Sunteți pe pagina 1din 65

Ministerul Educației

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține ______ pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Anul școlar 2022 – 2023
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română Model


1
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)


Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
VII
Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură
Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură*;
Iar pădurea lin suspină și prin frunzele uscate
Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate.
De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată,
Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată,
Tristă-i firea, iară vântul sperios vo* creangă farmă –
Singuratece izvoare fac cu valurile larmă. […]
VIII
De treci codrii de aramă, de departe vezi albind
Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,
Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;
Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,
Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă.
Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint
Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind;
Ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic,
Când coboară-n ropot dulce din tăpșanul* prăvălatic,
Ele sar în bulgări fluizi peste prundul* din răstoace*,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici, albaștri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare
A popoarelor de muște sărbători murmuitoare.
Mihai Eminescu, Călin (File din poveste), fragmente
*iezătură – baraj construit pentru a opri apa și pentru a forma un iaz
*vo – vreo
*tăpșan – loc neted, înclinat, mai ridicat; pantă
*prund – pietriș mărunt, amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor
*răstoacă – loc, gârlă unde o apă este puțin adâncă

Probă scrisă la limba și literatura română Model


2
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Textul 2
Am căutat cu sârguință un ghid care să fie un om al locului, un om născut și crescut în Amazonia. Am
ajuns acolo, pe malul Amazonului, m-a luat cu barca și am plecat. I-am spus că vreau să văd papagalii
Ara ararauna, galbeni pe piept și albaștri pe spate, printre cei mai mari și mai spectaculoși papagali din
junglă. Mi-a zis că păsările pe care le caut sunt departe și că ar trebui să mergem trei zile în adâncul junglei
ca să le găsim. Am citit pe chipul lui o oarecare reținere. Nu mi-am dat seama dacă se temea de expediție
în sine sau dacă nu mă credea capabil să străbat jungla, dar am insistat și, în dimineața următoare, am
pornit să căutăm papagalii.
Prima noapte în junglă
Am mers vreme de câteva ceasuri bune. Era cald și umed, o umezeală teribilă, dar care nu mă supăra. Era
atât de umed, încât dimineața se vedeau printre frunze siluetele păsărilor care, cu aripile deschise, stăteau la
soare în vârful arborilor ca să-și usuce penele îmbibate peste noapte de sudoarea pădurii și a pământului.
Ne croiam drum printr-o pădure densă, unde spațiul era dat de alte coordonate, se exprima parcă într-un alt
sistem. Eram înconjurat de un univers colosal, cu copaci de toate grosimile, foarte înalți, și mă simțeam
mic, dar viu, așa cum era totul în jurul meu. [...] N-am povestit prea multe cu ghidul meu, căci eram acaparat
de tot ce se devălmășea în jur: liane, frunze, sunete, cântece, trosnete și licăriri de lumină. Imediat după
amiază, Roberto a spus că trebuie să ne oprim:
— Aici vom campa și ne vom instala hamacele.
Ne aflam în mijlocul pădurii! A fost prima dată în viața mea când am atârnat un hamac de copaci și
urma să fie prima dată când aveam să dorm într-unul. Am făcut focul cu lemnele ude, am fiert câte un
cartof și un ou, am mâncat din farfurii confecționate din frunze și ne-am așezat fiecare în hamacul lui. [...]
Începea să-mi fie frică. De jur împrejur, sunetele păreau din ce în ce mai puternice. Auzeam broaștele
orăcăind – niște broaște imense –, maimuțele urlau, copacii trosneau și insectele, cu un sunet electric,
continuu și vibrant, cutremurau toată pădurea. Nu recunoșteam niciunul dintre acele zgomote, totul părea
străin și asta mă înspăimânta și mai tare. Am dormit de sute de ori în natură, sub cerul liber, în pădurile din
munții Făgăraș, pe un pat de cetină sau lângă o stâncă în golul alpin și nu mi-a fost frică. Țin minte că,
uneori, dormeam atât de adânc și liniștit, încât dimineața mă trezeam cu buzele umflate de la mușcăturile
țânțarilor pe care nu-i simțisem. Deci sunt un om care a avut de-a face cu natura și căruia foarte rar i-a fost
frică de ea. [...]
Deschid ochii și văd pădurea. În lumina dimineții, totul părea alb-negru. [...]
După ce am ronțăit câțiva biscuiți uscați, am pornit în căutarea păsărilor. Mă simțeam atât de bine și
de bucuros că sunt acolo, încât parcă uitasem complet de noaptea prin care abia trecusem. Mergând prin
pădure, l-am întrebat cum se orientează și mi-a spus că după nori, căci norii curg mereu de la est la vest.
L-am întrebat ce să fac dacă mă rătăcesc singur în junglă. S-a uitat în jur și, undeva la câteva sute de metri
de noi, a văzut un copac imens cu trunchiul gros din care ieșeau, ca niște raze, lamele imense de lemn.
Mi-a zis că, dacă mă pierd, să caut un asemenea copac și să lovesc cu maceta* în trunchi. A lovit el și, în
acel moment, o vibrație puternică a trecut din copac prin mine și a rezonat în întreaga pădure. Mi-a explicat
că oamenii junglei vor auzi sunetul, vor înțelege că m-am rătăcit și vor porni să mă caute. [...]
Au fost șase zile de junglă. Am avut șansa să am camarad de drum un om născut și crescut în jungla
Amazonului, am dormit în hamac, am mâncat orez fiert și am cules ciuperci și fructe din junglă. Din primele
momente am înțeles că, în conștiința lui, a băștinașului, omul aparține junglei, și nu jungla aparține omului.
Lipsește astfel acel simț al proprietății și, odată cu el, rar se simt toate angoasele pricinuite de nevoia de a
avea. Lipsește simțul proprietății, dar asta nu face să lipsească și simțul responsabilității. Într-una din zile
am vrut să-mi atârn hamacul de un copac mai subțire și, ca să nu cadă, aveam de gând să fac cu maceta
o scobitură în scoarța arborelui, ca sfoara să stea strânsă pe el. Roberto însă mi-a spus imediat:
— Stai, nu-l ciopli, o să moară!
M-a oprit când am vrut să lovesc trunchiul – un copac subțire într-o junglă în care există miliarde de
alți copaci. Nutrea un sentiment de responsabilitate față de acel copac, chiar dacă nu-i aparținea.
Alexandru N. Stermin, Călătorie în jurul omului
*macetă – cuțit lung, folosit pentru tăierea trestiei de zahăr în America tropicală

A.

1. Notează denumirea a două insecte identificate în textul 1. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Model


3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
În textul lui Mihai Eminescu, este descrisă
a) grădina.
b) insula.
c) marea.
d) pădurea.

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Expediția lui Alexandru N. Stermin în jungla din Amazonia a durat
a) o zi.
b) trei zile.
c) patru zile.
d) șase zile.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Dimineața, păsările din junglă urcă în vârful arborilor pentru
a) a prinde insecte.
b) a privi cerul senin.
c) a se feri de primejdii.
d) a-și usca penele.

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Odată cu lăsarea întunericului, natura încremenește.
Florile și fluturii sunt albaștri.
Iarba de lângă izvor este acoperită de zăpadă.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
În expedițiile din munții Făgăraș, Alexandru N. Stermin dormea în hamac.
Roberto îl învață pe exploratorul român cum să procedeze în cazul în
care se pierde în junglă.
Zgomotele din junglă îi sunt familiare lui Alexandru N. Stermin.

6. Precizează, într-un enunț, felul rimei și măsura primelor patru versuri din textul eminescian. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Model


4
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că, protejând un copac, poți salva natura? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Model


5
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

9. Asociază fragmentul din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


În versul „Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace”, există:
a) un diftong și un hiat.
b) un diftong și două hiaturi.
c) doi diftongi și un hiat.
d) trei diftongi.

Răspunsul corect: .

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:
a) „arborilor”, „trecusem”.
b) „cuibar”, „sclipitoare”.
c) „departe”, „câteva”.
d) „suspină”, „mândrul”.

Răspunsul corect: .

Probă scrisă la limba și literatura română Model


6
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Cuvintele subliniate în versurile „Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine/Curg în râuri sclipitoare
peste flori de miere pline.” sunt utilizate, în ordine, cu:
a) sens figurat, sens figurat.
b) sens figurat, sens propriu.
c) sens propriu, sens figurat.
d) sens propriu, sens propriu.
Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Versul subliniat în secvența „De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată,/Își deschide-a lui
adâncuri, fața lunei să le bată” se referă la
a) diminuarea luminii.
b) luminarea codrului.
c) lupta cu insectele.
d) o eclipsă de lună.

Răspunsul corect: .

