1595, Mihai Viteazul a trimis pe cei mai de seam dintre dregtorii si, alturi de reprezentanii bisericii 103; tot astfel, la perfectarea tratatului cu Gheorghe Bakoczy I, in 1640, Matei Basarab a trimis pe ase din marii si dregatori (marele vornic, marele vistier, clucerul, stolnicul, paharnicul i pitarul)104. Soliile trimise n Imperiul otoman pentru rezolvarea diverselor probleme de seam erau alctuite de asemenea din numeroi dregtori i boieri. Astfel, la Inceputul anului 1669, se aflau la Enier, pentru a rezolva diverse ,,nevoi ale rii Romneti, 24 din cei mai mari boieri ai riiio5, iar n vara anului 1671 Antonie vod din Popeti a trimis la Poart pentru restabilirea hotarelor rii pe fostul mare ban Gheorghe Bleanu, Gheorghe Bodo mare vornic, Eadu Creulescu mare logoft. erban Cantacuzino mare sptar i ali boieri ,,de cinste108. n vTemea domniei lui Constantin Brncoveanu, asemenea solii la Poart, la care participau mai muli mari dregtori ai rii, se succed aproape anual ntre 1694 i 1703 107. Alegerea solilor pentru misiuni mai importante se fcea dup prealabil consultare a sfatului domnesc. n nvturile lui Neagoe Basarab, n capitolul dedicat soliilor i purtrii rzboaielor. domnul recomand fiului i urmaului su : ,,cu sfatul tu, s cercetezi intre dregatorii (vlastelinii) ti i pe cine vei alege din toat inima ta i i se va prea c acela este slug care va vorbi foarte bine cuvntul tu i fr team, ca i cum tu nsui ai spune cuvntul tu acelui domn. i vei face sfat cu toi dregtorii ti, dac acest om este vrednic s porneasc la aceast slujba, atunci pe acela s-1 i trimii108. Solii erau alei deci dintre dregtorii cei mai de credin ai domnului, care puteau in acelai timp s-i exprime mai fidel gndurile i care erau cum spune Neculce ,,mai de treab la voroav 109. Documentele interne att cele moldovene, ct i cele muntene confirm existena obiceiului ca solii s fie alei de domn dup pre-
10 Pentru amAnunte vezi N. Stoicescu, Drcgtorii rii Romlneyti (In m;.), unde am notat la fiecarc din acetla soliile pe care ie-au Indeplinlt. 108 Vezi I. Ionacu, Mihai Viteazul I autorii tratatului de la Alba Iulia, (Anuarul Inst, de istorie 1 , Cluj, V, 1962). 104 N. iorga, Studii i documente, IV, p. 218219. Doc. din 8 lan. 1669 (Arli. St. Buc., m-rea Cotroceni, I.IX/17). 1M Doc. din 3 iulie 1671 (idem, m-rea Tismana, LVIII/ 8). 107 R. Greceanu, Vta[a lut C. Rrtncoucanu, p. 20, 61, 63, 89, 103, 106, 116, 120. 108 Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 285. I. Neculce, I.etopiseful Moldovei, ed. cit., p. 45.
ATRIBUHLE DREGATORILOR
alabil oonsftuire cu sfatul su. La 20 martie 1570, Bogdan Lpu- neanu. domnul Moldovei, arta astfel c se sftuise ,,cu ntregul sfat al domniei mele i trimisese apoi n Polonia pe Dinga postelnic i Dr- gan mare logoft, ,,cu multe treburi adevrate ale noastre, pentru ca craiul s ne jure i s tocmeasc s fie pace ntre noi i ntre rile noastreU0;la29 iunie 1604, Radu erban, domnul rii Romneti, declara c a soeotit eu toi dregatorii i cu toi boierii domniei mele pe cine vom putea alege, un boier credincios i destoinic al domniei mele, ca s-1 trimitem pe el la cinstitul nostru mprat cretin. i ntru acestea, domnia mea i cu toi dregtorii domniei mele i cu boierii domniei mele... ... am ales pe cinstitul dregtor al domniei mele, pe rposatul jupan Stroe (Buzescu) fost mare stolnic..., mpreun cu cinstiii dregatori ai domniei mele, fraii lui, jupan Radul clucer i jupan Preda mare ban m.
Atribuii militare
Dei in atribuiile de ordin militar exista specializare mai strict, anumii mari dregtori avnd sarcini de acest gen112, remarcm ns i aci c, in imprejurri deosebite, domnul putea numi n fruntea armatei sale sau a unei pri a acesteia i pe ali mari dregatori n afar de aceia care ndeplineau atribuii predominant militare (hatmanul, sptarul, aga etc.). Astfel, in vremea domniei lui Mihai Viteazul, cnd ara Bomneasc a trebuit s fac fa unui efort deosebit n lupta sa pentru redtigarea independenei, printre comandanii de oaste se numr : banul Manta, banul Mihalcea, cei trei frai Buzeti, Dumitru vornicul etc.113 n vremea domniei lui Eadu erban, un dregtor al sau, Stanciu mare sluger, a fost peste oaste, comandant al armatei trimise de domn contra lui Gabriel Bathoryu4. Tot astfel, in Moldova, la 1629, Alexandru Cuconul trimite ,,cu oastea noaetr, contra lui Mcori hatmanul, pe Grama mare stolnic 116; tot un stolnic, Bucioc, a fost comandantul slujitorilor trimii mai trziu contra tilharului Ditinca, iar Tlmaci paharnicul a comandat strjile lui Gheorghe tefan, la 1657ue. Trebuie s mai amintim aci c marii dregtori datori cu ,,auxi- lium fa de domn, pe lng aa numitul consilium , indiferent
110
Doc. prio. isl. Rom., veac. XVI, vol. II, p. 221 si G. Ghibftnescu, Surete, IX, p. 36-41.
Doc. prio. isl. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 131. Vezi partea a Il-a, cap. I, p. 242 262. Istoria Trii Romdneli, ed. cit., p. 57, 58, 65, 69 passim. 114 Doe. prio. isl. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 508 si ,,Re\ue des etudes sudt curopeennes. t. IV, 1966, nr. 1-2, p. 107. sitmiie asemntoart lntllnim l ln timpul domniei lui Constantin Brlncoveanu, la 1696, de pild, cind domnul a nr.mit serdar (comandant) al unui grup de 1000 de ostai trimii ln ajutorul turcllor pe marele silu postelnic Dumitraco Caramanllu, care cunotea limba turc (R. Greceanu, V i a f a lui C. Brtncovcauu, p. 88). Acad. R. S. Romnia, DCXCV/21. Miron Costin 11 adaug i pe Lupu vornicul (Opere, ed. cit., p. 95). 1,4 Ibidem, p. 174 i 18?.
111
ATRlBUjn JUDECATOKEn
121
de dregtoriile pe care le ocupau, erau obligai s-1 insoeasc in cam- paniile sale, fie n ar, fie in afara hotarelor acesteia. Erau scutii de acest serviciu numai dregtorii btrni 117 i cei pe care domnul i lsa ispravnici (lociitori) ai si la scaunul domnescn8.
Atribuii judectoreti
Toi marii dregatori ai rii puteau face judeci, termenul de dregtori fiind uneori sinonim cu aceia de judectori m. Dei n ara Eomneasc dregtorul cu atribuiile judectoreti cele mai importante era marele vornicia>, iar in Oltenia marele ban m, i de la ceilali mari dregtori ai rii din secolele XVI XVII ni s-au pstrat numeroase cri de judecat, date in diverse pricini ivite ntre locuitori. Amintim astfel de cri de judecat eliberate de marele sptar 12Z, marele stolnic123, marele paharnic m, marele comis1*5, marele clucerm, marele sluger127, marele ag128, marele arma129 etc. n sec. al XVII-lea, ndeosebi n a doua jumtate a sa, cind sfatul domnesc avea de judecat pricini mai complicate, care necesitau cercetri ce nu se puteau face n edinele sale, domnul ddea delegaie unui grup de dregatori (uneori i foti dregatori), care, dup ce lnau seama pre amruntul, eliberau carte de judecat colectiv, pe baza creia se ntocmea apoi hotrrea domnului i sfatului domnesc, care de obicei reproducea cartea de judecat eliberat de boieri. Aceste hotriri date de cte un grup de dregatori, din care ni sau pstrat foarte multe130,
Vezi doc din 24 mart. 1619 (Doe. prio. ist. Rom.. B., veac. XVII, vcl. Ill, p.331). ne Yezi mai jos p. 125 128. m Vezi doc. din 4 mart. 1646, unde se spune ,,dregatorii carii vor fi jndectori drti (Arh. St. Buc., m-rca Cotroceni, V/ll). Despre dreptul de judecat a) marilor dregatori vezi i C. C. Giurcscu, Noi contribufiuni, p. 5 10. ao yezi mai jos p. 187 189. m Vezi mai jos p. 161 163. 122 Cele mai numeroase; vezi doc. din: 5 iunie 1621. 10 aug. 1641. 13 mart, i 21 sept. 1692, 15 nov. 169S etc. (Biblioteca Centrala de Stat, CIV/1, Arh. St. Buc., m-rea Tis- mana, LXXXVII/10, ms. 366, f. 30, m-rea Hurezi, XXV1II'9, ep. Buzu. XI/9). m Doc. din: 18 iunie 1613, 24 febr. 1640, 6 aug. 1650 etc. iDoc. pris. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 211212, Arh. St. Buc., m-rca Nucet, XX;18. Biblioteca Centrala de Stat, CXII/35).
1-4
Doc. din 9 sept. 1653, 18 dec. 1671 (Acad. R. S. Romania, CXI.VII'230, Arh. St. Buc., ms. 722, f. 226
v.).
124 Doc. din 8 ian. <1642>, 10 iunie 1652 (Biblioteca Centrala de Stat, XCVIII/13, Acad. R. S. Romnia, CXLVII/228). u * Doc. din 23 iulie <1603 1609>, 26 april. 1610 (;. prio. isL Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 97 i 456). Doc. din 31 dec. 1625 (ibidem, vol. V, p. 582). 128 Doc. din 10 iulie <1592> (G. Ghibnescu, Surefe, VI, p. 185 186). 129 Doc. din 27 sept. <1630> (Acad. R. S. Romnia. CXLVII/12). |ao yezi toe. din: 3 iulie 1662, 29 mart. 1663, 2 dec. 1665, 18 sept. 1667, 5 mai 1669, oct. 1683, dec. 1695, 15 mart. 1697 etc. (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XXXV/18, Dep. Salta Castrioaia, 1/16, m-rea Stavropoleos, III/2, Acad. R. S. Romania, CXCII/72, Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CCLXlI/1, m-rea Hurezi, XXV/4, A. S., CXVII/73, Acad. R. S. Romnia, XLV/106).
vor fi nlocuite in sec. al XYIII-lea de anaforalele pe care boierii le nain- tau domnului pentru pricinile cercetate de ei. Cele mai complicate pricini, care declanau conflicte puternice intre rude, erau acelea privind motenirile. Aceste pricini erau ncredin- rate de regula mitropolitului 131 sau unui patriarh aflat n ar, asistai de ciiva dregatori. care ddeau apoi ,,foi de mpreal urmailor celor disprui ca s li se tie fietecruia pre ce i s-au ales partea, cine ce va rinea i ca s nu mai aib gilceav ntre ei132. Astfel, la 28 mart. 1616, cind urmaii jupaniei Elina vin la divan pentru mprirea motenirii acesteia, artnd c ,,nu a rmas niciun fin din trupul ei,.domnul, avind in vedere c afaeerea era destul de complicate, declara c ,,nu am vrut s m amestec in aceast judecat, ci i- trimis la mitropolit, care impreun cu ,,soborul mitropoliei i cu mitropolitul Grevenei i episcopul Chitului ,,au cercetat i au gsit scris in pravila s fac trei pri, care s fie date una mamei Elinei, alta soului su i a treia unei verioare 133 . Tj s-au pstrat numeroase asemenea documente de mpreal date de mitropolit cu un grup de mari dregatori, care declarau c domnul ..ne-au dat pe noi in mijlocul lor (al motenitorilor) ca s-i socotim i s-i tocmim de toate c-e vor avea imprelile i socotelile sau ,,datu-i-au pe seama noastr s-i judecm pre amruntul134. Prezena feelor bisericeti in asemenea mprejurri era necesar deoarece acestea cunoteau mai bine ,,sfinta pravil, care era invocat adesea in pricini de moteniri. De pild, la 22 mai 1658, patriarhul Macarie al Antiohiei, mitropolitul rii i marele vornic caut ,,la sfnta pravila", artind c- am aflat cum c s cade a inea nepoii dect verii cei mai de departe 135. Uneori marii dregatori jucau rolul unor judectori ambulani, care impreau dreptatea sau tocmeau prile in litigiu, pentru ca acestea s nu mai ajung in faa divanului domnesc13e. Astfel, la 24
In timpul domniii loi Constantin Ma%Tocordat, mitropolitul Neofit declara c domnul a trimis ,.dup leg* in mitropolit s judece pricina de inoslcnire (,,Bls. ort. rom., II, 1875-1876, p. 320. Menionez aci c reprezentanii bisericii aveau drept de judecat alturi de dregiorli laici i ln alte state mr-dievale, de pid& In Serbia (vezi A. V. Solovjev. Sndije i sud po gra- dooima Daxanooe drjuve. Glasnik skopslcog naucinog drutva, VII VIII, 1930, p. 147 162).
Doc. din 5 iulie 1692 (Arh. St. Buc., Mltr. rii Rom., CXII/75). Doe. priv. is I. Rum., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 8. 131 Vezi doc. din : '5 mai 1669. 27 iulie 1671, 17 iulie 1691, 2 iunie i 2 iulie 1692 etc. (Arh. St. Buc.. Mitr. Trii Rom., CCLXII/1, m-rea Brlncoveni, XVIII/30, m-rea Blstria, XXIV/31, A.N., CXII/73 ;i 75). Arh. St. Buc., ms. 209. f. 216. Intr-o alt pricin de motenirc mai complicat. mitropolitul ril judeca la S iulie 1096 ..precum serie la sflnta pravil, cap. 202, fila 201, de zice: ,,de va muri brbatui sau muiarea i le vor rflmtne copii, decii vor murl i coplii, atunce s aib a stiplnire cel ce va rmtne cu viat din zestrile mortului a treia parte, ori brba.t, ori muiare" (idem, m-rea C. Lung, LX/75).
132 133
Vezi doc. din 6 au 1650, In care Barbu mare stolnic declar c doi locultori s-au tocmit Inaintea sa" nu mtarg In divan" (Bihlioteca Central de Stat, CXII/35).
ATRIBUII JUDECATORETI
febr. 1640, Socol Corneanu stolnic arat c, fiind trimis de Matei Basarab in Transilvania, domnul a profitat de imprejurare i a trimis in faa sa pe doi locuitori din regiunea pe unde trecea Socol ca s-i judece pentru prad. Cei doi i-au ieit inainte la Vleni, pe unde-i era drumul, i el i- judecat137. Alteori, locuitorii din diverse pri ale rii profitau de trecerea prin regiunea respective a unui mare dregtor, in faa cruia se prezentau la judecat. Astfel, la 22 aug. 1691, Constantin Brincoveanu arat c ,,pre vreme ce am trimis domnia mea pe cinstit boiarinul domniei mele Alexandru mare logoft la slim, la margine, la Focani", se prezentase in faa acestuia un locuitor din regiunea respective. care prse pe un boier, Gheorghe cpitanul,pentru stpinirea unei vii. Marele iogoft,vznd zapisele de vinzare ale viei, ,,au judecat i au dat s ie Gheorghe epitanul acele vii138. Cnd ddea delegaie unor dregtori ca s judece diverse pricini n ar (iar uneori i la hotrnicii), domnul inea seama de faptul dac boierii respectivi cunoteau regiunea unde erau trimii. Cele mai multe din crile de judecat amintite mai sus sint date de mani dregatori care erau originari sau aveau proprieti in regiunile unde judecau : marele comis Radu Mihalcea Cndescu in regiunea Buzu. marele sptar Mihai Cantacuzino in regiunea Saac etc. Aa cum judecile sfatului domnesc i ale domnului nu erau definitive, i sentinele date de marii dregatori puteau fi atacate. n plus, nu exista ierarhizare strict a judecilor dnp importana dregtorului care le judecase. De pild, pricin judecat in faa marelui logoft putea fi reluat apoi in faa unui mare cpitan de margine. care era un dregtor mult mai puin important decit marele logoft139. n Moldova, dei principalii judectori ai rii erau cei doi mari vornioi pentru procesele penale, logoftul pentru moii i hatmanul pentru igani140, dup informaiile date de Dimitrie Cantemir. toi membrii sfatului domnesc i marii boieri membri ai divanului din starea I ..an puterea s. judece i s hotrasc in toat ara, cind nu se gsese la Iai". Cind prile se nvoiau, marii dregtori puteau s judece i in eapitala rii. Dup prerea domnului Moldovei, dac sentinele date de marii dregtori erau nedrepte lucru ce se constat adesea" aeetia erau pedepsii. Cnd un mare dregator cerceta pricin in divanul domnesc, el ddea hot&rrea sa marelui logoft i aceasta devenea valabil numai dac logoftul, fiind de acord, semna141. Prin reformele lui Constantin Mavrocordat, la 1741. s-au delimitat mai bine drepturile de judecat ale marilor dregtori, urmind ca marele logoft s se ocupe de pricinile privind moiile, cei doi vornici s judece
Arh. St. Buc., m-rca Nucet, XX/18. Arh. St. Buc., m-rea Dlhuli, 1/4. Doc. din 22 aug. 1691, citat la nota precedents. 140 Vezi mai jos p. 181, 197 200 i 251 252. 141 D. Cantemir, op. cit., p. 82 i 104105. Vezi i ..desluirile date de logoftnl Ior- <lache Ruset secretariatului de stat al Moldovei. la 1835, despre modul cum se fceau judecile In trecut In tar, folosind inform a iile furnizate de Dimitrie Cantemir (Hurmuzaki. S. 1/6, p. 619-620).
137 138 139
fie<are in partea de ar ce i se ncredinase, hatmanul pe slujitori, pricinile iganilor i ale strinilor, vistierul ,,pe cei ce se jeluesc de slujbai i pricinile djdidor, sptarul ,,pe oamenii strini ce vor merge la dum- ne:ilui, marele aga pe trgoveii din Iai. Prin aceste msuri se desfi- ina deci dreptul de judecata al celorlali mari dregatori, n inuturi cp- tind acest drept ispravniciim.
Hotmiciile moiilor
Hotrniciile moiilor au constituit n timpul evului mediu una. din cele mai de seama atribuii ale aparatului de stat, la care participau numeroi boieri sau megiai din preajma locului, precum i reprezen- taiii ai puterii centrale, care vegheau ca aceste hotrnicii s se fac conform practicilor obinuite. Dei, atit n ara Bomneasc, ct i n Moldova, existau dregatori in ale cror atribuii intrau hotrniciile (marele portar i, respectiv, marele logoft i vornicii de poart)143, avnd n vedere mulimea moi- Uor sau prUor de moii ce se cereau hotrnicite, ca i faptul c acestea erau rspindite pe ntreg cuprinsul rii i la distane mari de capital, necesitind deci deplasri multe i lungi, domnul putea s trimit ca reprezentant al su la aceste hotrnicii pe oricare din dregatori, care incasau diverse venituri pentru deplasarea lor. In unele mprejurri, cnd domnul trimitea un dregtor al sau intr-o regiune a rii pentru rezolvarea unei probleme, l nsrcina pe acesta s fac i hotrniciile cerute de locuitorii de acolo, pentru ca s& nu se mai deplaseze un alt dregtor special pentru aceasta. De pild, in anul 1638, Vasile Lupu i cere lui Dumitraco oldan mare vornic, care fusese trimis acolo, la marginea rii, cu alte treburi ale domniei, s hotmiceasc moie aflat n calea sa144. Alegerea boierilor hotarnici era motivat de domn prin faptul > cel ales era ,,om bun i nelept, ,,om nelept i cuminte, sau ,,boia- rrn bun i nelept14S i c, deci, ar fi trebuit s fac hotrnicia bine. Trebuie s mai subliniem faptul c, n sec. al XVII-lea, indeosebi din vremea domniilor lui Vasile Lupu i Matei Basarab, marea majoritate a hotmiciilor se efectuau de dregtorii in atribuiile crora intrau aceste operaiuni: marele logoft, logoftul II i vornicii de poart, in Moldova i marele portar, portarii II i vornicii II, in ara Romneasc. Mult mai rar in aceasta vreme sint trimii ca hotarnici ali dregtori in afar de cei in atribuiile crora intrau hotrniciile148.
Uricorul, IV, p. 405406. Vezi mai jos p. 181, 234235 i 241. Acad. R. S. Romnia, CLXXXVI/46. Vszi i Spiridonia-Iai, LXIII/11. Doc. din 30 a tig. 1603, 14 nov. 1621, 1 aug. 1634 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. I, p. 114, vol. V, p. 75, Acad. R. S. Romnia, DIV/7). ,4 * Vezi, de pild, doc. din 16 april. 1692, In care domnul spune cS, pentru hotrnicire la Glina, moia lui Cemica tlrbei mare arma, unde era mare gllceav" i unde problema era deci destul de complicate, domnul trimisese ca hotarnici pe marele logott i pe marele clucer, Insoltl lns de un portar al doilea (copie Inst, de istorie).
142 143 144
ISPRAVNICn DOMNETI
Ispravnicii oraelor i ai scaunului domnesc

In sec. al XVII-lea, pentru a evita deplasrile lungi ale dregtorilor lor n ar, domnii rii Romne.jti au inceput s numeasc in diverse orae ispravnici, care rezolvau pe loc pricinile ivite intre locuitori, indeosebi judecile i hotrniciile; astfel de ispravnici intilnim, ncepind ndeosebi din vremea domniei lui Matei Basarab, la Trgovite (acesta devine mai trziu vornic de Trgovite), Ocnele Mari, Ora.ul de Floci, Cmpulung, etc., pe lng aceia mai vec-hi de la Craiova, care inea locul banului147. Unii din aceti ispravnici fuseser mai inainte mari dregatori, crora domnul le ncredina apoi conducerea administraiei intr-o regiune din ar. Astfel, Preda Buzinca fost mare sluger a fost ispravnic al Orau- lui de Floci 148, Chirca Rudeanu fost mare logoft i Stoica fost mare ag au fost ispravnici de Trgovite149, Radu Izvoranu fost mare pitar a fost ispravnic la Ocnele Mari150, erban Vldescu fost mare comis a fost ispravnic la Cmpulung151 (acesta era originar din apropierea oraului, si anume din Vldeti-Muscel). Ispravnicii numii in sec. al XVIII-lea n fruntea fiecrui jude din ara Romneasc i au deci predecesori in sec. al XVII-lea. n Moldova, existnd staroti i pirclabi de inuturi, nu am intilnit ispravnici in sec. al XVII-lea.
n afar de ispravnicii de orae, a cror autoritate asemntoare cu aceea a prclabilor moldoveni se mrginea la oraele unde erau numii i la teritoriul din jurul aeestora, in sec. al XVII-lea aa mai existat i aa-numiii ispravnici de scaun, eare erau recrutai dintre marii dregtori apropiai ai domnului i care ineau locul acestuia In absena sa din capital sau asigurau conducerea statului pin cind domnii nou numii ajungeau n ar. Astfel de lociitori de domni sint amintii inc de la sfiritul sec. al XVI-lea, dar termenul de ispravnic de scaun nu se ntUnete deet n vremea domniei lui Matei Basarab. Se tie, de pild, c Mihai Viteazul a lsat n Moldova locotenen domneasc, format din Udrea Bleanu hatmanul, Audronic Cantacuzino vistierul, Sava armaul i segrea sp- tarul152; mai tirziu, dupa alungarea lui Simion Movil din ara Romnea-
147 148
Vezi mai jos p. 167 170.
Doc. din 7 iunie 1649 (Acad. R. S. Rotnnia, CCCX/34). 149 Doc. din 5 mai 1664 i 21 aug. 1669 (Muzeul de istorie Buc.. nr. 28 347 i Arh. St. Buc., m-rea C. Lung. V/9). Doc. din 30 mai 1693 (idem, Mitr. rii Rom., CLXVI/51). Doc. din 19 iunie 1699 (Acad. R. S. Romnia, CD/274).
li
Istoria rii Romneti, ed. cit., p. 78.
126
ATRIBUllLE DREGATORILOR
sea, uoul domn, Kadu erban, trimisese pe Cernica vornicul s apuce* tronulu*. Primul dregtor care poart titlul de ispravnic al scaunului Bucu- retilor este amintit la 6 oct. 1643, in persoana lui Sima fost al doilea vistier i el a inut temporal* locul domnului, aflat atunci la plimbare, impreun cu suita sa de boieri154. In timpul domniei lui Matei Basarab aflat uneori la Trgovite sau prin ar ispravnicii de scaun nu erau recrutai dintre marii si dregatori, care il insoeau pe domn in vechea capital sau prin ar. Domnul aflindu-se in ar. unde rezolva el nsui, impreun cu dregatorii care il insoeau. diversele pricini ce i se infiau, ispravnicul de scaun lsat la Bucureti trebuia s asigure numai rezolvarea pricinilor din capitals (indeosebi hotrnicii i judeci); autoritatea lui nu se ntindea i asupra restului teritoriului rii. De aceea, ispravnicii de scaun din vremea domniei lui Matei Basarab nu erau recrutai dintre marii si dregatori. in aceasta vreme, printre ispravnicii de scaun ai Bucuretilor se afl : Mitrea fost mare pitar (13 aug. 1643), Gheorghe Caridi fost vistier al doilea (13 febr. i 28 iunie 1647), Loiz clucerul (28 febr. i 24 oct. 1649). Damaschin al doilea vornic (6 mai 1649), Cazan Xsturel postelnicul. rud cu Matei Basarab (29 mai i 18 iulie 16.52, 6 mart, i 8 oct. 1653)1S. In a doua jumtate a sec. al XVII-lea, incepnd din 1663, cnd domnii rii Bomneti au trebuit s insoeasc destul de des armata turceasc in eampaniile acesteia impotriva austriecilor sau polonilor, in absena lor mai indelungat din ar, autoritatea domneasc era asi- gurat de 2 4 mari dregatori, recrutai dintre aceia pe care domnul ii considera cei mai fideli i care deineau puterea domnului ri toat ara. Primii asemenea ispravnic-i care se vor numi mai tirziu caima- c-ami au fost Stroe Leurdeanu mare vornic i Dumitraco Cantacuzino mare vistier, lsai ,,s pzeasc scaunul domniei de ctre Grigore Ghica. plecat in 1663 la Ujvar, cu oastea turceasc156. ncepind de la aceasta data, printre ispravnicii de scaun, amintii foarte adesea, in 1664, 1670, 1672, 1673, 1674, 1675, 1676, 1677 etc., se numr cei mai mari i mai influeni dregtori din ar : Stroe Leur-
*** Dot. prin. isl. Rom., B., -veac. XVII, vol. IV, p. 365.
154
Arh. St. Buc., m-rea Phimbuita, 111/2. Vezi i doc. din 30 oct. 1643 (Acad. R. Romania,
XX1/278). Inainte de aceasl data, la 7 ian. 1642, Intr-o scutire acordat'i unor preoi din Bncureli, se interzicea ispravniciior scaunului s judece (G. Potra, DJC. privi- toert la istoria oraului Bucureti, p. 100). Despre ispravnicii de scaun vezi Dan Berindei, Ispraunictil sau ispravnicii scaunului Bueurtflilor (Studii i cerc. Uinliiice lai, istorie. XIII, 1962, fasc. I, p. 129 138) idem. Oraul Burureli, rexedinl fi capital a rii Romneti, 11 'i9 1S62, Buc., 1963, p. 93- 95.
w
Da tele le-am luat din lucrarca noastr Dreglorii orii Romurti (!n ms.). Istoria rii Bomneli, td. cit., p. 148 149. In cronica lui Radu Popescu, Islo- riilt, ed. cit., p. 153,
celor doi li se spune caimacami, ceea ce dovcdete c termenul acesta de origine turceasc a fost adoptat Intre datele cind s-au scris cele doy cronici. Prima oar J-am Intllnit In documente la 7 oct. 1698 (Arh. St. Buc., Ylitr. rii Rom., CCI,VII/10).
ISPRAVNICII SCAUNTJLOT DOMNESC
127
deanu vornicul, n 1664, 1672 i 1673, Gheorghe Bleanu banul, n 1672, 1675, 1676 iji 1677, Radu Crenlescu mare logoft i mare vornic, n 1672, 1674 i 1675, Badea Blceanu mare clucer i mare vornic, in
1678, 1679, 1685 i 1686 etc. etc.
n calitatea lor de lociitori de domn. ispravnicii de scaun rezolvau toate problemele curente ale statului feudal: se ingrijeau de stringerea darilor157, judecau procesele ce li se infiau la divanul pe care ei il conduceau i ddeau cri de judeca ljH. trimiteau diverse porunci in toat ara pentru aducerea la ndeplinire a hotiirilor luate sau pentru efectuarea unor cercetri15*, numeau hotamici in toate regiunile rii160 etc. Tot n aceasta calitate, ei reprezentau interesele rii >i in afara hotarelor ei161. Crile de ntrire de proprieti pe care le eliberau ispravnicii de scaun erau redaetate dup un formular asem&nator aceluia al hrisoavelor domneti, numai c ispravnicii nu avgan dreptul s pun pe aceste cri pecetea domnului. n incheierea unei asemenea cri de intrire din 6 sept. 1676, prin care ispravnicii scannului Bucure^ti. Gheorghe Ba- leanu fost mare ban, Vlcu Grditeanu mare vornic i Hrizea Popescu mare vistier, ntresc credinciosului boiarinului al domnului nostru Statie mare cmra ocin, se spune : ,,i. dup aezmntul judecii, noi ntrim i cu iscliturile noastre 162. Pe baza acestor cri de judecat i fr s mai cereeteze din nou pricina, cind revenea in ar, domnul ntrea dreptul de stpnire al posesorilor crilor eliberate de ispravnici. De pild. la 21 dec. 1676, Gheorghe Duca arat c fimd domniia mea in treaba impriei. la oaste, in ara Leeasc..., i-am fost lsat domnia mea ispravnici scaunului domnii mele Bucuretilor pe c-ei trei mari boieri amintii mai sus, care cercetaser pricina stpinirii unei ocine la Brezoaia-Dimbovia. ntrind-o celui care citigase procesul. Pe baza crii eliberate de ispravnicii de scaun, domnul ntrete stpinirea respectivului proprietar183. Reinem deci c intririle de proprieti eliberate de ispravnicii scaunului domnesc nu aveau puterea hrisoavelor domnesti. aceste intriri fiind confirmate de domn.
Radu Popescu, Istoriile, p. 163. Vezi doc. din: 20 nov. 1670, 30 iunie 1674, 20 iunie 1676 etc. (Acad. R. S. Romania, CCCLXXIV/253; 1. Filitti, Arhioa G. G. Cantacuzino, p. 170: Arh. St. Buc.. m-rea Bradu, XV111/36).
159 Vezi poruncile din: 4 oct. 1663, adresat vmricerilor din Vilcca: 12 iunie 166-1, pentru restituire de igani la Mornglavi-Oltenia ; 10 oct. 1670. trrmis vamc-ilor din Oraul de Floci; 25 nov. 1672, adresai plrclabilor din Piteti etc. (Arh. St. Buc., m-rea Arnota, XVI11 /24, ms. 5722, f. 292, ms. 712, f. 535 v-536, ms. 479. i. 194). 160 Vezi porunci;e privind hotmicii in Buzu (3 sept. 1672. Arh. SL Buc., m-rea Radu vod. XII1/6), Bucureti (doc. din 27 ian. 1672, idem, m-rea Cotxoceni, XXV/23), Ciuper- ceni-Oltenia (doc. din 4 sept. 1676, idem, m-rea Hurea, XII/2) etc. 1 Vezi scrisoarea trimis de ispraîcii scaunului Bucureti la 11 iulie 1677 unor locuitori din Braov s se prezinte inaintea ispravnicilor din Ompuljng pentru nite datorii (Hurmuzaki, XV/2. p. 1369).
Arh. St. Buc., m-rea Hurci, XII/4. Acad. R. S. Romania, CXCVI/125.
Pe de alt parte, trebuie s artm c, in calitatea lor de lociitori ai domnului. ispravnicii de scaun puteau s anuleze unele hotrri ale domnului. dac constatau c ele nu erau intemeiate. De pild, la 24 mai 1675. ispravnicii de Bucureti dau carte slugii mrii sale domnu nostru*, Mihalcea Cindescu cpitanul, s fie in pace de birarii judeului Buzu pentru nptile birnicilor din Cndeti, dei domnul dduse alt carte prin care birarii care inuser judeul de bir fuseser imputer- nicii s-1 s plteasc suma de bani cu care susineau c au rmas in pagub. Cum, intre timp, doi boieri mrturisiser c birarii nu au fost pgubii, ispravnicii de scaun hotrsc casele boiereti s aib pace de ctre toi birarii . Autoritatea ispravnicilor de scaun, acordat prin delegaie domneasc, inceta cind domnul se ntorcea in capital. Cu acest prilej, avea loc solemnitate deosebit, in cadrul creia domnul mulumea fotilor si ispravnici pentru modul cum conduseser ara i i rspltea cu caftane ie.
Ispravnicii documentelor i poruncilor domneti

In ara Komneasc ispravnicii erau cei care ,,isprveau, adic aduceau la indeplinire porunc domneasc166. Ei indeplineau in acest caz delegaie data de domn i de sfatul sau, care precizau n documentul respectiv limitele competenei administrative a ispravnicului: s asigure stpinirea unui proprietar feudal asupra pmintului i ranilor si, aplicarea unei hotrri judectoreti a sfatului i domnului, >cutirea de dri a uuui sat, achitarea unui dar in bani sau n natur fcut de domn unei mnstiri etc. Pin c-tre mijlocul sec. al XVI-lea, ispravnici-executori ai poruncilor donmeti puteau fi oricare dintre dregatori, chiar dintre aceia care nu erau membrii ai sfatului domnesc. Astfel, dintre cei 11 ispravnici ai documentelor de pn la 1500 (ncepnd din 1481), patru au fost logo- fed, unui pirclab de Poienari, doi mari vornici, unui fost vornic, unui stolnic, iar doi fr titlu. Pentru perioada 1510 1520, cei 44 de ispravnici se impart astfel pe funcii: cinci logofei i grmtici, patru mari logofei, cinci portari, un mare postelnic i doi postelnici, un mare sptar i doi sptari, doi vornici, doi pirclabi, doi stolnici, un ban, un vistier, un sluger, un clucer, un etrar, un sude, un papa, un egumen i apte ale cror funcii nu ne sint spuse. Alte trei documente au cite doi ispravnici: primul
Acad. R. S. Romnia, CCCI.VIII/16. Vezi R. Greceanu, Vial a lui C. Brlneooeanu, p. 9. m Pentru Lnlelesul cuvlntului vezi lndeosebi scrisoarea din 16 sept, 1676 a ispravnicilor de Bnrureti ctre Bndea Blceanu clucerul, prin care acetia li cer s aduc la indeplinire porunc referitoare la nite igani: ,,s le isprveU dumneata lucrul s dea iganii (copie la Inst, de istorle ,,N. Iorga).
ISPRAVNICII DOMNbTl
129
an mare vistier .si un preot, al doilea un mare vornic i un mare logofat i al treilea un sluger i unui fr funcie. Din decada 15211530, incep s predomine intre ispravnici logofeii; din cei 95 de ispravnici, 35 au fost logofei sau logofei II. 32 mari logofei, cinci portari si mari portari, patru postelnici, trei pirclabi, un mare vornic i trei vornici, un vistier, un ban. un fost clucer, un sluger, un pitar, doi sudei. trei episcopi i un disiarh ; un document a avut doi ispravnici, pe marele vornic i marele logoft. Dregatori cliferii puteau fi ispravnici chiar in acelai gen de probleme ce trebuiau rezolvate. Astfel,' la cele 20 de porunei referitoare la igani eliberate in perioada 1547 1583 au fost ispravnici: opt mari vornici, apte mari logofei, doi mari postelnici, un mare comis, un mare portar (pentru marele logoft) si data ..spusa" domnului. C nu este vorba de specializare striet a dregtorilor intr-un anumit gen de probleme la care erau numii ispravnici si c domnul i sfatul su puteau alege in aceasta vreme pe ori care dintre dregatori s isprveasc problem se vede i din alte cazuri: de pild. la daniile de bani fcute de domni mnstirilor nu este numit Lspravnic cum ar fi fost normal marele vistier, ci uneori marele logoft. alteori, marele postelnic etc. De la mijlocul sec. al XVI-lea, paralel cu adincirea separrii atribuiilor dregtorilor,
cei care devin de regul ispravnici ai poruncilor domneti snt marele logoft cu adjuncii si i marele vornic : astfel. n perioada 15511570, dintre cei 357 ispravnici ai poruncilor domneti, 214 snt mari logofei i logofei II, 101 mari vornici i numai 42 ali dregtori; in decada 15711580, din cei 392 ispravnici. 192 sint maxi logofei i logofei, 184 mari vornici i 16 ali dregatori. n primele clecenii ale sec. jal XVII-lea, ispravnieul obinuit al poruncilor domneti a devenit marele logoft. Astfel. intre 1601 si 1610. fa de 234 mari logofei si logofei II ispravnici, sint numai 26 mari vornici, 12 mari Vistieri i vistieri II i trei ali dregatori; in decada 1611 1620, fa de 512 mari logofei i logofei II. sint ispravnici doar 20 de mari vornici i 11 ali dregtori. n aceast vreme, marele vornic este numit ispravnic de obicei numai n chestiunile ce intrau in atribuiile sale : judeci. amenzi etc. sau pentru documentele privind pe marele logoft. n sec. al XVII-lea, ncepind indeosebi din vremea lui Matei Basarab, ispravnicii obinuii la hotrnicii i la luarea jurmintelor au devenit marele portar, subalternii si, portarii II, precum i vornicii II. * Ct privete construciile, i aici remarcm c domnul putea insr- cina cu supravegherea construirii unui edificiu (mnstire, curte domneasc etc.) pe oricare din dregtorii si. Astfel, Radu mare ag a fost ispravnic la repararea caselor domneti din Bucureti in timpul domniei
9 - C. 290
lui Matei Basarab 167, Gheorghe Caridi fost al doilea vistier la repararea bii domneti din Tirgovite 168, Pirvu Cantacuzino mare stolnic i Cer- nica tirbei fost mare arma la construirea mnstirii Hurezi19, Radu Golescu mare comis la refacerea mnstirii Brincoveni170, Mihai Canta- cuzino mare sptar la repararea curii domneti din Trgovite de ctre Constantin Brincoveanu 171 iar Radu Dudescu mare sluger a fost ispravnic la construirea mnstirii Sf. Sava din Bucureti, ctitoria aceluiai domn (1709) 17. In incheierea acestui capitol, subliniem faptul c sfatul domnesc a jucat un rol deosebit de nsemnat n ara Romneasc si Moldova, fiind , alturi de domnie, principala instituie a rii. Sfatul domnesc asista pe domn la conducerea treburilor statului, membrii si fiind consultai in rezolvarea tuturor problemelor majore privind administrarea, organizarea fiscal, militar, judectoreasc, politica extern etc. a rii. n cazuri deosebite, domnii puteau convoca unele sfaturi mai largi san soboare, care cuprindeau un numr mai mare de reprezentani ai clasei dominante, clas care trebuia s-i dea aeordul la toate msurile importante intreprinse de domnie. Cit privete atribuiile generale ale dregtorilor, remarcm separarea fi specializarea destul de lent a acestor atribuii, specializare care nu a devenit absolut nici la sfritul sec. al XVII-lea. Cu toate acestea, la unii mari dregtori (banul, logoftul, vornicii, vistierul, prclabii) predomin atribuiile de ordin public, in timp ce alii (postelnicul, paharniculy stolnicul, comisul etc) au ca sarcini principale prestarea unor slujbe la curtea domneasc. Atribniile fiecruia dintre ei vor fi prezentate pe larg in partea a doua a lucrrii.
Doc. din 18 iulie 1652 (Acad. B. S. Romnia, CCCXCV1I/49). *** Doc. din 20 april. 1642 (Arh. St. Buc., m-rea Cldruani. IX/1). M B. Greceanu, Viafa lui C. Brlneooeanu, p. 27 i Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, XXV/*. N. Iorga, Studil i documente, XV, p. 73 i R. Greceanu, op. cit., p. 93. . Grecranu, op. cit., p. 47, ** ,,Revi*ta isloric, 1932, p. 274.
170 171
Cap. VI
VENITURILE l ABUZURILE DREGATORILOR
Una din deosebirile cele mai de seam dintre dregatorii fendali i funcionarii statului modern este i aceea c primii nu primeau leaf, veniturile lor fiind realizate de la locuitori, in schimbul slujbelor pe care le ndeplineau (judeci, strngerea drilor etc.), din rspltirea slujbei prestate domnului rii cu mila domneasc (danii de ocine, scntiri de dri), din darurile pe care le primeau de la subalterni sau de la diveri soli strini in trecere prin ar, ca i din concedarea de ctre domnie a veniturilor unor inuturi. Aceste venituri erau proporionale cu importana dregtoriei celui care le strngea, precum i cu aceea a slujbei prestate. Bunul plac al dregtorilor domniei. -are svreau dese abuzuri, juca i el un rol de seam in stabilirea acestor venituri. La aceste venituri, considerate legale in timpul orinduurii feudale, se adugau apoi seam de alte citiguri ilicite, realizate din abuzurile pe care oricare dregtor le putea svri, precum i din ..cadourile" pe care le primeau de la cei crora le fceau diverse favoruri.
Evoluia veniturilor dregtorilor pn in sec. al XVII-lea

tirile despre veniturile dregtorilor nu sint prea bogate. n plus, pn n sec. al XVIII-lea, lipsesc in general documente care s fixeze cuantumul acestor venituri. De aceea, este greu de stabilit cu certitudine curba creterii veniturilor dregtorilor din ara Romneasc i Moldova n vremea de care ne ocupm. n sec. XIV XVI, n cadrul acestor venituri, greutate mai mare au avut-o druirile de ocine i veniturile (de multe ori in natur) din slujbe. n sec. al XVI-lea, indeosebi in a doua jumtate a sa, dat cu creterea exploatrii fiscale in cele dou state feudale. importan tot mai mare au cptat-o veniturile in bani, indeosebi acelea realizate din strngerea drilor. data cu creterea acestor venituri, care fac dregtoriile foarte productive, se mrete in mod deosebit interesul boierilor pentru ocnpa-
In acest capitol ne vom ocupa numai de veniturile generale ale nu>rilor dregtori, nu
de ale (lecruia ln parte, pe care le vom prozerta la dregtoriUe respective. Despre aceasl problem vezi i . C. Giurescu, Noi conlribufiuni, p. 13 42.
VENITURILE DREGATORILOR
rea lor 2. crate in intensitate lupta pentru dregatorii i putere. In sec. al XVII-lea se d lupt acerb pentru ocuparea dregtoriilor, care devine seopu! principal al partidslor boiereti. Vorbind despre aceasta lupt dintre cele dou partids boiereti din ara Bomneasc, croni- earul muntean afirm c, ajnuglnd la putere partida Cantacuzinilor cu domnul ei de paie Antonie din Popeti, acetia urmreau .,s deprteze pre toi b}Larii de pre 1ing curte i n le ia boieri He s le dia la ai lor. ca s fie mai ei" 3. Ocuparea dregatoriilor rii era deci scopul principal al boierilor din partida Cantacuzinilor. Ac-elai cronicar, pre- zentind domnia lui Constantin Brincoveanu, constat c sfetnicii cei mai apropiai ai domnului, Cantacnzinii, erau ,,plini de bani, de sate, de vii, fr bir. fr imprnmutri. precum alii ai rii da. Din aceast priein. ..nu le-au ipsit in zilele lui Constandin vod nici un feali de bine ca S3 nu-l aib" *. Tot prin interes'il pentru ocuparea dregtoriilor foarte productive se erplic si lupta bDieribr din ara Bomneasc i Moldova impotriva damnilor care veneau cu numeroas- clientel de la Constantinopol. din care i aleg.*au dregatorii. Ei nu se ridicau impotriva grecilor sau a iaiolui la core se dedau ei i domnii care-i patronau, c-i impotriva sUtemolni care ii inl'ura in mare msur pe boierii autohtoni dintre benefciarii acestei explcatri, in primul rind din dregatorii5. Importana veniturilor realizate din dregtorii in sec. al XVII-lea este atestata de numeroase documente. Cele mai semnific-ative in aceasta privio sint aeelea in care in blestemul final se spune c dac un dregator nu va respec-ta porunca respective, ,,dregtoriia lui s ia altul sau ..boeriia lui sd. ia altul7. De inditi ce pierderea dregtoriei era eonsiderat pedeapsa cea mai cumplit pentru un boier inseamn c dr^toriile adueean venituri impjrtante.^~J> De altfel. lacral acesta il recunosc dinar unii dintre boieri. Astfel la 5 iulie 1652. trei mari boieri mirturLsesc : noi tiind i auzind de casa aeelui boiarin btrn Eadu logaft Gocorscu, cum c au fost vistier
DovczQr cri.jp
exislena unai interes deosebit pentru ocuparea dregtoriilor <2
chiar din a do'ia jumtate a secolului al XVI-lea, adic din vjemea cind acestfi v^ni- '.iri inrcbtreaz ires de care am vorbit. Astfel, ne cunosc eforturile dppuse de bolerul Danciti dm Brincoveni rieotru a obiin;- o dregatorie : acssta dduse satul BSHnti lui lane banul ..'M s-i scoai^ lui dreQloTu de to lefun voevod (Surdill) (Doc. prin. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I. p. ' i). De inrat ce un boier poate s druiasc un sat mare ca BSiletil pentru a obinc dregVwie. < ste de presupns c el tia nu face afaccre proast i c va avea poibilitatf-a s scoat din dregtoria rlvnlt venlturi mai mari dcrlt valoarea natului. Rada Popescu, JtUtriiU doptnilor rli Romneli, ed. cit., p. 106. Vezi i Isloria rii Rommejli, ed. cit,, p. 163, rte unde rezult c scoaterea din dregtorii era more pedesps. Cl. in acest sens %\ Coz. din 18*iunie 1663, unde sc arat c Stroe Leurdeanu a fost ..izjonit afar4 den s-fatnl ri(Acad. R. S. Romnia, CCI/31).
4
Radu Popescu, op, tit., ed. cit,, p. 203.
Desore aceast lu^ti v-zi pc 1 introducerea lui Eugen Stanescu la vol. I Cronicari munleni, Bae., 1961, p, LXX-I.XXVI,
c
Doc, din 24 april. 161? >i 16 sept. 1050 (Acad. B. S. Romnia, CXXV/B3 i ms. 907, . 34). Dor. din 15 ian. 1694 (Acad, R. S. Momnia, XCIV/2).
EVOLUTJA VENiTLRTLOR DREGATORILOR
1S>
i logoft mare 20 de ani in zil*-le rposatului Matei vod. -tin - li rmas niult vuie -i odoar dupre moeitea lui". Faptul c& boierul ocupase 20 fie ani dregatorii mnoa.-e era def-i . < ! treb S21 i realizat avere m.semn at a. fji. intr-adevr. cti *-; boieri con.stat c de la raposatul fost mare logofat rarolsfe>. > se<tffi< ii;Jor s&i 1- 100 taleri. ,,afar den scule i den odoar'. -i dou aalbe de cite 100 de galbeni mari de aur8. Rentabilitatea dregatori ilor in aceasta vreme ex plica faptul c unii boieri, lipsii de avere, ajun.î dregatori realizau apoi a\tri considerable. La 6 mart. 1653. Dragomir din Plvicer,; mare mi mrturisete pe patul morii c, atunci cind s-a estorit c-u J1 r. . vr,? Tjieeasa; rud cu Matei Basarab, ,,n-am avut nici rum an. nici rjcra^. nici mo:ie. ci am ci- tigat amindoi dnpreun den mila mariei sale In vod" e vorba de M a t e i Basarab). Din averea sa, Dragomir vornicul fctLse doua mn-tiri. Alu- ni i Lipov, crora le las partea â de -ate. rigani. rumni, vii. mori i vite9. Tot astfel, Hrizea mare ban realiza.-e in timpul cit oeupase dregtorii avere insemnat. Intr-un document din 15 roan. 1073 i se int- resc cumprturi in valoare de circa 5 000 de galbe: . -um egal cu aceea a cumprturilor fcute de Grditeann in timpul cit a fost mare vistier al lui Matei Basarab u. Se pare c in aceast vreme dregtoriile erau mai productive decit exploatarea pmintului. La 16 iunie 1649. expbcind de ce l u las orma- ilor si avere prea insemnat, Ttidor stolnicul le -pune ca ..eu n-am fost vreun boiaren (adic dregtor n.u.) mare, oi hrana mea ' boeriia mea au fost plugul i viia 12. Boierul respectiv recimotea. astfel. c dac ar fi fost mare dregtor ar fi realizat avere mai insenmat decit prin cultivarea pmintului. situaie asemntoare constatm i in Moldova, unde marii boieri realizeaz n timpul cit au fost dregtori averi uriae. folosind. se inelege, i puterea deosebit pe care -le-o ddea dregatoria. De pild. Xe>tor Ureche mare vornic al rii de jos, care, inainte de a deveni mare dregtor, avusese : trei sate, selite, parte de sat >i patru flci de vie cumprate i un sat i selite motenite de la bunicul su. poseda in 1605 : 36 de sate i pri de sate, 10 seliti. 4 bli i 6 flc-i de vie **, iar in 1617 averea sa crescuse la : 52 de sate, 45 de pri de .sate, 17 mori, 6 heleteie, 45 de falci de vie, plus locuri de fina >i de prisac u.
Arh. St. Rue., A. N.. CXI1/75.

9 10
Acad. R. S. Romania, CXf.Vl 1/186. Arh. St. Buc., Peceli nr. 50. Vezi i doc. din: 10, 11 mart, si 3 aprilie 1641, in care i sc lntresc Doc. dir. febr. 1657 (Acad. R. S. Romania, Snluri nr. 5. Acad. R. S. Romania, CCLVII/221. Doc. priv. isl. Horn., A., veac. XVI*, vol. 1, p. 147149, 103 164, 167. 227 - 233. 255 passim. G. Ghibnescti, Surele, II, p. IBS. Vezi lista propriettilor aftstui mare dregtor (ibidem, p. 171 173).
cumprluri noi (idem, Pecei 56 ri 58 i m-rer. Radu ved.l. \ I2j.

11 12 13
14
Despre abuzurile sSvirite de accst mare dregtc- vezi mai jos p. 152.
La 4 mart. 1652. uruiaii lui Gavrila Mateia mare logoft i mpart i* de sate. 31 pri de sate i 41 i jumtate flci de vie, toate motenite cte la Oesta la. Exeniplul cel mai ilustrativ este oferit de marele vistier Toma Can- tscuno. care la <c. 1662 > declara c a dat pe cele 60 de sate, 15 jum- ti de sat i 33 de flci de vie pe care le cumprase uriaa sum de 350 de galbeni16. C cea mai mare parte din aceti bani fuseser adu- nan in vremea cit a fost mare dregator rezult din faptul c att el cit i fratele su, Iordache, in timpul domniei lui Gheorghe tefan, cnd au fost sco.i din dregatorii, nu numai c nu au mai putut cumpra sate, dar au fost silifi s-i vind unele din ele 17, pentru a ncepe, de ndat ce redevin mari dregatori. s cumpere din nou pmint 18, se nelege din banii obinui din slujbe i folosind din plin puterea pe care le-o ddeau dregtoriile ce ocupau. De altfel. trebuie s subliniem faptul c foarte muli dintre marii boieri cumpr pmnt ct timp ocup dregatorii i vnd sate sau pri de sate atunci cind nu mai snt dregatori19.
Daniile de ocine domneti

Unui din primele mijloace pe care le-a utilizat domnia pentru a rsplti slujbele sfetnicilor si dregtorilor si a fost druirea de pmn- tnri din cele aflate in proprietatea sa. Acest sistem, specific feudal, a fost utilizat pe sc-ar larg i in alte state medievale, unde beneficiul a constitnit una din cile formrii proprietii feudale. n aceasta lucrare nu ne vom ocupa de problema complex a formrii proprietii boiere-^ti pe calea daniilor domneti, problema care a mai fost de altfel discutat in istoriografia romneasc, mai veche i mai non M. Folosindu-ne de studiile existente, ne vom mulumi doar s nre-
14 Biblioteca Central de Stat, V/2. G. Ghibncscn, Ispisoace. III/2, p. 29 32. Menionm c Iordache Cantacuzino rnotenise avere insemnat i de la socrul sn, fostul mare logot Gaviila Matei a, de care am vorbit mai sus (vezi doc. din 22 febr. 1656, Acad. R. S. Romnia, DLXXXIX/29). 17 Vezi doc. din 17 sept. 1656, 5 april. 1657 etc. (Arh. St. Buc., ms. 538, f. 22 i m-rea Neamf, LJX/17). M V'ezi doc. din 16 i 20 aug. 1660 (Biblioteca CentralA de Stat, XX/83, 81). Dintre numeroasele documente de acest fel vezi pe cele din : 18 april. 1644, prin carc Iona.co f.ujb fort mare vornic vinde jumtate de sat lui Toderaco mare logoft cu 1000 de lei i 100 de oi (Acad. B. S. Romania, CCC.I/27): 7 iulie 1660, din care rezull c Gheorghe Roca fost vistier vinde pri de sat lui Hie eptilici hatman (Acad. R. S. Romnia, CXXXVIIJ/45); 5 iulie 1661, prin care Andreia Ioanovicl fost mare medelnicer vinde un sat i pri din altul lui Iordache Cantacuzino mare vistier (Acad. R. S. Romania, CCCXXXV/10) etc. etc. M
20 Vezi : G- Popovici, Ordinea de succesiune tn moxiile donative moldovene tn sec. X/V, In vol. Prinos Ini D. A. Slurdza. Buc., 1903, p. 355 371 : I. Tanoviccanu, 1' proprietii fund arc In Moldova. Pmtnlul gospod, In acelai volum, p. 111433; V. Cos- tchel, I.a formation du benefice en Moldavie (,,Bev. hist, du Surl-Est europtfcn", 1946, p. 118 130): vezi i paragraful redactat de aceeai au to are In Viala feudal^, p. 212216; C. Cihodaru, Forme de proprietor feudal tn Moldova (Studii si cerc. tiinificc, Iai, s. Ill, t. social?, 1955, nr. 34, p. 1 30) etc.
DAN1ILE DE OCINE DOMNETI
gistrm acest mijloc de rspltire a slujbelor prestate de marii boieri ,i dregtori domniei. Va trebui mai nti s semnalm faptul, deja cunoseut, ca domnia a folosit acest mijloc indeosebi pentru a rsplti slujba dreapt i credincioas a marilor boieri i in mai mic msur pe aceea a slugilor sale mai mrunte. Referindu-se la acest vechi obicei de rspltire a slujbei, Antioh Cantemir, domnul Moldovei, arta ca domnii miluiau astfel ,,pe boiarii mari i slugi credincioase , iar ntr-un foarte interesant rspuns la un chestionar despre originea proprietii din Moldova, un grup de boieri declarau, n sec. al XVIII-lea, c domnul fcea aceste danii ,,dup slujb si cinste fiecruia 22 . Slujba $i cinstea marilor boieri fiind mai importante pentru domnie, se inelege c ei erau principalii beneficiari ai daniilor domneti. Obiceiul ca domnii s rasplteasc pe boieri i dregatori cu ocine, la care se aduga uneori scutirea de dri, a fost atit de rspndit, nct, la 6 nov. 1667, Alexandru Ilia, domnul Moldovei, declara din veac fiind obicina tuturor domnilor, de au fost volnici a da si a milui pre boieri care au slujit domnu-su cu dreptate , ori cu sate, ori cu alte obiceie ce-au vrut, voe s fac volnici au fost n numeroase documente dania domneasc era motivat de faptul c boierul sau dregtorul respectiv ,,a slujit inaintailor notri cu dreptate i credin, iar acum ne slujete i nou, ne- slujit drept si credincios, pentru dreapt i credincioas slujba pe care mi-au slujit-o domniei mele 24, iar n sec. al XVII-lea pentru c ,,au slujit i domnii mele i ri noastre cu mare direptate i cu credin"25. n cele mai multe din aceste documente nu ni se spune in ce anume a constat slujba prestat. Uneori, ns, se arat c slujba respective a fost depus in diverse solii peste hotare 26, pe cimpul de lupt, unde cel rspltit i-a expus viaa pentru domn 27, c respectivul dregtor ,,cu destoinicie s-a nlat n toate ce au fost trebuitoare domniei 28, sau, n sfrit, c rsplata a fost acordat pentru alte diverse servicii fr legtur cu atribuiile obinuite ale dregtorilor a.
G. Ghibnescu. Surete, XV, p. 117. Acad. R. S. Romania, XXII/291. Arh. St. Buc., ms. 578, | 113. 34 Doc. prin. ist. Bom., A., veac. XIV XV, p. 29, 30. 46, passim: veac. XV, p. 10, 38. 44, passim; B., vcac. XVI, vol. II, p. 34 35, 53, 126, 185 passim. 26 Acad. R. S. Romnia, CVII/135 a (doc. din 2 mai 1659). Doc. din : 22 iulie 1535, 12 iunie 1592, 24 april. 1613, 20 mart. 1623, 14 aug. 1673 etc. (Doc. prio. isl. Rom., B.. vcac. XVI. v-jl. II, p. 186, vol. VI, p. 50. veac. XVII, vol. II, p. 176, vol. IV, 236 i N. Iorga, Sludii i Jocnmente, V, p. 222 223). 27 Doc. din " 20 sept. <15!3>, 23 april. 1532, 17 nov. 1538. I febr. 1602. 20 mart. 1623, 18 sept. 1GG4 etc. (Doc. prio. ist. Rom.. B.. veac., XVI, vol. I, p. 96 97, vol. II. p. 104,254, vcac. XVII, vol. I, p. 31, vol. IV, p. 236; Arh. St. Buc., Dep. Filipescu, 1/47). 28 Doc. din 10 febr. 1630 (Acad. R. S. Romnia, CCCXCVII'43. 28 Dintr-un doc. din 8 dec. 1612 aflni c Harvat stolnicul, trimis de Alexandru Mircea s Impart sat ele Craiovetilor Intre boierii din Brlncoveni i Anca din Coiani. fusese rspltit de domn pentru slujb bun i crcdincioas cu satul Bileti i Piscul Drvariulni (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 112).
n 22
Dup cum a remarcat pe bun dreptate V. Costchel n studiul ci:ai. esre greu de urmrit procesul de formare a proprietii boiereti pe ealea daniei domneti pentru slujba, deoarece numeroase documente de danie nu ni s-au pstrat, iar in tele mai multe documente trzii nu *** vorbeie de originea proprietii. Acest mijloc de rspltire a slujbei prestate domnului de boierii si dregrc ni 'i a fost mai larg folosit in sec. XIV XVI i mai rar dup acte;i. deoarece domnia nu mai dispunea de fonduri funciare prea mari pentru a-.i milui dregtorii. n aiar de cedarea in proprietate, pentru slujb, a unor pmnturi donme.ti proprietate care ajunge pn la urm sa se confunde cu aceea de motenire. cu ocina domnia a folosit ca mijloc de a-i rsplti lugile i boierii cedarea temporar a folosinei unor pmnturi domnesti30. Domnia ii pstra astfel posibilitatea de a retrage beneficiarilor dreptul de folosin cind considera c acetia s-au hranit destul pe ocinele primire sau cind putea s dea alt utilizare pmntului res-1 pectiv. de obicei druindu-1 unor boieri favorii. Se inelege de la sine c dreptul de folosin inceta i atunci cind beneficiarul nu mai slujea domnului care ii dduse pmintul in folosin. Obiceiul folosirii temporare a ocinelor domneti de ctre boieri este destul de vechi. El apare intr-un document de la Mircea cel Btrin, care spune. referindu-se la nite sate druite mnstirii Tismana, c, dae le-ar fi dat unui cneaz sau boier, ar fi putut ca azi sau mine s v ian s v dau altuia 31. Aceste sate sint cele care umbl din min in mn sau din boier in boier. cum spun documentele. In Moldova, asemenea sate sint destul de numeroase. La 29 ian. 1588, de pild, se arat C satul Liveni fusese drept domnesc i umblase din min in mn i din boier n boier: acela i lucru se afirm la 6 ian. 1583 despre satul Mndretr, sau la 15 aprilie 1618 despre satul Podoleni 32.
Scutirile de dri Constituie un alt mijloc utilizat de domnie pentru a rsplti serviciile dregtorilor si . Din documente rezult c scutirile de dri se acordau de obicei fiecrui boier in parte pentru satele aflate in proprietatea sa i c marii boieri erau scutii doar de unele dari, pltind in schimb altele, n primul rind biruJ, incepind din a doua jumtate a sec. al XVI-lea.
Vezi fi C. Cihodaru, op. cil., p. 27 i urm. D.B.H., B vol. I, p. 72. Doc. priv. ist. Rum., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 174 i 199 i veac. XVII, vol. IV, p, 267. Despre scutirile de dri obinule de dreg#tori ca favoare domneasc vezi i ('.. ('.. Giurescu, Sol conlribufiuni, p. 24 27 i I. C. Filitti, Considerafii generale despre vechecr organ i:are fiscal a principatelor romne, Buc. 1935. p. 24, care crc-de ,,se poate c acetift [marii cireglori] s-au bucural de sculirea de d'iri, cu c-xcepia impozitului personal.
34
SCUTIH1LE DE DARI
Prima msur cu caracter general in aceast privin n ara Biomneasc a fost luat de Mihnea Turcitul. care declara la 8 ian. <1586 1591 > c a fost silit. s impun la bir pe toi boierii ,,mari i mici i pe toi, pentru haraciul cinstitului mprat i pentru nevoia i greutatea rii Romneti 3l. Obligaia marilor dregatori de a plti birul s-a pstrat i mai tirziu. Paul de Alep ne informeaz c toi boierii plateau tributul sau haraciul ,,n proporie cu proprietile i venitul lor" *, iardintr-un document din 16 mai 1717 scutire de dri acordat lui Manolache biv vei ag rezult ca veliii boieri plateau i in aceasta vreme birul. fiind scutii in schimb de dijmrit i de vinrici 3e. Ct privete celelalte dri, n cunoscutul hrisov contra grecilor dat de Leon vod la 15 iulie 1631 se hotra s nu se ia boierilor ..oierit de oi, nici dijm de in stupi, nici gortin de in porci. nici vinrici, nici a boiariu mari, nici a mic..., ce s fie n pace cum au fost de veac 37. Unele din aceste scutiri de dari sint confirmate i de izvoare din sec. al XVIIIlea. ntr-un protocol austriae privind Oltenia, din 1723, se arta astfel c boierii ex familia antiqua' erau rsc-utii de dijmrit i de oierit38, iar in Genealogia Cantacuzinilor se susine c. ..de cind este ara Romneasc, boierii i mnstirile nu au dat vinrici 'i dijmrit 39. Cu toate acestea, din sec. al XVII-lea ni s-au pstrat unele scutiri de vinrici acordate individual unor mari dregtori, ceea ce dovedete c acetia nu erau scutii n totalitatea lor. Astfel, la 23 febr. 1645, Matei Basarab scutete de vinrici via lui Radu Cocorscu mare logoft din dealul Trgovitei pentru dreapta i credincioasa slujb cu care a slujit domniei mele in tot locul, unde a fost nevoia domniei mele i greutatea rii i nu a cruat nimic pentru slujba domniei mele*' 40. scutire asemntoare s-a acordat la 28 iunie 1648 pentru viile lui Vucina mare paharnic, care deveniser ntre timp ale lui Xicoar mare portar41. Dac toi marii dregatori ar fi fost scutii de vinrici in aceast vreme, nu ar fi avut rost s se mai acorde asemenea scutiri individuale unora dintre ei. Dei din informaiile date de cronicarul Radu Popescu adversarul declarat al Cantacuzinilor rezult c. in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, doar membrii acestei familii. fiind sfetnicii favorii ai domnului, erau fr bir, fr mprumutri, in timp ce ceilali
M 35 36
Doc. priv. ist. Rom.', B., veac. XVI, vol. V, p. 223.
Paul dc Alep. Cltoriile patriarhtilui Macdrie, eel. cit.. p. 217. Muzeul de istorie Buc., nr. 25 060. 37 Arh. St. Rue., m-rea Bistrila, LXVII/1 iAcad. R. S. Romania Peceii nr. 185. 3 N. Iorga, Documente, V, p. 141. :i! ' Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, p. 150. Amintesc aci situatic asemntoare exista i in alte state feudale. unde nobilii erau seutii In general de dri. De pild, la 1492, un decret al regelui niagliiar hotrete : nobiles, tarn iobagiones habentes, quam non habentes, de terris propriis dccimas dare non tenatur: antiqua eorum libertale requircnte (Corpus Juris Himgorici. I. p. 512; vezi i p. 552).
40 41
Arh. St. Buc., A. N., CX11/50. Acad. R. S. Romnia, I/64.
boieri ddeau 4~, din Anatefterul i Condica vistieriei rmase din vremea acestei domnii se vede ins c cei 12 mari boieri ai divanului erau scu- riri doar de anumite dri, pltind altele. Astfel, ei erau scutii de vam pentru produsele ce vor vinde ,,de ale casii lor, de oerit, cmnrit, grdiirrit, pltind in schimb vinriciul, veritul, oluehacul, tutunritul, iiaraeiul, vei seama, seama a treia, birul mprumutrii etc43. Dup cum a artat D. Mioc intr-un studiu recent, obligaiile fis- eale ale marilor boieri erau proportional cu averile i veniturile lor mult mai uoare decit ale restului locuitorilor rii. n plus, scutirile de dri de care se buc.urau marii dregatori fceau s creasc obligaiile locuitorilor neprivilegiai din aru. Scutirile de dri erau acordate uneori i pentru a rsplti pe fotii dregatori btrini. care nu mai aveau venituri din slujbe. La 24 mart. 1619. Gavril Movil. domnul rii Eomneti, scutete astfel de dri, inclusiv birul. satele lui Cernica fost mare vornic, pe care-1 iart i ,,de roate slujbele i trebile..., pentru c este boier mai btrn, neputincios i fr copii45. Pentru Moldova, informaiile ce cunoatem nu snt nici prea numeroase, nici prea sigure. ntre msurile cu caracter general privind drile boierilor amintim in primul rind pe aceea luat de Ilia Rare, in timpul domniei cruia au fost impui la bir toi boierii mari si mici... si tot sfatuV'144 . Obligaia boierilor de a plti birul a fost meninut i mai trziu. Dintr-o relaie de cltorie din 1587 aflm c ,,marii boieri moldoveni care stau in jurul domnului socotesc ca cel mai mare folos i cea mai mare cinste a-1 sluji pe domn fr plat, in schimbul scutii'ii de toate sarcinile, inafar de tribut (senza pagamento, per lessentione che hanno di tutte le gravezze, ecceto che del tributo) 47. Din aceast relaie rezult c, in vremea domniei lui Petru chiopul, marii dregatori ai Moldovei erau scutii de dri, pltind numai birul. Peste aproape 90 de ani, la 1676, in memoriul sau, in general bine informat, francezul De la Croix declara c drept leaf, dregtorii se bucur de oarecari drepturi care le sint atribuite asupra vitelor cornute48, fr a mai aminti de scutirea de dri.
Radu Popescu, Isloriile. ed. cit., p. 203. Vezi i mai sus p. 98. Studii si mat. de istorie medie, V, p. 366, 375, 383, 385, 388,395,403 etc. i Condica oistieriei. p. 26, 41. 105. 126, 194. 218, 283, 379, 440, 534, 577, 598, 629, 639, 649, 719 passim. Despre obligaa marilor hoieri de a plti vcritul vezi i scrisoarca domnului ctre Lraoveni din 13 ian. 1707 (N. Iorga. Studii i documente, X, p. 371 372).
42 43 44 D. Mioc, Le repartition des charges fiscales et le poids de la fisculiU sur les diffirents (troupes soeiaur et eeonomiques la fin du XVll-siMe en Vulachie, extras din L'impt dans le cadre de la Vflle rt de I'Flat. 1966, p. 305 i 309 310. 4 * floe. prio. isl. Rom.. B.. veac. XVII, vol. Ill, p. 331. scutire asemnloare a acordat Grigore Ghica, la 1660, lui Constantin Cantacuzino fost postelnic, ,,oa slugil b- trln a noastr i a irii" (Genealogia Canlacuzinilor, p. 84 85).
** Cronicile slaoo-romne, ed. cit., p. 120.

47
I. C. Filitti, [tin arhwele Vatieanului, II, p. 45 46 i nsemnri ieene", dec. 1938. p. 474.
48
Ed. Fr. Babinger, ..Analele Acad. Rom. Mem. SecJ.. ist.", s. Ill, t. XIX, p. 191.
SCUTTHILE DE DARI
Cu toate acestea, in martie 1737, Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, constata ci, in aceasta ar, ,,era obicei ...ca sam de boieri. adec de la vei logoft pn la vei stolnic, s fie nesuprai de dajdea vistieriei (ns numai cind vor fi intru cinstirea boieriilor sale); ear sehini- bindu-se i dintru dregatorii lipsindu-se, s dea eari obicinuita dajde mazililor la visterie pe an, ca nite boieri mazili. Din acest hrisov rezult ca, dup un obicei existent la inceputul sec. al XVIII-lea, marii dregatori ai Moldovei, de la marele logoft pin la marele stolnic, erau scutii de ,,dajdea vistieriei pe timpul cit ocupau dregatorii. La data amintit, domnul Moldovei, con.'iderind c- boierii care erau ,,cele mai de aproape ale domniei mdulare" au venituri mici iar unii dintre ei dei fuseser cinstii de domni cu dregatorii i erau ,,nelipsii lng domnie, slujind la toate trebile i poroncile domniei trebuiau s plteasc totui dajdea, a hotrit ca toi dregatorii mari ncepnd de la vei logoft pn la treti logoft. s fie scutii de dajde, att n timpul cnd ocupau dregatorii, cit i dup ce nu mai erau dregatori. Scutirea de dri s-a extins nu numai asupra tuturor dregtorilor i fotilor dregatori (iertai de dajdia mazileasc). dar i asupra fiilor ,,dumilor sale. Prin scutirea lor de dajdie, domnul se atepta ca dregtorii ,^mai cu fierbinte srguial s se afle ctre slujbele i poroncile stpineti. Acest hrisov prezint deosebit importan i din alt punct de vedere : constatnd c intre boierii mazili intraser i unii din cei mai de jos i ,,pentru ca s se pzeasc cinstea neamului boierese, domnul a hotrt scoaterea acestora dintre mazili, urmind ca pe viitor nime din cei proti si mai de jos s nu mai cuteze nici ntr-un chip a se mai vr s se numere in ceata mazileasc, care trebuia s cuprind numai pe cei ce dovedeau c sint de neam boieresc49. Acest hrisov fixeaz deci statutul clasei boiereti moldovene, pe care separ de oamenii proti (de origine modest) ce reuiser s se strecoare ntre boieri la sfritul sec. al XVII-lea i inceputul celni urmtor, ndeosebi in vremea unor domni ei nii de origine mai mode.>.t. ca cei din familia Cantemir. Amintim n ncheiere c, in sec. al XVII-lea, marii boieri erau obligati uneori de domn s dea vistieriei sume de bani sub form de imprumut, pentru a acoperi nevoile urgente ale rii, imprumuturi care le erau de regul restituite. La 4 martie 1657 i 16 oct. 1662, boierii moldoveni artau astfel c, n timpul domniei lui Gheorghe tefan. fiind ,.dri mari a s da cu asuprial la imprie i la hanul ttrscu... i fiindu cu grab mare strngerea lor, domnul ,,pus-au pre noi, pre boiarii cei mari. cite sum de am dat i dup aceea s ni se pltiasc de asupra ri". Istratie Dabija pe atunci mare vornic dduse 700 de taleri, pen-
4 * Hrisovul a fost publicat In Arttiva romnasc", t. II. ed. II-. 1S62, p. 190194. Pentru ara Romneasc, vezi M Cantacuzino. Isloria rii Rnmdneti. ed. Tunusli. p. 49, unde so afirm c C. Mavrocordat ,,a ridicat darea boierilor i a fcut alegere, numindu-i lntli iar pe copiii lor neainuri".
are primise de la domn satul Maicani, in timp ce celorlali boieri Ii se restiuiser banii50. Trebuie s mai aratam ca, uneori, domnii foloseau mprumutul fcrat pentru a pedepsi pe boierii ce nu le erau favorabili. Astfel, Ilia, Alexandra, domnul Moldovei. ,.pe sam de boieri ce era de casa Duci vod i-au pus cfiva bani de au dat imprumutare. Cronicarul loan JSTeculce, de la care aflni tirea, nu ne spune ins dac domnul le-a restituit sau nu boierilor banii nipruniutai 51. Obiceiul ca domnii sa puna pe boieri i dregatori s dea mpru- -iri exira i in ara Romneasc. La 6 mai 632, Stoica sptarul^ iul lui Dumirru fost mare vornic din Cepturi si tatl lui Dumitraco Filipescu mare stolnic, declara c am dat... multe dri i mprumute cjele pre la toi domnii" 52. iar la 1705, Ivaco Bleanu scria cumnatului ~u erban Bujoreanu mare vistier pentru imprumutiirile care se puneau ..pe boierii man si mici. rugindu-1 s-1 ocoleasc de acest imprumut
Veniturile realizae din slujbe

Aletuiau una din categoriile cele mai importante de venituri, pe care, proporional cu importana funciei ce ocupau, le realizau de la, locuiiorii rii toi slujbaii statului feudal. n aceasta categorie intr venmirfle realizate din amenzi, cele obinute din stringerea drilor, ca si acelea ineasate pentru diverse alte servicii. Veniturile din slujb sint intilnite in documente inc din sec. al XV-lea. fund desigur mai vechi. n documente nu se precizeaz dect rareori eit de mari erau aceste venituri, care erau fixate de obiceiul vechi i de bunul plac al reprezentanilor domniei. La 23 martie 1482, cind Basarab cel Tnr da mnstirii Snagov dreptul s incaseze gloabele din satele sale, se spune c acestea vor fi -rrm.-e de slug domneasc si una vorniceasc, ambii curteni urmnd a primi ..ce le este dreptul }i cum va fi gloaba M. Cei doi slujbai ai domniei trebuiau a> fie deci pltii dup cuantumul gloabelor ncasater dar documentul nu arat care era dreptul lor la plat pentru slujba prestat. ntr-un ait document, din 31 iulie 1487, se arat c cele doua slugi domneti care urmau s scrie si s adune gleile de gru din judeul Brila. druite aceleiaî mnstiri, trebuiau sa primeasc fiecare cite
Acad. R. S. Romania, 1.11/129 i 130. Vezi i Miron Costin, Opcre, cd. cit., p. 2l7e rare fences!e pe domnii care au In jurul lor boieri avui, care s le poat lmprumuta sum, de bani pentru plata urgenl a haraciului. S1
1. Necnke. op. rit., p. J>9. Vezi si p. 155, despre Impnimutvtrile puse de Constantin
Dcca.
\rlt. St. Buc.. m-rea Colroceni, XXXVll/11.
** I. C. FOitti, Arhiva G. G Cantacuzino. p. 40. Despre rezislena opus de boieii la acesle hnprunratnri vezi F-. D. Tappe, Documents concerning Rumanian history Londra, 1964, p. 46. ** D.R.H., , vol. I, p. 292.
VENITURILE DIN SLUJBE
141
patru glei ,,s le ajung la amindoi 8 glei 65. Cum nu tim care era cantitatea de gru strns din judeul Brila, nu putem cunoate nici cit anume reprezentau cele 8 glei din cantitatea strns. Situaia este asemntoare si pentru marit dregatori, deoarece, nici n cazul lor, documentele nu precizeaz de obicei cit anume incasau de la locuitori pentru serviciile prestate. Veniturile dinamenzi (gloabele. duegubinele) erau destul de importante i ele erau ncasate de dregatorii care aveau drept cle judecata, Indeosebi de vornici i pirelabi, motiv pentru care le-am tratat la aceti dregatori56. n Moldova, un alt venit al dregtorilor era feriia, care constituia beneficiul celui care judeca pricina. Cind pricinile se judecau la divan, feria se depunea la vistieria donmeasc; c-ind ins judecile se fceau de ctre un clregtor, feriia constituia venitul su. dup cum rezult din unele documente, n care boierul judector declar c cei care c- tigaser procesele ,,i-au pus feriia intr-a noastr min" sau ,.î-au pus hieria doisprdzeci florini naintea noastr57. Dregatorii indeosebi starotii i pirclabii obineau apoi venituri nsemnate cu prilejul prinderii rufctorilor. n convenia incheiat de Moldova cu regatul polon in anul 1519 se prevede c dregatorii care prindeau pe rufctorii de la grani aveau ca venit un gro din zece 58. Cuantumul acesta fusese fixat la 1496, cind se hotra ca dregatorii ,,din lucrurile furate s nu ia a treia parte, ci sa ia a zecea parte 39. Mai tirziu, ns, dregatorii care prindeau pe rufctori aveau venituri mai mari de 1/10 din valoarea luerurilor furate. De pild, la nov. 1660, starostele cle Trotu, prinzind hoa, luase gloaba de cinci taleri pentru nite lucruri furate a eror valoare era de 35 de taleri60. Cum hoii prini ,,de fa (asupra faptului) puteau fi condamnai la moarte fr judecat, pentru a-i rscumpra capul de la dregtorul care-i prinsese trebuiau s-i plteasc acestuia sume insemnate. Dintr-un document din 21 dec. 1639 aflm astfel c starostele de Tecuci. prinzind nite hoi de cai, primise 30 de galbeni ungureti pentru rscumprarea capetelor61. Marii dregtori erau pltii pentru toate serviciile pe care le fceau locuitorilor rii , chiar
dac acetia erau boieri.
86
Ibidem, p. 330. Vezi mai jos p. 201203 i 214215.
67 Doc. din 12 mai <1619> i 15 febr. <1631 1634> (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. IV, p. 344 i Spiridonia-Iai, XXXVI/7). Din bogata literatur despre' feriie vezi G. Longinescu, Feriia, In Balcania, IIIII, 1939 1840, p. 199 3.1 S. M. Costcliescu, Doc. lui lefnil vodA. p. 524. 69 I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II. p. 105. Mentionm c tretina este amintit in documentele din sec. al XV-lea separat de gloab (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 224. 227 i 265). Arh. St. Iai, GDXII/I3. 81 Acad. R. S. Romnia, MCDXLV/1.
Cind participau la hotrnicirea moiilor, primeau ct timp durau aeeste hotrnicii hran i butur, in afar de alte daruri, ceea ce fcea ca hotrniciile s fie foarte costisitoare62. Ospee asemntoare le erau oferite i atunci cind erau martori la vinzare de pmnt, dnd, prin prezena lor ca martori, putere zapisului de vinzare, pe baza cruia se intocmea apoi documentul de intrire al cancelariei domneti. In ara Eomneasc, cind dregatorii erau trimii de domn s nde- pineasca alte servicii de pild s restituie sume de bani sau s scoat banii de la diveri datornici primeau zeciuial din sumele respective. De pild, la 10 martie 1647, Nicoar mare portar, trimis de domn s restituie unui boier nite bani fr de voia lui', 1-a zeciuit pe acesta cum iaste lege63. Aceasta aa numit zeciuial era. uneori mai mare dect 1/10 dm sumele scoase. Dintr-un document din 26 iunie 1694 aflm c Vin- til Corbeanu fost mare ban fusese trimis de domn s apuce boieroaic s restituie 400 de taleri alteia. Din aceasta sum el ncasase numai 300 de taleri, din care dduse jupnesei respective 250 de taleri, iar ceilali 50 i-au fost opritu pentru zeciuiala lui M. Aa numita zeciuial era in acest caz de 1/6 din suma ncasat. Marii dregatori aveau deci prilejuri numeroase de a realiza de la locuitori, pentru slujbele indeplinite, venituri insemnate, al cror cuantum depindea in mare msur de bunul plac al celor care le incasau. Se cuvine s amintim aci i de faptul c, in sec. al XVII-lea, dregatorii i slujbaii domniei aflai in deplasare pentru interesele acesteia erau hrnii de satele aflate in cale) i acesta este un obicei tipic feudal, care era practicat i in alte n, in Rusia, de pild65. n ara Romneasc exista chiar obligaie a acestor sate de a da conace (adpost), mertice i obroace (hran) atit slujbailor domniei, cit i diverilor soli strini care treceau prin ar. In mod deosebit aveau de suferit din aceasta pricin aa-zisele sate de drum, care primeau uneori ecutiri de dri pentru plusul de obligaii ce aveau. Din cauza acestor obhgaii destul de mari, locuitorii satelor fugeau uneori ca s> scape de intreinerea slujbailor domniei i cltorilor, dup cum rezult dintro porunc a lui Matei Basarab, din 6 iulie 1634, referitoare la satul Crtuneti68.
** Vezi doc. din 21 oct. 1686. ln care se spune c sc cheltniser aproapc 75 do taleri pentru hrana i butura dat celor 12 boieri hotarnici )a Comanca, care primiser i cite un ngbi pentru participare (Arh. St. Buc., ep. Rlmnic, XII/30). Pentru Moldova vezi doc. din 8 dec. 1633 i 11 aug. 1646, In care se arat c boierii hotarnici primiser cite un cal (Acad. R. S. Romnia, LXXII/33 i Uricarul, XXIII, p. 203 201). Arh. St. Buc., m-rea St. Ioan-Buc., XV/24. ** Muzeul regional Craiova, nr. 124. * , partea n Il-a, Moscova, 1953, p. 159. ** Acad. R. S. Romnia, CLV/180. Vezi i doc. din 12 mai 1715 i 27 aprilie 1716, ln care se recunoate c m-rea Strehaia rmsese srac l mtncat din toate, fiind In drum mare i avlnd mult cheltuial de boieri i de alte slugi domneti. (Arhivele Olteniei, 1942 r p. 208 i 212).
CONCEDAREA INCASABII DARILOR
Tot in ara Romneasc exista i obiceiul ca stringtorii drilor printre care se gseau, cum vom vedea. i dregatori s fie intre - inui de satele care erau ,,scaune de bir n Moldova, obligaia satelor de a intreine dregatorii i slugile domniei aflai in deplasare apare doar in documentele prin care unele sate erau scutite de aceast obligaie. Dintr-un document din 30 august 1633, referitor la satul Docolina, prin care i se acord acestuia scutire pentru bucate i butur slugilor domne^ri sau boiereti, rezult c numai cei care primeau carte special de la domnie, ..i turei i ttari i ali soli, aveau dreptul s fie hrnii i strjuii de satul respectiv68. Mai trziu, la 15 iunie 1657, Gheorghe tefan hotra ca satul ipotele, aezat ntr-acel drum mare, s nu dea celor aflai ..cu slujbe domneti... bucate i butur. Erau exceptai aprozi' trimii cu di treburi, care trebuiau s primeasc bucate, ns de c-arele or minca i ranii. mlai, brnz, ce-ar avea, iar de butura s nu le cee': . In cadrul reformelor iniiate de Constantin Mavrocordat la inceputul deceniului V al sec. al XVIII-lea, s-a hotrit. printre altele, ca dregatorii i slujbaii domniei trimii in diverse misiuni prin ara ,,s nu mai fac nimrui cheltuial prin sate, mcar pre de un ban" 70.
Concedarea ncasrii dirilor din ar

