Cum s i înt rupezi

dorin ele: M et oda lui

Neville

[Tit lu original: „ How t o M anifest Your Desires: The Neville M et hod” ]

„ Dac est e ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea ast a, at unci experiment eaz în imagina ie
ce ai experiment a în carne i oase de i-ai fi realizat deja scopul i apoi ast up i urechile i acoper i ochii
la t oat e cele care neag realit at ea asump iei t ale.” – Neville, 1948

Prelegeri compilat e de Dr. Joe Vit ale

Orat or i publicist al curent ului mot iva ional .
 TEM E ABORDATE:

Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE - 3

Lec ia 2 – ASUM P IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT - 20
Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIM ENSIONAL - 35
Lec ia 4 – NIM ENI DE SCHIM BAT ÎN AFAR DE SINE - 52
Lec ia 5 – R M ÂI CREDINCIOS IDEII TALE - 69
ÎNTREB RI I R SPUNSURI - 85

NERU INARE CRAS - 98

Discursuri radiofonice
FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI - 104
PRIN IM AGINA IE DEVENIM - 108
RUG CIUNEA ASCULTAT - 112
M EDITA IA - 116
LEGEA ASUM P IEI - 120
ADEV RUL - 124
TR IREA L UNTRIC E SECRETUL - 128
AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE - 132

Prelegeri
CEEA CE DEJA A FOST - 135
AL T U DE LUAT - 142
PIATRA DE TEM ELIE – IM AGINA IA - 147

Sugest ii pract ice

IM AGINAREA CREEAZ REALITATEA - 153
O CAUZ - 155
CUM FUNC IONEAZ LEGEA - 159
FOLOSIREA CON TIENT A LEGII - 160
ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU - 161
DORIN A - 162
FII SCRUT TOR -163
APAREN E - 163
CONVERSA II L UNTRICE - 165
REVIZUIREA - 165
ST RI ALE CON TIEN EI - 166
PIESA - 167
ADEV RATUL T U ROST - 168
STUDII DE CAZ - 169
FUNDAM ENTELE M ETAFIZICII - 175
 „ Înv t urile lui Neville”
ulie cu lec ii din 1948

(Din 1948)
Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE

Acest a va fi un curs foart e pract ic. Sper, a adar, c ai o imagine foart e clar a
ceea ce dore t i, fiindc sunt convins c î i po i realiza dorin ele pr in t ehnica pe care o
vei primi aici s pt mâna aceast a în cinci lec ii.

Ca s po i beneficia din plin de acest e inst ruc iuni, îng duie-mi s i descop r
acum c Biblia nu face nicio t rimit ere la vreo persoan care ar fi exist at vreodat sau
vreun eveniment care s-ar fi pet recut vreodat pe p mânt . Povest it orii ant ici nu scriau
ist orie, ci o lec ie în imagini alegorice despre anum it e principii de baz pe care le-au
îm br cat în ve m int ele ist oriei, adapt ând apoi acest e povest iri capacit ii limit at e de
în elegere a oamenilor, cel mai adesea naivi i neanalit ici.

De-a lungul veacurilor, am luat în mod gre it personif ic rile drept persoane,
alegoria drept ist orie, vehiculul ce a t ransmis inst ruc iunea drept inst ruc iune i sensul
brut aparent drept sens f inal deliberat .

Diferen a dint re forma Bibliei i subst an a sa e la fel de uria precum diferen a

dint re o boab de porum b i s mân a vie ii din acea boab . A a cum organele noast re
asimilat ive deosebesc înt re hrana ce t rebuie asimilat sist em ului i hrana ce t rebuie
lep dat , la fel, facult ile noast re int uit ive t rezit e descoper în spat ele alegoriei i
parabolei s mân a d t oare de via a Bibliei; i, hr nindu-ne din aceast a, i noi
put em lep da forma ce t ransmit e mesajul.

Discu ia referit oare la ist oricit at ea Bibliei est e prea vast ; prin urmare, nu e
cazul s o abord m în aceast int erpret are psihologic pract ic a pove t ilor sale.
adar, nu voi pierde vreme încercând s t e conving c Biblia nu e o realit at e ist oric .

În seara aceast a, voi lua pat ru pove t i i î i voi ar t a ce au int en ionat

povest it orii ant ici ca noi s vedem în acest e pove t i. Înv t orii ant ici au ad ugat
adev ruri psihologice alegoriilor falice i solare. Nu cuno t eau despre st ruct ura fizic a
omului at ât de m ult e cât e cunosc oamenii de t iin moderni, nici despre bolt a
cereasc at ât de m ult e cât e t iu ast ronomii de azi. Dar au folosit cu în elepciune
pu inul pe care-l cuno t eau i au const ruit cont ext e falice i solare de care au legat
marile adev ruri psihologice pe care le descoperiser .

În Vechiul Test ament , vei g si m ult din aceast venera ie falic . Pent ru c nu ne
serve t e, nu am s accent uez ast a. Î i voi ar t a numai cum s o int erpret ezi.
 Înaint e de a ajunge la prima dint re dramele psihologice pe care o put em folosi
înt r-un mod pract ic, îng duie-mi s amint esc cele dou remarcabile nume ale Bibliei:
cel pe care noi îl t raducem prin DUM NEZEU sau IEHOVA [„ DOM NUL” în versiunile
Bibliei ort odoxe] i cel c ruia îi spunem Fiul S u, pe care îl avem drept IISUS.

Ant icii scriau acest e nume folosind mici sim boluri. Lim ba ant ic , anume
ebraica, nu era una pe care o expirai pur i simplu. Era o lim b mist ic nicicând rost it
de om. Cei care o în elegeau o în elegeau a a cum mat emat icienii în eleg simbolurile
mat emat icii superioare. Nu era ceva ce oamenii foloseau pent ru a t ransm it e gânduri
a cum folosim noi ast zi limba englez [ori pe cea român ] .

Spuneau c numele lui Dumnezeu era scris IOD HE VAV HE. Voi lua acest e
simboluri i, în limba noast r fireasc , realist ic , le voi t lm ci ca at are.

Prima lit er , IOD, din numele DUM NEZEU, o mân sau o mân , dar mâna
regizorului. Dac e vreo part e a om ului care îl diferen iaz clar de rest ul lumii crea iei,
aceast a e mâna. E folosit nu numai cu scopul de a duce mâncare la gur ori a s ri de
pe o creang pe alt a.
M âna omului d for m , modeleaz . Nu t e po i exprima cu adev rat f de
mân . Aceast a e mâna ziditorului, mâna regizorului; regizeaz , modeleaz i
const ruie t e în lume. Povest it orii ant ici au num it aceast prim lit er IOD, mâna, ori
mân a absolut din care întreaga crea ie va fi s fie.

Celei de-a doua lit ere, HE, i-au dat simbolul unei ferest re. O fereastr este un
ochi – fereast ra e pent ru cas ceea ce ochiul e pent ru t rup.

Cea de-a t reia lit er , VAV, au num it -o cui [cârlig] . Un cui se folose te cu rost ul
de a prinde lucr urile laolalt . Conjunc ia „ i” în lim ba ebraic e pur i sim plu aceast a
t reia lit er , ori VAV.
Dac vreau s spun „ b rbat i femeie” , pun VAV la m ijloc – i le une t e.

A pat ra i ult ima lit er , HE, est e înc o fereast r sau ochi .

În aceast lim b modern , realist ic a noast r , po i l sa deopart e ochi i

ferest re i mâini i prive t i ast fel: t e afli aici i acum. Prima lit er , IOD, est e EU SUNT-ul
u, con t iin a t a de a fi. E t i con t ient de a fi con t ient – aceast a e prima lit er . Din
aceast con t ien curg t oat e st rile de con t iin .

A doua lit er , HE, num it ochi, est e imagina ia t a, abilit at ea t a de a percepe

ceva ce pare a fi în afara Sinelui. Ca i când, at unci când e t i cuf undat în vise, st rile
ment ale cont emplat e ar fi ceva separat , f când pe cel ce gânde t e i gândurile sale
dou ent it i diferit e.
 A t reia lit er , VAV, est e abilit at ea t a de a sim i c e t i ceea ce dore t i s fii. Pe
sur ce sim i c t i , devii con t ient de a fi acel lucru. A um bla ca i când e t i deja
ceea ce vrei s fii înseam n a- i lua dorin a din lumea imaginarului i a pune VAV-ul
asupra ei. Ai încheiat act ul crea iei. Sunt con t ient de ceva. Apoi devin con t ient de a fi
de fapt acel lucr u de care eram con t ient .

A pat ra i ult ima lit er din numele lui Dumnezeu est e înc un HE, înc un ochi,
adic lumea concret vizibil care aduce const ant m rt urie a acelui lucru de care sunt
con t ient de a fi. Nu faci nimic în privin a lumii concret e; înt ot deauna se modeleaz
singur în armonie cu acel lucr u de care e t i t u con t ient de a fi.

i se spune c acesta este numele prin care se f ptuiesc toate lucrurile, i f

de acest a nim ic nu s-a f cut din cele ce s-au f cut [Ioan 1:3] . Numele est e t ot ce ai
acum, aflându-t e aici. E t i con t ient de a fi, nu-i a a? Desigur c e t i. E t i, de asemenea,
con t ient de ceva ce e alt ceva decât t ine: sala, mobilierul, oamenii.
Po i deveni select iv acum. Poat e c nu vrei s fii alt ceva decât ceea ce e t i, sau
ai altceva decât ceea ce vezi. Dar ai capacitatea de a sim i cum ar fi de ai fi altceva
decât e ti acum. i asumându- i c e ti ceea ce vrei s fii, ai încheiat numele lui
Dum nezeu sau IOD HE VAV HE. Rezult at ul final, concret izarea asump iei t ale, nu e grija
t a. Va veni la vedere aut omat în clipa în care î i asumi con t iin a de a fi acel lucru.

ne îndrept m acum spre numele Fiului, fiindc El d Fiului st pânire asupra

lumii. Tu e t i acel Fiu, t u e t i m re ul Iosua sau Iisus al Bibliei. Cuno t i numele Iosua,
ori Iehosua, pe care l-am românizat drept Iisus.

Numele Fiului est e aproape ca i cel al Tat lui. Primele t rei lit ere ale numelui
Tat lui sunt primele t rei lit ere ale numelui Fiului, IOD HE VAV, apoi adaugi un IN sau
SIN i un AIN, f când ca numele Fiului s se cit easc IOD HE VAV IN AIN.

Ai auzit ce reprezint primele t rei, IOD HE VAV. IOD înseamn c e t i con t ient ;
HE înseamn c e t i con t ient de ceva i VAV înseam n c devii con t ient de a fi acel
lucru de care e t i con t ient . Ai st pânire, deoarece ai abilit at ea de a concepe i de a
deveni ceea ce concepi. Aceast a est e put erea crea iei.

Dar de ce s-a pus un IN în numele Fiului? Gra ie milost ivirii nem surat e a
Tat lui!
At en ie, Tat l i Fiul sunt una. Dar când Tat l devine con t ient de a fi om , El
pune în st area numit om ceea ce El nu i-a dat Sie i. El pune un IN în acest scop; un
IN sim bolizeaz un dint e.

Un dinte e cel ce consum , cel care devoreaz . Trebuie s am în m ine puterea

de a consuma ceea ce îmi displace acum. Eu, în ne t iin a mea, am dat na t ere
anumit or lucruri pe care le displac acum i care a vrea s r mân acum în urm .
 De nu erau în m ine fl rile ce le vor consuma, a fi condam nat pe vecie s
t r iesc înt r-o lume a t ut uror gre elilor mele.
Dar exist un IN, dint e ori flac , în numele Fiului, care îng duie Fiului s Se
separe de st rile pe care le-a exprimat în lume în t recut . Om ul nu poat e vedea alt ceva
decât con inut ul propriei sale con t ien e.

Dac devin acum separat în con t ien de sala aceast a luându-m i at en ia de la

ea, at unci nu mai sunt con t ient de ea. Exist ceva în mine care o devoreaz înl unt rul
meu. Poat e exist a în int eriorul lumii m ele concret e numai dac o p st rez vie în
int eriorul con t ien ei mele.

Est e IN-ul, sau dint ele din numele Fiului, cel care Îi d st pânire absolut .

De ce nu a put ut f i în numele Tat lui? Dint r-un motiv sim plu: nim ic nu
încet eaz a fi în Tat l. Nici chiar lucrurile nepl cut e nu încet eaz a fi. Dac am dat
expresie unui lucru, acest a r mâne în veci pururi în Sinele mai mare dimensional care
est e Tat l. Dar nu mi-ar pl cea s in vii în lumea mea t oat e gre elile mele. A adar, Eu,
în milost ivirea M ea nem surat , Îmi dau M ie, când devin om, put erea de a deveni
separat de acest e lucruri c rora Eu, în ne t iin a M ea, le-am dat via în lumea M ea…

Acest ea sunt cele dou nume care- i dau st pânire. Ai st pânire dac , în t imp
ce p t i pe p mânt , t ii c propria t a con t ien est e Dum nezeu, una i singura
realit at e. Devii con t ient de ceva ce ai vrea s exprimi sau s ai. Ai abilit atea de a sim i
e ti sau c ai ceea ce cu numai o clip în urm era imaginar. Rezultat ul final,
înt ruparea asum p iei t ale, est e com plet în afara min ii t ri-dimensionale. Prinde via
înt r-un fel pe care nimeni nu îl cunoa t e.

Dac acest e dou nume sunt limpezi în ochiul min ii t ale, vei vedea c ele sunt
numele t ale ve nice.
Aflându-t e aici, e t i acest IOD HE VAV HE; e t i IOD HE VAV IN AIN.

[* IN, ca prefix, poart acela i în eles ca i pronumele relat iv „ cel ce” , „ cel
care” din l. român .
IN mai reprezint i cuvânt ul „ Shaddai” , un nume pent ru Dumnezeu.
În t radi ia ebraic , lit era IN est e înscris pe M ezuzah, un vas ce con ine un sul
de pergament scris cu t ext biblic.
Rug ciunea „ Shema Yisrael” porunce t e israeli ilor s scrie poruncile lui
Dumnezeu în inim ile lor (Deut . 6:6); forma lit erei IN imit st ruct ura inimii omene t i.

* * Numele lit erei AIN est e derivat din prot o-semit icul „ AYIN” – „ ochi” i lit era
prot o-canaanit avea form de ochi, derivând într-un final din hieroglifa „ IR” în form
de ochi.
Pân în zi de azi, AIN înseamn „ ochi” i în ebraic i în malt ez i în arab .]
 Pove t ile din Biblie se ocup exclusiv cu put erea imagina iei.
Sunt cu adev rat dramat iz ri ale t ehnicilor de rug ciune, c ci rug ciunea est e
secret ul schim b rii viit orului. Biblia descoper cheia prin care om ul p t runde înt r-o
lume mai larg dimensional cu scopul de a schimba condi iile lumii m runt e în care el
t r ie t e. O rug ciune ascult at implic fapt ul c ceva s-a înt âm plat ca urmare a
rug ciunii, ceva ce nu s-ar fi înt âmplat alt f el. A adar, om ul est e elanul ac iunii, m int ea
ce dirijeaz cursul, precum i cel care r spunde rug ciunii.

Pove t ile Bibliei con in o put ernic provocare la adresa capacit ii cognit ive a
omului. Adev rul de dedesubt – acela c ele sunt drame psihologice i nu realit i
ist orice – solicit reafirmare, în m sura în care aceast a e singura just ificare a
pove t ilor. Cu pu in imagina ie, put em cu u urin descoperi sensul psihologic al
t ut uror pove t ilor cuprinse acolo.

i a zis Dum nezeu: ‚S facem om dup chipul i dup asem narea Noast r , ca
st pâneasc pe t ii m rii, p rile cerului, animalele domest ice, t oat e viet ile ce se
t âr sc pe p mânt i t ot p mânt ul! ’. i a f cut Dumnezeu pe om dup chipul S u; dup
chipul Lui Dum nezeu l-a f cut .” – Geneza/ Facerea 1:26,27

Aici, în prim ul capit ol al Bibliei, înv t orii ant ici au a ezat funda ia pot rivit
reia Dum nezeu i om ul sunt una i c omul are st pânire pest e înt reg p mânt ul.
Dac Dumnezeu i om ul sunt una, at unci Dumnezeu nu poat e fi niciodat prea
depart e, a a cum nu poat e f i nici prea aproape – c ci apropierea îns i înseamn t ot
separare.
Se ridic înt rebarea: Ce e Dum nezeu? Dum nezeu est e con t ien a om ului,
con t iin a lui de a fi , EU SUNT-ul s u. Piesa vie ii est e una psihologic , în care aducem
îm prejur ri înt ru fiin prin at it udinile noast re, mai degrab decât prin fapt ele noast re.
Piat ra de t emelie pe care se sprijin t oat e lucr urile est e concept ul om ului despre sine.
El face ceea ce face i are experien ele pe care le are deoarece concept ul s u despre
sine est e cel care est e, i niciodat din alt cauz . De-ar fi avut un alt concept despre
sine, ar ac iona diferit i ar avea experien e diferit e.

Om ul, asumându- i sent iment ul dorin ei sale împlinit e, î i schim b viit orul în
armonie cu asump ia sa, fiindc asum p iile, de i false, de sunt sus inut e, se înt resc în
fapt .
M in ii nedisciplinat e îi pare greu s i asum e o st are care e negat de sim uri.

Dar înv t orii ant ici au descoperit c somnul, ori o st are apropiat somnului,
ajut a om ul în crearea asump iei sale. A adar, ei au dramat izat prim ul act creat iv al
omului drept unul în care acest a era înt r-un som n adânc. Aceast a nu numai c
st abile t e t iparul t ut uror act elor creat ive viit oare, dar arat i c om ul are o singur
subst an care e cu adev rat a lui pent ru a o folosi în crearea lumii sale i aceea e el
însu i.
 „ Atunci a adus Dom nul Dum nezeu (omul) asupra lui Adam somn greu; i, dac a
adorm it , a luat una din coast ele [sau ‚din coapsele’, în alt e t raduceri] lui i a plinit locul
ei cu carne. Iar coast a luat din Adam a f cut -o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o
la Adam.” – Geneza/ Facerea 2:21,22

Înaint e ca Dumnezeu s fac aceast fem eie pent ru om, El aduce înaint ea lui
Adam fiarele câm pului i p rile cerului i îi cere lui Adam s le dea nume.
„ A a ca t oat e fiin ele vii s se numeasc precum le va numi Adam.” [2:19]

Tu e t i Adam i animalele exist în t ine ca dispozi ii ale t ale, sent iment e c rora
le dai via .

Pune un nume dorin ei t ale. At inge-o cu sim ire i dispozi ia (dorin a) va lua
form . Vrei s f ii fericit , un om de succes i în deplin siguran ? Ori vrei s t e sim i
t rist , s rac i în incert it udine? Nu-mi pas care- i e dorin a, dispozi ia ei est e înl unt rul
u i a t eapt s fie num it . A a cum chemi som nul la via spunând „ M i-e som n” ,
exact la fel chem i orice st are dorit .

Adam a numit fiarele p mânt ului i p rile cerului. A adar dând num e
dispozi iei pe care dorea s o exprime, Adam adoarm e de îndat ce t oat e cele pe care
le-a num it s-au concret izat . i nu exist nicio men iune c Adam s-ar mai fi t rezit
vreodat din acest som n…

Tehnica pe care o predau pune accent pe aceast st are creat iv a somnului.

Îng duie-mi înc o dat s i am int esc fapt ul c pove t ile biblice sunt t oat e
despre t ine. Prezent ând m ult e personalit i diferit e, acest ea dramat izeaz t ehnica prin
care î i po i schim ba concept ul despre t ine. i când aceast a se va f i produs, viit orul t u
est e schimbat , c ci t oat e înt âm pl rile se împlinesc în m int ea t a personal .

ne îndrept m spre cel de-al 32-lea capit ol al c ii Genezei/ Facerii i s

vedem povest ea lui Iacov lupt ându-se cu un înger. Se spune, „ R mânând Iacov singur,
S-a lupt at Cineva [‚un Înger’, ‚un om’ cf. altor t raduceri] cu dânsul pân la rev rsat ul
zorilor. V zând îns c nu-l poat e r pune Acela, S-a at ins de încheiet ura coapsei lui i
i-a v mat [‚i-a mic orat / i-a sleit ’, cf. originalului i t raducerilor Bibliei în l. englez ] lui
Iacov încheiet ura coapsei [ ‚vâna’, cf. alt or t raduceri] , pe când Se lupta cu el [24,25] . De
aceea fiii lui Israel pân ast zi nu m nânc m u chiul de pe old, pent ru c Cel ce S-a
lupt at a at ins încheiet ura oldului lui Iacov, în drept ul acest ui mu chi” [ 32] .

Aceast povest e a fost scris cu veacuri în urm , i t ot u i înc mai sunt unii
ast zi care, deoarece cred lit eral aceast povest e, nu vor mânca acea part e a unui
animal presupus asem t oare p ii lui Iacov care „ s-a v mat ” [„ s-a sleit ” ] .
 Dar dac vei c ut a cuvânt ul „ coaps ” în [Dic ionarul de] Concordan e biblice
[editat de] St rong a a cum e folosit în aceast povest e, vei vedea c nu e vorba de nicio
coaps . Se define t e ca „ p i generat ive moi ce at ârn înt re coapsele b rbat ului” .

Povest it orii ant ici au folosit acest cadru falic pent ru a înf a un mare adev r
psihologic pe care-l vom examina chiar acum. Un înger est e un mesager al lui
Dum nezeu. Cum con t ien a t a est e Dum nezeu, orice idee (mesaj) pe care o înt re ii est e
livrat de un înger. Ne t iind c e t i deja ceea ce cont em plezi i nefiind în st are s crezi
ai put ea vreodat deveni acel lucru, t e lup i cu dorin a. Te lup i cu o idee, c ci nu t ii
deja e t i ceea ce contemplezi, nici nu crezi c ai putea deveni acel lucru. Ai vrea, dar
nu crezi c ai put ea.

Cine se lupt cu îngerul? Iacov. Iar cuvânt ul Iacov, ca defini ie, înseamn
suplinit orul , înlocuit orul .

Ai vrea s t e t ransformi pe t ine i s devii ceea ce ra iunea i sim urile t ale

neag .
Dorind s t e t ransformi în ceea ce ra iunea i sim urile t ale neag , t e lup i cu
sent iment ul îm plinirii sale pân când ceva iese din t ine. Pân când î i po i spune, „ Cine
est e cel ce s-a at ins de M ine? S-a at ins de M ine cineva. C ci am sim it o put ere care a
ie it din M ine” [Luca 8:45,46; M arcu 5:30] .

Ca i înt r-un act creat iv fizic, dup o medit a ie reu it devii, pent ru scurt t imp,
incapabil de a cont inua act ul. i când ai ob inut sat isfac ia, foamea i set ea dispar.

Dac foamea persist , nu ai reu it în a deveni con t ient de împlinire; a adar, i

set ea e înc acolo. Dac po i sim i, înl unt rul t u, c e t i deja ceea ce cu numai cât eva
clipe mai devreme era numai o dorin , nu mai e t i avid dup acel lucr u. Dorin a t a,
fiind at ins cu sim ire, se sleie t e, se mic oreaz în con t ien a t a i dor in a de a
cont inua medit a ia încet eaz .

„ Toat e câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i prim it i le ve i avea” [M arcu

11:24] .

Când act ul creat iv f izic s-a încheiat , „ vâna din drept ul coapselor” b rbat ului se
mic oreaz , iar acest a se descoper im pot ent , incapabil s mai cont inue act ul. În
acela i fel, când omul se roag eficient , el est e con t ient de a fi ceea ce dore t e s fie i
ast fel nu mai poat e cont inua s doreasc acel lucru.

În moment ul sat isfacerii fizice i psihologice, ceva iese afar , ceva ce, în t im p,
poart m rt urie put erii creat ive a om ului.

**************
 Urm t oarea noast r povest e se afl în cel de-al 38-lea capit ol al c ii
Genezei/ Facerii . Iat un rege al c rui nume est e Iuda [„ a aduce laude” ] , primele t rei
lit ere ale numelui acest uia începând t ot cu IOD HE VAV. Tamara est e nora lui.

Cuvânt ul „ Tamara” înseam n palmier , ori cea mai frumoas , cea mai pl cut .
Ea e frumoas la privit , gra ioas i e numit palmier . Un palm ier înalt , maiest uos
înflore t e chiar i în de ert – oriunde s-ar afla el, acolo e o oaz . Când vezi palmierul în
de ert , acolo vei fi aflat ceea ce cau i cel m ai m ult pe acel p mânt arid. Nu e nimic mai
de dorit de c t re un om ce t rece prin de ert decât vederea unui palm ier.

În cazul nost ru, pent ru a fi pract ici, obiect ivul nost ru est e palm ierul. Adic
maiest uozitate, frumuse e e ceea ce c ut m. Oricare ar fi acel lucru pe care tu sau eu îl
vrem , ceea ce dorim cu adev rat , est e personificat în povest ea frumoasei Tamara.

Ni se spune c î i pune v lul unei „ n vit e” i se a eaz înt r-un loc public. Pe
acolo t rece socrul s u, regele Iuda; acest uia îi place at ât de mult de cea înv luit încât
îi ofer un ied pent ru „ a int ra la ea” .
Ea îi spune, „ Bine, dar s -m i dai ceva z log pân mi-l vei t rimit e” .
spuns-a Iuda: „ Ce z log s i dau?”
i ea a zis: „ Inelul t u, cing t oarea t a [br rile t ale] i t oiagul ce-l ai în mân ” .
i el i le-a dat i a int rat la ea i ea a r mas grea. [14-18]

Aceast a e povest ea; acum, int erpret area.

Om ul are un singur dar care e cu adev rat al lui i pe care îl poat e da – pe sine
însu i. Nu are alt dar, dup cum i s-a spus în chiar prim ul act creat iv al lui Adam dând
na t ere femeii din sine însu i. Nu era nicio alt subst an pe lume în afar de sine
însu i din care s fi put ut modela obiect ul dorin ei sale. În mod asem t or, Iuda avea
un singur dar care era cu adev rat al lui de dat – pe sine însu i, dat fiind fapt ul c
inelul, cing t oarea [br rile] i t oiagul erau simbolurile st at ut ului s u regal.

Om ul ofer ceea ce nu e el, dar via a cere ca el s dea singurul lucru care-l
simbolizeaz pe sine însu i.
„ D -mi inelul t u, cing t oarea t a [br rile t ale] i t oiagul ce-l ai în mân .”

Acest ea îl fac rege. Când le d , el se d pe sine.

Tu e t i m re ul rege Iuda. Înaint e de a- i put ea cunoa t e Tamara i a o face s i

poart e asem narea în lum e, t rebuie „ s int ri la ea” i s t e dai pe t ine însu i. S
presupunem c vreau siguran . Nu o pot ob ine cunoscând oameni care o au. Nu o
pot ob ine t r gând sfori. Trebuie s devin con t ient de a fi în siguran .
spunem c vreau s t ate. Past ilele nu mi-o vor aduce. Diet a ori climatul nu
mi-o vor aduce. Trebuie s devin con t ient de a fi s t os, asumându-mi sent iment ul
de a fi s t os.
 Poate c vreau s devin cunoscut în lumea aceasta. Privind doar la regi i
pre edin i i nobili, t r ind în um bra lor, nu m voi umple de dem nit at e. Trebuie s
devin con t ient de a fi nobil i dem n i s um blu ca i când a fi ceea ce vreau acum s
fiu.
Când p esc în lumina aceasta, m dau pe mine însum i imaginii care mi-a
bânt uit mint ea i, în t im p, ea îmi va face un Prunc; ceea ce înseamn c eu concret izez
o lume în armonie cu ceea ce sunt con t ient a fi.

Tu e t i regele Iuda i tot t u e t i Tamara. Când devii con t ient a fi ceea ce vrei s
fii, e t i Tamara. Apoi, î i crist alizezi dorin a în lumea din jurul t u.

Indiferent ce pove t i cit e t i în Biblie, indiferent cât e personaje au int rodus în

drama lor ace t i povest it ori ant ici, est e un singur lucru pe care t rebuie s îl inem
mint e – t oat e se pet rec în mint ea om ului individual. Toat e personajele t r iesc în
mint ea omului individual.

Pe m sur ce cit e t i povest ea, f -o s corespund t iparului propriu.

Cunoa t e c singura realit at e est e con t ien a.
Apoi, cunoa t e ceea ce vrei s fii.
Apoi, asum i sent iment ul de a fi ceea ce vrei s fii i r mâi credincios
asum p iei t ale, t r ind i f pt uind conform convingerii t ale.

Înt ot deauna f -o s corespund acelui t ipar.

**************

A treia noastr int erpretare est e povest ea lui Isaac i a celor doi fii ai s i: Isav i
Iacov. Ni se înf eaz scena unui orb ce este în elat de c t re cel de-al doilea fiu al s u
pent ru a-i da lui binecuvânt area ce i se cuvenea fiului cel mare.

Povest ea accent ueaz ideea c în el ciunea a fost reu it pr in sim ul pip it ului.

„ Zis-a Isaac iar i c t re Iacov: ‚Apropie-t e s t e pip i, fiul meu, de e t i t u fiul

meu Isav sau nu’. i s-a apropiat Iacov de Isaac, t at l s u, iar acest a l-a pip it... Îndat
ce a ispr vit Isaac de binecuvânt at pe Iacov, fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a
t at lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânat ul lui.” Geneza/ Facerea 27:21-22;30

Aceast povest e poat e fi ext rem de ut il dac o vei rejuca acum. Din nou, ine
mint e c t oat e personajele Bibliei sunt personif ic ri sau idei abst ract e i t rebuie
îm plinit e în omul individual. Tu e t i t at l cel orb i fiii amândoi.

Isaac este b t rân i orb i, sim ind apropierea mor ii, îl cheam pe cel dintâi fiu,
Isav, un b iat aspru, p ros, i îl t rimite la câmp ca s -i aduc ceva vânat .
 Al doilea fiu, Iacov, un b iat cu pielea fin , aude cererea t at lui s u. Dorind
drept ul din na t ere al frat elui s u, Iacov, b iat ul cu pielea fin , junghie doi iezi din
t urma t at lui s u i îi jupoaie. Apoi, înf urat în pielea iezilor pe care îi junghiase, î i
t r deaz cu ingeniozit at e t at l în credin a c el era Isav.

Tat l spune, „ Apropie-t e s t e pip i, fiul meu, de e t i t u fiul meu Isav sau nu” .
Nu poat e vedea, dar poat e at inge. Observ accent ul pus pe sim în aceast povest e.

Acest a se apropie i t at l îi spune, „ Glasul est e glasul lui Iacov, iar mâinile sunt
mâinile lui Isav” . i sim ind asprimea lor, realit at ea fiului Isav, el rost e t e
binecuvânt area i i-o acord lui Iacov.

i se spune în povest e c , „ Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvânt at pe Iacov,

fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a t at lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânat ul lui” .

Acest a e un verset im port ant . Nu t rece cu u urin pest e acest a, fiindc a a

cum stai aici, i t u e t i Isaac. Aceast sal în care t e afli est e Isavul t u act ual.

Aceasta e lumea aspr , sau cunoscut prin sim uri, cunoscut prin ra iunea
organelor t rupului. Toat e sim urile t ale poart m rt urie fapt ului c t e afli aici, în
aceast sal . Tot ul î i spune c e t i aici, dar poat e c t u nu vrei s fii aici.

Po i aplica ast a în privin a oric rui obiect iv. Locul în care st ai oricând – mediul
în care t e afli, acest a e lumea t a aspr sau cunoscut prin sim uri sau fiul care e
personificat în povest e prin Isav. Ce i-ar pl cea în locul celor pe care le ai sau e t i
reprezint st area t a cu piele fin sau Iacov, înlocuit orul .

Nu î i t rimi i la vân t oare lumea vizibil , a a cum fac at ât de m ul i oameni, prin

negare. Spunând c „ nu exist ” , o faci i m ai real .

În schim b, î i iei pur i sim plu at en ia din zona senza iei care în acest moment
est e sala din jurul t u i o focalizezi asupra a ceea ce vrei s pui în locul ei, ceea ce vrei
faci s fie real.

În concentrarea asupra obiectivului t u, secretul este s îl aduci aici. Trebuie

transformi „alt undeva” în „aici” i „cândva” în „acum”, astfel încât imaginea care e
obiectivul t u s fie atât de aproape încât o sim i.

zicem c în aceast clip vreau un pian aici în sal . S v d un pian în ochii

min ii mele alt undeva nu duce la nimic. Dar a-l vizualiza în aceast sal ca i când ar fi
fost aici i s -m i pun mâna ment al pe pian i s -l sim t solid de real înseam n s iau
acea st are subiect iv personificat ca al doilea meu fiu Iacov i s o aduc at ât de
aproape încât s o sim t .
 Isaac se zice c avea vederea sl bit ; era practic orb. Tu e t i orb, fiindc nu î i
vezi obiect ivul cu or ganele t rupului, nu îl po i vedea cu sim urile t ale concret e. Îl
percepi numai cu mint ea t a, dar îl aduci at ât de aproape încât îl sim i ca i când ar fi de
o realit at e solid ACUM . Când faci ast a i t e pierzi în realit atea lui i îl sim i a fi at ât de
real, deschide- i ochii.

Când î i deschizi ochii, ce se înt âm pl ? Sala pe care ai blocat -o în afar cu numai

o clip mai devreme se înt oarce de la vânat . Nu-i mai dai binecuvânt area – sim i st area
imaginar ca fiind mai real decât lumea concret , care p rea nereal i care acum s-a
înt ors. Nu- i vorbe t e în cuvint ele lui Isav, dar înt reaga sal din jurul t u î i spune prin
prezen a ei c t e-ai în elat singur.
i spune c , at unci când t e pierzi în contemplare, sim indu-te a fi acum ceea ce
voiai numai s fii, sim indu-t e a avea acum ceea ce doreai s ai, pur i sim plu t e îm b t ai
cu ap rece. Prive t e aceast sal . Î i neag prezen a t a alt undeva.

Dar dac t ii legea, spui acum: „ Chiar dac frat ele t u a venit prin vicle ug i
m-a t r dat i i-a luat drept ul de înt âi-n scut , i-am dat lui binecuvânt area t a i nu o m ai
pot lua înapoi” [aprox., 27:35; „ Iat , st pân l-am f cut pest e t ine i pe t o i fra ii lui i-am
cut lui robi; cu pâine i cu vin l-am d ruit ” , 27:37] .
Cu alt e cuvint e, r mâi credincios realit ii subiect ive i nu lua de la ea drept ul i
put erea din na t ere. I-ai dat drept de na t ere i se va concret iza în aceast lume a t a.
Nu e loc în acest spa iu lim it at al t u pent ru ca dou lucruri s -l ocupe în acela i t im p.
când subiect ivul real, îl învii în lumea t a.

Ia ideea pe care vrei s o înt rupezi i asum i c e t i deja acel lucru. Pierde-t e
în sent iment ul c aceast asump ie est e adev rat . Dându-i sim ul realit ii, i-ai dat
binecuvânt area ce-i apar ine lumii concret e i nu t rebuie s îi aju i na t erea mai mult
decât t rebuie s aju i un copil s se nasc ori o plant s r sar . S mân a pe care o
de t i cre t e neajut at de om , deoarece con ine în sine put erea i t oat e planurile
necesare pent ru aut o-exprimare.

Po i, în aceast sear , s rejoci piesa lui Isaac binecuvânt ându- i pe cel de-al
doilea fiu i vezi ce se înt âm pl în viit orul imediat în lumea t a. M ediul t u act ual se
evapor , t oat e împrejur rile vie ii se schimb i fac loc venirii a ceea ce ai dat via .
Um blând t iind c e t i ceea ce voiai s fii, concret izezi acel lucru f asist en a
nim nui.

**************

Cea de-a pat ra povest e din seara aceast a est e luat din ult ima cart e at ribuit
lui M oise. Dac ai nevoie de vreo dovad c nu M oise a scris-o, cit e t e povest ea cu
at en ie. Se g se t e în capit olul 34 al Deut eronomului. Înt reab orice preot ori rabin,
„ Cine e aut orul acest ei c i?” , i ei î i vor spune c M oise a scris-o.
 În capit olul 34 al Deut eronom ului, vei cit i despre un om ce- i scrie propriul
necrolog – chipurile M oise scrie acest capit ol. Un om se poat e a eza i scrie ce i-ar
pl cea s îi apar pe piat ra de mormânt , dar iat aici unul care- i scrie ferparul propriu.
Apoi moare i at ât de complet se t erge pe sine, încât sfideaz post erit at ea în a afla
unde s-a îngropat singur.

i a murit M oise, robul lui Dumnezeu, acolo, în p mânt ul M oabului, dup

Cuvânt ul Dom nului. i a fost îngropat [ sau, „ s-a îngropat ” ] în vale, în p mânt ul
M oabului, în fa a Bet -Peorului, dar nimeni nu t ie mormânt ul lui nici pân în ziua de
ast zi. i era M oise de o sut dou zeci de ani, când a m urit ; dar vederea lui nu sl bise
i t ria lui nu se împu inase.” Deut eronom ul 34:5-7

Trebuie, chiar în aceast sear – nu mâine – s înve i t ehnica de a- i scrie

propriul t u necrolog i at ât de com plet s mori pent ru ceea ce e t i încât nimeni pe
lumea ast a s nu- i poat spune unde ai îngropat pe cel vechi. Dac e t i acum bolnav i
t e faci bine, i t e t iu pe baza fapt ului c e t i bolnav, încot ro po i ar t a i-mi spune c
l-ai îngropat pe cel bolnav?

Dac ai s cit i iei cu împrumut de la fiecare priet en pe care îl mai ai i apoi t e

scalzi în bog ie, unde ai îngropat pe s nt oc? At ât de complet t ergi s cia din
ochiul m in ii, încât nu e nim ic pe lumea ast a spre care s ar i i s zici, „ Iat , acolo am
sat -o” . O t ransformare com plet a con t ien ei t erge t oat e eviden ele c ceva alt ceva
decât ast a a exist at vreodat pe lume.

Cea mai fr umoas t ehnic de realizare a obiect ivului om ului est e dat în primul
verset al capit olului 34 din Deut eronom:

„ At unci s-a suit M oise din esurile M oabului în M unt ele Nebo, pe vârful Fazga,
care est e în fa a Ierihonului, i i-a ar t at Domnul t ot p mânt ul Galaad pân la Dan.”

Cit e t i verset ul i spui, „ i ce-i cu ast a?”

Dar ia un dic ionar de concordan e i uit -t e la cuvint e.

Prim ul cuvânt , M oise, înseamn , în acela i t imp, „ a se lungi” , „ a dura mult ” , „ a

si” , „ a elibera” , „ a scoat e” , „ a aduce” . Cu alt e cuvint e, M oise est e personificarea
put erii din om care poat e scoat e din om ceea ce acest a caut , c ci totul vine
din untru, nu din afar . Sco i dinl unt rul t u ceea ce acum vrei s i exprim i drept
ceva concret ie însu i. Tu e t i M oise ie ind din esurile M oabului.

Cuvânt ul M oab est e o form cont ras din dou cuvint e ebraice, M em i Ab ,
care se t lm cesc mam -t at . Con t ien a t a este mam -t at , nu exist alt cauz pe
lume. EU SUNT-ul t u, con t iin a t a de a fi est e acest M oab sau mama-t at l. M ereu
sco i câte ceva din acesta.
 Cuvânt ul urm t or est e Nebo . În acela i dic ionar de concordan e, Nebo est e
definit ca profe ie, prorocire. O prorocire est e ceva subiect iv. Dac spun, „ Va fi a a i
a” , este numai o imagine a min ii; nu e înc o realit at e. Trebuie s a t ept m i fie s
dovedim fie s infirm m aceast prorocire.
În lim ba noast r , Nebo est e vrerea , dorin a t a. Est e num it munt e deoarece
est e ceva ce pare a fi greu de urcat i ast fel aparent imposibil de realizat . Un munt e
est e ceva mai mare decât e t i t u, se înal pân deasupra t a. Nebo personific ceea ce
vrei s fii, în cont rast cu ceea ce e t i.

Cuvânt ul Fazga , prin defini ie, est e a „ cont empla” . Ierihonul est e un „ m iros
pl cut ” . Iar Galaad înseam n coline-mart ori. Ult im ul cuvânt est e Dan , „ Prorocul” .

Pune-le acum laolalt înt r-un sens pract ic i vezi ce au încercat s ne spun
ant icii. Cum st au aici, descoperindu-m i con t ien a drept Dumnezeu i c pot , prin
simpla sim ire c sunt ceea ce vreau s fiu, s m transform în asem narea a ceea ce
asum c sunt , t iu acum c EU SUNT t ot ceea ce e necesar pent ru a urca munt ele.

Îmi definesc obiect ivul. Nu îi spun Nebo , îi pot spune „ dorin a mea” . Orice
vreau, acel lucru e Nebo -ul meu, uria ul m eu m unt e pe care îl voi urca. Încep acum s -l
cont em plez, c ci m voi c ra pân în vârf ul Fazga .

Trebuie s -m i cont em plez obiect ivul înt r-o asemenea manier încât cap t
reac ia care aduce sat isfac ie. Dac nu primesc reac ia m ul umit oare, at unci Ierihonul
nu est e v zut , c ci Ierihonul est e un miros pl cut .

Când sim t c sunt ceea ce vreau s fiu, nu-mi pot în bu i bucuria ce vine odat
cu acest sent iment .

Trebuie s -mi cont emplez mereu obiect ivul, pân ce cap t sent iment ul de
sat isfac ie personificat de Ierihon . Apoi, nu fac nimic pent ru a-l face vizibil în lumea
mea; c ci dealurile Galaadului , adic b rba i, femei, copii, înt reaga lume mare din
preajma mea vor veni s aduc m rt urie. Ei vin s at est e c sunt ceea m-am asumat a
fi eu însumi i men in înl unt rul meu. Când lumea mea se conformeaz asum p iei
mele, prorocirea est e îndeplinit .

Dac t iu acum ce vreau s fiu, i-mi asum c sunt acel lucru, i um blu ca i
când a f i, devin acel lucru; i devenind at ât de com plet acel lucru, mor concept ului
despre mine ast fel încât nu mai pot ar t a nic ieri înt r-un loc anume în lumea ast a i s
spun: acolo e locul unde fost ul meu sine est e îngropat . At ât de com plet am m urit , încât
sfidez post erit at ea în a afla vreodat unde mi-am îngropat vechiul meu sine.

Trebuie s f ie cineva în sala ast a care se va t ransforma pe sine atât de com plet
în lumea lui, încât nici cei din cercul lui de priet eni int imi nu-l vor mai recunoa t e.
 Tim p de zece ani am fost dansat or, jucând în spect acole pe Broadway, în
vodeviluri, cluburi de noapt e i în Europa. A fost o perioad în via a m ea când credeam
n-a put ea t r i f anumi i priet eni din lumea mea. Înt indeam mese în fiecare sear
dup showuri i pet receam cu t o ii pe cinst e. Credeam c n-a put ea t r i f ei. Acum,
rt urisesc c nu a put ea t r i cu ei. Nu avem nimic în comun azi. Când ne înt âlnim , nu
t recem dinadins pe t rot uarul cel lalt , dar înt âm pin rile sunt aproape reci, fiindc nu
avem nimic de discut at . Am m urit înt r-at ât de mult acelei vie i încât , v zându-ne, ei
nici m car nu mai pot vorbi de vrem urile t recut e.

Dar sunt oameni azi care înc t r iesc în acea st are, devenind din s raci în i mai
raci. M ereu le place s vorbeasc despr e vremurile apuse. Ei nu îngroap niciodat
acel om, el e cât se poat e de viu în lumea lor.
M oise avea 120 de ani, o vârst plin , minunat , dup cum indic 120. Unu plus
doi plus zero dau t rei, sim bolul numeric al expresiei. Eu sunt deplin con t ient de
expresia mea.
Vederea mea nu e sl bit i t ria mea nu e împu inat . Sunt pe deplin con t ient
a fi ceea ce NU vreau s fiu.

Dar cunoscând aceast lege, prin care om ul se t ransform pe sine, îmi asum c
sunt ceea ce vreau s fiu i um blu în asum p ia c aceast a s-a îndeplinit . Devenind acel
lucru, fost ul om moare i t ot ce avea leg t ur cu acel fost concept despre sine moare
odat cu el. Nu po i pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi
[M at ei 9:16,17; M arcu 2:21,22; Luca 5:36-39] . Trebuie s fii o fiin complet nou .

Asumându- i c e t i ceea ce vrei s f ii, nu ai nevoie de asist en a alt uia pent ru a

face ca a a s fie. Nici nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a îngropa vechiul om în
locul t u. Las mor ii s îngroape mor ii [ M at ei 8:22, Luca 9:60] . Nici m car nu privi
înapoi, c ci „ nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu est e pot rivit pent ru
îm p ia lui Dumnezeu” [Luca 9:62] .

Nu t e înt reba cum va fi acest lucru. Nu cont eaz dac ra iunea t a îl neag . Nu
cont eaz nici dac înt reaga lume din jurul t u îl neag . Nu t rebuie s îngropi t recut ul.
„ Las mor ii s i îngroape mor ii lor ” . Vei îngropa t recut ul în a a fel, r mânând
credincios noului concept de Sine, încât vei sfida înt regul larg viit or în a g si unde l-ai
îngropat . „ Dar nimeni nu t ie mor mânt ul lui nici pân în ziua de ast zi” .

**************

Acest ea sunt cele pat ru pove t i pe care i le-am promis pent ru aceast sear .
Trebuie s le aplici în fiecare zi a vie ii t ale. Chiar dac scaunul pe care st ai acum pare
dur i nu se d pe sine imagina iei, po i, prin imagina ie, s -l faci cel mai confort abil
scaun din lume.
 Îng duie-mi acum s i definesc t ehnica a a cum vreau s-o aplici. N jduiesc
ai venit aici seara asta cu o imagine clar a dorin ei t ale. Nu spune c e imposibil . O
vrei? Nu t rebuie s i folose t i codul moral pent ru a o realiza. Est e înt rut ot ul dincolo de
marginile codului t u.
Con t ien a est e una i singura realit at e. A adar, t rebuie s ne form m obiect ul
dorin ei noast re din propria noast r con t ien .
Oamenii au obiceiul de a minimiza import an a lucrurilor sim ple, iar sugest ia de
a crea o stare asem t oare somnului ca s t e ajut e în asumarea a ceea ce ra iunea i
sim urile t ale neag est e unul dint re lucrurile simple pe care le-ai put ea desconsidera.

Tot u i, aceast formul simpl de a schim ba viit orul, care a fost descoperit de
t re înv t orii ant ici i dat nou în Biblie, poat e fi pus la încercare de t o i.

Primul pas în schimbarea viit or ului est e Dorin a, adic , define t e- i obiect ivul –
t ii precis ce vrei.

Al doilea : const ruie t e o îm prejurare pe care crezi c ai pet rece-o IM EDIAT

dup împlinirea dorin ei t ale – o îm prejurare ce implic realizarea acest eia – ceva ce va
ine predominant de ac iunea Sinelui.

Al treilea pas est e de a- i imobiliza corpul fizic i de a- i induce o st are

asem t oare som nului. Apoi, simt e-t e m ent al chiar în ac iunea propus , imagineaz
în t ot acest t im p c desf ori în realit at e acea ac iune AICI I ACUM . Trebuie s
part icipi în ac iunea imaginar , nu s st ai doar undeva în spat e i s prive t i, ci S
SIM I c t u desf ori de fapt ac iunea, ast fel încât senza ia imaginar î i devine real .

E im port ant s i amint e t i înt ot deauna c ac iunea propus t rebuie s fie una
care URM EAZ împlinirii dorin ei t ale, una care im plic îm plinirea. De exemplu, s
presupunem c dore t i o promovare la serviciu. At unci, a fi felicit at ar fi un eveniment
pe care îl vei pet rece IM EDIAT DUP împlinirea dorin ei t ale.
Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca cea pe care o vei experiment a în
imagina ie pent ru a insinua promovarea de la serviciu, imobilizeaz i corpul fizic i
indu- i o st are apropiat som nului, o st are soporific , dar una în care înc e t i capabil
i cont rolezi direc ia gândurilor t ale, o st are în care e t i at ent f efort . Apoi,
vizualizeaz un priet en ce st înaint ea t a. Pune- i mâna imaginar în a lui. Sim t e-o ca
fiind solid i real , apoi poart o conversa ie imaginar cu el în armonie cu
SENTIM ENTUL DE A FI FOST PROM OVAT.

Nu t e vizualiza la dist an în spa iu i t im p ca fiind felicit at pent ru norocul t u.

În schimb, F alt undeva AICI i viit orul ACUM . Diferen a înt re A TE SIM I în ac iune, aici
i acum, i a t e vizualiza pe t ine în ac iune de parc ai fi pe un ecran cinemat ografic
reprezint diferen a înt re succes i e ec.
 Diferen a poat e fi evaluat dac vei încerca s t e vizualizezi urcând o scar .
Apoi, cu pleoapele închise, imagineaz i c scara e chiar în fa a t a i SIM TE-TE
URCÂND-O ÎN REALITATE.

Experien a m-a înv at s limit ez ac iunea imaginar care insinueaz îm plinirea

dorin ei, s condensez ideea înt r-un singur gest i s -l refac iar i iar pân dobânde t e
sent iment ul realit ii. Alt fel, at en ia t a va hoin ri pe c ri l t uralnice unde va g si
mot ive s z boveasc i, în cât eva secunde t e vei t rezi la m ii de kilometri de obiect ivul
u, at ât în spa iu cât i în t imp.

Dac hot t i s urci t rept ele dint re dou paliere, fiindc acest a e eveniment ul
probabil ce va urma dup împlinirea dorin ei t ale, at unci t rebuie s i lim it ezi ac iunea
la urcarea acelor t rept e anume. De- i va lua-o at en ia pe alt e c ri, adu-o înapoi la
sarcina ei de a urca acele t repte i cont inu s faci asta pân ce ac iunea imaginar are
t oat solidit at ea i clarit at ea realit ii.

Ideea t rebuie men inut în mint e f un efort prea mare din part ea t a.
Trebuie, cu m inim um de efort , s impregnezi mint ea cu sent iment ul dorin ei îm plinit e.
Toropeala u ureaz schimbarea, deoarece favorizeaz at en ia f efort, dar nu
t rebuie îm pins spre st area de som n în care nu mai e t i capabil s i cont rolezi
mi rile at en iei, ci doar spre un grad m oderat de mole eal în care înc e t i capabil
i direc ionezi gândurile.

Un foart e eficient mod de a- i înt rupa o dorin est e s i asumi sent iment ul
dorin ei îm plinit e i apoi, înt r-o st are relaxat i molat ic , s repe i iar i iar, ca un
cânt ec de leag n, orice scurt enun care im plic împlinirea dorin ei t ale, cum ar fi,
„ M ul umesc, mul umesc, m ul umesc” , ca i când t e-ai adresa recunosc t or unei put eri
înalt e dup ce i-a dat ceea ce ai dor it .

t iu c pân vineri, at unci când acest curs are s se sfâr easc , îmi vei put ea
spune c i-ai realizat obiect ivele. Acum dou s pt mâni, am coborât de pe podium i
am mers la u pent ru a da mâna cu audit oriul. Pot spune c cel pu in 35 dint r-o serie
de 135 mi-au spus c ceea ce doreau când s-au înscris la cursuri se realizase deja. Ast a
s-a înt âm plat numai acum dou s pt mâni. Nu am f cut nimic alt ceva decât le-am dat
aceast t ehnic de rug ciune. Nu t rebuie s faci nimic pent ru a face s se înt âmple –
numai s aplici aceast t ehnic de rug ciune.

Cu ochii închi i i cu t rupul fizic imobilizat , indu- i o st are apropiat som nului i
int r în ac iune ca i când ai fi un act or ce- i joac rolul. Experiment eaz în imagina ie
ce ai experiment a în carne i oase dac i-ai fi at ins obiect ivul. AICI din aiurea i
ACUM din alt cândva . i cu cât vei folosi m ai bine, focalizând put ernic, t oat e m ijloacele
i le vei repet a, a a cum fac cei mai buni dint re act ori, vei fi produs cu succes piesa pe
care i-ai asumat -o.
 t i u urat de t oat responsabilit at ea de a îndeplini t u lucru, deoarece, odat
ce ai imaginat i ai sim it c a a e, sinele t u mai mare dimensional det erm in
mijloacele. Nu t e gândi nici pent ru o clip c cineva va fi r nit în derularea
eveniment elor, ori c cineva o s fie dezam git . Tot nu e t reaba t a.

Trebuie s duc ast a pân la cap t . Prea m ul i dint re noi, educa i pe c i diferit e,
sunt at ât de preocupa i de ceilal i.
Înt rebi, „ Dac voi ob ine ceea ce vreau, nu înseam n ast a c voi lua de la
alt ul?”
Sunt c i despre care t u nu t ii, a a c nu- i f griji.

Închide- i ochii acum , fiindc vom p i înt r-o lung t cere. Curând, vei deveni
at ât de pierdut în cont em plare, sim ind c e t i ceea ce vrei s fii, încât vei deveni t ot al
necon t ient de fapt ul c e t i în aceast sal al t uri de al ii.

Vei înt âmpina un oc când vei deschide ochii i vei descoperi c sunt em aici. Ar
t rebui s fie un oc at unci când vei deschide ochii i vei descoperi c nu e t i de fapt
ceea ce, cu numai o clip mai devreme, sim eai at ât de int ens c e t i, ori sim eai c ai.

Acum vom int ra în adânc.

PERIOADA DE T CERE...

**************

Nu t rebuie s i amint esc fapt ul c e t i acum ceea ce î i asum i c e t i. Nu

discut a ast a cu nimeni, nici chiar cu sine. Nu po i gândi CUM , din moment ce t ii c
TI deja.

Ra iunea t a t ri-dimensional , care e una cu adev rat foart e limit at , nu ar

t rebui adus în aceast pies . Nu t ie. Ceea ce t ocmai ai sim it a fi adev rat est e
adev rat .

Nu l sa pe nimeni s i spun c n-ar t rebui s ai ceea ce ceri. Ceea ce sim i c

ai, vei avea. i î i f duiesc m car at ât , dup ce- i vei fi realizat obiect ivul,
gândindu-t e, va t rebui s admi i c m int ea aceast a con t ient ra ional nu ar fi put ut
me t e ugi modalit at ea.

t i acel lucru i ai ceea ce i-ai însu it în chiar aceast clip . Nu discut a ast a.

Nu c ut a încurajare la al ii, fiindc lucru ar put ea s nu vin . A venit . M ergi în

grija Tat lui t u f când firesc orice i las acest e lucr uri s se înt âmple în lumea t a.
 Lec ia 2 – ASUM P IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT

Biblia asta a noastr nu are nim ic de-a face cu istoria. Ai putea fi în seara asta
înc înclinat s crezi c , de i îi put em da o int erpret are psihologic , ar put ea fi t ot u i
sat în forma ei act ual i int erpret at lit eral. Nu se poat e. Biblia nu face referire
defel la oameni sau înt âm pl ri a a cum ai fost înv at s crezi. Cu cât mai devrem e
începi s îndep rt ezi ideea aia, cu at ât mai bine.

Vom lua cât eva pove t i în seara aceast a i, din nou, î i voi reamint i c t u t rebuie
rejoci t oat e acest e pove t i înl unt rul min ii t ale.

ine m int e c , de i ele par a fi pove t i ale oamenilor deplin t reji, drama se
pet rece de fapt înt re t ine, cel adorm it , cel profund, i t ine, cel t rezit , con t ient . Ace t i
doi „ t u” sunt personifica i ca oameni, dar când vei ajunge la part ea aplicat iv , t rebuie
i am int e t i import an a st rii soporifice.

Înt reaga crea ie, dup cum î i spuneam asear , are loc în t im pul st rii de somn,
sau acea st are apropiat somnului – o st are de t oropeal , o st are sopor ific .

i spuneam seara t recut c cel dint âi om înc nu s-a t rezit . Tu e t i Adam,

prim ul om, înc în som n profund. Creat ivul t u est e cvadri-dimensionalul t u , a c rui cas
est e pur i simplu st area în care int ri când i se spune c e t i adorm it .

**************

Prima noast r povest e din seara aceast a se g se t e în Evanghelia lui Ioan. Pe

sur ce o vei auzi desf urându-se înaint ea t a, vreau s o compari cu povest ea din
cart ea Genezei/ Facerii pe care ai auzit-o seara t recut . Prima cart e a Bibliei, cart ea
Facerii , spun ist oricii c ar fi consem narea unor eveniment e care s-ar fi pet recut pe
mânt cu vreo 3000 de ani înaint ea eveniment elor înregist rat e în cart ea lui Ioan. Î i
cer s fii ra ional în privin a ast a i s observi dac nu cumva acela i aut or ar fi put ut
scrie ambele pove t i. Judec t u dac n-ar fi put ut acela i om inspirat s spun aceea i
povest e i s o spun diferit .

Aceast a e o povest e foart e familiar , povest ea judec rii lui Iisus. În aceast
Evanghelie a lui Ioan, se consem neaz c Iisus a fost adus înaint ea lui Pont ius Pilat i
gloat a vocifera îm pot riva Lui – îl voiau eliberat pe Baraba. Pilat se înt oarce c t re
mul ime i spune:
„ Dar est e la voi obiceiul ca la Pa t i s v eliberez pe unul. Voi i deci s v
eliberez pe regele iudeilor? Deci au st rigat iar i, zicând: Nu pe Acest a, ci pe Baraba. Iar
Baraba era t âlhar.” Ioan 18:39,40
 i se spune c Pilat n-a avut de ales în aceast privin , el era doar un judec t or
ce int erpret a legea, i aceast a era legea. Oamenilor t rebuia s li se dea pe acela pe care
îl cereau. Pilat nu put ea s -L elibereze pe Iisus îm pot riva dorin elor gloat ei, i ast fel îl
elibereaz pe Baraba i li-L d lor pe Iisus ca s fie r st ignit – crucificat .

Acum ine m int e c propria t a con t ien est e Dum nezeu. Nu e alt Dum nezeu.
i i se spune c Dumnezeu are un Fiu al C rui nume est e Iisus. Dac i vei face de lucru
i vei c ut a cuvânt ul Baraba în dic ionarul acela de concordan e, vei vedea c est e un
cont ras înt re dou cuvint e ebraice: BAR, care înseamn f iic sau fiu – un copil, i ABA,
care înseamn t at .

Baraba est e fiul marelui Tat . Iar Iisus est e num it în povest e M ânt uit orul, Fiul
Tat lui. Avem doi fii în aceast povest e. i avem doi fii în povest ea lui Isav i Iacov.

ine mint e c Isaac era orb, iar just i ia, pent ru a fi dreapt , t rebuie s fie legat
la ochi. De i în acest caz Pilat nu e orb fizic, rolul dat lui Pilat sugereaz c e orb,
deoarece el e judec t or.
Pe t oat e marile cl diri ale just i iei din lume vedem o femeie, ori un b rbat , care
reprezint just i ia ca fiind legat la ochi.

„ Nu judeca i dup înf are, ci judeca i judecat dreapt .” Ioan 7:24

Aici îl g sim pe Pilat jucând acela i rol al lui Isaac. Sunt doi fii. Toat e
personajele, a a cum apar ele în aceast povest e, pot fi aplicat e vie ii t ale proprii. Ai un
fiu care t e lipse t e în fiecare clip de ceea ce ai put ea fi.

Dac ai venit la aceast întâlnire în seara aceast a con t ient de a vrea ceva,
dorind ceva, ai venit în com pania lui Baraba.

Fiindc a dori înseam n a recunoa t e c nu ai acum ceea ce dore t i, i fiindc

t oat e lucrurile sunt ale t ale, t e lipse t i pe t ine însu i prin perpet uarea acest ei st ri de
dorin . M ânt uit orul meu est e dorin a mea.
Cum vreau ceva, privesc în ochii M ânt uit orului meu. Dar dac voi cont inua s o
doresc, îmi neg pe Iisus, M ânt uit orul meu, c ci dorind, recunosc fapt ul c nu sunt i
„ dac nu crede i c EU SUNT, ve i muri în p cat ele voast re” [Ioan 8:24] . Nu pot avea i
recunoa t e în cont inuare c doresc ceea ce deja am. M pot bucura de ceea ce am, dar
nu pot cont inua s tânjesc dup acel lucru.

Iat povestea. Aceast a e s rb t oarea Pa t ilor. Ceva se va schimba chiar acum,

se va t rece peste ceva [evreii comemorau ie irea lor din Egipt , sub conducerea lui
M oise] . Omul est e incapabil s t reac de la o st are de con t ien la alt a decât dac
elibereaz din con t ien ceea ce înt re ine acum , fiindc aceast a îl ine ancorat acolo
unde est e acum.
 Tu i cu m ine put em merge la anivers ri fizice an dup an la int rarea soarelui în
marele sem n al Berbecului, dar ast a nu înseamn absolut nimic pent ru Pa t ile mist ice.
Pent ru a ine s rb t oarea Pa t ilor, s rb t oarea psihologic , t rec dint r-o st are de
con t ien în alt a. O fac eliberându-l pe Baraba, ho ul i t âlharul care m lipse t e de
acea st are pe care a put ea-o înt rupa în lumea mea.
St area pe care caut s o înt rupez est e personificat în povest e ca Iisus
M ânt uit orul. Dac devin ceea ce vreau s fiu, at unci sunt mânt uit de ceea ce eram.
Dac nu devin acel lucru, cont inui s in capt iv în mine un ho care m t âlh re t e de
ceea ce a put ea fi.

Acest e pove t i nu fac referire la vreo persoan care a t r it sau la vreun

eveniment care s-a pet recut vreodat pe p mânt . Acest e personaje sunt ve nic
personajele din mint ea fiec rui om din lume. Tu i cu mine inem viu perpet uu fie pe
Baraba, fie pe Iisus. t ii în fiecare clip în t imp pe cine înt re ii.

Nu condam na gloat a pent ru c vocifereaz cum c ar t rebui eliberat Baraba i

st ignit Iisus. Nu e o gloat de oameni num it evrei. Ei n-au avut nim ic de-a face cu
ast a.
Dac sunt em în elep i, i noi ar t rebui s vocifer m pent ru eliberarea acelei
st ri a m in ii care ne îm piedic s fim ceea ce vrem s fim, care ne lim it eaz , care nu
ne perm it e s devenim idealul pe care-l c ut m i ne st r duim s -l ob inem pe lume.
Nu spun c nu îl înt rupezi în seara asta pe Iisus. Î i am intesc numai c , dac în
chiar acest moment , ai o am bi ie neîm plinit , at unci înt re ii ceea ce neag împlinirea
ambi iei, iar cel care o neag est e Baraba.
Pent ru a explica t ransformarea m ist ic , psihologic , t iut drept Pa t i, ori
t recerea , t rebuie s devii acum ident ificat cu idealul c ruia i-ai servi, i t rebuie s r mâi
credincios acelui ideal. Dac îi r mâi credincios, nu numai c îl r st igne t i prin credin a
t a, dar îl i învii f ajut or omenesc.

Dup cum cont inu povest ea, nici un om nu se put ea t rezi suficient de devreme
pent ru a pr li piat ra de la u a mor mânt ului [M arcu 16:3] . F ajut or omenesc,
piat ra a fost pr lit [M at ei 28:2] , i ceea ce aparent era mort i îngropat era de-acum
înviat f asist en a omului.
Um bli în con t iin a de a fi ceea ce vrei s fii , nimeni nu o vede înc , dar t u nu ai
nevoie de vreun om ca s i pr leasc problemele i obst acolele vie ii pent ru a
exprima acel lucru de care e t i con t ient a fi. Acea st are î i are propriile sale c i unice
de a se înt rupa în aceast lume, de a deveni fizic , ast fel încât lumea înt reag s o
poat at inge.
Acum po i vedea rela ia dint re povestea lui Iisus i povestea lui Isaac i a celor
doi f ii ai s i, în care unul l-a st r m ut at pe cel lalt , în care unul era num it Înlocuit orul
celuilalt . De ce crezi c cei care au compilat cele [pest e] aizeci de ciudat e c i ale
Bibliei noast re l-au f cut pe Iacov st r mo ul lui Iisus?
 L-au luat pe Iacov, c ruia i-au spus Înlocuit orul , i l-au f cut t at la doisprezece,
apoi l-au luat pe Iuda sau laud , al cincilea [al patrulea] fiu, i l-au f cut str mo ul lui
Iosif, care se presupune c a procreat înt r-un fel st raniu pe unul numit Iisus. Iisus
t rebuie s -l înlocuiasc pe Baraba a a cum Iacov t rebuie s -l înlocuiasc i s -i ia locul
lui Isav.
În seara ast a ai ocazia s st ai i s judeci înt re cei doi fii, din care vrei s
eliberezi unul. Po i deveni gloat a care vocifereaz pent ru eliberarea ho ului, i judele
care-i d drum ul lui Baraba i-L condam n pe Iisus s -i ia locul. El a fost r st ignit pe
Golgot a, locul c ânii , t ronul imagina iei.
Pent ru a experiment a Pa t ile sau t recerea de la vechiul la noul concept despre
sine, t rebuie s -l eliberezi pe Baraba, act ualul t u concept de sine, care t e jefuie t e de
drept ul de a f i ceea ce ai put ea fi, iar t u t rebuie s i asum i noul concept pe care
dore t i s -l exprimi.
Cel mai bun mod de a face asta este s i concentrezi aten ia asupra ideii de a
te ident ifica pe tine cu idealul t u. Asum i c e ti deja ceea ce cau i i asump ia ta,
de i fals , de vei st rui în ea, se va înt ri în fapt .

Vei t i când ai reu it s -l eliberezi pe Baraba, vechiul t u concept despre t ine, i

când ai reu it s -L r st igne t i pe Iisus, ori s fixezi noul t u concept de sine, privind pur
i simplu M ENTAL la oamenii pe care îi cuno t i. Dac îi vezi t ot a a cum obi nuiai s -i
vezi, nu i-ai schim bat concept ul despre sine, deoarece t oat e schimb rile de concept e
de sine duc la schimbarea rela iei t ale cu lumea t a.

Înt ot deauna p rem celor lal i o înt rupare a idealului pe care-l inspir m. A adar,
în medit a ie, t rebuie s ne imagin m c al ii ne v d a a cum ne-ar vedea de am fi ceea
ce dorim s fim.

Îl po i elibera pe Baraba i r st igni i învia pe Iisus dac î i define t i mai înt âi

idealul. Apoi, relaxeaz -t e înt r-un scaun confort abil, indu- i o st are de con t ien
apropiat som nului i experiment eaz în imagina ie ce ai experiment a în realit at e dac
ai fi deja ceea ce dore t i s fii.
Prin aceast sim pl met od de a experim ent a în imagina ie ce ai experiment a
în carne i oase de ai fi înt ruparea idealului c ruia îi serve t i, îl eliberezi pe Baraba, care
t e-a furat de m re ia t a, i Îl r st igne t i i învii pe M ânt uit orul t u, sau idealul pe care
dore t i s îl exprimi.

ne îndrept m acum spre povest ea lui Iisus în gr dina Ghet simani. ine în
mint e fapt ul c o gr din est e o bucat de p mânt preg t it corespunz t or, nu un
t eren s lbat ic, necult ivat . Preg t e t i acest p mânt numit Ghet simani venind aici i
st udiind i f când ceva în privin a m in ii t ale. Pet rece cât va t im p zilnic în preg t irea
min ii t ale cit ind lit erat ur bun , ascult ând muzic de calit at e i angajându-t e în
conversa ii care înnobileaz .
 Ni se spune în epist ole, „ cât e sunt adev rat e, cât e sunt de cinst e, cât e sunt
drept e, cât e sunt curat e, cât e sunt vrednice de iubit , cât e sunt cu nume bun, orice
virt ut e i orice laud , la acest ea s v fie gândul” , Filipeni 4:8.

Cont inuând cu povest ea noast r , dup cum ni se prezint în capit olul 18 al

Evangheliei lui Ioan, Iisus est e în gr din i deodat apare oast e [„ mul ime” , M at ei
26:47, M arcu 14:43, Luca 22:47] i începe s -L caut e. El st acolo în înt uneric i le
spune, „ Pe Cine c ut a i?” [Ioan 18:4 i urm t oarele] .
Ei au r spuns, „ Pe Iisus Nazarineanul” .
O voce r spunde, „ EU SUNT” .
În aceast clip , ei t o i cad la p mânt , cu m iile. Ast a în sine ar t rebui s t e
opreasc i s i spun c nu poate fi o scen fizic , deoarece nimeni nu poate fi at ât
de cut ez t or în revendicarea Sa c „ EL ESTE” Cel pe care-L caut încât s fac mii de
oameni s cad la p mânt .
Dar povest ea ne spune c ei t o i au c zut la p mânt . Apoi, când i-au revenit în
fire, au pus din nou aceea i înt rebare.
„ R spuns-a Iisus: V-am spus c Eu sunt . Deci, dac M c ut a i pe M ine, l sa i pe
ace t ia s se duc ” , Ioan 18:8.
„ Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, f mai curând” , Ioan 13:27.
Iuda, c ruia i se vorbe t e, pleac i se sinucide [M at ei 27:5] .

