Prezenta lucrare conține pagini

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU

ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2023 – 2024

Limba și literatura română

Simulare județeană

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

1
 • Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două

ore.

SUBIECTUL I ____ (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
„Dar profesorul care ieșea pe ușa cancelariei, trezindu-l din amintire pe moș Timofte, era un
omuleț slab, puțintel încovoiat, cu capul pleșuv; doar două smocuri de păr, ca două cornițe albe, îi
acopereau tâmplele și fața lui uscată, plină de cute, ca o mască de pergament, era aceea a unui om
care nu se întorsese cu spatele la viață, ci o înfruntase pieptiș. Mișcările îi erau obosite, bătrânețea îi
cam amețise gleznele, nici glumele nu-l mai atrăgeau ca altădată; ba se mai întâmpla uneori ca vreun
elev fără minte și inimă să încerce să-l tulbure în timpul lecțiilor, dar în întreg orașul nu era un altul
care să se bucure de mai multă stimă, și niciun alt profesor nu fusese mai iubit și mai ascultat ca
dânsul, în aproape patru decenii de apostolat și nici un altul nu primea mai multe semne de
recunoștință din partea foștilor elevi și absolvenți ai școlii. Toate acestea pentru că vreme de patruzeci
de ani rămăsese fidel unui legământ tineresc făcut într-o zi oarecare de toamnă. [...]
Profesorul zâmbi în urma lui moș Timofte, zâmbi în felul său, proptindu-și bărbia în pumni și
clătinând din cap. Un fluierat sacadat, imperceptibil îi acompania gestul. Dar nu rămase multă vreme
astfel. Cu o mișcare leneșă îndepărtă catalogul, apoi se sculă de la catedră și, plimbându-se prin fața
băncilor, se adresă cu voce tare elevilor:
̶ M-am gândit să facem astăzi o călătorie printr-o lume pe care o cunoașteți încă foarte puțin,
o lume ascunsă, obscură, misterioasă, care se pare că interesează foarte mult pe unii dintre voi...
Da... să încercăm să pătrundem pentru câtva timp în lumea peșterilor...
Victor se uită în jur. Toți cireșarii își scoseseră caietele de note. Erau numai ochi și urechi.
Apoi își aruncă privirile spre profesor și acesta i le întâlni și îi răspunse cu un zâmbet părintesc, cald,
aproape duios.
Călătoria îi purtă pe ascultători într-o lume fantastică, ispititoare, plină de miracole. Saloane
uriașe, adevărate palate de gală, încărcate cu podoabe de gheață și calcar, cu atoli de marmură sau
cu ghirlande de cristal, suprapunându-se altor saloane asemănătoare unor peisaje lunare, apoi
îngheboșându-se și prelungindu-se în nenumărate cotloane și coridoare asuprite de întuneric și
mister, și mereu panglica albastră a râurilor subterane și lacuri limpezi, adânci și reci, cu maluri
dantelate, și uneori crăpături îndrăznețe spre lumină, și alteori prăbușiri rele, în cascade zgomotoase,
și din nou saloane și labirinte în nelipsitul fir de apă al Ariadnei de gheață, toate, toate miracolele
subterane își dezvăluiau înfricoșătoarele lor taine. Descrierile se sublimau* uneori în noțiuni și legi și
formule precise pe care elevii le primeau ca pe niște leacuri tămăduitoare. Creioanele încremeniseră
de multă vreme în mâini. Ultimele cuvinte fuseseră rostite, dar imaginile, o dată închipuite, se repetau
în mintea tuturor, ca ecourile peșterilor. [...]

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

2
 Vocea profesorului destrămă dintr-o dată îndeletnicirile tainice ale elevilor:
̶ Înainte de a ne spune „la revedere”, aș vrea să vă pun la un fel de încercare. O încercare
particulară, la care nimeni nu este obligat să participe. Dacă rezultatul va fi pozitiv, foarte bine; dacă
rezultatul va fi nesigur sau negativ, nimeni nu vă va face vreun reproș. Încercarea se adresează mai
ales logicii voastre și nu jignesc pe nimeni dacă adaug că o propun celor mai buni dintre voi.
Emoția cuprinse aproape întreaga clasă. Era binecunoscut acest obicei al profesorului de a
adresa, la fiecare sfârșit de an, elevilor, o întrebare mai complexă, un fel de examen suplimentar, care
nu putea fi trecut printr-un simplu apel la memorie, ci prin organizarea riguroasă și oportună a
multiplelor date oferite de memorie. Obiceiul era binecunoscut și așteptat cu emoție, cu teamă și
nerăbdare, pentru că de fiecare dată exercițiul, problema, încercarea date spre rezolvare erau altele.
În cele aproape patru decenii de apostolat**, profesorul nu suferise niciun eșec cu încercările sale, și
acest lucru nu putea fi pus pe seama întâmplării, mai ales că în fiecare an profesorul își alegea singur
atât clasa, cât și elevul sau elevii care urmau să treacă prin neobișnuitul examen.”
* se sublimau- se desăvârșeau, erau exprimate aproape perfect
** apostolat- îndeplinirea unei meniri/ profesii (în text cea de profesor)
(Constantin Chiriță, Cireșarii – volumul I, Cavalerii florii de cireș, fragmente)