5. Rescrie enunțul următor, trecând verbele la persoana a II-a, numărul singular, fără a le modifica timpul:
„Mă simțeam atât de bine și de bucuros că sunt acolo, încât parcă uitasem complet de noaptea prin care
abia trecusem.”. 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „junglă” să fie în cazul genitiv (1) și o propoziție afirmativă,
în care adjectivul „albastru” să fie nume predicativ (2). 6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „M-a oprit când am
vrut să lovesc trunchiul – un copac subțire într-o junglă în care există miliarde de alți copaci”. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Model


7
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid, cu formele corecte ale cuvintelor
indicate între paranteze. 6 puncte

Oamenii ________________ (a uita, perfect compus) că în pădurea _______________ (adjectiv


pronominal demonstrativ de depărtare) trăiau câțiva ________________ (zimbru) legendari ______
___________ (care, genitiv) ocrotitori sunt _________________ (copil, plural, articulat hotărât) acestor
ținuturi.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului selectat
din Călin (File din poveste) de Mihai Eminescu.
În redactarea textului:
• vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
• vei prezenta două elemente componente ale peisajului;
• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
• vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic, justificându-ți alegerea.
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba și literatura română Model


8
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Model


9
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Model


10
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține ______ pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Anul școlar 2022 – 2023
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română
Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
A PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
B PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
C PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


1
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost ce-a fost... a fost odată o văduvă care avea o fată, Lia, și văduva era săracă de nu mai știa cum
să-și înnoade zdrențele, iar Lia, fata ei, se făcuse harnică de creșteau flori pe unde-i călca piciorul și da
muguri lemnul uscat când ea punea mâna pe el.
Diminețile, când se deștepta din somn, văduva suspina din greu, căci nopțile o visa totdeauna pe fata
ei voioasă și fericită, înconjurată de bogății și gătită ca o împărăteasă și grea mâhnire o cuprindea când o
vedea săracă și îmbrăcată în vestminte făcute din căpătate, dar peste puțin fața mamei iar se înveselea,
căci Lia era și în sărăcia ei tot voioasă și fericită, parcă ar fi înconjurată de bogății și gătită cum o visase,
ca o împărăteasă. […]
Când Lia ieșea din colibă, curtea era plină de flori răsărite pe urmele pașilor ei, care toate se clătinau
plecându-se spre dânsa, dar îi ziceau întristate: „Bună ești, frumoasă ești, harnică ești, dulce ești la fire și,
totuși, mult mai ai să umbli și să alergi […]”.
Așa azi, așa mâine, multe zile de-a rândul tot așa, până ce Lia a fost cuprinsă de un nespus dor de ducă.
— Am să plec, mamă, în lume, că nu mă mai rabdă pământul și mă duce dorul, zise ea. Sunt acuma
mare și eu și mi se cuvine să-mi caut rost în lume.
Văduva suspină, căci atâta copil avea și ea și mult îi era dragă fata, dar mamă era, ca orișicare mamă,
norocul copilului său îl visa, iar norocul în lumea largă se găsește.
— Mergi – îi zise dar –, copila mea, și nici spini, nici buruiană în calea ta să nu găsești.
Lia frământă aluat din făină neagră și-și făcu o azimă* de drum, apoi porni în cale lungă, nu cu opinci
de oțel și curele de vițel, ca Făt-Frumosul din poveste, ci desculță, ca o fată săracă, și se duse zi de vară
până în seară, peste văi și dealuri, cum o ducea potecuța pe care mai umblaseră și alții.
Cum se ducea așa, iată că dă peste o turmă de oi, care păștea păzită de dulăi, în vreme ce păcurarii*
dormeau la umbră de mărăcini.
Liei i se făcu milă de ea, căci dulăii erau toți șchiopi de toate patru picioarele, iar oile, sărmanele, toate
erau pline de scaieți*, de se făcuse pâslă bătucită lâna de pe ele.
— Oițelor, dragilor – le zise Lia – ia veniți la mama, ca să vă curețe.
Oile alergară din toate părțile și se adunară împrejurul ei ca bobocii plouați împrejurul cloștii, iar ea se
puse pe muncă grea și lungă, ca să le scoată scaieții din lână, unul câte unul, încet și cu băgare de seamă,
cu degetele subțiri și măiestre, ca nici pielea să nu le doară, nici firele subțiri să nu se rupă.
Mult a stat așa și le-a curățit, și iar le-a curățit, de s-au adunat vrafuri mari de scaieți și la dreapta și la stânga
ei, dar nu s-a lăsat până ce nu le-a văzut pe toate curate și cu lâna moale și creață […].
— Câți scaieți ai scos, atâtea zile să ai – îi ziseră oile ușurate – și orișicât de lung ți-ar fi drumul,
buruiană în cale să nu-ți găsești, mai ziseră și ele parc-ar fi știut vorba mamei.

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


2
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

— Dar voi, câinilor, dragilor, de ce șchiopătați fiecare de câte toate patru picioarele? îi întrebă ea acuma pe dulăi.
— Pentru că suntem desculți ca tine, iar nu încălțați ca oile – răspunseră ei – și sunt mulți spini și
mărăcini prin care avem să alergăm.
Lia iar se puse pe muncă lungă și grea, ca să le scoată spinii din tălpi, tot unul câte unul, tot încet și
cu băgare de seamă, tot cu degetele subțiri și măiestre, ca nici să nu simtă când îi scoate.
— Câți spini ai scos, atâți ani să numeri în viața ta – îi ziseră câinii – și orișicât de lung ți-ar fi drumul,
peste spini în cale să nu dai.
Lia plecă mai departe ușurată, căci ușurat se simte omul care le-a făcut altora vreo ușurare, și-și urmă
drumul pe potecuța cea netedă și curată, de era mare mulțumire să calci cu piciorul gol pe ea.
Ioan Slavici, Limir-împărat
*azimă – pâine nedospită
*păcurar – cioban, păstor *scaieți – ciulini, plante cu spini

Textul 2
Dimineața, când mă trezeam, tata își apropia obrazul de obrazul meu și, cum nu se rădea decât
duminica, mă înțepa cu barba, ceea ce mă făcea fericit. De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București
am aflat că, de ziua nașterii, părinții obișnuiesc să organizeze mici sărbători copiilor sau că, de Crăciun,
de Anul Nou, de Paști, se fac daruri. N-am văzut până ce am plecat din Lisa un pom de Crăciun, cu toate
că pădurile de brad cădeau peste sat. […]
În Lisa, copiii de pe Delături păzeau vacile pe Calea Secii, cei de pe ulița principală mergeau în
Piscul Cornii, iar cei de peste vale se duceau pe Calea Râului cu vitele. În rest, nu ne separa nimic. […] De
aceea, copilăria mea a fost fără ranchiuni, gelozii sau revolte. […]
După ce tata mi-a deslușit harta cerului și mi-a vorbit despre planete, mă jucam, în nopțile de vară,
alegându-mi de pe bolta înstelată o stea care să-mi aparțină, în secret. Mă trânteam în iarbă și populam
arbitrar acea stea mică, scânteietoare, cât un bob de grâu. Am ajuns, totodată, expert în calitatea ierbii pe
care o preferau vitele, în recunoașterea ciupercilor veninoase sau în prevederea timpului, în funcție de
forma pe care o luau norii și de înălțimea la care pluteau. N-aș jura că auzisem de inventarea radioului sau
de existența luminii electrice […].
Plecam de-acasă, cu vacile, cam la răsăritul soarelui. Mama îmi pregătea traista. Operație sumară,
căci duceam în traistă, totdeauna, cam aceleași alimente. Un colț de pâine, o bucată de slănină, un
castravete, două ouă fierte și puțină sare, legată cu ață într-un colț al șervetului de cânepă. Restul
alimentelor mi le procuram singur din pădure: ciuperci, pe care le frigeam pe jar, zmeură, afine, mure,
alune. Câteodată, găseam în scorburile copacilor, după ce vâram în ele frunze umede scoase din foc, ca
să împrăștie fum, și miere de viespi. Mai mâncam și niște plante dulci-acrișoare, mai înalte de obicei decât
iarba, mere pădurețe și cartofi copți în cenușă fierbinte. […] Existau și mici poieni, unde puteam întârzia
mai mult, iar după ce depășeam livezile, pătrunzând, practic, în zona de munte, nu mai era nicio restricție*.
Acolo, puteam lăsa vacile să-și caute iarba pe malul Secii, printre brusturi. Noi plecam după afine, după
mure ori după ciuperci de pădure, mulțumindu-ne să ciulim, din când în când, urechile pentru a ne asigura
că se auzeau sunetele tălăngilor. Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale, după cum
un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara. […] Apoi, improvizam tot felul de jocuri, ca să treacă
timpul. Știam că n-aveam voie să pierdem vacile, care ne fuseseră date în grijă, că trebuia să le ducem,
seara, acasă, și că ne era interzis să coborâm în sat înainte de căderea serii, orice s- ar fi întâmplat. În
afara acestor trei reguli de fier, de la care nu era îngăduită nicio derogare*, ne puteam permite orice, să ne
zbenguim, să stăm tolăniți la soare, să jefuim de cireșe cireșii sălbatici sau să umblăm după păstrăvi în
apa, perfect cristalină, din Seaca. […]
Respectarea datoriei care ne revenea în cadrul familiei era prima formă de seriozitate impusă de tradițiile
din Lisa. [...] Zilele nu erau nici vesele, nici triste și, probabil, se desfășurau după un ritual ce dura, neschimbat,
de secole. Tatăl meu și unchiul George trecuseră prin aceleași experiențe, poate chiar mai primitive [...].
Octavian Paler, Deșertul pentru totdeauna
*restricție – limitare
*derogare – excepție de la regulă
A.

1. Notează, din textul 2, două cuvinte din câmpul lexical al fructelor. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Copiii de peste vale păzeau vitele
a) în Piscul Cornii.
b) pe Calea Secii.
c) pe Calea Râului.
d) pe Delături.
Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Octavian Paler a învățat de la tatăl său
a) să citească harta cerului.
b) să ofere cadouri de sărbători.
c) să pornească zilnic radioul.
d) să scrie și să citească povești.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Văduva era tristă, deoarece
a) câinii erau plini de scaieți.
b) fata ei era foarte săracă.
c) nu dormea deloc noaptea.
d) răsăreau flori în urma fetei.

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Văduva avea un singur copil.
Florile se bucură de soarta fetei.
Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni.

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
În copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era în Lisa.
Mama îi punea băiatului în traistă doar pâine și slănină.
Copiii aveau voie să coboare în sat după căderea serii.

6. Transcrie, din textul 1, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


4
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este importantă respectarea regulilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 2. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


5
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

9. Asociază fragmentul din Limir-împărat de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
a) „ducea”, „picior”.
b) „greu”, „voioasă”.
c) „oițelor”, „tradițiile”.
d) „plouați”, „pâine”.

Răspunsul corect: .

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Există doar cuvinte derivate în seria:
a) „bogății”, „potecuța”.
b) „dealuri”, „dormeau”.
c) „mărăcini”, „buruiană”.
d) „totdeauna”, „orișicât”.

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „și mi se cuvine să-mi caut rost în lume” este:
a) a-și învăța lecția pe dinafară.
b) a scăpa de cearta cuiva.
c) a certa puternic pe cineva.
d) a-și găsi un scop în viață.