Acum dramat izarea. Tu e t i în gr dina Ghet simani a t a, sau mint ea preg t it ,

dac î i po i, st ând înt r-o st are apropiat somnului, cont rola at en ia i a nu o l sa s se
îndep rt eze de la scopul s u. Dac po i face ast a, e t i, cat egoric, în gr din .

Foart e pu ini oameni reu esc s st ea lini t i i i s nu int re în reverie, sau în

st area de gândire necont rolat .

Când î i po i st runi act ivit at ea ment al i r mâne credincios veghii t ale,

neperm i ând at en iei t ale s o ia razna, ci re inând-o f efort înt r-un cadru limit at
spre st area pe care o cont emplezi, at unci e t i f îndoial aceast prezen
disciplinat din gr dina Ghet simani.

Suicidul lui Iuda nu e nim ic mai m ult decât schimbarea concept ului despre t ine.
Când t ii ce vrei s fii, i-ai g sit pe Iisus sau M ânt uit orul. Când î i asum i c e t i ce vrei
fii, ai m urit fost ului t u concept despre t ine (Iuda se sinucide) i t r ie t i acum ca
Iisus. Po i deveni voit det a at de lumea din jurul t u i at a at acelui lucru pe care vrei
îl înt rupezi în lumea t a.

Acum c M -ai g sit , acum c ai g sit ceea ce t e va mânt ui de ceea ce e t i,

renun la ceea ce e t i i la t ot ce reprezint acela în lume. Devino com plet det a at de
acela.
Cu alt e cuvint e, „ du-t e i t e spânzur ” .
 At ât de com plet mori în privin a t ut uror celor pe care le-ai exprimat în lume în
t recut i at ât de com plet t r ie t i acum în t oat e cele pe care nimeni nu le vedea ca f iind
adev rat e în privin a t a înaint e. E ca i când ai fi m urit de propria t a mân , ca i când ai
comis un suicid. i-ai luat propria via devenind det a at în con t ien de ceea ce în
t recut ineai în via i începi s t r ie t i în ceea ce ai descoperit a fi gr dina t a. i-ai
aflat M ânt uit orul.

Nu oameni sunt cei care cad la p mânt , nici om t r dând alt om , ci t u,

det a ându- i at en ia i refocalizând-o înt r-o direc ie complet nou . Din acest moment
înaint e, p t i ca i când ai fi ceea ce mai devreme voiai s fii. R mânând credincios
noului t u concept despre sine, mori com i ând suicid. Nimeni nu i-a luat via a, t u i-ai
dat -o singur [ „ Eu Îm i pun sufletul, ca iar i s -l iau. Nimeni nu-l ia de la M ine, ci Eu de
la M ine Însumi îl pun. Put ere am Eu ca s -l pun i putere am iar i ca s -l iau” , Ioan
10:17,18] .
Trebuie s fii capabil s vezi rela ia acest eia cu moart ea lui M oise, când el at ât
de com plet a m urit , încât nimeni nu a m ai aflat unde era îngropat . Trebuie s vezi
leg t ura cu moart ea lui Iuda. El nu e un om ce-L t r deaz pe Alt om numit Iisus.

Cuvânt ul Iuda înseam n „ [a aduce] laud ” ; e Iuda , aducere de laude, aducere

de mul umiri, explozie de bucurie. Nu explodezi de bucurie decât dac e t i ident ificat
cu idealul pe care îl cau i i vrei s -l înt rupezi în aceast lume. Când devii ident ificat cu
st area pe care o cont emplezi, nu- i po i în bu i bucuria. Se înal precum mirosul
pl cut descris drept Ierihon în Vechiul Test ament .

Încerc s i ar t c ant icii au spus aceea i povest e în t oat e pove t ile Bibliei.
Tot ce încercau ei s ne spun est e cum s devenim ceea ce vrem s fim. i
includeau de fiecare dat fapt ul c nu avem nevoie de sprijinul alt ora. Nu ai nevoie de
alt cineva pent ru a deveni ceea ce vrei cu adev rat s fii.

**************

Ne îndrept m acum spre o ciudat povest e din Vechiul Test am ent ; una pe care
pu ini preo i i rabini sunt suficient de îndr zne i pent ru a o amint i din am voanele lor.
Iat pe Cineva Care va primi F duin a a a cum o prime ti tu acum. Numele Lui este
Iisus, numai c ant icii I-au spus Iosua [Navi] , Iosua Ben Nun, sau M ânt uit or, Fiu al
Pe t elui, M ânt uit orul marelui adânc. Nun înseam n „ pe t e” , iar pe t ele est e element ul
adâncului , prof unzim ii oceanului. Iehosua înseam n „ Iehova mânt uie t e” , iar Ben
înseam n „ odrasla” ori „ fiul lui” . Deci El a fost num it „ Cel Ce aduce Era Pe t elui” .

Aceast povest e se g se t e în cart ea a asea a Bibliei, cart ea lui Iosua. Lui Iosua
I se face o f duin a a cum I se face lui Iisus în versiunile anglicizate i române t i]
ale evangheliilor lui M at ei, M arcu, Luca i Ioan.
 În Evanghelia lui Ioan, Iisus spune, „ Acum au cunoscut c t oat e cât e M i-ai dat
sunt de la Tine” , Ioan 17:7. „ i t oat e ale M ele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale M ele” ,
Ioan 17:10.

În Vechiul Test ament , în cart ea lui Iosua, se spune în acest e cuvint e: „ Tot locul
pe care vor c lca t lpile picioarelor voast re [Tale] , îl voi da vou ie] ” , Iosua 1:3.
Nu cont eaz unde se afl ; cercet eaz f duin a i vezi dac o po i accept a
lit eral. Nu e adev rat fizic, dar e adev rat psihologic. Oriunde te po i afla mental în
lumea aceasta, acel lucru îl po i realiza.

Iosua e bânt uit de f duin a ast a conform c reia oriunde va fi p mânt ul pe

care î i va pune piciorul (piciorul reprezint în elegerea ), oriunde ar fi p mânt ul pest e
care va t rece cu piciorul, acela Îi va fi dat . El vrea cea mai de dorit st are din lum e,
ora ul miresmelor, st area m inunat numit Ierihon .

Se confrunt îns cu zidurile im penet rabile ale Ierihonului. El e în afara

acest ora, a a cum e t i t u acum pe de-afar . Func ionezi t ri-dimensional i nu pari a
put ea at inge lumea cvadri-dimensional în care dor in a t a act ual est e deja o realit at e
material concret .
Nu pari a o put ea at inge, deoarece sim urile t ale t e in închis în afara ei.
Ra iunea î i spune c est e imposibil, t oat e lucrurile din jurul t u î i spun c nu e real .

Acum, apelezi la serviciile unei desfrânat e i spioane, iar numele ei est e Rahab.
Cuvânt ul Rahab înseam n „ spirit ul t at lui” . RAH [literele Resh Vav He] înseam n
„ suflu” sau „ spirit ” , iar AB, „ t at l” . Afl m a adar c aceast desfrânat est e spiritul
t at lui i t at l est e con t iin a de a fi a om ului, EU SUNT-ul om ului, con t ien a sa.

Capacit at ea t a de a sim i est e m re ul spirit al t at lui, iar acea capacit at e est e

Rahab în povest ea noast r . Ea are dou profesii: aceea de spioan i pe cea de
desfrânat .

Profesia de spion e aceast a: de a c t ori în secret , de a c t ori înt r-at ât de pe

cut e încât s nu po i fi remarcat . Nu exist nici un spion mat erial în înt reaga lum e
care s poat c t ori at ât de în lini t e încât s fie pe deplin nev zut alt ora. O fi vreunul
foart e iscusit în a- i ascunde urmele i s-ar put ea s nu fie vreodat prins, dar în fiecare
clip el î i men ine riscul de a fi descoperit .

Când st ai lini t it cu gândurile t ale, nu exist nici un om pe lume at ât de ager

încât s se uit e la t ine i s i spun unde t e afli m ent al.
Pot st a aici i s m plasez în Londra. Cunoscând Londra dest ul de bine, îm i pot
închide ochii i asuma c sunt de fapt în Londra. Dac r mân în st area asta suficient de
mult , voi fi capabil s m înconjor cu mediul Londrei ca i când aceast a ar f i o realit at e
material concret .
 Fizic, sunt înc aici, dar ment al, sunt la m ii de kilomet ri dep rt are i am f cut
din alt undeva aici. Nu merg acolo ca spion, fac ment al din acolo aici i din alt cândva,
acum. Nu m po i vedea stând acolo, a a c vei crede c am a ipit i sunt înc aici, în
lumea ast a, aceast lume t ri-dimensional care e acum San Francisco. Din punct de
vedere fizic, sunt aici, dar nimeni nu-mi poat e spune unde sunt când int ru în moment ul
medit a iei.

Cealalt profesie a lui Rahab era aceea de desfrânat , adic de a oferi

rba ilor ceea ce ace t ia îi cer, f a pune la îndoial drept ul b rbat ului de a cere. De
e o desfrânat des vâr it , dup cum îi sugereaz numele, at unci ea posed t ot ul i
poat e oferi b rbat ului t ot ce îi cere acest a. Ea e acolo pent ru a servi, i nu pent ru a
pune la îndoial drept ul b rbat ului de a c ut a ceea ce caut de la ea.

Ai înl unt rul t u capacit at ea de a- i însu i o st are f a cunoa t e m ijloacele

care vor fi angajat e pent ru a realiza acea finalit at e i î i asumi sent iment ul dorin ei
îm plinit e f vreunul dint re t alent ele pe care oamenii sus in c t rebuie s le ai pent r u
a putea face ast a. Când i-o însu t i în con t ien , ai angajat spionul i, deoarece po i
întrupa de fapt acea st are dinl unt rul t u dându-i-te ei, t u e t i desfrânat a , c ci
desfrânat a îl sat isface pe omul care o caut .
i po i sat isface sinele însu indu- i sent iment ul c e t i ceea ce vrei s fii. i
aceast asump ie, de i fals , adic , de i ra iunea i sim urile o neag , dac se
st ruie t e în ea, se va înt ri în fapt . Înt rupând cu adev rat ceea ce ai asumat c e t i, ai
capacit at ea de a deveni complet sat isf cut . Dac nu devine o realit at e t angibil ,
concret , nu vei fi sat isf cut ; vei fi frust rat .

i se spune în aceast povest e c , at unci când Rahab a r mas în ora pent ru a-l
cuceri, porunca dat ei era s r mân în cent rul cet ii [acas la ea, pe ziduri, cf. alt or
versiuni] , inima problemei, chiar în cent rul ei, i s r mân în unt ru pân la venirea
israeli ilor [Iosua 2:18] . Nu t e du de la u la u , nu ie i din casa în care ai int rat . Dac
se t i casa, „ sângele t u s fie asupra capului t u” [2:19] . Dar dac nu ie i din cas
i va fi sânge pe capul cuiva, „ sângele aceluia s fie asupra capului nostru, de se va
at inge de t ine mâna cuiva” [2:19] .
Rahab intr în cas , leag la fereast r o funie ro ie i acolo r mâne în timp ce
zidurile se pr bu esc. Adic , trebuie s ne p str m o atitudine victorioas de va fi s
fim de partea înving torilor. Povest ea ne arat în cont inuare c , at unci când zidurile
s-au pr bu it i Iosua a int rat , singura care a fost cru at din înt regul ora a fost Rahab
[cu cei din casa ei] , spioana i desfrânat a .

Povest ea arat ce po i face t u în lumea aceast a. Nu vei pierde niciodat

capacit at ea de a t e plasa alt undeva ca i când ar fi aici. Nu- i vei pierde niciodat
abilit at ea de a- i oferi ie însu i ceea ce e t i suf icient de îndr zne pent ru a- i însu i ca
fiind adev rat în ceea ce t e prive t e. Nu are nimic de-a face cu femeia ce a jucat rolul.
 Explica ia pr bu irii zidurilor est e sim pl . i se spune c a sunat din t râmbi e de
apt e ori, i la a apt ea t râmbi are, zidurile s-au pr bu it pân la t emelii i Iosua a
int rat vict orios în st area pe care o c ut ase [ 6:20] .
apt e est e neclint ire, odihn , Sabatul . Est e st area când om ul r mâne complet
nem i cat în convingerea lui c lucrul est e [înf pt uit ] . Când îmi pot asuma sent iment ul
dorin ei mele împlinit e i adorm, nepreocupat , net ulburat , sunt lini t it ment al, in
Sabat ul sau sun din t râm bi de apt e ori. i când at ing acel punct , zidurile cad.

Circumstan ele se altereaz , apoi se remodeleaz singure în armonie cu

asump ia mea. Pe m sur ce se pr bu esc, eu reînviez ceea ce mi-am însu it l untric.
Zidurile, obstacolele, problemele se pr bu esc sub propria lor greutat e dac pot
atinge acel punct al neclintirii dinl untrul meu.

Omul care poat e fixa înl untrul propriului s u ochi al m in ii o idee, de i lumea
o va nega, dac el r mâne credincios ideii aceleia, o va vedea manifestat . E întreaga
diferen din lume înt re a ine la o idee i a fi inut de o idee. Devino at ât de dominat
de o idee încât î i bânt uie m int ea ca i când ai f i acel lucru. Apoi, indiferent de ce ar
spune al ii, p t i în direc ia at it udinii fixe a min ii t ale. P t i în direc ia ideii care- i
domin mint ea.

Dup cum î i spuneam asear , ai numai un singur dar care e cu adev rat al t u
i pe care po i s -l dai, iar acela e t i t u însu i. Nu exist alt dar; t rebuie s -l st orci din
t ine însu indu- i-l. Se afl acolo, înl unt rul t u, acum – c ci crea ia e s vâr it . Nu e
nimic s fie ce nu e acum. Nu mai e nim ic de creat , c ci t oat e lucrurile sunt deja ale
t ale, sunt t oat e s vâr it e.
De i om ul s-ar put ea s nu fie capabil s st ea fizic asupra unei st ri, el poat e
mereu st a ment al în orice st are dorit . St ând ment al, vreau s spun c po i, acum , în
chiar acest moment , s i închizi ochii i s vizualizezi un loc alt ul decât cel act ual, i s
asumi c e t i de fapt acolo. Po i SIM I aceast a at ât de real încât , deschizându- i ochii,
t i uluit s descoperi c nu e t i fizic acolo.

Aceast c t orie ment al în st area dor it , cu sent iment ul s u ult erior al

realit ii, est e t ot ce e necesar pent ru a duce la împlinirea sa. Sinele t u dimensional
mai mare are c i pe care t u cel t ri-dimensional sau mai m ic nu le cuno t i. M ai mult ,
pent ru mai-marele t u, t oat e mijloacele care duc la împlinirea asump iei t ale sunt bune.

mâi în st area ment al definit ca obiect iv al t u pân ce dobânde t e

sent iment ul realit ii, i t oat e for ele cerurilor i p mânt ului se vor gr bi s ajut e la
înt ruparea sa. M ai-marele t u Sine va influen a ac iunile i cuvint ele t ut uror celor care
pot fi folosi i în sprijinul producerii at it udinii t ale ment ale f ixat e.

*************
 Acum ne îndrept m spre cart ea Numeriilor, i aici g sim o ciudat povest e.
Poat e c unii dint re voi au avut aceast experien , a a cum e ea descris în cart ea
Numeriilor. Se vorbe t e despre const ruirea unui t abernacul [cort ul m rt uriei] la
porunca lui Dum nezeu; cum c Dum nezeu poruncise lui Israel s -I construiasc un loc
de închinar e.
Le-a dat t oat e specifica iile t abernaculului. Trebuia s fie un loc de închinare
alungit , mobil, i t rebuia s fie acoperit cu piele. Trebuie s i se spun mai mult e?

Nu-i omul, acela?

„ Nu t i i, oare, c voi sunt e i t emplu al lui Dum nezeu i c Duhul lui Dum nezeu
locuie t e în voi?” 1Cor int eni 3:16

Nu exist alt tem plu. Nu un t em plu f cut de m âini, dar un et ern t em plu în
ceruri. Acest t em plu est e alungit i est e acoperit cu piele i se mi prin de ert .

„ În ziua când a fost a ezat cort ul, nor a acoperit cort ul adun rii, i de seara
pân dim inea a a fost deasupra cort ului, ca o vedere de foc. A a era t ot deauna: ziua îl
acoperea un nor i noapt ea o vedere de foc.” Numerii 9:15,16

Porunca dat lui Israel era s a t ept e pân ce norul se ridica ziua i focul
noapt ea.
„ De umbrea norul deasupra cort ului dou zile, sau o lun , sau un an, fiii lui
Israel st t eau i nu plecau la drum; iar când se r idica el, at unci plecau” , Numerii 9:22.

t ii c t u e t i t abernaculul, dar t e-ai put ea înt reba ce e norul.

În medit a ie, mul i dint re voi t rebuie s -l fi v zut . În medit a ie, acest nor, ca
apele subt erane ale unei fânt âni art eziene, ne t e spont an spre capul t u i se
formeaz în inele aurii pulsânde. Apoi, ca un râu domol, curge dinspre capul t u înt r-un
uvoi de inele vii de aur.

Înt r-o st are medit at iv apropiat somnului, norul se ridic .

În aceast st are soporific fiind, t rebuie s i asumi c e t i ceea ce dore t i s fii

i c ai ceea ce cau i, c ci norul î i va asuma forma asum p iei tale i va croi o lume în
armonie cu aceast a. Norul e pur i sim plu haina con t ien ei t ale, i unde e a ezat
con t ien a t a, acolo vei fi t u i în car ne i oase.

Acest nor auriu apare în medit a ie. E un anume punct când t e apropii de som n
care e foart e, foart e dens, foarte lichid i foart e viu i care pulseaz . Începe s se ridice
pe m sur ce at ingi st area soporific , medit at iv , apropiat de som n. Nu p t runzi în
t abernacul; nici nu-l mi t i pân ce norul nu începe s se ridice.
 Norul înt ot deauna se ridic at unci când omul e cuprins de mole eala somnului.
ci at unci când omul adoarme, fie c t ie, fie c nu, el alunec dint r-o lume
t ri-dimensional înt r-una cvadri-dimensional i ceea ce se ridic est e con t ien a
omului înt r-un mai mare focar; est e focarul cvadri-dimensional.

Ceea ce vezi acum ridicându-se est e mai-marele t u Sine. Când acela începe s
se ridice, int ri în adev rat a st are a sent iment ului c e t i ceea ce vrei s fii. Acela e
t impul în care t e ogoie t i în dispozi ia de a fi ceea ce vrei s fii, ori experiment ând în
imagina ie ce ai experiment a în realit at e dac ai fi deja ceea ce vrei s fii, ori repet ând
iar i iar fraza care im plic fapt ul c deja ai f cut ce vrei s faci – o fraz ca „ Ce
minunat , ce minunat ! ” , de parc i s-a înt âmplat ceva minunat .

„ El vorbe t e în vis, în vedeniile nop ii, at unci când somnul se las pest e oameni
i când ei dorm în a t ernut ul lor. At unci El d în t iin ri oamenilor i-i cut rem ur cu
ar rile Sale” , Iov 33:15,16.

Folose t e în elept int ervalul ce precede somnul. Asum i sent iment ul dor in ei
îm plinit e i adorm i în aceast st are. Noapt ea, înt r-o lume dimensional mai larg , at unci
când somnul adânc se las pest e oameni, ei v d i joac rolurile pe care mai t ârziu le
vor juca pe p mânt . i piesa est e mereu în armonie cu ceea ce sinele lor dimensional
mai mari cit esc i int erpret eaz prin ei. Iluzia noast r de liber-arbit ru est e num ai
necunoa t ere a cauzelor care ne fac s ac ion m.

Senza ia care dom in m int ea om ului pe când acest a adoarme, de i fals , se va

înt ri în fapt . Asumarea sent iment ului dorin ei îm plinit e în moment ul t recerii în lumea
somnului est e comanda ce lanseaz acest proces de înt rupare spunând st rii noast re,
„ Fii aievea” . În acest fel devenim, print r-un proces firesc, ceea ce dorim s fim.

i pot spune zeci de experien e personale în care p rea im posibil s merg

înt r-un loc dar, a ezându-m ment al în locul acela pe când adormeam , îm prejur rile se
schim bau rapid, silindu-m parc s merg înt r-acolo. Am c t orit pest e m ri i ri
ezându-m numai noapt ea în pat i dormind ca i când dormeam acolo unde voiam
fiu. Cu t recerea zilelor, lucrurile începeau s se modeleze în armonie cu acea
asum p ie i t ot ce t rebuia s se înt âmple pent ru a-mi aranja c t oria se înt âm pla.
Iar eu, în ciuda mea parc , t rebuia s m preg t esc s plec spre locul în care îmi
asumasem c eram când m îndreptam spre adâncul som nului.

Pe m sur ce se ridic norul, asum c sunt acum omul care vreau s fiu, sau c
sunt deja în locul pe care mi-ar pl cea s -l vizit ez. Dorm în acel loc acum. Apoi, via a
t runde în t abernacul, p t runde în mediul meu i îmi rearanjeaz mediul pest e m ri i
pest e ri i îl rearanjeaz în asem narea asum p iei mele. Nu are nim ic de-a face cu
oameni umblând print r-un de ert fizic. Înt reaga lume larg din jurul t u e acel de ert .
 Din leag n i pân -n mormânt , t u i eu um bl m de parc am umbla prin de ert .
Dar avem un t abernacul viu în care locuie t e Dum nezeu, i est e acoperit cu un nor care
se poat e ridica i se ridic at unci când mergem la culcare ori sunt em înt r-o st are
apropiat som nului. Nu neap rat în dou zile, se poat e ridica în dou minut e. De ce
i-au dat dou zile? Dac devin acum om ul care vreau s fiu, pot deveni nem ul umit
mâine. Ar t rebui s las m car o zi înaint e de a hot rî s merg mai depart e.

Biblia spune în dou zile, o lun sau un an: oricând hot t i s mergi mai
depart e cu acest t abernacul, las norul s se ridice. Cum se ridic , începi s t e m i t i
înt r-acolo unde e nor ul. Nor ul e pur i sim plu haina con t ien ei t ale, asum p ia t a. Unde
ezi con t ien a, nu t rebuie s i iei t rupul fizic; gravit eaz înt r-acolo chiar i în ciuda
t a. Se înt âm pl lucruri care t e împing s t e îndrep i în direc ia unde s luie t i
con t ient .

„ În casa Tat lui M eu mult e loca uri sunt . Iar de nu, v-a fi spus. M duc s v
t esc loc. i dac M voi duce i v voi g t i loc, iar i voi veni i v voi lua la M ine, ca
fi i i voi unde sunt Eu.” Ioan 14:2,3

M ult ele loca uri sunt st rile nenum rat e dinl unt rul m in ii t ale, c ci t u e t i casa
lui Dum nezeu. În casa Tat lui M eu sunt nenum rat e concept e de sine. Nu ai put ea în
t oat ve nicia s epuizezi ce e t i t u capabil de a fi.

Dac st au lini t it aici i asum c sunt alt undeva, m-am dus s preg t esc un loc.
Dar dac -m i deschid ochii, biloca ia pe care am creat -o dispare i eu sunt înapoi aici în
forma fizic pe care am l sat -o în urma m ea când m-am dus s preg t esc un loc. Dar
am preg t it locul oricum i, în t im p, voi locui acolo fizic.

Nu t rebuie s t e preocupe c ile i m ijloacele ce vor fi angajat e pent ru a t e mut a

prin spa iu înt r-acel loc unde ai mers ment al i l-ai preg t it .
St ai doar lini t it , indiferent unde t e-ai afla, i descrie- i-l cât mai realist .

Dar t e avert izez, nu t rat a ast a cu u urin , fiindc sunt con t ient de ceea ce va
aduce acelora care o vor lua în joac . Am t rat at -o i eu cu prea m ult u urin odat ,
numai pent ru c voiam s plec depart e din cauza vrem ii de afar . Era miezul iernii în
New York, i at ât de mult am vrut s fiu în climat ul cald al Indiilor, încât am dorm it
într-o noapte ca i când a fi dormit pe sub palm ieri. A doua zi, când m-am t rezit, era în
cont inuare cât se poat e de iar n . Nu aveam de gând s merg în Indii în acel an, dar au
sosit ve t i t ulbur t oare, care m-au silit s fac acea c t orie. Era în t oiul r zboiului,
când vasele erau scufundat e în st ânga i în dreapt a, dar m-am îmbarcat din New York
la 48 de ore dup ce am primit t irile.

Era singurul mod de a ajunge în Barbados, i am ajuns chiar la t im p pentru a-m i

vedea mama i a-i spune un t ri-dimensional „ adio” .
 În ciuda fapt ului c nu aveam nicio int en ie de a merge, Sinele mai profund a
vegheat unde s-a coborât nor ul. L-am a ezat în Barbados i acest t abernacul (t rupul
meu) a t rebuit s mearg i s fac acea c t orie pent ru a împlini porunca, „ Tot locul
pe care vor c lca t lpile picioarelor voast re, îl voi da vou ” [Iosua 1:3] . Oriunde se
opre t e norul în de ert , acolo î i faci i t u t ab ra.
Am plut it pe vas la miezul nop ii dinspre New York f nici un gând la
submarine ori alt ceva. Trebuia s merg. Lucrurile s-au înt âm plat înt r-un fel pe care nu
l-a fi put ut eu n scoci.

Te avert izez, deci, nu t rat a lucrul acest a cu u urin . Nu spune, „ Voi încerca s
pun în Labrador, doar ca s v d dac func ioneaz ” . Vei merge în Labradorul t u i
apoi t e vei m inuna de ce mai vii oare la cursurile ast ea. Va func iona, dac vei îndr zni
i asumi sent iment ul dorin ei t ale împlinit e când mergi la culcare.
Cont roleaz i dispozi iile at unci când t e culci. Nu pot g si o modalit at e mai
bun de a descrie aceast t ehnic decât s -i spun „ vis t reaz cont rolat ” . Înt r-un vis
[obi nuit] pierzi cont rolul, dar încearc s i precezi som nul cu un vis t reaz complet
controlat , int rând în acest a a a cum faci în visurile [obi nuite] , c ci înt r-un vis e t i
înt ot deauna foart e predom inant , înt ot deauna t u joci rolul. E t i mereu un act or înt r-un
vis, nu e t i niciodat publicul. Când ai un vis t reaz cont rolat , e t i act or i int ri în scena
visului cont rolat . Dar nu o f cu prea mult u urin , c ci mai apoi va t rebui s rejoci
fizic acea scen în lumea t ri-dimensional .

Acum, înaint e de a int ra în moment ul nost ru de t cere, est e ceva ce t rebuie s

clarific, i anume în privin a efort ului despre care am vorbit asear . Dac est e vreun
motiv pe t oat lumea asta pentru care oamenii e ueaz , at unci e acela pent ru c nu
sunt con t ien i de o lege pe care psihologii de azi o numesc legea efort ului invers.

Când î i asumi sent iment ul dorin ei t ale împlinit e, o faci cu minim um de efort .
Trebuie s cont rolezi direc ia mi rilor at en iei t ale. Dar t rebuie s o faci cu minim de
efort . Dac depui efort în cont rol, i o for ezi înt r-o anumit direc ie, nu vei ob ine
rezult at e. Vei ob ine rezult at e cont rare, oricare ar fi acest ea.

Iat de ce insist m în a st abili bazele biblice ale som nului adam ic. Acela est e
prim ul act creat iv, i nu exist nicio consemnare c el s-a mai t rezit vreodat din acest
somn profund.
Cât doarme el, crea ia încet eaz .

i schimbi viit orul cel mai bine at unci când ai cont rol asupra gândurilor t ale,
înt r-o st are apropiat som nului, fiindc at unci efort ul est e redus la minimum. At en ia
t a pare a fi complet relaxat i at unci t rebuie s exersezi men inerea at en iei t ale în
acel sent iment , f a folosi for a i f a f olosi efort .
 Nu crede nici pent ru un moment c put erea voin ei e cheia. Când îl eliberezi pe
Baraba i devii ident ificat cu Iisus, nu t e for ezi s fii El, t e imaginezi a fi El. Ast a e t ot
ceea ce faci.

Acum, apropiindu-ne de part ea esen ial a serii, int ervalul dedicat rug ciunii,
îng duie-mi din nou s limpezesc tehnica. S tii ce vrei. Apoi construie te un singur
evenim ent, un evenim ent care implic împlinirea dorin ei tale. Rezum evenimentul
la un singur gest .

De exemplu, dac aleg ca eveniment st rângerea mâinii unui om, at unci acest a e
singurul lucru pe care îl fac. Nu i-o st râng, apoi aprindem o igar i mai facem o mie de
alt e lucruri. Pur i sim plu imaginez c st rângem mâinile în realit at e i fac ast a iar i iar i
iar pân ce act ul imaginar are sent iment ul realit ii.
Eveniment ul t rebuie înt ot deauna s sugereze îm plinirea dorin ei. Const ruie t e
înt ot deauna un eveniment pe care crezi c îl vei pet rece firesc imediat ca urmare a
îm plinirii dorin ei t ale. Tu hot t i ce eveniment vrei s produci cu adev rat .

Exist înc o t ehnic pe care i-am dat -o seara t recut . Dac nu t e po i

concent ra asupra gest ului, dac nu t e po i ghem ui în scaunul t u i s crezi c e t i
alt undeva ca i când alt undeva ar fi aici, at unci f ast a: Redu ideea, condenseaz-o
într-o singur fraz simpl ca „Ce m inunat!”, sau „M ul umesc!”, sau „În sfâr it!”, sau
„E gata!”.
N-ar t rebui s fie mai m ult de t rei cuvint e. Ceva ce im plic fapt ul c dorin a est e
deja îm plinit . „ Ce minunat !” , sau „ M ul umesc!” im plic ast a cu siguran . Ast ea nu
sunt t oat e expresiile pe care le-ai put ea folosi. Invent eaz una din propriul t u
vocabular, care crezi t u c e mai pot rivit . Dar f -o foart e, foart e scurt i înt ot deauna
folose t e o fraz care im plic realizarea ideii.

Când ai fraza în minte, ridic norul. Las norul s se înal e inducându- i starea
care se apropie de somn. Pur i simplu începe s i imaginezi i s sim i c i-e somn,
i în aceast stare, asum i sentimentul dorin ei împlinit e. Apoi repet fraza iar i
iar, ca pe un cântec de leag n. Oricare ar fi fraza, las-o s insinueze c asump ia ta
este adev rat , c e concret , c e deja un fapt i tii foarte bine asta.

Relaxeaz -t e doar i int r în sent iment ul de a fi înt r-adev r ceea ce vrei s fii.
când-o, p t runzi în Ierihon cu spionul t u, care are put erea s i ofere aceast a. Îl
eliberezi pe Baraba i Îl osânde t i pe Iisus la r st ignire i înviere. Rejoci t oat e acest e
pove t i dac începi acum s dai drum ul i s int ri în sent iment ul de a fi de fapt t ot ce
vrei s fii. Acum ne put em duce...

PERIOADA DE T CERE...

**************
 Dac mâinile- i sunt uscat e, dac gura i-e uscat la sfâr it ul acest ei medit a ii,
acest lucru e dovad sigur c ai reu it s ridici norul. Ce ai f cut cât norul era ridicat e
numai i numai t reaba t a. Dar ai ridicat norul dac mâinile î i sunt uscat e.

i voi spune despre un alt fenomen care e foart e ciudat i unul pe care nu îl pot
analiza. Se înt âm pl dac p t runzi înt r-adev r în adânc. Vei descoperi la t rezire c ai
cea mai act iv pereche de rinichi din lume. Am discut at ast a cu doct ori i nici ei nu pot
explice.
Alt lucru pe care l-ai put ea observa în medit a ie est e o m inunat lumin
albast r lichid . Cel mai apropiat lucru de pe p mânt cu care o pot asemui est e alcoolul
arzând. t ii, când pui alcool pest e budinca de prune la Cr ciun i îi dai foc, pl cut a
paie albast r lichid care înv luie budinca pân ce o st ingi. Acea flac est e cel mai
apropiat lucru de lumina albast r ce apare pe frunt ea om ului în medit a ie.

Nu fi nec jit . O vei cunoa t e at unci când ai s-o vezi. E ca dou nuan e de
albast ru, un albast ru mai închis i unul mai deschis în cont inu mi care, exact ca
alcoolul aprins, care e alt fel decât flac ra unui jet de gaz. Aceast flac e vie, a a cum
spirit ul ar fi viu.

Un alt lucru care i-ar put ea ap rea a a cum m i-a ap rut mie: vei vedea pet e în
fa a ochilor.
Nu sunt pet e de la ficat , a a cum i-ar spune unii care nu t iu nimic despre ast a.
Acest ea sunt lucru oare ce plut esc în spa iu ca o plas , cercule e legat e laolalt . Încep
cu o singur celul i vin în grupuri în t ipare geomet rice diferit e, ca viermi, ca remorci,
i t oat e î i plut esc pest e t ot prin fa . Când închizi ochii, înc le vezi, dovedind c ele nu
sunt afar , sunt înl unt ru.

Când începi s t e ext inzi în con t ien , vin t oat e lucrurile ast ea. Ar put ea fi
fluxul t u sanguin concret izându-se print r-un t ruc ciudat de-ale om ului pe care om ul
nu prea îl în elege. Nu neg c ar fi fluxul t u sanguin f cut vizibil, dar nu fi nec jit
crezând c sunt pet e de la ficat ori vreo alt aiureal pe care i-ar spune-o oamenii.

Dac acest e variat e fenomene vin la t ine, nu gândi c faci ceva gre it . Est e
expansiunea fireasc , nat ural care vine la t o i cei care se suie în remorc i încearc s
dezvolt e gr dina Ghet simani.

Din clipa în care începi s i disciplinezi mint ea observându- i gândurile i

veghindu- i-le de-a lungul zilei, devii poli aiul gândurilor t ale. Refuz s int ri înt r-o
conversa ie ce e nepl cut , ref uz s ascul i at ent orice bârf .

Începe s const ruie t i în ochiul m in ii t ale viziunea fecioarei neprih nit e mai
degrab decât viziunea fet ei mari i proast e. Ascult numai la lucrurile care- i aduc
bucurie at unci când le auzi.
 Nu- i pleca urechea la cele care nu sunt vrednice de iubit , cele pe care at unci
când le auzi ai vrea s nu le fi auzit . Ast a e ascult are i vedere de lucruri „ f de
unt delem n în candel ” , sau f bucurie în suflet ul t u.

Sunt dou feluri de fecioare în Biblie: cinci de m inte i cinci în elept e

[M at ei 25:1-12] . În clipa în care devii fecioara în eleapt , ori încerci m car s devii, vei
vedea t oat e acest ea înt âm plându-se. Vei vedea acest e lucruri i- i vor de t ept a
int eresul înt r-at ât încât nu vei mai avea t im p pent ru prost ii, at ât de dragi mult or
oameni. Sper c nici nu ai t imp. Fiindc nimeni nu ar t rebui s se ident ifice cu aceast
rea lucrare i înc s se mai bucure discut ând despre alt ele nevrednice de laud .

Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIM ENSIONAL

Sunt de fapt dou perspect ive asupra lumii pe care le posed fiecare om , i
povest it orii ant ici erau deplin con t ien i de acest e dou perspect ive. Ei numeau una
„ mint ea t rupeasc ” i pe cealalt „ mint ea lui Hrist os” .

Recunoa t em acest e dou cent re de gândire în afirma ia: „ Om ul firesc nu

prime t e cele ale Duhului lui Dum nezeu, c ci pent ru el sunt nebunie i nu poat e s le
în eleag , fiindc ele se judec duhovnice t e” , 1Corint eni 2:14

Pent ru m int ea „ fireasc ” , realit at ea est e limit at la imediat ul num it acum ; chiar
acest moment pare a con ine înt reaga realit at e, t ot rest ul fiind ireal. Pent ru m intea
fireasc , t recut ul i viit orul sunt pur imaginare. Cu alt e cuvint e, t recut ul meu, când
folosesc mint ea fireasc , est e numai o imagine a memoriei despre lucrurile care au
fost . i pent ru focarul lim it at al min ii fir e t i , carnale sau t rupe t i , viit orul nu exist .
M int ea fireasc nu crede c ar put ea revizit a t recut ul i c l-ar put ea vedea ca pe ceva
ce e act ual, ceva obiect iv i concret în sine, a a cum nu crede nici c viit orul exist .

Pent ru mint ea christ ic , mint ea spirit ual [„ duhovniceasc ” ] , pe care o vom

numi în limba noast r focar cvadri-dimensional , t recut ul, prezent ul i viit orul min ii
fire t i sunt un înt reg act ual. Include înt reaga variet at e de im presii senzoriale pe care
omul le-a înt âlnit , le înt âlne t e i le va înt âlni.

Singurul mot iv pent ru care t u i cu mine func ion m a a cum o facem în zi de

azi, f a fi con t ien i de mai-larga perspect iv , est e din simplul mot iv c sunt em
creat uri ale obi nuin ei, iar rut ina ne face complet orbi la ceea ce alt fel ar t rebui s
vedem; dar obi nuin a nu e lege. Func ioneaz ca i când ar fi cea mai irezistibil for
din lume, i t ot u i, nu e lege.
 Put em crea o nou abordare a vie ii.
Dac am pet rece cât eva minut e în fiecare zi ret r gându-ne at en ia din regiunea
senza iei i concent rând-o pe o st are invizibil , am deveni în t im p con t ien i de aceast
mai-larg lume, aceast lume dimensional mai larg . St area cont emplat est e acum o
realit at e concret , dislocat în t imp.

În aceast sear , înt orcându-ne la Biblia noast r , judec t u însu i unde st ai în

evolu ia t a act ual .

**************

Prima noast r povest e din aceast sear est e din capit olul 5 al Evangheliei lui
M arcu. În acest capit ol sunt t rei pove t i spuse de parc ar fi experien e separat e ale
personajelor principale.

În prima povest e, ni se spune c Iisus d pest e un nebun, un om gol care t r ia

înt r-un cimit ir i se ascundea print re mormint e. Acest om Îi cere lui Iisus s nu scoat
din el demonii care îl chinuiau.
„ C ci îi zicea [Iisus lui] , ‚Ie i duh necurat din om ul acest a’” , M arcu 5:8.
Vas zic Iisus scoat e duhurile, ca acest ea s se poat dist ruge acum , i g sim pe
acest om îmbr cat i cu mint ea senin , pent ru prima dat , ezând la picioarele
Înv t orului.

Vom afla sensul psihologic al acest ui capit ol schim bând numele Iisus cu cel de
ra iune luminat sau gândire cvadri-dimensional .

M ergând mai depart e în acest capit ol, ni se spune c Iisus d acum pest e „ unul
din mai-marii sinagogilor, anume Iair” [5:22] , i acest Iair mai-mare preot al sinagogii
are o fiic ce era pe moart e. Fat a are 12 ani i el Îi cere lui Iisus s vin s o scape.

Iisus Se învoie te i, în tim p ce Se îndreapt spre casa marelui preot , o femeie

din pia Îi at inge haina. „ i îndat , cunoscând Iisus în Sine put erea ie it din El,
înt orcându-Se c t re m ul ime, a înt rebat : Cine s-a at ins de M ine?” , M arcu 5:30.
Femeia care fusese vindecat de o curgere de sânge pe care o avea de 12 ani a
rt urisit c ea Îl at insese. „ Iar El i-a zis: Fiic , credin a t a t e-a mânt uit , mergi în pace i
fii s t oas de boala t a! ” , M arcu 5:34.

M ergând mai depart e spre casa marelui preot , I se spune c fat a era de-acum
moart i nu mai era necesar s Se duc pân acolo. Nu mai e doar bolnav , ci moart .

„ Dar Iisus, auzind cuvânt ul ce s-a gr it , a zis mai-marelui sinagogii: Nu t e t eme.

Crede numai” , M arcu 5:36.
i int rând, le-a zis: De ce v t ulbura i i plânge i? Copila n-a m urit , ci doarme” ,
M arcu 5:39.
 La care, mul imea L-a luat în râs, dar Iisus, închizând u ile i l sându-i pe cei ce
nu credeau afar , i-a luat cu Sine în cas pe discipolii S i i pe t at l i mama fet ei
moart e.
Au int rat în camera unde era aceast a înt ins . „ i apucând pe copil de mân , i-a
gr it : Talit a kumi, care se t âlcuie t e: Fiic , ie zic, scoal -t e! ” , M arcu 5:41.

i îndat s-a sculat copila i umbla, c ci era de doisprezece ani. i s-au m irat
îndat cu uimire mare. Dar El le-a poruncit , cu st ruin , ca nimeni s nu afle de
aceast a. i le-a zis s -i dea copilei s m nânce” , M arcu 5:42,43.

Tu e t i, a a cum st ai aici, înf at în acest capit ol 5 al lui M arcu. Un cimit ir are

un singur rost : est e un pomelnic al celor m or i. Tr ie t i t u în t recut ul mort ?

Dac t r ie t i print re mor i, prejudec ile t ale, superst i iile t ale i falsele t ale
credin e pe care le ii în via sunt piet rele de morm int e dup care t e ascunzi. Dac
refuzi s le dai drum ul, e t i la fel de nebun ca nebunul biblic ce î i ap ra nebunia în fa a
ra iunii lum inate. Nu e nicio diferen . Dar ra iunea luminat nu poat e ap ra
prejudec ile i superst i iile de n vala logicii.

Nu exist om în lumea ast a ce are o prejudecat , indiferent de nat ura acest ei

prejudec i, i care s o poat sus ine în lumina logicii. Spune-mi c e t i îm pot riva unei
anume na iuni, unui anume „ ism ” [-ÍSM suf. „ doct rin ” , „ sist em” , „ curent ” ,
„ profesiune” , „ st are de fapt ” ] , un anume orice – nu-mi pas care anume – nu î i po i
expune acea credin a t a lum inii ra iunii i aceast a s stea în picioare. Ca s o po i ine
vie în lumea t a, t rebuie s o ii ascuns de ra iune. Nu o po i analiza ra ional i ea s
mân în picioare. Când acest focar cvadri-dimensional vine i- i arat o nou
abordare a vie ii i- i scoat e din mint ea t a proprie t oat e acele lucruri care t e chinuiau,
at unci e t i cur at i îm br cat i înt reg la mint e. i st ai la piciorul în elegerii, sau la
picioarele Înv t orului .

Îmbr cat de-acum i în t oat e min ile, po i învia mor ii. Care mor i? Copila din
povest e nu e o copil . Copila est e am bi ia t a, dorin a t a, visele neîm plinit e ale inimii
t ale. Aceast a e copila din casa min ii omului.

Fiindc , dup cum am afirmat mai devreme, înt reaga pies a Bibliei est e una
psihologic . Biblia nu face t rimit eri de niciun fel la vreo persoan care ar fi exist at
vreodat , sau la vreun eveniment care s-ar fi pet recut pe p mânt . Toat e pove t ile
biblice se desf oar în mint ea om ului individual.

În aceast povest e, Iisus est e int elect ul t rezit al omului. Când mint ea t a
func ioneaz în afara razei sim urilor t ale, când mint ea t a est e vindecat de t oat e
fost ele limit ri, at unci nu mai e t i om ul nebun; dar e t i aceast prezen personificat
drept Iisus, put erea ce poat e învia dorurile inimii omene t i.
 t i femeia cu o curgere de sânge acum. Ce e curgerea de sânge? Un pânt ec
supurant nu e un pânt ec product iv. Avea curgerea aceea de 12 ani, era incapabil de a
purt a rod. Nu- i put ea da form dorin ei din cauza curgerii de sânge. i se spune c a
salvat -o, sau a mânt uit -o credin a ei. Cum pânt ecul se închide, poat e da form
semin ei, ori ideii.

Cum m intea î i este cur at de fostul t u concept de Sine, î i asumi c e ti

ceea ce vrei s fii i, r mânând credincios acestei asump ii, dai form asump iei tale
sau învii copila. E t i femeia cur at de curgerea de sânge i t e îndrep i spre casa
copilei moart e.

Copila sau st area pe care o dore t i est e acum concept ul fixat despre t ine. Dar
acum, asumându-mi c sunt ceea ce doream mai devreme s fiu, nu pot continua s
doresc ceea ce sunt con tient c sunt. Deci nu discut despre asta. Nu discut cu nimeni
despre ceea ce sunt. Este limpede pentru mine c sunt ceea ce voiam s fiu, încât
umblu ca i când a fi.

ind ca i când sunt ceea ce mai devreme voiam numai s fiu, lumea mea a
focarului limit at nu vede acel lucru i crede c nu-l mai doresc. Copila e moart în
lumea lor; dar eu, cel care cunosc legea, spun, „ Copila n-a m urit ” . Copila nu a m urit , ci
doarme. O t rezesc acum. Eu, prin asum p ia mea, t rezesc i fac vizibil în lumea m ea
ceea ce asum, c ci asump iile sus inut e t rezesc invariabil ceea ce afirm .

Închid u a. Care u ? U a sim urilor mele. Pur i simplu închid complet în

afar tot ce mi-ar ar ta sim urile mele. Neg eviden a sim urilor mele. Întrerup
ra iunea limitat a omului firesc i p esc în aceast afirma ie îndr znea c sunt
ceea ce sim urile mele neag .

Cu u a sim urilor închis , ce iau în acea st are disciplinat ? Nu iau pe nimeni în

acea st are în afara p rin ilor copilei i a ucenicilor mei. Închid u a în nasul m ul imii
bat jocorit oare ce râde.
Nu mai am nevoie de confirm ri. Neg complet eviden a sim urilor mele i nu
discut dac asump ia mea e posibil sau nu.

Cine sunt p rin ii? Am descoperit c t at l-mama înt regii crea ii est e EU SUNT-ul
omului. Con t ien a omului est e Dum nezeu. Sunt con t ient de st are. Sunt t at l-mama
t ut uror ideilor mele i m int ea mea r mâne fidel acest ui nou concept de Sine. M int ea
mea e disciplinat . Iau în acea st are ucenicii i închid în afara acelei st ri orice ar
put ea-o nega.

Acum, copila, neajut at de un om , est e înviat . Condi ia pe care am dor it -o i

am asumat c o aveam devine concret izat înl unt rul lumii mele i poart m rt urie
put erii asum p iei mele.
 Judec t u, nu t e judec eu. Fie t r ie t i acum în t recut ul mort , fie t r ie t i ca
femeia c reia i se oprise hemoragia. Ai putea s -mi r spunzi hot rât , dac t e-a
întreba, „ Crezi acum c t u, f ajutorul altora, trebuie numai s i asum i c e t i ceea
ce vrei s fii pent ru a face adev rat acea asump ie în lumea t a? Sau crezi c t rebuie
mai înt âi s îndepline t i anumit e condi ii impuse ie de c t re t recut , c t rebuie s fii de
un anume fel, un anume ceva” ?

Nu sunt crit ic la adresa anum it or biserici ori grupuri, dar sunt dint r-aceia care
cred c oricine e în afara bisericii sau grupului lor nu e înc mânt uit . Eu m-am n scut
prot est ant . Vorbe t i cu un prot est ant , î i va spune c e un singur fel de cre t ini,
prot est an ii . Vorbe t i cu un catolic, oh, nimic nu e cre tin pe lume în afara catolicilor .
Vorbe t i cu un evreu i cre t inii sunt dint r-odat gâni iar evreii, cei ale i . Vorbe t i cu
un mahomedan, evreii i cre t inii sunt „ necredincio ii” . Vorbe t i cu alt ul i acela e cel
perfect . Nu cont eaz cu cine vorbe t i, dar acela e înt ot deauna cel ales.
Dac crezi c t rebuie s fii unul dint re ace t ia pentru a fi mânt uit , e t i înc un
om nebun ascunzându-se pe dup acest e superst i ii i acest e prejudec i ale t recut ului,
i im plori s nu f ii cur at .

Unii îmi vor spune, „ Nu-m i cere s renun la credin a mea în Iisus-omul, ori în
M oise omul, ori în Pet ru, omul. Când îm i ceri s renun la credin a mea în acest e
personaje, pur i simplu îmi ceri prea m ult . Las -mi credin ele ast ea, fiindc ele îmi
aduc alinare. Pot s cred c ei au t r it pe p mânt i în acela i t im p s urm ez
int erpret rile t ale psihologice ale acest or ist orisiri” .
Iar eu spun, „ Ie i din t recut ul mor t . Ie i din cimit irul acela i um bl cunoscând
t u i Tat l t u una sunt e i, iar Tat l t u, C ruia oamenii îi spun Dum nezeu, est e
propria t a Con t ien ” .
Aceast a est e singura lege creat iv din lume.

De ce anume sunt em con t ien i a fi? De i nu- i po i vedea obiect ivul cu focarul
lim it at al min ii t ale t ri-dimensionale, e t i acum ceea ce i-ai asumat c e t i. M ergi
înaint e în asump ia aia i r mâi credincios ei.
Tim pul în dimensiunea ast a a fiin ei t ale bat e încet i s-ar put ea, chiar i dup
ce i-ai concret izat asum p ia, s nu- i am int e t i c a fost o vreme când aceast realit at e
act ual a fost numai o at it udine a m in ii. Din cauza încet ei t receri de aici a t impului,
adesea nu reu t i s vezi rela ia dint re nat ura t a l unt ric i lumea ext erioar ce-i
aduce m rt urie.

Judec t u asupra locului pe care-l ocupi acum în acest al cincilea capit ol al lui
M arcu. Înviezi t u copila moart ? Înc ai nevoie s i se închid acel pânt ec al min ii?
Curge înc , neput ând ast fel fi rodit or? E t i acum nebunul ce t r ie t e în t recut ul mort ?
Numai t u po i judeca i r spunde acest or înt reb ri.

**************
 Acum ne înt oarcem spre o povest e din cel de-al 5-lea capit ol al Evangheliei lui
Ioan. Aceast a v va ar t a cât de frum os exprimau povest it orii ant ici cele dou
perspect ive dist inct e asupra lumii – una, focarul t ri-dimensional limit at , i cea de-a
doua, focarul cvadri-dimensional.

Aceast povest e ne înf eaz un b rbat neput incios care e vindecat rapid.
Iisus vine înt r-un loc numit Vit ezda [Bethesda] , care prin defini ie înseamn Casa celor
Cinci Pridvoare. Pe acest e cinci pridvoare se afl nenum ra i neput incio i – „ orbi,
chiopi, usca i” [5:3] i al ii. Conform t radi iei, la o vreme anume, un înger cobora i
t ulbura apa care era lâng acest e cinci pridvoare. Cum îngerul t ulbura apa, cel dint âi
care int ra dup t ulburarea aceast a era înt ot deauna vindecat . Dar numai cel dint âi, nu
i ceilal i. Iisus, v zând un om ce era chiop înc din pânt ecele maicii sale, îi spune,
„ Voie t i s t e faci s t os?” , Ioan 5:6.
„ Bolnavul I-a r spuns: Doam ne, nu am om, care s m arunce în sc ld t oare,
când se t ulbur apa; c , pân când vin eu, alt ul se coboar înaint ea mea” , Ioan 5:7.
„ Iisus i-a zis: Scoal -t e, ia- i pat ul t u i um bl ” , Ioan 5:8.
i îndat om ul s-a f cut s t os, i-a luat pat ul i umbla. Dar în ziua aceea era
sâmb ” [s rb t oare, „ Sabat ul” ] , Ioan 5:9.

Cit e t i aceast povest e i t e gânde t i c un om m ist erios care posed put eri
miraculoase a spus brusc unui chiop, „ Scoal -t e i um bl ” . Nu pot repet a suficient de
des c povest ea, chiar i at unci când prezint individualit i nenum rat e, are loc
înl unt rul min ii om ului individual.

Sc ld t oarea est e con t ien a t a. Îngerul est e o idee, numit mesager al

Domnului [ 5:4] .
Con t ien a fiind Dum nezeu, când ai o idee, înt re ii un înger. În clipa în care e t i
con t ient de o dorin , sc ld t oarea t a a fost t ulburat . Dorin a t ulbur mint ea om ului.
A vrea ceva înseamn a fi t ulburat .
Exact în moment ul în care ai o am bi ie, ori un obiect iv l m urit , sc ld t oarea a
fost t ulburat de îngerul care era dorin a. i se spune c cel dint âi care int r în
sc ld t oarea t ulburat est e înt ot deauna vindecat .

Cei mai apropia i m ie t ovar i din lumea ast a, so ia mea i fet i a mea, sunt
pent ru mine, când m adresez lor, „ persoana a doua” . Trebuie s -i vorbesc so iei mele
prin „ t u” . Trebuie s vorbesc oricui, indiferent cât de apropia i îm i sunt , prin „ t u e t i
t u” . i dup aceea, a t reia persoan , „ el est e” . Exist o singur persoan în lumea ast a
cu care pot folosi persoana înt âi prezent i aceea sunt eu însumi. „ Eu sunt ” poat e fi
spus numai despre mine, nu poat e fi spus despre alt ul.

adar, când sunt con t ient de vreo dorin c-a vrea s fiu ceva, dar aparent
nu sunt , sc ld t oarea fiind t ulburat , cine poat e int ra în sc ld t oare înaint ea mea?
 Numai eu am put erea primei persoane. Eu sunt ceea ce vreau s fiu. Dac nu
cred c sunt ce vreau s fiu, r mân a a cum am fost i mor în lim it area aia.

În aceast povest e, nu ai nevoie de nici un om s t e arunce în sc ld t oare în

clipa în care con t ien a t a e t ulburat de dorin . Tot ce î i t rebuie est e s i asumi c
deja e t i ceea ce mai devreme voiai s fii – i e t i în sc ld t oare, niciun alt ul neput ând
int ra înaint ea t a. Care alt ul poat e int ra înaint ea t a când t u devii con t ient a fi ceea ce
vrei s fii? Nimeni nu poat e fi înaint ea t a când numai t u singur ai put erea de a spune
EU SUNT.

Acest ea sunt cele dou perspect ive. E t i acum ceea ce sim urile t ale neag . E t i
dest ul de îndr zne s i asum i c deja e t i ceea ce vrei s fii? Dac îndr zne t i s i
asumi c e t i deja ceea ce ra iunea t a i sim urile t ale neag acum, at unci e t i în
sc ld t oare i, f ajut or omenesc, i t u t e vei scula, î i vei lua pat ul i vei umbla.

i se spune c s-a înt âm plat de sabat , înt r-o sâmb . Sabat ul est e numai sim ul
mist ic al neclint irii, când e t i nepreocupat , când nu e t i nelini t it , când nu t e mai ui i
dup rezult at e, t iind c sem nele urmeaz i nu preced.

Sabat ul est e ziua neclint irii, când nu se lucreaz . Când nu lucrezi pent ru a face
fie, p st rezi sabat ul. Când nu e t i deloc preocupat de p rerea alt ora, când um bli ca
i când ai fi deja, nu po i m i ca un deget pent ru a face ca s fie, e t i în sabat .

Nu pot fi preocupat de cum se va face i înc s spun c sunt con t ient c sunt
deja acel lucru. Dac sunt con t ient a fi liber, asigurat , s tos i fericit , sus in aceste
st ri de con t ien f efort ori m unc din part ea mea. A adar, sunt în sabat ; i pent ru
era sabat ul, el s-a ridicat i a umblat .

************

Povest ea noast r urm t oare est e din capit olul 4 al Evangheliei lui Ioan, i est e
una pe care ai auzit -o de nenum rat e ori.

Iisus vine la o fânt ân i acolo e o femeie din Samaria, iar El îi spune, „ D -M i s

beau” , Ioan 4:7.
„ Femeia samarineanc I-a zis: Cum Tu, care e t i iudeu, ceri s bei de la m ine,
care sunt femeie samarineanc ? Pent ru c iudeii nu au amest ec cu samarinenii” , Ioan
4:9.
„ Iisus a r spuns i i-a zis: Dac ai fi t iut darul lui Dum nezeu i Cine est e Cel
Ce- i zice: D -M i s beau, t u ai fi cerut de la El, i i-ar f i dat ap vie” , Ioan 4:10.
„ Femeia I-a zis: Doamne, nici g leat nu ai, i fânt âna e adânc ; de unde, dar, ai
apa cea vie? Nu cum va e t i Tu mai mare decât p rint ele nost ru Iacov, care ne-a dat
aceast fânt ân i el însu i a b ut din ea i fiii lui i t urmele lui?” , Ioan 4:11,12.
 „ Iisus a r spuns i i-a zis: Oricine bea din apa aceast a va înset a iar i; Dar cel ce
va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, c ci apa pe care i-o voi da
Eu se va face în el izvor de ap curg t oare spre via ve nic ” , Ioan 4:13,14.

„ Iisus i-a zis: Bine ai zis c nu ai b rbat . C ci cinci b rba i ai avut i cel pe care îl
ai acum nu- i est e b rbat . Aceast a adev rat ai spus” , Ioan 4:17,18.
Femeia, t iind c acest ea erau adev rat e, merge în pia i spune celorlal i,
„ L-am înt âlnit pe M esia” [„ Nu cumva Acest a este Hrist osul?” ] , Ioan 4:29.
Iar ei o înt reab de unde t ia c L-a întâlnit pe M esia. „ [E] un om Care mi-a spus
t oat e cât e am f cut ” [ 4:29] , r spunde ea.

Iat aici un focar ce cuprinde cel pu in înt regul t recut , iar acum vorbe t e despre
viit or.
Cont inuând cu povest ea, ucenicii vin la Iisus i Îi spun, „ Înv t orule, m nânc ” ,
Ioan 4:31.
„ Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o t i i” , Ioan 4:32.

Când ei vorbesc despre seceri ul de pest e pat ru luni, Iisus r spunde, „ Nu zice i
voi c mai sunt pat ru luni i vine seceri ul? Iat zic vou : Ridica i ochii vo t ri i privi i
holdele c sunt albe pent ru seceri ” , Ioan 4:35.

El vede lucr uri pent ru care oamenii a t eapt pat ru luni, ori pent ru care
t eapt pat ru ani; El le vede ca fiind acum înt r-o lume dimensional mai larg , exist ând
acum, având loc acum.

ne înt oarcem la prima part e a pove t ii. Femeia din Samaria est e
t ri-dimensionalul t u, iar Iisus la fânt ân est e cvadri-dimensionalul t u. Conflict ul începe
înt re ceea ce vrei t u s f ii i ceea ce ra iunea î i spune c e t i. M ai-marele t u î i spune
, dac îndr zne t i s i asumi c deja e t i ceea ce vrei s fii, vei deveni acel lucru.

M ai-micul t u, cu focarul s u limit at , î i spune, „ Oh, n-ai nici g leat , nici

frânghie, mai e i adânc r u fânt âna ast a… Cum ai put ea vreodat at inge adâncul
acest ei st ri f mijloacele de a ob ine acea finalit at e?” .
Tu r spunzi i zici, „ De-ai fi t iut cine î i cere s bea, ai fi cerut t u de la el” .
Dac ai ti numai ce din tine te îndeam n spre întruparea st rii pe care acum
o cau i, i-ai suspenda slaba ta perspectiv i l-ai l sa pe el s o fac în locul t u.

Apoi î i spune c ai cinci so i, i t u negi. Dar el t ie mult mai bine decât t ine c
cele cinci sim uri ale t ale t e îns mân eaz diminea , prânz i sear cu limit rile lor. Ele
i spun ce prunci vei purt a în seara ast a, mâine i în zilele ce vin. Fiindc cele cinci
sim uri ale t ale func ioneaz ca cinci so i care î i îns mân eaz const ant con t ien a,
care est e marele pânt ec al lui Dumnezeu; i diminea , prânz i sear ele î i sugereaz
i î i dict eaz ceea ce t u t rebuie s accep i ca fiind adev rat .
 El î i spune c cel pe care ar t rebui s -l ai de so nu e so ul t u. Cu alt e cuvint e,
cel de-al aselea [sim ] nu t e-a îns mân at înc .
Ceea ce ai vrea s f ii est e negat de c t re ace t i cinci, i ei de in put erea, ei
dict eaz ce vei accept a ca fiind adev rat. Ceea ce ai vrea s accep i nu i-a penetrat
înc mint ea i nu i-a îns mân at -o cu realit at ea ei înc . Cel c ruia îi spui so nu î i e so
cu adev rat. Nu îi por i asem narea. A-i purta asem narea e dovada c t u e t i soa a
lui, m car l-ai cunoscut int im. Nu îi por i asem narea celui de-al aselea; por i numai
asem narea celor cinci.
Apoi unul se întoarce spre m ine i îmi spune tot ce am cunoscut vreodat . M
înt orc spre ochiul m in ii mele i ra iunea îmi spune c pe t oat durat a vie ii mele,
mereu am accept at limit rile sim urilor, mereu le-am privit ca realit i; i, dim inea ,
prânz i sear , am dat na t ere m rt uriei acest ei accept ri.

Ra iunea îmi spune c le-am cunoscut numai pe acest ea cinci înc din t impul în
care m-am n scut . Acum a vrea s p esc dincolo de limit rile sim urilor mele, dar
înc nu am g sit înl unt rul m eu curajul de a-mi asuma c sunt ceea ce acest e cinci
sim uri neag c sunt . A a c r mân aici, con t ient de sarcina mea, dar f curajul de a
i dincolo de limit rile sim urilor mele i ale celor pe care ra iunea mi le neag .

„ Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o m âncare pe care voi nu o t i i [Ioan 4:32] . Eu

sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer [Ioan 6:41;51] . Eu sunt vi a cea adev rat
[Ioan 15:1] ” . Eu t iu ceea ce vreau s fiu, i fiindc sunt pâinea, m osp t ez din ea.
Asum c sunt , i în loc de a m osp t a din fapt ul c sunt în aceast sal vorbindu- i ie
i t u ascult ându-m , i c sunt în Los Angeles, m osp t ez din fapt ul c sunt alt undeva
i umblu pe aici ca i când a f i alt undeva. i, gradual, devin acel lucru din care m
osp t ez.
**************

Îng duie-mi s i spun dou pove t i personale. Când eram copil, t r iam înt r-un
mediu foart e limit at , pe o mic insul numit Barbados. M âncare pent ru anim ale
seai foart e, foart e rar i era foart e scump , fiindc t rebuia s o import m. Provin
dint r-o familie cu zece copii i bunica mea locuia cu noi, a a c eram t reisprezece la
mas .
Îmi amint esc cum , iar i iar , mama mea îi spunea buc resei la început ul
pt mânii, „ Vreau s pui deopart e t rei ra e pent ru prânzul de duminic ” . Ast a
însem na c t rebuia s ia din cârdul din curt e t rei ra e, s le înghesuie înt r-un cot e
foart e m ic i s le îndoape, hr nindu-le diminea a, la prânz i seara cu porum b i alt e
lucruri care plac ra elor, s se osp t eze din ele.
Aceast a era o diet com plet diferit de ceea ce d deam de obicei ra elor,
fiindc ineam p rile alea în via cu pe t e. Le ineam în via i grase cu pe t e,
fiindc pe t ele era foart e ieft in i din bel ug; dar nu put eai mânca o pas re ce se
hr nise cu pe t e, nu a a cum i ie i m ie ne place carnea de pas re.
 Buc reasa lua t rei ra e, le punea în cot e i t im p de apt e zile le îndopa cu
porum b, lapt e acru i t oat e lucrurile pe care voiam s le gust m în acele p ri. Apoi,
când erau t iat e i servit e la prânz apt e zile mai t ârziu, erau gust oase, dulci i
suculent e – deh, p ri hr nit e cu lapt e, hr nit e cu porum b.
Dar, uneori, buc reasa uit a s pun deopart e p rile i t at l meu, t iind c
aveam ra e, i crezând c ea îndeplinise ordinul, nu t rimit ea alt ceva pent ru prânz, iar
pe mas ajungeau t rei pe t i. Erau ra e, dar nu t e put eai at inge de ra ele alea, fiindc
ele erau cu înt rut ot ul înt ruparea a ceea cu ce se hr neau.
Om ul est e o fiin psihologic , un gândit or. Nu acel lucru cu care se hr ne t e el
fizic, ci acel lucru cu care se hr ne t e el m ent al, acel lucru devine. Devenim înt ruparea
lucrului din care ne hr nim ment al.
Acuma, ra ele alea nu put eau fi hr nit e cu por umb diminea a i pe t e la prânz
i cine mai t ie ce seara. Trebuia s fie o schim bare com plet de diet . În cazul nost ru,
nu put em avea pu int ic medit a ie diminea a, blest eme la prânz i s facem alt e
minuni seara. Trebuie s t recem pe o diet ment al t im p de o s pt mân , t rebuie s
ne schim b m com plet hrana ment al .

„ Cât e sunt adev rat e, cât e sunt de cinst e, cât e sunt drept e, cât e sunt curat e,
câte sunt vrednice de iubit , cât e sunt cu nume bun, orice virt ute i orice laud , la
acest ea s v fie gândul” , Filipeni 4:8.

„ Dup cum gândit -a omul în inima lui, a a e el” [„ As a man t hinket h in his heart ,
so is he” , fraz din Proverbe/ Pildele lui Solomon 23:7, foart e drag în lumea vorbit oare
de l. englez , t radus cam f echivalent în versiunile române t i: „ C ci el est e ca unul
care î i face socot elile în suflet ” , Cornilescu, „ C ci el î i num buc ile din gur ” ,
Biblia ort odox sinodal din 2008] . Dac-a putea selecta acum felul de mâncare
ment al pe care vreau s -l exprim în lum ea mea i din care s m osp t ez, a deveni
exact aia.
Îng duie-mi s i spun de ce fac ceea ce fac în ziua de azi. A început în 1933, în
ora ul New York, unde st udiasem ebraica t im p de cinci ani cu b t rânul meu priet en
Abdullah. At unci s-a produs început ul erod rii t ut uror superst i iilor mele. Când m-am
dus la el, eram plin de superst i ii. Nu mâncam carne, nu mâncam pe t e, nu mâncam
pui, nu mâncam nimic din lucrurile ast ea care t r iesc pe lume. Nu beam , nu fumam i
ceam un efort ext raordinar de a t r i o via cât se poat e de cast .
Abdullah mi-a zis, „ Nu am s i spun c ‚e ti nebun’, Neville, dar s t ii c e t i.
Toat e ast ea sunt prost ii” . Dar nu put eam crede c erau prost ii.
În noiem brie 1933, schimbam un r mas-bun cu p rin ii mei în New York, ei
plecând înapoi spre Barbados. St t usem în ara ast a t im p de 12 ani f vreo dorin de
a m duce acas în Barbados. Nu m g sise norocul pe aici i îmi era ru ine s merg
acas , la membrii fam iliei mele, to i oameni de succes. Dup 12 ani în America, eram
un rat at în proprii mei ochi. Eram la t eat ru, f ceam bani un an i îi chelt uiam mai apoi
în luna urm t oare. Nu eram , dup st andardele lor i ale mele, un om de succes.
 ine mint e, când îmi luam r mas-bun cu ai mei în noiem brie, nu aveam nicio
dorin s plec în Barbados. Vasul a plecat i, mergând pe st rad spre cas , ceva a pus
st pânire pe mine cu dorin a de a merge în Barbados.

Era anul 1933, eu eram f serviciu i n-aveam nic ieri unde s m duc în afar
de o c ru pe St rada 72. Am mers glon la b t rânul meu priet en Abdullah i i-am
spus, „ Ab’, m m unce t e cea mai ciudat chest ie. Pent ru prima dat în 12 ani, vreau s
plec în Barbados” .
„ Dac vrei s pleci, Neville, ai plecat ” , mi-a r spuns el.

Ast a era o lim b foart e ciudat pent ru m ine. Eu sunt în New York pe St rada 72
i el îmi spune c am plecat în Barbados. I-am spus, „ Cum adic ‚am plecat ’, Abdullah?”
El a zis, „ Vrei ‚pe bune’ s pleci?”
Am r spuns „ da” .
At unci mi-a spus, „ Cum ie i pe u a ast a acum , nu p t i pe St rada 72, p ti
pe st r zi um brit e de palm ieri, st r zi um brit e de cocot ieri; st a-i Barbados. Nu m
înt reba cum vei pleca. E t i în Barbados. Nu spui ‚cum’ când ‚e t i acolo’. E t i acolo.
Acum um bl ca i când ai fi acolo” .