Una din sursele cele mai insemnate de venit ale marilor dregatori indiferent de dregtoriile pe care le ocupau a fost concedarea de ctre domnie a strngerii drilor din anumite judee ale rii, din incasarea crora i opreau a zecea parte. Acesta era unui din cele mai importante venituri realizate din ndeplinirea unei slujbe71. Prima informaie despre acest venit i- datorm lui Franco Sivori, secretarul italian al lui Petru Cereel, care relateaz c este obiceiul n ara Romneasc. ca principii, pentru a rsplati pe boieri i pe ali favorii, s le dea grija de a strnge i a aduce la curte toate veniturile rii, dnd unuia grija unei provincii (jude) i altuia a alteia, dupa bunul plac al principelui. Acesta, dup un vechi obicei. pentru osteneala de a strnge veniturile, acord zeciuial din tot ce scoate aceluia cruia i s-a fcut favoarea de -i ncredina grija. Dup prerea. sa, judeul Buzu, care i fusese ncredinat, ar fi adus un venit anual de 12 000 de scuzi din strngarea drilor 72, sum foarte mare. Peste un secol i jumtate, un alt italian. N. de Porta, aflat in slujba austriacilor care ocupaser Oltenia, ne ofer informaii asemn-
7 Vezi D. Mioc, Despre modul de impunere i percepere a birului. In Studii i materiale de istorie medie, II, p. 93. N. Iorga, Sludii i documente, V, p, 21. Arli. St. Buc., m-rea Barnovschi, 1/2. 70 Acad. R. S. Romfinia, ms. rom. 237, f. 5758. 71 Vezi i D. Mioc, op. cit., II p. 90 93. n t. Pascu, Petru Cereel si ara Romneasc, p. 172
w
44
despre veniturile realizate de dregatori din strngerea drilor. De Vorta ne spune c. in vremea voievozilor, (adic nainte de ocuparea Oiteniei). ..numai ei [boierii] erau trimii de domni la strngerea drilor din eare ..pentru osrenelile lor percepeau eu incuviinarea domnilor 10 la snt i ii mai insueau alte 10 la r.ut din ctigul asupra [schimbrii] monedelor". Tor ei luau in arend oieritul i dijmritul, pe care le subarendau apoi. realizind beneficii mari. Pe ling toate aceste ctiguri, dregatorii ..erau mituii in tain de contribuabili prin daruri..., ca s le micoreze drile". obinind astfel i alte ctiguri ilicite73. In documentele din sec. al XYII-lea se gsesc numeroase tiri despre dregatorii care ineau judeele de bir sau crora li se conceda -o-ingerea alror dri din ar. La aceste operaiuni puteau fi utiliza orieare din dregatorii rii. indiferent de atribuiile lor. Astfel, dintr-un document din 4 ian. 1647 aflm c Dumitraco Filipescu mare stolnic i Marco Danovici mare arnia inuser de bir judeul Buzu74; n timpul domniei lui Marei Basarab, Constantin erban, pe atunci al doilea postelnic. inuse el de bir judeul Ilfov, inainte de sarna talerului75, iar la 5 febr. 1693 se spune c Oprea mare etrar a fost ,,cu rnduiala hara- cmlui ispravnic si stringtor de bani acetea la toate breaslele ot sud El<fov> 7e. Dregatorii realizau venituri insemnate din strngerea drilor. Astfel. pentru anul fiscal 7205 (1696 1697), marele ban Cornea Briloiu a ncasat ca zecmial din drile strinse din judeul Gorj suma de 1 819 ducai. in timp ce marele stolnic Badu Golescu, care strnsese drile din judeele Musc-el si Bomanai, a realizat un venit de 2 043 ducai77. . Uneori aa cum arta si X. de Porta marii boieri crora se eoncedase stringerea unei dri subarendau unor oameni apropiai, realizind astfel cLtiguri fr s aib nici un rise sau s depun vreo mune. Dintr-un document din 20 ian. 1692 rezult c aa procedase Radu tirbei postelnicul cu ..nite pri de dijmrituri den jud. Vlcei ai al Oltului '. pe eare le arendase lui Matei Pardescu postelnicul pentru suma de 1 292 de ughi78.
C. Giurescu. Material pentru istoria Olteniei. II, p. 81. Meuionm ca zeciuiala den 10 bani un ban sau poekmul dn 10 bani un ban pe care le Incasau stringitoni dirilor sint aininlite i in Anatefterul lui Constantin Brincoveanu (ed. Dinu C. Giurescu. In Stadii si moieriale de islorie meJie. V, p. 423, 424, 425 passim).
73 74 Arh. St. Buc., ep. Puzu, XVII/8. Vezi i dec. din 20 dec. 1648 (Acad. R. S. Ro- mnia, CXX1X/247). 75 Doc. din 1 dec. 1668 (Arh. St. Buc., Mitr. nrii Rom., X/3). 76 N. Iorga, Studii si docurmnte, I, p. 427. Vezi i doc. din 3 iunie 1644, In care se arat c Diicu Buicescu mare ag scrisese clrcinmile din Tlrgovite pentru a fi impuse apoi la dri (Arh. St. ., ms. 158, f. 88) i informa din Istoria rii Romneti, potrivit creia, In timpul domniei lui I.eon vod, Matei din Brlncovoni, pe alunci mare ag, inuse de bir judeul Romaaai (ed. cit., p. 95). D. Mioc, La repartition des charges fiscales, p. 309, nota 13. 78 Arh. St. Buc., m-rea Brlncovcni, XXII/62. Vezi i doc. din 17 oct. 1632, In care se arat c doi oameni ai Ini Miho Racot sptarul au fugit peste muni ,,cu banie dij. de In doo judeae, cu doo mie de galbenc '. (N. Iorga, Studii i documente, IX, p. 17)-
CONCEDAREA INCASARII DAHILOR
Tot marii boieri erau aceia crora domnul le concesiona uneori strngerea veniturilor realizate din vama de la vaduri si din exploatarea ocnelor. Dintr-un document din 8 febr. 1666 rezult c, in timpul domniei lui Mihnea al III-lea, Ghinea vistierul, Manul banul, Stroe Leur- deanu vornicul, Radu Mihalcescu vornicul, Radu Staico Popescu logoftul i Danciu Piriianu postelnicul inuser ocnele si vadurile in arend7. n calitatea lor de strngtori ai drilor din ar, marii dregatori fceau numeroase abuzuri i excese, silind satele s se vind sau prdind pur i simplu pe contribuabili. Dintr-un document din anul 1654 aflm astfel c, n vremea in care inuse judeul Dolj de bir, Diicu Buicescu sptarul, fiind un boier crmuitor i puternic..., a strimtorat satul Craio- via cu biruri i cu djdii pn cind n-a (mai) putut s plteasc biru- rile i au fugit stenii. Fiind prini de dorobanii din Craiova, locuitorii au fost dui la pucrie silii s se vind rumni lui Diicu Buicescu80. Au rmas de pomin jafurile svirite mai tirziu de boierul Constantin tirbei, fost mare sluger, comis i clucer, care. ..fiind el cam lung la unghii, a strnit mnia lui Constantin Brincoveanu. care ii reproa : Ai luat judeul Dmboviii, 1-ai prdat de n-au rmas ca un sat; 1-am luat acela i e-am dat Teleormanul; si mai ru 1-ai fcut* 81. Boierul vinovat de aceste abuzuri a fost ndeprtat doar temporar din dregtorie. Mai tirziu, domnul (care ii era i rud) 1-a fc-ut din nou mare dregtor, dei boierul respectiv nu se va fi lec-uit de nravurile sale, care erau i ale epocii in care tria. putem ns s nu amintim aci c favoarea acordat de domn dregtorilor si de a strnge drile din ar prezenta pentru acetia si anumite riscuri. Erau mprejurri in care locuitorii, nemaiputind suporta crincena exploatare fiscal, i prseau satele, fugind in alt parte a rii sau pete hotarele ei, n care cazuri boierii crora li se concedase strngerea drilor trebuiau s implineasc de la ei suniele de bani datorate de fugari. Aa s-a intmplat in anul 1631, cind, ,,pentru multe biruri grele ce au fost asupra sracilor, neputnd sa mai biruiasc, spartu-s-au toate judeele de preste Olt, fugind care inctro au putut. Iar boiarii carii inea judeele pea mare nevoe de la domnie, c-i punea s plteasc judeele cu sila82. Pentru a pune la adpost pe boieri de asemenea riscuri, Matei Basarab a obligat pe curteni s pzeasc satele de birnici s nu fug, silindu-i s plteasc ei biriuile celor fugii, i a dat dreptul boierilor concesionari ai drilor s vnd ocinele fugarilor83.
P Acad. R. S. Romania, I.XVI/119. Vezi i N. Iorga, Studii i dociimrntr.. V, p. 123. Acad. R. S. Romnia, ms. Tocilescu, f. 70 v-71. Despre abuzurile svrite de dregatorii rabojari vezi i doc. din 19 iunie i 26 sept. 1620 (Doc. prio. ist. Rom., ., ^. XVII, vol. 14, p. 561 i 591). 81 Istoria rii Romneti de la oct. I'BSS pirt la martie 1717, ed. C. Grecescu, p. 70 72.
80
83
Istoria rii Romneli. ed. cit., p. 95 96. Vezi N. Stoicescu, Curteni i slujitori. p. 348 352.
13 - c. 20)
Pentru Moldova, nu avem informaii att de precise ca acelea oferite de Franco Sivori i K. de Porta pentru ara Romneasc. n aceast privin dispunem de dou relaii ale unor strini care au vizitat pro- vinca in see. al XVII-lea. Francezul De la Croix afirma la 1676 c dre- gtoriiie >e vnd in folosul domnului (les charges sont venales au profit du Prince) i c preul lor este de la 300 de scuzi pn la 12 84. Din relaia unui italian, Paolo Boniei, din 1632, aflm ns c nu este voroa de dregtoriile propriu-zise, ci de slujbele sau veniturile rii. El spune c, la intrarea in stpinirea rii, domnul vinde ndat toate iujoele rii (li offitij del paese) si aceti cumprtori snt boierii si mari si mici (baroni e signori). Prin slujbe el arat c se neleg: rama. ocnele. dijma oilor, a albinelor i animalelor mari, birul etc. 83, adic exact veniturile a cror strngere din ar era concedat dregtorilor. Din numeroase documente interne, indeosebi din sec. al XVII-lea, rezult in' c. i in Moldova, stringerea drilor era concesionat marilor boieri. puteau apoi subarenda. Din aceste documente aflm c stringerea drilor se putea ncre- lina oricrui mare dregtor, printre cei crora li se concesiona adunarea lor fiind amintii: logofei, vornici, hatmani, postelnici, medelniceri, armai etc. Astfel, dintr-un document din 11 ian. 1588, rezult c Solomon Brldeanu logoft rmsese dator 70 000 de aspri ,,din darea lui de la Suceava, cci el nsui a umblat pentru dare86, iar la 8 febr. 1660, >'ieolae Buhu^ mare medelnicer declara c avusese asupra sa stringerea unor djdii din inutul Tutova, pe care trebuia s le istoveasc la Gheorghe Duca al doilea vistier 87 . De cele mai multe ori, ns, boierii crora li se concesiona stringerea drilor nu fceau aceasta operaiune cu mijloace proprii, ci incredinau altora, obinind din aceasta un ctig fr munc. Despre aceste >:ubarendri aflm de obicei cind cei crora li se ncredina stringerea drilor nu le puteau istovi i rmneau datori dregtorilor respectivi. care le luau ocinele sau ii bagau la inchisoare, pentru a-i putea scoate banii. ntr-un document din 26 dec. <1638 1644 >, se spune astfel e un om din Dumeni dduse ocina sa lui Petriceicu mare vornic de ara de sus pentru nite bani pe care i-am fostu eu luat dintr-o -lujb -am avut de la dumnialui la inutul Sorocei, trei sute de lei, bani domneti , pe care, fugind, trebuise s-i plteasc vornicul88. La
M F. Babir k'-r, relafiune neobiervaiO, In ..Analele Acad. Rom. Mein., Scc, 1st., * U XIX, p. 131. Diphmalaritim italicum, II, p. 335.
* T. Blan. Documente bacovinene, 1, p. 101. *' Arh St. Buc., rns. 538, f. 22 v. i N. Iorga, Sludii fi documente, V, p. 86 87. Vezi i doc. din 3 aprilie 1656 i 16 aug. 1659, din care rezult c inutul Putna a fost ;*P re nilna lui Istrate Dabija rnare vornic pentru strlnsul unor dri. (Acad. R. S. Romnia, CLVI/67 i LXVI/122). 68 Acad. R. S. Romania, CDLIX/22.
CONCEDAREA lNCASARII DARILOR
20 aprilie 1627, un alt locuitor arat, c i-a vndut ocina ca s se pl&- teasc ,,den temni de la Necula Catargiul postelnicul, pentru nite bani ce am fost r&mas pentru desetin de la Tutova89. Inainte de a arenda stringerea drilor, marii boieri luau un zapis de la cei crora le ncredinau aceast operaie, in care se artau con- diiile n care se fcea arendarea. La 16 iulie <1639 1.6-13 >, trei locuitori dau un asemenea zapis c ,,ne-am tocmit cu dumnealui armaul cel mare, cu tefan i logoftul Racovii i cu Apostol, de am luat trei pri de slujb de deseaten de .stupi de la inutul Tutovei i a Br- ladului..., cu dobnda dumilor sali, pre aceste trei pri, doo sute i dzece galbeni, f&r partea cmraului celui mare, a patra parte, ns cu stupii de pre la curteni90. Pentru Moldova nu dispunem de date prea sigure despre cuantumul veniturilor realizate de boierii erora li se concesionase stringerea drilor. Dintr-un document din 1 sept. 1714 ar rezulta c strngtorii drilor beneficiau de un venit de 1/20 din valoarea drilor strmse (deci mai mic dect n ara Romneasc). In documentul amiritit se spune c locuitorii din inutul Neam trebuiau s dea, pe lng cifertul pe septembrie, i rsura, care era de trei potronici la un ughi, din care doi potronici ,,vor fi a visterii i un potronic al strngtorilor drii respective 91. Ca i n ara Romneasc, i n Moldova marii dregatori svreau abuzuri i fapte necinstite la stringerea drilor, din care lealizau ctiguri insemnate, la care asociau uneori i pe domn, pentru -i cumpra iertarea. De pild, autorul Cronicii Ghiculestilor ne informeaz c, in t-impul domniei lui loan Mavrocordat, marii boieri ..au sfeterisit muli bani la strnsul vcritului. Domnul s-a suprat ru cind a aflat de fapta lor, ,,dar totul sa ndreptat cu darurile date din banii sfeterisii92. Ca i in ara Romneasc, i aci in vremuri de aspr fisca- litate marii boieri crora li se conceda stringerea drilor din inuturi erau silii s plteasc banii fugarilor. Aa s-a intimplat in timpul eelei de a treia domnii a lui Gheorghe Duca; cronicarul Xicolae Costin cinndu-i pe boieri spune c ,,de atunci s-au stins casele boereti mai toate i au incput la mari datorii93.
eD Acad. R. S. Romnia, MCDXCVII/66. Dintre numeroasele documente de arest fel vezi i pe cel din 21 april. 1641, In care un locuitor din llieti arat c am Inblatu eu intr-o zlolric la nutul Hotimdui, de la dumnealui vornicul Petriceaico". rmlnlndu-1 da tor aces- luia 70 de galbeni i pe cel din 21 iulie 1662, In care se spune c un om care murise de cium strlnscse dajdic tn numele lui Nicolae Racovi Jiatmanul t.'.ced. R. S. Romnia, LXXXIV/l00 i DlV/27). Acad. R. S. Romnia, CXVI/113. 81 N. Iorga, Sludii i documcnfe, XI, p. 71. Cf. In acest sens i informatia cronicarului inoldovean, care referindu-se la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat aflrm din 100 de parule care se Incasau pentru visticrie strlngtorii drii primeau cinci (M. Ko- glniceanu, Cronicile Bomniei, III, p. 183, 184). La 23 nov. 1755 se vorbete Ins de zciulala zlotailor (N. Iorga, up. nil., V, p. 159 i Acad. R. S. Romania, XXXVII/I). 2 Cronlea Ghiculclilor, ed. N. Camariano i A. Cioran-Camariano, p. 589. *3 Cronicile Romdniei, ed. M. Koglniceonu, II, p. 23.
Cadourile primice pentru diverse favoruri fcute locuitorilor
Consrituie alt categorie, dar nu cea mai puin important dintre vemturile marilor dregatori, care primeau pentru toate favorurile fcute locuitorilor eadouri substanriale. Una din cele mai importante din aceste surse erau scutirile de dri >au seoaterile dm catastif pe care le puteau obine marii dregatori, folosind influenra lor. in schimbul unei rspli insemnate. De pild, la 14 iulie 1666. un locuitor din Moldova arta c dduse lui Nicolae Buhu mare logoft jimitate de moar pentru c 1-a pltit de trei djdii i l-a ras din catastif94. iar la 4 iunie 1691 un alt locuitor declara c a dat un pog:m si jumtate de paragin de vie lui Iordache Ruset mare vistier. pentru ca spune el .,mi-au ras optu potronici rneti din vistierie. pentru a cel pogon si giurntate95. Despre asemenea eadouri obinute de marii dregatori pentru favo- rarile feute la repartiia sau stringerea drilor ne vorbesc i documen- rele muntene 55. La 8 iulie 1700, Grigore Bleanu postelnicul (care va deveni mai tirziu mare dregator) scria rudei sale Radu Duclescu,
rugndu-1 s interring pe ling nenea Radu Golescu mare stolnic ,,pentru banii ealului domnescn, - nevoiasc- s-mi isprveasc precum s-au fgduit, promiind c ..mare mulumit
va avea dumnealui97 iar in anul 1705, vaeo Baleanu ruga pe cumnatul su erban Bujoreanu mare vistier ,,s m ocoleti (de imprumururile puse pe boieri), c n-am nici putere de bani". promiindu-i in schimbul acestui servici nite case98. Operaia de scoatere de la bir i, bineineles, i rsplata pentru aceasta operaie erau considerate legale, de indat ce de ele este vorba chiar in documentele emanate din cancelaria domneasc.
alt surs de asemenea venituri erau scutirile de a merge la oaste, pe care le puteau
obine marii dregatori pentru cei care-i solicitau si le rsplteau osteneala. n a doua jumtate a sec. al XVII-lea, cnd
G. Ghibnescu. Surete, IV, p. 41. 05 N. Iorga. Sludii dactunmU. VII. p. 323 i Buletinul Comisiei islorice, VII, o. 11. Dintre numeroase!? documsnte de acest (el rmase ndeosebi din a doua jumSjite a sec. al XVII-lea vezi i pe cele din: 27 mai 1661, prin care un p.op d ocin lui Nicolae Racovi mare postelnic ,,o;r<lru m'iltu bine ce ni-ati f.icut i dumnialui i ni-au aprat dc toate nevoile ce slnta pre alt ar (Acad. R. S. Romdnia, XL1V/65); 25 ian. 1682. din care rezult c mai muli locuitori din Foleti-Flciii dd.user ocine postelnicului Raman di pentru c le-a sc os numele din vistierie (Arh. St. Buc., ep. Mui, L/4 8) i 21 iulie 1662, in care se arat ci Nicolai- Racovi hatmanul primise ocin pentru raderea unnia, de la dajdea curteneasc (Acad. R. S. Romnia, DIV/27).
94
* Pentru ara Romineasca vezi pe larg paragraful Scoaledle de la bir, la D. Mioc, op. til, In Sludii .j> materiale de islorie medte, II, p. 76 81, unde se afirm c cele mai multe intervenii pentru scoateri [de la bir) le lac persoane cu drc>lorii i ca aceast operaiune se pltea cu mari de bani sau cu obiecte pieioas.', valotire 1n- trecea uneori preul ocinei scoase de la bir. 7 Acad. R. S. Romnia, XLV/127. ** I. C. Filtti. Arhiva C. G. Cantacuzino, p. 40.
CADOURILE PRIMITE DE LA LOCU1TORI
otirile Moldovei i rii Romneijti au trebuit s insoeasc armata turc in diverse expediii dincolo de hotarele rii, sum ele sau darurile date pentru asemenea scutiri de oaste erau destul de mari. De pild, la 8 mai 1664, Ptraco Blceanu fost cupar declara c a dat 25 de ughi serdavului pentru oaste, ca s nn mearg in ara Ungureasc99. iar mai tirziu, pe la <c. 1686 >, un locuitor din Moldova se roag de postelnicul Iordache s vorbeasc cu domnul s-1 scuteasc de oaste, promindu-i 50 de stinjeni de moie pentru osteneal" 10. Mavii dregatori, avnd trecere la domn, foloseau influena lor pentru a obine i altfel de favoruri pentru cei care ii plateau in sebimbul acestor servicii: iertarea de unele pedepse, obinerea unor sentine favorabile la judecata, numirea in dregtorii 101 etc. De pild. dintr-un document din 5 aprilie 1567, afl&m c un anumc jupan Milea ridicase un alt domn n timpul domniei lui Vlad C&lugrul, care-1 prinsese i voise s-larunce n cetatea Poienari. Tatl celui vino vat a venit la Gherghina pirclabul ruda domnului i i- dat jumtate din satul Topoloveni ..ca s scoat pe fiul lui de la moarte cumplit. i la aceasta i- scos capul10. Alte documente vorbesc de luri de mit pentru a influena hotrrea judecii, ca cel din 13 aprilie 1630, in care se relateaz c boierul Nenciul vornic i soia sa ,,au umblat cu inelciune i cu mit la Batite (Veveli), ca s le fac Alexandru voievod Ilia judecata bun' (adic favorabil)10 3. Uneori valoarea bunurilor oferite ca mit pentru a obine un rezul- tat favorabil la judecata sfatului domnesc era foarte mare. Dintr-un document din 15 martie 1654 aflm astfel c, in vremea domniei lui Leon vod, Radu Buzescu se dusese la Hrizea mare vornic i la ali dregtori, oferindu-le mit pentru a schimba hotrrea unei judeci : lui Hrizea i dduse dou sate, iar celorlali bani104. Obiceiul ca judecile s se fac pe mit si dup voia boierilor trebuie s fi fost foarte rspndit, de indat ce una din hotririle importante luate.cu ocazia redactrii faimosului hrisov dat la 15 iulie 1631 de Leon vod, domnul rii Romneti, a fost i aceea ca judecile s nu se mai fac ,,pre mit sau pre frie sau pre voia a boiari, ce s se fac cu dereptate, dup pravila cretineasc105. Mai tirziu. Mihnea al III-lea se luda ctre sibieni ,,c sirmbrile judeeilor care le nose mitele si friile i ine(re) a partea sngelui si a rudeniei, acelea, cu
98
Arh. St. Buc., Mitr. vii Rom., CC.CXLYI/46.
N. Iorga, Studii i documcnle, V, p. 23 i G. Ghibnescu. Ispisoace, IV,'1. p. 96. Tn unele documente nu se precizeaz ce anumc servicii fcuser dregatorii rSs- pltii de locuitori. La 18 iunie 1662, de pild, cind un locuitor druietc ocina sa din Mstcani lui Pfttraco Danovici al III-lea logoft, dcclar c face aceasta ..pentru multu bine (ce) am avut de ctr duinn<ea>lui i pentru multe trebe ce ne-au fcut d\imn<ea>lui de ctr domnie, dar nu arat ce anume ,,bine li fflcuse i ce trcburi" ii rezolvase (Arh. St. lai, CCCXXVII/.5).
IC1 102 103 104
Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 234. Arh. St. Buc., ms. 314, f. 82-83. Studii, 1955, nr. 4, p. 107.
Acad. R. S. RomAnia, Pecei, nr. 185.
djuhmtl
lui Dumnezeu, den divanul nostru cu totul lipsesc Joe. Domnul oonsidera aceasta ca
realizare cu care se putea mndri. Marii dregatori mai puteau influena judecata i dnd mrturii false in favoarea unor locuitori de la care primeau mit. Dintr-un document moldovean din 1692 aflm c aa procedase Velicico Costin vornicul, care luase minde (mit) 100 de stupi107. In sfirit. este cunoscut incercarea boierului Danciu din Brnco- veni de a obine dregtorie de la tefan Surdul prin intermediul lui Line mare ban, cruia i- druit satul Bileti ,,ca s aib cinste i socotin i s-i scoa lui dregtorie de la tefan voievod108. in afar de folosirea influenei lor pe linga domn pentru a obine favoruri pentru alii i, prin aceasta, ctiguri de la cei pe care ii serveau astfel, unii mari dregatori aveau obiceiul de a face ei nii ,,voie veghiat, de a prtini pe una din pri, de pild in cazul liotrniciilor, aceasta se nelege, in schimbul unor rspli nsemnate. De aceea, in unele documente moldovene din sec. al XVII-lea domnul recomand cite unui dregtor al sau ,,s nu veghi voie, ci s procedeze cum va hi mai cu dreptul' sau ,,s nu freti, ce s imbli pre direptate109. Obiceiul dregtorilor de a lua mit pentru toate serviciile fcute diverilor locuitori ai rii trebuie s fi fost att de rspndit, inct genealogistul Mihai Cantacuzino enumer printre calitile cele mai de seam ale boierului Iordaehe Creulescu i pe aceea ca ,,mit, pentru orice treab ar fi putut face, nu lua 110. ~
g. Abuzurile marilor dregatori (ca surse de venituri)

n timpul orinduirii feudale, toi cei care deineau parte a puterii aveau posibilitatea s abuzeze de ea, abuzurile fiind cu atit mai grave cu cit puterea boierilor era mai mare. Abuzul constituia in aceast vreme important surs de venituri pentru marii dregatori. Despre abuzurile svirite de marii dregtori din ara Romneasc i Moldova ne vorbesc sute de documente, majoritatea acestora refe-
10
* Rev. istoric", XII, 1926. p. 308. Arhiva", Iai. VI. 1895, p. 100 101. S-ar putea obiecta c domnul 1-a acuzat pe Velicico de
luare de mit, dup ce 1-a ucis, din cauza dumniei sale fa de familia Costin. Editorul documentului, A. D. Xenopol, arta ca ,,nu credem sa fi fost calomnie inven- tat de domn pentru a compromite pe Costin. Afirmarca c s-a cit it mrturia lui mincinoas In divan pare a exclude atare putin. In plus, luarea mitei nu era culp proa grav to aceast VTexne, iar domnul nu avea de ce s prtmeaca cealalt parte din proces, care era tot un duman al su, Antiohie Jora.
Doc. priv. ist. Rom.. B., veac. XVII, vol. I, p. 94. Vezi i doc. din 16 sept. 1519, ln care se spune c
un locuitor dduse ocin lui Manea clucer pentru c ,,1-a scos ca sude Inaintea domnului ( ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 151).
109
Doc. din 28 oct. 1638 i 11 sept. 1644 (Acad. R. S. Romania, DLXXXIX/46 i LXI/55). Vezi i
doc. din 25 ian. 1655, 3 mai i 28 aug. 1662 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Bise- ricani, 1/35, Acad. R. S. Romnia, CLX/186, CLXXXVI/68).
110
Gmealogia Cantacuzinilor, p. 372.
ABUZURILE DREGATORILOR
rindu-se cum este i firesc la cotropirile de pmint fcute in dauna celor mai slabi fji mai lipsii de aprare.
Cele mai multe din aceste eotropiri qu sint constatate in epoca in care au fost nvrfjite, cind dregatorii respectivi erau puternici i cu trecere, ci dupa ce acetia nu mai deineau dregatorii, iar voievodul care le patronase abuzurile Lji inceta.se dornnia. Astfel, nenumrate abuzuri fcute de marii dregatori ai lui Matei Basarab sint constatate in vremea domniilor lui Constantin erban si Mihai Eadu (Mihnea al IH-lea). Printre dregtorii care le-au svlrit. documentele din aceasta vreme amintesc pe Drguin Deleanu mare paharnic. Dragomir din Plviceni mare vornic, Barbu Brdescu mare paharnic. Eadu Mihalcea mare comis. Udrite Nsturel al doilea logoft etc.111 n numeroase astfel de documente referitoare la cotropiri de ocine i sate ale ranilor se spune c marii dregatori svirisera abuzurile respective ,,pentru c au fost atunci tari si puternici". ..ca nite boien puternici fiind, fiind puternic in aeea vreme. sau ..fiind atunci mare vornic, s-a pus in spatele acestor oameni ca s-i vecineasc cu sila, cu puterea lui112. Asemenea abuzuri svreau marii dregatori nu numai in dauna ranilor, dar i a mnstirilor sau boierilor mai mici. Astfel, in vremea domniei lui Eadu Mihnea, Pan vistierul, pentru c era un boier vlastelin, a luat in puterea lui un sat al mnstirii Cotmeana u3, iar la 17 aprilie 1670, patriarhul Dositei scria lui Sflvestru clugrul (fostul mare vornic Stroe Leurdeanu) c, in vremea domniei lui Matei Basarab. ajungnd la boerie mare i la cinste, te-ai sculat de ai luat acel sat [e vorba de Slnic] de la mina lui Tudoran aga fr nici judecat m. Abuzurile dregtoriior erau cu att mai mari cu cit ei aveau putere i influen mai deosebit. Numeroase asemenea abazuri au svirit astfel puternicii boieri Buzeti, despre care un raport din 1602 declara c ,,fac tot rul pe care l pot face acelei srcimi i domnul nu indrz- nete s spun nimic 11S. Despre abuzurile svirite de aceti boieri ne vorbesc numeroase documente. ntr-unul din acestea. din <mai 1612
111 Vezi doc. din: 20 iunie 1654, 5 i 10 oct. 1656, 21 iunie 1657. 30 aprilie 1653 etc. Acad. R. S. Romania, ms. 5151, f. 267; Arh. St. Buc., m-rea Bistrila. XXIV 14. ms. 723. 473; Biblioteca Centrala de Stat, D. 30, VI/10 i Arh. St. Buc., ms. 255. f. 123). m Doc. din : 10 ian. 1566, 14 iunie i 13 august 1633. 20 iunie 1651 etc. (Doc. priw. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 220; Arh. St. Buc,, ep. Buzu. LXXXV1 11. m-rea Hurezi, XV 1/6, ms. 722, f. 629 i Dep. Castrioaia, 111:2). m Doc. din 30 aprilie 1633 (Arh. St. Buc., m-rea Cotmeana. X 12). Mai tirziu. in timpul domniei lui Radu Leon, ,,pe vremea ce au fost Mare banul mare i puternic . ,.poh- tind la nite moii bune i de hrari ale mnstiru Viero. 1-a sill I pe egumen s f >c schin b de ocine (doc. din 10 mart. 1673, idem, ms. 479, f. 148 149 v.). 114 Idem, Mitr. rii Rom., CIX/16. Vezi l doc. din 24 mai 1678, in eare se spune al. In timpul domniei a doua a lui Radu Mihnea. fiind Vintil vornic ot Clteii vornic mare i cu mult voie la domn", a lepdat In sil banii lui Radu Iogoft i j-a luat un sat (A. Mano, Documentele {am. Mono, p. 463).
Hurmuzaki, IV/1, p. 327. Vezi i N. Iorga, Studii i documente,
p. VIIIIX, XX i XL.
1613'. se spune c, in timpul domniei lui Mill a i Yiteazul, Buzetii, vznd e Maria, fosta soie a lui Eadu postelnicul Bidiviul, este bolnav. | vduv, ,,s-au ridieat in silnicia i in puterea lor, ,,ca nite oameni ce erau atunci vlastelini, s-au fcut rude cu Eadu postelnic i i-au luat averea u*. Abuzurile marilor dregtori erau att de obinuite in sec. al XVII-lea, incit. atunci cind locuitorii unui sat se plingeau la domnie c au fost cotropii de un boier, domnul putea sa resping plngerea numai pe motivul e boierul respectrv nu a fost mare dregtor i, deci, nu a avut posibilitatea s svireasc un asemenea abuz de putere. Aa se ntmpl, de pild, la 3 aprilie 1611, cnd, n urma prii ridicate de vecinii lui Badea postelnic c au fost cotropii de acesta, domnul arat c a cercetat eu tot sfatul su ,,c nu a fost Badea postelnic un dregtor ca s fac silnicie acestor vccinV\ Pe acest motiv, c numai dregatorii aveau posibilitatea s fac abuzuri, vecinii pierd procesul, fiind scoi din divan cu ,,mare ruine si btui 117. n Moldova, abuzurile dregtorilor erau practicate, de asemenea, pe scar atit de intins, incit nite locuitori declarau in faa lui Vasile Lupu. la 15 aprilie 1644, c Chiri Dumitrache fost mare postelnic cotropise ocin ,,dup obiceivl celor mari si puternici-118. i aic-i abuzurile erau constatate de regul dup ce dregatorii care le sviriser ii pierduser influena. serie de documente rmase de la tefan Toma constat astfel cotropirile svrite in vremea Moviletilor de Xestor Ureche mare vornic sau de Balica hatmanul, fcute ,,cu mare asuprire i cu mult strimbtateu9.
In coneluzie la acest capitol, subliniem faptul c, nefiind pltii cu leaf ca funcionarii statului modern, dregatorii i ceilali slujbai ai statului feudal realizau venituri importante din slujbele pe care le prestau, bunul plac i abuzurile avind un rol de seama in stabilirea acestor venituri. Dregtoriile au constituit pentru deintorii lor surs foarte msemnat de ctig, ceea ce explic lupta acerb dus de boieri, ndeosebi in sec. al XVII-lea, pentru ocuparea lor.
,u Doc. prio. int. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 127 129. Din alt. document, din 5 iulie 1626, aflm c, dup drlmarea mnslirii Radu vod, Radu B.uzescu clucerul, ,,ca un boier care a a\Tjt voie i putere, a luat cu sila satul Izl'az al m?.nstirii (Acad. R. S. Romma, Pecei nr. 239).
Biblioteca Central de Stat, LXXX/3. Copie Institutul de istorie Nicolae Iorga. Vezi i doc. din 20 iulie 1659. In care se spune ci Grigoraco Prjescu, ,,pentru cci au fost boiariu mare", lmprcsurase averea liilor lui D. Buhu (Acad. R. S. Romnia, CDXXV/93). ll * Doe. prio. isl. Rom., A., veac. XVII, vol. Ill, p. 45, 63, 113, vol. IV, p. 53.
117 118
P ART A a I l-a M A R I I D R E G T O R I
n partea a doua a lucrrii vom stadia fiecare mare dregtoiie in parte, cu evoluia, atribuiile si veniturile sale. Spre deosebire de C. C. Giurescu, care a prezentat pe marii dregatori din sec. XIV XV dup rangul ierarhie al lor rang care nu rmne acelai pentru fiecare dregtorie de- iungul epocii studiate i care, n plus, difer de la Tara Romneasc la Moldova, astfel incit uu poate constitui un criteriu sigur de prezentare am imprit dregatorii dup principalele atribuii indeplinite. in don grupe mari: 1) dregtori la care predomin atribuiile de ordin public fi militar i 2) dregtori care au ndeplinit ndeosebi atribuii la cuTtea domneasc sau care au prestat
servicii personale domnului rii.
S-ar putea aduce acestei prezentri unele obiecii: mtruct, in aceasta epoc, este greu de fcut deosebire net intre dregtoriile publice i cele personale, imprirea lor in aceste dcu mar: eategorii pare a fi fcut dup criterii moderne; dregatorii personali ai domnului au evo- luat i ei de-a lungul celor peste patru secole, unii dintre ei. ptrndu-i doar numele vechi, au participat la conducerea treburilor rii; unii mari dregatori au indeplinit atribuii de mai multe felnri: de pild. pirclabii au avut sarcini militare, administrative i judecatoreti. Fr a pierde din vedere faptul c toi marii dregatori indiferent de atribuiile lor participau la conducerea statulm feudal alturi de domn, ca membri ai sfatului sau divanului domnesc. nu se poate sa nu observm ns c ntre atribuiile lor exist deosebiri. unii dintre ei ocupndu-se mai mult de sarcinile administraiei propriu-zise a statului, alii mai mult de asigurarea serviciilor necesaxe curii domneti si domnului rii. Chiar dac banul, logoftul, eomisul i stolnicul stan alturi n sfatul sau n divanul rii, nu putem s nu remarcm e, pe cind primii doi se ocupau ndeosebi de rezolvarea diverselor probleme ce interesau pe locuitorii rii (judeci, hotrnicii etc.). ceilati doi aveau n sarcina lor n primul rnd servicii de curte, de la care i trag i numele dregtoriei. Participarea dregtorilor care au indeplinir ndeosebi servicii la curtea domneasc la edinele sfatului i divanului domnesc este dovada cert a faptului c aceasta instituie nu a fost un consiliu de funcionari sau de minitri ai statului, ci adunare a dregtorilor care asigurau i administraia statului feudal i fastul curii domneti, dregatori care prestau deci servicii domnului i rii.
MARII DREGATORI
La incadrarea dregrorilor n una din aceste categorii am avut in vedere atribuiile mai importante pe care le ndeplineau. De pild, chiar dac sptarul a fost la origine un dregtor personal al domnului, intruct el a devenit cu vremea eomandantul armatei, 1-am trecut la dre* gtoxii cu atrfbuii militare. Tot spre deosebire de . C. Giurescu, am prezentat aci pe toi marii regtori care an fost membri ai sfatului si divanului domnesc , din care cei mai muli (hatmanul, prclabii, aga, armaul, clucerul, jitnicerul, medelnicerul. pitarul, portarul, serdarul, slugerul, etrarul, uarul) lipsesc din lucrarea autorului sus amintit, care se ocup numai de 9 din marii dregatori membri ai sfatului domnesc. n schimb, nu vom vorbi aci de toi subalternii mruni ai marilor dregatori, subalterni care nu fac parte din sfatul sau divanul domnesc, ci din eategoria micilor slujbai ai statului i care au format obiectul unei lucrri separate. Vom prezenta doar subalternii cei mai apropiai ai marilor dregatori, care au indeplinit i ei rosturi importante in statul feudal i care, majoritatea, au fost membri ai divanului.
CAP. I
DREGTORII CU ATRIBUII DE ORDIN PUBLIC l MILITAR 1. DREGATORII CU ATRIBUII DE ORDiN PUBLIC (ADMINISTRATE, JUDECTORESC, FISCAL)
n acest subcapitol mai mare am grupat pe toi dregatorii ale cror atribuii de ordin public primau asupra celorlalte. Unii din aceti dregtori (banul, vornicul, logoftul, vistierul) au devenit treptat, pe msura creterii importanei atribuiilor lor in statul feudal, cei mai de seam membri ai sfatului domnesc, fiind citai inaintea dregtorilor care ndeplineau servicii de curte. Trebuie s artm aci c procesul acesta de selectare a dregtorilor dupa importana sarcinilor ce indeplineau s-a petrecut i in alte taite feudale, unde cei mai de seam dregatori, .-fetnici sau consilieri au devenit aceia care indeplineau in primul rind sarcini de ordin public, chiar dac, la origine, unii din acetia au prestat i unele servicii personale la curtea monarhului lor. Acest proee* ilustreaz separarea, destul de nceat in evul mediu, a treburilor de curte de cele ale statului feudal Dregatorii din aceasta grup au fost aezai dup categoria atribuiilor pe care le indeplineau. La inceput am trecut pe marii dregatori cu atribuii administrative i judectore.ti. mai intii pe marele ban. cel mai de seam dregtor al rii Romneti, apoi pe logoft, exul cancelariei domneti i unui din cei mai insemnai dregatori cu atribuii judectoreti n Moldova, dup aceea pe marele vornic, dregtorul cu cele mai importante atribuii judectoreti in ambele state feudale romneti. Dup aceti trei dregatori de seam, am prezentat ali dregatori importani, ale cror atribuii administrative i judectoreti erau ins limitate din punct de vedere teritorial: este vorba de prclabii din cele dou ri. Dup dregtorii cu atribuii administrative i judectoreti, am prezentat pe marele vistier, care avea in grija sa finanele rii. La sfritul subcapitolului se gsesc ciiva dregatori mai mici: armaul, care aducea la indeplinire sentinele judectoreti, portarul. care se ocupa de hotrnicii n ara Bomneasc i roriici de poari, cu atribuii asemntoare in Moldova. Grupndu-i in aceast ordine, care respect in bun parte i rangul ierarhie al dregtorilor respectivi, credem c vom uura inelegerea organizrii principalelor dregtorii ale rii, care au indeplinit atribuii administrative, judectoreti i fiscale.
Vezi despre aceasta Paul Viollet, Histoire des institutions poliliques et administralioes
de la France, I, p. 228.
DREGATORII CU ATRIBUI1 DE ORDIN PUBLIC
Trvbuie s amintim c unii din aceti dregatori (indeosebi vornicul i pirealabii din Moldova) au indeplinit un timp i atribuii de ordin milj- tar. Cum ns atribuiile administrative i judectoreti ale acestora au fost mai importante i de mai lung durat decit cele militare, sperm c trecerea lor in acest subcapitol nu va constitui piedic pentru inelegerea atribuiilor ce le-au indeplinit. a. Banul Despre originea numelui de ban s-au emis cele mai diferite preri, ineepind inc din sec. al XVI-lea. Astfel, dup opinia lui B. Walther, numele su vine de la bando sau banderie, ban fiind sinonim custegar^ in timp ce, pentru Miron Costin. ,,ban este acelai lucru cu pan 3. Precum vedem, cei doi cronicari au incercat s fac unele apropieri ntre euvntul ban si termenii care li se preau ca fiind din aceeai families datorit simplei potriviri fonetice. Mai tirziu, s-au emis alte opinii mai fimdamentate din punct de redere tiinific. De pild, unii cercettori cred c termenul de ban este de origine avar, el derivnd de la numele hanului Baian; de la avari 1-au mprumutat apoi slavii, iar de la slavi 1-au preluat maghiarii5. Spre deosebire de acetia, Al. Xenopol considers c termenul de ban ar fi de origine slav. avnd accepiunea de cirmuitor, de la slavi mprumu- tintla- apoi ungurii i romnii6. opinie aparte a promovat B. P. Hasdeu, potrivit creia ban nu nsemneaz alt ceva decit moneda banului7. Menionez in sfrit c, de curind, intr-o comunicare inut la Insti- tutul de istorie ,,X. Iorga, in cadrul sesiunii prilejuite de aniversarea implinixii a 100 de ani de la infiinarea Academiei Romne, prof. A. Sacer- doeanu a incercat s arate c bnia este veche instituie romneasc 8r dup prerea sa banii fiind cei care incasau veniturile de la populaia- btinae pentru popoarele migratoare, ineepind de la avari; banii i-ar fi luat numele de la moneda numit ban pe care strngeau pentru stpinitorii vremelnici ai teritoriului rii8bie.
Ed. D. Simonescu, in Studii i materiale de istorie medie, III, p. 61. Despre termenul , existent i ln Apus, avind acccpliunea de jurisdicie regal. edict public
5
' M. Costin, Opere, ed. cit., p. 215.

4
etc. vezi Du Cange, Glossarium, I, sub voce. Allen W. A. Leeper, Germans, Avars and Slavs (The Slavonic Rtwiev, XII, 1933, p. 117132). Aceast prere este lmprtit i de istoricul Jugoslav P. Skok (,,.Iugo- slovenski istoriski casopis, II, 1936, p. 1 15). Despre originea i evoluia mstituiei bniei la popoarele sud-slave vezi Kenezi Csatr,. A binsagok eredete is a bnok hatskore (Szzadok, III, 1869, p. 242251). Despre originea cuvntului ban vezi mai pe larg Emil Boti, Consideraiuni asupra originii demnilii de ban In vechiul drept public (Kev. Inst, social Banat-Criana, X, 19,4-2,- mart.april., p. 193204), unde se inclic i prerile altor istorici i cercettori. A. D. Xenopol, Istoria romnitor, III,
7
p.
226.
B. P. Hasdeu, Elgmologicum Magnum, III, col. 2409.
Unii cercettori au mers chiar mai departe, in dorina lor de a arta c dregtoria strveche la poporul nostru. De pild, Gh. Haiduc a susinut c acest termen este (Originea euvlntului ,,Ban", ln Societatea de mline", 1943, nr. 3, p. 47 48).
8
de
de
ban este
origine dacic
A. Sacerdoeanu, Originea bniei ia banilor laromni (,,Ramuri,15 iunie 1967,p. 19)-
BANUL
Dintre toi marii dre'gtori ai ri Romneti i Moldovei, banul a constituit obiectul celor mai multe studii, ncepind de aproape acum 100 de ani i pn in zilele noastre. Dintre toate acestea, cele mai insemnate snt acelea ale lui 1. C. Filitti. care a dedicat numeroase pagini bniei oltene9 i recenta lucrare monografic a lui tefan tefnescu, care a prezentat originea ji evohtia bniei pin in sec. al XVI-lea, cu transformarea ei n mare bnie, insistind asupra rolului deosebit de important n istoria rii Romne.^ti jucat de puternica familie a boierilor Craioveti10. innd seam de rezultatele la care s-a ajuns in cercetarea instituiei bniei, in aceasta lucrare vom infia pe scurt originea, evoluiu. atribuiile i veniturile acestei dregtorii. insistind ndeosebi asupra peri- oadei si problemelor mai puin studiate din istoria baniei (a doua jumtate a sec. al XVI-lea i sec. al XVII-lea). Prima formaie politic purtind titlul de banat si condus de r.n ban a fost infiinat de regele maghiar dupa anul 1230. in urma victoriei obinute de otile maghiar? asupra celor bulgare11. Primul ban de Severin, Luca, este amintit la 1233 printre demnitarii cei mai de seam ai regatului maghiar12. Dup trecerea Severinului in stpinirea rii Bomneti. domnii acestei ri, incejtind cu Vladislav I, i-au adugat la titlul de voievod si pe aceia de ,,Banus de Zeurino" sau ,,Banus de Zewerino , cum L spunea Vladislav la 20 ian. 1368 i 25 nov. 136913. n ultimii ani ai domniei lui ladislav, cetatea Severinului a fost recucerit de regele maghiar, schimbindu-i apoi stpmii in cursul lup- telor din vremea domniei lui Radu I, fiind stpinit cind de domnul rii Romneti (1377, 1382-1384), cind de regele maghiar14. La inceputul domniei lui Mircea cel Btrin, Severinul se ala din
I, C. Filitli, Banii i caimacamii Craiovei, Craiova, <1924 >. 27 p. (extras din ..Arh Oil., Ill, 1924, p. 193 l urm.): idem. Banii rii Severinului si banii Olteniei (..Arh. Oil VI, 1927, p. 21 i urm); idem. Ollenia i cirmuilorii ei (..Arh. Olt. . IX. 1930, p . 13- 142); idem, Banalul Olteniei i Craiovetii. Craiova, f. a. (extras din ..Arh. Oil. . XI, 1932. p. 136, 135 176, 319351); idem, Craiovelii $i rolul lor politic (..Arh. Olt.. XIV. 1935 p. 1 14) etc.
10
St. tefnescu, Bnia In ara Romneasc. Buc., 1965. 246 p. + 1 pi- Veri i bi'Dlio- grafia de la sftritul
11
lucrflrii. Vezi I. Minea. Cind s-a intemeiat banalul de Severin ? (,,Cerc. istoriee. 1929 1931. p. 359), O. Lecca, Banalul de Severin i Ollenia (..Arh. Olt.. XVI. 1937. p. 1 i urm t i Ion I. Nistor, ara Severinului i Banatul Timian (,,Analele Acad. Rom. Mem. Sect. ist. . s. Ill, t. XXVII, 1944-1945).
13
Doc. priv. ist. Rom., C., veac. XI XIII. p. 264.
Hurmuzaki, 1/2, p. 114 i 148-149, Vezi i p. 198. 14 Istoria Romniei, II. p. 352 i St. letnescu. op. cit.. p. 39. Despre stpmireJ Severinului In sec. al XlVlea vezi pe larg articolul Mariei Holban. Contribun la studiul porturilor dintre ara Romneasc i Lngaria Angevin . Problema stptnirii e fee tire a Seven nului i a suzeranit(ii in legtur cu drumul Brilei (..Studii. XV, 1962. nr. 2, p. 315
344 !
15
Hurmuzaki, 1/2, p. 322. Vezi i p. 334335 i 172 473.
DREGATORII CU ATRIBUIl DE ORDIN PUBLIC
Trelraie sa amintim c unii din aceti dregatori (indeosebi vornicul >i pirelabii din Moldova) au indeplinit un timp i atribuii de ordin mili- :ar. Cum ins atribuiile administrative i judectoreti ale acestora au fost mai importante i de mai lung durat decit cele militare, sperm c trecerea lor in acest subcapitol nu va constitui piedic pentru inelegerea atribuiilor ce le-au indeplinit. a. Banul Despre originea numelui de ban s-au emis cele mai diferite preri, ineepind inc din sec. al XVI-lea. Astfel, clup opinia lui B. Walther, numele sau vine de la bando sau banderie, ban fiind sinonim cu stegar-, in timp ce, pentru Miron Costin, ban este acelai lucru cu pan 3. Precum vedem, cei doi cronicari au incercat s fac unele apropieri ntre cuvintul ban i termenii care li se preau ca fiind din aceeai familie4, datorit simplei potriviri fonetice. Mai tirziu, s-au emis alte opinii mai fundamentate din punct de vedere stiinific. De pild, unii cercettori cred c termenul de ban este de origine avar-, el derivnd de la numele hanului Baian; de la avari 1-au imnrumutat apoi slavii, iar de la slavi 1-au preluat maghiarii5. Spre deosebire de a-cetia, Al. Xenopol consider c termenul de ban ar li de origine slava, avnd accepiunea de cirmuitor, de la slavi mprumu- tindu-l apoi ungurii i romnii6. opinie aparte a promovat B. P. Hasdeu, potrivit creia ban nu insemneaz atceva decit moneda banului7. Menionez n sfirsit c-, de curind, intr-o comunicare inut la Insti- tntul de istorie ,,X. Iorga, in cadrul sesiunii prilejuite de aniversarea implinini a 100 de ani de la infiinarea Academiei Romne, prof. A. Sacer- doeanu a incercat s arate c bnia este veche instituie romneasc % dup prerea sa banii fiind cei care incasau veniturile de la populaia btinae pentru popoarele migratoare, ineepind de la avari; banii i-ar fi luat numele de ia moneda numit ban pe care strngeau pentru stpinitorii vremelnici ai teritoriului rii8bie.
Ed. D. Simonescu, ln Studii i materiale de istorie medie, III, p. 61. " M. Costin, Opere. ed. cit., p. 215.
4
Despre termenul Banum, existent i ln Apus, avind acccpliunea de jurisdicie rc- gal. edict public Allen W. A. Leeper, Germans, A oar s and Slavs (The Slavonic Rtwiev, XII,
etc., vezi Du Cange, Glossarium, I, sub voce.

3
1933, p. 117 i 32). Aceasta prere este mprtil j de istoricul Jugoslav P. Skok (,,Jugo- slovenski is Lori ski casopls, II, 1936, p. 1 15). Despre originea i evoluia instituiei bniei la popoarele sud-slavc vezi Kenezi Csatr,. A bdnsagok eredele 6s a bnok halskore (Szzadok, III, 1869, p. 242 251). Despre originea cuvntului ban vezi mai pe larg Emil Boti, Considerafiuni asupra originii demnitfii de ban" In oechiul drept public (Rev. Inst, social Banat-Criana", X, 1942,- mart.april., p. 193204), unde se indic i pSrerile altor lstorici i cercettori. A. D. Xenopol, Istoria romnilor, III, p. 226.
7 8
B. P. Hasdeu, Elgmologicum Magnum, 111, col. 2409. Unii cerccttori au mers chiar mai departe, in dorina lor de a arta t dregtoria de ban este
strveche la poporul nostru. De pild, Gh. Haiduc a susinut c acest termen este de origine dacic (Originea euvtntului ,,Ban, ln SocictaWa de mline, XX,11943, nr. 3, p. 47 48).
8Me
A. Sacerdoeanu, Originea bnieiia banilor" laromni (Ramuri, 15 Iunie 1967,p. 19).
BANUL
Dintre toti marii dregatori ai rii Ilomneti i Moldovei. banul a constituit obiectul celor mai multe studii, mcepnd de aproape acum 100 dc ani fji pn in zilele noastre. Dintre toate acestea, cele mai insemnate sint acelea ale lui I. C. Pilitti, care a dedicat numeroase pagini bniei oltene8 i recenta lucrare monografie a lui Stefan tefnescu, care a prezentat originea i evoluia bniei pin in sec. al XVI-lea, cu ransformarea ei in mare bnie, insistind asupra rolului deosebit de important in istoria rii Romneti jucat de puternica familie a boierilor Craioveti10. innd seam de rezultatele la care s-a ajun> in cercetarea instituiei bniei, in aceasta lucrare vom infaia pe scurf originea, evoluia, atribuiile fji veniturile acestei dregatorii, insi.stind indeosebi asupra peri- oadei i problemelor mai puin studiate din istoria bniei (a doua juini- tate a sec. al XVI-lea i sec. al XVII-lea). Prima formaie politic purtind titlul de ..banat"5 si condus de i:n ban a fost nfiinat de regele maghiar dup anul 1230. in urm victoriei obfcinute de otile maghiare asupra celor bulgareu. Primul ban de Severin, Luca, este amintit la 1233 printre demnirmii cei mai de seam ai regatului maghiar12. Dup trecerea Severinului in stpinirea rii Eomneti. domnii acestei ri, iicepnd cu Vladislav I, i-au adaugat la tit lui de voievod ,i pe aceia de ,,Banus de Zeurino" sau Banus de Zevrerino rum i>i spunea Vladislav la 20 ian. 1368 i 25 nov. 136913. n ultimii ani ai domniei lui Vladislav, c-etatea Severinului a fo>t recucerit de regele maghiar, schimbindu-i apoi stpinij in cursul lup- telor din vremea domniei lui Radu I, fiind stpinit cind de domnul rii Romneti (1377, 1382 1384), cind de regele maghiar14. La inceputul domniei lui Mircea cel Btrin, Severimil se aiLi din
I. C. Filitli, Banii i caimacamii Crctiovei, Craiova, <1924>. 27 p. (f\Iras ..Arh. Oil.". HI, 1924, p. 193 i urm.); idem, banii rii Severinului i bami Olteniei (..Arh. Olt.". VI, 1927, p. 21 i urm.): idem. Ollenia si clrmiiilorii ei (..Arh. Olt.". IX. 1930. p. ut5 142); Idem, banalul Olteniei 'i Craiovetii. Craiova,
f.
a. (extras din ..Arh. Oil.". XI. 1932. I. 136, 135 176,
319 351); idem. Craiovetii si rolul lor politic (Arh. Oil. '. \1V. 1935. p. 1-14) etc.
10
St. tefnescu, BCmici In ara Romneasc, Buc., 1965. 246 p. + 1 pi. Vezi i Liiblio- graiia de la Vezi I. Minea. Cind s-a intcmeiat banalul dc Severin'! (,,Cerc. istoriee, 1929 1931. p. 359), O. Lccca,
sfrilul lucrrii.
II
Banalul de Severin i Ollenia (..Arh. Oil.. XVI. 1937. p 1 si urm.) >i Ion 1. Nislor, ara Severinului si Banalul Timian (Analele Acad. Rom. Mem. Sect. ist- . s. Ill, t. XXVII, 1944-1945).
12 13
Doc. priv. ist. Rom., C., veac. XI XIII. p. 264. Hurmuzaki, 1/2, p. 144 i 148 149, Vezi i p. 198.
Istoria Romniei, II, p. 352 i t. telnescu, op. cit., p. 39. Despre st.Ipinirea Severinului In sec. al XlV-lea vezi pe larg articolul Mariei Holban, Contribufii la studiul ra- porlurilor dintre ara Romdneasc i i'ngaria AngevinA. Problema slptnirii e feet ire a Severinului p] a suzeranili'ifii in legtunt cu drumul Brilei (..Studii". XV. 1962. nr. 2. p. 315 344).
15
Hurmuzaki, 1/2, p. 322. Vezi i p. 334 335 i 172 473.
DREGATORII CU ATRIBUH DE ORDIN PUBLIC
nou in s-tpnirea domnului iii Komneti, care se intitula la 1390 si ,,Seuerini comes 1S . n rimpul domniei lui Mircea cel Btrn, incepe nou faz in istoria bniei: din anul 1391, bnia devine documental' cel puin 0 dregtorie romneasc16, banul fiind, in perioada 1391 1421, unui din membrii de frunte ai sfatului domnesc. Dup cum a artat t. tefnescu in recenta sa lucrare, noul dregtor se numea simplu ban, in nmp ce titlul de ban de Severin aparinea mai departe domnului; documentele emise in aceasta vreme de cancelaria rii Bomneti, cnd domnul purta titlul de ban de Severin, dregtorul cu titlul de ban era absent din sfatul domnesc, iar cind acesta era citat printre membrii sfatului lipsea titlul de ban din titulatura domnului17. nc din aceasta vreme, banul era un dregtor foarte important, a crui autoritate se ntindea asupra unei pri (nu tim ct de mari) dm Oltenia, unde acesta indeplinea atribuii asemntoare cu acelea ale banului maghiar 18, ale crei sarcini lea preluat foarte probabil 0 data -u funcia si teritoriul respectiv. Dup pierderea cetii Severinului unde se afla reedina banului acesta nu mai este amintit printre dregtorii membri ai sfatului domnesc, in perioada 14211186. Instituia bniei nu a disprut ns, ea eontinuind s existe, dar avnd 0 importan mai mica. Banii din sec. al XY-lea (dup 1421) aveau sub administrarea lor un teritoriu mai redus ca intindere decit banul din vremea domniei lui Mircea cel Btrin, bnia fiind, in aceasta vreme, dup cum arat t. tefnescu, ,.forma specific olteneasc a instituiei sudeilor19. n aceasta epoc. existau probabil doua bnii: una de Gorj, cu reedina la Tismana, i alta de Mehedini, cu reedina la Strehaia20. Bnia de la Strehaia a cptat 0 importan deosebit in timpul domniei lui Basarab epelu, cind dregtoria a fost ocupat de Neagoe de la Craiova sau Strehianul, tatl celor patru frai cunoscui apoi sub numele de Craioveti21. Dispunind de 0 avere insemnat printre care i moiile Strehaia, unde era sediul bniei, i Craiova, care va deveni noua reedin
16 . C. Giurescu crede c ,,banul rojnnesc exista din prima jumtale a sccolului XIV, el inlocuind pe banul maghiar de Severin, dar nu aduce nici dovad In sprijii'.ul acestei afirmaii (Conlribufiuni, p. 63). 17
Vezi t. tenescu, op. cil., p. 45 48 i N. Iorga, Istoria romnilor in chipuri i icoane, II, p. 147
148. Tinind seama de importana dregloriei lnc din aceast vnme, . C. Giurescu a susinut impotriva preri lui I. C. Filitti c banii amintii in perioada 1391 1421 erau mari bani, dei titlul de mare ban nu a aprut decit la 1492 (Conlribufiuni, p. 6162). t. lefnescu, op. cil., p. 55. 20 I. Minea, Incepulurile marii bnii de Craiooa (,,Arh. Olt., 1934, p. 4) i t. tc- nescu, op. cil., p. 56 57 i 5900.
18
** Vezi Al. Lapedatu, Episcopia Strehaii i tradifia scaunlui bnesc de acolo, Buc., 1906; I. Minea, Bnia de la Strehaia (,,Cerc. ist., 1926 1927, p. 259 260) i t. telnescu, op. cil., p. 61 72.
BANUL
a bniei 22 Neagoe de la Craiova a reuit s transmits demnitatea de ban fiului su mai mare, Barbu, bnia devenind astfel dregtorie de familie a Craiovetilor, care au jucat un rol politic deosebit de nsemnat in ultimul deceniu al sec. al XV-lea i in prim ele patru decenii ale celui urmtor. innd seama de puterea economic i politica a Craiovetilor, Radu cel Mare a transformat bnia de Craiova in mare bnie, subor- donindu-i celelalte bnii existente Lnc pe teritoxiul Olteniei23. Cu aceasta ncepe alt faz in istoria bniei oltene, care devine mare bnie, cu sediul la Craiova, moia familiei Craiovetilor. Msura luat de Radu cel Mare nu a dus la centralizarea statului pe plan general, ci doar la centralizarea administraiei in provincia de peste Olt 24, aceasta ins in beneficiul familiei celei mai puterniee i bogate de aici, care-i va manifesta adesea independena sau adversitatea fa de domnie, reuind s nlture de pe tron pe unii domni cu care nu ntreinea relaii bune, s pun pe tronul rii domni favorabili sau chiar pe unii din membrii acestei familii25. Puterea politica i economies a Craiovetilor a atins apogeul in timpul domniei lui Neagoe Basarab (15121521). elnsui membru al acestei familii, care a devenit astfel conductoare a intregului stat feudal. In aceasta vreme, foarte probabil, a crescut mult nsemntatea marelui ban. care ajunge s ndeplineasc in Oltenia atribuiile dcmniei in re.stul rii28. n epoca de atotputernicie a marilor bani din familia Craiovetilor, acetia considerau bania ca pe dregtorie ce le apart mea cu drept de motenire 27 i emiteau unele acte utilizind formularul actelor domneti, punnd uneori i boieri martori, ca i domnul 2S. n urma unor serii de conflicte cu domnia. care au culminat cu rzvrtirea lui erban banul la 1539, aceasta areuit s zmulg bnia din mna Craiovetilor i, dup cum spunea I. C. Filitti, s curme vele- itile de autonomie ale marilor bani, readucindu-i in situaia de mari
aa Despre succesiunea reedinelor banului : Turnu Severin. Strehaia, Craiova, vezi i Istoria rii Romneli, ed. C. Grecescu i D. Simonescu, p. 1. 28 Despre Imprejurrile transformrii bniei tn mare bnie vezi t. tefnescu, inet- put ur He bniei de Craioua. Pe marginea unui document recent publicat (Studii si materia/e de istorie medie, 1, 1956, p. 325 332) i recenzia autorului acestor rnduri din Studii, 1957, nr. 1, p. 230. Vezi i idem, Bnia, p. 72 74 i 98100.
I. C. Filitti vedea In aceast msur chiar ..reform^ administrativ'% prin care judeele din Oltenia au fost puse ,,sub oblduirea superioar a marelui ban (Craiovetii si rolul lor politic, ,,Arh. Olt., 1935, p. 5). 26 Despre rolul politic al Craiovetilor, vezi t. tefnescu, op. cit.. cap. Craiovetii. Cf. i P. P. Panaitescu, nvdturile atribuite lui Xeagoe Basarab (..Romanoslavica VIII, 1963, p. 412) i t. tefnescu, op. cit., p. 119120.
24 27 Vezi doc. din 25 sept. 1529, in care Barbu Craiovescu mare ban. folosind formula cancelariei domneti, cere celor care vor fi vlastelini i stpnitori ai Oiteniei, ..dintre fratii notri sau rudele noastre sau, pentru pcatele noastre. din alt neam '. ? respi cte dania (cut mnstirii Bistria (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II. p. 75). 28
Pentru amnunte vezi t. tefnescu, op. cit., p. 143 146.
DREG VTORII CU ATKI3UM DE ORDIN PUBLIC
dregrori ai statului. care indeplineau un rol asemntor cu aceia al marelui vornic29. Pupa 1539. domnul putea numi i revoca pe marele ban ca pe ericare din marii si dregatori. Mai mult inc, uneori banul, dei exista, nu era citat printro membrii sfatului domnesc, iar alteori scaunul bniei era lsat vacant, in locul su fiind numit un lociitor cu titlul de ispravnic. Referindu-se la acest proces, boierul-cronicar Eadu Popescu d exprim mai tirziu prerea ,,c nu vrea s pue domnii ban, pentru c de multe ori s seorniea gilcevi de acolo asupra domniei
30
La sfiritul sec. al XVI-lea i in sec. al XVII-lea, situaia marelui ban a lost reglementat, el aprnd de regul cu unele mici intermitene ca primul mare dregtor membru al sfatului domnesc 3l. Mari bani in aceasta vreme ajungeau de obicei dregatorii cei mai imporrini din sfatul domnesc, care pareurseser in prealabil i alte dregatorii de seam (mari logofei, mari vornici etc.). Marea bnie era astfel dregtoria cea mai inalt. cu care se ncheia cursus honorum al celor mai de seam dregatori 32. Importana deosebit a dregtoriei de mare ban a fost remarcat si de strinii care, trecind prin ara Bomneasea, ne-au lsat informaii despre organizarea politic a aeesteia, ntr-o vreme in care importana bniei nu mai era aceeai ca in vremea atotputerniciei Craiovetilor. Ast- fel, pentru Franco Sivori, secretarul lui Petru Cereel, banul era ,,loei- itorul la conducere in lipsa principelui sau dregtorul cel mai nsemnat dupa donin', el aynd in atribuia sa guvernarea unei provincii ..numite Craiova*'33. Pentru Baksici, care ne-a vizitat ara la mijlocul êc. al XVII-lea. banul era ,,al doilea domn al rii, care i avea curtea si scaunul su de judecat la Craiova34. Informaii asemntoare ne ofer mai tirziu Anton Maria del Chiaro, secretarul italian al lui Constantin Brincoveanu, dup care banul oeupa ,,la prima dignita dopo il principe85, precum si Eaicevich, pentru care banul era un ,,vice-rege 3e. Cronicarul moldovean Miron Costin, in Cronica rilor Moldovei si Munteniei, afirm i el c ,,scaunul banului ,,este mai presus de
29
1. C. FililU, Banalul Olteniei i Craiouelii, p. 91. Despre aceasl lupt, terinlnal cu nrngerea f
raiovetilor, vezi pe larg t. tefnescu, op. ci/.,cap. Criza bniei ca dreg.loi'ie de familie a Craiovetilor.
30
Radu Popescu. Istoriile, ed. cit., p. 69. Vezi i I. C. Filitti, Banii, .... in Arli. Oil., 1924, p. 204-205. Despre
31
rangul
su ierarhie vezi i . C. Giurescu, Cpnlribuiuni, p. 5153. Menionez aci c, In
sec. al XVII-lea, se tnlllnete i denumirea de ban al rii de jos ( 8 ), cum i se spune lui jupan Negre intr-un doc. din 24 aprilie 1601 sau lui Ghiorma Alexeanu, la 21 febr. 16-11 (Acad.R. S. Romnia, DCXXVII/3 i Arh. St. Buc., ep. Buzu, VITI/1). Este posibil ca aceast numire de ara de jos s se fi dat Olteniei.
32 33 34 36
Vezi mai sus p. 69. t. Pascu. Petru Cereel i ara Romneasc, p. 169 i 176. Monumenta Speetuntia Staoorum meridionalium, XVIII, p. 98. A. M. del Chiaro, op. cit., p. 60. 38 Raicevich, Osurvazioni, p. 13. Vezi ;i t. tefnescu, op. cit., p. 141 142.
BANUL
al tuturor boierilor din ara Romneasc, banul fiind, dup prerea 8a, conductorul unei rioare deosebite, cu reedina la Craiova s:. Datorit importanei deosebite a dregtoriei oeupa, marele ban era singurul mare demnitar din ara Romneasc ce putea pronuna i condamnri la moarte, drept pe care il avea numai domnul. n aceasta privin dispunem de mai multe mrturii. Astfel. Franco Hivori, secretarul lui Petru C'ercel, afirm c ..nici un dregtor nu are dreptul de a osndi la moarte in afar de marele ban -' **. Mai tirziu, la 1654, un alt caltor strin nsemna i el in relaia sa : ,.condamnarea la moarte a unui vinovat atirn numai de domn i de acest ban i nu de ali judectori 39. Informaia sa este confirmat de Dimitrie Cantemir. care tia si el c banul avea puterea nu numai a judeca. ce i cu moarte pre vinovai a czni40. Atribuiile marelui ban au fost foarte Lnsemnate, el deinind in provincia de peste Olt aproape toate atributele suveranitii. In anumite perioade indeosebi in vTemea atotputemiciei Craiovetilor atribuiile marelui ban, care era cel mai puternic- senior al Olteniei. erau mai ntinse; dup ce bnia nu a mai fost dregtorie a acestei familii. marele ban aciona mai mult ca reprezentant al domniei. in acest caz ndeplinind ns intinse atribuii administrative, judectoreti i mili- tare41.' Marele ban avea dreptul s intervin in problemele privind stpinirea pmntului i a altor bunuri materiale, putind s confirme. ca i domnul. stpnirea diverilor proprietari olteni asupra moiilor, ranilor depen- deni sau iganilor robi. De la marii bani ni s-au pstrat numeroase asemenea cri de ntrire a proprietilor, in care acetia foloseau uneori formularul caneelariei domneti. Astfel, la 13 iunie 1550, Dumitru mare ban intrea mnstirii Bistria nite mori, pentru care egumenul avea i c-ri domneti. spunnd : ,,i dau i eu s-i fie de ocin i de ohab. de nimeni neatins". ameninnd pe cel care se va amesteca in stpinirea ninstirii c ..acel om va vorbi cu mine42. ntrire asemntoare d ceva mai tirziu Dobromir mare ban, poruncind : nimeni s nu ndrzneasc s-i turbure sau
M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu. p. 215; vezi i p. 390. La 1717, boierii olteni artau c, cu mult timp inainte, neputind s guverneze toat ara, domnul ,,a instituit asupra acestor cinci judee ale Oltului un boier de frunte. adic al doilea dup lnsui domnul, cu titlul de mare ban. avlnd autoritate deplin In aminlita pro- vincle, atit In afacerile civile, cit i in cele criminale, economice i in toate ehestiimile administrative (C. Giurescu, Material, I, p. 332). t. Pascu, op. cit., p. 176. Monumenta Spectantia Slavorum meridionalium. XVIII. p. 98 i N. Iorga. . cmbasadori i misionari, p. 62.
40 41
D. Cantemir, Hronicul vechimei a Romano-Moldo- Ylahilor. Buc.. 1901. p. 468.
I. C. Filitti aseamn aceste atribuii cu acelea indeplinite de marii vomici din Moldova (,,Arh.
Olt., 1924, p. 204 205). El afirm tns, fr temei. c asupra atribuiilor ba nului ,,nu stntem bine documentai decit In sec. al XV III-lea. dei tirile despre aceste atribuii sint destul de numeroase In sec. XVIXVII.
4J
Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 402.
- o. 290
s-i opreasc inaintea acestei cri ale mele, cci acel om ru va pii. Altfel sa mi fie. dupa spusa mea 43. Formularul acestor ntriri nu s-a schimbat nici in sec. al XVII-lea. De pild, la 2 martie 1605, Preda Buzescu mare ban ntrea lui Dumitru fost ban ocin la Slcua ,,ca s-i fie.. .ohab lui i de dedin lui i fiilor lui i nepoilor lui i strnepoilor lui i de nimeni neatins, dup spusa mea, punind martori ciiva logofei, un vornic, un ban i un vtaf44. Tot in legtur cu proprietatea, banul putea s cerceteze i s fixeze hotarele satelor i ocinelor. Din sec. al XVI-lea ni s-au pstrat numeroase documente in care se vorbete de hotrnicii fcute de bani mpreun cu diveri boieri locali 45. In sec. al XVII-lea, cnd hotarniciile au trecut pe seama marelui portar i a subalternilor si46, marele ban i aparatul su de slujbai nu mai efectueaz dect foarte rar asemenea hotrnicii sau impriri de moii. De pild, la 28 sept. 1647, Matei Basarab scria lui GMorma Alexeanu mare ban s mpart moia Stejarul ntre doi oameni: ,,s le dai un om al dumneatal<e > de folos, s mearg acolo la satul Stejariul s le impar moiile frete..., c am lsat domnia mea acest lucru numai pre dumneata, s-i tocmeti i s le mpari moia 47. Fiind cel mai de seam reprezentant al domniei n Oltenia, marele ban indeplinea uneori aci diverse porunci sau hotrri ale domnului. La <15811582 >, domnul scria primului sau sfetnic, Dobromir mare ban, s restituie mnstirii Bistxia nite igani luai de un locuitor din Pl- viceni48. Din documente rezult c domnul apela uneori la autoritatea superioar a marelui ban atunci cnd ali slujbai ai si nu reueau s-i. aduc la indeplinire poruncile, cum se ntmpl n vremea domniei lui Matei Basarab, cind domnul pune pe Dragomir mare ban sa ntoarc nite bani i vaci unor locuitori, care refuzaser s-i primeasc de la Radu cpitanul din Frca, insrcinat de domn cu aceasta misiune naintea marelui ban49. Trebuie s subliniem ns faptul c, dei marele ban era dregtorul care rspundea de cirmuirea Olteniei, nu el era cel nsrcinat de regul cu aducerea la indeplinire a diverselor porunci domneti privind teritoriul Olteniei; din documente rezult. c ispravnicii obinuii ai poruncilor
u Studii fi mat. de ist. medie, V, p. 626 627. Vezi i Doc. prio. ist. Rom., B., veac. vol. Ill, p. 321, vol. IV, p. 114, 288. 44 Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 158159. Vezi i p. 55, 57, 138, 249 etc. vol. Ill, p. 378379, vol. IV, p. 133, doc. din 24 aug. 1669, 1 nov. 1699, 3 sept. 1707, etc. (Arh. St. Buc., mrea D. Lemn, XXIX/5, ms. 723, I. 488 v. i ,,Mitropolia Olteniei, 1966, nr. 910, p. 850).
Vezi cazurile citate de t. tefnescu, op. cit., p. 157 158. Vezi mai jos p. 234 235. 47 Arh. St. Buc., ep. Rlmnic, XCVIII/4. Vezi i doc. din 16 dec. <1605 > (Doc. prio. itt. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 203). * Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 1. * Doc. din 10 april. 1643 (Arh. St. Buc., ms. 712, f. 334 v-335). Vezi i doc. din 15 april. 1656 (idem, Mitr. Trii Rom., CCCXLIII/6 bis.).
15 46
BANUL
163
domneti, chiar pe teritoriui de peste Olt, erau marele logoft i marele vornic i in mult mai mica msur marele ban, care, in sc-himb, este pus el nsui ispravnic la unele porunei referitoare la teritoriui Munteniei50. Aceasta este nc dovad despre lipsa unei separri stricte a atribuiilor marilor dregtori in vremea de care De ocupm. Nu exista dovezi c ,,marele ban trebuia s se ingrijeasc de percepe- rea drilor pe teritoriui oltean51. Dup cum am artat mai sus, stringerea drilor era concesionat marilor dregatori52 i in aceast operaie marele ban nu se amesteca. Tot astfel, marele ban nu putea s emit documente de scutire de dri decit pe baza unei hotriri a domnului, cum face Giurgiu Ea la febr. <1611 >, scutind de dri satul Tismana, pe baza crii de scutire mai vechi emise de Radu erban, pe care invoc53. Marele ban i aparatul din subordinea sa avea un rol de seam in pstrarea ordinei feudale in Oltenia, in atribuiile sale intrnd prmderea i pedepsirea rufctorilor. La mijlocul sec. al XY-lea, banii Tismanei scriau la Sibiu despre un ho, promind c vor face totul ca s-1 prind, dac acesta ,,ar veni in bnia noastr54. Marele ban avea dreptul s judece pe hoii prini, pe care ii putea condamna la moarte. Despre acest drept ne vorbesc documentele din ian. 1647 i 22 oct. 1648 ; in primul, se spune ca un ho de cai prins a fost dus la lege la scaun la Craiova, inaintea banului Teodosie i c, neavnd cu ce se plti de hoie, 1-a ajuns legea... s piar ca un ho" ; un boier i- scos ns capul, pltind caii furai i gloaba banului ;in cel deal doilea, este vorba de nite igani hoi a cror stpin i- scos de la treang de la banul Ghiorma56. Din alte documente rezult ns c, in Oltenia. putea interveni pentru a prinde pe raufctori i marele arma, in atribuiile cruia se afla aceasta problem pentru restul rii57. Din aceste documente nu reiese c armaul trebuia s se neleag in prealabil cu banul sau
60 De aceea nu ni se pare n intregime ntemeiat afirmaia lui C. C. Giurescu, dup care banul era ,.agent executor... al hotririlor domneti care privcau teritoriui oltean (Conlribufiuni, p. 48).
t. tefnescu, op. cit., p. 158. Vezi mai sus p. 143 145. Din izvoare rezult c judeele din Oltenia erau concedate pentru bir diverilor mari dregtori, nu marelui ban. Astfel, in vremea domniei lui Leon vod, Matei din Brlncoveni, pe atunci mare ag, a inut de bir judeul Romanai (Istoria rii Romneti, p. 95); mai tirziu, in timpul domniei lui Matei Basarab. Diicu Buicescu mare sptar a inut de bir judeul Dolj etc. (Acad. R. S. Romnia, ms. Tocilescu, f. 70 \\). Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 12. Vezi i porunc a lui Cornea Briloiu mare ban din 9 iulie 1696, privind darea preoilor, in care se invoc de asemenea hotrlrea domnului (N. Iorga, Studii i documente, XIV, p. 291292). 61 S. Dragomir, Documente slave din Sibiu, p. 64. 66 Arh. St. Buc., m-rea Brlncoveni, XXV/80. Vezi i doc. din 20 mart. 1647, unde se vorbete de nite hoi deinui la Inchisoarea din Craiova (ibidem, m-rea Zltari, XI,6). Ibidem, Dep. Pappazoglu, X/14. Vezi mai jos p. 230.
61 62
DREGATORII CU ATRIBUK DE ORDIN PUBLIC
cspravncul su pentru a princle pe rufctori sau pentru a colabora la aceasta.
Pentru a putea pedepsi pe eei vinovai, marele ban era singurul dregator care dispunea de nchisoare, la Craiova, unde erau deinui cei prinsi in diferite eulpe. Dintr-un document din 20 martie 1647 aflm astfel c doi locuitori dintr-un sat oltean care furaser au fost nchii la Craiova din vremea lui Barbu Poenaru mare ban (1644 1645) pn a venit Ghiorma Alexeanu mare ban (1646), cnd i ,,ajunsu legea de pei- re5S. iar la 3 mai 1656, Chirc Budeanu mare ban poruncea unor steni care se judecaser in fata sa s achite nite bani, ameninndu-i ca altfel ii va aduce legai la Craiova ,,s zcei in pucrie pn veinmri69. Marele ban avea deci dreptul nu numai s condamne la moarte, dar fji s in la inchisoare pe vinovai pin cind acetia erau fie ucii, fie li se scotea capul de la moarte. In sec. al XVII-lea. marele ban rspundea fa de domn de pstrarea ordinii in Oltenia. La 22 mai 1656, acelai Chirc Eudeanu mare ban scria unui locuitor care btuse pe staria mnstirii Sltioarele i-i scosese plugul de pe cimp c aceasta, plngndu-se domnului, Constantin erban ii feuse ,,scirb'' banului; marele ban i cere vinovatului s lase in pace pe stari, ameninindu -1 cu spinzurtoarea . Deosebit de importante erau alribuiile de ordin jndectoresc ale marelui ban. care avea drept de judecat in toat Oltenia, aa cum marele vornic avea in restul rii6l. Din aceasta pricina, in unele documente din sec. al XVII-lea. marele ban era considerat ,,judector peste toate prUe Seterimilui" sau judeetor a toat ara Severinului ff62. Autorul Relaiei istoriee, atit de preioase in privina datelor ce ne ofer despre marii dregatori ai rii Romneti, ne informeaz c banul ..are dreptul de a judeca pricinile eriminale i unele civile, ntocmai ca si domnul, dar numai de la Porile de Fier pn la rul Olt. El precizeaz c a spus doar ..unele" procese civile, deoarece ,,n certurile pentru mpri- rile de moii sentina ii aparine doar domnului mpreun cu tot sfatul83. Cu toate acestea, din documente rezult c marele ban avea dreptul s judece i pricinile privind stpinirea moiilor. Din sec. XVIXVII ni s-au pstrat numeroase cri de judecat date de marele ban la scaunul Craiovei, cele mai multe din acestea privind problemele stpnirii pmintului i a oamenilor dependeniM. Aceste cri de judecat sint in parte asemntoare cu acelea emise de
Arh. St. Buc., m-rea Zltari, XI/6. G. Ghlbnescu, Surele, VI, p. 73 71. Vezi i p. 151. M Acad. R. S. Romnia, XC/61. *l Vezi mai jos p. 187 189. * Doc. din 15 mai 1641, 16 ian. 1643 i 3 aug. 1654 (Arh. St. Buc., m-rea Bradu, 1/4, XXXIX 4 i m-rea Bstria, LXII/106). M Mag. iitorie, V, p. 42 43. ** Pentru sec. al XVI-lea, vezi t. tefnescu, op. cit., p. 162-165.
BANUL
cancelaria domneasc, marele ban atribuind stpnirea unei proprieti disputate in
faa sa acelei pri care citigase procesul45. Pentru ca prile s-i poat dovedi dreptatea, marele ban avea dreptul s le dea jurtori, aa cum fcea marele vornic in restul rii. Din sec. al XVII-lea cunoatem multe eri de jurtori emise de marele ban 66. Menionm ca, aa cum un proces putea fi reluat in faa domnului i a sfatului domnesc cu un numr dublu de jartoii. acelai lucru se putea face i la curtea marelui ban, procesul pierdut prima oar in faa sa nefiind rejudecat imediat de domn i de sfatul su. Dintr-un brisov domnesc din 1 mai 1607 aflm astfel c nite locuitori ê judeca ser pentru motenire in faa lui Preda Buzescu mare ban de dou ori. prima oar adueind ase iar a doua oar 12 jurtori. La aceast data domnul confirm cartea de judecata eliberat de cinstitul su dregtor 67. Trebuie sa mai artm ca, in sec. al XVII-lea. nu exista exelusivi- tate deplin privind dreptul de judecata al marelui ban in Oltenia ; domnul putea delega s fac judeci in aceasta parte a rii si pe ali mari dregatori ai si, de pild pe marele vornic. La 13 mai 1668. Mares Bjescu mare vornic arata astfel ca fiind noi trimis de mria sa domnu nostru intr-a- ceast parte de loc, domnul il insrcinase s ,,ia seama" intr-o pricina a mnstirii Tismana privind moia Erghevia, a crei stpinire intrete susnumitei mnstiri68. Cu ocazia drumului su prin Oltenia. marele vornic a dat i carte de imputernicire egumenului mnstirii Sadova s goneasc nite locuitori din satul Zvalul. pe care egumenul ii acuzase c sint ri si c ii sparg satul69. Marele ban indeplinea apoi nsemnate atribuii militare, fiind considerat comandantul otirii din Oltenia sau, cum spune autorul LetopiseI i Cantacuzinesc, al otilor Craiovei, Jiului i Mehedinilor 70. In afar de oastea sa personal, format din slugile i curtenii si, in secolele XVXVI, sub comanda marelui ban se aflau foarte probabil cetele celorlali boieri olteni, precum i curtenii i ranii liberi din Oltenia chemai la oaste. La sfiritul sec. al XVI-lea, dup informaiile date de cronica tradus de B. Walther, marele ban inea cu plat 200 de soldai cazaci si
6 Dintre numeroasele cri de acest gen din sec. a] XVII-lea vezi pe cele din : 12 aug. 1605, 4 mai 1607, 18 iulie <1613 1615>, 6 iunie 1614. 6 febr. 1618, 30 mai 1619. 21 iulie 1669, 1673 1674, 4 oct. 1691 etc. (Acad. R. S. Romania. MCCXXX 1 ; Doe. prio. isl. Rom., , veac. XVII, vol. I, p. 260, vol. II, p. 217, 280281, vol. III. p. 190191, 373 374; Arh. St. Buc., m-rea Govora, XIII/14, m-rea C. Lung. LXII/56. m-rea Brlncoveni, IV 5). * Vezi doc. din: 20 april. <1642>, 11 sept. 1669, 11 oct. 1691, 9 iunie 1696. 7 sept. 1698, 21 aug. 1699 i pe cele citate la nota anlerioar (Acad. R. S. Romania, CL.VIII 99, Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XIV/8, ms. 295, f. 102 v.-, ep. Rmnic, XCVI11 14. Acad. R. S. Romnia, CCCLXXI/219 i Revisla istoric, 1922. p. 173). Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I. p. 259260. * Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XI 14. Vezi i cartea de judecata data de Mihai ag unui locuitor din jud. Dolj (G. Ghibnescu, Surete, VI, p. 186). * Arh. St. Buc., ins. 295, f. 41. 70 Istoria rii Romneti, p. 73. Vezi i t. tefnescu, op. cil., p. 166169 i . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 50 51.
67
DREGATORI! CU ATRIBUII DE ORDIN PUBLIC
rnuli ostai romui. pe care ii folosea nainte pentru ne voile dregtoriei sale... iar a cum pentru apararea aoelor granie71. n calitatea sa de eomandant milifcar, marele ban avea un steag bnesc, care, dup afirmaia lui Radu Popescu. se numea ,,grap 72. Fiind cel mai nsemnat dregator al rii Romneti, marele ban putea comanda uneori ntreaga armat a rii, aa cum aceast comand putea fi ncredinat si altor mari dregtori73. La 1525, Radu de la Afumai scria braovendor c a trimis contra vrjmaului su (probabil Vladislav al IlI-lea) pe Pirvul Craiovescu banul ,,cu curtea domniei mele 74; la 1532 oastea rii Romneti trimis in campanie alturi de fcrupele turceti a fost condus de Llamza banul75, iar la 1537 comandantul armatei trimise in ajutorul lui loan Zapolya a fost erban banul70. n sec. al XVIl-lea, dei comandantul armatei era considerat marele sptar , pe cimpul de bt&lie acesta avea autoritate mai mic deet aceea a marelui ban. Dup informatiile ce ne ofer autorul Relaiei istoriee, sptarul era cel dintii dup domn pe cimpul de lupta afar de ban i vornic 7>. Despre veniturile marelui ban tirile de care dispunem sint destul de srace. Dup cumaartat 0. C. Giurescu, informaia data de B. Walther, potrivit creia banul se bucura de ,,toate veniturile de peste an ale acestei pri de ar (e vorba de Oltenia), este exagerat, deoarece banul nu beneficia decit de parte a acestor venituri7e. Principalele sale venituri marele ban le obinea ca i ali dregtori din slujb, printre acestea un rol important ocupindu-l gloabele i veniturile din judeci. ntr-un document din 22 oct. 1648 se spune astfel c boieroaic pltise cinci gloabe pentru nite igani ai si prini c au furat, scoindu-i de la treang de la Ghiorma mare ban 80. Marele ban incasa venituri din toate slujbele pe care le indeplinea. Dintr-un document din 26 iunie 1694 aflm astfel c Vintil Corbeanu mire ban fusese pus de domn s implineasc unei jupanie datorie de 400 de taleri, din care nu reuise ins s scoat dect 300 ; din aceti bani, 250 de taleri ii dduse creditoarei iar 50 ,,i-au fost opritu pentru zeciuiala lui . Marele ban mai incasa apoi unele venituri de la subaltemii si
71
Studii fi materiale de ittorie medie, III, p. 61.
R. Popescu, Istorlile, p. 141. Despre existcna unui stcag al marelui ban, care dls- punea i de muzic osleasc, lle i Miron Costin (Opere, ed. cit., p. 212. 1i Vezi mai sus p. 120121.
72 74 78
Stolca N'icolaescu, Documente slavo-romne, p. 39.
N. Iorga, Studii fi documente. III, p. LXXIXLXXX. Balcanla, IV, 1941, p. 458-459. 77 Vezi mai Jos p. 211215. 78 Mag. Isloric, V, p. 44. . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 58. Vezi i t. teffinescu, op. cit., p. 170171. * Arh. St. Buc., Dep, Pappazoglu, X/14. fn timpul ocupatiei auslriace In Oltenia, sc aflrmfi banul Incasa, ,,dup cum este obiceiul rii", i gloab pentru slricarea hotarelor (Arh. St. Sibiu, LV/208, f. 41 v.-42).
81 78
Muzeul de istorle Craiova, nr. 124.
BANUL
numii bani sau bniori (le judel,. care, la rindul lor, obineau serioase beneficii din judecarea nrieinilor mrunte (certuri, loviii. clcri de hotare etc.)82. Dei era cel mai important dregtor al rii, veniturile marelui ban erau mai puin nsemnate decit ale marelui logoft . Spre deosebire de ali dregtori, marele ban nu avea un subaltern purtnd titlul cle al doilea ban. In schimb, chiar dup infiinarea marei banii, au continuat s existe banii <le jude, care erau subordonai marelui ban. Dintre acetia, un rol important avea banul de Mehedini, care figureaz uneori printre membrii sfatului domnescIn tratatul incheiat la L7 august 1511 de domnul rii Romneti cu regele Cngariei, este trecut astfel intre marii dregtori i Radu bano de Mehedencze" M. Mihai Yiteazul a fost el insui ban de Mehedini in anul 1588 (timp in care mare ban era unchiul su lane Cantacuzino), devenind apoi mare stolnic. Trebuind s stea mai mult timp la curtea domnea.sc. pentru a lua parte la rezolvarea problemelor politice ca membru principal al sfatului domnesc, marele ban era inlocuit la (raiova de un ispravnu- al scaunului bnesc 86, care udeplinea acolo atribuiile marelui ban. n sec. al XVII-lea, ispravnicii scaunului Craiova apar foarte des in documente; in a doua jumtate a ac-estui secol, constatm chiar continuitate in succesiunea lor, ceea ce dovedete e, in aceast vreme, la Craiova exista in permanen un dregtor care rezolva in numele domnului rii i al marelui ban problemele diverse ale administraiei locale. Cercetnd lista celor 45 cle ispravnici ai scaunului Craiovei amintii in documentele sec. al XVII-lea 8e, constatm c cei mai numeroi dintre acetia erau diveri boieri mici (cpitani, vtafi. logofeti, vornici etc.). iuuli dintre ei originari din Oltenia i, deci, buni cunosetori ai acestei provincii i ai obiceiurilor locale. Cnd ns marele ban lipsea din sfatul domnesc, dregtoria fiind v'acant, domnul numea in funcia de ispravinc al scaunului Craiovei un fost mare dregtor care, prin autoritatea sa, putea suplini lipsa marelui ban. Astfel, n deceniul al III-lea al sec. al XVIIlea, cind marele ban nu apare ntre membrii sfatului domnesc 87, ispravnici ai scaunului Craiovei
N. Slolcescu, op. cil., p. 368 370.

