Aparat respirator – curs II

Infectiile aparatului respirator

I. Infectii de cai respiratorii superioare – sunt afectiuni rino-faringo-laringiene

(localizate la nivelul nasului, nazofaringelui si laringelui) cauzate de virusuri si microbi,
precum si afectiuni favorizate de frig, umezeala, pulberi, fum, gaze, polen, substante
chimice sau medicamentoase.
-sunt extrem de frecvente ca afectiuni acute, banale si sezoniere
-pot aparea in boli contagioase ca rujeola, rubeola, varicela, difterie, tuse convulsiva,
hepatita etc.

Aceste afectiuni sunt primitive si secundare (in cadrul unor boli contagioase) precum si
acute sau cornice.

Inflamatia este localizata la nivelul mucoasei nazale (rinita), faringiene (faringita) sau
laringiene (laringita). Foarte rar prinderea este la nivelul unui singur segment, de obicei
infectia evolueaza in vecinatate = rinofaringita, rino-faringo-laringita.

Rinita acuta este foarte des sezoniera si este adesea virala, dar se poate complica
microbian. Poate avea si mecanism alergic.

Laringitele – sunt acute sau cronice; cele acute sunt complicatii ale rinitelor; Simptomul
predominant este disfonia (modificarea vocii), alaturi de tuse seaca, iritativa. Unele forme
la copii pot cauza dispnee intensa.

II. Traheobronsitele – sunt inflamatii ale mucoasei traheobronsice, cu evolutie acuta sau
cronica , care urmeaza frecvent dupa o inflamatie a cailor aeriene superioare

Etiologie = factori ce contribuie la instalarea bolii

1. terenul ereditar,
2. terenul individual cu rezistenta scazuta (copii, varstnici, boli cronice)
3. terenul local sensibil la actiunea variatilor factori externi - deficiente
respiratorii prin factori locali ca vegetatii adenoide, deviatii de sept, emfizem
pulmonar etc
4. virusuri
5. bacterii
6. alergene (agenti sensibilizanti)
7. factori iritanti (fum, pulberi, gaze iritante, tabagismul)
8. factori ai mediului climatic (frig, umezeala)

Anatomopatologic – se constata modificari inflamatorii = hipertrofie a mucoasei (edem),

hiperemie (vasodilatatie sau congestie), secretie de mucus sau mucus si puroi si modificari
functionale = ingustare a lumenului bronhiilor
Simptomele clinice depind de forma bolii care poate fi acuta sau cronica.

III. Pneumoniile

BRONSITA ACUTA (Traheobronsita acuta)

Definitie: Bronsita sau traheobronsita acuta este o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor
sau a mucoasei traheei si bronhiilor. – rezulta micsorarea lumenului prin care circula aerul

Bronsita acuta debuteaza ca o infectie acuta a cailor aeriene superioare.

Căile respiratorii au în structura lor, dispuse dinspre exterior spre interior:

- tunica fibromusculocartilaginoasă cu un strat de ţesut conjunctiv fibros ce conţine
porţiuni cartilaginoase şi un strat muscular.
- stratul submucos are conţine un număr variat de glande bronhice, secretoare de
mucus, vase de sange şi fibre nervoase.
- tunica mucoasă, care posedă epiteliu de tip respirator. Epiteliul secreta mucus.
Mucusul favorizează mişcarea cililor din epiteliu, care ajută la eliminarea
particulelor nocive introduse prin inspir.
Tablou clinic – semne si simptome
Sindrom febril: cresterea temperaturii – subfebrilitate, febra moderata
 modificarea starii generale,
 astenie,
 mialgii, toracalgii, artralgii, sete
 transpiratii, frison, cefalee, greata, varsaturi, lipsa poftei de mancare (inapetenta) etc.

Sindrom bronsitic: (tuse + expectoratie) tuse seaca – la inceput – urmata de

expectoratie mucoasa, apoi tuse umeda, productiva urmata de expectoratie
mucopurulenta sau purulenta.

Uneori predomina simptomele de traheita care evolueaza cu usturimi retrosternale,

respiratie inasprita, tuse seaca sau productiva, cu expectoratie. In traheobronsitele
spastice, expiratia este prelungita, dispneizanta.