Am plecat de la el z cit . Sunt în Barbados. N-am bani, n-am de lucru, n-am

nici m car haine de doam ne-ajut , da’ io-s în Barbados.

Nu era t ipul de om cu care s -ncepi cont radic ii, nu Abdullah. Dou s pt mâni
mai t ârziu, nu eram mai aproape de elul meu decât fusesem în prima zi când îi
spusesem c voiam s plec în Barbados. I-am spus, „ Ab’, am încredere în tine,
se-n elege, da’ acu-i unul din moment ele alea când chiar nu v d s ias cum zici. N-am
un chior pent ru c t orie” , am început eu cu explica iile.

t ii ce-a f cut ? Era negru ca asul de pic , b t rânul meu priet en Abdullah, cu
capul lui pe sub t urban. Cum st t eam în livingul lui, s-a ridicat de pe scaun i s-a dus
spre birou t rânt ind u a, ceea ce nu era o invit a ie de a-l urma. Când a t recut pe u ,
mi-a zis, „ Am spus t ot ce aveam de spus” .

Pe 3 decem brie st t eam înaint ea lui Abdullah i îi spuneam din nou c nu eram
defel aproape de c t oria mea. El i-a repet at afirma ia, „ E t i în Barbados” .

Ult im ul vas ce pleca spre Barbados, b t rânul Nerissa, cel care m-ar fi put ut
duce acolo pent ru a mai prinde Cr ciunul, ridica ancora pe 6 decembrie la prânz.

În dim inea a de 4 decembrie, neavând vreun job, neavând unde s merg, am

dorm it pân t ârziu. Când m-am t rezit , v d o scrisoare par avion din Barbados
st recurat pe sub u . Deschizând scrisoarea, o foicic at erizeaz lin pe podea. O ridic
i v d c era un cec pent ru 50 de dolari.
 Scrisoarea era de la frat ele meu Vict or i zicea, „ Nu t e rog s vii, Neville, i
ordon s vii. N-am avut niciodat un Cr ciun cu t oat familia la un loc. Îl put em avea de
data ast a dac vii i t u” .

Fratele meu cel mai mare, Cecil, a plecat de-acas înainte ca cel mai m ic s se fi
scut i apoi am început s t ot plec m pe rând, a a c niciodat în ist oria familiei
noast re nu am fost t o i îm preun în acela i t imp.

Scrisoarea cont inua, „ Nu lucrezi, t iu c n-ai nici un mot iv ca s nu vii, a a c

t rebuie s fii aici înaint e de Cr ciun. Cei 50$ at a i sunt pent ru a- i cum p ra ceva
i ori vreo pereche de pant ofi de i-or fi t rebuind pent ru drum. Ce s i mai spun –
folose t e barul de pe vapor dac vrei s bei ceva. Am s v-a t ept i- i voi achit a not a i
chelt uielile adiacent e. Am t elegrafiat celor de la Furness, W it hy & Co. în New York Cit y
i le-am spus s i opreasc un bilet când apari la ei. Cei 50$ sunt numai pent ru lucruri
de baz . Te po i îm barca oricând vrei. V a t ept i m ocup eu de t ot t acâm ul” .

Am mers în port la Furness, Wit hy & Co. i le-am ar t at scrisoarea. Ace t ia au

spus, „ Am primit t elegrama, dle Goddard, dar, din p cat e, nu mai avem nici un loc
disponibil pent ru cursa din 6 decem brie. Tot ce v put em oferi est e un bilet la clasa a
t reia înt re New York i St . Thomas. Când ajungem în St . Thomas, avem câ iva pasageri
care coboar . Ve i put ea lua un loc la clasa înt âi înt re St . Thomas i Barbados. Dar înt r e
New York i St . Thomas, t rebuie s merge i la clasa a t reia, de i ve i avea, desigur,
privilegiile clasei înt âi, mas i plim b ri pe pun ile clasei înt âi” .

Am spus, „ Îl iau” .
M -am dus iar la priet enul meu Abdullah în dup -am iaza de 4 decem brie i i-am
spus, „ A func ionat ca-nt r-un vis” . I-am povest it ce f cusem, crezând c va fi m ul umit .
t ii ce-m i zice? Zice, „ Cine i-a spus c vei merge la clasa a t reia? Te-am v zut
eu oare în Barbados, la om ul care e t i, m ergând la clasa a t reia? E t i în Barbados i ai
ajuns acolo la clasa înt âi” .

N-am mai apucat s -l v d înaint e de a m îmbarca pe 6 decembrie, la amiaz .

Când am ajuns la docuri cu pa aport ul i hârt iile pentru a m sui pe vas, îmi
spune agent ul, „ Avem ve t i bune pent ru dvs., dle Goddard. A ap rut o cont ramandare,
a c ve i c t ori la clasa înt âi” .

Abdullah m-a înv at import an a de a r mâne credincios unei idei i de a nu

face compromisuri.
Eu am ezit at , dar el a r mas fidel asump iei c eram în Barbados i c
ajunsesem acolo la clasa înt âi.

**************
 revenim acum la semnifica ia celor dou pove t i biblice. Fânt âna e adânc i
t u nu ai g leat , nu ai frânghie. M ai sunt pat ru luni pân la seceri iar Iisus spune, „ Eu
am de mâncat o mâncare pe care voi nu o t i i. Eu sunt pâinea cea vie” .

Osp teaz -t e din idee, devino identificat cu ideea ca i când ai fi deja starea
întrupat . Umbl în asump ia c e ti ceea ce vrei s fii. Dac te osp tezi din asta i
mâi credincios acestei diete mentale, o vei cristaliza. Vei deveni acea idee în lumea
asta.
Când m-am înt ors în New Yor k în 1934, dup t rei luni de vis în Barbados, beam ,
fumam i f ceam de t oat e din cele din care nu mai f cusem de ani de zile.
Îmi am int esc ce-mi spusese Abdullah, „ Dup ce vei fi dovedit legea aceast a, vei
deveni normal , Neville. Vei ie i din cimit ir, vei ie i din acel t recut mort în care credeai
erai vreun sfânt sau ceva. C , la cum e ti acum, s tii, e t i atât de bun, Neville, c
t i bun de nimic” .
M -am înt ors p ind pe acest p mânt ca o persoan complet t ransformat . Din
acea zi, una de februarie 1934, am început s t r iesc din ce în ce mai m ult . Nu- i pot
spune cu mâna pe inim c am reu it de fiecare dat . M ult ele mele gre eli din lumea
ast a, m ult ele mele e ecuri m-ar osândi dac i-a spune c mi-am st pânit înt r-at ât de
bine mi rile at en iei mele încât a fi put ut r mâne t ot t im pul fidel ideii pe care voiam
o înt rupez.
Dar î i pot spune, îm preun cu înv t orul din vechime c , de i se pare c am
uat în t recut , merg mai depart e i m st r duiesc zi dup zi s devin ceea ce vreau s
înt rupez în lumea aceast a [„ Fra ilor, eu înc nu socot esc s o fi cucerit , Dar una fac:
uit ând cele ce sunt în urma mea, i t inzând c t re cele dinaint e, alerg la int , la r splat a
chem rii de sus, a lui Dumnezeu, înt ru Hr ist os Iisus” , Filipeni 3:13,14] .
Suspend i judecata, refuz s accep i ceea ce ra iunea i sim urile î i
dicteaz acum i, dac r mâi fidel noii diete, vei deveni întruparea idealului c ruia
i-ai r mas fidel.

Dac e vreun loc pe p mânt care e cu t ot ului alt fel decât m ica mea insul
Barbados, acela e New York Cit y. În Barbados, cea mai mare cl dire are t rei et aje, iar
st r zile sunt um brit e de palmieri i cocot ieri i t ot soiul de lucr uri t ropicale. În New
York Cit y, t rebuie s mergi înt r-un parc dac vrei s afli un pom.
i t ot u i, p eam pe st r zile din New York de parc p eam pe st r zile din
Barbados. Imagina iei unuia îi sunt t oat e cu put in . Umblam , sim ind c um blam de
fapt pe st r zile din Barbados i, în acea asum p ie, aproape c put eam m irosi parfum ul
cocot ierilor de pe alee. Am început s creez înl unt rul min ii mele at mosfera pe care a
fi înt âlnit -o fizic de eram în Barbados.
mânând fidel acest ei asum p ii, cineva i-a anulat c t oria i i-am primit eu
locul. Frat ele meu din Barbados, c ruia nici prin cap nu-i t recea ca eu s fi venit acas ,
simt e im pulsul de a-m i t rimit e o scrisoare ciudat . Nu-m i mai dict ase el mie niciodat
nimic, dar de dat a ast a mi-a dict at , i a i crezut c în el se n scuse ideea venirii mele.
 Am mers acas i am pet recut t rei luni de vis, m-am înt ors la clasa înt âi i am
venit i cu o sum frum u ic în buzunare – un cadou. C t oria mea, de-ar fi t rebuit s
pl t esc eu, m-ar f i ajuns la 3000 de dolari, dar am f cut -o f a chelt ui vreun fan .

„ Am c i pe care t u nu le cuno t i” [aprox., Isaia 42:16] . „ C ile M ele sunt de

necuprins” [aprox., Iov 9:10, Romani 11:33] .
Sinele mai mare dimensional mi-a luat asump ia i a influen at comport ament ul
frat elui meu, f cându-l s t rim it acea scrisoare, a influen at comport ament ul alt uia
det erm inându-l s i anuleze bilet ul la clasa înt âi, i a f cut t oat e cele necesare care
duceau spre producerea ideii cu care m ident ificasem.

Eram identificat cu sentimentul de a fi acolo. Dormeam ca i când eram acolo,

i întregul comportam ent al omului a fost modelat în armonie cu asump ia mea. Nu a
t rebuit s merg la cei de la Furness, Wit hy & Co. i s m m ilogesc pent ru un bilet ,
cerându-le s anuleze ei pe al cuiva care î i rezervase unul la clasa înt âi. Nu a t rebuit s
scriu eu frat elui meu cer indu-i bani de bilet . El a crezut c lui îi venise ideea. De fapt ,
pân în zi de azi, el crede c el ini iase planul de a m aduce acas .
t rânul meu priet en Abdullah m i-a spus simplu, „ E t i în Barbados, Neville. Vrei
fii acolo; oriunde vrei s fii, acolo e t i. Tr ie t e ca i când e t i i vei fi acel lucru” .

Acest ea sunt cele dou perspect ive asupra lumii la dispozi ia fiec rui om. Nu-m i
pas cine e t i. Orice copil n scut din femeie, indiferent de ras , et nie ori credin ,
dispune de dou perspect ive dist inct e asupra lumii.
t i fie omul firesc, cel care „ nu prime te cele ale Duhului lui Dum nezeu, c ci
pent ru el” , în focarul s u limit at , „ sunt nebunie i nu poat e s le în eleag , fiindc ele
se judec duhovnice t e” ] . Sau e t i omul duhovnicesc, spirit ual, cel care prime t e,
percepe lucr urile dincolo de lim it rile sim urilor sale, fiindc t oat e lucr urile sunt
realit i ACUM înt r-o lume dimensional mai mare. Nu t rebuie s a t ep i pat ru luni pân
la seceri .
t i fie femeia samarineanc , f ie Iisus la fânt ân . E t i om ul ce a t eapt pe cele
Cinci Pridvoare pent ru t ulburare i cineva care s -l arunce în sc ld t oare; sau e t i cel
care î i por unce t e s t e scoli i s um bli în ciuda alt ora care a t eapt .
t i t u omul de dup mormint ele din cim it ir, a t ept ând i implorând s nu fii
cur at , fiindc nu vrei s fii cur at de prejudec ile t ale? Unul dintre cele mai grele
lucruri pentru om… acela de a renun a la supersti iile sale, la prejudec ile lui. Se
aga de acest ea de parc ele ar fi comoara com orilor.
Când devii cur at i e t i liber, at unci pânt ecul, propria t a mint e, est e aut omat
vindecat . Devine t eren arat unde sem in ele, dorin ele t ale, pot prinde r cin i
cre t e în manifest are. Pruncul pe care îl por i acum în inima t a est e obiect ivul t u
act ual. Dorul t u act ual est e un prunc ce e ca i când ar fi bet eag. Dac i asumi acum
ceea ce ai vrea s fii, pruncul devine pent ru o clip mort, fiindc nu mai e nicio
t ulburare.
 Nu po i fi tulburat când sim i c e ti ceea ce vrei s fii, deoarece, dac sim i c
ti ceea ce voiai s fii, e ti sat isf cut în acea asump ie. Altora, care judec
superficial, le pare c nu- i mai dore ti acel lucru, a a c pentru ei, dorin a, sau
copila, e moart . Ei cred c i-ai pierdut ambi ia fiindc nu î i mai discu i ambi ia
secret .
Te-ai pliat com plet ideii. i-ai asumat c e t i ceea ce vrei s fii. t ii c „ nu e
moart , ci doarme” . „ M duc s o t rezesc” .
Um blu în asum p ia c sunt , i um blând ast fel, o t rezesc u urel. Apoi, când ea se
t reze t e, voi face lucrul f iresc, nat ural, îi voi da s m nânce. Nu m voi l uda cu ast a i
nu voi spune alt ora, pur i simplu plec f a spune nim nui. Hr nesc aceast st are,
care acum îm i place, cu at en ia mea. O in vie în lumea mea devenind at ent supra ei.

Lucrurile asupra c rora nu sunt at ent se est om peaz i se ret rag înl unt rul lumii
mele, indiferent care sunt acest ea. Ele înc nu s-au n scut i r mân ast fel nehr nit e. Le
dau na t ere prin fapt ul c devin con t ient de a fi acele lucruri. Când le înt rupez
înl unt rul lum ii mele, acest a nu est e sfâr it ul. Acest a est e început ul. Acum sunt o
mam ce t rebuie s i in vie aceast st are acordându-i at en ie. În ziua în care nu sunt
at ent , mi-am ret ras lapt ele dinspre ea i se est om peaz în lumea mea, pe m sur ce eu
devin at ent asupra alt or lucruri în lumea m ea.

Po i ori s fii atent asupra limit rilor i s le hr ne ti pe acestea, f cându-le

cât m un ii, ori s fii atent asupra dorin ei tale; dar pentru a deveni atent, trebuie
i asumi c e ti deja ceea ce voiai s fii.

De i ast zi vorbim despre focarele t ri-dim ensional i cvadri-dimensional, s nu

crezi nici pent ru o secund c ace t i înv t ori ant ici nu erau pe deplin con t ien i de
acest e dou cent re dist inct e de gândire dinl unt rul m in ilor t ut uror oamenilor. Ei le-au
personificat pe acest ea dou i au încercat s arat e omului c singurul lucru care îl
priveaz de a fi omul care ar putea fi este obi nuin a.
De i nu e lege, fiecare psiholog î i va spune c obi nuin a est e cea mai
inhibant for din lume. Limiteaz com plet om ul i îl leag i îl face total orb la ceea
ce, alt fel, ar t rebui s fie.

Începe acum s t e vezi ment al i s t e sim i drept ceea ce vrei s fii, i

osp t eaz -t e din acea senza ie diminea a, prânz i seara.
Am periat de-a drept ul Biblia c ut ând dup un int erval de t im p mai lung de t rei
zile i nu l-am g sit nic ieri.
„ Iisus a r spuns i le-a zis: D râma i t emplul acest a i în t rei zile îl voi ridica” ,
Ioan 2:19.
„ Preg t i i-v merinde de drum, c dup t rei zile ve i t rece pest e Iordanul
acest a, ca s merge i i s lua i în st pânire p mânt ul pe care Domnul Dumnezeul
rin ilor vo t ri are s vi-l dea” , Iosua 1:11.
 Dac mi-a put ea satura m int ea com plet cu o senza ie i a umbla ca i când ar
fi fost deja un fapt îm plinit , mi se f duie t e ( i nu pot g si nicio negare în aceast
privin în aceast m rea cart e) c nu e nevoie de mai mult de o diet de t rei zile,
dac îi r mân fidel acest eia. Dar t rebuie s fiu onest în ceea ce o prive t e. Dac -mi
schim b diet a în cursul unei zile, ext ind int ervalul de t imp.
înt rebi, „Dar cum pot ti care e intervalul?”
Tu, numai tu det ermini intervalul.

Avem azi, în lumea noast r modern , un mic cuvânt care ne derut eaz pe cei
mai m ul i dint re noi. t iu c m derut a i pe mine, pân ce am început s sap m ai
adânc. Cuvânt ul est e „ ac iune” . Ac iunea se presupune a fi cel m ai fundam ental lucru
din lume. Nu e un at om, e chiar mai fundament al. Nu e part e a unui at om , ca un
elect ron de exemplu, est e mai fundament al de at ât . I se spune unitat e
cvadri-dimensional . Cel mai fundament al lucru din lume est e ac iunea .

înt rebi, „ Ce e ac iunea?” . Fizicienii no t ri ne spun c e energie înm ul it cu

t imp. Devenim i mai derut a i i zicem, „ ‚Energie ori t imp’, OK, ce înseam n ast a?” .
Ei r spund, „ Nu exist r spuns la un st im ul, oricât de int ens ar fi st imulul, decât
dac rezist o anum it durat de t im p” . Trebuie s fie o rezist en minim la st im ul, ori
nu exist r spuns. Pe de alt part e, nu exist r spuns la t im p, decât dac exist un grad
minim de int ensit at e.
Ast zi, cel mai fundament al lucru din lume se nume t e ac iune, ori pur i simplu
energie înmul it cu t im p [vezi „ constant a Planck” din domeniul mecanicii cuant ice] .
Biblia ne-o d ca fiind t rei zile; durat a est e de [maximum] t rei zile pent ru un
spuns în lumea aceast a. Dac mi-a asuma acum c sunt ceea ce vreau s fiu, i dac
sunt fidel acest ei asump ii i p esc de parc a fi, cea mai lung înt indere pent ru
realizarea ei est e de t rei zile.
Dac este ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea asta, atunci
experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de i-ai fi realizat
deja scopul i apoi astup i urechile i acoper i ochii la toate cele care neag
realitatea asump iei tale.

Dac faci ast a, vei fi capabil s -m i spui înaint e de a pleca din acest ora al Los
Angeles-ului c i-ai realizat ceea ce era numai o dorin când ai venit aici. Va fi
pl cerea mea s m bucur îm preun cu tine cunoscând c acea copil ce era aparent
moart e acum vie. Aceast copil înt r-adev r nu era moart , dormea numai. O
hr ne t i în t cerea ce va urma, fiindc ai m âncare de care nimeni alt cineva nu t ie.
Îi dai hran i ea devine o realit at e înviat înl unt rul lumii t ale. Apoi î i po i
îm p rt i bucuria cu m ine i eu m pot încânt a de veselia t a.
Scopul acestor lec ii este de a- i reaminti despre legea fiin ei tale, legea
con tien ei; t u e ti acea lege. Erai numai necon tient de ac iunea ei. Ai hr nit i inut
astfel în via lucruri pe care nu voiai s le exprimi înl untrul lumii acesteia.
 Accept -mi provocarea i pune aceast filosofie la încercare. Dac nu
func ioneaz , nu ar t rebui s o folose t i drept mângâiere. Dac nu est e adev rat ,
t rebuie s o lepezi com plet . Eu îns t iu c est e adev rat .
Tu nu o vei t i pân ce nu vei fi încercat fie s o confirmi, fie s o demont ezi.

Prea mul i dint re noi ne-am al t urat „ ismelor” i ne t emem s le punem la

încercare, fiindc sim im c am put ea e ua; i, at unci, cum st m? Nepreavrând de fapt
cunoa t em adev rul în privin a sa, ezit m în a fi suficient de îndr zne i pent ru a-l
pune la încercare. Spui, „ t iu c ar func iona înt r-un fel sau alt ul. Nu prea vreau
-ncerc. Cât înc nu l-am infirmat , înc m pot mângâia cu el” .

Acuma nu t e p li singur, nu crede nici pent ru o clip c e t i în elept .

Confirm sau inf irm aceast lege. t iu c , de vei încerca s o infirmi, o vei
confirma de fapt , i eu voi fi cel mai câ t igat din confirmarea ast a a ta, nu în bani, nu în
lucruri, ci pent ru c devii i t u roada vie a ceea ce cred i predau eu în lumea ast a. E
mult mai bine s t e am drept un om de succes i sat isf cut dup acest e cinci zile de
inst ruire decât s t e v d plecând nesat isf cut . Sper c vei fi suficient de îndr zne s
pui la încercare acest e inst ruc iuni i fie s le dovede t i, fie s le infirmi.

Acum, înaint e de a int ra în perioada de t cere, voi explica din nou t ehnica pe
scurt . Avem dou t ehnici în aplicarea acest ei legi. Fiecare de aici t rebuie s t ie exact
ce vrea. Trebuie s t ii c , de nu îl vei ob ine în seara ast a, mâine vei fi la fel de dorit or
în privin a acest ui obiect iv.

Când tii exact ce vrei, construie te în ochiul min ii tale un singur eveniment
simplu care implic împlinirea dorin ei tale, un evenim ent în care predomin sinele.
În loc de a sta în urm i de a privi la tine însu i ca i când ai fi pe un ecran, fii tu
actorul din pies .

Rezum evenim entul la o singur ac iune. Dac urm eaz s dai mâna cu
cineva pentru c asta implic împlinirea dorin ei tale, atunci f asta, dar numai asta.
Nu da mâna pentru ca apoi s mergi în imagina ia ta la o petrecere sau cine mai tie
ce. Limiteaz i ac iunea la o simpl strângere de mâini i f -o iar i iar, pân ce
strângerea aceea dobânde te soliditatea i distinc ia realit ii.

Dac sim i c nu po i r mâne fidel unei ac iuni, vreau s i define ti acum

obiectivul i apoi s condensezi ideea, care este dorin a ta, într-o singur fraz , o
fraz care implic împlinirea dorin ei tale, o fraz ca, „Nu-i a a c -i minunat?”.
Sau, dac m-a sim i recunosc tor fiindc a considera c cineva mi-a
interm ediat împlinirea dorin ei, a putea spune, „M ul umesc”, i a repeta aceasta
cu tr ire iar i iar, ca pe un cântec de leag n, pân ce mintea mea ar fi înv luit de
unica senza ie a recuno tin ei.
 Acum vom st a t cu i în acest e scaune, cu ideea care im plic împlinirea dorin ei
noast re condensat înt r-o singur fraz ori înt r-un singur gest . Ne vom relaxa i
imobiliza t rupurile fizice. Apoi, s experiment m în imagina ie senza ia pe care fraza
noastr condensat sau gest ul o afirm .

Dac t e imaginezi dând mâna cu alt persoan , nu- i folosi mâna fizic , las-o s
mân nem i cat . Dar imagineaz i c în int eriorul mâinii t ale est e o mân mai
subtil , mai adev rat , care poat e fi scoas în imagina ia t a. Pune- i mâna imaginar în
mâna imaginar a priet enului t u ce st înaint ea t a i sim t e st rângerea. ine- i corpul
fizic nemi cat chiar dac devii act iv ment al în ceea ce e t i pe cale s începi.

Acum vom int ra în t cere...

Lec ia 4 – NIM ENI DE SCHIM BAT ÎN AFAR DE SINE

vrea s clarific ceva din cele spuse asear . O doam n a sim it din cele ce am
spus c a fi îm pot riva unei et nii. Chiar sper c nu sunt îm pot riva niciunei na ii, rase ori
credin e.
Dac cumva am folosit o et nie, a fost numai pent ru a ilust ra o idee.

Ceea ce am încercat s i spun a fost urm t orul lucru – devenim ceea ce

contempl m. Fiindc e în natura iubirii, a a cum e în natura urii, s ne schimbe în
asem narea a ceea ce contempl m . Seara t recut am men ionat un exemplu pent ru
a- i ar t a c at unci când credem c ne put em dist ruge imaginea sp rgându-ne oglinda,
ne am gim singuri numai.
Când, prin r zboi ori revolu ie, dist rugem t it luri care pent ru noi reprezint
arogan a i l com ia, devenim în t im p înt ruparea a ceea ce credeam c dist rugem.
Ast fel c ast zi, oamenii care credeau c dist rug t iranii sunt ei în i ceea ce credeau c
dist ruseser .

Pent ru a nu fi în eles gre it , îng duie-mi s a ez înc o dat funda ia acest ui

principiu.
Con tien a este una i singura realitate. Suntem incapabili de a vedea altceva
decât con inuturile propriei noastre con tien e.

adar, ura ne tr deaz în ceasul victoriei i ne condam n s fim ceea ce

condam n m. Toat cucerirea rezult înt r -o schim bare de caract erist ici, ast fel încât
cucerit orul devine asemenea du manului cucerit . Îi urâm pe al ii pentru r ul care este
în noi în ine. Rase, et nii i grupuri religioase au t r it t im p de veacuri în st râns
du nie i est e nat ura urii, a a cum est e nat ura iubirii, s ne schimbe în asem narea
a ceea ce cont em pl m.
 Na iunile se poart cu alt e na iuni a a cum proprii lor cet eni se poart unii cu
al ii. Când exist sclavie înt r-un st at i acea na iune at ac pe alt a, est e cu int en ia de a
înrobi. Când exist o compet i ie econom ic feroce înt re cet ean i cet ean, apoi
înt r-un r zboi cu alt st at , obiect ul r zboiului est e de a dist ruge comer ul inamicului.
zboaiele de domina ie sunt cauzat e de voin a acelora care, în int eriorul unui st at ,
sunt dominat ori pest e avut urile celorlal i.

Eman m lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i

sentimentelor noastre. Dar în aceast lume t ri-dimensional a noast r , t im pul bat e
încet . i ast fel, nu observ m înt ot deauna rela ia lumii vizibile cu firea noast r l unt ric .

Ast a e deci ceea ce am vrut s spun. Am crezut c a a s-a i în eles. Ca s nu fiu

int erpret at gre it , iat principiul meu. Tu i cu mine putem contempla un ideal, i
devenim acel ideal îndr gostindu-ne de el.

Pe de alt parte, putem contempla ceva ce ne displace profund i,

condamnându-l, devenim acel lucru. Dar datorit încetinelii tim pului în aceast lume
tri-dimensional , când devenim ceea ce contemplam, am uitat c eram pu i fie pe
adorat fie pe distrus acel lucru.

Lec ia din seara aceast a este capodopera Bibliei, a a c acord -mi înt reaga t a
at en ie. Cea mai im port ant înt rebare pus în Biblie se g se t e în capit olul 16 al
Evangheliei sfânt ului M at ei.
Dup cum t ii, t oat e pove t ile biblice sunt pove t ile t ale; personajele lor t r iesc
numai în mint ea om ului. Ele nu fac nicio t rimit ere, în niciun fel, la vreo persoan care a
t r it în t imp i spa iu, ori la vreun eveniment care s-ar fi pet recut vreodat pe p mânt .

**************

Piesa relat at în M at ei se desf oar ast fel: Iisus se înt oarce c t re ucenicii S i i
îi înt reab ,

„ Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul Om ului?” – M at ei 16:13

„ Iar ei au r spuns: Unii, Ioan Bot ez t orul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dint re
prooroci.”
i le-a zis: Dar voi cine zice i c sunt ?”
„ R spunzând Simon Pet ru a zis: Tu e t i Hristosul, Fiul lui Dum nezeu Celui viu.”
„ Iar Iisus, r spunzând, i-a zis: Fericit e t i Simone, fiul lui Iona, c nu t rup i
sânge i-au descoperit ie aceast a, ci Tat l M eu, Cel din Ceruri.”
i Eu î i zic ie, c t u e t i Pet ru i pe aceast piat r voi zidi Biserica M ea i
por ile iadului nu o vor birui] .” M atei 16:14-18
 Iisus înt orcându-se c t re discipolii s i est e omul înt orcându-se c t re m int ea
disciplinat în aut o-cont emplare.
Tu pui înt rebarea, „ Cine spun oamenii c sunt eu?” .
M ai pe limba noast r , „ M înt reb, oare ce cred oamenii despre mine?” .
Tu r spunzi, „ Unii, Ioan Bot ez t orul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dint re
prooroci” .

E foart e m gulit or s i se spun c e t i, ori c semeni cu oameni m re i ai

t recut ului, dar ra iunea luminat nu e înrobit opiniei publice. Est e preocupat numai
de adev r, a a c î i pune sie i o nou înt rebare, „ Dar voi cine zice i c sunt?” , în alte
cuvint e, „ Cine sunt eu?” .

Dac sunt suficient de îndr zne pent ru a-mi asuma c sunt Hrist os Iisus,
spunsul se va înt oarce, „ Tu e t i Hrist osul” .
Când mi-o pot asuma i o simt c a a e i o t r iesc îndr zne , îmi voi spune mie
însumi, „ Trup i sânge nu-mi put eau descoperi mie aceast a, ci Tat l M eu, Cel din Cer uri
mi-a descoperit -o” . Apoi, fac acest concept despre Sine piat ra pe care voi zidi biserica
mea, lumea mea.

„ C ci dac nu crede i c Eu sunt [ El] , ve i m uri în p cat ele voast re” , Ioan 8:24.

Deoarece con tien a este singura realitat e, trebuie s -mi asum c sunt deja
ceea ce doresc s fiu. Dac nu cred c deja sunt ceea ce vreau s fiu, atunci r mân
a cum sunt i mor în aceast limitare.

Omul mereu caut vreo proptea pe care s se sprijine. M ereu caut vreo
scuz pentru a just ifica e ecul. Aceast revela ie nu-i mai d omului nicio scuz
pentru e ec. Conceptul s u despre sine este cauza tuturor împrejur rilor din via a sa.
Toate schimb rile trebuie s vin mai înt âi dinl untrul lui; i dac nu se schimb în
afar , este numai din cauz c nu s-a schimbat în interior. Dar omului nu-i place s
cread c el e singurul responsabil de condi iile vie ii sale.

i de at unci m ul i dint re ucenicii S i s-au dus înapoi i nu mai umblau cu El.”

„ Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vre i i voi s v duce i?”
„ Simon Pet ru I-a r spuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvint ele vie ii
celei ve nice.” Ioan 6:66-68

S-ar putea s nu-mi plac ce tocmai am auzit, c trebuie s m întorc la

propria mea con tien ca spre singura realitate, singura funda ie pe baza c reia
toate fenom enele pot fi explicat e. Era mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe
al ii. Era mult mai u or s tr iesc atunci când puteam da vina pe societate pentru
neajunsurile mele sau s ar t cu degetul peste m ri i s dau vina pe alt na iune. Era
mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe vreme pentru felul în care m simt.
 Dar s -mi spui c eu sunt cauza tuturor celor care mi se întâmpl mie, c îmi
modelez pururi lumea în armonie cu firea mea l untric … asta e mai m ult decât e
dispus omul s accepte. Dac într-adev r a a stau lucrurile, la cine m voi duce? Dac
acestea sunt cuvintele vie ii celei ve nice, trebuie s m întorc asupra lor, chiar dac
ele par greu de digerat. Când omul în elege asta, el tie c opinia public nu
conteaz , c ci oam enii îi spun numai cine este. Purtarea oamenilor îm i spune m ereu
cine m-am conceput eu s fiu.
Dac accept aceast provocare i încep s t r iesc conform ei, ajung în sfâr it la
punct ul ce se nume t e marea rug ciune a Bibliei. Est e relat at în capit olul 17 al
Evangheliei sfânt ului Ioan:
„ Lucrul pe care M i l-ai dat s -l fac, l-am s vâr it ” , Ioan 17:4.
i acum, preasl ve t e-M Tu, P rint e, la Tine Însu i, cu slava pe care am avut -o
la Tine, mai înaint e de a fi lumea” , Ioan 17:5.
„ Când eram cu ei în lume, Eu îi p zeam în numele T u, pe cei ce M i i-ai dat; i
i-am p zit i n-a pierit nici unul dint re ei, decât fiul pierz rii” , Ioan 17:12.

Est e im posibil ca ceva s se piar d . În aceast econom ie divin , nimic nu poat e

fi pierdut , nu poat e nici m car apune. M icu a floare ce a înflorit odat înflore t e
ve nic. Î i est e invizibil ie aici, cu focarul t u limit at , dar ea înflore t e mereu înt r-o
dimensiune mai larg a f iin ei t ale, i mâine o vei înt âlni.
Pe cei ce mi i-ai dat i-am p zit în numele t u i n-a pierit niciunul, decât fiul
pierz rii . Fiul pierz rii înseam n , sim plu, credin a în lips . Fiul est e un concept , o idee.
Pierzare e lips . Înt r-adev r, t ot ce am pierdut a fost concept ul de lips , c ci
nimic nu poat e fi de fapt pierdut .
Pot coborî din sfera unde lucrul în sine t r ie t e acum , i cum cobor în
con t ien la un nivel inferior înl unt rul meu, apune din lumea mea. Spun, „ M i-am
pierdut s t at ea. M i-am pierdut averea. M i-am pierdut pozi ia în societ at e. Am
pierdut credin a. Am pierdut o mie de lucr uri” .
Dar lucrurile în sine, fiind odat reale în lumea mea, nu pot încet a vreodat s
fie. Ele nu devin niciodat nereale odat cu t recerea t impului.
Eu, prin coborârea mea în con t ien spre un nivel inferior, am f cut ca acest e
lucruri s dispar din vederea mea i spun, „ S-au dus; s-au sfâr it de pe fa a
mânt ului” . Dar t ot ce t rebuie s fac est e s m înal la nivelul unde ele sunt ve nice,
i acest ea se concret izeaz din nou i apar ca realit i în lumea mea.

Punct ul crucial al înt regului capit ol 17 din Evanghelia lui Ioan se afl în verset ul
19, „ Pent ru ei Eu M sfin esc pe M ine Însumi, ca i ei s fie sfin i înt ru adev r” .
Pân acum , am crezut c îi pot schimba pe ceilal i prin efort . Acum tiu c nu
pot schimba pe al ii pân ce nu m schimb pe mine. Pentru a schimba pe altul în
lumea mea, trebuie mai întâi s schimb conceptul meu despre acel altul; i pentru a o
face cel mai bine, îmi schimb conceptul de sine. C ci conceptul pe care-l aveam
despre sine era cel care m f cea s -i v d pe al ii a a cum îi vedeam.
 De aveam un concept nobil, demn despre mine, n-a fi put ut s v d ceva
nepl cut în al ii.
În loc de a încerca s schimb pe al ii prin argument sau for , mai bine m
înal în con tien la un nivel superior i îi voi schimba automat pe al ii
schimbându-m pe mine.
„Nu exist nimeni de schimbat în afara sinelui”; acel sine este pur i simplu
con tiin a ta de a fi, con tien a ta, iar lumea în care tr ie te aceasta este determinat
de conceptul pe care îl men ii despre sine. Spre con tien trebuie s ne întoarcem ca
spre singura realitat e. C ci nu exist concep ie mai clar despre originea
fenomenelor decât aceea conform c reia con tien a este tot i totul este con tien .

Nu ai nevoie de ajut or pent ru a aduce ceea ce cau i. S nu crezi nici pent ru o

clip c recomand evadarea din realitate când î i cer s i asumi, pur i simplu, c e ti
acum om ul care vrei s fii.
Dac tu i cu mine am put ea sim i cum ar fi dac eram acum ceea ce vrem s
fim, i am tr i în aceast atm osfer mental ca i când ar fi real , at unci, într-un fel
pe care noi nu îl tim, asump ia noastr s-ar înt ri în fapt. Asta e tot ceea ce trebuie
facem pentru a ne ridica la nivelul unde asump ia noastr est e deja o realitate
obiectiv , concret .
Nu trebuie s schimb pe nimeni, m sfin esc pe mine însumi i, f când asta, îi
sfin esc i pe ceilal i. Celui cu inima curat , îi apar cu to ii a fi cura i [ Tit 1:15] . „Nimic
nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat;
pentru acela întinat este”, Romani 14:14. Nimic nu e întinat în sine, dar tu, prin
conceptul t u despre sine, vezi lucrurile fie curate, fie întinat e.

„ Iar Eu i Tat l M eu una sunt em.” Ioan 10:30

„ Dac nu fac lucr rile Tat lui M eu, s nu crede i în M ine.”
„ Iar dac le fac, chiar dac nu crede i în M ine, crede i în acest e lucr ri, ca s
t i i i s cunoa t e i c Tat l est e în M ine i Eu în Tat l.” Ioan 10:37,38

„ S-a f cut pe Sine una cu Dumnezeu i n-a socot it o t irbire în a face muncile lui
Dumnezeu” . [aprox., Filipeni 2:6]

Înt ot deauna por i roade în armonie cu ceea ce e t i. E cel mai firesc lucru din
lume pent ru un p r s rodeasc pere, un m r s fac mere, i pent ru om s modeleze
îm prejur rile vie ii sale în armonie cu nat ura sa l unt ric .

„ Eu sunt vi a, voi sunt e i ml di ele” , Ioan 15:5. O ml di nu are via decât

dac e înr cinat în vi . Tot ce t rebuie s fac pent ru a schim ba roada est e s schim b
vi a.
Nu ai via în lumea mea decât dac sunt con t ient de t ine. Î i ai r cinile în
mine i, ca i roada, por i m rt urie asupra a ceea ce sunt eu.
 Nu exist realitate în lume alta decât con tien a ta. De i acum ai putea p rea
a fi ceva ce nu vrei s fii, tot ce trebuie s faci pentru a o schimba, i pentru a dovedi
schimbarea prin împrejur ri din lumea ta, este s î i asumi t cut c e ti ceea ce acum
vrei s fii, i într-un fel pe care nu îl tii, vei deveni acel lucru.
Nu exist alt cale de a schimba aceast lume. „Eu sunt calea”.
EU SUNT-ul meu, con tien a m ea est e calea prin care îmi schimb lumea. Cum
îmi schimb conceptul de sine, îmi schimb lumea. Când b rba ii i fem eile ne ajut sau
ne întârzie, ei joac numai rolul pe care noi, prin conceptul nostru de sine, l-am scris
pentru ei, iar ei îl joac automat. Ei trebuie s joace actele pe care le joac fiindc noi
suntem ceea ce sunt em.

Vei schimba lumea numai când devii întruparea a ceea ce vrei ca lumea s fie.
Ai un singur dar pe lum ea asta care e cu adev rat al t u de dat i acela e ti tu însu i.
Pân ce tu însu i nu e ti ceea ce vrei ca lum ea s fie, nu vei vedea acel lucru în
aceast lume. „C ci dac nu crede i c Eu sunt [El] , ve i m uri în p cat ele voastre.”
Ioan 8:24
t ii tu oare c nu sunt doi în sala ast a care s tr iasc în aceea i lume? M ergem
acas în lumi diferit e ast -sear . Ne închidem u ile în lum i com plet diferit e. Ne t rezim
diminea i mergem la lucru, unde ne înt âlnim i-i înt âlnim i pe al ii, dar t r im în lumi
ment ale difer it e, lumi fizice diferit e.
Pot da numai ceea ce sunt, nu am alt dar de oferit. Dac vreau ca lumea s fie
perfect , i cine nu vrea, am e uat numai pentru c nu am tiut c nu a putea-o
vedea vreodat perfect pân ce nu devin eu însumi perfect. Dac eu nu sunt
perfect, nu pot vedea perfec iunea, dar în ziua în care voi deveni, îmi înfrumuse ez
lumea, c ci o v d prin proprii mei ochi. „Toate sunt curate pentru cei cura i”, Tit 1:15.

Nicicare doi de-aici lua i de-odat nu-m i pot spune c au auzit acela i mesaj în
vreo sear . Singurul lucru pe care t rebuie s -l faci est e s auzi ce spun prin ceea ce e t i.
Trebuie s fie filt rat prin prejudec ile, superst i iile t ale i concept ul t u de sine. Orice
t i t rebuie s vin prin acelea i s fie colorat prin ceea ce e t i.

Dac e ti tulburat i ai vrea ca eu s fiu ceva alt ceva decât par a fi, atunci tu
trebuie s fii ceea ce vrei ca eu s fiu. Trebuie s devenim lucrul pe care vrem ca al ii
-l fie, ori nu-i vom vedea niciodat pe ei ca fiind acel lucru.

Con tien a ta, con tien a m ea, aceasta este unica adev rat temelie în lume.
Aceast a e ceea ce se nume t e Pet ru în Biblie, nu un om , ci aceast fidelit at e ce nu
poat e fi înt oars de nimeni, ce nu poat e fi m gulit când i se spune de c t re oameni
e t i Ioan Bot ez t orul. Ast a fiind ceva f oart e m gulit or, s i se spun c e t i Ioan
Bot ez t orul sau marele proroc Ilie, ori Ieremia.

Apoi îmi surzesc urechile în fa a acest ei foart e flat ant e t iri pe care mi-ar da-o
oamenii i m înt reb, „ Dar, serios acum, cine sunt eu?” .
 Dac îmi pot nega lim it rile na t erii mele, mediul meu i credin a c sunt numai
o ext ensie a arborelui meu genealogic, i sim t înl unt rul meu c sunt Hrist os, i sus in
aceast asum p ie pân ce dobânde t e un loc cent ral i formeaz cent rul curent al
energiei mele, voi face lucr rile at ribuit e lui Iisus. F gând ori efort , voi modela o
lume în armonie cu acea perfec iune pe care am asumat -o i o simt izvorând din mine.

Când deschid ochii orbilor, dezleg urechile surzilor, „ le pun pe cap cunun în loc
de cenu , untdelem n de bucurie în loc de ve mint e de doliu” [Isaia 61:3] , at unci i
numai at unci voi fi fixat aceast vi adânc înl untru. Asta e ce a face în mod autom at
dac a fi cu adev rat con t ient de a fi Hrist os. Se spune despre aceast prezen , a
dovedit c era Hrist os prin lucr rile Lui [„ Adev rat , adev rat zic vou : cel ce crede în
M ine va face i el lucr rile pe care le fac Eu i mai mari decât acest ea va face, pent ru c
Eu M duc la Tat l” , Ioan 14:12] .

Schim b rile noast re obi nuit e de con t ien , pe m sur ce t recem de la o st are
la alt a, nu sunt t ransform ri, fiindc fiecare dint re ele est e at ât de repede urmat de o
alt a în direc ie invers ; dar oricând asum p ia noast r devine at ât de st abil încât î i
alung definit iv rivalii, at unci acel concept cent ral obi nuit ne define t e caract erul i
est e o t ransformare adev rat .

Iisus, ori ra iunea luminat , nu a v zut nim ic înt inat în femeia prins în adult er.
I-a spus, „ Nu t e-a osândit nici unul?” Ioan 8:10
„ Iar ea a zis: Nici unul, Doam ne. i Iisus i-a zis: Nu t e osândesc nici Eu. M ergi; de
acum s nu mai p t uie t i.” Ioan 8:11

Indiferent ce se aduce înaint ea prezen ei frumosului, acest a vede numai

frumos. Iisus era at ât de com plet ident ificat cu iubirea, încât era cu neput in s vad
ceva de neiubit .

Când t u i cu mine devenim cu adev rat con t ien i a fi Hrist os, i noi vom înt ri
bra ele sl nogilor i vom învia speran ele moart e ale oamenilor. Vom face t oat e
lucrurile pe care nu le put eam face când ne sim eam limit a i de arborele fam iliei
noast re. E un pas îndr zne i n-ar t rebui f cut cu prea m ult u urin , fiindc a-l face
înseam n „ a muri” . Ioan, om ul celor t rei dimensiuni est e decapit at , ori î i pierde
focarul t ri-dimensional pent ru ca Iisus, sinele cvadri-dimensional, s t r iasc .

Orice l rgire a conceptului nostru de Sine implic o oarecare dureroas

separare de adânc-înr cinatele concep ii ereditare. Ligamentele ce ne in în
pântecul limit rilor conven ionale sunt puternice. Tot ce ai crezut pân atunci… nu
mai crezi. Acum tii c nu exist putere în afara con tien ei tale. A adar nu te po i
întoarce la nimeni în afara sinelui t u. Nu ai urechi pentru sugestia c altceva are
putere în sine. Cuno ti c singura realitate este Dumnezeu, iar Dumnezeu este
propria ta con tien . Nu exist alt Dumnezeu.
 Pe aceast piat r deci zide t i biserica et ern i î i asum i cu îndr zneal c e t i
aceast Fiin Divin , de-sine-f cut , fiindc ai cut ezat s i însu t i ceea ce nu i s-a
dat din leag n, un concept de-sine-conceput , din afara buc riei omene t i.

Povest ea ne est e m inunat spus în Biblie f olosind cei doi f ii ai lui Avraam: unul
est e binecuvânt at , Isaac, n scut dincolo de rost urile omene t i i cel lalt , Ismael, n scut
în robie [vezi Geneza/ Facerea, cap. 17] .
Sarra era mult prea b t rân pent ru a da na t ere unui prunc, a a c so ul ei
Avraam a int rat la roaba Agar [Geneza/ Facerea 16] , slujnica [egipt eanc ] , i aceasta i-a
mislit i i-a n scut b t rânului un fiu num it Ismael. „ M âinile lui vor fi asupra t ut uror i
mâinile t ut uror asupra lui” [16:12] .

Fiecare prunc n scut din femeie est e n scut în robie, n scut în t ot ceea ce
mediul s u reprezint , indiferent c-ar f i t ronul Angliei, Casa Alb sau oricare alt loc
re din lume. Fiecare prunc n scut din femeie est e personificat prin acest Ismael,
fiul lui Agar.

Dar adorm it în fiecare prunc est e binecuvânt at ul Isaac, cel ce s-a n scut dincolo
de rost urile omene t i, i acest a se na t e din credin exclusiv. Acest al doilea prunc nu
are t at p mânt esc. El est e de-Sine-n scut .

Ce est e a doua na t ere? M descop r b rbat în t oat put erea, nu m pot

înt oarce înapoi în pânt ecele maicii mele, i t ot u i t rebuie s m nasc din nou [sau, „ de
sus” ] . [„ Adev rat , adev rat zic ie:] De nu se va na t e cineva de sus, nu va put ea s
vad îm p ia lui Dumnezeu” , Ioan 3:3.

Îmi însu esc t cut ceea ce niciun om nu-m i poat e da, nicio femeie nu-mi poat e
da. Îndr znesc s -m i asum c sunt Dum nezeu. Ast a t rebuie f cut din credin , ast a
t rebuie f cut din f duin . Apoi devin cel binecuvânt at , devin Isaac.

Cum încep s fac lucr rile pe care numai aceast prezen le-ar put ea face, t iu
sunt n scut din limit rile lui Ismael, i am devenit mo t enit or ul împ iei. Ismael nu
put ea mo t eni nimic, de i t at l s u era Avraam , ori Dum nezeu. Ismael nu avea am bii
rin i dumnezeie t i; mama lui era Agar, roaba, ast fel c el nu put ea fi p rt a la avut ul
t at lui s u.

Tu e t i Avraam i Sarra, i cuprins înl unt rul con t ien ei t ale est e unul ce
t eapt recunoa t ere. În Vechiul Test am ent , est e numit Isaac, iar în Noul Test ament
est e num it Iisus – iar acela est e n scut f int erven ia omului.

Niciun om nu- i poat e spune c e t i Hrist os Iisus, niciun om nu- i poat e spune i
t e i conving c t u e t i Dumnezeu. Trebuie s cochet ezi cu ideea i s t e înt rebi cum
ar fi s fii Dumnezeu.
 Nicio concep ie clar asupra originii fenom enelor nu est e posibil în afara celei
pot r ivit c reia con t ien a est e t ot i t ot ul e con t ien . Nimic nu poat e evolua din om
dac nu a fost inclus în nat ura lui. Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s -l at ingem
n-ar put ea evolua vreodat din noi dac n-ar fi fost inclus deja în nat ura noast r .

Îng duie-mi acum s i reproduc i s accent uez o experien din cele ale mele,
pe care am publicat -o acum doi ani sub t it lul UTAREA. Cred c t e va ajut a s în elegi
aceast lege a con t ien ei i- i va ar t a c nu ai pe nimeni de schim bat decât pe sine,
fiindc î i est e cu neput in s vezi alt ceva decât con inut ul propriei t ale con t ien e.

Odat , înt r-un int erval de odihn pe mare, am medit at asupra „ st rii perfect e”
i m-am înt rebat ce a fi, de a fi avut ochi prea puri pent ru a cuprinde nedrept at ea,
dac pent ru mine t oat e lucrurile ar fi fost curat e, iar eu f de vin . Pe când m
pierdeam în acest înfocat cuget , m-am t rezit ridicat deasupra mediului înt unecat al
sim urilor. Atât de intens era senza ia, încât m-am sim it o fiin de foc s luind în
t rup de aer. Voci ca din coruri cere t i, cu exalt area celor ce ie iser înving t ori din
lupt a cu moart ea, cânt au „ Se înal – Se înal ” , i am t iut int uit iv c se refereau la
mine.
Apoi p rea c p esc în noapt e. Curând am ajuns înt r-un loc ce put ea fi ant ica
Sc ld t oare a Vit ezdei, c ci aici st t ea o m are m ul ime de neput incio i – orbi, schilozi,
paralit ici – a t ept ând nu t ulburarea apei din t radi ie, ci a t ept ându-m pe mine. Pe
când m apropiam, f vreun gând sau efort din part ea-mi, unul dup alt ul, se
ref ceau ca sub baghet a M agicianului Frum use ii. Ochi, mâni, picioare – t oat e
dularele lips – erau t rase din vreun rezervor invizibil i modelat e în armonie cu
acea perfec iune pe care o sim eam izvorând în mine. Când t o i au fost f cu i perfec i,
corul jubila, „ S-a s vâr it ” .
t iu c viziunea aceast a era rezult at ul m edit rii mele int ense asupra ideii de
perfec iune, c ci medit a iile mele aduc invariabil uniunea cu st area cont emplat .
Fusesem atât de complet absorbit în idee c , pent ru un t im p, am devenit ceea ce am
cont em plat , iar scopul înalt cu care m-am ident ificat pent ru o clip a at ras compania
lucrurilor înalt e i a esut viziunea în armonie cu nat ura mea int erioar . Idealul cu care
sunt em uni i lucreaz prin asociere cu ideea pent ru a t rezi o mie de dispozi ii care s
creeze o dram ce men ine ideea cent ral .
Experien ele mele mistice m-au convins c nu e alt cale de a aduce la via
perfec iunea ext erioar pe care o c ut m decât prin transformarea noastr .
De îndat ce ne reu im transformarea, lumea se va topi magic în fa a ochilor
no tri i se va remodela în arm onie cu ceea ce transformarea noastr afirm .
Ne f urim lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i
sentimentelor noastre, i ne ilumin m sau înt unec m vie ile prin conceptele pe care
le p str m despre noi. Nimic nu ne e mai important decât concep ia despre noi, i cu
atât mai adev rat este acest lucru atunci când ne referim la conceptul nostru despre
Cel ascuns, adânc, în noi.
 Cei care ne ajut ori îngreuneaz , fie c tiu fie c nu, sunt servitori ai legii
care f ure te împrejur rile exterioare în armonie cu natura noastr interioar . Este
concep ia noastr despre noi în ine cea care ne elibereaz sau constrânge, de i ea
poate folosi mijloace materiale pentru a- i atinge scopul.

Pentru c via a modeleaz lumea exterioar pentru a reflecta aranjamentele

interioare ale min ilor noastre, nu e alt cale de a ne însu i perfec iunea ext erioar în
afar de transformarea noastr . Nici un ajutor nu vine din afar ; în imile spre care
ne ridic m ochii sunt cele din raza interioar .

Este a adar con tien a noastr cea spre care trebuie s ne întoarcem ca fiind
singura realitat e, singurul fundament pe care toat e fenomenele pot fi explicate. Ne
putem baza absolut pe dreptatea acestei legi de a ne oferi numai ceea ce e în natura
noastr de Sine.

A încerca s schimb m lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi

în ine înseam n a lupta împotriva firii lucrurilor. Nu poat e fi vreo schimbare
exterioar pân ce nu e o schimbare interioar .

Precum în untru, a a i afar .

Nu propov duiesc indiferen filosofic at unci când sugerez c ar trebui s ne

imagin m ca deja fiind ceea ce vrem s fim, tr ind mai degrab într-o atmosfer
mental a m re iei, decât s folosim mijloace i argumente fizice pentru a produce
schimbarea dorit .
Tot ce facem, neînso it de schimbarea de con tien , e numai reajustare
inutil a suprafe ei.

Oricât ne trudim ori lupt m, nu putem primi mai mult decât presupunerile
noastre subcon tiente afirm . A prot esta împotriva a orice ni se întâmpl înseamn a
protesta împotriva legii fiin ei noastre i a conducerii noastre asupra propriului
destin.
Împrejur rile vie ii mele sunt prea st râns legat e de concep ia mea de Sine
pent ru a nu fi lansat e de propriul meu spirit din vreo magazie dimensional mai mare a
fiin ei mele.

Dac e suferin pentru mine în aceste întâmpl ri, trebuie s scotocesc în

mine dup cauz , fiindc sunt împins încoace i încolo i f cut s tr iesc într-o lume
armonizat propriului meu concept de sine.

Dac am deveni la fel de înfl ra i în privin a ideilor noastre precât de

înfl ra i suntem împotriva celor ce nu ne plac, ne-am în a spre planul idealului
nostru la fel de u or pe cât coborâm la nivelul urilor noastre.
 Iubirea i ura au puteri transformatoare magice, i devenim prin exersarea lor
asem narea a ceea ce cont empl m. Prin intensitatea urii noastre, cre m în noi în ine
caracterul pe care-l imagin m în du manii no tri. Calit ile mor de dorul aten iei,
astfel c st rile nedemne de iubit pot fi cel mai bine terse imaginând „pe cap
cunun în loc de cenu , unt delemn de bucurie în loc de ve minte de doliu”, mai
degrab decât prin atacuri direct e asupra st rii de care vrem s ne eliber m.
„Câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, cât e sunt cu nume bun, la
acestea s v fie gândul”. [Filipeni 4:8]

Nu exist nimic de schimbat în afara conceptului de sine. De îndat ce reu im

în transformarea sinelui, lumea noastr se va dizolva i remodela în armonie cu ceea
ce afirm schimbarea noastr .

Eu, prin coborâre în con t ien , am provocat im perfec iunea pe care o v d. În

economia divin , nimic nu se pierde. Nu put em pierde nim ic decât prin coborâre în
con t ien din sfera unde lucr ul î i are via a sa fireasc .
i acum, preasl ve t e-M Tu, P rint e, la Tine Însu i, cu slava pe care am avut -o
la Tine, mai înaint e de a fi lumea.” Ioan 17:5

Cum m înal în con tien , puterea i slava care erau ale mele se întorc la
mine i voi spune i eu, „lucrul pe care M i l-ai dat s -l fac, l-am s vâr it” [John 17:4] .
Lucrul înseamn s m înt orc din coborârea M ea din con tien , de la nivelul de la
care am crezut c sunt fiul omului, [înapoi] în sfera unde tiu c sunt una cu Tat l
M eu i c Tat l M eu este Dumnezeu.
tiu dincolo de orice îndoial c nu exist nimic ce ar trebui s fac omul în
afar de a- i schimba propriul s u concept despre sine pentru a- i însu i m re ia.
Dac p im ca i când am fi deja idealul c ruia îi servim, ne vom în a pân la nivelul
asump iei noastre i vom afla o lume în armonie cu asump ia noastr . Nu va trebui s
mi m un deget pentru a o face a a, fiindc deja este a a. A fost întot deauna a a.

Tu i cu mine am coborât în con t ien pân la nivelul unde ne afl m acum i

vedem im perfec iune din cauz c … am coborât ! Când începem s ne în m, cât înc
aici, în lumea ast a t ri-dimensional , descoperim c ne mi m înt r-un mediu în
înt regime diferit , avem un cerc de priet eni diferit în înt regime i o lume înt reag
schim bat com plet , acum , cât înc mai t r im aici. Cunoa t em marele mist er al
afirma iei, „ Eu sunt în lume dar nu din lum e” [probabil Ioan 17:16, „ Ei nu sunt din lum e,
precum nici Eu nu sunt din lume” ] .
În loc de a schimba lucruri, a sugera t uturor s se ident ifice pe sine cu idealul
pe care-l cont empleaz . Cum ar fi sentim entul dac ai avea ochi prea puri pentru a
cuprinde nedreptatea, dac pentru t ine t oate lucrurile ar fi fost curate iar t u f de
vin ? Contempleaz starea ideal i identific -te cu aceasta i te vei în a spre sfera
în care tu ca Hristos î i ai via a fireasc .
 t i înc în acea st are în care erai înaint e ca lumea s fi fost. Singurul lucru care
a c zut est e concept ul t u despre sine. Vezi p ile st ricat e care nu sunt de fapt
st ricat e. Le vezi prin ochi dist orsiona i, ca i când ai fi înt r-unul din acele ciudat e parcuri
de dist rac ii unde om ul p t e prin fa a unei oglinzi i e alungit , de i el e acela i om
care a int rat acolo. Ori se uit în alt oglind i e mare-mare i gras. Lucrurile ast ea se
d a a în zi de azi, pent ru c om ul est e ceea ce est e.
Cochet eaz cu ideea de perfec iune. Nu cere nim nui s t e asist e, dar ia
rug ciunea din cel de-al 17-lea capit ol al Evangheliei sfânt ului Ioan cu t ine. Însu t e- i
st area care era a t a înaint e de a fi lumea.
Cunoa t e adev rul afirma iei, „ N-a pierit nici unul dint re ei, decât fiul pierz rii” .
Nimic nu e pierdut pe t ot înt regul munt elui m eu sfânt . Singurul lucru pe care îl pierzi
est e credin a t a în lips , ori f iul pierz rii.

„ Pent ru ei Eu M sfin esc pe M ine Însumi, ca i ei s fie sfin i înt ru adev r” ,

Ioan 17:19.

Nu exist nimeni de schimbat, doar sinele. Tot ce- i trebuie pentru a face
rba ii i femeile sfin i în lumea aceasta este s te sfin ti tu. Î i este cu neputin
vezi ceva nevrednic de iubit când ai stabilit înl untrul ochiului min ii tale fapt ul c
tu e ti vrednic de iubit.
Este cu mult mai bine s cuno ti asta decât s cuno ti orice altceva pe lumea
asta. E nevoie de curaj, curaj f limite, fiindc mul i, chiar i-n seara aceasta, dup
ce au auzit acest adev r, vor fi în continuare înclina i s dea vina pe al ii pentru
situa iile lor penibile. Omului i se pare atât de greu s se-ntoarc spre sine, spre
con tien a lui proprie ca spre singura realitate. Ascult cuvint ele ast ea:

„Nimeni nu poate s vin la M ine, dac nu-l va trage Tat l, Care M -a trimis.”
Ioan 6:44

„Iar Eu i Tat l M eu una suntem.” Ioan 10:30

„Nu poate un om s ia nimic, dac nu i s-a dat lui din cer.” Ioan 3:27

„Pentru aceasta M iube te Tat l, fiindc Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s -l iau.
Nimeni nu-l ia de la M ine, ci Eu de la M ine Însumi îl pun.” Ioan 10:17,18

„Nu voi M -a i ales pe M ine, ci Eu v-am ales pe voi.” [Ioan 15:16]

Concept ul meu despre mine însumi modeleaz o lume în armonie cu sine i

t rage const ant t o i oamenii la mine prin purt area lor, care sunt eu.
Cel mai important lucru pentru tine în lumea asta este conceptul t u de sine.
Când î i displac mediul, împrejur rile vie ii i comportamentul oam enilor,
întreab -te, „Cine sunt eu?”.
 spunsul t u la aceast întrebare este cauza displ cerilor tale.

Dac nu te condamni pe sine, nu va exista niciun om în lumea ta care s te

condamne. Dac tr ie ti în con tien a idealului t u, nu vei vedea nimic de
condamnat. „Toat e sunt curate pentru cei cura i.” [Tit 1:15]

Acum a vrea s pet rec pu in t im p clarificând cum pot mai bine prin ceea ce fac
eu personal când m rog, ce fac atunci când vreau s produc schimb ri în lumea m ea.
Vei vedea c e int eresant i vei vedea i c func ioneaz .
Nimeni nu-mi poat e spune c nu poat e face la fel. Est e at ât de sim plu încât
oricine poat e. Suntem ce ne imagin m c suntem.
Aceast t ehnic nu e greu de urmat , dar t rebuie s vrei s o faci. Nu o po i
aborda cu at it udinea ment al „ Eh, iaca, voi încerca” .
Trebuie s vrei s o faci, fiindc mot orul ac iunii e dorin a.
Dorin a este motorul a toat ac iunea. Acuma, ce vreau?
Trebuie s -mi definesc obiectivul.

De exem plu, s presupunem c voiam s f iu alt undeva. Chiar în acest moment ,

doresc cu adev rat s fiu alt undeva. Nu t rebuie s ies pe u , nu t rebuie s m a ez.
Nu t rebuie s fac nim ic alt ceva decât s st au exact unde sunt i, cu ochii închi i, s -mi
asum c st au de fapt unde doresc s fiu. Apoi, r mân în aceast st are pân ce are
sent iment ul realit ii. De a fi fost acum alt undeva, nu a fi v zut lumea a a cum o v d
de aici. Lumea se schimb în rela ia sa cu mine în f unc ie de cum îmi schim b pozi ia în
spa iu.
Deci st au chiar aici, îm i închid ochii i îm i imaginez c v d ceea ce a vedea dac
fi acolo. R mân în st area aceast a suficient de m ult pent ru a-i perm it e s
dobândeasc sent iment ul realit ii. Nu pot at inge pere ii s lii acest eia de aici, dar
at unci când închizi ochii i devii neclint it , î i po i imagina i sim i c îi at ingi. Po i st a
unde e t i i s i imaginezi c î i pui mâna pe peret e.
Pent ru a dovedi ast a, pune-o acolo i t rece-o pest e suprafa a lem n riei. Î i po i
imagina ast a f a t e ridica de pe scaun. O po i face i po i chiar sim i t ext ura dac
devii suficient de neclint it i suficient de int ens. St au unde sunt i îng dui lumii pe care
vreau s o v d i în care vreau s p t rund fizic s apar înaint ea mea ca i când a fi
acolo acum. Cu alt e cuvint e, aduc alt undeva aici prin asump ia c sunt acolo.

Este clar? O las s se ridice, nu o fac s se ridice. Îmi imaginez pur i simplu c
sunt acolo i apoi las asta s se întâm ple.

Dac vreau o prezen fizic , mi-l imaginez ca stând aici i îl ating. Pe tot
cuprinsul Bibliei g sesc urm t oarele sugest ii, „ Punându- i mâinile pest e ei” [M atei
19:15, M arcu 10:16 et c.] . „ I-a at ins” [M at ei 8:15, 17:7, 20:34, M arcu 6:56, Luca 6:19,
22:51 et c.] .
 Dac vrei s consolezi pe cineva, care e im pulsul aut omat ? S i pui mâinile pe
acela, nu te po i ab ine. Întâlne t i un priet en i mâna se duce automat , fie da i mâna,
fie i-o pui pe um rul lui.

presupunem c urmeaz s te vezi cu un priet en pe care nu l-ai mai v zut de

un an i el e unul la care ii foart e mult . Ce ai face? L-ai îm br a, nu-i a a? Sau i-ai
pune mâna pe el în vreun fel.

În imagina ia t a, adu-l suficient de aproape pent ru a- i pune mâna pe el i

simt e-l a fi de un solid real. Rezum ac iunea la numai at ât . Vei fi uluit de ce se
înt âm pl . Din acel punct , lucrurile încep s se mi t e. Sinele t u dimensional mai mare
va inspira, în ansamblu, idei i ac iuni necesare pent ru a v aduce în cont act fizic. A a
func ioneaz .

În fiecare zi, m cufund înt r-o st are soporific ; est e un lucru u or de f cut . Dar
obi nuin a e un lucru t are ciudat în lumea oamenilor. Nu e lege, dar func ioneaz de
parc ar fi cea mai irezist ibil lege din lume. Sunt em creat uri ale obiceiului.

Dac creezi un int erval în fiecare zi în care t e pui înt r-o st are soporific , s
zicem la 3 dup -am iaza, t ii c la vremea aia în fiecare zi t e mole t i?

Încearc ast a t im p de o s pt mân i vezi dac nu am drept at e.

Te a ezi cu scopul de a crea o st are apropiat somnului, de parc ai fi

somnoros, dar nu împinge t oropeala prea depart e, doar suficient de mult pent ru a t e
relaxa i a r mâne la cont rolul direc iei gândurilor t ale. Încearc t im p de o s pt mân ,
i în fiecare zi la acea or , indiferent de ceea ce faci, abia de- i vei mai put ea ine ochii
deschi i. Dac t ii ora când vei fi liber, po i face asta. Nu i-a sugera s o iei în joac ,
fiindc vei fi foart e, foart e somnoros i poat e c n-ai vrea.

Am o alt modalit at e de rug ciune. În acest caz, înt ot deauna st au a ezat i caut
cel mai comod fot oliu posibil, ori m înt ind pe spat e i m relaxez complet . F -t e
comod. Trebuie s nu f ii în vreo pozi ie în care corpului nu-i convine ceva.

Pune-te întotdeauna într-o pozi ie în care te sim i cel mai destins. sta e
primul pas.

A ti ce vrei este începutul rug ciunii.

În al doilea rând, construie ti în ochiul min ii tale un singur scurt eveniment

care implic faptul c i-ai realizat dorin a. Eu îmi las mint ea mereu s hoin reasc
prin m ult e lucr uri ce ar put ea urma rug ciunii ascult at e i select ez unul care e cel m ai
probabil s urmeze împlinirii dorin ei mele.
 Un lucru sim plu, ca o st rângere de mân , o îm br are, primirea unei scr isori,
scrierea unui cec sau orice ar im plica fapt ul c dorin a e împlinit .
Dup ce t e-ai decis asupra ac iunii care im plic fapt ul c dorin a t a a fost
realizat , a eaz -t e în scaunul t u confort abil ori înt inde-t e pe spat e, închide- i ochii,
pentru simplul motiv c acest lucru î i induce starea apropiat som nului.

În clipa în care sim i aceast pl cut st are soporific , ori senza ia de apropiere a
somului, în care sim i: „ a putea s m mi c, dac a vrea, dar nu vreau, mi-a put ea
deschide ochii dac a vrea, dar nu vreau” , când ajungi acolo deci, po i fi perfect sigur
e t i în st area ideal pent ru a t e ruga eficient .

În acest sent iment e u or s atingi orice pe lumea ast a. Î i iei ac iunea sim pl i
concis care implic îm plinirea rug ciunii t ale i o sim i, sau o int erpret ezi – o joci.
Oricum ar fi, int ri în ac iune ca i când ai fi un act or în rolul lui. Nu stai înapoi i te
vizualizezi f când-o. O faci. Tu o faci.

Cu t rupul imobilizat , î i imaginezi c mai-m arele t u dinl unt rul corpului t u fizic
iese afar din acest a i c acel t u int erpret eaz de fapt ac iunea propus . Dac
urmeaz s mergi, imaginezi c mergi. Nu t e vedea mergând, SIM TE c mergi.
Dac urmeaz s urci sc ri, SIM TE c urci sc rile. Nu te vizualiza f când-o,
simte-te f când-o. Dac urmeaz s st rângi mâna cuiva, nu t e vizualiza st rângând
mâna cuiva anume, imagineaz i priet enul st ând înaint ea t a i st rânge-i mâna. Dar
las i mâinile fizice imobilizate i imagineaz c mâna mai-marelui t u, care e mâna t a
imaginar , st rânge de fapt mâna celuilalt .
Tot ce trebuie s faci este s imaginezi c tu o faci. E t i întins în timp, i ceea
ce faci, ceea ce pare a fi un vis de zi cont rolat , est e un act real în mai-marea
dimensiune a fiin ei t ale. Înt âmpini în realit at e un eveniment cvadri-dimensional
înaint e de a-l înt âm pina aici, în t ri-dimensiunile spa iului, i nu t rebuie s mi t i un
deget pentru a face ca acea stare s se pet reac .

Cea de-a treia modalitat e de rug ciune pe care o practic este aceea de a m
sim i recunosc tor, pur i simplu. Dac vreau ceva, fie pentru mine fie pentru alt ul,
îmi imobilizez corpul fizic, apoi produc o stare apropiat somnului i în acea stare
doar m simt fericit, m simt recunosc tor, o recuno tin ce implic realizarea a
ceea ce vreau. Îmi asum sentimentul dorin ei împlinite i cu mintea dominat de
aceast singur senza ie, adorm. Nu trebuie s fac nimic pentru a determ ina lucrurile
fie a a, pentru c sunt a a. Sentimentul meu de dorin împlinit implic faptul c
a stau lucrurile.