83 84
Vezi mai Jos p. 175. Hurmuzaki, XV, p. 213. Despre subalternii marelui ban vezi i paragraful Ierarhia bneasc la t.
tcfnescu, op. cil., p. 150156. ** De rcgul&t la Craiova se afla un singur ispravnic al scaunului bnesc : foarte rar sint amlntli cite doi asemenea dregdtori. ca la 5 inai 1655. cind ispravnici erau Cliera ar- inaul i Tovol vAtaful (G. Ghlbnescu, Surele, VI, p. 213). Tot ispravnici de Craiova pot fi conslderu(i i Vod logoflul i Sidori, cArora, la 25 iunie <1602>, domnul Simion Movilii le porunccte s cercelczc pricinil la Sdlcua. numindu-i ..banii Craiovei" (Dor. pnr. is I ., ., veuc. XVII, vol. I, p. 53).
8e Vezi l lista incomplel a ispravnicilor scaunului Craiovei Intocmiti de I. C. I-illtli. (..Arh. Olt.", 1924, p. 211-212).
*7 Vezi lista publloatil tn Studii fi materiale de istorie medie, IV, p. 566.
DREGATORII CU ATRIBUTH DE ORDIN PUBLIC
fost eiiva mari dregatori ca : Ivaoo Bleanu fost mare vornic 88, Fiera din Leordeni fost mare logoft89 i Aslan fost mare vornic 90, ultimii doi aprnd i ca membri ai sfatului domnesc cu titlul de ispravnici ai Craiovei*1. Tot astfel, intre 28 mai 1693 i 2 iulie 1694, timp in care marele ban nu este amintit in sfatul domnesc (de la imbolnvirea lui Vint-il Corbeanu i pin la numirea ca mare ban a lui Cornea Briloiu), ca ispravnic al scaunului Craiovei a funcionat tot un fost mare dregator, Dumitraco Poenaru fost mare pitar. Acesta declara la 28 mai 1693 c a fost ,,trimis din porunca mrii sale domnului nostru... den Olt incoace scaunului Craiovii judectoru 92. Cind lipsea din sfat marele ban, ispravnicii scaunului Craiovei erau numii deci de domn dintre fotii mari dregatori; cind exista marele ban, este foarte probabil c el ii numea ispravnicul de scaun, fr s fie necesar intervenia domniei93. Fiind recrutai in general dintre boierii olteni mai puin nsemnai, ispravnicii de Craiova nu se bucuru dect de parte din insemnata autoritate a marelui ban. Aceasta se vede i dup modul cum se adresau ei altor boieri olteni. De pild, la 8 aug. 1659, Preda Prianu logoft, ispravnicul scaunului Craiovei, scria la 12 boieri jurtori numii de domn pentru rezolvarea unei pricini: ,,v rog, ca pe nite frai, s venii s v aflai mari acolo, s c-utm i s adevrm pintru acest lucru94. Cu toate acestea, ispravnicul de Craiova ndeplinea in Oltenia atribuiile marelui ban, folosind uneori chiar pecetea acestuia, pentru a da actelor sale mai mult autoritate 95. Despre atribuiile indeplinite de ispravnicii scaunului Craiovei aflm destul de multe tiri din documentele sec. al XVII-lea, informaii care completeaz pe acelea despre atribuiile marelui ban, pe care le prelua lociitorul su la Craiova. , Ca si de la marele ban, ni s-au pstrat de la lociitorii si la Craiova
* Doc. din 28iunie 1625 i 20 mai 1630 (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 532 533 i Arh. St. Buc., ms. 252, I. 7779).
80 Doc. din : 31 mai, 3 i 15 iunie i 2 sept. 1626 (Arh. St. Buc., m-rea Dealu, XXII ". m-rea Tismasa, XCII/22 i copii Inst, de istorie ,,N. Iorga). 80 Doc. din 24 aug. 1627, 14 nov. 1628, 16 mart, i 13 april. 1630 (D.R.H., B., vol. XXI, p. 426, Arh. St. Buc., ep. Rlmnic, CV1I/5 i XCIX/3). Doc. citate din 1626 l 1630. ** Arh. St. Buc., ms. 723, f. 515 v. 93 L'neori marele ban Ii alegea ispravnicul dintre rudele sau apropiaii si. Astfel, dou cri de Intrire pentru sate i igani emise de lanache Catargiu mare ban la 18 iulie <1613 1615> i 2 aprilie 1615 sint alctuite dup ,,lnvtura lui Nicula postelnicul, fratele su, despre care un document din 3 {aug. 1619 ne spune c a lost ispravnic al scaunului Craiovei tn timpul domniei lui Radu .Mihnea (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 217 i vol. Ill, p. 403).
* Acad. R. S. Romnia, CCXCIX/72. * Vezi doc. din 27 mai 1681, dat de lane cpitanul, ispravnicul scaunului Craiovei, Intrit cu sigiliu! lui Radu Nsturel mare ban i pe cel din 6 mart. 1699, dat dc Stan vornic ispravnic i tntrit cu pecetea lui Cornea Briloiu mare ban (Arh. St. Buc., m-rea Brlhco- veni, XI36 i ep. Rlmnic, XCV1I/23).
BANUL
169
numeroase eri de ntrire de proprieti (ocine, rumni i igani), unele din acestea eliberate n urma judecilor avute in faa lor w. Tot astfel, ispravnicii de Craiova emiteau cri de judecata dup ce cercetau diverse pricini privind stpnirea pmintului sau .a altor bu- nuri97, avnd dreptul ca i marele ban s dea prilor in cauza jurtori pentru a-i dovedi dreptatea 98. Cnd se adresa ispravnicilor de Craiova, cerindu-le s judece diverse pricini, domnul arta c acetia indeplineau rolul unor instane locale de judecata, care fceau ca locuitorii Olteniei s nu se mai deplaseze pna la Bucureti pentru a-i rezolva aceste pricini". n urma plngerilor ce primea, ispravnicul de Craiova avea dreptul s cheme la judecata in faa sa pe cei pirii, pe care, in caz de refuz, ii putea aduce forat, cu treapd. Astfel, la 6 martie 1699, Stan vornicul, ispravnicul scaunului Craiovei, poruncete unor locuitori s vina la judecata n faa sa, ameninndu-i c altfel vom trimite om bniscu cu treapd" 10. Peste trei luni, la 15 iunie 1699, acelai ispravnic poruncea unui locuitor care btuse un igan al mnstirii Butoiul s vin la judecata, avertizin- du-1 c el, ca dregtor ce rspundea de ordinea local, btaia aceasta i mna frmat nu vom ngdui . Ca i marele ban, i chiar mai adesea decit acesta, lociitorul sau la Craiova aducea la ndephnire diverse porunei i hotriri ale domniei referitoare la teritoriui Olteniei. La 20 febr. 1660, ispravnicul Craiovei primea porunca domneasc s apuce pe locuitorii satului Ydastra s refac nite coare ale mnstirii Brncoveni, pe care le arseser i s-i plteasc acesteia nutreul mncat de vitele lor102; la 11 ian. 1666, domnul poruncea ispravnicilor de Craiova ,,s punei oamenii votri ispravnici" ca s scoat nite datorii ale mnstirii Arnota 103, iar la 6 martie 1688 ispravnicul era nsrcinat sa apuce cu strinsoare pe un cpitan s intoarc nite bani unui brbier104. Ispravnicii de Craiova i subalternii lor jucau deci n Oltenia rolul armailor i aprozilor la mplinirea datoriilor. Ispravnicul de Craiova veghia la pstrarea ordinei feudale. silind pe
,e Vezi doc. din : 17 oct. 1658, 22 april. 1659, 30 oct. 1666, 3 iulie 1668, 8 iulie 1672 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XIV/6, XI/12, G. Ghibnescu, Surele, VI. p. 223, Acad. R. S. Romania, CLXXXV/62 i XC/82). 97 Vezi doc. din ! 1 sept. 1656, 23 mai 1657, 30 oct. 1666, 31 iulie 1668, 15 iulie 1693. iulie 1694, 17 dec. 1695, 9 ian. 1699 (Acad. R. S. Romania, CCXC1X/68; Arh. St. Buc., m-rea Tismana, XI/12 ; Acad. R. S. Romnia, CLXXXV/62 ; Arh. St. Buc., ms. 723. f. 497 ; v. Biblioteca Central de Stat, 71, P. VIII/11 ; Arh. St. Buc., ep. Rimnic, XCYI/9, m-rea Zltari, IX/17 i G. Gliibnescu, Surele, VI, p. 221222). ?| Vezi doc. din : 28 aug. 1656, 22 mai 1657, 1 iunie 1660, 25 aug. 1665. 25 sept. 1678, 12 april. 1692, 23 nov. 1693 etc. (Acad. B. S. Romania, CCXCIX 133; Arh. St. Buc.. m-rea Tismana, LXXXVII/14, A.N., XLVII/74, ms. 722, f. 235, ep. Rimnic, XCVII'5 i XCV/7 i Oltenia, IV. 1944, p. 61-62).
Vezi doc. din 1 febr. 1657 (Acad. R. S. Romania, CCLXXXI 7). oo Ai'jj. st. Buc., ep. Rimnic, XCVII/23. 101 Acad R. S. Romnia, DXCI/71. ,os Arh. St. Buc., m-rea Brlncoveni, XXV/2. 103 Idem, m-rea Arnota, XVIII/30. 104 Arh. St. Craiova, LXVII/4.
99
eei eare nu respect au s fac fr voia lor. La 22 oct. 1675, ispravnicul Craiovei scria unui cpitan s lase n pace un igan al mnstirii Strmba, pe care 11 inea in prinsoare pe nedrept, poruncind : din capetile voastre s nu mai facei, c voi nu inblai boiriti, ci facei nite lucruri niNinisti ies. Tot astfel. el avea un rol de seam i n prinderea rufctorilor i gazdelor lor. dup cum rezult dintr-o scrisoare din 24 martie 1662, cu eare ispravnicul de Craiova trimite un om al sau ,,s apuce cu mare strn- soare" pe doi locuitori din Pietrari s dea seama c snt gazde de hoi, poruncind stenilor s sar s-i prind, sub ameninarea confiscrii buca- telorloe. Informaiile despre atribuiile fiscale ale ispravnicului de Craiova sint mai srace ; ca si pentru marele ban, i ele dovedesc c aceste atribuii erau mult mai reduse decit acelea judectoreti, de pild. Ispravnicul nu se putea amesteea in repartizarea drilor dect n cazul n care primea plngeri a unii locuitori au fost nedreptii. La 4 iunie 1664, ispravnicul de Craiova poruncea astfel unui vtaf de plai din Urani i altor locuitori s cisluiasca ..pre puteare. i din cas < > i de afara, pe un locuitor de acolo care i se plinsese c este asuprit de bir107. Tot astfel, Ispravnicul de Craiova nu putea acorda scutiri de dri decit pe baza imputernieii domnului, cum face, la 3 iunie 1676, Manea stolnicul, care d ,.cartea scaunului pentru scutirea de dri a mnstirii Tirnvia-Dolj. pe baza poruncii domnului, ameninnd pe cei care nu vor respecta c vor ..petrece scrb de la domn 108. In incheiere. trebuie s amintim c in Moldova nu a existat n perioada studiat funcia de mare ban; aci dregtoria de ban a fost introdus tirziu, la 1695, de Constantin Duca, despre care cronicarul I. Neculce afirm c ,.1-a pus ban" pe Teodosie Dubu fost mare logoft109. Dup informaiile date de aeelai cronicar, aceasta dregtorie a fost aezat... cu temei in Moldova de abia la anul 1705, cnd i s-a hotrt rangul ierarhic dupa marele sptar i i s-a fixat ca venit cte un ban de drobul de sare de la ocn ue.
b. Logof&tul
Acest dregator purtind numiii diferite a existat n toate statele medievale, ai cror conductori aveau nevoie de cancelarie pentru alctuirea corespondenei. In statele care utilizau limba latin, dregtorul
108
108 Acad. R. S. Romnia, XC/86 i G. Ghibnescu, Surele, VI, p. 115 116. G. Ghibnescu. Surele, VI, p. 22a. Ibidem, p. 96. lw Arh. St. Buc.. ep. Rlmnic, XCVIII/8. 1W I. Neculce, op. cit.. ed. I. Iordan, cd. a Il-a, p. 132; vezi i p. 154. Ibidem, p. 176. Vezi i N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 229 i idem, Doc. familiei Callimachi, I, p.
LXVII.
LOGOFATUL
171
care rspundea de alctuirea corespondenei se numea cancellarius sau notarius i a devenit unui din cei mai de seam dregtori ai statului111. Statele din sud-estul Europei au imprumutat ns numele dregtoriei din Imperiul bizantin. Aci au existat mai muli dregatori purtind titlul de 0] 112. Unui dintre acetia, Xoyoflertg>v tov amintit la 1081, a devenit n timpul lui Isac Angelos, la 1192, fieya? )? n atribuiile sale intrnd inerea corespondenei impratului. El era unui din dregtorii cei mai de seam ai imperiului, in lista lui PseudoCodinos fiind citat al optulea U3. Din Imperiul bizantin numele dregtoriei a trecut apoi in statele feudale suddunrene i, dup aceea, in rile noastre. Originea bizantin a dregtoriei era cunoscut inc de acum aproape trei secole cronicarului Miron Costin, care afirm c aceast dregtorie a fost luat de la mpraii greci, megas logotheti, din logos i fero, care nseamn purttor de cuvnt114. Dup prerea lui . C. Giurescu, numele i dregtoria au fost imprumutate prin intermediul statului feudal sirb, unde exista dregtoria de logoft, ef al cancelariei 115. n recenzia sa la cele dou lucrri ale lui C. Giurescu, M. Lascaris i-a exprimat ins opinia c dregtoria de logofat ca i aceea de vistier a fost mprumutat prin intermediul statului bulgar, unde dregtorul purta tot numele de logoft. ca i in
111 Despre cancellarius, devenit le chanchelier in Frana, vezi Paul Yiollet. Histoire des institutions politi'jues el administratives de la France, vol. 1. p. 236237 i vol. II. p. 130141 i F. Lot. R. Fawtier, Histoire de institutions francaises an moyen ge, vol. 11. p. 5765 i S5 96; despre notarius sau cancelarius in Ungaria. vezi Timon von Akos. op. cil., p. 171. n Imperiul otoman dregtorul care rspundea de coresponden se numea bejlikdji. 112 Despre originea logoftului din Imperiul bizantin, nume care traduce termenul latin discussor, vezi Gabriel Millet, L'origine du logothele general, chef de administration fi- nancire a Byzance, In vol. Melanges dhistoire du moyen age offerts a M. Ferdinand Lot par ses amis et elfives. Paris, 1925, p. 566 570. Aci se arat evoluia instituiei ineepind din vremea lui Justinian, cnd logofeii au inceput a fi utilizai drept controlori ai bugetului statului. n timpul iui .Justinian al II-lea. unui din aceti logofei, numit logoft general, a devenit dcmnitarul In grija cruia se gseau finanele imperiului Pentru perioada mai trzie vezi : Pseudo-Codinos, op. cit., (indice), Charles Diehi.. op. cit. p. 116, AnatU Semenov, Der L'rs- prung und Bedeiitiing des Anate.s des Logothelen in Ryzan: (,,3yzantinische Zeitschriff '. XIX, 1910, p. 440 449), G. Ostrogorskv, Histoire de I Empire Byzantin. Paris, 1956, p. 128, 203, 278, 554 passim.
113 Vezi Pseudo-Codinos, op. cit., p. 32 ; Charles Diehl, L'n haul fonctionnaire byzantin ; le logothte (tcjv acxpsTtov), In vol. Milanges offerts m. Nicolas Iorga, Paris, 1933. p. 217 227; Louis Br6hier, Les institutions de I'Empire Byzantine, p. 14: R. Guilland. es chapitres relatifs aux fonclions des dignitaires du traite du Pseudo-Codinos (..Byzanti- noslavica, XIII/1, 1952, p. 235); idem, Observations sur la Irste des dignitaires du Pseudo- Codinos (,,Revue des etudes byzantines, 1954, p. 58 68). 114 115
Miron Costin, Opere, ed. cit., p. 387.
. C. Giurescu, Conlribufiuni. p. 98 100: C. Jirecek, Slaat und Gessellschaft im millelalterl. Serbien, tn Denkschriften der Wiener Akad. d. Wiss ph., hist, kl., t. 56, II, partea I, 1912, p. 19. Despre organizarea cancelariei i logoftul de aici vezi i St. Novakavu, op. cit., p. 258 260 i F. Dolger, Die byzantinische und die mittelalterlirhe serbische Herrs- cherkanzlei, In Actes du XII Congrcs international d'etiutes byzantines, Ohrida. 1961. t. 1, Belgrad, 1963, p. 83-103.
DREGATORII CU ATR1BU11 DE ORDIN PUBLIC
Bizan
u6
. Vom admite deci pentru logoft origine bizantin, venit prin iht>r sud-slav
11T
n documentele de limba slav logoftul este numit de regul sail 0{, uneori 11S. n unele documente scrise in see. al XVII-lea, in timpul cit a fost logoft al doilea nvatul drire Xsturel. logoftului i se mai spune i , adica aeztor de cuvinte 119 sau - eeahkTh 12. In izvoarele alctuite in limba latin, logoftul este numit uneori cu acest termen de logofet121, alteori cu termenul grecesc de logotheta" 122 sau cu numele corupt de lugofet123; in alte izvoare se folosete terminologia latin : secretarius124, sumrnus secretarius125, summus cancellarius et secretarras126 sau supremus cancellarius127. Pentrn A.M. del Chiaro, marele logoft este gran canceliere128. Uneori se pune semnul eehivalenei intre logoft si cancelar, ca intr-o relaie italian, unde se spnne logotett cancelliere 129. tn ara Romnease ca si in Moldova de altfel dregtorul eare avea grija eancelariei domneti a aprut data cu nfiinarea i organizarea acesteia, adic foarte probabil concomitent sau la scurt vTeme dup constituirea statului feudal, care avea nevoie de cancelarie pentru aletuirea corespondenei130. n primele documente interne ce ni s-au pstrat care au fost redaetate cu certitudine de dregtorul ce se va numi apoi logoft sau sub conducerea sa acesta nu este amintit printre martorii sfatului. n unele din aceste documente se spune doar c ..sau scris din porunca domnului voievod131, cel care primea porunca fiind. fr indoial, unui din membrii cancelariei domneti, cruia nu i se spune ins numele. Logoftul apare prima oar ca martor al sfatului.
114
Byzantinoslavica, 1929, p. 225. Vezi i C. Jirecek, Geschichle der Bulgoren,
p. 386.
U7 Cu titlu de ipotez, menionez aci ca titlul dc logoft a putut fi adus tn ara Romneasc de Filos, grec de origine, care a fost printre primii dac nu foarle probabil chiar primul logoft mentionat In documente. 118 Doc. din 8 sept. 1510 (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 63). lu Doc. din : 6 mart. 1628, 13 ian. 1634, 3 aug. 1634, 20 aug. 1646 etc. (Acad. R. S. Romania, Pecsi nr. 76, Arh. St. Buc., m-rea Bistria LXII/184, m-rea D. I.emn, IV/117, Acad. B. S. Romania, CCXCIV/5). 120 Doc. din 3 aug. 1639 (Arh. St. Buc., Istoriee; noi, XLV/4). Hurmuzaki, If2, p. 341 342 (1391). 13 Mag. islore, V, p. 33. 123 Hurmuzaki, XV, p. 8 10 i I. Bogdan, Relo/iHe, p. 326 (1413 i 1460). 124 A. Veress, Documente, I, p. 272 (1568). 125 I. Bogdan, Rela(iile, p. 349 (1504). Ee Ibidem, p. 351-355 (1507). A. Veress. .\eta et eptstolae, 1, p. 216; Retatio liistorica, in Mag. istoric, V, p. 33; Giurescu, Material. II, p. 82. Despre termenul latin cancellarius vezi Du Cange, Glossurium, sub voce. 1M ,w
A. M. del Chiaro, op. cit.. p. 60. ..Arhiva, III, 1892, p. 704.
LOGOFTUXr
domnesc la <1390 1400>, fiind menionat ultimul dintre boieri132, ceea ce arat c, la aceasta data, nu ocupa poziie prea insemnat in sfatul domnesc. Dup cum se tie, cancelaria domneasc a fost mai bine organizat in timpul domniei lui Mircea cel Btrin, cind s-a stabilit formularul actelor de cancelarie. Tot acum incep s fie amintii la sfritul documentelor cei care le alctuiau, subaltemii marelui logoft, grmtieii, diecii sau logofeii. Ca urmare a inmulirii personalului cancelariei domneti, logoftul a inceput a fi numit primul logoft133. spre a se cleosebi de ceilali subalterni ai .si. Dac in primele documente in care este amintit ca martor al sfatului domnesc, logoftul apare printre ultimii dregatori membri ai sfatului. din a doua jumtate a sec. al XV-lea. el este trecut de regul printre dregtorii fruntai ai sfatului donme.'C. fie al doilea. dupa marele vornic. cnd lipsete banul, fie uneori chiar primul. tot in lipsa banului. fie de obicei al treilea, dup ban i vornic. poziie pe care i-a pstrat-o pin n sec. al XVII-lea 134 (spre deosebire de Moldova, unde era considerat ca fiind primul mare dregator). Atribuia sa, dupa cum arat numele ce poart, era aceea de ef al cancelariei domneti, in care calitate ingrijea de redactarea documentelor i pstra sigiliul domnesc, pe care il aplica pe aceste hrisoave. ntrucit despre modul cum era organizat cancelaria domneasc i cum ii desfura activitatea s-a mai scris in istoriografia noastr 1J, nu vom insista prea mult asupra atribuiilor marelui logoft. Participnd la edinele sfatului domnesc, marele logoft sau subalternii si mai apropiai cunoteau toate pricinile dezbtute aci i ddeau apoi indicaiile necesare grmticilor sau diecilor pentru redactarea documentelor n care se consemnau i intreau hotririle luate. n unele documente din sec. al XV-lea, cel care alctuia hmovul meniona, de altfel, c i- ,,spus logoftul13e, adic a primit indicaii de la logoft pentru redactarea actului. ncepind din sec. al XVI-lea. in documente apare formula ,,a nvat137 cutare logoft, fie primul. fie al doilea sau unui dintre subalternii mai pricepui ai acestora. Tot ei erau cei care citeau apoi documentele dup redactare, in care eaz menionau la sfritul acestora c ,,a citit marele logoft sau al doilea logoft. n unele documente din sec. al XVII-lea. printre cei care ..inva" cum s se alctuiasc documentele cancelariei domneti se gsesc uneori i ali dregtori, care nu fceau parte din personalul cancelariei domneti,
Ibidem, p. 32. Vezi i p. 39 (doc. din 27 dec. 1391). Doc. din 10 sept. 1428 (ibidem, p. 117). 134 Ca al treilea dregtor 11 trece i autorul Relafiei istoriee (loc. cit.). Despre modul cuin se alctuiau documentele de ctre cancelaria domneasc, vezi pe larg D. P. Bogdan, Diptomatica slavo-romn, in vol. II. Introducere la Doc. prio. ist. Rom., p. 32 41 i I. Bogdan, Introducer! la Retafiite Trii Romnesti cu Braooiil. Buc . 1905.
182
Doc. din 10 sept. 1428 (D.R.H.. B.. vol. 1. p. 117). 137 Doc. din 21 iunie 1560, 8 ian. 1569, 25 aprilie 1571 etc. (Doc. prio. ist. Rum.. , veac. XVI, vol. Ill, p. 127, 303, vol. IV. p. 17, passim).
DREGATORII CU ATRIBUM DE ORDIN PUBLIC
dar care erau mai apropiai de persoa.ua domnului sau cunoteau mai- blue chest iunile la care se ref era documentele respective. n zeci de asemenea documente cel care inva este marele vornic; majoritatea acestor documente se refer la restituiri de bunuri, restituiri de treapede, ntriri de proprieti, volnicie de a lua dijm, scutiri de dri, chemri la judecat> numiri de jurtori etc.138, cele mai multe din aceste pricini intrnd in atribuiile marelui vornic. Cind pricina la care se referea documentul sau porunca privea, Oltenia.. printre cei care inva se afla uneori i marele ban, fie alturi de marele logoft 139, fie impreun cu marele vornic140. Alteori, cei care ..invau" la redactarea documentelor erau cei care cercetaser pricini le respective i care le cunoteau cel mai bine141. La crile domneti pentru stringerea jurtorilor, cel care ,,nvau era cite data marele portar142, in sarcina cruia cdeau hotrniciile. n afar de aceti dregatori, printre cei care nva cum s se redacteze documentele emise de cancelaria domneasc gsim mai rar pe marele vistier 143, marele postelnic144, marele paharnic145, clucerul146 etc. Documentele intocmite cu ,,invtura unuia din aceti dregatori erau de obicei citite de marele logoft sau de logoftul al doilea, care cunoteau reguhle cancelariei. Ctre sfritul sec. al XVII-lea, n unele cazuri de pild la scutirile de dri sau la poruncile de aducere la urma a unor oameni fugii de dri cei care citeau poruncile respective erau marele1 vistier sau al doilea vistier, care aveau in grije vistieria rii147. Aceasta arat c marele logoft colabora cu ceilali dregatori, care participau i ei la elaborarea poruncilor ce se refereau la problemele ce intrau in atribuiile lor sau care fuseser nsrcinai de domn s le rezolve. Alteori dregtorii care nvau la ntocmirea poruncilor erau numii de domn, poate i pentru a evita aglomerarea tuturor poruncilor pe seama marelui logoft i a subalternilor si apropiai. Tot marele logoft (n sec. XVI i XVII) i al doilea logoft (in
13 Doc. din : 7 aprilie, 9 iunie, 24 iulie 1624, 17 ian., 15 april., 28 iulie, 4 oct. 1625 r 24 iulie 1626, 31 mai 1652, 27 aprilie 1674 etc. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IVr' p. 392, 426, 476, 496, 549, 565, Acad. R. S. Romnia, LXX1/170, Arh. St. Buc., m-rca I.ung, LXIII/5 etc.).
Doc. din 31 iulie 1697 (Arh. St. Buc., ep. Rimnic, XVII/7). Doc. din 5 iulie 1670 (ibidem, XCII/2). Doc. din 16 iunie 1693 i 15 nov. 1698 (Acad. R. S. Romnia, CCCLXXIV/27 r Arh. St, Buc., ep. Buzu, XI/9). 142 Doc. din 16 i 29 april. 1670, 3 mai 1696, 12 mai 1698 (Acad. R. S. Romania,.XLIV/148, Arh. St. Buc., m-rea Radu Vod, XXIII/15, ep. Buzu, XLVIII/83 i 92). Doc. din 24 nov. 1624, 16 dec. 1628 etc. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 465 i Copie Inst, de istorie ,,N. Iorga). lw Doc. din 2 iunie 1621, 29 oct. 1622, 18 iulie 1623 etc. (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. vol. IV, p. 32, 201, 547). 6 Doc. din 1 ian. 1650 (Arh. St. Buc., A.N., CII/12. u * Doc. din 1 iulie 1625 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 537).. 147 Vezi doc. din : 16 ian. 1696, 8 mart. 1696, 23 oct. 1697, 12 ian. 1699 etc. (Arh. St. Buc., ep. Buzu, LXI LXII/3 i 4, ep. Arge, LXIX/quator /68, Muzeul de istorie BUG.,, nr. 27449, Arh. St. Buc., me. 724, f. 585).
139
v\\
\ v\\
LOGOFATUL
ec. al XVII-lea) erau ispravnicii obi^nuii ai documentelor, cei insrcinai cu aducerea la indeplinire a hotririlor luate de sfatul domnesc 148. Trebuind sa cunoasc bine limba slavon i formularul documenteloi de cancelarie, ca i obiceiurile nescrise ale rii, marii logofei erau recrutai de regul dintre boierii tiutori de carte, i aceasta dup practic mai ndelungat n slujbe. Datorit faptului c logofeii trebuiau s fie neaprat tiutori de carte, in rindunle lor ajungeau i unii dieci care nu fceau parte din marile familii boiereti ale rii, dar care cunoteau bine limba slav i practicile cancelariei domnetL'Tsumeroi mari logofei din sec. al XVI-lea au fost la inceputul cariereiier politice grmtici sau dieci i au ajuns logofei dup indelungat practic la cancelaria domneasc149. Marele logoft obinea venituri insemnate din redactarea hrisoavelor domneti. Autorul Relaiei istorice ne informeaz c acesta ..are venit de la scrisori i hrisoave, adic de la pecetea domnului: el primete dou pri i logoftul al doilea pe a treia 150. Dup informaii mai tirzii, din 1726, datorate italianului N. de Porta, marele logoft realiza din slujba veniturile cele mai insemnate, mai mari chiar dect banul, motiv pentru care Gheorghe Bleanu fusese fcut din mare ban mare logofat ,,fr s se in seama de ordinea mrini, ci de ctig (ex Bano Cancellarius factus est, similiter et in alijs. nulla propterea consideratione praecedentiae sed emolumenti habita)lal. Din documente nu rezult cu prea mult precizie care era cuantumul sumelor ncasate de logoft la redactarea hrisoavelor. Este foarte probabil c acesta era fixat de domnie dup felul actelor, fiind proporional cu mrimea actelor i cu valoarea bunurilor la care se refereau acestea, aa cum tariful pentru actele emise era stabilit i la alte cancelarii medievale 152. n orice caz, sumele pltite pentru redactarea actelor i punerea
i8 Vezi mai sus p. 129.

140 Dintre acetia aminlim pe : Oancea, grmtic Intre 3 sept. 1491 i 27 mai 1510 i mare logoft de la 8 sept. 1510 la 8 ian. 1512; Tudor din Drgoeti, diac i grmtic intre sept. 1494 l lOian. 1511 i mare logoft dela 11 iulie 1523 la 24 iulie 1524, dup ce trecuse prin demnitatea de clucer; Tatu din Strlmbele,grmtic de la 7 ian. 1526 la 5 mai 1528, logoft ispravnic intre 23 oct. 1525 i 16 iulie 1538, logoft al doilea de la 17 oct. 1538 la 23 febr. 1540 i mare logoft de la 1 sept. 1540 la 28 febr. 1545; Ludat din Yldeni, grmatic scriitor de acte de la 23 mai 1568 la <1571 oct.-1572 aug.>, logoft care Invaa pe altul s serie actele de la 29 mai 1573 la 10 ian. 1579 i apoi mare logolt de la 12 aug. 1582 la 15 iulie <1583> etc.). Datele de mai sus le-am luat din fiele alctuite de mine pentru fiecare mare dregtor in parte. Despre marii logofei ai rii Romneti vezi i Ion Radu Mircea, Marii logofei din ara141 C. Giurescu, Material, Buc., 82. Romdneasc, 13'J21605, II, p. 1941, 26 p. (extras din Hrisovul ", I. 1941. p.
Vezi . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 97. Despre taxelc ce se plteau pentru documentele eliberate de cancelaria regelui maghiar la 1492, i care erau destul de mari (12 200 de dinari), vezi Corpus Juris Hungarci, I, p. 548 550). Aci se prevede i cit Incasau membrii cancelariei regale din venitul scrisorilor eli berate conservatori sigilii, floreni decem per centum; scriptori autem denarii ducenti". Mai tirziu, la 1538, taxa literarum era fixat la 50 de dinari pentru protonotar (ibidem. p. 54): vezi i p. 176, 250, 610, passim, unde se vorbete i de taxele In casa te de capitlurile catolice, emitoarc de documente.
1
DREGATORII CU ATRIBUC DE ORDIN PUBLIC
peeeii erau destul de insemnate. Astfel, dintr-un document din 11 sept. 1577. aflm c. pentru bucat de pmnt cumprat cu 230 de aspri i un cal. s-a pltit pentru cartea de ocin 50 de aspri153; pe un document din 15 mai 1604 se inseainn : am dat eu Oprea aspri 120 la pecete154, iar la 12 aug. 1654 se restituie 680 de galbeni pentru un sat i 15 galbeni ..pentru cheltuiala crilor15S. Nu tim sigur cit anume reinea pentru sine marele logoft din sumele incasate de subaltemii si pentru scrierea actelor156. Subaltemii marelui logoft erau al doilea i al treilea logoft, precum i toi diecii, grmticii i logofeii mai mruni ai cancelariei domneti. Al doilea logoft, numit in unele documente de la sfiritul sec. al XY-lea i inceputul celui urmtor i logoft mic157, iar in actele latine ..rice eancelarius158. este unui din primii subalterni ai marilor dregatori care ii amintesc documentele interne, la 5 iunie 1494 159. nc din aceasta vreme. el era un dregtor destul de nsemnat, fiind menionat uneori ca martor al sfatului domnesc i foarte adesea ca ispravnic al poruncilor domneti. El era considerat primul ca importan dintre dregatorii ai doilea, in sec. al XVII-lea asistnd la edinele sfatului domnesc. n aceast vreme, el apare foarte des ca martor la diverse vnzri, alturi de marii dregatori ai rii. fiind trecut uneori naintea agi, armaului etc. La inceputul sec. al XVII-lea, au existat cte doi logofei ai doilea. Astfel. intre 13 iunie 1614 i <ian.-aprilie 1619 > sint amintii in documente Paraschiva i Dumitru Dudescu, ambii purtnd titlul de al doilea logoft160, iar intr-un document din 22 mai 1630 apar Sima i Bunea Grditeanu logofei doi161. Importana acestei funcii a crescut in mod deosebit in cele aproape trei decenii cit a fost ocupat de invatul Udrite Nsturel, cumnatul lui Matei Basarab (16311658)162. n a doua jumtate a sec. al XVII-lea, al doilea logoft devine ispravnicul obinuit al poruncilor sfatului domnesc; in aceeai vreme, tot el este cel care citete de regul poruncile i hrisoavele emanate din cancelaria domneasc. Dup informaiile pe care ni le d autorul Belaiei istoriee, ctre sfiritul sec. al XVII-lea, cancelarul sau logoftul al doilea nfieaz
* Doc. prin. ist. Rom.. B.. veac. XVI. vol. IV, p. 294.
Muzeul de art R. S. Romnia, Stampe 5. Arh. St. Buc.. ep. Arge, LXXXIX/9. Vezi i doc. din 20 iulie i 20 august 1648 (idem, Pecei, nr. 6364). Pe un doc. din 8 iunie 1628 se Inscamn c s-a dat cistuia de au scris zapisul 60 di bani (Arh. St. Vllcea, Doc. ist., VI/1). 1R Pentru echivaiena logoft mic-logoft al doilea, vezi doc. din 7 i 10 sept. 1508, In care Stan al doilea logoft tn primul document este numit logoft mic In cel de-al doilea (Doc. prio. ist. Rom.. B., veac. XVI, vol. I, p. 49, 50). M Hurmuzaki, XV, p. 235 (1517). M D.R.H., B.. vol. I, p. 408. 1M Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 284 i vol. Ill, p. 287. Sima, Prvul i Nicula ai doilea logofei apar apoi alternatlv In documentc cu Udrite Nsturel (vezi listele Intocmite de autorul acestei lucrri). 2 Vezi i D. P. Bogdan, Inlroductre la Doc. prio. ist. Rom., II, p. 111.
154 155
'
LOCOPA.TUL
domnului scrisorile i hrisoavele i toate actele eare trebuiesc isclite i intrite cu pecete. Citete cele ce Hint de trebuin in divan (publico Se- natu).. .Mai introduce la domn pe egumeni sau pe stareii mnstirilor i el are in grija pe clugri, este ca un reprezentant al lor1*3. Din documentele interne nu rezulf ns c logoftul al doilea se ocupa de treburile bisericeti in aceasta vreme. Ct privete pe logoftul al treilea, acesta este amintit mult mai rar in documentele din sec. al XVII-lea decit omonimul su din Moldova . El ajuta pe al doilea logoft, fie scriind unele documente ie, fie citindu-le dupa ce au fost alctuite iee . Personalul cancelariei domneti era aletuit din numeroi dieci si grmtici, cunosctori ai limbii slave, ca i din ali dieci pentru intocmirea documentelor sorise in diverse limbi. In vremea domniei lui Constantin Brincoveanu sint amintii astfel un grmtic grecesc i un azagiu pentru limba turc, precum i un pisar ,.lescletinesc167.
ic
Numele sub care e cunoscut marele logoft moldovean este ac-elai cu al logoftului din ara Romneasc. n unele documente sc-rise in limba slav se ntlnete si titlul de ie8, form slavizat a cuvintului latin cancellarius. Pe ling termenul de 169 utilizat si in ara Romneascse mai foloseteapoii cuvintul 1 . n izvoarele latine, logoftul este numit uneori logoffet*11. alteori cancellarius sau cancelarius17S. n primele documente moldovene ce ni s-au pstrat, se arat c domnul a poruncit s se atrne pecetea sa la actele respective, fr s se precizeze cine anume fcea aceasta operaie 173. De la 28 nov. 1399 incepe
Mag. istoric, V, p. 52 53. Menionez c, In Serbia, ogoftul se ocupa i de afacerile blsericeti (vezi R. M. GrujiC, Lie mi olaslflinstra srpskih Irkvenili pretstavnika XIV i XV oeku. In ..Glasnik skopskog naucinog drutva, XIII, 1934, p. 64 68). 164 Vezi doc. din 10 nov. 1631, 10 i 30 aug. 1659 etc. (Muzeul de istorie Buc.. nr. 212 i 27 231 i Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, XLII/33). 185 Relaia lui Kvlia Celebi (Buietinul Com. istoriee', XVI. p. 267). Autorul Reluiei istoriee nu-l amintete. ** Vezi doc. din 26 mai 1676 (Arh. St. Buc., m-rea Glavacioc. XXXrv/47), 147 Isloria rii Romneti de la oct. 168S pin la martie 1717, p. 8 i"21. Vezi i doc. din 12 ian. 1699, tn care este amintit Andrea Wolff,.pisar leesc (Arh. St. Buc.. ms. 705, f. 182 v.).
163
Despre nolarii de limba latin i modul cum se alcutuia corespondena vezi pe Iarg studiul lui D. Ciurea, Observafii pe marginea documentelor latine romneli. Studiu de diploma tied (Apulum, II, 1943 1945, p. 215 250). 1M Hurmuzaki, 1/2, p. 867 (1436) i M. Costchescu, Doc. Inainte de Stefan cel Mare p. 701. Vezi i p. 730, unde se folosete forma i I. Bogdan. Album paleografic, moldouenesc, pi. 77. Cronicile slavo-romne, ed. cit., p. 77. 170 I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II. p. 193 (1502). S Ibidem, p. 441 (1499).
17 Ibidem, p. 268 (1459); Hurmuzaki, XV, p. 67 (1468) etc, Vezi $i Codex Bandmus. p. 313. unde i se spune logofetus seu cancellarius". 175 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV. p. 3. 4.
- c. 200
DREGATORII CU ATRIBUW DE ORDIN PUBLIC
sa se dea. i numele celui nsrcinat cu legarea peceii domneti ;n documentul amintit se spune am poruncit slugii noastre, lui Iaco, s lege pecel rea 1T4. Cu numele de logoft, cel care atrna pecetea la actele domnetia esre amintit prima oar la 7 ian. 1403 17S, deci ceva mai trziu ca n ara Eomneasc. n vremea domniei lui Alexandru cel Bun, importana logoftului a crescut. data cu mai bun organizare a cancelariei domneti, asemnror aceluia petrecut n ara Bomneasc n vremea domniei lui Mircea cel Btrin. n timpul domniei lui Alexandru cel Bun a avut loci foarte probabil i nmulire a personalului cancelariei domneti, data cu specializarea sa in atribuii. De unde inainte logoftul era cel care| scria actele i atirna pecetea, de la 1425 el face doar ultima operaie, data cu citirea actelor, pe care le scriau grmticii, subalterni ai si^ Logoftul moldovean apare rareori printre membrii sfatului domnescjjl el fiind amintit de regul in formula de ncheiere a documentelor, ca cel t care avea grij de scrierea lor i de atrnarea peceii domneti. n sec. XIVXV, el era considerat un dregtor mai puin important dect vor-J nicul176. Din sec. al XVI-lea probabil dup dublarea marii vornicii el a devenit cel mai nsemnat dregtor al Moldovei, fiind considerat cel dintii eztor al divanuluiI77, capul tuturor sfaturilor178, sau ,,mai marele tuturor boierilor17#. n toate zapisele de mrturie pentru vinzri J el este trecut primul ntre marii boieri martori. Dup airinaiile lui Miron Costin, marele logoft poart pecetea cea mare a rii, isclete privilegiile, de asemenea i decretele divanurilor 1 domneti. Tlmcete privilegiile care se trimit ctre dinsul de la divan sau de la scaunul de judecata al domnului 18. In aceast calitate de ef al cancelariei, el nva sau ddea indicaii '% snbaltemflor si despre felul cum trebuiau redactate poruncile domneti, : formula intilnit din sec. al XVI-lea. Cind marele logoft era bolnav sau lipsea de la curte, ii inea locul uneori marele vornic, care inva sau semna documentele, motivnd c face pentru c marele logoft a fost < bolnav181 sau netmplindu-ee vei logoft182.
174
Ibidem, p. 7.
Ibidem, p. 14. *' Vezi pe larg discuia la . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 85 87 i G. Ghlbnescu, Surete, II, p. 44. Doc. din 6 iulie 1662 (Acad. R. S. Romnia, Pecei 259). D. Cantemir, op. cit., p. 77. Cf. i informaia data de Belsius, la 1562, care spune c la ei [la moldoveni] are mare trecere logoltul (Hurmuzuki, II/l, p. 425). e Relaia lui Evlia Celebi (,,Bu). Com. istorice, XII, p. 52). Vezi i Insemnarea din 166o, conform creia Dabija vod l- pus mqi sus decit tofi boierii pe Nicolae Buhu, fclndu-1 mare logoft (P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioleca Acad. R.P.R., Buc., 1959, p. 371).
180 M Costin, Opere, p. 238 i 387. Vezi i relaia lui De la Croix, care afirm c ma rele cancelar transmite poruncile domnului, citete arzurile In zilele de divan i alctuiete hotrlrile (Fr. Babinger, relaliune neobserval, p. 190). m Doc. din 13 dec. 1609 (Doe. priv. ist. Rom., A., vcac. XVII, vol. II, p. 270).. 182 Doe. din 6 mart. 1676 (N. Iorga, Studii fi documente, VI, p. 29).
LOGOPTUL
Ca i n ara Bomneasc, n afar de marele logoft, puteau s nvee la ntocmirea documentelor i ali boieri. tn documentele din a doua jumtate a sec. al XVI-lea i din primele decenii ale celui urmtor se spune destul de des c la redactarea lor au invat marele vornic 183r hatmanul (ndeosebi la poruncile referitoare la igani}184 sau marii boieri185 - Alteori cei care nva la redactarea actelor cancelariei domneti snt boierii care cunoteau cel mai bine problemele ce formau obiectul acestor acte. De pild, la 7 iulie 1600, cind Mihai Viteazul ntrete mnstirii Sf. Sava din Iai nite case druite de Constantin sptarul, cel care nva este chiar donatorul186. n loc s mai relateze marelui logoft ntreaga problem, boierul a fost pus el singur s invee pe subaltemii acestuia cum s compun actul. Menionm c, la inceputul sec. al XVII-lea, se intilnesc numeroase pomnci domneti cu coninut asemntor, la care cei care inva snt ns dregtori diferii. De pild, la 16 aprilie i 18 iunie 1604 se trimit dou porunci ctre doi boieri s ia primul cinci i al doilea doi boi de la unii care pierduser nite procese i s-i dea acelora care le citigaser; la prima inva marele logoft, la cea de a doua marele vomic 187; la 31 oct. i 24 dec. 1606, pentru doua intriri de locuri de cas cu dughene n Iai, ,,nva marele postelnic la prima i marele logoft la cea de a doua188; nsfrit, la 28 nov. 1607 i 11 mai 1608, pentru gloabele din satele mnstirii Galat a nva marele logoft in prima i marele vomic n cea de a doua189. Dac la elaborarea poruncilor domneti la care lipsete mrturia membrilor sfatului puteau sa colaboreze i ali dregatori fie cei care cunoteau mai bine problemele la care acestea se refereau, fie cei in a cror atribuie intrau aceste probleme (ca poruncile privind iganii, in care nva hatmanul), fie, nsfrit, cei care erau nsrcinai de domn sau de sfatul su emiterea hrisoavelor se fcea prin intermediul marelui logoft. ntr-un document din 24 mai 1702 se spune ca scrisoarea fr pecete domneasc, fr isclitur domneasc, iscalitur de mare logo-
183 Doc. din: 2 dec. 1598,4 febr. 1599,3 april, 1603, 7 ian., 7 febr., 22 mart.. 11 mai, iunie, 19 sept. 1608, 27 iulie 1609 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVL vol. IV, p. 240, 244, veac. XVII, vol. II, p. 146, 149, 154, 159, 179, 232). Tot marele vornic ..invia** i atunci cind beneficiarul documcntulni era merele logoft (Vezi doc. din 28 febr. 1644 i 17 nov. 1645, Arh. St. Buc., ep. Hui, XIX/5 i Spiridonia-Iai, X/3).
Vezi doc. din: 10 iunie 1587, 31 ian. 1588, 25 martie i 21 iulie 1590, 15 martie 1592, 12 mai 1594, 13 iunie 1599, 30 ian. 1604, 20 ian. 1607 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 362, 376, 454, 463, vol. IV, p. 49, 108, 260; veac. XVII, vol. I, p. 175, Vol. II, p. 81).
18 Doc. din:.6 mart. 1582, 11 sept. 1583, 19 sept. 1585, 3 ian., 7 ian., 15 febr., iunie 1608 etc. (ibidem, veac. XVI, vol. Ill, p. 185, 231, 292 - veac XVII. vol. II. p. 140, 142, 146, 155). _IM Arjj_ st. Buc., m-rea Sf. Sava, CIII/1.
188 1M
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. I, Ibidem, vol. II, p. 71 i 78. Ibidem, p. 134 i 154.
p. 139
i 161.
DREGATORII CU ATRIBUII DE ORDIN PUBLIC
ft sau de ali boieri ,,cum iaste obiceiul ri... nu iaste de nici credin"190. n calitatea sa de conductor al cancelariei domneti, marele logoft avea posibilitatea s fac i unele acte ,,pre strmbtate sau cu inelciune, prin care puuea mina pe ocine strine. Dintr-un document din 1634 aflm astfel c tefan Dumitraco, cind a ajuns mare logoft, ,,i-a fcut dires pe jumtate din satul Tuteti, nvluind i partea lui Eremia Bseanu, iar la 20 aug. 1646 Vasile Lupu anuleaz un act fcut de Toderaco mare logoft ,.fr de tirea noastr, pre strimbtate191. Din aceasta pricina, domnu nu aveau incredere uneori n ispisoacele emise de cancelaria dom- ueasc. De pild, la 3 sept. 1638, Vasile Lupu arat c nu a avut ncredere intr-un ispisoc de intrire de la Gaspar voievod, deoarece nu se prezentase zapisul de cumprare 192. La atribuia de a conduce cancelaria domneasc i de a rezolva problemele legate de aceasta, care a fost sarcina prim i cea mai de seama a logoftului moldovean, s-au mai adugat cu timpul i altele, care au fcut s creasc importana acestei dregtorii mai mult decit in ara Romneasc. Interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche nici nu mai amintete de prima atribuie a marelui logoft; pentru el, acesta era giudectoriu i alestoriu de ocine, ispravnic pre frunte de oameni de ar ce sint curteni i giudectoriu tuturor, cine-s cu strmbti in ar i lutor de seam tuturor, ispravnie celor ce sint la curtea domneasc193. Dintre atribuiile marelui logoft, Miron Costin amintete i el pe aeelea de conductor al curtenilor, judector n pricinile privind bunurile nobiliare ereditare i dregtor insrcinat cu hotrniciile 194. La acestea Dimitrie Cantemir adaug i alte dou : el ne informeaz c marele logoft hotra in privina clcii i c tot el, in calitatea sa de cel mai important dregtor al sfatului domnesc, face cunoscut dregtorilor problemele asupra crora trebuie s se discute i, dup ce ascult pe fiecare, aduce la cunotin domnului hotrrea luat. Propunerile boierilor prin el se fac domnului. De aceea e numit logotheta (purttor de cuvnt)195. tn vremea lui Dimitrie Cantemir marele logoft avea si dreptul
..Arhiva. I. 18891890, p. UG. Cf. i G. Ghibnescu ( Surele, II, p. 41), care spune : ..Isclitura lui [a marelui logofl] tn josul actului ddea valoarea legal rliresului, pentru a face credin In judecat. Obiceiul ca protonotarul s semneze toate hotrlrile In special cele judectoreti exista i ln alte state feudale, de pild tn regatul maghiar (vezi Corpus Juris Hunqarici, t. p. 648). G. Ghibnescu, Surele, III, p. 307 i Acad. R. S. Romnia, XXXII/66. ** Acad. R. S. Romania, CDl.XXX/7.
** Gr. Ureche, Lelopiseul, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 76. 1M M. Costin, Opere, p. 238 i 387. Cf. Cronica Ghiculetilor, p. 73, unde se spune c pricinile moiilor ,,/e cerceta mofele logoft, dup vechiul obicei al tArii. Vezi i mimeroasele car de judecat date de marele logoft pentru stplniri de ocine : 15 oct. 1610, 30 oct. < 16101613 , 1 nov. < 1616 >, 13 martie < 1617 >. 12 mai < 1619 >, 15 febr. <16311634 > etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 328, 330, vol. IV, p. 59-60, 116-117, 344, Spiridonia-lai, XX4VI/7). 1M D. Cantemir, op. cit., p. 77 78.
LOGOFATUL
s controleze modul cum fceau judecata diveri ali dregatori (afar de marii vornici). Autorul Bescrierii Moldovei ne spune anume c marii boieri din starea I- care cercetau pricina in divan comunicau apoi rezultatul marelui logoft, care controla dac judecata era bine fcut; n cazul n care era de acord, semna hotrrea ..rare nu ê mai poate schimba apoi ; dac constata c boierul nu a judecat bine, nipea scrisoarea acestuia i-1 trimitea pe jeluitor la divan. Dimitrie Cantemir precizeaz c marele logoft putea face aceasta numai la curtea domnease, nu i in restul rii196. Dintre toate aceste atribuii documentele ne dau foarte multe informaii despre aceea privind hotarniciile (atribuie care, in ara Rom- neasc, se afla n grija marelui portarj. In numeroase acte din sec. al XVII-lea, ndeosebi n vremea domniei lui Vasile Lupu. se arat c marele logoft i trimitea oamenii sau ,,feciorii" si ca reprezentani la hotrnicii. Cei trimii in astfel de misiuni raportau marelui logot reznltatele, numindu-1 ,,printe197. n alte documente, hotarnicii spun c- ..dumnealui logoftuJ socotit-au i ne-au ales pre noi i ne-au minat cu cartea domnului :> fac hotrnicie 198. Tot marele logoft trimitea uneori slngile sale s duc- sau s aduc crile domneti referitoate la hotarnicii 1S9. Cind un alt mare dregator trimitea boieri care cercetau pricinile de hotar acetia raportau marehii logoft 200. Ca i n ara Romneasc, veniturile marelui logoft moldovean constau n primul rnd din taxele percepute la scrierea hrisoavelor domneti. Aceste taxe erau destul de mari, documentele din sec. XVI XVII amintind de sume de 2,3 i 5 galbeni date pentru ispisoace201, 25 de lei pentru un act de vnzare in valoare de 80 de lei 202 sau de 3 zloi i un bou pentru un document de confirmare a unor bunuri in valoare de 80 de zloi 203. n afar de marele logoft, erau pltii i diecii care serian documentele204. ntr-o nsemnare de cheltuieli, nedatat, scris ins in sec. al
199 197
Ibidem, p. 105.
Doc. din 31 mai < 1632 >, 14 sept. 1635, 23 nov. 1638 etc. (Spiridonia-Iai. I 28, Arh. St. Iai, CDXXIII/27, Acad. R. S. Romnia, LXXX1X/73). 198 Doc. din < 1644 1645 > (Arh. St. Buc., m-rea Xeam. XXXV11/16). 199 Doc. din < 1639, dup 20 aprilie > , 20 febr. 1642 (idem, m-rea Bisericani. XV/24, m-rea Neam, CIV/1). 800 Doc. din 24 iulie 1692 (G. Ghibnescu, Ispisoace, IV/1. p. 223 22;Si. Doc. din 16181619 i 8 dec. 1633 (Doc. prir. ist. Rom.. A., veac. XVII, vol. IV, p. 317, Acad. R. S. Romnia, LXXII/33 i N. Iorga, Studii i documente. V. p. 1213). Doc. din 28 febr. 1644 (Arhiva, I, p. -103). 201 Doc. din 30 aprilie 1555 (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 86). Vezi i doc. din 12 iulie 1642 l 1 mai 1648, unde se arat c pentru intocmirea unor zapise se pltiser doi i respectiv 1 leu (Acad. R. S. Romnia, LXIX/137 i G. Ghibnescu, Surele. Ill, p. 52). 204 Vezi doc. din 27 nov. 1662, un uric scris de Apostol Tecuceanu uricar pentru m-rea Hlincea, unde se spune cfi acesta ,,nici un ban n-au vrut s ia, ce s-au scris la sven- tili pomenici, i la Rumele i aicea la Hlincea* (Muzeul Romno-rus). Aa se i explic faptul c aceti dieci dispuneau de sume Insemnate de bani. !n anii 16021604, Eremia Bseanu uricar a cumprat ocine In 5 sate, In valoare de 370 de ughi (Doc. priv. ist. Rom.. A., veac. XVII, vol. I, p. 45, 64, 127, 139, 154).
v i r u h
DREGATORII CU ATRIBUri DE ORDIN PUBLIC
XVII-lea, se spune c se pltiser trei ughi ,,logoftului celui mare, pe zapis i un ughi diacului, ,,de scris 205. Nu tim ns dac din sumele ncasate diecii cancelariei ddeau parte i marelui logoft, cum pare pro- _halyL Marele logoft incasa apoi gloab (amend) de la cei care prezentau zapise mincinoase 206 i tot el trimitea oamenii si s ia gloab de la cei care nu se prezentau la termen la judecat 207. surs important de venituri a marelui logoft erau hotrniciile. ntr-un document din 18 nov. 1642 se arat c proprietarii unui loc ,,au cheltuit la dumnealui logoftul cel mare pentru stlpiri 208. Mai trziu, acest venit era de un galben pentru fiecare piatr de hotar 209. Este foarte probabd c marele logoft primea parte din veniturile realizate de ,,feciorii sau reprezentanii si la hotrnicii. Dintr-un alt document, din <circa 1660 >, aflm c un om al logoftului primise un cal pentru hotrnicie fcut la Tazlu210. n calitatea sa de dregtor nsrcinat cu ntocmirea hotrniciilor, in sec. al XYII-lea, marele logoft, ncasa apoi hatalm de la cei care mutau fr voie pietrele de hotar, dup cum rezult dintr-un document din 15 august 1689, in care se spune c acest hatalm se ddea ,,dup obicei la dumnealui log<o>ftul cel mari 2U. Dup informaide furnizate de Dimitrie Cantemir, marele logoft al Moldovei ar fi avut pn la 1484 administrarea Cetii Albe, iar dup aceea i s-a dat ca venit dijma din inutul Cernui 212. ntruct Cetatea Alb era condus de pirclabi care erau dregtori importani ai sfatului donmesc i care nu depindeau de marele logoft 213 afirmaia lui Dimitrie Cantemir nu poate fi crezut. n afar de aceste venituri considerate legale n timpul ornduirii feudale, ca i ali dregatori marele logoft obinea i unele ctiguri ilicite,
** Acad. R. S. Romania, MCLXXI/29. In a doua donnie a sa In Moldova, Constantin Mavrocordat a fixat taxa ce urman si Incaseze diecii la cite dou parale de rva (M. Koglniceanu, Cronicile Romniei, III, p. 183). Doc. din 29 iunie 1694 (G. Ghibnescu, Ispisoace, IV/2, p. 94). Vezi doc. din 6 dec. 1632, unde se arat c ,,au triimis cinstitul boeriul domniei mele, dumnealui logoftul cel mare, de i-au luat i boii lui Bilava i tot n-au venit la judecata, unde fusese ateptat dou luni peste termenul fixat (Acad. R. S. Romnia, LI/136). Vezi ;i doc. din 11 dec. 1652 (Arh. St. Iai, CCXVII/4). 508 Arh. St. Ia>i, CDVIII/8 fi G. Ghibnescu, Surete, III, p. 123. Vezi i un zapis din 20 oct. 1631, pe care se Imeamn: ,,Socotitu-s-au i cheltuiala ce s-au fcut pln a s scoate acea bucat de loc; se dduser 4 ughi marelui logoft i dou berbene lui Focea uricar hotamic (Arh. St. Buc., m-rea Adam, IX/1). ** T. Blan, Documente bueooinene, V, p. 14 (doc. din 1754). ae Biblioteca Central de Stat, XI/31. Arh. St. Iai, CDIX/55. Vezi i doc. din 3 oct. 1655 (Arh. St. Buc., ep. Roman, IV/20). D. Cantemir, op. cil., p. 78. Vezi i N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 344, unde se arat c la 1742 marele logoft avea venitul solrltului din inutul Cernuti. Vezi i ibidem, V, p. 158159, unde se spune c, la 1755, marele logoft avea 500 de lei venit din starostia Cernuilor. f1 Vezi mai jos p. 205206. , t
LOGOFATUL
183
avnd puterea s faca diverse favoruri unor locuitori. Astfel, dintr-un document nedatat a flam c un locuitor solicita marelui logoft s-i rezolve dou ,,strmbti pe care le avea, pentru care nu ndrznea s vin la divan. Una din acestea putea fi rezolvat ,,i fr tirea mriei sale (a domnului). Pentru osteneala pe care i-o ddea marele logoft, locui- torul i promite moie cu zapis in regul 2M. Subaltemii marelui logoft erau ca i in ara Romneasc al doilea si al treilea logoft, precum fji toi diecii, grmticii, pisarii i uricarii cancelariei domneti, a crei organizare a fost studiat pe larg de N. Gr- mad 216. Este greu de stabilit cind anume a aprut al doilea logoft. Ca i in ara Romneasc, apariia sa este fr indoial urmarea fireasc a dezvol- trii activitii cancelariei domneti 216 . nc din vremea domniei lui Alexandru cel Bun, existau mai muli grmtici la cancelaria domneasc : unii dintre acetia, avndun rol mai important, apar chiar ca martori ai sfatului domnesc 217. La 27 oct. 1452 sint amintii cinci pisari, iar la 15 iunie 1456 ase plus ,,ceilali toi218. Dintre aceti pisari, unii vor fi Lnde- plinit nc din aceasta vreme atribuia de al doilea logoft M*. La aceasta presupunere ne ndreptete i faptul c al doilea logoft este numit uneori, n sec. al XVI-lea, i al doilea pisar 22. Primul dregator purtnd titlul de ,,subcancelar" ()
214 Biblioteca Central de Stat, 1/118. Vezi i un doc. de la inceputul sec. XVII, unde se spune c s-a dat marelui logoft ,,pentru aceast nevoe' un cal de 20 de taleri ' i iap logoftului, fiindc au fcut ispisoace de maxtorie" (N. Iorga, Studii si documente, XI. p. 48).
215 N. Grmad, Cancelaria domneasc tn Moldova pln la domnia lui Constantin Mavrocordat (Codrul Cosminului, IX, 1935, p. 129231 i extras); idem. Stabilirea cancelariei domneti tn Moldova (ibidem, VIII, 1933 1934, p. 397). 21 Cf. i Gh. Ghibnescu, Surete, II, p. 43 44. 217 Doc. din 6 mart. 1443 (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 186). 218 Ibidem, p. 252 253 i Hurmuzaki, 11/2, p. 669670. La 1 mai i 7 mai 1443, cel cruia i se poruncete s scrie i s atlrae pecetea lomneasc la dou documente este Mihu sau Mihail pisar, iar cel care le scrie este un grmtic (Doc. prio. ist. Rom.. A., veac. XIVXV, p. 188 189). Cum in aceast vreme logoft era Sima sau Simon, Mihu va fi fost desigur unui din subaltemii si cei mai apropiai. care va fi numit el tnsui logoft peste citeva luni, la 23 nov. 1443 (ibidem, p. 202). Menionm c, la Inceputul sec. al XV-lea, pisarii ocupau poziie asemntoare cu a togofe-ilor. Astfel, Iatco pisar apare printre marii boieri moldoveni care presteaz omagiu regelui polon, alturi de domnul rii, la 1 aug. 1404 (M. Costchescu. Dor. mold, tnainte de tefan cel Mare, II, p. 625). Acest Iaco este cel cruia domnul li poruncete la 1400 s lege pecetea la dou documente, fr s-i indice titlul (Doc. prio. ist. Rom.. A, veac. XIVXV, p. 11 12). El era deci logoft. Tot astfel, lui Neagoe logoftul aminUt cu acest titlu la 15 iunie 1433 (ibidem, p. 102) i se spune pisar In omagiul prestat regelui Poloniei la 4 iunie 1433 (M. Costchescu, op. cit., II, p. 651). Intre cei doi termeni. de pisar i logoft, nu exista deci deosebire net la prima jumtate a sec. al XV-lea. cind ei au uneori aceeai accepiune.
220 Vezi doc. din 17 febr. 1502 i febr. 1505, In care lui Toader pisarul nostru" i se spune i al doilea logoft (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. I, p. 8 9. 43) i doc. din 17 mai 1575, unde Toma Berheci al doilea logoft este numit al doilea pisar (ibidem, vol. Ill, p. 51). Vezi, de asemenea, i doc. din 30 aprilie 1537 i 18 mart. 1546. tn care Toader Balo este numit logoft tn primul i pisar In al doilea (ibidem, vol. I, p. 390, 417).
KS4
este pomeuit la 13 martie 1458 221 i el nu este altul dect unui din pisarii existeni la 1452 i 1456. Al doilea logoft a fost unui din dregtorii insemnai ai rii, documentele aniintindu-l totdeauna printre marii boieri. n vremea lui Dimitrie Cantemir, el era considerat al 11-lea boier din starea I-, fiind trecut dup marele arma i inaintea marelui uar, agi etc. 222 El era primul lociitor al marelui logoft, n care calitate semna uneori documentele in locul acestuia sau hotrnicea moiile 223. Numeroase documente din sec. al XYII-lea snt semnate de al doilea logoft-, care arta uneori c face ,,n lipsa panului... mare logoft de la curte. fiind in ara leasc 224 sau fiind marele logoft bolnav i nefiind aici ***. n alte documente se spune c al doilea logoft era trimis s fac hotrnicii, inind locul marelui logoft 226, sau c trimitea feciorii si s fac hotrniciileS27. Cit privete pe al treilea logoft, acesta exista la mijlocul sec. al XYI-lea ***, fiind amintit in documentele interne n a doua jumtate a acestui secol22S. Acest dregtor ocupa ca i cel de al doilea logoft poziie social foarte bun. El apare foarte adesea ca martor ntre ceilali mari boieri ai rii, care-1 numesc fratele nostru 230 aa cum i spun intre ei sau frate i prieten 231. Intre ai treilea logofei ai sec. al XVII-lea ntlnim la inceputul cari- erii lor politice unii mari boieri care au jucat apoi un rol nsemnat n istoria
I. Bogdan, Doc. lui lefn cel Mare, II, p. 262. La 1502 i se spune vtori slo- vopolojiteli (ibidem, II, p. 193). * D. Cantemir, op. cit., p. 81. Interpolator^ lui Grigore Ureche II aeaz primul Intre boieri al doilea (Gr. Ureche, op. cit., p. 77). *** D. Cantemir, op. cit., p. 81 i Gr. Ureche, op. cit., p. 77, unde i se spune ,,ho- trUoriu de ocine tn
toal /".
34 Doc. din 23 iunie 1628, 2 aug. 1628, 12 ian. 1629 (Arh. St. Buc., m-rea Bogdana, XIX/1, m-rea Bisericaoi, XII/2324, Spiridonia-Iai, XXX/146). Vezi ;i doc. din 24 sept. 1619 12 aprilie 1620, timp ln care marele logoft Gheanghea era la arigrad (Doc. priv. isl. Rom., A., veac. XVII, vol. IV, p. 402, 405, 408, 412, 417, 426, 429, 430, 433, 441). * Doc. din 22 sept. 1630 (Arh. St. Iai, CDLVIII/35).
228 Doc. din : 10 aug. 1632, 1 aug. 1634, 3 iunie 1641, 6 april. 1646, 18 aug. 1700 etc. (Arh. St. La$i, CDXXVII/56, Acad. R. S. Romnia, DIV/7, CXL/189, LXXVII/6, . Codrescu, III, 1934, p. 150).
227 Doc. din 13 april. 1673 (G. Ghibnescu, Surele, XIII, p. 8). tn aceast calitate, la 23 nov. 1755, i se d ca venit cite ,,un galbcn de platrft la hotrltul moiilor, care Inainte constituisc venitul marelui logoft (N. Iorga, Studii l documente, V, p. 159 i Acad. R. S. Romnia, XXXVI1/1.
*** Cronicile tlavo-romdne, ed. cit., p. 186. Un treti slovopolodinik este amintit la 1553, Intr-o not pc un tetraevanghellar slavon druit m-rii Neam (Ep. Melchlsedec , Catalogul manuscritelor din m-rea Neamlul, Rev. pt. 1st., arh. l fil.", Ill, 1884, p. 141). m Doc. din 1576, 1580 i 4 aug. 1583 (G. Ghibnescu Surele, XXIV, p. 180 181, XIX, p. 220 i Doc. prio. isl. Rom., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 225). *** Doc. din 25 l 30 ian. 1636, 8 mai 1640 etc. (Acad. R. S. Romania, 1.XXXIV/67, CCCXXXV/2, DCLI/6). Doc. din 23 aug. 1631 (Arh. St. Buc., m-rea Blsericani, XV/7).
LOCOFATUL
185
Moldovei ca : Grigore Ureche, Dumit.ru Buhu, Ptraco Ciogolea, Gheorghe tefan, Nicolae Buhuij, Nicolae Costin etc. 232 n vremea lui Dimitrie Cantemir, logoftul al treilea era considerat ca fiind al 15-lea dregtor din starea I, fiind trecut dupa ag i postelnicul al doilea 233. n sec. al XVII-lea, al treilea logoft avea un rol deosebit de important n organizarea cancelariei domneti, aceasta datorit, fr indoial, si faptului c marele logoft i al doilea primiser intre timp si alte sarcini in afara cancelariei domneti (in special hotrniciile). Interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche are multe cuvinte bune despre acest dregtor, care trebuia s fie crtulari. scriitoriu bun, dvorbitoriu totdeauna lng domn, credincios la toate tainele domnului i cri, ori den ar, ori de la priieteni, de unde ar veni, toate in mina lui mrgu i cu invtura domnului de la dnsul iese rspunsurile i pecetea rii in mna lui. i orice giudee i indreptri se fac oamenilor, fr pecetea domnului nu poate hi, care-i in mina logoftului al treilea'1 234. Dimitrie Cantemir adaug la aceste atribuii i pe acelea c logoftul al treilea pune sigiliul cel mic pe scrisorile particulare ale domnului*, se ocup de pricinile bisericeti i ngrijetede respectarea ceremonialului de curte cnd vin soli strini. El purta pecetea pe care punea pe documentele semnate de marele logoft 235. Tot el citea domnului i jlbile primite de la locuitori prin intermediul sptarului al treilea i insemna pe ele hotrirea domnului 23e. Din documente rezult c logoftul al tredea inea locul marelui logoft i al celui de-al doilea cnd acetia lipseau 37. / /
L'
Vornicul Numele acestei dregatorii constituie problema controversat, unii istorici (D. Onciul, N. Iorga), considerindu-1, pe nedrept, de origine bizantin, n timp ce Al. Xenopol socotea cuvintul de vornic ca fiind imprumutat de la slavo-bulgari 238. Dup prerea lui C.C. Giurescu, termenul nu
233 Cf. i N. Iorga, Doc. familiei Catlimdchi, I, p. XL I, unde se afirm c ..muli cari au terminal In Ci.a mai apropiat vecintate a tronului incepur prin a treia logofeie, ca prag al mririi lor. 333 D. Cantemir, op. cit., p. 81. Gr. Ureche, op. cit., p. 77. Cf. pentru ultima afirmaie i relaie francez de la Inceputul sec. al XVIII-lea, unde se afirm ci ,,le troisifeme chancellier. . est aussi garde des sceaux (Rev. hist, du sud-est , VI, 1929, p. 62). d Cantemir, op. cit., p. 8182. Dup prerea lui Miron Costin. Ins, pecetea cea marc se gsea la marele logofdt. a Ibidem, p. 104. 297 pe un document din 28 oct. 1628 se spune cfi, In lipsa de la curte a milostivirii sale pan Dumitraco mare logoft i a logof&tului al doilea. eu. Evstratie logofit al treilea. am Isclit (,,T. Codrescu", I, 1933, p. 116 i Biblioteca Centralfi de Stat, XX/32). yezi . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 75.
li
ISj
dregatoria de vornic a fost mprumutafc probabil de la srbo-croafi, 2> da/atribuiile sale sint asemntoare cu ale dregtorilor maghiari numii palatinus i judex curiae, titluri atribuite de altfel vornicului de la noi n documentele latine 24. n recenzia fcut celor dou lucrri ale lui . C. Giurescu despre dregatori, . Lascaris i-a exprimat alt opinie, care trebuie luat n considerate, i anume c termenul de vornic sau dvornic nu este mprumutat de la sirbi. ci este traducerea in limba slavon, limba oficial a cancelariei i statului. a lui palatinus, ale crui atribuii la ndeplinea . Aceasta prere ni se pare cea mai indreptit, ntruct la popoarele slave din jurul nostru, care ne-ar fi putut influena, nu a existat dregatoria de vornic 242. Xumele acestui dregtor este incontestabil de origine slav, el derivind de la cuvintul = curte. n documentele scrise n limba slav el este numit de regul . n cteva documente slave scrise in sec. al XVII-lea, indeosebi in vremea nvatului logoft Udrite Nsturel, termenul de vornic este nlocuit cu acela de marele judector al curii ( /HS 8) 243, ceea ce precizeaz atribuiile sale. n izvoarele alctuite in limba latin, vornicul este numit judex et palatinus curie nostre , palatinus 245, dvornic transalpiniensi ive iudice" 246, provisor curiae, 247 judex curiae 248 judex generalis 249 sau supremus judex 230. Pentru Anton Maria del Chiaro, vornicul este ..supremo giudice ff Toate aceste denumiri dovedesc c principalele atribuii ale vornicului erau judectoreti. n ara Romneasc vornicul este primul dregtor amintit in documente, la 4 sept. 1389 ^2. Avind curte domneasc, domnul trebuia s aib i un vornic mai marele acestei curi. Dup aceea vornicul apare de regul
238 La slrbi au existat doi dregtori care au Indeplinit funciile vornicului, dar care au au purtat numele acestuia : dvorodrzice, care era administratorul curii i, mai tirziu, sudija dvorski (judector al curii), care avea atribuia lui iudex- curiae din regatul maghiar (J. Ji- recet, La civilisation serbe au moyen age, p. 9 10; idem, Geschichle der Serben, II, p. 11 i
St. N'ovakovic, op. cit., p. 265). . C. Giurescu. op. cit.. p. 68, 76 77. n lucrarea sa Vornicia moldooeneasc ptn la not, la ii. 1930, p. 4, G. Duzinchicvici a rners i mai departe, afirmlnd c muntenii i moldovenii ,,au luat vornicia din organiza(ia medieval ungureasc". prere asemntoare i-a exprimat i T. Blan, dup care originea dregtoriei este necunoscut, dar termenul de vornic ,.va fi intrat In Moldova in acelai timp din dou pri, din Polonia i din Ungaria ( Vornicia In Moldova, p.
22).
*** Byzantinoslavica", 1929, p. 225. 243 Vezi pe larg discuia despre origine la T. Blan, op. cit., p. 1122. U1 Doc. din 6 mart. 1628 i 3 aug. 1639 (Acad. R. S. Romnia, Pecei 76 i Arh. St. Buc., btorice noi, XLV/4. Hurmuzaki. XV, p. 8-10 (1391). ** Ibidem, p. 53-54 i 73 (1460 i 1469). *** I. Bogdan, RelafUle, p. 213214 (1511). U1 Ibidem, p. 354355 (1507). *** Relalio historica (fylag. istorie, V, p. 43). Hurmuzaki, XII, p. 359 (1598). Giurescu, Material, II, p. 82 (1726). el A. M. del Chiaro, op. cit., p. 60. * D.R.H., B., vol. I, p. 30.
VORNICUL
n sfatul domnesc, fie ca primul dregator al sfatului, fie ca al doilea, dup ban. In lipsa acestuia din sfatul domnesc. marele vornic era de regul primul dregtor din lista sfatului. Spre deosebire de Moldova, unde dregtoria de mare vornic s-a dublat n sec. al XVI-lea, in ara Romneasc a existat in mod obinuit un eingur mare vornic. Numai in vremea domniilor lui Mihai Radu (Mihnea al III-lea) i erban Cantacuzino, in anii 1658 1659 i 1680, funcia de mare vornic a fost dublat, dup modelul moldovean, in aceasta vreme existind un vornic de ara de sus i unui de ara de jos ***. Atribuiile marelui vornic erau prin excelen judectoreti, el avind drept de judecata in ntreaga ar, cu excepia Olteniei, unde judector era marele ban. 254 El indeplinea deci aa cum a artat C. C. Giurescu- rolul palatinului din regatul feudal maghiar i al lui judex curiae, lociitorul sau la curtea regal 25S. Asemnarea dintre palatin si vornic a fost remarcat de altfel chiar de contemporani. ntT-o relaie din sec. al XVI-lea. se spune ca vornicul (udvornik) din ara Romneasc era considerat de locuitori ,,ca un fel de palatin ^6. Este foarte probabil c, in sec. al XlV-lea si in prima jumtate a see. al XV-lea, cind autoritatea domneasc era mrginit de privilegiile de imunitate ale marei boierimi i ale mnstirilor, marele vomic s nu fi avut drept de judecata decit la curtea domneasc (de la care i trage i numele), n satele i ocoalele domneti si in pricinile ivite intre locuitorii rii i streini. n a doua jumtate a sec. al XV-lea. pe msura intririi autoriti1 domneti i a ngrdirii imunitii feudale, marele vornic i-a extins juris* dicia asupra unui teritoriu mai larg. Procesul acesta este, de altfel. asem' ntor cu aceia petrecut i in alte state medievale, unde autoritatea dreg' torilor curii regale s-a extins treptat i asupra rii, odat cu ntrirea autoritii centrale. Documentul din 23 mart. 1482 este dovad in acest sens; n acest document, prin care se druiau mnstirii Snagov gloabele 1 duegubinele din satele sale, se interzicea clugrdor sprade singuri satele, fiind obligai sa mearg la marele vornic i acesta s trimit ..o slug domneasc i alta vorniceasc, ca s prade ei i s duc <gloaba > la m- nstire 257. Dei gloabele erau cedate mnstirii, incasarea lor din satele acesteia se fcea de ctre reprezentanii marelui vornic. Despre dreptul de judecata i de a lua gloabe al marelui vornic aflm puine tiri din documentele rmase din sec. al XV-lea, de cind dateaz ,,carte de judecata emis de acesta ntr-o pricina a unui locuitor din Bra-
259 Vezi listele publicate in Sludii i maleriale de istorie medie, IV, p. 568. Vezi i C. Giurescu,; Contribufii la studiul cronicilor muntene, p. 43 44, unde se arat c vomicia trii de jos a fost nfiinat de erban
Cantacuzino pentru Hrizea din Popeti. fiind desfiinat dup moartea acestuia. 264 Vezi mai sus p. 164 165.
256
C. C. Giurescu, Contribuliuni, p. 68. i * D.R.H., B., vol. I, p. 292.
35
*A. Veress,-
Acta et epistolae, p. 188.
It
mi
ov cu nite greci 238 sau unele porunci domneti care vorbesc despre dreptul marelui vornic de a incasa gloabe, care, in satele marilor proprietari cese bucurau de imunitate feudal, erau lsate acestora. Cele mai numeroase tiri despre dreptul de judecat al marelui vornic ni le ofer documentele din sec. al XVII-lea, de cind ni s-au pstrat numeroase cri de judecata date de el pentru pricinile judecate n faa sa privind stpiniri de bunuri (pmint, rumni, igani etc) 259, furtuii 260 etc. Din aceste documente rezult c dreptul de judecata. al marelui vornic, ca i procedura de judecata n faa sa, era asemntor cu aceia al marelui ban in Oltenia. Unele din aceste pricini se rezolvau de ctre marele vornic direct, fr a se apela la jurtori. De pild, la 28 oct. <1614 1617 >, Crstea Ghenovici mare vornic, judecind pricina intre doi locuitori pentru stpinirea unei vii, arta c ,,eu i-am tocmit i i-am mpcat ca sa le fie acea vie den doao 261. De cele mai multe ori, ns, marele vornic trebuia s apeleze la jurtori. Din sec. al XVII-lea dateaz numeroase cri de numire de jurtori emanate de la marele vornic 262. Cnd ddea asemenea cri pentru strns jurtorii sau pentru adus martori, marele vornic arta ca face deoarece ..nu putem crede nici pri unui nici pri altul din cele dou pri2. Cind juratorii nu puteau rezolva pricina sau nu reueau s mpace prile aflate in litigiu, letrimiteau la marele vornic, ca s le rump judecata, cum fac 12 boieri hotarnici la 7 nov. 1667 2M. Pentru a rezolva pricinile ce i se prezentau la judecata, marele vornic chema in faa sa pe cel prt, pe care in caz de neprezentare avea dreptul s-1 aduc cu treapd sau cu bou de soroc 265. tn calitatea sa de dregator cu atribuii de judector principal al rii r marele vornic putea s delege pe ali boieri s fac judeci, aa cum domnul numea de obicei boieri judectori. De pild, la 10 iunie 1662, Dragomir mare vornic eerie prietenului sau Loiz clucer s cheme n faa sa
158 Hurmmaki, XV, p. 73. Vezi i P. P. Panaitescu, Documtnte slave din Sibiu, p. 26, nde este vorba de judecata cu sibienii. Vezi doc. din: 28 oct. < 1614-1617 >, 28 nov. < 1619 >, < 1618 aug. 1620 iulie >, 31 ian. 1643, 16 febr. 1644, 20 aug. 1646, 25 aug. 1655, 18 dec. 1657 etc. (Doc. prio. ist. Row., B.. veac. XVII, vol. II, p. 334, vol. Ill, p. 439, Acad. R. S. Romnia. DCCXXXVI/ 186. Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, XVI/4 i 6, Acad. R. S. Romania, CCCLXXIII/239, Arh. St. Buc., ms. 466, f. 18, m-rea Cotmeana, IV/4 etc.). m Vezi doe. din 3 iulie 1652 (Acad. R. S. Romania, XC/55).
** Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 334. 541 Vezi doc. din: 17 april. < 1611-1613 >, 20 mai 1620, 16 nov. 1635,21 april. 1639, mai 1645, 13 iunie 1650, 19 febr. 1653, 29 mai 1666, 24 mart. 1670, 20 iunie 1675 etc. (Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 4, vol. Ill, p. 528, Arh. St. Buc., ms. 127, f. 368, Acad. R. S. Romnia, LXXXIX/64, Arh. St. Buc.. m-rea C. Lung, IX/17 i 28, LXIII/29, LX/48, Acad. R. S. Romnia, DCXV/173, Arh. St. Buc., mrea Stavropo- leos, I/ etc.). ** Doc. din 28 mai 1675 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XVII/20) Arh. St. Buc., m-rea Radu Vod, XL 11/40. *** Doc. din 14 nov. 1659 i 25 Iunie 1669 (Acad. R. S. Romnia, CXXVI/90 i Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XCIII/37).
VORNICUL
189
nite armai i un birar de armatei pentru rezolvarea unei pricini privind nite bani luai ca bir i treapd 286, iar la 29 aprilie 1688 marele vornic serie marelui cpitan de margine din regixmea Buzu s cerceteze pricin a unor locuitori de acolo, care se prezentaser la judecata sa 267. in alte cazuri ns, marele vornic judeca el nsui unele pricini pvi mind delegaie de la domn, ca oricare alt dregtor. La 8 aprilie 1698, domnul ntrete hotrirea data de Stroe mare vornic pentru pricina prezentat- iniial in divanul domnesc ; ..fiind un lucru cam vechi" i complicat, domnul l dduse in seama marelui vornic, care a cercetat pricina 268. Tot n calitatea sa de mare dregtor cu atribuii de judector principal al rii, marele vornic rezolva litigiile dintre locuitorii acesteia i cei din afara hotarelor sale sau intervene a in favoarea primilor in pricinile pe care le aveau dincolo de graniele rii 2. tiri mai precise despre dreptul de judecata al marelui vornic si despre categoriile de pricini ce erau rezolvate de el >i de reprezentanii si avem din vremea domniei lui Constantin Brincoveanu. Dintr-un document din 1 ian. 1695 aflm c marele vornicnumea vornicei in jndee, care ,.cutau slujba vorniciei, dup cum iaste veehiu obiceiu al vornicii". Ei judecau i globeau cazurile mrunte de : hoii, curvii. sfzi, ..capete sparte' 1 i ,,alte glcevi ; pentru ,,vin mare" (adic mai mare dec-it cele artate), trebuia anunat domnia. Tot reprezentanii marelui vornic aveau dreptul s strng vitele de pripas ,.precum au fostu obiceiul vomecului celui mare, ncasind colacul de la cei vinovai, s ia gloaba de la c-ei care stricau recoltele altora, s certe pe cei care furau vite i sa le restituie pgubaului i sa mplineasc datoriile 270. Nu putem ti cu certitudine cit de vechi era obiceiul la care face referire documentul amintit. Despre veniturile marelui vornic (vornik supremus), autorul Belaiei islorice ne informeaz c acestea erau ,,bune"2n. fr a ne arta din ce constau. Documentele din sec. al XVI-lea nu ne ofer date prea precise despre aceste venituri. Din unele mrturii scrise rmase din acest secol rezult c vornicul realiza nc din aceast vreme benefieii importante. indeosebi de la cei prini c furau vite. care, pentru a scpa de pedeapsa capital, i ,,scoteau capul, dindu-i ocinele 272. Nu tim sigur cit reinea
** Acad. R. S. Romania, Cl.XXXV/54. Acad. R. S. Romnia, CXXVII/140. Arh. st. Buc., ep. Buzu. LXXXY/13. Vezi i doc. din 15 ian. 1647 (Acad. R. S. Romania, Foto, XXXV/35). 2 * Hur.muzaki, XV/2, p. 1119, 1123. Studii i materiale de istorie medie, V, p. 432. Cf. i Relafia isioric (.'fag. isloric. p. 43), unde se spune marele vornic are sub el muli ali vornici. pe care li numete el, dac domnul vrea s-i Ingduie aceasta. Mag. istorie, V, p. 43. 274 Doc. din 16 iulie 1538 i 5 sept. 1568 (Doc. prio. ist. Rom., B.. veac. XVI. vol. II, p. 249 i vol. III. p. 286). Din aceste documente nu rezult tns prea clar dac vornicii respectivi actionau In calitatea lor de dregatori sau ca pgubai, cum poale fi ln cazul primului document, unde se spune un om czuse ..lntr-o greal fa de Drghici vornic pentru nite cai i a stat sil-i piard capul. ntr-un document asemntor, din 10 mai 1648. ni se arat c un locuitor din Ttarul ,,a czut la mare nevoie la cinstitul dregtor al domniei mele Dragomir mare vornic. pentru
190
pentru sine marele vornic din grivnele incasate din ar ne din aceasta vreme 7S. Cit privete deegubinele, din documentele sec. al XVI-lea rezult c acestea erau incasate in folosul exclusiv al domniei, spre deosebire de Moldova, unde beneficiarul principal era vornicul. La 1 aprilie 1535, domnul spune c, pentru moarte de om fcut pe ocin, ,,nu am aflat vite ca s-mi implineasc acea duegubin, ci le-am luat domnia mea ocina in socoteala duegnbinei 274. Aci nu se amintete nimic de venitul marelui vornic la incasarea dnegubinei, operaie la care participa n sec. al XMl-lea i marele arma 275. Dintr-un document din sec. al XVII-lea referitor la duegubin data pentru un om ucis aflm ca domnul luase 115 oi cu miei, iar Hrizea mare vornic venitul, partea lui de 20 de ughi 276. Din acest document rezult c, in Tara Romneasc, in sec. al XVII-lea, domnia incasa dne- gubina de obicei in vite iar marele vornic, separat de aceasta, sum destul de mare de bani, care eonstituia venitul su. La sfiritul sec. al XVII-lea, in documentul citat mai sus din 1695, se precizeaz unele din veniturile marelui vornic, pe care acesta le strngea prin reprezentanii si dupe cum iaste vechiu obicei. Veniturile sale erau in primul rind aa-numitele gloabe sau amenzi. Pentru pricinile mrnnte. judecate de vornicei, aceste gloabe se luau dup un obicei pe care documentul nu ni-1 imprtete. Pentru stricciunile pricinuite recolteir gloaba vornicii, precum iaste obiceiul i s-au luat i mai dinainte vreme, era de 30 de bani de cal, 20 de bani de bou i vac, 40 de bani de bivol, 50 de bani de rimtor i 10 bani de oaie. Tot un venit al vorniciei l consr tituia i aa numitul colac pentru vitele de pripas, care era tot ,,dup<>
rntatea Ini c un boier pltise pentru numitul locuitor ,,gloabele domneti (Acad. R. S. Romania, XLIII/106). Cum nu tim In ce a constat rutatea locuitoruluj, nu putem afla de ce acesta a pltit gloabe. 171 lntr-nn doc. din 12 aug. 1573 se afim c Arsenie egumenul ,,a inchinat" 9 grivne Inaintea lui Socol Vornic, care a luat ... acele grivne (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, voL IV, p. 116). Din alte documente rezult Ins c cel care lua grivnele era domnuL La 19 martie 1538 >, domnul scria unor locuitori care clcaser hotarul unei moii c am vrut ca s trimil si v ian grivne (ibidem, vol. II, p. 239). In altul, din 7 iulie 1544, se spune c domnul a luat grivn de la oraul Arge$ pentru cotropire de ocin (ibidem, p. 315; vezi i vol. Ill, p. 385). In aceste documente nu se arat prin intermediul crui dregator se Incasau grivnele. Din alte documente mai tlrzii, din sec. al XVII-lea, rezul c i ali mari dregtori puteau Incasa amende pentru clcarea hotarelor. De pild, la 8 sept. 1685, se spune c cel care va mai clca hotarale unei moii de llng Drnic urma ,,s fie Inchinat banuiui din Craiova ughi 100 (Arh. St. Buc., ms. 725, f. 94).
Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 175. Dup cum rezult din unele documente, avcrea ucigailor prini trecea pe seama domniei. La 30 martie 1638, Matei Basarab ia averea unui locuitor -i ucises: ttl ,,s fie pre seama domneasc, clci au czut fiiu-su spre pierzare, pentru vina lui (Acad. R. S.' Romnia, XCVI/21). In cazul tn care ucigaul nu era aflat, domnul se despgubea de la locuitori, care erau obligai s colaborez: la prinderea ucigailor. Vezi mai jos p. 230. ** Doc. din 22 mai 1630 (Arh. St. Buc., m-rea D. Lemn, 1V/22).
254
VORNICUL
obiceiu de un taler i jumtate pentru cal, un taler pentru bou, vae i bivol, 40 de bani de rmtor i 12 bani de stup i de oaie 2?7. n acest document nu snt amintite veniturile din duegubine. Subalternii cei mai apropiai ai marelui rornic s-au numit in sec. al lea vornici mici. ntr-un document din 23 mart. 1482. referitor la satele mnstirii Snagov, se spune c nu avea dreptul s prade in aceste sate nici vornicul mare nici cel mic278. in perioada 14671508 aceti vornici mici snt amintii uneori printre membrii sfatului domne'C. fie numai cite unui, fie cite data doi sau chiar trei 2T9. Prin analogie cu logofeii mici care apar i ei n aceasta vreme in sfatul domnesc si care sint numii uneori logofei al doilea 280 putem presupune i aceti vornici mici erau tot vornici ai doilea281. n sec. al XVI-lea, documentele amintesc in aiar de marele vornic i ali vornici, probabil subalternii si M. La sfiritul acestui secol, la 14 nov. 1591, este menionat pentru prima oar in documente un dregtor cu numele de vornic al doilea. care fusese trimis de domn s cerceteze pricina 283. In sec. al XVII-lea, vornicii ai doilea au ocupat poziie soc-ial destul de modest, fiind pomenii in documente impreun -u diveri ali boieri mruni, 284 nu cu ceilali dregatori ai doilea (vistierul. logoftul etc.), care apar de obicei alturi de marii boieri. Ei au indephnit atribun asemntoare cu acelea ale portarilcr ai doilea -u care >e si confundau uneori285 fiind folosii la cercetarea diverselor pricini. ca ispravnici la jurminte etc. Nu cunoatem cu precizie numarul vornicilor ai doilea in sec. al XVII-lea. n documentele din aceasta vreme intilnim cite 36 vornici ai doilea deodat 286, ceea ce arat c existau cel puin atiia. Numarul
277 278
Studii i materiale de istorie medie, V, p. 132 433.
D.R.H., B., vol.
I,
p. 291.
279
Ibidem, p. 405 i Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVI. vol. I, p. 49 i 50 i doc. din
mart. 1494, 7 i 10 sept. 1508). Vezi i listele.