Sindrom obstructiv = dispnee + cianoza – bronsita astmatiforma sau bronsiolita – se

adauga si spasm pe muscultaura neteda a cailor aeriene inferioare

Bronsiolitele (inflamatia bronhiolelor terminale) sunt forme mai severe care apar pe un
teren debilitat la copii sau la varstnici si au manifestari grave: dispneee, cianoza, uneori
moarte.

!!!!Concluzie:
Tabloul clinic consta in sindrom febril (cresterea temperaturii, cefalee, astenie,
mialgii, artralgii, curbatura, frison, transpiratii, sete etc.), sindrom bronsitic (tuse +
expectoratie) +/- sindrom obstructiv (dispnee + cianoza)
Forme clinice:
1.primitive – cauzele sunt cele de la etipatogenie
2.secundare – in cadrul bolilor contagioase (COVID)

Evolutia: in formele comune, evolutia este de 3-7 zile, mai prelungita in formele grave. In
functie de teren, de virulenta germenilor, de starea organismului, de repetitia bronsitei,
aceste inflamatii pot evolua spre cronicizare sau spre complicatii.

Complicatiile:
 pneumonie, bronhopneumonie,
 congestii pulmonare,
 pleurezii,
 nefrite, artrite, miozite, orhita etc.

Tablou paraclinic/Explorari/Investigatii:
- examenul obiectiv – aici este foarte importanta auscultatia: – evidentiaza raluri
ronflante (trahee si bronhiile principale), sibilante (bronhii de calibru mediu –
bronsite astmatiforme/astm bronsic) si subcrepitante (bronsiolita)

- examenul sputei: aspect, cantitate, culoare, miros – se efectueaza examen citologic

si bacteriologic din sputa – urmat de antibiograma

- examenul radiologic – facem astfel diagnostic diferential cu pneumoniile

Diagnosticul pozitiv se va sprijini pe:

1.datele epidemiologice (conteaza foarte mult pentru excluderea bronsitelor secundare
care apar in bolile contagioase),
2.pe simptomatologie,
3.pe investigatii.

Tratamentul bronsitelor acute:

1.Tratamentul igieno-dietetic
-Repaus in incaperi igienice, de regula 3-7 zile in formele comune
-In cazurile cu transpiratii puternice se schimba lenjeria si se inlocuiesc lichidele pierdute
prin ceaiuri calde si regim hidrozaharat
-alimentatie echilibrata care sa asigure toti nutrientii necesari
3.Tratamentul simptomatic
- Antitermice (antipiretice) si analgezice pentru febra si dureri: Algocalmin,
Paracetamol, Ibuprofen
- Antitusive pentru tusea seaca, mai ales daca apare si noaptea si este foarte obositoare
– preparate pe baza de codeina
- Cand apare tusea productiva – se favorizeaza tusea ziua cu expectorante, mucolitice:
sirop de patlagina, ambroxol, Rhinatiol, ACC, eurespal, erdomed
 - Daca pacientul are dispnee – dau bronhodilatatoare sub forma de inhaloterapie
(ventolin – derivate de adrenalina) si antiinflamatoare (Flixotide – corticosteroid)

3.Tratamentul etiologic
Antibiotice – se folosesc antibiotice cu spectru larg, numai in bronsitele microbiene
(Augumentin); dupa efectuarea examenului bacteriologic din sputa si a antibiogramei,
se schimba antibioticul cu un altul tintit, la care este sensibil germenul care determina
bronsita acuta.

Se urmareste la fiecare bolnav: temperatura, frecventa cardiaca si respiratorie, tipul

respiratiei, coloratia tegumentelor si a mucoaselor, transpiratiile; se acorda o atentie sporita
copiilor si varstnicilor.

BRONSITE CRONICE

BPOC – Bronhopneumonia cronica obstructiva - termenul de BPOC se foloseste din ce in

ce mai rar, fiecare entitate care intra in componenta BPOC fiind tratata separat in ultima
perioada

Bronsita cronica + astmul bronsic secundar (impur) + emfizem pulmonar = BPOC

Definitie: Bronsita cronica este o inflamatie a mucoasei bronsice care se caracterizeaza

printr-o evolutie indelungata, cel putin 2 ani, perioada in care bolnavul tuseste si
expectoreaza minimum 3 luni pe an. Ele se pot acutiza.