Po i folosi t oat e acest e t ehnici i le po i schimba în fel i chip pent ru a se pot rivi
t em perament ului t u. Dar t rebuie s subliniez necesit at ea inducerii st rii soporifice în
care po i deveni at ent f efort .
 O singur senza ie dom in mintea, dac te rogi eficient.
Cum m-a sim i, acum, de a fi ceea ce vreau s fiu? Când t iu cum ar fi
sent iment ul, at unci îmi închid ochii i m pierd în acea singur senza ie, iar mai-marele
meu Sine dimensional const ruie t e apoi o punt e de incident e ce m vor duce din acest
moment act ual spre îm plinirea dispozi iei mele. Ast a e t ot ce t rebuie s faci. Dar
oamenii au un obicei din a subest ima import an a lucrurilor sim ple.

Sunt em creat uri ale obi nuin ei i înv m greu s renun m la concept ele
noast re vechi, iar lucrurile dup care am t r it în t recut înc ne mai influen eaz în
vreun fel comport ament ul. Iat o povest e din Biblie care-mi ilust reaz observa ia.

S-a consemnat c Iisus le-a spus ucenicilor S i s mearg la o r scruce [la

intrarea înt r-un sat ] i c acolo vor g si „ un mânz legat pe care nimeni dint re oam eni
n-a ezut vreodat ” . S -I aduc acel mânz i, dac va înt reba vreun om , „ Pent ru ce-l
dezlega i?” , ei s spun „ Pent ru c Dom nul are t rebuin de el” .
Ei s-au dus la r scruce i au g sit mânzul i au f cut exact cum li s-a spus. Au
adus mânzul neîn euat la Iisus i El a int rat t riumf t or în Ierusalim. [M at ei 21, M arcu
11, Luca 19]

Povest ea nu are nim ic de-a face cu un om c rind un m ru . Tu e t i Iisus Cel

din povest e.
M ânzul est e dispozi ia pe care urmeaz s i-o asumi. Iat animalul neînc lecat
înc de c t re t ine. Cum ar fi sent iment ul ce ar veni odat cu realizarea dorin ei t ale?
Un sent iment nou, ca i un mânz t ân r, est e ceva dificil de c rit – dac nu c re t i cu
mint ea disciplinat . Dac nu r mân fidel dispozi iei, t ân rul mânz m poat e t rânt i la
mânt . De fiecare dat când devii con t ient c nu e t i f idel acest ei dispozi ii, ai fost
aruncat din spinar ea mânzului.
Disciplineaz i m int ea, ca s po i r mâne fidel unei dispozi ii suflet e t i înalt e i
re t e t riumf t or în Ierusalim, care reprezint împlinirea, ori ora ul p cii.

Aceast povest e precede s rb t orirea Pa t ilor [a „ t recerii” ] . Dac va fi s

t recem de la st area noast r act ual în cea a idealului nost ru, t rebuie s ne asum m c
sunt em deja ceea ce dorim s f im i s r mânem credincio i asump iei noast re, c ci
t rebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s umbl m al t uri de cei înal i.

O atit udine fix a min ii, un sentiment c s-a îndeplinit – acestea vor face ca
a s fie. Dac umblu ca i când a a ar fi, dar când i când m uit s v d dac chiar e
a, atunci cad de pe dispozi ie (ori de pe mânz).
Dac mi-a put ea suspenda judecat a precum Pet ru, a put ea umbla pe ap .
Pet ru începe s mearg pe ap [M at ei 14:29] , dar apoi începe s priveasc în propria
sa put ere de în elegere i odat cu ast a, s se scufunde. Vocea îi spune, „ Uit -t e-n sus,
Pet re” . Pet ru prive t e în sus i cont inu s mearg pe ap .
 În loc s prive ti în jos pentru a vedea dac acest lucru chiar se va înt ri în
fapt, tu tii pur i simplu c deja este a a, sus ii acea dispozi ie i vei c ri mânzul
neîn euat în ora ul Ierusalimului. Cu t o ii t rebuie s înv m s c rim dobit ocul direct
în Ierusalim f ajut orul om ului. Nu ai nevoie de alt cineva care s t e ajut e.

Lucrul ciudat est e c , pe m sur ce îmi m en in dispozi ia înalt i nu cad, al ii

îmi amort izeaz event uala c dere. Ei înt ind frunze de palmier înaint ea mea, pent ru
a-mi prot eja c t oria. Dar eu nu t rebuie s m îngrijesc. ocurile vor fi absorbit e pe
sur ce p t rund în îm plinirea dorin ei mele. Dispozi ia mea înalt t reze t e în al ii
idei i ac iuni care t ind spre înt ruparea dispozi iei mele.
Dac mergi credincios unei dispozi ii înalt e, nu va exist a opozi ie i nici
compet i ie.

Proba înv t orului, ori a înv t urii, se g se t e în credin a în cele predat e.

Eu am s plec de aici duminic -seara. R mâi credincios înv t urii acest eia.
Dac t ot ai s mai cau i cauze în afara con tien ei om ului, at unci nu te-am convins de
realit at ea con t ien ei.
Dac vei c uta scuze pentru e ecul t u, le vei g si întot deauna, fiindc g se ti
ceea ce cau i. Dac vei c uta o scuz pentru e ec, o vei g si în stele, în numere, în
cea ca de ceai ori în mai tot locul. Scuza nu va fi acolo, dar tu o vei g si pentru a- i
justifica e ecul.
rba ii i femeile de afaceri i profesioni t ii de succes t iu c aceast lege
func ioneaz . Nu o vei g si în grupurile bârfit orilor, dar o vei afla în inimile îndr zne e.

toria etern a omului este pentru un singur scop: acela de a-L descoperi
pe Tat l. El vine pentru a- i face Tat l vizibil. i Tat l s u este f cut vizibil în toate
lucrurile demne de iubit ale lum ii acesteia. Toat e cele vrednice de iubit, toat e cele cu
nume bun – c re te aceste lucruri i nu- i f vreme pentru cele nedemne de iubit
din lum ea asta, indiferent care or fi fiind acelea.

mâi credincios cunoa terii c propria ta con tien , EU SUNT-ul t u,

con tiin a ta de a fi con tient este singura realitate. Este piatra pe care toat e
fenomenele pot fi explicate. Nu exist vreo explica ie în afara acesteia. Nu am
cuno tin de vreo concep ie asupra originii fenomenelor decât aceasta: con tien a e
tot i totul e con tien .
Ceea ce cau i e g zduit deja înl untrul t u. De n-ar fi fost deja în t ine, [nici]
ve nicia n-ar fi putut s o fac s creasc . Nicio întindere de timp n-ar fi suficient de
lung pentru a dezvolta ceva ce nu e deja îns mân at în tine.
Pur i simplu o îng dui întru fiin asumându- i c este deja vizibil în lumea
ta i, r mânând fidel asump iei tale, se va înt ri în fapt. Tat l t u are nenum rate c i
de a- i descoperi asum p ia. Fixeaz i asta în minte i aminte te- i mereu, „O
asump ie, de i fals , dac e sus inut , se va înt ri în fapt ”.
 Tu i Tat l t u sunte i una i Tat l t u este tot ce a fost, est e i va fi.
adar ceea ce cau i e ti deja, nu poate fi niciodat prea departe, a a cum nu
poate fi nici aproape, c ci îns i apropierea implic separare.

M arele Pascal a spus, „Nicicând nu m-ai fi c utat de nu m-ai fi g sit deja”.

Ceea ce vrei acum, deja ai i îl cau i numai fiindc deja l-ai g sit. L-ai g sit în
form de dorin . Este la fel de real în form de dorin precum va fi organelor tale
trupe ti.
ti deja ceea ce cau i i nu ai pe nimeni de schimbat în afar de Sine pentru a
exprima acel lucru.

Lec ia 5 – R M ÂI CREDINCIOS IDEII TALE

Seara aceast a avem cea de-a cincea i ult ima lec ie din acest curs. M ai înt âi, v
voi oferi un fel de rezumat al celor de pân acum. Apoi, cum at ât de m ul i m-au rugat
elaborez asupra lec iei 3, voi mai prezent a cât eva idei în privin a gândirii
cvadri-dimensionale.

t iu c at unci când un om vede clar un lucru, îl poat e defini, îl poat e explica.

Iarna t recut în Barbados, un pescar al c rui vocabular nu cred c dep ea o mie de
cuvint e m i-a spus în cinci minut e mai mult e lucruri despre com port ament ul delfinului
decât mi-ar fi put ut spune Shakespeare, cu t ot vast ul s u vocabular , dac n-ar fi
cunoscut obiceiurile delf inului.

Acest pescar mi-a spus cum delfinul ador s se joace cu o bucat de lem n
plut it or i, ca s -l prinzi, arunci lem nul i-l mome t i cum ai mom i copiii, fiindc îi place
sim uleze ie irea din ap . Dup cum spuneam , vocabularul acest ui om era foart e
lim it at , dar el î i cuno t ea pe t ii, i cuno t ea i marea. Cum cuno t ea i delfinii, put ea
-mi spun despre obiceiurile lor i cum s -i prinzi.

Când spui c tii un lucru dar nu îl po i explica, eu î i spun c nu-l tii, fiindc
atunci când îl tii cu adev rat, îl exprimi.

Dac i-a cere acum s -mi define t i rug ciunea, i- i spun, „ Cum ai aborda, prin
rug ciune, realizarea unui obiect iv, a oric rui obiect iv?” , i îm i po i spune, at unci t ii;
dar dac nu-mi po i spune, at unci nu t ii. Când îl vezi clar în ochiul min ii, mai-marele
t u va inspira cuvint ele care sunt necesare pent ru a îm br ca ideea i a o exprima
frumos, iar t u vei exprima ideea m ult mai bine decât alt ul cu un vast vocabular dar care
nu-l vede la fel de clar ca t ine.
 Dac ai ascult at cu at en ie de-a lungul ult imelor pat ru zile, t ii acum c Biblia nu
are nicio referin de niciun fel la vreo persoan care ar fi exist at vreodat , ori vreun
eveniment ce s-ar f i pet recut cândva pe p mânt .

Aut orii Bibliei nu scriau ist orie, ei scriau o m rea dram a min ii pe care au
învelit -o în haina ist oriei i au adapt at -o capacit ii maselor necrit ice, lipsit e de opinii.

t ii c fiecare povest e din Biblie est e povest ea t a, c at unci când scriit orii
int roduceau zeci de personaje în aceea i povest e, încercau s i înf eze diferit e
at ribut e ale m in ii pe care le-ai put ea folosi. Ai v zut ast a în t imp ce am luat probabil o
duzin de pove t i, dac nu mai m ult , i le-am int erpret at pent ru t ine.

De exem plu, mul i se înt reab cum ar fi put ut Iisus, cel mai plin de gra ie, cel
mai iubit or om din lume, de ar fi fost om , s spun mamei Sale ce se presupune c i-ar
fi spus în consem narea din cel de-al doilea capit ol al Evangheliei sfânt ului Ioan.
Iisus e f cut s spun mamei Sale, „ Ce ne prive t e pe M ine i pe t ine, femeie?”
[„ Femeie, ce t reab am Eu cu t ine?” în original, cf. versiunii King James] – Ioan 2:4.

Tu i cu mine, care nu sunt em înc ident ifica i cu idealul c ruia îi servim , nu am

da o ast fel de replic mamei noast re. i t ot u i, iat înt ruchiparea iubirii spunându-i
mamei Sale, „ Femeie, ce am Eu de-a face cu t ine?” .

Tu e t i Iisus, iar mama t a est e propria t a con t ien . C ci con t ien a e mama a
t oat e cele, a adar, est e m re ul [cuplu] Tat -M am al t ut uror fenomenelor.

Tu i cu m ine sunt em creat uri ale obi nuin ei. Int r m în rut ina de a accept a ca
fiind definit iv eviden a sim urilor noast re. Trebuie vin pent ru oaspe i i sim urile mele
îmi spun c nu exist , iar eu, din obi nuin , sunt pe cale de a accept a aceast lips ca
fiind definit iv . Când îmi amint esc îns c propria mea con t ien est e una i singura
realit at e, a adar dac neg eviden a sim urilor mele i-mi asum con t ien a de a avea
suficient vin, mi-am m ust rat înt r-un sens m ama ori con t ien a ce sugerase lipsa; i, prin
asumarea con t ien ei de a avea ce doream pent ru oaspe ii mei, vinul est e produs
înt r-un fel pe care noi nu îl t im.

Tocmai am cit it un bilet de la un drag priet en de-ai mei din audit oriu. Dum inica
t recut , avea de mers la biseric pent ru o nunt ; ceasul îi spunea c era în înt ârziere,
t ot ul îi spunea c era în înt ârziere.
St t ea la un col de st rad a t ept ând un t ramvai. Nu se vedea niciunul. Î i
imagin c , în loc s fie la col de st rad , era în biseric . În acel moment se opri o
ma in în drept ul lui. Priet enul meu îi spuse oferului despre sit ua ia lui delicat , iar
oferul i-a r spuns, „ Nu mergeam în direc ia aia, dar am s t e duc t ot u i acolo” .
Priet enul meu a urcat în ma in i a ajuns la biseric la t imp pent ru slujb .
Ast a înseamn s aplici legea corect : neaccept are a sugest iei de înt ârziere.
 Nu accepta niciodat sugestia lipsei.
În acest caz, îmi spun, „ Ce t reab am eu cu t ine?” .
Ce t reab am eu cu eviden a sim urilor mele? „ Aduce i-M i t oat e vasele i
um ple i-le” [Ioan 2:7] . Cu alt e cuvint e, îmi asum c am vin i t ot ce doresc. Apoi,
mai-marele meu Sine dimensional inspir în t o i gândurile i ac iunile care ajut la
înt ruparea asump iei mele.
Nu e un om spunând unei mame, „ Femeie, ce am eu de îm p it cu t ine?”
Este fiecare om care cunoa t e aceast lege i care- i va spune sie i, at unci când
sim urile sugereaz lipsa, „ Ce am eu de îm p it cu voi? Da i-v -napoi. Nu voi m ai
asculta vreodat la o voce ca ast a, deoarece, dac o fac, at unci m impregnez cu
sugest ia aceea i voi z m isli roada lipsei” .

Ne îndrept m spre o alt povest e din Evanghelia sfânt ului M arcu, unde Iisus
est e fl mând.

i v zând de depart e un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va g si

ceva în el; i, ajungând la smochin, n-a g sit nimic decât frunze. C ci nu era t im pul
smochinelor.”
i, vorbind, i-a zis: De acum înaint e, rod din t ine nimeni în veac s nu
nânce. i ucenicii Lui ascult au.” M arcu 11:13,14
„ Dim inea a, t recând pe acolo, au v zut smochinul uscat din r cini.” M arcu
11:20

Ce pom pust iesc? Nu un pom din afar . Est e propria mea con t ien .

„ Eu sunt vi a [cea adev rat ] ” , Ioan 15:1.

Con tien a m ea, EU SUNT-ul meu est e m re ul arbore, iar obi nuin a din nou
sugereaz vidul, sugereaz sterilitat ea, sugereaz patru luni pân m voi putea
osp ta. Dar eu nu pot a tepta patru luni. Îmi dau mie însumi aceast puternic
sugestie c în veac nu m voi mai consola, fie i pentru o clip , cu ideea c ar fi
necesare patru luni pentru a-mi realiza dorin a. Credin a în lips trebuie din aceast
zi mai depart e s se pustiasc i s nu se mai reproduc vreodat în minte.

Nu e un om pust iind un pom. Toat e cele din Biblie au loc în m int ea omului:
pom ul, cet at ea, oamenii, totul. Nu e nici m car o singur afirma ie f cut în Biblie care
nu reprezint e vreun at ribut de-ale min ii omene t i. Toat e sunt personific ri ale
min ii i nu lucruri din lume.

Con tien a este una i singura realitate. Nu e nimeni la care s mai apel m
dup ce am descoperit c propria noast r con t iin est e Dum nezeu. C ci Dumnezeu e
cauza a t oat e i nu e nim ic afar de Dum nezeu. Nu po i spune c un diavol cauzeaz
unele lucruri i Dum nezeu alt ele. Ia amint e la acest e cuvint e:
 „ A a zice Dom nul unsului S u Cirus, pe care îl ine de mâna lui cea dreapt , ca
doboare neam urile înaint ea lui i ca s dezlege cing t orile regilor, s deschid
por ile înaint ea lui i ca ele s nu mai fie închise:”
„ Eu voi merge înaint ea t a i drumurile cele munt oase le voi net ezi, voi zdrobi
por ile cele de aram i z voarele cele de fier le voi sf râma.”
i î i voi da ie vist ierii ascunse, bog ii îngropat e în p mânt , ca s t ii c Eu
sunt Dom nul Cel Care t e-a chemat pe num e, Eu sunt Dum nezeul lui Israel.” Isaia 45:1-3

„ Eu înt ocmesc lum ina i dau chip înt unericului, Cel ce s luie t e pacea i
rest ri t ei îi las cale: Eu sunt Domnul Care fac t oat e acest ea.” Isaia 45:7
„ Eu am f cut p mânt ul i om ul de pe el Eu l-am zidit . Eu cu mâinile am înt ins
cerurile i la t oat o t irea lor Eu îi dau porunc .”
„ Eu l-am ridicat înt ru drept at ea M ea i t oat e c ile lui le voi net ezi. El va zidi
cet at ea M ea i va libera pe robii M ei, f r scump rare i f daruri, zice Dom nul
Savaot .” Isaia 45:12,13

„ Eu sunt Domnul i nimeni alt ul! Afar de M ine nu est e dum nezeu.” Isaia 45:5

Ascult acest e cuvint e cu at en ie. Nu sunt cuvint ele mele, sunt cuvint e
inspirat e ale oamenilor care au descoperit c singura realitat e este con tien a . Dac
sunt r nit, m-am r nit singur. Dac e întuneric în lumea mea, eu am creat întunericul
i întunecimea i afundarea. Dac e lum in i bucurie, eu am creat lumina i bucuria.
Nu exist nimic alt ceva în afara acestei EU SUNT-imi care le face pe toate.

Nu po i g si o cauz în afara propriei tale con tien e. Lumea ta este o mare

oglind ce- i spune neîncetat cine e ti tu. Pe m sur ce întâlne ti oam eni, ei î i spun
prin comportamentul lor cine e ti tu.
Rug ciunile tale nu vor fi cu nimic mai pu in pioase fiindc te întorci spre
propria ta con tien dup ajutor.
Nu cred c cineva, rugându-se, est e cuprins de mai mult bucurie, piet at e i
sent iment de adora ie decât mine când simt recunosc tor, pe m sur ce-m i asum
sentimentul dorin ei mele împlinite, tiind în acela i timp c spre mine însumi m
întorc.
În rug ciune, i se cere s crezi c ai ceea ce ra iunea i sim urile tale neag .
Când te rogi, crede c ai, i vei primi. Biblia o spune în felul urm t or:

„De aceea v zic vou : Toat e câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i
primit i le ve i avea.”
„Iar când sta i de v ruga i, ierta i orice ave i îm potriva cuiva, ca i Tat l
vostru Cel din ceruri s v ierte vou gre ealele voastre.”
„C de nu ierta i voi, nici Tat l vostru Cel din ceruri nu v va ierta vou
gre ealele voastre.” M arcu 11:24-26
 Asta e ceea ce trebuie s facem at unci când ne rug m. Dac in ceva
împotriva alt uia, fie c e o credin în boal , s cie sau orice alt ceva, trebuie s scap
de aceasta, s las de la mine, nu folosind cuvint e ale neg rii, ci crezându-l a fi ceea ce
dore te s fie. În acest fel, îl iert pe deplin. M i-am schimbat conceptul despre el. Am
avut un dinte împotriva lui i l-am iertat. Uitarea deplin este iertare. Dac nu uit,
atunci nu am iertat .
Iert ceva numai atunci când într-adev r uit. Î i pot spune pân la sfâr itul
vremurilor, „Te iert”. Dar, dac de fiecare dat când te v d ori m gândesc la tine îmi
aduc aminte de cele pe care le am împotriva ta, nu t e-am iertat defel. Iertarea e
uitare complet .
Te duci la un doctor i î i d ceva pentru boala ta. El încearc s o ia de la t ine,
a c î i d ceva în schimbul acesteia.
i ie însu i un nou concept de sine în locul celui vechi. Descotorose te-te
complet de cel vechi.

O rug ciune la care s-a r spuns implic faptul c ceva s-a f cut ca urmare a
rug ciunii, ceva ce, altfel, nu s-ar fi f cut. A adar, eu însumi sunt elanul ac iunii,
mintea directiv , i cel care r spunde rug ciunii.
Oricine se roag eficient se întoarce spre înl untrul s u i î i însu te starea
utat . N-ai niciun sacrificiu de f cut – n-ai de adus nicio jertf . Nu l sa pe nimeni
i spun c trebuie s te lup i i s suferi. Nu trebuie s te lup i pentru realizarea
dorin ei tale. Cit e t e ce se spune în Biblie.

„ Ce-mi folose t e m ul imea jert felor voast re?, zice Domnul. M -am s t urat de
arderile de t ot cu berbeci i de gr simea vi eilor gra i i nu mai vreau sânge de t auri, de
miei i de api! ”
„ Când venea i s le aduce i, cine vi le ceruse? Nu mai c lca i în curt ea t em plului
M eu! ”
„ Nu mai aduce i daruri zadarnice! T mâierile Îm i sunt dezgust t oare; lunile noi,
zilele de odihn i adun rile de la s rb t ori nu le mai pot suferi. Îns i pr znuirea
voast r e nelegiuire! ”
„ Ur sc lunile noi i s rb t orile voast re sunt pent ru M ine o povar . Ajunge! ”
Isaia 1:11-14

„ Voi ve i cânt a at unci, ca în noapt ea cea de praznic, cu bucurie în inim i, în

sunet ul de flaut , ca s merge i în munt ele Domnului, vârt ut ea lui Israel.” Isaia 30:29
„ Cânt a i Domnului cânt are nou , cânt a i în st rune laudele Lui pân la marginile
mânt ului! ” Isaia 42:10
„ Cânta i voi ceruri, c Domnul a f cut aceast a; r suna i adâncuri ale
mânt ului; m un ilor, t res lt a i de bucurie, voi t o i copacii p durii, cânt a i, c a
scump rat Domnul pe Iacov i în Israel i-a dat pe fa slava Sa!” Isaia 44:23
 i ast fel cei mânt ui i ai Dom nului se vor înt oarce i vor veni în Sion, în cânt ri
de biruin i o bucurie ve nic va încununa capul lor. Bucuria i veselia vor veni pest e
ei, iar durerea, înt rist area i suspinarea se vor dep rt a de la ei.” Isaia 51:11

Singurul dar acceptabil este o inim vesel . Vino în cânt ri i aduceri de

laude. A a se vine înaintea Domnului – propria ta con tien . Asum i sentimentul
dorin ei tale împlinite i vei fi adus singurul dar de primit. Toate st rile mentale,
altele decât cea a dorin ei împlinite, sunt „dezgust toare”; sunt superst i ii i nu
înseam n nimic.
Când vii înaint ea M ea, vesele te-t e, fiindc veselirea implic faptul c s-a
întâmplat ceva ce ai dorit. Vino înaint ea M ea cântând, aducând laude i aducând
mul umiri, fiindc aceste st ri mentale implic acceptarea st rii c utate. Pune-te în
dispozi ia adecvat i propria ta con tien o va întrupa.
Dac a putea defini rug ciunea pentru oricine i a face-o cât mai limpede
mi-ar sta în putere, a spune simplu, „Este sentimentul dorin ei împlinite”.
Dac înt rebi, „ Ce vrei s spui prin ast a?” , a spune, „M -a sim i în situa ia
rug ciunii ca i când i s-a r spuns deja i apoi a tr i i m-a purta conform acelei
convingeri”. A încerca s sus in sentimentul acesta f efort, adic a tr i i m-a
purta de parc ar fi deja o realitat e, tiind c umblând în aceast atitudine fix ,
asump ia mea se va înt ri în fapt .

Tim pul nu-mi perm it e s cont inui demonst ra ia c Biblia nu e ist orie.
Dar dac ai ascult at cu at en ie mesajul m eu în ult imele pat ru seri, nu cred c
mai ai nevoie de vreo dovad c Biblia nu e ist orie. Aplic ce ai înv at i î i vei realiza
dorin ele t ale.
**************

i acum v-am spus acest ea înaint e de a se înt âmpla, ca s crede i când se vor
înt âm pla” , Ioan 14:29.

M ul i oameni, eu inclusiv, am observat eveniment e înaint e ca acest ea s se fi

produs; adic , înaint e ca ele s se fi pet recut în aceast lume t ri-dimensional . Din
moment ce om ul poat e observa un eveniment înaint e ca el s se pet reac în cele t rei
dimensiuni ale spa iului, at unci via a pe p mânt progreseaz conform unui plan; i
acest plan t rebuie s exist e alt undeva, în alt dimensiune, i se desf oar lent prin
spa iul nost ru.
Dac eveniment ele ce se pet receau nu exist au înc în lumea ast a când erau
observat e, at unci, urmând logica, ele t rebuie s fi fost din afara acest ei lumi. i orice e
de v zut ACOLO înaint e de a se pet rece AICI t rebuie s fie „ pre-det erm inat ” din
punct ul de vedere al om ului t reaz înt r-o lume t ri-dimensional . i t ot u i, înv t orii
ant ici ne-au ar t at c put em alt era viit orul, iar experien a mea proprie confirm
adev rul înv t urii lor.
 adar, obiect ul acest ui curs est e acela de a indica posibilit ile int rinseci ale
omului, de a ar t a c om ul î i poat e alt era viit orul s u; iar , ast fel alt erat , formeaz din
nou o secven det erminant ce începe din punct ul de int erferen – un viit or ce va fi
compat ibil cu alt erarea.

Cea mai remarcabil caract erist ic a viit orului omului est e flexibilit at ea
acest uia. Viit orul, de i preg t it în avans în cele mai mici det alii, are mai m ult e urm ri.
Avem în fa a noast r în fiecare clip a vie ii posibilit at ea de a alege pe care dint re
diferit ele viit oruri îl vom avea.
Sunt de fapt dou perspect ive asupra lumii, pe care le are fiecare – un focar
„ firesc” , nat ural i unul „ duhovnicesc” , spirit ual. Înv t orii ant ici îi spuneau celui
nat ural „ mint ea carnal ” i celuilalt , „ mint ea lui Hrist os” . Le put em clasif ica drept
con t ien t reaz obi nuit , guvernat de sim urile noast re, i o imagina ie cont rolat ,
guvernat de dorin .
Recunoa t em ace t i doi cent ri dist inc i de gândire în afirma ia, „ Omul firesc nu
prime t e cele ale Duhului lui Dum nezeu, c ci pent ru el sunt nebunie i nu poat e s le
în eleag , fiindc ele se judec duhovnice t e” , 1Corint eni 2:14.
Viziunea nat ural limit eaz realit at ea la moment ul numit ACUM . Pent ru
viziunea nat ural , t recut ul i viit or ul sunt pur imaginare. Viziunea spirit ual , pe de alt
part e, vede con inuturile t im pului. Trecutul i viit orul sunt un întreg act ual pent ru
viziunea spirit ual . Ce e ment al i subiect iv pent ru omul nat ural est e concret i obiect iv
pent ru om ul spirit ual.

Obi nuin a de a vedea numai ceea ce ne permit sim urile noastre ne las orbi
la ceea ce, alt fel, am putea vedea. Pentru a cultiva abilitatea de a vedea nev zutul, ar
trebui s ne dezleg m deliberat i frecvent min ile de eviden a sim urilor i s ne
focaliz m aten ia asupra unei st ri invizibile, sim ind-o mental i percepând-o pân
ce dobânde te întreaga claritate a realit ii.

Gândul zelos, concentrat, focalizat într-o anumit direc ie, închide în afar
alte senza ii i le face s dispar . Trebuie numai s ne concentr m asupra st rii dorite
pentru a o vedea.
Obiceiul retragerii aten iei dinspre zona senzorial i concentrarea ei asupra
nev zutului ne dezvolt perspectiva spirit ual i ne face capabili s trecem dincolo de
lumea sim urilor, pentru a vedea ceea ce altfel e invizibil. „Cele nev zute ale Lui se
d de la facerea lumii”, Romani 1:20. Aceast viziune este complet independent de
facult ile naturale. Deschide-o i însufle te-o!
O simpl practic ne va convinge c putem, controlându-ne imagina ia, s ne
remodel m viit orul în armonie cu dorin a noastr . Dorin a este motorul ac iunii. Nu
am putea mi ca un singur deget dac nu am avea o dorin de a-l mi ca. Indiferent ce
facem, urm m dorin a care ne domin mintea la un moment-dat. Când rupem un
obicei, dorin a noastr de a-l rupe e mai mare decât dorin a de a continua obiceiul.
 Dorin ele care ne împing la ac iune sunt acelea care ne in aten ia. O dorin
este numai o con tientizare a ceva ce ne lipse te i de care avem nevoie pentru a ne
face via a mai pl cut .
Dorin ele au întotdeauna un câ tig personal în vedere, cu cât mai mare
câ tigul anticipat, cu atât mai intens dorin a. Nu exist dorin absolut neegoist .
Când nu e nimic de câ tigat, nu exist dorin i, prin urmare, nici ac iune.

Om ul spirit ual vorbe t e om ului nat ural prin limbajul dorin ei. Cheia de a
progresa în via i de a- i îm plini visele st în supunerea voit vocii acest uia.
Supunere ne ov ielnic în fa a vocii acest uia înseamn o asump ie imediat a
dorin ei îm plinit e. A dori o st are înseam n a o avea. Cum spunea Pascal, „ Nu m-ai fi
utat dac nu m-ai fi g sit deja” .

Omul, asumându- i sentimentul dorin ei sale împlinite, i apoi tr ind i

purtându-se conform acestei credin e, î i altereaz viitorul în arm onie cu asump ia
sa. Asump iile trezesc ceea ce afirm . De îndat ce omul î i asum sentimentul
dorin ei sale împlinite, Sinele s u cvadri-dimensional g se te c i pentru atingerea
scopului, descoper metode pentru realizarea acestuia.

Nu tiu defini ie mai clar a m ijloacelor prin care ne realiz m dorin ele decât
de A EXPERIM ENTA ÎN IM AGINA IE CEEA CE AM EXPERIM ENTA ÎN CARNE I OASE
DAC NE-AM ATINGE SCOPUL. Aceast experimentare imaginar a finalului, prin
recunoa tere, determ in mijloacele. Sinele cvadri-dimensional construie te apoi cu
perspectiva sa mai larg mijloacele necesare pentru realizarea finalului recunoscut.

M in ii nedisciplinat e îi pare dificil s i asume o st are care e negat de sim uri.

Dar iat o t ehnic ce face sim pl „ chemarea la fiin a celor ce înc nu sunt ”
[Romani 4:17] , adic , de a înt âlni un eveniment înaint e ca acest a s se pet reac .

Oamenii au obiceiul de a bagat eliza import an a lucrurilor sim ple. Dar aceast
formul sim pl de schim bare a viit or ului a fost descoperit dup ani de c ut are i
experimentare.

Primul pas în schimbarea viitorului este DORIN A, adic ,

define te- i obiectivul – s tii precis ce vrei.

Al doilea, construie te un evenim ent pe care crezi c -l vei petrece

IM EDIAT DUP împlinirea dorin ei tale – un evenim ent care sugereaz
împlinirea dorin ei tale – ceva în care va predom ina ac iunea Sinelui.
 Al treilea, imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare
asem toare som nului, imaginându- i c î i este somn. Întinde-te pe
pat sau relaxeaz -te pe un scaun. Apoi, cu pleoapele închise i at en ia
ta focalizat asupra ac iunii pe care vrei s o experimentezi în
imagina ie, simte-te mental în îns i acea ac iune, imaginând în tot
acest t imp c tu îndepline ti ac iunea aici i acum.

Trebuie ca întotdeauna s participi în ac iunea imaginar ; nu numai s stai

înapoi i s prive ti, ci s sim i c tu îndepline ti într-adev r ac iunea, astfel încât
senza ia imaginar este real pentru tine.

Este important s i aminte ti mereu c ac iunea propus trebuie s fie una

care URM EAZ împlinirii dorin ei tale. De asemenea, trebuie s te sim i în ac iune
pân ce dobânde te în întregime dinamismul i distinc ia realit ii.

De exemplu, s presupunem c dore t i o promovare la serviciul t u. A fi

felicit at ar fi un eveniment pe care l-ai pet rece imediat dup împlinirea dorin ei t ale.
Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca fiind cea pe care o vei experiment a în imagina ie,
imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o st are asem t oare som nului, o st are soporific ,
dar una în care înc e t i capabil s i cont r olezi direc ia gândurilor, o st are în care e t i
at ent f efort .
Apoi vizualizeaz i un priet en st ându- i înaint e.
Pune- i mâna imaginar înt r-a lui. Sim t e-o ca fiind solid i real , i poart cu el
o conversa ie imaginar în armonie cu ac iunea.

Nu te vizualizezi pe tine la o oarecare distan în spa iu i la o oarecare

distan în timp fiind felicitat pentru norocul ce a dat peste t ine. În schimb, faci
altundeva AICI i viitorul ACUM . Evenimentul viitor este o realitate ACUM într-o
lume dimensional mai mare i, surprinz tor, acum-ul din lumea dimensional m ai
mare este echivalentul lui AICI în spa iul obi nuit tri-dimensional al vie ii de zi cu zi.

Diferen a dintre A TE SIM I pe tine în ac iune, aici i acum, i a te vizualiza pe

tine în ac iune, ca i când ai fi pe un ecran de cinematograf, este diferen a dintre
succes i e ec. Diferen a va fi sesizat dac te vei vizualiza acum urcând o scar .
adar, cu pleoapele închise, imagineaz i c scara aceea este chiar în fa a ta i
SIM TE-TE urcând-o în fapt.

Dorin a, imobilitatea fizic apropiat somnului i ac iunea imaginar în care

Sinele predomin AICI I ACUM nu sunt numai factori importan i în alterarea
viitorului, ci sunt i condi iile esen iale în proiectarea con tient a Sinelui spiritual.
 Când corpul fizic est e imobilizat i devenim st pâni i de ideea de a face ceva –
dac ne imagin m c o facem AICI I ACUM i men inem ac iunea imaginar în
desf urare pân ce adorm im – e dest ul de probabil s ne t rezim în afara corpului fizic
i s ne descoperim având un focar mai m are dimensional, f când real ceea ce doream
i imaginam c f ceam în carne i oase.

Dar fie c ne t rezim , fie c nu, int erpret m înt r-adev r ac iunea în lumea
cvadri-dimensional , i o vom reint erpret a în viit or i aici, în lumea t ri-dimensional .

Experien a m-a înv at s limit ez ac iunea imaginar , s condensez ideea ce va

fi obiect ul medit a iei mele înt r-un singur act i s -l rejoc iar i iar, pân ce dobânde t e
sent iment ul realit ii. Alt fel, at en ia va hoin ri pe drum uri l t uralnice i gr mezi de
imagini asociate se vor înf a at en iei, iar în câteva secunde acestea m vor purta la
sut e de kilomet ri de obiect ivul meu în t erm eni spa iali i la ani dep rt are în cei
t em porali.

Dac ne hot râm s urc m sc rile dint re dou anumit e et aje, fiindc acest
eveniment va urma cel mai probabil realiz rii dorin ei noast re, at unci t rebuie s ne
lim it m ac iunea la urcat ul acelor anum it e sc ri. Dac ne va hoin ri at en ia, o aducem
înapoi la sarcina ei de a urca acele t rept e i cont inu m s le urc m pân ce ac iunea
imaginar are înt reaga solidit at e i dist inc ie a realit ii. Ideea t rebuie s fie men inut
în câm pul prezent rii f niciun sensibil efort din part ea noast r . Trebuie, cu
minimum de efort , s ne îmbib m mint ea cu sent iment ul dorin ei îm plinit e.

Somnolen a facilit eaz schimbarea, deoarece favorizeaz at en ia f efort , dar

nu t rebuie împins în st area de somn, cea în care nu mai sunt em capabili s ne
cont rol m mi rile at en iei, ci doar înt r-un grad moderat de somnolen în care
sunt em înc în st are s ne dirij m gândurile.

Un foarte eficient mod de a întrupa o dorin este acela de a asuma

sentimentul dorin ei împlinite i apoi, într-o stare relaxat i soporific , s repet m
iar i iar, ca pe un cântec de leag n, orice fraz scurt care implic împlinirea
dorin ei, precum „M ul umesc, m ul umesc, mul umesc”, pân ce numai senza ia de
recuno tin domin mintea.
Roste te aceste cuvinte ca i când te adresezi unei puteri superioare pentru
a f cut lucrul acela pentru tine.

Dac , totu i, c ut m o proiec ie con tient într-o lume dimensional mai

mare, atunci trebuie s men inem ac iunea în desf urare pân în momentul în care
adormim. Experiment m în imagina ie, cu toat distinc ia realit ii, ceea ce am
experimenta în carne i oase când ne vom atinge scopul i vom întâlni acel prilej, în
viitor, a a cum l-am întâlnit în imagina ia noastr .
 Hr ne te mintea cu premise – adic , afirma ii presupus a fi adev rate,
deoarece asump iile, de i false, dac se persist în ele pân ce dobândesc
sentimentul realit ii, se vor înt ri în fapt.

Pentru o asump ie, toate mijloacele care promoveaz realizarea ei sunt bune.
Influen eaz comportamentul tuturor, inspirând în to i mut rile, ac iunile i
cuvint ele care duc spre împlinirea ei.

Pent ru a în elege cum î i modeleaz omul viit orul în armonie cu asum p ia sa –

prin simpla experiment are în imagina ia lui a ceea ce ar experiment a în realit at e dac
ar fi s i realizeze scopul – t rebuie s t im ce în elegem print r-o lume dimensional m ai
mare, c ci înt r-o lume dimensional mai mare int r m pent ru a ne alt era viit or ul.

Observarea unui eveniment înaint e de a se pet rece im plic fapt ul c

eveniment ul est e predet erminat din punct ul de vedere al omului din lumea
t ri-dimensional . A adar, pent ru a schim ba condi iile de aici, în cele t rei dimensiuni ale
spa iului, t rebuie mai înt âi s le schimb m în cele pat ru dimensiuni ale spa iului.

Om ul nu t ie exact ce se în elege print r-o lume dimensional mai mare, i va

nega, f îndoial , exist en a unui dimensional mai-mare Sine. El e dest ul de
familiarizat cu cele t rei dimensiuni – lungime, l ime i în ime – i crede c , de ar fi o
cvadri-dimensiune, ar t rebui s fie la fel de evident pent ru el precum dimensiunea
lungimii, l im ii i în imii [ori „ a m rim ii i formei” , n.t r.] .

Acuma, o dimensiune nu e o linie. E orice fel în care poat e fi m surat un lucru,

complet diferit de t oat e celelalt e feluri. Adic , pent ru a m sura un corp
cvadri-dimensional, îl m sur m pur i sim plu oricum alt fel decât dup lungime, l ime
i în ime. Ia s vedem , exist vreun fel de a m sura un obiect în afar de lungim e,
ime i în ime?

Timpul îm i m soar via a f a se folosi de cele t rei dimensiuni ale lungimii,

imii i în im ii. Nu exist un a a-zis „ obiect inst ant aneu” . Apari ia i dispari ia
acest uia sunt m surabile. Rezist pent ru o lungime definit de t im p. Îi put em m sura
durat a vie ii f a folosi dimensiunea lungimii, l imii i în imii. Timpul est e cat egor ic
al pat rulea fel de a m sura un obiect .

Cu cât are mai m ult e dimensiuni, cu at ât devine mai plin de subst an i de

realit at e. O linie dreapt , care se afl în înt regime înt r-o singur dimensiune,
dobânde t e form , mas i subst an prin ad ugire de dimensiuni. Ce calit at e nou i-ar
da t impul, a pat ra dimensiune, calit at e care ar face-o la fel de vast -superioar
corpurilor, precum superioare sunt corpurile suprafe elor i suprafe ele liniilor?
Tim pul est e un m ijloc de schim bare în experien , fiindc orice schim bare
necesit t imp.
 Noua calit at e est e schimbarea. Observ c , dac t iem un corp oarecare,
sec iunea sa t ransversal va fi o suprafa ; t ind o suprafa , ob inem o linie, i t ind o
linie ob inem un punct .
Aceast a înseamn c un punct est e numai o sec iune t ransversal a unei linii;
care e, la rândule ei, doar o sec iune t ransversal a unei suprafe e; care e, la rândul
u, numai o sec iune t ransversal a unui corp; care est e, la rândul lui, dac îl ducem
spre concluzia logic , numai o sec iune a obiect ului cvadri-dimensional.

Nu put em evit a deduc ia c t oat e obiect ele t ri-dimensionale sunt numai

sec iuni t ransversale ale corpurilor cvadri-dimensionale. Ceea ce înseamn : când t e
înt âlnesc pe t ine, înt âlnesc o sec iune t ransversal a cvadri-dimensionalului t u –
cvadri-dimensionalul Sine care nu e v zut . Pent ru a vedea Sinele cvadri-dimensional,
t rebuie s v d fiecare sec iune t ransversal , ori via a t a de la na t ere pân la moart e, i
le v d pe t oat e co-exist ând.
Focarul meu ar t rebui s ia înt reaga dispunere de im presii senzoriale pe care
le-ai experiment at pe p mânt , plus acelea pe care le-ai put ea experiment a. Ar t rebui s
le v d, nu în ordinea în care au fost experiment at e de t ine, ci ca un înt reg act ual.
Fiindc SCHIM BAREA est e caract erist ica celei de-a pat ra dimensiuni, ar t rebui s le v d
în st area de flux – ca un înt reg viu, animat .

Acuma, dac avem t oat e ast ea clar fixat e în m in ile noast re, ce înseamn
aceast a pent ru noi în aceast lume t ri-dimensional ? Înseam n c , de ne-am put ea
mi ca pe lungimea t im pului, am put ea vedea viit orul i l-am put ea alt era dac am dori.

Lumea aceast a, pe care o credem at ât de real de solid , est e o umbr din care,
i dincolo de care, put em oricând t rece. Est e o abst rac ie, o separare dint r-o lum e
fundament al i dimensional mult mai mare – o lume m ult mai fundament al ext ras
dint r-o lume înc i mai mare fundament al i dimensional – i t ot a a spre infinit .
Fiindc infinit ul est e de neat ins prin orice mijloc de analiz , indiferent cât de m ult e
dimensiuni ad ug m lum ii.

Omul poate dovedi exist en a unei lumi dimensional mai mare prin simpla
focalizare a aten iei sale asupra unei st ri invizibile i imaginându- i c o vede i c o
simte. Dac r mâne concentrat în aceast stare, mediul s u actual se va petrece, iar
el se va trezi într-o lume dimensional mai mare, unde obiectul contempl rii sale va fi
zut ca o realitate concret-obiectiv .
Simt int uit iv c , de i-ar separa gândurile de aceast lume dimensional mai
mare i s-ar ret rage înc i mai depart e înl unt rul m in ii lui, ar provoca o ext ernalizare
a t im pului. Ar descoperi c , de fiecare dat când se ret rage înl unt rul min ii sale i ar
provoca o ext ernalizare a t im pului, spa iul devine dimensional mai mare. i el ar
concluziona ast fel c at ât t im pul cât i spa iul sunt seriale, iar drama vie ii est e numai o
rare pe gr mada de t im p dimensional mult iplu.
 Savan ii vor explica înt r-o bun zi DE CE exist un Univers Serial. Dar în pract ic ,
mai im port ant est e CUM folosim acest Univers Serial pent ru a ne schim ba viit orul.
Pentru a schimba viitorul, trebuie s ne preocupe numai dou lumi din seria infinit :
lumea pe care o cunoa tem prin ra iunea organelor noastre trupe ti i lum ea pe care
o percepem independent de organele noastre senzoriale.

Am afirmat c om ul are înaint ea lui în fiecare moment din t im p posibilit at ea de

a alege care din cele mai m ult e viit oruri va avea. Dar se ridic înt rebarea: „ Cum se
poat e una ca ast a, din moment ce experien ele om ului, t reaz în lum ea
t ri-dimensional , sunt predet erm inat e?” – a a cum sugereaz observarea de c t re el a
unui eveniment înaint e ca acest a s se produc . Aceast abilit at e de a schim ba viit orul
va fi în eleas dac asem m experien ele vie ii pe p mânt cu rândurile acest ei
pagini. Om ul experiment eaz eveniment e pe p mânt separat i succesiv, în acela i fel
în care experiment ezi t u acum cuvint ele acest ei pagini.
Imagineaz i c fiecare cuvânt de pe aceast pagin reprezint o singur
im presie senzorial . Pent ru „ a prinde” cont ext ul, pent ru a în elege ce vreau s spun, î i
focalizezi vederea pe prim ul cuvânt din col ul st ânga-sus i apoi i-o plimbi de-a lungul
paginii, de la st ânga la dreapt a, l sând-o s cad pe cuvint e separat i succesiv. Pân
când ochii t i ajung la ult im ul cuvânt de pe aceast pagin , ai ext ras în elesul.
Dar s presupunem c , uit ându-t e la pagin , cu t oat e cuvint ele t ip rit e, prin
urmare la fel de prezent e, hot t i s le rearanjezi. Ai put ea, rearanjându-le, s spui o
povest e diferit în înt regime – de fapt ai put ea s spui mai mult e pove t i diferit e.

Un vis nu e nimic mai mult decât gândire cvadri-dimensional necont rolat , sau
rearanjare a im presiilor senzoriale at ât ale t recut ului cât i ale viit orului. Om ul r ar
viseaz eveniment e în ordinea în care le experiment eaz când e t reaz.
El viseaz de obicei dou sau mai m ult e eveniment e care sunt separat e în t im p
fuzionând înt r-o singur impresie senzorial ; ori, înt r-at ât de complet î i rearanjeaz
singurele im presii senzoriale din perioada de t rezie încât nu le mai recunoa t e când i
le am int e t e, odat t rezit .
De exem plu, am visat c am livrat un pachet rest aurant ului din cl direa mea de
apart ament e. Recep ionera mi-a spus, „ Nu-l po i l sa aici” , dup care, operat orul de la
lift mi-a dat cât eva scrisori iar eu i-am mul umit pent ru ele, el, la rândul s u,
mul umindu-m i. În acest moment apare operat orul din schim bul de noapt e i-mi face
cu mâna un salut .
A doua zi, ie ind din apart ament , am luat cât eva scrisori ce-mi f useser l sat e la
. Coborând cu lift ul, i-am înmânat operat orului de zi un bac i i-am mul umit
pent ru c s-a ocupat de coresponden a mea, dup care el mi-a m ul um it pent ru bac .
Revenind acas , în aceea i zi, am auzit un port ar spunând unui curier, „ Nu po i l sa aia
acolo” . Când s int ru în lift , v d o fa fam iliar în rest aurant , m opresc i
recep ionera m salut zâm bind. Seara, conducându-m i m usafirii pân la lift i
luându-ne r mas-bun, operat orul de noapt e îm i flut ur un „ noapt e bun ” .
 Prin simpla rearanjare a cât orva dint re impresiile senzoriale unice, am fost
sort it s le înt âlnesc, iar fuzionând dou sau mai mult e dint re acest ea înt r-una singur ,
am const ruit un vis care a diferit sim it or de experien a mea din st area de t rezie.

Când vom fi înv at s cont rol m mi rile at en iei noast re în lumea

cvadri-dimensional , vom fi capabili s cre m con t ient circumst an e în lumea
t ri-dimensional . Înv m acest cont rol prin int ermediului visului din st area de t rezie,
când at en ia noast r poat e fi men inut f efort , fiindc at en ia m inus efort est e
indispensabil pent ru schimbarea viit orului.

Putem, într-un vis în stare de trezie controlat, s construim con tient un

evenim ent pe care dorim s îl experiment m în lumea tri-dimensional .

Impresiile senzoriale pe care le folosim pent ru a ne const rui visul din st are de
t rezie sunt realit i act uale dislocat e în t imp, sau lumea cvadri-dimensional . Tot ceea
ce facem prin const ruirea visului din st are de t rezie est e s select m dint r-o mare
variet at e de im presii senzoriale pe cele care, at unci când sunt aranjat e corespunz t or,
im plic fapt ul c ne-am realizat dorin a. Cu visul clar definit , ne relax m înt r-un scaun
i ne inducem o st are de con t ien asem t oare somnului.
O st are ce, de i la grani a somnului, ne las la cont rolul con t ient al mi rilor
at en iei noast re. Apoi, experiment m în imagina ie ce am experiment a în realit at e
dac acest vis în st are de t rezie ar fi un fapt obiect iv.

În aplicarea acest ei t ehnici de schim bare a viit orului, est e im port ant s inem
mint e mereu c singurul lucru care ocup mint ea în t impul visului din st area de t rezie
est e VISUL DIN STARE DE TREZIE, ac iunea predet erminat i senza ia ce implic
îm plinirea dorin ei noast re.

Cum devine visul din stare e trezie un fapt fizic nu e grija noastr .
Recunoa t erea de c t re noi a visului din st are de t rezie ca fiind o realit at e fizic
det erm in mijloacele pent ru împlinirea lui.

Îng duie-mi s a ez din nou t emelia rug ciunii, care nu e nim ic mai m ult decât
un vis în st are de t rezie cont rolat :

1. Define te- i obiectivul, s tii precis ce vrei.

2. Construie te un eveniment pe care crezi c îl vei petrece CA

URM ARE a împlinirii dorin ei tale – ceva ce va avea predominant ac iunea
Sinelui – un eveniment ce implic împlinirea dorin ei tale.
 3. Imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare de con tien
asem toare somnului. Apoi, simte-t e mental chiar în ac iunea
propus , pân ce numai senza ia de împlinire domin mintea, imaginând
în tot acest t imp c t u e ti cel care face ac iunea AICI I ACUM , astfel
încât experim entezi în imagina ie ce ai experim enta în carne i oase dac
i-ai atinge scopul.

Experien a m-a convins c aceast a est e cea mai simpl cale de a- i at inge
obiect ivul. Tot u i, propriile mele mult e e ecuri m-ar condam na dac a insinua c am
ajuns s -m i st pânesc complet mi rile at en iei mele. Dar pot spune, al t uri de
înv t orul ant ic,

„ Fra ilor, eu înc nu socot esc s o fi cucerit , dar una fac: uit ând cele ce sunt în
urma mea, i t inzând c t re cele dinaint e, alerg la int , la r splat a chem rii de sus” ,
Filipeni 3:13,14.

**************

Înc o dat vreau s î i reamintesc faptul c responsabilitatea de a face real în

lumea aceasta ceea ce ai f cut real în imagina ie nu apas pe umerii t i. Nu te
preocupa în privin a CUM -ului; i-ai asumat c s-a f cut, acum asum p ia are propriile
sale c i de a se concretiza pe sine. Responsabilitatea de a face ca a a s fie e luat de
la tine.
Exist o scurt referire în cart ea Exodului/ Ie irii care confirm asta. M ilioane de
oameni au cit it -o sau au auzit -o de-a lungul veacurilor i mereu gre it au în eles-o. Se
spune, „ S nu fierbi iedul în lapt ele mamei lui” (23:19).

Nenum rat e m ilioane de oameni, în elegând gre it aceast afirma ie, ref uz s
nânce, pân în aceast zi a luminat ului an 1948, orice produs lact at împreun cu un
fel de carne. Cic „ nu se face” .

Ei cred c Biblia e ist orie i, când se spune „ S nu fier bi iedul în lapt ele mamei
lui” , fie c e lapt e, f ie c e vreun produs din lapt e, unt i brânz , nici nu se gândesc s
se ating de acesta dac în acea zi m nânc vreun ied sau orice fel de carne. De fapt,
au chiar i oale separat pent ru a g t i carnea.

Dar t u e t i acum pe cale s o aplici psihologic. i-ai f cut medit a ia i i-ai

asumat c e t i ceea ce vrei s fii. Con t ien a est e Dumnezeu, at en ia t a est e precum
îns i izvorul vie ii, ori lapt ele ce nut re t e i ine în via ceea ce î i capt eaz at en ia. Cu
alt e cuvint e, ceea ce beneficiaz de at en ia t a are via a t a.
 De-a lungul veacurilor, un ied a t ot fost folosit ca sim bol al sacrificiului. Tu ai dat
via la t ot ce e în via a t a. Dar sunt lucr uri pe care nu vrei s le mai ii în via , de i
le-ai fost mam i t at . E t i un t at gelos ce- i poat e cu u urin devora, precum
Cronos, proprii copii. Est e drept ul t u s devorezi ceea ce ai exprimat în t recut , când
nu t iai prea m ult e.

Acum e t i det a at în con t ien de acea veche st are. Era iedul t u, era pruncul
u, t u l-ai înt rupat i exprimat în lumea t a. Dar acum, c i-ai asumat c e t i ceea ce
vrei s fii, nu mai prive t i înapoi la fost a st are i t e înt rebi CUM are s dispar din
lumea t a. Deoarece, dac prive t i înapoi i îi acorzi at en ia t a, fierbi din nou iedul în
lapt ele mamei lui.

Nu- i spune, „M întreb dac sunt într-adev r deta at de starea aceea”, ori
„M întreb dac aia i ailalt sunt adev rate”. Ofer i întreaga aten ie asum p iei c
lucrul a a e, fiindc întreaga responsabilitat e de a-l face s fie a a e ridicat în
întregime de pe umerii t i. Nu trebuie s îl faci s fie a a, ESTE a a. Î i însu ti ceea
ce e deja un fapt, i umbli în asump ia c a a este, iar într-un fel pe care tu nu îl
cuno ti, nici eu nu îl cunosc, nimeni nu îl cunoa te, devine concretizat în lumea ta.

Nu t e preocupa în privin a CUM -ului i nu privi înapoi la vechea ta stare.

„Nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru îm p ia
lui Dumnezeu”, Luca 9:62

Asum i pur i simplu c s-a f cut i suspend i ra iunea, suspend toate

argumentele min ii con tiente tri-dimensionale. Dorin a ta este dincolo de
priceperea min ii tri-dimensionale.

Asum i c e ti ceea ce dore ti a fi; umbl ca i când ai fi; i r mânând

credincios asump iei tale – se va înt ri în fapt.
 ÎNTREB RI I R SPUNSURI

1. Înt rebare: Care e semnifica ia em blemei de pe copert ele c ii t ale?

spuns: Est e un ochi fixat înt r-o inim care, la rândul ei, est e fixat înt r-un
pom înc rcat cu fruct e, semnificând c lucrul de care e t i con t ient i îl accep i ca fiind
adev rat , îl vei realiza. Cum gândit -a omul în inima lui, a a e el .

2. Înt rebare: M i-ar pl cea s fiu c t orit , dar n-am g sit b rbat ul pot rivit .
Cum imaginez un so ?

spuns: M ereu îndr gost it de idealuri, st area ideal e cea care cuprinde
mint ea. Nu lim it a st area de a fi c t orit la un anumit b rbat , ci la o via plin ,
bogat i abundent . Dore t i s experiment ezi bucuria c t oriei. Nu- i modifica visul,
ci îm bun t e-l, f cându-l înc i mai pl cut . Apoi condenseaz i dorin a înt r-o
singur senza ie ori gest ce implic împlinirea acest eia.
În aceast lume occident al , o femeie poart un inel de cununie pe cel de-al
t reilea deget al mâinii ei st ângi.
M at ernit at ea nu implic vreo c t orie; int imit at ea nu im plic nici ea c t oria
în mod necesar, dar un inel exact ast a face.
Relaxeaz -t e înt r-un scaun confort abil, ori înt inde-t e pe spat e i indu- i o st are
asem t oare somnului.
Apoi asum i sent iment ul de a fi m rit at . Imagineaz i o verighet pe deget .
At inge-o. Înt oarce-o pe deget . Trage-o pest e încheiet urile deget ului. Cont inu ac iunea
pân ce inelul are dist inc ia i sent iment ul realit ii. Devino at ât de pierdut în senza ia
pe care i-o ofer inelul pe deget ul t u încât , at unci când î i deschizi ochii, vei fi
surprins c nu e acolo.
Dac e t i un b rbat ce nu poart inele, î i po i asuma o mai mare
responsabilit at e. Cum t e-ai sim i dac ai avea o so ie c reia s -i por i de grij ? Asum i
sent iment ul de a fi un b rbat însurat fericit chiar acum.

3. Înt rebare: Ce t rebuie s fac pent ru a inspira gânduri creat ive precum cele
necesare pent ru scris?

spuns: Ce t rebuie s faci? Asum i c povest ea a fost deja scris i accept at

de o edit ur im por t ant . Redu ideea de a fi scriit or la senza ia de sat isfac ie.
Repet fraza, „ Nu-i a a c -i minunat ?” , ori „ M ul umesc, mul umesc,
mul umesc! ” , iar i iar, pân când t e sim i [un scriitor] de succes. Ori, imagineaz i un
priet en felicit ându-t e. Sunt nenum rat e c i de a insinua succesul, dar mergi
înt ot deauna direct în final. Recunoa t erea de c t re t ine a f inalului det erm in realizarea
acest ui f inal. Nu t e gândi la a int ra în dispozi ia favorabil scrisului, ci t r ie t e i
poart -t e ca i când e t i acum aut orul care t e dore t i a fi.
 Asum i c ai t alent ul pent ru a scrie. Gânde t e-t e la t iparul pe care-l vrei afi at
în afar . Dac scrii o cart e i nimeni nu e int eresat s o cum pere, nu exist nicio
sat isfac ie. Poart -t e ca i când oamenii sunt avizi dup lucr rile t ale. Tr ie t e ca i
când nu po i produce povest iri sau c i at ât de rapid pe cât de mare e cererea.
Persist în aceast asump ie i t ot ce e necesar pent ru dobândirea acest ui el va
îm boboci imediat , iar t u îl vei exprima.

4. Înt rebare: Cum imaginez audien e mai largi pent ru prelegerile mele?

spuns: Î i pot r spunde cel mai bine împ rt indu- i t ehnica folosit de un
orat or foart e abil pe care-l cunosc. Când acest om a venit pent ru înt âia oar în aceast
ar , a început s conferen ieze înt r-o mic sal în New York Cit y. De i numai vreo
cinzeci sau aizeci de oameni part icipau la înt âlnirea cu el de dum inic diminea a i ei
st t eau în fa , acest orat or st t ea pe podium i- i imagina o vast audien . Apoi, el
spunea spa iului gol, „ M put e i auzi acolo, în spat e?” .
Ast zi, acest om ine discursuri la Carnegie Hall în New York Cit y la aproximat iv
2500 de oameni în fiecare dum inic diminea a i miercuri seara. Voia s vorbeasc
mul im ilor. Nu era modest . Nu încerca s se p leasc singur const ruind m ul imi în
propria lui con t ien – m ul imile au ap rut . St ai în fa a unei audien e mari.
Adreseaz -t e acest ei audien e în imagina ia t a. Simt e c t u e t i pe scena aceea i
sent iment ul t u va furniza mijloacele.

5. Înt rebare: Est e posibil s imaginez m ai m ult e lucruri în acela i t im p, ori

t rebuie s -mi reduc imaginarea la o singur dorin ?

spuns: Personal, prefer s -m i reduc act ul imaginar la un singur gând, dar ast a
nu înseamn c m voi opri acolo. Pe parcursul zilei, ne-am putea imagina m ult e
lucruri, dar în loc de a- i imagina o mul im e de lucruri mici, i-a sugera s i imaginezi
ceva at ât de mare încât include t oat e lucrurile alea m runt e. În loc de a imagina avere,
t at e i priet eni, imagineaz i c e t i ext aziat .
Nu ai put ea fi în ext az i în suferin . Nu ai put ea f i în ext az i amenin at cu un
ordin de evacuare. Nu ai put ea fi ext at ic dac nu t e-ai bucura din plin de priet enie i
dragost e.
Cum ar fi sent iment ul de a fi ext at ic f a t i ce s-a înt âm plat de i-a produs
ext azul? Redu ideea de ext az la o singur senza ie, „ E minunat !” .
Nu permit e min ii con t ient e, ra ionale, s înt rebe de ce, deoarece, dac o face,
va începe s caut e cauze vizibile i apoi senza ia va fi pierdut . M ai degrab , repet i
iar i iar, „ Ce minunat !” .
Suspend i judecat a în privin a „ minun iei” . Prinde unica senza ie de
minunare dint re t oat e celelalt e i apoi lucruri vor începe s se înt âmple pent ru a aduce
rt urie veracit ii acest ei senza ii. i, î i promit , acest e lucruri vor include pe t oat e
cele m runt e.
 6. Înt rebare: Cât de des ar t rebui s reproduc act ul imaginar – cât eva zile,
cât eva s pt mâni?

spuns: În cart ea Genezei/ Facerii , se spune povestea lui Iacov luptându-se cu

un înger. Aceast povest e ne d indiciile pe care le c ut m: at unci când se at inge
sat isfac ia, urmeaz im pot en a.
Când ai dobândit sentim ent ul realit ii, m car pent ru un moment , e t i
im pot ent ment al.
Dorin a de a repet a act ul rug ciunii se pierde, fiind înlocuit de sent iment ul
reu it ei. Nu po i persist a în a dori ceea ce deja ai.
Dac i asum i c e t i ceea ce dore t i s fii pân la punct ul ext azului, nu mai vrei
acel lucru.
Actul t u imaginar e la fel de creat iv precum cel fizic, în care omul se opre te,
se d înapoi i apoi e binecuvânt at , fiindc a a cum om ul creeaz în asem narea lui, la
fel se t ransform act ul t u imaginar în asem narea asump iei t ale.
Dac , pe de alt part e, nu at ingi punct ul sat isfac iei, repet ac iunea iar i iar
pân ce t e sim i ca i când ai fi at ins-o i „ o put ere a ie it din t ine” .

7. Înt rebare: Am fost înv at s nu cer lucruri p mânt e t i, numai cre t ere
spirit ual , i t ot u i, banii sunt cei de care am nevoie.

spuns: Trebuie s fii sincer cu t ine însu i. Pest e t ot în script uri se pune
înt rebarea, „ Ce voie t i de la M ine?” .
Unii voiau s vad , al ii s m nânce i t ot a a al ii voiau s fie îndrept a i, sau
„ S -mi t r iasc pruncul” .
Sinele t u mai mare dimensional î i vorbe t e prin lim bajul dorin ei. Nu te
am gi. tiind ce vrei, revendic -t e ca având deja, c ci e deosebita pl cere a Tat lui
u s i dea i aminte te- i, ceea ce dore ti, aia ai.

8. Înt rebare: Când ai o dorin deja asumat , p st rezi mereu în m int e prezen a
cont inu a acest ui mai-mare Sine prot ejându-t e i dându- i ceea ce i-ai asumat ?

spuns: Recunoa t erea finalului det erm in mijloacele. Asum i sent iment ul
dorin ei t ale îm plinit e i mai-marele t u Sine dimensional va det ermina mijloacele.
Când î i însu t i o st are ca i când ai avea-o, act ivit ile de pest e zi î i vor devia
mint ea de la gândurile ner bd t oare, ast fel încât nu vei c ut a semne.
Nu t rebuie s duci cu t ine sent iment ul c o prezen va face lucruri pent ru t ine,
mai degrab t ii c lucrurile sunt f cut e. t iind c sunt deja realit i, umbli ca i când ar
fi, iar lucrurile se vor înt âm pla înt ocmai pent ru ca a a s fie. Nu t rebuie s fii preocupat
de vreo prezen care face lucr uri pent ru t ine. M ai-adâncul, mai-marele dimensional t u
deja le-a f cut .
Tot ce faci est e s t e îndrep i spre locul unde le vei înt âlni.
 Adu- i amint e de povest ea om ului care, dup ce s-a desp it de Înv t or i era
pe drum spre cas , i-a înt âlnit slugile i acest ea i-au spus, „ Copilul t u t r ie t e” [Ioan
4:46-54] . i când a înt rebat despre „ ceasul în care i-a fost mai bine” , slugile au spus, „ în
ceasul al apt elea” . Îns i acea or la care el î i asumase c dorin a lui fusese realizat
pent ru el, fiindc la ora apt e i-a spus Înv t orul, „ Copilul t u t r ie t e” .
Dorin a ta este deja împlinit . Umbl ca i când ar fi, i cu toate c timpul
bate încet în aceast dimensiune a fiin ei tale, î i va aduce negre it confirmarea
asump iei tale. Î i cer s nu fii ner bd tor, totu i.
Dac e un singur lucru de care ai într-adev r nevoie, acela este r bdarea.

9. Înt rebare: Nu exist oare o lege care spune c nu po i primi ceva f s dai
alt ceva în schim b? Nu t rebuie oare s câ t ig m ceea ce dorim?

spuns: Crea ia e s vâr it [încheiat ] ! Este deosebita pl cere a Tat lui t u

i ofere împ ia.
Parabola fiului risipit or [ Luca 15:11-32] est e r spunsul t u.
În ciuda risipei omului, când acest a „ î i vine în sine” i- i amint e t e cine e, se
hr ne t e din vi elul cel îngr at al abunden ei i poart haina i inelul aut orit ii.
Nu e nim ic ce t rebuie câ t igat .
Crea ia s-a s vâr it la întemeierea lum ii. Tu, ca om, e ti Dumnezeu f cut trup
cu rostul de a înf a ceea ce e, nu ce are s fie.
Nu crede c t rebuie s i ob ii mânt uirea prin sudoarea frun ii. Nu sunt înc
pat ru luni pân la seceri , lanurile sunt deja albe, încrede-t e numai în secer .

10. Înt rebare: Ideea conform c reia crea ia e încheiat nu priveaz oare om ul
de ini iat iv ?

spuns: Dac observi un eveniment înaint e de a se produce, at unci

producerea eveniment ului t rebuie s fie predet erm inat din punct ul de vedere al
fiin ei t rezit e în aceast lume t ri-dimensional .
Tot u i, nu e obligat oriu s înt âlne t i ceea ce ai observat .

Po i, prin schim barea concept ului de sine, s int erferezi cu viit orul t u i s -l
modelezi în armonie cu acel concept schim bat despre sine.

11. Înt rebare: Nu neag oare aceast abilit at e de a schim ba viit orul ideea
conform c reia crea ia e t erminat ?

spuns: Nu. Tu, prin schim barea concept ului de sine, î i schim bi rela ia cu
lucr urile. Dac rearanjezi cuvint ele unei piese pent ru a scrie una diferit , nu ai creat
cuvint e noi, ci pur i sim plu ai experiment at bucuria de a le rearanja.
Concept ul t u de sine det ermin ordinea eveniment elor pe care le înt âlne t i.
Ele sunt t emelia lumii, dar nu ordinea lor de aranjare.
 12. Înt rebare: De ce unii care se adâncesc în met afizic mai înt ot deauna par a
t r i în lipsuri?
spuns: Pent ru c nu au aplicat cu adev rat met afizica. Nu m refer la
abord rile prost e t i asupra vie ii, ci la o aplicare zilnic a legii con t ien ei. Când î i
însu t i binele, nu e nevoie de oameni, ori st ri, ca mijloace prin care va veni binele.
Tr ind înt r-o lume a oamenilor, banii îmi sunt necesari în via a de zi cu zi. Dac
t e invit mâine la prânz, t rebuie s achit not a de plat . Când plec de la hot el, t rebuie s
achit not a. Pent ru a lua t renul înapoi spre New York, bilet ul t rebuie pl t it . Am nevoie
de bani i t rebuie s -i am. N-am s spun, „ Dum nezeu t ie mai bine, i El t ie c am
nevoie de bani” .
M ai degrab , îmi voi însu i banii ca i când i-a avea!
Trebuie s tr im îndr zne ! Trebuie s m ergem prin via ca i când am avea
ceea ce vrem s avem. S nu crezi c , ajutându-l pe altul, Cineva din afara ta i-a
zut fapta bun i- i va da ceva în schimb, pentru a- i u ura povara. Nu e nimeni
care s-o fac în locul t u. Tu însu i trebuie s î i însu ti cu îndr zneal ceea ce Tat l
u deja i-a dat.

13. Înt rebare: Poat e cineva f prea m ult coal s se educe asumându- i
sent iment ul de a f i educat ?

spuns: Da. Un int eres crescut e recompensat cu informa ii din t oat e p ile.
Trebuie s dore t i sincer s fii colit . Dorin a de a fi „ cit it ” , urmat de asump ia c e t i,
t e face select iv în privin a lect urilor t ale. Pe m sur ce progresezi în educa ia t a, devii
aut omat mult mai select iv, mai plin de discern mânt în t ot ce faci.