380 Vezi mai sus nota 157. Ni se pare greit prerea lui . C. Giurescu. dup care, in sec. al XV-lea. marele vornic era ajutat de ,,un vornic al doilea i de mai muli vornici mici (Conlribaiani. p. 72). 282 Vezi, de pild, doc. din 12 febr. 1533, in care apar Smpreun cu marele vornic ali trei vornici (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II. p. 128). Vezi i p. 260, 276, 280, 282 passim. 241
288 284
Ibidem, vol. VI, p. 24.
Vezi, de pild, doc. din 19 iulie 1640, 7 mai 1641 sau pe cele din 23 mai 1656. in care un al doilea vornic e amintit dup doi iuzbai (Arh. St. Buc.. m-rea Radu vod. XL 11 13. ep. Arge, LXXXVII/1, ms. 295, f. 28 v.).
285 Vezi doc. din 30 mai 1670, In care lui Teodosie vtori portar i se spune i al doilea vornic (Arh. St. Buc., mrea Radu vod, XXXIV/29).
? Vezi doc. din : 28 mai 1634, 11 dec. 1638, 19 iulie 1640. sept. 1641, in care apar cite trei vornici ai doilea sau pe cele din mai 1646 i 18 april. 1645. care pomenesc cite cinci, respectiv ase vornici ai doilea (Acad. R. S. Romania. LXXXIX/135. Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, XVI/20 i XLII/13, m-rea Plumbuita. XII/4. A.N.. CXII/54 i m-rea Cozia, LI/4).
lor mai mare se explic prin inmul(irea pricinilor pe care erau chemai s le rezolve. Documentele din aceasta vreme ii arat pe vornicii ai doilea ca ispravnici pentru jurtorii strini de prile aflate in judecata 287 (ca i portarii ai doilea) sau ca ispravnici la hotrnicii fcute in Bucureti 288 (n restul rii fiind de regul portarii ai doilea). n afar de aceste atribuii secundare, n sec. al XVII-lea vornicii ai doUea judecau uneori singuri sau cu jurtori pricini mrunte privind stpiniri de ocine 289 sau asistau pe marele vornic la judecile pe care le feea ^0. Avind drept de judecata, ei puteau da prilor i jurtori aa cum fcea de obicei marele vornic. Ca i portarii ai doUea, vornicii ai doilea erau trimii de domn sau de sfatul domnesc s cerceteze pe teren diverse pricini, privind mutri de hotare, in care cazuri incasau gloabe de la cei vinovai, s evalueze diverse bunuri etc . n calitatea lor de subalterni ai marelui vornic, ei erau trimii uneori de eful lor ierarhie s mplineasc diverse hotrri luate de acesta 293. Marele vornic de Trgovite. n vremea domniei lui Constantin Brincoveanu, mai exact la 23 iulie 1695 294, a aprut n documente un dregtor nou, purtind acest titlu. El juca rolul unui ispravnic de scaun n lipsa domnului, 295 care dupa cum se tie locuia adeseori n aceast
887 Vezi doc. din 6 mai 1620, unde se spune c a fost ispravnic la judecata fcut de ease boieri jurtori un al doilea vornic (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, . 518519). 288 In numeroase documente din a doua jumtate a sec. al XVII-lea ei apar tn aceasta calitate: la 5 iunie 1665. 18 iunie 1669. 8 mai 1670, 27 ian. 1672, 16 mai 1675, 16 iunie 1693, 17 iulie 1698 etc. (Acad. R. S. Romnia, CXCV/26, CCCLXXIV/250; Arh. St. Buc. m-rea Stavropoleos. XIV/1. m-rea Cotroceni, XXV/23, Istoriee noi, XXXIV/3; Acad. R. S. Romnia, CCCLXXIV/271 ; Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, XXIII/36). ** Vezi doc. din 10 oct. 1623, prin care Mihalcea al doilea vornic lntrete unuia ocin, artind c ,,aa am judecat noi (Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 339). Vezi ;i doc. din 9 aprilie 1645, sept. 1645 etc. (Acad. R. S. Romania, CVIII/6, CCLXIX/3). Vezi doc. din 18 dec. 1657, In care se vorbete de judecata fcut de marele vornic asistal de trei vornici ai doilea (Arh. St. Buc., m-rea Cotmeana, IV/4). Vezi doc. din 25 aprilie 1620 i 19 iulie 1648 ; In ultimul, jurtorii trebuiau s jure In faa bniorilor de jude (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 507 i Acad. R. S. Romnia. DCCXXXV/102).
** Vezi doc. din 28 iulie 1625, 20 aug. 1627, 30 aug. 1667, 15 oct. 1671 ctc. (Doc. prio. ist. Rom., B.. veac. XVII, vol. IV', p. 548 549; Arh. St. Buc., ms. 186, f. 99, ep. Bazu, X/42). ** Vezi doc. din 10 mart. 1692, unde se spune c un vornic al doilea venise cu cartea de judecat a marelui vornic s apuce nite locuitori din Neceti s plteasc suhatul pentru ghind (Muzeul de istorie Buc., nr. 30.621). Arh. St. Buc., m-rca Banu, IX/22. ** Menionam, de altfel, c vornicul de Tlrgcvite a fost precedat de un ispravnic al scaunului Tlrgovite, amintit Inc de la 1 aprilie 1630 (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, IX/4); In timpul domniei lui erban Cantacuzino, la 14 mai 1680, ispravnic era Sloica logoftul Ludescu (Arh. St. Buc., ep. Arge, XI.V/16). care la 1 oct. 1681 este numit judec- toriul de la scaunul Tirgovitti (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., XXXlV/16). El Indeplinea aci. In lipsa domnului. atribuiile ispravnicilor de scaun din Bucureti sau ale ispravnicilor de scaun de la Craiova, dlnd i cri de judecata.
VORNICUL
vreme la Trgovite. Cnd domnul venea in vecbea capital a arii, mbrca cu caftan pe vornicul de Trgovite, aa cum fcea cu ispravnicii de Bucu- reti cnd acetia ifji terminau mandatul236. Acest vornic nu era subordona marelui vornic al rii.
In Moldova vornicul este numit in documentele slave ca i in ara Romneasc

sau , mult mai rar
297
n documentele alctuite in limba latin el poart denumiri puin diferite de cele utilizate pentru ara Bomneasc. Primul nume sub care e cunoscut vornicul moldovean este acela de ..marscalcus. cum i se spune in omagiul prestat la 1387 de boierii Moldovei regelui Vladislav IageUo al Poloniei 298. Dup cum a artat . C. Giurescu in lucrarea sa adeseori citat aci, s-a dat vornicului moldovean numele de marscalcus sub influena polon ; in regatul polon, dregtorul numit astfel era cum spune Cromer magister aulae regiae, adic mai marele curii. aa cum era in Moldova vornicul 299. n alte izvoare scrise in limba latin marele vornic este numit magnus provisor ^0, supremus provisor" 301. provisor curie M-, supremus judex curie ^3, judex terrarum Moldovicarum 304 sau ..magister curiae alias dwornik ^5, denumiri ce arat calitatea sa de judector principal al rii i de mai marele curii domneti. Pentru francezul De la Croix, marele vornic moldovean este ,,le grand bailli ^6, in timp ce un compatriot de alsu, venit in Moldova la inceputul sec. al XVIII-lea (1711), pune semnul echivalenei intre vornici i judec-tori (Tornits ou juges)
R. Greceanu, Vial a lui C. Brncooeanu. p. 146. Despre aceasta dregtorie exist:'; literatur destul de bogat in Moldova ; vezi cele dou monografii dedicate de G. Dnzinchie.vici, Vornicia moldoveneaxc pin la HO I. Iai. 1931, 39 p. (extras din Cercetri istorice, VVII, 1929 1931. p. 216 252 > i T. Blan, Vornicia In Moldova, Cernuti. 1931 (extras din ..Codrul Cozminului. 1931 1932), precum i: C. A. Stoide, Cu privire la studiul d-lui T. Blan : Vornicia in Moldova) (..Arhiva XXXVIII, 1931, nr. 24, p. 543553), G. Ghibnescu, Surele, XII. p. XIIXVII i A. Sava, Tlrguri, ocoalc domneii i vornici in Moldova (Bnletinul tinific al Acad. R.P.R. . secia t. istorice, filologice i econ.-juridice, t. IV. nr. 12. 1952. p. 71 97
397
298
2,8
Hurmuzaki, 1/2, p. 297 i M. Costrhescu, Doc. Inainte de lsfart c;l Mire. II, p. 601.
. . Giurescu, Conlribufiuni. p. 35. Vezi i T. Blan. op. cil.. p. 8S. ? Hurmuzaki, XV, p. 15 (1431). 301 A. Veress, Documente, I, p. 60 (1551). 802 Hurmuzaki, XV, p. 469. 303 I. Bogdan, Doc. lui lefan cel Mare, II, p. 434 i 441 (1499) >i X. Iorga, Studii i documente, III, p. 65
299
(1704).
Codex Bandinus, p. 313. A. Veress, op. cil., IV, p. 34 (1593). Menionez c uneori celor doi vomici li se mai spune i guhernator inferioris et superioris Moldaviae" (ibidem. I. p. 3IS. doc. din 1572).
305 304 Fr. Babinger, relufiune neobservat. p. 21. Vezi i Tesaur de monumenlr. vornici ai rii sint numii gouverueurs particuliers" ai domnului. 307 ,,Rcv. hist, du sud-est europten", VI, 1929, p. 62 i 63. 304
II.
p. 15, unde cei dot
- 0. 2)0
!$4
Fiind in acelai timp i comandantul armatei, marele vornic era numit uneori i sau capitaneus ^9. Vornicul a fost ca i in ara Bomneasc cel dinti dre- gror care apare in documente, in omagiul amintit din 1387 i apoi n primal document intern care are ca martori dregatori, la 18 nov. 1393 310. Ca rang ierarhie, marele vornic a fost pn in sec. al XVI-lea cel dmtii dregator moldovean, fiind trecut de regul primul in lista martorilor sfatului domnesc su. Din acest secol, ins, primul dregator a nceput sa fie c-onsiderat logoftul, cei doi mari vornici ocupnd locul al doilea (cel de ara de jos) i al treilea (cel de ara de sits) intre marii dregtori ai rii312. problem controversat in vechea noastra istoriografie a fost aceea a numrului vornicilor in sec. XIVXV, unii istorici susinnd existena numai a cite unui singur vornic 313, alii a cte doi,314 sau chiar trei 315 (in timpul domniei lui Alexandru cel Bun). Analiznd pe larg documentele cunoscute din secolele XIVXV. . C. Giurescu a ajuns la concluzia c, in aceasta vreme, a existat un singur mare vornic i ca acesta a fost vornicul de la curtea domneasc 316. Vom observa mai nti c in numeroase documente din prima ju- mtaue a sec. al XV-lea apar ca martori ai sfatului cte doi sau chiar trei vornici, fie doar cu acest titlu de vornic simplu, fie cu aceia de vornic de ?uceava, eapitala rii, sau mai rar de Roman 317. Capitala rii fiind Suceava, vornicul curii domneti de acolo a devenit marele vornic al rii, amintit prima oar cu acest titlu la 18 febr. 1448 318. Dupa cum vom vedea mai departe. i dup aceasta data vornicii din unele orae moldovene au continuat s existe. Dupa moartea lui Alexandru cel Bun, n perioada n care Moldova a fost guvemat de cite doi domni asociai, fiecare din acetia i avea vor308
* Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 12 i 21. Dup prerea lui I- Bogdan, titlul de voievod avea accepiunea de comandant de oaste la popoarele slave din jurul nostru (bulgari, sirbi, rui i poloni); vezi Originea uoievodalului la romni, Buc., 1902, p, 203 204, extras din ..Analele Acad. Rom., Mem. Sec. ist., 1902. Pentru veliki vojvoda din statnl feudal sirb, vezi C. Jirecek. I.a civilisation serbe au
moijen age, p. 10.
309 110
11/1. p. 425 (1562). A., veac. XIV XV, p. 3. Pentru amnunte privind rangul su ierarhie vezi . C. Giurescu, Contribufiunir p. 8487.
Hurmuzaki, Doc. pric. ist. Rom.,
*u M. Costin, , p. 239 i D. Cantemir, op. cit., p. 77. I. Tancviceanu, Conlribuliuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, p. Din domnia lui tefan cel Mare In ,,Arhiva, XV, p. 215 216 i T. Blan, op. cit., p. 92.
314 315
231
232; G. Ghihnescn,
p. 7879. % D. Onciul, Cursul de isloria romdnilor, p. 199200. 316 . C. Giurescu, op. cit., p. 7882. Despre vornicii din aceasta vreme vezi i T. Blan, op. cit., p. 83109. 317 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 13. n afar de vornicii care poart acest rang, este foarte posibil ca unii din boierii eft nu poart astfel de titlu, ci doar al unui ora care era considerat proprietatea domniei, sA fie i ei vornici ; ne glndim la Negru de la Blrlad, Mihai de la Dorohoi, Vlad de la Siret, Blrlea de la HlrlAu etc., care erau foarte probabil vornicii oraelor respective i ai rcgiunilor din jur. m Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 225.
Picot i Bengesco, op. eil.,
VORNICUL
195
nicul sau, pentru partea de ar asupra creia domnea. n dooumentele date de cei doi domni asociai, se spune c unui din vornici era al ,,fratelui domniei mele 319, adic al domnului asociat la tron. Dup ncetarea domniilor asociate, s-a revenit la un singur vornic, care aprea de regul ca primul martor al sfatului domnesc (indeosebi n timpul domniei lui tefan cel Mare, cind importana acestei dregatorii a crescut). In sec. al XVI-lea dregatoria de mare vornic s-a dublat, infiinndu-se una pentru partea de nord a rii denumit ara de sus i alta pentru partea de sud a Moldovei, care avea denumirea de ara de jos 32. Este posibil aa cum credea N. Iorga 321 ca la baza acestei mpriri n dou vornicii a Moldovei sa fi stat tradiia despre existena a dou ri ctre mijlocul sec. al XV-lea, cind Moldova a fost imprit un timp ntre doi domni. Dup reunificarea Moldovei sub un singur domn. ara de jos fiind mai departe de scaunul domniei i mai expm pericolelor de invazie, domnii au luat unele msuri speciale pentru aprarea ei. Se tie. astfel, c la 1481, Alexandru, fiul lui tefan cel Mare, era asociat la domnie de tatl su, avndu-i reedina la Bacu i guvernind regiunea pe care, inc din aceasta vreme, izvoarele numesc ,,ara de jos" 322. Reinem ins c fiul domnului rezida la Bacu, nu la Brlad, unde a fost sediul vorniciei. Asupra datei cnd a avut loc apariia marei vornicii a rii de jos este greu s ne pronunm, deoarece documentele nu precizeaz 323. n orice caz, ea exista in timpul domniei lui tefni, la 1518 i 1523, cind Carab este numit marele sau vornic al rii de jos 324 i, respectiv, capitaneus inferioris Moldaviae 325 (n aceasta vTeme in sfat mare vornic este Petru). Marele vornic al rii de jos mai este amintit apoi la 1541 (..dwornik inferioris Valachiae) 326 i n sept. 1551, cnd se vorbete de scrisoare trimis
819 320
Ibidem, p. 142 (doc. din 24 febr. 1437).
Despre aceast Imprire a Moldovei vezi i S. Seeula, ara de sus i ara de jos (,,Conv. lit., 1899.. p. 768-
771).
N. Iorga, Rostul boierimii noastre, In Istoria romnilcr in chipiiri si icoane, II. p. 151. Despre mprirea in dou ,,ri a Moldovei, ,,de strveche data, vezi i Emil Vlrtosu, Titululura domnilor i asocierea la domnie in ara Rcmneasc si Moldora, Buc., I960, p. 277, 298.
321
322 323
Istoria Romniei, II, p. 538.
Din aceast pricin, prerile istoricilor sint imprite. Astfel. I. Tanoviceanu i T. Blan considerau c dublarca marei vornicii a avut loc in vremea domniei lui Despot vod, cnd apar ca vornici Mooc i Spancioc (1. Tanoviceanu, Contribuliuni la bioqrafiile nnoradin cronicarii moldoveni, p. 5 i T. Blan, op. cit. p. 111). L'ltimul crede c Despot a imitat situaia din Polonia. unde existau doi dregtori cu titlul de ,,capitaneus generalis (ibidem. p. 115 116). C. Cihodaru i-a exprimat opinia eft Alexandru Lpuneanu a scindat vornicia In dou (op. cil., p. GO), iar G. Glilbnescu c aceast dublare s-a fcut in timpul domniei lui Bogdan Lpuneanu, de cind cei doi mari vornici apar ca membri ai sfatului (Dorohoiul, ln Surett i izuoade, XII, p. XIII).
324
Cronicile slavo-mmne, ed. P. P. Panaitescu, p. 183. Hurmuzaki,
325
S2e
II, p. 442.
A. Veres, Documente, I, p. 23.
DREGATORII CU ATRBUII DE ORDIN PUBLIC
VORNICUL
19?
3d supremum inferiorum Moldaviae partium provi'sorem 327. Reinem deci ci primul din cei doi mari vornici amintit n documente a fost aceia al rii de jos. Existind ins la inceputul sec. al XVI-lea un vornic al rii de jos, trebuie s admitem i existena n aoeeai vreme- a unui dregator similar al rii de sus, cci altfel primul nu ar fi fost numit astfel. Dupa cum a artat de curind D. Ciurea, este posibil ca rolul vornicului rii de sus s fi fost indeplinit in aceasta vreme de portarul Sucevei (a crui importan a creseut in vremea domniei lui tefan cel Mare), aceasta deoarece vornicul rii de sus nu apare in documentele de la mijlocul sec. al XVI-lea, in care portarul de Suceava precede uneori pe vornicul rii de jos 3-8. inind seama de aeeast situaie, este posibil ca, in timpul domniei a doua a lui Petru Rare (sau la scurt vreme dup aceast domnie), dup ce portarul de Suceava a devenit hatman i comandant al armatei, s se fi infiinat i vornieia rii de sus. Hatmanul devenind comandantul armatei (atribuie pe care portarul mprea nainte cu vornicul), in sarcina vornicilor au rmas numai atribuiile judectoreti. n lipsa unor informant sigure aceasta este ipotez pe care cercetri viitoare i documentele ce se vor mai gsi pot confirma sau infirma 329. Cei doi mari vornici existau in mod sigur la 15641563, data alctuirii Croriicii moldopolone, care-i amintete pe amndoi intre dregatorii MoldoveiJ30. Cu toate acestea, in documentele de pn in 1569 nu apare decit unui in sfatul domnesc. purtind titlul de mare vornic. De la 11 martie 1569 au nceput s fie menionatiin mod regulat ca primii martori ai sfatului domnesc cite doi mari vornici. cel dintii fiind numit al rii de jos, iar cel de al doilea al rii de sus **. (Dup cum se tie, dei era considerat primul dregtor al rii, marele logoft era amintit in formula de ncheiere a documentelor). Primul dintre vornici al crui rang era ,,mai presus dect al aceluia de ara de sus 332 (aceasta deoarece apare in documente naintea
acestuia) avea recdina la Birlad i i intindea jurisdicia asupra urmtoa- relor 12 inuturi : Iai, Crligtura, Roman, Vaslui, Tutova. Tecuci, Putna, Covurlui, Flciu etc. 333. Marele vornic al rii de sus, cu reedina la Dorohoi. era judectorul a 7 inuturi: Dorohoi, Hirlu, Suceava, Xeam, Bacu etc. 334. ntrucit cei doi mari vornici se aflau in mod obisnuit pe ling curtea domneasc, ei erau inlocuii in oraele respective de cite doi vornici, numii vornici de Birlad i de Dorohoi, despre care vom vorbi mai departe. Nici unui din cei doi vornici nu avea dreptul s se amestece in partea de ar care se gsea sub jurisdicia celuilalt. Dintr-un document din 8 august 1629 aflm c un locuitor din Leneti-Bucovina ucisese slug a marelui vornic de ara de jos, Gheanghea. Satul inind ns de aia de sus, Gheanghea a poruncit ca ucigaul s fie predat legat in miinile lui Gavrila mare vornic de ara de sus, care-i ia ocina in preul de JO de zloi pentru omorul svrit 335. Atribniile marilor vornici au fost foarte intinse. cele mai importante fiind acelea de ordin judectoresc 336. La inceputul existenei lor. vornicii erau dregatorii care aveau grija curilor domneti si a satelor de ocol care ineau sau ascultau de aceste curi (aa se >i explic. de altfel, persistena vornicilor in oraele care au avut curi domneti). Apoi. pe nisura intririi autoritii domneti, indeosebi in a doua jumtate a sec. al XV-lea, ei au cptat atribuii tot mai mari i in restul ni, proces asemntor cu aceia petrecut in ara Bomneasc. Dreptul de judecata al vornicilor este amintit in documente inc de la mijlocul sec. al XV-lea, in scutirile acordate unor sate ale stapinilor feudali, in care se interzicea vornicilor de Suceava sau din alte orae s judece pe locuitori i s le ia gloabe
337
. Din aceste documente
nu rezult nc care anume cazuri erau judecate sau globite de vornici. Este ins foarte probabil c aceste cazuri vor fi fost in general aceleai cu cele ce intrau n competena marilor vornici in sec. al XVII-lea. n acest secol, vornicul mare al rii de jos era considerat ..giudectoriu tuturor den ar cine au strimbti i globnic de mori de om i de ugubini ce s fac la partea lui, aceleai atribuii indephnindu-le .,1a partea lui i marele vornic al rii de sus 338.
700 Ibidem, p. 60. Vezi i I. Minea, Cind apare mai tnli marele vornic al (rii de jos? fCercetri istoriee, 1934 1936, nr. 1, p. 338).
328 D. Ciurea, Organizarea administrativ a slalului feudal Moldova (Anuarul Inst, de istorie si arbeologie, Iai, II, 1965, p. 147 148). 339 Soluionarca problemei este In&reunat de faptul c documentele interne de la mijlocul sec. al XVI-lea nu pomenesc prea des numele drcgtorilor. Acctia apar In tratatele ncheiate cu regele Poloniei. Astfel. in tratatul Incheiat la 30 nov. 1547 In earn sint citai ca martori episcopii de Roman i de Rdui, purtind titlurile de cpiscop al flrii de jos i, respectiv, al lrii de sus, ceea ce arat c noiunile de ara de jos i de sus erau cunoscntc apar ca martori ai sfatului portarul de Suceava i vornicul flrii de jos. dar nu este amintit cel al rii de sits (I. Bogdan, Album paleografic moldovenesc, nr. 77). fn jurmlntul depus de Al. Lpuneanu cat re regele Poloniei In august 1552 stnt amintii, ca primii dregntori maTtori, Mooc marsza'ek l Hrana dwornik zwiski (Studii, 1965, nr. 3, p. 668). Cum Ins, In documentcle interne din 1552 1553, vornic este Gavriil i apoi N.idbaico. este greu de afirmat 1n mod sigur cei doi boieri aminti(i la 1552 erau vornici, aa cum li arat numele.
330
Cronicile slaoo-romne, ed. cit., p. 186. Vezi l Hurmuzaki, II/l, p. 425, unde se
S3S D. Cantemir, op. cit., p. 1016. Miron Costin. Opere. ed. cit.. p. 216 217. d alt mprire, enumerlnd in ara de jos urmtoarele orae i inuturi: lai. Hui. Vaslui, Birlad, Vrancea, Focani, Tecuci, Pise Galai etc. sal Cantemir, op. cit., p. 1619. Miron Costin d i aici alt.' tmprire: tefneti, Dorohoi, Botoani, Siret, . Lung, Baia, Suceava. Xeam. Piatra. Trotu^. Bacu, Roman, cheia, Cotnari, Hirlu, Tg. Frumos etc. (Opere, ed. cit.. p. 216217). 3,5 T. Blan, Documente bucooinene, I, p. 203. 336 Despre atribuliile vornicilor vezi i T. Blan, Yornicia, p 118129. ? yezi ,ioc din 23 febr. 1453, 20 ian. 1456. 30 aug. 1479 etc. (Doc. pri. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 260, 284, veac. XV, p. 14). see Gr. Ureche, I.etopiseut, ed. P. P. Panaitescu. ed. a 11-a, p. 76.
amintesc la 1562 doi dregtori' cu titlul de capitaneus. *n Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 182. *** M. Costin, Opere, ed. cit., p. 217.
Pentru Miron Costin, marii vornici erau judectori generali asupra celor dona pri de ar, in sarcina lor fiind judecata prdciunilor i rflhriilor. n atribuiile de judectori ai celor doi vornici nu intrau ns pricinile privind bunurile ereditare ale nobililor 3S. Dimitrie Cantemir adaug la aceste informaii i pe acelea c cei doi mari vornici hotrau condamnrile chiar i cu moartea, fr fcirea domnului, pentru tilhari, ucigai, jefuitori de biserici i ali ticloi 34. Marele vornic din Moldova avea deci drepturi asemntoare cu marele ban din ara Bomneasc. Dup prerea lui Dimitrie Cantemir, nici un locuitor din ara de sus sau din ara de jos nu putea s se sustrag de la judecata marelui vornic respectiv, pe cind judecata altui mare boier putea refuza. Cei nemulumii de felul cum i judecase marele vornic puteau s fac apel numai la divanul domnesc, unde ns pricina nu se judeca din nou, ci se constata doar dac hotrirea data de vornic era ntemeiat sau nu. Dimitrie Cantemir subliniaz faptul c, n privina dreptului de judecat, marii vornici ,,au putere i mai mare dect ceilali mari dregatori, care puteau judeca i ei unele pricini341. Dup izvoarele narative, marii vornici erau cteci judectori n procesele penale, pricinile privind stpnirile de bunuri imobile i hotarele moi- flor neintrnd de regul n jurisdicia lor. Cum ns dreptul de judecata al marilor dregtori nu era strict delimitat, n documente se ntlnesc i cteva cazuri n care marii vornici rezolva pricini privind diverse stpniri de ocine, ca cele judecate la 24 nov. <1598 > de Gligorcea Crciun mare vornic al rii de sus ^ 42 sau la 2 iunie <1612 > de Ptraco Ndbaico mare vornic al aceleiai pri de ar 843. Alteori, marele vornic judeca pricini de motenire, ca aceea din 23 aug. 1649, care se refer la dreptul de motenire al unui copil rmas mic de prinii si 344 sau aceia din 20 martie 1661, privind tot motenire, dis- putat de nepoi i strnepoi 345. Din documentele interne aflm numeroase tiri despre modul cum i indeplineau atribuiile marii vornici ai Moldovei. Prin reprezentanii lor, ei interveneau in caznrile de omor svrite in ar. Cnd pe ocina unui sat sau a mai multora se gsea un om ucis i nu i se cunotea ucigaul, marele vornic trimitea slugile sale s ,,prade sau s ia duegubina de la locuitorii satului sau satelor respective. Aa procedeaz, Inainte de 8 nov. 1631 >, Lupu mare vornic al rii de sus, care arat c, svrindu-se moarte de om in botarul unor sate, am triimis i i-am prdat, le-am luat 50 de boi acelor sate . In ntrirea domneasc data la 10 nov. acelai
1L Costin, , p. 238 fi 387. D. Cantemir. op. cil., p. 78. 343 Ibidem, p. 10-1. Vezi fit mai sus p. 123 124. *** Doe. prio. isl. Rom., A., veac. XVI. vol. IV, p. 239. *** Ibidem. Veac. XVII, vol. Ill, p. 87-88. *** Qr. Ghibnescu, Surele, III, p. 76. *** Ibidem. IV. p. 158. Vezi fi doc. din 30 aprilie 1661 (Acad. B. S. Romnia, CIX/24). ** Arh. St. lai. DCCXC, f. 43 .-44.
rWNtCIM
iii precizeazft oA marele vornic prooodano oxael ,,eum lusi obiectul de vac : tntr-n cni hotar s fuel moarte, acela hotar este de vlniV' *. Marele vornic nu ora obligat ft aflo cl vinovalul; dupft rum aniliv ntr-nn document din '20 mai Itl.'lT, ol d ft dea ,.striusoare" locuilorilor cu sft giseascfL uciganl sau, daeft nu. sft plAteaxcA du^gubitui*4*. Tot iu acest fel procedeazft, rminte do 3 oct. Id 10, marele vornic al Ani do sum afllnd un om ucis tn hot,anil unui at al mftnftstirii Neam : a dal douft tonnone dc ctte trei sftptftmtni oftlugftrilor ca sft aflc uoigaijul sau sft plAtoascA du^cuu bina. Dup expiraroa tonnonului, ucigaul fusese ivdiiN dc locuitorii satu lui Preueti, care trohuiau sft restituie cAlugftrilor chellulserft1' poiitru acea nftpastfl care a cftzut asupra lor", It) taleri ip doi hoi pentru ciuhoto u,,l\ In satele uflute in propriotatea unor rnari slftplni fcudali caro hone fieiau de scufciri, mnrolo vornic nu avoa voic sft micrvinA, cldar ,,dacA> vor fi mori de om tn aeole sato SM. In alt scut iri insA, dreptul dojudecat A al st&pnilor feudali nu sointindoadt cit atuiprn oazurilor niftriinte ; iu aceste scutiri se spune eft dacft ,,s-ar tlmpla sft fa eft ei (locuitorii) \ re< uioarte dc om, atuncia sft aibft triabft vornicul col mare" *'. Afirmaia lui Dimitrie Cantemir eft march* vornic putea *A pronune condamnftri la moarte pentru uoigatji este conflruialA i de documente. De pildft, la 15 aprilie 1588, Bucium mare vornic al (Anide jos am)A eft doi locuitori din Murgeijli pltiserft eaput ,,dc la meiie" uiuiia care uclsoso un om i fugise apoi, neavtnd cu oo-iji rftscumpAra capul u>. he multe ori, ntre cel vinovat tji marclo vornic so inohoiu nelo^crc, in scldinhul icr trii capului acestuia dregfttorul ob(>innd venit uri iiHeiniiaie. Cnd vinovaiii do ucidere se Inologeau cu rudele celui uri* in pri vina despftgubirii, marele vornic lo dftdoa acestora un zapis sft fie ,,1n pace" de greala fftpt uilft (aceasta, binelnolos, dupft ce ii primea i el partea sa de ,,gloabft)!,ea. Din documentele moldovene nu roziiltft care erau reliable dintre marii vornici iji marele armai, caro so ocupii i el do prinderea ticigaijilor *** Alte cazuri de care ocupau marii vornici erau aeolen privind eftlcu rea morulei. tn sec, al XVII-lea, prin abuzurile pe enro le sftvirenu, marii vornici tranHformaserft uceaHtd atrlbuio lntr- snrsft important A do vonl turi, pr&dtnd pe nedrept ,,pro monoiuni fornollo bftnuiie de adulter au fetele c&zute tn grealft. Ientru a puno eapftt acestor abuzuri, In eadriil
** Ibidem, t. 44. Vrzl ft doc. din 7 aug. 134 (Arh SI lui. n.r\| I hi ' Mi M* Blblloteca Ccnlrolfl (If Hint, 1/70, Vr/I l dor. din 17 nprilir | hi,./ h> > < *|)tiln> c, afllnda- mourtt (le om Iu I'omlflu. laurele vornic III* Viailm * nthutl ** *i <tr au prfidfll atetc (A uflc clric fflcul mourtr", Iar Inciillorll II gAtUrra pe vIiihvmi < Va<l I! ' Homrtnln, CLX/210). ut Doe. priv. Inl. Hum., A,. v-ar, XVII, vol. II. p. ; 327 Doc. din: 14 due, 1020, ( dcc, 1027. 'l'l . . 27 u<.\. |nn2 .>lc, (Arh Hi, Buc., m. 026, f, I5 v. ISO ; Muzeul Suefttvo, nr.'iI iu; Arh SI Him- . m< f 2** v , Acad. H. S. HomDnlfl, t''oto, XXXI1/100), I )oc> (iu, 1 1 dec. 1707 (I). Dan. (.route rplfenplrl . |, mi ir/, w Doe. priv. hi. .. A,, vnt. XVI, vol. |\, p. JW. Doc. din 0 mel I ill! I (HuUtlnul . llorlrp". VII, p 70). *** Vezi mat Jo p. 232,
DREGATORII CU ATRIBUTn DE ORDIN PUBLIC
VORNICUL
anamblului de msuri pe care le-a luat, Miron Barnovschi a hotrt ca duegubinarii ,,s aib a inbla pentru duegubine numai ntr-o lun preste an. in luna lui septevrie, iar mai mult sa nu inble; numai de va veni netine s preasc la poarta domnii mele sau la scaun la Brlad sau la Dorohoi, atunci s aib vornicii a trimite i a prda, dup cum le va hi vina K5. Pirile pentru asemenea cazuri se adresau deci vornicilor de poarta sau vornicilor de la Birlad i Dorohoi. Din documente aflm i unele amnunte despre modul cum se pedep- seau asemenea cazuri de clcare a moralei. De pild, la 9 martie 1691, se arat c fat mare fcuse un copil cu un tnr, care, de team, fugise apoi in Polonia. Fata se prezentase cu copilul la marele vornic, iar acesta ,,a fcut plinial muierii (adic a despgubit-o) de la mama tnrului 35e. Brbaii care erau reclamai de femeile cu care avuseser legturi erau datori s dovedeasc cu martori c nu snt vinovai; in cazul n care nu puteau face, trebuiau s plteasc despgubire femeii cu care greiser si duegubina marelui vornic ^7. n sfrit, ultima categorie de pricini pe care le judecau marii vornici erau dup cum arat Miron Costin i Dimitrie Cantemir tlhri- ile, de care se ocupau in inuturile lor i prclabii. i n aceste cazuri marii vornici aveau dreptul sa condamne la moarte. La 8 august <16101611 >, Or mare vornic amenin pe un igan care furase nite cai i nu vroia s pltease despgubirea data de un locuitor care-l scpase de la treang c ,,voiu trimite i te voi spnzura..., s nu mai mbli furndu ca un c-ine ***. La 1741, aflm ins ca marele vornic trebuia doar s prind tilharii, s ia ce gsea la ei i s-i trimit la Iai ^9. In afar de atribuiile judectoreti, marele -ornic a indeplinit n sec. al XT-lea i prima jumtate a sec. al XVI-lea i importante sarcini mihtare, fiind comandantul armatei moldovene pn la apariia h&tmanu- lui (aceasta spre deosebire de ara Bomneasc, unde comandantul otirii era marele sptar). De aceea era numit i capitaneus sau voievod 3eo. Din sec. XV-XVI exist numeroase dovezi c armata moldovean era comandat de marele vornic al rii. Astfel, la 1497, tefan cel Mare a nsrcinat pe comandantul su de oaste Boldur mare vornic s resping armata polon venit in ajutorul lui loan Albert, regele Poloniei; Cr- b marele vornic al lui tefni este cel care alung pe ttari la 1518; Grozav mare vornic i Barbovschi portarul considerai cei dinti' dintre boierii moldoveni au fost trimii la 1529 de Petru Bare cu oastea n Transilvania,361 aa cum Mooc vornicul era la 1552 cpitanul otilor (Koj/Hh ) care trebuiau s bat pe Joldea 3e2.
Din deceniul al Ill-lea al sec. al XV-leadac- nu chiar mai devreme marele vornic a nceput s impart conducerea armatei cu portarul de Suceava, devenit mai trziu hatman i pirclab, care 1-a inlocuit apoi la comanda armatei moldovene 363. Cu toate acestea, î dup apariia hatmanului, vornicii au fost folosii de domn la conducerea oastei, uneori alturi de hatman. De pild, la 1601, armatele moldovene trimise in ara Bomneasc erau comandate de Or hatmanul i Nestor Ureche mare vornic, omul de ncredere al Moviletilor, iar la 1605 Crstea mare vornic este numit de braoveni cpitan peste trupele moldovene 3M. Dup informaiile date de Miron Costin, marii vornici erau dregtorii nsrcinai cu supravegherea strjilor de la granie 365. Veniturile marilor vornici erau foarte insemnate. fiind realizate din slujbele pe care le indeplineau. Ei ncasau duegubinele pentru morile de om i cazurile de clcare a moralei de la locuitori (in afar de robii igani, care le plateau hatmanului) 366 . Din documente nu rezult ins in mod clar dac vornicii i opreau intreaga sum de bani sau toate vitele luate ca duegubin ori ddeau parte i domniei. Duegubinele pentru morile de om se plteau uneori in vite. De pild la 8 nov. <1631 >, marele vornic al rii de sus arat c prdase cu 50 de boi nite sate n hotarele crora se gsise un om ucis 36T. Alteori, marele vornic ncasa pentru duegubin sume insemnate de bani sau confisca ocinele celor considerai vinovai. ntr-un document din vremea domniei lui Constantin Cantemir, se arat cum, cu ciiva ani mai inainte, pentru moarte de om ntmplat n inutul Flciu. marele vornic- ..au fcut strin- sur<> din toate satele din pregiur, din apte hotar. s plteasc moartea aceia de om; i au luat dumnialui vornicul din toate satele cite noao galbeni bani i au luat i vornicii de Birlad cite doi galbeni de sat 368. Marele vornic ncasase deci pentru omul ucis 63 de galbeni. iar vornicii de Birlad 14. Sumele percepute ca duegubin pentru ucidere nu erau egale, ele variind probabil, dup nsemntatea persoanei ucise si dup preteniile marelui vornic. De pild, la 8 august 1629, pentru uciderea unei slugi a unui mare vornic de ara de jos, marele vornic al rii de sus pe teritoriul cruia se comisese omorul a luat ucigaului ocina, calculate la 40 de zloi, pentru omorul svrit 369. ntr-un alt document, din 17 aprilie
355 Acad. R. S. Romania. LXXXV/25 ; Arh. St. Tai, DCCXII/12, m-rea Putna, 111/36 etc. *** loan Neculce", V, 1925, p. 354. 357 Due. din .40 iulie 1700 (Arhiva, V. 1894, p. 552). w Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 314 315. *** N. Iorga, Studii fi documente, VI, p. 245. 360 Vezi mai sus, p. 194. 3,1 Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 12, 21, 82, 96 i 183 i Gr. Ureche, Lelopifenl, ed. cit., p. 144 i 149. 362 Cronicile slavo-romune, p. 114 i 123. Vezi i . C. Giurescu, op. ci!., p. 84
sea Yezi mai jos p. 249 250. 364 N. Iorga, Sludii i documente, IV, p. XIII i l.V. 305 M..Costin, Opere, p. 387. Vezi i scrisoarea din 2 oct. <1595>. adresat de tefan Rzvan boierilor care sint cu str&ja cu Cirstea <vomicul> la hot are (. prin. isl. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 130). see Vezi mai jos p. 251252. 3,7 Arh. St. lai, DCCXC, f. 43 V.-44. Tot despre duegubin de 30 de boi pltit pentru un om mort vorbete i un doc. din 1581 (Doc. prin. ist. Rom . A., veac. XVI, vol. III. p. 155). Intr-un alt doc. din 1570, se spune, ins, c pentru un grec ucis sc dduser mult mai multe vite : 158 de boi i vaci, 600 de oi i 13 iepe (ibidem. vol. 11. p. 256 257). 368 G. Ghibnescu, Surele, I, p. 135 i 137. 389 T. Blan, Documente bucooinene. I, p. 203. Vezi si doc. din 23 iunie 1623, 7 aug. 1634 i 12 mai 1723, In care se arat pentru ucideri de oameni marii vornici luau in
DREGATORII CU ATRIBUTT DE ORDIN PUBLIC
1662, se spune c marele vornic, dupa ce prinsese un uciga de la Pomrla i-1 bgase la temni, deoarece nu avea cu ce-i plti capul, luase 60 de galbeni de la un boier care-i scoaie capul vinovatului de la pieire i cruia acesta i se d rob 37. Cnd preteniile marelui vornic erau mai mari, ntre el i cei considerai vinovai avea loc adevrat trguial, fcut uneori prin intermediul unui alt boier, care-i lua i el partea 371. Se intnipla uneori ca marele vornic s ierte duegubina datorat de satele unui proprietar feudal, aceasta fiind favoare acordat stpnului respectiv. Aa procedeaz la 17 febr. 1612 Ndbaico, mare vornic al rii de sus, cind poruncete ,,fiilor notri care umblau dupa duegubine in rinutul Neam s nu tulbure satul Iucaul al mnstirei Galata pentru un om mort aflat acolo, deoarece, spune el, ,,am iertat acea moarte de om pen tru voia mnstirii 372. Tot marele vornic incasa i duegubinele de la cei care clcau morala i care erau de asemenea destul de mari. ntr-un document din 9 martie 1691 citat i mai sus se arata c mama unui tnr care fcuse un copil unei fete trebuise s dea marelui vornic in locul duegubinei de 20 de lei parte din balta sa 373, aa cum, la 30 iulie 1700, un locuitor din Vrancea, ezut intr-o greeal asemntoare, dduse marelui vornic, ,,dator s cerce unile ca acelia", trei pogoane de vie, pentru ca s-1 ierte 374. Marii vornici realizau venituri insemnate din duegubinele percepute. La 20 mai 1617, episcopul de Hui mrturisete c Dimitrie Goia mare vornic al rii de jos avea acolo trei vii pe care le luase de la trei oameni pentru vin de duegubin in care czuser cu trei femei i alt. vie luat ca duegubin ,,pentru moarte de copil. Aceti oameni, declar episcopul, au dat viile vornicului ,,de buna voia lor, pentru greelile lor. Este demn de remarcat faptul c una din aceste vii fusese luat de la un fost vornic de Hai, care, la rndul su, avea de la nite rufctori, care-i pltiser capul cu acea vie 376 . n sec. al XVIII-lea, cuantumul duegubinelor a fost fixat de domnie. La 1741 se spune c marele vornic lua cite 12 ughi de ,,fata mare bur- dihoas (insrcinat) i 12 lei de vduva care greise, i n primul i n al doilea caz feeiorii si incasnd i ei drept ,,ciubote 378 cte doi lei. n
lp? de bani sau vite ocincle pc care fuseser gsii oamenii (Doc. priu. ist. ., A., veac. XVII, vol. V. p. 229: Arh. St. lai, CCCXI, f. 83 V.-84 i N. Iorga. Sluriii ft documente, V'l. p. 130). fn cel de al doilea doc. citat se arat c marele vornic dupil cc luase moia unui sat dduse 30 de vite ,,acelor oameni care au tost niamuri acelor mori, care avau drept la despgubire.
370
373 373 374
Acad. R. S. Romania, CLX/216, Biblioteca Centrala dc Stat, 1/70 i 72 (doc. din 26 mai 1637 i 20 april. 1638). Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. Ill, p. 65. loan Neculce, V, 1925, p. 354. Arhiva". V. 1894, p. 552. Vezi i doc. din 14 febr. 1691 (Arh. St. Buc., ep. Roman, IV/25).
373
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. IV, p. 165.
376
Despre acest venit al dregtorilor mruni vezi N. Stoicescu, fndeplinirea silit a
poruncilor domnesti din eoul mediu. Treapdul ,ji ciubolele (In curs de apariie In Studii).
VOR NI C UL
afar de aceasta, marele vornic trebuia s ia venitul (neprecizat) de or unde ar afla ugubin sau mori de om, or in tirgu domnescu, or n ce sat. n anul urmtor aflm ca gloaba pintecelui era de 20 de lei de fata mare i de 12 lei de muiere ,,de la cei ce le vor fi fcut (adic de la brbaii considerai vinovai), femeile pltind de la ele cite doi ughi ciubotele ,,p obicei. Cind membrii clerului aveau relaii cu mirencele si le lsau nsr- cinate, brbaii ddeau 20 de lei protopopului (nu vornicului), iar femeile plateau vornicului ciubotele. Data partea femeiase era din tagma bisericeasc, ,,gloaba pintecului luau oamenii vornicului, ,,c-ci brbatul iaste obicei de dau gloaba pintecului". Tot aici se arat c duegubina pentru ucigaul negsit ddeau 12 sate din jur ,,dup obicei. Dac ueigaul era aflat, oamenii vornicului i luau numai ciubotele i-1 predau pe cel vinovat marelui arma, pentru a fi pedepsit 377. La veniturile realizate din gloabe i duegubine se adugau acelea ale Birladului, pentru vornicul de ara de jos, si ale Dorohoiului. pentru vornicul de ara de sus 378. Aceste venituri erau foarte probabil imprite cu vornicii locali. La 1741, marele vornic incasa de la Birlad cite doi potronici i dou ocale de horilc de la fiecare cof de horilc. cite doi potronici i dou ocale de pete de la fiecare car de pete, un drob de sare de la fiecare car ce venea in trg la vnzare, cite doi bani de fiecare dughean. vadr de vin de butea ce se vindea in tirg î din alte aliveriuri dup obicei 379. Vornicii cle Brlad si Dorohoi. Dup cum arat Dimitrie Cantemir. cei doi mari vornici ai Moldovei i aveau fiecare cite doi lociitori. care *e- deau la Birlad, pentru ara de jos, i la Dorohoi, pentru ara de sus330. nc din sec. al XVI-lea, aceti vornici erau subordonai marilor vornici respectivi, care le expediau diverse porunci sau ii trimiteau s fae cercetri. La 7 april <1591 >, de pild, Eremia Movil. pe atunci mare vornic al rii de jos, poruncete la feciorii notri, la dregtorii381 de Birladu {ji la deugubinari s lase in pace de deugubinile mai mici satele episco-
N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 223 229 i 273 274. Aceste venituri au fosl clestiihate la 23 nov. 1755, ,,fiind un obicei urt' (ibidem. \. p. 159 i Acad. R. S. Romania, XXXVII/1). M. Costin, Opere. p. 387 i D. Cantemir, op. cit.. p. 78.
378 N. Iorga, op. cit., VI, p. 245 i 271. Vezi i porunca din S ian. 1659, in care Gheor ghe tefan voievod oprete pe vornicii de Dorohoi s mai prind pete dintr-un iezer de acolo al mflnstirilor Sucevia, Dragomirna i Brnova. urmind ca numai marele vornic de ara de sus s pescuiasc ,,cite cevo pete. dc gura lui" (Arh. St. Buc.. m-rea Brnova. I 6). 380 j) Cantemir. Descriptio Moldaviae. p. 105-106. Despre vornicul de Dorohoi vezi i G. Ghihnescn, Surete,
XII, p. XI.
831
Cei doi termeni dr vornic i dregtor (sau ureadnic) aveau aceeai acccptiune in sec. al XVII-lea, vornicii
fiind numii uneori i urednici. De pld, Ptraco \4,ruic de Botoani la 12 iulie 1606 este numit urednic de Botoani la 11 mai 1607, aa cum lui Constantin Ciogolea urednic de Botoani la 12 iulie 1636 i se spun;', la I o?t. acelai an. \ornic de Botoani (Arh. St. Buc., m-rea Doljeti. XXIX/19 i A.N.. MMCDXX41V 7, G. Ghibdnescu. Surete, XIV, p. 20 i 22).
Si 11
DREGATORII CU ATRIBUU .DE ORDIN PUBLIC PIRCALABII
205
piei Hui, uruiiud s le ia numai pentru moarte de om . La 24 iulie 1692, Alexandru Eamandi mare vornic al rii de jos, judeend pricing de hotar ,,mai gios de tirgul BMadnl, trimisese pe un fost pitar i pe vornicul de Birlad s ia ,,sama siamnelor piatrilor 383. Dup cum rezult din unele documente de la mijlocul sec. al XVIII- lea, in care se precizeaz atribuiile vornicilor de Birlad, acetia judecau j.trgoveii den Birlad i ocolul trgului, de fapte reale, de furtiaguri, de bti. de greeli ce or fi, cine ar face, ori den moldoveni, sau armeni sau jdovi, cine ar fi, p greelile ce ar avea vornicii de Birlad s-i judece, -i globeasc pe fietecare dup cum i va fi vina 384. n aceasta vreme, autoritatea vornicilor de Birlad i de Dorohoi nu se intindea decit asupra oraelor respective i asupra ocoalelor din jurul lor, nu i in satele din inut. La 10 iulie ]725 se poruncete vornicilor de Dorohoi s nu se amestece in satul Prilipca, care se gsea sub autoritatea prclabilor din ffirlu, cci Prilipca este de Hrlu i nic-i mai inainte n-au fost de ocolul tirgului Dorohoiului. In document se precizeaz c ,,nici mai nainte vreme n-au fost obicei s se amestece vornicii prin sate la alte gloabe, fr numai ugubinele i morii, unde s-au tmplat, la acele au avut triab, iar la alte nimic 38s. n acelai timp, nu era permis ins nici amestecul pirclabului sau ispravnicului de inut in oraele Birlad sau Dorohoi, dup cum rezult, dintr-o porunc din 1742, m care se arat c, in cazul n care trgoveii de Birlad nu erau mulumii de judecata oamenilor vornicului, se puteau duce la marele vornic s-i aeze 386.
382
Prclabii sint unii din cei mai vechi dregtori moldoveni amintii in documente, uneori cu termenii latini de capitaneus sau castellanus. Prima meniune cunoscut dateaz din 1387, cind. intre boierii moldoveni care au prestat omagiu regelui polon Vladislav, este citat primul Dzula (Giula), capitaneus
388
n timpul domniei lui Alexandru cel Bun, intre 1400 1407, in sfatul domnesc al Moldovei apar ca martori serie de boieri purtind alturi de numele lor i numele unei ceti, ca andru de la >~eam, Drago de la Neam crora ineepind din anul 1411 li se spune uneori i prclabi
390 389
. Acetia erau foarte probabil, pirt labii cetilor respective
. Dup domnia lui Alexandru cel Bun, in afar de unii pirclabi pomenii doar cu
numele de la Neam etc.. fr titlul de pirclab, incep s apar in sfat i ali pirclabi, primul dintre aceria fiind amintit la <G martie 1443
391
grij deosebit a acordat cetilor moldovene tefan cel Mare, care a construit i mrit unele clin aceste eeti si a inmulit numarul pirclabilor, n,umind in fruntea fiecrei ceti cite doi asemenea comandani. Msurile luate de tefan cel Mare aveau in vedere in primul rind necesit- ile de aprare a rii
392
n vremea domniei lui tefan cel Mare, sfatul domnesc al Moldovei era dominat de aceti dregtori comandani ai cetilor. care apreau uneori cte 68, printre primii martori membri ai sfatului domnesc. dup marele vornic ca membri obinuii ai
393
Pirclabii
ntmcit dregtoria de prclab i staroste a mai constituit i n trecut obiectul unor studii 387, nu vom insista prea mult asupra ei, mulumin- du-ne sa infim pe scurt evoluia, atribuiile i veniturile prclabilor.
. n aceast vreme, sint pomenii
Nichita, op. cit. (Arhiva, 1925, nr. 2. p. 95); T. Blan. Vornicia in Motdora. p l v 150t (lup& prerea cruia moldovenii au Imprumutat termenul prin intermediul Lngariei., Despre numele pircMab de la burgrav-porkolab vezi i N. Iorga. Les Balkans et Empire byzantinc (,,Re.vue Internationale des etudes balkaniques, II. 1936. p.. 404). Aril. SI. Buc., ms. 545, I. 111. G. Ghibnescu, Ispisoace, IV/1, p. 225. Vezi si N. Iorga, Studii i documente, XVI. p. 193 i I. Antonovici, Documente blrldene, 111, p. 65 66. N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 274 i Acad. R. S. Romfmia, ms. rom. '237, f. 404 404 v. Vezi si doc. din 1742, In care se spune c vornicul dc Birlad cula ,,pe obicei ... toate pricinile i giudecile ce-ar avea tlrgoveii de Birlad (N. Iorga, op. cit., VI, p. 370). /ntr-un doc. din 17-11 se arat c vornicul de Dorohoi trebuia siS nu ia nimic altceva dc la ttr- govei decit gloabele obicinuite i vitele de pripas (N. Iorga, op. cit., VI, p. 223). 348 N. Iorga, op. cil., V, p. 535. 380 Ibidem, VI, p. 363. Vezi G. Popovicl, Stfiroslia sepeniccnsd, In vol. Lui Titu Maiorescu, Omugiu, Buc., T900, p. 476 482 ; D. Nichita, Conlribufii asupra plrclbici tn Moldova pin.'t la sflrilul stcolului al XVI-lea (Arhiva, XXXII. 1925, nr. 2, p. 90 98 i nr. 3 4, p. 245 254); idem, Plrcdlbia In Moldova ptn tn neacul XVII (Anuarnl Lie. M. Koglniceanu, Ini, 1922 1932, p. 53 75); T. Blan, Vornicia In Moldova, Chiinu, 1931, p. 153 186. Vezi i Codrul Cosmlnnlui, VII, 1931-1932, p. 182-183 i 198-202. , Despre originea termenului plrcfilab, de la cuvlntul german Burgraff, vezi A. D. Xenopol, op. cil., Ill, p. 175, care considers c noi 1-am Imprumutat prin intermediul slavilor;
383
Dintre lucrrile strine amintesc : K. August Eckhardt, Prfekt und Burgraf (..Zeit- schritt der SavignyStiftung fQr Rechtgeschichte". XLVI, 1926. p. 163 205): H. F. Schmid. Die Burgbezirksverfassung bei den slaoischen Volkern in ihrer liedentung fur die Gesrhichte ihrer Siedlung und ihrer slaatlichen Organisation, extras din Jahrbiicher fur Kultur und Geschichte der Slaven, N. F., Band II. Heft II. unde se indic i bogat bibliograCe. ?88 Hurmuzaki, 1/2, p. 297 i M. Costnchescu, Doc. Inainte de tefan eel Mart, II. p. 601. Despre corespondena dintre capitaneus-eastetlanus i pirclab vezi ibidem, p. 721, I. Bogdan^ Doc. lui Stefan cel Mare, II, p. 299. 425 i 441. . C. Giurescu. Contribuliunt. l 34, precum . i numeroasele cxemple citate de L. Blan. op. cit.. p. 191 1%.
389 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV-XV, p. 8. 14, t6, 17 i 27. Menionez c si mai tirziu plrclabii erau mimii uneori numai ,.de la Neamt". etc., fr s li s spun pirclabi. <lel ln mod evident ei erau plrclabii cetUor respective ^vezi. de pildi. doc. din 11 nov. 1458 i 27 nov. 1460, In care lui Isaia i se spune plrcilab de Neamt in primal doc. i de la Neam. ln ccl dc al doilea (ibidem, p. 300, 311). 390 Cf. l D. Nichita, op. cit.. Arhiva, 1925. nr. 2. p. 95. 391
Vezi listele aflate ln curs de publicare. De pild, la 15 aug. 1471, sintcitaica martori ai sfatului: acelai numr de opt plrclabi apar ln
3a Vezi I. Ursu, tefan cel Mare, Buc.. 1925, p. 319 321.