Răspunsul corect: .
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4
6
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „când se deștepta din somn, văduva suspina”; Din iaz, a pescuit un somn.
b) „legată cu ață într-un colț al șervetului”; Am găsit cartea într-un colț al podului.
c) „norocul în lumea largă se găsește”; Unii cred că pisica neagră aduce ghinionul.
d) „Oile alergară din toate părțile și se adunară”; La semnal, toți fugiră spre ieșire.

Răspunsul corect: .

5. Selectează, din secvențele următoare, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, precizând cazul în
care se află fiecare: „Văduva suspină, căci atâta copil avea și ea și mult îi era dragă fata, [...] norocul
copilului său îl visa [...].
— Mergi – îi zise dar –, copila mea, și nici spini, nici buruiană în calea ta să nu găsești.”. 6 puncte

Substantivul comun selectat Cazul substantivului selectat

6. Alcătuiește un enunț, în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular (1)
și un enunț asertiv, în care pronumele personal „ea” să fie complement prepozițional (2). 6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din secvența: „Fiecare cunoștea ce sunet scoteau tălăngile de la
vacile sale, după cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara.”, precizând felul acestora.
6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


7
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

8. Completează enunțurile următoare cu formele corecte, reprezentând mesajul unei mame, adresat fiicelor
ei. 6 puncte

— Nu uitați, _______________ (drag) mele fete, să aveți ___________________ (adjectiv

pronominal demonstrativ de identitate) respect ca până acum și să nu uitați de părinții

___________ (vostru, adjectiv pronominal posesiv) ____________ _________ (care, genitiv) sfaturi v-au

îndrumat!

Mi-_________________________ (a dori, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) să vă

împliniți visurile.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Lia, personajul din textul
lui Ioan Slavici.
În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul dat;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


8
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


9
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 4


10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Prezenta lucrare conține pagini


Numele:.................................................................
...............................................................................
Inițiala prenumelui tatălui ...................................
SIMULARE JUDEȚEANĂ
Prenumele:.............................................................
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ...............................................................................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Școala de proveniență:..........................................
...............................................................................
Centrul de examen:...............................................
Decembrie 2023 Localitatea: ...........................................................
Județul: .................................................................
Limba și literatura română
Nume și prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
A PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
B PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
C PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 1 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 70 de puncte
Citește cu atenție fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

Textul 1
În timp ce se lăsa amețit de frumusețe în grădina botanică, ba admirând culoarea mirosului de
lavandă sau de plumeria¹, ba inspirând mirosul culorii de gerbera², de amaryllis³, de anthirium⁴ sau de
căldărușe de Colorado⁵, artistul auzi un fluture plângând. Îl zări printre crengile unui arbore kigelia
africana⁶, căruia la noi, în satele de prin mărginimile Moldovei, unde acest arbore nu crește niciodată, i
se spune tradițional arborele cu cârnați sau cu caltaboș. Dar nu despre acest arbore este povestea noastră,
ci despre un fluture care plânge pe o frunză de kigelia africana.
- Hei, i-a zis înduioșat omul când s-a apropiat de el, văzându-l atât de alb, de amărât și de
înlăcrimat. Care-i necazul tău?
Fluturele a făcut ochii mari zărindu-l pe artist lângă el, deși, la drept vorbind, chiar făcându-și ochii
mari, ei îi rămăseseră tot minusculi. Și nu vin cu observația asta degeaba, după cum veți descoperi în
scurt timp. Lepidoptera⁷ a făcut ochii mari, ei rămânându-i însă tot minusculi, și i-a spus artistului printre
suspine:
- Ce coincidență! Noi ne cunoaștem, îți mai amintești? Cu multă vreme în urmă, ah, au trecut
secole de atunci, m-am rotit în jurul capului tău. Doar că-ți stătea un ticălos înaripat pe creștet, un corb
întunecat, care te apăra. A trebuit să mă retrag. Dar ce coincidență fantastică să te reîntâlnesc aici...
De fapt, nu trecuseră niciodată secole, ci abia câteva zile de când artistul se întâlnise cu corbul, iar
fluturele alb se învârtise în jurul lor. Însă câteva zile din existența fluturilor înseamnă mult mai mult
decât câteva zile din existența oamenilor și de două ori mai mult decât câteva zile din existența corbilor.
Artistul n-avea cum să-l recunoască însă, căci, în timp ce acesta i se rotise în jurul capului, el
tocmai îi povestea corbului despre credință, neputând să fie atent la ce zboară împrejurul său. Așa că a
ignorat coincidența și l-a întrebat din nou:
- Care-i supărarea ta, drăguțule?
Simțind că omul e binevoitor, spre deosebire de corbul pe care-l purtase cândva pe cap, fluturele
a suspinat adânc, și-a șters ultimele urme de lacrimi și a zis:
- Nu-mi mai suport ochii. Ai observat ce ochi avem noi, fluturii din superfamilia Papilionoidea⁸?
Atât de mici, încât, te rog să mă crezi, m-a bătut gândul să mă mut în superfamilia Hesperioidea⁹ sau
chiar în familia Hedyloidea¹º.
- De ce? Au ochi mai mari?
- Nu știu, a răspuns fluture, căci noi nu interacționăm cu fluturii din alte familii.

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 2 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Dar măcar au alți ochi. Iar eu vreau să văd lumea cu alți ochi, nu cu ai mei. M-am săturat de ochii
mei! și-a ridicat el vocea tremurândă.
- Dar ce are lumea văzută cu ochii tăi?
- Ah, oh, ui, a făcut fluturătoarea insectă, chiar nu pricepi? Ia uită-te în jur: câte flori, câte culori,
câte bucurii, câte frumuseți! De-aș avea ochi mai mari sau măcar alți ochi, aș vedea minunățiile astea cu
ochi mai mari sau măcar cu alți ochi, Dar așa... Ah, oh, ui. Așa, trebuie să le văd doar cu ochii ăștia
minusculi ai mei.
Și a început din nou să plângă. Artistului i s-a făcut într-atât de milă, încât mai că-i venea și lui
să plângă. Prin urmare, l-a mângâiat pe aripile albe și i-a zis:
- Uite, micuțule, ascultă. Eu sunt artist. Iar ca artist, pot face ce vreau, cum vreau, când vreau.
Așa încât, dacă ții chiar atât de mult, pot să mă lipsesc de-un ochi pentru o vreme și să ți-l împrumut, ca
să vezi lumea cu ochiul meu.
Auzind acestea, fluturele a început să țopăie de fericire pe frunza arborelui kigelia africana. I-a
jurat artistului că nu va întârzia nicio secundă peste ora fixată, mai ales că o oră din viața lui însemna
mult mai mult decât oră din viețile cu care suntem obișnuiți noi, oamenii. Prin urmare, artistul și-a dus
mâna către ochiul drept, și l-a extras și l-a oferit lepidopterei. Iar fluturele s-a înălțat imediat, încântat,
într-atât de încântat, încât în urma lui aproape că puteai jura că s-a auzit un tril, de parcă se mutase brusc
în familia Muscicapidelor¹¹, din care fac parte, după cum prea bine știți cu toții, privighetorile.
Felix Aftene, Lucian Dan Teodorovici, Mustața lui Dali și alte culori. Pictoroman
¹plumeria – plantă cu viață lungă; arbori sau arbuști de talie mică de origine tropicală
²gerbera – flori viu colorate înrudite cu floarea-soarelui
³amaryllis – plantă originară din Africa de Sud, asemănătoare cu crinul
⁴anthirium/ anthurium – plantă decorativă originară din America de Sud, cunoscută sub numele de „floarea Flamingo”
⁵căldărușe de Colorado – floare perenă care crește doar în Munții Stâncoși din Colorado; impresionează prin combinația bicoloră a florilor;
⁶kigelia africana - numit și „arborele cu cârnați”, datorită fructelor lunguiețe și maronii; originar din Mozambic, cultivat ca plantă ornamentală;
⁷lepidopteră – ordin numeros de insecte ce include și fluturi și molii
⁸Papilionoidea – superfamilie care conține specii de fluturi, aparținând ramurei Rhopalocera
⁹Hesperioidea – familie de fluturi cu aspect păros, de culoare maro și gri
¹ºHedyloidea – familie de fluturi/ molie americană
¹¹Muscicapidea – păsări insectivore, numite și muscari, răspândite de la cercul polar până în Polinezia

Textul 2
Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Biologie Evolutivă din Barcelona, Spania, au urmărit de-a
lungul Africii un fluture, „Vanessa cardui”, pentru a-i studia migrarea. Rezultatele lor arată că fluturele
este capabil să traverseze deşertul Sahara şi să se reproducă în savana africană, călătorind mii de
kilometri. Această rută este comună multor păsări migratoare, dar este primul caz în care se demonstrează
că un fluture poate face acelaşi lucru.
Fluturele „Vanessa cardui” este o insectă care, în fiecare an, face o călătorie dus-întors între Europa
şi Africa. Până în prezent, se ştia că toamna dispărea din Europa şi se presupunea că se stabileşte în
Africa de Nord pe timpul iernii. Acum, datorită expediţiilor efectuate pe teren, în Africa, de către oamenii
de ştiinţă de la Institutul de Biologie Evolutivă din Barcelona, a fost demonstrat că poate ajunge până la
savana tropicală africană, şi anume, face o călătorie de 4.000 de kilometri. Insecta nu numai că rezistă la
un drum lung, dar, de asemenea, traversează munţii, Marea Mediterană şi deşertul Sahara. În ciuda
aspectului său delicat şi fragil, poate rezista la temperaturi extreme şi se poate orienta în timp ce zboară
la mare altitudine. Se hrăneşte cu o varietate de plante, inclusiv scaieţi.
Gerard Talavera şi Roger Vila, cercetătorii care au efectuat studiul, au petrecut o toamnă întreagă
străbătând ţări cum ar fi Senegal, Benin, Ciad şi Etiopia în căutarea exemplarelor din această specie. În
timpul acestor expediţii au putut vedea o migrare în masă a mii de fluturi „Vanessa cardui” spre sud, în
direcţia regiunii Sahel. În Benin, pe un singur câmp din valea râului Niger, au găsit mai mult de
20.000 de fluturi. Aceste observaţii implică faptul că gama anuală migratoare a speciei este de două ori
mai mare decât se credea anterior. O astfel de călătorie lungă şi complicată nu este, probabil, un stil de
viaţă simplu, dar unele vieţuitoare sunt obligate să facă acest lucru pentru a exploata resursele fiecărui
sezon şi pentru a-şi asigura un climat favorabil. În ceea ce-i priveşte pe fluturi, cel mai cunoscut exemplu
este cel al fluturelui Monarh, care călătoreşte din Canada în Mexic, în diferite grupuri.