14. Înt rebare: So ul meu i cu mine part icip m la acest curs îm preun . Ar t rebui
ne discut m dorin ele unul cu cel lalt ?

spuns: Sunt dou ziceri ce st r bat Biblia. Una est e, „ Nu spune nim nui” , iar
cealalt e „ i acum v-am spus acest ea înaint e de a se înt âm pla, ca s crede i când se
vor înt âmpla” . E nevoie de îndr zneal spirit ual s spui alt cuiva c dorin a t a e
împlinit înaint e de a putea fi v zut din afar . Dac nu ai o asemenea îndr zneal ,
at unci mai bine p st reaz t cerea.
M ie, personal, îmi place s -mi dezv lui planurile so iei mele, fiindc amândoi
ne bucur m fantast ic at unci când acest ea se realizeaz . Prima persoan c reia vrea
omul s -i dovedeasc aceast lege est e consoart a sa. Se spune c M ohamed e ve nic
re t ocmai fiindc cel dint âi ucenic de-ai s i a fost so ia lui.

15. Înt rebare: Ar t rebui ca so ul meu i cu mine s lucr m la acela i proiect ori
la unele separat e?

spuns: Asta e în înt regime la alegerea voast r .

 So ia mea i cu m ine avem preocup ri diferit e, i t ot u i, avem m ult e în comun.
i amint e t i cum am povest it despre înt oarcerea noast r în St at e, în prim var ? Am
considerat c era datoria mea, ca so , s fac aranjamentele de c t orie, a a c mi-am
luat rolul în serios.
Consider, de asemenea, c anumit e lucruri apar in, cont ract ual, dac vrei, so iei
mele, cum ar fi men inerea unui c m in curat , primit or, precum i g sirea unei coli
pot rivit e pent ru fiica noast r – a a c ea se ocup de acest ea.
Dest ul de des, so ia mea îmi cere s imaginez diverse în ceea ce o prive t e, de
parc ar avea o mai mare încredere în abilitatea mea de a o face decât în a ei. Asta m
flateaz , fiindc fiecare b rbat demn de acest t it lu vrea s simt c fam ilia lui are
încredere în el. Dar nu v d nim ic gre it în comuniunea înt re doi oameni care se iubesc.

16. Înt rebare: M i se pare c , dac t e adânce t i prea mult în st area de

somnolen , devine dificil „ s sim i” .

spuns: Când vorbesc de sentiment, nu m refer la emo ie, ci la

recunoa terea fapt ului c dorin a este împlinit . Când te sim i recunosc tor, împlinit,
mul umit, este simplu s spui „M ul umesc”, „Ce minunat!” ori „S-a rezolvat ”. Când
intri în starea de recuno tin , po i fie s te treze ti tiind c s-a rezolvat, fie s
adormi în sentimentul dorin ei îm plinit e.

17. Înt rebare: Est e iubirea un produs al propriei noast re con t ien e?

spuns: Toate lucrurile exist în con tien a ta, fie c e dragoste, fie c e ur .
Nimic nu vine din afar .
Dealurile spre cau i dup ajut or sunt cele din raza int erioar . Sent iment ele t ale
de iubire, ur sau indiferen , t oat e izvor sc din propria t a con t ien . E t i infinit mai
mare decât ai put ea vreodat s t e concepi a fi. Niciodat , în înt reaga et ernit at e, nu ai
put ea s i at ingi limit ele. Înt r-at ât de m inunat e t i.
Iubirea nu este un produs al t u, tu e ti iubire, c ci asta e ceea Dumnezeu
este i numele lui Dumnezeu este EU SUNT, însu i numele cu care te chemi tu înainte
de a face revendicarea st rii în care e ti acum.

18. Înt rebare: Presupunând c vrerile mele nu se pot mat erializa mai devreme
de ase luni sau un an, a t ept pân s încep s le imaginez?

spuns: Când dorin a est e asupra t a, at unci e vremea s o accep i în

plin t at ea ei.
Poat e c e un mot iv pent ru care i se d imboldul acum. Fiin a ta
t ri-dimensional ar put ea crede c nu se poat e înt âmpla acum , dar m int ea ta
cvadri-dimensional t ie c deja s-a înt âmplat , a a c dorin a ar t rebui accept at de
t re t ine ca fapt fizic acum.
 presupunem c ceea ce voiai est e s const ruie t i o cas . Imboldul de a o
avea est e acum , dar va lua ceva t im p copacilor s creasc i t âmplarilor s o
înjghebeze. De i im boldul pare uria , nu a t ept a s t e adapt ezi lui. Revendic posesia
acum i las-o s se concret izeze singur în felul ei necunoscut . Nu spune c va lua ase
luni ori un an. În clipa în care dorin a vine peste tine, asum i-o ca fiind deja un fapt!
Tu i numai t u ai dat dorin ei t ale un int erval de t im p, iar t im pul e relat iv când vorbim
de lumea aceast a. Nu a t ept a dup nimic s înceap s se pet reac , accept i dorin a
ca fiind realizat acum i vezi ce se înt âmpl .
Când ai o dorin , mai-profundul tu, c ruia oam enii îi spun Dumnezeu, î i
vorbe te. Te îmbolde t e, prin limbajul dorin ei, s accep i ceea ce nu e i care va fi!
Dorin a e pur i simplu com uniunea lui cu t ine, spunându- i c dorin a t a î i apar ine,
acum! Recunoa t erea de c t re t ine a acest ui fapt est e dovedit prin pot rivirea t a la
aceast a ca i când ar fi o realit at e.

19. Înt rebare: De ce unii dint re noi mor t ineri?

spuns: Vie ile noast re nu sunt , ret rospect iv, m surat e în ani, ci în con inut ul
acelor ani.

20. Înt rebare: Ce ai numi t u o via plin ?

spuns: O variet at e de experien e. Cu cât mai variat e sunt , cu at ât mai bogat

e via a t a. În moart e, func ionezi înt r-o lume dimensional mai mare i î i joci rolul de la
but oanele unei vie i înt regi de experien e omene t i. A adar, cu cât mai variat e
experien ele t ale, cu at ât mai de calit at e inst rument ul t u i mai bogat via a t a.

21. Înt rebare: Dar cum r mâne cu cei care mor la na t ere?

spuns: Pruncul ce se na t e t r ie t e ve nic, dup cum nim ic nu moare.

Ar put ea p rea c pruncul ce moare la na t ere nu are but oanele experien ei
umane, dar, dup cum spunea un poet cândva, „ A tras un cerc ce m-a închis-afar ,
Necredincios [„ Eret ic” , în poemul original] , t ic los [„ rebel” , în poemul original] , un lucru
de nimic. Dar Iubirea i cu mine am avut t ria de a învinge! Am t ras un cerc ce l-a
cuprins i pe el în unt r u” [ Edw in M arkham , „ Out w it t ed” ] .
Cel iubit are acces la experien ele senzoriale ale celui ce-l iube t e. Dum nezeu e
iubire; a adar, pân la urm , cu t o ii avem un inst rument , ale c rui but oane sunt
im presiile senzoriale ale t ut uror oamenilor.

22. Înt rebare: Care e t ehnica t a de rug ciune?

spuns: Începe cu dorin a, c ci dorin a este motorul ac iunii. Trebuie s i

cuno ti i s i define ti obiectivul, apoi s -l condensezi într-o senza ie care implic
împlinirea. Când dorin a ta este clar definit , imobilizeaz i corpul fizic i
experimenteaz , în imagina ia ta, ac iunea ce implic împlinirea ei.
 Repet acest act iar i iar pân ce dobânde te culorile i sent imentul realit ii.
Ori, condenseaz i dorin a într-o singur fraz care implic împlinirea, precum
„M ul umescu- i ie, Tat ”, „Ce minunat!”, sau „S-a s vâr it”. Repet fraza sau
ac iunea aceea condensat în imagina ia ta iar i iar. Apoi fie te treze ti din acea
stare, ori te adânce ti în somn. Nu are importan , c ci actul este încheiat când îl
accep i complet ca fiind încheiat în acea stare de somnolen sau soporific .

23. Înt rebare: Doi oameni vor aceea i func ie. Unul o are. Cel lalt o avea i
acum o vrea înapoi.

spuns: Tat l t u (mai-marele dim ensional tu) are c i i mijloace de care tu

nu tii. Recunoa te-i în elepciunea. Sim te c dorin a ta este împlinit , apoi îng duie
Tat lui t u s i-o a tearn . Cel de acum ar put ea fi promovat înt r-o func ie
superioar , ori s-ar put ea c t ori cu cineva at ât de avut încât ar renun a la slujb . Ar
put ea int ra în posesia unei mari sume de bani ori ar alege s se mut e în alt st at .
M ul i oameni spun c vor s munceasc , dar eu pun serios asta la îndoial . Ei
vor securitate i condi ioneaz securitatea printr-o slujb . Dar eu m înt reb dac
cineva chiar moare de dragul t rezit ului dim inea a pent ru a merge la serviciu.

24. Înt rebare: Care e cauza bolii i a suferin ei?

spuns: Corpul fizic este un filtru emo ional. M ult e afec iuni de-ale om ului
pân acum considerat e pur fizice sunt recunoscut e acum ca provenind din t ulbur ri
emo ionale. Durerea vine din lips de relaxare. Când dorm i, nu exist durere. Dac
ti sub un anestezic, nu sim i durere fiindc e ti relaxat, cu toate c ea înc e acolo.
Dac sim i durere este numai pentru c e ti încordat i încerci s for ezi ceva.
Nu po i for a o idee s se întrupeze, i-o însu ti pur i simplu. Este aten ie
minus efort . Numai practica te va aduce la punctul în care po i fi atent i t otu i
relaxat.
At en ia est e încordare în direc ia finalului, iar relaxarea est e exact opusul. Iat
dou idei com plet opuse pe care t rebuie s le îmbini pân ce vei fi înv at , prin
pract ic , s f ii at ent f a fi încordat . Cuvânt ul „ mul um ire” , sat isfac ie, înseam n
„ at en ie m inus efort ” . În st area de m ul umire, e t i în sfera ideii f efort .

25. Înt rebare: Indiferent cât de mult încerc s fiu fericit , dedesubt, am un
sent iment ul melancolic de a fi fost l sat deopart e. De ce?

spuns: pent ru c t e sim i nedorit . De-a fi în locul t u, m i-a asuma c sunt

dorit . t ii t ehnica. Asump ia c e t i dor it ar put ea p rea fals când i-o asumi la
început , dar dac t e vei sim i dorit i respect at , i vei persist a în acea asum p ie, vei fi
uluit de cât de c ut at vei fi. Al ii vor începe s vad în t ine calit i pe care nu le-au mai
remarcat pân acum. Î i promit ast a. Dac î i vei asuma numai c e t i dorit , vei fi.
 26. Înt rebare: Dac securit at ea financiar ar veni la m ine prin moart ea cuiva
drag, ar însemna asta c eu i-am provocat moartea?

spuns: Nu crede nici pentru o secund c ai adus moartea cuiva

asumându- i siguran financiar . M ai-m arele tu nu va v ma pe nimeni. El vede
tot, cunoa te lungimea anilor tuturor, îi poate inspira pe al ii s i ofere ceea ce i-ar
putea împlini asump ia.
Nu ai omorât t u pe cel care t e-a ad ugat în t est ament ul lui. Dac , la cât eva zile
dup recunoa t erea t a com plet a ideii de securit at e, unchiul Ion î i face ie irea din
acest plan t ri-dimensional i- i las averea lui, ast a e numai i numai pent ru c a sosit
ceasul ca unchiul Ion s plece. Nu a murit nici cu o secund înaint e de vremea lui.
M ai-marele t u a v zut ceasul plec rii unchiului Ion i l-a folosit ca mijloc de a aduce
îm plinirea sent iment ului t u de securit at e financiar .
Recunoa terea finalului determin mijloacele ce duc la îm plinirea acelui final.
Nu te îngriji de nimic alt ceva decât de final. ine minte mereu c responsabilitat ea de
a împlini acel lucru este com plet ridicat de pe um erii t i. Este deja al t u, pentru c
l-ai recunoscut, l-ai acceptat, l-ai primit ca fiind al t u!

27. Înt rebare: Am mai m ult de un obiect iv. Ar fi ineficient s m concent rez pe
obiect ive diferit e în perioade diferit e?

spuns: M ie îmi place s iau o ambi ie arz toare, s o rezum într-o singur
fraz sau gest scurte care im plic împlinirea, dar nu-mi limitez am bi ia. tiu numai c
obiectivul m eu real le va include pe t oate celelalte.

28. Înt rebare: G sesc dificil în a-mi schimba concept ul de sine. De ce?

spuns: Deoarece dor in a t a de schim bare nu e înt r-adev r st ârnit . Dac t e-ai
îndr gost i de cel care ai vrea s fii cu adev rat , ai deveni acela. E nevoie de o set e
int ens pent ru a realiza t ransformarea sinelui.
„ În ce chip dore t e cerbul izvoarele apelor, a a Te dore t e suflet ul meu pe Tine,
Dum nezeule” [Psalmi 41/ 42:1] .
Dac ai deveni at ât de înset at dup perfec iune precum est e cerbul dup ap ,
încât înf runt furia t igrului din p dure, ai deveni perfect .

29. Înt rebare: Int en ionez o afacere riscant . Înseam n mult pent ru m ine, dar
nu-mi prea pot imagina sor i de izbând .

spuns: E t i scut it de responsabilit at ea aceea. Nu t rebuie s o faci t u o

realit at e, deja est e! De i concept ul t u de sine pare foart e depart e de avent ura pe care
o cont emplezi acum, aceast a exist acum ca o realit at e înl unt rul t u. Înt reab -t e cum
t e-ai sim i i ce ai face dac afacerea ta riscant ar fi un mare succes. Devino ident ificat
cu acel personaj i cu acel sent iment i vei fi uluit cât de repede î i vei realiza visul.
 Singurul sacrificiu pe care e ti chemat s -l faci este acela de a renun a la
conceptul t u de sine act ual i s i însu ti dorin a pe care vrei s o exprim i.

30. Întrebare: Ca înv cel înt r-ale metafizicii, am fost îndrumat s cred c
asump iile universale i prejudec ile rasiale m afect eaz . Vrei s spui c numai în
sura în care dau acest or credin e universale put ere asupra mea m influen eaz ?

spuns: Da. Este numai punctul t u de vedere individual, iar lumea ta ve nic
poart m rturie conceptului t u de sine actual. Dac cineva t e jigne te, schimb i
concept ul de sine.
Acesta e singurul mod de a-i schimba pe ceilal i. Ziarul din seara aceasta
poate fi citit de oricare ase oameni din sala asta i nici m car doi nu vor interpreta
acela i articol în acela i fel. Unul va fi în culm ea fericirii, alt ul deprimat, al treilea
indiferent i a a mai departe, i tot u i, este acela i articol.
Asump ii universale, credin e rasiale, nume te-le cum vrei, ele n-au nicio
însemn tate în ceea ce te prive te. Ceea ce este important pentru tine este
conceptul t u, nu despre altul, ci despre tine însu i, c ci conceptul pe care-l men ii
determ in conceptul pe care îl ai despre al ii. Las -i pe ceilal i în pace. Ce sunt ei
pentru tine? Urmeaz i propriile dorin e.
Legea e mereu în ac iune, m ereu absolut . Con tien a ta este piatra pe care
se reazem întreaga structur . Îngrije te-t e de cele de care e ti con tient. Nu trebuie
te preocupe al ii, fiindc tu e ti sus inut de absolutul acestei legi. Niciun om nu
vine la tine din proprie ini iat iv , fie el bun, r u sau indiferent cum. Nu el te-a ales!
Tu l-ai ales! El a fost atras c tre tine datorit , sau din cauza a ceea ce e ti tu.
Nu po i dist ruge st area pe care o reprezint alt ul prin for . M ai degrab , las -l
în pace.
Ce e el pent ru t ine? Ridic -t e la un nivel de con t ien mai înalt i vei g si o
lume cu t ot ul nou a t ept ându-t e, i, sfin indu-t e pe t ine, i al ii vor fi sfin i.

31. Înt rebare: Cine a scris Biblia?

spuns: Biblia a fost scris de oameni int eligen i care au folosit mit uri falice i
solare pent ru a revela adev ruri psihologice. Dar noi am conf undat alegoria lor cu
ist oria i, prin urmare, am e uat în a vedea adev rat ul lor mesaj.
E ciudat , dar când Biblia i-a f cut int rarea în lume, iar sensul ei p rea a fi la
vedere, uria a libr rie din Alexandria a ars pân -n t emelii, nel sând niciun indiciu în
privin a apari iei acest eia. Pu ini oameni pot cit i în alt e lim bi, a a c nu- i prea pot
compara credin ele cu ale alt ora.
Bisericile noast re nu ne încurajeaz s compar m. Câ i oare dint re milioanele
care accept Biblia ca fapt au pus-o vreodat la îndoial ? Crezând c e cuvânt ul lui
Dum nezeu, ei accept orbe t e cuvint ele i pierd ast fel esen a pe care cuvint ele o
con in. Accept ând vehiculul, ei nu în eleg ce t ransmit e vehiculul.
 32. Înt rebare: Folose t i t ext e apocrife?

spuns: Nu în prelegerile mele. Am cât eva volume dint r-acest ea la mine

acas . Nu sunt cu nimic mai m re e decât cele aizeci i ase de c i ale Bibliei act uale.
Acest ea spun, pur i sim plu, acela i adev r, în moduri diferit e.
De exem plu, se spune povest ea lui Iisus în copil rie, privind cum al i copii
ceau p ri din noroi. inând p rile în mâini, ace t ia se pref ceau c ele zboar .
Se apropie Iisus i le arunc p rile din mâini. Cum ei încep s plâng , El ridic
una dint re p rile spart e i o remodeleaz . În ând-o, sufl asupra ei i pas rea î i ia
zborul.
Iat povest ea Unuia Ce a venit s sparg idolii din m in ile oamenilor, apoi s le
arat e cum s foloseasc aceea i subst an i s o refac în forme frumoase i s le dea
via . Ast a e ceea ce povest ea cu pricina vrea s t ransmit .
„ N-am venit s aduc pace, ci sabie” [M at ei 10:34] .
Adev rul ucide p relele din noroi ale min ii; ucide iluziile i apoi le
remodeleaz înt r-un nou t ipar care-l face liber pe om.

33. Înt rebare: Dac Iisus a fost un personaj fict iv creat de scriit ori ant ici cu
scopul de a ilust ra anum it e drame psihologice, cum explici fapt ul c El i filosofia Lui
apar men iona i în ist oria non-religioas i non-cre t in a acelor vrem uri? Oare nu au
fost Pon iu Pilat i Irod oficialit i romane în carne i oase în acele t impuri?

spuns: Povest ea lui Iisus est e ident ic celei a mânt uit orului hindus, Krishna
[ori a lui At is din Frigia, Dionysos al grecilor, Horus/ Osiris la egipteni, M it ra persanul
sau chiar Zoroast ru, n.t r.] . Sunt acelea i personaje psihologice. Ambii se presupune c
s-ar fi n scut din mame-fecioare. St pânit orii vremii au c ut at s îi dist rug când erau
copii. Am bii au lecuit bolnavii, au înviat m or ii, au predat evanghelia iubirii i au m urit
mart iri pent ru omenire. Hindu ii, ca i cre t inii, î i consider M ânt uit orul a fi zeu în
t rup de om.
Ast zi, oamenii îl cit eaz pe Socrat e, i t ot u i, singura dovad c Socrat e ar f i
exist at vreodat est e în opera lui Plat o. Se spune c Socrat e a b ut cucut , dar eu t e
înt reb, cine e Socrat e? Am cit at odat un vers din Shakespeare i o doamn îm i spune,
„ Dar ast a a spus-o Hamlet ” . Nu a spus nimic Ham let , Shakespeare a scris acel vers i a
pus cuvint ele în gura personajului pe care el l-a creat i numit Ham let . Sf. August in a
spus cândva, „ Ceea ce se cheam acum religie cre t in a exist at print re ant ici. Ei au
început s -i spun cre t inism ului adev rat a religie, i t ot u i nu a exist at vreodat ” .

34. Înt rebare: Folose t i af irma ii i nega ii?

spuns: Haide i s l m deopart e acest e coli de gândire care folosesc

afirma ii i nega ii. Cea mai bun afirma ie i singura eficient este o asump ie care,
în sine, implic negarea fostei st ri.
 Cea mai bun negare este indiferen a total . Lucrurile se ofilesc i mor prin
indiferen . Ele sunt inute în via prin aten ie. Nu negi un lucru spunând c el nu
exist . M ai degrab pui sent iment în el recunoscându-l, i ceea ce recuno t i ca fiind
real est e real pent ru t ine, fie acest a bun, r u sau indiferent .

35. Înt rebare: Est e posibil ca cineva s par mort i t ot u i s nu fie mort ?

spuns: Se presupune c generalul Lee s-a n scut la doi ani dup ce mama lui,
crezându-se a fi moart , fusese îngropat – îngropat pract ic de vie. Din fericire pent ru
ea, nu a fost îm b ls mat sau îngropat în p mânt , ci înt r-o cript de unde cineva a
auzit -o ipând i ast fel a eliberat -o. Doi ani mai t ârziu, dna Lee a dat na t ere unui prunc
ce avea s devin generalul Lee. Aceast a e o bucat din ist oria acestei ri.

36. Înt rebare: Cum ar put ea cineva crescut în lipsuri s devin un om de succes
în via ?

spuns: Sunt em creaturi ale obi nuin ei, creând tipare ale min ii care se
repet iar i iar. De i obi nuin a func ioneaz ca o lege irezistibil ce sile te omul s
repete un tipar, nu e o lege, c ci tu i cu mine putem schimba t iparele.
M ul i oameni de succes, precum Henry Ford, Rockefeller i Carnegie au crescut
în medii nevoia e. M ult e dint re numele m re e ale acest ei ri au provenit din familii
modest e, i t ot u i au l sat în urma lor realiz ri ext raordinare în lumea polit ic , art ist ic
i financiar .
Înt r-o sear , un priet en de-ai mei a part icipat la o înt âlnire pent ru t ineri
direct ori din publicit at e. Orat orul serii le-a spus acest or t ineri, „ Am un singur lucru s
spun în aceast sear , i acela est e: face i-v pe voi mari i nu ve i rat a” .
Luând un borcan obi nuit , l-a um plut cu ce avea în dou pungi, una cu nuci
engleze t i iar cealalt cu boabe de fasole mic . Amest ecându-le cu mâna, a început s
agit e borcanul i a spus: „ Acest borcan e via a. Nu-i po i opri hurduc it ul, c ci via a
pulseaz const ant , înt r-un rit m vioi, dar, privi i” . i cum ei priveau, nucile mari s-au
ridicat la suprafa i boabele de fasole s-au l sat pe fundul borcanului.
Ar t ând borcanul, i-a înt rebat , „ Care se t ot plânge, înt rebând ‚de ce’ înt runa?” .
Apoi a ad ugat , „ Nu vi se pare ciudat , sunet ul vine din borcan i nu din afar . O
boab de fasole se v ic re t e c , de-ar fi t r it în acela i mediu ca i nuca, i ea ar fi
cut lucruri mar i, dar ea, s raca, n-a avut nicio ans ” . Apoi a luat o mic boab de pe
fundul borcanului i a pus-o deasupra, spunând, „ Pot mut a boaba de fasole prin sim pl
int erven ie, dar nu pot opri borcanul vie ii din zguduit ” i, de cum a scut urat borcanul
din nou, m ica boab a ajuns iar la f und.
Simulând o alt v ic real , a înt rebat , „ Ce aud? Spui c ar t rebui s iau unul
dint re barosanii care se cred mari i t ari i s -l pun la f und, s vedem at unci ce p t e?
Crezi c va fi la fel de lim it at ca i t ine i va fi privat de ansa de a fi mare, a a cum e t i
t u? Ia s vedem” .
 Apoi, orat orul a luat una din nucile mari i a îm pins-o pân la fundul borcanului,
spunând, „ Tot nu pot opri borcanul din zguduit ” , i, sub ochii celor ce asist au, nuca cea
mare a ajuns la suprafa din nou. Apoi orat orul a ad ugat :
„ Domnilor, dac vre i cu adev rat s fi i oameni de succes în via , face i-v pe
voi mari” .
Priet enul meu a luat acest mesaj direct în inima lui i a început s i asume c
era un om de afaceri de succes. Ast zi, el e înt r-adev r un om de succes, dac judeci
succesul dup dolari. Are pest e o m ie de angaja i în ora ul New York. Fiecare dint re voi
poat e face acela i lucru pe care l-a f cut el.

Asum i c e ti ceea ce vrei s fii.

Umbl în acea asump ie i se va înt ri în fapt.

***********************************************************************
**************
 (27-09-1968)

NERU INARE CRAS

O nou idee nu va deveni parte a arealului t u de gândire obi nuit pân ce nu

va fi fost repetat iar i iar i tu nu începi s tr ie ti conform ei.

Ai fost înv at s crezi c Dum nezeu exist în afara ta, dar eu î i spun c tu
ti imagina ie în întregime. C Dum nezeu exist în noi i noi în El. C trupul nostru
este Imagina ie, iar aceasta e Dumnezeu Însu i. Vorbesc serios prin fiecare cuvânt pe
care tocmai l-ai auzit, chiar dac pentru tine este un nou fel de gândire. Pân ce
aceast nou idee nu devine parte din gândirea ta, de fiecare dat când vei auzi
cuvântul „Dumnezeu”, mintea ta va fugi undeva departe spre ceea ce obi nuiai s
în elegi t u prin „Dum nezeu”.

Când spun „ Eu sunt ” , vorbesc de Dom nul Iisus Hrist os al Noului Test ament i de
Iehova celui Vechi. Când mergi la culcare în seara aceast a i î i pui capul pe o pern ,
t i con t ient de a fi . Acea con t iin [de a fi] est e Dum nezeu! Vreau s i ar t cum
i folose t i con t iin a de a fi cu neru inare cras .

În capit olul 11 al lui Luca, se spune c Iisus Se ruga, când unul dint re ucenicii S i
spune, „ Doam ne, înva -ne s ne rug m” , la care El le ofer Rug ciunea Domneasc .
Acuma, Rug ciunea Dom neasc pe care o t im t u i cu mine est e t radus din lat in ,
care nu are diat eza pasiv a modului im perat iv, necesar pent ru a t ransm it e în elesul
rug ciunii.
În greaca sa original , rug ciunea e de-a drept ul neru inare cras , c ci modul
im perat iv est e un regulament , ceva ce t rebuie f cut înt ru t ot ul i cont inuu. Cu alt e
cuvint e, „ Fac -se voia Ta” devine „ Voia t a t rebuie s fie f cut ” . Iar „ Vie [„ vin ” , „ s
vin ” ] împ ia t a” devine „ Împ ia t a t rebuie s fie rest abilit ” [Luca 11:2] .

Tot u i, nu ast a e ceea ce se sugereaz , fiindc El i-a înv at în forma unei

parabole precum:

„ Cine dint re voi, având un priet en i se va duce la el în miez de noapt e i-i va

zice: Priet ene, îm prum ut -mi t rei pâini, C a venit , din cale, un priet en la mine i n-am
ce s -i pun înaint e, Iar acela, r spunzând din unt ru, s -i zic : Nu m da de ost eneal .
Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu m ine. Nu pot s m scol s i dau. Zic
vou : Chiar dac , sculându-se, nu i-ar da pent ru c -i est e priet en, dar, pent ru
îndr zneala lui, sculându-se, îi va da cât îi t rebuie.” [ Luca 11:5-8]

Cuvânt ul „ îndr zneal ” e un eufemism pent ru „ neru inare cras ” .

Cu alt e cuvint e, el n-ar accept a un refuz în rupt ul capului!
 Iisus nu înv a un ucenic din afar cum s se roage. El î i spunea ie cum s i
ajust ezi gândirea, ast fel încât s nu accep i un ref uz drept r spuns. În povest e,
priet enul tia ce voia. El î i asumase c avea acel lucru i a cont inuat s i asum e c îl
are pân ce asump ia lui a dobândit sentimentul realit ii i într-adev r l-a prim it. În
acest fel îl g se ti pe Dumnezeu în tine însu i, persistând, st ruind în asump ia ta.
Apoi, se spune aceast povest e pent ru a- i ar t a cum ar t rebui s t e rogi i s
nu- i pierzi speran a: „ Înt r-o cet at e era un judec t or care de Dumnezeu nu se t emea i
de om nu se ru ina. i era, în cetatea aceea, o v duv , care venea la el, zicând: F -mi
drept at e fa de pot rivnicul meu. i un t im p n-a voit , dar dup acest ea a zis înt ru sine:
De i de Dum nezeu nu m t em i de om nu m ru inez, Tot u i, fiindc v duva aceast a
îmi face sup rare, îi voi face drept at e, ca s nu vin mereu s m supere.” [ Luca
18:2-5]
Din nou vedem nevoia st ruin ei în rug ciune.
Când t ii cum s t e rogi, vei descoperi c oricine de pe lume poate fi folosit ca
inst rument pent ru a ajut a na t erii rug ciunii t ale. Ei ar put ea fi osândi i în t im pul
acest ui proces, iar t u mânt uit ; i t ot u i, t u e t i cauza ac iunii lor.

Voi împ rt i cu t ine acum o povest e foart e personal . i-o spun pent ru a
ilust ra un principiu. Societ at ea o învinov ea pe aceast doam n pent ru ce a f cut , iar
ea a pl t it pre ul, dar eu fusesem cauza nenorocului s u. Nu am s m just ific prea
mult , iar dac i se va p rea mai m ult decât po i în elege, ast a est e. Când am spus-o
înt âia oar , o doam n s-a sim it foart e sup rat i îmi pare r u pent ru ast a; dar am
observat c at unci când cineva a renun at recent la alcool, t ut un, carne sau sex, ei
condam n invariabil st area la care t ocmai au renun at . Se simt prea apropia i ei pent ru
a fi în siguran . Nu spun c doam na cu pricina a avut vreo experien similar , în care
ea s fi fost vict ima; vorbesc numai de un principiu. Iat povest ea acum:
Am aplicat acest principiu când m-am hot rât s m -nsor cu doamna care acum
îmi poart numele. La vremea aceea, eram înt r-o mare încâlceal . M însurasem la 18
ani i am devenit t at la 19. Ne-am separat în acela i an, dar n-am fost int eresat de
divor ; a adar, separarea noast r nu era legal în st at ul New York. aisprezece ani m ai
t ârziu, când m-am îndr gost it i am vrut s m însor cu act uala mea so ie, am hot rât
m culc de parc am fi fost c t ori i. În t im p ce dormeam fizic în camera mea de
hot el, dormeam imaginar înt r-un apart am ent , ea înt r-un pat i eu în cel lalt . Part enera
mea de dans îi spusese so iei mele c voiam divor ul i aceast a, ca s îm i îngreuneze
sit ua ia, s-a m ut at în alt st at . Dar eu am st ruit ! Noapt e dup noapt e, dormeam în
asump ia c eram fericit -c t orit cu fata pe care o iubeam.
Cam înt r-o s pt mân , primesc un t elefon ce-mi cere s fiu la t ribunal mar ea
urm t oare la 10 dim inea a. Nedându-m i-se vreo explica ie în privin a ast a, nu am luat
în seam apelul, crezând c e o fars de-ale unui priet en. A a c mar i-diminea a
urm t oare la ora 9:30, eram neb rbierit i îmbr cat ca de st at prin cas , când sun
t elefonul i o doam n îmi zice, „ Ar fi în int eresul t u, ca persoan public , s fii în sal
diminea a ast a, fiindc e procesul so iei t ale” .
 Ce oc! Am mul umit repede acelei doam ne, am prins un t axi i am ajuns chiar
când era pe cale s înceap .
So ia mea fusese prins luând cât eva art icole dint r-un magazin din New York
Cit y f s mai i pl t easc . Cerându-m i-se s vorbesc în numele ei, am spus: „ Ea e
so ia mea i mama fiului meu. De i sunt em separa i de aisprezece ani, din cât e t iu
eu, n-a mai f cut una ca ast a pân acum i nu cred c o va mai face vreodat . Avem un
fiu minunat . V rog s nu-i face i ei ceva ce s-ar put ea r sfrânge asupra copilului
nost ru, care locuie t e cu mine. Dac -mi permit e i s mai adaug, ea e cu opt ani mai în
vârst decât mine i e posibil s t reac print r-o anume st are emo ional care s o fi
îm pins s fac ce a f cut . Dac t rebuie s o condam na i, suspenda i, v rog, sent in a” .
Judec t orul m i-a spus apoi, „ În t o i anii mei de exerci iu, n-am mai auzit o
pet i ie ca ast a. So ia dvs. îmi spune c dvs. vre i un divor , iar acest a ar put ea fi un
mot iv serios în sprijinul dvs., i t ot u i, pleda i pent ru exonerarea ei” .
A condam nat -o apoi la ase luni cu suspendare. So ia mea m a t ept în
spat ele s lii i-mi spuse, „ Neville, st a a fost un lucru înt r-adev r cumsecade din part ea
ta. D -mi cita ia i i-o sem nez” . Am luat un taxi îm preun i am f cut ceea ce nu era
legal: am redact at din nou ac iunea i ea a semnat -o.
Acuma, cine a fost cauza nenorocului ei? Tr ia înt r-un alt st at , dar a venit în
New York Cit y pent ru a face un gest pent ru care avea s fie prins i judecat . Spun,
adar: orice fiin de pe lume va servi scopului t u, ast fel încât la sfâr it vei spune:
„ P rint e, iart -le lor, c nu t iu ce fac” [Luca 23:34] . Vor fi îm pin i de const rângerea de
a- i face voia, exact a a cum a fost so ia m ea.

Spun aceast povest e numai pent ru a ilust ra un principiu. Nu t rebuie s ceri

nim nui s t e ajut e în r spunsul unei rug ciuni, pent ru simplul mot iv c Dum nezeu
este omnipotent i omniscient. El este în t ine ca minunata ta EU SUNT-ime. Oricine în
afara t a est e servit orul t u, sclavul t u, preg t it i capabil s i fac voia. Tot ce t rebuie
faci est e s t ii ce vrei. Const ruie t e o scen care ar im plica îm plinirea dorin ei t ale.
Int r în scen i r mâi acolo.
Când consilierul t u imaginar (sent iment ul t u de împlinire) se va pune de
acord cu ceea ce ai folosit pent ru a- i ilust ra dorin a împlinit , fant ezia t a va deveni un
fapt . Dac nu o face, ia-o de la cap t , creând o nou scen , i int r în aceast a. Nu t e
cost nimic s imaginezi con t ient !

În propriul meu caz, scena fusese un dor mit or al unui apart ament , cu so ia mea
înt r-un pat i eu în cel lalt , indicând c nu mai locuiam singur la hot el.

Am ador mit în st area aceea, i înt r-o s pt mân aveam hârt iile necesare pent ru
a începe ac iunea de divor .

Ast a e ceea ce înva Biblia. E manualul meu. „Toate cât e cere i, rugându-v ,
crede i c le-a i primit i le ve i avea.” [ M arcu 11:24]
 Nu exist limite ale puterii credin ei ori ale posibilit ilor rug ciunii, dar tu
trebuie s fii de o neru inare cras i s nu accep i un refuz drept r spuns. Încearc !
Când spun c e t i imagina ie în înt regime, vorbesc serios. St ând aici pe podium , pot ,
înt r-o frac iune de secund , s -mi imaginez c st au undeva afar , privind la cl direa
ast a. Ori, înt r-alt secund , s fiu în Londra i s v d lumea de acolo. Spui c ast ea-s
doar halucina ii? C t ot ul e numai în im agina ia mea? Bine, îng duie-mi at unci s
îm p rt esc o alt experien cu t ine.

Eram în New York Cit y când am auzit c nepot ul meu de 17 ani, fiul cel mare al
surorii mele, era înt r-o faz t erminal a cancerului. t iam cum se va fi sim it ea i m
înt rebam ce a put ea face s o mângâi – s -i ar t c b iat ul pe care îl iubea at ât de
mult nu era t rup i sânge, ci spirit . A adar, fiind în New York Cit y, m-am dus în
dorm itor, am închis u a i m-am a ezat pe pat. tiind c sora mea locuia în casa
rint easc din Barbados, mi-am asumat c eram pe pat ul în care t iam c t rebuia s fi
cut Billy. M i-am asumat c sora mea int ra pe u dar nu- i vedea fiul, ci frat ele,
Neville. M -am pierdut în acea asum p ie pân ce sora mea, Daphne, a int rat în camer .
Ar t ând uluit , s-a apropiat , m-a fixat cu privirea, apoi s-a înt ors i a p sit
camera. Când am fost sat isf cut c o v zusem, i ea m v zuse pe mine i pe fiul ei, am
înt rerupt experiment ul i m-am înt ors în camera noast r de zi pent ru a fi cu so ia m ea
i cu un priet en care venise la un cockt ail.
Zece zile mai t ârziu, am primit o scrisoare de la sora mea, în care spunea: „ Nev,
pur i simplu nu în eleg” . Numind ziua i ora care coincideau cu ale mele din New York,
cont inua: „ Am mers în camera lui Billy i am fost uluit s t e v d pe t ine acolo. t iam c
t i în New York Cit y, i t ot u i nu-l vedeam pe Billy pe pat , numai pe t ine. Trebuie s
rt urisesc c am fost un pic speriat , a a c am ie it din camer i, când m-am înt ors,
l-am v zut pe Billy din nou” . Put ea s -l vad pe Billy deoarece, pân at unci, plecasem.
Dac sunt imagina ie în întregime, trebuie s fiu unde sunt în imagina ie. Când am
dat scenei dinam ism senzorial, cu t oat e culorile realit ii, am fost v zut de sora mea la
pest e t rei m ii de kilomet ri dep rt are.

Nu, nu l-am salvat pe Billy. A m urit , dar prezen a mea mi-a convins sora c fiul
u nu era t rup i sânge. Dac frat ele ei, din New York Cit y, i se put ea înf a în
Barbados, acum t ia c exist a ceva ce locuia t rupul i nu put ea t rece înt r-o moart e
ve nic . Î i spun: exist un t u nemurit or ce nu poat e m uri. În acea sear , i-am oferit
surorii mele convingerea unei realit i din fiul ei care va supravie ui at unci când
doct orul îi spune c s-a dus. S-a dus unde? Rest abilit unei lum i t erest re precum
aceast a, ca t ân r fl u, pentru a- i cont inua o c t orie ce i se preg t ise înc la
început uri. i ast a înseam n s formezi im aginea lui Iisus Hrist os în el. Când ast a se va
fi înt âm plat , Billy se va t rezi ca Iisus Hrist os, fiin a care est e Dum nezeu Tat l.

Pract ic art a mi rii. În New York Cit y, t elefonul meu era în hol i scaunul meu
în camera de zi. St ând pe scaun, îmi asumam c eram la t elefon.
 Apoi îm i asumam c priveam spre camera de zi. Am pract icat acest exerci iu
pân ce am descoperit c m put eam mut a oriunde înt r-o frac iune de secund .
Încearc i poat e, ca i sora mea, cineva o s aib st rania experien de a t e vedea
unde nu ai fost fizic. F -o din am uzament . Eu o fac t ot t im pul.

O doam n , crezând c sunt înc în Barbados – unde m v zuse ult ima dat ,
dureros de slab i cânt rind numai vreo aizeci de kilograme – spera c m sim eam
mai bine, când, am ap rut brusc în sufrageria ei. Eram bronzat de la soarele din
Barbados, purt ând un cost um gri (pe care nu îl aveam când plecasem de acolo, ci l-am
cum p rat în New York Cit y), i i-am spus: „ Nu-i vreme” , disp rând apoi. Ei bine, ea e
obi nuit cu ast fel de lucruri, a a c nu s-a speriat .

Te îndemn s nu te limit ezi la micul trup de carne i oase, c ci tu e ti spirit .

Trupul de carne nu poate mo teni împ ia lui Dumnezeu, a a c într-o zi va trebui
i-l sco i. Iar cel care i-l scoate e nemurit or. Acela e propria ta minunat
imagina ie omeneasc , Dum nezeu, Tat l a tot viul. Când înve i s tr ie ti astfel, via a
devine atât de captivant ! Zilele tale sunt pline i tu nu e ti niciodat singur.

Îmi pet rec înt reaga zi st ând acas , cit ind Biblia i medit ând. Îmi închid ochii i
t oresc prin lume. E at ât dist ract iv cât i educativ. M expandeaz i m face s
devin mai con t ient de f iin a infinit care sunt cu adev rat .

Acum, cele dou pove t i din script uri pe care le-am prezent at arat im port an a
persist en ei, a st ruirii. Când te rogi, nu te l sa în genunchi pentru a chema un
Dumnezeu necunoscut. În schimb, întinde-te pe pat i îndr zne te s i asumi c e ti
acum ceea ce vrei s fii. Adormi asumându- i c e adev rat i vei fi pe drumul spre
succes, c ci acesta e modul în care lucrurile sunt aduse întru fiin .

Chiar acum , imagineaz ceva demn de iubit pent ru alt cineva. Acela nu va t rebui
t ie niciodat care a fost cauza norocului lui – dar t u vei t i.

Prima mea so ie nu t ia c eu fusesem cauza ac iunii sale. Dac t ia c gest ul ei

va însemna libert at ea mea i dezonoarea ei, crezi c l-ar mai fi f cut ? A ac ionat sub
im puls, iar eu eram for a ce a const râns-o. Când realizezi ast a, îi ier i pe t o i pent ru t ot
ce î i vor fi f cut vreodat , fiindc se prea poat e ca t u s fi fost cauza ac iunilor lor.

Blake spunea: „ De ce st m aici cut remurându-ne, st rigând la Dumnezeu dup

ajut or i nu la noi, cei în care s luie t e Dumnezeu?” .
De ce s chemi orice zeu, când singurul Dumnezeu s luie t e în t ine? El nu se
preface, el chiar a devenit t u. Când t e lim it ezi m runt ului ve mânt pe care îl por i, îl
lim it ezi pe Dum nezeu, fiindc El est e Cel Care îl poart .

Nu ai nevoie de int ermediar între tine i tine însu i, Cel Care e Dumnezeu.
 Nu fugi din ora ul acesta în altul cu speran a c vei g si ceva mai bun, fiindc
singura persoan pe care o vei lua cu tine e ti tu însu i; rezolv i a adar problemele
aici.
Nu f comprom isuri. Decide exact ce vrei i asum i c e ti acel lucru.
De-ar fi s i se schimbe lumea, hot te cum ar ar ta; apoi, construie te o
scen care ar implica faptul c e ti acolo. Dac imaginea construit de tine se apropie
de cea a dorin ei tale împlinite, micul t u vis de zi va deveni fapt! i când va deveni,
va mai conta ce cred al ii despre principiul t u?

Dovedind-o prin rezult at e, împ rt t e- i experien a cu al ii, ca i ei s i le

poat îm p rt i. D t ot mai depart e acest principiu, deoarece, în final, cu t o ii sunt em
unica fiin Care est e Dom nul Iisus Hrist os. Un t rup, un Dom n, un Spirit , un Dum nezeu
i Tat t ut uror. Nu t e ru ina revendicându-L. Om ul îl vede pe Domnul Iisus Hrist os
drept o f iin firav undeva în afar ; dar El est e în t ine, i când Îl vezi, El va ar t a exact
ca t ine!
O amic i-a împ rt it aceast dr gu viziune cu mine de curând. M i-a spus,
„ Am v zut un om înt r-o rob alb st ând pe un deal, const ruind un um brar pest e
int rarea unui t em plu. Cum m-am apropiat , am put ut vedea c nuielele folosit e erau de
un verde t ransparent i am remarcat cât de radios de frumoase erau. Omul s-a înt ors
ca s m priveasc i am observat c erai t u, Neville, i t ot u i, erai M ichelangelo. Apoi
mi t e-ai adresat spunând, ‚Lucrez la ast a de o ve nicie i înc r mâne invizibil alt ora’.
Luând nuielele, le-am împlet it în forma unui co iar t u mi-ai mul umit i mi-ai zis, ‚Bun
t reab ’, dup care m-am t rezit ” .

Frumos vis. Tot spun povest ea învierii prin ve nicie, dar înc nu a fost pus în
form vie. Înc r mâne moart , precum Piet à a lui M ichelangelo, ori al s u David , f cut
din piat r .
Las -l pe David s învie în m in ile alt ora. D via scenei Piet à , R st ignit ului din
poala maicii Sale.

Povest ea apar ine domeniului public, acum un cod scris mort a t ept ând via în
imagina ia oamenilor.
Dramat izeaz povest ea mânt uirii. Transpune-o înt r-o pies de t eat ru ori înt r-un
spect acol de t eleviziune i las Piet à , opera lui M ichelangelo, s prind via . Am dat
via pove t ii fiindc am experiment at -o.
M ichelangelo, cu uria ele lui cuno t in e înt r-ale formei umane, a creat forme
moart e f cut e din marm ur . Vin i eu, incapabil s modelez un b , s g sesc forma
moart prinzând via în m ine. Est e speran a mea c înt r-o bun zi, aceast povest e
minunat va fi spus a a cum est e ea de f apt , în schim bul pove t ii pe care o t ot auzim
de pest e dou mii de ani.

Acum, s int r m în t cere.

 DISCURSURI RADIOFONICE

FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

Iulie, 1951

Un ziarist mi-a povest it c marele nost ru savant , Robert M illikan, i-a spus odat
el î i fixase un scop la o vârst fraged , când era înc foart e s rac i nerecunoscut în
domeniul în care avea s i fac mai t ârziu un mare nume. i-a condensat visul de
re ie i siguran înt r-o afirma ie sim pl , afirma ie ce im plica fapt ul c visul s u de
re ie i siguran era deja realizat . Apoi, i-a repet at afirma ia lui însu i iar i iar,
pân ce ideea de m re ie i siguran i-a umplut mint ea i a alungat t oat e celelalt e idei
din con t ien a lui.

Se poat e ca acest e cuvint e s nu fi fost ale dr. M illikan înt ocmai, dar sunt cele
care mi s-au t ransmis mie i cit ez, „ Am un venit generos, regulat i sigur, pe m sura
int egrit ii i avant ajelor reciproce” . Dup cum am spus în mod repet at , totul depinde
de atit udinea noastr fa de noi în ine. Ceea ce nu afirm m ca fiind adev rat nu se
poate dezvolta în via a noastr . Dr. M illikan i-a scris visul de m re ie i siguran la
persoana înt âi, t im pul prezent . El nu a spus, „ Voi fi m re ; voi fi asigurat ” , c ci ast a ar fi
sugerat c nu era m re i asigurat . În schim b, i-a f cut visul de viit or un fapt act ual.
„ Am” , spunea el, „ un venit generos, regulat i sigur, pe m sura int egrit ii i
avant ajelor reciproce” .

Visul de viitor trebuie s devin un fapt actual în mintea celui care caut s îl
realizeze.

Trebuie s experiment m în imagina ie ceea ce am experim enta în realitat e

atunci când ne vom realiza scopul, fiindc sufletul ce se imagineaz pe sine într-o
situa ie accept rezultatul actului imaginar. Dac nu se imagineaz pe sine într-o
situa ie, va fi ve nic lipsit de rezultate.

Est e scopul acest or înv t uri acela de a ne ridica la o st are de con t ien mai
înalt , de a st ârni mai-marele din noi în cr edin i afirmare-de-sine, c ci st ârnindu-ne
mai-marele din noi, devenim înv t orul i vindec t orul nost ru. Cel dint âi cuvânt al
îndrept rii ori vindec rii est e înt ot deauna, „ Ridic -t e” . Dac va fi s în elegem mot ivul
acest ui îndem n const ant al Bibliei, s „ ne ridic m” , t rebuie s recunoa t em c
universul, în eles l untric, este o serie infinit de niveluri, iar omul este ceea ce este
potrivit locului în care se afl în acea serie. Pe m sur ce ne în m în con tien ,
lumea noastr se remodeleaz pe sine în armonie cu nivelul la care ne situ m. Celui
ce se ridic din rug ciune un om mai bun, rug ciunea înseamn c i-a fost ascultat .
 Pent ru a ne schim ba st area act ual , i noi, precum dr. M illikan, t rebuie s ne
în m la un alt nivel de con t ien . Aceast în are se realizeaz prin afirmarea c
sunt em deja ceea ce vrem s fim , prin asumarea sent iment ului dorin ei îm plinit e.
Drama vie ii este una psihologic , pe care o facem s se desf oare prin atit udinile
noastre, mai degrab decât prin faptele noastre. Nu e sc pare din situa ia noastr
actual , oricare ar fi aceea, decât printr-o transformare psihologic radical .

Totul depinde de atit udinea noastr fa de noi în ine. Ceea ce nu vom afirm a
ca fiind adev rat despre noi nu se va dezvolta în vie ile noastre.

Auzim mult e despre om ul umil, „ cel blând” sau „ cel s rac cu duhul” , conform
Bibliei – dar ce se în elege print r-un om blând ? El nu e pre ul proverbial cel s rac i
aplecat , a a cum e el conceput în general. Oamenii care se fac a fi precum viermii în
proprii lor ochi i-au pierdut viziunea asupra vie ii în asem narea c reia cu adev rat
est e rost ul spirit ului de a- i t ransforma via a aceast a.
Oamenii ar t rebui s i ia m surile nu din via a a a cum se vede, ci de la oameni
precum dr. M illikan, care, de i s rac i neconsacrat, a îndr znit s i asume c avea „ un
venit generos, regulat i sigur, pe m sura int egrit ii i avant ajelor reciproce” .
Asemenea oameni sunt blânzii din evanghelii, cei care vor mo t eni p mânt ul. Orice
concept de sine mai prejos decât însu i idealul ne priveaz de aceast mo t enire.
duin a est e, „ Ferici i cei blânzi, c aceia vor mo t eni p mânt ul” [M atei 5:5, Psalmi
36/ 37:11] .
În t ext ul original, cuvânt ul t radus prin blând est e opusul cuvint elor ranchiunos,
mânios. Are în elesul de a deveni „ îm blânzit ” precum se îmblânze t e un anim al
lbat ic. Dup ce mint ea e îm blânzit , poat e fi asem nat unei vi e, despre care se
spune, „ Iat vi a aceast a. Am aflat -o arbust s lbat ic, a c rui grozav putere s-a r sucit
în r murele r zle e. Dar am t uns sadul i s-a domolit din risipa de frunze f rost , i s-a
legat precum îl vezi în ace t i ciorchini cura i i plini, pent ru a r spl t i mâna ce cu
în elepciune l-a r nit ” [Robert Sout hey, „ Thalaba t he Dest royer: A Rhyt hmical
Romance” , 1801] .

Un om blând est e un om aut o-disciplinat . Est e înt r-at ât de disciplinat încât vede
numai ce-i mai frumos, gânde t e numai ce-i mai bun. El est e cel care împline t e
îndem nul, „ fra ilor, cât e sunt adev rat e, cât e sunt de cinst e, cât e sunt drept e, cât e
sunt curat e, cât e sunt vrednice de iubit , cât e sunt cu nume bun, orice virt ut e i orice
laud , la acest ea s v fie gândul” [Filipeni 4:8] .

Ne în m la un alt nivel de con tien , nu fiindc ne-am înfrânat patimile, ci

fiindc ne-am cultivat virtu ile. Cu adev rat, un om blând este un om ce are control
complet asupra dispozi iilor sale, iar dispozi iile sale sunt cele mai înalte, fiindc el
tie c trebuie s i men in o dispozi ie înalt de va fi s umble în tov ia celor
înal i.
 Est e credin a mea c t o i oamenii pot , asemenea dr. M illikan, s i schimbe
cursul vie ilor lor. Cred c t ehnica dr. M illikan de a face din dorin a sa un fapt act ual
pent ru el însu i est e de mare im port an pent ru orice c ut t or al „ adev rului” . Est e,
de asemenea, scopul s u înalt în a produce „ avant aje reciproce” , adic , inevit abil,
scopul nost ru, al t ut uror. Est e cu mult mai simplu s imagin m binele t ut uror decât s
fim pur egoi t i în imaginarea noast r . Prin imagina ia noastr , prin afirma iile noastre,
ne put em schimba lumea, ne putem schimba viit orul. Pentru omul elurilor înalt e,
pentru omul disciplinat deci, aceasta e m sura fireasc , a a c haide i s devenim cu
to ii oameni disciplina i.

Dum inic -diminea a urm t oare, 15 iulie, voi vor bi ca invit at al dr. Bailes la ora
10:30, la Fox-Wilshire Theat er , pe Wilshire Boulevard , lâng La Cienega . Subiect ul de
duminica viit oare est e „ Schim barea viit orului” . Est e un subiect drag nou t ut uror.
jduiesc c m vei înso i duminic , pent ru a înv a cum s fii un om disciplinat , un
om blând care „ î i schim b viit orul” i în avant ajul aproapelui s u.

Dac e t i at ent , vei observa în acest mesaj ecoul sau r spunsul rapid la fiecare
dispozi ie de-ale t ale i vei fi capabil s -l aplici în îm prejur rile vie ii t ale zilnice. Când
sunt em siguri de rela ia dint re dispozi ii i îm prejur rile din via a noast r , primim cu
drag ceea ce ne iese în cale. t im c t ot ce înt âlnim est e part e din noi. În crearea unei
noi vie i, trebuie s începem cu începutul, cu o schimbare de dispozi ie. Fiecare
dispozi ie înalt a omului este deschiderea u ii spre un nivel superior pentru el.
Haide i s ne model m vie ile dup o dispozi ie înalt , ori dup un grup de dispozi ii
înalt e. Individualit ile, la fel ca i grupurile, cresc spirit ual propor ional pe m sur ce
se pozi ioneaz pe un nivel i mai înalt . Dac idealul lor est e coborât , i ei se cufund în
adâncurile acest uia; dac idealul lor est e pe culmi, ei sunt ridica i la în imi de
neimaginat . Trebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s p im al t uri de cei
înal i; i în im ile au fost menit e locuirii.

Toat e formele de imagina ie creat iv implic element e de t r ire l unt ric , de

sim ire.
Tr irea l unt ric est e ferment ul f de care nicio crea ie nu e posibil . Nu e
nimic gre it în a dori s ne t ranscendem st area act ual . Nu ar exist a progres în lum ea
ast a, de n-ar fi insat isfac ia om ului în ceea ce-l prive t e. E firesc s c ut m o via
personal mai frumoas ; e bine c ne dorim o mai mare în elegere, o mai bun
t at e, o mai solid siguran . Est e consemnat în capit olul aisprezece al Evangheliei
Sfânt ului Ioan, „ Pân acum n-a i cerut nimic în numele M eu; cere i i ve i primi, ca
bucuria voast r s fie deplin .” [:24]

O reînviere spirit ual est e necesar om enirii, dar prin reînviere spirit ual
în eleg o at it udine religioas adev rat , una în care fiecare individ, el însu i, accept
provocarea înt rup rii unei mai înalt e valori de sine, a a cum a f cut dr. M illikan.
 O na iune nu poat e da dovad de o în elepciune mai mare în înt regul ei decât
cea care genereaz din oamenii care o alc t uiesc. Din acest mot iv, eu personal am
propov duit mereu aut o-perfec ionarea [„ self-help” în l. englez în original] , t iind c ,
de ne vom st r dui în acest t ip de aut o-ajut orare, adic s înt rup m un nou i mai înalt
concept de sine, at unci orice ajut or de alt nat ur ne va fi la dispozi ie.

Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s îl ob inem est e preg t it pent ru o

nou încarnare; dar, dac nu-i oferim descenden uman , e incapabil de a se na t e.
Trebuie s afirm m c suntem deja ceea ce sper m s fim i s tr im ca i când am fi,
tiind, precum dr. M illikan, c asump ia noastr , de i fals pentru lumea de afar ,
dac persist m în ea, se va înt ri în fapt .

Omul perfect nu judec dup aparen e; el judec „dup judecata dreapt ”

[Ioan 7:24, 8:15; Galat eni 2:6; 1Samuel/ 1Regi 16:7 et c.] . El se vede pe sine i pe al ii
a cum dore te ca el i al ii s fie. El aude ce vrea s aud . El vede i aude numai
binele. El cunoa te adev rul, i adev rul îl face liber i îl conduce spre bine. Adev rul
va elibera înt reaga omenire. Ast a e reînvierea noast r spirit ual . Caract erul est e în
mare m sur rezult at ul direc iei i persist en ei at en iei volunt are.

„ Gânde t e drept , i gândurile t ale vor s t ura foamea lumii;

Vorbe t e drept , i fiece cuvânt de-ale t ale va fi o s mân rodit oare;
Tr ie t e drept , i via a t a va f i un crez nobil i m re .”
[Horat io Bonar, 1808-1889]
 PRIN IM AGINA IE DEVENIM

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

De cât e ori n-am auzit pe careva spunând, „ Oh, e numai în imagina ia lui!” ?
Numai imagina ia lui – imagina ia om ului est e omul însu i. Niciun om nu are
prea pu in imagina ie, dar numai pu ini i-au disciplinat propria imagina ie. Imagina ia
est e indest ruct ibil ea îns i. În ast a st oroarea folosirii sale gre it e. Zilnic t recem pe
strad pe lâng careva care morm ie, purt ând o discu ie imaginar cu cineva care nu e
de fa . Se ceart uneori vehement , cu t eam ori cu furie, nerealizând c pune ast fel în
mi care, prin imagina ia sa, o îm prejurare nepl cut pe care o va pet rece curând.

Lumea rea l este lumea a a cum o vede imagina ia. Nu faptele, ci produsul
imagina iei ne modeleaz vie ile de zi cu zi. Cel cu mintea exact i literal este cel
care tr ie te într-o lume fictiv . Numai imagina ia poat e reface Edenul din care
experien a de via ne-a alungat . Im agina ia est e sim ul prin care percepem
prea-înalt ul, put erea prin care t ranspunem viziunea în fiin . Fiecare et ap a
progresului omenesc est e f cut prin exerci iul imagina iei.

Numai din cauz c oamenii nu imagineaz perfect i nu cred în ele,

rezultatele lor sunt uneori neclare, pe când ar putea fi întotdeauna clare ca lumina
zilei. Imaginarea hot rât este începutul tuturor opera iunilor reu ite. Imagina ia
singur este mijlocul împlinirii inten iei. Pe omul care poate chema, la dorin , orice
imagine voie te, prin virtutea puterii imagina iei sale, soarta nu-l poate supune.
Singuraticul ori prizonierul pot, prin intensitatea imagin rii i sim irii, afecta miriade
de oameni, putând ac iona i vorbi astfel prin vocile acestora.

„ Nu vom t i niciodat ” , scria W illiam But ler Yeat s în ale sale „ Idei despre bine i
u” , „ dac nu cumva a fost vreo femeie ce c lca prin t easc cea care a pornit acea
schim bare subt il din min ile oamenilor, ori dac pat ima nu s-o fi n scut în mint ea
vreunui ciob na ai c rui ochi s-au lum inat pent ru o clip înaint e ca s-o fi pornit la
drum.”

Îng duie-mi s i spun povest ea unei foart e drage amice de-ale mele, la vremea
aceea cost umier la M usic Hall în New Yor k. M i-a vorbit înt r-o zi despre dificult ile ei
în a colabora cu unul dint re produc t ori, care o crit ica t ot t im pul i îi respingea
nejust ificat cele mai bune crea ii, era în mod deliberat nepolit icos i nedrept cu ea.
Auzindu-i povest ea, i-am amint it , a a cum î i amint esc acum i ie, c oamenii
doar ne reflect , ca un ecou, ceea ce le opt im noi în secret . N-aveam nicio îndoial c
se cert a cu el în t cere, nu fa în fa , ci în imagina ia sa, când era singur .
 A recunoscut c exact ast a f cea în fiecare dim inea în drum spre t eat ru; îi
spunea exact ceea ce credea despre el înt r-un mod în care nu ar fi îndr znit vreodat
-i spun în fa . Int ensit at ea i for a argument elor ei ment ale au st abilit aut om at
comport ament ul lui fa de ea. I-am cerut s i schim be at it udinea fa de el, s i
asume c el o felicit a pent ru croielile ei deosebit e iar ea, la rândul ei, îi mul umea
pent ru laude i amabilit at e. Aceast t ân creat oare mi-a urmat sfat ul i, p ind spre
t eat ru, î i imagina de-acum o rela ie perfect cu produc t orul.
A f cut ast a dim inea dup diminea i, în scurt t im p, a descoperit c propria
ei at it udine det erm ina scenariul exist en ei sale. Comport ament ul produc t orului s-a
schim bat complet . Acest a a devenit cel mai agreabil angajat or pe care îl înt âlnise
vreodat . Comport ament ul lui doar reflect a ca un ecou schim b rile pe care ea le
cuse în sine îns i. i ceea ce a f cut a f cut prin put erea imagina iei. Fant ezia ei a
condus fant ezia lui; iar ea, ea îns i, i-a dict at discursul ce a urmat în realit at e – i l-a
dict at în t imp ce mergea singur pe st rad .

Haide i s ne f ix m , aici i acum , un exerci iu zilnic de cont rol i de disciplinare

a imagina iei noast re. Ce alt început mai bun decât acela de a imagina cum put em m ai
bine pent ru un priet en. Nu exist c rbune de caract er înt r-at ât de mort încât s nu
st r luceasc i s ard , de e numai u or aprins.

Nu acuza rezolv numai. Via a, precum muzica, poat e, print r-o schimbare de
t on, s i t ransforme dezacordurile în armonii. Reprezint i priet enul ca exprimând
deja ceea ce dore t e s fie. Haide i s ne demonst r m nou în ine c , prin indiferent
ce at it udine îi abord m pe al ii, cu aceea i at it udine sunt em aborda i.
Cum put em face ast a? S facem a a cum a f cut amica mea. Pent ru a st abili un
raport , cheam i priet enul, ment al. Focalizeaz i at en ia asupra lui i st rig -l m ent al
pe nume exact a a cum ai face dac ai vrea s -i at ragi at en ia de l-ai vedea pe st rad .
Imagineaz i c a r spuns, auzi ment al vocea lui – imagineaz i c î i spune despre
binele care a dat pest e el, bine pe care i l-ai dorit . Tu, la rândul t u, îi spui despre
bucuria t a la aflarea acest ei ve t i. Auzind ment al ceea ce voiai s auzi i sim ind bucuria
ve t ilor auzit e, vezi- i mai depart e de t reburile t ale zilnice.
Conversa ia pe care ai imaginat -o t rebuie s t rezeasc ceea ce a afirmat;
recunoa t erea finalului va det ermina mijloacele. i nici chiar cea mai în eleapt dint re
ra iuni n-ar put ea n scoci mijloace mai eficient e decât cele pe care le va hot rî aceast
recunoa t ere a finalului. Tot u i, conversa ia t a cu priet enul t u t rebuie s se produc
înt r-un mod care nu îng duie nici cea mai mic îndoial în privin a adev rului a ceea ce
ai imaginat c auzi i spui. Dac nu- i cont rolezi imagina ia, vei descoperi c vei imagina
doar pe baza celor care e t i obi nuit s auzi i s spui – pe baza amint irilor t ale.
Sunt em creat uri ale obi nuin ei; iar obi nuin a, de i nu e lege, func ioneaz ca
i când ar fi cea mai necru t oare lege de pe lume. Cunoscând de-acum aceast put ere
a imagina iei, fii precum om ul disciplinat i t ransform i lumea imaginând i sim ind
numai ce e demn de iubit i cu nume bun.
 Frumoasa idee pe care o t reze ti în t ine nu va e ua în a- i t rezi asem narea în
al ii. Nu a t ept a pat ru luni pân la seceri . Ast zi est e ziua cea mai pot rivit pent ru a
exersa cont rolul i disciplina imagina iei t ale. M arele secret est e o imagina ie
cont rolat i o at en ie bine-sus inut , focalizat ferm i repet at asupra obiect ului ce
t rebuie at ins.

„ Acum e vremea pot rivit s le pun frum use e în loc de cenu , bucurie în loc
de doliu, slav în loc de dezn dejde; ca s poat f i numi i arbori ai drept ii, sad al
Domnului înt ru sl virea Lui” [aprox., Isaia 61:3] .

Acum est e vremea s ne cont rol m im agina ia i at en ia. Prin cont rol, nu
în eleg const rângeri prin for , ci mai degrab o cult ivare prin iubire i în elegere. Cu
at ât de mult e în dezacord pe lumea ast a, nici nu put em sublinia prea t are put erea
iubirii imaginat ive.

Iubirea imaginat iv , acest a est e subiect ul prelegerii mele de duminica viit oare,
când voi vorbi în locul dr. Bailes, el fiind în vacan . Slujba se va ine, ca de obicei, la
Fox Wilshire Theat er , pe Wilshire Boulevard , lân La Cienega , de la 10:30.

„ Cum e lumea, a a-i om ul” ar t rebui schim bat în „ Cum e omul, a a-i i lumea” .

i sper c voi reu i s aduc fiec ruia dint re cei prezen i adev rat ul în eles al
cuvint elor lui Zaharia, „ S spun omul adev rat aproapelui s u. Judeca i i da i hot râri
drept e la por ile voast re” [ Zaharia 8:16] .
Ce minunat provocare, at ât ie cât i mie.

„ Cum gândit -a omul în inima lui, a a e el” [ parafrazare a Proverbelor/ Pildelor lui
Solomon 23:7] .
Cum imagineaz om ul, a a e el. Persist în iubire în imagina ia t a. Creând un
ideal înl unt rul sferei t ale ment ale, t e po i asem na pe t ine acest ei „ imagini-ideal”
pân ce vei deveni unul i acela i cu idealul, t ransformându-t e ast fel în acel ideal, ori,
mai bine spus, absorbindu-i calit ile în îns i esen a fiin ei t ale. Niciodat , dar
niciodat nu pierde din vedere put erea dinl unt rul t u. Iubirea imaginat iv aduce
invizibilul în vizibil i ne d ap în de ert . Zide t e pent ru suflet t ot ceea ce i se cere.

Frum use ea, iubirea i t oat e cele cu nume bun sunt gr dina, dar iubirea
imaginat iv est e drumul spre gr din .

de t e o conversa ie imaginar i vei culege un fapt ; s de t e un fapt i vei

culege o obi nuin ; s de t e o obi nuin i vei culege un caract er; s de t e un caract er
i vei culege un dest in – al t u.

Prin imagina ie, cu t o ii ne culegem dest inele, fie ele bune, rele sau neut re.
 Imagina ia are înt reaga putere de realizare concret i fiecare et ap a
progresului ori regresului om ului est e f cut prin exersarea imagina iei. Cred, al t uri
de William Blake, c „ Ceea ce pare a fi, est e, pent ru cei c rora le pare a fi, i duce la
cele mai t eribile urm ri pent ru cei c rora le pare a fi, chiar i la suferin , disperare i
moart e ve nic ” .

Prin imagina ie i dorin , devenim ceea ce dorim s fim . Haide i s ne

afirm m ca fiind ceea ce imagin m. Dac persist m în asump ia c suntem ceea ce
dorim s fim, vom deveni transforma i în ceea ce ne-am imaginat a fi. Ne-am n scut
print r-un miracol firesc al iubirii i, pent ru o scurt perioad de t imp, nevoile noast re
au fost t oat e în grija altora. În acest simplu adev r st secret ul vie ii. În afara iubirii, nu
put em t r i cu adev rat defel.

rin ii no t ri, cu individualit ile lor separat e, nu au put erea de a t ransmit e

via a. Ne întoarcem a adar la adev rul de baz conform c ruia via a est e vl st arul
iubirii. Ast fel, f iubire, nu exist via .

De aceea, e logic s spunem c „ Dumnezeu e Iubire” .

Iubirea est e drept ul nost ru din na t ere. Iubirea est e nevoia fundament al a
vie ii noast re.

Nu pleca în c ut area a ceea ce e t i. Cei care pleac în c ut area iubirii î i fac

numai cunoscut propria lor lips de iubire, iar cei f de iubire nu pot g si vreodat
iubirea. Numai cel iubit or g se t e iubire – iar el nu t rebuie s o caut e niciodat .
 RUG CIUNEA ASCULTAT

Discurs radiofonic – Postul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

i-a fost vreodat ascult at rug ciunea? i s-a r spuns la ea?

Ce n-ar da oamenii numai pent ru a sim i cu siguran c , at unci când se roag ,
ceva anume se va i produce! Din acest m ot iv, a vrea s vedem de ce unele rug ciuni
sunt ascult at e iar alt ele par a c dea pe t eren st eril [ Luca 8:6] .
„ Toat e cât e cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea.”
[M arcu 11:24]
Crede c ai primit – iat condi ia pus omului. Dac nu credem c am prim it,
rug ciunea noastr nu va fi ascultat . O rug ciune – împlinit – im plic faptul c ceva
s-a f cut ca urmare a rug ciunii, ceva ce, altfel, nu s-ar fi f cut. A adar, cel care se
roag este motorul ac iunii – mintea directoare – i cel care împline te rug ciunea. O
asemenea responsabilitate, omul refuz s i-o asume, c ci responsabilitatea pare a
fi co marul invizibil al omenirii.