Uneori imbraca un caracter astmatiform, iar unele dintre ele, prin evolutie, determina
emfizem pulmonar cronic obstructiv si consecinta sa, insuficienta respiratorie de tip
obstructiv.

Se poate evidentia alterarea probelor respiratorii.

Bolnavii se investigheaza bacteriologic (si antibiograma) precum si din punctul de vedere
al capacitatii functionale ventilatorii, in vederea masurilor terapeutice si pentru evaluarea
capacitatii de munca.

Simptomatologie (tablou clinic):

1. Sindrom bronsitic: Tusea este cronica si productiva. (excluzand cazurile de bronsita
astmatiforma)
2. Sindrom obstructiv: Dispneea si Cianoza
3. Afebrilitate de obicei; fac febra doar in perioadele de acutizare a bolii

Etiopatogenie:
1.Infectiile cu virusi si bacterii
2. Factorii alergizanti (alergenii) care sensibilizeaza pacientul pentru infectiile recurente
3. Factorii iritanti (tabagismul, alcoolismul, mediul poluat: fum, praf, gaze iritante,
frigul, umezeala)

Trebuie luat in calcul si terenul ereditar, care este hotarator pentru predispozitia pe care
o au acesti bolnavi spre boli ale aparatului respirator.

Pentru stabilirea diagnosticului etiologic se va tine seama de posibilitatea existentei unui

cancer, a unei tuberculoze sau a unei afectiuni pleuro-pulmonare, ce se pot ascunde in
spatele unui diagnostic de bronsita cronica.

Investigatii paraclinice

- Examen obiectiv – inspectie, palpare, percutie, auscultatie (raluri ronflante,

sibilante, subcrepitante si crepitante)
- Buletin de analize: Hemoleucograma, VSH, CRP, Fibrinogen
- Examen sputa – urmarim aspect, culoare, miros, cantitate – de obicei este
mucopurulenta;
Se efectueaza examen citologic si bacteriologic din sputa, apoi antibiograma pentru a se
stabili sensibilitatea germenilor si pentru a face un tratament tintit.
- Examen radiologic
- Bronhoscopie, daca se suspecteaza existenta unui cancer sau TBC (se preleveaza
tesut)
- Probe functionale respiratorii: se masoara capacitatea vitala (CV) si volumul
expirator maxim pe secunda (VEMS – scade in bronsitele astmatiforme sub 70%);
spirometria este cel mai des utilizata - este o investigatie prin intermediul careia se
masoara cantitatea de aer inspirata si expirata intr-un anumit interval de timp.
Spirometria este o investigatie cu ajutorul careia se verifica daca este afectata
capacitatea respiratorie a unei persoane.

Tratament
Tratamentul igieno-dietetic
 - Se evita frigul, umezeala, fumatul, mediul poluat, alcoolul. Se evita aglomeratiile si
epidemiile pentru a preveni infectiile supra-adaugate.
- Tratamente balneare cu aerosoli – in statiuni precum Slanic Prahova, Govora
- Alimentatie sanatoasa
- Vitaminoterapie
- Medicatie de stimulare a rezistentei organismului: Bronhovaxom, Isoprinosine,
tinctura de propolis, vitamina C, multivitamine si minerale

Tratament simptomatic
- Calmante ale tusei: antitusive, mucolitice in functie de caracterul tusei
- Bronhodilatatoare (derivati de adrenalina (Ventolin), anti-colinergice (Berotec) ) si
corticosteroizi (antiinflamatorii)
- Oxigenoterapie - creste nivelul oxigenului din sange si poate sa imbunatateasca
respiratia si sa prelungeasca supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.

Tratament etiologic
- Injectiile cu alfa 1 antitripsina pot fi eficiente in cazul pacientilor cu deficienta de
alfa 1 antitripsina (o afectiune mostenita care poate determina BPOC). Alfa 1
antitripsina este o proteina care impiedica distrugerea tesutului pulmonar.
- Antibioterapie – in cazul infectiilor cu bacterii