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 3 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Un caz unic în rândul insectelor. Cazul migraţiei fluturelui „Vanessa cardui” este unic în rândul
insectelor. Este specia de fluturi cu cea mai mare distribuţie şi efectuează circuite de migraţie în întreaga
lume, circuite practic necunoscute. Abilităţile sale de a se răspândi sunt impresionante.
M. Stoica, Un fluture este capabil să migreze 4000 de km în https://epochtimes-romania.com

A.
1. Notează, din textul 2, numele a două țări pe care le străbat cercetătorii Gerard Talavera şi Roger Vila
2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Artistul se întâlnește cu:
a) un leopard.
b) o pisică.
c) un corb.
d) un roi de fluturi albi.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Călătoria lungă și complicată a fluturelui „Vanessa cardui” nu este:
a) interesantă.
b) demnă de luat în seamă.
c) de dorit.
d) un stil de viață simplu.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Fluturele are aripile:
a) roșii.
b) albe.
c) negre.
d) multicolore.

Răspunsul corect:

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 4 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
1. Arborele kigelia africana crește în satele moldovenești.
2. Fluturele și artistul s-au întâlnit în urmă cu câteva zile.
3. Fluturele vrea să vadă lumea cu ochii lui.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
1. Oamenii de știință din Barcelona au studiat migrația păsărilor.
2. Fluturele ,,Vanessa cardui” rezistă la drum lung și
traversează munții.
3. Unele vieţuitoare sunt obligate să facă o călătorie lungă
pentru a-și găsi mediul favorabil.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.
6 puncte
a) ,,Artistul n-avea cum să-l recunoască însă, căci, în timp ce acesta i se rotise în jurul capului,
el tocmai îi povestea corbului despre credință, neputând să fie atent la ce zboară împrejurul său.”

b) ,,Acum, datorită expediţiilor efectuate pe teren, în Africa, de către oamenii de ştiinţă de la


Institutul de Biologie Evolutivă din Barcelona, a fost demonstrat că poate ajunge până la savana tropicală
africană, și anume, face o călătorie de 4.000 de kilometri.”

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 5 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

\
8. Crezi că studiul migrației unor insecte, așa cum este fluturele ,,Vanessa cardui”, ar putea oferi
informații importante pentru a înțelege evoluția vieții pe Pământ? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de
cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul selectat din opera literară ,,Mustața lui Dali și alte culori. Pictoroman” de Felix Aftene,
Lucian Dan Teodorovici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit de tine ca lectură suplimentară,
prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text. 6 puncte

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 6 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte cu diftongi este:
a) „știință”, „migratoare”.
b) „înduioșat”, „el”.
c) „degeaba”, „observația”.
d) „aproape”, „niciodată”.

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „călătorie”, „anuală”.
b) „binevoitor”, „viețuitoare”.
c) „frumusețe”, ,,mărginimile”.
d) ,,reîntâlnesc”, ,,astfel”.

Răspunsul corect :

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Cuvântul subliniat în enunțul: „Dar măcar au alți ochi” este utilizat cu sens figurat în enunțul:
a) Fata are ochi albaștri.
b) La aragaz funcționează doar un ochi.
c) Băiatul a spart un ochi de geam.
d) Unii oameni privesc lumea cu ochii sufletului.

Răspunsul corect :

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul „Simțind că omul e binevoitor, spre
deosebire de corbul pe care-l purtase cândva pe cap, fluturele a suspinat adânc” sunt:
a) indecis, a suferit.
b) prietenos, a plâns.
c) darnic, s-a lamentat.
d) cumsecade, a oftat.

Răspunsul corect:

5. Selectează din fragmentul următor trei substantive, aflate în cazuri diferite pe care le vei preciza:
„Artistul n-avea cum să-l recunoască însă, căci, în timp ce acesta i se rotise în jurul capului, el tocmai
îi povestea corbului despre credință, neputând să fie atent la ce zboară împrejurul său.” 6 puncte

Substantivul selectat Cazul substantivului selectat

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 7 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele personal „el” să aibă funcția de atribut (1) și un
enunț imperativ, în care substantivul „fluture” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional
(2). 6 puncte
1.

2. .

7. Scrie un îndemn pentru iubitorii de natură sub forma unei fraze alcătuită din două propoziții aflate
în raport de coordonare disjunctivă. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui copil care visează să devină explorator,
cu formele corecte ale cuvintelor scrise între paranteze: 6 puncte

Astăzi sunt (bucuros, superlativ relativ de superioritate ) copil, deoarece


m-am întâlnit cu Gerard Talavera şi Roger Vila și mi-au propus (a merge,
conjunctiv prezent, persoana I, nr. sg.) în deșertul (Sahara, cazul genitiv) pentru a
cerceta împreună (pronume relativ compus) nu se știe încă despre abilitățile
(fluture, cazul genitiv) „Vanessa cardui” și despre migrarea (pronume
personal, caz genitiv).

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 8 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte


Imaginează-ți că te afli într-o călătorie în pădurea tropicală și ai descoperit un roi de fluturi
„Vanessa cardui”.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți această experiență,
incluzând o secvență descriptivă și una explicativă, fiecare de minimum 30 de cuvinte.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:


 conținutul compunerii – 12 puncte;
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1
punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație
– 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 9 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 2


Pagina 10 din
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Prezenta lucrare conține ______ pagini


Numele:.................................................................
...............................................................................
Inițiala prenumelui tatălui ...................................
SIMULARE JUDEȚEANĂ
Prenumele:.............................................................
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ...............................................................................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Școala de proveniență:..........................................
...............................................................................
Centrul de examen:...............................................
Decembrie 2023 Localitatea: ...........................................................
Județul: .................................................................
Limba și literatura română
Nume și prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
A PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
B PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE LITERE)
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI
COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI
C LITERE)
PRENUMELE SEMNĂTURA
EVALUARE
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 1 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I 70 de puncte
Citește cu atenție fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

Textul 1
Au urmat atât de multe zile cu ninsoare bogată și zăpezi înalte cât casa, încât mi se părea că
momentul plecării noastre se amână la infinit. Acum, privind în urmă, înțeleg cât de bine ne-au prins
toate acele zile, fiindcă le-am folosit pentru pregătirea minuțioasă a planului.
Corbul ne-a detaliat pe cine avea să ducă cu el. Șușoteam, ori de câte ori ne vedeam, cum
aveam de gând să deschidem cuștile, folosind trucurile învățate de la cățeloi, dar și alte metode.
Ne sfătuiam dacă și pe cine ar mai merita să eliberăm de la Zoo.
Am convenit, în cele din urmă, să rămânem la păsări, căci suratele noastre sunt inofensive și
n-ar trebui să stea niciodată închise în niciun fel de cușcă. Nici măcar în colivii. Nici măcar în colivii
aurite!
Și, pe lângă păsări, să eliberăm câinii de prerie, de dragul cățeloiului care nu ne putea însoți.
Trebuia să ne limităm la atât. Nu puteam da drumul leilor și tigrilor la marginea orașului.
Trebuia să fim rapizi și să dispărem cât mai repede dacă nu voiam să sfârșim chiar noi într-o
cușcă.
Am folosit zilele acelea și pentru a mă antrena. Sigur, puteam imagina ce înseamnă să zbori de
la Sinaia la București. Așa că zi de zi mă trezeam foarte devreme, mă uitam la cer, deschideam larg
fereastra și porneam la antrenament. Până la Peleș și de zece ori roată peste Sinaia, cântând în gând
același cântecel preferat, însă nu cu tristețe, ci pe un ritm alert, antrenant:
Ce-ncepe cu S și se-ncheie cu A?
Sinaia! îmi răspundeam glumeț, lopătând harnic din aripi.
Ba Serena! îmi răspundeam tot eu, cu altă voce.
Râdeam singur, exersând sprinturi, luând curbe, planând fără să clintesc dintr-o pană până
prindeam curenții cei buni, în înalturi, care mă purtau fără să mișc un oscior, atât de plăcut, era exact
ca la carte.
Altă zi, alt antrenament. Până la Peleș și de cincisprezece ori roată peste întreaga Sinaia. Și tot
așa, în cercuri tot mai multe, mai largi și mai promițătoare, zi după zi, indiferent de starea vremii.
Eram într-o formă tot mai bună.
Cât despre vechile mele spaime, legate de frig, de singurătatea rece care-ți pătrunde iarna în
oase, când ziua e scurtă și te simți urmărit și de o frunză rostogolită pe stradă de vânt, mă mai
descotorosisem de ele, iar bufnița mă antrena pe înserat explicându-mi:

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 2 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

-Natura ești tu! Vântul ești tu, frunză ești tu. Fii una cu natura! Iubește-o și ea te va iubi.
Și apoi, prietena mea cu ochi mari se punea iarăși pe cântat ,,Vino să te-nvăț sălbăticia...”, iar
eu mă pomeneam cântând balada singur, acasă, mult timp după ce mă despărțeam de ea.
Așteptam cu emoție seara în care bufnița să decreteze în fața mea și a corbului: ,,Mâine! Mâine
e ziua, plecăm!”. Căci ea, înțeleapta, trebuia să știe cu precizie când se ivea ziua senină și caldă
potrivită zborului nostru spre capitală.
Am observat într-o zi că zăpezile geroase din Sinaia încep să se topească. Dar seara, bufnița a
clătinat din cap și ne-a zis să mai avem un pic de răbdare.