Înt reaga lume nat ural est e cl dit dup lege. Tot u i, înt re rug ciune i
spunsul s u, noi nu vedem o asemenea rela ie. Avem impresia c Dum nezeu ar
put ea r spunde sau t rece cu vederea rug ciunii noast re, c rug ciunea noast r i-ar
put ea at inge ori rat a int a. M int ea înc nu vrea s adm it c Dum nezeu Se supune pe
Sine propriilor Sale legi. Câ i oameni cred oare c exist , înt re rug ciune i r spunsul ei,
o rela ie de cauz i efect ?

Haide i s arunc m o privire asupra m ijloacelor folosit e în t duirea celor

zece lepro i, a a cum se consem neaz în capit olul apt esprezece al Evangheliei
sfânt ului Luca. Ceea ce ne frapeaz în aceast povest e este metoda care a fost folosit
pent ru a le în a credin a la int ensit at ea necesar . Ni se spune c cei zece lepro i L-au
rugat pe Iisus „ s Îi fie mil de ei” – adic – s îi t duiasc . Iisus le spune s mearg
i s se arat e preo ilor, iar „ pe când ei se duceau, s-au cur it ” [:12-14] .

Legea mozaic cerea ca, at unci când un lepros se vindeca de boala lui, acest a
t rebuia s se prezint e preot ului pent ru a ob ine un cert ificat de recuperare a s ii.
Iisus a supus unui t est credin a lepro ilor, oferindu-le ast fel m ijlocul prin care credin a
lor put ea fi adus la put erea ei deplin . Dac lepro ii refuzau s se duc – nu aveau
credin , i ast fel, n-ar f i put ut fi vindeca i. Dar, supunându-se Lui, deplina realizare a
ceea ce drumul lor im plica, se r sfrângea asupra min ilor lor în t im p ce mergeau i
acest gând dinam ic i-a i t duit .

Cit im , ast fel, „ pe când ei se duceau, s-au cur it ” .

 Tu, f îndoial , ai auzit adesea cuvintele acelui vechi imn cu mare putere de
inspira ie – „ Oh, ce pace adesea pierdem; oh, ce suferin inut il ducem , numai fiindc
nu ducem t ot ul Domnului în rug ciune” [Joseph M . Scriven, „ What a Friend We Have in
Jesus” („ Ce priet en avem în Iisus” ), 1855] . Eu însum i am ajuns la aceast convingere
prin experien , t ot medit ând asupra nat urii rug ciunii. Cred în pract ica i filosofia a
ceea ce oamenii numesc rug ciune, dar nu t ot ce beneficiaz de acest nume est e
înt r-adev r rug ciune.

Rug ciunea este în area min ii spre ceea ce c ut m. Cel dintâi cuvânt al
corect rii este, întotdeauna, „scoal -t e”. Ridic -te. Înal -te. Înal întotdeauna
mintea spre ceea ce cau i. Asta se face cu u urin prin asumarea sentimentului
dorin ei împlinite.
Cum te-ai sim i dac rug ciunea i-ar fi fost ascultat ?
Ei bine, asum i sentimentul acela pân ce experimentezi în imagina ie ce ai
experimenta în realitate dac rug ciunea ta ar fi fost ascultat . A te ruga înseamn a
intra mental în ac iune. Înseamn a ine aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân
ce aceasta umple mintea i azvârle toate celelalte idei în afara con tien ei. Aceast
afirma ie conform c reia rug ciunea înseamn a intra mental în ac iune i a men ine
aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân ce umple mintea i elimin toat e celelalte
idei din con tien nu înseamn c rug ciunea este un efort mental – un act de
voin . Din contr , rug ciunea e cu tot ul altceva decât un act de voin .

Rug ciunea e capitulare; e renun are. Înseamn s te abandonezi pe sine

sentimentului dorin ei împlinite.
Dac rug ciunea nu aduce r spuns – e ceva gre it în privin a rug ciunii i vina
st de obicei înt r-un prea mare efort . M ult confuzie decurge din fapt ul c oamenii
ident ific st area de rug ciune cu un act de voin în loc de a vedea cont rast ul
rug ciunii cu act ul de voin . Regula principal spune „ f efort !” , iar dac în elegi
ast a, vei int ra int uit iv în at it udinea corect .

Creat ivit at ea nu e un act de voin , ci o mai mare deschidere, o mai mare

recept ivit at e – o mai ascu it sensibilit at e. Accept area, recunoa t erea finalului –
recunoa t erea rug ciunii ascult at e – g se t e mijloacele pent ru realizarea acest eia.
Simt e-t e în st area rug ciunii ascult at e pân ce aceast st are î i umple m int ea i alung
t oat e celelalt e st ri din con t ien . La ce t rebuie s lucr m nu e dezvolt area voin ei, ci
educarea imagina iei i consolidarea at en iei.

Rug ciunea reu te prin evitarea conflictului. Rug ciunea e, mai presus de
orice, u oar . Cel mai mare du man al s u est e efortul. Cel put ernic capit uleaz
numai în fa a celui mai blând. M re ia Cerurilor nu poat e fi st pânit de o voin
put ernic , ci se deschide, ca un dar f de plat , clipei chelt uit e cu Dum nezeu. Ceva
de genul mi rii spirit uale prin minim efor t în com para ie cu for a fizic .
 Trebuie s ac ion m în asump ia c deja avem ceea ce dorim, c ci tot ceea ce
dorim este deja prezent înl untrul nostru. A teapt numai s fie revendicat. A fi
revendicat este o condi ie necesar prin care ni se împlinesc dorin ele. Rug ciunile
noastre sunt ascultat e dac ne asum m sentimentul dorin ei împlinit e i continu m
în acea asump ie.

La unul dint re cele mai dr gu e exem ple de rug ciune ascult at am fost mart or
în propria mea camer de zi. O foart e dist ins doamn din afara ora ului a venit s m
consult e în leg t ur cu rug ciunea. Cum nu avea cu cine s i lase nepo elul de opt ani,
l-a adus cu dum neaei la mine. Aparent , acest a era absorbit în joaca lui cu un cam ion de
plast ic, dar la sfâr it ul int erviului cu bunica lui, a spus, „ Dle Neville, acum t iu cum s
rog. t iu ce vreau – un c elu collie – i am s -m i imaginez c -l îm br ez în
fiecare sear în pat ul meu” .
Bunic -sa ne t ot explica acum imposibilit ile în privin a rug ciunii lui, cost ul
elului, limit rile apart ament ului lor, [opozi ia ferm a p rin ilor s i] , chiar i
incapacit at ea lui de a purt a de grij unui c el a a cum se cuvine. B iat ul a privit în
ochii ei i a spus sim plu, „ Dar, buni, acum t iu cum s m rog” .
i a f cut -o. Dou luni mai t ârziu, în t im pul „ S pt mânii bun voin ei fa de
animale” din ora ul lor, li s-a cerut t ut uror elevilor s scrie o compunere despre cât de
mult iubeau i aveau s îngrijeasc un animal. Ai ghicit – compunerea lui, din vreo cinci
mii propuse, a fost cea care a câ t igat premiul, iar premiul, înmânat de primarul
ora ului copilului nost ru const a înt r-un c elu collie.
ie elul i-a asumat sincer sent iment ul dorin ei sale îm plinit e, îm br ându- i
cu drag c elu ul în f iecare sear .

Rug ciunea est e un act de Iubire Imaginat iv – acest a va fi subiect ul m esajului

meu duminica viit oare de la ora 10:30 la Fox Wilshire Theat er pe Wilshire Boulevard ,
lâng La Cienega . Est e dorin a mea s i pot explica, dum inica viit oare, cum i t u,
precum b ie elul acela, t e po i d rui imaginilor frumoase ale dorin elor t ale i persist a
în rug ciunea t a chiar dac , precum pu t iului, i se spune c dorin a t a est e im posibil .

Necesit at ea persist en ei, a st ruin ei în rug ciune ne est e ar t at în Biblie.

„ Cine dint re voi” , spune Iisus, „ având un priet en i se va duce la el în miez de

noapt e i-i va zice: Priet ene, îm prumut -m i t rei pâini, C a venit , din cale, un priet en la
mine i n-am ce s -i pun înaint e, Iar acela, r spunzând din unt ru, s -i zic : Nu m da
de ost eneal . Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu mine. Nu pot s m scol
i dau. Zic vou : Chiar dac , sculându-se, nu i-ar da pent ru c -i est e priet en, dar,
pent ru îndr zneala lui, sculându-se, îi va da cât îi t rebuie.” Luca 11:5,8
Cuvânt ul t radus prin „ îndr zneal ” înseamn , lit eral, neru inare f margini;
neru inare cras . Trebuie s persist m, s st ruim pân ce reu im în a ne imagina pe
noi în ine în sit ua ia rug ciunii ascult at e.
 Secretul succesului se g se te în cuvântul „perseveren ”. Sufletul ce se
imagineaz în ac iune î i asum rezultatul ac iunii. Neimaginându-se în ac iune, va fi
ve nic lipsit de rezultat .
Experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitat e dac deja ai fi
ceea ce vrei s fii, i- i vei fi asumat rezultatul ac iunii aceleia. Nu experimenta în
imagina ie ceea ce ai vrea s experim entezi în realitate – i vei fi lipsit de rezultat e.

„ Când t e rogi, s crezi c ai prim it i vei avea.”

Om ul t rebuie s persist e pân ce ajunge la priet enul s u de la nivelul superior
de con t ien . Trebuie s persist e pân ce sent iment ul dorin ei împlinit e are înt regul
dinam ism al realit ii. Rug ciunea est e un vis cont rolat în st are de t rezie. De va fi s ne
rug m eficient , t rebuie s ne st runim at en ia pent ru a observa lumea a a cum ar fi
zut de c t re noi dac rug ciunea ne-ar f i ascult at .
Strunirea aten iei nu necesit vreo abilitate special , dar e nevoie de control
al imagina iei. Trebuie s ne extindem sim urile – s ne observ m rela ia cu lumea
noastr schimbat i s credem în aceast observa ie. Noua lume nu e de în eles, ci
de sim it, de atins. Cel mai bun mod de a o observa este acela de a fi intens
con tien i de ea.
Cu alt e cuvint e, put em , ascult ând ca i cum am auzi i privind ca i cum am
vedea, put em deci auzi voci i vedea scene dinl unt rul nost ru, voci i scene care alt f el
nu ar fi audibile ori vizibile. Cu at en ia noast r focalizat asupra st rii dorit e, lum ea
ext erioar se n ruie i apoi lumea – precum muzica – print r-o schimbare de t on, î i
t ransform t oat e dezacordurile în armonii.

Via a nu e o lupt , ci o capitulare. Rug ciunile noastre sunt ascultate de c tre

puterile pe care le invoc m, nu de acelea asupra c rora facem presiuni. Atâta vreme
cât ochii sunt aten i, sufletul e orb – fiindc lumea ce ne poart e cea pe care o
imagin m, nu cea din jurul nostru. Trebuie s ced m cu întreaga noastr fiin
sentimentului de a fi omul nobil care vrem s fim. Dac avem vreo re inere,
rug ciunea e în zadar. Adesea suntem priva i de scopul nostru din cauza efortului de
a ne poseda scopul. Ni se cere s ac ion m în asump ia c suntem deja omul care
vrem s fim. Dac facem asta f efort – experim ent m în imagina ie ceea ce am
experimenta în carne i oase de ne-am at inge scopul – vom descoperi c într-adev r
îl posed m. Cheia se afl în at itudinea noastr .

Nu t rebuie s ne schim b m nimic în afara at it udinii noast re fa de un lucru.

„ Asum i o virt ut e, dac n-o ai” [Shakespeare] , asum i sent iment ul dorin ei t ale
îm plinit e.

„ Roag -t e pent ru suflet ul meu; mai m ult e se fac prin rug ciune decât viseaz
lumea.” [Lord Alfred Tennyson]
 M EDITA IA

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

M ul i oameni îmi spun c nu pot medit a. Ast a îm i seam cu a spune c nu

po i cânt a la pian dup o singur încercare.
M edit a ia, la fel ca orice alt art ori exprimare, cere const ant pract ic pent r u
rezult at e perfect e. Un pianist cu adev rat mare, de exemplu, va sim i c n-ar put ea da
ce-i mai bun din el dac sare pest e o zi de pract ic .
Dac ar s ri pest e o s pt mân ori o lun de pract ic , ar t i c i cel mai
neini iat audit oriu i-ar recunoa t e defect ele.

La fel est e cu medit a ia. Dac pract ic m în fiecare zi cu bucurie, perfec ion m
aceast obi nuin zilnic înt r-o art . G sesc c cei care se plâng de dificultat ea
medit a iei nu fac din medit a ie o pract ic zilnic , ci mai degrab a t eapt pân ce
apare ceva presant în lumea lor i apoi, print r-un act de voin , încearc s i fixeze
at en ia asupra st ri dorit e. Dar ei nu t iu c medit a ia est e educarea voin ei, c ci at unci
când voin a i imagina ia sunt în conflict , imagina ia învinge, invariabil.

Dic ionarele definesc medit a ia ca fixar e a at en iei asupra [a ceva] ; ca

planificare ment al ; ca n scocire i expect at iv ; ant renare înt r-un gând cont inuu i
cont em plat iv. M ult e c i ce t rat eaz subiect ul nu-l duc pe cit it or nic ieri, c ci adesea
ele nu explic procesul medit a iei.

Tot ceea ce presupune medita ie înseamn o imaginare controlat i o aten ie

bine-sus inut .
Pur i simplu men ine- i aten ia asupra unei anumite idei pân ce î i umple
mintea i alung toate celelalt e idei din con tien . Put erea aten iei arat de una
singur garan ia sigur a for ei interioare. Trebuie s ne concentr m asupra ideii ce
trebuie realizat , f s permitem nicio distrac ie.

Acesta este secretul ac iunii. De i-o va lua aten ia razna, adu-o-napoi spre
ideea pe care vrei s o realizezi i f asta iar i iar, pân ce aten ia devine imobilizat
i se supune într-o fixare f efort asupra ideii ce i se prezint .

Ideea trebuie s beneficieze de at en ie – trebuie s o fascineze, ca s spunem

a. Toat medita ia se încheie cu cel care gânde te, i acesta descoper c este ceea
ce el însu i a conceput. Aten ia omului nedisciplinat este mai degrab sclavul viziunii
sale decât st pânul. Este captat mai degrab de ceea ce pare presant decât de ceea
ce este important .
 În actul medita iei, la fel ca în actul adora iei, t cerea este lauda cea mai
înalt pe care o aducem. S ne p str m sanctuarele t cute, c ci în ele sunt p strate
perspectivele ve nice. Zi dup zi, s pt mân dup s pt mân , an dup an, în
perioade când nu îng dui nim nui, nici prin iubire, nici prin alte inten ii mai prejos de
iubire s intervin , purced în a atinge m iestria în mânuirea aten iei i imagina iei
mele. Am c utat metode de a le folosi cât mai priceput – acele lum ini magice care au
apus i s-au stins înl untrul meu. Am dorit s le pot evoca la dorin i s fiu artistul
viziunii mele.
st r duiam s -m i in at en ia asupra act ivit ilor de pest e zi în concent rare
neezit ant , ast fel încât , nici m car pent ru o clip , concent rarea s nu îmi sl beasc .
Acest a est e un exerci iu – un ant renament pent ru mai-mari avent uri ale suflet ului. Nu
e munc u oar . M unca plugarului ce ost ene t e pe câmp e cu m ult mai u oar . Nici
im periile nu- i t rimit legiunile s -n bu e revolt e înt r-at ât de repede pe cât t ot ce e viu
în noi se gr be t e prin v ile t rupului pent ru a ne z rnici st area medit at iv . Chipul
frumos al celui pe care îl iubim st r luce t e înaint ea noast r , pent ru a ne fermeca i
dep rt a de la misia noast r . Vechi vr jm ii, ca i t emeri de dem ult , cu t oat ele ne
îm presoar . Dac ne l m ispit i i de acest e priveli t i, descoperim , dup ceasul de
cont em plare, c-am fost momi i pe-aiurea. Ne-am dep rt at de scopul nost ru i am uit at
de acea fixare a at en iei pe care ne-am propus s o at ingem. Dar i ce om e acela ce
dobânde t e cont rolul com plet al imagina iei i at en iei sale…

O imaginare controlat i o at en ie strunit , focalizate ferm i repetat asupra

ideii ce trebuie concret izat , iat re eta tuturor rânduielilor magice. Cel ce persist
pt mâni i luni, mai devreme sau mai târziu, acela creeaz înl untrul s u un centru
de putere. Va p trunde pe o cale pe care poat e m ul i p esc, dar numai pu ini o
des vâr esc.
Est e o cale l unt ric , pe care picioarele la început ezit prin um br i înt uneric,
dar care mai apoi st r luce t e de o lumin int erioar . Nu e nevoie de haruri apart e, ori
de geniu. Nu e pogorât asupra nim nui, ci câ t igat prin persist en i pract ic a
medit a iei. Dac persist , v una înt unecat a creierului s u se va lumina iar el va
începe senin f iecare zi, c ci ceasul de m edit a ie est e precum înt âlnirea cu cel iubit .
Când vine, se înal pe sine precum un plonjor ce-a pet recut prea m ult pe sub ap , se
înal s soarb aerul i s vad lumina. În aceast st are medit at iv , el experiment eaz
în imagina ie ce ar experimenta în realit ate de i-ar realiza scopul, astfel încât va
deveni în t im p t ransformat în imaginea st rii sale imaginat e.

Singurul t est al religiei ce merit f cut est e acela dac s-a n scut din adev r;
dac izvor t e din con t ien a cea mai adânc a individului; dac est e rodul experien ei
– ori dac e orice alt ceva.

Acest a est e subiect ul discursului meu de dum inica viit oare din Los Angeles:
Adev rat a atit udine religioas .
 Care est e at it udinea t a religioas ? Care est e at it udinea mea religioas ? Voi
vorbi asupra acest ui subiect duminica viit oare de la ora 10:30, ca invit at al dr. Bailes.
Slujba se va ine la Fox Wilshire Theat er , pe Wilshire Boulevard , lâng La Cienega . M
voi st r dui s i demonst rez c met odele cunoa t erii ment ale i spirit uale sunt cu t ot ul
diferit e. ci cunoa tem un lucru mental privindu-l din afar , comparându-l cu alte
lucruri, analizându-l i definindu-l; pe când put em cunoa te spirit ual un lucru numai
devenind acel lucru.

Trebuie s fim lucrul în sine i nu numai s vorbim despre el sau s ne uit m

la el. Trebuie s iubim pentru a ti ce e iubirea. Trebuie s fim dumnezeie ti de va fi
cunoa tem ce e Dumnezeu.

M edit a ia, ca i som nul, est e o int rare în subcon t ient . „ Tu îns , când t e rogi,
int r în c mara t a i, închizând u a, roag -t e Tat lui t u, Care est e în ascuns, i Tat l
u, Care vede în ascuns, î i va r spl t i ie.” [M at ei 6:6]

M edit a ia est e o iluzie de som n care diminueaz im presiile lumii ext erioare i
ofer min ii mai m ult recept ivit at e sugest iilor din unt ru. M int ea în medit a ie est e
înt r-o st are de relaxare asem t oare senza iei ce apare chiar înaint e de a ne lua
somnul. Aceast st are est e m inunat descris de poet , Keat s, în a sa „ Od unei
privighet ori” . Se spune c , pe când poet ul edea în gr din i ascult a privighet oarea, a
zut înt r-o st are pe care a descris-o ca „ O amor eal somnoroas [ce] îm i doare
sim urile, de parc-a fi b ut cucut ” .

Apoi, dup ce î i cânt oda privighet orii, Keat s se înt reab , „ fost -a viziune sau
un aievea vis? Fugit -i muzica aceea... Veghez sau dorm?” .

Acest ea sunt cuvint ele unuia care a v zut ceva cu at ât a dinamism ori realit at e
încât se înt reab dac eviden a ochilor s i fizici poat e fi acum crezut . Orice t ip de
medit a ie în care ne ret ragem în noi în ine f a face prea mult efort pent ru a gândi
est e un afloriment al subcon t ient ului.

Închipuie- i subcon t ient ul ca o maree ce d înapoi i apoi curge. Somnul e un

flux ce inund , pe când la vreme de t rezie deplin mareea d înapoi, e în reflux. Înt re
acest e dou ext reme sunt diverse niveluri int ermediare. Când sunt em mole i,
vis t ori, pot oli i în vis ri blânde, mareea est e înalt . Cu cât mai t reji i mai aler i
devenim, cu at ât mai mult se cufund mareea.

Cea mai înalt maree, com pat ibil cu dirijarea con t ient a gândurilor noast re,
se produce chiar înaint e de a adormi i imediat dup ce ne t rezim.

O modalit at e simpl de a crea aceast st are pasiv est e de a t e relaxa înt r-un
scaun confort abil ori pe un pat .
 Închide- i ochii i imagineaz i c i-e somn, foart e som n, grozav de som n.
Ac ioneaz precis, ca i când urmeaz s i faci siest a. Procedând ast fel, perm i i mareei
subcon t ient e s se ridice la în ime suficient pent ru a- i face eficient asum p ia cu
pricina.
Când încerci ast a prima dat , ai put ea descoperi c t ot felul de cont ra-gânduri
încearc s t e dist rag , dar dac persi t i, vei ob ine o st are pasiv . Când se at inge
aceast st are pasiv , gânde t e-t e numai la „ cât e sunt cu nume bun” – imagineaz i c
i exprimi acum cel mai înalt ideal, nu cum îl vei exprima, ci simt e pur i simplu AICI I
ACUM c e t i omul nobil care dore t i s fii. E t i acela acum. Cheam i idealul înt ru
fiin imaginând i sim ind c e t i acel ideal acum.

Eu cred c înt reaga fericire depinde de energia cu care î i asumi sent iment ul
dorin ei îm plinit e, cu care î i asumi masca unei alt e vie i, cu adev rat perfect e. Dac nu
ne put em imagina pe noi în ine diferi i de ceea ce sunt em i nu încerc m s ne
asum m un alt sine, m ult mai dezirabil, nu ne put em im pune asupra noast r disciplina,
de i put em accept a disciplina din part ea alt ora.

M edit a ia est e o act ivit at e a suflet ului; est e o virt ut e act iv ; i o virt ut e act iv ,
spre deosebire de accept area pasiv a unui cod, est e t eat ral . Est e dramat ic ; est e
purt area unei m t i.

Pe m sur ce scopul t u est e accept at , devii com plet indiferent la event uale
ecuri, c ci accept area finalului det ermin mijloacele ce duc la final. Când t e ridici din
moment ul medit a iei, est e ca i cum i s-a ar t at sfâr it ul fericit al piesei în care t u e t i
principalul act or.

Fiind martor la final în medita ia ta, indiferent de vreo stare-anticlimax cu

care te-ai întâlni, r mâi calm i sigur în cunoa terea c finalul a fost deja perfect
definit . Crea ia est e s vâr it , iar ceea ce numim creat ivit at e est e doar o mai profund
recept ivit at e ori o mai ascu it sensibilit at e din part ea noast r , iar aceast
recept ivit at e se produce „ ‚Nu prin put ere, nici prin t rie, ci prin Duhul M eu’, zice
Domnul Savaot .” [Zaharia 4:6] .

Prin medit a ie, t rezim înl unt rul nost ru un cent ru de lumin ce ne va fi „ st âlpul
de nor ziua, i st âlpul de foc noapt ea” . [Ie irea, Numerii, Deut eronomul, Neemia,
Psalmii 77/ 78, 98/ 99]
 LEGEA ASUM P IEI

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

M arele mist ic William Blake a scris cu dou sut e de ani în urm , „ Ceea ce pare a
fi, est e, pent ru cei c rora le pare a fi, i duce la cele mai t eribile urm ri pent ru cei
rora le pare a fi” .

Acuma, la început , aceast nest emat mist ic pare a fi pu in încâlcit , ori, în cel
mai bun caz, un joc de cuvint e; dar nu e nimic de genul acest a. Ascult cu at en ie.
„ Ceea ce pare a fi, est e, pent ru cei c rora le pare a f i.”
Ast a e, cu siguran , suficient de lim pede. Est e un adev r sim plu despre legea
asump iei, i un avert isment asupra urm rilor folosirii ei gre it e.

Aut orul Epist olei c t re Romani declar în capit olul paisprezece, „ t iu i sunt
încredin at în Dom nul Iisus c nimic nu est e înt inat prin sine, decât numai pent ru cel
care gânde t e c e ceva înt inat ; pent ru acela înt inat est e” . [14:14]

Vedem prin aceast a c nu vreun spirit superior de observa ie, ci pura orbire e
cea care cit e t e în m re ia oamenilor vreo micime cu care se prea poat e s fie
familiar , c ci ceea ce pare a fi, est e, pent ru cei c rora le pare a fi .

Experiment e conduse recent la dou dint re universit ile noast re de frunt e au

ar t at acest mare adev r despre legea asum p iei. Au afirmat în comunicat ul lor c t re
pres c , dup dou mii de t est e, au ajuns la concluzia c , „Ceea ce vezi când prive ti
la ceva depinde nu atât de mult de ce est e acolo ci de asump ia pe care o faci atunci
când te ui i. Ceea ce crezi a fi lumea fizic adev rat est e de fapt numai o lume
presupus – o lume a asump iei”.

Cu alte cuvinte, nu- i vei defini so ul în acela i fel în care o va face mama ta. i
totu i, am bii defini i aceea i persoan . Rela ia ta particular cu un lucru î i
influen eaz sentimentele în leg tur cu acel lucru i te face s vezi în el un element
care nu e acolo.
Dac sent imentul t u într-o anumit privin este un elem ent în sine, acesta
poate fi alungat. Dac exist o distinc ie permanent în privin a st rii cu pricina, nu
poate fi alungat. Ceea ce po i face este s încerci. Dac i po i schimba opinia fa de
cineva, atunci ceea ce crezi acum în privin a aceluia nu poat e fi absolut adev rat, ci
relativ adev rat.

Oamenii cred în realit at ea lum ii lor ext erioare f iindc ei nu t iu cum s i

focalizeze i condenseze propriile abilit i de a p t runde prin suprafa a ei sub ire.
 Ciudat cum ar p rea, nu e greu s p trunzi dincolo de aceast impresie a
sim urilor. Pentru a ridica v lul sim urilor, nu apel m la cine tie ce mare efort;
lumea concret dispare de îndat ce ne lu m aten ia dinspre ea. Avem numai de a ne
concentra asupra st rii dorite pentru a o vedea mental; dar pentru a-i da realitate
astfel încât s devin un fapt concret, trebuie s ne focaliz m aten ia asupra st rii
dorite pân ce dobânde te întregul dinamism senzorial i sentimentul realit ii.

Când, prin at en ie concentrat , dorin a noastr pare a fi dobândit distinc ia i

sentimentul realit ii, când forma gândului este la fel de dinamic precum form a
naturii, i-am dat drept ul de a deveni un fapt vizibil în vie ile noastre.

Fiecare om t rebuie s g seasc mijloacele cele mai pot rivit e firii sale pent ru a- i
cont rola at en ia i a i-o concent ra asupra st rii dorit e. Am descoperit c cea mai bun
cale, în ceea ce m prive t e, est e de a int ra în medit a ie, o st are relaxat asem t oare
somnului, dar o st are în care înc am cont rol con t ient asupra imagina iei mele i sunt
capabil s -mi fixez at en ia asupra obiect ului ment al.

Dac este dificil s i controlezi direc ia at en iei cât e ti în starea

asem toare somnului, s-ar putea s g se ti c privirea fix asupra unui obiect este
foarte eficient . Nu privi la suprafa a lui, ci mai degrab în el i dincolo de orice
obiect precum peretele, un covor ori orice altceva ce are substan . Caut s i redea
cât mai pu in reflexie. Imagineaz i apoi c în aceast substan vezi i auzi ceea ce
vrei s vezi i s auzi pân ce aten ia ta este ocupat exclusiv de starea imaginat .

La sfâr itul medita iei tale, când ie i din visul treaz controlat, te sim i de parc
te-ai fi întors dintr-o mare dep rtare. Lumea vizibil pe care ai exclus-o revine în
con tien i, prin îns i prezen a sa, t e informeaz c te-ai am git singur crezând c
obiectul contempl rii tale era real; dar, dac r mâi fidel viziunii tale, aceast
atitudine mental sus inut va da realitate viziunii tale i cele închipuite vor deveni
fapte concrete în lumea ta.

Define te- i cel mai înalt ideal i concentreaz i aten ia asupra acestui ideal
pân ce t e identifici cu el. Asum i sentimentul de a fi acel ideal – sentimentul pe
care-l vei avea atunci când vei fi întruchipat acel ideal în lumea ta. Aceast asump ie,
de i negat acum de sim urile tale, dac persi ti în ea – va deveni un fapt în lumea
ta. Vei cunoa te când vei fi reu it în fixarea st rii dorite în con tien pur i simplu
privind mental la oamenii pe care îi tii.

Aceast a est e o minunat verificare asupra t a, dat fiind c propriile t ale

conversa ii ment ale sunt cu mult mai revelat oare decât conversa iile fizice. Dac , în
conversa iile t ale ment ale cu al ii, vorbe t i cu ei la fel cum obi nuiai în t recut , at unci nu
i-ai schim bat concept ul de sine, c ci t oat e schimb rile de concept e duc la o rela ie
schim bat cu lumea.
 Amint e t e- i ce s-a spus mai devrem e: „ Ceea ce vezi când t e ui i la ceva
depinde nu at ât de ceea ce e acolo cât de asump ia pe care o faci at unci când prive t i” .

adar, asump ia dorin ei împlinite ar trebui s te fac s vezi mental lumea

a cum ai vedea-o fizic dac asump ia t a ar fi un fapt fizic. Omul spirit ual vorbe te
„omului firesc” [1Corint eni 2:14] prin limbajul dorin ei. Cheia progresului în via ia
împlinirii viselor st în supunerea de bun -voie în fa a acestei voci. Supunerea
ne ov ielnic vocii sale duce la asum p ia imediat a dorin ei îm plinite.

A dori o stare înseamn a o avea. Precum spunea Pascal, „Nu m-ai fi c utat de
nu m-ai fi g sit deja”.

Omul, prin asumarea sent iment ului dorin ei îm plinit e i prin t r irea i f pt uirea
în aceast convingere, î i schim b viit or ul în armonie cu asump ia sa. A- i „ schim ba
viit orul” est e drept ul inalienabil al celor iubit ori de libert at e. Nu ar fi progres în lum e
de n-ar fi dup divina insat isfac ie din om, cea care îl împinge spre t ot mai înalt e
niveluri ale con t ien ei.

Am ales acest subiect at ât de aproape inim ilor noast re ale t ut uror –

„ Schim bându- i viit orul” – pent ru mesajul meu de dum inica viit oare. Voi avea
deosebit a pl cere de a vorbi în locul dr. Bailes cât va fi în vacan . Slujba se va ine de
la ora 10:30 la Fox Wilshire Theater , pe W ilshire Boulevard , lâng La Cienega .

Cum drept ul de a ne schim ba viit orul est e drept ul nost ru din na t ere ca fii ai Lui
Dumnezeu, haide i s -i accept m provocarea i s înv m cum s o facem.

Azi, din nou, vorbind de schimbarea viitorului t u, a dori s subliniez

importan a transform rii reale a sinelui – nu doar o u oar alterare a circumstan elor
care, în numai cât eva clipe, ne va face s redevenim vechiul om nesatisf cut. În
medita ia ta, îng duie altora s te vad a a cum t e-ar vedea dac acest nou concept
de sine ar fi un fapt concret. Întotdeauna apari celorlal i drept întruchiparea idealului
pe care îl inspiri.

adar, în medita ie, când îi contemplezi pe al ii, trebuie s fii v zut mental
de c tre ace tia a a cum ai fi v zut de ei fizic, dac propriul t u concept de sine ar fi
un fapt concret.

Adic , în medita ie, î i imaginezi c ei te v d exprimând acest nobil om care

dore ti s fii. Dac i asumi c e ti ceea ce vrei s fii, dorin a ta este împlinit i, în
împlinire, întreaga „n zuin de a fi” este neutralizat [– este de acum o realitate] .

Acesta este, de asem enea, un alt mod excelent de a te verifica dac ai reu it
cu adev rat sau nu în schimbarea sinelui.
 Nu po i continua s dore ti ceea ce s-a realizat. M ai degrab , e ti într-o
dispozi ie de aducere de mul umiri pentru darul primit. Dorin a ta nu este ceva pe
care te ost ene ti s o realizezi, este recunoa terea a ceva ce deja ai. Este asumarea
sentimentului de a fi ceea ce dore ti s fii.

A crede i a fi sunt unul i acela i lucru. Creatorul i concep ia sa una sunt.

adar, ceea ce te concepi pe tine a fi nu poate fi vreodat prea departe, a a

cum nu poate fi nici foarte aproape, c ci îns i apropierea tot separare implic . „De
po i crede, toat e sunt cu putin celui ce crede”. [M arcu 9:23]

Credin a este substan a lucrurilor la care se aspir , eviden a lucrurilor

nev zute înc [ „ Credin a est e încredin area celor n jduit e, dovedirea lucrurilor celor
nev zut e” , Evrei 11:1] . Dac i asum i c e ti acel om mai bun, mai nobil, care- i
dore ti s fii, îi vei vedea pe ceilal i a a cum sunt ei în rela ie cu asump ia ta înalt .
To i oam enii „ilumina i” doresc binele altora. Dac binele altuia este ceea ce cau i,
trebuie s folose ti aceea i contemplare controlat .

În medita ie, trebuie s i-l reprezin i pe cel lalt ca fiind ori având deja
re ia pe care i-o dore ti. Cât despre tine, dorin a ta pentru altul trebuie s fie una
intens . Prin dorin t e înal i deasupra sferei tale act uale i drumul de la tânjire la
împlinire este scurtat pe m sur ce experimentezi în imagina ie tot ceea ce ai
experimenta în carne i oase, dac tu ori aproapele t u a i fi întruparea dorin ei pe
care ai avut-o în privin a ta ori a lui.

Experien a m-a înv at c aceast a est e calea perfect de a-m i ob ine marile
mele obiect ive, at ât pent ru al ii cât i pent ru mine.
Tot u i, propriile mele e ecuri m-ar osândi dac a sugera c am st pânit
complet cont rolul at en iei mele. Pot , cu t oat e acest ea, s spun, al t uri de înv t orul
ant ic, „ [Fra ilor, eu înc nu socot esc s o fi cucerit.] Dar una fac: uit ând cele ce sunt în
urma mea, i t inzând c t re cele dinaint e, alerg la int ” . [Filipeni 3:13,14]
 ADEV RUL

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

dori s înt reb pe fiecare dint re cei care ne ascult ast zi ceva – ceva ce
t rebuie s fie apropiat inim ilor noast re ale t ut uror, ceva în leg t ur cu adev rul .

Dac un om pe care-l t ii de crim inal ar intra peste tine în cas i te-ar întreba
unde e mama t a, i-ai spune unde e? I-ai spune adev rul? Ai face-o?

zice c nu; sper c nu. În cea mai mist ic dint re evanghelii, cea a sfânt ului
Ioan, cit im , „ i ve i cunoa t e adev rul, iar adev rul v va face liberi” [8:32] .
Iat o provocare pent ru noi t o i, „ Adev rul v va face liberi” .

Dac i-ai spune adev rul în privin a mamei t ale, ai elibera-o? Din nou, în
[Evanghelia lui] Ioan, cit im, „ Sfin t e-i pe ei înt ru adev rul T u; [ cuvântul T u est e
adev rul” , 17:17] . Dac î i dai mama pe mâna crim inalului, ai „ sfin i-o” ? Care est e,
atunci, adev rul despre care se vorbe t e at ât de const ant ? Adev rul Bibliei est e
înt ot deauna înso it cu iubirea. Adev rul Bibliei est e acela al realiz rii spirit uale a vie ii
con t ient e în Dumnezeu, spre care fiecare suflet omenesc se îm pline t e prin ve nicie.

Adev rul est e o mereu-crescând ilum inare. Nimeni care caut sincer adev rul
nu trebuie s se team de rezultat , c ci fiecare adev r ce se ridic din trecut aduce la
vedere un mai-mare adev r care fusese ascuns. Adev rat ul c ut t or al adev rului nu
est e o persoan încrezut , crit ic i închipuit mai sfânt decât t ine. Din cont r ,
adev rat ul c ut t or al adev rului cunoa t e veracit at ea cuvint elor lui Zaharia. „ S nu
cuget a i f delege unul împot riva alt uia i jur mânt ul st râm b s nu-l iubi i” [ 8:17] .

ut t orul de adev r nu judec dup aparen e – el vede binele, adev rul în t ot

ce observ . El t ie c o adev rat judecat nu t rebuie s se conformeze realit ii
ext erioare a celor la care se refer . Nicicând nu sunt em mai orbi în fa a adev rului
decât at unci când vedem lucrurile a a cum par. Numai imaginile care idealizeaz
descriu de fapt adev rul.

Nu e vorba de vreun spirit superior de observa ie, ci mai curând pura orbire e
cea care cit e t e în m re ia unora vreo micime cu care se prea poat e s fie familiar .

Cu t o ii cunoa t em vreo bârf de doi bani care nu numai c imagineaz

delege îm pot riva aproapelui, dar mai i insist în a r spândi f delegea în lung i-n
lat . De obicei, acuza iile crude sunt mereu înso it e de înt rit oarele „ S t ii c ” , ori „ t iu
sigur c e adev rat c ” . i cât de depart e de adev r e!
 Chiar dac ar fi adev r cel invocat de bârf , e mai bine s nu i se dea glas, c ci
„ Un adev r spus cu rea-int en ie înt rece t oat e m inciunile ce s-ar put ea n scoci”
[W illiam Blake] . Iar cel care îm pr t ie ast fel f delegea nu e un c ut t or al adev rului
a cum se arat în Biblie. El caut nu adev rul, ci sprijin pent ru punct ul s u de vedere.
Prin prejudec ile sale, acest a deschide o u prin care pot rivnicii lui int r i se fac
st pâni pest e l ca urile secret e ale inimii sale.

Fie ca noi s c ut m cu sincerit at e adev rul a a cum Robert Browning îl

exprim :
„ Adev rul e în noi în ine; nu se ridic
Din lucruri din afar , orice-ai crede.
E un miez f r’ de moart e acolo în noi, în fiecare
Unde adev rul deplin îndur .”

Adev rul din noi în ine est e guvernat de iubirea imaginat iv . Cunoscând acest
re adev r, nu vom mai put ea imagina f delegi împot riva aproapelui. Ne vom
imagina ce-i mai bun în privin a lui. Est e credin a mea c at unci când at it udinea omului
fa de via est e guvernat de iubire imaginat iv , acolo g se t i [adev rat a]
religiozit at e, acolo g se t i venera ie, acolo se percepe adev rul.

Voi vorbi pe acest subiect duminica viit oare, când t ema va fi, „ Iubirea
imaginat iv ” . Voi avea pl cerea i privilegiul de a oficia slujba dr. Frederick Bailes la Fox
Wilshire Theat er , pe Wilshire Boulevard , lâng La Cienega . Slujba se va ine ca de
obicei, începând cu ora 10:30, duminic diminea a.

Est e dorin a int uit iv a înt regii omeniri de a fi o fiin mai bun , mai nobil , de a
face lucruri dem ne de iubit . Dar put em face lucruri dem ne de iubit numai când t ot
ceea ce imagin m est e plin de iubire fa de aproapele nost ru.

At unci cunoa t em adev rul, adev rul care face înt reaga omenire liber .

Consider c acest a est e un mesaj care ne va ajut a pe t o i în art a t r irii unei vie i
mai bune, mai frumoase.
Iubirea infinit în esen a ei de necuprins a fost num it Dumnezeu, Tat l. Iubirea
infinit în expresie creat iv a fost numit Dum nezeu, Fiul. Iubirea infinit în
înt rep t rundere universal , în infinit imanen i în ve nic procesiune a fost numit
Dum nezeu, Duhul Sfânt .

Trebuie s înv m s ne cunoa t em pe noi în ine ca iubire inf init , ca buni, mai
curând decât ca nelegiui i.

Asta nu este ceva ce trebuie s devenim; trebuie, mai degrab , s

recunoa tem ceva ce suntem deja. Locul de na tere, originea imagina iei este în
iubire. Iubirea este sursa vie ii sale.
 În m sura în care imagina ia î i p st reaz propria surs de via , viziunile sale
sunt imagini ale adev rului. Apoi oglinde t e ident it at ea vie a lucrului pe care-l
cont em pleaz .

Dar, dac imagina ia î i va nega propria put ere care i-a dat na t ere, at unci cele
mai cumplit e închipuiri ale groazei vor începe. În loc s redea imagini vii ale adev rului,
imagina ia va fugi spre opusul iubirii – frica – i viziunile sale vor f i apoi deformat e, iar
reflec ii dist orsionat e vor fi proiect at e pe un ecran al fant eziei înfrico t oare.

În loc de a fi put erea creat iv suprem , va deveni agent ul act iv al dist rugerii. Pe
când oriunde at it udinea om ului pent ru via est e cu adev rat imaginat iv , acolo om i
Dum nezeu sunt cont opi i în uniune creat iv . ine mint e c iubirea est e mereu creat iv ,
influent în fiecare sfer , de la cea mai înalt pân la cea mai de jos.

Nu a exist at vreodat gând, fapt sau cuvânt care s nu fi fost influen at e de

iubire, ori de opusul s u, frica de orice fel, chiar dac a fost numai vreo dorin f
scop precis. Iubirea i frica sunt mot orul ma in riei noast re ment ale. Orice est e m ai
întâi un gând, înaint e de a deveni un lucru.

Eu sf t uiesc în privin a c ut rii unui ideal înalt pent ru a face un fapt de via s
devin un fapt de con t ien , iar pent ru a face ast a, exersarea imagina iei: ast fel
realiz m c singura at mosfer în care cu adev rat t r im i ne mi m i ne avem fiin a
est e Iubirea Infinit . Iubirea nu d gre niciodat [ „ Dragost ea nu cade niciodat ” ,
1Corint eni 13:8] . Spirit ul Creat iv Infinit este Iubire. Im pulsul ce a f cut con t ien a
infinit necondi ionat s se condi ioneze pe sine în milioane de forme sensibile est e
Iubirea.
Iubirea privit ca o abst ract izare – în afara obiect ului – est e de neconceput .
Iubirea nu est e iubire dac nu exist obiect al iubirii. Iubirea devine concept ual num ai
în rela ie, în proces, în act . Fie ca i noi s recunoa t em , al t uri de Blake, fapt ul c „ Cel
ce nu t r ie t e prin iubire t rebuie c e subjugat de fric ” , i s ne st abilim cele mai înalt e
idealuri din a iubi i din a t r i prin iubire. Dar idealurile noast re înalt e nu sunt nim ic, de
nu se pogoar i prind t rup. Trebuie s ob inem rezult at e i împliniri, t est ul cr ucial al
imagina iei noast re i al iubirii noast re, c ci înt ruparea est e singura adev rat
realizare.

Credin a noast r t rebuie s ne fie nou t ut uror adev rul pe care îl cunoa t em –
i t rebuie s fie absolut .
Alt fel, acelui adev r îi lipse t e mijlocul i nu se poat e înt rupa în noi.

Concept ul nost ru de sine det erm in scenariul vie ilor noast re. Sunt em pururi
proprii no t ri poprit ori.
ile t emni ei pe care le-am crezut ferecat e, cu adev rat înt redeschise sunt –
t ept ând ca noi s vedem adev rul.
 „ Omul ve nic se înconjoar pe sine cu imaginea real de sine” , spunea
Emerson. „ Fiecare spirit î i const ruie t e o cas i dincolo de casa lui, o lume, i dincolo
de lumea lui, un paradis. Cunoa t e deci c lumea exist pent ru t ine. M ecanism ul e
perfect pent ru t ine. Ceea ce sunt em , num ai aceea put em vedea. Tot ce Adam a avut ,
t ot ce ar fi put ut Cezar cuceri, ai i po i cuceri t u.
Adam i-a num it casa rai i p mânt . Cezar i-a num it casa, Roma; t u poat e i-o
nume t i cârp cie; o propriet at e de cât eva hect are sau o garsonier de st udent . Tot u i,
în f iecare în eles al cuvânt ului, s la ul t u e la fel de m re precum al lor, chiar i f
numele alea pom poase.
Zide t e- i deci propria t a lume i de îndat ce î i conformezi via a ideii pure din
mint ea t a, largile ei m suri vor începe s se desf oare.”

Adev rul este realitat ea noastr tainic dinl untru, cauza, în elesul, rela ia
vie ilor noastre cu toat e lucrurile. Fie ca adev rul s ne poarte spre Ceruri,
rgindu-ne concep iile, sporindu-ne în elegerea pân ce vom cunoa te „Adev rul
care ne face liberi”.
 TR IREA L UNTRIC E SECRETUL

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

Am înt rebat de curând un foart e de succes om de afaceri care est e re eta sa. A
râs i s-a st ânjenit pu in. Apoi a r spuns, „ Probabil e numai fapt ul c nu concep e ecul.
Nu-i ceva la care s m gândesc prea m ult . E mai degrab un sent iment pe care-l am” .

Afirma ia lui coincidea com plet cu propriile mele credin e i experien e. Ne

putem gândi ve nic la ceva i s nu vedem acel ceva niciodat în lum ea noastr , dar
odat ce-i tr im l untric realitat ea, suntem sorti i s -l petrecem. Cu cât îl sim im mai
intens, cu cât îl tr im l untric mai intens, cu atât mai repede îl petrecem.

Noi to i privim tr irile int erioare, sentimentele, mult prea mult ca efecte, i
nu suficient de mult drept cauze ale evenimentelor de pest e zi. Tr irea l untric nu e
numai rezultatul condi iilor vie ii noastre, este, de asem enea, creatorul acelor
condi ii. Spunem c suntem ferici i deoarece sunt em s to i, f s ne d m seama
procesul va func iona la fel de bine în sens invers. Suntem s to i deoarece
suntem ferici i. Suntem mult prea nedisciplina i în tr irile noastre l untrice.

A fi bucuro i de binele alt uia înseam n a ne binecuvânt a pe noi în ine, la fel ca

i pe acela. A fi mânio i pe alt ul înseam n a ne pedepsi pe noi în ine pentru gre eala
lui. M int ea ab t ut st acas chiar dac t rupul c t ore t e i pân la cap t ul
mânt ului, pe când mint ea fericit c t ore t e chiar dac t rupul r mâne acas .

Tr irea l untric e secret ul rug ciunii ascultate, c ci în rug ciune, tr im faptul

rug ciunii ascultate i, apoi, tr im i f ptuim fizic în acea ferm convingere.
„ Pip indu-L” [sim indu-L; „ Ca ei s caute pe Dumnezeu, doar L-ar pip i i L-ar g si, de i
nu e departe de fiecare dintre noi” , Fapt e 17:27] , a a cum sugereaz Biblia, înseamn o
desfacere a abilit ilor t ainice ale suflet ului. Tr irea aceast a l unt ric nu cedeaz
im port an ei nim nui. Est e un ferment f de care nicio crea ie nu e cu put in . Toat e
formele de imagina ie creat iv im plic element e ale t r irii l unt rice. Toat e dispozi iile
emo ionale, oricare ar fi acest ea, influen eaz imaginarea creat iv . „ Pip irea” nu are
finalit at e. Est e o achizi ie i est e o achizi ie ce cre t e propor ional cu recept ivit at ea,
care, de asemenea, nu are i nu va avea vreodat finalit at e.

O idee care este numai o idee nu produce nimic i nu face nimic. Ac ioneaz
numai dac este tr it l untric, dac este înso it de sentiment efectiv.
Undeva înl untrul sufletului se afl o dispozi ie care, de e g sit , înseamn
bog ie, s tate, fericire nou . Dorin a creativ este înn scut omului. Întreaga lui
fericire este implicat în impulsul s u de a crea.
 Fiindc oamenii nu „ pip ie” perfect , rezult at ele rug ciunilor lor sunt nesigure,
pe când ar put ea fi perfect -sigure. Cit im în Proverbe/ Pildele lui Solomon, „ O inim
vesel este un leac m inunat , pe când un duh f curaj usuc oasele” [17:22] . Inim ile
orchest rale ard în uleiul candelei regelui. Spirit ul cânt Domnului un nou cânt ec. Toat e
rug ciunile adev rat e poart o expresie bucuroas ; cel bun est e uns cu uleiul bucuriei
înaint ea semenilor s i.

ne veghem, deci, propriile t r iri l unt rice, reac iile la eveniment ele zilei. i s
ne p zim t r irile înc i mai zelo i în act ul rug ciunii, c ci rug ciunea est e st area
creativ adev rat .

Demnit at ea indic fapt ul c om ul aude o mai m rea m uzic a vie ii i se mut

în t em poul în elesului ei mai profund. Dac n-am face nimic, dar am imagina i am t r i
unt ric cele dem ne de iubit , reforma lumii, în sfâr it , s-ar s vâr i. M ulte dintre
pove tile Bibliei se ocup exclusiv cu puterea imagin rii i a tr irii l untrice.

„ Pip indu-L” [ „ sim indu-L” ] est e st rig t ul c ut t orului de adev r. Numai

imagina ia i tr irea l untric , sim irea, pot reface Edenul din care ne-a alungat
experien a . Tr irea l unt ric i imagina ia sunt sim urile prin care percepem „ dincolo” .
Acolo unde cunoa t erea se sfâr t e, încep acest ea dou . Fiecare t r ire l unt ric a
omului est e deschiderea pent ru el a unei u i spre lumea divin . S cânt rim oamenii,
deci, nu dup în imea cet ilor lor , ci dup m re ia imagina iei i t r irii lor l unt rice.
ne înt oarcem gândurile înspre Ceruri i s ne amest ec m imagina ia cu îngerii.
Lumea ce ne poart este cea pe care o imagin m, nu lumea ce ne înconjoar . În
imagina ie a t eapt cont inent ele neexplorat e, ca i m re ele avent uri viit oare ale
omului.

Aceast con tien a non-finalit ii în „pip irea [sim irea] lui Dumnezeu” a
fost experien a tuturor vrednicilor „pip itori” l untrici de Dumnezeu. Ei î i dau
seama c propria lor concep ie asupra Infinitului s-a adâncit i l rgit constant odat
cu experien a. Aceia care încearc s gândeasc în elesul experien ei i s o coreleze
cu rest ul cunoa terii omene ti sunt misticii filosofici; cei care încearc s i dezvolte
abilitatea în ei i s aprofundeze experien a sunt misticii practican i ori
experimentat ori.

Unii, i print re ace t ia cei mai mari dint re t o i, au încercat s le fac pe

amândou . Religia începe în experien subiectiv . Religia este ceea ce face omul cu
solitudinea lui, c ci în solitudine sunt em supu i experien ei subiective.

Despre at it udinea religioas voi vorbi duminic -diminea a viit oare. Aceast a va
fi ultima dum inic din acest sezon când voi oficia slujba dr. Bailes, slujb care se va ine
începând cu 10:30 la Fox Wilshire Theat er , pe Wilshire Boulevard , lâng La Cienega . O
at it udine religioas adev rat est e mânt uirea omului.
 Dumnezeu nu se schimb niciodat ; noi suntem cei care ne schimb m; ochii
no tri spirituali devin mereu tot mai ageri; iar aceast augmentare a adev rului ne va
aduce o etern-crescând pace l untric .

Cea mai bun ap rare îm pot riva asalt ului în el t or asupra vederii noast re
ment ale i morale est e ochiul spirit ual , ori Ochiul lui Dumnezeu . Cu alt e cuvint e, un
ideal spirit ual ce nu poat e fi schim bat de circumst an e, un cod al onoarei personale i
al int egrit ii în noi în ine, bun voin i iubire fa de al ii. „ Nu ce e t i, nu ce ai fost
vede Dum nezeu cu ochii S i iert t ori, ci ceea ce ai fi” . [aut or necunoscut din sec. XIV,
„ Norul Necunoa t erii” , lucrare de mist ic cre t in , cap. 75]

Prin venele celui mai umil om de pe p mânt curge sângele regesc al fiin ei.
adar, s privim omul prin ochii iubirii imaginative, ceea ce cu adev rat înseam n a
privi cu Ochiul lui Dumnezeu. Sub influen a Ochiului lui Dumnezeu, idealul se înal
din prezent precum apa este eterizat de soare într-un t râm închipuit. Lucruri cu
totul îndep rtate sunt aici pentru ochiul spiritual.

Ochiul lui Dumnezeu face visul viit or un fapt act ual. Nu [sunt înc ] pat ru luni
pân la seceri – prive t e din nou. Dac persist m în aceast vedere, ne vom ridica
înt r-o bun zi cu dep rt area din ochii no t ri i înt reaga apropiere st at ic , st agnant , nu
va mai avea nicio im port an . O vom da la o part e pe m sur ce ne vom îndrept a spre
obiect ivul nost ru v zut în dep rt are.

Omul care cu adev rat se descoper [cine est e] nu se mai poate l sa condus
decât de iubire.
Acest a e cu ochi prea cura i pent ru a cuprinde nedrept at ea. Abilit at ea noast r
de a-i ajut a pe al ii va fi propor ional cu abilit at ea de a ne cont rola i ajut a pe noi
în ine. În ziua în care om ul ob ine vict oria asupra lui însu i, ist oria va descrie acel lucru
drept o vict orie asupra du manului s u.

Cheia st în at it udine, i înt r-o bun zi omul va descoperi c suflet ul se

st pâne t e numai cu serenit at e. Cel put ernic cedeaz numai în fa a celui mai blând.

Recunoscând put erea t r irii l unt rice, s d m at en ie st rict dispozi iilor i

at it udinilor noast re. Fiecare et ap a progresului omului est e realizat prin exerci iul
imagina iei i t r irii lui int erioare.

Creând un „ ideal” înl unt rul sferei noast re ment ale, ne put em sim i în aceast
„ imagine ideal ” pân ce devenim una i aceea i cu aceast a, absorbind calit ile sale în
îns i esen a fiin ei noast re. Solit arul or i încarcerat ul pot , prin int ensit at ea imagina iei
i t r irii lor l unt rice, s influen eze miriade de oameni ast fel încât pot ac iona prin mai
mult e voci. Ext inde- i sim urile, încrede-t e în „ pip irea” t a, avânt -t e în t oat e zborurile
imagina iei t ale i nu t e t eme de propria t a sensibilit at e.
 Cel mai bun mod de a sim i binele din al ii est e acela de a fi mai int ens
con t ient de acest a. Fii precum am icul m eu i ai „ mai degrab un sent iment ” pent ru
t at ea, bog ia, fericirea pe care le dore t i. Ideile nu-s mare lucru dac nu coboar
din Ceruri i se înt rupeaz . F din rezult at e i realiz ri t est ul crucial al imagina iei
adev rat e. Pe m sur ce observi acest e rezult at e, vei fi det er minat s i umpli
imaginile cu iubire i s um bli înt r-o dispozi ie înalt i nobil , c ci vei t i, precum
poet ul,

„ Aia ce semeni culegi.

Vezi lanurile de acolo –
Susanul era susan, porum bul
Porum b. T cerea i Înt unericul t iau
a a se na t e soart a omului.” [ Sir Edw in Arnold, „ The Light of Asia” ]
 AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE

Discurs radiofonic, Post ul KECA, Los Angeles

(Iulie, 1951)

În crearea unui nou mod de via , trebuie s începem cu începutul, cu propria

noastr regenerare. Formarea organiza iilor, politice, religioase, sociale – nu e
suficient . Problema cu care ne confrunt m merge mai adânc decât percepem.
Revolu ia esen ial trebuie s înceap în noi în ine.

Totul depinde de atit udinea noastr fa de noi în ine – ceea ce nu afirm m

înl untrul nostru nu se poat e dezvolta în lumea noastr . Aceasta este religia dup
care tr im, c ci religia începe în experien a subiectiv , precum caritatea – începe de
acas . „S v schimba i prin înnoirea min ii” [Romani 12:2] este formula str veche –
i nu exist alta. Totul depinde de atit udinea omului fa de sine însu i. Ceea ce nu
poate ori nu vrea s revendice ca adev rat despre sine însu i nu se va putea
niciodat dezvolta în lum ea lui.

Omul mereu prive te în jur prin lumea lui i se întreab , „Ce-i de f cut? Ce se
va întâmpla?”, pe când ar trebui s se întrebe, „Cine sunt eu? Care este conceptul
meu de sine?”.
Dac vrem s vedem lumea ca un loc mai bun, mai frumos, trebuie s
afirm m realitatea mai-binelui, mai-frum osului înl untrul nostru. Este scopul ultim al
înv turilor mele acela de a indica drumul spre aceast des vâr ire. Încerc s î i ar t
cum omul l untric trebuie s se reajusteze pe sine – care trebuie s fie noua premis
a vie ii sale, cum trebuie „s i piard sufletul” la nivelul pe care i-l cunoa te acum,
pentru a i-l reg si iar la nivelul înalt pe care-l caut .
Îi est e imposibil om ului s vad alt ceva decât con inut ul propriei sale
con t ien e, c ci nimic nu are exist en pent ru noi decât prin con t ien a pe care o avem
despre acel lucru. Om ul ideal caut mereu o nou încarnare, dar dac noi, noi în ine,
nu-i oferim ascenden omeneasc , noua încarnare nu se poat e na t e. Noi sunt em
mijlocul prin care se produce r scump rarea firii din legea necru t oare. M arele scop
al con t ien ei est e acela de a produce aceast r scump rare. Dac refuz m povara i
ut m spre legea firii pent ru a just ifica de ce aceast r scump rare a lumii prin iubire
imaginat iv est e ceva ce nu se poat e produce, ne anul m pur i sim plu scopul vie ilor
noast re prin lipsa de credin . Respingem m ijlocul, singurul mijloc prin care acest
proces al r scum p rii t rebuie s se produc .
Singurul t est al religiei ce merit a fi f cut est e de a cercet a dac e aut ent ic –
dac izvor t e din convingerea cea m ai adânc a individului, dac est e rodul
experien ei l unt rice. Nicio religie nu e demn de om dac nu îi d un sens profund i
t rainic c t ot ul e bine, chiar în ciuda a ceea ce i se pet rece lui personal.
 M et odele cunoa t erii ment ale i spirit uale sunt complet diferit e, c ci
cunoa t em un lucru ment al uit ându-ne la el din afar , comparându-l cu alt e lucruri,
analizându-l i definindu-l.
[Alfred North] Whit ehead a definit religia drept ceea ce face omul cu
singur t atea lui . A vrea s adaug c , personal, cred c e ceea ce omul est e în
singur t atea lui . În solit udinea noast r sunt em condu i spre experien a subiect iv .
At unci, a adar, s ne imagin m a fi om ul ideal pe care dorim s -l înt rup m în lum e.
Dac , în solit udine, experiment m în imagina ia noast r ce am experiment a în realit at e
dac ne-am fi realizat obiect ivul, vom deveni, în t im p, t ransforma i în imaginea
idealului nost ru. „ S v schim ba i prin înnoirea min ii” – „ s v îmbr ca i în om ul cel
nou… gr i adev rul fiecare cu aproapele s u” [ Efeseni 4:24,25, Zaharia 8:16] . Procesul
devenirii unui „ fapt de a f i” un „ fapt al con t ien ei” se face „ prin înnoirea min ii” .
Ni se spune s ne schim b m modul de a gândi. Dar nu ne putem schim ba
gândirea dac nu ne schimb m ideile. Gândurile noast re sunt rev rsarea fireasc a
ideilor noast re, iar cele mai adânci idei ale noast re sunt omul însu i. Sfâr it ul dorului
est e înt ot deauna a fi – nu a face. St ai neclint it i cunoa t e [Psalm 45/ 46:10] c „ EU
SUNT ceea ce doresc [s fiu] ” . Caut mereu fii . Reformele ext erioare sunt inut ile
dac inima t a nu se reformeaz . În Ceruri se p t runde nu prin înfrânarea pasiunilor
noast re, ci mai curând prin cult ivarea virt u ilor noast re. O idee veche nu se d uit rii
precum un capriciu, ea t rebuie alungat prin idei noi. Dispare numai când o cu t ot ul
nou i capt ivant idee ne ocup at en ia. Vechile t ipare de gândire i t r ire l unt ric –
precum frunzele moart e ale st ejarului – at ârn pân ce sunt îm pinse de alt ele, noi.

Creat ivit at ea e, în fond, o mai profund recept ivit at e, o mai ascu it

sensibilit at e. Visul viit or t rebuie s devin fapt prezent în mint ea oricui vrea s i
schim be via a. Orice serioas ext eriorizare est e precedat de o profund absorb ie.
Când acea absorb ie est e îm bibat cu marele nost ru ideal – când devenim acel ideal –,
at unci îl vedem manifest at în lumea noast r i realiz m c prezent ul nu se ret rage în
t recut , ci avanseaz spre viit or.
Astfel ne schimb m, în esen , viitorul. Un „acum” care este „alt undeva” nu
are pentru noi absolut niciun sens. Recunoa tem „acum” numai at unci când e în
acela i timp „aici”. Când ne sim im în starea dorit „aici” i „acum”, ne vom fi
schimbat cu adev rat viit orul.
Aceast „ Schim bare a viit orului” sper s i-o pot deplin explica duminica
viit oare, când voi vorbi pent ru dr. Bailes de la 10:30 la Fox Wilshire Theat er , pe W ilshire
Boulevard , lâng La Cienega . Scopul meu est e s t e st ârnesc spre un mai-mare concept
despre t ine însu i i s i explic at ât de limpede met oda prin care î i po i realiza acest
concept încât s pleci dup slujb o fiin t ransformat . Cei descuraja i au nevoie
crunt de inspirare de m re e principii. Trebuie s revenim la principiile de la
început uri de va fi s vorbim cu un glas ce va aprinde imagina ia i va t rezi spirit ul. Înc
o dat t rebuie s repet , în crearea unui nou mod de via , t rebuie s începem, de la
chiar început , cu propria noast r regenerare individual .
 Cea mai mare am gire a omului este convingerea lui c poate face orice.

Fiecare crede c poat e – fiecare vrea s fac , dar t o i înt reab „ Ce s fac?” .
Ce s faci? Este im posibil s faci ceva. Trebuie S FII. E greu pent ru noi s
accept m fapt ul c „ Eu nu pot s fac de la M ine nimic” [Ioan 5:30] . E grozav de greu,
t ocmai fiindc acest a e adev rul, iar adev rul îi pare înt ot deauna greu de accept at
omului. Dar, de fapt , nimeni nu poat e face nimic.
Tot ul se înt âm pl – t oat e care se înt âmpl omului, t oat e care i se fac, t oat e care
vin de la el – t oat e ast ea se înt âmpl , i se înt âmpl exact la fel cum vine ploaia, ca
rezult at al schim b rii în t em perat ura din regiunile mai înalt e ale at mosferei.

Iat o provocare pent ru noi t o i. Ce concept men inem despre noi în ine în
regiunile mai înalt e ale suflet ului? Tot ul depinde de at it udinea om ului fa de sine
însu i. Ceea ce nu va afirma ca fiind adev rat înl unt rul lui nu poat e crea vreodat în
lumea lui. O schim bare a concept ului de sine est e singura schim bare – noua rela ie
înt re suprafa a i adâncimile om ului. Adâncirea est e, în principiu, înt ot deauna posibil ,
ci adâncimea suprem e vie în fiecare, i e numai o chest iune de a deveni con tient
de aceasta.

Via a ne cere încuviin area de a muri i de a ne na te din nou.

Asta nu înseam n c murim cu trupul. M urim în spiritul omului vechi pentru a
deveni omul cel nou, pentru a vedea noul om în trup. „Supunere voii lui Dum nezeu”
[1Corint eni 15:22, Evrei 12:9, Iacov 4:7 et c.] este o veche fraz pentru aceasta i nu
cred c e alta, mai nou , mai bun . În acea dedicare-de-sine idealului pe care dorim
-l exprim m, întregul conflict este dispersat iar noi suntem transforma i în
imaginea idealului în care ad st m.

Ni se spune c om ul f ve mint e de nunt a int rat în Îm p ie [probabil

M at ei 22:2-14] prin sim ulare ireat . El nu crede l unt ric ceea ce pract ic ext erior. El
pare bun, amabil, generos. El folose t e cuvint ele pot rivit e, dar l unt ric, nu crede nimic
din t oat e acest ea. Venind îns în lum ina put ernic a acelora cu m ult mai con t ien i
decât el, el nu mai reu t e s în ele. Un ve mânt de nunt semnific dorin a de
uniune.
El nu are dorin a de a se uni cu ceea ce înva pe al ii, chiar dac ceea ce
propov duie t e est e adev rul.
adar, el nu are ve mint e de nunt . Când sunt em uni i cu adev rul, at unci
m deopart e vechea fire i ne reînnoim în spirit ul min ii noast re.

Adev rul îi va despuia pe iscusi ii pref cu i de falsa lor arist ocra ie. Adev rul, la
rândul s u, va fi cucerit i guvernat de arist ocra ia binelui, singurul lucru de neînvins
din lume.
 CEEA CE DEJA A FOST

6 oct. 1959

Aceast t ribun se preocup numai cu m re ul secret al vie ii. Aici sunt em

convin i c Put erea Suprem care a creat i sus ine universul est e Imaginarea Divin , i
nu se deosebe t e de imaginarea omeneasc decât prin gradul de int ensit at e. A adar
Dumnezeul-în-om este minunata ta Imagina ie; Acela e Dum nezeu. i spunem c
Imagina ia creeaz Realitatea, dar ine seama c la acest nivel uman pe p mânt,
necesit timp i persisten . Dac vom persista în imagine, vom tr i în ea, vom dormi
în ea, vom respira în ea – se va cristaliza în form tangibil . Noapte dup noapt e,
lu m diferit e fa et e ale acest ui cu adev rat m re secret i, înt orcându-ne spre cea m ai
mare cart e despre Imagina ie din lume, îl t rat m diferit . Deci, înt orcându-ne asupra lui,
ine seama c Biblia se adreseaz Imagina iei, nu om ului sim urilor ori om ului ra iunii –
cel care e „ r cit ” ori „ mort ” ori „ adânc adorm it ” .

Vom lua un scurt i sim plu verset i- i vom ar t a de ce nu se adreseaz „ om ului

firesc” – Ecclesiastul [Link] „Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte
vremuri; i Dumnezeu cheam iar i aceea ce a l sat s treac .” „Omul firesc” nu
poate cuprinde asta, c ci, pentru el, realitatea se bazeaz numai pe eviden a
sim urilor. Omul ra iunii n-ar put ea conf irma finalul verset ului, spunând c , de-ar fi s
fie t ot u i vreun sens, aut orul t rebuie s se fi referit la recuren . Soarele r sare în
fiecare zi i luna î i urmeaz ciclul s u i anot im purile vin i t rec. Dac lu m o imagine a
universului de azi, savan ii ar put ea calcula cât t im p va lua pent ru a reveni în punct ul
din imagine. Deci int elect ualul ar put ea just ifica verset ul; dar nu ast a s-a vrut a se
spune, c ci se adreseaz nu omului ra iunii ori omului sim urilor, ci om ului Imagina iei.
Despre ce e vorba at unci? „ Ceea ce est e a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alt e
vremuri; i Dumnezeu cheam iar i aceea ce a l sat s t reac .”

Ni se spune c El a f cut om ul generic (b rbat -femeie) dup imaginea

[asem narea] Lui i i-a spus „ Om” [Geneza/ Facerea 1:26,27] . Apoi ni se spune c a fost
alungat [3:24] i t oat e preo irile ne spun c a fost alungat din cauza vreunui „ p cat
originar” .
Eu îmi t rimit fat a la coal pent ru a se preg t i s t r iasc în lumea ast a, nu
pent ru a o pedepsi, dar, pent ru a o preg t i, t rebuie s o t rim it . În Barbados aveam un
sist em educa ional bun, de i nu pest e nivel liceal, a a c , b iat fiind, vedeam m ul i
copii venind de pe alt e insule la început ul anului colar cu haine i c i noi.
Credeau c era grozav, f ca m car s t ie ce însemna ast a. Dar apoi, venea
vremea ca p rin ii s -i s rut e de r mas-bun i s -i lase în acest loc st r in, a a c m ul i
adormeau plângând nu doar o noapt e, ci înt regul semest ru, înt r-at ât de mare le erau
dorul de cas i singur t at ea.
 Dar p rin ii o f ceau din iubire; din iubire îi l sau acolo. M ul i î i t rim it eau copiii
mai depart e în Anglia, pent ru o i mai înalt preg t ire i cu uria e sacrificii, a a c nu- i
permit eau s -i aduc înapoi în vacan e, a t ept ând uneori cu anii pân s se revad .
Dar o f ceau din iubire i numai din iubire.