393
sfatul domnesc i la 23 sept. 1483
DREGATORII ATHIBUW DW OUD1N PUBLIC
PlBCALAfilI
207
slatului donmesc cite unui doi prc&labi do fiecare . AnIvlo 1, pit - ctLlubii cetAii din slid, am ini ii i mai naintQ in Nfatul domiiese, snl. mem- bn obitfimii ai acestuia intre 8 sept. 1457 iji 8 iunie 1 IK-l ; proillabli de hilia apar intro 11 aprilie 1 165 dupfi. cucerirea ei do cfltre tefan !H" ?i S inuie I IS I ; pircftlabii altei cetili Hnt amint i(i i el regulat (oto unui NIIII doi) ineepind de la 28 aprilie 1 KM ; pircillabii de Neami (olte until doi)r ineepind de la 8 Kept. 1 1**7, iar cei do Cetatea No nil sail I tom an (GiiC IIIIIII) de la. 15 sept. 1 1 (( 305, Tot in vremea domniei lui tfun eel Mare, intre 1 aprilie 1 170 si I nov. 1 193, este incnionat printre iueinbrii sl'al/iilui (loin nese .i alt pirclab 31,0. Dupa c&derea color doiuloeti dinsud n stplnirea turcilor, in I48d, in sfatul domnesc al Moldovei au nlmas doar pircillubii edoi'lalte patru ceti 387. In aeeast vreme, insil, cxiatau si pircAInli de Orftoluna, cetate cueeritil de tefan eel Mare la 1 182 808, dar care nu apar print re membrii sfatului domnesc. (Vi mai humeroi prcalabi sint aniint ii in sfatul domnesc al Moldovei la 12 iulie 1199, in tratatul ineheiat de tefan cel Mare cu regele Poloniei aci Hint citai ca martori, alturi de marii dregilfori ai .ilrii, cte doi prcft- labi la unele eetfti, cite unui la ultele, i ali patru boieri purtind titlul deprclab(de fapt fotiprcftlabi)80#. Din tot.alul de 22 de boiori-drcgiltorij opt erau deci pircftlabi, unui slaroste, iar al.i patru fiiscscnl mai lnaint.< pirclabi. In prima jumtate a s e c . al XVI-lea, dupA moartea lui tefan cel Mare, in s f a t u l domnesc al Moldovei sint am inti (ii in mod obinuit cte afte prclabi, c i t e doi de fiecare din cele trei oeti (in afarft de Suceava, care avea portar si hatman).
(Doc. fjrir. ist. I h m . .V, vcnc. XIV X V, p, 381 ,l veac. XV, p. -If)). ID up A ClldOrOfl < lot (I b All- i Chlllrl In hif:pliilrcn turctloi, 1111111 Ar 11 1 1 >lrcO111 l>lJoi' n rodun In 4 -0. Mmlnnri cA, In |ul , ni XV-Ifii $1 Inccpulul crlul urmAlor, celAllo do miii'gliio .Hr regotulul feudal niugliiur, aflate null nproupc deprlmejdln I ncti rl lor Lurcoll, uvuiui lol clliO' doi custelani, din care unui trcliulii sc nflc permanent In Cotate (Cor pun Juris llungarlcl, I. p. 2 l tM). ** Vezi l I Mlnco, Prlinll plrclabl mnl domn I de Ghtllii (..lunn Nooulco, III, 1023,. p. 187 188). '** Vozl i I. C. Andrccscu, Cclatra Noufi pe uremcu I ill Sltfun cl Mure, In ,,CorCf tAi I Islorlce", I, 1025, p. 159170.
,e * I rlrnul pin ii.ili, (iangur, a pore In sfnt In I aprilie 1470, fftrfi tlllu dc plrcAlnb l hi' mnl 1470 plrrDliih (. prlv. hi. Hum., ., VCQC. XIV XV, p. 371, 374). Despre plrciHnhll iiccslcl rcti'iI 1111 dc
III a doua juimltalc u ac,estui sceoj, in sfatul domnesc ul Moldovei Hn(/ pomoniii leinporar i aIi plrc^LIabi, in ;ifiini de cei obimii|i : prcftlahii de lai, intre 28 martie iji 11 inai 1552 *, plrcftlabii altei ceti reapar i ei n sfat. in vremea domniei lui loan vodii cel Cumplt, intre 1.4 dec. 1572 si 22 febr. 1.578 401, iji apoi din nou, eu interinitene, la II rnartie 1583, 25 iunie 1.589 }i 20 febr. 1598 ; lot la sfriilul . al XVMea, la 25 martie 1599, si ii 4oa I. iiien(iona(i printre membrii sfat uliii doirinese si al( i doi plrc&labl . In prima jumfttate . al X V I I lea, iudcoKcbi in vremea domniilor lui Miron Marnovschi Vasile Lupu, ilregtoriu. de pirclab a deol/ut, pi eillabii ineepind stl nu mai a para totdeauna printre membrii ohitynui(.i ai sfatului domnesc. In aceast vreme, unii din prolabi nici nu ocupau efeetiv dregiltoria reHpectivft; aâ se explicil faptul ca, in aceea id zi, smt Citavi ca martori ill documente pircillabi (liferii la aceea si cclate sau uneori locul pircillabii lui era lilsal. liber ,0:|. Un document din 20 . 1 ti3(> este revelator in aceasttl privin(i; la data amint it, Vasile l.upu inulrcijte lui J>umit ru Hulun} I'ost vistier un loc de sal in brain.tea doraneasca, motivind ctl slujeijt.e ,,pe lingil poarta domniei mele 104 , deiji in perioada 21 ian. 1635 martie 1037 Diunil.ru Huliu apare ca membrii al statului domnesc n calitate de prcitlab 40 , Tot ca urmare a dec.Aderii funciei de prcillab, cind sint aminti(i ca martori in diverse zapiee, dregfttorii purtind acest titlu apar dupil unii din dregt/ori i mai pu(in import anti, membri ai divanului, ca clucerul, slugerul, jit nicerul i armatjul4ne, iar ali pircftlabi nici nu ii mai spun astfel, ci i menioneazft titlul dregatoriei ocupat inainte de aceea de pircillab, a crci importanil seftzuse 4o7. tn aceastil vreme eiml se adresau unui dregtor mai insemnat, cu eare mai Inainte erau ahlturi, membri ai sfatului domnesc, pirealabii utilizau
*00 Duprt pflrerca cplscopnlul Melddsrtlcc, plrcilluWI tie l;ii nr fi rotinimlstt tat existent pe locul curll doinnell Inainte ca oruul srt dcvlnrt capllala trll (Onnirtj Hnmiimtlul, I, p. 102). <oi McDlnnc/ oil plrcAlaMl tie aid au continual sil exlste si tltip.i ilon.nl lui letan rrl Mare, cl tv el nu null .sint dill (I ea inarturl ai sfululul tlonme.se (vezi tloc. din S ntnrtlc IM3, 2 mnl 1613, l)uc. prlv. hi, llom., A., vcnc. XVI, vol. I. p. 352. I (MM. to* Vczl llidele Inlocnilto.do noi. *o# yezi cole douA doc. din 23 niurtlc 1031, In cure sint clla(l In primul 1 li'ilacl plrnllid) de Neain,... pll'cAlub tie Itoinun l Malcoci plreiUab : In cel a I doilea a pur : Savin i oltlan plrcAlubl tie Noaint, Duuillru plrcAlnb tie Hainan. Mulct'd >1 Tudorl plrc.Mnbl (Acad. II. S. HomAldn, Iocol, nr. 278 l XXX/86). Vc/l l cole douA dor. ilin '27 nov. 1.1 l pr cdc douA din 7 upiillo 1037 (copil In IiikI. tie Ulorlc. ,,N. Iorgu"). Acnd. R. S. HomAnln, LXXVI1I/02. tot Vo%l llstole tie drogAlorl ulcAtullc tie autorul ncestel lucrArl. Cozul lui IAtmCO Clogolou plrcAliih, mint 11 In 15 tnnrlie I >37 ((>. (ililb:lnescU, Surete, III, p. 257 258). Cn/.lll hit PAlrneo plrcAlnb, cure /. In 30 aug. ti>38 cn fost postelnic au ul lui PAIruco lloiil, ciimnnlul lui (ibcorgbo tofuii, cure, dol era plrcAlnb dc Nram(. sctnnen/.A cu foit cluccr (Arh. St. Hue., niren Soveju, It 1/3, Acad. H. S. HomAnln, XI. 111/107 |l XXX1/36).
lefon cel Mure dupfl nAviiln lAlurllor din 14(111, vozl l . Snvn. Documente prlnlloarc la llrgul ifl flniiliil.... p. VII- VIII fl X XII. l)r plldd, 1.1 21 nov. 1480, nlnl nniliitll die doi plreAlubl dc Ncnnil l die nnul d<* Honinn (Doc. prin. hi.
Hum., A., vnc. XIV XV, p. 60) J ullcoi'l npiir die (lol pentrn unde cel A11 il cite unui dr Ncnm l Moniun (Ibltlcm, p. 200,
207, 1), cite doi de Nennit (l rile until <|r Moninn (Ibidem, vcnc. XIV X V, p. 204) hiiii die doi tie Nciim l die linul do Homan (Ibidem, p. 301 l veac. XVI, p. 200).
Crunlctlc *lavo-rom/lnc, ed. l. l. Iliniilleiieii, p. Ill Deepre plrcAlubll do (,rAclunu vc/l |l M. (IoslAchc.scu, Doc. Inalnle de lrfan cel Mure, II, |>. 102- 177.
m
I. Bogdan, Dor. lui ltfun cel Mart, II, p. 434 436.
fa de acesta formula de politee uzitat de boierii mici, ceea ce arat de asemenea decderea dregtoriei 408. n aceeai vreme de decdere a importanei dregtoriei de prclab, pirclabii din inuturile MoldovM ajung s se confunde cu marii vtafi de inut, care indeplineau aeum n incturile respective aceleai atribuii ca i prclabii w9. Deederea dregtoriei de prclab a continuat n a doua jumtate a see. al XYIIlea, cind prclabii cetilor nu mai snt amintii dect rareori printre membrii sfatului domnesc 410. n aceasta vreme puteau fi numii pirclabi diveri boieri mici sau boieri tineri, care i ncepeau eariera politie ca pirclabi, aa cum in ara Romneasc muli boieri tineri erau cpitani. Astfel, Trandafir a fost prclab n anii 16441646, dup care a ajuns mare etrar la 27 martie 1651; Miron Costin a fost prclab la 15 martie 1658 si ntre 24 nov. 1660 i 9 febr. 1664, devenind apoi mare comis la 20 aprilie 1664; Alexandru Buhu este amintit i el ca pirclab la 24 febr. 1666, inainte de a deveni mare pitar la 1668 etc.411. Ctre sfiritul sec. al XYII-lea, Miron Costin nregistra tirea c pirclabii nu mai fceau parte dintre membrii sfatului domnesc (senatului) si c toate inuturile aveau acum prclabi412. Informaii asemntoare ne ofer i Dimitrie Cantemir. El arat c, ntruct marii dregatori trebuiau s fie prezeni la curtea domneasc, s-au numit n ar, n ceti i trguri, ..judectori numii pirclabi, vriici si cmrai. Dup parerea sa, existau cite doi pirclabi la Suceava, Neam, care erau considerai cei mai importani , la Roman, Botoani (unde dregtorul se numea de fapt vornic), Flciu, Galai 413, Tecuci, Tutova i Putna i cte unui la Bac-u, Tg. Frumos, Hirlu, Covurlui i Yaslui414.
De pUd, inainte de 28 aug. 1647, pirclabut de Neamt numete printe pe marele logoft, cruia ii raporteaz pentru hotrnicie fcut. semnnd ,,mai mic feciorul dumitale", aa cum ii spuneau boierii mici (Spiridonia-Iai, 1/41). Vezi i un doc. asemft- ntor din 23 iulie 1670 (Acad. R. S. Romnia, CDII/1). Vezi N. Stoicescu. Curteni i slujitori. Contribufie lu istoria armatei romne p. 240241. <w Vezi, de pild. doc. din 6 iunie 1662, 12 martie 1669 etc. (G. Ghibnescu, Surele, rV', p. 175 i Uricarul, IX, p. 146). n unele din aceste documente, plrclabli sint citai ultimii dintre membrii sfatului domnesc, dei In prima jumtate a secolului fuseser amintii tnc dup marele postelnic (vezi doc. din 25 martie 1651, Acad. R. S. Romnia, MCCXXXIII/16). Vezi i I. Tanoviceanu, Conlribufiuni, p. 10. 4U Aceste date au fost luate din fi,ele Intocmite pentru fiecare mare dregtor In parte. 41 M. Costin. , ed. P. P. Panaitescu, p. 239 i 390. Uneori tot staroti li se spunea i plrclabilor din alte inuturi, ln afar de Putna. Dc pild, lui Dumitraco i se spune staroste i plrclab de Tecuci (vezi doc. din
29 iunie J656 i 9 sept. 1658, Arh. St. Iai, CCCXXXIX/7, f. 1085 i CCCXXXIX/10, f. 1088). 413 N. Iorga conîdera c, lntruclt la Galai funciona un plrclab, aceasta ,,arat c prin veacul al XVI-lea oraul avusese ntriuri 4e aprare (,Studii i documente, XVI, p. 227), de$i plrclabi existau i In oraele nelntrite. 'n4 D. Cantemir, Descriptio Moldaoiae, p. 105.
PIRCALABII
209
Aceasta este in linii foarte mari evoluia dregtoriei de pirclab in Moldova pn la sfritul sec. al XVII-lea. In decursul acestei perioade, din dregtori de seam, membri ai sfatului domnesc, pirclabii au devenit conductorii locali ai administraiei din inuturi. anticiptnd pe ispravnicii din sec. al XVIII-lea. Trecnd acum la atribuiite prclabilor, subliniem faptul c, in inuturile ncredinate lor, pirclabii au indeplinit atribuii insemnate militare, administrative i judectoreti. La mijlocul sec. al XV-lea, importana deosebit a acestor atribuii este dovedit de faptul c domnul nume^te pe prclabi stpni ai inuturilor incredinate. Astfel. la 3 aprilie 1453, intrind mnstirii Probota doi ttari din ttarii domneti aflai la Xeam, domnul Moldovei poruncete celui c-are ..va stpini atunci Xeamul s nu ia iganii de la mnstire 415. Faptul ca, la mijlocul sec. al XY-lea, autoritatea exercitat de pirclabi este definit in documente prin acela.î termen care desemneaz i suve- ranitatea domnului rii arat puttrea deosebit pe care aveau pirclabii n inuturile pe care domnul li le ncredina. ntr-adevr, din documentele din ac-east vreme. cind autoritatea domniei sczuse mult, rezult c prclabii indeplineau un rol de seam in administrarea inuturilor i cetilor ce li se incredina. ntrind. la 19 febr. 1449, danie de clou mji de pete i de icre de la Chilia fcut m- nstirii Neam, domnul poruncete celor care vor fi pirclabi ai cetii i dregtorilor lor s se dea mnstirii produsele respective, ameninindu-i c, n caz contrar, vor plti domniei 20 de ruble de argint si vor cunoate i altfel de pecleaps416. Ameninarea adresat de domnie in caz de nerespectare a poruncii sale dovedeste puterea deosebit de care dispuneau prclabii de Chilia, putere cle care depindea chiar livrarea unor icre, ca urmare a unei danii comneti. Fiind comanclani ai unor puncte fortificate, pirclabii au indeplinit* ndeosebi n a doua jumtate a sec. al XY-lea i in prima jumtate a celui urmtor, importante rosturi militare, jucind un rol de seam Ln aprarea regiunii cetii pe care conduceau i in luptele duse de oastea Moldovei. Referindu-se la numirea celor doi pirclabi de Chilia de ctre tefan cel Mare, la 1465, dup cucerirea ei de ctre domnul Moldovei, Letopisenl anonim al Moldovei ne informeaz c sareina incredinat de domn pirc-
416 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 261. Vezi i doc. din 24 febr. 1452. unde domnul vorbete de ,,cine va stpini de la noi . . . (ibidem. p. 2491. n vrem ea domniei lui tefan cel Mare formularul se schimb : acum se spune ..cine va fi de la noi plrclab de Neam ( ibidem, p. 355), ceea ce indir mai mare dependent.! de domn a plr- cSIabilor.
Referindu-se la formula ,,a stplni" folosU de cele dou't documente penlru pirclnbi l-\ P. Panaitescu i-a exprimat opinia c accti boieri nu erau prc labi. ci mari stpini d'e domenii feudale situate In apropierea unor curi sau ceti domneti. crora domnul le Incredina paza i administraia regiunii respective cu mijloacelc dc care dispuneau. Trecerea de la concedarea t'cuclai la dre;toria propriu-zis de plrclab. care aciona cu oastea i dregtorii mruni ai domniei, s-a fcut mai tirziu, desvrindu-se in vremea domniei lui tefan cel Mare (Viafa feudal, p. 424 125).
418
Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 215.
14 - o. 290
labiloi* nou nurnii a fost spzeasc cetatea de limbile necredincioase 4l7? adic de turci. / tiri despre atribuiile militare ndeplinite de prelabi nu lipsesc nici in sec. al XVI-lea. Dintr-un document din 10 martie 1562 aflm astfel e Petrea pirelab mersese ,,cu ceata lui in Transilvania, cu Petru Rare, iar in vremea domniei lui Petru chiopul, Pirvu prclabul a jucat un rol important in luptele cu cazacii, ,,lovindu-s cu dinii... i biruindu pre aeei tilhari..iar pre unii dintre dnii nc vii i-au prinsu, prclabul fiind i el rnit in timpul acestor lupte 418. data cu decderea cetilor ca puncte fortificate de aprare n a doua jumtate a sec. al XVI-lea i n prima jumtate a celui urmtor, importana militar a pirclabilor a sczut, la dispoziia lor rmnnd ns slujitorii din inuturde respective, comandai de cpitani, care erau utilizai mai ales la asigurarea poliiei interne i a ordinei feudale 419. Decderea cetilor a fost cauzat in primul rnd de msurile luate de Alexandru Lpuneanu, care, pentru a intra n voia turcilor, ce urmreau ,,s slbeasc ara den temelie, ,,au mplut cetile de lemne i le-au aprins de au ars i s-au rsipit420. n sec. XVIXVII, atribuiile administrative i judectoreti ale pirclabilor au devenit tot mai predominante, data cu scderea i apoi disparj- ia rolului lor militar. Din dregatori cu atribuii in prinrul rind militare, prclabii au devenit astfel conductorii civili ai administraiei din inuturile mcredinate lor i judectorii principali ai locuitorilor din aceste inuturi 421. Pirclabii au indeplinit un rol important ca instane locale de judecata, dup cum arat i Dimitrie Cantemir, dup prerea cruia sarcina principal a pircalabilor era aceea de judectori 422. Tot astfel, vorbind despre un pirclab, interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche l consider giudectorul tuturor la acel inut 423. tirile despre dreptul de judecata exercitat de prclabi snt destul de vechi; despre acest drept aflm din privilegiile de imunitate acordate unor stprni feudali, in care dreptul de judecat al prclabilor era inter- z8 pe teritoriui ce se bucura de imunitate feudal, el fiind ns exercitat in restul rii. Astfel, la 13 martie 1466, tefan cel Mare, acordnd ,,slo- bozie pe cinci ani satului Xegoeti al episcopiei de Roman, hotrete
*n Cronicile slavo-romne, ed. cit., p. 16. Doe. prio. isl. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 157 i vol. Ill, p. 355 356. Despre rolul militar al plrclabilor vezi i cazuri le citate de D. Nichita, op. cil. (,,Arhiva',
419
1925, nr. 34, p. 247 248). Vezi N. Stoicescu, o/j. cil., p. 256 257. 420 Gr. L'reche, Letopiseul Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, ed. a ll-, p. 86. Alirmaia lui Grigore L'reche este lntr- oarecare msur exagerat, deoarece cetile au continuat sexiste. Dup spusele lui I. Neculce i N. Costin, opera Inceput de Lpuneanu a fost continuat de Dumitraco Cantacuzino, care ,,au stricat cetile (I. Neculce, ed. cit., p. 58 i Croni- eile Romniei, ed. M. Koglniceanu, II, p. 12). Vezi i N. Iorga, lsloria armatei romne, ed. a Il-a, vol. I, p. 275 279, capitolul intitulat : Simicirea puterii militare a Moldovei de ctre Alexandru Lpuneanu.
451 423 4M
VeziiD. Nichita, op. cil. (Arhiva, 1925, nr. 3 4, p. 253). D. Cantemir, op. cil., p. 105. Gr. Lreche, Lelopiseful Moldovei, ed. cit., p. 76.
PJRCALABII
211
ca nici pirclabii de Neam, nici starotii din acel inut, nici globnicii lor nici prip&arii, nici osluharii, nici gonitorii de urm, nimeni s nu indrz- neasc s-i judece, nici pentru furt, nici pentru omor, nici pentru rpire de fat, nici pentru oricare lucru, fie fapt mare sau mic, toate acestea r- minnd pe seama episcopului 424. Mai detailat este scutirea din 3 febr. 1167, acordat satelor mnstirii Bistria din inutul Xeam, prin care se inter - zice prclabilor de Neam, judectorilor, globnicilor i slugilor lor sa judece n satele scutite : ,,nici gloab s nu ia de la dinii, nici pentru duegubina mare, nici pentru urmrire, nici pentru tilhrie, nici pentru furt, nici pentru rpire de fecioar, nici pentru ran singeroas si nici pentru lovituri cu vnti i nici pentru altceva 425. Din aceste documente rezult c principalul rost al judecii pirclabilor n cazurile citate era globirea celor considerai vinovai, pentru ncasarea gloabei ei dispunnd i de unii subalterni numii globnici. Prclabii au continuat s-i exercite dreptul de judecat i in sec. al XVIlea, de cind nu mai dispunem ins de privilegii de imunitate. La sfritul acestui secol i inceputul celui urmtor, cind cancelaria domneasc ncepe s elibereze clin nou asemenea privilegii, se vorbete de dreptul de judecata al prclabilor i celorlali dregatori din inuturi in satele scutite, interzicndu-li-se numai luarea gloabelor i duegubinelor. Astfel, la 30 aprilie 1588, intrind mnstirii Probota gloabele i duegubinele din satele sale, domnul Moldovei hotrte ca pirclabii, starotii, marii vtagi, globnicii i duegubinarii ,,s aib numai a judeca i a-i lua feriile" (venitul din judecata), fr ns s mai specifice cazurile ce puteau fi judecate 426. n alte documente din aceasta vreme se spune c pirclabii considerai primii judectori clin inuturi urmau s judece in satele ale cror gloabe i duegubine erau cedate stpinilor feudali numai in cazul cind va avea cineva pr sau ,,s judece vecinii dup dreptate si s-.i ia feriia cum va fi judecata 427. n timpul domniei lui Miron Barnovschi, cind acesta a incercat pun capt unor abuzuri ale dregtorilor locali, dind dreptul mnstirilor s judece i s ,,prade ele pe locuitori nu pirclabii pentru dep- rturi si pentru alte sfade, pirclabii formau instana a doua de judecat, superioar aceleia a stpinului feudal. ntr-o serie de documente eliberate marilor mnstiri din Moldova in anul 1628, domnul hotrte c, dac locuitorilor din satele mnstirilor respective nu le va place judeu! egumenului, s mearg la pirclabi, s-i judece pirc-labii î s ia numai ferie, iar gloaba s fie clugreasc 428.
424 425 42
Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 342.
Ibidem, p. 355 356. * Doc. prio. ist. Rom., vcac. XVI, vol. Ill, p. 385 386. Vezi i ibidem, p. 464, veac. XVII, vol. II, p. 129, 141. 127 Ibidem, p. 58, 97 i 133 (doc. din 1 aug. 1606, 22 aprilie i 28 nov. 1607). 438 M-rea Putna, ', Acad. R. S. Romania, LXXXV 25. Arh. St. Iai, ./ 12, etc.
De la .sfrifcul sec. al XVI-lea i din prima jumtate a celui urmtor ne-au rmas numeroase documente in care se arat c prclabii cercetau la faa locului diverse pricini din porunca domnului, ajutind astfel sfatul domnesc s le rezolve. Astfel, la 5 ian. 1591, referindu-se la neinelegere pentru stpnirea unor paieni pe riul Bistria, domnul Moldovei arat c ..i-ana trimis la pirclabii de Xeam i la tirgul Neam s cerceteze cine trebuie s stpineasc aceste poieni; pe baza poruncii domneti, prclabi au dat carte de judecata mpreun cu reprezentanii trgului ISTeam 429. In alts documente, domnul poruncete pirclabilor din diverse inuturi s fac lege dreapt locuitorilor care se plingeau n pricini diferite 430. In sec. XVI XVII, in calitatea lor da reprezentani ai domniei n finuturi, pircalabii i starotii aduceau la ndeplinire diverse hotriri jude- etox3ti ale dnmului i sfatului su. De pilda, la 13 iunie 1598,domnul poruncete pirclabului de Neam s ganeasc din satul mnstirii Bistria pe un locuitor, care rmsese de judecata 431, iar la <1615 1616 > domnul ancete starostelui de Putna s fixeze un termen unui locuitor care de judecata s-i mute casa, cerndu-i ca, in cazul in care nu va muta in termenul fixat, s i- drime 432. Pircalabii si starotii aveau un rol important in asigurarea poliiei interne in ar. in atribuiile lor intrind prinderea furilor i tlharilor, problem! de care se ocupau i marii vornici. (In documente nu se arat ins in care din aceste cazuri interveneau pircalabii i in care marii vornici). i aceasta atribuie este destul de veche, ea fiind amintit aa cum am vzut mai sus in documentele de scutire din 1466 i 1467. Ma tirziu, la 7 aug. 1519, se vorbete de obligaia starotilor de la hotarul cu Polonia de a prinde pe hoi cu ajutorul strjerilor lor 433. tirile despre aceasta important atribuie a pirclabilor se nmul- esc in sec. al XVII-lea, cind se spune c, in cazul in care intr-un sati se aflau rufctori sau tilhari, ,,a cerceteze pirclabul sau marele vtah sau globnicii, s sfcring oameni buni i cine se va afla ho sau tlhar s piar dup fapta, sa 434. tn timpul domniei lui Miron Barnovschi, s-a interzis pirclabilor s mai intre in satele mnstirilor mari s prade oamenii care se sfdeau, ei
428
Drte. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 1. Vezi .i porunca adresnt ptr-
calahului de Hjlir, la 1 aug. 1587 o. carte dc judecata datfi de un alt plrcfllab de IHotin la 8 mai <1597 1611 > (Moldavia v epohu feodalizma, I, Chiinu, 19G1, p. 133, 154V 430 Doc. din 10 mai 1597, <1610 1611 >. 3 mai 1614 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 163, veac. XVII. vol. II, p. 321, vol. Ill, p. 169). 431 Doc. prin. isl. Rom.. A., vcac. XVI, vol. IV, p. 228. Vezi i p. 61 i 259. 432 Arh. St. Buc., m-rea Bogdana, 11/2- Vezi i porunca din 16 iulie 1642 adresat plrclabilor de Roman s scoat nite stupi a) uiinia din prisaca aitui locuitor fibictem, m-rea Neam, XXXIX/19).
433 M. Costchescu. Doc. de la Stefnij ood, p. 524. Despre acea^la vezi mai pe larg paragraful despre paza ho'.arclor la N. Stoicescu, Curteni i slujltdri, p. 318 324. 434 Doc. din 1 ian. 1613 (Doc. 'priv. ist. Rom., A., veac. X VII, vol. Ill, p. 110). Vezi i ibidem, vol. IV, p. 185.
PtRCALABII
213
urmnd s intervin in act.-He fate numai ca prird pe fuii i pe tilhari, pe care trebuiau s-i trimit legai la domnie 42S. Cnd numrul ,,t)harilor se inmulea, pirclabii i starotii erau auto- rizai de domnie s foimeze coipuii mai numeroase de slujitcri, cu care purtau adevrate campanii impotriva acestcia, cum a fcut Miron Costin n calitatea sa de staroste de Putna436. Prclabii i slujbaii aflai in .subcrdinea lcr aveau apoi un rol de seam n meninerea ordinei feudale in inuturile respective. Din sec. al XVII-lea ni s-au pstrat unele poiurci dcrnne.ti prin care pirclabii erau nsrcinai s impiedice folosirea psmmturilor unor stpni feudali fr voia lor, dind ,,certare celor care fceau aceasta 43T. âglobeascpe cei care vnau fr voie in hotarele stpinilcr feudali43S. >-i sileasc pe cei care refuzau s-i dea renta din predusele realizate s livreze stpnului respectiv 439 sau s ajute pe stpinii de ruroni fugii >-i adue in satele de unde fugiser 440. In aceasta privin. ei indeplineau un rol asemntor cu al marilor vtafi din inuturile moldovene. Trebuie s mai amintim i de faptul c, in calitatea lcr de crgane ale puterii locale de stat, prclabii jucau i rolul unor ..locuri de adeverire a vnzrilor de bunuri imobiliare fcute in inuturile respective, aa cum, n sec. al XVII-lea, un t o I asemntor indeplineau grupuri de mari boieri. De la sfritul sec. al XVI-lea i inceputul celui uimtcr ni s-au pstrat numeroase zapise sau mrturii pentru vinzri date de pirclabi. n aceste zapise, prclabii artau c vnztoiul si cumprtorul venisex ..inaintea noastr i a legii, ,,naintea legii cetii sau ..la scaunul tirgului Bomanului, pentru a cere intriiea vinzrii fcute Uneori. in aceste zapise, prclabii utilizau chiar formule din documentele eliberate de ean- celaria domneasc. De pild, la 2 sept., 1588, pirclabii adeverese vnzare de pmnt, vznd ,,tocmeala lor de bun ôie i plata deplic". artnd c ,,pentru mai mare credin i trie, i peceile noastre le-am pus la acest zapis al lor, s se tie 442, iar la 28 nov. 1602, pe baza unei mrturii
434 Doc. din 24 martie 1626, 27 febr. 1627, 12. 13 16 ian. 162. date mnslirilor din Moldova (Acad. R. S. Romania, LXXVT/40, Arh. St. Buc.. m-rea Nearat, VI;8, m-rea Putna, 111/36, Acad. R. S. Romania, LXXXV25 * Arh. St. Iai, Df.CXIl.12). Vezi i doc. din 25 iulie 1631 i 8 aug. 1634 (Acad. R. S. Romania, LXXX111 109 i XL\ 1/139).
In altp sate scutite, Inc, rufctori urmau s fie prini de urednici sau vtmpnii respectivi. care i duceau fie direct la domnie, fie ..unde va fi legea" (doe. din 30 aprilie i 5 mai 1626, Acad. R. S. Rcmnia, DXCI/26 i Arh. St. Euc.. m-rc- Sf. Sa\a-Iai, XXXIV/7). M. KogsMniceanu, Cronicile Rcmniei, II, p. 37. Doc. din 25 mai 1632 (Aih. St. Buc.. m-rea Bisericani, Xll 38|. D,.c. din 21 mai 1619 i 16 mai 1626 (. prio. ist. Rcm., A., veac. XVII, voi. IV, p. 348 i Arh. St. Buc., mrea Neam, CXXX/24). La 7 ian. 1628, ins, domnul hotra ca cei prini vinau fr voie in hotarul m-rii Neam s fie ccrtai de clugri ..cum au fost obiciaiul de vac, fr $ se yorbeasc de gloaha ptrclabiior (ibidem. CXXXI/14).
437 438 430 Doc. din 15 ian. 1615 (Doc. prio. ist. Rcm.. A., veac. XVII, vol. Ill, p. 186). Doc. din 8 aug. 1650 (Acad. R. S. Romania. CX/135). 441 Doc. din martie 1588, 28 nov. 1602, 30 aprilie 1603, 20 aprilie 1604 (Doc. prio. ist. Rum., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 378, veac. XVII, \ol. I, p. 63 64. 97, 140). 442 Ibidem, veac. XVI, vol. Ill, p. 397 398. 440 436
DREGATORII CU
ATRIBUE
DE
ORDIN PUBLIC
scrise a unor boieri, un pirclab elibereaz carte de ntrire pentru vinzare de pmint, folosind formula noi nc i-am intrit lui [cum- pstratorului] ca s stpneasc cu tot venitul 443. Pe baza acestor mrturii scrise sau ntriri eliberate de pirclabi (numite uneori ispisoace, ca i acelea emise de cancelaria domneasc) 444 se eliberau apoi de domn i sfatul su ispisoacele i uricile de ntrire a pro- prietdor respective. Pentru a-i putea alctui corespondena, unii pirclabi, ca i ali mari dregatori, dispuneau de nic cancelarie. Astfel, la 21 ian. 1588, este amintit Ivanco diac sluga panului Gavril prclab de Neam, iar la 26 martie 1609. Gheorghe pirclabul ntrete vinzare folosind formularul eanc&lariei domueti: ,,am poruncit [se nelege, unui diac] s se atirne pecetea mea la acest zapis, ca s se tie 445. Din atribuiile pe care le indeplineau indeosebi din acelea judectoreti i de poliie interna prclabii strngeau venituri foarte insemnate. Venitul realizat din judecata se numea, cum am artat mai sus, feme i el era proportional cu valoarea lucrului ce fcea obiectul jude- eii, in documente vorbindu-se de dreptul prclabilor de a lua ferie ..cum va fi judecata. Documentele nu ne arat ns care era cuantumul feriiei incasate de pirclabi. ntr-un singur document, din 6 aug. 1672, se spune de cineva c a dat prclabului de Neam ,,1 leu btut pentru giude ce i-au fcut446. Pircalabii nu se mulumeau ins doar cu feria legal, ci ,,prdau oamenii, domnia fiind silit s le porunceasc ,,s nu aib -i prda mai mult peste feriie 447. Venituri mari incasau apoi pirclabii de la hoii i tlharii pe care ii prindeau, care, pentru a scpa de temni sau de moarte, plateau some mari de bani sau erau silii s dea alte bunuri prclabilor. Aceste venituri, numite gloabe. erau considerate ctigul legal realizat din slujba de pirclabi. La 14 ian. 1614, tefan Toma poruncea prclabilor de Xeam s nu mai ia gloabe mici de la vecinii mnstirii Pngrai, ,,ci numai s avei s luai alte gloabe ce se fac pentru tlhari sau ali fctori de rele, s avei s-i pedepsii ^8. nsec. al XVI-lea, mrimea acestor gloabe incasate de la hoii prini in regiunea de hotar a rii era de 1/10 din valoarea obiectelor sau banilor furai (un gro din 10) f49. In sec. al XVII-lea, cuantumul acestor gloabe pare a fi fost fixat de bunul plac al pirclabilor, care profitau de situaia grea n care se gseau cei care erau prini furind. Documentele din aceast vreme vorbesc de gloabe foarte mari in raport cu valoarea lucrurilor sau animalelor
443 444
Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 63 64. Ibidem, p. 140 (doc. citat i mai sus, din 20 aprilie 1604). 145 Ibidem, veac. XVI, vol. Ill, p. 371 i Moldavia v epohu feodalizma, t. I, p. 229. N. Iorga, Sludii i documente, VII, p. 375. 447 Doc. din 28 nov. 1607 (Doe. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 133). Ibidem, vol. Ill, p. 154. M. Costchescu, op. cit., p. 524.
446
448
PLRCALABH
215,
furate. Astfel, la inceputul sec. al XVII-lea, pentru un om prt ca a furat cloi boi, dup ce acesta a achitat pgubaului valoarea boilor, rud a sa i- pltit capul de la pirclabi cu suma de 22 de taleri, sum mai mare dect valoarea boilor430; un alt om care furase 30 de stupi, ca s scape de temni, da gloab pirclabului 10 stupi neroii i 10 bezmene de cear, dup ce pltise i despgubirea cuvenit pguballor451; in sfr- .it, pentru lucruri furate n valoare de 35 de taleri, un alt staroste a ncasat gloab de 5 taleri, deci a aptea parte din valoarea obiectelor furate 452. Din datele citate mai sus se vede c gloaba nu reprezenta anumit parte din valoarea bunurilor furate, uneori depind-o, alteori fiind mai mica, cuantumul ei fiind in funcie de bunul plac si de lcomia prclabilor sau starotilor care incasau. Cnd cei prini c furau sau gazdele de hoi nu aveau cu ce plti pagubele fcute, dnd gloab, erausilii s-i nstrineze ocinele. pentru a scpa de moarte. Astfel, la 28 mai 1692, gazd de hoi din inutul Putna arat c, neavnd cu ce plti pagubele, a stat inchis ase luni la Manolachi Euset staroste de Putna, care 1-a scos apoi din temni ca s-1 spnzure. Cel condamnat astfel primete s plteasc starostele pagubele fcute, dndu-i acestuia ocina sa din Prleti453. n concluzie, subliniem faptul c, pe ci considerate legale in orinduirea feudal sau prin abuzuri, pirclabii moldoveni realizau venituri insemnate, att din judecile pe care le fceau, cit i din gloabele pe care le ncasau de la cei aflai ntro culp oarecare. Spre deosebire de Moldova, in ara Romneasc pirclabii au jucat un rol mult mai puin nsemnat, atit in sfatul domnesc, cit i in organizarea administrativ a rii, i aceasta din dou motive : datorit numrului mult mai mic de ceti rmase in stpnirea rii i unei mai slabe organizri administrative a teritoriului acestui stat feudal454.
Doc. din 23 nov. <1607 1609> (Doc. prio. ist. Rom., A.. veac. \\ II. vol. II. p. 132). Cam In aceeai vreme, ali oameni care furaser au dat celor pgubii ocin pentru 50 de taleri, iar plrclabul a luat ,,doi boi i vac i un giuncu" (doc. din 2 mai 1612, Biblioteca Central de Stat, XX/15). Vezi i doc. din 27 mart. 1656, in care se arat c pentru pagub de dou vaci se dduser pgubailor trei boi. iar starotii au luat gloab ali doi boi (N. Iorga, Studii i documente, VII, p. 370).
451 Doe. din 23 mart. 1635 (G. Ghibnescu, Surete, III, p. 179 i 195): pentru un tigan care furase trei cai, starostele de Putna a nrasat 30 de taleri blui, cu care i se pltite capul de la pieire (doc. din 28 oct. 1646, Arh. St. Buc.. m-rea Rchitoasa. VII, 1617). V.ezi i doc. din 21 dec. 1639 (Acad. B. S. Romania, MCDXLV/1). 462 Doc. din 15 nov. 1660 (Arh. St. lai, CDXII/13). ,,Arhiva rom^neesc, 19451946. jv 246247. 454 n recenzia fcut lucrrii lui P. P. Panaitescu, Mircea cel Rctrin. . C. Giurescu i-a exprimat opinia ,..s-ar putea susinc judeele muntene erau conduse. in epoca veche, de plrclabi, dregtori de caracter. In primul rind, militar, ideutificind pe pirclabi cu cas- telanii aminti In documente tnc din sec. al XlV-leo; dup prerca sa, pirclabii judeelor sint
440
& ! 1 N : 71 * 1 1- 8
216
DREGATORII CU ATRIBUPI DE ORDIN PUBLIC
Primul dregtor purtind titlul de prclab sau castelan este men- iouat destul de timpuriu in ara Romneasc, la 1368, cind dup informaiile date de cronica maghiar Dragomir, pirclabul cetii Dimbovia, a condus armata rii Romneti care a nfruntat otile maghiare comandate de Nicolae Lackfy, voievodul Transilvaniei 466. Este posibil ca, pn la cderea lor sub stpnirea turceasc, i alte ceti ale rii: Turnu i Giurgiu456, sa fi avut prclabi, dar ei nu sint amintii in documente. n schimb, la 1474, cu ocazia expediiei lui tefan cel Mare in ara Romneasc, aflm c cetatea Teleajen avea pirclabi, pe care domnul Moldovei i- tiat data cu arderea cetii 457. Cel mai important dintre prclabii din ara Romneasc a fost. acela al cetii Poienari, care este amintit in documente, cu unele ntreruperi, in perioada 1481 1560458, fiind deseori i membru al sfatului domnesc (indeosebi intre anii 15331545). Importana acestei dregatorii a crescut foarte probabil in timpul domniei lui Radu cel Mare, la sfritul sec. al XV-lea i inceputul celui urmtor, cind ea a fost ocupat de Gherghina, unchiul domnului. n anii 1534 1535, cind dregatoria de pirclab era deinut de Drghici Vintilescu fost mare vornic, acesta apare uneori ca primul martor al sfatului domnesc, purtnd titlul de mare pirclab sau mare pirclab al cetii Poienari. Menionez c un dregtor purtind acelai titlu de mare prclab, dar nu al unei ceti, reapare ca martor in sfatul domnesc n vremea domniei a doua a lui Grigore Ghica, intre 15 aprilie i 11 iunie 1673, fiind menionat inaintea slugerului, medelnicerului, pitarului, jitnicerului si etrarului459. Din documente rezult c acest mare prclab era prclabul sau ispravnicul de Trgovite.460.
tot una cu pircalabii de orae care apar in diverse porunei domneti din vcaoul al XV-lea' < vRev. ist. ., XV. 1945, fasc. Ill, p. 125. p. 418-419). Cred c . C. Giurescu ru are dreplate; mai intli, pircalabii dc orac nu au jucat ace- )ai rol important ca aceia ai cetilor, iar acetia din urm nu sint atestati dooumcnar decll !a Crciuna i Poienari. Pircalabii de orae erau reprezentanii domniei in orae, avlnd In atribuia lor in primul rind stringerea veniturilor cuvenite domniei i apoi participarea la judi*- carea prieimlor privind pe locuitorii oraelor. Dintre accti pirclabi de orae (amintii la Prteti, Trgor. Tg. liu i Tligovite), doar cel dc Tlrgovite va ajunge s joace un rol mai important ln sec. al XVII-lea, cind, pe vreme? domniei lui Grigore Ghica, va fi citat uneori ca membru al sfatnlui domnesc cu litlul de mare pirclab (vezi mai jos). In ara Romreasc un rol asemntor cu acela al pirclabilor moldoveni 1-au Indeplinit ispravnicii de orae (vezi mai sus p. 125). loannis de Thurocz Chronica Hunqurorum ln Scriptores rerum veleres ac gertuini pars prima, ed. I. G. Schwandtner, Vicna, 1766, p. 311312. Vezi l Gr. Tocilescu, Cetatra Bticuretilor i Cetatea Dtmbovilei (,,Tinerimea romn, I, 1898, p. 19). ** Dup cum se tie, Brila nu a avut cetate dcclt Ineepind din sec. al XVI-lea.
457 458
Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 17.
Intre 1519 i 1528, de pild, plrclabul nu este amintit In documente. In aceasl;\ vreme cetatea fusese incredinat regelui maîiar (Buletinul Comisiei Mon. Istorice, 1910, p. 183-184 i Hurmuzaki, XV, p. 281).
Acad. R. S. Romnia, XCIV/8, CCCI XV/220 i Muzeul de istorie Buc., nr. 27 215. I.a 14 mai 1673, Stroe mare plrclab care apare ln sfatul domnesc cu acest ti tlu fiind ispravnicul scaunului Tlrgovitei, d un rva pentru jurtori la Brbuleu-Dim- fcovi (Rev. istoric, 1925, p. 226). Inainte de aceast dat, la 28 mai 1646, un rva> asemnlor dduse plrclabul de curte din Tlrgovite (ibidem, p. 224 225).
460
VISTIERUL
217
Despre atribuiile pirclabilor din ara Romneasc informaiile ce posedam snt foarte srace. n afar de cele dou tiri citate mai sus, privind atribuiile de ordin militar ale pirclabilor, comandani ai unor puncte fortificate, ctre mijlocul sec. al XVI-lea ii intilnim pe pirclabii de Poenari fcnd hotarnicii in satele din apropierea cetii ai cror comandani erau461. Ne lipsesc tirile privind veniturile prclabilor din ara Bom- neasc. Ca i ali dregatori, este foarte probabil c ei obineau diverse beneficii din slujbele prestate. Este de asemenea posibil ca pirclabul de Poenari s fi realizat unele venituri de la cei pe care domnul ii ,,arunca n aceast cetate, ca pedeaps pentru diferitele delic-te svirite.
it
n concluzie, subliniem faptul c pirclabii au fost indeosebi n Moldova dregatori teritoriali, care au indeplinit in eetile i inuturile ce li se incredinau de ctre domn atribuii insemnate mihtare (pn in sec. al XVI-lea), administrative i judectoreti si c- aceasta dregtorie a deczut in sec. al XVII-lea. e. Vistierul Numele acestui dregator este de origine bizantin. ca $i aceia al logoftului. n Imperiul bizantin, dregtorul numit a fost urmaul lui comes sacrae vestis din sec. al V-lea i a avut in sarcina sa grija garderobei mpratului (vestis sacra) si a tezaurului acestuia. Atribuiile protovistierului erau diferite de acelea ale vistierului pubhc462. Numele grecesc al protovistierului vine deci de la cuvintul latin vestis = hain. Ca i numele altor dregatorii, i aceia de vistier nu a fost imprumutat direct de la bizantini, ci foarte probabil prin intermediul statelor feudale srb sau bulgar 483 ; in statul srbexista in sec. al 1-lea dre-
461 402
Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 13, 129, 13S.
Vest* R. Gullland, Fonctions et dignitis des eunuques. in ..Etudes byzanlines L II. 1944, p. 202 2?0, J. Eborsolt, Sur tes fonrtions et les dignites du vestiarum bgzanlin. In vol. MHanges Ch. Diehl, I, Paris, 1930, p. 81 89 i L. Brehier, op. cit., vol. II, p. 130131, 148-149 I 152. Despre organizarea finanelor In Imperiul bizantin veî pe larg lucrarea lui F. Dolger, Beitrge zur Geschichle der byzantinischen Finanzoerwaltung besonders des X XI Jahr., Leipzig, 1927 i articolul lui Gabriel Millet, L' origine du logothete generol, chef de administration fman- eitre Byzance, In vol. Milanges d'histoire du moijen je offerts a M. Ferdinand Lot par ses nmis et ses iUves, Paris, 1925, p. 565573, unde se arat ci. in Imperiul laUn de rsrit, finanele erau In grija a doi demnitari: comes sacrorum largitionum. care avea in seama sa tezaurul imperial, i prefectul pretoriului, care rspundea de bugetul statului; acetia au fost Inlocuii In timpul lui Justinian al Illea de logoftul general. Mai tirziu. un alt dregator <ni numele de mare logoft a devenit eful cancelariei imperiale (vesi mai sus looftul). 4 s . C. Giurescu, Cnntributiuni, p. 114. n timp . C. Giurescu inclin ctre fi- liera slrb prin care a fost mprumutatit dregtoria de vistier, M. Lacaris crede c acest lm- prumut s-a f&cut prin intermediul statului bulgar (Byzantinoslavica", 1929, p. 225).
DREGATORII CU ATRIBUI DE ORDIN PUBLIC
gtoria de protovistier464, aa cum acesta va fi numit uneori mai tirziu i in ara Bonineasc. In documentele slavone din ara Romneasc i se spune de regul sau KHCTHopNHK, mult mai rar, indeosebi la sfritul sec. al XIV-lea i n secolul urmtor, . n unele documente din sec. al XVH-lea, redactate in timpul logofeiei lui Udrite Nsturel, marele vistier mai era numit i , adic marele pstrtor de comori sau al tezaurului465. n textele latine i se spune de regul thesaurarius 466 sau supremus thesaurarius 467, iar alteori Camerae praefectus 468. Pentru A. M. del Chiaro, marele vistier este gran tre- soriere469, iar in textele germane este numit Schatzmeister. In ara Romneasc, vistierul este unui din primii dregtori menonai in documente, in timpul domniei lui Mircea cel Btrn. In documentele din aceast vreme apar uneori ca membri ai sfatului cite doi vistieri, din care unui poart numele de protovistier470, titlu ce se va da uneori vistierului i la sfritul sec. al XV-lea471. Marele vistier a ocupat in ara Bomneasc un loc frunta printre dregatorii rii, fiind amintit fie ca al patrulea membru al sfatului domnesc, dup marele logoft, fie al cincilea, dup marele sptar472. Locul patru a fost deci mprit intre aceti doi dregtori, vistierul i sptarul, care aveau, se vede, importan asemntoare. Ca al patrulea dregtor al rii, dup marele logoft, il enumer i autorul Relaiei istorice473, in timp ce A. M. del Chiaro il consider al cincilea, dup sptar474. Dup cum nsui numele su arat, vistierul era mai marele vistieriei, cel care ingrijea de stringerea veniturilor rii i inea evidena eheltuielilor lor. Dup informaiile date de autorul Relaiei istorice, deseori amintit aci, marele vistier ocupa dregtorie mare i foarte bnoas. Datoria lui e s numere toi banii adui i s-i pun bine ji s-i dea cui trebuie dai, s primeasc deslegare sau adeverin de primire i s dea socoteal anume domnului, odinioar divanului, s fac
St. Novakovic, op. cit., p. 260 263. Tot aci, exista, In sec. XIII XIV, $i dregatoria de veliki kaznac, rare Indepiinen atribuiile marelui vistier de la noi (C. Jirecek, Ln ^civilisation serbe nu mojien ge, p. 9 10). Ve7 .i doc. din : 6 martie 1628. 13 ian. i 5 aug. 1634, 3 aug. 1639 etc. (Acad. H. S. Romnia, Pecei nr. 76, Arh. St. Buc., m-rea Bistria LXI1/184, A.N., Dep. Oocorscu, XCI/28 i Istorice noi. XLV/4). I. Bogdan, Relafiile, p. 326 i 354355 C1460 i 1507). Despre termenul latin thesaurarius vezi Dn Cange, Glossarium, VIII, sub voce. C. Giurescu. Material, II, p. 82. (1726). 'Re.latio historica {Mag. i'toric, V, p. 43). ** A. M. del Chiaro, op. eil., p. 61. Vezi doc. din 8 ian. <1392>. 14 mai 1441, ctc. (D.R.H., B., Vol. I, p. 45, 163). Veri i doc. din 11 mai 1409. In care apar ca membri ai sfatului domnesc doi vistieri (ibidem, p. 77). Doc. din 1 aug. 1496, 15 aprilie 1498 (ibidem, p. 437, 461). 4, Vezi i . C. Giurescu, ep. eil., p. 110111. 478 Rtlntio historica (Mag. istorie, V, p. 33), 474 A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61.
VISTIERUL
Tpst de stofe, de mtsuri, de esturi de fir..., carmezine i aa mai depart i de blnuri
de samur i alte blnuri scumpe, atit pentru domn, et i pentru daruri. ot de el atrn strrnutarea birurilor obinuite de la un sat la altul 475. Vistierul avea deci dou atribuii: prima, i cea mai important, era aceea de a ngriji de stringerea veniturilor realizate din ar i de modul cum se cheltuiau acestea, iar cea de a doua asemntoare protovistierului bizantin de a aproviziona curtea domneasc cu blnuri i stofe scumpe, necesare atit pentru garderoba domnului, cit si pentru darurile pe care acesta le fcea strinilor si boierilor. Este greu de spus dac vistierul a indeplinit de la inceput ambele aceste atribuii 476. Nu dispunem de date prea numeroase despre modul cum marele vistier i ndeplinea atribuiile. Dup cum se tie. cuantumul drilor ;i data strngerii acestora se stabilea de ctre domn impreun cu sfatul su 477,iar stringerea lor se fcea de numeroi slujbai ai statului feudal care purtau de regul numele drii de care se ocupau, de ctre marii boieri crora li se concesiona dreptul de a aduna unele dri, sau de cei crora li se arendau alte asemenea dri. Marele vistier i subaltemii si ineau catastifele in care erau trecute toate satele din ar cu sumele ce trebuiau pltite 478 i primeau dela stringtorii drilor sumele strinse, pe care le pstrau in vistieria aflat in palatul domnesc. Marele vistier al rii nu avea un rol prea important in stabilirea gradului de exploatare fiscal a rii. Cronica rii Eomneti vrind s absolve pe Matei Basarab de numele ru" pe care i-1 fc-use pentru faptul c strinsese multe dri atribuie intreaga vin a exploatrii fiscale din vremea sa vistierului Ghinea Brtanu, care i- adus lui Matei ,,bani muli, fcindu-i in acelai timp ,,nume ru"47*. Fr indoial c marii vistieri vor fi svirit abuzuri ca i ceilali dregatori ns nu se poate susine c numai ei sint vinovai de exploatarea fiscal excesiv a rii in anumite perioade. Marele vistier primea in pstrare toate sumele ce intrau in vistierie care se ineau n pungi pecetluite i in lzi i tot el elibera banii necesari diverselor cheltuieli ale domniei. ntr-un document din 2 iulie 1672, se spune, de pild, c pren socoteala lui Stroe Leur-
478 Mag. istoric, V, p. 4314. Cf. i informal ia lui Evlia Celebi. dup care visUerul ,,ine registrcle pentru toate bunurile (..Buletinul Comisiei Istoriee". XVI. p. 267).
Menionez Ins c, In a doua jimvUate a sec. al XV-lea. locul unde se pstrau blnurile domnului e numea vistierie. Astfel, la 6 martie 1470. Radu cel Frunios scria braô- venilor c a interzis negustorilor s cumpere din ar blnuri de vulpi. jderi i r'.i. deoarece pe acestea le lua domnul la vistieria sa () (I. Bogdan, Relaiile. p. 108 109). 477 In lipsa dcmiiului din ar. de stringerea drilor se ocupau boierii ispravnici sau caimacami ai scaunului domnesc, care ineau locul domnului (Vezi Radu Popescu. Isloriile. ed. C.. Grecescu, p. 163). Vezi, de pild, doc. din 16 oct. 1625, tn care domnul arat ..arn scos acel sat... i din catastiful de vistierie al domniei mele" (Doc. prio. ist. Rom., B.. veac. XVII. vol. IV. p. 569) Vezi despre aceasta pe larg D. Mioc, Despre modul de impiinere i percepere a birului in iira RomAneasc, In Studii i mat. de istorie medie, II, p. 5174.
47#
istoria rii Romne-jti, ed. C. Grecescu i D. Simonescu, p. 153.154.
I I ' I U I
DREGATORII CU ATRIBUn DE ORDIN PUBLIC
deanu mare vistier al lui Matei Basarab se dduser nite bani ,,den vistieriia domneasc pentru plata unui sat cumprat de domn480. Dup cum se tie, pn in vremea domniei lui Constantin Brnco- veanu nu se cunoate nici un fel de catastif sau condic in care erau trecute socotelile vistieriei, prima condic ce ni s-a pstrat fiind din aceast epoc 481. Marele vistier era obligat s prezinte socoteala vistieriei domnului rii sau unor mari boieri numii de domn. ntr-un document din 1<> iunie 1620, Gavril Movil, domnul rii Eomneti, arat c lui Stoica mare vistier ,,i-a venit vremea morii i socoteala (vistieriei) nu a apucat sa dea, ci a rmas la vistieria domniei mele dator ughi muli. Pentru acoperirea acestei datorii, domnul a slobozit asesate ale fostulm vistier, de la care a luat 1 500 de galbeni482. Un foarte interesant document de la Matei Basarab, din 18 ian. 1652, ne ofer serie de tiri preioase despre modul cum erau numii in slujb vi.stierii i despre chipul in care ddeau seama de socotelile vistieriei. In acest document, mitropolitul, episcopii i boierii rii Romneti arat c, nainte de a fi numii in dregtorii, Stroe Leur- deanu mare vistier, Radu din Frca al doilea vistier i Tudor cmraul mseser pui de domn s jure cu minile pe evanghelie i li se fcuser& crii de blestem de la patru patriarhi ,,cum s slujeasc domnu nostru cu dreptate, s nu-1 fure, nici s-i fac vre-o hitlenie, iar lor s le arate domnu nostru mil mare i cinste. La 20 ian. 1651 (deci la nou ani de la numirea lui Stroe ca mare vistier), ,,pus-au domnu nostru boiari mari ca s le ia seama a cmrii i s-i numere banii care au fost num- rai iar de dinii (la primirea slujbei) i pecetluii cu peceate domneasc. La controlul fcut, s-a gsit lad mare de bani spart i 85 de pungi Iips. Yzind aceasta, Matei Basarab i-a ,,apucat s dea seama de vistierie i de toate veniturile rii i de bucatele domnu nostru. Ei au declarat ns c nu pot s dea socoteala decit pe trei ani. Fiind dovedii ,,furi fiai i de cmar i de vistierie, trebuia s li se taie cape- tele, dar domnul le iart viaa, ii scoate din slujb i arunc asupra lor cele mai cumplite blesteme488. Din acest document rezult mai inti c domnii aveau atit de puin incredere in marii vistieri i subalternii lor incit ii puneau s jure pe evan-
460 Muzeul de istorie Buc., nr. 27 229. Despre modul cum se scoleau banii din vistierie; pentru plata haraciului, sub snpravegherea marelui vistier, vezi Paul de Alep, Cdlloriile patriarhului Macarie, ed. cit., p. 218.
481 Excepie fac doar unele socuteli ale vistieriei din vremea domniei lui Mihai Viteazul, Ir care se consemneaz sumele de bani incasate i cheltuite tn anul 1600 In Transilvania (S. Iorga, Documente , In mare parte romneli, relative la Petru chiopu! i Mihai Viteazul
Buc., 1898, p. 3335).

4W
Doe. prio. isl. Pom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 561. Vezi i doc. din t? aug..
1628. (Acad. R. S. Romnia, XCV/61). s Arh. St. Buc., Diplomatice nr. 6. Doc. a fost publicat de A. Sacerdoeanu In Bis. ort. rom.", 1964, nr. 11 12, p. 10921093.
VISTIERUL
221
ghelie c nu vor fura din banii ce li se incredinau spre pstrare 484. Se mai constat apoi c vistierul nu trebuia s prezinte prea des seama vistieriei, ci atunci cind ii cerea domnul, aceasta lips de control uu- rnd furtul banilor. alt constatare ce se desprinde din acest impor- 'tant document este aceea c, nici la 1652, vistieria fji cmara domneasc, nu erau complet difereniate, de in data ce marele vistier, vistierul al doilea i cmraul furau impreun <i din vistieria rii i din cmara domnului. Nu dispunem de date prea precise despre veniturile realizate de marele vistier. Autorul Relaiei istoriee amintite ne spune cum am Vilzut c dregtoria era ,,magnum et utile", dar nu vorbete decit de veniturile realizate de vistier de la subaltemii si m. n afar de acestea, marele vistier obinea unele venituri de la stringerea dnlor. al c-ror cuantum nu-1 cunoatem ins. n orice caz. aceste venituri trebuie s fi fost destul de mari, de indat ce, in timpul cit au ocupat aceasta dregtorie, unii mari vistieri au putut face achiziii de bunuri imobile evaluate la sume uriae. De pild, in timpul cit a fost mare vistier al lui Matei Basarab (1653 1655), Bunea Grditeanu a cumprat ocine in valoare de 1 047 000 aspri sau 5 000 de galbeni. in afarde numeroase altele al cror pre nu ni se spune436. Subaltemii imediai ai marelui vistier erau al doilea si al treilea vistier i logofeii de vistierie, care-1 ajutau la inerea soeotelilor vistieriei. Al doilea vistier apare prima oar in izvoare la inceputul sec. al lea, la 17 sept, 150 8 487. Ctre mijlocul sec. al XVII-lea. dregtoria de al doilea vistier a fost ocupat de ctre dou persoane in acelai timp. De pild, la 6 martie 1642 sint amintii erban i Bunea (Grditeanu) vistieri ai doilea 488, iar la 3august 1646 Eustratie (Leurdeanui si erban ai doilea vistieri489. Mai tirziu, ins, s-arevenit la un singur vistier al doilea. n vremea domniei lui erban Cantacuzino. vistierul al doilea era considerat unui din dregtorii importani (dup al doilea logoft), care asista la edinele sfatului domnesc490.
481 Aceasta nelncredere se vede c era motivat. de indat ce i alt 1 mari vistieri au sustras din averea domnilor, ca acel Oancea vistier al lui Neagoe Basarab. care, furind st- ptnului su 400 de galbeni i argint pentru potire de 8000 de aspri. ii pierde averea. furtul banilor domneti fiind considerat hiclenie (Doc. prio. ist. Rom.. B.. veac. XVI. vol. II. p. 47). tntruclt vistierul sau tezauriarul avea pe mina sa sume importante de bani. prima calitate ce i se cerea era cinstea. In regatul feudal maghiar, de pild. tesaurarius ales de rege trebuia s fie un om cinstit i priceput, care inainte de a intra In slujb. depunea jurmlnt ,,quod universes regios proventus e manibus quorum que cum auxilio regiae majestatis sine favore extorquebit, suisque manibus applicabit. riteque et commode dispensabit. neminique dispensationem indulgebit; et, si qui forent dissipatores. regiae majestatis et consiliariis manifestabit, nihilque cuipiam indignum concedet; sed omnia quae perperam aguntur regiae majestati et consiliariis significare curabit" (Corpus juris Hungarici. I. p. S40). Mag. istoric, V, p. 53. Doc. din febr. 1657 (Acad. R. S. Romania. Suluri. nr. 5). Doc. prio. ist. Rom.. B.. veac. XVI. vol. I. p. 49. Vezi i X. Iorga. StuJii i documente, XV, p. 252. Arh. St. Buc., ni-rea Cldruani. XXXV 4. Acad. R. S. Romania, XLIII/87. Mag. istoric, V, p. 34.
DREGATORII CU ATBIBUl DE ORDIN PUBLIC
Autorul Relaiei istoriee il numete ,,al doilea cmra (camerarius) sau mai mare peste tezaurul domnesc 491. Cum cmraul era in aceast vreme un alt dregtor amintit separat i de autorul Relaiei in discuie probabil autorul relaiei a dat numele de camerarras vistierului dup cum era numit acesta in unele texte latine. Al treilea vistier este amintit prima oar la 14 iunie 16 6 7 492, n vremea domniei lui Grigore Ghica, domnie n care s-au introdus n Tara Eomneasc unele dregatorii existente in Moldova. Unii dintre aceti treti vistieri ajungeau ei inii mari vistieri, dup practic ndelungat. in slujba vistieriei, cum este cazul lui erban Bujoreanu, al treilea vistier aproape zece ani, de la 3 aprilie 1692 493 la 10 martie 170 1 494, devenit mare vistier dup aceast data. Cit privete logofeii de vistierie, acetia sint foarte adesea amintii in documentele sec. al XVII-lea, de la 4 mai 1620 495, fie cte doi odat496, fie chiar cite trei497. Din Relaia istoric aflm c, n vremea domniei lui erban Cantacuzino, existau trei logofei de vistierie ,,sau cum s-ar zice cancelari, care asistau la edinele sfatului domnesc p eare fceau cu rindul slujb cite lun de zile, in care timp nregistrau i primeau cele ce sint de primit i ddeau ,,cele ce snt de dat 498. Printre logofeii de vistierie din sec. al XVII-lea ntlnim i seama de viitori mari dregatori, ca: Marco Danovici, ajuns mare paharnic, Pan Filipescu, devenit apoi mare sptar, Bunea Grditeanu, care a ajuns el nsui mare vistier, Eustratie Leurdeanu, mai tirziu mare postelnic etc. In aceast vreme, logofeii de vistierie ocupau poziie social mai bun decit logofeii cancelariei domneti, fiind amintii n documente impreun cu marii boieri 499. In afar de aceti logofei de vistierie mai existau probabil i ali logofei mai mici. Un document din 5 mai 1637 amintete pe un ,,spudei de la vistierie 500, care nu era logoft de vistierie.
m
,n
Ibidem.
Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CCCLIII/63. 4M Arb. St. Buc., ep. Blmnic, LVI/12. 494 Al. Flcoianu, Familia Bujoreanu, p. 17. *** Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. Ill, p. 515. 499 Vezi doc. din : 12 sept, i 18 nov. 1623, 28 april. 1626, 28 ian. 1660, clc. ( ibidem, vol. IV, p. 328. 353, Acad. R. S. Romnia, CCCCXVIII/19, Arh. St. Buc., m-rea Stavro- poleos, 1/2). Vezi i doc. din 30 nov. 1656, In care este amintit Nan al doilea logofftt de vistierie (Arh. St. Buc., Mitr. rii Bom., XYI/5).
197 Vezi doc. din 3 dec. 1640, In care apar Marco (Danovici), erban i Dumitru logofei de vistierie (Acad. R. S. Bomnia, CXCV1II/72). 199 Mag. istoric, V, p. 53 54. Despre C. tirbei logoft de vistierie In domnia lui Gheorghe Duca. cind a Incercat s falsifier semntura marelui vistier pentru a-i Insui 17 pungj de bani, vezi Istoria urii Romneti de la oct. 1088 la mart. 1117, p. 73. Vezi, de pild, doc. din 3 mai 1620 (Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. , p. 515).
500
Arh. St. Buc., A.N., CXJ/3.
VISTIERUL
n Moldova, vistierul e numit in documentele slave sau . n textele latine el poart numele de ,, wv sthernik ,501, theza- wrarius602, thesaurarius magnus 508 sau supremus thesaurarius In izvoarele germane el este numit Schatzmeister 505. In unele documente latine se d i echivalena ,,wyzternik seu thesaurarius (1530) sau supremus thesaurarius quern suo vocabulo wizternik nominat (1542)50e. Vistierul apare prima oar ca membru al sfatului domnesc la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, intr-un document din 11 febr. 1400 507, fiind menionat dup aceea ca membru obinuit al sfatului. n timpul acestei domnii, in anii 14091411. vistierul a cumulat uneori i funcia de postelnic, fiind numit postelnic i vistier m, dup care boierul care ocupase cele doua dregatorii a rmas numai cu titlul de vistier. Cumularea celor dou funcii in miinile aceluiai dregtor nu a fost un proces specific Moldovei. situaie asemntoare se ntlnete i n Imperiul bizantin, ca i, intr-o vreme, in Frana. unde dregtorul numit camerarius urmaul lui magister regis domus avea in grija sa camera de culcare a regelui i tezaurul acestuia. care a trecut apoi in seama lui tesaurarius sau trezorierului ^9. n sec. XVXVI, in Moldova, funcia de vistier nu avea importan prea mare, dregtorul respectiv figurnd printre oltimii membri ai sfatului domnesc, de obicei inaintea stolnicului i comisului 51. Ctre sfritul sec. al XVII-lea, marele vistier era considerat ultimul, al optulea, dup paharnic, dintre dregatorii care .,fac parte din sfat511, avind deci situaie mai modest decit vistierul muntean. Dimitrie Cantemir precizeaz c vistierul era socotit membru al sfatului domnesc deoarece inea cheia de la cmara unde aveau loc aceste sfaturi, de fapt sfatul fiind format in aceast vreme din apte mari dregatori512. Ori care ar fi fost situaia marelui vistier intre ceilali dregatori ai sfatului domnesc, dregtoria sa era destul de important la sfritul . al XVII-lea. Vorbind de numirea lui Iordache Ruset ca vistier al
501
I. Bogdan, Doc. lui lefan cel Mare, II. p. 441 (1499).
e Ibidem, p. 299, Hurmuzaki. XV, p. 67(1468) i Rev. istoric, 11,1916, p. 89 (1676). D. Cantemir, op. cil., p. 79. 504 Hurmuzaki, XV/1, p. 204 (1510). Bandini il numete ..thesaurarius" pe cmra i ,,cubicu 1 arius pe vistier (Codex Bandinus, p. 313). 605 Hurmuzaki, XV/1, p. 169 (1404). s0 * Ibidem, p. 358, 422. 507 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. S. 508 Ibidem, p. 19 24, 28. 604 Fustel de Coulanges, op. cit.. Ill, p. 154 156, VI, p. 327 32S, Paul Viollet, op. cit., II, p. 123 i 125 126 i F. Lot R, Fawtier, op. cit., II, p. 54 55. Despre rangul su ierarhie ln sec. al XV-lea, vezi . C. Giurescu, op. cit., p. 116-118.
808 611 512
M. Costin, Opere, p. 238. D. Cantemir, op. cit., p. 79. Vezi i idem, Viafa lui C. Cantemir p. 158.
DREGATORII CU ATRIBUK DE ORDIN PUBLIC
lui Constantin Cantemir, cronicarul loan Neculce spune foarte aigestiv c prin aceasta domnul i- dat ,,cheia rii in min513. Ca i marele vistier din ara Eomneasc, vistierul moldovean era dregtorul care inea evidena sumelor incasate i cheltuite din vistieria i514. De aceea, cltorul turc Evlia Celebi 1 comparpe vistierul moldovean cu defterdarul din Imperiul otoman 615. Dup informaiile pe care le aflm de la Dimitrie Cantemir, grija pentru veniturile rii aveau cei apte boieri de sfat. Cnd era nevoie de bani, fie la cererea Porii, fie pentru treburile rii i ale domniei, cei apte boieri se sftuiau i comunicau domnului hotrrea luat prin intermediul vistierului. dupa care domnul ddea ordin s se mplineasc sumele necesare. Aceasta se fcea prin oamenii marilor dregtori, crora se incredina stringei'ea drilor respective, care predau apoi sumele adunate marelui vistier contra unor dovezi de primire. Trimestrial marele vistier trebuia s prezinte celor apte boieri clin sfat socoteala veniturilor strinse si a cheltuielilor fcute518. Afirmaiile lui Dimitrie Cantemir snt confirmate de un foarte interesant document din 22 nov. 1672, scrisoare adresat de tefan Petriceicu lui G. Catargiul vornicul, n care domnul i comunic : ,,vei fi i d-voastr nevoitori pentru srguiala banilor i vistiernicul va strnge banii precum i-am scris i d-sale. Cu ocazia aceasta, aflm xc marele vistier nu era schimbat in timpul stringerii drilor517. Ca i in ara Bomneasc, la vistieria Moldovei exista eviden a tuturor satelor rii, precum i alta a tuturor categoriilor de privi- legiai (curteni. slujitori, mercenari, etc.). La 21 sept. 1680, domnul rii arat astfel c Mihalachi stolnicul a fost cutat ,,la tabl la vistierie i a fost gsit ca era inscris cu pecetluit la Bloeti518. Tot in legtur cu atribuiile marelui vistier moldovean, trebuie s mai amintim aci i de faptul c el a cumulat un timp i funcia de mare vame al rii. Unii din marii vistieri de la sfritul sec. al XV-lea | din prima jumtate a celui urmtor, ca Trotuan i .Ieremia, se intituleaz in scrisorile lor supremus thesaurarius... ac regni dicti Moldaviae
* I- Neculce. op. cit., ed. I. Iordan, ed. a -a, p. 100.
M. Costin. Opere, p. 238, 388 i D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 79. Vezi i interpolaia cronicii lui Grigore Ureche, potrivit creia marele vistier era ispravnic pre socotele ce s / s s ia den ar i grijlnd i dlnd lefe slujitorilor i purltoriu de grij a toat cheltuiala curii i a oaspei ce vin In ar i toate catastijele rli pre mina lui (Gr. Ureche, Lelopiseful, ed. cit.. p. 77).
515
514
,,BuI. Com. 1st.", XII, p. 52.
e D. Cantemir, op. cit. p. 108. Vezi i cronica lui Nicolae Costin (Cronicile Romdniei, p. 84) despre ..seama Iuat, din porunca lui Nicolae Mavrocordat, marelui vistier Gheor- ghi Apostol prin doi mari boieri. Dup ce au stat citeva zile In vistierie, controllnd izvoa- dele de socoteli, cei doi boieri au constatat c vistierul era dator cu citeva pungi de bani, aceasta deoarece ,,nu-i lua seama cu diecii de vistierie, netiind c va fi controlat aacurind. G. Ghibnescu, Surete, IX, p. 167168. Despre modul In care marii dregtori participau la stringerea drilor, vezi vi mai sus p. 146 147. 618 Ibidem. XXII, p. 36.
VISTIERUL
teloniator sau vyster ac theoloneator supremus51. Iu a doua jumtate a sec. al XVI-lea, Lns, vmile Moldovei se ddeau u arend pe timp de un an, ineepind de la 5 august, cei care le cumprau fiind in general greci 620. n sec. al XVII-lea sint amintii in documente numeroi dregatori cu titlul de mare vame, despre care Dimitrie Cantemir ne informeaz c erau considerai boieri de rangul I, care nu aveau ins scaun la divan521. Despre veniturile marelui vistier moldovean. Miron Costin ne spune c ,,nici un inut nefiind atribuit dregtoriei sale i aceasta dregtorie fiind socotit cea mai srac in de acum, mereu slujbele ce le are ispitesc sufletul lui' 622. Marii vistieri realizau venituri importante din slujbele lor, adic din stringerea drilor. Despre cuantumul acestor venituri aflam de abia la inceputul sec. al XVIII-lea, cind el era de 1/10 din valoarea drilor incasate. La 1 sept. 1714, Micolae Mavrocordat poruncete locuitordor din inutul Iseam s dea cifertul pe septembrie, in afar de care trebuiau s plteasc i rsura, cte trei potronici de un ughi, din care doi potronici vor fi a visterii, iar un potronic al stringtorilor driiS*. Avnd cheia rii in min cum spune loan Neculce marii vistieri puteau realiza venituri destul de mari din jefuirea contribua- bililor. Despre Hie Cantacuzino, vistierul celei de a doua domnii a lui Antioh Cantemir, cronicarul loan Neculce afirm c ,,au agonisit din vesternicie el 70 de pungi de bani, mai mult decit au agonisit stpinul su Antioh vod. Aceste venituri le realizase ins prin jaf, cci cronicarul il acuz c ,,mnca i fi i furi, cumu-i era voia lui524. Ctre sfritul sec. al XVII-lea, intr o vreme in care ara era biruit de toate neputinele cum spune Constantin Cantemir intr-un document din 31 dec. 1689 de care vom vorbi imediat . se intimpla ca domnul, neputind s string drile din ara pustiit de rzboaie. s apeleze la rezervele marelui vistier pentru a indeplini unele nevoi urgente. Aa mrturisete, la 1689, domnul Constantin Cantemir c a trebuit s procedeze, lund 15 000 de lei de la Iordache Euset mare vistier, pe care i- dat la trebuinele rei, precum scriu catastihele visteriei. Pentru a se plti de aceasta datorie, domnul i d lui Ruset 3 000 de lei si citeva sate pentru rest 526. Se ntmpla ins ca unii mari vistieri s rmin datori fa de domnii ai cror vistieri fuseser, indeosebi cind aceti domni erau lacomi
*le Hurmuzaki, XV, p. 204 i 297. Vezi vi I. Bogdan, Doe. lui lefan cel Mare. II, p'. 369. 60 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 76 77. Marele vame apare ca un dregtor separat la 1560 (Hurmuzaki, XV, p. 552). D. Cantemir, op. cit., p. 82. Vezi i listele noastre In ms. M. Costin, Opere, p. 388. ** N. Iorga, Sludii i documente, XI, p. 71. Vezi i ibidem. V, p. 159 (1755). 684 I. Neculce, op. cit., cd. I. Iordan, ed. a Il-a, p. 178 179; Vezi i p. 109. 825 Uricarul, XI, p. 213 i Anuarnl Liceului National din lai", 1941 1942. p. 121, unde a fst publical de M. Costchescu.
15 - c- 290
611
DREGATORII CU ATRIBUIT DE ORDIN PUBLIC
ca Gheorghe Duca. Despre Toderaco Iordache Cantacuzino ni se spune a a rmas dator 20 de pungi ,,din visternicie ce au fost yistiernic la Duca vod. Boierul cronicar moldovean, deplngnd lipsa de venituri a dregtorilor, adaug : ,,ae sint de bune boieriile in ara Moldovii de la Vasilie vod incoaci 52G. Mai trziu, Nicolae Baot fost mare vistier se vita i el c din tmplarea visterie, in dzilele mriei sale lui Mihai vod, a rmas la mult lips, lundu-i datornicii toat agoniseta ce am fost avnd inc din tenereele mele, pentru bani ce am luat... de-m dat la trebilea visterie. Dup mrturisirile sale, ar fi cheltuit pentru vistierie mai mult de 7 000 de galbeni 527. Dregatoria de mare vistier i avea deci riscurUe sale, ntr-o vreme in care drile se strngeau greu dintr-o ar pustiit 528. Subalternii marelui vistier moldovean erau al doilea i al treilea vistier, precum i diecii de vistierie, care nregistrau veniturile i chel- tuielile in catastifele vistieriei. Este foarte posibil ca al doilea vistier s fi existat iic dinvremea domniei lui tefan cel Mare, cnd vistieria rii a fost mai bine organizat (in aceasta vreme snt amintii i diecii de vistierie). n dou documente din 15 martie 1490 i 20 nov. 1499, sint pomenii astfel pan Isac vistier i pan Eremia vistier, in sfat fiind mari vistieri Boldor, n primul caz, i Isac, in cel de al doilea 529. Cum Isac i Eremia vor ajunge ei inii mari vistieri, primul in 1491, cel de al doilea in 1516, este de presupus ca, la data cnd snt amintii, vor fi fost unii din primii subalterni ai marelui vistier. Al dodea vistier exista n mod sigur la 1523, cind Luca Crje informeaz pe poloni c domnul Moldovei a trimis la turci pe al doilea logff^ ft i pe al doilea vistier530. Din a doua jumtate a sec. al XVI-lea, de la 1 sept. 1579 6S1, al doilea vistier este amintit foarte adesea n documentele interne ca martor la diverse vinzri, printre marii boieri ai rii. Al treilea vistier apare in documente pe la sfritul sec. al XVI-lea i inceputul celui urmtor532, dei autorul Cronicii moldo-polone l menioneaz inc de la 1564533. n vremea lui Dimitrie Cantemir, vistierul al doilea era considerat ca fiind al treilea boier din starea a doua (dregatorii ai dodea), iar al treilea vistier era al patrulea din starea treia. Tot de la nvatul domn al Moldovei aflm i cum i ndeplineau slujba cei trei vistieri, prin rotaie. Slujba vistieriei trecea necon-
528 527 528
I. Neculce, op. cit., p. 93.
N. Iorga, Studii ii documente, XVI, p. 380, 382. Vezi i cronica lui pseudo-Enaki Koglniceanu, care afirm c, la 1758, domnul nu a gsit pe cine s pun vistier ,,ccl nu priimea nime, fiind ara stricat de prada ttarilor (M. Koglniceanu, Cronicile Romniei, III, p. 235). 620 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, vol. II, p. 128 l 293. 530 Arhiva istoric, 1/1. p. 10. Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 121. *** Vezi doc. din 28 aug. 1599 i 22 dec. 1625 (ibidem, vol. IV, p. 329 i veac. XVII, vol. V, p. 376).
633
Cronicile slaoo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 186.
AKMAUL
tenit pe la cei trei vistieri, aflndu- cite trei luni pe seama primului i al celui de al doilea i doua luni pe seama celui de-al treilea 534. Diecii de vistierie apar in documente in vremea domniei lui tefan cel Mare 635, deci mult mai de vreme decit logofeii de vistierie din ara Romneasc. In secolele XVIXVII snt amintii foarte adesea in documente cmraii de vistierie53, despre care nu tim ce rol vor fi jucat, iar n sec. al XVII-lea logofeii de vistierie 537, despre care Dimitrie Cantemir afirm c erau mai mari peste diecii de vistierie 538. Tot el mai amintete printre slujbaii vistieriei pe cmraul de catastie, care ddea lefuri slujitorilor.
Armaul
Dup opinia lui B. P. Hasdeu, termenul de arma a insemnat mai nti om cu arm, derivind de la cuvintul arm, la care se adaug sufixul a, aa cum puca avea accepiunea de om cu puc, sulia, om cu suli, iar arca, om cu arc 539. n documentele moldovene din sec. al XVII-lea i in unele documente de la sfiritul sec. al XVI-lea din ara Romneasc marele arma este numit uneori i mare orijnic" 540, adic purttor de arm, ceea ce pare a ndrepti opinia lui B. P. Hasdeu. Armaii au aprut, att n ara Komneasc cit i in Moldova, n a doua jumtate a sec. al XV-lea, adic in vremea inceputului centralizrii statului i ntririi autoritii domneti, cind domnia caut mijloace pentru a-i consolida puterea i a face respectat. Prin meto- dele pe care le vor utiliza, armaii au devenit unui din instrumentele cele mai eficace n opera de ntrire a autoritii centrale. fiind cei care aduceau la indeplinire ,,jus gladii al domniei. n ara Romneasc primul arma, Badea, este amintit la 3 iunie 1478, cnd apare ca martor al sfatului domnesc, fiind trecut inaintea vistierului, paharnicului, stolnicului, comisului i postelnicului. dregatori obinuii ai sfatului541. La 23 martie 1482, intre membrii sfatului
D. Cantemir, op. cit., p. 82 84. Vezi doc. din 3 mart, i 6 dec. 1490, In care este amintit Arram diac de la vistierie, care la 15 mart. 1493 este numit vistier (Doc. prio. ist. Rom.. A., veac. XIV XV, vol. II, p. 124, 147, 195). 3 Vezi doc. din : 9 ian. 1519, 1 april. 1528, 11 ian. 1536, etc. iunie 1658 ( ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 137, 290, 382, etc. i Acad. R. S. Romania, CCXLI/41). Vezi doc. din : 29 dec. 1678, 17 ian. 1679, 5 febr. 1690 etc. (N. Iorga. Studii fi documente, VI, p. 90, 93, 94). D. Cantemir, op. cit., p. 86. 68e B. P. Hasdeu, Magnum Etymologiciim, II, col. 1680. yez; cjoc dm 5 mart. 1637 i 15 mai 1659 (Acad. R. S. Romania, DCCXXXV/60 i Arh. St. Buc., mrea Neam, LXVI/3). Vezi i doc. muntean din 5 aug. 1594 (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. VI, p. 143). Mcnionez c, In Polonia, armaului i se spunca & (M. Costchescu, Doe. Inainte de lefan cel , II, p. 658). D.R.H., B., vol. I, p. 265.
635
684
domnesc figureaz doi armai542. i dup aceasta data, armaul este pomenit uneori ca membru al sfatului domnesc, ndeosebi ia prima jumtate a sec. al XVI-lea i mai rar in a doua jumtate a sa 543. n sec. al XVII-lea, marele arma este menionat mult mai rar printre membrii sfatului domnesc In a doua jumtate a acestui secol, marele arma era unui dintre dregatorii care asistau la edinele sfatului domnesc, pentru -i aduce la indeplinire hotrrile MS, n timp ce la inceputul veacului urmtor marele arma este trecut ultimul dintre cei 16 dregatori mai insemnai ai rii Romneti 54e. Ca i pentru alfi dregtori ai rii, informaiile privind atribuiile sale sint din sec. al XVII-lea, cele mai multe provenind de la autorul Rela-iei istoriee. Dup prerea acestuia, marele arma ndeplinea rolul de capetan grande al veneienilor sau de ,,barigel al romanilor 547, fiind ,,mai mare la indeplinirea justiiei (praefectus justitiae). In aceast calitate, la porunca domnului, prinde pe boieri, ii leag, ii chinuiete ii ucide; taie limba, urechile, nasul, miinile, picioarele i alte asemntoare. In afar de aceasta, armaul era considerat mai mare peste tunuri (praefectus tormentorum belli)Me, iar in timp de rzboi chema pe ostasi la lupt i ii silea s participe la bt&lie. Tot el era mai mare peste inchisori, avnd in subordinea sa pe clu 549. Dup cum rezult din aceasta relatare, marele arma aplica pedepsele hotrite de domnie, ndeplinind i unele atribuii cu caracter militar, fr legtur cu aceea principal. Documentele interne adaug la aceste atribuii i pe aceea c marele arma avea in grija sa iganii domniei 55. Cronicile rii Romneti care reprezint punctul de vedere al marii boierimi ne dau multe amnunte despre modul cum marele arma i subalternii si chinuiau pe boieri din porunca domnului, inspirind tuturor mare fric, ca i despre abuzurile unora dintre armai861.
Ibidem, p. 292.
541 544
Vezi listele tntocmite de noi. Vezi doc. din : 1 iulie 1651, 1 sept. 1654, 25 dec. 1655 etc. (copii Inst, de istoric ,,N. Iorga).
Relatio hislorica (Mag. istoric, V, p. 34). A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61. i A. M. del Chiaro 11 numete pe arma tot ,,gran barigello (op. cit., p. 61). Despre termen vezi Du Cange, Gtossarium, II, sub voce. 648 Vezi i Isloria rii Romneti de la octombrie 1688 pln la martie 1717, ed. C. Grc- cescu, p. 8, unde se spune cl, dup alegerea ca domn a lui C. Brincoveanu, fcur armaii semn Ia tunuri", care trgeau salve In onoarea noului domn. 540 Relatio hislorica (Mag. istoric, V, p. 48 49). Despre pedepsele a plicate de arma vezi i rela(.ia lui Evlia Celebi (,,Bul. Comisiei Istoriee, XVI, p. 267). no yezi doc. din 15 ian. 1698, In care un vtaf de rudari declar c, din porunca marelui arma, a restituit m-ril Govora nite (.igani care ,,nu slntu mitiri di aur, nici au treab cu rudarii (Arh. St. Buc., mrea Govora, XXV/149). Pentru sec. al XVIII-lea, veai i T. G. Bulat, Dregtoria armiei i liganii la sftritul veacului al XVIIl-lea, Chiinu, 1936.
545
Istoria rii Romneli, ed. cit., p. 154. 162 i 166. Despre atribuiile marelui nrma vezi i I. Brezoianu, Vechile instituliuni ale Romniei, p. 41.
ARMAUL
Subalternii marelui arma erau slujbaii care torturau (fceau cazn) celor czui intro culp fa de domnie i statul feudal, inspirind din aceasta pricina groaz putemic. Un document din 2 ian. 1647 este revelator penlru gradul de teroare pe care exercitau armaii. n acest document se arat ca mai muli steni din Turceni, care nu-i putuser plti datorie fa de un boier din Stingcea, de teama de a nu ii prini de armai, au fugit din sat, iar unui dintre ei, ,,de groaza i de frica armailor, se-au inecat in Jiu 552. Armaii folo seau mijloacele cele mai cumplite pentru pedepsirea vinovailor, chiar dac acetia erau boieri Intr-un document din 15 aprilie 1643 se arat c locuitorii satului Mlureni care se ridicasera a doua oar cu judecat impotriva stpinului lor fuseser luai din divan de un arma ,,s ne fac cazn 554. Tot ei puneau in obezi pe vinovai pentru -i aduce la curte 555 i implineau diverse alte pedepse M6. n unele porunei domneti din sec. al XVII-lea se arat c tot armaii erau folosii i pentru pedepsirea prin schingmire a ranilor aservii care nu se supuneau la indeplinirea obligaiilor feudale chiar dup intervenia altor reprezentani ai domniei. In unele porunei de acest fel, domnul amenin pe rani c va trimite arma de v va tia urechili 557 sau limbile ,,de unde se in K8, ori ,,s v fac pedeaps de care s se mire tot judeul 559. Tot asemenea mijloace foloseau armaii i in operaia de strngere i aducere la urm a rumndor i igandor fugii, in care erau de asemenea folosii 56, ca i la stringerea drdor de la iganii care se aflau sub ascultarea lor561. Armaii au utilizat astfel de mijloace slbatice de represixme in tot timpul evului mediu; la inceputul sec. al XlX-lea. ei foloseau aceleai metode. ntr-o interesant relaie de cltorie din aceasta vreme. se arat cu lux de amnunte cum proeedau armaii din Moldova. Dup
Arh. St. Buc., m-rea Tismana, LXXXIX/7. 553 Istoria rit Roitineli, ed. cit., p. 166 i R. Popescu, Istoriile, ed. C. Grecescu, p. 162-163.
554 Bibl. Central de Stat, D. 17, P. V. 13. Vezi i dcc. dm 2 iulie 1667 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CLXI/I2). 666 Vezi doc. din 20 iulie 1634 (Arh. St. Buc., Mitr. -ru Rom., CLXXXIX/2). Croni- carul Radu Popescu a nregistrat legenda c Mihai Viteazul. cind fustsc boier. a fost ..luat cu urgic i adus la Bucureti tot de -rmai, din porunca lui Alexandru cel Ran. (Istoriile, p. 69).
666 Vezi doc. din 5 mai 1688, ln care nite locuitori declar c au fost dat i pe mina marelui arma ,,s ne dea strlnsoare, s scoatem crile de ocin (Arh. St. Buc.. m-rea Vi- forlta, II/2).
567 Doc. din 25 april. 1663, 23 april. 1677 etc. (Arh. St. Buc.. m-rea Bistria, LXII/103 i copie Inst, de istorie ,,N. Iorga"). Doc. din 4 iunie 1643 (Arh. St. Buc., m-rea Viforita, 1/25). 559 Doc. din 11 ian. 1709 (idem, m-rea Bistria, LX1I/185). N. Iorga, Studii i documente, III, p. 21. 561 Vezi porunca din 6 aprilie 1657, n care domnul arat c trebuia s trimiti ar- nai s lege i s bat pe iganii tietori dc sare care nu-i plateau drile m-rii Coxia (Arh. St. Buc., ms. 712, f. 421).
p&rerea autorului acestei relaii, armaii erau strini de orice sentiment de omenie", purtindu-se cu cruzime nemaipomenit. Dac nenorociii eazniti astfel mureau n timpul cercetrilor, armaul arta c decedaser din cauz c nu erau rezisteni 562. De altfel, armaii nu rspundeau de aceste crime, fcute din ordinul domnului. n Cartea romneasc de nvtur, aprut in 1646, se prevede c oamenii cei domneti ce se dzice armaii i armeii i alii ca dnii, cind vor munci, cnd vor spndzura sau vor tia capul cuiva i alt ce vor face cu nvtura domnului rii. chiar dac aceste pedepse erau nendreptite, nu vor fi pedepsii 563. Tot in atribuia marelui arma i a subalternilor si intra i prinderea si aducerea rufctorilor la domnie564, ncasarea duegubinei pentru ucigaii care nu erau prini 565 n aceast privin colabornd probabil cu marii vornici , ca i paza temniii in care erau nchii delicvenii, ineepind nc din sec. al XYI-lea. n timpul stpnirii austriece asupra Olteniei, la 1731, termenul de armei este explicat prin pzitori ai temnielor 566. Datorit mijloacelor de represiune pe care le puteau folosi, arma- il interveneau pentru a pune capt abuzurilor unor reprezentani locali ai puterii de stat 567 (se inelege, cnd acestea loveau n interesele marilor stpini feudali), ca i pentru a obliga pe comandanii de slujitori sau pe lujitorii care foloseau ocin strin care, la rndul lor, sileau pe rani la indeplinirea obligaiilor feudale s dea dijm. Aceasta este dovada unei suprapuneri a aparatului de stat, n care armaii jucau un rol de seam, fiind cei care interveneau ultimii i in cazurile cele mai grave cind ali slujitori ai domniei nu mai puteau interveni ,constituind elementul cel mai represiv, cei care inspirau tuturor locuito- rflor cea mai mare team.
583
Carte romdnease de tnvtlur, 1646, ed. Acad. R.P.R., 1961, p. 172.
Revue historique du Sud-Est Europeen, 1940, p. 273.
Vezi doc. din 26 mai 1639, In care un locuitor din BIrca arat c, furnd un cal i vrlnd s treac cu el In Transilvania, a fost prins la Grebleti de pgubai ,,cu oamenii armaului celui mare, care 11 aduc legat la Bucureti (Arh. St. Buc., m-rea Plumbuita, IX/3). Vezi doc. din : 12 aug. 1634, In care se spune c, pentru moartea a patru oameni la 16301631, Leon vod a trimis pe Mircea al doilea arma s ia duegubina de la toate hotarele din jurul locului (Acad. R. S. Romnia, CCXCIX/16); 6 iulie 1639, In care Matei Basarab arat ci, afllndu-se moarte de om pe ocina Gleetilor, ,,repede am trimis armaii ca s ia doegubina domneasc din satele dimprejur..., cum este obiceiul rii (Acad. R. S. Romnia, XLV1/3) i 23 april 1667, unde se spune c, pentru un om ucis,'a venit arma de la domnie ,,s dam ugubina ughi 130 (Arh. St. Buc., m-rea Rm. Srat, 11/21). 586 Muzeul Brukenthal, Fondul Benigni, dos. 25, f. 175. La 12 nov. 1714 este amintit Stan armaul ,,ce pzete la pucrie'- (Acad. R. S. Romnia, XCVI/92). 567 La 9 febr. 1612, de pild, slugile domneti care nu respectau scutirea de dri acordat satului Tismana al mnstirii cu acelai nume sint ameninate cu trimiterea unor armai care le vor face mare urgie (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 44). Vezi i scrisoarea lui Alexandru Mircea voievod din 1572, In care se arat c domnul a trimis armaul s aduc nite vamei, pe care i- bgat la Inch isoarc (,,Rev. istoric, 1925, p. 254).
ARMAUL
231
Despre veniturile marelui arma, autorul Belaiei istorice afirm c acestea erau mari , fr s ne spun ns din ce constau. Din alte izvoare aflm c aceste venituri erau constituite din diverse plocoane. A. M. del Chiaro ne relateaz astfel c marele arma primea lihr de aur de la iganii zltari aflai in grija sa 589. La acest venit se adugau plocoanele obinute de la oamenii eliberai din inchisoare. ntr-un document din 18 nov. 1674, un ho condamnat la moarte i scos din temni, dup ce fusese iertat de pguba cruia i se dduse rob, declara c acesta pltise pentru el ,,ploconul armaului celui mare i a armailor al doilea ughi 6, zlot 1 570. Dup cum se vede, ploconul dat marelui arma n asemenea mprejurri era foarte mare. nainte de aceasta data, la 15 iulie 1631, n faimosul hrisov emis de Leon vod pentru alungarea gre- cvlor din ar, se hotra i desfiinarea przii pucriei, fixindu-se tax de 20 de bani de la cei eliberai din temni 571. n sfrit, marele arma ncasa unele sume de bani i de la locuitorii de la care strngea duegubina. Dintr-un document din 22 mai 1630 aflm astfel c, pentru 115 oi date domniei ca duegubin, marele arma ncasase 10 ughi drept treapd 572. Principalul ajutor al marelui arma era al doilea arm as, care a aprut probabil la sfritul sec. al XY-lea 578. Pe la mijlocul sec. al X\ 11-lea existau cite doi armai ai doilea 574 , iar autorul Eelaiei istorice trece trei armai printre cei care asistau la edinele sfatului domnesc alturi de marele arma. Acetia erau considerai boieri de rang mic. fiind amintii n documente alturi de diveri ali boieri mruni 7. Armaii ai doilea erau folosii la stringerea iganilor 576, incasarea duegubinei577 i la ndeplinirea diverselor porunei domneti 578. n Moldova, primul arma este menionat in documente. ca in ara Eomneasc, in a doua jumtate a sec. al XY-lea, la 13 martie
568
Mag. istorie, V, p. 49.
A. M. del Chiaro, op. cil., p. 27. 570 Arh. St. ., m-rea Cotroceni, LIV/17. La sftritul sec. al XVIII-lea i Inceputul sec. al XlX-lea, marele arma nu avea inc leaf, ca ceilali boieri. Veniturile dregtoriei sale erau furnizate i la aceast data de iganii domneti i de locuitorii trimii la temni (,,Arh. Bas., 1932, p. 37). 571 Acad. R. S. Romnia, Pecei, nr. 185. 572 Arh. St. Buc., m-rea Dintr-un Lemn, IV/12. 673 Jn doc. citat mai sus, din 1482, sint amintii ca martori ai sfatului domnesc doi armai, din care unui poate fi al doilea arma, dublare a acestei funcii fiind greu de admis. Primul dregtor cu titlul de al doilea arraa este menionat la 23 mai 15S6 (vezi listele noastre n ms.).
874 Vezi doc. din 5 aprilie 1649 i 1 mai 1652, n care apar cite doi armai ai doilea (Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, LVII/10 i copie Inst, de istorie X. Iorga.) Vezi doc din <1647 1648 > (Arh. St. Buc., m-rea Bradu. Hanu Grcci. XV1/3). 578 Vezi doc. din 10 aprilie 1694 (Acad. R. S. Romnia, XC/10S). Doc. din 12 aug. 1634 (Acad. R. S. Romania, CCXCIX/16). La 12 iunie 1641 se spune c un al doilea arma fusese trimis in 1626 s mute nite -ljotare, atribuie Indeplinit de obicei de portari] al doilea (Arh. St Buc.. m-rea Bistria, LVI/).
l-k?9 57S. Spre deosebire de ara Rornneasc, aici armaul nu este ntilnit intre membrii sfatului domnesc. Cnd apare ca martor n diferite acte, armasul este citat priutre dregatorii mai mruni, ca etrarul, uarul i aga, uneori chiar dup vornicii de poart 580. Ctre sfritul sec. al XYII-lea, marele arma era considerat, in ordinea importanei dregtoriei ce ocupa, ca fiind al zecelea dregtor dintre aceia care nu luau parte la sfaturile secrete ale domnului, n urma sa fiind doar aga 581. Tot ca al zecelea mare boier de divan, inaintea logoftului al doilea, uarului i agi, il aaz i Dimitrie Cantemir in lista dregtorilor moldoveni 582. Atribuiile sale sint foarte asemntoare cu ale armaului din ara Eomneasc. Interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche l definete pe arma ca ispravnic i purttoriu de grij pentru toi ceia ce fac ru i cad la nchisoarea rii, la temni, i pedepsitoriu acelora a tuturor i cei giudecai de moarte dai in mna lui s-i omoare 583 . El era deci cel care adueea la indeplinire pedepsele hotrte de domn i de sfatul sn, marele ofier de justiie (grand prevost), cum il numete De la Croix, care precizeaz c marele arma sttea n divan lng marele logoft, pentru a indeplini hotririle sfatului domnesc. n min el purta ghioaga, semnul puterii sale 5S. De aceleai atribuii vorbete i Miron Costin, care adaug c stea- gurile, tuiurile sub grija lui sint 58S. Pe ling aceste atribuii, armaul rspundea i de muzica militar 586. Spre deosebire de ara Eomneasc, armaul din Moldova nu avea grija artileriei, de care se ocupa etrarul, i nici pe aceea a iganilor robi ai domniei, atribuie ce cdea in sarcina hatmanului. Veniturile marelui arma din Moldova erau de aceeai natur Cu ale celui muntean, el ncasind parte din taxa numit ciubote, per- c-eput de subalternii si 387 , precum i diverse plocoane, de care vorbesc docnmentele din sec. al XYIII-lea 588. Dispunind de puterea de a ucide pe cei considerai vinovai, marele arma avea posibilitatea s scoat de la acetia sume mari de banD De pild, se spune c Grigore Hbescu, marele arma al lui Gheorghe
579 La aceasta data, apare .,pan Lupe arma (Doc. priv. isl. Rom., A., veac. XIV XV, p. 108 109). Cu un an mai Inainte, la 9 ian. 1488, este amintit un alt arma, care pare up subaltern al marelui arma, a crui dregtorie este, deci, mai vecbe (ibidem, p. 82). M0 Vezi doc. din 7 febr. 1607, <mai 1610>, etc. (Doc. prio. isl Rom., A, veac XVII, vol. II, p. 86, 292). 581 M. Costin, , p. 239. *** D. Cantemir, op. cil., p. 81. a * Gr. Ureche, Lclopiseful, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 77. Vezi i Codex Bun- dinus, p. 314, unde armaul este de/init ca ,,praefectus carceris. 584 Ed. Babinger, p. 21 (extras) 585 M. Costin, Opere, p. 239. Vezi i p. 389. 588 D. Cantemir, op. cit, p. 81. 887 Vezi doc. din <1610 ante 24 oct> i 14 Iunie 1620 (Arh. St. Buc., ms. 048, f. 11 i Doc. prio. isl. Rom., A., vcac. XVII, vol. IV, p. 479480). 588 Uricarul. XIX, p. 330.
PORTARUL
tefan, cmia domnul ii poruncise s ucid pe fraii Toma i Iordache Cantacuzino, ,,luind daruri de la dnii, nu i-au omorit indat, ci i-au mai zbovit, dndu-le astfel prilejul s-i salveze vieile, prin intervenia lui Constantin erban, domnul rii Romneti 589. Pentru ndeplinirea atribuiilor sale, marele arma avea in subordine un al doilea arma i un numr de armai sau lictori ^0. Al doilea arma este menionat cu acest titlu la 3 aprilie 1560 391, dei este foarte probabil ca el va fi existat i mai inainte. La inceputul sec. al XVIII-lea, armaul al doilea era considerat ca fiind al doisprezecelea boier din starea a doua. In aceasta vreme. el tinea evidena celor nchii n temni, pe care prezenta sptminal domnului. care hotra scoaterea celor nchii 592. mpreun cu ceilali arma.i. el prindea pe cei vinovai de diverse delicte i-i aducea in faa domnului 393. Pe la mijlocul sec. al XYII-lea, apare in documente i al treilea arma 594, despre atribuiile cruia Dimitrie Cantemir nu ne spune nimic. Portarul Spre deosebire de Moldova, unde a existat un portar de Suceava. in ara Romneasc dregtorul cu numele de portar indeplinea alte atribuii dect omonimul su moldovean, atribuii asemntoare in parte cu aoelea ale uarului din Moldova. Primul portar cunoscut din documente, Duniitru, este amintit ctre sfritul sec. al XY-lea, la 5 iunie 1494, ca membru al sfatului domnesc 595. n secolul uvmtor, portarii numii uneori si mari portari596 apar foarte adeseori ntre membri sfatului domnesc sau ca ispravnici ai diverselor hotrri luate de acesta, in special pentru cele privitoare la stpnirea de pmnt 597. n sec. al XYII-lea, portarul nu fcea parte dintre membri sfatului domnesc, ci dintre dregtorii care asistan numai la edinele sfatului 69S. Totui, i n aceast vreme, marele portar apare uneori printre membrii sfatului, mult mai rar ns decit in sec. al XYI-lea m.
Radu Popescu, Istoriile, ed. C. Grecescu, p. 112. 6ooD. Cantemir, op. cit., p. 81, d cifra de 60; M. Costin doar 1020 (Opere, p. 3S9). 691 Doc. priv. ist. Rom., A., veac, XVI, vol. II, p. 138. ses Vezi doc. din 8 iulie 1651, in care Ion Tutul al doilea arma. arat c a dat drumul din inchisoare, ,.pe cuvntul mSrii sale lui vud, unor oameni acuzai de furt (Acad. R.S. Romania, XLIII/148). 593 D. Cantemir, op. ctt., p. 83. 684 yezi doc. din 14 dec. 1646 (Acad. R.S. Romnia, XLIII/94). 595 D.R.H., B., Vol. I, p. 408. 590 Dor. prio. ist. Rom., B., veac XVI, vol. II, p. 58 (due. din 29 oct. 1528). 597 Vezi llstele noastre In ms. 598 Relatio historico (Mag. istoric, V, p. 34). 698 yezj cjoc t|m j sept. 1654, 25 dec. 1655 etc. (Aril. St. Buc., ep. Arge, XYIII/S i copie Inst, de istorie ,,N. Iorgo).
689
Despre atribniile sale, aflm de la autorul Belaiei istoriee ca el ndeplinea la curtea doniheasc rolul de maestru de ceremonii (magister eeremoniaruin) de la curtea regelui de Savoia: primea agalele turceti i ali oameni de seam la sosire, se ngrijea de gzduirea lor, de mprirea tainurilor cuvenite i de inmnarea darurilor trimise de domn. Aceasta era prima sa atribuie, la care trebuia s colaboreze cu marele ctucer, pitar i sluger, care mpreau tainurile de pline, carne i alte alimente. Aceasta atribuie de ingrijire a solilor este amintit ioarte rar in documentele interne. La 28 iunie 1648, Matei Basarab arat c JNicoar marele portar slujea ziua i noaptea, nencetat, sa poarte grija de aceasta slujb de solic () . n afar de aceasta, portarul avea n grija sa hotrniciile . La inceputul sec. al XVLU-lea, X. de Porta inregistra faptul ca, bk crearea dregtoriei, portarul se ocupa numai de primirea solilor turci; neavnd ins nici un venit din aceast slujb, domnul (nu spune care) a poruncit ca locuitorii s recurg la el pentru rezolvarea litigiilor de hotare Cind se va fi adngat aceasta a doua atribuie a portarului fr nici a legtur cu prima este greu de precizat. Se tie c, in see. XIV XVI i chiar mai trziu, la ntocmirea hotrniciilor putea lua parte ori care mare boier 603 . Pe la inceputul sec. al XVI-lea, cnd se faceau asemenea hotarnicii, marele portar participa uneori alturi de mari boieri pentru a ajunge apoi dregtorul nsrcinat cu exe- eutarea hotrniciilor. ntr-un document din 11 martie 1641, Matei Basarab il numete pe boierul su Cernat ! 5. n vremea domniei lui Matei Basarab, marele portar se ocupa deci att de primirea solilor, eft i de hotarnicii. tirile despre aceasta ultima atribuie ndeplinit de marele portar i de subaltemii si sint foarte numeroase. Din sec. al XVII-lea au rmas sute de eri date de domnie pentru hotrnicirea moiilor in care ispravnici sint marele portar cind moiile erau ale unor mari stpni feudali sau adjuncii acestuia, portarii ai doilea. Ei erau oamenii domneti' 1 in aceste imprejurri, cei care vegheau ca hotrnicia sa se fac fr .,firie sau mit. In see. al XVII-lea, hotrniciile se efectuau numai in prezena marelui portar sau a unui portar al doilea. ntr-un document din 1655 1656, megiaii adunai la Prestol pentru a face hotrnicie artau domnului c ,,n-am purtat piatr (de hotar) fr omul mriei tale, c
Acad. R. S. Romnia, CI/64.