Veronica D. Niculescu, Iarna lui Isidor

Textul 2
Cei care au citit deja ,,O vară cu Isidor” știu că Serena, o adolescentă, l-a eliberat pe condorul
Isidor de la grădina zoologică și, ajutându-l puțin să își recapete instinctele necesare în libertate, l-a
lăsat la Sinaia și s-a reîntors acasă, în București.
Dar și aceia care nu știu încă ce deștept este acest personaj înaripat se vor bucura fără probleme
de peripețiile sale iernatice. Condorul trece printr-o criză de identitate, în perioada de adaptare la viața
sălbatică. Nu-i este ușor, rămas singur, la început, dar știe să-și fixeze prioritățile: mâncare, adăpost,
dor […] – aproape toată piramida lui Maslow⃰, dacă ținem cont că personajul dovedește din plin și
ingeniozitate.
Pentru foarte scurt timp, Isidor își plânge de milă, apoi ia măsuri. Găsește căsuța din copac, ca
adăpost provizoriu, și se decide să îi fixeze și un număr, ca pentru o adresă adevărată - 7. Și nu e chiar
un condor solitar. Îi vin în ajutor (și îi devin prieteni) un corb, o bufniță și un cățel, toți un pic amatori
de cafea și de discuții filosofice, pregătiți să accepte că timpul trece în ritm diferit pentru fiecare.
Trebuie să treci la fapte, să nu-ți rămână visurile neîmplinite. Așa se face că Isidor ,,redescoperă gustul
copilăriei”- aflați singuri, dragi cititori, ce-ar putea să însemne asta.
Foarte simpatică și plină de emoții este incursiunea matinală a lui Isidor, aflat în căutare de
delicatese, în sala de mese a unui restaurant cu pretenții. Aproape toți cei aflați acolo, oameni ocupați,
privesc în ecrane sau privesc în gol deci nu-l observă pe Isidor, care, oricum e deghizat. Totuși, un
copil îl vede și se străduiește să le spună tuturor că la o masă, retras, stă un vultur care ciugulește
elegant dintr-un corn cu ciocolată.

Mihaela Nicolae, Iarna lui Isidor. Lecția de citire, https://bookhub.ro//


⃰ Piramida lui Maslow- nevoile necesare vieții

A.
1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al animalelor. 2 puncte
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 3 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Prietenii doresc să elibereze de la Zoo:
a) un cățeloi.
b) leii, tigrii.
c) păsările.
d) păsările și câinii de prerie.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Prietenii lui Isidor sunt:
a) un condor.
b) Serena, un corb, o bufniță și un cățel.
c) un corb și un cățel.
d) un băiețel dintr-un restaurant.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Isidor se teme de:
a) frig.
b) frig și de singurătate.
c) bufniță.
d) zăpadă.

Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
1. Păsările trebuie să stea mereu închise în colivii aurite.
2. Isidor zboară în fiecare dimineață de la Sinaia până la
București.
3. Bufnița va hotărî ziua plecării la București.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
1. Isidor își plânge de milă mult timp.
2. Vulturul mănâncă zilnic la restaurant.
3. Isidor nu se adaptează la viața în sălbăticie.

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 4 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a lui Isidor, identificată în fragmentul de mai jos, și
mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: 6 puncte
„Sinaia! îmi răspundeam glumeț, lopătând harnic din aripi.
Ba Serena! îmi răspundeam tot eu, cu altă voce.
Râdeam singur, exersând sprinturi, luând curbe, planând fără să clintesc dintr-o pană până prindeam
curenții cei buni, în înalturi, care mă purtau fără să mișc un oscior, atât de plăcut, era exact ca la
carte.”.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 5 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

\
8. Crezi că ai vrea să citești o carte despre aventurile unor animale? Motivează-ți răspunsul, în
50 – 100 de cuvinte, valorificând oricare din cele două texte date. 6 puncte
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

9. Asociază fragmentul din „Iarna lui Isidor” de Veronica D. Niculescu cu un alt text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 6 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
În enunțul „Corbul ne-a detaliat pe cine avea să ducă cu el”, există:

a) un diftong și un hiat.
b) doi diftongi și un hiat.
c) trei diftongi și un hiat.
d) patru diftongi și un hiat.

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Seria care conține cuvinte compuse este:

a) ,,într-o”, ,,înserat”.
b) ,,încât”, ,,cântecel”.
c) ,,de la”, ,,niciodată”.
d) ,,lopătând”, ,,sprinturi”.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Cuvintele subliniate în enunțul „Așa se face că Isidor „redescoperă gustul copilăriei”- aflați singuri,
dragi cititori, ce-ar putea să însemne asta.” sunt utilizate, în ordine, cu:

a) sens propriu, sens propriu.


b) sens figurat, sens figurat.
c) sens propriu, sens figurat.
d) sens figurat, sens propriu.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,,Ne sfătuiam dacă și pe cine ar
mai merita să eliberăm de la Zoo. Am convenit, în cele din urmă, să rămânem la păsări, căci suratele
noastre sunt inofensive și n-ar trebui să stea niciodată închise în niciun fel de cușcă. ”
a) să scăpăm, nicicând.
b) să închidem, oricând.
c) să golim, mereu.
d) să înrobim, totdeauna.
Răspunsul corect:

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 7 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

5. Transcrie, din fragmentul următor, trei pronume, precizând felul acestora: ,,Și apoi, prietena mea cu
ochi mari se punea iarăși pe cântat ,,Vino să te-nvăț sălbăticia...”, iar eu mă pomeneam cântând balada
singur, acasă, mult timp după ce mă despărțeam de ea”. 6 puncte

Forma pronominală Felul pronumelui

6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care substantivul comun ,,viață” să fie în cazul dativ (1) și un
enunț interogativ, în care pronumele posesiv ,,nostru” să aibă funcția sintactică de atribut. 6 puncte
1.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
2.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând raportul dintre acestea: ,,Aproape toți cei aflați
acolo, oameni ocupați, privesc în ecrane sau privesc în gol.” 6 puncte

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 8 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

8. Enunțul următor reprezintă o postare de pe blogul cultural Bookhub. Rescrie-l, corectând greșelile
de orice natură!
E o călătorie în universul necuvîntătoarelor, al celor cu care copii trebuie să se
înprietenească. E foarte adevărat, condorul e prea puțin cunoscut copiilor și cred că aici e marele
merit a cărți: scritoarea îi conduce pe copii într-un univers unde poate că altfel n-ar fi pătruns
niciodată.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Imaginează-ți că în săptămâna ,,Școala Altfel” ai vizitat o grădină zoologică. Redactează un


text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul acestei
vizite, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30
de cuvinte.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului –
1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor
de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 9 din 10
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

Simulare județeană ­ Limba și literatura română Varianta 3


Pagina 10 din 10
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține ______ pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Anul școlar 2022 – 2023
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


1
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)


Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
Examenele de sfârşit de an fuseseră fixate mai devreme [...]. Orele de studiu se înmulţiră. Deşi în
copilărie timpul e de zece ori mai dens decât la maturitate, programul a trebuit totuşi să fie mai intensiv.
O zi de vară, când ai între doisprezece şi cincisprezece ani cum aveau Silvia şi cei doi băieţi, poate să
înceapă la ora şase dimineaţa şi să se sfârşească abia la nouă sau zece seara. E adevărat că seara
picau de somn şi de oboseală. Dar, în răstimpul acestei lungi zile, aveau timp pentru tot şi toate: călăreau
patru ore, studiau (singuri sau cu domnişoara Stela) alte patru sau cinci ore şi tot le mai rămânea timp
pentru o baie în lac, o goană prin pădure, o trântă pe iarbă sau o vizită în parc. [...]
Ultimul eveniment dinainte de examene fu apariţia acelei păsări miraculoase. Lucian o descoperi într-o
seară. [...] Se întoarse în fugă, ca să-i cheme pe Silvia şi pe Roland.
— Veniţi, le spuse, aşa ceva nu s-a mai văzut: o imensă pasăre roz. Roz ca un trandafir, roz ca o
tartă de fragi şi zmeură, roz ca obrazul Silviei când scrie scrisori...
Merseră cu toţii. Şi văzură. Într-un luminiş, sub sălcii, foarte aproape de păpuriş şi apă, aproape vertical,
cu ciocul său imens pe piept, obosit şi nemişcat... un pelican. Părea că doarme. Era un pelican adevărat, asta
o spunea chiar şi baci Simion, care ştia mai totul despre păsările de apă. „Dar ce caută aici?” se întrebară
copiii. Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei. Şi Delta e foarte departe... [...]
Peste trei zile, într-o seară, în sfârşit, se ridică iar în sus. Cu greu, foarte cu greu. În locul de unde
decolase, rămaseră ca amintire câteva pene pe care Silvia le adună şi le făcu buchet. [...]
Cu cele câteva pene roz se termină şi visul roz de pe marginea lacului. [...]
În timpul examenelor, copiii au fost găzduiţi la familia Eneea şi Lili Giurcă, întrucât lucrau aproape de
colegiu. Totul a decurs conform aşteptărilor. Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina
îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a patra. Au strălucit la română şi latină [...]. La matematici
„a mers” – nu grozav, totuşi, destul de onorabil. Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate: copiii
ştiau carte, scriau corect [...].
Silvia îşi trecu examenele de clasa întâi de liceu la „Domniţa Ileana”. Povesti la română despre lacul
codrilor albaştri şi nuferii galbeni, povesti la istorie despre bătălia de la Thermopile, povesti la matematici
despre aducerea la acelaşi numitor şi despre calculul suprafeţelor trapezului, povesti la geografie, cu zeci de
exemple din vasta ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer
şi un lac, dintre o insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească
doamnelor profesoare cine este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept
dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a
dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. [...] A primit nota
zece pe linie.

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


2
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Ar fi urmat vacanţa. Divina vacanţă în pădure, cu cai, nu departe de un lac fermecat. Ce putea fi mai
frumos? Cărţile de aventuri îi aşteptau: trecuseră de vârsta şi problemele lui Huckleberry Finn, acum urmau
cele ale lui Ionuţ Jder, d’Artagnan, David Copperfield. Îi aşteptau romanul-fluviu „Tarzan” (scris de un lord
englez al cărui nume nu se putea pronunţa nicicum), „Omul invizibil”, „Gulliver în Ţara Uriaşilor”. Dar şi
„Baltagul”, „La Medeleni”, „Fram, ursul polar”.