O nesfâr it fiin de iubire a f cut acela i lucru cu noi. Eram „ mor i” . Eram
înt reg-f cu i i perfec i, dar eram precum st at uia Galat eei. Iar apoi, pent ru a însufle i
omul i a-l face precum Dum nezeu, El a t rebuit s -l alunge – nu în spa iu, ci în mint e.
adar Dum nezeu a devenit om , lucrul ce era mort , i pentru a o face, a trebuit s Se
coboare pe Sine la acest nivel care, în compara ie cu st rile mai înalt e, s-ar numi
„ mort ” . Acest ve mânt de piele pe care îl por i a fost îndelung în preg t ire pent ru Fiul
lui Dum nezeu. Ni se spune, „ Apoi a f cut [Domnul Dumnezeu lui Adam i femeii lui]
îm br mint e de piele i i-a îmbr cat] ” [Geneza/ Facerea 3:21] .
Est e un demers didact ic.
De ce suntem aici? Pent ru a face imagini [ „ chipuri i asem ri” , cf. limbajului
biblic] . Înt regul univers est e o imagine a fant eziei cosmice. Înv m , a a c începem cu
lucrurile simple – o slujb , o cas nou , o schimbare de mediu. Le facem în acela i fel în
care le-a f cut Tat l nost ru, dar aceast a est e o sal de clas , a a c mai facem gre eli –
dar vina nu est e a noast r , c ci noi nu sunt em înc t rezi i. i iat c era sist em ul
perfect , exist ând numai pent ru Creat orul lui, iar apoi Dumnezeu t raseaz anumit e
por iuni din acest a, „ preg t ind ast fel drum ul de înt oarcere al alungat ului S u” [W illiam
Blake, „ Ierusalim ” , 3-62-20 – cf. Ioan 14:3] . Dum nezeu caut ceea ce a fost alungat ,
ast fel încât s poat spun : „ C ci acest fiu al meu mort era i a înviat , pierdut era i s-a
aflat ” [ Luca 15:24] . Deci noi sunt em cei pe care îi caut .
Est e ceva ascuns în aceast hain de piele ceea ce caut El.
Trebuie s trecem dincolo de sim uri i s începem s cre m. Spun deci
t ut uror c t rebuie s începem art a cre rii, indiferent cât de sim plu ori cât de mare e
lucrul, indiferent de ce est e aceea ce se creeaz . Cre m prin credin , i credin a este
„încredin area celor n jduite, dovedirea lucrurilor celor nev zute” [Evrei 11:1;7] .
Cre m prin strângerea de imagini ce implic faptul c avem acum ceea ce vrem în
lumea aceasta, i, dac suntem credincio i, aducem acel lucru întru fiin , i f când
asta, începem s ne mi m prin drumul labirintic al întoarcerii Fiului S u.

„ Pe cine bat e Dum nezeu, pe acela îl va i alina i-l va numi ‚prieten’” . Dac e t i
nit deci, s nu crezi c est e din cauza a ceea ce ai f cut în t recut . Nu. Trecem prin
culoarele labirint ice fixe pe care le-a preg t it pent ru înt oarcerea Fiului S u. Ast fel ca
Fiul s Se t rezeasc în sfâr it , iar El merge al t uri de M ine de-a lungul înt regului drum
prin st rile acest ea.
Po i crea orice în aceast lume dac tii cine e ti, iar dac nu t ii, de ast a exist
acest e t ribune, ca s t e înve e, c ci cu t o ii sunt em int erconect a i. Ai put ea crede c
t i neînsem nat ; ai put ea chiar fi înt em ni at – dar chiar i dup grat ii, creezi. i nu
t rebuie s r mâi în t em ni dac t ii cine e t i.
 Ai zburat vreodat pest e un lac ori pest e ocean?
Un priet en de-ai mei a venit recent cu avionul din San Diego. Fusese în M arin
i a avut b rci mereu, dar nu mai observase niciodat ceea ce vedea acum din aer. Era
pe part ea cu oceanul când a decolat avionul din San Diego i, privind în jos, i-a v zut
vasul de 10 met ri venind din direc ie opus . A observat dâra l sat de mica lui nav i a
privit -o cum se l rgea, f ca nimic s o t ulbure. Când avionul a virat spre larg, zbura
deja cu aproape 500 km/ h, dar privind înapoi, a realizat c micul s u vas – înaint ând cu
probabil 30 de noduri – t ulbura înt regul Pacific. Cât put ea z ri cu ochii, aceast urm se
rgea f ca nimic s o poat opri, iar cel de pe vas probabil habar nu avea de ast a.

Cu t o ii sunt em ast fel. Crezi c po i imagina i s nu-i afect ezi pe ceilal i? Est e ca
dâra: în t im p, cuprinde înt reaga lume. Începe ca un m ic „ v” , dar se l t e din ce în ce.
Cu t o ii vor fi inf luen i înt r-un fel sau alt ul de t iparul m eu. Dac cineva t ie ce vrea
pent ru sine sau pent ru al ii i r mâne credincios acest ei imagini, nu t rebuie s înt rebe
„ Cine o s m ajut e?” , c ci fiecare om ce trebuie s joace un rol îl va juca pent ru a face
posibil îm plinirea acelui vis.

O doamn mi-a spus înt r-o sear , „ Prive t e-mi mâinile! Acum o s pt mân erau
icat e de parc m-a fi st ropit cu acid; acum nu mai e nicio urm , dar mi-a luat cinci
zile de revizuire pent ru a face ceea ce vezi” . Tim p de nenum rat e zile înaint e de ast a,
nu s-a înt âmplat nim ic, dar cinci zile de revizuire au t duit -o. A produs aceast
schim bare în propriul ei corp. Ast a pare aiureal om ului ra ional; „ pent ru neam uri
[elini; greci, sau în elepciunea lumii acesteia] est e „ nebunie” i „ pent ru iudei” [sau cei
care caut semne, cer semne] „ smint eal ” [sau, „ piat r de pot icnire” , 1Corint eni 1:23] .
Înseamn c om ul ra iunii nu poat e în elege; el nu poat e crede c cineva poat e crea
prin imagina ie. Calea e preg t it pent ru t ine, c ci sunt nenum rat e st ri, iar noi
put em crea st ri pent ru a-i asist a pe al ii i pent ru a-i scoat e din cele în care au c zut .

Sunt em aici pe p mânt ca înt r-o uria sal de clas . Nu am fost t rimi i aici
pent ru a fi pedepsi i, ci pent ru a înv a s devenim creat ori precum Tat l nost ru. Nu
exist „ p cat originar” , c ci Dumnezeu a luat hot rârea de a m t rimite „ la coal ” . De
fapt , eram „ mort ” . Exist am numai pent ru Dum nezeu, creat orul sist em ului perfect , iar
apoi a ap rut hot rârea de a m supune acest ei coli în speran a c voi fi eliberat în
libert at ea glorioas a fiilor lui Dum nezeu. De-ar fi dup el, ce copil ar alege coala?
Dar iubind copilul, p rin ii îl supun inst ruirii. Câ i ani sunt lua i din via a
copilului i da i înv rii? Est e la fel cu noi, numai c e o coal mai larg . A a c nu
îng dui nim nui s i spun c ai f cut ceva r u n scându-t e. Acest e ve mint e de piele
au fost preg t it e pent ru noi, c ci ele ajut om ul – realit at ea nev zut – s devin
con t ient . i apoi, anumi i dasc li t rimi i de Dum nezeu îi vor spune despre singurul
lucr u de pre din lume, i anume, despre t rezire.
Dar dac în t rezire, vrei o cas mai bun , o slujb mai decent , o mai bun
t ate, at unci încearc s le creezi.
 ecul nu conteaz ; înve i. Dac persi ti, vei învinge. Creezi prin credin . Prin
credin lumile s-au f cut i sus inut . Lucrurile care s-au f cut s-au f cut din lucruri care
nu se v d [cf. Evrei 11:3] . Deci cum ar fi lumea dac ai fi omul care vrei s fii? Vezi
lumea a a cum ai vrea s o vezi.

Îng duie-mi s i definesc Imagina ia. Est e senza ie spirit ual , dar cuvânt ul
„ spirit ual ” est e ceva ce m ult ora dint re noi nu spune nim ic pract ic – acorporalul ca
ceva opus corporalului.

Dar Imagina ia este puterea ce percepe ceea ce nu cuprind sim urile. Ia un

t randafir – nu e niciunul aici – dar chiar acum, a put ea s -l sim t în vreun fel? S -l
miros? S -l at ing? Pot , de i lipse t e din raza sim urilor.

Aia-i Imagina ie. Dac Imagina ia creeaz realit at ea, o ast fel de percep ie a
ceea ce nu cuprind sim urile o face s fie astfel. Avem nenum rate studii de caz pent ru
a o dovedi. Imagina ia est e put erea de a percepe ceea ce nu cuprind sim urile, i dac
persi t i, vei merge dincolo de omul sim it or i dincolo de omul ra ional. „ Om ul firesc nu
prime t e cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pent ru el sunt nebunie i nu poat e s le
în eleag , fiindc ele se judec duhovnice t e” 1Corinteni 2:14] .

Cum îm i pot ident ifica spirit ual casa? Nu o pot vedea cu ochii mei fizici, nici nu
o pot at inge cu mâinile mele fizice, dar, în Imagina ie, le pot face pe ambele. Ai put ea
spune, „ Dar eu nu am o cas ” . Ei bine, faci acela i lucru cu o cas pe care nu o ai înc .
-o cu bani pe care acum nu îi ai. Nimic nu are acela i m iros ca banii, ori acela i sunet .

Dac bani sunt ceea ce dore t i, folose t e- i fiecare sim pent ru a-i face reali.
Dar nu spune, „ Îi percep pent ru c t iu c sunt acolo” . Pentru a exersa Imagina ia, vezi
ceva ce nu est e înc acolo. Apoi, t recem dincolo de „ om ul firesc” , precum doam na
care în cinci zile i-a produs o vindecare t ot al a mâinilor ei.

To i sunt aici pent ru facere de imagini i pent ru a înv a lec ii, iar Fiin a care
te-a trimis aici a venit cu tine i nu te-a p sit niciodat . A devenit t u i t e aprinde cu
Ea îns i. i cum aprinde om ul, Ea se t reze t e prin t rec t orile preg t it e pent ru t ine în
aceast sal de clas numit P mânt . i apoi, în ându-Se, est e îm br at i I se d
inelul i vi elul cel îngr at [exem plul fiului risipit or, Luca 15:11-32] . „ C ci acest fiu al
meu mort era i a înviat [pierdut era i s-a aflat ] ” . C ci prima st are era moart ea i apoi
vine însufle irea acest ei st ri.

Era pierdut i acum S-a aflat [din nou] . „ Ceea ce est e a mai fost i ceea ce va
mai fi a fost în alt e vrem uri; i Dum nezeu cheam iar i aceea ce a l sat s t reac .”
Deci îl alung sco ându-l din mint e. Îl caut pe Iacov al Vechiului Test ament i pe Iisus
al celui Nou. C ci când îl g se t e, Fiin a devine Iisus. G sindu-L, a Sa est e realit at ea de a
fi, care de-acum est e.
 i Îl va g si în fiecare fiin din lume. Când ast a începe s se t rezeasc în t ine,
vechea form nu mai poat e cont inua, a a cum vinul cel nou nu se poat e pune în
burdufuri vechi [M arcu 2:22] . Nu po i lua acest vin nou al adev rului i s -l limit ezi
vechii dogme – o va sparge în m ii de nd ri. A adar t rebuie s ia o nou form pe
sur ce Spirit ul începe s se t rezeasc înl unt ru.

i deci imaginea i nu cere nim nui s te ajute , c ci precum dâra l sat de

nav , va schim ba înt reaga lume, dac e necesar, pent ru îm plinirea piesei t ale. Tot
Pacificul a t rebuit s se t ulbure de acea dâr ; nimic n-o put ea opri.

Tu e ti arca lui Dumnezeu i ceea ce imaginezi t u îi influen eaz pe to i ceilal i

care, la rândul lor, imagineaz . Deci Imagina ia schimb lucrurile. Nu o baza pe fapte.
Adev rul, a a cum îl vedem, nu est e limitat la fapte, ci depinde numai de intensitat ea
Imagina iei. Oricine o poate face – dar adesea ra iunea va interveni.

Un amic mi-a spus seara aceast a c a dorit r spunsul la o anumit chest iune i i
s-a dat . A spus, „ M -am rugat Fiin ei din m ine” . Era o imagine de domeniu financiar , iar
el a prim it r spunsul, dar p rea înt r-at ât de ridicol încât nu l-a pus în pract ic . De i i s-a
dezv luit i i-ar fi adus t ot ce î i dorise, ra iunea a int ervenit iar el nu a invest it bani
înt r-o anume afacere. Ra iunea st înt re omul sim urilor i om ul Imagina iei.

Ai cit it „ Geniul risipit or” , despre via a lui Nikola Tesla? El spunea c nu exist a
nimic ce nu era deja înl unt rul Imagina iei. F cea cercet ri în vederea curent ului
alt ernat iv, iar când Edison i-a spus c nu se poat e realiza, el a r spuns, „ Dar îl v d, i îl
opresc i îl pornesc” . i când i-au adus modelul la fabric , n-au schim bat nici m car un
urub la acesta.

Un alt am ic, un violonist , a me t erit un model exact a ceva ce v zuse în mint ea

lui. Era o cut ie pliabil din cele pe care le f olosesc acum magazinele universale pent ru a
depozit a rochii i t reburi din acest ea. A pat ent at -o i i-a vândut pat ent ul pent ru
$10.000. Nu-i persoan în ara ast a care s nu fi folosit vreun model al cut iei acest eia.
Harry Webb a primit -o înt r-o viziune. Produc t orul a f cut ast fel milioane. Harry nu a
muncit pent ru ea. Ra iunea a fost suspendat i iat ce a ie it .

Aplic acest principiu micilor lucruri din via i nu l sa pe nimeni s i spun c

e prea mat erialist ; aceia i sunt cei care- i vor cere lucrul de care- i spun acum s t e
lepezi. ti aici în aceast sal de clas pentru a crea din imagina ia ta i pentru a o
face din credin . Imagineaz i creeaz cele mai nobile concepte pentru tine sau
pentru al ii i tr ie te în aceste concepte, iar într-un fel pe care tu nu-l cuno ti, vei
influen a vie ile tuturor de pe lume, i to i cei care vor fi necesari pentru a- i produce
visul vor fi im plica i i adu i în sprijinul t u. Chiar i cei care caut a face c ile
împotriva ta i cred c o fac tare pricepu i vor descoperi c singurul lucru pe care l-au
reu it est e acela de a face c ile împotriva lor.
 Influen ezi pe t o i din lumea ast a at unci când imaginezi. Cine t ie ce fiin , din
carcera sa de acum, t ulbur înt reaga lume larg . Nu va fi niciodat acuzat , c ci nu va fi
vreodat descoperit . Vor g si cauze corespunz t oare, dar nu-l vor put ea învinui, c ci el
era înt r-o celul . i t ot u i, ar put ea provoca un val de ur din adâncurile propriei sale
fiin e. De aceea est e at ât de im port at s imaginezi cu în elepciune. Est e numai o Fiin
ce Se t reze t e i Aceea est e Dum nezeu, iar noi am fost pu i în aceast sal de clas din
iubire, chiar dac , precum copiii, plângem nop i la rând. Ta i iubit ori i-au t rim is aici
copiii nedorit or i la coal ; un Tat Ceresc iubit or t e-a t rimis pe t ine pe p mânt . Aplic
acest principiu i folose t e cel mai mare t alent din lume, care e t i t u însu i. Iar t u e t i
Imagina ie în înt regime.

Nu pot cuprinde în cuvinte exaltarea care te a teapt pe m sur ce începi s

tr ie ti prin Imagina ie. i apoi po i t rece prin t oat e acest e st ri care au fost preg t it e
pent ru înt oarcerea celui alungat . Nici o st are nu a fost fixat înaint e de a se fi s dit în
Fiul put erea de a Se în a în ea. i cum El est e via a om ului, Dum nezeu e cu adev rat
Cel Care Se înal . Deci ne eliber m pe noi în ine din st ri i în acela i t im p eliber m i
pe al ii din aceea i st are. Indiferent ce a f cut un om , el est e numai înt r-o st are i poat e
fi ridicat .
Când începem s ne t rezim, vom începe s ne alin m i s ne t duim, c ci pe
cine bat e Dumnezeu, îl bat e cu un scop anume, i acela est e pent ru ca El s Se poat
t rezi. „ C ci acest fiu al meu mort era i a înviat ” . Nici cea mai monst ruoas fiar ce a
it vreodat pe p mânt nu s-a put ut pierde, c ci Dumnezeu est e prezent i în aceea.
Dac i una s-ar pierde, at unci Dum nezeu S-ar pierde, c ci El a devenit Fiul S u, ca El s
poat t rezi acel Fiu drept Dum nezeu.

Traseaz i visul a adar i tr ie te în el i va deveni adev rat.

Ni se spune c , sem nând sem t orul, s mân a a c zut pe pat ru feluri de
mânt [M atei 13:3-8; M arcu 4:3-8; Luca 8:5-18] . Primul nu era arat ; est e drum ul larg
i nicio s mân nu prinde r cin . Ace t ia sunt cei care nici nu vor s aud
[înv t ura] .
Apoi îi vei g si pe cei care vor ascult a aceast înv t ur , dar înv t ura ajunge
„ pe piat r ” . Ei aud ceva nou, dar t ot nu prinde r cin . Prim ul lucru pe care-l vor
spune est e „ Oh, s-ar fi înt âmplat oricum!” .
A t reia s mân a c zut „ înt re spini i ciulini” . Prinde r cini, spre deosebire
de cea c zut pe piat r , dar, cei care au pr imit aceast s mân cred c numai cu bani
i pot procura lucr urile i ast fel înv t ura a fost „ în bu it ” de spinii necredin ei lor.
Apoi e p mânt ul bine-preg t it , i aici s mân a prinde r cini adânci i,
„ crescând, face rod însut it ” . Tot ce s-a preg t it prin educa ia t a i a fost int erconect at
în c ile labirint ice ale propriei t ale min i. i apoi înve i s um bli în sent iment ul dorin ei
t ale îm plinit e i- i po i crea st ri din acest alfabet Ceresc al lui Dum nezeu, iar apoi
în elegem c t oat e pove t ile Bibliei sunt povest ea t a adev rat , a a cum a fost v zut
prin ochii celor care au scris-o.
 Est e ist oria suflet ului omului i înt r-o zi vei cunoa t e c se desf oar în t ine, i
apoi t ot ul se schim b rapid i vei în elege viziunea pe care nu ai în eles-o înaint e.

At unci po i spune: „ Înt reaga cart e vorbea despre M ine! ”

Vorbind despre Cel pe Care Dum nezeu îl caut , deci, Cel Care S-a pierdut , Cine
L-a g sit ? Dumnezeu L-a g sit . Tu o vei g si desf urându-se în t ine. i apoi vezi c nu
mai po i folosi burduf ul vechi, ori cadrul vechi, c ci viziunea difer i nu mai po i pune
pet ice noi la haine vechi [Luca 5:36] , or i vin nou în burdufuri vechi [M arcu 2:22] – iar
priet enii- i vor spune c , de vei face ast a, nu vei mai avea pe nimeni lâng t ine. Dar t u
t rebuie s mergi pe or bec it e t ot înaint e, fiindc ie i s-a dat vinul cel nou. Nu vezi pe
nimeni înt r-at ât de import ant i nu consideri în elept ul ori nebunul a fi în st ri
supreme, ci îi vezi t recând prin acest e st ri în care noi t o i am put ea c dea pe m sur
ce ne educ m , t recând din st area mor ii spre libert at ea divin a Fiilor lui Dum nezeu.

Deci dac ai o viziune, nu îng dui ra iunii s se amest ece, a a ca priet enul meu
care a pierdut $50.000 fiindc a perm is min ii s int ervin i nu a urmat r spunsul care
i se d duse. Ra iunea despart e „ om ul firesc” al sim urilor de om ul Imagina iei. Blake
spune:

„ Cei care- i în bu esc dorin a fac ast a fiindc a lor est e suficient de slab
pent ru a fi în bu it , iar în bu it orul, ori ra iunea, îi uzurp locul i-l guverneaz pe cel
înd t nic. i fiind în bu it , devine t rept at pasiv , pân ce e numai o um br de
dorin .”

Dac dore t i recuperarea unui priet en, nu- i în bu i dorin a, c ci apoi ra iunea
sigur o va în bu i de t ot . Nu l sa pe nimeni s i spun c sufer din cauza t recut ului.
Rost ul t u est e numai acela de a-l iert a. Nu t u e t i judec t orul. Nu l sa pe nimeni s i
spun c Tat l t u pedepse t e. Se pare c o face cu un scop: „ Eu omor i înviez, Eu
nesc i t duiesc” [Deut eronomul 32:39] et c. Alege via a [Deut eronomul 30:19] ,
dar t rebuie s exist e cont rast ul care s t e t rezeasc . Iar noi put em alege din pom ul
vie ii, care est e adev r i gre eal [vezi „ alet iologia” , st udiul nat urii adev rului, n.t r.] .

Deci mânt uie t e pe oricine din st area în care a c zut .

Vezi ce a vrut prorocul s spun prin „ Ceea ce est e a mai fost ” etc., fiindc sala
de clas est e preg t it pent ru t rezirea Fiului lui Dum nezeu.

Acum s int r m în t cere.

 AL T U DE LUAT

18 sept . 1967

Exist numai o singur cauz a fenomenelor vie ii. Acea cauz est e Dum nezeu.

zduit în t ine, Dum nezeu est e o persoan în cel mai lit eral sens al cuvânt ului.
Crede-m , c ci t iu ast a din experien . Dumnezeu, singurul creator, este imagina ie
pur lucrând în adâncul sufletului t u. Dumnezeu a început o treab tare bun în tine
i o va duce la bun-sfâr it în ziua în care puterea creativ a lui Dum nezeu se
descoper în t ine! Puterea creativ i în elepciunea lui Dumnezeu sunt definit e în
script uri drept Hristos. Când Hristos Se descoper pe Sine în tine, vei ti c tu e ti
puterea lui Dumnezeu i în elepciunea Lui.

Dum nezeu, propria t a minunat imagina ie omeneasc , st la baza t ut uror

abilit ilor t ale, inclusiv percep ia, i izvor t e la suprafa a min ii t ale, mai pu in
deghizat , în forma fant eziei creat ive, product ive. Când te întrebi ce po i face pentru a
transcende limit rile vie ii tale act uale, persi ti asupra mijloacelor. Dumnezeu nu- i
cere s ai în vedere mijloacele, ci s define ti finalul. Vorbindu- i prin interm ediul
dorin ei, Dumnezeu întreab : „Ce voie ti s i fac?” [M at ei 20:32, M arcu 10:51 et c.] .

Apoi, El î i spune s nu- i faci griji în privin a c ilor i mijloacelor, c ci c ile Lui
sunt de neanalizat . Sunt de necercetat i de nep truns. Aceast afirma ie o vei g si în
cel de-al unsprezecelea capit ol [:33] al Epist olei c t re Romani. Nu t e fr mânt a deci
asupra felului în care Dum nezeu î i va îm plini scopul, cunoa t e numai c El o va face.
Po i crede c visul t u este împlinit? Po i crede c este adev rat? Dac po i,
este al t u de luat, c ci nimic nu este imposibil celui care crede.

Acum, îng duie-mi s împ rt esc cu t ine t rei povest iri care mi-au parvenit
ast -var . Prima scrisoare est e de la amicul meu Bennie. În ea, îm i spune c st t ea
înt ins cu fa a în jos pe pat , când a sim it ca i când cineva îl prindea de umeri; i pe
când era ridicat , a auzit cuvint ele, „ Ia pozi ie! ” . A t iut int uit iv c t rebuia s ia o decizie
imediat : fie credea c imaginarea creeaz realit at ea, fie nu credea.

Script urile ne spun, „ Cine nu est e cu M ine est e împot riva M ea” [M atei 12:30,
Luca 11:23] . Nu e loc neutru, c ci „ n-am venit s aduc pace, ci sabie. C ci am venit s
despart pe fiu de t at l s u, pe fiic de mam a sa” [M at ei 10:34,35] .
De ce?
Fiindc du manii omului sunt înl unt rul lui. Fiecare t rebuie pân la urm s ia
pozi ie de part ea ideii c imaginarea creeaz realit at ea i s înoat e sau s se scufunde
cu ea.
 Acuma, cât eva zile mai târziu, în t im p ce era în medita ie, Bennie s-a sim it fiind
inut de la spat e de t rei b rba i. Pe când îl ridicau, a privit soarele r rind i a auzit
cuvint ele, „ Prive t e! ” , „ Iat !” i „ Recunoa t ere” . i-a amint it at unci un pasaj din cart ea
mea, „ Credin a i-e avut ul” : „Recunoa terea acestui adev r te va transforma
dintr-unul care încearc s-o fac într-unul ce o recunoa te ca deja fiind f cut ”. [cit at
aproximat iv, cap. 7, „ Fac -se voia Ta” ]
Curând dup aceast a, un priet en i-a cerut lui Bennie s se roage pent ru el.
Acela voia s fie direct orul administ rat iv al companiei pent ru care lucra. De i i se
refuzase ast a an dup an, Bennie i-a spus ce s fac i i-a imaginat , la rândul s u, c i
auzea priet enul spunându-i c pozi ia era acum a lui. Cât eva luni mai t ârziu, post ul s-a
eliberat i apoi i s-a dat priet enului lui Bennie, cu o m rire de salariu i o mai mare
responsabilit at e, exact a a cum î i imaginase. Ce a f cut Bennie? i-a imaginat ! Cui s-a
rugat ? Propriei sale minunat e imagina ii omene t i! Dum nezeu, creat orul a t oat via a,
e precum imaginare pur în t ine, st ând la baza t ut uror abilit ilor t ale – inclusiv
percep ia. El izvor t e la suprafa a min ii t ale mai pu in deghizat în forma fant eziei
product ive. Bennie a luat pozi ie. S-a rugat pent ru priet enul s u i a crezut c
rug ciunea sa a fost ascult at . S-a pus pe sine la încercare, i ferest rele Cerului s-au
deschis i s-a v rsat din bel ug binecuvânt area, spre binele t ut uror [cf. M aleahi 3:10] .
Acum Bennie t ie c „ la Dum nezeu t oat e sunt cu put in ” [M at ei 19:26 et c.] .

Dumnezeu este mai-tarele t u Sine. Turnându-Se pe Sine, Dum nezeu a luat

forma robului i e de g sit acum în asem narea om ului. Renun ând la propria Sa
put ere, Imagina ia Pur a luat asupra Sa limit rile t rupului, devenind prin aceast a om.
Dum nezeu est e Cel Care î i ese fiecare dorin înt r-o realit at e t ridimensional ,
t ept ându-t e efect iv i imediat , indiferent dac dorin a t a est e de r u sau de bine. Cea
care conjur gânduri în mint ea lui Hit ler ori St alin est e aceea i put ere precum cea care
conjur gânduri în m int ea papei ori arhiepiscopului de Cant erbury.

Nu exist doi dum nezei. Est e numai Unul!

Capit olele 14/ 13 i 53/ 52 ale C ii Psalmilor sunt ident ice, fiecare
spunându-ne: „ Zis-a cel nebun în inima sa: ‚Nu este Dum nezeu!’, dar Dom nul din cer a
privit pest e fiii oamenilor, s vad de est e cel ce în elege, sau cel ce caut pe
Dum nezeu” . Aici descoperim c , în ochii Lui Dumnezeu, în elepciunea este echivalat
cu a-L c uta pe Domnul. Iar dac Dumnezeu est e at ot-în elept i atot-put ernic, atunci
orice c utare alta decât dup Domnul est e prost ie.

Ai put ea fi cel mai mare mat emat ician or savant , cel mai int eligent ori onorat
om înt re oameni, dar de c ut area t a nu est e dup Dum nezeu, e t i prost în ochii Lui.
Chemat s cau i cauzele crea iei, de ce t e pierzi în fenomenele vie ii? Când ceva se
înt âm pl , caut print re gânduri i- i vei descoperi propria minunat imagina ie
omeneasc drept cauz a experien ei t ale, fiindc Dumnezeu est e o persoan .
 În acest moment , El poart o masc num it Neville, dar cel care î i vorbe t e
acum se t ie pe sine a fi Cel din Vechime. Fiecare fiin din lume est e o masc purt at
de Dum nezeu; c ci, g zduit în om, est e imagina ia om ului.

Un gând asupra c ruia se ac ioneaz est e un act imaginar. Gânde t e

(imagineaz ) un cut remur t eribil i Dumnezeu i-l va da. Imagineaz (gânde t e-t e la) un
zboi i Dum nezeu i-l va furniza i pe acela. Imagineaz pace i o vei avea. Dum nezeu
i va da s t at e dac î i vei imagina numai c e t i s t os.
Imagineaz succes i îl vei avea. În clipa în care gânde t i, î i hr ne t i imagina ia,
care est e o persoan . Folosesc int en ionat cuvânt ul „ persoan ” , c ci t u e t i o
persoan . E t i masca pe care o poart acum Dumnezeu, c ci Dumnezeu a devenit tu
pentru ca tu s po i deveni Dumnezeu.

Acum îng duie-mi s împ rt esc o alt scrisoare cu t ine. Anul t recut , aceast
doam n ce locuia cam cu 100 de kilomet ri la nord de San Francisco, a fost cuprins de
dorin a de a veni în Los Angeles i s asist e la o prelegere de-ale mele. L sând vorb la
birou, a condus spre aeroport ul din San Francisco, de unde a luat avionul spre Los
Angeles. Acolo, s-a înt âlnit cu o priet en i au venit imediat la conferin . Dup
conferin , s-a al t urat unui grup de pat ru femei i un b rbat la o cafea i a dezv luit
fapt ul c îi era foame, dat fiind c s rise peste prânz i cin în ziua aceea. Domnul ce
edea lâng ea a spus at unci, „ M i-ar pl cea s fac cinst e cu o fript ur ” . Iar ea,
privindu-i chipul, a auzit o voce l unt ric ce-i spunea, „ st a-i b rbat ul t u” .
Acuma, aceast femeie fusese m rit at i divor at de pat ru ori, a a c avea
dorin e precise în privin a unui so , dorin e pe care ea credea c m usai t rebuia s le
îndeplineasc . Voia s fie fericit -c t orit cu un b rbat care t r ia dup acest adev r.
Voia ca el s îi iubeasc i s îi respect e atât pe ea cât i pe fiul ei de apt esprezece ani.
Imaginându- i un ast fel de b rbat în sept embrie, a part icipat la înt âlnirea cu m ine în
oct ombrie i s-a m rit at cu dom nul pe care-l cunoscuse aici în ianuarie urm t or.
Domnul respect iv i-a ad ugat i versiunea lui la aceast scrisoare, spunând:
„ Flirt ând cu ideea de a fi c t orit , am m ers la un magazin de amanet în sept embrie
t recut i am cum p rat o verig de aur masiv pe care mi-am pus-o pe al t reilea deget de
la mâna st âng . În fiecare zi purt am inelul i în fiecare sear adormeam în sent iment ul
de a fi fericit -c t orit ” .
Amicul nost ru credea c n-ar fi put ut ob ine sent iment ul de a fi c t orit f
un suport fizic, dar t u nu ai nevoie de nim ic în afar de imagina ia t a pent ru a prinde
starea dorit . Fiind un fost alcoolic, acest dom n i-a imaginat o so ie care nu
scormonea prin t recut ul lui; c ci, de i nu se mai at insese de alcool de nou ani, pl t ise
pre ul s u în c ut area lui Dumnezeu. Vezi t u, alcoolicul se afl în c ut area adev rului.
Înset at , el g se t e un spirit fals în forma alcoolului, pe când cei care nu se at ing de
ut ur – i îi crit ic pe cei care o fac – nici m car nu i-au început c ut area.

Dar am ve t i pent ru ace t ia.

 Înt r-o bun zi, i ei vor cunoa t e o foame ce nu va fi sat isf cut de pâine. Vor
cunoa t e o set e at ât de put ernic , încât vor face gre eala de a vedea ost oirea set ei în
forma unei st icle. Dar fiindc nu e acel fel de set e, set ea va r mâne. Apoi, ei vor
descoperi adev rat a foame i adev rat a set e, care sunt pent ru auzirea cuvânt ului Lui
Dum nezeu.

Acum, în cea de-a t reia scrisoare, un dom n scrie: „ Împrum ut ând de la banc , în
fiecare lun când t rimit eam rat a, reduceam t ot alul din eviden ele mele. Înt r-o zi, pe
când îmi complet am cecul i notam suma, am închis ochii i am v zut dou zerouri sub
coloana soldului. Apoi am oft at a u urare deoarece dat oria era pl t it . Cele t rei luni
urm t oare, am persist at în a vedea acel dublu-zero i în a m bucura c eram eliberat
de dat orie. Apoi a sosit o surpriz nea t ept at : compania noast r ne-a pl t it fiec ruia o
prim semest rial care a fost înt r-at ât de mare încât am fost în st are s -mi pl t esc
t oat e fact urile, inclusiv îm prumut ul bancar, depunând acum economii la aceea i
banc .”
Acuma, cred c acest domn i cu m ine t rebuie c sunt em dou boabe din
aceea i p st aie, fiindc banii par a arde i în buzunarul lui. În loc s i in banii în
banc , a a cum ar face mint ea ra ional , amicul meu a început s se gândeasc la cum
i-ar put ea chelt ui, a a c a g sit , bineîn eles, o cale.
A cump rat un caset ofon i l-a adus pent ru a-mi înregist ra mesajul!
t re cine s-a înt ors am icul meu at unci când a vrut îm prum ut ul achit at ? S-a
înt ors spre Dum nezeu! Nu a c zut în genunchi pent ru a cere vreunui dum nezeu din
afar s fac ceva pent ru el. Nu s-a dus la biseric pent ru a se sf t ui cu preo i, rabini ori
past ori. Nu a cont act at vreun a a-zis înv t or al adev rului , ci pur i simplu i-a închis
ochii la ce era evident i a v zut dou zerouri sub coloana soldului s u.
Apoi, pent ru înt âia oar în ist oria companiei sale, se d o prim semest rial .
Ast a i s-a înt âmplat pent ru c a folosit legea i cunoa t erea lui a ceea ce e Dumnezeu.

Nu t o i cei care-L caut pe Dum nezeu Îl g sesc, dar sunt i dint re aceia care,
precum Filip, at unci când Îl g sesc, î i aduc i frat ele, pe Nat anael. Andrei L-a g sit pe
Iisus i l-a adus i pe Petru. i t u Îl vei g si pe Iisus când î i exersezi imagina ia, i-i vei
aduce pe cei pe care-i iube t i la con t iin a Lui. Dac ar da un mare noroc în bani pest e
t ine, n-ar beneficia de el i nevast a, ori so ul t u, copiii t i, i t o i cei din cercul t u
imediat ? i de-ar da pest e ei, n-ar da i pest e t ine?
Beneficiem a adar unii de pe urma alt ora în c ut area i încercarea Lui.

Apocalipsa [„Revela ia”] ne spune s fim fie fierbin i, fie reci, dar niciodat
ldicei [„ t em pera i” , „ lipsi i de ent uziasm ” , 3:16] . Dac nu m crezi pân la punct ul în
care vei pune legea la încercare, e t i c ldicel. Dar înt r-o zi, precum Ben, vei lua pozi ie.
Vei fi ori cu mine, ori îm pot riva mea. Vei încerca s crezi c imaginarea creeaz
realit at ea, ori vei respinge aceast idee. Vei fi fierbint e ori rece în privin a ei, i oricare
din cele dou est e mai bun decât s fii „ c ldicel” .
 Am descoperit c cei care m urau la început când îi smulgeam de lâng idolii
lor, icoana din m int ea lor numit Iisus, mi-au devenit cei mai buni elevi. At ât de m ul i
oameni pret ind c au credin în Iisus, dar nu-L pot defini. Incapabili de a-L plasa în
t imp i spa iu, m sfideaz când le spun, „ Hrist os Cel dint ru voi est e n dejdea voast r a
slavei” [ cf. Coloseni 1:27] . Jigni i la culme, ei sunt cei reci.
Unii au fost chiar violen i. Dar înt r-o bun zi, ei Îl vor g si pe Cel despre Care au
scris M oise i prorocii, se vor înt oarce i-L vor îm br a pe Dum nezeu.

Am început s spun aceast povest e în anii ’30 i iat -ne acum în anii ’60. De-a
lungul acest or neobi nui i t reizeci de ani, am dat pest e cei care cu adev rat m i se
opuneau – aceia care erau at ât de mi ca i i de t ulbura i încât erau hot râ i s -mi
combat cuvint ele. Dar de vreme ce n-aveau cum s-o fac , i ei L-au g sit pe
Dum nezeu a fi propria lor minunat imagina ie omeneasc . Biblia se adreseaz num ai
imagina iei omene t i. În celebra scrisoare a lui Blake adresat reverendului dr. Trusler,
el face aceast observa ie: „ De ce est e Biblia mai amuzant i mai inst ruct iv decât
orice alt cart e? Oare nu pent ru c se adreseaz imagina iei, care est e senza ie
spirit ual , i numai dup aceea în elegerii, ori ra iunii?” .
Biblia est e inst ruire imaginat iv . Când se desf oar în t ine, est e mai real
decât orice de aici, i t ot u i est e numai imagina ie, c ci Dumnezeu est e imagina ie în
înt regime i a a e i om ul. Trupul et ern al omului est e imagina ia, i Acela est e Însu i
Dum nezeu. Nu e nimic în afara acest ui t rup numit Iisus, Care est e Dom nul Dum nezeu.

i spun eu, Dum nezeu a devenit ceea ce sunt em noi pent ru ca noi s put em
deveni ceea ce e El. Nimeni nu a luat via a [suflet ul] Lui Dum nezeu.

L-a pus El Însu i, spunând, „ Put ere am Eu ca s -l pun i put ere am iar i ca s -l
iau” [Ioan 10:18] . C derea în spa iul divizat a fost deliberat . Iar Cel Care a c zut are
put erea s ne adune pe t o i, unul cât e unul, înt r-un singur t rup Care est e numai iubire
[cf. Ioan 12:32] . Trupul Lui est e deasupra ordinii sexului. În acest t rup nu exist grec,
ori evreu, ori limit e, ori libert at e, ori b rbat , ori femeie. Când îl por i, vei fi în eles
afirma ia lui Pavel, „ C ci socot esc c p t imirile vremii de acum nu sunt vrednice de
rirea care ni se va descoperi” [Romani 8:18] . În acel t rup t e cuno t i a fi adev rat ul
Om , iar acest t rup de carne e nim ic. Vei realiza c nu ai fost vreodat b rbat ori femeie,
ci ai fost Dum nezeu dint ot deauna.

ine minte, totul este al t u de luat . Dac -l vrei, ia-l. Dac nu i-l po i
revendica singur, cere unui prieten s t e ajute. Dac vrei s fii fericit-c torit, f
ceea ce au f cut amicii mei. Vrei s i pl te ti t oate datoriile? Orice dore ti est e al
u. Tot ce trebuie s faci este s i imaginezi c îl ai, c ci totul în via este al t u de
luat!

Acum s int r m în t cere.

 PIATRA DE TEM ELIE – IM AGINA IA
1 dec. 1959

Noi credem c omul poat e crea orice î i dore t e. Noi credem c Universul est e
reac ie infinit iar cel care o cauzeaz est e acela i individ care i percepe reac ia. Nimic
nu est e independent de percep ia t a asupra lui. Sunt em înt r-at ât de int erconect a i
încât sunt em part e a ma in riei, dar pe m sur ce ne t rezim, ne det a m de aceast
ma in rie i ne facem via a a a cum o vrem s fie.

„ C ci Om ul e în înt regime Imagina ie iar Dum nezeu e Om i exist în noi i noi

în El... Trupul et ern al Om ului est e Imagina ia, anume, Dum nezeu Însu i.” [Blake]

Tu po i imagina i pot i eu imagina, iar dac put em fi credincio i st rii

imaginat e, aceast a t rebuie s apar în lumea noast r . Ast a nu e ceva nou. Ast a s-a
ar t at cu veacuri în urm , c ci o avem în Biblie; dar oamenii nu t iu cum s cit easc
Biblia, a a c ei se adun la un loc i pun de-un „ ism” [„ doct rin ” , „ sist em ” et c.] . Nu
est e un „ ism” , ci est e m re ul plan de a elibera om ul. Biblia arat acest plan în det aliu.
Ne vom îndrept a asupra cât orva pasaje i- i vom ar t a ce au int en ionat cei care au
scris-o ca noi s vedem.

Isaia [Link] „ Pent ru aceast a a a zice Dumnezeu: ‚Pus-am în Sion o piat r , o

piat r de încercare, piat ra din capul unghiului, de mare pre , bine pus în t emelie; cel
care se va bizui pe ea, nu se va cl t ina!’.”
Acum, ni se spune în Cartea Psalmilor c lumea a respins piat ra. „ Piat ra pe care
n-au b gat -o în seam zidit orii, aceast a s-a f cut în capul unghiului.” [Psalm
118/ 117:22; M arcu 12:10; M at ei 21:42; Luca 20:17; Fapt e 4:11; 1Pet ru 2:7]

Nu po i pune nicio alt piat r . Pe aceast piat r po i zidi cu aur, ar gint , fân sau
paie… iar ziua o va descoperi.
Eu î i spun c aceast piat r est e Imagina ia t a, i est e numit în Biblie: Hrist os
Iisus, ori Dumnezeu, ori Dom nul. Est e Im agina ia t a, care e una cu Imagina ia Divin ,
cea care a creat , sus ine, schim b i dist ruge mereu p i ale crea iei. Aceast a est e
piat ra „ de încercare” i o funda ie sigur , iar cel care crede în ea „ nu se va cl t ina” .
Dac îmi pot imagina numai i a putea t i c imaginarea creeaz realitat ea, nu voi fi
nelini t it sau voi duce o via superficial .
Când un om nu tr ie te în Imagina ia lui, el va deveni nelini tit în privin a
rezultatului a ceea ce dore te, iar într-un final va deveni violent [ „ dojenit or ” , cf.
versiunii române t i a cit atului din cont inuare] în efortul lui de a pune mâna pe lucruri.

Iat pe Cineva care pune înt rebarea: „ Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul
Om ului?” . Unii zic aia, al ii ailalt , dar El înt reab din nou: „ Dar voi cine zice i c sunt ?”
(M atei 16:13-15).
 „ R spunzând Simon Pet ru a zis: Tu e t i Hrist osul, Fiul lui Dum nezeu Celui
viu. Iar Iisus, r spunzând, i-a zis: Fericit e t i Simone, fiul lui Iona, c nu t rup i sânge
i-au descoperit ie aceast a, ci Tat l M eu, Cel din Ceruri. i Eu î i zic ie, c t u e t i Pet ru
i pe aceast piat r voi zidi Biserica M ea i por ile iadului nu o vor birui” , M at ei
16:16-18] .
Bisericile î i spun c ast a înseam n un om pe nume Pet ru. Nu est e un individ.
Toat t reaba se pet rece în mint ea individului, a t a. Tu imaginezi o anum it st are i
aceast a est e num it Pet ru. Dac ar fi fost un om pe nume Pet ru, n-ai mai fi g sit ce
se t i ase verset e mai t ârziu. C ci El se înt oarce spre acela i personaj, Pet ru, i îi
spune, „ M ergi înapoia M ea, sat ano! Smint eal [‚piedic ’, ‚obst acol’, în original i în
versiunile engleze t i al Bibliei] Îmi e t i; c nu cuge i cele ale lui Dum nezeu, ci cele ale
oamenilor.” [M at ei 16:23] .

Asta e ceea ce face tot omul din lume. Prime te o revela ie i descoper c
piatra de tem elie este Imaginarea. Vede un prieten la ananghie i- i imagineaz c
acesta are ceea ce vrea. Dac într-adev r crede, „nu se va cl tina”. Î i imagineaz ce
vrea i nu dojene te, i nu- i face griji, i nu d prietenului sugestii despre ce s fac
fizic pentru a- i duce dorin a la îndeplinire. Dac piatra de t emelie este adev rat , e
numai o putere cea care o sus ine. Dac tie acest lucru, nu- i va îng dui s dea
înapoi va r mâne credincios asump iei sale. Dar ni se spune în biblica povest e cum
cel care fusese l udat , Pet ru, d înapoi i începe „ s dojeneasc ” , iar apoi Iisus îi spune,
„ M ergi înapoia M ea, sat ano!” Tu te întorci la c ile oamenilor pentru a face lucrurile s
mearg a a cum vrei s mearg . Tu t ragi t oat e sforile i ast fel t e-ai înt ors de la singura
funda ie din lume, care est e Iisus Hrist os, adic Imagina ia omeneasc .
De crezi acest lucru, nu vei fi respins piat ra.

„ Piat r ” e „ plan” [în ebraic ] i înseamn a crea, ori a const rui, ori a procrea.
Iat o piat r în „ Sion” (care înseamn o culme înalt ori un loc pust iu). Acela e om ul,
înaint e de a se pune piat ra în el. Est e un loc irosit , precum de ert ul. Pus în el ca
propria sa Imagina ie est e piat ra de t emelie, c ci nu e alt t emelie a Dum nezeului Celui
viu iar El S-a pus pe Sine în m ine. A adar, eu sunt Fiul Dumnezeului Celui viu, c ci este
numai unul i EU SUNT Acela.

Dac cred asta, nu voi fi lipsit de r bdare. „ Cel care se va bizui pe ea, nu se va
cl t ina” [Isaia 28:16; 52:12] . Ast a e calea Domnului. i cer s o pui la încercare. Adu
înaint ea ochilor m in ii tale ceea ce vrei s vezi în aceast lume. Ar putea fi o afacere
ori binele unui priet en. Ar putea fi orice, c ci pe aceast temelie po i pune paie, ori
lemn, ori fân. Unii tr iesc într-o anumit stare cu privire la al ii i apoi, când chiar se
petrece lucrul imaginat, vor spune, „Am tiut eu c a a va fi”. Unii dintre noi cre m
lucruri ciudat e pentru al ii. Imagin m pe singura tem elie, dar puneam paie pe ea în
loc de aur i argint, iar ziua o scoate la iveal , i apoi ne mir m c se întâmpl cele
care se întâm pl .
 În elesul ebraic al „ piet rei” est e acela de a procrea, de a face copii. Toat e
eveniment ele vie ii mele sunt copiii mei. Oricine poat e zidi pe aceast unic t emelie.
„ Pus-am o piat r în Sion” . Ce piat r ? Dumnezeu Se îngroap pe Sine în fiecare din
lumea ast a. Est e o adev rat piat r , o piat r a unghiului de nepre uit , iar cel care crede
nu se va cl t ina.

Am v zut un act imaginar c ruia i-au luat doi ani pent ru a se mat erializa, dar i
când a ap rut – ce m re ie! L-am v zut i pet recându-se înt r-un ceas. Dar nu t e cl t ina
[nu t e gr bi] , nu crede c ar fi vreo alt t emelie i, precum Pet ru, t e înt orci spre alt
t emelie, începând „ s dojene t i” i pe cei ce L-ar duce pe Iisus la cruce. C ci Hrist os
spune, „ Eu am venit pent ru a urca pe cruce” [parafrazare, M at ei 16:21]; „ M ergi
înapoia M ea, sat ano! Smint eal [‚piedic ’, ‚obst acol’] Îmi e t i” [M at ei 16:23] .

Dac sunt înc în ma in rie, cred c lucrurile bune vin numai prin vreun
accident , ori prin noroc. Las roat a s se învârt easc , fiindc fiecare t rebuie s t reac
prin focuri pân ce se t reze t e i vede înt regul univers drept o reac ie infinit . Va veni
ziua când fiecare persoan , cu un anumit grad de t rezire, va bloca o act ivit at e
dinl unt rul s u, i în clipa în care se opre t e în el, acea înt reag sec iune est e
„ moart ” . Legile nat urii sunt numai liber ac iune, repet at pân ce devine accept at
drept lege.
Dar t u vei vedea frunze în v zduh nec zând, i oamenii ce se mi în spa iu
încet ând a se m i ca f a se pr bu i, c ci, oprind ac iunea înl unt rul t u, t oat e cele se
opresc. i le vei vedea pe t oat e cele precum Sionul – de ert ul – i singurul lucru care le
anim est e piat ra pus în t ine.

Dar omul se pierde în lucrurile pe care le-a f cut i le d acest ora puterea. De
exemplu, prin folosirea Imagina iei sale, el aduce bani în lumea lui; apoi uit c a fost
o activitate a min ii sale cea care a produs asta i vede în banii în sine put erea de a
ob ine ce î i dore te.
Dar când se treze te, nu se va mai pierde pe sine în propria sa crea ie.

Spun tut uror celor care ascult : este numai o singur piatr . Dac e cineva în
seara asta foarte bolnav i are nevoie de ajutorul t u i tu- i imaginezi ce-i mai bun
pentru el i mâine auzi c îi e înc i mai r u, nu te nelini ti, ci r mâi credincios unicei
pietre puse în Sion. Ce ai putea face mai mult dup ce ai imaginat?

Cineva î i scrie despre o problem . Imagineaz pentru el ceea ce- i dore te i

apoi nu te uita în t oate p ile spre ce ai putea face pentru a adeveri acel lucru.
mâi credincios, i se vor crea condi iile necesare pentru împlinirea lucrului
imaginat.
Te po i uit a la cineva cu o prof und îngrijorare i s vrei o schim bare. Nu-i dai
glas, ci o z vor ti în t ine, i patruzeci i opt de ore mai târziu auzi c s-a produs ceea
ce ai pus t u în mi care. Iar ei se înt reab , „ S fi fost cauza aia sau ailalt ?” .
 Exact lucrul pe care t u l-ai gândit ! Le-ai înt re inut problema cu profunda t a
îngrijorare, i apoi t e mai i înt rebi, „ Tu m-ai influen at pe m ine ori eu pe t ine? Când
i-a st at ie mint ea la ast a?” . Iar ei r spund, „ Abia acum ” , iar t u spui, „ Acum pat ruzeci i
opt de ore m-am gândit la ast a, dar n-am spus-o cu voce t are” .

Nu-i nicio diferen . „ Toat e cele, prin lege divin , În f iin a alt uia cont opit e.”
[Percy Bysshe Shelley, „ Love's Philosophy” ] . Cu t o ii ne influen m unii pe ceilal i. Cu
t o ii sunt em înt rep t run i, i cu cât unul est e mai îngrijorat în privin a alt uia, cu at ât
mai mult est e p t runs de acel alt ul.

Eu spun c universul este r spuns infinit, dar î i i d înapoi mai m ult decât î i
închipui. „ M sur bun , îndesat , cl t inat i cu vârf” [Luca 6:38] . A adar, a fi
negat ivist poat e fi înfrico t or. Binele se va înt oarce înmiit , dar la fel e i cu cele
negat ive [„ C ci cu ce m sur ve i m sura, cu aceea i vi se va m sura” , idem] . Dar dac
sunt opt imist i nu ezit , voi aduce asem enea, îndesat , cl t inat i cu vârf. Est e ceva
minunat ; va ni ca dint r-un pu de pet rol. Lumea r spunde cu mai m ult decât
prime t e, i d individului mai mult decât î i imagineaz – bun sau r u.

Spun t ut uror c cea mai m rea dint re c i est e Biblia, dar oamenii au
t ransformat -o în alt ceva, i spun chiar c ar fi g sit r e de-ale lui Pet ru ori vreun
alt personaj biblic. Pet ru nu e un om , ci o st are. Te înal i spre cununa t ut uror – acela
fiind Hrist os. St rile sunt permanente, dar eu nu sunt fix; eu sunt o fiin vie
mi toare. Pot fi sl vit pent ru o st are i apoi s cit esc t it lurile ziarului, s zicem, i s
mut de la acea adev rat t emelie, iar apoi put erea m dojene t e drept sat ana, c ci
am reac ionat în loc s ac ionez.

i-ar pl cea s fii în st area numit Pet ru, celui c ruia i se adreseaz în M at ei 16?
Cum? Eu spun, i vorbesc serios, „ Imagina ia mea est e Dumnezeu i nu e alt ul” .
Est e una cu suprema put ere i, t r ind în acea st are, apoi m i se spune, „ Fericit
t i Simone, fiul lui Iona” . Înseam n c adâncul fiin ei mele mi se d mie. O pot face? În
ziua în care o faci i- i amint e t i c ai f cut -o, în acel moment t u e t i cel din povest e.
Când Pet ru a m rt urisit , „ Tu e t i Hrist osul” , aceea est e piat ra pe care se reazem t oat e
lucrurile, dar când el s-a îndep rt at de ast a i a reac ionat , at unci a fost num it sat ana,
ori re-act orul.

Dumnezeu procreeaz prin intermediul pietrei. El Se îngroap pe Sine în

fiecare om de pe lume, dar e respins. Î i pot spune acest e lucruri aici, dar dac le-a
spune pe calea undelor, a fi imediat amu it . Oamenii nu pot crede c ei sunt
responsabili pentru actele lor imaginare. Ei nu vor s cread . Dar eu nu pot fi lipsit de
rezult at ele celor pe care le imaginez. Du-t e-n calea t a, hot rât s dovede t i ast a, i
dovedind-o, ine piat ra vie. Nu e alt piat r . „ C ci nimeni nu poat e pune alt t emelie,
decât cea pus , care est e Iisus Hrist os” [ 1Corint eni 3:11] , dar pe ast a se poat e cl di
orice – i cl de t e aur, nu cl di fân sau paie. Vreau ca t o i de aici s încerce ast a.
 Ia pe cineva care e într-adev r în vreo suferin i, de crezi în temelie, vei
pleca de aici în seara asta f nicio grij în privin a lui, chiar dac prim e ti telegrame
lucrurile se înr ut esc.

Ar putea lua o s pt mân ori o lun , dar ceea ce ai imaginat, dac r mâi
credincios piet rei, va veni.

Am v zut un om privind la o cl dire – care e un lucru neînsufle it , i ai spune c

n-ar put ea r spunde. Cum ar put ea privi el la ea i s i vad numele scris pe
front ispiciu, de i n-are o le caie? Dar el a f cut -o. Îl t iu pe acela [frat ele lui Neville] i
înt r-un fel pe care el nu l-ar fi put ut n scoci, cl direa a devenit a lui. Nu l sa pe nimeni
i spun c ceva n-ar put ea r spunde, dar când înc sunt em part e a ma in riei, nu
prea put em vedea c noi sunt em cauza a t oat e cele din lumea noast r , i sper m
numai c ne va surâde norocul. Apoi, când pui ceva r u în mi care iar ma in ria î i
vede de cursul ei, zici c nu vezi ce a produs r ul, dar când devii t reaz po i cont rola
ma ina. R spunde act elor imaginare ale omului t reaz, c ci omul t reaz de ine cont rolul.

i est e rezervat o adev rat exalt are pent ru at unci când po i opri în sfâr it
înt reaga act ivit at e i t oat e lucrurile vor încremeni. Vei t i ce spun a a-zi ii în elep i, dar
t u vei auzi numai acest e cuvint e: „ Te sl vesc pe Tine, P rint e, Doamne al cerului i al
mânt ului, c ci ai ascuns acest ea de cei în elep i i pricepu i i le-ai descoperit
pruncilor” [M at ei 11:25, aprox. i 1Corint hians 1:27] . ci tu vei ti c cel care percepe
este cel care d via la toate care sunt. C ci t u vei vedea c nimic nu este
independent de mintea celui care percepe. Un dasc l cu adev rat treaz ar putea
încremeni anumite sec iuni pentru edificarea înv ceilor s i, dac ar vrea.
Dup st andardele fire t i, t ot ul ar încremeni dac suspenzi act ivit at ea; dar nu
moare, c ci nu e nim ic în afara percep iei t ale despre un lucru. Ia- i eful ori un angajat
i reprezint i-i a a cum ai vrea ca ei s fie, i crede în realit at ea piet rei de t emelie, iar
apoi nici „ nu t e vei cl t ina” i se va înt âmpla.
ci Imagina ia creeaz realit at ea, iar înt r-un fel pe care nimeni nu-l cunoa t e,
se va înt rupa dac r mâi credincios acelei piet re de t emelie. Nu are nicio im port an
cine e t i i ce ai. Cel care nu poat e înt ot deauna semna un cec pent ru a- i realiza un vis
e înc înt r-o sit ua ie i mai bun , f iindc e m ult mai t reaz; c ci el t rebuie s i
foloseasc t alent ul pe care i l-a dat Dum nezeu, t alent care e Dumnezeu Însu i
înl unt rul s u. Dac pot oricând pune presiune pe cineva pentru a ob ine ceea ce
vreau, nu voi t i niciodat c sunt aceast ma in rie. Dar dac t rebuie s fac t ot ul
înl unt rul meu, at unci t iu.

M i s-a spus o povest ire în seara aceast a, despre un b rbat a c rui so ie a m urit
în t imp ce d dea na t ere fiului lor, iar copilul a fost luat în St . Louis pent ru a fi crescut
de sora celei moart e. Acest om a încercat t im p de apt e ani „ s reu easc în via ” ,
pent ru ca abia apoi s mearg în St . Louis pent ru a- i vedea copilul.
 A încercat constant s se vad ca având un serviciu cu mai m ul i bani i ast fel s
poat face c t oria. I s-a spus c , prin folosirea corect a acest ei legi, ar t rebui numai
se vad pe sine cu fiul s u i s lase calea în grija lui Dumnezeu. De îndat ce a
început s gândeasc ast fel, a ob inut un serviciu care l-a purt at de la Los Angeles la
New Orleans.
Dar ast a nu era lâng St . Louis. A accept at serviciul i a persist at în visul s u iar,
dup t rei luni, era t ransferat la schim bul din St . Louis, dându-i-se un t ranzit de dou zeci
i pat ru de ore acolo în fiecare s pt mân .

Cel mai bun lucru care m i s-a înt âmplat mie vreodat a fost când am fost dat
afar de la M acy în t impul depresiunii. Eram i acum înso it or de lift dac r mâneam
acolo.
Tat l meu a pierdut t ot ce avea, iar ast a s-a dovedit a fi început ul unui m re vis
pe care l-a adus înt ru fiin . Cineva a crezut în el i el a pornit de acolo, iar când s-a
ret ras, în oct om brie t recut , d duse de-acum com unit ii sale mai m ult decât d duse
careva vreodat . Cea mai neagr zi a vie ii sale s-a dovedit a fi cea mai plin de lumin .
Indiferent ce ai f cut, uit . E ti Dumnezeu i Dumnezeu est e f de pat , c ci El este
imaginare în întregime.

Acum, începe s imaginezi i creeaz ceva de care s fii mândru. F ceva

mare.

Dac înt r-adev r piat ra e pus în Sion, nu t e îm piedica de niciun argument

de-ale oamenilor. Fii t u credincios i, indiferent ce pui pe piat r ca act ivit at e imaginar ,
va veni în lumea t a. Desigur, t e po i înt oarce la lumea oamenilor, precum Pet ru. Acest a
a negat piat ra de t rei or i, dar apoi t ot la ea s-a înt ors din nou. Po i face ast a, dar în final
vei pricepe, c ci în adâncimile fiin ei t ale se rost esc cuvint ele, „ M ergi înapoia M ea,
sat ano!” .
Dar am v zut oameni uit ând. I-am v zut ridicându-se din nim ic spre m re e
în imi i apoi spunând, „ S-ar fi înt âm plat oricum” . Ei nu cred c act ivit at ea lor
imaginar a fost funda ia pe care au const ruit acea st ruct ur . Este numai o singur
piatr – i aceea este Imagina ia ta minunat .

Toate astea merg cel mai bine atunci când nu încerci s aju i din afar , c ci nu
sunt trup i sânge cele care i-au adus revela ia. Ai primit-o de la Hristos.

Acum s int r m în t cere.

 IM AGINAREA CREEAZ REALITATEA

Propria ta minunat imagina ie omeneasc este adev rata putere creativ a

lui Dumnezeu dinl untrul t u. Est e M ântuitorul t u. Dac ai fi însetat, apa ar fi
M ântuitorul t u. Dac ai avea nevoie de un serviciu, angajarea ar fi M ântuitorul t u.
Imagina ia ta este puterea de a te mântui din indiferent ce împrejurare în care te afli
acum . Î i po i experimenta dorin a inimii prin folosirea imagina iei tale. Nimic nu îi
este imposibil imagina iei. Imagina ia ta este f de limite în cele pe care le poate
realiza. Dac po i imagina un lucru – îl po i i ob ine.

i dau un exemplu. Dac ai fi incapabil de a merge i ai fi int uit înt r-un scaun
cu rot ile, i-ai put ea închide ochii i s t e imaginezi alergând pe o plaj ori s t e
ce t i prin ap . Dac t e-ai imagina f când ast a pân ce dobânde t e dinamism ul
realit ii, ai put ea realiza vindecarea care i-ar permit e s mergi, s alergi cu adev rat .

Felul în care trebuie folosit imagina ia este cel urm tor. Relaxeaz -te, pe un
scaun sau pe un pat, i închide- i ochii. M ai întâi stabile te ce dore ti s
experimentezi. Apoi, în aceast stare de complet relaxare, adu în minte rezultat ul
final al lucrului pe care-l dore ti. Cu alte cuvinte, dac o promovare la serviciu e ceea
ce urm re ti, rezultatul final ar putea fi acela c oamenii te-ar felicita pentru
promovare. Te-ai putea muta într-un birou mai mare. Te-ai bucura de o m rire de
salariu. Ia oricare dintre aceste evenimente i, cu ochii închi i, ascult i
de-adev ratelea colegii cum t e felicit pentru prom ovare. Simte-le mâinile într-ale
tale în timp ce- i spun cât se bucur pent ru tine. Prin fapt ul c sim i cu adev rat c
ti felicitat, imagina ia ta se va pune pe treab i- i va realiza acea stare în lumea ta
exterioar . Nu trebuie s i faci griji în privin a felului în care se va înf ptui asta.
Imagina ia ta va folosi orice mijloc firesc necesar pentru a o înf ptui.

„ EU SUNT început ul i sfâr it ul.”

„ C ile M ele sunt de nep t runs.”

Ceea ce faci t u în imagina ie est e un act creat iv inst ant aneu. Tot u i, în aceast
lume t ridimensional , eveniment ele apar înt r-o secven t em poral . A adar, ar put ea
lua un oarecare int erval de t imp pent ru a se realiza în lumea ext erioar ceea ce t ocm ai
ai experiment at în imagina ie.

Dup ce ai îndeplinit acest act în imagina ia ta, deschide- i ochii i vezi- i de

treburile tale obi nuite, fire ti, încrez tor c ceea ce tocmai ai f cut trebuie s
rodeasc în lumea ta. F i dialogurile interioare s corespund act ului t u imaginar.
Ai pus o s mân i vei vedea curând vremea culesului a ceea ce ai s dit.
 Când p ti în imagina ia ta, asigur -te c îndepline ti precum în realitate
ac iunea, auzind cuvintele, atingând obiectele ori mirosind fragran ele piesei de tine
scocit .

Ceea ce faci în imagina ia ta nu este un simplu vis cu ochii deschi i în care vezi
evenim ente cu ochiul min ii. Trebuie s p trunzi în vis ca i când ai fi acolo în
realitate.
Trebuie s faci din „at unci” ACUM i s faci „acolo” AICI.

Pent ru a o face cât se poat e de lim pede, imagineaz c ai conduce o ma in

dup ce i-ai realiza obiect ivul. În acest caz, nu ai vedea numai o ma in nou în ochiul
min ii t ale.
Trebuie s p t runzi cu adev rat în vis.
Simt e-t e a ezat la volan. M iroase noul int eriorului. Sim t e- i bucuria de a
t ori în aceast ma in nou . Simt e fericirea care ar fi a t a dup îm plinirea visului
u.
Ceea ce experimentezi în imagina ie est e un act creativ adev rat. Est e un fapt
în cvadridimensiunea spa iului i î i va face apari ia în aceast lume tridimensional
la fel de sigur cum o s mân s dit va cre te într-o anumit plant . Odat ce ai pus
aceast s mân în imagina ia ta, nu o smulge din r cini prin nelini tea ta în
privin a felului în care va fi realizat .

Fiecare s mân are vremea ei. Unora le trebuie câteva zile, altora ceva mai
mult. Simte-te încrez tor c ceea ce ai plantat se va ivi în lumea ta.

Imagina ia t a va at rage t ot ceea ce e necesar pent ru a- i face visul o realit at e de

fact o. Dac e nevoie de al ii pent ru a juca un rol în realizarea finalit ii t ale, imagina ia
t a va at rage acele persoane în piesa t a pent ru a- i juca rolul în secven a eveniment elor.

Singura t a responsabilit at e est e de a r mâne credincios act ului t u imaginar

pân ce îl vei experiment a în lumea ta ext erioar .
i po i repet a act ul imaginar în fiecare sear înaint e de a adormi. De fapt , s-ar
put ea s vrei s repe i înt reaga pies iar i iar, pân ce î i pare normal , fireasc , în
t imp ce t e la i purt at în lumea somnului.

Imagina ia t a va perfec iona m ijloacele de a- i realiza visul în t im p ce m int ea t a

con t ient doarme.

Adu- i cele cinci sim uri în ac iune în timp ce îndepline ti act ivitatea
imaginar . Simt e cu realism vocea amicului care t e felicit ori simt e-i t ext ura în t imp ce
t e îm br eaz . Dac un pian e ceea ce- i dore t i, plimb i mâna pest e lem nul net ed,
at inge clapele i ascult sunet ul. Dac voiai s prime t i un buchet cu t randafiri,
miroase-le fragran a nat ural i at inge-le pet alele cat ifelat e.
 În sfâr it, trebuie s fii persistent în ob inerea dorin ei tale. Continu s i
imaginezi ceea ce vrei pân ce l-ai ob inut în realitate. Nu faci nim ic altceva pentru
a- i ob ine dorin a. Dac va fi necesar s faci ceva, vei fi condus în a o face într-o
manier normal , fireasc . Nu trebuie s faci ceva pentru „a ajuta” la îndeplinirea ei.
Aminte te- i c Dum nezeu Însu i e Cel care face munca i El tie precis cum s o duc
pân la cap t. Dac te gânde ti la dorin a ta în timpul zilei, adu mul umiri c e deja
un fapt împlinit – pentru c este!

Viseaz mai abitir decât crezi c po i.

O CAUZ

Nimic nu este cu neputin ! Exist dou feluri în care put em int erpret a aceast
afirma ie – am bele fiind corect e. În elesul evident est e acela c e im posibil ca nimicul
exist e. Toat e de care sunt em con t ien i ori le percepem în vreun fel sunt ceva. Est e
de neconceput ca ceva s ias din nimic ori ca ceva s poat deveni nimic. Est e un fapt
acela c nat ura det est vidul i c se gr be t e înt ot deauna s -l um ple cu ceva. O for
ori o put ere anume a creat t oat e cât e sunt . Potrivit Bibliei, crea ia este s vâr it
(încheiat , finalizat , complet ). Nu numai c este s vâr it crea ia, dar Dumnezeu a
spus c e „bun ”.

Te-ai gândit vreodat ce-o fi put ut folosi Dum nezeu pent ru a crea t ot ce exist ?
Dac crea ia est e s vâr it , cum ar fi posibil s t e rogi lui Dumnezeu s i creeze ceva în
via ce nu exista ieri ori ceva mai devrem e? E greu de crezut c Dumnezeu a spus c
era bun crea ia Lui? Dac înt reaga crea ie est e bun , de ce experiment eaz greut i
oamenii i cum ar put ea r zboaiele, crima, foamet ea i alt e condi ii nedorit e s exist e?

spunsurile la acest e înt reb ri sunt cuprinse în urm t oarele pagini.