Textul 2
„Peștera Ghețarul de la Vârtop este cunoscută și apare sub mai multe denumiri Peștera
Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă
a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul
Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile care se formează în zonele carstice.
Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții
Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda
de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic
Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui,
spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii.
Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în
lucrări științifice până în 1955, când o echipă condusă de profesorul Marcian Bleahu a pătruns în
galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost
declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai
spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara".
Intrarea este un portal de 20 metri lățime și 7 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala
Marcian Bleahu", fosta Sala Ghețarului, de peste 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ
1.600 metri cubi și se formează temporar, pe perioada verii reducându-se la gheața rămasă la nivelul
planșeului* printre blocurile de stâncă. (...) Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase
stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de
calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate
ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită
conservării podoabelor.
Cercetările științifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii Pașilor" de către o echipă condusă
de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au
fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la
Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare
era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea "apuca"
obiecte cu piciorul, ca maimuțele. Specialiștii au mai stabilit că înălțimea "omului de Vârtop" depășea
146 centimetri.
După descoperire, în urma cercetărilor realizate de antropologul** Cantemir Rișcuția, acesta
a stabilit că este vorba de omul de Neanderthal. La Institutul din Cluj au fost realizate, cu ajutorul unui
tomograf performant, secțiuni imagistice și s-a constatat că momentul în care omul de Neanderthal a
pășit și a lăsat urma într-o substanță moale a fost în urmă cu 62.000 ani. Ulterior, urma s-a umplut cu
un alt material, datat ca având o vechime de aproximativ 25.000 ani.”
*planșeu- planul inferior al unei peșteri
**antropolog- specialist care studiază originea, evoluția și diversele tipuri fizice ale omului
(text preluat și adaptat de pe https://ro.wikipedia.org, Peștera Ghețarul de la Vârtop)

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

3
A.

1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al școlii. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Profesorul le predă elevilor o interesantă lecție despre: 2 puncte
a) drumeții.
b) moș Timofte.
c) peșteri.
d) jocuri.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Intrarea în peșteră a fost menționată în lucrări științifice:
a) înainte de 1955.
b) în 1955.
c) în 1957.
d) în 1974.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Urma pietrificată a omului de Neanderthal a fost descoperită în:
a) Sala Ghețarului.
b) Sala Pașilor.
c) Institutul de Speologie din Cluj.
d) Sala „Marcian Bleahu”.

Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Profesorul predă de aproape patruzeci de ani.
Lumea minunată a peșterilor le este familiară elevilor.
Profesorul îi obligă pe elevi să participe la un test foarte dificil.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Blocul de gheață din peștera de la Vârtop durează tot anul.
Urma lăsată de omul de Neanderthal într-o substanță moale are o vechime
de 62.000 de ani.
Cercetătorii au descoperit că omul de Neanderthal depășea 1,5 metri.

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

4
6. Transcrie, din secvența următoare, trei figuri de stil diferite, pe care le vei numi. 6 puncte
„Saloane uriașe, adevărate palate de gală, încărcate cu podoabe de gheață și calcar, cu atoli
de marmură sau cu ghirlande de cristal, suprapunându-se altor saloane asemănătoare unor peisaje
lunare...”

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este important ca profesorii să își provoace elevii cu probleme mai dificile/ întrebări
complexe? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

5
9. Asociază fragmentul din Cireșarii, de Constantin Chiriță cu un text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

6
B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conțin vocale în hiat toate cuvintele din seria:
a) cancelariei; viața;
b) formațiunilor; variate;
c) două; fluierat;
d) memorie; zgomotoase.
Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) omuleț; bătrânețea; pieptiș.
b) cornițe; altădată; oarecare.
c) vreun; câtva; patruzeci.
d) recunoștință; puțintel; dânsul.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sinonimul expresiei subliniate în fragmentul: ”Erau numai ochi și urechi.” este:
a) distrași.
b) distrați.
c) atenți.
d) aiuriți.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Cuvintele subliniate din secvența: „ Mișcările îi erau obosite, bătrânețea îi cam amețise gleznele, nici
glumele nu-l mai atrăgeau ca altădată.” sunt folosite, în ordine cu sens:
a) propriu; propriu.
b) figurat; propriu.
c) propriu; figurat.
d) figurat; figurat.

Răspunsul corect:

5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în secvența:

„ Profesorul zâmbi în urma lui moș Timofte, zâmbi în felul său, proptindu-și bărbia în pumni și
clătinând din cap.” 6 puncte

Cuvântul subliniat Valoarea morfologică

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

7
6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care verbul „a preda” să fie folosit într-o construcție pasivă (a)
şi un enunț imperativ în care pronumele nehotărât „altul” să fie complement indirect. (b).
6 puncte

a)

b)

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizându-le felul: „M-am gândit să facem astăzi o
călătorie printr-o lume pe care o cunoașteți încă foarte puțin.” 6 puncte

8. Completează enunțul următor cu formele corecte ale cuvintelor indicate între parateze:
6 puncte
_______________ ( a ști- conjunctiv prezent, persoana a II-a, numărul singular) că m-am gândit să
vizităm peștera _____ ________ ( care-genitiv) peisaje subterane oferă o experiență unică turiștilor
___________ ( simplu- plural), _______ (a fi- gerunziu) unul dintre puținele locuri în care nu s-a
intervenit prin schimbarea ___________ (cadru- genitiv) natural.

SUBIECTUL AL II-LEA _______(20 de puncte)

Scrie un text, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe profesor, personajul din
textul lui Constantin Chiriță.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
• precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
• numirea a două trăsături morale ale personajului;
• ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
• corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1
punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană

8
Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană
9
Probă scrisă la Limba și literatura română Simulare județeană
10