Ion D. Sîrbu, Dansul ursului

Textul 2
O probă deosebit de dificilă a fost cea de-a 15-a a concursului hipic de la Varşovia, la care eram
înscrişi din oficiu – pentru „Premiul Învingătorilor” – primii trei clasaţi în probele disputate anterior, astfel
că la start s-au prezentat cei mai buni călăreţi şi cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile de concurs.
Dintre români au concurat doar doi călăreţi: Toma Tudoran cu calul Rayon de Soleil şi subsemnatul.
De partea cealaltă erau majoritatea aşilor germani, francezi şi polonezi.
Lupta se anunţa foarte grea, mai ales că ploua neîntrerupt de cinci zile. Terenul de concurs şi cel de
încălzire se transformaseră într-o mlaştină în care picioarele cailor se afundau până peste glezne, iar
noroiul lăptos ne stropea, împroşcând totul în jur.
Ajuns la teren, eram convins că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe
o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie care nu mai contenea.
Călăreţii şi caii stăteau zgribuliţi, care pe unde putea, şi nimeni nu mai era dispus să încalece pe o
astfel de vreme.
Deoarece regulamentul nu permitea întreruperea concursului, s-a anunţat la megafoane că, după o
prealabilă recunoaştere a parcursului de către participanţi, proba se va disputa în orice condiţii. Nimănui
nu-i venea să creadă, dar hotărârea era luată, ceea ce i-a determinat pe mulţi dintre concurenţi să nu
participe. [...]
Proba începuse şi deja câţiva călăreţi alergaseră, printre ei aflându-se şi Toma Tudoran, care, după un
parcurs executat într-un timp excelent şi având doar o dărâmare, avea să se claseze pe locul al treilea (!).
Îmi mai rămăseseră numai zece minute pentru a-mi pregăti calul şi, deşi nu se mai vedea iarba, totul
fiind acoperit de apă, [...] eram gata de luptă cu... ploaia, noroiul şi obstacolele.
Faptul că, până să intru în concurs, niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte penalizare
m-a ambiţionat să fac totul spre a realiza ceea ce nimeni nu reuşise până atunci.
Nu cred ca în cei 650 de metri ai parcursului să fi respirat și eu, şi Jolka mai mult de cinci-şase ori în
viteza în care am alergat. Cu un simţ extraordinar al obstacolului, Jolka prindea bătăi excelente, strângea
picioarele, îşi arcuia şira spinării şi gâtul în timpul săriturilor cum nu m-aş fi aşteptat. În paranteză fie
spus, din cauza greutăţii lui, calul se teme de căzăturile care i-ar provoca neplăceri şi, de aceea, pe
terenurile alunecoase aleargă şi sare mult mai atent. Spiritul lui de conservare se manifestă cu atât mai
puternic, cu cât condiţiile în care este pus să parcurgă un traseu cu obstacole sunt mai grele. De fapt,
majoritatea accidentelor pe care le fac caii se produc nu la obstacolele mari, ci la cele mai mici, la care
atenţia este mai redusă; de aceea, când un cal a ajuns să participe pe obstacole de categoria grea (1,50 –
1,60 metri), nu este recomandabil să fie pus în situația de a mai sări în probele de categorii inferioare.
Revenind la cursa Jolkăi în „Premiul Învingătorilor”, trebuie să spun că în zborul ei peste obstacole
nu a atins niciunul, ceea ce m-a plasat până în acel moment pe primul loc. Vă închipuiţi prin ce emoţii
am trecut în continuare, când urmăream din tribună evoluțiile celor care alergau după mine...
Felix Țopescu, 30 de ani în șa

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al culorilor. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Disciplinele de examen la care băieții au cele mai bune rezultate sunt
a) istoria și geografia.
b) matematica și istoria.
c) româna și latina.
d) româna și matematica.
Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Școala unde Silvia își susține examenul este
a) „D’Artagnan”.
b) „David Copperfield”.
c) „Domnița Ileana”.
d) „Huckleberry Finn”.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
La concursul de la Varșovia, Toma Tudoran și calul Rayon de Soleil se clasează pe locul
a) întâi.
b) al treilea.
c) al 12-lea.
d) al 15-lea.

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Deși studiau pentru examene, copiii aveau și timp de joacă.
Lucian vede, într-un luminiș, un pelican.
Plecarea în Deltă este ultimul eveniment la care participă copiii înainte
de examen.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Concursul de la Varșovia a fost anulat din cauza vremii ploioase.
Caii se accidentează mai ușor la obstacolele mici.
Felix Țopescu era sigur de victorie, de îndată ce a finalizat cursa.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Silvia, identificată în fragmentul de mai jos, și
mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență: „povesti la geografie, cu zeci de exemple din vasta
ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer şi un lac, dintre o
insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească doamnelor profesoare cine
este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le
explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure
când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. [...] A primit nota zece pe linie.”. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


4
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că, în condiții dificile, e mai bine să continui sau să renunți la o competiție? Motivează-ți răspunsul,
în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


5
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

9. Asociază fragmentul din Dansul ursului de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
a) „aveau”, „studiu”.
b) „categoria”, „ciocul”.
c) „noroiul”, „evoluțiile”.
d) „seara”, „aproape”.

Răspunsul corect: .

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Există doar cuvinte derivate în seria:
a) „copilărie”, „lăptos”.
b) „descoperi”, „doisprezece”.
c) „despre”, „devreme”.
d) „ursului”, „greutății”.

Răspunsul corect: .

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


6
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Sinonimele cuvintelor subliniate în fragmentul „niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte
penalizare” sunt, în ordine:
a) adversar, nu începuse.
b) câștigător, nu absolvise.
c) competitor, nu încheiase.
d) prieten, nu finalizase.
Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte


Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.
b) „ cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile”; Profesorii îi evaluaseră pe elevii școlii.
c) „Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate”; „O probă deosebit de dificilă”.
d) „un parcurs executat într-un timp excelent”; „este pus să parcurgă un traseu cu obstacole”.

Răspunsul corect: .

5. Selectează, din secvențele următoare, trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care le
vei preciza: „Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei.” și „Totul a decurs conform aşteptărilor.
Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a
patra”. 6 puncte

Verbul selectat Timpul verbului selectat

6. Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „pădure” să fie în cazul dativ (1) și un enunț asertiv în
care adjectivul „puternic” să fie nume predicativ (2). 6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza: „Ajuns la teren, eram convins că juriul concursului va
interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie care nu mai
contenea.”, precizând felul acestora. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


7
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

8. Completează enunțul următor cu formele corecte, reprezentând mesajul unui antrenor, adresat unui
membru al echipei sale. 6 puncte
Ca ____________________ (a fi, conjunctiv, prezent, formă negativă, persoana a II-a, singular)

supărat și pentru a nu face ___________________ (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) greșeli

la următoarea competiție, _______________ (membru, cazul nominativ, plural, articulat hotărât) echipei ar

dori să revezi ___________________________ (ultim) minute din înregistrarea cursei

___________________ (întrerupt) din cauza __________________ (ploaie, cazul genitiv, singular).

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:


• conținutul rezumatului – 12 puncte;
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


8
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


9
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare


10
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A


Anul școlar 2022 – 2023
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Model
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)


A.

1. Câte 1 punct pentru notarea denumirii oricăror două insecte identificate în textul 1 (de exemplu:
fluture, albină, muscă) 2 x 1 punct = 2 puncte
Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț.
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0
puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Odată cu lăsarea întunericului, natura încremenește. x
Florile și fluturii sunt albaștri. x
Iarba de lângă izvor este acoperită de zăpadă. x

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
În expedițiile din munții Făgăraș, Alexandru N. Stermin dormea în hamac. x
Roberto îl învață pe exploratorul român cum să procedeze în cazul în x
care se pierde în junglă.
Zgomotele din junglă îi sunt familiare lui Alexandru N. Stermin. x

6. Precizarea felului rimei și a măsurii primelor patru versuri ale textului eminescian (Măsura este de
șaisprezece/16 silabe, iar rima este împerecheată.) 6 puncte
– precizarea felului rimei – 2 puncte
– precizarea măsurii versurilor – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– formularea răspunsului în enunț – 1 punct

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: pădurea etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată,
prin valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) –
2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

Probă scrisă la limba şi literatura română Model


Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte


– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct;
lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei
concluzii sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” etc.
9. Asocierea fragmentului din „Călătorie în jurul omului” de Alexandru N. Stermin cu un text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune
(de exemplu: respectul față de natură/responsabilitatea/curajul/camaraderia etc.) 6 puncte
− precizarea unei valori identificate în textul dat (cu sau fără indicarea felului acesteia) – 1 punct
− precizarea unui text literar asociat textului dat, menționând titlul și autorul – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. Rescrierea enunțului dat cu trecerea verbelor la persoana a II-a, numărul singular, fără modificarea
timpului (Te simțeai atât de bine și de bucuros că ești acolo, încât parcă uitaseși complet de noaptea
prin care abia trecuseși.) 6 puncte
− câte 1 punct pentru trecerea la persoana a II-a, numărul singular a fiecărui verb – 4 x 1 punct = 4 puncte
− rescrierea enunțului – 1 punct
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct

6. Alcătuirea unei propoziții negative, în care substantivul „junglă” este în cazul genitiv (de exemplu:
Pericolele junglei nu sunt de ignorat./Pericolele acestei jungle nu sunt de ignorat./Pericolele acestor jungle
nu sunt de ignorat./Deasupra junglei nu era niciun nor. etc.) și a unei propoziții afirmative, în care adjectivul
„albastru” este nume predicativ (de exemplu: Cerul este albastru. etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– utilizarea substantivului în cazul genitiv – 1 punct
– respectarea funcției sintactice indicate – 1 punct
− câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare
propoziție (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Transcrierea propozițiilor subordonate din fraza dată, cu precizarea felului acestora („când am vrut” –
propoziție subordonată circumstanțială de timp; „să lovesc trunchiul – un copac subțire într-o junglă” –
propoziție subordonată completivă directă; „în care există miliarde de alți copaci” – propoziție
subordonată atributivă) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate transcrise – 3 x 1 punct = 3 puncte