Mag. istoric, V, p. 50.
** C. Giurescu, Material, II, p. 79. a Vezi mai sns p. 124.

m
Vezi doc. din 14 dee. 1514, in care se spune c Stanciu marc portar a fcut hotrnicie
cu Detco banul i ali boieri (Doe. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 106). *** Arh. St. Buc., Pecei nr. 58.
PORTARUL
235
portarul n-au venit 0e. Cei care hotrniceau fr reprezentantul domniei erau amendai 607. Dup cum rezult dintr-un document din 16 mai 1682, al doilea portar trimis ca ispravnic la hotrnicii avea dreptul ca, dac lipseau unii dintre boierii hotarnici, ,,s-i rdice i s-i duc far de voia lor i cu treapd, ca s fie la hotar boiarii deplin, precum iaste obiceiul moiilor 8. Din a doua jumtate a sec. al XYI-lea, tot portarii erau ispravnicii obinuii la depunerea jurmntului de ctre grupurile de 6, 12 sau de jurtori ai mpricinailor 609. Ei raportau apoi domnului sau dregtorilor si dac toi jurtorii au depus jurmntul conform obiceiului i pe baza acestei mrturii se pronuna hotrirea n favoarea celui pentru care se depusese jurmnt. n numeroase asemenea cri domneti locul ispravnicului era lsat liber, marele portar fiind acela care incredina slujba unuia din subalternii si 610. Uneori marele portar ndeplinea el nsui aceasta misiune (indeosebi atunci cnd mpricinaii erau mari boieri). ntr-un interesant document din 3 iulie 1636 Matei Basarab arat c la sorocul unei judeci am chemat domnia mea jurtorii toi, pe nume, pe rvaele domniei mele, inaintea tuturor boierilor domniei mele din divan; dup a constatat ca snt toi prezeni, domnul i- trimis cu marele portar ca ispravnic s depnn jurmntul la biserica Sf. Dumitru*11, numit i biserica de jurmnt, deoarece aci se lua de regul jurmintul jurtorilor e*. Dac mpricinaii sau prtorii lor refuzau s presteze jurmintul o'binuit, portarii raportau n divan domnului, care hotra apoi e partea respective a pierdut procesul613. tn afai de ntocmirea hotrniciilor i de luarea juramintului pentru judecata, n sec. XVIXVII, marele portar i subalternii si erau thmii,'mult mai adesea decit ceilali boieri, s cerceteze diverse pricini legate de stpnirea pmntului614, s scoat sau s mute pietrele de hotar
** Arh. St. Buc., ms. 209, f. 315 v. 607 Vezi doc. dln 9 sept. 1636, despre prdarea locuitorilor din PueU, pare au ..funit moia fr om domnesc (idem, m-rea Dintr-un Lemn, V/33). 608 Arli. St. Buc., m-rea Brlncoveni, XV/12. * Vezi doc. din : <1554 1557>, 31 mai <1561156S>, 18 iunie 1571 etc. (Doc. priv. ist. Row., B., veac. XVI, vol. III, p. 18 i 149 150; vol. IV, p. 3031). 610 Vezi doc. din 25 iulie 1642, tn care 12 boieri scriu lui Cernat mare portar c a fost om domnesc la intocmire Necula portarul ,,cc 1-ai trimis dumneata (Arh. St. Buc., m-rea Banu, XXII/10). Vezi i Relatio historica (loc. cit.), unde se spune c portarii erau trimii de marele portar. n Arh. St. Buc., ep. Buzu, XXVI/16. 012 Vezi N. StoicescO. RcperlorCul bibliografie al monumenlelor feadale din Bacureti, Buc., 1981, p. 275. 81 s Doc. din <1653 febr.-mai> 12 (Muzeul de istorie Buc., nr. 13061. *14 La 15 ian. 1648, Nicoar mare portar este trimis de domn s vad dac megiaii din Ctrstineti stteau pe ocina m-rii Arge. (Arh. St. Buc., ep. Arge, XVI/33). La 25 august 1654, domnul trimlte pe Costantin GAleanu mare portar s ccrceteze dac liotmicie mai veche de la Voineti i Bogteti-Muscel a fost scut bine sau pe mit i ftrie. (Idem, m-rea C. Lung, XXVIII/9 i 11).

UARUL 237
considerate a nu fi bine puse 61S, s aduca mrturii616 sau s indeplineasc diferite hotriri ale domnului i divanului priyind scoateri i restituiri de siime de bani * 17, mprire de averi 618 etc. 619 Pentru a indeplini asemenea atribuii, care cereau dese deplasri in diferite pri ale rii, marele portar avea in subordinea sa pe portarii ai doilea, al cror numr este ns greu de precizat. n orice caz, ei erau. pe la mijlocul sec. al XVII-lea, cel puin patru, ci apar intr-un document din 23 dec. 1654 620. n ultimii ani ai sec. al XVII-lea (1695 1700), documentele amintesc de cel puin 20 de portari ai doilea 621. Autorul Relaiei istorice ne informeaz c trei dintre acetia asistau la edinele sfatului domnesc, alturi de marele portar. Portarii ai doilea erau dregatori mruni, pe care domnul nu i numete boieri, ci slugi domneti 622, ei aprnd de regul printre boierii mici 623. Veniturile marelui portar erau foarte insemnate. La fiecare liotr- nieie la care participa el sau un portar al doilea ncasa cite un galben de neeare boier hotarnic 624. Astfel, la 6 aprilie 1696 i 27 august 1700 se arat c se dduser cite ase nghi portarului pentru hotrnicie fcuta. eu cite ase boieri 625. De aceea hotrniciile cu muli boieri, care trebuiau i osptai cit timp hotmiceau, erau foarte costisitoare 62C.
Acest venit de un galben de boier hotarnic era ,,adetul marelui portar, chiar dac la hotrnicie trimitea un al doilea portar 827 ; acesta din urma primea _i el sum de bani pentru treapdul su 628. n afar de ctigurile realizate din hotrnicii, marele portar primea i unele daruri de la turcii care veneau in ar 629. Despre treapdul primit de portarii ai doilea tirile nu sint prea precise ; cuantumul acestuia depindea desigur de importana chestiunei pentru rezolvarea creia erau trimii i de distana parcurs. Documentele amintesc de treapede de 3 taleri 63, 4 ughi631 sau chiar 56 galbeni 632. & tim ce venituri vor fi primit portarii ai doilea din amenda sau grivna ncasat pentru clcrile sau tierile de hotar 633, amend care se ridica uneori la sume foarte mari 634.
Uarul
n Moldova parte din atribuiile marelui portar din ara Eomneasc le indeplinea marele uar, pe care Dimitrie Cantermir il numete i portarul cel mare 63S. n sec. al XVII-lea. acesta era
513 Vezi doe. din 26 iulie 1649, refer;tor la satul Rzvad (Acad. R.S. Romania, CI/14) i pe eel din 5 iulie 1H41, iefcritor la mutarea unor pietre de butar (Arh. St. Buc., m-rea Radn rod, II/29). Vezi porunca domnului din 20 nov. 1656 ca megiaii jurtori s dea mrlurie li> faa unui al doilea portar.. ,;sa tie i el ce va spune domniei mele cind va veni aici la domniia mea (Arh. St. Buc., ms. 314, f. 343 v. 344). n ~ Vezi doc. dir. 26 febr. 1673, in care Radu mare portar e pus ispravnic dc domn s scoat niLe bani de la unii care rmscscr de judecata (Acad. R. S. Romania, LXIX/52) Vezi i Arh. St. Buc., m-rea Sf. loan Buc., IV/24. vezi doe. din: 4 i 20 ian. 1641, 5 mai 1641, 15 aprilie 1673, etc. (Acad. R.S. Romania, XLII1/44. XXXI1I/206 i Arh. St. Buc., m-rea Mihai Vod, XV/9 i Mitr. rii Rom., XVII/18). 'u La 30 aug. 1670, Chinea mare portar este trimis de domn, imprcun cu doi meteri morari, s coboare cu pahn nite mori de la Grozveli care Inecau morile m-rii Mihai vod (ibidem, XV/9). 620 Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, LXXlII/1. Vezi i porunca domnului din 5 sept. 1665 ctre 12 boieri s hotrniceasc moie la Goeti-Dolj ,,cu sluga domniei mele care iasLe acolo vtori portar" (G. Ghibanescu, Surele, VI, p. 227). 0M Vezi listele Mfocmite de noi. Vezi doc. din : 22 iulie 1648, 11 ian. 1655, 13 febr. 1664, etc. (Acad. R. S. Rom- nio, XLIII/110, ./48, Arh. St. Buc., ep. Arge, XL/10). Despre rolul Indeplinit de portarii ai doilea ln Bucureti, In sec. al XVII-lea, vezi i documentele citate de Paul Cernovodeanu, Considera/ii priuiloare la organizarea administrative a oraului Bucureti In secolele X V I X V 1 J (Materiale de istorie muzeografie, 1964, p. 170-171). *23 Vezi doc. din 27 mart. 1650 (Acad. R.S. Romnia, XLII1/129). *M Relaia lui N. de Porta, la C. Giurescu, Material, II, p. 79. ess Ajji, st. ., ep. Buzu. LVI/15 i ms. 710, f. 723. Vezi i A. Pessiacov, Hotrnicie. Portreii acum 200 de ani, In Acte i noli/e istorice, Craiova, 1908, p. 62 66. *** Vezi doc. din 12 ian, 1647, In care egumenul m-rii Clniu spune a chelluit 30 de ughi pentru satul Cioroiu rind am purtat 24 de boieri jurtori sau pe cel din 7 nov. 1655,
<lin care rezult c se cheltuiser cu 12 boieri 24 de ughi pentru hotar" ia L'richeU (Arh. SI. Buc., m-rea Brincoveni, XXV/80 i Mitr. rii Rom.. LXXXVIII/10). Vezi i Istoriile, ed. N. Iorga p. XXV. 627 Rellio historica (Mag. istorie, V, p. 50). 28 Yezi doc. din 1 mai 1704 (Arh. St. Craiova, CXXI/5). Intr-un alt doc., din 7 iunie 1679, se spune c se dduser marelui portar i unui al doilea portar pentru hotmicie 16 taleri, dial nu se aral cit luase unui i cit cellalt (Arh. St. Buc. ep. Buzn, XXXI, 47). Din liinpul ocupaiei austriece a Olteniei ni s-a pstrat relaie potrivit creia portarul lua ,,dup obicei cite un leu i jumtate de fiecare boier hotarnic, din care el Ii retinea untd iar portarul al doilea jumtate (Arh. St. Sibiu, LV/208, f. 41 v. 42).
Relatio historica (Mag. isloric, V, p. 51). Doc. din 4 iulie 1697 i 14 sept. 1699 (Arh. St. Buc.. m-rea Sf. Ioan-Focani, 1/16 i Acad. R. S. Romnia, CCXLlII/10).
40 620
Doc. din 31 mai 1652 (Acad. R. S. Romnia, LXXI/170).

C3 Doc. din 3 aug. 1668 (Arh. St. Buc., dep. Monenii Popeti-Titeti, 1/23). yezi doc. din 8 febr. 1644 i 26 lebr. 1652, in care se vorbete de giivna sau gloaba Jual de un al doilea portar pentru iere de hotar (Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 410 i m-rea Tismana, L11/4.)
31 Intr-un doc. din 3 aprilie 1641 se arat c pentru stricarea hotarelor se lua gloab <le domnie 100 dc ughi ,,dup obiceiul pe care 1-au fcut megiaii frai de ocin' (Arh. St. Buc., m-rea Radu vodS, X/12). D. Cantemir, op. tit., p. 81. Mcn(ionez c, ln Imperiul bizantin, dreg.Uorul care se ocupa de introdueerea persoanelor venite la palatul imperial aa cum fcea i uarul la palatul domnesc se numea ocTuipior, de la cuvlntul ustia (R. Guilland, Eludes de titutature byzantine. Les litres auliques reserves aux eimuques, ln Revue des tides byzantines, XIII, 1955, p. 7984, i G. Schlumberger,
op. cit., p. 560 561.
n unele texte latine, uarul moldovean se numea i cl osliarius. La 1540, de pild, un ar li spune Osserul alias ostiarius (Llurmmaki, XV. p. 472). Pentru dim uarul era ,,custodus ad fores Principis praefectus (Codex Dandinus, p. 314). Mai ttrziu, la 1746, uarii erau c.onsiderai ,,une espcce de matt re de ceremonies", iar marele iiar ^! de la Cour (Revue historique du Sud-esl europden". 1530, p. 27).
..purttoriu de grija tuturor solilor i tlmaci striinilor la giude 63e. Primul uar este amintit n documente n timpul domniei lui tefan eel Mare, la 15 aprilie 1482 637. In documentele in care apare, marele uar este numit slug sau boier, nu dregtor, ocupnd un loc destul de modest in ierarhia boierimii moldovene. n vremea lui Dimitrie Cantemir, el era al doisprezecelea dintre marii boieri de divan, fiind trecut dup al doilea logoft i naintea marelui aga 638. Avind misiunea de a se ocupa de trimiii Porii, marele uar trebuia sa cunoasc limba turc. Din acest motiv, intre marii uari din sec. al XYH-lea, intlnim numeroi greci, ca Duca, Hagi Panaiot, Andronachi,-* Alexandru Eamandi, Panaiotache Morona, Caplan Celebi etc. Marele nar era ajutat de un al doilea i un al treilea uar , amintii in a doua jumtate a sec. al XYII-lea 639, precum i de ceat de uerei, care se ocupau de gzduirea turcilor M0.
Vornicii de gloat sau de poart

Sint dregatori mai mruni, care indeplineau in Moldova rolul portarilor i vornicilor ai doilea din ara Romneasc, dar care dei purtau numele de vornici nu erau subordonai marelui vornic. In documentele redaetate in limba slav ei sint numii de obicei vornici de gloat, in timp se in documentele scrise in limba romn li se spune vornici de poart. C cei doi termeni sint sinonimi ne-o dovedete faptul c acelai vornic este numit vornic de gloat in documentele slave i vomic de poarta in cele romneti641. Li s-au dat aceste nume datorit faptului c judecau pricinile mrunte ale gloatei in faa porii domneti. In documentele slave sint numii uneori i vornici de judecata (), euvnt ucrainean care nseamn ,,pentru pri M2.
Li se ddean aceste nume datoiit, foarte probabil, rolului lor In primirca solilor, atribu[ie In care colaborau probabil cu marele postelnic, pe care francezul De la Croix 11 numete lot ,maestru de cercmonii (vezi mai jos p. 269).
* Gr. Ureche, Lttopiseul, ed. cit., p. 77. D. Cantemir nc spune doar c lngrijea de trimiii tarei (op. eit., p. 81), iar M. Costin nu SI amintete. Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XV, p. 35. D. Cantemir, op. ciL, p. 81. Vezi doc. din 20 iulie 1667, In care sint amintii Glava al doilea uar, Gulian al treilea uar i Dumitraco vtaf de uerei (Arb. St. Buc., ep. Hui, LXX/19). Despre modul cum erau gzduli trimiii Porli, vezi N. Stoicescu, Curteni i slujilori, p. 357.
Vezi, de pild, doc. din 12 i 15 lan. 1631 primul In limba romn, cel de-al doilea slav In care lui N'eniul i se spune In primul vornic de poart, iar In cel de al doilea vornic de gloat (Arh. St. Iai, CCLXXI/11 si 12-13). Vezi doc. din 27 martie 1602 (Acad. R. S. Romnia, cd. Zorleni, nr. 7).
VORNICII DE POARTA
23
Dregtoria aceasta este destul de veche in Moldova, primul vornic de gloat fiind amintit la 15 <iunie> 143<6>M3. La 30 iunie 1456, un vornic de gloat figureaza chiar printre membrii sfatului domnesc ^4. Mai tirziu, ns, vornicii de poart au avut situaie mai modest, in sec. al XVII-lea fiind amintii n documente ultimii dintre boierii de divan, de regul dup al doilea i al treilea logoft i al doilea vistier M5. Atit Miron Costin cit fji Dimitrie Cantemir afirm c, la sfritul sec. al lea i inceputul celui urmtor, vornicii de poarta erau in ordine ierarhic ultimii dintre membrii divanului domnesc; Miron Costin ii enumer dup dregatorii ai doilea i ai treilea, iar Dimitrie Cantemir ca fiind ultimii dregatori din starea a treia, dupa dregatorii ai treilea . Despre numrul vornicilor de gloat izvoarele narative ne dau tiri contradictorii: in timp ce, dup prerea lui Miron Costin, numrul lor era de 12 ^7, Dimitrie Cantemir vorbete doar de patru . Din documentele sec. al XVII-lea rezult c informaia lui Miron Costin este cea valabil pentru acest secol. Pn in a doua jumtate a sec. al XVI-lea, in documents nu apare decit cite un vornic de poarta. Ineepind de la sfritul acestui secol i in primele decenii ale celui urmtor, documentele amintesc cite trei sau patru vornici de poart deodat M9, pentru ca mai tirziu numrul celor care apar in documente sa creasc la ase 650, opt651 sau chiar 10 ceea ce dovedete c Miron Costin cunotea bine numrul lor ctre sfiritrul sec. al XVII-lea. Creterea numrului lor in acest secol se datorete fr indoial inmulirii cazurilor mrunte de judecat pe care trebuiau s le rezolve. Atribuiile vornicilor de poart erau in primul rind judectoreti * 3, in sarcina lor fiind judecile pricinilor mrunte. Dup afinnaiile
643 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 121. Este posibil ca vomiceii care apif cu civa ani mai devreme in sfatul domnesc la 2 apriiie 1428 i 15 innie 1433 ( ibidem. p. 63 i 102) s fie viitorii vornici de poart. u * Ibidem, p. 29. Primul vomic de gloat apare i el In sfat cu titlul de vomic la 10 mai 1439 (ibidem, p. 162). 646 Dec. din 24 nov. 1628, 2 sept. 1630 etc. (Acad. R. S. Romania, CDXLY/9 i Arh. St Iai, CLXXII/12). 940 M. Costin, Opere, ed. cit., p. 239 i D. Cantemir, op. cit., p. 84. M. Costin, Opere, ed. cit., p. 239 i 389. 648 D. Cantemir, op. cit., p. 84. 640 Vezi doc. din : 31 aug. 1599, 30 iunie 1608, 20 april, 1609, <mai> 1610. 30 iunie 1621, ian. 1629, 1 dec. 1630 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 267, veac. XVII, vol. II, p. 103, 204, 291, vol. V, p. 7, Arh. St. Bnc., m-rea Adam, V/17 i Arh. St. Ia$i, DXII/9). 680 Vezi doc. din 15 i 23 august i 30 nov. 1631 (Arh. St. Buc., m-rea Neam, LXX 12, m-rea Bisericani, XV/7 i ep. Hui, XII/128). 651 Vezi doc. din 9 mart. 1634, 22 mart, i 10 iunie 1648 (Acad. R. S. Romania, CXXXVII/147, Arh. St. Buc., m-rea Neam, LXIX/28 i ep. Roman, IV/17). 653 Vezi doc. din 27 iunie i 29 nov. 1669 (Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava, XXVII 7 i 19). Vezi i doc. din 25 mai 1665 i 9 iunie 1686 (G. GhiMncscu, Ispisoace, III/2, p. 20 i Surete, VII, p. 135, 139). 653 Despre atrlbuiile vornicilor de poart vezi i <G. Ghibnescu>, Vornicii de poart Opinia lai, 22 sepl. 1910). Vezi i prerile aceluiai exprimate In Surete, II, p. 100,
lui Miron Costin, cei 12 vornici de poart judec trebile mrunte la porile palatnlni domnesc; de aceea se numesc vornici de poart. Tot ei luau parte , divan, adic la judecile domneti, aducnd pe mpricinai la judecat dup catastif 654. Dimitrie Cantemir ne ofer informaii asemntoare. Vornicii de poarta ,,au scaunul de judecat afar din curte i judec pricinile mrunte. ,,Ei iau parte la scaunul de judecata cu domnul, aduc prile n divan i menin ordinea. Tot ei ,,in evidena celor care trebuie s se prezinte la procese ^5. La aceste atribuii el adaug i pe aceea c vornicii de poarta ,,pedepsesc femeile desfrnate i cunun pe fecioarele care au greit cu fptaif' M6. n aceast atribuie ei trebuiau sa colaboreze cu marii vornici, cei care judecau pricinile privind clcarea moralei. Documentele interne din sec. al XVII-lea confirm tirile din izvoarele narative. In aceste documente ntlnim numeroase pricini judecate de vornicii de poart. Astfel, nainte de 24 iunie <16171620 >, doi oameni *e piriser naintea porii milostivirii sale domnului pentru stpnirea unei ocine 657. In hotrrile date pentru pricinile judecate ,,naintea porii domneti cei care nva snt vornicii de poart 668, ceea ce arat c ei erau cei care, cunoscnd pricinile, redactau i hotrrile. Vornicii de poart fceau i triere a pricinilor care se ndreptau spre divanul domnesc, putnd s opreasc cursul judecii. De pild, la iulie 1671, nite vecini adui la judecata la divan de stpnul lor ,,au cazut cu rugminte denainte boiarilor notri, vornicilor de poarta, cum s nu-i mai duc la divan, i s mearg iar la vecintate659. tiind c vor pierde procesul. stenii renun la judecata divanului, vornicii de poart dind hotrirea de readucere a lor n starea de vecinie. Tot la judecata vornicilor de poarta apelau i locuitorii nemulumii de sentinele organelor locale n diverse pricini mrunte, dup cum rezult din unele documente de la inceputul sec. al XVII-lea 660. In afar de judecarea diverselor pricini (clcri de hotare, stricarea recoltei etc.), vornicii de poart indeplineau i atribuii de auxiliari ai
143 i 116, precum si T. Blan, Vornicia, p. 129136. Despre semnificaia nokmii de poarl vezi nota lui V. Bogrea, care ascamn Porii otomane (Poarta lui Vasile Lupu, In ,, Anuarul Inst, de Istorie-Quj, II, 1923, p. 355-356). 854 Miron Costin, Opere, ed. cit., p. 389 i 239. Cf- i relatarea lui Miron Costin dtspre Radu Mihnea, care spunca ,,1a multe divanuri vornicilor de gloat : ,,vomice, dzi celui om mine s mai ias la divan, ca s nu fac judecata nedreapt (M. Costin, Opere, p. 89). *** D. Cantemir, op. cit., p. 34. Doe. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. IV, p. 182. *** Doc. din : <1604 1605>, 20 nov. 1608, 18 iunie 1623 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., ypac. XVII, vol. I, p. 178, vol. II, p. 185, vol. V, p. 226). Biblioteca Ccntral de Stat, XI.IV/7. Vezi i doc. din 7 aug. 1646, In care se arat c doi locuitori care mergeau cu judecat la sfatnl domnesc s-au tocmit dinaintea port ii i s-au Impcat, renun^lnd la judecata divanului (Acad. R. S. Romnia, XVI/89 a). 089 Doc. din <1610 1611 >, 1 aprilie 1613 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 324 325, vol. Ill, p. 133).
659
VORNICII DE POARTA
211
divanului domnesc in judecata unor pricini mai importante, fiind trimii s fac cercetri i apoi s raporteze divanului domnesc 661. De pild, la 20 august 1646, Vasile Lupu arat c, primind plngere de la nite locuitori pentru cheltuieli fcute cu judecat, am dat invtur domnia mea de li-au luat seama vornicii de la poarta domniei mele, de le-au fcut i izvod pre ce au aflat eic au cheltuit 662. Alteori, eierau trimii in ar. pentru a cerceta diverse pricini privind mutarea stlpilor de hotar, stricri de recolte, mpriri de ocine, s fac preuirea unor bunuri, s cerceteze acte de proprietate etc.663. ncepnd din sec. al XVII-lea, indeosebi din vremea domniei lui Vasile Lupu, vornicii de poarta au jucat un rol tot mai important in efectuarea hotrniciilor, fiind numii tot mai adesea ca ispravnici la hotrniciie64, n care calitate ndeplineau rolul portarilor ai doilea din ara Bomneasc. Cum dregtorul respomabil cu hotrniciUe era marele logoft, vornicii de poarta trebuiau s colaboreze cu acesta. Tot din aceasta vreme ei ndeplineau i alta atribuie a portarilor ai doilea, asistnd la jurmintele depuse pentru diverse pricini 665. Vornicii de poart erau trimii de asemenea in ar s adune aa numita gloab a porii de la cei care nu respectau diverse porunei domneti, de la cei care clcau hotarele moiilor strine, pentru stricarea de bucate etc. 666. Aceast gloab se ncasa n vite, documentele amintind de 12 i 50 de boi dai ca gloab. n sec. al XVII-lea, vornicii de poart se numrau totdeauna printre boierii care ddeau mrturii pentru vinzrile de bunuri efectuate, pe baza crora se obinea apoi ntrirea domniei. Ei erau citai de regul ultimii dintre dregatorii martori. Unele din aceste vinzri erau feute ..denaintea porii mriei sale lui vod numai in prezena vornicilor de poart 66 ,,Poarta domneasc juca deci i rolul unui loc de adeverire a vinzrilor. n sfrit, ultima atribuie a vornicilor de poart de care amintete numai Miron Costin era aceea de a pregti conacele de noapte
eel Cf. i Miron Costin, Opere, p. 389, care susine c este obicei s fie trimi: i pentru cercetri. Acad. R. S. Romnia, DXCII/226227. 663 Doc. din : 29 aprilie i 17 mai 1638, 15 iulie 1647. 9 iulie 1661. 29 oct. 1710 etc. (Acad. R. S. Romnia, CX/125, IV/226, DXLIV/24, CCXXI/7, Arh. St Buc.. m-rea Gaiata, XIV/29).
ee4 Yezi doc. din: 5 febr. 1631, 20 iunie 1632, 4 iulie 1632, 28 iunie <163-1 1652>, febr. 1636, 15 oct. 1638, 18 nov. 1642, 17 aug. 1661, 31 mai i 1 iunie 1662, 5 nov. 1665 etc. (Arh. St. Iai, CCCXXXIX, f. 519, Arh. St. Buc., ms. 629, f. 284, Acad. R. S. Romnia, CCVIII/86, a b, DCXXIII/39, CD/121, XXII/2), G. Ghibnescu, Surcte, III, p. 122, Uricarut, V, p. 307309, Acad. R. S. Romnia, CDLXXIII/39, CDLXVII/4 i Foto, XXXII/92). ee I. Antonovici, Documente btrldene, III, p. 72 73 i N. Iorga. Studii i documente, V, p. 54 (doc. din 1724, in care se spune c aceasta se fcea dup obiciaiu). eoe Vezi doc. din : <1607 1611 >, 16 aprilie 1613 f 21 iunie 1634, 22 aug. i 28 nov. 1636, 22 aprilie 1645 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 134, voL III, p. 135, Arh. St. Buc., m-rea Gaiata, X/19 20, Acad. R. S. Romnia, LXXXII/10, Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava, XL1/2, Biblioteca Central de Stat, 1/95 etc.). 887 Doc. din : <ante 25 mai 1641 >, 22 nov. 1644, 2 febr. 1652 etc. (Spiridoni-Ia, 111/56. Acad. R. S. Romnia, CXI/185, LXXXVI/28).
to - c. 290
DREGATORII CU ATRIBUII MILITARE
i popasurile domnului, ale pailor turci 668. Din documente rezult ns c cei care se ocupau de primirea i gzduirea trimiilor Porii nu erau vornicii de poart, ci uarii. Vornicii de poart dispuneau de pecete legat de numele i atribuiile lor. La inceputul sec. al XVIII-lea, aceast pecete era format dintr-o cruce, avind in cele dou pri ale braului de sus literele (pecetea), . iar jos np (porii), adic 6e9. Mai trziu, pe aceasta pecete era desenat poart sub un turn (poarta de intrare de sub turnul porii domneti), avind in fa doua bee ncruciate 67, care artau ca vornicii opreau accesul in curtea domneasc. Despre veniturile vornicilor de poart tirile sint destul de srace. De la Dimitrie Cantemir aflm c aveau, pentru slujba lor, venitul inutului Eoman 671, dar nu ni se spune din ce consta acesta. Vornicii de poart mai beneficiau desigur ca i ceilali dregatori de alte venituri din slujbe: de la hotarnicii 672, de parte din boii ncasai ca gloab a porii, de venituri din judeci etc.'
DREGTORI CU ATFUBUII MILITARE

In aceasta categorie am inclus pe dregatorii la care predomin atribuiile de ordin militar, adic pe sptar, comandantul clrimii in ara Eomneasc, hatman, comandantul armatei moldovene, aga, serdarul i etrarul. Cei mai muli dintre acetia indeplineau i alte atribuii (sptarul inea spada domnului la ceremonii, hatmanul se ocupa i de iganii domneti, serdarul moldovean ndeplinea i sarcini administrative). Cum ns atribuiile de ordin militar erau mai importante, am considerat c ii putem cuprinde ntr-o categorie aparte. Menionm c i ali mari dregatori ai celor doua ri au indeplinit un timp unele atribuii militare ; de pild, marii vornici ai Moldovei au fost comandani de oaste pn la apariia hatmanului, logoftul moldovean a rmas comandantul curtenilor i dup nfiinarea dregtoriei de hatman, paharnicul din ara Eomneasc era in sec. al XVII-lea comandantul roilor. aa cum armaul era mai mare peste tunuri. Cum ns la fiecare
*** Miron Costin, Optre, p. 389. *** N. Iorga. Studii fi documente, XV I, p. 203 i I. Antonovici, Documente btrldene, p. 7273 (doc. din 5 iunie 1704). M. Costin, Opere complete, ed. V. A. Urechia, vol. II, p. 568. Vezi i reproducerile i descrierile sigHiiior lui Andrei Spotianu i Grigore Cirlig vornici de poart, ambele din 1676, la Emil Vlrtosu, Mari dregtori din ara Romneasc i Moldova tn sigiliile secolelor XVII XVIII, in ,,Studii i cerc. de istoric medle, I, 1950, p. 174 177. 671 D. Cantemir, op. cit., p. 84. *,s Intr-un doc. din 18 nov. 1642, referilor la hotrnicie fcut de vornicii de poartd, acetia spun au luat ,,ciobotile noastre, fr s precizeze Ins cit anume (G. Ghibnescu, Surete, III, p. 123). La sflritul sec. al XVIII-lea i Inceputul sec. al XlX-lea, cei 6 vornici Ac poart aveau venituri fixate de domnie de la hotrnicii i de la preuirea caselor i diverselor bunuri (Arh. Bas., 1932, p. 43).
SPATARUL
din acetia atribuiile de ordin militar erau mai puin importante decit celelalte pe care le ndeplineau, i-am trecut n categoriile de care in atribuiile lor principale, amintind acolo i de aceste atribuii de ordin militar.
Sptarul
n lucrarea sa adesea citat, inind seama de faptul c la srbi i bulgari nu a existat aceasta dregtorie, 0.0. Giurescu i-a exprimat prerea ca denumirea sptarului vine de la cuvintul romnesc de origine latin spat ntlnit n texte vechi de limb romn i nu de la termenul grec <<<;, care constituia n Bizan un titlu nobiliar, nu dregtorie ca aceea a sptarului1. Sptarii alctuiau in Imperiul bizantin un corp de gard al mpratului, fiind comandai de protosptar. Cu vremea, protosptarul i-a pierdut nsemntatea avusese iniial i a disprut dup reforma lui Alexis I Comnenul, dup apte secole de existen 2. Spre deosebire de . C. Giurescu, I. Bogdan considera c demnitatea de sptar a fost introdus n ara Bomneasc din Bulgaria, dup prerea sa spat fiind un cuvnt folosit numai la curtea domneasc 3. Indiferent de originea cuvntului sptar de la cuvintul de origine latin spat sau de la termenul grec ? trebuie s reinem c sptarul din ara Bomneasc nu a indeplinit funeiile unui dregtor cu acest titlu din Imperiul bizantin, unde comandantul armatei se numea [Aeya Sofiicmxoiar dregtorul care purta spada impratului in lipsa comandantului armatei era numit, protostrator. Acest mare dregtor (era al optulea n ordinea ierarhic) se ngrijea de caii impratului (avnd deci atribuiile comisului de la noi), il insoea pe imprat cind acesta pleca n cltorie i comanda cavaleria uoar5. Numele sub care e cunoscut sptarul in documentele scrise in limba slav att n ara Romneasc, ct i n Moldova, este de regul . mai rar . n unele documente este numit i \. adic purttor de sabie 6, sau , purttor de arme 7. n izvoarele redac-
. C. Giurescu, Contribuliuni, p. 125126. R. Guilland, Etudes sur thistoire administrative de I'Empire byzantin. Les litres auliques et eunuques. Le protospathaire (Byzantion, 1955 1957, p. 649 695). Vezi i Byzanti- noslavica, 1952, p. 238 i Pseudo-Codinos, op. cit., p. 38, unde protosptarul e trecut fr funcie.
a
I. Bogdan, Documentut rtzenitor, p. 434. Vezi i G. Ghibnescu. Stovar. p. 57. 4 Pseudo-Codinos, op. cit., p. 83 i R. Guilland, Le grand domestical Byzance. extras din ,.Echos dOrient, XXXVII, 1938, p. 5364. Vezi i articolul aceluiai despre comandanii armatei sub Paleologi ln Revue des etudes byzantines", XVIII, 1960, p. 7992. 5 R. Guilland, Les chapitres retatifs aux fonciions des dignitaires du trailc du PseudoCodinos, tn Byzantinoslavica, XIII/1, 1952, p. 234; idem, Etudes de tilulature el de prosographie byzantines. Le protostrator, in Revue dcs dtudes byzantines, t. VII, fasc. II. 1950, p. 156 179 i Pseudo-Codinos, op. cit., p. 29. 9 Doc. din 10 iunie 1415, 1 august 1496 etc. (D.R.H., B., vol. I, p. 81, 435). Vezi i doc. din 2 aug. 1453, ln care sint folosit i ambii termeni, i * i & (ibidem, p. 192). Doc. moldovean din 12 febr. 1651 (Arh. St. Buc., ep. Hui, X/ll). Vezi i doc. muntean din 6 martie 1628, In care este citat credina lui Gorgan mare purttor de arme
\ I I ifUH'j f JTUIkf
244
SPATARUL
245
tate in limba latin i se spune de obicei ,,spatarius sau spatharius , iar alteori supremus ensifer9 sau armiger10. n ara Romneasc, primul sptar este amintit n timpul domniei lui Mircea cel Btrn, la 10 iunie 1415 11. Dup aceast data el devine un membru obinuit al sfatului domnesc, fiind trecut de regul ca al patrulea dregator al sfatului, dup marele logoft i naintea vistierului, iar uneori al cincilea, in urma acestuia. Intro serie de documente din sec. al XV-lea, dintre 14751493, sint amintii in sfatul domnesc cte doi sptari12, ntr-o perioada n care i dr?gtoria de postelnic era dubl. Cum n unele din aceste documente cei doi sptari apar mpreun, unui dup altul, ca i postelnicii, este foarte probabil c, in aceasta perioada, dregtoria de sptar era ocupat de dou persoane. Despre atribuiile sptarului din ara Romneasc tirile snt destul de tirzii, din sec. al XVIIlea, ca i pentru cele mai multe dintre celelalte dregatorii. In izvoarele din aceasta vreme, atribuiile sptarului snt de ordin militar, el fiind considerat comandantul armatei, fie in ntregimea ei, fie numai al cavaleriei. De pild, n descrierea lui Joppecourt, sptarul Leca este numit comandantul ntregii armate a lui Eadu Mihnea 13; cronicarul rii Eomneti ne informeaz c domnul Constantin erban, care-1 iubea foarte mult pe Hrizea din Bogdnei, ,,fcutu-l-au boiariu, sptar mare preste toate ostile lui14, iar Grigore Ghica l numete pe cumnatul su Toderaco Sturza mare sptar generale delle armi al rii Eomneti 15. Tot ca ef al ntregii armate l consider pte sptar Paul de Alep 16 i Miron Costin, care-1 aseamn hatmanului din Moldova 11. tirile date de Relaia istoric din vremea domniei lui erban Cantacuzino difer oarecum de cele precedente. Potrivit Relaiei amintite, sptarul este cpetenia otirii sau generalul suprem (campi dux sive supremus
generalis). Mai departe ns se precizeaz c el are in grija sa toat oastea clare, fiind considerat in tabar primul dregtor dup domn, ,,n afar de ban i vornic 18. El era deci comandantul clrailor. Cum in aceast vreme ostaii pedetri (dorobanii) erau comandai de marele ag care nu apare ca fiind subordonat marelui sptar 19 este foarte probabil c sptarul comanda numai pe clrai, fapt confirmat de altfel i de Del Chiaro, pentru care sptarul era generale della cavaleria *, ca i de un document intern din 6 martie 1628, in care marele sptar este numit purttor de arme i conductor al clrimii (\ )21. Aa cum arta i . C. Giurescu, este greu de precizat cind a devenit sptarul, dintr-un dregator personal al domniei, insrcinat cu inerea spadei domneti la diverse solemniti, comandant al otirii22. In vremea domniei lui erban Cantacuzino cele dou atribuii se separaser; autorul Relaiei istoriee amintite afirm c, in vreme ce marele spatar era comandantul armatei, al doilea sptar era scutierul domnului, cel care-i inea spada 23 (autorul acestei relaii il aaz pe al doilea sptar la dreapta tronului domnesc). Veniturile sptarului erau realizate de la subaltemii si. Tot autorul Relaiei istoriee ne informeaz c el primea de la fiecare cruce de clrai cte un leu anual, cte bani de gru i alta de orz, precum i cite un car de fn i unui de lemne (circa 6000 de lei anual, plus veniturile in natur amintite). Nu putem preciza ct de vechi era obiceiul ca sptarul s adune venituri de la subaltemii si. El exista in mod sigur la 13 nov. 1667, cind Eadu Leon scria lui Prvu Cantacuzino c il miluiete cu slujba de mare sptar ocupat inainte de tatl su, Drghici, died porunca la cpitanul cel mare i la ceilali, la toi, ce trebi vor fi s le caute, iar ce va fi venitul' s i se trimit ,,la mina acestuia 26. Ca i ali mari dregtori, sptarul era a jut at de nn al doilea sptar, amintit prima oar n documente la 1582 27.
24
. Cum, n aceasta vreme, existau
intre 4 000 i 6 000 de cruci de clrai25, veniturile marelui sptar erau destul de insemnate
08|') (Acad. R. S. Romnia, Pecei, nr. 76). De aceea probabil Evlia Celehi 11 munete pe sptar arma (,,Bul. Com. ist., XII, p. 52). ntr-o scrisoare a lui tefan cel Mare cntre starostele de Lemberg, sptarul Clnu esle numit ..myecznyk, dregtor care lndeplinea In regatul feudal polon aceleai atrlbuii ca i sptarnl moldovean (I. Bogdan, Doc. lui lefan cel , II, p. 464). I. Bogdan, Relafiile, p. 349, 354355 etc.; idem, Doc. lui !>tefan cel , II, p. 268, 441: C. Giurescu, Material, II, p. 82 (1726).
10
Codex Bandinus, p. 313.
11 D.R.H., B., vol. I. p. 82. nainte de aceasl data, lntr-o copie slav a unui doc. din 8 ian. <1392>, este amintit un pitar, cruia In traducerea romneasc a aceluiai document i se spune sptar (ibidem, p. 45), astfel lnclt nu putem .ti sigur dac acesta e pilar sau sptar, aa cum credea . C. Giurescu, (op. cit. p. 122). 12 D.R.H., B., vol. I, p. 246, 250, 256, passim. 13 Tezaur de monumenle, II, p. 52. 14 Isloria rii Komneli, ed. cit., p. 125. u Hurmuzaki, V/2, p. 127, 134. u Paul de Alep, CStMttoriile patriarhului Macarie, ed. Cioran, p. 109. Vezi i P. P. Pa- naitescu, Cltori poloni, p. 19, unde, In descrierea soliei ducelui de Zbaraz din 1622, f'cu de Samuel Twardowski, se afirmS : splarul este hatmanul lui Radul domnul muntenesc. 17 M. Costin, Opere, p. 387 i 390.
Mag. istoric. V, p. 44. Despre atribuliile de comandant militar ale sptarului vezi i informaia din 1673, potrivit creia , rmase sptariul ccl mare la marginea ri dc ctr Moldova, pentru rlndul pzii (N. Iorga, Studii i documente, IX, p. 159160). Vezi mai jos p. 254 255 (despre ag). Del Chiaro, op. cit., p. 6061. Acad. R. S. Romnia, Peceli, nr. 76. 88 G. C. Giurescu, op. cit., p. 124. 28 Mag. istoric, V, p. 47. Ibidem, p. 44. Menionez , la sflritul sec. al XVIII-lea i inceputul sec. nl XlX-lea, veniturile spiUarului erau formate tot din dafurile primite de la subaltcrnii si (Arh. Bas., 1932, p. 35). 26 N. Stoiccscu, Curteni i slujitori. Contributie la istoria armatei romne, p. 108. (enealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, p. 99100. Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 42.
u vremea domuiei lui Constantin Brlncoveanu, in anii 1692 1699, apar in documente cte doi sau chiar trei sptari ai doilea 2S, care fceau slujba foarte probabil cu rndul la curtea domneasc. tn documentele din sec. al XVII-lea nu am ntlnit dregtori purtind titlul de al treilea sptar.
In Moldova, este foarte probabil c dregatoria a fost mprumutat din ara
Romneasc. Aci dregtoria de mare sptar apare mai trziu, n vremea urmailor lui Alexandru cel Bun, la 24 aprilie 1434, cnd Dieni sptarul este menionat ultimul dregtor din lista martorilor sfatului domnesc n vremea domniei lui tefan cel Mare, dregtoria a cptat mai mult importan, sptarul fiind amintit de regul printre martorii sfatului domnesc primul dup pircalabii cetilor, inaintea vistierului i a celorlali dregatori. n sec. al XVII-lea, ns, postelnicul a trecut inaintea sptarului, care era socotit, atit de Miron Costin, ct i de Dimitrie Cantemir, ca al aselea dintre cei opt dregatori de sfat 30. Spre deosebire de ara Romneasc, in Moldova sptarul nu a indeplinit decit servicii de curte, nu i atribuii de comandant militar, atribuii care au fost in seama vornicului, portarului i apoi a hatmanului. Atribuiile sale de purttor al spadei domneti sint descrise pe larg in izvoarele narative din sec. al XVII-lea i de la inceputul celui urmtor. Cea mai complet din aceste descrieri este aceea a lui Miron Costin, dup care sptarul termen sinonim cu dregatoria polon de miecznik ,,se mbrac la ceremoniile publice i la srbtori cu hain de brocart i cu eciul (care amintete mitra domneasc), pe care domnul nsui, in aceasta situaie, nu poate purta. La aceste ceremonii, ,,pete ndat dup domn, cu sabia atrnat de braul sting i purtind in mna dreapt buzdu- ganul, care sint insemnele domniei. Dup prerea nvatului cronicar moldovean, dregatoria de sptar ar fi fost mprumutat de la impraii bizantni, care aveau, pentru acelai ceremonial, pe protosptari31. Pentru interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche, marele sptar este dregtoml care ,,la dzile mari... dvorete... cu arme domneti ncins la spatele domnului 32, iar Dimitrie Cantemir il definete ca ,,supremus principis ensifer, cel care poart spada domnului la srbtorile mari,
** In aceasta vreme sint amintii ca ai doilea sptari: Drghici 1691 1695 TudorachJ ante 1693, Diicu II Buicescu 16941699, erban Greceanu 1696 1699 l erban Filipescu 1698 1699. ** Doe. prio. isl. Rom., A., veac, XIV XV, p. 110. Dintr-o eroare inexplicabtl, N. Iorga considers c sptria ,,n-a ptruns ln Moldova decit dup anul 1600", fiind lntrodus probabil de Radu Mihnea, care fubea mult fastul (Roslul boierimii noastre, In Istoria ro'mnitor In chipuri fi ieoane, II, p. 154). * M. Costin, Opere, ed. cit., p. 239 i D. Cantemir, op. cit., p. 77. M Miron Costin, Opere, ed. cit., p. 238 i 388. Gr. l'reche, Letopisetut, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 76.
HATMANUL
247
fiind mai mare peste sptrei (cubicularii spathariae) 33. Nici unui din aceste izvoare nu vorbete de faptul c sptarul ar fi Indeplinit i atribuii de comandant militar, ca in ara Romneasc. Despre veniturile marelui sptar, atit Miron Costin cit i Dimitrie Cantemir ne dan aceiai informaie: el beneficia de jumtate din veniturile strostiei de Cernui M. Din documente nu rezult ins din ce vreme sptarul dispunea de aceste venituri. Sptarul al doilea existent probabil nc din vremea domniei lui tefan cel Mare 35 , dar amintit cu acest titlu numai in sec. al XYII-lea 36 era considerat in vremea lui Dimitrie Cantemir ca fiind primul dintre boierii de starea a doua. El ndeplinea aceleai servicii ca i marele sptar la srbtorile mai mici37 Al treilea sptar pomenit i el in documentele din sec. al XYII-lea38 fcea parte dintre boierii de starea a treia i presta in fiecare zi slujba ndeplinit de marele sptar numai la srbtorile mai insemnate. In plus, el strngea de la locuitori jalbele adresate domnului cind acesta mergea la biserica sau la plimbare i, dup rezolvarea lor, comunica rspunsurile celor care le fcuser 3e. Despre veniturile acestor doi subalterni ai marelui sptar documentele de pn la inceputul sec. al XYIII-lea nu ne ofer nici informaie.
Hatmanul
A fost unui din dregtorii moldoveni care a stirnit multe discuii in vechea noastr istoriografie, atit in ce privete vechimea dregtoriei, cit i relaiile dintre aceast cLregtorie i aceea mai veche a portarului de Suceava, probleme in care exist preri diferite. Astfel, genealogistul I. Tanoviceanu considera c dregtoria de hatman a aprut la 1588, ca urmare a decderii pirclabilor cetilor40, prere asemntoare cu a lui G. Ghibnescu, care afirm c, ineepind din anul 1688, Andrei portar de Suceava i hatman este primul boier care a ntrunit in minile sale aceste dou dregatorii 41. Cam pentru aceeai epoca dup 1578 opineaz i N. Iorga, care crede c noua dregtorie a fost introdus sub influena cazacilor, dup ce Suceava i-a pierdut impor-
33 D. Cantemir, op. cil., p. 79. Vezi i relate francez de la Inceputul sec. al XVIII-lea. tn care spfttarul este numit ,,le porte ", iar hatmanul general (Rev. hist, du sud-cst , VI, 1929, p. 63). 34 M. Costin, Opere, p. 238 i 388 i D. Cantemir, loc. cit. Cf. i doc. din 1741, dup care marele sptar urma ,,s-i ia venitul dup jumtate de strostie a Cernuilor" (N. Iorga, Studii 0 documente, VI, p. 229 ; vezi i ibidem, V, p. 159 i Acad. R.S. Romma, XXXYII/l). 88 Vezi . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 131, nota 2. 88 Vezi listele noastre in ms. D. Cantemir, op. cit., p. 82. 38 Doc. din iunie 1678 (G. Ghibnescu, Surele, V, p. 39). 8> D. Cantemir, op. cit., p. 83 i 104. 40 I. Tanoviceanu, Conlribufiuni, p. 6 10. 41 G. Ghibnescu, Surete, IX, p. 56.
DREGATORII CU ATRXBUII MILITARE
taa de Gxa-reedinr. capital mutindu-se la Iai12. Dup I. C. Filitti. dreg&oria de mare hatman s-ar fi instituit la mijlocul sec. al XVI-lea, cind aceasta a premar de la cei doi vornici comanda armatei43. Mai de adevr sint prerile lui P. P. Panaitescu 44 i C.V. Dimitriu *. dttp care dregtoria de hatman i portar de Suceava ar fi ap&rux in timpul domniei lui Petra Eare. Dip cum am ar&tat mai sus46, la inceputul sec. al XV-lea existau in Moldova mai muli vornici regionali, printre care i aceia de Suceava, cetacea de scaun a rrii. Aci sint menionai : Oan vornicul, intre S martie 1407 i 2 martie 1422 17 i Cupcici vornicul. intre 2 aprilie 1428 i 1 iulie liod iS Dup aceasta data, vornicul de Suceava nu mai este amintit; in schimb. la 24 august 1436. apare in documente un dregator numit portar 49, care in anii nrmtori (14381441) figureaz intre membrii sfatului domnesc . Aceasta a determinat pe unii istorici (X. Iorga,51 G. Ghibnescu 52 i C. V. Dimitriu *3) s susin c portarul a nlocuit pe vornicul de Suceava. E'ie greu de afirmat in mod categoric c lucrurile s-au intimplat exact aa. Mi se pare mai probabil c vornicul de Suceava devenind marele vornic al rii intregi, unele din atribuiile sale in capitala Moldovei au fost preluate de portar, numit mai tirziu portar de Suceava. Un dregator cu titlul de vornic de Suceava a continual s existe, fiind subordonat hatmanului. bnportana portarului a crescut in timpul domniei lui tefan cel Mare. n aceast vreme, la 4 martie 1479, este amintit dregtoria de portar de Suceava 34 (inainte, pin la 1441, dregtorul se numea numai portar). Aceasta important dregtorie a fost ocupat pn in 1481 de endrea, cumnatul domnului, iar dup moartea acestuia de Luca Arbore, care a jocat un rol politic deosebit de important in istoria Moldovei. innd seama de msurile luate de marele domn al Moldovei in aceasta vreme, de
41
N. Iorga. Roslal boitrimii noasire, in Isloria romdnilor In chipuri i icoane, II, p. 1- Filitti. Veehea organizare administrative, p. 21.
153 158.
44 P- P. Panaitescu, Cursul de istoria eulturii (litografiat) 1927, p. 74 75. Aci se sus- TiEc ns In mod greit c dregtoria a aprut sub numele de portar i batman i numai din vremea lui Ai. Lpuneanu cu titlul de hatman singur. . V. Dimitriu, Doi dregtori moldooeni I. Portarul de Suceava. II. Hatmanul i pirc taint de Suceava, Buc., 1935. Aceast lucrare a stlrnit polemic violent Intre autorul ei i T. Bl 2n, care l-a acuzat de plagiat (vezi T. Blan, Cum se scrie istoria sau cartea d-lui C. Y. Dimitria, Doi dregatori moldooeni, Cernui, 1935; . V. Dimitriu, Rspuns unor calom- mi, Buc., 1935; T. Blan, Rspans d-lui Constantin V. Dimitriu, Cernfiul, 1935). Despre hatmanul moldovean vezi i T. Blan, Vornicia tn Moldova, p. 186 190.
Vezi mai sus p. 194. *' Dot. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 16, 35. ** Ibidem, p. 63, 129. Ibidem, p. 134. Acest Oan portarul pare a fi chiar fostul vomic OanS. Dup prerea hri T. Blan, portarul ar fi traducerea romneasc a cuvlntului plrclab, dc origine magkiar (Vornicia tn .Moldooa, p. 169).
m
31
Dot. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 153, 166, 177. N. Iorga, Istoria romdnilor, , p. 54.
G. Ghibnescu, Surete, XII, p. VIII. ** G. V. Dimitriu, Doi dregtori moldooeni. ** Dot. priv. ist. Rom., A., veac. XV, p. 6.
HATMANUL
ntrire a autoritii centrale printre altele i prin inmulirea numnilui curtenilor ce depindeau direct de domnie este foarte probabil c dregatoria de portar de Suceava trebuie pus in legtur cu aceste msuri. Din a doua domnie a lui Petru Bare. mai exact din 1541, incepe a fi amintit in documente hatmanul Hauptman nomine"57. Este foarte probabil c moldovenii au imprumutat numele acestei dregatorii din regatul vecin al Poloniei. a crei armat cuuoteau bine, i unde exista la 1539 dregatoria de hatman. care era ..snpremus capitaneus, aa cum va deveni i hatmanul moldovean n a doua jumtate a sec. al XVI-lea. in sfatul domnesc noul dxegtor continu s fie denumit cu vechiul termen de portar. fiind numit mai rar hatman i pirclab. C aceste titluri constituie inc din aceasta vreme singur dregtorie rezult din faptul c aceeai persoan este numit cind portar, cind hatman i pirclab fuziune mai complet intre dregatoria mai veche de portar si aceea mai nou de hatman pare c s-a produs in vremea domniei lui Ieremia Movil, de cind acestui dregtor i se spune hatman >i portar de Suceava , hatman i pirclab de Suceava titlul obinuit sau mai rar doar portar
62 61 5
\ care la 1517 era considerat .,supremus Wayvode consiliarius,
. Afirmaia fcut de Miron Costin c Ieremia Movil a infiinat

63
aceasta dregtorie, dup model polon. i c hatmanului i s-a adugat pirclabia de Suceava pentru a avea loc in sfatul domnesc nu corespunde decit in parte adevrului, deoarece dregatoria de hatman i pirclab de Suceava a aprut inainte de aceasta domnie. n sfatul domnesc. hatmanul era meuionat de regul dup pircalabii cetilor moldovene, in virtutea unui vechi obicei al cancelariei domneti de a trece pe pirclabi dup vornici. Din vremea domniei lui Miron Bar- novschi, de cind importana pirclabilor a sczut tot mai mult, hatmanul a trecut inaintea acestora, fiind considerat al patrulea dregtor moldovean, dup logoft i cei doi vornici.
55
Vezi lsloria Romdniei, II, p. 534.
** La 1535 Mihu castelanus (portarul Sucevei) era considerat ..supremus campiductor regni Moldaviae (Hurmuzaki, 11/1, p. 93). Fiinel ucis de Petru Rare in 1541, tn locul su domnul a pus pc Yartic hatman i siarostha" (N. Iorga. Studii istorice.. . p. J4S 349) Hatmanul este amintit in documentele interne la 1549 (Doc. prir. ist. Rom.. A., vec. XVI. vol. I, p. 585).
Cronicarul Macarie contemporan cu Petru Rare afirmi c tefiVni i- tiat capul hatnianului si intiiului sAn sfetnic Luca Arbore (Cronicile stavo-romdnc, p. 93 94). Cum ins lui Luca Arbore documentele interne li spun portar nu batman, cronicarul a ex tins noiunea cunoscut In vremea sa i asupra unei epoci anterioare. 47 Hurmuzaki, XV, p. 461.
58
T. Blan, op. cil., p. 188189.
* De pildn, Vasile este numit ctnd portar de Suceava, cind hatman. iar Andrei, cind portar, cind hatman i plrclab de Suceava {Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XV1. vol. II. p. 178, 183, vol. Ill, p. 341, 347, 382; vezi i p. 441, 444, 451, 452, 456 passim).
60
Doc. priv. ist. Rom., A., vcac. XVI, vol. IV, p. 15S. 237, veac. XVII. vol. I, p.
pnssiiu.
01 63
Ibidem, veac. XVI, vol. IV, p. 161, 181, 196, 211 passim.
Ibidem, p. 210, 219, veac. XVII, vol. I, p. 230, 238. s Miron Costin, Open, p. 238. 387.
Avind in vedere importana dregtoriei, printre hatmanii de la sSritul sec. al XVI-lea i din secolul urmtor ntlnim numeroase rude ale domnilor Moldovei: Simion Movil, Isac Balica, Nicoar, cumnat cu Miron Barnovschi, Gavril i Gheorghe Coci, fraii lui Vasile Lupu, Vasile Ceaurul, fratele lui Gheorghe tefan, Lupu Bogdan, ginerele lui Constantin Cantemir etc. Trebuie s mai artm c, dei de regul hatmanul cumula i funcia de portar de Suceava, pe la mijlocul sec. al XVII-lea, n afar de hatman, exista ine i un portar sau mare portar de Suceava sau de cetatea Suceava, eare este amintit adesea in documente M, iar uneori chiar in sfatul domnesc65, unde de regul apare numai hatmanul. Dei din documente nu rezult in c-e relaii se gsea acest dregator cu hatmanul numit mai inainte i portar de Suceava este foarte probabil c dregtorul purtind acest titlu era un subaltern al hatmanului, ndeplinind anumite atribuii la Suceava, in lipsa hatmanului de acolo. n afar de portarii de Suceava, documentele din sec. al XVII-lea amintesc i de pirclabii de Suceava, care aveau in grija lor administrarea inutului respectiv 66. Din documente nu rezult care erau raporturile dintre pirelabii de Suceava i dregtorul numit hatman i prclab de Suceava. AtribuiUe hatmanului au fost prin excelen militare, el fiind comandantul armatei. In aceasta privin toate izvoarele narative sint de acord, hatmanul fiind considerat supremus campiductor et vicerex7, comandantul suprem al armatei 68, generalus totius provinciae 69, ispravnic p toate otile ri 70, cpetenia cea mare a oastei 71, generalus equi- tum et peditum72, generalus exercitus73, generalissimus Moldaviae74 sau general des troupes75.
** Vezi doc. din : 16 ian. 1641, 30 ian. 1650, 14 oct. 1657, 5 mai i 13 oct. 1658, 20 ian. 1665 etc. (G. Ghibnescu, Surete, III, p. 285, IV, p. 84, Acad. R. S. Romnia, CLX/172 i 200 i Arh. SL Buc., mrea Neam, LXVIII/4). Vezi doc. din 20 april. 1660, 4 nov. 1667 i 19 nov. 1669, In ultimele dou fiind amintii tn sfat portarul de Suceava alturi de hatmanul i plrclabul de Suceava. (G. Ghib- nescu, Surete, IV, p. 301 i Arh. St, Buc., ms 579, f. 3 v. i 221). Menionm e uneori i plrclabii altor ceti erau numii portari i prclabi, cum i se spune ptrclabului de Neam la 13 iunie 1661 (Arh. St. Buc., m-rea Neam, LIII/9). Tot astfel existau portari i la alte ceti (Soroca, Hotin), care Ins nu sint numii i plfclabi (doc. din 10 aug. 1610, 4 febr. 1621, Doe. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II, p. 315 i voL V, p. 9). Doc. din 15 febr. i 8 iunie 1662 (Acad. R. S. Romnia, CDLXVIII/14-15). *' Belsius, 1562, Hurmuzaki, II/l, p. 425. 88 Evlia Celebi, In BuL Com. 1st., XVI, p. 266. * Codex Bandinus, p. 313. 70 Gr. Ureche, Letopisefal rii Moldovei, ed. cit., p. 76. 71 D. Cantemir, op. eit., p. 18. 72 A. Veress, Documente, IV, p. 97. 73 N. Iorga, Studii fi documente, I II, p. 64. 74 Ibidem, p. 67. 75 Rev. hist, du sud-est , VI, 1929, p. 63. Doar francezul De la Croix 11 consider pe hatman ,,le comandant de la cavalerie, avind probabil tn vedere faptul c dorobanii se aflau sub comanda agi (Fr. Babinger, rctaiune neobservatu, p. 21).
HATMANUL
251
In aceast calitate, el comanda pe clrai, dorobani, arcai, seimeni i pe ceilali lefegii7e, deci cea mai mare parte a armatei, cu excepia curtenilor, care se aflau sub comanda marelui logoft, i a hinsarilor, pui sub ordinele marilor vornici. Este greu de precizat cind anume a devenit hatmanul comandantul armatei moldovene. Este sigur c portarul a indeplinit anumite atribuii militare nc din vremea domniei lui tefan cel Mare, cind comanda cetatea Suceava i parte a armatei moldovene, alturi de marele vornic. Atit Miron Costin cit i Dimitrie Cantemir afirm c hatmanul a preluat comanda armatei de la cei doi vornici, care conduceau unui aripa dreapt, cellalt pe cea stng 77. Cum ns, pn la apariia hatmanului. documentele nu amintesc dect pe marele vornic al rii de jos, aceasta afirmaie strnete unele ndoieli. Este foarte probabil c a existat perioada de tranziie, in care portarul de Suceava a participat la conducerea armatei moldovene alturi de vornic. Menionm astfel c. la 1530, Mihu ..castellanus Zuchoviensis este numit ,,capitaneus supremus gentium" 78, iar la 1529 Barbovschi portarul este numit cpetenia otdor" (SOE.WK ). dei in acest caz el conducea oastea moldovean alturi de Grozav mare vornic 79. n calitatea lor de comandani de armat, hatmanii participau in fruntea oastei la lupte, unii dintre ei distingindu-se prin vitejia i prieeperea dovedit in btlii. Cronicarul loan Neculce are cuvinte fruinoase de laud pentru hatmanul Alexandru Buhu, care a luptat cu mult curaj contra oastei polone ce intrase in Moldova. Dup retragerea oastei polone. hatmanului i s-a fcut primire triumfal in capitala rii ,.cu toi slujitorii curii, cu tobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, de slujie domnului cu dreptate i rii80. n afar de aceast important atribuie, de comandant al armatei. hatmanul era in vremea lui Dimitrie Cantemir oblduitorul inutului Suceava 81. Este de presupus c aceast oblduire" era atribuie veche, motenit de hatman nc din vremea existenei vornicului i portarului de Suceava. La sfiritul sec. al XYI-lea, hatmanul era mai mare peste oraul Suceava i regiunea din jur, de ndat ce, la 17 august 1586. Alba vornic de Suceava arat c a fcut acolo hotrnicie din porunca lui Gheorghe hatmanul 82. Yornicul de Suceava era deci subalternul hatmanului. alta atribuie a hatmanului, de care vorbesc numeroase documente, era grija de iganii domneti, ineepind din vremea domniei lui Ieremia Movil (aceasta atribuie era ndeplinit in ara Romneasc de marele arma). Prin abuz, ns, hatmanul i slugile sale an inceput mai tirziu
77
Miron Costin, Opere, p. 238 i 387 i D. Cantemir, op. eil.. p. 78. M. Costin, Opere, p. 238 i 387 i D. Cantemir, op. cit., p. 89 90. Vezi mai sus p. 201. 7g Hurmuzaki, XV, p. 350. 79 Cronicile staoo-romne, ed. cit., p. 82 i 96. 80 I. Neculce, op. cit., p. 59. Vezi i p. 61. 81 D. Cantemir, op. cit., p. 78. 82 Doc. pri. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. IV. p. 331.
DREGATORI CU ATRIBUII MILITARE
s& se ocupe i de iganiiaflaim proprietatea mnstirilor i marilor boieri83, ceea a provocat intervenia domniei. Primele msuri au fost luate de Miron Barnovschi, care, la plingerea boierilor i egumenilor c nu-i mai pot stpini iganii ,.din cauza marei greuti i silnicii ce au n toi anii de la hatmani i de la slugile hatmanilor i de la juzii de igani, pentru e ii min la lucru la curtea domniei mele i iau de la ei gloabe i ciobote, din care domnia nu avea nici un venit, ,,ci este numai venit i folos hatmanilor \ hotrte ca s nu se mai ia dare, ciubote, gloabe nici alte venituri Mtmneti.... iar hatmanul s aib treab numai cu robi igani drepi domneti M. Se vede ns c aceasta hotrre nu a fost respectat, ceea ce a provocat repetarea ei de ctre Vasile Lupu i Gheorghe Ghica, la 1637
85
i respectiv, 1658
86
. Cu toate acestea, la 28 oct.
1696, boierii i clerul Moldovei artau din nou domnului c hatmanul lua djdii i gloabe iganilor; domnul ii iart pe igani de dajdia domneasc i htmneasc, hotrnd ca hatmanul s nu mai globeasc igncile 87. Tot in atribuiile hatmanului intra i judecata clrailor, dorobanilor i celorlali slujitori, amintit inc din sec. al XVII-lea
88
. n sec. urmtor, la 1 mai 1741, se precizeaz care anume
pricini erau judecate de hatman. La aceasta data, domnul d dreptul lui Costachi Bazu hatman s ia ...ugubin si tlhuaguri i alte pricini i vite de pripas la cpitani i la clrai. la simeni i la toi iganii, dup obicei, i -i certa i a-i srlobi, fieatecare dup vina lui89. Hatmanul avea deci asupra slujitorilor i iganilor drepturi de judecata asemntoare cu acelea pe care marii vornici le aveau asupra locuitorilor rii.
Veniturile hatmanului erau realizate de la igani i de la slujitorii aflai in subordinea sa.
Veniturile htmneti strnse de la igani snt amintite, dup cum am vzut, nc din sec. al XVIIlea. La 1741 iga-
83 in numeroa.se poninci, Ineepind din anul 1607, hatmanul cere slugilor saw fiilor si care se ocupau de igani s lase In pace iganii mnstirilor ,,s mearg prin ar s cltige cu dreptate, ceea ce arat e abuzul Incepuse nc din aceast vreme (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVH, vol. II, p. 110, 124 125, vol. IV, p. 163, 164, 336, 337 passim). 31 85
Acad. R.S. Romnia, CCXXXVI/40, LXXXII/144, Arh. St. Buc., ms. 628, f. 355.
Acad. R.S. Romnia. I.XXXIV/161 i 68, Arh. St. Buc., m-rea Neam, CXXXII/12. Vezi i doc. din 12 iunie 1634 i 8 aug. <1634 1650> (Acad. R. S. Romnia, LXI/50 i Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-Iai, XXXII/87).
M Vezi doc. date m-rilor, Neam, Moldovia, Putna, Secul, Bistria, etc. la 10 13 mai 1658 (Arh. St. Buc., m-rea Neam, CXXXII/13 i 14, m-rea Sf. Sava, XXXV/14, Acad. R. S. Romnia, LXXXIV/163 i LXXXV/18).
87 88
N. Iorga, Studii fi documente, V, p. 96 97. Miron Costin, Opere, p. 238.
M N. Iorga, Studii si documente, VI, p. 210211. Vezi i p. 233, unde se spune c iganii erau judecai de hatman pentru moarte de om i pentru deuguMn. Pentru compa- rajie, vezi i atribuiile hatmanului ia Inceputul sec. al XlX-lea (,,Arh. Bas., 1930, nr. 1, p. 39-42).
HATMANUL
253
nii htmneti ddeau plocon hatmanului ,,dup obicei . Nu cunoatem ns cuantumul acestor plocoane. n afar de plocoane, hatmanul realiza venituri insemnate din judecata iganilor, ndeosebi cnd acetia erau vinovai de ucidere. La 9 aprilie 1655, Vasile hatmanul declara astfel c a primit de la un boier pentru iganul Lupu care fusese bgat la temni deoarece ucisese copil de igan, dup violase gloaba noastr 20 de lei i un cal, separat de ceea ce li se dduse ,,feciorilor si, pentru ciubote. Dindu-i hatmanului aceti bani i calul, boierul scosese pe igan de la ,.pierzare91. Un caz asemntor ne este relatat i de un document din 8 mai 1664, prin care hatmanul Nicolae Bacovi arta c a primit de la Solomon Brldeanu mare vornic un cal bun, preuit la 30 de galbeni, i 10 coi de postav subire, n valoare de 24 de galbeni, pentru a ierta de pedeapsa cu moartea nite igani ai mnstirilor Dragomirna i Putna, care ueiseser un igan al manstirii Moldovia i care era s piae pentru moarte * 2. Hatmanul obinea de la iganii vinovai de ucidere veniturile pe care le realizau marii vornici de la ceilali locuitori ai rii. Hatmanul mai primea apoi plocoane de la slujitorii aflai in subordinea sa 93. n afar de aceste plocoane, ca i marele sptar din ara Bomneasc, hatmanul realiza de la slujitorii aflai n subordinea sa si alte venituri, din produse i din clci. La 1742, clraii de la Briacul care ineau menzilul snt scutii s dea hatmanului plocoane i s-i fac slujbe, pe care le prestau ceilali clrai: nici lemne, nic-i orz sa nu dea, nici vin htmnesc s nu li se lepede, nici un fel de clci htmneti s nu fac i, n scurt, nici cu un fel de beilic s nu fie suprai M. Veniturile hatmanului trebuie s fi fost foarte insemnate, de indat ce, n prima jumtate a sec. al XVIII-lea, se susinea c dintre boeriile moldovene htmnia era mai bnoas95. Spre deosebire de majoritatea celorlali mari dregatori. hatmanul nu avea ca ajutor un alt dregtor purtnd acelai titlu i rangul de al doilea9.
90
N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 233. Vezi i ibidem. V, p. 159 (doc. din
nov. 1755). Al. Vitencu, Vechi documente moldoveneli, Cernui, 1925, p. 8 9.