În elegerea de c t re t ine a acest or r spunsuri î i va îng dui s vezi c est e
im posibil ca nim icul s exist e. Vei vedea, de asemenea, c po i ob ine or ice dore t i
fiindc nim ic nu est e imposibil put erii creat ive care se afl în t ine. Po i fi i po i avea t ot
ceea ce dore t i s fii i s ai. Nu exist lim it a ceea ce po i realiza pent ru tine i pentru
al ii. Nu cont eaz care sunt îm prejur rile t ale act uale. Principiul pe care l-ai folosit
necon t ient pent ru a aduce condi iile nedorit e în via a t a pot fi aplicat e con t ient
pent ru a- i face fiecare vis s devin o realit at e.
Crea ia est e s vâr it i est e bun ! Dumnezeu a creat p mânt ul i t oat e cât e
sunt pe el i Dumnezeu a spus c erau bune. Om ul i-a b t ut capul cu acest e afirma ii
t imp de secole. Dac ar fi în eles sem nifica iile cu adev rat , n-ar mai fi at ât de buim cit
i nici îngrijorat în privin a t recut ului, prezent ului i viit orului s u.
În elegerea acest or dou afirma ii îi va îng dui omului s realizeze c el, singur,
i cont roleaz ac iunile i îm prejur rile vie ii sale.
 lu m prima afirma ie. Dumnezeu a creat p mânt ul i t oat e cât e sunt pe el.
Dum nezeu est e infinit ; a adar, Dumnezeu t rebuie s fi fost înaint e ca orice form s ia
fiin . Ce subst an ar fi put ut el folosi pent ru a crea t oat e cât e sunt ?

Nu poat e fi decât un r spuns. Dum nezeu a creat t ot ce exist din singura

subst an disponibil – El Însu i. Dumnezeu (gând/ con t ien ) a rost it Cuvânt ul i a
adus t ot ul înt ru fiin din El Însu i. Tot ce percepi est e f cut dint r-o singur subst an –
Dum nezeu.

Singura subst an de la baza t ut uror lucrurilor est e energie i acea energie est e
Dum nezeu ori „ Cuvânt ul” .
De i savan ii i medicii pot analiza diferit ele element e chimice din care est e
alc t uit corpul, nimeni nu poat e combina acest e element e chimice pent ru a alc t ui un
individ viu. Din moment ce Dumnezeu a creat t oat e cât e sunt din Sine Însu i, înseam n
Dumnezeu est e creat orul i crea ia. Dum nezeu exprim via a prin absolut fiecare
dint re noi. Nu poat e fi alt fel.

lu m cea de-a doua afirma ie. Dumnezeu a spus c înt reaga crea ie est e
bun . Acea afirma ie derut eaz om ul, care crede c , dac Dum nezeu est e bun, o alt
put ere t rebuie s fi creat ceea ce nu e bun. Tot u i, om ul recunoa t e c Dum nezeu est e
infinit , om nipot ent , om niprezent i om niscient . Acest e calit i ale lui Dumnezeu
t rebuie s includ t oat e for mele, t oat e eveniment ele i t oat e sit ua iile. Dac era posibil
îndep rt m t ot ce est e dist onant ori nearmonios din lume, nu ar fi posibil s
experiment m opusul acelor condi ii.
Probabil c aceast afirma ie poate fi în eleas mai u or dac vei lua în
considerare principiul mat emat icii. Calculând suma dint re cinci i ase, est e posibil s
ob ii incorect ul r spuns „ doisprezece” . Pent ru a elim ina acea posibilit at e, num rul
doisprezece ar t rebui s fie îndep rt at din rândul numerelor. Ar fi, ast fel, imposibil s
mai aduni ase cu ase i s ob ii un rezult at corect . Vezi bine c prin elim inarea
posibilit ii unui pot en ial gre it r spuns, t oat e numerele ar fi event ual eliminat e i
mat emat ica îns i nu ar mai fi posibil . Tot u i, a a cum exist mat emat ic i poat e fi
folosit de oricine care a dobândit o oarecare în elegere asupra folosirii principiului
ob inerii de r spunsuri corect e, la fel, principiul crea iei poat e fi în eles pent ru a ob ine
rezult at ele dorit e.

Fiindc Dumnezeu ne-a dat t ut uror liber-arbit ru, po i alege st rile pe care
dore t i s le ocupi.
Dum nezeu nu- i pre-det erm in soart a, nici nu t e pedepse t e pent ru gre elile i
delegile t ale.
Pent ru c un om nu poat e în elege legea m at emat icii, el poat e fi afect at negat iv
când face o gre eal în sc derea unei sume din cont ul s u bancar. Legea mat emat icii
nu îl pedepse t e. Legea pur i simplu est e – i poat e fi folosit corect ori incorect .
 Dum nezeu i-a îng duit libert at e deplin în a alege ceea ce vrei s pet reci. Când
ajungi la în elegerea c t u e t i Dum nezeu în form i expresie, vei c ut a s pet reci un
mai mare bine i un scop mai nobil, at ât în privin a t a cât i a alt ora.

„ La început era Cuvânt ul i Cuvânt ul era la Dumnezeu i Dum nezeu era

Cuvânt ul.” [Ioan 1:1]
Cuvântul est e gând , ori imagina ie. Dum nezeu a imaginat lumea înt ru fiin ia
devenit ceea ce El a conceput . Acest a est e principiul pe care se sprijin înt reaga
crea ie. Din moment ce Dumnezeu a devenit om pent ru a da om ului via , om ul
t rebuie s con in acela i principiu creat iv înl unt rul s u.
„ Împ ia lui Dumnezeu est e în unt rul vost ru.” [Luca 17:21]
Ne-am creat lumea noast r personal prin gând.
Dac experiment ezi lipsuri, limit ri, boli, dizarmonii ori vreo alt condi ie
nedorit , ai adus fie con t ient fie necon t ient acest e condi ii în experien a t a.
M ajorit at ea oamenilor nu realizeaz c gândul, credin a i imagina ia le-au creat lum ile
lor individuale.
Nu exist alt cauz pent ru condi iile vie ii t ale. Po i alege s nu crezi ast a, dar
fie c o crezi sau nu, t ot ce vezi în lum ea t a ext erioar a fost conceput înl unt rul
con t ien ei t ale înaint e ca t u s o fi experiment at .

Cele la care te gânde ti cu sim ire, cele pe care le crezi a fi adev rate i cele
care te imaginezi pe tine a fi ori pe care le imaginezi ca avându-le sunt cauzele
tuturor lucrurilor din lumea ta personal .
Ai put ea crede c e vreo alt cauz ; ai put ea da vina pe al ii pent ru problemele
t ale; ai put ea crede c eveniment ele au fost aduse de soart ori de noroc, dar dac e t i
obiect iv i î i observi propriile credin e i t ipare de gândire, vei vedea c lumea t a
reflect cu acurat e e t ot ceea ce crezi a fi adev rat despre t ine i despre al ii.

Nu exist nimeni i nimic de schimbat în afara ideilor de la care porne ti.

Gândim pe baza unor idei asupra c rora consim im ca fiind adev rat e i ne imagin m
sit ua ii care se pot rivesc credin elor noast re. Con t ien a est e singura realit at e. Est e
principiul creat iv care aduce în experien a t a duplicat ul exact , ori reflec ia exact a
ceea ce imaginezi t u ca fiind adev rat .
Lumea în care tr im oglinde te tot ceea ce credem i imagin m a fi adev rat,
fie bun, r u sau indiferent cum .
Cu cât se descot orose t e mai repede omul de credin a înt r-o alt cauz , cu at ât
mai repede va realiza c nim ic nu i se înt âmpl în afar de ceea ce izvor t e din propria
lui con tien . Nu neg c omul crede c , dac se infecteaz cu vreun m icrob ori virus,
at unci va manifest a o anume boal . Dac va cont em pla cauza, ar put ea conchide c e
pent ru c a int rat în cont act cu alt cineva care avea germenele. El nu realizeaz c ,
înt r-un anumit fel, propriile lui sent iment e referit oare la s t at e ori boal au at ras
boala pe care acum o experiment eaz .
 Dac viru ii ori germenii ar f i fost cu adev rat cauza bolii, t o i cei care au venit
în cont act cu un anumit virus ori germen ar fi fost afect a i. Lumea ext erioar num ai
reflect ceea ce om ul est e în propria lui con t ien .
Nu are import an ce ai fost înv at ; î i po i schim ba credin ele i ast fel
schim ba circumst an ele vie ii t ale. Biblia afirm c , at unci când t e rogi, t rebuie s crezi
ai primit i vei avea. Cei mai mul i dint re noi cit esc af irma ia aceast a ori o aud la un
moment -dat . Dar numai pu ini se i roag de fapt în felul acest a.
Ai fost vreodat bolnav i t e-ai rugat pent ru s t at e? Dac ai avut nevoie de
bani, ai crezut , când t e-ai rugat , c deja ai suma pe care ai cerut -o? Cei mai m ul i se
roag la Dumnezeu s schim be ceva în vie ile lor, ori s le dea ceva ce nu au. Dac
rug ciunile lor nu au fost ascult at e, ei cred c Dumnezeu a avut un mot iv pent ru a le
refuza acel lucr u. Ei cred c poat e Dumnezeu nu le-a încuviin at cererea fiindc El nu
voia ca ei s se bucure de dorin a lor dint r-un mot iv numai de Dum nezeu t iut . Om ul
crede uneori c Dumnezeu nu r spunde rug ciunilor fiindc om ul nu merit cele pe
care le cere.
Omul trebuie s înve e s cread în ceea ce, pe moment, nu vede, pentru a- i
îndeplini sie i ceea ce dore te s aib . Rug ciunile omului sunt mereu ascult at e, c ci
el prime t e înt ot deauna ceea ce crede. Legea care st pâne t e rug ciunea est e
im personal . Credin a est e condi ia necesar pent ru a realiza dorin a. Niciun morm an
de pledoarii ori rit ualuri nu va produce îm plinirea dorin elor t ale – numai credin a c
t i ori c ai ceea ce vrei o va face.

„ Credin a est e încredin area celor n jduit e, dovedirea lucrurilor celor

nev zut e” [Evrei 11:1] .
Trebuie în eleas sem nifica ia deplin a acest ei afirma ii. Dac sensul ar fi
în eles, om ul nu ar avea nicio problem în a- i realiza int ele. Cei mai m ul i oameni
cred c nimic nu Îi est e cu neput in Lui Dum nezeu – c Dum nezeu ar put ea face orice,
dac a a ar vrea El. Deci om ul consider c are credin în Dumnezeu i se roag Lui
Dum nezeu pent ru cele pe care le vrea. Dac rug ciunea lui nu est e ascult at , el crede
fie c nu s-a rugat îndeajuns de lung ori îndeajuns de t are, f ie c Dum nezeu a ales s -i
refuze cererea.
Tot u i, credin a est e îns i subst an a celor n jduit e. Est e eviden a lucrului pe
care-l vrei i pe care nu-l vezi în lumea t a ext erioar . Ceea ce vrei s faci ori s ai deja a
fost creat . A adar, exist cu adev rat . Este posibil s aduci în lumea ta orice din
crea ie prin credin a ta c îl ai deja. Credin a c ceea ce vrei este deja un fapt este
mijlocul prin care î i activezi starea invizibil . Acea st are est e apoi reflect at în lum ea
t a ext erioar .

Crea ia est e s vâr it . Dum nezeu nu poat e crea ceva ce nu exist deja.
Credin a c deja e ti ori ai ceea ce dore ti este singurul mijloc prin care s î i
experimentezi dorin ele. Nicio limitare nu est e impus în privin a celor pe care le
po i avea în afar de e ecul t u în a- i asuma posesia calit ilor ori lucrurilor dorite.
 CUM FUNC IONEAZ LEGEA

Legea „ aceluia i cules” , ori a cauzei i efect ului, est e im personal i poat e f i
folosit pent ru a aduce în experien a t a orice po i închipui. Din moment ce crea ia est e
vâr it , fiecare st are posibil exist deja. Cont opirea t a cu o anum it st are
(imaginarea cu t r irea l unt ric a ceea ce ai experiment a în realit at e dac ai fi în acea
st are) det ermin proiect area acelei st ri pe ecranul spa iului t u. Aceast lege nu
poat e fi schim bat ori frânt i înt ot deauna reproduce în lumea t a ext erioar dublura
exact a oric rei credin e asupra adev rului c reia consim i.

De va fi s i schimbi lumea, trebuie s i schim bi credin ele.

Din moment ce con t ien a est e singura cauz , nu po i da vina pe al ii pent ru

condi iile care exist în prezent , a a cum nici soart a ori norocul nu pot fi cauza a ceea
ce experiment ezi acum. Nim ic nu poat e alt era cursul eveniment elor din via a t a cu
excep ia unei schim b ri în propria t a con t ien . Indiferent ce apare în lumea t a acum,
de i pare un fapt real i de neschim bat , est e o ref lec ie a act ivit ii ant erioare din
propria t a con t ien . A adar, o schimbare în con t ien va reflect a acea schimbare în
viit or la fel de sigur cum vechile credin e reflect prezent ul.

Om ul este pur con t ien f form iar ceea ce se concepe pe sine a fi est e o
iluzie sau o reflec ie a ideii specifice pe care o ia drept adev rat . Acest e iluzii exist
numai at ât a vreme cât omul î i focalizeaz at en ia asupra lor i le d via . M int ea
con t ient formeaz credin e i opinii din eviden a sim urilor, ori din percep ia lumii
ext erioare. Put erea creat iv dinl unt rul fiec ruia dint re noi accept ca adev rat ceea
ce mint ea con t ient imprim asupra sa. Puterea t a creat iv ia acele idei, asupra
rora gânde t i cu pasiune, i le proiect eaz în lumea t a ext erioar . Este important de
re inut c nu toate gândurile sunt creative.

Numai acelea care sunt considerate ca adev rate ori care sunt înso ite de
tr iri interioare creeaz împrejur rile i evenimentele pe care le vei întâlni. adar,
emo ii precum mânie, fric , iubire ori bucurie sunt creative. Trebuie s veghezi ce
emo ii la i s p trund în con tien a ta a a cum ai cump ni în îng duirea unui str in
i trac pragul casei. Nu po i permite emo iilor negative s i umple mintea f a
suferi urm rile experim ent rii st rii cu care sunt înso ite acele emo ii.

Frica de pierdere aduce pierdere în lum ea t a. Ai put ea lua t oat e precau iile
ext erioare pent ru a t e p zi de pierdere, dar dac t e t em i de pierdere, o vei
experiment a negre it în afacerile t ale. Sent iment ele de iubire i bucurie creeaz
eveniment e fericit e i rela ii afect uoase. A t e sim i îm bel ugat aduce bog ie în via a
t a. Omul care e neiubit or ori suspicios i crede c al ii profit de el at rage la sine ceea
ce simt e.
 Indiferent ce face ext erior, rela iile sale cu al ii vor reflect a ceea ce el accept
ca fiind adev rat . El ar put ea vrea o rela ie de iubire, dar poat e at rage la sine num ai
ceea ce est e el con t ient a fi.

Asemenea at rage, lit eral, asemenea. Precum înl unt ru, a a i în afar .
Con t ien a est e realit at e, iar ceea ce est e perceput de sim urile noast re i pare a fi real
est e numai o umbr a ceea ce ne credem pe noi i lumea noast r a fi.

FOLOSIREA CON TIENT A LEGII

Acum voi vorbi despre cine SUNT EU i ce fac. Dac ast a- i pare egocent rist , s
t ii c est e. S-au scris 66 de c i despre cine SUNT EU. Voi cit a unele afirma ii din
cât eva dint re acele c i. Ai auzit m ult e dint re aceste afirma ii, dar nu i-ai dat seama
se refereau la fiin a care SUNT EU. Primul cit at est e luat din Cartea Exodului/ Ie irii
[3:13-15] . Aici, M oise Îi vorbe t e Lui Dum nezeu i spune, „ Când m înt orc la oameni,
Cine s le spun c m-a t rimis?” , iar Vocea r spunde, „ Spune-le c EU SUNT m-a t rimis la
voi. Acest a est e Numele M eu pe veci i Numele dup care voi f i cunoscut din neam în
neam ” [ t raducere dup t ext ul original al aut orului, nu reproducere din versiunile
române t i ale Bibliei] . Cele Zece Porunci afirm , „ S nu iei numele Domnului
Dum nezeului t u în de ert ” [ idem, 20:7] . „ S nu iei” est e o porunc . „ S nu iei”
înseam n c nu ai voie. Înseam n c nu î i est e îng duit sub nicio form . Acel Nume
este EU SUNT.
Acuma, în prim ul rând, cu t o ii I-am uit at Numele. Spunem „ eu sunt ” de sut e de
ori pe zi i habar nu avem c folosim Numele Lui Dumnezeu. În al doilea rând, încerc m
înc lc m Porunca înt reaga zi. Nu d m nicio im port an la ceea ce spunem dup „ EU
SUNT” . Când zicem „ EU SUNT” i cont inu m cu ceva ce nu ne-ar pl cea în lum ea
noast r , folosim Numele Dom nului – dar nu în de ert . Biblia afirm c nu put em lua
Numele în de ert .
Nimic din ce spunem precedat de „ EU SUNT” nu e în de ert . Acela-i Numele Lui.
Est e Dumnezeu Însu i i, fiindc e Dum nezeu, est e creat iv. Dumnezeu ni S-a dat pe
Sine. El est e „ EU SUNT” i Acela e cine eu sunt .

Nu pot uita niciodat c SUNT. A putea uita cine sunt sau unde sunt, dar nu
pot uita vreodat c exist.

Ori de cât e ori spun „ EU SUNT” , EU SUNT creeaz ceva. Rug ciunea est e
credin a c deja am primit ceea ce am cerut . Când spun „ EU SUNT” , îmi at a ez
con t iin a de a fi ceva. Acum, po i min i i s nu crezi ceea ce spui, dar nu po i crede
ceva despre „ EU SUNT” i s nu creezi acel lucru. Cre m diminea a, prânz i seara prin
afirma iile noast re ce încep cu „ EU SUNT” . Dac spui, „ Nu m sim t bine” i crezi ast a,
perpet uezi boala în via a t a. Trebuie s schimbi acele afirma ii cu „ M sim t minunat ” .
 Sunt em sf t ui i, „ Cel slab s zic : ‚EU SUNT vit eaz! ’” [Ioil 3:10/ 4:10] . Dar nu o
po i spune ca un papagal. Trebuie s ne rug m (s spunem EU SUNT), crezând c est e
adev rat , i apoi vom primi. M ai înt âi, t rebuie s fim precum St r jerul Por ii. Trebuie s
cercet m fiecare gând care con ine „ EU SUNT” . Dac e t i scrut t or, vei vedea c ai
creat fiecare îm prejurare i experien din via a t a.

Un alt cuvânt im portant de avut în grij este „dac ”. M int ea con tient est e
foarte subtil în exprimarea îndoielii (satana, ori diavolul). Putem fi capabili în a ne
ine min ile focalizate asupra a ceea ce vrem prin folosirea afirma iilor pozitive care
încep cu „EU”. Dac nu suntem aten i, am putea sc pa un m ic „dac ” ce se va
strecura f a ne da seama de implica ii. Am putea spune, „M simt minunat”, dar
apoi s continu m cu „dac durerea continu t otu i, m duc mar i la doctor”.
„Dac ”-urile sunt mereu urmate de ceva negativ i asta e pur i sim plu îndoiala care
se strecoar pentru a fura s mân a bun pe care am s dit-o. Înl tur cuvântul „dac ”
din vocabularul t u, c ci nu produce nimic din cele pe care ai vrea s le culegi. „Dac ”
pune totul la timpurile trecut sau viitor, iar eu experim entez întotdeauna ceea ce
cred c EU SUNT. „EU SUNT” nu e la timpul viit or. „A t e face bine” înseamn c „nu
ti bine”. Trebuie s cred c deja sunt ceea ce vreau s fiu.
ine m int e, „ Cuvânt ul M eu care iese din gura M ea nu se înt oarce c t re M ine
s dea rod [ci el face voia M ea i î i îndepline t e rost ul lui” , Isaia 55:11] .

Crezi? „ La început era Cuvânt ul i Cuvânt ul era la Dum nezeu i Dum nezeu era
Cuvânt ul” . Care e Numele Lui? EU SUNT. A adar, începe s i monit orizezi fiecare
cuvânt (EU SUNT) pe care îl spui. Vezi un t ipar? Nu reflect circumst an ele vie ii t ale
ceea ce spuneai?
Ai folosit gre it puterea creativ Care este Dumnezeu (EU SUNT). Acum c
realizezi ce f ceai, ai grij cu fiecare cuvânt i f -l s se conformeze cu ceea ce vrei s
aduci în via a t a. Înt r-un final vei avea credin a c cele pe care le afirm i, de i nu exist
eviden e ext erioare în sprijinul lor, sunt fapt e reale în con t ien i se vor proiect a în
scurt t imp, ast fel încât le vei experiment a în afar . Cunoscând c Dumnezeu a devenit
cu adev rat t u pent ru c El est e EU SUNT, t rebuie c realizezi c î i folose t i put erea t a
proprie pent ru a crea de f iecare dat când folose t i acel Nume.

ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU

Crea ia este s vâr it iar tu ai liberul-arbitru de a alege starea pe care o ocupi.

adar, est e im port ant s st abile t i ideile de la care pleci. Orice concept care este
acceptat ca adev rat se va exterioriza în lumea ta din afar . Alegerea lucrului asupra
ruia î i vei focaliza at en ia est e singurul liber-arbit ru pe care-l po i exercit a. Odat ce
un gând est e accept at i înc rcat cu t r ire int erioar , put erea creat iv l unt ric
purcede în a-l proiect a în afar .
 Fie c asum p iile t ale sunt con t ient e ori necon t ient e, ele dirijeaz înt reaga
ac iune spre împlinirea lor. Este o am gire c , altfel decât asumându- i sentimentul
dorin ei împlinite, po i face oare ce pentru a asista realizarea acesteia. Propria t a
minunat imagina ie omeneasc det ermin m ijloacele pe care le va folosi pent ru a- i
aduce asum p ia la îm plinire.
Fiecare dint re noi est e supus unui ocean de idei. Ascult m la radio, urm rim
t irile de la t elevizor ori auzim vreo bârf . Dac ceea ce observ m convoac o emo ie,
am reac ionat i, prin aceast a, am s dit o s mân care va l st ri la un moment -dat .
Gândurile nu se ret rag în t recut . Ele avanseaz mai curând în viit or, pent ru a ne
confrunt a i a vedea ast fel ceea ce am plant at , fie în elept fie f în elepciune.
Este un exerci iu bun acela de a te trezi diminea a i a te imagina la sfâr itul
zilei, realizând toat e cele pe care le doreai i sim indu-te fericit i mul umit. Dac
exist vreo sit ua ie pe care o vei înfrunt a mai t ârziu în acea zi i care t e cam
îngrijoreaz , pet rece cât eva moment e imaginând rezult at ul pe care dore t i s -l
experiment ezi. Acest e act ivit i imaginare vor avansa acum în viit orul t u pent ru a
revela culesul celor pe care at ât de în elept le-ai s dit .

DORIN A

Dorin a este un dar de la Dum nezeu. Omului nu i se cere s fac nimic mai
mult decât s accepte darul prin simpla aducere de mul umiri pentru realitat ea
nev zut înainte de a o vedea în lum ea lui exterioar . Prin dorin , Dumnezeu ne
cheam s ne ridic m con tiin a spre niveluri tot mai înalte ale con tien ei.
De-a lungul c t oriei noast re prin acest vis al vie ii, est e necesar s
experiment m t oat e st rile posibile, ast fel încât s ne put em înt oarce ca Dum nezeu,
Tat l, dar spori i prin experiment area at ât a celor bune cât i a celor „ rele” . Dorin a de
a face mai mult , de a fi mai m ult i de a avea mai m ult decât exprimi în moment ul de
fa est e im pulsul expansiunii.
Ai put ea pune în discu ie dac dorin a de a ucide ori de a v ma pe cineva
poat e fi inspirat de Dum nezeu. R spunsul est e c niciun om nu dore t e în realit at e s
ucid ori s r neasc pe al ii. El ar put ea vrea s se elibereze de acel aparent alt ul i,
prin lim it rile în elegerii sale, crede c singura cale prin care poat e ob ine o ast fel de
eliberare est e aceea de a dist ruge pe al ii. Om ul nu realizeaz c dorin a de libert at e
con ine în sine put erea i mijloacele de a se aut o-împlini. Din cauza lipsei sale de
credin , omul st ric acest e daruri de la Dum nezeu. El nu în elege c Dum nezeu,
în elepciunea i put erea dinl unt rul lui, are c i pe care el, ca om, nu le cunoa t e – iar
acele c i sunt de nep t runs.

Înva s fii recunosc tor pentru dorin ele care i s-au dat . Ele exist deja i
sunt preg tite pentru întrupare în lumea ta. Nu i se cere s faci nimic pentru a ajuta
la realizarea lor în afar de a- i elibera mintea de îndoial în privin a felului cum se
vor întâmpla i de a le accepta pe deplin, a a cum ai accepta un dar de la cineva drag.
 FII SCRUT TOR

Import an a observ rii obiect ive a gândurilor noast re nu poat e fi îndeajuns

subliniat . Est e u or s alunec m în t ipare de gândire care ne pot împiedica în
realizarea dorin elor noast re. Apoi devine u or s d m vina pe al ii ori s ne at ribuim
frust r rile unor alt e cauze.

Fiind o persoan mai degrab ner bd t oare, de obicei abia a t ept s ajung
acas dup m unc i îmi displace în mod special st atul la cozi. Am început s observ c
indiferent la ce or mergeam s iau cât e ceva de la supermarket , d deam de probleme
la cas , precum verific ri de pre uri ce musai se f ceau at unci, oameni care scriau
cecuri i se încurcau în dat ele de ident ificare i t ot felul de înt ârzieri. Am descoperit c
mi-era groaz de fazele ast ea i voiam s fac ceva în privin a acest ei sit ua ii irit ant e.
Pe m sur ce am început s -m i scrut ez gândurile, am descoperit c , în t imp ce
st t eam la coad , îmi spuneam mie însumi, „ Of, mereu t rebuie s a t ept ” . Apoi am
realizat c acele afirma ii pe care le f ceam iar i iar creaser ceea ce nu voiam s
experiment ez. M i-am schimbat con t ient acea afirma ie în „ Indiferent când t rec pe la
supermarket , nu t rebuie s a t ept niciodat ” . Bineîn eles c aceast nou afirma ie a
func ionat la fel de bine ca i cea veche, aia negat ivist .

Când începi s i scrut ezi gândurile, nu t e descuraja v zând cum conversa iile
t ale int erioare nu se pot rivesc felului în care t e-ai sim i at unci când î i vei fi at ins
obiect ivul. Trebuie s devii mai înt âi con t ient de ceea ce faci cu put erea t a creat iv
pent ru a put ea începe s o schim bi. Te sf t uiesc s mergi la „ casa olarului” i s vezi ce
face acest a [Ierem ia 18:2-4] .
Dac vasul se st ric , at unci f din el un alt ul, exact a a cum î i place.

Când începi s i scrutezi gândurile, nu po i evita descoperirea c tu singur

ti cauza t uturor celor care î i intr în lumea ta. Tu, singur, o po i schimba.

APAREN E

Cele cu care te confrun i acum în lumea ta sunt rezultatul gândurilor tale, al

credin elor, tr irilor l untrice i activit ii imaginare – toate din trecut. Aceste
aparen e vor cont inua s fiin eze at ât a vreme cât le vei da via prin con t iin a t a
lucid asupra lor. Trebuie s ignori eviden a sim urilor tale atunci când apar ine
vreunei condi ii nedorit e din via a ta. Trebuie s i imaginezi i s sim i c deja ai
ob inut ceea ce vrei s experimentezi, nu s te pierzi în cele pe care nu le vrei s
continue a fiin a. Asta poate p rea dificil, i totu i, probabil ai exersat necon tient
acest principiu în producerea rezultat elor negative.
 Când aveam pu in pest e dou zeci de ani, m-am t rezit înt r-o sit ua ie foart e
nepl cut i voiam s ies din ea. Dup ce am part icipat la o prelegere de-ale lui Neville,
la sfâr it am a t ept at pent ru a vorbi cu el. I-am redat pe scurt circumst an ele m ele
nepl cut e i speram c m va sf t ui cum s scap de ele. El doar mi-a zâmbit i a spus,
„ Nu accept a” .
La acea vreme, nu am priceput prea bine ce propov duia Neville. Am crezut c
mi-a în eles gre it înt rebarea, a a c am încercat s -i clarific problema spunându-i c
deja f cusem alegerea de a fi în sit ua ia pe care o consideram acum at ât de nepl cut .
Neville a zâmbit din nou i a spus, „ N-o accept a” . Am plecat de-a drept ul frust rat de
lâng el, crezând c nu în elegea ce-i spuneam.
Am cont inuat s cit esc cele dou c i de-ale lui pe care le aveam. Am început
în eleg t rept at c , indiferent de circumst an ele care m înconjoar , nu t rebuia s le
accept ca fiind def init ive. Am început s -mi imaginez ce voiam în loc s -mi focalizez
gândurile asupra îm prejur rilor negat ivist e.
Dou s pt mâni mai t ârziu s-a pet recut un eveniment ce avea s declan eze
producerea dorin ei inimii mele; cinci luni mai t ârziu aveam o cas nou-nou .
Înt re t imp, sit ua ia care-mi p rea at ât de depresiv s-a ameliorat , iar eu mi-am
pet recut urm t oarele luni f cându-m i planuri în privin a noii mele case.

Gânde t e-t e la vreo dezam gire pe care-ai avut -o în t recut . Poat e c abia
t ept ai s part icipi la o înt âlnire special cu cineva. Ant icipând-o, t e-ai înt rebat cumva,
„ Ast a e prea frumos pent ru a fi adev rat , ceva are s o st rice” ?
Ceva probabil c s-a i înt âm plat pent ru a crea un conflict ori pent ru a t e
det erm ina s rat ezi înt âlnirea. Om ului îi pare dest ul de u or s ignore promisiunea
lucrurilor bune gândindu-se la t oat e mot ivele din a c ror cauz n-ar put ea ob ine ceva
bun.
Oamenii din jurul t u s-ar put ea gr bi s i spun c nu e t i realist at unci când
pomene t i de vreo dorin ce pare dificil ori imposibil de at ins. Ar t rebui s fim cu t o ii
nereali t i în fa a armat elor de îndoieli de va fi s ne experiment m dorin a împlinit . Ni
se cere s nu lu m seama la „ realit ile” care ne-ar nega ob inerea dorin ei inimii.
Obi nuin a est e singurul lucru care ne ine gândurile rulând pe vechile osele
negat ive – dar at ât de fam iliare.
Nimeni nu- i poat e schim ba t iparele gândirii – i, ast fel, via a – în afar de t ine.

M erit înt regul efort ce ar put ea fi necesar pent ru a- i cent ra at en ia i pent ru a

t r i l unt ric de parc ai avea deja ceea ce vrei în locul celor pe care le ai. Con t ien a
est e singura cauz i singura realit at e. Fiecare experien negat iv a fost produs m ai
înt âi prin acordarea at en iei i sim irii acelei condi ii. Ce a f cut , con t ien a poat e i s
desfac . Responsabilit at ea t a est e aceea de a im prima asupra min ii t ale schimbarea
pe care dore t i s o exprimi.
Imagina ia ta est e put erea creat iv care poat e i va realiza finalitat ea f efort
i înt r-un mod firesc.
 Aparen ele ne confirm fost ele t ipare obi nuit e de gândire. Ceea ce t e
imaginezi a fi azi se va proiect a pe sine în lumea t a mâine. Persist en a în asumarea
fapt ului c e t i persoana care dore t i s fii, în ciuda îm prejur rilor act uale – iat
singura condi ie pus ie pent ru a înt rupa acel ideal.

CONVERSA II L UNTRICE

Cu t o ii vorbim ment al înl unt rul nost ru în fiecare moment al perioadei de

t rezie. Conversa iile noast re l unt rice t rebuie s se pot riveasc dorin ei îm plinit e de va
fi s ne realiz m dorin a. Dac dorin a noast r se refer la o slujb mai bun i ne
imagin m fiind felicit a i pent ru ob inerea unui post grozav, t rebuie s ne facem i
dialogul int erior s se conformeze acelei finalit i. Trebuie s fim siguri c nu ne
spunem ceva de genul „ efu’ la al meu nu vrea s promoveze pe nimeni” , sau „ Va fi
greu s aflu vreo slujb la anii mei, nici vorb de una bun ” sau orice afirma ii similare
care ar implica fapt ul c nu avem ceea ce ne dorim.

Trebuie s st ruim în sentimentul actului nostru imaginar f cându-ne

conversa iile l untrice conforme cu ceea ce am spune de ne vom fi realizat scopul.

Dac , de exem plu, am dorit s avem o ma in nou , ne-am put ea imagina

ma ina cea nou parcat în garajul nost ru ori s ne imagin m conducând-o, ori s ne
imagin m cum ne-o adm ir priet enii. Trebuie apoi s ne facem conversa iile l unt rice
reflect e t ipul de conversa ii în care ne-am ant rena dac am avea fizic ma ina cea
nou . Conversa iile noast re ar put ea const a în discu ii cu priet enii despre ma in : ce
consum la sut a de kilomet ri are, ori s ne auzim priet enii l udându-ne-o et c.

Conversa iile noast re l unt rice sunt la fel de cr eat ive precum imaginarea
noast r deliberat a dor in ei îm plinit e. De fapt , dac acest ea dou sunt de nat uri
opuse, dialogurile int erioare pot nega ceea ce am imaginat . Trebuie s ai grij ce spui
unt ric, pent ru a fi sigur c acest e conversa ii coincid cu dor in a t a împlinit . Dac
devii con t ient c acest e dialoguri cont razic ceea ce ai vrea t u s realizezi,
revizuie t e-le ast fel încât s se plieze pe ideea c deja ai ceea ce dore t i ori c deja e t i
cel care vrei s fii.

REVIZUIREA

Lumea t a act ual reflect cvasit ot alit at ea celor pe care le crezi ca fiind
adev rat e în privin a t a i a alt ora. Ceea ce t e imaginezi a fi ast zi i se va înf a în
viit or. Dac i-ai uit at act ivit ile imaginare ale t recut ului, ceea ce vezi ap rând în
lumea t a indic soiul de semin e pe care le-ai s dit pân acum.
 Asumându- i sent iment ul dorin ei t ale împlinit e înseamn a- i folosi creat iv
imagina ia pent ru a aduce în lumea t a ceea ce dore t i s experiment ezi. Po i folosi art a
revizuirii pent ru a schimba efect ele gândurilor i credin elor ant erioare.
Dac , de exem plu, ai mers la un int erviu pent ru o slujb pe care o voiai cu
adev rat dar mai târziu ai aflat c alt cineva a fost angajat , po i revizui acea vest e
pent ru a se conforma cu ceea ce ai fi vrut t u s auzi. Dac reac ionezi prin a t e sim i
deprimat ori î i însu t i orice alt at it udine negat iv , vei experiment a at unci acela i
t imp de respingere i în viit or. Reac iile t ale, fie pozit ive, fie negat ive, creeaz
îm prejur rile viit oare. În imagina ia t a, po i auzi cuvint e de felicit are pent ru ob inerea
minunat ului nou serviciu. Acel act imaginar se duce acum mai depart e i vei înt âlni
aceast experien pl cut în viit or. Pe m sur ce- i evaluezi ziua, est e import ant s
revizuie t i fiecare reac ie negat iv ast fel încât s i po i amint i ceea ce ai fi vrut s se
înt âm ple, mai curând decât s rememorezi povest ea a a cum s-a înt âmplat. La ceea ce
t e gânde t i cu sim ire, cu emo ii – acela est e un fapt real.
Ceea ce experimentezi în lumea fizic este o biat um br ce numai reflect
realitatea activit ii tale imaginative. A adar, când revizuie t i o conversa ie, o
experien nefericit , ori o caract erist ic de-ale t ale, o experiment ezi în realit at e
(con t ien a t a). Lumea ext erioar est e o reflec ie înt ârziat a celei l unt rice i est e
lim it at unei dimensiuni a spa iului unde eveniment ele se pet rec înt r-o secven
t em poral [liniar ] . Revizuirea, deci, schimb t recut ul lit eralment e. Înlocuie t e cele
pet recut e în lumea ext erioar cu versiunea revizuit . Scena revizuit î i emit e apoi
efect ul, procedând la schimbarea eveniment elor viit oare. St ruirea în irit ri ori r ni ale
t recut ului le perpet ueaz i creeaz un cerc vicios ce serve t e la confirmarea acest or
emo ii negat ive. Cercul poat e fi rupt acum prin începerea revizuirii oric rui lucru pe
care nu dore t i s -l men ii în lumea t a. Revizuind t recut ul, t e descot orose t i de orice
efect pe care l-ar put ea avea în viit orul t u. Revizuirea est e cu adev rat cheia ce poat e
deschide u ile care t e-au inut capt iv înt r-o st are anume.
„ S v schim ba i prin înnoirea min ii” [Romani 12:2] .

ST RI ALE CON TIEN EI

Toat e st rile exist i sunt part e fix a crea iei. Oricine poat e p t runde
con t ient o st are ori pica f int en ie înt r -o st are. Te-ai put ea mi ca prin st ri diferit e
de-a lungul vie ii t ale ori po i ocupa o singur st are. Dorin a est e cea care ne mot iveaz
de obicei s ne m ut m dint r-o st are spre un nivel superior. Din moment ce o st are est e
absolut i com plet în sine, când p t rundem înt r-o st are, sunt em const rân i s ne
purt m înt r-un mod dict at de acea st are. De exem plu, în st area s ciei, ne vom g si
const ant în nevoia de fonduri. Ne-ar fi dificil s ne at ingem scopurile i nu am avea cum
ne bucur m de niciun lux. Chiar dac ni se va da o sum mare de bani, dac
mânem în st area de s cie (um plându-ne mint ea cu gânduri ale lipsei i limit rilor),
am put ea în curând s ne g sim iar f fonduri i experiment ând acelea i dificult i.
 Inversul ar fi adev rat dac vom ocupa st area bog iei.
Când sunt em înt r-o st are, vedem numai con inut urile acelei st ri i sunt em
const rân i s ac ion m în concordan cu t oat e cele pe care le presupune acea st are.
Când e t i înt r-o anumit st are, crezi c anumit e lucr uri sunt adev rat e i- i va p rea
dificil s în elegi orice alt punct de vedere. În st area s ciei, est e u or s i focalizezi
gândurile asupra problemelor de nesiguran în privin a mânc rii, ad post ului i
hainelor. Când reu t i s t e mu i din st area ast a, nu- i va mai p rea greu s ob ii
acest e lucruri. Cei mai m ul i oameni at ribuie aceast schim bare de noroc unei
schim b ri de îm prejur ri. Tot u i, dac nu ie i mai înt âi din st area s ciei, nicio
schim bare de împrejur ri nu va fi de durat . M ai degrab m ut ându-t e dint r-o st are în
alt a în imagina ia t a vei crea o schim bare în lumea t a ext erioar .

Biblia a personificat fiecare t ip de st are i le prezint prin nume cunoscut e nou

drept M oise, Iov, Pet ru, Andrei i Iisus. De-a lungul c t oriei noast re, p t rundem
acest e st ri i experiment m t ot ceea ce ofer ele. St area suprem în care put em int ra
est e cea de Iisus Hrist os. În aceast st are devenim con t ien i c sunt em Dumnezeu
Tat l i c avem un f iu sim bolizat prin David, care personific cvasit ot alit at ea înt regii
umanit i. C t oria începe cu Adam , care a adorm it i a visat visul vie ii, iar apoi a
int rat în miriade de st ri pent ru a ob ine experien a necesar înaint e de t rezire. Când
int ri în st area Iisus t e cuno t i a fi Dumnezeu, iar c t oria t a prin aceast lume a mor ii
est e at unci complet .

PIESA

Cum spunea Shakespeare, „ Înt reaga lume e o scen i t o i b rba ii i femeile

simpli act ori. Î i au ie irile i int r rile lor… i fiecare om m ult e roluri are în t im pul s u” .

Lumea aceast a, ce pare at ât de real , est e numai un vis precum visurile pe care
le t r im în t im pul somnului. Visul nost ru t reaz pare at ât de real fiindc are
cont inuit at e, pe când visurile noast re noct urne par a fi secven e la înt âm plare ce se
pet rec în locuri i sit ua ii neobi nuit e.
Dumnezeu e Cel Ce viseaz , visând piesa înt ru fiin – iar Dum nezeu joac t oat e
rolurile.
To i cei care apar în lumea t a sunt Dum nezeu jucând propriul t u rol, cel al
aut orului… „ Nim eni nu poate s vin la M ine, dac nu-l va t rage Tat l, Care M -a t rimis”
[Ioan 6:44] .
Fiecare dint re noi î i scrie propriul s u scenariu. Dac nu e t i mul umit de pies ,
mâne la lat it udinea t a s rescrii scenariul pent ru a-l face s se conformeze ideii t ale
despre cum ar t rebui s f ie piesa. Nu po i cere act orilor din piesa t a s schim be
personajul pe care-l int erpret eaz . Toat e schim b rile t rebuie s aib loc în mint ea
aut orului.
 Dac e cineva în lumea t a care e sursa enerv rii sau irit rii t ale, acea persoan
nu are de ales decât s joace rolul cerut de scenariul t u. Nu e nimic ce po i face în
ext erior pent ru a produce o schimbare în al ii. Po i folosi art a revizuirii pent ru a
schim ba o replic a dialogului, pent ru a înlocui un anum it personaj cu alt ul i s scrii
finaluri fericit e fiec rei int rigi ale piesei.
Când începi s vezi obiect iv acest vis treaz, vei put ea s t e convingi c t u ai fost
aut orul at ât al act elor pl cut e cât i cel al celor nepl cut e din piesa t a. Po i schim ba
piesa radical folosindu- i imagina ia creat iv, asumându- i dorin a îm plinit .
Po i schim ba zilnic scenariul revizuind scena care nu i-a pl cut . Personajul care
t e-a t ulburat ast zi nu o va mai face i mâine dac scrii dialogul pe care dore t i s -l auzi
i-i alt erezi rolul în imagina ia t a.

Când t e t reze t i la cunoa t erea c t u e t i Dum nezeu Tat l i aut orul acest ei
piese magnifice, vei în elege c „ fiecare om mult e roluri are în t im pul s u” .

ADEV RATUL T U ROST

Dum nezeu a devenit t u înt r-at ât de com plet încât a uit at c El e Dum nezeu.
Devenind om , Dum nezeu a at ins limit a cont rac iei i opacit ii. Dum nezeu uit cu
des vâr ire c El est e Dum nezeu pent ru a deveni i însufle i crea ia Sa, om ul.
Dum nezeu t rece apoi prin t oat e experien ele de cunoa t ere a binelui i r ului i chiar a
mor ii, încrez t or c omul se va t rezi înt r-un sfâr it din visul acest a al vie ii pent ru a
cunoa t e din nou c el est e Dumnezeu. Exist numai Dum nezeu în univers,
râmi ându-Se în umanit at e, iar Dumnezeu joac t oat e p ile acest ui vis
t em po-spa ial.
Propria t a minunat imagina ie est e Dumnezeu în ac iune. EU SUNT est e
Hrist os dinl unt rul t u (M ânt uit orul t u). Iar Hrist os est e Put erea lui Dumnezeu i
În elepciunea lui Dum nezeu.

Dum nezeu ne vorbe t e prin dorin , îndemnându-ne s at ingem niveluri t ot

mai înalt e de con t iin .
Exercit ându- i propria sa minunat imagina ie omeneasc pent ru a ob ine
acest e dorin e, om ul îl experiment eaz de fapt pe Dumnezeu în ac iune. Prin credin
în imagina ia lui, om ul va conchide înt r-un final c Hrist os (Put erea i În elepciunea lui
Dum nezeu) est e înl unt rul s u drept imagina ia sa. La cap t ul acest ei c t orii
excep ionale, ori vis al vie ii, om ul se va t rezi pent ru a- i amint i c el est e Dum nezeu
Tat l, îm bog it prin experien ele la care El S-a supus, at unci când a uit at c El est e
Dumnezeu…

Singurul rost al om ului est e acela de a experiment a script urile (t oat e st rile de
con t ien personificat e drept oameni în Biblie).
 Scopul om ului este acela de a at inge st area num it Iisus Hrist os. At unci el va t i
el est e cu adev rat Tat l i c Fiul S u est e Hrist os.

Om ul poat e c are m ult e alt e scopuri înt re t im p – de a acum ula propriet i, de

a deveni put ernic, de a deveni faimos, ori de a exprima orice o fi ceea ce dore t e. Pân
la urm , foamea de a-L cunoa t e pe Dum nezeu va da pest e el i va avea at unci
experien ele care sunt necesare pent ru a readuce în amint irea lui fapt ul c est e cu
adev rat Dum nezeu.

STUDII DE CAZ

Aceast povest ire este a unei doamne (pe care o vom num i dna A.B.). Ea t ia c
„ imaginarea creeaz realit at ea” i îi înv ase acest principiu i pe cei t rei copii ai s i, în
vârst e de 12, 10 i 6 ani. Pract icase acest principiu de-a lungul anilor pent ru a ob ine
lucrurile pe care i le dorea.

So ul s u, de i auzise i el de aceast înv t ur , nu o pusese în pract ic i era

chiar dest ul de scept ic în privin a rezult at elor. Înt r-o dum inic dup -am iaz , erau cu
t o ii la o plimbare cu ma ina, când au t recut prin drept ul unui cart ier nou unde au
zut case de vânzare. Cum era o minunat zon rural , s-au oprit pent ru a se uit a la
noile modele. Le-a pl cut zona t ut uror, iar casele erau mari i frumoase, cu t ot soiul de
facilit i moderne. Pe drumul de înt oarcere, au vorbit numai despre cât de m inunat ar
fi fost s aib i ei una din acele case. Deja erau propriet arii unei case; t ot u i,
îm prum ut aser bani pent ru a o achizi iona i vinderea acest eia nu le-ar fi adus cine t ie
ce. So ul a spus c , de i i-ar fi pl cut s cum pere una acolo, nu era posibil s adune
at â ia bani câ i erau necesari pent ru plat a int egral . Chiar dac i-ar fi vândut -o pe cea
act ual , comisionul agent ului imobiliar ar fi fost cam ce ar câ t iga ei din t oat afacerea.
Dna A.B. i-a spus so ului s u c singura cale prin care put eau ob ine avansul ar
fi fost aceea de a- i vinde casa pe cont propriu, p st rându- i ast fel comisionul. So ul
era foart e pesim ist în aceast privin , dar i-a replicat so iei c put ea da un anun în
ziar, de i t ia el c „ ast a nu va duce nic ieri” . Era convins c n-aveau nicio ans de a- i
vinde casa în acest fel. So ia a dat t ot u i un mic anun în ziar, prin care î i puneau casa
în vânzare.

Cât eva seri mai târziu, pe când so ul se dusese devreme la culcare, ea lu copiii
i conduse pân în zona caselor celor noi. Sim ea c , de s-ar put ea plim ba prin casa cea
nou i ar prinde sent iment ul de a t r i de fapt acolo, at unci î i va ob ine „ casa de vis” .
Se înt unecase deja când au ajuns în cart ier, dar au g sit una dint re case descuiat e. Ea i
cei t rei copii au p it prin cas . Copiii i-au ales fiecare camerele în care se vor inst ala
at unci când se vor mut a acolo.
 M ama i-a sf t uit s doarm de fapt în noua cas în imagina ia lor în acea sear ,
ea int en ionând s fac la fel. În cele cât eva zile care au urmat , i-au imaginat c t r iesc
în noua cas i se plim b prin p durea de lâng com plex.

În aceea i s pt mân , un b rbat i-a sunat în leg t ur cu anun ul din ziar. Nu

rea prea ent uziasmat în privin a cum p rii, dar s-a înt ors ceva mai t ârziu în aceea i
zi, împreun cu so ia. I-a spus dnei A.B. c se hot râser s cum pere casa la pre ul pe
care îl cerea ea.

Când dna A.B. i-a exprimat preocuparea în privin a modalit ii de înt ocmire a
formalit ilor legale, el i-a spus c era agent imobiliar i le va rezolva prin f irma pent ru
care lucra. Fam ilia respect iv a prim it exact suma de bani necesar depozit ului pent ru
noua lor cas .

Tranzac ia s-a realizat foart e repede, iar familia s-a m ut at în cas nou o lun
mai t ârziu.

Dna A.B. tia c , din moment ce se imaginase pe sine dormind în casa cea nou ,
va dorm i acolo în realit at e, pân la urm . Copiii ei au înv at , de asemenea, cum s i
realizeze dorin ele inim ilor lor prin folosirea imagina iei.

********************

Dna C.D. divor ase de curând i avea nevoie de un serviciu pent ru a- i înt re ine
copiii, din moment ce so ul refuza s pl t easc aloca iile acest ora. De i avocat ul ei
sugerase ac iunea în inst an pent ru neplat , femeia nu dorea acest lucru. La part aj, ea
sese cu o ma in foarte veche i nu prea sigur .

Înt r-o vineri seara, pe când conducea spre cas de la serviciu, ploua foart e t are
i cele mai mult e int ersec ii erau inundat e. M ai avea vreun kilomet ru i jum t at e pân
acas , când a oprit la un semafor. Un camion ce venea spre ea din direc ie opus a
t recut prin int ersec ie iscând un val de ap care i-a înecat mot orul iar ea n-a mai reu it
reporneasc .
i-a scos pant ofii înaint e de a coborî din ma in în apa ce îi urca mai sus de
glezne. A ridicat capot a i a început s t earg capacul dist ribuit orului cu bat ist a.

Deja plângea în acest moment i lacrim ile ei se amest ecau cu ploaia. Înt r-un
final a izbutit s porneasc ma ina i s ajung acas la copiii ei. A realizat c era
necesar s aib o ma in sigur de va cont inua s munceasc pent ru a- i înt re ine
copiii. N-avea bani pent ru avansul pent ru o ma in nou i nici nu câ t iga suf icient
pent ru a put ea pl t i rat ele.
 Când s-a dus din nou la serviciu lunea urm t oare, un coleg o invit la prânz.
Acest a t ocmai î i cum p rase un nou Pont iac Tempest i insist ca dna C.D. s i-l
conduc pân înapoi la sediu. De i dna C.D. a prot est at , spunând c nu dorea s
conduc ma ina cea nou a alt cuiva, s-a suit t ot u i la volan i a condus pân la firm .
Conducând, a prins sent iment ul c aceasta era noua ei ma in i a sim it fiorul de a fi
în posesia ei. Rest ul s pt mânii, pe drum ul spre i de la serviciu în vechea ei ma in ,
dna C.D. î i imagin c de fapt conducea propria ei nou ma in .

Vinerea urm t oare, fost ul so al dnei C.D. o sun din senin, înt rebând-o dac nu
cumva dorea o ma in nou . Ast a era pent ru prima dat dup divor ul din urm cu
cât eva luni când se oferea s fac ceva pent ru ea, inclusiv s i pl t easc obliga iile de
înt re inere a copiilor. Fost ul so lucra acum pent ru o firm concesionar de ma ini i i-a
spus c era eligibil în vederea achizi ion rii unui anumit t ip, f avans i cu rat e lunare
foart e m ici. Se gândise s -i pl t easc rat ele lunare în locul pensiei aliment are i o rug
vin la sediu s i aleag culoarea preferat .

Tipul de ma in la care avea drept ul era Pontiacul Tempest , exact acela i model
precum cel al colegului de mai devreme i cel pe care îl condusese în imagina ia ei
înt reaga s pt mân .

Dna C.D. a reu it s ob in , prin folosirea imagina iei sale, ceea ce nu ar fi putut
ob ine prin propriile ei efort uri din acea vreme. Fost ul ei so , cel care nu-i oferise niciun
sprijin financiar t imp de cât eva luni, a fost calea aleas de a i se da ma ina necesar .

********************

Aceast a est e povest irea dnei E.F., care a avut dorin a de a t r i lâng ocean i
i-a folosit imagina ia pent ru a- i îm plini acea dorin . Nu voia s i vând casa pe care
o avea, dar voia s o închirieze pent ru un an înaint e de a se hot rî s se m ut e pe plaj
definit iv. Dna E.F. a vorbit despre dorin a ei celor dou priet ene ale sale. Una dint re
acest ea, care folosise la rândul ei principiul imagina iei, i-a spus dnei E.F. c i va
imagina cum o vizit eaz în casa ei cea nou de pe plaj . O s pt mân mai t ârziu, dna
E.F. a c t orit spre Hawaii, înt r-o vacan planificat . Aflându-se aici, a prim it un
t elefon de la o amic ce t r ia în San Diego.

Aceast amic îi spuse c t ocmai ap ruse pe pia o c su perfect de închiriat

pent ru o perioad de un an i se gândise c era ideal pent ru nevoile dnei E.F. Amica îi
mai spuse i c era vorba de o chirie foart e avantajoas , dar c t rebuia s se hot rasc
imediat , ofert a nemaifiind valabil probabil pân la înt oarcerea ei din Hawaii. Dna E.F.
i-a spus am icei s anun e propriet arii c o ia, având încredere în recomandarea
acest eia.
 La înt oarcerea din Hawaii, dna E.F. i-a spus fiicei sale c s-a hot rât s închirieze
o cas pe plaj în San Diego. Aceast a a sunat -o mai t ârziu în acea zi i i-a dat de vest e
mama unei prietene de-ale ei voia s închirieze o cas . Femeia a venit a doua zi, a
spus c -i pl cea casa i c voia s o închirieze pent ru o perioad de un an. Dna E.F. a
complet at un preaviz la slujb i, o lun m ai t ârziu, se inst ala pe plaj . Fiind asist ent ,
nu i-a fost greu s i g seasc un minunat nou loc de m unc la un spit al din apropiere.
Dna E.F. a cump rat mai apoi casa de lâng ocean i a pet recut 17 ani ferici i locuind
pe lit oral.
Dna E.F. i-a imaginat c locuia pe plaj iar amica ei i-a imaginat c o vizit a
acolo. Au f cut ast a t imp de o s pt mân . Est e int eresant c , în t imp ce se afla în
vacan în Hawaii, eveniment ele s-au derulat lin pent ru a-i realiza dorin a. Nu a f cut
nimic pent ru a g si o cas nou i nici pent ru a- i închiria fost ul c m in. Imagina ia a
reu it s at rag t o i oamenii de care a fost nevoie în via a ei, ast fel încât dorin a ei a
put ut fi împlinit .

„Ce ar trebui s facem dup ce ne-am imaginat dorin a îm plinit ?”

Nimic. Tu crezi c po i face oare ce, vrei s faci oare ce, dar, de fapt, nu po i
face nimic pentru a o produce. Dumnezeu, propria noastr minunat imagina ie
omeneasc , cunoa te toate cele necesare pentru a ne produce dorin ele. Este
necesar numai s imaginezi finalul, s tr ie ti în final. „C ile M ele sunt de necuprins”.
„C ile M ele sunt mai presus de c ile tale”. Dac ne bizuim pe imagina ia noastr ,
aceasta va realiza t ot ce îi cerem. Imagina iei îi sunt t oate cu putin – ai credin în
ea i nim ic nu î i va fi imposibil.

********************

Aceast povest ire se refer la un t ân r (pe care-l vom numi E.P.), care era un
at let grozav i excela în mai m ult e sport uri diferit e. În acea anume perioad a vie ii
sale, a devenit int eresat de canot aj. S-a al t urat unei echipe i în curând part icipa la
compet i ii locale. În al doilea an de pract ic a acest ui sport , era înt r-o echip ce
concura în cursa de 80 de kilomet ri dint re M olokai i Honolulu. Echipele hawaiiene de
canoi t i ocupau de obicei prim ul loc i erau considerat e „ im bat abile” . Echipa lui E.P. a
ajuns pe locul 7 i ast a era mare lucr u, luând în considerare num rul mare de echipe
din înt reaga lume care au concurat al t uri de part icipan ii hawaiieni. Dup aceast
curs , E.P. a început s i imagineze c echipa lui câ tigase întrecerea. A pet recut
urm t orul an formându- i o nou echip , ant renându-se i const ruindu- i propria
canoe. Era convins c , dac se imaginase pe sine ca înving t or, echipa lui va ie i pe
prim ul loc.
adar, anul urm t or, echipa lui i înc cel pu in o duzin de alt e echipe au
zburat spre Hawaii din sudul Californiei pent ru a se înt rece în cursa anual . Erau cât eva
echipe cu m ult mai mult experien ce erau considerat e favorit e pent ru un t op 10,
dar hawaiienii erau în cont inuare cei mai bine cot a i.
 La cap t ul cursei, echipa lui E.P. a încheiat pe primul loc, în fa a hawaiienilor i
t ut uror celorlalt e echipe. E.P. are acum o vâsl gravat „ Campion mondial” , care i-a
fost înmânat lui odat cu marele premiu.
Dup ce a câ t igat acest râvnit t it lu, t ân rul nost ru a cont inuat s ant reneze
alt e echipe. De asemenea, a început s fabrice vâsle pent ru canoe.

Vâslele lui sunt cunoscut e în înt reaga lume i sunt folosit e de canoi t i din
echipele de elit ale lum ii.

E.P. t r ie t e acum în Hawaii, ant reneaz echipe, produce vâsle, pescuie t e i

navigheaz cu propria lui nav . Î i folose t e nava i ca escort la concursurile anuale.

********************

Dna J.K. t r ia în casa surorii sale gemene dup ce divor ase. Dna J.K. avea t rei
copii, un fiu i doi gemeni, b iat i fat . Sora ei i so ul acest eia aveau t rei b ie i.

E inut il s ad ug m c era o cas t are aglomerat . Dna J.K. era foart e dornic
de a se m rit a i a t r i în propria ei cas . Se v zuse cu cineva, dar hot râse c nu voia
cont inue rela ia, a a c îi puse cap t . M ul i dint re priet eni încercaser s -i aranjeze
înt âlniri dnei J.K. cu b rba i pot rivi i, dar ea nu era int eresat în a se duce la înt âlniri pe
nev zute. Câ iva sugeraser c , de va fi s g seasc pe cineva pot rivit , ar t rebui s ias
mai des i prin locuri diverse.

Gemenele credeau în put erea creat iv a imagina iei i aveau i înc o priet en
cu acelea i convingeri. Cele t rei femei au st abilit c i vor imagina un inel pe deget ul
dnei J.K., ceea ce implica fapt ul c era m rit at . Au f cut ast a t imp de cât eva
pt mâni. În acest t imp, dna J.K. se imagina i ca t r ind în propria ei cas . Tot u i,
at unci când încerca s fac ast a, se g sea înt r-un c min exact ca cel al surorii ei.
Înt r-o zi, dna J.K. a primit un t elefon de la o amic ce o ruga s vin pân la ea i
o ajut e s i t apet eze buc ria. Dna J.K. a consim it s i ajut e priet ena ce locuia la
cât eva st r zi mai depart e, în acela i cart ier. Cât era acolo, un b rbat a venit în vizit la
priet ena cu pricina. Priet ena le-a f cut cuno t in . Apoi s-au sunat i au început s se
înt âlneasc . Cinci luni mai t ârziu, dna J.K. se m rit a cu acest domn.

Part ea int eresant a acest ei povest iri est e c t o i ace t i oameni locuiau în
acela i mare cart ier. Erau numai pat ru case din cele 1200 cu o const ruc ie ident ic . Da,
so ul acest ei femei era propriet arul unei case ident ice cu cea a surorii sale gemene.
De i dna J.K. s-a imaginat t r ind în propria sa cas , a reu it s o fac numai cu modelul
ident ic al surorii sale.

********************
 Aceast a est e povest irea priet enei care a f cut cuno t in dnei J.K. cu nou s u
so . Îi vom spune dna L.M . De-a lungul amici iei lor, dna J.K. încercase s -i explice
principiul imagina iei amicei sale, dar aceast a era foart e neîncrez t oare c „ ar merge” .

Înt r-o zi, dna J.K. i-a cerut amicei sale s vin la o prelegere de-ale lui Neville.
Dna L.M . a accept at s part icipe, dar nu era defel convins c imaginându-se ca având
ceea ce voia ar fi dus la ob inerea acelui lucru.

S-a hot rât t ot u i înt r-un sfâr it s imagineze un lucru simplu – prim irea unei
bat ist e. i-a imaginat c cineva îi f cuse una cadou i apoi a uit at t oat povest ea. Spre
marea ei surpriz , a prim it o bat ist prin po de la mama unei priet ene cu care luase
prânzul când t recuse prin ora ul acest eia. Aceast femeie îi t rim ise dnei L.M . o bat ist
îm preun cu un bilet de m ul um ire. Dna L.M . nu numai c a fost surprins când a
primit cadoul, dar s-a i îngrozit gândindu-se c era ceva supranat ural în t oat afacerea
ast a. Dna L.M . a încercat ast fel s se conving pe sine de cont rariul ideii c imaginarea
produce lucrul dorit .

Când a primit bat ist a pe care i-o imaginase, a int erpret at c era vreun soi de
magie neagr i nu a mai vrut s aud nimic despre aceast înv t ur .

********************

put ea amint i sut e de incident e în care au fost im plica i zeci de oameni, t oat e
i t o i aducând m rt urie c imaginarea produce rezult at ele dorit e. Am ales num ai
cât eva, pent ru a ilust ra fapt ul c imagina ia poat e fi folosit în rezolvarea a t ot felul de
probleme i pent ru a- i aduce în experien dorin a inimii.
 (Din periodicul INTA „ New Thought ” , vara anului 1953)

FUNDAM ENTELE M ETAFIZICII

La un subiect at ât de vast , e dificil, înt r-adev r, s rezum i în cât eva sut e de

cuvint e ceea ce eu consider a fi ideile cele mai de baz asupra c rora ar t rebui s se
concentreze cei care caut o în elegere adev rat a met afizicii. Voi face asta dup cum
îmi st mai bine în put in în forma a trei fundamente. Aceste fundamente sunt:
auto-observarea, definirea scopului i det a area [renun area la rezisten , n. t r.] .

M enirea adev ratei m etafizici este aceea de a produce o rena tere sau o
schimbare psihologic radical în individ. O astfel de schimbare nu poate avea loc
pân ce individul nu î i descoper mai întâi sinele pe care i l-ar schimba.
Descoperirea poate fi f cut numai prin observare necritic a reac iilor sale la
provoc rile vie ii. Cvasitotalitatea acestor reac ii define te starea de con tien a
individului, iar starea de con tien a individului e cea care atrage situa iile i
circumstan ele vie ii sale.
adar punct ul de plecare al adev rat ei met afizici, în part ea ei pract ic , est e
aut o-observarea, sau observarea de sine, pent ru a- i descoperi reac iile în fa a
provoc rilor cot idiane, reac ii care formeaz sinele secret al fiec ruia – cauza
fenomenelor vie ii.

Împreun cu Emerson, accept fapt ul c „ Omul se împrejm uie t e pe sine cu

adev rat a imagine de sine însu i… ceea ce sunt em , numai aceea put em vedea” .
Exist o conexiune precis înt re ceea ce e în afara i înl unt rul omului, iar
st area noast r int erioar e cea care ve nic at rage via a ext erioar . Ast fel, individul
t rebuie mereu s înceap cu sine însu i.

Sinele interior este cel care trebuie schimbat.

Om ul, în orbirea lui, e în general sat isf cut cu sine însu i, dar îi displac prof und
circumst an ele i sit ua iile vie ii sale. El a a consider , ne t iind c înt reaga cauz a
nem ul umirilor lui se afl nu în condi iile, nici în persoanele de care e el nemul umit , ci
în însu i sinele s u, pe care el îl place at ât de m ult . Nerealizând c „ se îm prejmuie t e
pe sine cu adev rat a imagine de sine însu i” i c „ ceea ce e el, numai aceea poat e
vedea” , e ocat când descoper c propriile sale am giri au fost cele care l-au f cut
mereu s dea vina pe al ii.

Aut o-observarea va revela acest am git or în fiecare dint re noi; i acest a t rebuie
accept at înaint e de a avea loc vreo t ransformare a sinelui nost ru.

În acest moment , încearc s i observi st area int erioar . Ce gânduri t olerezi?

Cu ce sent iment e t e ident ifici? Trebuie s fii mereu at ent unde t e sit uezi înl unt rul t u.
 Cei mai mul i dintre noi credem c suntem dr gu i i iubitori, genero i i
îng duitori, iert tori i nobili; dar o observa ie necritic a reac iilor noastre la… via
va ar ta un sine care nu e deloc atât de dr gu i iubitor, generos i îng duitor,
iert tor i nobil. i acest sine e cel care trebuie acceptat mai întâi i abia apoi
procedat la schimbare.

Rena t erea depinde de lucrarea noast r int erioar asupra propriului sine.
Nimeni nu (se) poat e rena t e f a- i schim ba acest sine. Ori de cât e ori un set
complet nou de reac ii int r în via a unei persoane, o schim bare a con t ien ei a avut
loc, o rena t ere spirit ual s-a produs.

Descoperind, prin observarea necritic [neanalitic ] a reac iilor la via , un

sine care trebuie schimbat, acum trebuie s formulezi un scop. Anume, trebuie s -l
define ti pe cel care i-ar pl cea s fii în locul celui care e ti de fapt în secret . Cu acest
scop clar definit, trebuie, de-a lungul întregii tale zile, s i observi fiecare reac ie
legat de acest scop.

M ot ivul pent ru aceast a est e acela c fiecare t r ie t e înt r-o st are precis a
con t ien ei, st are de con t ien pe care deja am descris-o drept cvasit ot alit at ea
reac iilor la via . A adar, definindu- i scopul, î i define t i o st are de con t ien care,
a ca t oate st rile de con t ien , t rebuie s i aib reac iile sale la via .
De exem plu, dac un zvon sau o remarc neînt emeiat pot cauza o reac ie de
îngrijorare unuia i nicio reac ie alt uia, aceast a e o dovad c cei doi indivizi t r iesc în
dou st ri diferit e de con t ien .

Dac i define t i ca scop s fii un individ nobil, generos, lini t it , amabil – t iind
t oat e lucrurile ast ea sunt st ri ale con t ien ei – po i spune cu u urin dac e t i loial
scopului t u în via urm rindu- i reac iile la eveniment ele zilnice ale vie ii. Dac e t i
loial idealului t u, reac iile t ale se vor conforma scopului t u, fiindc t e vei ident ifica
t ocmai cu scopul t u i, ast fel, vei gândi din scopul t u. Dac reac iile t ale nu sunt în
armonie cu idealul t u, e un sem n sigur c e t i separat de ideal i gânde t i numai la el.
Asum -t e ca fiind iubit orul care t e vrei a fi i observ i reac iile de-a lungul zilei vizavi
de aceast asum p ie; reac iile t ale î i vor spune care e st area din care operezi.

Aici intr în scen cel de-al treilea fundament – deta area. Descoperind c
totul e o stare de con tien f cut vizibil i definind acea stare particular pe care
vrem s o facem vizibil , purcedem la a intra într-o astfel de stare, fiindc trebuie s
ne mut m psihologic din locul în care suntem în locul în care vrem s fim.

Scopul practic rii deta rii este de a ne separa de reac iile noastre actuale în
fa a vie ii i s ne ata m de scopul în via .

Aceast separare interioar trebuie s se dezvolt e prin practic .

 La început pare c nu avem nicio put ere în a ne separa de st area int erioar
nedorit , pent ru sim plul mot iv c mereu am considerat fiecare dispozi ie, fiecare
reac ie ca fiind fireasc i am ajuns s ne ident ific m cu ele. Când nu ne d m seama c
reac iile noast re sunt numai st ri de con t ien din care e posibil s ne separ m , ne
învârt im în acela i cerc de probleme – f s le vedem ca st ri int erioare, ci ca sit ua ii
ext erioare. Pract ic m det a area, sau separarea int erioar , pent ru a evada din cercul
reac iilor noast re reflexe la via . Iat de ce t rebuie s formul m un scop i s ne
observ m const ant în rela ie cu acel scop.

Aceast înv t ur începe cu aut o-observarea. Apoi, înt rebarea, „ Ce est e ceea
ce vrei?” , i apoi înv area det a rii de t oat e st rile negat ive i at a area de scop.
Aceast ultim stare – ata area de scop – se realizeaz asumându- i constant
sentimentul dorin ei deja împlinite.

Trebuie s pract ic m separarea de dispozi iile i gândurile noast re negat ive în

chiar m ijlocul t ut uror necazurilor i dezast relor vie ii zilnice. Nimeni nu poat e fi diferit
de ceea ce e acum pân nu începe s se separe pe sine de reac iile act uale i s se
ident ifice pe sine cu scopul s u. Det a area de st rile negat ive i asumarea dorin ei deja
îm plinit e t rebuie pract icat e în mijlocul t ut uror binecuvânt rilor i blest emelor vie ii.

Calea adev ratei metafizici trece prin mijlocul a tot ceea ce se petrece în
via . Trebuie s practic m constant auto-observarea, gândind din scopul nostru i
deta ându-ne de dispozi iile i gândurile negative de va fi s fim f tori ai
adev rului sau numai simpli ascult tori ai lui.

Pract ic acest e t rei fundament e i t e vei ridica la t ot mai înalt e niveluri de

con t ien .

Amint e t e- i mereu fapt ul c st area t a de con t ien est e cea care î i at rage
via a.

Începe c rarea!

Neville