8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă a cuvintelor scrise între
paranteze (au uitat, aceea, zimbri, ai, căror, copiii) 6 x 1 punct = 6 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Model


Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)


Conținutul compunerii – 12 puncte
– precizarea mesajului/a unei semnificații a textului 1 punct
– precizarea temei 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două elemente componente ale peisajului
2 x 2 puncte = 4 puncte
o câte 1 punct pentru precizarea oricăror două elemente componente – 2 x 1 punct = 2 puncte
o câte 1 punct pentru prezentarea celor două elemente componente precizate (prezentare
adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru interpretarea oricăror două figuri de stil diferite, relevante pentru
mesaj/semnificație 2 x 2 puncte = 4 puncte
o câte 1 punct pentru numirea celor două figuri de stil – 2 x 1 punct = 2 puncte
o câte 1 punct pentru interpretarea oricăror două figuri de stil diferite (interpretare adecvată –
1 punct; încercare de interpretare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– menționarea oricărei emoții exprimate/a oricărui sentiment exprimat în textul poetic, cu justificarea
alegerii făcute 2 puncte
o menționarea oricărei emoții transmise/a oricărui sentiment transmis – 1 punct
o justificarea alegerii făcute – 1 punct

Redactarea compunerii – 8 puncte


– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba şi literatura română Model


Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A


Anul școlar 2022 – 2023
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Varianta 4
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.

1. Câte 1 punct pentru notarea, din textul 2, a oricăror două cuvinte din câmpul lexical al fructelor (de
exemplu: zmeură, afine, mure, cireșe, alune etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț.
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte

5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte
6 x 1 punct = 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Văduva avea un singur copil. x
Florile se bucură de soarta fetei. x
Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni. x

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
În copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era în Lisa. x
Mama îi punea băiatului în traistă doar pâine și slănină. x
Copiii aveau voie să coboare în sat după căderea serii. x

6. Transcrierea oricăror două figuri de stil diferite din textul 1 (de exemplu: „oile se adunară împrejurul
ei ca bobocii plouați împrejurul cloștii” – comparație; „a stat așa și le-a curățit, și iar le-a curățit” –
repetiție/florile „ziceau întristate”/florile „ziceau” – personificare etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea oricăror două figuri de stil diferite – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei figuri de stil transcrise – 2 x 2 puncte = 4 puncte
Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț. Punctajul pentru precizarea corectă a figurii
de stil se acordă și în cazul transcrierii parțiale a acesteia.

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: prezența animalelor;
familia etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată, prin
valorificarea unei secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 4


Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte


– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct;
lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei
concluzii sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând”, „în concluzie” etc.

9. Asocierea fragmentului din Limir-împărat de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: bunătatea/responsabilitatea/
perseverența/grija față de animale etc.) 6 puncte
− numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct
− precizarea titlului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală) asociat textului
dat, pe baza valorii identificate – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte

5. Selectarea din secvențele indicate a oricăror trei substantive comune aflate în cazuri diferite, cu
precizarea cazului fiecăruia – de exemplu: „Văduva”/„văduva” – nominativ, „copil” – acuzativ; „fata” –
nominativ; „norocul” – acuzativ; „copilului” – genitiv; „copila” – vocativ; „spini” – acuzativ; „buruiană” –
acuzativ; „(în) calea” – acuzativ 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui substantiv comun – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv comun – 3 x 1 punct = 3 puncte

6. Alcătuirea unui enunț în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular
(de exemplu: Nu face mizerie!/Nu face cum vor alții! etc.) și a unui enunț asertiv, în care pronumele personal
„ea” să fie complement prepozițional (de exemplu: Mă gândesc la ea.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui enunț, conform cerinței – 2 x 1 punct = 2 puncte
– utilizarea verbului conform cerinței – 1 punct
– respectarea funcției sintactice a pronumelui indicat – 1 punct
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a fiecărui enunț – 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Transcrierea propozițiilor subordonate din fraza dată, cu precizarea felului acestora („ce sunet scoteau
tălăngile de la vacile sale” – completivă directă/propoziție subordonată completivă directă; „după cum un
violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara” – circumstanțială de mod/propoziție subordonată
circumstanțială de mod) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate transcrise – 2 x 2 puncte = 4 puncte

8. Câte 1 punct pentru completarea enunțurilor cu fiecare formă corectă a cuvintelor scrise între
paranteze (dragile, același, voștri, ale, căror, aș dori) 6 x 1 punct = 6 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 4


Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)


Conținutul compunerii – 12 puncte
− câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret
fizic etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (de exemplu:
grijulie/grija față de alții, harnică/hărnicia, empatică/empatia etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături precizate prin câte o secvență comentată (comentare
adecvată – 2 puncte; citare sau încercare de prezentare – 1 punct) 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul
dat (de exemplu: caracterizare indirectă, prin fapte; caracterizare indirectă, prin relația cu celelalte
personaje; caracterizare directă, de către alte personaje etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului 2 puncte
• identificarea unei valori – 1 punct
• corelarea valorii – 1 punct

Redactarea compunerii – 8 puncte


– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 4


Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3
Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A


Anul școlar 2023 – 2024
Limba şi literatura română
SIMULARE JUDEȚEANĂ, 11 decembrie 2023
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează
prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)


A.
1. câte 1 punct pentru notarea, din textul 2, a oricăror două nume de țări străbătute de cercetătorii Gerard
Talavera și Roger Vila (de exemplu: „Senegal”, „Benin”, „Ciad” şi „Etiopia”) 2 x 1 punct = 2 puncte

Notă! Nu este necesară formularea răspunsului în enunț.

2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte


3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte

Textul 1 6 puncte
Enunț Adevărat Fals
1. Arborele „kigelia africana” crește în satele moldovenești. x
2. Fluturele și artistul s-au întâlnit în urmă cu câteva zile. x
3. Fluturele vrea să vadă lumea cu ochii lui. x

Textul 2
Enunț Adevărat Fals
1. Oamenii de știință din Barcelona au studiat migrația păsărilor. x
2. Fluturele „Vanessa cardui” rezistă la drum lung și traversează
x
munții.
3. Unele vieţuitoare sunt obligate să facă o călătorie lungă pentru
x
a-și găsi mediul favorabil.

6. Menționarea tiparelor textuale: a) narativ; b) explicativ. 6 puncte

- menționarea tiparelor textuale – 2 x 2 puncte = 4 puncte

- formularea fiecărui răspuns în câte un enunț – 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: fluturele) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată,
prin valorificarea unei secvențe relevante din text –1 punct; încercare de prezentare– 0 puncte) –
2 x 1 punct = 2 puncte
Probă scrisă la limba și literatura română
Barem de evaluare și de notare 1 Varianta 2
Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Constanța
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte


– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) –
1punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa
valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei concluzii
sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând”, „în concluzie” etc.

9. Asocierea textului „Mustața lui Dali și alte culori. Pictoroman” de Felix Aftene, Lucian Dan Teodorovici
cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune
(de exemplu: prietenia om-animal/respectul față de animale etc.) 6 puncte
- numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct
- precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală),
asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct
- câte 1 punct pentru prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text
(prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
- respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
- încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte

5. Selectarea din fragmentul indicat a oricăror trei substantive aflate în cazuri diferite, cu precizarea
cazului fiecăruia – de exemplu: „artistul” – nominativ, „în jurul capului” – genitiv; „corbului” – dativ;
„despre credință” – acuzativ; 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui substantiv – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea cazului fiecărui substantiv – 3 x 1 punct = 3 puncte

6. Alcătuirea unui enunț asertiv, în care pronumele personal „el” să aibă funcția sintactică de atribut (de
exemplu: Cartea de la el este interesantă. etc.), și a unui enunț imperativ, în care substantivul „fluture”
să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (de exemplu:
Povestește-ne despre fluturele acela curajos! etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru respectarea fiecărei funcții sintactice indicate – 2 x 1 punct = 2 puncte
- câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț
(0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
Probă scrisă la limba și literatura română
Barem de evaluare și de notare 2 Varianta 2
Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

7. Construirea unui îndemn sub forma unei fraze alcătuite din două propoziții coordonate disjunctiv
(Ocrotește natura sau/ fie/ ori respect-o!) 6 puncte
– câte 2 puncte pentru construirea corectă a fiecărei propoziții principale – 2 x 2 puncte = 4 puncte
– 1 punct pentru folosirea corectă a conjuncției coordonatoare disjunctive;
– 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare enunț (0 greșeli
– 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte)

8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă (de exemplu: cel mai bucuros, să
merg, Saharei, ceea ce, fluturelui, lui) 6 x 1 punct = 6 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Conținutul compunerii – 12 puncte

- adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care să prezinți experiența descoperirii unui roi
de fluturi „vanessa cardui” trăită în timpul unei călătorii într-o pădure tropicală): în totalitate – 4 puncte;
parțial, cu divagații – 2 puncte; 4 puncte
− respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, participanți,
încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte; lipsa tiparului narativ
– 0 puncte; 4 puncte
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a
limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
2 puncte
− includerea în compunere a secvenței explicative: cu respectarea regulilor de alcătuire a secvenței
explicative și a limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire
a secvenței explicative, dar fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de
alcătuire a secvenței explicative – 0 puncte 2 puncte

Redactarea compunerii – 8 puncte


– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte
1 punct
– lizibilitatea 1 punct

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Propunători:
Prof. dr.Ana-Maria Panțu, Școala Gimnazială Nr 16 „Marin Ionescu Dobrogianu”, Constanța
Prof. dr. Luminița Belcin, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Constanța

Probă scrisă la limba și literatura română


Barem de evaluare și de notare 3 Varianta 2
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a


Decembrie 2023
Limba și literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Varianta 1
Simulare județeană

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin
împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

A.
1. câte un punct pentru notarea cuvintelor: „World of Warcraft”, „FarmVille”, „GuildWars 2” etc
2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/ incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț - 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte

Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
1. Florin fusese prieten cu Ana până acum două luni. X
2. Florescu este scriitor. X
3. George Mare și Ovidiu scriseseră un roman SF. X

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
1. Adolescenții care joacă jocuri cu experiențe civice sunt predispuși să X
participe la activități sociale.
2. În comunitățile sociale virtuale, jucătorii trebuie să facă judecăți sociale X
rapide.
3. Jocurile de rol online multiplayer se mai numesc MMORPG. X

6. Menționarea tiparelor textuale din cele două fragmente: 6 puncte


– câte 2 puncte pentru menționarea tiparului textual identificat în fiecare dintre fragmentele date:
a) dialogat; b) narativ 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în enunț 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: jocul, copilăria, prietenia,
relațiile sociale etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată,
prin valorificarea unei secvențe relevante din text –1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1
punct – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct


Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată: 6 puncte


- menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
- motivarea răspunsului menționat, valorificând textul dat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea textului
dat - 3 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat - 2 puncte; tendință de generalizare, încercare de
motivare, lipsă valorificării textului - 1 punct; lipsa motivării - 0 puncte – 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli -
0 puncte) – 1 punct
- încadrarea în limita de cuvinte indicată – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei concluzii
sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” etc.