92
Ibidem, p. 910.
N. Iorga, op. cit., VI, p. 425 i Acad. R. S. Romania, ms. rom. 237, f. 435 (doc. din 1727).
94 N. Iorga. op. cit., VI, p. 270271. Pentru veniturile hatmanului la 1757 i 1776 vezi Acad. R. S. Romania, CMXIX/2 i Uricarul, XIX, p. 319 320. 95 Cronica Ghiculetilor, p. 361.
Nu tim pe ce se baza Evlia Celebi cnd afirma c in Moldova exista un ,,Ba bat man, care era marele serdar al otirii din Intregul vilaet, i un ..Ikingi hatman, care ar fi fost serdarul otirii din jumtatea vilaietului (But. Com. 1st.. XII, p. 52). Nici un alt izvor nu amintete de un al doilea hatman. Este posibil ca Evlia Celebi s spun al doilea hatman serdarului, pe care nu 11 amintete printre dregtorii moldoveni.
Aga
Este un dregator cu funcii militare, al crui nume a fost imprumutat in a doua jumtate a sec. al XYI-lea de la turci, unde are accepiunea de comandant 97. Miron Costin ca i Evlia Celebi i Dimitrie Cantemir il si aseamn, de altfel, cu ienicer-aga 98, comandantul ienicerilor. n ara Romneasc, N. Iorga considera c aga este un dregtor militar instituit de Mihai Viteazul, care, pentru a stpni beliii din armata sa, avea nevoie de un turc ,,al crui titlu e acesta de ag, obinuit la Con- stantinopol, unde insemna orice ofier al seraiului ". Vom observa mai nti c dregtoria apare n a doua jumtate a sec. al XVI-lea, inainte de Mihai Viteazul, i anume la 10 dec. 1667 10. Mihai Viteazul el nsui a fost mare ag in timpul domniei lui tefan Surdul.101 Apoi, aga nu a fost niciodat turc i a comandat pe pedestrai in general, nu pe belii. Este probabil c aga s fi comandat la nceput pe mercenarii turci i ardeleni care se gseau pe lng curtea domnilor rii Bomneti, indeosebi in a doua jumtate a sec. al XVI-lea, ajungnd in vremea domniei lui Mihai Viteazul un dregator nsemnat, care comanda pe numeroii dorobani aflai in armata sa. n timpul acestei domnii, marele aga Leca este amintit uneori chiar ca membru al sfatului domnesc102. n vremea domniei lui Matei Basarab, cind numrul dorobanilor a fost mai mare, dregtoria de mare ag ocupat de Diicu Buicescu i apoi de Lupu Buliga, care a fcut ,,mari ndreptri in oaste103 a cptat importan deosebit, aga aprnd uneori i in aceast vreme in sfatul domnesc ***. Dup domnia lui Matei Basarab, cind numrul dorobanilor a sczut, in urma btliei de la oplea din 1655, dregtoria de ag i pierde din importan, pentru a redeveni dregtorie de seama in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, cind marele ag apare n zeci de documente ca martor alturi de marii boieri din sfat.
97 93 99
L. ineanu, Influenfa orienlal, II, p. 1011. M. Costin, Opere, p. 389 i Bui. Com. 1st., XVI, p. 267.
N. Iorga, Rostul boierimii noastre, In Istoria romdnilor tn chipuri i icoane, II, p. 151. In alt oper a sa, Rscoala seimenilor contra lui Matei Basarab, aprut In 1910, p. 10, N. Iorga ailrma ns c dregtoria de mare ag a fost nfiinat odat cu corpul seimenilor, titlul de ag dat lui Matei Basarab fiind ,,cu totul nou. La rlndul su, I. C. Filitti credea c marele ag a luat comanda dorobantilor numai In a doua jumtate a sec. al XVII-lea (Organizarea administrated, p. 21). Vezi i B. P. Hasdeu, Magnum Etijmologieum, I, col. 479481.
100 101 102 103 104
Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 253254. Ibidem, vol. VI, p. 128, 341. Ibidem, p. 386.
Doc. din 25 aprilie 1654 (Arhivele Olteniei, 1926, p. 340). Doc. din 1 sept. 1654 (Arh. St. Buc., ep. Arge, XVIII/5).
AGA
Informaiile din sec. al XVII-lea i de la inceputul celui urmtor ni-1 prezint. pe marele aga ca fiind comandantul dorobanilor105, al doilea comandant al otilor 106 (primul fiind marele sptar, care avea sub ordine pe clrai) sau general della fanteria107. Autorul Relaiei istorice adaug la aceste tiri i unele amnunte; dup prerea sa, aga ocupa dregtorie mare i mnoas (officium magnum, utileque), comandind ostaii pedetri: dorobani, seimeni, lefegii i scutelnici l08. El avea venituri insemnate din slujba sa, primind daruri de la dorobani, care-i fceau i diverse munci: cldeau case, crau lemne, spau iazuri i altele asemntoare;\ Dup marele sptar, aga are ctigul cel mai nsemnat i cel mai imediat". In aceasta vreme, aga nu fcea parte dintre membrii sfatului, ci dintre dregtorii care asistau la edinele acestuialoe. n afar de atribuiile sale de comandant de oaste, aga avea i drept de judecat, 110 fiind folosit uneori de domnie ca Ispravnic in diverse pricini sau n diferite alte misiuni de incredere 1U. n Moldova, marele ag este amintit ceva mai tirziu, in ultimul deceniu al sec. al XVI-lea m, adic data cu apariia slujitorilor, cind probabil hatmanul a devenit comandantul clrailor iar aga, ajutorul su, mai marele dorobanilor. Ca i n ara Romneasc, aga era ispravnic pre drbanr'113 sau general peste drbani i peste toat pedestrimea"134. Spre deosebire de ara Bomneasc ns, unde obligaia sa de a asigura poliia capitalei apare n sec. al XVTII-lea, in Moldova el ngrijea de strzile Iailor inc din a doua jumtate a sec. al XVII-lea ui. n vremea lui Dimitrie Cantemir, aga indeplinea aproape ac-eleai atribuii ca i aga ienicerilor la turci: el pedepsea oamenii prini bei pe
105
Evlia Celebi, In Bui. Com. 1st., XVI, p. 267.
m Paul de Alep, Cltoriile palriarhului Maearie, p. 109. 107 Del Chiaro, op. cit., p. 61. 105 De aceea, cind Cantacuzinii au pus mna pe putere. in vremea domniei lui Antonie vod din Popeti, au avut grij s scoat din dregatoria de mare ag pe Ivaco BJeanu ,.zi- cnd c nu trebuie s fie slujitorii p mlna lor (a Blenilor) (R. Popescu, , ed. C. Grecescu, p. 142).
109 Mug. istorie, V, p. 51. Menionez aci c, la sfritul sec. al XVTIT-lea ineeputul sec. al XlX-lea, aga nu avea inc leaf ca ceilali dregatori, veniturile sale fund constitute din darurile primite de la subalterni (Arh. Bas., 1932, p. 37). 110 Vezi cartea de judecat dat de Mihai mare ag tntr-o pricina privind stpnirea unor bucate (G. Ghibnescu, Surete, VI, p. 186). 111 Vezi doc. din 30 martie 1638, ln care se spune c marele ag Ni fusese trimis de domn s serie bucatele unui negustor ucis de fiul su (Acad. R. S. Romania, XCVI/21). 118 Vezi doc. din 11 febr. 1592 i 1595 (A. Veress, Documente, III, p. 259, 264 i Hurmuzaki, IIT/1, p. 197). N. Iorga considera c dregatoria a aprut aci numai dup 1650. sub inriurirea unor domni din ara Romneasc, obinuii s aib aceiai dregatori (Rostut boierimii noastre, p. 156).
Gr. Ureche, Letopiseut, ed. cit., p. 77. M. Costin, Opere, p. 239 i 389. 114 Ibidem, p. 389.
114
DREGATORI CU ATRIBUII MILITARE SERDARUL
257
uliele capitalei i judeca pricinile mrunte dintre locuitorii oraului Iai (atribuie asemntoare cu aceea indeplinit de ctre postelnic)117. Aga este considerat de Miron Costin ultimul (al unsprezecelea) dintre dregatorii care nu luau parte la sfaturile secrete, dup arma i inaintea dregtorilor ai doilea i ai treilea 118. n vremea lui Dimitrie Cantemir, aga ajunsese al treisprezecelea mare boier de divan, logoftul al doilea i uarul fiind trecui inaintea sa . Ca i in Tara Eomneasc, aga obinea diverse venituri de la slujitorii din subordinea sa, venituri despre care aflm mai multe tiri n sec. al XVIII-lea1S0.
Serdarul
116
Numele su a fost imprumutat de la turci, unde are nelesul de general, comandant de ieniceri, de la ser = cap i dar = care ine m. De la mijlocul sec. al XVII-lea, termenul de serdar este folosit adesea cu aceasta accepiune atit n Moldova, ct i n ara Romneasc. Eeferindu-se la anul 1645, Miron Costin afirm c Apostol... au fost serdar intr-acea oaste cu Bacoii 122. Cum Apostol era n aceea vreme prclab rezult c el era numit serdar pentru c ndeplinea temporar funcia de comandant de oaste. Miron Costin folosete termenul de serdar cu accepiunea de comandant chiar pentru ri unde aceasta funcie nu exista, de pild pentru Transilvania123, ceea ce dovedete larga folosire a termenului in Moldova. Pentru ara Bomneasc, avem mrturia cronicarului Eadu Popescu, care, vorbind de trimiterea a 3 000 de slujitori la 1716, afirm c domnul le-a pus serdari (= comandani) pe Ianache Eoset vei aga i pe Obedeanu mare serdar1U.
Dregtoria de serdar sau mare serdar a fost infiinat, att in ara Eomneasc, ct i n Moldova, la mijlocul sec. al XVII-lea125. n ara Romneasc, primul serdar cunoscut din documente, Constantin (viitorul domn Constantin erban), apare in timpul domniei lui Matei Basarab, la 27 iulie 1646 126. n aceasta vreme, noua dregtorie nu avea importan prea mare, serdarul fiind amintit in documente dup dregatorii mai mici127. Eolul sau a crescut dup 1655, cind, in urma rscoalei slujitorilor din acel an, a sczut importana marelui ag; serdarul este amintit tot mai adesea alturi dc marii boieri, iar in timpul celor doua domnii ale lui Grigore Ghica, in anii 16641668 i 16731676, serdarul apare chiar ca martor ntre dregtorii sfatului domnesc, inaintea pitarului i slugerului, care erau membri mai vechi ai sfatului128. tirile despre atribuiile serdarului din ara Bomneasc sint destul de srace. Dup cum nsui numele su arat, serdarul indeplinea atribuii militare, de comandant de oaste. Dup prerea autorului Relaiei istorice, din vremea domniei lui erban Cantacuzino, serdarul (serdar de masali) deinea in acel timp ultimul loc (al 14-lea) intre sfetnicii domnului (senatores), membri ai sfatului, i comanda boierii mazili (care ocupaser inainte dregatorii). Serdarul era ,,locumtenens principis super nobiles qui fuerunt in officio et sunt privati et quasi super omnes nobiles"129. Autorul Relaiei adaug c ,,odinioar aceasta dregtorie era de mare tnsemntate, dar c importana ei sczuse cu totul in timpul domniei lui erban Cantacuzino 130 (prin acel odinioar, autorul Relaiei inelege probabil vremea domniilor lui Grigore Ghica, timp in care serdarul aprea printre membrii sfatului domnesc). Afirmaia autorului Relaiei istoriee este confirmat i de un document intern, din 8 mai 1664, in care Ptraco Blceanu fost cupar (deci boier
D. Cantemir, op. cit., p. 81. Cf. i interpolator^ lui Gr. Ureche dup care era ,,pre tlrgu, pre lai, giude (ed. cit., p. 77). Vezi mai jos p. 270. M. Costin, Opere, p. 239. Cf. i Gr. Ureche, ed. cit., p. 77, unde aga este trecut Inaintea logoftulni al doilea, ca i un doc. din 2 sept. 1630, In care aga ocup aceeai pozifie (Arh. St. lai, CLXXII/12).
D. Cantemir, op. cit., p. 81. Urtearul, XIX, p. 325326 (1776). La 23 nov. 1755, se arta c aga lua veniturile i plocoanele obinuite dup cum sint hotrlte In condica domneasc (Acad. R. S. Romnia, XXXVII/1).
120
121 L. ineanu, Influenfa orientals, II, p. 319320. Vezi i porunca sultanului ctre domnul rii Romneti, din 17 mai 1566, prin care-i cere 7 000 de ostai, crora s le pun un serdar destoinic (Acad. R. S. Romnia, DLXXX/23 a, copie la Inst, de Istorie ,,N. Iorga). 122 M. Costin, Opere, ed. cit., p. 120. Vezi i p. 196, unde, vorbind de Grigore pahar- nicuJ. Catargiul i Mihai cea Hlncu serdar, trimii cu oastea contra cazacilor de tefni Lupu, acelai cronicar L numete pe tol trei serdari, deci comandanl, dei numai unui dintre ei ocupa dregtoria de serdar.
ua Vezi M. Costin, Opere, p. 161, unde Istvan Petki, comandantul trupclor trimise din Transilvania In ajutorul lui Gb. tefan, este numit serdariul lui Racoi. 124 Radu Popescu, Isloriite, ed. cit. p. 222.
128 In dou documente tlrzii, din 14 sept. 1651 i 15 sept. 1654, se vorbete de un Arsenie scidar din vremea lui Mihai Viteazul (N. Iorga, Studii i documente, V, p. 680 i Acad. R. S. Romnia, XC/58), iar autorul cronicii intitulat Istoriile domnilor rii Romneti afirm c Gavriil Movil 1-a fcut serdar pe Buzdugan cpitanul, cel care, alturi de I.upu Mehedin- eanu, gonisc din ar pe Alexandru IUa (ed. C. Grecescu, p. 88). In documentele contemporane epocil respective nu am lntllnit Ins serdari. Muzeul de istorie Buc., nr. 13 729; vezi i doc. din 27 nov. 1646 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., LVIII/14). In doc. din 10 dec. 1648, Constantin serdar apare dup al doilea vistier (Acad. R. S. Romania, CCXCVII/4). In aceast vreme serdari au fost: Alexandru Alexeanu, Badea Blceanu, Dumitraco tirbei, Radu Nsturel. 12t N. Iorga credca c serdarul a comandat ,,poate pe leveni, oricum una din cetele nou, dup datina turcilor, de la care a luat i acest nume nou de boierie, tn 1644 ( Rscoala seimenilor Impotriva lui Matei Basarab, p. 18 19). Relatio historica, In Mag. istoric, V, p. 45. Del Chiaro 11 trece ns pe locul al treisprezecelea, Inaintea pitarului (op. cit. p. 61), iar pentru N. de Porta, serdarul numit officialium aulae tribunus era penultimul din cei 12 dreglori membri ai sfatului domnesc (C. Giurescu, Material, II, p. 8283).
17 - 0 200
DREGATORI CU ATRIBUTH MILITARE
mazil) declar o a dat 25 de ughi serdarului |pentru oaste, ca s nu niearg n ara Ungureasc 1S1.
Cu privire la relaiile sale cu marele sptar, comandantul armatei rii Eomneti, din afirmaiile lui Paul de Alep rezult c serdarul care era ,,al doilea comandant al armatei i era subordonat. Diaconul Paul din Alep ne povestete conflictul dintre Diicu Buicescu, nepotui de sor i marele sptr al lui Matei Basarab, i Constantin erban, care, fiind serdar, subordonat marelui sptar, ce era ,,prim comandant, refuza s-si ridice calpaeul in faa superiorului su, pe motiv c el este fiu de domn. Din acest motiv, Matei Basarab 1-ar fi destituit pe Constantin erban din funcia de serdar132. ndeplinind atribuii de comandani militari, marii serdari erau recrutai in general dintre boierii care ocupaser mai nainte funcia de epitan sau mare cpitan i care cunoteau deci problemele de organizare militar. Dintre serdarii care au fost nainte de a ocupa aceasta dregtorie cpitani amintim pe I Alexandru din 16731674, Ian Coofeanu din 1682, Tnasie Srcinescu din 16831684, Stoian din 16881691, Petru Obedeanu etc. In Moldova, primul serdar cunoscut, tefan, este amintit n vremea domniei lui Vasile Lupu, la 1653 133, deci la civa ani dup apariia serdarului in Tara Bomneasc, fr ca aceasta s ne dea certitudinea unei influence directe. Este mult mai probabil c Vasile Lupu a creat funcia de serdar pzitor de margine dup anul 1650, cnd Moldova a suferit ,.o nespus prad din partea ttarilor, care au trecut prin inuturile date apoi in grija serdarului134, unde existau numeroi clrai de margine 13S. tirQe despre atribuiile serdarului snt mult mai numeroase dect in ara Romneasc. Dup cum rezult din aceste informaii, serdarul indeplinea i aici tot atribuii militare, dar altele dect acelea ale serdarului din ara Romneasc; el asigura paza hotarelor n regiunea cea mai ameninat in partea de est. Miron Costin contemporan cu epoca nfiinrii dregtoriei aaz pe serdar al patrulea ntre dregatorii care nu luau parte la sfaturile secrete, dup stolnic, comis i medelnicer, i inaintea clucerului, slugerului i jitnicerului. El compar aceasta dregtorie cu a hatmanului de cfinp din Polonia i afirm c serdarul era un fel de al doilea hatman, care i avea
131 la
Arh. St. Buc., Mitr rii Rom., CCCXLVI/46 i t. Grccianu, Genealogiile, I, p. 32.
* Paul de Alep, op. fit., p. 110. 13s N. Iorga, Studii i documente, IV, p. 30 i M. Costin, Opere, ed. cit., p. 138. Despre serdarul din Moldova ;i atribuiilc sale pln la Inceputul sec. al XlX-lea vezi documentata prezentare fcut de A. Sava, Documente privitoare la ttrgul ft (Inntiil . . . . Buc., 1944, introducere, p. XXIIILV, unde se d fi list de serdari. 134 Miron Costin, Opere, p. 132. l3i N. Stoicescu, op. cit., p. 112113.
SERDARUL
259
reedina la grania cu ttarii, n Orhei i Lpuna, comandnd clraii din aceste inuturi13e. Mai bogate snt tirile despre atribuiile serdarului date de Dimitrie Cantemir, al crui tat, Constantin Cantemir, a fost el nsui serdar nainte de a fi domn. n vremea lui Dimitrie Cantemir, importana serdarului (numit campidux) sczuse; el ocupa acum locul al cincilea ntre boierii mari de divan, dup stolnic, comis, medelnicer i clucer, fiind un fel de locotenent general ; el comanda i acum clraii din inuturile rsritene ale Moldovei i asigur paza contra nvlirii ttarilor de la Crim i din Bugeac137. Dimitrie Cantemir mai re vine asupra atribuiilor serdarului i n alte dou opere ale sale, n care informaiile date de el difer ntr-o msur oarecare de acelea din Descrierea
Moldovei.
n Hronicul vechimii romno-moldo-vlahilor, domnul Moldovei susine c toate ,,otile giosene sau de ara de gios precum mai dinainte au fost sub vornicul de ara de gios, n vremea sa erau comandate de serdar, ,,care iaste sub hatman138. n Yiaa lui Constantin vod Cantemir, nvatul domn al Moldovei definete serdria ca fiind crmuirea intregului inut I din estul Moldovei, unde clraii acelor pri, ornduii la grani, se afl sub comanda serdarului13e. n ambele cazuri, Dimitrie Cantemir el nsui fiul unui fost serdar exgereaz importana acestei dregatorii. Funcia militar a serdarului nu s-a substituit aceleia a vornicului de ara de jos; serdarul nu a comandat otile de dincoace de Prut, ci doar pe acelea din inuturile r- sritene ale Moldovei. n plus, n regiunea de rsrit existau i ali dregatori locali n primul rnd pircalabii care nu erau sub comanda serdarului i care ndeplineau rosturi administrative i judectoreti nsemnae n inuturile respective. Atribuiile serdarului nu erau numai de ordin militar, de a asigura paza hotarului; el avea i dreptul de judecat n regiunea dat lui in grij. La 18 nov. 1699, Darie Donici serdar, ,,fiind dumnealui socotitori aice la margine, judeca pricin la Stecani . . . . 140. Pe msur ce importana atribuiilor sale militare a sczut, la sfritul sec. al XYII-lea i inceputul celui urmtor, serdarul a devenit tot mai mult un dregtor teritorial, care ndeplinea atribuii administrative i judectoreti. n aceasta privin, dregatoria de serdar a avut evoluie asemntoare cu aceea de prclab.
136 M. Costin, Opere, p. 239 i 389. Vezi i p. 138, unde, referindu-se la fuga lui Gh. lefan ln Transilvania, la 1653, cronicarul afirm lui Vasile Lupu ii era team de tefan serdarul find atltea oti pre aceia vreme i marginea toat pre seama lui.
D. Cantemir, Descriplio Moldaviac, p. 80. 138 D. Cantemir, Hronicul vechimii romAno-moldo-vlahilor, cd. Gr. Tocilescu, p. 244. J39 D. Cantemir, Via(a lui Constantin vod Cantemir, ed. N. Iorga, p. 37. 140 A. Sava, op. cil., p. XXVII.
260
ndeplinind atribuii asemntoare cu acelea ale prclabilor din inuturile rsritene, serdarii au intrat n conflict cu aceti dregtori. Din pricina deselor jalobe i nenelegeri dintre serdari i prclabi, domnia a trebuit s intervin pentru a le reglementa atribuiile. La 5 aprilie 1730, domnul a delimitat atribuiile serdarului de acelea ale prclabilor locali in felul urmtor : serdarul avea n grija sa paza marginei n inuturile rsritene. Aceasta era atribuia sa cea mai important, formulat n document cu toat claritatea : toat marginea n sama i n purtare de grija srdariului s fie. n acest scop, el i numea ,,nemesnici pe la
margine.
Pe lng aceasta, ,,pre obiceiul vechi, serdarul cu oamenii si prindea tilharii de caifurai de la turci i ttari psutru -i mpiedica pe acetia s-i fac singori dreptate, punea i schimba vornicii din sate, judeca la tirguri ,,pe obiceiul vechi cite trei zile pe an iar n trgul Onicani ,,or-ce priein..., precum au fost. n schimb, el nu avea voie s se amestece in c?l? lalte judeci, la gloabe, furtiaguri sau la caii de pripas, care rmneau In sarcina prclabilor. n cazul n care ar fi constatat judeci nedrepte fcute de prclabi, el nu avea dreptul sa le anuleze, ci doar s intiineze domnia, care trebuia s ia msuri. Prin acelai document se fixeaz i veniturile serdarului : la numirea sa in dregtorie, el lua cite vulpe de la fiecare sat de margine. Acest venit inlocuia pe acelea realizate de serdar de la slujitorii in subordine, alecror bresle se stricaser 141 (se inelege c la aceste venituri se adugau i cele realizate din judeci). Mii tirziu, in 1742, Constantin Mavrocordat a dat inutul de nord in grija marelui cpitan local, lsind numai inuturile de mijloc ,,n sama srdariului, care lua i rsurile din aceste inuturi142. Prin reforma administrativ a lui Constantin Mavrocordat, serdarii au fost tranaformai n ispravnici de inut, devenind conductorii admi- nigtraiei din inuturile de mijloc, dar pstrndu-i inc titlul de serdar1*. Aceasta este in linii mari evoluia serdriei in Moldova vreme de un secol; din dragtor cu atribuii militare, nsrcinat cu paza marginii de rsrit a irii, serdarul devine la 1742 ispravnic de inut.
etrarul
^1 acjstui dr^gitor vine de la atr sau cort. n grija lui se aflau ciriurile domnului i campamentul armatei. El era deci un dregtor cu atribuii militare.
N. Iorga, Studii j/ do:um:nU, VI, p. 427 428 fi A. Sava, op. cit., p. 198 200. Vezi de asemenea studlnl lui A. Sava, Boterti miri ai Motdooei, drejlori tn linuturi (,,Rev. de drepl public", XVII, 1942, nr. 34, p. 479 482). N. Iorga, op. cit., p. 359. . Sava, Documente, p. XXXXXXI.
SETRARUL
261
n ara Romneasc, etrarul este amintit la inceputul sec. al XVI- lea, n vremea domniei lui feagoe Basarab 144. singur dat este ntUnit ca membru al sfatului domnesc n aceast vreme, la 12 sept. 1523 145, ntr-un document de la Vladislav al III-lea, in care mai apar ca membri ai sfatului i ali dregatori ca portarul, pitarul, armaul i medelnicerul. La inceputul sec. al XVII-lea, marele etrar ocupa poziie destul de modest, fiind amintit ca martor n documente dup diveri mici boieri 146. Importana dregtoriei a crescut ns in perioada anilor 1663 1672, n legtur cu expediiile la care a fost obligat s participe oastea rii Bomneti alturi de turci. n aceasta vreme, marele etrar apare uneori i ca membru al sfatului domnesc, in anii 16731676 147. Autorul Relaiei istoriee afirm c, in timpul domniei lui eiban Cantacuzino, etrarul era n ordinea importanei al treisprezecelea mare dregtor al sfatului domnesc (dup sluger i inainte de serdar)148. Despre atribuiile sale, infoimaiile ce posedm sint destul de sr-ace. Att Evlia Celebi, ct i autorul Relaiei istoriee atit de mult folosit in aceasta lucrare ne spun c el avea in grij corturile ai matei14*. n aceasta calitate, etrarul mai ndeplinea uneori i alte atribuii. Din croniea logoftului Greceanu aflm c, la 1709, domnul a trimis pe Mnil mare etrar s ,,tocmeasc care pentru cetile turceti i tietori pentru lem- nele necesare turcilor 150. Trebuind s cunoasc organizarea armatei i mcdul cum era neeesar s fie ncartiruit aceasta, marii etrari din sec. al XVII-lea erau recrutai n majoritatea cazurilor dintre boierii care ndepliniser in prealabil atribuii de comandani militari, ndeosebi de cpitani i mari cpitani. Astfel, Trifan din Trnava, mare etrar n 1684, a fost mare epitan de dorobani in anii 16811682, Sava mare etrar in 16281631 a fost cpitan pn in 1628, Ilie mare etrar in 16711673 a fost mare cpitan de dorobani la 1668. Tot astfel, Petru Obedeanu, Ptraco Brezoianu, Mril etc. au fost mari cpitani inainte de a fi mari etrari. Spre deosebire de ali dregatori, marele etrar nu avea ca ajutor un al doilea etrar. n Moldova, etrarul apare aproximativ in aceeai vreme ca in ara Bomneasc, fiind menionat in documente la 15 dec. 15171S1. Aceasta nu exclude, se inelege, posibilitatea ca dregtoria s fie mai veche, fiind posibil chiar ca ea s fi fost creat in timpul domniei lui tefan cel
144 145 146
Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 164 (doc. din 13 nov. 1520).
Ibidem, p. 177. Vezi i listele.
Vezi doc. din 15 iulie 1612, 25 april. 1647 (idem, veac. XVII, vol. II, p. 90 i Copie Inst, de istorie ,,N. Iorga). 147 Vezi Acad. R. S. Romania, Cl.XXXV/60, Arh. St. Buc., m-rea Radu vod, VIII/18 etc. 148 Mag. istoric, V, p. 33. A. M. del Chiaro nu-1 mai amintete ns printre marii dregtori (op. cit., p. 61). 140 ,,Bul. Com. 1st.", XVI, p. 267 i Mag. istoric, V, p. 46. R. Greceanu, Viafa lui C. Brincoveanu, p. 194. 181 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. I, p. 112.
Mare. Ca i n ara Eomneasc, importana dregtoriei de etrar era n aeeast vreme destul de modest, etrarul fiind amintit de regul nu printre marii boieri15a. n a doua jumtate a sec. al XYII-lea, Miron Costin l considera pe etra ca fiind al noulea dregtor dintre cei care nu luau parte la sfaturile secrete (dup pitar i inaintea armaului)153; tot al noulea ntre marii boieri de divan (tot dup pitar i inaintea armaului) l enumer i Dimitrie Cantemir . Atribufiile sale erau asemntoare n parte cu ale etrarului muntean. Marele etrar numit uneori n relaiile unor strini i mare cvartir maister 1" sau intendentul corturilor (intendent des pavilions) 166 indeplinea in Moldova atribuiile dregtorului polon obozny : in grija sa se aflau corturile domnului iar n vreme de rzboi armamentul i aezarea taberelor. De aceea Dimitrie Cantemir 1 numete general de artilerie i intendent general157. Precum se vede, etrarul cumula n Moldova i parte din atribuiile armaului din ara Eomneasc. n vreme de pace, marele etrar indeplinea i unele atribuii administrative, in primul rind hotrnicii168. Spre deosebire de ara Bomneasc, unde documentele nu amintesc de un ai doilea etrar, acesta apare in Moldova in a doua jumtate a sec. al XYII-lea n vremea lui Dimitrie Cantemir, al doilea etrar ocupa locul al unsprezecelea intre dregatorii de starea a doua i indeplinea i el parte a anului atribuiile titularului dregtoriei 16.
* Vezi, de pild, doc. din 12 iulie 1620, ln care etrarul este menionat dup vornicii de gloat, san pe cel din 5 ian. 1611, In care marele etrar apare dup diveri boieri (ibidem, veac. XVII. vol. Ill, p. 1 i vol. IV, p. 486). * VI. Costin, Opere, p. 239. D. Cantemir, op. eil., p. 81. ISS Vezi relaia lui Happel din 1645 (I. Neculce, IV, 1924, p. 257). De la Croix, ed. cit., p. 21 (extras din Analele Acad. Rom., Mem. Sec. 1st.", s III, t. XIX). Vezi i Cronica Ghiculetilor, ed. N. Camariano i A. Cioran-Camariano, p. 93, unde se arat c, la 1711, Dimitrie Cantemir a poruncit lui loan al doilea etrar s lntind corturile Ung Bahlui.
u7 M. Costin, Opere, p. 239 fi 389 fi D. Cantemir, op. cil., p. 81. Cf. i interpolators lui Gr. Ureche, pentru care fetrarul aezat Intre vamef fi ufar era mai mare ,,pre corturile domneti... fi purttoriu de grija tunurilor (Gr. Ureche, Lelopise(ul, ed. cit., p. 77). 148 Vezi doc. din 15 dec. 1517, 20 mart. 1636. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. 1, p. 112 fi Acad. R. S. Romnia, LXXXII/4). Vezi doc. din 28 aug. 1662, 18 iulie 1663 etc. (I. Antonovlci, Documente birldene, III, p. 252 fi Uricctrul,XXV, p. 64). 160 D. Cantemir, op. cil., p. 83.
Cap. II
DREGTORII CARE INDEPLINEAU DIVERSE ATRIBUII LA CURTEA DOMNEASC
Aceasta este categoria cea mai rrameroas de dregatori, atit n ara Bomneasc, ct i n Moldova. Din rndurile ei fcean parte dregtorii care prestan diverse servicii personale domnului (postelnicul i medelnicerul), cei care se ocupau de aprovizionarea i ospeele curii domneti (paharnicul, stolnicul, clucerul, slugerul, pitarul, jitnicerul) i dregtorul care avea grija grajdurilor domneti (comisul), fiecare dintre acetia cu subalternii si apropiai. ntre aceti dregatori ar fi trebuit s trecem i pe sptar, care a prestat de asemenea slujb personal domnului. Cum ns, n ara Eomneasc, acesta a cptat cu vremea atribuii de comandant militar, 1-am trecut n categoria dregtorilor cu atribuii militare. Tot aci trebuie sa mai amintim i de faptul c dregtorii care au prestat servicii personale domnului rii servicii care au trecut treptat n sarcina subalternilor lor cei mai apropiai , pstrndu-i titlurile vechi, au participat i ei la rezolvarea treburilor administrative i judectoreti ale rii, asistnd la edinele sfatului i divanului domnesc. Cum ins participarea lor la rezolvarea treburilor statului feudal nu a avut aceeai importan ca aceea a dregtorilor ce aveau n primul rind atribuii de ordin public (banul, vornicul, logoftul, prclabii, vistierul), am considerat c ei pot constitui categorie diferit de acetia. n acest capitol din lucrare i vom prezenta pe fiecare din dregatorii care ndeplineau diverse atribuii la curtea domneasc, nu in ordinea importanei lor (care nu este aceeai n cele dou ri), ci grupai dup categoria de atribuii pe care le Indeplineau, aa cum am artat mai sus: nti cei care prestau servicii personale domnului, apoi cei care se ocupau de aprovizionarea i ospeele curii domneti i insfrit pe comis, in grija cruia se aflau grajdurile domnului.
a. Postelnicul sau stratornicul n lucrarea sa adeseori amintit aci, . C. Giurescu a dovedit c stratornic i postelnic snt dou denumiri pentru unui i acelai dregator 1, problem asupra creia nu mai revenim.
1
C. C. Giurescu, Conlribuliiini, p. 156 157.
DREGATORI CU ATRIBUII DE CURTE
Cuvmtul postelnic () este de origine slav, el derivnd de la termenul , care nseamn aternut2. l. Miklosich a artat c termenul de postelnic exist n limba slavon veche, la rui, srbi i cehi, unde cuvintul are accepiunea de ambelan sau camerier 3. Ct privete termenul de stratornic (), al doilea nume dat postelnicului exist mai multe preri: G. Ghibnescu susine c el vine de la termenul latin stratus4, iar D. Candrea de la cuvntul romnese strat, care avea nelesul de pat5; spre deosebire de acetia doi, N. Iorga consider c stratornicul pe care l crede n mod greit eful otirii, spre deosebire de postelnicul ambelan vine din cuvntul greeesc strator (), cu sufixul slav de ,,nic; numele stratornic, alctuit dingrecete i bulgrete, nseamn general. Dupa prerea sa, noi am imprumutat acest termen de la slavii de sud 6, unde ns stra- torul ndeplinea alte atribuii.7. Menionez c, in Imperiul bizantin, dregtorul care ndeplinea atribuifle postelnicului de la noi s-a numit 7rapaxi(j.o|xevO(; ( = care se culc alturi) i el a nlocuit pe mai vechiul dregtor cu numele latin de praepositus sacri cubiculi; el era mai marele camerei imperiale 8. n Bizan, pro- tostratorul (dela care N. Iorga presupunea ca deriv cuvntul stratornic) indeplinea atribuiile comisului de la noi, fiind i comandantul cavaleriei uoare. n documentele slave din ara Eomneasc, postelnicul poarta ambele aceste nume, de stratornic (ndeosebi in secolele XVXYI) i postelnic. In cele din Moldova numele obinuit este postelnic. n unele documente din ara Bomneasc, scrise ntr-o limb slav mai preioas de Udrite Nsturel al doilea logoft i de spudeii si, cuvntul postelnic este inlocuit uneori cu aceia de 9 sau 10, care au accepiunea de tocmitor de case (aceasta datorit rolului sau de seam la curtea domneasc).
! Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico, sub voce, C. Jirecek, Staat und Gesselschaft im mitUIatt. Serbien, I, p. 15, G. Ghibnescu, Slooar, p. 45. Cf. i Miron Costin, Opere, p. 238, care afirm ci postelnicul este numit astfel de la posciel (aternut).
3 F. Miklosich, Dictiormaire abrige de six langues slaves, St. Petersburg, 1885, p. 600 601. G. Ghibnescu, op. tiL, p. 45. 8 . C. Giurescu, op. cit., p. 160. ' N. Iorga, Istoria romdnilor tn chipuri i icoane, II, p. Ill i 150151, Histoire des Roumains, p. 114117 i Istoria romnilor, III, p. 173, 268. 7 . C. Giurescu, op. cit, p. 160. 8 L. Brehier, op. cit., p. 128 129. Despre evoluia acestei importante dregtorii de palat In sec. VIIIXIV ;i dublrea ei sub lmpra(ii Paleologi vezi pe larg R. Guilland, Fonc- tions et diqnites des eunuqaes, In Etudes byzantines", t. II, 1944, p. 191 201. Vezi i Pseudo- Codinos, op. cit., p. 34 i traducerea a celui a,51 Guilland In Byzantinoslavica", XII1/1, 1952, p. 236. 4
Vezi doc. din : 6 martie 1628, 13 Ian. i 25 nov. 1634, 28 aug. 1635 i 20 aug. 164& (Acad. R. S. Romnia, Pecei 76, Arh. St. Buc., m-rea Bistria, LXII/184, m-rea Tlsmana, 1/19 i Acad. R. S. Romnia, XCV/26 i CCXCIV/5).
10
Doc. din 6 mai 1634 i 3 aug. 1639 (Arh. St. Buc., m-rea Valea, XVII/17 i Isto-
rice noi, XLV/4).
POSTELNICUL
263
n izvoarele latine referitoare la ara Romneasc, postelnicul este numit magister lectorum11, cubicularius12, summus aulae praefectus give provinciae mareschalus13. n unele documente redactate in limba latin se d i echivalena ntre postelnic i cubicularius. La 1537, un boier i spune postylnik, supremus cubiculariusM. n izvoarele alctuite in limba italian i se spune gran cameriere15 sau gran marescialo di corte16. Pentru Moldova, izvoarele latine il numesc pe postelnic postelnig17, cubicularius18, cubicularius supremus18, praefectus aulae10, ..supremus aulae praefectus21 sau marschalus supremus Moldaviae22; cele italiene magistro di camera supremo 23, iar ntr-o relaie francez i se spune ,,le marchal de la cour M, toate aceste denumiri indicnd i atribuiile sale. n ara Romneasc, primul postelnic, Stoica, este amintit intr-o traducere romneasc a unui document din 18 iulie 1437. cind este citat ca martor al sfatului domnesc inaintea stolnicului, pahamicului, comisului i logoftului 25. n documentul urmtor, n care e amintit, un original slav din 28 martie 1451, stratornicul figureaz ultimul dintre dregatorii membri ai sfatului2e, poziie pe care i-o va pstra i mai tirziu. ncepnd din anul 1467 cu unele ntreruperi pin la 1545, in documentele din ara Bomneasc apar cte doi, uneori chiar trei postelnici sau stratornici data 27. n cele mai multe din aceste documente, cei doi postelnici snt citai mpreun cu acest titlu, ceea ce dovedete in mod cert c, n aceste cazuri, funcia era ocupat de dou persoane, egale n grad28.
Hurmuzaki, XV, p. 53 54 (doc. din 1460).

14 Ibidem, p. 152. Menionm aci in Imperiul bizantin dregtorul care indeplinea funciile postelnicului era numit uneori tot cu termenul latin de cubicular. In acelai timp, cubicular era i un titlu nobiliar, aa cum la noi copiilor mici de boieri Ii se ddea tiUul onorific de postelnici (vezi R. Guilland, Eludes de tilulature byzantine. Les litres auliques reserves aux eunuques, In Revue des etudes byzantines, 1955, p. 52 75). 18 Relafia istoric (Mag. istorie, V, p. 47). Hurmuzaki, XV, p. 375. 18 Memoriul lui Fr. Sivori, ed. t. Pascu, p. 170. 19 Del Chiaro, op. cit., p. 61. I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II, p. 299 (1468) i Hurmuzaki, XV, p. 67. I. Bogdan, op. cit., p. 441 (1499). Hurmuzaki, II/l, p. 425. 20 Codex Bandinus, p. 313. 81 D. Cantemir, op. cit., p. 78. Vezi i C. Giurescu, Material, II, p. 82 (1726). 22 N. Iorga, Sludii i documente, III, p. 67. 23 N. Iorga, Manuscripte din biblioteci strine, I, p. 49. 24 Rev. hist, du sud-est , VI, 1929, p. 63. 28 D.R.H., Bg vol. I, p. 145. 28 Ibidem, p. 179. . C. Giurescu, op. cil., p. 155, citeaz i un doc. din 1443, dup copie fotograficA a prof. G. Millet. 27 Vezi listele publicate ln Studii i materiale de istorie medie, IV, p. 579 580. 28 Cf. i . C. Giurescu, op. cit., p. 158. Menionez aci c i In Imperiul bizantin funcia fost un timp ocupat de dou persoane (L. Brehier, op. eil., p. 150). Vezi i mai sus nota S.
DREGATORI
CU ATRIBUII DE CURTE
n documentele care apar cte trei postelnici, se face ns deosebire intre ei, unui sau doi fiind mari postelnici, iar al treilea sau al doilea i al treilea de regul postelnici simpli (poate postelnici II). De pild, la 22 martie 1511, n sfatul domnesc snt citai Marcea care e marele postelnic i Eadu i Prvu stratornici 29, aa cum, la 28 mai 1645, apar ca martori sfatului domnesc Dragomir mare postelnic, urmat de Eadu i Teodosie postelnici ". n aceste cazuri, cei doi postelnici snt foarte probabil subaltemii marelui postelnic. ntr-un alt document, din 3 nov. 1516, snt citai ca martori ai sfatului domnesc Neagoe i Luca mari stratornici, iar ca ispravnic Stoica stratornic a, ceea ce dovedete c existau doi mari postelnici care aveau un subaltern. Cu privire la rangul ierarhie al marelui postelnic, el apare de regul in documente ca ultimul dintre boierii membri ai sfatului domnesc. n a doua jumtate a sec. al XY-lea i n sec. al XVI-lea aceasta este poziia sa, chiar cind apar ca martori i ali dregatori ca slugerul, clucerul, armaul etc. Cu toate acestea, la 15831585, Franco Sivori, secretarul italian al lui Petru Cereel, afirm ca dregtoria de mare postelnic era cea de a patra in ordinea ntiietii dintre cele 12 dregatorii de seama ale rii 32. n sec. al XVJLi-lea, postelnicul este citat de cele mai multe ori n documente tot ca ultimul dregator al sfatului domnesc. Unii dintre marii postelnici ns de pfld Constantin Cantacuzino, care a ocupat aceast dregtorie vreme de 32 de ani figureaz deseori inaintea stolnicului i comisului, iar uneori chiar inaintea paharnicului 33 . Dup introducerea ca martori in sfatul domnesc a slugerului i pitarului, postelnicul i preceda de obicei pe acetia doi intre membrii sfatului. tirile din documente sint contrazise ns i n acest secol de acelea din izvoarele narative. Pentru autorul Relaiei istoriee, in vremea domniei lui erban Cantacuzino marele postelnic nu fcea parte dintre cei 14 dregatori ai sfatului domnesc, fiind citat primul dupa aCetia, ntre cei care asistau la edinele sfatului domnesc u. Mai trziu ns, n vremea domniei 1 Constantin Brincoveanu, marele postelnic era considerat ca al aptelea dregator al sfatului domnesc, dupa marele clucer 8. Despre atribuile marelui postelnic tirile nu snt prea bogate. Dup cum numele su arat, el avea grij de camera de culcare a domnului, de patul su, fiind deci unui dintre dregtorii care-i prestau servicii personale. Dup prerea lui Nicolae Iorga, numele de postelnic amintete de aceia al dregtorului roman praefectus cubiculi 3e. Aceast dregtorie a
29 30
Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 69.
Ibidem, vol. II, p. 324. Ibidem, p. 116. Memorialul, ed. t. Pascu, p, 170. yezi doc. din 1 ialie 1651, 1 aug. 1652 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XII/1 i Muzeul de Istorie Buc., nr. 27 442). 34 Mag. istorie, V, p. 47. a * A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61. M N. Iorga, Istoria romdnilor tn chipuri i icoane, II, p. 149.
POSTELNICUL
267
existat i la alte curi feudale din Europa, de pild la unguri, unde dregtorul respectiv era numit cubiculariorum regalium magister37, la croai etc.38. Fiind unui dintre dregtorii cei mai apropiai de persoana domnului avnd grij de camera sa de culcare, marele postelnic a primit cu vremea i atribuia de a introduce la domn pe cei care cereau audiene i de a primi pe trimiii statelor strine. De aceea, n sec. al XVII-lea, marele postelnic era de obicei un cunosctor al limbiloT strine, adeseori de origine greac 39. Cele mai detailate tiri despre atribuiile marelui postelnic ni le da tot autorul Relaiei istorice, care ne informeaz c aceasta dregtorie fusese odinioar... de mare vaz, cinste i ctig, dar c, in aceast vreme, era ocupat de un calic de negustor grec. ,,n sarcina postelnicului este s adune pe toi brbaii de seama in faa domnului. Audiena la domn el hotrte. Tot autorul acestei importante Relajii ne d i tiri despre veniturile marelui postelnic, pe care, n vremea cnd i scria preioasele sale informaii, le cotropise erban Cantacuzino : el primea unele poriuni de la domn i daruri de la postelnicii din ar. Ct despre protecia exercitat de marele postelnic asupra unor orae din ar despre care vorbete autorul Relaiei amintite40 aceasta nu este confrnnat de documentele interne. Subalternii apropiai ai marelui postelnic, cei care il ajutau la indeplinirea atribuiilor sale, erau postelnicii ai doilea. Postelnicul al. doilea este unui dintre primii subalterni ai unui mare dregtor care apare n documente, la 10 sept. 1508 *4 Dup cum arta N. Iorga, dregtoria de al doilea postelnic era dregtorie de cunotini, de agerime i de ncredere42. n sec. al XVlL-lea, numeroi mari boieri au fost in tineree ai doilea postelnici (Chirc Eudeanu, Constantin erban, . Ivaco din Cepari, Alexandru lexeanu, Badea Blceanu, Constantin Brncoveanu etc.)* n documentele din acest secol snt amintii adeseori cte 34 postelnici ai doilea de data43. In vremea domniei lui erban Cantacuzino existau ase astfel de postelnici, care asistau la edinele sfatului domnesc, ,,care stau pe lng domn i pe care domnul i trimite la persoanele mai
Bartal, Glossarium, p. 398. . C. Giurescu, op. cit., p. 157. 39 Amintim dintre acetia pe : Ianiu Caragea, Trufanda, Condilo, Mano, Constantin Cantacuzino,* Iordache Trufanda, Lacarache etc. 40 Mag. istorie, V, p. 4748. Menionez c, la sfiritul sec. al XVIII-lea $i Inceputul sec. al XlX-lea, marele postelnic primea daruri de la ceilali dregtori, el fiind acela prin intermediul cruia domnul li numea in dregatorii (Arh. as., 1932, p. 36). 41 Vezi listele Intocmite de autorul acestei lucrri. 42 N. Iorga, Despre Cantacazini, p. LXIV. 43 Vezi doc. din 11 iulie 1636 i 17 aprilie 1637, unde apar cite patru postelnici ai doilea sau pe cel din 27 martie 1653, care amintete de trei asemenea postelnici (copie Inst, de Istorie ,,N. Iorga"; Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, LX/3, m-rea Arnota, IV/1).
38
37
atportikBte, fie spre a le aduce la domn, fie spre a le face cunoscute porunca i bunvoma domnului 44. n sec. al XYII-lea, al doilea postelnic este menionat uneori i ca membru al sfatului domnesc, indeosebi in actele al cror benefieiar era marele postelnic 45. In Moldova, postelnicul este amintit n documente mai devreme e& in ara Eomneasc, la 8 martie 1407, cnd figureaz ca ultimul martor al sfatului domnesc 4*. Mai trziu, n anii 14091411, postelnicul a cumulat i funcia de vistier, fiind numit postelnic i vistier 47. Spre deosebire de Tara Bomneasc, n Moldova dregtoria de mare postelnic nu a fost dubl. Ca rang ierarhie, postelnicul a ocupat situaie mai buna dect postelnicul din ara Bomneasc. In timpul domniei lui tefan cel Mare i n sec. al XYI-lea, el este amintit adeseori n documente inaintea paharni- euluij stolnicului i comisului, iar uneori, de la mijlocul acestui secol, chiar inaintea sptarului i vistierului. In sec. al XYII-lea, el a devenit n ordine ierarhic al cincilea dregtor moldovean, fiind trecut de regul n documente dup hatman. Tot n aceast situaie l aeaz i Miron Costin i Dimitrie Cantemir w, care precizeaz ns c ,,n sfatul de tain el nu are la drept vorbind scaun i nu poate s hotrasc, daT este lsat s intre ori cu invoirea celorlali, ori la porunca domnului. Atunci se consider c ine locul domnului i ngrijete ca ceilali sfetnici s hotrasc dup voia domnului in treburile cele mai grabnice ale rii. Atribvia iniial a postelnicului, dup cum chiar numele su aratj a fost grija pentru camera de dormit a domnului rii. De aceea, cronicarul Macarie afirm c postelnicul era paznicul iatacului domnesc49. La aceasta atribuie iniial s-au adugat apoi i altele, ceea ce a fcut din. postelnicul moldovean unui dintre cei mai importani dregtori ai curii domnei. In sec. al XV11-lea aceste atribuii ajung s primeze asupra aceleia iniiale, pe care ndeplineau acum subalternii marelui postelnic. Pentru interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche, marele postelnic este dvorbitoriu inaintea domnului... i tlmaciu a limbi strine 60. Miron Coetin l aeeamn pe marele postelnic marealului din Polonia, preciznd ca el era singurul dregtor care avea voie ,,s intre la domn chiar dac nu este nc imbrcat i... chiar dac nu ar fi chemat. In afar de aceasta, marele postelnic indeplinea atribuie pe care nu avea cel din ara Bomneasc: el avea dreptul s judece ,,toat curtea
44
din : 10 martie 1646, 15 Iulie, 20 i 26 dec. 1647, 25 sept. 1653 etc. (Arh. St. Buc., mrea Sf. Apostoli, IV/2 i copii Inst, de istorie ,,N. Iorga). Doe. prio., ist. Rom., A., veac. XIV-XV, p. 17. 47 Ibidem, p. 19, 20, 21, 24, 28. M. Costin, Opere, p. 239 i D. Cantemir, op. cit., p. 7879. Cronicile slaoo-romdne, ed. P. P. Panaitescu, p. 99. 50 Gr. Ureche, Letopiseul rli Moldovei, ed. cit., p. 76. Din aceste motive numero mari postelnici din sec. al XVII-lea au fost greet, ca i ln Tara Romneasc : Diamandi, Iorga, Andronachi, Stamatie Hiotul, Alexandru Ramandi, Manolachi Ruset, Vlsto, Panaiotachi Morona etc. Cf. i G. Ghibnescu, Surele, XV, p. XXIII.
Vezi doc.
POSTELNICUL
269
domneasc : pe aprozi, pe curieri i pe turci, motiv pentru care trebuia s cunoasc i limba turc.51. Mai largi sint atribuiile postelnicului dup informaiile date de Dimitrie Cantemir, pentru care marele postelnic era eful suprem al curii, cel care rinduiete toate treburile la curte i are sub porunca sa pe toi curtenii din interiorul curii. Tot n subordinea postelnicului erau ,i clraii de arigrad i de Crimeia, care erau trimii s duc tirile62. Marele postelnic juca un rol de seam i la ospeele domneti: cnd domnul punea ervetul pe mas, dlnd semnalul de terminare a ospului, marele postelnic lovea cu toiagul sau de argint in podea, acesta fiind semnul c boierii trebuiau s se retrag63. Dup alte dou relaii, marele postelnic ndeplinea un rol important n asigurarea fastului curii domneti, francezul De la Croix numindu-1 chiar maestru de ceremonii. Dup cum ne informeaz acest cltor, marele postelnic preceda pe domn cnd acesta venea la judecata in divan, iar in timpul judecilor edea la stnga tronului domnesc, in dreapta stnd sptarulM. La inceputul sec. al XVIII-lea, un alt cltor, suedezul Weissmantell, ne relateaz ca marele postelnic 1 servea pe domn zi de zi, stind in picioare la audienele oficiale i la cele secrete, cu bastonul de mareal in min' Cu privire la numele de mareal pe care il d marelui postelnic Miron Costin i Weissmantell (nume care se ddea mai inainte vornicului), acesta se explic prin faptul c postelnicul era considerat acum mai marele curii domneti, asupra creia avea cum am vzut i drept de judecat. Este foarte probabil ca el a preluat aceasta atribuie de la marele vornic in momentul n care vornicia s-a dublat i cind cei doi vornici au cptat drepturi de judecata in cele dou pri de ar ce li s-au ncredinat, curtea centrala domneasc ieind de sub jurisdicia lor. A$a se explic de ce, in Cronica moldo-polon, alctuit la 15641565, dupa cei doi vornici, de ara de sus i de ara de jos, figureaz i un alt vornic care este pe ling domn; acesta este i mareal. Acesta este foarte probabil postelnicul sau marealul curii domneti, dregtor care nu este amintit in cronic cu numele de postelnic6e.
81 M. Costin, Opere, p. 238, 387. Evlia Celebi 11 aseamn pe postelnicul moldovean cu dregtorul turc numit caplgilar-ketchuda (Bui. Com. 1st., XII, p. 52). 8 83
D. Cantemir, op. cit., p. 7879. Ibidem, p. 96.

84
F. Bablnger, relafiune neobservat, tn Analele Acad. Rom., Mem. Sec., ist.",

E. H. Weissmantells Dagbok, ed. S. E. Bring, Stockholm, 1928, p. 216 (in trad, la
s. Ill, t. XIX, p. 103. Inst, de Istorie, ,,N. Iorga").

Cronicile siaoo-romdne, ed. cit. p. 186. Vezi i jurmintul depus de Alexandru Lpu- neanu i boierii Moldovei regelui polon, tn august 1552, tn care este citat, alturi de vornici, imarzalek nadworny* (marealul curii), ceea ce tndreptete presupunerea noastr (Studii", 1965. nr. 3, p. 668).
88
In afar de atribuiile pomenite, marele postelnic mai deinea i pinclbia inutului Iai 57, iar Dimitrie Cantemir afirm c avea i oblduirea Iailor i judeca pricinile locuitorilor si58. Despre veniturile marelui postelnic tirile snt destul de srace. n af&r de acelea realizate din prclbia de Iai59 i din judecata celor care slujeau la curtea domneasc, marele postelnic primea i unele eadouri pentru a inlesni intrarea la domn a celor care doreau audiene sau pentru a fi mijlocitor ntre domni i boieri. ntr-o nsemnare de cheltuiefi din <cca. 1628 >, un boier arat astfel c, n vremea domniei lui Gaspar Graiani, dduse lui Zsfica postelnioul tlmaciul ,,o cabani cu blan de spinri de ris i cu lic, care costau 18 ughi . Subaltemii marelui postelnic erau al doilea i al treilea postelnic, n afar de ali postelnici mai mruni care slujeau la palatul domnesc. Al doilea postelnic exista nc de la inceputul sec. al XYI-lea. ntr-un document din 28 febr. 1528 este amintit astfel sluga noastr credincioas Costea Albot postelnic , care la 7 martie 1531 devine mare postelnic, membru al sfatului. Cum n 1528 mare postelnic era Liciu, este foarte probabil c Albot era unui din subalternii si cei mai apropiai. Primul dregator purtind numele de al doilea postelnic este amintit ns la 31 martie 1570 M. Spre deosebire de ara Romneasc, n Moldova dregtoria de al doilea postelnic era deinut de singUr persoan. ' Postelnicul al doilea ocupa n vremea domniei lui Dimitrie Cantemir al 14-lea loc ntre boierii din starea ntia. El ,,ine locul marelui postelnic i supravegheaz curtea domneasc. Treaba lui cea mai de seama este s introduc la domn pe marii boieri mazili i pe cei de alte stri (dect prima), s due la domn plngerile acestora i s le aduc rspuns e3. n vremea domniei lui Miron Barnovschi, al doilea postelnic locuia i noaptea n palatul domnesc, veghind somnul domnului. Miron Costin inregistreaz din amintirile marelui vornic Toma Cantacuzino faptul c> acesta, fiind al doilea postelnic al domnului numit mai sus, ,,n multe nopi 1-au zritu pe la miiadznoapte ngenunchiatu inaintea icoanei la ruga, cu mare osirdiie M. Ct priyete pe al treilea postelnic, acesta este amintit la inceputul sec. al XYII-lea, n persoana lui Toma Cantacuzino , care devine apoi postelnic al doilea. n vremea lui Dimitrie Cantemir, al treilea postelnic ocupa primul loc ntre boierii de starea a treia. El ,,se afl zi i noapte la curtea domnului, mpreun cu ali doi postelnici. Ei due poruncile domnului ctre marele postelnic. Tot ei au grij s fie ndeplinite diverse porunci
Gr. Ureche, LeCopisef.nl, ed. cit., p. 76 i M. Costin, Opere, p. 238 i 387. 58 D. Cantemir, op. eil., p. 79. 50 La 23 nov. 1755, marele postelnic avea lnc plrclbiile ,,dup obicei (N. Iorga, Studii fi doeumente, V, p. 159 fi Acad. R. S. Romnia, XXXVII/1). 60 G. Ghibnescu, Ispisoace, II, p. 44. 81 Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. I, p. 247. * Ibidem, vol. II, p. 222. 83 D. Cantemir, op. cit., p. 81; 84 M. Costin, Opere, p. 103. Doc. din 6 april. 1623 (Doe. prio. ist. Rom., A., veac., XVII, vol. V, p. 207).
MEDELNICERUL
domneti primite i due r&spuns domnului. ndeplinind aceste atribuii de ncredere, cei trei postelnici amintii puteau s intre n divanul cel mare ,,unde nu au voie ali boieri *6. n afar de cei trei postelnici (cel mare, al doilea i al treilea), mai existau n vremea lui Dimitrie Cantemir ali apte postelnici de rang mai mare (superioris ordinis) i 24 sau mai muli de rang mai mic 61.
bg Medelnicerul
Face parte din dregtorii personali ai domnului, mplinind atribuii la palatul domnesc. Numele su vine de la cuvintul maghiar medel, care nseamn lighean 68. Menionez c acest dregtor personal al monarhului exista i la alte curi feudale, unde ocupa situaie destul de modest. De pild, in Imperiul bizantin cei care aduceau ligheanul i turnau ap pentru splat se numeau nipsistiarioi69. n ara Romneasc, in sec. al XVI-lea, marele medelnicer era un dregtor destul de insemnat, amintit uneori in sfatul domnese, ineepind de la 12 sept. 1523 70. n timpul domniilor lui Grigore Ghica, in anii 1664 1665 i 16731676, medelnicerul este pomenit din nou printre membrii sfatului71, ceea ce 1-a determinat pe autorul Relaiei istorice s afirme c medelnicerul a fost rinduit de acest domn, dei dregatoria exista i in sec. al XVI-lea. Tot autorul acestei preioase relaii ne informeaz c medelnicerul ocupa locul al unsprezecelea (dup pitar i inaintea slugerului) intre dregatorii care luau parte la divan 72, in timp A. M. del Chiaro trece pe medelnicer pe locul al doisprezecelea (dup sluger i inainte de serdar i pitar)73. Despre atribuiile sale, atit autorul Relaiei istorice, cit i secretarul italian al lui Constantin Brlncoveanu ne informeaz ca el era dregatorol care turna ap domnului la splatul miinilor la mas74. ndeplinind aseme-
66 67
D. Cantemir, op. cit., p. 83.

Ibidem, p. 87.
68 G. Ghibnescu, Slovar, p. 32. S. Mlndrescu, Elemente ungureti in limba romn, Buc.', 1892, ira-'l amintete tns printre cuvinteie de origine maghiar. Uneori se folosea i ln Moldova termenul de medelni pentru lighean. Astfel, tntr-un inventar de avere din 1793 este amintit i medelni (Uricarul, XVI, p. 205). 60 R. Guilland, Etudes de titulature byzantine. Les titres auliques reserves aax eunuques, tn ,,Revue des etudes byzantines", XIII, 1955, p. 50 52. 70 Doc. prio. ist. Rom., B., veac, XVI, vol. I, p. 177. Vezi i doc. din 28 mai 1545, 26 aprilie 1549 (ibidem, vol. II, p. 324, 393). 71 Vezi listele alc&tuite de autorul lucrrii. 72 Relatio historica (Mag. istorie, V, p. 46). A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61. 74 Mag. istorie, V, p. 46 i A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61 (tn teitul italian: quello che meta piatto al principe solo"). Aceasta 1-a determinat pe N. Iorga s afirme ci titlul de medelnicer era mai mult distincie onorilic dect incredinarea de fapt a acestei boierii zdarnice, bun pentru un trntor sau fanfaron" (N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, I, p. XLIX).
airibuii in timpul ospeelor domneti, Evlia Celebi 1 numete eful sufragiilor 7S. ê lipsesc tirile despre veniturile sale. n Moldova, primul medelnicer numit uneori in documentele slave i medelnar 76 este amintit n vremea domniei lui tefan cel Mare, la 31 iulie 1463 77. Ca i in ara Bomneasc, medelnicerul este trecut uneori intre membri sfatului domnesc, indeosebi cind lipsesc marii dregtori membri titulari ai sfatului 78. n sec. al XVII-lea, cnd apare ca martor n diverse documente alturi de ali mari boieri, medelnicerul este menio- onat de obicei primul dup dregtorii obinuii ai sfatului, n urma stolnicului i comisului. Despre rangul ocupat de medelnicer, Miron Costin afirm c el era al treilea (dup stolnic i comis) dintre dregtorii care nu luau parte la sfaturile secrete ale domnului 7#. Aceeai poziie deine medelnicerul i n Deserierea Moldovei, unde el este considerat al treilea ntre marii boieri de divan ". Pentru interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche, marele medelnicer era dregtorul care, mbrcat in hain domneasc, servea la masa domnului la dale mari i taie fripturile ce se aduc in mas 81. Puin diferite sint tirile date de Miron Costin, care ne informeaz c marele medelnicer pe care-1 aseamn cu dregtorul polon numit Kraiczy servea la masa domnului la solemniti, imbrcat in caftan mpodobit i incins cu bru rou : subalternii si turnau de but la masa82 (slujba pe care fceau de obicei paharnicii). Mai numeroase i mai precise sint informaiile date de Dimitrie Cantemir. Dup prerea sa, marele medelnicer ddea domnului ap de splat la ospee i aducea seara sfenicele la mas. Tot de la el aflm c, la inceputul sec. al XVIII-lea, marele medelnicer avea jumtate din veniturile de la tefneti83.
* Bob Comlslei Istorice, XVI, p. 267.
Doe. din 26 aprilie 1621 (Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. V, p. 128). Ibidem, veac. XIVXV, p. 330 (document pistrat In traducere). Medelnicerul mai este menionat apoi la 20 martie 1497,22 ian. 1518 etc. (ibidem, p. 281, veac. XVI, vol. I, p. 114). Vezi doc. din: 25 mart. 1599, 31 mart, i 8 april. 1600, 10 april. 1605 (ibidem, veac. XVI, vol. V, p. 252, 285, 288 i veac. XVII, vol. I, p. 228). In toate cele patru cazuri menio- nate, beneficiarul documentelor este Nestor Ureche mare vornic, care nu apare In sfat. Vezi i doc. din 30 martie 1642, din care lipsete marele ceanic i apare medelnicerul intre membrii sfatului, Inaintea marelui comis (M-rea Sucevia, nr. 577).
79
80 81
78
M. Costin, Opere, p. 239.

D. Cantemir, op. eiL, p. 80. Gr. Ureche, Letopisetal, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 77. M. Costin, Opere, p. 239 i 388. Vezi i relaia lui De la Croix, ed. Babinger, p. 21, care-1 numete pe
82
medelnicer grand escuyer trenchant", In timp ce comisul este grand eseuyer". sa D. Cantemir, Deseripiio Moldaviac, p. 80, 95 i 96. La 23 nov. 1755 el obinea cite an ban de pogonul de tutun (Acad. R. S. Romnia, XXXVII/1).
PAHARNICUL
Marele medelnicer era ajutat in atribuiile sale de un al doilea i al treilea M , care fceau cu rndul de serviciu, precum i de trei sau patru medelniceri, care puneau maea, aduceau ap de splat i aveau in pstrare vasela domnului, feele de mas ,,i celelalte 85. Precum vedem, atribuiile medelnicerului moldovean erau oarecum asemntoare cu acelea ale stolnicului.
medelnicer
C.
Paharnicul sau ceanicul
Ca i multe alte dregatorii, i aceea de paharnic a existat la curile monarhilor feudali, unde a purtat diverse numiri: in Prana boutellier i grand echanson 8e, n Germania Mundschenk, in Ungaria pincernarum regalium magister sau pohrnok mester 87 , n timp ce in Imperiul bizantin dregtorul care ndeplinea rolul de paharnic s-a nmnit /,88, nume de origin latin. De la bizantini numele dregtoriei a fost imprumutat de bulgari, care aveau i ei un dregtor ce purta numele de epikemi88. Numele acestui dregtor este de origine slav, fiind imprumutat foarte probabil din Serbia sau Bosnia, unde se intilnete dregtorul cu funcia de peharnic 90 i de unde a trecut n limba romn i euvintul pahar 91. N. Iorga considera ins c paharnicul este singur aproape creaiune romneasc, dei demnitatea vine de la germani. Marele istoric afirm c numele de paharnic este traducerea cuvntului latin pincerna, ntlnit n aceasta forma in primul document care-1 amintete pe paharnic printre martorii sfatului domnesc92. n documentele slave, din ara Romaneasc el este numit de regul (prescurtat nt)f.); mult mai rar se utflizeaz forma . iar uneori chiar aceea de 93, intilnit de regul in Moldova. Cit privete forma -kpt, folosit de autorul nvtwilor lui Xeagoe Basarab 94 cu sensul de cei care luau credina, care gustau vinul ca s
Primul medelnicer al doilea cunoscut, Toderaco Jora, apare In documente In iunie 1668 (N. Iorga, Studii i documente, V, p. 41). Cit privete pe al treilea medelnicer, nu 1-am intUnit In documentele din sec. al XVII-lea. ** D. Cantemir, op. cit., p. 83, 84, 86. M Paul Viollet, op. cit., I, p. 234-235 i II, p. 118-123 i F. Lot.-R. Fawtier, op. cit., II, p. 54. Timon von Akos, op. cit., p. 174175. Pseudo-Codinos, op. cit., p.. 58; R. Guilland, Fonctions et dignites des eanuques, tn ,,Etudes byzantines, III, 1945, p. 188202; idem, Les chapitres relatifs aux fonctions des dignitaires du traiti du Pseudo-Codinos, tn Byzantinoslavica, XIII/1, 1952, p. 246247. * C. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 386 i Hurmuzaki, 1/2, p. S06. * St. Novakovil, op. cit., p. 263264; Fr. Miklosich, Elgm. Wdrterbuch der slaoischen Sprache, Viena, 1886, p. 234 ; . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 136 i M. Lascaris, tn Byzantinoslavica, 1929, p. 225. Th. Capidan, Raporturile lingoistice slaoo-romne, tn Dacoromania, III, p. 223. N. Iorga, Istoria romdnilor, III, p. 173 i 268 269. Vezi doc. din : 2 mai 1622, 20 ian. i 13 aprilie 1634 etc. (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. IV, p. 114 i 116; Acad. R. S. Romnia, XLII/77 i Arh. St. Buc., AN,
*4 Cronicile slaoo-romdne, ed. P. P. Panaitescu, p. 230.
1 8 0,- 290
au fie otrvit, acest cuvnt pare a se referi mai degrab la cupari, subal- teraii paharnicului, termen cu caro este redat cuvintul credinciari In tra- dueerea romueasc a nvddturilor 6. In unele documente slave din veacurile IIIIV ale sec. al XYl'I-lea, in care se citeaz credina marelui paharnic, acesta este numit mare vrs- tor de vin ( )90 sau mai marele peste vinuri ( )97. In izvoarele scrise In limba latin paharnicului i se spune pincerna08 magister pincernarum99 sau supremus pincerna100, aa cum se numea in limba latin a cancelariilor dregatorii 1 ce Indeplinea rolul de paharnic. In ara Bomneascd, paharnicul este amintit prima oar ntr-un document slaiv pstrat n copie din vremea domniei lui Mircea cel Btrn, datat 8 ian. <1392 >101. Acest document este singurul In care paharnicul este numit picernic, fiind menionat In sfat dup stolnic, i Inaintea pivni- eerului. Dup aceasta dat, pn la 1424, paharnicul mai apare de dou ori in sfatul domnesc, fund trecut ultimul la 10 iunie 1416 i 28 febr. 1424 102. De aici inainte paharnicul este menionat in mod regulat ca membru al sfatului domnesc, fie penultimul, Inaintea comisului, fie antepenultimul, inaintea stolnicului i comisului, fie uneorimult mai rar nschiar inaintea sptarului i vistierului. Situaia s-a pstrat i In sec. al XYII-lea, cnd paharnicul este citat ca martor al sfatului domnesc fie Inaintea stolnicului i comisului, fie dup acetia i inaintea postelnicului. Autorul Relafiei istorice menioneaz ns pe paharnic ca fiind al aselea mare dregtor al rii, naintea clucerului care apare de obicei in sfat inaintea sa i a stolnicului i comisului108. Atribuiile paharniculuica i In cazul altor dregtorirezult chiar din numele pe care 11 poarta; el se ocup de butura necesar meselor de la curtea domneasc, avnd in grija sa paharele domnului i ale oaspeilor si , ca i aprovizionarea cu vin a pivnielor domneti. Dup cum ne informeaz autorul Relafiei istorice, marele paharnic ca i ali dregtori care indeplineau atribuii la ospeele domneti nu servea personal decit la marile srbtori, In rest el fiind nlocuit de subalternii si apropiai. Dup p&rerea sa, dregtoria fusese ,,de mare cinste i folos, dar acum de nici unui 105. Este foarte probabil c autorul pomeni*
* Ibidem, p. 278, n. 4. Despre cupar vezi mai Jos p. 276277.

