Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Miracolele cad din Cer ca picăturile de ploaie tămăduitoare asupra unei lumi aride și prăfuite, unde
făpturi înfometate și însetate vin să moară.” – UCIM – Cul.ex.PII.13.5
Pursah: Toată lumea încearcă să-și găsească și să-și exprime adevărul. Ceea ce ei
numesc adevăr este de fapt conceput pentru a-i ține blocați unde sunt. Ceea ce
învață J în Cursul său este că adevărul nu este diferit pentru toată lumea. Nu este
relativ. El spune că adevărul este adevăr, indiferent dacă îl înțelegi și ești de acord
cu el sau nu. Adevărul nu este supus interpretării tale și nici Cursul lui nu este. El
este Profesorul, tu ești studentul. Dacă n-ar fi așa, atunci de ce-ai face Cursul?
Poți face orice altceva! Poți să-ți lași mintea să rătăcească. Poți să bei până nu mai
știi de tine!
Gary: Așadar, atunci când ai spus în Evanghelia ta: „Cine descoperă interpretarea
acestor spuse nu va gusta moartea”, ai vrut să spui că există o singură interpretare
posibilă?
Pursah: Așa este, frate, ești pe drumul cel bun. Nu uita! Cursul este așa de avansat,
deoarece a fost nevoie ca J să ia șapte ani din viața unei femei și să o facă să treacă
prin ce trebuia să treacă, ca să poată să îți trasmită exact ceea ce a vrut să transmită.
Gary: Va trebui să mă gândesc la asta. Pare a fi vechea traducere literală a Bibliei.
Pursah: Cursul nu este Biblia, așa cum ați observat deja. Părțile cursului care
exprimă non-dualitatea trebuie luate literal, dar părțile care par să exprime dualitate
trebuie luate ca metafore. Nu există niciun conflict în el, dar dacă nu îl înțelegi, vei
crede că, în mod incorect, Cursul se contrazice. Așa cum am mai spus, până la
urmă totul, cu excepția lui Dumnezeu, este o metaforă. Ai nevoie de traducere
chiar din propria ta limbă pentru a ajunge la final. Cursul este despre vindecarea
vinovăției tale inconștiente de către Spiritul Sfânt și despre întoarcerea ta în Cer cu
ajutorul iertării, prin intermediul căreia se poate valorifica puterea imensă a minții
și capacitatea ei de a alege.
După cum spune J în Curs:
„Acesta e un curs de antrenare a minţii.” T1.7.4:1
și:
„O minte neantrenată nu poate realiza nimic.” Culg.Ex. Introd.1:3
Gary: Am auzit odată un profesor spunând că ar trebui să stai lângă acela care
spune că e în căutarea adevărului, dar să fugi de oricine pretinde că l-a găsit.
Arten: Asta nu ți-ar servi prea mult în cazul în care ai întâlni pe cineva care într-
adevăr știe adevărul, nu-i așa? Dar ai fi pe fugă mai tot timpul! Ei bine, J cunoaște
adevărul, și cum ai putea fi antrenat tu sau acel profesor dacă insiști să fii antrenor
în loc de student?
Gary: Înțeleg. Chiar și în filme se cunoaște diferența dintre profesor și student.
Arten: Da, dar, în general, ei caută puterea universului. Noi suntem interesați de
puterea lui Dumnezeu. Cred că am fost destul de clari că nu sunt același lucru.
Gary: Cât durează să devii profesor?
Arten: Toată lumea întreabă și, la început, nimănui nu-i place răspunsul. Răspunsul
este că se întâmplă când se întâmplă. Totuși, acel moment vine mai devreme, când
te simți atât de fericit, încât răspunsul nu contează în niciun fel, întrucât Spiritul
Sfânt este Învățătorul tău interior și ar trebui să vrei să fii studentul lui cât timp pari
să fii într-un corp. Aceasta este o cale spirituală care durează o viață pentru acei
oameni care doresc serios să se elibereze de lume și să se întoarcă acasă. Asta nu
înseamnă că întotdeauna trebuie să luați lucrurile în serios. Cursul spune că lumea
nu trebuie luată prea în serios.
Gary: Bine. Dar dacă eu nu vreau acum să o iau pe o cale spirituală pentru toată
viața? Dacă vreau să mai încerc și alte lucruri?
Arten: Poți sta la coadă la bufetul spiritual cât dorești. Evident, mintea ta nu poate
fi instruită dacă nu ești dispus să faci asta. Depinde de tine. Dar adu-ți aminte că ți-
ai dorit întotdeauna să știi cum era să înveți direct de la J. Aceasta este șansa ta.
Gary: Voiam să întreb despre cei care au fost scribii Cursului.
Arten: Nu vom intra prea mult în istoria Cursului. Ai citit deja o carte despre asta și
mai există încă alte câteva. Le poți citi când ai timp, dacă ești așa interesat. Unii
cred că prefața cursului conține tot ce trebuie să știi despre istoria lui. Ce impresii
ai despre toate până în acest moment?
Gary: Cred că este foarte interesant. Știu că dr. Helen Schucman, scribul care nota
ce îi dicta „Vocea” și dr. Bill Thetford, care a încurajat-o să continue pe acest
drum, erau doi psihologi care lucrau în New York – Big Apple și care nu puteau să
se înțeleagă unul pe altul. Apoi, într-o zi, Bill a spus că trebuie să existe o altă cale
de abordare a relației lor.