9. Asocierea fragmentului din „Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu cu un alt text studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: pasiunea pentru cărți,
prietenia, spiritul de dreptate, cooperarea, aprecierea relațiilor sociale, respectul etc.) 6 puncte
- identificarea valorii morale/ culturale în textul dat – 1 punct
- precizarea unui alt text literar asociat fragmentului din Florin scrie un roman de Mircea
Cărtărescu, menționând titlul și autorul – 1 punct
- câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text (adecvat - 1 punct; încercare de prezentare - 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli
- 0 puncte) – 1 punct
- încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte

5. Selectarea și precizarea timpurilor verbelor alese 6 puncte

Verbul selectat Timpul verbului selectat


ziceau imperfect
spuse perfect simplu
n- făcuse mai-mult-ca-perfectul

- câte 1 punct pentru selectarea fiecărui verb –3 x 1 punct = 3 puncte


- câte un punct pentru precizarea timpului fiecărui verb selectat – 3 x 1 punct = 3 puncte

6. Alcătuirea unui enunț interogativ, în care substantivul comun ,,poștăriță” este în cazul dativ (de exemplu:
I-ai deschis poștăriței ușa?) și a unui enunț asertiv, în care adjectivul ,,verde” este nume predicativ (de
exemplu: Iarba este verde./ Iarba pare verde. etc.) 6 puncte
- câte un punct pentru respectarea tipului de enunț cerut: enunț interogativ și enunț asertiv
2 x 1 punct = 2 puncte
- câte un punct pentru utilizarea substantivului comun ,,poștăriță” în cazul dativ și respectarea funcției
sintactice indicate pentru adjectivul ,,verde”. 2 x 1 punct = 2 puncte
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

- câte un punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Scrierea părerii despre jocuri sub forma unei fraze alcătuite din două propoziții aflate în raport de
coordonare adversativă. (de exemplu: Îmi plac jocurile online, dar prefer jocurile în parc cu prietenii.)
6 puncte
– scrierea unei păreri despre jocuri– 1 punct
– alcătuirea unei fraze din două propoziții principale – 2 puncte
– utilizarea unei conjuncții coordonatoare adversative – 2 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a frazei – 1 punct

8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă (de exemplu: să aveți, membrii, de
reținut, ale, cărui, voștri) 6 x 1 punct = 6 puncte 6 puncte

Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea
acestuia elevul poate face și alte greșeli.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Conținutul compunerii – 12 puncte

− adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care se prezintă o întâmplare petrecută în timpul
vacanței): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte 4 puncte
− respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, participanți,
încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte; lipsa tiparului narativ
– 0 puncte 4 puncte
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a
limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
2 puncte
− includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului și a
limitei indicate (minimum patru replici) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 0 puncte
2 puncte

Redactarea compunerii – 8 puncte

– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct


– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte
1 punct
– lizibilitatea 1 punct

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Propunători
Prof. Angheluță Cristina – Liliana, Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia
Prof. Nedelcu Ana- Maria, Liceul Teoretic Negru Vodă

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 1


Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a


Decembrie 2023
Limba și literatura română

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Varianta 3

Simulare județeană

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin
împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

A.
1. câte un punct pentru notarea cuvintelor: „lei”, „tigri” etc. 2 x 1p = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte

5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/ incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț - 0 puncte 6 x 1punct = 6 puncte

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-
te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
1. Păsările trebuie să stea mereu închise în colivii aurite. X
2. Isidor zboară în fiecare dimineață de la Sinaia până la București. X
3. Bufnița va hotărî ziua plecării la București. X

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
1. Isidor își plânge de milă mult timp. X
2. Vulturul mănâncă zilnic la restaurant. X
3. Isidor nu se adaptează la viața în sălbăticie. X

6. Precizarea unei trăsături morale și a mijlocului de caracterizare (de exemplu: glumeț, harnic; fapte,
gesturi, limbaj etc). 6 puncte
– precizarea oricărei trăsături morale a personajului – 1 punct
– precizarea mijlocului de caracterizare – 2 puncte
– ilustrarea cu o secvență a mijlocului de caracterizare – 1 punct
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0
puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

7. - prezentarea unui element comun celor două texte (de exemplu – condorul Isidor.) 2 puncte
- prezentarea legăturii precizate: prezentare adecvată - 2 puncte; schematică, încercare de prezentare -
1 punct; lipsa prezentării - 0 puncte 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli -
0 puncte) 1 punct
- respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct

8. - menționarea răspunsului la întrebarea dată 1 punct


- motivarea răspunsului menționat, valorificând textul dat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea
textului dat - 3 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat - 2 puncte; tendință de generalizare,
încercare de motivare, lipsă de valorificare a textului - 1 punct; lipsa motivării - 0 puncte 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli -
0 puncte) 1 punct
- încadrarea în limita de cuvinte indicată 1 punct

9. Asocierea fragmentului din „Iarna lui Isidor” cu un alt text studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: prietenia etc.) 6 puncte
- identificarea valorii în textul dat - 1 punct
- precizarea unui alt text literar asociat fragmentului din „Iarna lui Isidor” de
Veronica D. Niculescu, menționând titlul și autorul - 1 punct
- câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text (adecvat - 1 punct; încercare de prezentare - 0 puncte) - 2 x 1 punct = 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli - 0 puncte) - 1 punct
- încadrarea în numărul de cuvinte indicat - 1 punct

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte

5. Selectarea și precizarea formelor pronominale:

Forma pronominală Felul pronumelui


se pronume reflexiv
te pronume personal
eu pronume personal

-câte 1 punct pentru transcrierea corectă a formelor pronominale – 3 x 1punct=3 puncte;


-câte 1 punct pentru precizarea corectă a formei pronominale – 3 x 1punct=3 puncte.

6. Alcătuirea enunțului exclamativ, în care substantivul comun ,,viață” este în cazul dativ (de exemplu:
Cinste vieții mele!/ Datorită vieții cumpătate ai reușit să-ți ating scopul!) și a unui enunț interogativ, în
care în care pronumele posesiv ,,nostru” să aibă funcția sintactică de atribut (de exemplu: Ți-au plăcut
veștile despre al nostru?/ Veștile despre al nostru sunt bune?) 6 puncte
– câte un punct pentru respectarea tipului de enunț cerut: un enunț exclamativ și un enunț interogativ
2 x 1 punct = 2 puncte
-câte un punct pentru alcătuirea fiecărui enunț cu respectarea cazului indicat: substantivul comun ,,viață”
să fie în cazul dativ; care pronumele posesiv ,,nostru” să aibă funcția sintactică de Atribut.
2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului 2 x 1 punct = 2 puncte
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
Inspectoratul Școlar Județean Constanța

7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată cu precizarea raportului (,, Aproape toți cei aflați
acolo,oameni ocupați, privesc în ecrane”, ,,sau privesc în gol”- raport de coordonare disjunctivă).
6 puncte
– câte două puncte pentru transcierea corectă a fiecărei propoziții- 2x2puncte = 4 puncte
– precizarea raportului – 2 puncte

8. Rescrierea enunțului dat, corectând greșelile de orice natură („E o călătorie în universul necuvîntătoarelor,
al celor cu care copii trebuie să se înprietenească. E foarte adevărat, condorul e prea puțin cunoscut
copiilor și cred că aici e marele merit a cărți: scritoarea îi conduce pe copii într-un univers unde poate că
altfel n-ar fi pătruns niciodată”.)
„E o călătorie în universul necuvântătoarelor, al celor cu care copiii trebuie să se împrietenească.
E foarte adevărat, condorul e prea puțin cunoscut copiilor și cred că aici e marele merit al cărții: scriitoarea
îi conduce pe copii într-un univers unde poate că altfel n-ar fi pătruns niciodată”.
- 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte;
5 greșeli- 1 punct; 6 sau mai multe greșeli – 0 puncte 6 puncte

Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în
rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli.

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Conținutul compunerii – 12 puncte

− adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care se prezintă o întâmplare petrecută la Zoo) în
totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte 4 puncte
− respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, participanți,
încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte; lipsa tiparului narativ
– 0 puncte 4 puncte
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a
limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar
fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
2 puncte
– includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 2
puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului, dar fără respectarea limitei inferioare – 1 punct;
fără respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 0 puncte 2 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1
punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de ortografie: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct –
respectarea normelor de punctuație: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct –
lizibilitate 1 punct
Notă! În redactarea compunerii, nu se va trece un titlu. Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus

Propunători:
Prof. Selma-Emiran Bolat, Colegiul Național Pedagogic ,,Constantin Brătescu”, Constanța
Prof. Florentina-Ioana Reșit, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”, Constanța

Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1


Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3

S-ar putea să vă placă și