M Doc. din 3 aug. 1639 (Arb. St. Buc., Istorice noi, XLV/4). Doc. din 6 martie 1628 (Acad. R. S. Romnla, Pecel nr. 76)., I. Bogdan, RelatUle, p. 354355 i Relailo historica (Mag. istorie, V, p. 33). '* I. Bogdan, op. eit., p. 326. 100 C. Giurescu, Material, II, p. 82 (1726). 101 D.R.H., B, vol. I, p. 45. In Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XIIIXV, p. 65, fusese datat <1407> ian. 8.
102
104
D.R.H., B., vol. I, p. 82 fi 104. Mag. Ittorle, V, p. 33. Pentru comparaie vezi fi tratatul lui Pseudo-Codinos (Byzantlnoslavica", XIII/1, 1052, p. 247).
105
Mag. istorie, V, p. 45. Vezi fi A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61, care*l numefte pe
paharnic gran siniscalco.
PAHARNICUL
tei relaii exagereaz, deoarece n a doua jumtate a sec. al X V 11-lea pahar nicul avea nc aa cum vom vedea venituri destul de nsemnato. lndeplinind astfel de atribuii, marele paharnic i subaltemii si apropiai trebuiau s fie ca iji marele stolnic oameni de credin ai domnului, care rspundeau de calitatea buturilor i care, guslndu-lo sau lundu-le credina, asigurau pe domn c buturile nu Hint otrvite100. In afari de aceast Indatorire de la care i trage numele dregtUorici sale, marele paharnic din ara avea i unele atribuii de ordin militar ; el era mai mare peste numeroasele cete de paMrnicei, iar in a doua jumtate a sec. al XVIIlea comanda pe roii sau curteni. Este greu de stabilit cu precizie data la care marele paharnic a devenit comandantul curte nilor. Autorul Relaiei istoriee precizeaz c Acum (nunc) el este peste roii 107. Prin acest acum se nelege c devenise de curlnd comandantul curtenilor loe, fapt care rezult i din unele documente din a doua jum&- tate a sec. al XVII-lea, din deceniile 78, In care marele paharnic apare ca judector al curtenilor sau roilor loe. Despre veniturile marelui paharnic posed m informaii mai precise dect pentru ali dregtori. Ele constau mai intii din darurile 1 nele pe care marele paharnic le primea de la subaltemii sai plirnic< i n Relaia istoric, deseori ainintit aci, se afirm c aeelia fusesei odinioar bogai i c ddeau daruri multe paharnicului m. Nu tim cii precizie n ce constau aceste daruri, precum nu cunoatem nici proporia in care aceste plocoane se reduseser in vremea cind i scria misionarul eat lie preioasa ea relaie. Un alt venit important al marelui paharnic era realizat din cele 1000 de vedre de vin (circa 12 000 litri) pe care le lua din judeele Ylcea i Arge. La 15 iulie 1715, cnd se vorbete de acest venit, el era ncasat dup obiceiul cel vechi. Vinul era luat de oamenii paharnicului de unde le plcea i transportat la Bucureti de vinriceri. La data amintit, cei care vroiau puteau s dea bani in loc d^vin ni. Este posibil ca aceasta s fie darea numit phraicie w;u bani de p&h&rnioie, amintit in sec. al XVII-lea ut, despre care . C. Giurescu credea c& ,,e probabil, s fi constituit unui din veniturile acestei dreg- torii11 . Subaltemii cei mai apropiai ai marelui paharnic erau : al doilea paharnic, pivnicerul
i cuparul.
1M
Cf. relala lui Evlia Celebi (Bui. Com. 1st., XVI, p. 266).
Mag. istoric, V, p. 46.
In bfitfiiia de la Plumbulta, din 1633, roii au fost comandai de Ivaco Bleanu vornicul i Barbu Brfldescu paharnicul (Istoria rii Romneti, ed. cit., p. 102). La aceast data, deci, paharnicul nu pare a fi fost nc comandantul curtenilor, de indat ce are alituri dc cl pe marele vornic. Vezi doc. din : 28 mai 1670, 9 aprilie 1673, 15 lunle 1676, 9 aprilie 1678 etc. (Acad. R. S. Romania, CXXVI/83 i CCCLXV/224, G. Ghibncscu, Surete, VI, p. 230). Mag. istoric, V, p. 45. Cf. i D. Fotino, Istoria Daciei, HI, p. 288. N. Iorga, Studii fi documente, V, p. 131 132. Despre lncasarca acestei dflri vezi . C. Giurescu, Contribufiuni. p. 136. . C. Giurescu, Contrlbuttunt, p. 135136.
Primul dregtor purtind numele de al doilea paharnic este menionat in documente la 38 nov. 1580 . Cum n cursul sec. al XVI-lea snt amin- ii~i u afar de marele paharnic numeroi boieri purtnd titlul de pa- harnie. este foarte probabil ca unii din acetia puteau sa deiu dregtoria de al doilea paharnic 11S. PicniceruL cel care avea in grija pivnia de vinuri, este menionat ae din vremea domniei lui Mircea cel Btrln, cind un pivnicer, Luba, apare chiar ca membru al sfatului domnesc, lntr- vreme n care acesta nu eptase inc forma sa obinuit 116. Mai tirziu, probabil, pivnicerul a fost nlocuir cu clucerul de pivni. Cit privete pe marele cupar, dup cum numele sau l arat, acesta avea grije s umple cupele cu vin ale domnului i oaspeilor si. Amintit. prima oar in documente la 28 aprilie 1519 U7 , cuparul era recrutat de obicei dintre tinerii boieri apropiai de domn. erban Cantacuzino a fost el insui. la 1649, deci lntr- vreme cind era foarte tlnr, mare cupar al lui Matei Basarab us, iar la 8 mai 1681 este amintit Grigoracu Cantacuzino (copil) mare cupar U9. La sfiritul sec. al XVII-lea, cuparul fcea parte dintre dregatorii personal! ai domnului, care In afar de atribuia de -i da de but acestuia avea In supravegherea sa zaharicalele (zacharum), facerea erbetului, cafeaua si toate dulciurile 120, atribuii care, In sec. al XVTII-lea odat cu accentuarea influenei orientale In organizarea curii domneti vor fi praluate in parte de ali dregatori mruni. veniturile marelui cupar tirile din sec. al XVII-lea nu sint prea sigare; ctre sfritul acestui secol, el dispunea de unele venituri din camlnrit. Aflm aceasta dintr-un document din 25 nov. 1696, prin care Palalogi mire capar vinda unuia camnritul din oraele Ploieti, Gher- ghia, Vhni si Tirgor cu 90 de taleri 121. nainte de aceasta data, prin hmovul dab d vod, la 15 iulie 1631, se hotra s se desfiineze
* Vezi listele noastre In ms. Di pild, la 2 sept. 1523, se d un hrisov lui japan Ivaco (din Goleti) paharnic, in sfat fiind S.aic paharnic (Do:, prio. isl. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 53). Cum acest baiar na este amintit mai inainte ca mire paharnic, pentru ca la aceast dat s fie fost paharnic. este pasibil ca el s fie unui din subalternii apropiai ai marelui paharnic. Acelai poate fi cazul jupanului Ghrara paharnic, amintit la 24 mai 1529 (ibidem, p. 67), a jupanului Ludat paharnic, m;nionat la 9 iunie 1537 (ibidem, p. 224), precum i a altor asemenea boieri, ce au titluri de paharnici.
u * Djc. din 8 ian. <1392> (D.R.H., B., vol. I, p. 4 5). Daspre pivniceri vezi i Istoria rii Romlfiiili, ed. C. Grecescu, p. 15 16. Djspre originea cuvlntului :< % derivnd de la term mul slav mm, vezi G. Ghibnescu, Slooar, p. 41. 117 Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 138 139.
Acad. R. S. Ramnia, DXCIV/18 (doc. din 28 mai 1649). AadL R. S. Romnia, CCXCI/4. Vezi i cronica logoftului Greceanu, p. 184, unde se spun; despre Mmolache rigrdeanu (Lambrino) c, ,,fiind cuparul mrii sale [lui C. Brin- coveanu] i de mic vlrst crescut In cas, domnul 1-a fcut ginere. Relalio historica (Mag. istorie, V, p. 55). 121 Arh. St. Buc., m-rea Bradu, XII/8.
119
118
PAHARNICUL
prada cupariei, fr IDs s se precizeze D ce anume consta aceasta prad 122. n Moldova paharnicul este numit de obicei , cuvnt si - der ivind de la 128. Bareori se folosete aci dennmirea de paharnic124, aa cum numele de ceanic este rar utilizat in ara Eomueasc. n izvoarele redaetate in limba latin paharnicul este numit uneori tisifer 125, alteori poharnig sau pincerna 1Z6. Primul ceanic, Ilia, este amintit in sfat ca i ali dregtori in vremea domniei lui Alexandru cel Bun, la 16 sept. 1408 m. n documentele externe el este menionat ins mai de vreme, in tratatul ncheiat de domnul Moldovei cu regele Poloniei la 6 oct. 1407 128 i apoi in privilegiul acordat negustorilor din Liov la 8 oct. 1408 l9. ntr-un document intern din 16 febr. 1428 sint amintii ca membri ai sfatului trei ceanici, din care unui poart titlul de ceanicul doamnei 130, dregtorie care va continua s existe i mai tirziu131. Dintre ceilali doi. unui este foarte probabil fcstul ceanie, Isaia, care apare mai tirziu in sfat fr titlu, astfel nct nu avem de a face cu funcie dubl decit in vremea urmailor lui Alexandru cel Bun, cind au existat doi domni asociai, fiecare cu dregatorii si. n secolele XYIXVII, paharnicul ocupa de regul un loc de frunte printre dregtorii personali ai domnului, fiind trecut dup marele sptar i inaintea marelui vistier. Atit Mircn Costin cit i Dimitrie Cantemir ne informeaz c paharnicul se afla printre cei opt man dregatori care f- ceau parte din sfat; amndoi il amintesc penultimul, dup sptar i inaintea vistierului132. Atribuiile sale sint asemntoare cu acelea ale paharnicului muntean. Toate izvoarele narative definesc ca prineipala sa atribuie grija de paharul domnului: la mesele mai solemne, paharnicul mbrcat in caftan de brocart, ncins cu un bru de mtase roie, umplea primul pahar al dcmnului. dup care slnjba era preluat de cupar, cel care indeplinea aceast funcie
122
Acad. R. S. Romnia, Pecei, nr. 185.
G. Ghibnescu, Slovar, p. 72. n timp . C. Giurescu. (Ccnb ibufioni. p. 141) crede este vorba de influen polon, M. Lascaris admite influen lituaniano-rus pentru cuvntul ceanic (Byzantinoslavica, 1929, p. 225). 124 Vezi . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 136137. nota 11. ntr-un document din 1436 citat i de . C. Giurescu paharnicul este numit cu termenul polcn (Hurmuzaki, 1/2, p. 865 867). C cei doi termeni sint sinonimi ne-o spune dar Miron Costin care, tn Poema polon, numete pe marele paharnic podczaszv (M. Costin, Opere, p. 23S). 125 I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II, p. 441. 128 Ibidem, p. 299 i Hurmuzaki, XV, p. 67. In relaia lui Bandini i se spune poharnik nempe pocillator (Codex Bandinus, ed. V. A. Urechia, Analele Acad., Rom., Mem., Sec., ist.", s. II. t. XVI, p. 313). D. Cantemir il numete supremus pincerna (op. cit., p. 79). 127 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. IS. 128 Hurmuzaki, 1/2, p. 827-828. M. Costchescu, Doc. inainte de tefan cel Mare, II. p. 636. 130 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 62. 131 Vezi doc. din 15 april. 1547 (ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 551). 132 M. Costin, Opere, p. 239 i D. Cantemir, op. cit., p. 77.
hi mod obinuit. Aceleai izvoare ne dan i tirea c paharnicul avea n grija sa viile domnului, lucrul i culesul la timp al acestora. Din aceasb pricina, strostia de Cotnari unde se fceau cele mai bune vinuri i unde existau vii domneti inea de dregatoria sa. De la viile din Cotnari marele paharnic aduna zeciuiala cuvenit domniei 133. Dintr-un document din 27 sept. 1663singurul n felul su rezult e tot paharnicul in casa prin oamenii si anumite dri pe vinurile puse n vinzare; in acest document se spune c feciorii paharnicului bneau (incasau dare in bani) de pe vinurile armenilor i jidovilor 134. Veniturile marelui paharnic moldovean erau destul de insemnate; in afar de acelea aduse de strostia de Cotnari135 i de ncasarea dijmei din vin dinacsast regiune, cltip afirmaia lui Dimitrie Cantemir ,,nimeni nu poate culege via fr invoirea sa, pe care d pentru un mic plocon la 14 septembrie. Din aceasta are un venit mare (amplum proventum) 136. Subalternii apropiai ai marelui paharnic erau al doilea i al treilea paharnic, pivnicerul,
cuparul si ploscarul.
Este greu de spus cind a aprut al doilea paharnic. ntr-un document din 20 dec. 1437 este amintit pan Ion Ureche phrnicel 137; cum in acelai timp in sfat se gsea Blo ceanic, este posibil ca Ion Ureche s fie subaltemul su cel mai apropiat 138. Primul dregtor care poart in mod sigur titlul de al doilea paharnic este amintit ns mult mai trziu, la 8 ian. 1628139. Dup cum ne informeaz Dimitrie Cantemir, al doilea paharniccare era considerat ca al doilea boier dintre cei de starea doua - servea la mas dup marele paharnic i avea in grija sa viile domneti de la Hui140, re-
133 Gr. Ureche, Lelopiseul Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 76, M. Costin, Opere, p. 238 i 388 i D. Cantemir, op. cit., p. 79. Interpolator^ lui Gr. Ureche adaug la atribuiile paharnicului grija pentru viile domneti de la Htrlu, de care celelalte izvoare nu amintesc Ins. N. Iorga constata c, ,,intruclt In Moldova erau mai multe vii, paharnicul era mai Impovrat de lucru (Roslul boierimii noastre, p. 156). m ,.T. Codrescu, V, 1934, nr. 7, p. 102-103. Paharnicul nu era el Insui i staroste de Cotnari, funcie ocupat de persoane aflate probabil In ascultarea sa. La 20 nov. 1569, plrclab de Cotnari era un anume Goia (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. II, p. 212), In timp ce la 16 ian. 1628 ptrclab era Lupu fost mare vornic (Vezi li-stele alctuite de autorul lucrrii). Este deci foarte probabil c veniturile respective s? tmpreau Intre paharnic i plrclab, tn proporii pe care nu le cunoatem ns.
134
D. Cintemir, op. cit., p. 79.
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 148 149.
Peste mai puin de un an, la 21 aug. 1438, Van Ureche apare ca vornic n sfat, ceea ce arat c, Inainte de aceasta, fusese un boier lnsemnat (ibidem, p. 158). Cit privete pe Blo al doilea ceanic (), ce apare cu acest titlu ntre boierii moldoveni care presteaz omagiu regelui polon la 19 sept. 1436 (M. Costchescu, Doc. inainte de tefan eel Mare, II, p. 701), acesta este menionat tn aceeai vreme ln sfatul domnesc ca ceanic (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 135138), astfel nct nu poate fi considerat ca fiind al doilea paharnic. Tot astfel, pe pecetea lui Berindei stolnic serie <> (M. Costchescu, op. cit., p. 704), dei el era stolnicul titular. Arh. St. Buc., m-rea Nicori, IX/5. D. Cantemir, op. cit., p. 82 i 95. Cf. i Gr. Ureche, Letopise/ul, ed. cit., p. 78, unde se spune c ,,dup dvorba paharnicului celui mare, dvorete la mas i derege phar cu butur la domnu.
140 139
giune de unde mcasa probabil zeciuiala din celelalte vii141, aa cum faces marele paharnic la Cotnari. Ajutorul su era paharnicul al treilea, care, in vremea lui Dimitrie Cantemir, ngrijea de viile din inuturile Bacu i Trotu 14:. Precum se vede, la Inceputul sec. al XVIII-lea, intre marele paharnic i cei doi subalterni ai si apropiai exista imprire destul de precis a atribuiilor. Ali doi subalterni ai marelui paharnic au fost ploscarul i cuparul. Primul ploscar este menionat la 6 martie 1443, iar la 12 sept. 1464 Mircea ploscar apare chiar printre boierii membri ai sfatului domnesc 143. n sec. al XVI-lea, ploscarii nu mai sint amintii in documente. In schimb, in aceasta "vrreme apare un dregator nou numit cupar144, care a inlocuit foarte probabil pe ploscar115. Ca i in ara Romaneasc, cuparul era paharnicul de toate zilele :. La inceputul sec. al XVIII-lea, in afar de aceasta atribuie, avea in grija sa pivniele cu vinuri ale domnului i supraveghea msurarea viuului 146. Tot ca n ara Eomneasc, cuparii erau boieri tineri, din casa* domnului, care se pregteau pentru slujbe mai inalte. La 8 aprilie 1639, Vasile Lupu rspltete pe Ionaco cupar cu un sat pentru dreapta i credincioasa lui slujb ce ne-a sin jit in casa noastr. de cind era mic i pn in vremea de acum147. Despre veniturile cuparului tirile sint tirzii, din sec. al XVIII-lea. La 1741, el incasa cte 44 de bani de circium i dou ocale de vin. atit in trguri ct i la iarmaroace 148. Ultimul dintre subaltemii ceanicului moldovean era pimicerul, amintit nc din sec. al XVlea 149. n timpul domniei lui Dimitrie Cantemir importana funciei sczuse ; in aceasta vreme, pivniceml era un boier-
141 Vezi doc. din 4 aprilie 1662, 24 sept. 1668 i 30 martie 1669, in care, dupa int i- rete episcoplei de Hui satul Broteni ling hotarul trgului, se poruneete : .,tar paharnicul al doilea s n-aib nici treab acolo la moia episcopiei. nici s dzacimase din viile ce vor fi pre hotarul satului aceluia. (Arh. St. Buc., ep. Hui, LXVI/4, 5 i 6). De aici incasa al doiirj paharnic i unele venituri. La 1742 se arat c gloabele ,.i alte ce s-ar face la ttrgoveiidin Hui slnt obiciuuitc a lui vtori pharnic (N. Iorga, Studii i docmnenit. \ I. p. 325). Vezi i Doc. privind relafiile agrarc, II, p. 330. 144 D. Cantemir, op. cit., p. S3. Menionez ins c nu am intilnit dregatori cu titlul de paharnic al treilea In doc. din sec. al XVII-lea. 143 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 185 i 336. 144 Primii cupari sint amintii la 4 oct. 1591 i 6 martie 1599 (Arhiva Lstoric . I I p. 105 i G. Ghibnescu, Surete, II, p. 284). Ambele documente lipsesc din coJecia Dor. prio. ist. Rom , A.
148 Cf. i N. Iorga, Rostul boierimii noastre, p. 156, unde se arat c sarcina ploscarului a trecut apoi asupra cuparului. 14 D. Cantemir, op. cit., p. 85. Vezi i relaia lui De la Croix, ed. Babinger. p. 191. 147 Arh. St. Buc., Pecei nr. 260. Vezi i doc. din 27 iunie 1669, in care este pomenit Dumitraco Prjescu fost cupar, fiul lui Grigoraco Prjescu (idem, m-rea Sf. Sava, XXVII/7). 148 Acad. R. S. Romnia, ms. rom., 237, f. 95 v. i 406 i N. Iorga, Studu y. J cumente, VI, p. 229. 14 * Vezi doc. din : 16 aprilie 1441, 8 martie 1533, 22 oct. 15S5 etc. (Doc. prir. ist. Rom.. A., veac. XIVXV, p. 174, veac. XVI, vol. I, p. 352, vol. III. p. 294). In sec. al XVII-lea, Bandini i spune pivnicerului ,,cellariorum praefectus (Codex Bandinus, p. 314).
2S0
DREGATORI CU ATRIBUII
DE
CURTE
na sau slujitor al curii, care se ala sub ascultarea cuparului. El era mai mare peste chelarii pivnielor, peste dogari i peste cei care lucrau la crame i avea ca venit drojdia vinului, din care fcea rachiu 16.
Stolnicul
Ca i ali dregatori, i acest dregtor personal al domnului a existat si la alte curi medievale europene, unde purta denumiri diferite sau asemntoare cu ale stolnicului de la noi: magister regiae mensae sau dapiferorum regalium magister (n limba latin), Kiichemeister n Germania (de unde i s-a spus Kuhmistr n Lituania), stolnik n Polonia 161 etc. Numele acestui dregtor este de origine slav; el deriv de la cuvintul , care nseamn masa152. Despre calea pe care a ptruns la noi prerile istoricilor snt mprite; n timp . susine c acest nume este comun rii Eomneti i rilor slave din jurul nostru, istoricii ro- mm A. D. Xenopol, D. Onciul, i N. Iorga cred c dregatoria este de origin bulgar; prerea a fost acceptat i de. . C. Giurescu163 i M. Lascar is . Stolnicul indeplinea n ara Bomneasc i Moldova rolul jucat de trapezarios (fostul praefectus mensae) de la curtea mprailor bizantini 155> avtnd grija mesei donmului. Aa se explic i faptul ca, n unele documente alctuite ntr-o limba slav mai pretenioas, n . al XVII-lea, marele stolnic este numit ntocmitor al mesei ( )156. n documentele redactate in limba latin, stolnicul poart numele de atolnig , magister mensarum168 sau dapiffer159, n timp ce in unele izvoare narative scrise n aceeai limba el este numit praefectus , supremus dapifer sau praefectus culinae el mensae162.
D. Cantemir, op. eil., p. 86. La 1741, pivnicerul avea ca venit cite doi potronici de pogonui d* vie, a negnitoriloP' de la Odobeti (N. Iorga, Studii i documente, VI, p. 228). U1 C. C. Ginrescn, Conlribufiuni, p. 142. ui G. GMbnescu, Slovar, p. 58. Vezi mai pe larg discuia la . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 143144. Byzantmoslavica, 1929, p. 225. ut Vezi R. Guilland, Fonetions et dignitis des eunuques, ln ,,Etudes byzantines, III, 1945, p. 179 187 i G. Schlumberger, op. eil. p. 599600. 158 Doc. din 6 martie 1628 (Acad. R. S. Homnia, Pecei nr. 76). 157 I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II, p. 299 (1468). u * I. Bogdan, Relafiile, p. 326 i Hurmuzaki, XV, p. 5354 (doc. din 2 martie' 1460). 159 I. Bogdan, Doe. lui tefan eel Mare, II, p. 441 (1499). In unele documente se pune semnul echivalenei intre dapifer fi stolnic, ca la 1644, dnd se spune supremus dapiferus sive stolnicus (Veress, Documente, X, p. 206). Vezi fi p. 75 i 157. Relatio historica (Mag. istorie, V, p. 46). D. Cantemir, op. ell., p. 79. Menionez c In relaia lui N. de Porta din anul 1726 supremus dapifer" i supremus culinae praefectus apar ca fiind doi dregtori diferii, primul fiind citat ultimal dm cei 12 dregtori membri ai sfatului domnesc, iar cel de al doilea ca al nouiea din sfat (C. Giurescu, op. ell., II, p. 82). u * Codex Bandinus, p. 314.
ue
STOLNICUL
In ara Romneasc, stolnicul este menionat prima oar a la 8 ian. <1392 >, n vremea domniei Ini Mircea cel Btrn 163, a crui activitate de organizare a sfatnlui domnesc este cunoscut. n listele martorilor din sfatul domnesc al rii Eomneti din sec. al XYI-lea, stolnicul este amintit totdeauna, fiind citat printre ultimii dregatori membri ai sfatului, ocupnd locul al aptelea sau al optulea, uneori Inaintea paharnicului, alteori dupa acesta. n documentele interne din prima jumtate a sec. al XYII-lea, el apare de regul ca al aptelea dregator din sfat, dup comis i inaintea paharnicului i postelnicului, n timp ce n Relaia istoric el este menionat ca al noulea mare dregator, dup comis i inaintea pitarului (in aceasta relaie postelnicul nu este trecut ntre membrii sfatului)164. Despre atribuiile acestui dregator informaiile ce posedm sint ca i pentru alte diegtorii destul de tirzii. Autorul ReUiei istoriee ne relateaz c stolnicul era mai mare peste cuhnie sau buctrie (culinae praefectus), avind n subordinea sape marele ufar, mai marele buetarilor 165. Evlia Celebi l numete eful scaunelor sau eful servitorilor care gust mncarea inaintea domnului 166, iar A. M. del Chiaro scalco maggiore167. Marele stolnic era deci ca i marele paharnic un dregator cu atrbuii importante la curtea domnului, avind n grija sa servirea mincrii la ospeele domnetL Legat de aceasta atribuie era i aceea de a aproviziona eurtea domneasc cu unele alimente, in special cu pete. Subalternii marelui stolnic. numii stolnici sau stolnicei, strngeau dijma de pete din blile Dunrii, din care parte era consumat la curtea domneasc168. Stolnicul juca deci un rol important i in aprovizionarea curii domneti: aa cum slugerul se ngrijea de carnea necesar curii, el se preocupa de aprovizionarea cu pete- Dup prerea lui N. Iorga, stolnicul ar fi fost ajutat in indeplinirea atribuiilor sale de medelnicer, care punea masa, de clucer, care pzea depozitele de hran, de sluger, mcelarul curii, jitnicer, care ingrijea de grne, i de pitar, care ine cuptoarele de pne- 169. Din documente nu rezult ns care erau raporturile dintre aceti dregatori. Ele nu par a fi n nici un caz de subordonare, deoarece, in sec. al XVII-lea, clucerul era un dregator superior n grad stolnicului. Este foarte probabil c ei vor fi colaborat la aprovizionarea curii domneti. in condiii despre care documentele nu ne dau nici un fel de informaii. Subalternii cei mai apropiai ai marelui stolnic erau al doilea stolnic i marele ufar.
D.R.H., ., vol. I, p. 45.
Mag. istorie, V, p. 33. 196 Ibidem.

1,8
,,Bul. Com. 1st., XVI, p. 267. Del Chiaro, op. oil., p. 61. 188 Vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 344.
169
N. Iorga, Rostul boierimii noastre, p. 152.
DREGATORI CU
ATRIBUII
DE CURTE
Al doilea stolnic este amintit cu acest nume in documente la sfritul $ee. al XVI-lea i inceputul sec. al XVII-lea170, dei este foarte posibil ca el > fi existat cel puin de la mijlocul sec. al XVI-lea m. Cit privete pe al treilea stolnic despre care . C. Giurescu crede ca a existat din See. al XV-lea nu 1-am intilnit in nici un document de pn la 1700.
in Moldova, stolnicul este unui din primii dregtori care apare ca martor al sfatului domnesc, fiind amintit la 18 nov. 1393, inaintea vornicului172. Dup aceasta dat el continu sa se afle printre membrii sfatului domnesc, fiind menionat ns printre ultimii. n sec. al XVIIlea, Stolnicul este trecut de regul penultimul intre membri sfatului, inaintea comisului. Dei marele stolnic apare totdeauna ca membru al sfatului domnesc, Miron Costin ne informeaz c el nu lua parte la sfaturile secrete alturi de cei opt mari dregatori, fiind primul din eategoria dregtorilor din fr enatuluT 17. Informaia sa concord cu aceea a lui Dimitrie Cantemir, dup care stolnicul era primul dintre marii boieri de divan 174. Atribifiile sale sint foarte asemntoare cu ale stolnicului din ara Bomneasc. Aa cum autorul Relafiei istorice il numete pe stolnicul muntean culinae praefectus, Bandini il definete pe cel moldovean ca fiind praefectus culinae et mensae 17S. Despre modul cum i indeplinea atribuiile marele stolnic din Moldova informaiile snt mult mai bogate decit cele privind ara Bomneasc. Marele stolnic numit de De la Croix ,,le maistre dhostelip- supra- veghea buctria domneasc, ngri jind de masa domnului; cind se aduceau mincrurile, el punea pe unui dintre cei care servea sa guste mncarea pentru a se convinge ca aceasta nu este stricat sau otrvit17e. El rspundea deci de calitatea mmcrurilor. Cind Gaspar Graiani a incercat s-l otrveasc pe vornicul Bucioc, domnul s-a prefcut i el ca se simte ru, dind vina pe stolnici c au fcut mincrurile cotlite 177. Dup interpolatorul lui Grigore Ureche, marele stolnic, mbrcat in haine domneti, tocmete pre masa inaintea domnului bucatele la dzile mari i la veselii domneti 178.
170 Intr-un doc. din 26 iunie 1588 este menionat Udrite din Drti al doilea stolnic, iar la 12 febr. 1613 sluga domniei mele Pdure al doilea stolnic (Doc. prio. ist. Rom., B. eac. XVII, vol. II, p. 153). Vezi i listele noastre In ms. 171 Vezi, depfld, doc. din 23 oct. <1542 1543 >, in care ispravnic este Socol stolnic, iar tn sfat este Albul stolnic (ibidem, veac. XVI, vol. II, p. 295). 171 Doc. prio. isl. Rom., A., veac. XIVXV, p. 3. Vezi i omagiul prestat regelui polon la 6 oct. 1407 (Hurmuzaki, 1/2 p. 827828). 173 M. Costin, Opere, p. 239. 174 D. Cantemir, op. cit, p. 79. Codex Bandinus, p. 314. 178 Relaia lui De la Croix, ed. Babinger, p. 21, extras. Dup prerea lui D. Cantemir, In*, cel care gusta mlncrurile servite la ospee era marele stolnic, nu subalternii si (op. cil, p. 79).
177 178
M. Costin, Opere, p. 68. Gr. Ureche, Cronica, ed. P. P. Panaitescu, ed. a Il-a, p. 77.
STOLNICXJL
Miron Cosfcmâdauga la aceste informaii nnele precizri despre cos- tumul i atribuiile marelui stolnic, care venea la masa domnului la solemnity mbreat n caftan de un fel de stof cu fir, cu podoabe n verde i ncins cu un bru de mtase roie. El era mai mare peste grdinari, pes- oari i peste toate blile formate de braele Prutului i ale Mstrului. inainte, tot n griia sa fuseser $i blile de la Dunre, pe care le rpiser turcii179. De la Dimitrie Cantemir aflm c ,,supremus dapifer, mai mare jjeste buctarie i buctari, servea la mas stind n picioare numai pn la al treilea pahar, dup care lua loc lng ceilali boieri. Autorul Descrierii Moldovei ne da i unele tiri despre veniturile marelui stolnic, care, afar de alte venituri, are bucate de la curte 18. Prin >ralte venituri este foarte probabil ca domnul Moldovei nelegea pe acelea rezultate din exploatarea petelui din blile aflate n grija marelui stolnic. Subaltemii marelui stolnic erau ca i in ara Bomneasc al doilea stolnic si
marele ufar.
Bazat pe faptul ca, n sec. al XV-lea, in unele documente moldovene apar cte doi sau trei stolnici, . C. Giurescu a emis prerea ca stolnicul al doilea exista nc din aceast vreme , ceea ce este posibil, cel puin pentru vremea lui tefan cel Mare. Primii dregatori care poarta titlul de al doilea stolnic apar ns n documente de abia la inceputul sec.al XVII-lea . n vremea lui Dimitrie Cantemir, stolnicul al doilea indeplinea in fiecare zi servfciul pe care marele vornic il fcea la ospee i a dzile man ; tn aceast vreme, el fcea parte dintre boierii de categoria sau starea a doua, fiind al patrulea dintre acetia 18 3. Ot privete pe al treilea stolnic a crui existen este aceeptat de 0. 0. Giurescu pentru sec. al XV-lea nici documentele de pin la 1700 i nici Dimitrie Cantemir nu l amintesc . Ca i in ara Romneasc, este posibil s fi fost considerai ca fiind stolnici ai treilea dregatorii mruni care serveau la masa domnului, dar pe care documentele nu ii numesc cu acest titlu. ,'-*>;! ufarul (ifarul). Era unui din subaltemii marelui tolnic, fiind eful buctarilor curii domneti. Dup prerea lui . C. Giurescu. ufarul ar fi fost un dregtor care a aprut mai tirziu 18S.
178 M. Costin, Opere, p. 388. D. Cantemir, op. cit., p. 7980. . . Giurescu, Contribufiuni, p. 145147. Vezi i doc. din: 14 oct. 1473, -- martie 1507 i 1 febr. 1508 ; tn primul este amintit pan Petrea stolnicul nostru, tn al doilea pan Coste Ctrje stolnic, in timp ce In sfat este Toma stolnic la 1473 i Frunta stolnic la 1507 ; Coste Ctrje devine el tnsui stolnic membru al sfatului la 1508 (Doc. priv. isL Rom., A., veac. XIV XV, p. 398 i veac. XVI, vol. I, p. 66 i 69V Este foarte probabil ca Ctrje s fi fost al doilea stolnic la 1507 si s fi fost avaosat mare stolnic In anul urmtor. a Doc. din 31 mai 1626 (Acad. R. S. Romania, CCCLVII'22). 183 D. Cantemir, op. cit,, p. 82. 184 la Cronica moldo-polon, ca i tn cazul celorlalte dregatorii, se afirm c i stolnic sau Kraiczi erau trei (Cronicile slave-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 1S6), ceea poate tnsemna c existau tn aceast vreme un al doilea i al treilea stolnic sau doi -.toin/u doilea.
185
. C. Giurescu, op. cit., p. 143.
DREGATORI CU ATRIBUTII DE CURTE
u ara Romneasc, primul ufar este amintit n documente la 14 mai 1560 1S6. n vremea domniei lui Matei Basarab, dregtoria de mare ifar sau ufar pare a fi ctigat n importan, deintorul ei fiind amintit printre boierii mari ai rii, iar un mare ifar, Spahiul din Ylsneti, devenind in 1653 mare ban. In Moldova, ifarul sau ufarul este menionat mai trziu, u sec. al XYII-lea 187, nefiind amintit ca cel dm ara Romneasc printre boierii mai de seani 18S. Documentele nu ne dau tiri despre atribuiile sale. Doar de la autorul Relaiei istorice aflm c marele ifar era boierul mai mare peste buctari 189. Documentele din sec. al XYII-lea din ara Romneasc vorbesc de unele bli de la Dunre care ar fi fostn seama marelui ifar190, de unde probabil acesta va fi aprovizionat cu pete curtea domneasc.
Clucerul
Numele acestui dregtor este de origine slav, el derivnd de la cuvntul , care nseamn cheie191. Clucerul, numit de regul n documentele slave , uneori i 192, iar n cele latineti claviger 19 3, era dregtorul In pstrarea cruia se aflau cheile magaziilor cu provizii ale curii domneti. n ara Romneasc, clucerul este menionat n documente n a doua jumtate a sec. al XY-lea . nc din acest secol, clucerul era un dregtor important, care apare uneori ca martor al sfatului domnesc195. nainte de a deveni un membru obinuit al sfatului, la inceputul domniei lui Matei Basarab, clucerul este amintit de numeroase ori n sfatul domnesc, n sec.
Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. Ill, p. 121. Uriearul, XXV, p. 70.
Nici Miron Costin, nici D. Cantemir nu l amintesc In rndul acestora. Mag. istorie, V, p. 46. La 2 martie 1613, se spune c balta Sticleanul ,,nu n tocmeala stolnicilor nici a ifarului', iar la 2 martie 1623 se vorbete de ,,balta efreasc de la Comel (Doc. prio. isl. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 158 i vol. IV, p. 230). Gr. Gbibnescu, Slooar, p. 27, anex la Ispisoace, III/2. n unele documente lorn neti mai vechi termenul slavon lnlocuiete cuvintul romnesc cheie. De pild1, ln testamentul su din 1697, mitropolitul ardelean Teofil declara c a cumprat ,,un cliuce romnescu (Rev. ist.", II, 1916, p. 83). Este vorba de cartea numit Cheia tnfelesului. 192 Doc. slave din 22 mai 1426 i 13 mai 1634 (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 54 i Arh. St. Buc., m-rea Bisericani, 1/18). Aa ii spune autorul Relafiei istorice. In unele doc. redactate In limba latin el este numit chiar cu termenul slav Klucznyk" (I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II, p. 464).
m
188
Menionez c, Intr-un foarte interesant raport din 1726, alctuit de N. de Porta, marele clucer din Tara Romneasc este numit supremus commissarius" i este trecut ca al aselea din cei 12 dregtori din sfat, adic ocuplnd aceeai poziie ca Sn vremea domniei lui C. Brlncoveanu (C. Giurescu, Material, II, p. 82). Vezi doc. din 25 aug. <1469> (D.R.H., B, vol. I, p. 229; vezi i p. 230).
l
* Ibidem.
CLUCERUL
al XVI-lea i la inceputul celui urmtor196, fiind considerat unui dintre cei 12 mari dregatori ai rii. Este foarte probabil ca irnportana dregtoriei clucerului s fi crescut la sfritul sec. al XVI-lea i inceputul celui urmtor, cind ea a fost ocn- pat de Radu Buzescu, unui dintre cei trei frai Buzeti atit de influeni in aceast epoc i care apare deseori primul intre membri sfatului domnesc, ndeosebi n vremea domniei lui Eadu erban. ncepnd de la 1634, marele clucer este amintit in mod regulat ca membru al sfatului domnesc 197, ocupind locul al aselea, dup ban, vornic, logoft, sptar i vistier i inaintea stolnicului, comisului. paharnicului i postelnicului, care apar in documente ca fund membri mai vechi ai sfatului domnesc. El i-a pstrat acest loc ilasfiritulsec. al XVII-lea. Jude- cnd pentru grave abuzuri pe boierul Constantin tirbei, Constantin Brincoveanu i reproa c 1-a fcut mare clucer ,,al 6-lea scaun al divanului'* 19S. Cu toate acestea, n Relaia, isioric din vremea domniei lui erban Cantacuzino, marele clucer este considerat ca al aptelea mare dregtor, paharnicul fiind trecut inaintea sa 199. Despre atribuiile marelui clucer informaiile ce posedm sint ca si pentru muli din ceilali mari dregatori tirzii. Cea mai veche din aceste informaii dateaz din anul 1587, cnd Marini de Poli, vorbind despre Pimi din Cioroia mare clucer i rud cu domnul rii Bomneti, ii definete funcia in felul urmtor : ,,are grije de toate cele ce vin la curtea domnului, cele ce se primesc i se impart, i nimeni nu-i poate lua socoteala ^0. Din aceasta relaie rezult c clucerul era mai mare decit toi ceilali dregatori care se ocupau de aprovizionarea cuxii domneti. Pentru Evlia Celebi, marele clucer este chelarul sau eful magaziilor de provizii 201, iar autorul Relaiei istoriee il definete pe clucer ca fiind cel care poarta cheile (claviger). n atribuiile lui e s se ingrijeasc de ndestularea cu pine, vin, orz i altele asemntoare, nu numai pentru curte, ci i pentru oaspei, turci i robi 20. Cit privete pe Anton Maria del Chiaro, acesta crede ca marele clucer era commisario ale biade 203. Cum in ara Romneasc nu exista ca in Moldova jitnicer, este foarte probabil c marele clucer indeplinea i atribuiile acestuia 204.
196 Vezi listele tntocmite de noi. Uneori clucerul apare in sfat cind lipsete stolnicul (vezi doc. din : 4 aprilie 1579, 24 aprilie 1613, 1 martie 1619 etc. in Doe. prio. ist. Rom., , veac. XVI, vol. IV, p. 372, veac. XVII, vol. II, p. 177 i vol. Ill, p. 327).
xe
ft? Vezi listele publicate in Studii i mat. de istorie msdie, IV, p. 582. Isloria rii Romdneti de la octombrie 16SS pin la martie 1717, ed. C. Grecescu, p. 72. Tot ca al aselea mare dregator tl araintete i A. M. del Chiaro (op. cit., p. 61). 18e Mag. istoric, V, p. 33. 200 N. Iorga, Contribufiuni la istoria Munleniei in a doua jumtate a secolului al XVI- lea, p. 77.
401
Bui. Com. 1st., XVI, p. 267. Mag. istoric, V, p. 45. A. M. del Chiaro, op. cit., p. 60. ** La 1679 sint menionai, de altfel, clucerii de jitni care se ocupau de ,,rln- duiala gleii in judeul Vilcea (N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 102 103). Vezi i doc. din 7 mai 1639 (Arh. St. Buc., ep. Arge, LXX bis/112).
203
n subordinea marelui clucer se gseau dup informaiile date de autorul Kelaiei. istorice doi cluceri de arie, ,,adic chelari ai grnelor (clavigeri frumenti) i un clucer de pivni, ,,adic un chelar al pivniei de vinuri (claviger cellae vinariae)205. Din documente nu rezult prea clar cnd s-a produs aceast difereniere de atribuii ntre subalternii marelui clucer. Ajutorii cei mai apropiai ai clucerului snt numii n sec. al XVI-lea cluceri ai doilea, fiind amintii deseori in documente, ncepnd de la 12 august 1573 206. n sec. al XVII-lea, clucerul de pivni i cel de arie existau ; primul este pomenit la 27 sept. 1629207, iar cel de al doilea la 10 nov. 1648 208. Dup cum reiese din documente, n sec. al XVII-lea acestor subalterni ai marelui clucer li se spunea uneori i clucer al doilea. De pild, Gorgan Deleanu, fiul lui Drguin Deleanu fost mare paharnic, este numit in aeelai timp (martie 1652) al doilea clucer i clucer de pivni 209. Cum in aceasta vreme existau doi sau chiar trei cluceri ai doilea 21, este foarte probabil c unui sau doi dintre ei erau cluceri de arie, iar cel de al treilea clucer de pivni. Din documente nu rezult prea clar care erau raporturile dintre aceti dregatori i cei care ndeplineau atribuii asemntoare; ne referim la pitar i pivnicer. n afar de aceti subalterni, clucerul avea i unui sau mai muli grmtici, care-1 ajutau la inerea socotelilor. ntr-un document din 27 sept. 1629 este menionat astfel un grmtic de la pivnia domneasc, alturi de clucerul de pivni 211. ncepnd din timpul domniei lui erban Cantacuzino 212, clucerul de arie a devenit mare clucer de arie, fiind, la rndul su, ajutat de un clucer al doilea de arie 213. Marele clucer de arie era in aceasta vreme un dregtor nsemnat, fiind menionat in documente dup marele pitar i inaintea marelui ag i a armaului n*. n grija lui se afla stringerea i pstrarea grnelor pentru curtea domneasc.
205
20 * Doe. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. IV, p. 117. Vezi i listele noastre ln ms. Clucerii amintii lmpreun cu marele clucer Inainte de aceast dat pot fi i ei cluceri fr s se arate aceasta ln documente (vezi, de pild, doc. din 18 mai 1543 i 20 nov. 1557, ln care apar Dragul i Ion cluceri alturi de Draghie i respectiv Radu mari cluceri ibidem, vol. II, p. 299 300 i vol. Ill, p. 77). 207 Acad. R. S. Romnia, XLII/53. 208 Arh. St. Buc., m-rea Hurezi, XVII/6. 208 Doc. din martie i 6 martie 1652 (Acad. R. S. Romnia, LXXV/201 i 202). 210 Vezi doc. din 22 iulie 1638, ln care sint amintii Petre i Iacov cluceri ai II-lea (Copie Inst, de istorie). Din listele lntocmite de noi rezult c sint In aceeai vreme i cite trei cluceri ai II-lea. 211
Acad. R. S. Romnia, XLII/53. Primul mare clucer de arie, Mihu Brtanu, este menionat la 13 iunie 1679 (Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, 1/29). 213 Vezi doc. din 20 iunie 1700 (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., DXXXIII/13). 214 Vezi doc. din 6 mai 1694, febr. 1696 etc. (Arh. St. Buc., ms. 723, | 519-521
212
i Mitr. rii Rom., XLIV/1). Vezi de asemenea cartea de judecat din 20 iulie 1694 dat de Radu Hrizea (Popescu) mare clucer de arie Impreun cu ali dregtori (ibidem, LXXXII/7).
CLUCERUL
In Moldova, clucerul este amintit, la inceputul sec. al XV-lea, fiind i el uneori, in aceasta vreme, ca i n ara Romneasc membru al sfatului domnesc 216. Mai tirziu, ins, el nu mai apare intre membri sfatului domnesc, ca in ara Romneasc. n a doua jumtate . sec. al XVII-lea, marele clucer era considerat, in ordinea importanei funciei, al cincilea mare dregtor dintre cei care nu luau parte la sfaturile secrete (dup stolnic, comis, medelnicer i serdar i naintea slugerului i jitnicerului 2ie. n vremea lui Dimitrie Cantemir, marele clucer ocupa locul al patrulea intre marii boieri de divan (dupa stolnic, comis i medelnicer i inaintea serdarului217). Dupa cum se vede, in Moldova dregtoria de clucer nu avea aceeai importan ca in ara Romneasc. Atribuiile marelui clucer din Moldova au fost ins foarte asemantoare cu ale celui din ara vecin. El era ispravnic pre beeiurile domneti" sau ,,mai mare peste cmarile domneti ne, fiind dator s ingrijeasc de stringerea i pstrarea unor alimente ca: miere, unt. brinzeturi, fructe, sare, vnat etc., pe care le distribuia buctriei domnului, oaspeilor i turcilor cnd este nevoie sau cind d porunca domnul" 219. Dup prerea lui Miron Costin, tot marele clucer ,,e dator s adune de la toate moiile zeciuielile de grne ce se cuvin domnului" 220, atribuie ce cdea n sarcina marelui jitnicer i care nu este amintit de Dimitrie Cantemir. Acesta ne informeaz, n schimb, ca marele clucer avea venituri din dijma oilor pe care ranii le ineau la munte, fr ins s precizeze cit de mari erau aceste venituri221. Este foarte probabil c in sec. al XV-lea, inainte de apariia jitnicerului, stringerea zeciuielilor din grine de care vorbete Miron Costin s fi czut in sarcina clucerului de arie, menionat in documente uneori cu numele de gomenic sau gumelnic inc din vremea domniei lui tefan cel Mare 222. n sec. al XVII-lea sint amintii i clucerii ai doilea ~3, despre care Dimitrie Cantemir ne informeaz c fceau slujba cu rindul. tn aceast
216 Vezi doc. din : 12 mai 1425, 16 nov. 1433, 10 mai 1439 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIV-XV, p. 53, 106, 162). 218 M. Costin, Opere, ed. cit., p. 239.
D. Cantemir, op. cit., p. 80. Gr. Ureche, Letopiseful, ed. P. P. Panaitescu, ed. a II-, p. 77. M. Costin, Opere, p. 239 i 389 i D. Cantemir, op. cit., p. 80. 220 M. Costin, Opere, p. 389. Din unele documente din sec. ai XVII-lea rezult c subaltemii marelui clucer strtngeau i desetina din varz, mazre i alte mruniuri din satele de ocol (vezi doc. din : 12 nov. 1618, 20 aprilie 1619, 15 nov. 1624, 9 nov. 1662 etc. Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. IV, p. 296, 322 i vol. V, p. 309 i Acad. R. S. Romnia, LXXVII/57).
218 218 221 D. Cantemir, op. cit., p. 80. La 23 nov. 1755 ctnd se fixeaz veniturile marilor dregtori se arat c marele clucer Incasa banii folritului ,,dup vechiul obicei", cite doi galbeni de stln i doi bani de ,,mndzare (N. Iorga, Studii i documente, V, p. 159 i Acad. R. S. Romnia, XXXVII/1). 222 Vezi doc. din : 5 iunie 1469 In care clucerul de arie este ultimul membru al sfatului j 26 febr. 1491, 15 sept. 1499 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 366, veac. XV, p. 157, 287). 223
217
Ineepind de la 26 dec. 1651 (Acad. R. S. Romnia, XL III 153).
vreme, al doilea clucer era considerat un boier de starea a doua, categorie privilegiat n care ocupa locul al aptelea (dup al doilea medelnicer)224. Jitnicerul Este un dregtor cu atribuii apropiate de acelea ale clucerului. Numele su deriv de la cuvintul rus , care nseamn gru, de unde = hambar i , cel care are grije de gru sau de hambar 22S. In Moldova, jitnicerul este amintit pe la mijlocul sec. al XYI-lea, mai intii ntr-o inscripie din 1558care pomenete de Cirstea jitnicerul Sucevei 226i apoi ntr-un document din 1574227. Din faptul ca jitnicerii amintii in aceast vreme snt numii slugi, nu pani sau dregtori, rezult c dregatoria de jitnicer nu avea import an prea mare. In a doua jumtate a sec. al XYII-lea, marele jitnicer era considerat al aptelea dintre marii dregatori care nu luau parte la sfaturile secrete (dup marele sluger i inaintea etrarului) 228, in timp ce Dimitrie Cantemir il aeaz tot ca al aptelea intre marii boieri de divan (dup sluger i inaintea marelui pitar) 229. Despre atribuiile jitnicerului izvoarele narative din sec. al XVII-lea i de la inceputul sec. al XYIII-lea ne informeaz c el era annonae praefectus, decimarum curator sau ,,sur intendant des grains, cel care ngrijea de stringerea i pstrarea grnelor i de mprirea lor pentru nevoile curii domneti i aprovizionarea cetilor turceti 23. Pentru Evlia Celebi, jitnicerul era egalul lui arpa emini, dregtorul turc care se ngrijea de aprovizionarea cu orz a grajdurilor imprteti 231. Jitnia domneasc, magazia mare sau hambarul.n care se pstrau aceste grne aflate in grija jitnicerului, se gsea n curtea domneasc 282.
S4
*** G. Ghibnescu, Slooar, p. 19, anex la Ispisoace, III/2. Menionez c tot jicnie se numeau i hambarele aflate la curile boiereti. ntr-o foarte interesant socoteal de grinele consumate tntr-o gospodrie boiereasc din Moldova ln sec. al XVII-lea, se spune c se mai aflau in jicni un numr de mere de grlu (,,Rev. ist., I, 1915, p. 225).
22
N. Iorga, Conlribufiuni la istoria bisericii noastre, Buc., 1912, p. 12.

Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. Ill, p. 31.
227
VI. Costin, Opere, p. 239 i 388; cf. i relaia lui De la Croix, ed. Babinger, p. 190, unde jitnicerul este trecut tot dup sluger. *** D. Cantemir, op. cit., p. 80.
450 M. Costin, Opere, p. 239 i 389, D. Cantemir, op. cit., p. 80. Codex Bandinus, p. 114 i relaia lui de la Croix, ed. Babinger, p. 21. In schimb, interpolator^ cronicii lui Grigore Ureche II numete ,,ispravnic pre toate obroacele de pline ce s dau la curtea domnului i la -slujitorii curii i la oaspeii ce vin tn ar, atribuie asemntoare cu aceea ndeplinit de pitar (Gr. Ureche, Lelopiseful, ed. cit., p. 77).
231 232
,,Bul. Com. Ist." XII, p. 52. Cornelia Lavronschi, Curtea domnilor moldoveni In preajma epocii fanariofilor (,,Cerc. ist., 1925, p. 383).
JITNCERUL
Ca i ali dregatori, jitnicerul era ajutat de un al Il-lea si al III lea jitnicer , amintii n documente pe la mijlocul sec. al XYII-lea 233. La inceputul sec. al XVIII-lea. acetia fceau slujb cu rindul, inde- plinind fiecare un timp atribuiile marelui jitnicer. Al doilea jitnicer era considerat al noulea boier din starea a doua, iar cel de al treilea ca al aj>- telea din starea a treia. n afar de aceti subalterni, Dimitrie Cantemir mai pomenete ide cmraulde jitni. care inea socoteala bucatelm strnsela jitnia domneasc, primindleaf cite 30 de aspri la un carde grine 234. n sec. al XVII-lea, documentele amintesc uneori i de diecii de jitni2:;. H! ' IMF. In ara Romneasc, dregtoria de jitnicer nu este amintit in documente pn n timpul domniei lui Grigore Ghica 236 ; folosind modelul moldovean, acest domn a introdus dregtoria i in ara Romneasc. unde marele jitnicer este menionat in perioada 27 iunie 1672 4 iulie 1674, uneori chiar ca membru al sfatului domnesc 237. Dup domnia lui Grigore Ghica, dregtoria de jitnicer s-a desfiinat 238, slujba sa fiind indeplinit de clucer si subaltemii si, indeosebi de marele clucer de arie.
Pitarul
Numele acestui dregtor deriv din cuvintul slav. . care nseamn pine 239, cuvint care circul i astzi in Transilvania. n ara Bomneasc, pitarul este amintit la 25 aprilie 1489 210, aprnd i ca membru al sfatului domnesc la 12 sept. 1523 . La inceput
233 Vezi doc. din: 20 iulie 1647, 8 iulie 1651, 17 oct. 1655 : in ultimele dou documente. al doilea i al treilea jitnicer sint amintii mpreun (G. Ghibnescu. Ispisoace. Ill I. p. 1, Arh. St. Buc., m-rea Neam. LXXVI/2). 234 D. Cantemir, op. cit., p. 83 i 84. Cmraul de jitni este menionat tn a doua jumtate a sec. al XVII-lea, la 20 ian. 1664 (Arh. St. Buc.. m-rea Galata. XIV 34). 336 Doc. din 26 dec. 1651 i 22 febr. 1660 (Acad. R. S. Romania. XLIII.153 i CXXXIX/S9). 236 Cu toate acestea, i n ara Roinneasc exista, nc din sec. al XVI-lea. dac nu mai devreme, cldire numit jitni, unde se pstrau grlnele. La 17 iulie 1536 se dau astfel mnstirii Snagov 20 de obroace dc grlu de la jitnia domneasc. pe ling unele cantiti de miere i brinz din pivnia curii domneti (Doc. prio. ist. Rom., B.. veac. XVI. vol. p. 216). Cheile acestei jitnie domneti se aflau probabil in pstrarea clucerului. ntr-un doc. din 22 aug. 1625 este amintit ..jupanul Constantin jtnicer. mare postelnic" (ibidem, veac. XVII, vol. IV, p. 555 556). Cum aceasta e singura meniune a unui jitnicer In ara Romneasc In aceast vreme, e posibil ca respectivul boier s fi fost jitnicer in Moldova.
238
237 Arh. St. Buc., Mitr., rii Rom.. CLXXIII/46 i m-rea Radu vod, VIII 18. Autorul Relaiei istoriee, ca i A. M. del Chiaro, nu 11 mai menioneaz printre drcgtori.
239
Fr. Miklosich, Lexicon paleoslooenico, Vindobonae. 18621865. sub voce. Vezi i O. Ghibnescu,
Slouar, p. 41.
D.R.H., B., vol. I, p. 345 346. Vezi i doc. din 18 iunie 1510, <1512 1521 > (Doc. prio. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 62, 90). ntr-un doc. pstrat In copie slav din vremea domniei lui Mircea cel Btrin i datat 8 ian. <1392> este trecut in sfatul domnesc i Ghinea pitar. Acesta este ns mai probabil sptar, aa cum figureaz ntr-o trad. rom. mai veche a documentului.
241
240
Ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 177.
19 C.290
purta numai acest titlu, adugindu-se epitetul de mare ctre mijlocul sec. al XVI-lea 242. La inceputul sec. al XVII-lea, marele pitar este numit de regul dregtor ^5. Din vremea domniei lui Matei Basarab ncepnd din 1639 el apare mai des printre membrii sfatului domnesc M4, iar din 1655 devine ca i marele sluger un martor obinuit al sfatului, fiind Bienionat ultimul din cei 12 mari dregtori Ms. In vremea domniei lui erban Cantacuzino, ns, autorul Relafiei istorice il enumer al zecelea intro dregatorii membri ai sfatului domnesc, dup stolnic i inainte de medelnicer S4e, in vreme ce A. M. del Chiaro il trece pe locul al patrusprezece- lea intre marii dregtori (dup medelnicer i serdar, i inaintea agi) 247. Despre atribufiile sale informaiile privind ara Bomneasc sint puin diferite de cele relative la Moldova. Dei numele su indic aceleai atribuii in ambele ri ^ 8, in ara Romneasc pitarul este definit de izvoarele narative amintite ca fiind ,,mai mare peste care i carete 249 sau soprintendente alle carroze di corte 25. Marele pitar era secondat in atribuiile sale de un al doilea pitary amintit pe la inceputul sec. al XVII-lea 881. Acesta ocupa un loc destul de modest, aprind alturi de mici boieri, vtafi etc. 252. Din timpul domniei lui Constantin Brlncoveanu slujba de al doilea pitar a nceput s fie ocupat de membri mai tineri ai familiilor boiereti. n Moldova, dregatoria de pitar apare in documente mai devreme decit in ara Bomneasc, i anume in timpul domniei lui tefan cel Mare253, adugindu-i-se epitetul de mare in a doua jumtate a sec. al XVI-lea 254. Spre deosebire de ara Bomneasc, n Moldova marele pitar nu este amintit ca membru al sfatului domnesc. n a doua jumtate a see. al XVII-lea i la inceputul celui urmtor, pitarul era considerat ca fiind al optulea dintre dregtorii care nu luau
Doc. die 7 iulie 1544 (ibidem. vol. II, p. 315). In acMKt vreme mari pitari erau Dumitru Filianu i Necula Glogoveanu.
*** Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 116, 177, vol. Ill, p. 31 etc. *** Vezi listele publieate In Studii i materiale de istorie medie, IV, p. 583. *** Mag. istorie, V, p. 33. MT A. M. del Chiaro, op. cil., p. 61. N. de Porta nu il amintete la 1726 printre dregatori din stat (C. Giurescu, Material, II, p. 82). 848 Vezi i . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 19, n. 1 M * Mag. istorie, V, p. 46. 230 A. M. del Chiaro, op. eil., p. 61. Afirmaia acestor dou izvoare narative este confirmat de documentele Interne. Dio Condica vistieriei lui Coustantin Brncaveanu atlin c un pitar &e Ingrijea de tacerea ,,cuciilor" (trsurUor) care se trimeteau vizirului l altor mari dregtori turci (Acad. R. S. Romnia, MCCCXCV/2), iar la sflritul sec. al XVIII-lea, cind dregatoria se desfiinase, se spune e. pitarul fusese lngrijitorul caretelor i tel'egaritor domneti (,.Arh. Bas., 1932, p. 38). *M Doc. din 29 martie 1613 {Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 163). Doc. din 12 iunie 1647 (Arh. St. Buc., co.pii). 2S3 Doc. din 22 mai 1476, 24 noy. 1492 etc. (Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XV, p. 2 i 183). ia pitar. Mibail, es.te trimis de domn. ln solie la 1496 (I. Bogdan, Doc. lui tefan cel Mare, II, p. 391). doc. din 19 febr. 1585 (Doe. prio. ist. Rom.,. A., veac. XVI, vol. IV, p. 269).
SLUGERUL
parte la sfaturile secrete ale domnului 255 sau ca al optulea mare boier de divan (dup jitnicier i inaintea etrarului) 258. Fiind unui din colaboratorii marelui jitnicer, pitarul numit in relaiile clatorilor straini i grand pametier257ingrijete de pre- gtirea pinii in fiecare zi, atit pentru domn, cit i pentru cei care au tain zilnic, in primul rind pentru seimeni i ceilali slujitori ai curii domneti 8. Ca i ali dregatori, el era ajutat de un al doilea i un al treilea pitar amintii in documente pe la mijlocul sec. al XVII-lea 259 si care indeplineau, cu schimbul, parte a anului atribuiile efului lor 260.
Slugerul
Fcea parte dintre dregatorii nsreinai cu aprovizionarea curii i slujitorilor domniei, in grija sa fiind procurarea si distribuirea crriii. n ara Romneasc slugerul este amintit ineepind de la 7 nov. 1480, cind apare ca membru al sfatului domnesc261, situaie care mai eete citat de numeroase ori in sec. al XVIlea si in prima jumtate a sec. al XVII-lea ndeosebi in timpul domniei lui Matei Basarab 262. Dup domnia lui Matei Basarab, marele sluger a devenit un membru obinuit al sfatului, fiind amintit penultimul, inaintea pitarului 263. In Ee- laia istoric ns, marele sluger (sluger magnus) figureazpe locul al doisprezecelea ntre marii boieri membri ai sfatului domnesc, fiind precedat de pitar i medelnicer 364 (dei acesta din urm nu apare ca martor printre membri sfatului domnesc). n izvoarele narative din sec. al XVII-lea i de la inceputul celui urmtor slugerul este numit eful mcelarilor 265 sau ..soprintendente ale bacherie 26e, cel care avea grije de aprovizionarea cu carne pentru curte, ct i pentru poriile care trebuiau date turcilor i altor
oaspei"267.
259 259
M. Costin, Opere, p. 239, 389.
D. Cantemir, op. cit., p. 80. 167 Fr. Babinger, relaliune neobservat, p. 21. ass M. Costin i D. Cantemir, loc. cil. Pentru Bandini. pitarul era ..pistrinae et panis pro visor (Codex Bandinus, p. 314). 299 Vezi doc. din 19 ian. 1653 i 11 oct. 1660, In care este amintit Andoca al doilea pitar, l 2 august 1662, In care apare Constantin al III-lea pitar (Dricaral. XVII, p. 33, G. Ghibnescu, Ispisoace, III/l, p. 159). Autorul Cronicii moldo-polone vorbete Ins de existence a trei dregtori cu titlul de pitari ,,care sint peste pline" inc din timpul domniei lui Al. Lpuneanu (Cronicile slavo-romne, ed. cit., p. 187). D. Cantemir, op. cil., p. 83. 291 D.R.H., B., vol. I, p. 285. Vezi listele Intocmite de autorul acestei lucrri (in ms.). Vezi listele publicate In Studii fi mai. de istorie medie, IN, p. 582 583. Mag. istoric, V, p. 33. Tot al 12-lea 11 tree* A. M. del Chiaro (op. cit., p. 61). Relaia lui Evlia Celebi (,,Bul. Com. 1st.'', XII, p. 53 i XVI, p. 267). A. M. del Chiaro, op. cil., p. 61. 297 Relatio hislorica (Mag. istorie, V, p. 46). Veii i Hurmuzaki, III/l. p. 197. unde slugerul este numit ,,mare Impritor de tainuri" (gran dispensator di vetovaglie).
Ajutorul su era al doilea sluger, pomenit n documente nc din a doua jumtate a see. al XVIlea 268. n timpul domniei lui Matei Basarab existau doi sau trei dregatori eu rangul de al doilea sluger26B, fapt eonfirmat i de autorul Relafiei istorice, care amintete de patru slugeri, din care numai unui era mare 27. Neavind totdeauna de indeplinit slujb la curtea domneasc, al doilea sluger era folosit i in alte misiuni, de pild era trimis s duc diverse scrisori i s aduc mrturii271. n afar de al doilea sluger, in documentele din sec. al XVII-lea este pomenit i un clucer za slugerie, care inea cheile slugeriei, a magaziei unde se depozita carnea, precum i un logoft de slugerie, care intocmea evidenele cantitilor de carne intrate i ieite din slugerie 272. In Moldova, prima meniune cunoscut a slugerului dateaz din 13 iunie 1456 273, dei este foarte probabil ca slugerul ca i ali dregatori s fi existat i inainte de aceasta dat. De la sfritul sec. al XV 1-lea, el e inceput s fie numit mare sluger 274. Atribuiile sale erau aceleai ca ale slugerului muntean : el era sur intendant des viandes cum il numete De la Croix sau ispravnic pre toate obroacele (de carne) ce s dau la cuhnele domneti i la slujitorii curii ilaoaspeii ce vin in ar 276. n aceasta calitate, el avea grij deprocurarea crniipentru mesele domnului, cti de imprirea tainurilor zilnice celor indreptii sa le primeasc : oaspei,seimeni etc.277 In a doua jumtate a sec. al XVII-lea, slujba marelui sluger era deosebit de important, curtea domneasc platind sume destul de mari pentru cheltuiala slugerii. ntr-un document din 4 sept. 1696, domnul Moldovei, Antioh Cantemir, d porunca tuturor categoriilor de birnici din inutul Tutova, obligindu-i s plteasc sum de bani ,,n sama slugerii, artindu-le c ,,tii bine c fr cheltuiala nu poate hi nici dzi, viind oaspei turci i ttari i alii in toate dzile i hiindu i slujitori a curii, fr obroace nu pot hi 278. Mai tirziu, in sec. al XVIII- lea, in scopul de a se asigura aprovizionarea cu carne a curii domneti,
*M Vezi listele de dregatori latocmite de noi. ,u Vezi doc. din 6 i 13 mai i 20 iulie 1634, In care stnt aminlii Ianiu, Andrei i Stan II slageri (Acad. R. S. Romnia, CCXIX/12, Arh. St. Buc., ep. Rimnic, LIX/18 i Mitr. rii Ram., CLXXIX/2). La 8 aprilie 1659 apar doi slugeri II: Simai Vasile (Arh. St. Buc., m-rea Giavacioc, X4XIV/37). Vezi i listele. May. istorie, V, p. 46. Vezi doc. din 20 iulie 1634, In care Matei Basarab arat c a ales ,,den divan un boiariu de credin", pe Stan al doilea sluger, pe care l-a trimis la Arnutchioi cu cartea mitropolitului pantru a aduce marturie (Arh. St. Buc., Mitr. rii Rom., CLXXIX/2).
272 Doc. din 9 febr. 1673 i 25 august 169 (Arh. St. Buc., m-rea Sf. Apostoli, V/5 i 6 si ep. Arge, LXXXVIII/27). Doe. prio. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 289. Vezi i p. 402. 274 Doc. din 30 oct. 1596 (ibidem. veac. XVI, vol. V, p. 154). 275 Ft. Bibinger, reta(iune neobservat, p. 21. *7 Gr. Ureche, Letopisetul, ed. cit., p. 77. 277 M. tin, Opere, p. 239, 389 i D. Cantemir, op. cit., p. 80. l? N. Iorga, Studii fi doeumtnle, XVI, p. 199 l G. Ghibnescu, Surete, XXII, p. 45.
COMISUL
s-a interzis cumprarea de vite par nu va plini soma dumisale v< 1 sluger, pentru traba sulgerii
279
Cu privire la rangul dregtoriei, Miron Costin il aeaz pe siu.uer pe locul al aselea intre marii boieri care nu luau parte la .sfaturile seere'c (dupa serdar i clucer i inainte de jitnicer) 280 ; tot ca al aselea dintre boierii mari membri ai divanului figureaz slugerul si in Descrierea M o l dovei 2S1. Ajutoarele marelui sluger, sluyerul ctl doilea si al treilea, sint ainiu- tii n sec. al XVII-lea, primul dintre ei in vremea domniei lui Vasile Lupu 282, iarcellalt ceva mai tirziu 283. Ca i ceilali dregatori subalterni, acetia fceau de serviciu cu rindul partea anului. Pe ling ace.tia, la mijlocul sec. al XVII-lea, exista i un cmras de slugerie28S, care mprea carnea cu cntarul28e.
Comisul
Dup opinia lui X. Iorga, numele de comis ..vine de la comes ul romanilor, comite sau . Urmind pe D. Russo '23. . . Giurescu i-a exprimat prerea c termenul este de origin bizantin. comisul fiind, nc din sec. al Vl-lea, dregtorul c-are supraveghea grajdul irnperial. De la Bizan dregtoria a fost imprumutat de bulgari. -are au avut un dregtor chiar cu acest titlu i de la care a trecut apoi i in ara Eomneasc 289. n documentele scrise n limba slav. comisul este numit de regul sau ko/Mnc. Eareori, n unele documente redaetate intr-o limba mai pretenioas, ca aceia folosit de Udriste Xsturel. i se spune 290 (de la = cal) sau chiar , adic pzitor sau conte
287
279 N. Iorga, op. cit., VI, p. 324. Tot la inceputul sec. al XVIII-lea este amintil <>ul- geria gospod, uncle erau aduse vitele strine care intrau fr voie pe moffle boercti (G. Ghi- bnescu, Surete, XXIV, p. 3 i Doc. privind relaiile agraie. II. p. 213).
M. Costin, Opere, p. 239. D. Cantemir, op. cit., p. 80. 282 Vezi doc. din 20 dec. 1637 i 24 dec. 1638 (Acad. R. S. Romania. LXXN II. 149 i G. Ghibnescu, Surete, III, p. 194). 283 Doc. din 30 oct. 1657 (Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava. XXXI .. 284 D. Cantemir, op. cit., p. 83 i 84. 386 Amintit la 11 april. 1661 (Biblioteca Centrala de Stat. 1,159).
281 286 287
280
N. Iorga, Rostut boierimii noastre, in Istoria romdnilor in chi} uri si icoane. II. p. 152. In Istoria romdnilor, III, p. 173, admite ns c termenul de comis este luat de la Bizan sau c este vorba de ,,un comes care a cltorit pe la bizantini" (p. 269). Pseudo-Codinos amintete aci pe jjâg xovToTyXo, care este fostul comes stabuli (op. cit., p. 9). 288 D. Russo, Studii greco-romne, II, p. 535.
289 . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 151. Vezi i ..Byzantinoslivica", 1929. p. 225 i R. Guilland, Etudes sur Ihistoire administrative de lEmpire byzantin. Le grand con notable, In ,,Byzantion, 1949, p. 99 111. 280
Doc. din 13 ian. 1634, 3 august 1639 etc. (Arh. St. Buc., m-rea Bistria. LXII/ i istoriee noi, XLV/4).
Bgrijitor de cai, cum este numit intr-un document moldovean din 20 ian. 1657 291. n documentele latine, comisul poart uneori i denumirea de magister agazonum ^ 2, ceea ce arat c funcia sa corespundea dregtorului numit astfel la curtea regelui maghiar. n tratatul din 1499 se si d, de altfel, aceasta echivalen : ,,agazonum magister alias comiss 293. n izvoarele narative scrise in limba latin, comisul este numit ,,stabuli praefectus* supremus stabuli praefectus 295 sau agazonum et stabuli praefectus6, titlu ce definete atribuiile sale. Aceast dregtorie purtind numiri diferite a existat i la alte curi medievale ^7, avind in vedere importana cavaleriei in aceasta epoc. In Frana, de pild, dregtorul numit constable (de la numele latin comes stabuli) a avut alt evoluie de cit comisul de la noi: din mai marele grajdurilor regale, el a ajuns comandantul cavaleriei i consilier militar al regelui ?98. n rile noastre comisul nu a indeplinit asemenea atribuii militare. n ara Romneasc primul comis, Stanciu, este menionat ca membru al sfatului domnesc la 10 iunie 1415, cind este trecut inaintea stolnicului i paharnicului 299 (acesta este, de fapt, primul document care are un sfat mai complet). Ct privete rangul su ierarhie, comisul a figurat de regul printre ultimii dregatori membri ai sfatului domnesc, ocupnd fie penultimul loc, inaintea postelnicului, fie antepenultimul, inaintea stolnicului i postelnicului, fie uneori chiar ultimul. Cind ns dregatoria era ocupat de un boier important ca in cazul lui Danciu Craiovescu, menionat ntre 25 aprilie 1489 i 11 iunie 1503300 acesta era trecut uneori inaintea fptarului, paharnicului, stolnicului i postelnicului ^1. Autorul Relaiei istorice il consider pe comis ca al optulea dregtor membru al sfatului (dup clucer si inaintea stolnicului i pitarului), in timp ce pentru A. M. del Chiaro el era al zecelea dintre marii dregatori M2.
Arh. St. Buc., Pecei nr. 211. its Hurmuzaki, XV, p. 5354 i 177 179.
293 I- Bogdan. Do:. lui Stefan cel , II, p. 441. Intr-un doc. din 1554, Vlad marc comis din ara Pomnesc ete numit comisarius superiorus (Hurmuzaki, XV, p. 508). M;nionez ca, la 1726, N. de Porta numste supremus commissarius" pe marele clucer (C. Giurescu, Material, , p. 82). Este vorba probabil, ln primul caz, de apropiere de name Intre comis i comisarius.
Rdatio historica (Maj. istorie, V, p. 45) i D. Cantemir, op. cil., p. 80. *** C. Giurescu, Material, II, p. 82. Analele Acad. Rom., XVI, p. 314 (Codex Bandinus). Vezi . C. Giurescu, op. cit., p. 149. m Vezi Paul Viollet, op. cil., I, p. 234 i II, p. 112 118 i F. Lot R. Fawtier, op. cit., IL p. 52 53.
*** D.R.H . B., vol. I, p. 82. Vezi i listele publicate tn Studii i maleriale de istorie medie, IV, p. 574 i urm.
300 Vezi listele citate. p. 574. Cf. . C. Giurescu, Contributiuni, p. 150. 302 Maj. istorie, V, p. 33 i A. M. del Chiaro, op. cit., p. 61.
COMISUL
Despre atribuiile sale tirile sint destul de srace. Evlia Celebi il numete ,,eful grajdurilor 303, iar A. M. del Chiaro ,,cavalerizzo map- giore 304. Mai multe amnunte aflm de la autorul Relaiei istoriee, care-1 olefinete pe comis ca fiind ,,mai mare peste grajduri. El ingrijea de fnul necesar grajdurilor domneti, ct i}i de aceia al cailor oaspefilor curii. Din slujba sa avea ,,un venit bun M5, care consta in primul rind din darurile primite de la subaltemii si. Dupa prerea autorului acestei preioase relaii, sub ordinele marelui comis erau ,,un al doilea, al treilea, al patrulea i muli ali comi.î, care indeplineau, sub supravegherea sa, atribuiile amintite. Dup cum rezult din unele documente din sec. al XVII-lea. marele comis inea evidena cailor aflai n grajdurile domneti, ca i ai acelora pe care domnul ii trimitea ca dar sau ca s transporte daruri turcilor. Astfel, ntr-un document din 23 ian. 1694, referitor la rinduiala cailor pe boieri i mnstiri, se spune : ,,s-au luat cai de treaba grajdului, care s-au trimis cu cuciile la Odriiu i la alte daruri. pe cum va arta catastiful marelui comis, cai 36 306. Ca i in cazul altor dregatori, este greu de precizat cind a aprut comisul al doilea. . C. Giurescu admite existena lui inc din sec. al XV-lea 307.n documentele interne, ins, primul comis al doilea este menionat ntre 22 oct. 1583 i 4 mai 1587, cind dregtoria este ocupat de Stroe Buzescu 308. Esteins foarte probabil ca aceast funcie s fi existat nc din prima jumtate a acestui secol30*. La mijlocul sec. al XVII-lea existau cel puin trei eomii ai doilea310. eeeace 1-a putut indrep- ti pe autorul Relaiei istoriee s vorbeasc de al treilea si al patrulea comis, care aveau in realitate rangul de al doilea comis. Comiii ai doilea erau considerai in aceasta vreme boieri de mic importan, fiind amintii in rindul boierilor mruni. Ei erau aceia care ajutau pe marele comis in ndepiinirea atribuiilor sale. La alegerea ca domn a lui Constantin Brincoveanu, un al doilea comis este trimis s aduc un cal din grajdurile domneti pentru noul domn, iar in vremea
303 304
,,Bul. Com. 1st., XVI, p. 267.
A. M. del Chiaro, op. cil., p. 61. 305 Mag. istoric, V, p. 45. 3 * Acad. R. S. Romnia, MCCCXCV/2. 307 . C. Giurescu, op. cil.. p. 150. 308 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 139 i 307. 309 ntr-un doc. din 28 iunie 1537, tn sfat este trecut Staico comis. iar ispravnic este Badea comis, unui din ei putlnd s fie al doilea comis ((Doc. prio. ist. Rom.. . veac. \ 1. vol. II, p. 301).
310 La 23 dec. 1654, sint aminti(i trei comii ai doilea : Radu din Brezoaia, Ctrlan i Negoif din Ctrtojani (Arh. St. Buc., m-rea Radu vod. LXXXIII/1). Cu doi ani inainte stnt menionati tot trei comii ai doilea : Cirlan i Mitrea pomenii la 10 iunie 1652 i Ghidul, amintit la 18 iulie 1652 (Acad. R. S. Romania. CXLVII/22S i CCCXCN 11/49). Cum Negoi apare ca al doilea comis tnc din 1615 (Arh. St. Buc.. m-rea radu. IX, 2), rezult c tn 1652 existau patru comii ai doilea.
311 Vezi doc. din: 28 mai i 16 sept. 1646. 18 iunie 1652 etc . tn care comiii ai doilea stnt trecui ca martori dup dlveri cpitani. iuzbai de roii etc. (Arh. St. Buc.. m-rea Bradu, IX/2, m-rca Stavropoleos, X/9 iAcad. R. S. Romania, CCCXCVII, 49).
doraniei acestuia doi comii ai doilea pleac la Adrianopole s duc nite eai imprteti expediai de domn 312. n Moldova, comisul este amintit ceva mai tirziu decit n ara xomneasc. i anume in vremea domniei lui Ilia voievod, la 17 februarie 1435, cind Stanciul comis este invocat ca ultimul martor al sfatului domnesc 313. Dup aceasta dat, comisul devine un martor obinuit al sfatului domnesc, fiind citat pn in sec. al XVII-lea ultimul dintre dregatorii membri ai sfatului, dup stolnic (spre deosebire de ara Bom- neasc, unde apare de regul inaintea acestuia). Dup prerea unor cercettori mai vechi, dregatoria de comis ar fi fost creat de fiii lui Alexandru cel Bun, Ilia i tefan, in vremea crora este amintit in documente 314. inind seam ns de faptul c celelalte dregatorii de curte asemntoare apar in vremea domniei lui Alexandru cel Bun sau chiar inaintea acestuia, este mult mai probabil aa cum credea i . C. Giurescu 315 ca dregtoria de comis s fie mai veche, ea fiind imprumutata probabil, ca i alte dregtorii, din ara Bom- neasc. Dei apare in mod obinuit printre martorii sfatului domnesc, la sfiritul sec. al XVII-lea, marele comis fcea parte dintre dregtorii care nu luau parte la sfaturile secrete, fiind considerat ca al doilea dregtor dup stolnic din afara senatului 316. Dupa prerea lui Dimitrie Cantemir, situaia comisului la inceputul sec. al XVIII-lea era asemntoare, el fiind in aceasta vreme al doilea mare boier de divan, tot dup marele stolnic317. Pentru interpolatorul cronicii lui Grigore Ureche, marele comis era ispravnic pre povodnici i pre toi caii domneti, cel care avea grij de impodobirea povodnicilor cu podoabe domneti i care mergea in fruntea alaiurilor domneti318. Miron Costin il aseamn pe marele comis cu dregtorul polon numit Koniuszy 318 i adaug c in grija sa era ornduirea fnului i a obroacelor, pe care trebuia s le procure in cantiti ndestultoare pentru caii domneti 32. El se ocupa deci i de aprovizionarea cu fin a grajdurilor domneti.
31 313 314 315 3J
Isloriarii Romneti delaocl. 1688 pinla martie 1717, ed. C. Grecescu, p. 6 i 62
Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 115.
Picot i Bengesco, Alexandre le Bon, p. 83. . C. Giurescu, Conlribufiuni, p. 151.
* M. Costin, Opere, p. 239 i 388. Inainte de aceast vreme, la 1676, De la Croix enumera pe ,,le grand escuyer" cum numete el pe comis ca fiind al cincilea mare dregtor al Moldovei, dup vistier ijInaintea postelnicului i stolnicului (ed. Babinger, p. 190), ordine care nu este ns confirmata nici de documente, nici de izvoarele narative interne.
817 318 318 380
D. Cantemir, op. cit., p. 79. Gr. Ureche, Letopisetul, ed. P. P. Panaitescu, ed. a 11-a, p. 77. M. Costin, Opere, p. 239.
Ibidem, p. 388.
COMISUL
D. Cantemir adaug la aceste tiri i pe acelea c marele comis avea in grija sa brauitea de lng Prut i c el era mai marele slugilor, fierarilor i rotarilor, care ingrijeau de caretele domueti. Tot de la autorul Descrierii Moldovei aflm i primele date despre veniturile marelui comis: el ,,trgea unele foloase din aprovizionarea cu fin a grajdurilor domneti i incasa de la morile aezate pe Prut > dare de 20 de taleri321. nu rezult din documente cit de vechi erau aceste venituri. Mai tirziu, in 1741 cind s-au reglementat veniturile dregtorilor marele comis incasa sume destul de importante din veniturile pirclabiei din branitea domneasc, unde avea i dreptul de judecat32-. Este posibil, de asemenea, ca el s fi primit ca î ali dregatori . nc din secolele XVIXVII, unele plocoane sau daruri de la subalternii sai, daruri de care se vorbeste ins de-abia in a doua jurntate a sec. al XVIII-lea 323. Despre cel de al doilea comis, . C. Giurescu crede ca exist a inc din a doua jumtate a sec. al XV-lea 324. Dovezi despre existena sa nu avem ns decit din a doua jumtate a sec. urmtor. De la autorul Cronicii moldo-polone aflni c funcionau pe vremea lui Al. Lpuneanu trei coniui sau comii 325, care pot s fie marele comis si adjuncii si. al doilea i al treilea comis. Acetia din urm nu sint ins amintii cu aceste titluri in documentele interne decit in sec. al XVII-lea 326. Comisul al doilea i al treilea ineau locul marelui comis, ingrijind zi dezi de grajdurile domneti. Cind domnul vroia s piece undeva elare. ei aduceau calul domnesc
327
Al doilea comis fcea parte din boierii de starea a doua. fiind considerat la inceputul sec. al XVIII-lea al eincilea boier din aceasta categorie. n aceasta vreme, el primea a treia parte din veniturile marelui comis Tot in grija comiilor era i ducerea cailor druii Porii de domnii Moldovei 329.
321 322 323 324 325 326
D. Cantemir, op. cil., p. 80. Acad. R. S., Romania, ms. rom., 237, f. 410.
Uricarul, XIX, p. 323-324.
. C. Giurescu, Contribufiuni, p. 153.

Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 187.
Vezi. doc. din: 21 febr. 1647, 1 iunie 1662 i 15 april. 1665 (Acad. R. S. Romania, CDLXXIX/57, IX/70 i G. Ghibnescu, Surete, XVI, p. 91). Cf. i M. Costin. Opere, p. 388, dup prerea cruia comisul avea sub ordinele sale pe doi sub-comii, care se ingrijeau de grajdurile domneti.
327 M. Costin ne relateaz c, In lupta de la Cornul lui Sas, Constantin Movil era in- soit de un coinis care avea grij de calul su (M. Costin, Opere. p. 59). 328
D. Cantemir, op. cit., p. 83 i 84.
sas yezi doc. din 10 mart. 1670, In care tefan Cerchezul al doilea comis arat c ,,eu m due acum n cale la Crit cu caii Imprteti (Arh. St. Buc.. m-rea Galata. V/3).
DEGTOEI C ATBJBUTII DE CURTE
Va alt subaltern al marelui comis era brnitarul, cel care avea in grija sa branitea domneasc de la Bohotin, de unde se stringea fnul pentru grajdurile curii domneti i care este amintit n documente nc din sec, al XV-lea 33. Din sec. al XVII-lea s-au pstrat i unele porunei adresare de marele comis brnitarilor 331, care erau subalternii si.
330 Vezi porunca domnului din 1 ian. 1454 adresat brnitarului : orlcinc va ine de la noi Bohotinul, si lase In pace prisac a m-rii Neam (Doc. priv. ist. ., A., veac. XIV-XV, p. 268). Un boier, Duma, purtind titlul de brnitar, este amintit printre panii moldoveni care presteaz jurmlnt de credin regelui polon la 19 sept. 1436, fiind citat Inaintea comisului (M. Costcliescu, Doe. Inainte de Stefan cel Mare, II, p. 702). C el fusese lntr-adevr brnitar ne-o dovedete doc. din 29 aug. 1455, prin care domnul li druiete pentru slujb ,,un loc de pustle... In branitea noastr la Bohotin (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIV XV, p. 281).
331
R. Rosetli, Bohotinul, p. 217 fl 219 ft Acad. R. S. Romnla, LXXXII/18 (doc. din 21 iunie 1658).
CONCLUZII
n aceasta lucrare am studiat apariia. evoluia, organizarea si atribuiile sfatului i divanului domnesc din ara Eomneasc i Moldova, ca i apariia, evoluia, organizarea, atribuiile i veniturile fiecrei mari dregatorii n parte. De asemenea, ne-am ocupat pe larg de terminologia sub care snt cunoscute sfatul, divanul i dregatorii din ara Bomneasc i Moldova si de relaiile dintre domnii celor dou ri i sfatul domnesc. Dupa cercetarea amnunit a acestor probleme sint de reinut cteva concluzii: Sfatul domnesc al celor dou state medievale romneti a avut organizare i evoluie asemntoare cu acelea cunoscute de consiliul sau sfatul monarhilor din statele medievale europene, pstrind. se inelege, anumite caracteristici specifice situaiei de aici. Sfatul domnesc a fost format din reprezentanii marei boierimi, care ajutau pe domn la conducerea treburilor statului feudal i, in acelai timp, vegheau ca domnul s conduc ara n confonnitate cu interesele clasei pe care reprezentau, care era clasa conductoare in statul feudal. n a doua jumtate a sec. al XIY-lea i prima jumtate a celai urmtor, sfatul domnesc era dominat de boierii care nu ocupau dregatorii, care erau membri ai sfatului domnesc n calitatea lor de mari proprietari feudali. n aceast vreme, dregatorii ocupau in sfat poziie mai puiin important dect boierii fr dregatorii. n a doua jumtate a sec. al XV-lea, ca urmare a procesului de ntrire a autoritii centrale, marii boieri care erau membri ai sfatului domnesc numai n calitatea lor de stpni feudali au fost inlocuii treptat cu dregtorii, la inceputul sec. al XVI-lea sfatul domnesc fiind format numai din dregtori, componen ce se va pstra si in secolul urmtor. n sec. al XVII-lea, datorit nmulirii dregtoriilor i complicrii aparatului de stat, sfatul domnesc capt nou organizare: in afar de sfatul restrins, format din marii dregatori, sfetnicii cei mai apropiai ai domnului, apare i un sfat ceva mai larg, in care intrau i restil dregtorilor, sfat cunoscut i sub numele de divan sau marele divan. n acest secol sfatul domnesc devine sfatul rifatribuiile de ordin public ale dregtorilor se nmulese, fr s se ajung ins la deli- mitare absolut a acestora. Alturi de dregatorii cu atribuii de ordin
CONCLOZII
public tot mai numeroase (administrativ, judectoresc, fiscal, militar), a eror importan crete tot mai mult, n sfatul domnesc au rmas mai departe i dregatorii a cror misiune principal era asigurarea serviciilor neeesare curii domneti i persoanei domnului, care, pstrndu-i vechile titluri, participa i ei la administrarea rii. Participarea acestor dregtori care ndeplineau indeosebi servicii la curtea domneasc la edinele sfatului i divanului domnesc este dovada cert a faptului c aceasta instituie nu a fost un consiliu de funcionari sau de minitri ai statului, ci adunare a dregtorilor care asigurau si administraia statului feudal i fastul curii domneti, coscrozii dregatori care prestau deci servicii domnului i rii. Sfatul domnesc din sec. al XYII-lea poate fi considerat ca fiind un stadiu intermediar ntre vechiul sfat, a crei principal sarcin era indeplinirea obligaiilor feudale fa de Portarul 149 1436 (de Suceava) domnul rii, i alt etap superioar, in care dregatorii exercit funciuni din ce n ce Medelnicerul 4 146 mai speCializate, speeializare ce caracterizeaz statul modern. Jetrarul 152 3 n cele patru secole de care ne-am ocupat, sfatul domnesc a cunoseut deci serie Hatmanul 3 151 de transformri, care au dus la mai bun organizare a dregtoriilor, dar care nu i-au Jitnicerul 1672-1674 7 schimbat dect n mica msur (temporar) su feudal. Modernizarea statului i a Garacterul 154 dregtoriilor a avut loc mai trziu si ea 156 fcut treptat, n sec. al XVIII-lea i n prima s-a Aga 159 Serdarul jumtate a sec. al XlX-lea. 7 2 165 164 Organizarea sfatului domnesc i a dregtoriilor din statele medievale romneti a fost influenat ntr-o oarecare msur de organizarea unor instituii asemntoare din Dei data nfiinrii dregtoriilor nu concord totdeauna cu cea a apariiei lor In statele medievale cu civilizaie mai veche indeosebi din Imperiul bizantin |g| de la care documente prima precednd-o pe cea de-a doua. dar nu cu perioada de timp prea rile romne au imprumutat numele unor dregatorii ce corespundeau necesitilor lor de indelungat din acest tabel reea- pitulatiy se desprind unele concluzii ce trebuiesc organizare. reinute : Gt privete marile dregtorii, acestea aU aprut n documente in ordinea Majoritatea marilor dregtorii care sint aproape toate comunt celor don state urmtoare: feudale romneti a apmt in documente in a doua jumtate a sec. al XIV-lea i n prima jumtate a celui urmtor. atit in ara Eomneasc (10), ct i in Moldova (11). Ele au fost eomple- tate treptat cu noi dregatorii, aprute in a doua jumtate a sec. al XV-lea (5 i respectiv tot 5), n sec. al XVI-lea (3 i respec-tiv 4) si in sec. al XVII-lea (cte doua de fiecare ar). Cele mai multe dregatorii (15) au aprut aproximativ in aceeai vreme att n ara Eomneasc, cit i n Moldova. Cum cele mai multe degtorii au aprut mai nti n ara Romneasc Moldova ara Eomneasc si apoi in Moldova, de presupus mai puternic influen a Prclabii 1368 () 1387 primei asupra celei de Vornicul 1389 1387 doua. Logoftul <1390-1400 > Asemnarea dintre organizarea sfatului domnesc 1399 i dregtoriilor din ara Banul 1391 1695 Eomneasc i Moldova arat c aceasta corespundea acelo- Tai necesiti, resimite Stolnicul <1392 > 1393 de populaia lor de aceeai origine. Organizarea politic asemntoare a celor dou state Vistierul <1392> 1400 medievale romaneti este dovad evident a legturilor strnse ce au existat ntre locuitorii lor Paharnicul <1392 > 1408 de-a lungul veacurilor. Postelnicul 1437 1407 Sptarul 1415 1434 Comisul 1415 1435 Clucerul, <1469 > 1425 Slugerul 1480 1456 Armaul 1478 1489 Pitarul 1489 1476 Uarul 1482

Stoicescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stoicescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA l-A

Miron Costin, Opcre, ed. P. P. Panailcscu, ., 1958, p. 390.

isliria romdniloi. Epoca de la Mircea cel Jllrtn ptn la

cd. 1900, p. 41.1 41.4, cap. intitulat :

(din eon/erina a dona).

Apnit In 1926, 71 p. Va fi cilr.t Kol contrlbu(iunl. Vezi l receiizla lui M. l.as-

caris la acesle dou sludii, In Byzantlnoslavica, 1929, p. 220226.

C. 0, Giurescu, Conlribufiuni, p. 29.

Vezi p. 343 351.

N. Blaiamberg, op. cil., p. 254.

D. V. Barnovschi, op. cil., p. 11 12.

Vezi . C. Giurescu, Contribufiuni, p. 2125 (numele g.'nirlce ate dr :or.Jer).

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

a. Sfat, sfatul cel mai nalt, sfatul rii

Despre acest termen de origine ucrainean, dcrivlnd de la cuvlntul german Rat =

= sfat vezi C. Cihodaru, op. tit., p. 5659.

Doc. prio. ist. ., A., veac. XIVXV, p. 347.

SFATUL I DIVANUL DOMNESC

traduce sfatul domniei mele, i clerici i laici (ibidem,

SRXLINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC I MEMBRII SAl

CDXXX/41, CCXCIV/4 i Arh. St. Buc., m-rea Sf. Apostoli, III/l).

SFATUL I DIVANUL DOMNESC

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAI

vol. I, p. 234, 465, vol. II, p. 61, 263).

SFATUL I DIVANUL DOMNESC

. Cantemir, Descriplio Moldaviac, p. 77-8-1. Vezi i mai jos p. 6364

ERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

* Acad. R. S. Romnia, LVII/16 i LVI/27. 43 Arhlva, VI, 1895, p. 100-101.

c. Ali termeni: singlit, pretoriu, scaun de judecat, senat

Arh. St. Buc., cp. Rlmnlc, LVII/4.

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

d. Soborul i sfatul de obte

Doc. din 17 sept. 1619 (ibidem, vol. Ill,

p. 418 419). p. 424.

SOBORUL I SFATUL DE OBTE

Doc. priv. isl. ., B., veac. XVI, vol. II, p. 307.

4M1XOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

e. Sfatul domnesc si curtea domneasc

*T Cronicile slavo-romnr, ed. P. p. panaitescu, p. 81 i 95.

'2 Cronicile slavo-romne, ed. P. P. Panaitescu, p. 87 i 103.

'7 H. P. Hasdeu, Ciwente den blrlni, vol. , p. 379.

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

EKMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

p. 229, 274 i vol. Ill, u. 80).

EKMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

Arh. St. Buc., ppcei nr. 50.

107 108 109 110 111

TERMINOLOGLA PENTRU SFATUL DOMNESC 1 MEMBRII SAl

c. Vlasteli sau vlastelini

VLASTELI SAU VLASTELINI

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC MEMBRII SAl

122 123 124 126 120

Cronicile slaoo-romdne, ed. cit., p. 82, 96, 130.

D.R.H., B., vol. I, p. 292.

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC T MEMBRII SAl

DREGATORIA SINONIMA CU BOIERIA

e. Dregtoria devine sinonim cu boieria n sec. al XVII-lea

Ed. Acad. R.P.R., 1961, p. 152. Ed. C. Grecescu, p. 163 i 152.

XRM1NOI. PVNTRV SFATUL DOMNESC I MEMBRII SAl

f. Dregcorii din ,,casa domnului

DREGATORI! DIN CASA" DOMNULUI

g. Termenii latini sub care snt cunoscui membrii sfatului domnesc

Arh. St. Buc., ep. Rtmnic, LXXXVII/2.

M. Costin, Ooere, p. 239, 388. ? /-__._.