Arten: Îți sună cunoscut?
Gary: Sigur. Ca și în cazul meu, declarația lui Bill a reprezentat decizia minții de a
găsi ceva mai bun.
Arten: Foarte bine. Aceasta a fost invitația pentru J de a preda cursul și pentru tine
să îl găsești. J nu a împărtășit cursul exclusiv cu Helen și Bill, dar a fost menit la
fel de mult lor ca oricui e dispus să asculte. Helen a crezut că această lucrare nu se
va finaliza niciodată și, chiar dacă ea a fost cea care scria după dictare, nu ar fi
reușit niciodată să facă asta fără ajutorul lui Bill. El a fost cel care scria la mașina
de scris notele stenografice pe care i le citea Helen a doua zi din caietul său de
notițe.
Apropo, să nu încerci să-i transformi în sfinți. Pentru a repeta un punct subliniat
anterior, au fost doar niște oameni, la fel ca și tine. Deși relația lor s-a îmbunătățit
considerabil, până în ziua în care au ieșit la pensie și Bill s-a mutat în California,
aveau deseori momente în care nu se puteau înțelege. Erau oameni, dar practicau
învățăturile cursului.
Gary: Și, mai erau și ceilalți membri fondatori ai Fundației pentru Pace Interioară,
cei care s-au alăturat lui Helen și lui Bill și au adus Cursul pe lume. Era Ken
Wapnick, care a fost următorul care a intrat scenă și a lucrat cu Helen și Bill cu
câțiva ani înainte de publicarea Cursului. El a lucrat împreună cu Helen la
organizarea cursului în secțiuni, acordarea de titluri la capitole și punerea
majusculelor și punctuației corecte. Și Judy Skutch, care a luat cursul de la Helen,
Bill și Ken, și l-a transmis tuturor prietenilor și asociaților în domeniul gândirii noi.
Și apoi a fost Bob Skutch, despre care nu știu prea multe pentru că nu spune multe
în cartea sa. În cele din urmă, ei au fost ghidați de J să înțeleagă că singura cale
prin care puteau publica versiunea completă a Cursul, fără a fi modificat în niciun
fel, era să facă asta ei înșiși. Bănuiesc că acești oameni erau destinați să devină un
fel de familie al cărui adevărat scop era practicarea iertării.
Pursah: Ai înțeles bine. După cum spune cursul:
„În mântuire nu există accidente.” – Man.pt.prof.3.1:6
Judy și Bob au fost absolut indispensabili în rolul lor de a aduce Cursul pe lume. J
l-a identificat pe Ken înaintea grupului ca fiind responsabil pentru învățarea
oamenilor adevăratul sens al Cursului. A devenit foarte apropiat pentru Helen. În
prezent, când Cursul este tradus într-o limbă străină, slujba lui Ken constă în a se
asigura că traducătorul înțelege cu adevărat fiecare linie din cele aproape 1.300 de
pagini. Asta nu înseamnă că Ken este singurul profesor al Cursului, dar, în viitor,
va fi considerat cel mai mare. Atât studenții, cât și avansații Cursului vor continua
să-l citească pe Ken pentru sute, chiar mii de ani de-acum încolo. Iar tu, strălucit
student, vei avea ocazia să înveți direct de la el în această viață dacă alegi asta.
Gary: De ce mai am nevoie de el dacă vă am pe voi?
Pursah: Da, ne ai. Dar nu te vom vizita așa, în mod regulat, pentru toată viața.
Avem și alte locuri de vizitat și minți de scuturat. Va trebuie să continui să înveți
chiar dacă părem să fim aici sau nu. Dar, te asigur că vom fi întotdeauna la
dispoziția ta, la fel și J.
Gary: Va trebui să mă gândesc cu cine vreau să studiez când nu veți fi aici. De
asemenea, am crezut că Marianne Williamson a fost principala profesoară a
Cursului. Am văzut-o în Larry King Show săptămâna trecută și dacă nu aș fi știut,
aș fi putut crede că ea a scris Cursul.
Pursah: Nu. Sora noastră, Marianne, pe care o numesc sfânta artistă de rap, este
doar unul din profesori. Darul ei de a vorbi atât de bine în public și minunata ei
personalitatea au plasat-o într-o poziție de unde a putut duce Cursul la mai multe
persoane decât oricare alt profesor. Cu toate acestea, rămâne sarcina fiecărui
individ să decidă cât de departe dorește să ajungă cu studiul Cursului după ce i-a
fost prezentat.
Gary: Spuneți că Cursul este tradus în alte limbi?
Arten: Da. Vorbesti și alte limbi?
Gary: Am destul de lucru cu engleza.
Pursah: În ceea ce privește traducerile, cursul lui J se răspândește într-un ritm mult
mai rapid decât creștinismul. Peste o sută de ani de acum, un procent semnificativ
din populația lumii va accepta faptul că Cursul este cu adevărat Cuvântul lui
Dumnezeu comunicat de J. Dar ce folos ar avea toate astea dacă oamenii nu l-ar
aplica? Acesta este motivul pentru care dorim să îți fie cât mai clar mesajul
Cursului sau cel puțin dorim să te apropii suficient de „careul de lovitură”.
Nu este atât de ușor cum ai putea crede. Din 1975, anul în care Cursul a fost
disponibil pentru pe scară largă, a existat o explozie de scriere „canalizată”, tehnici
de imitat Cursul și multe alte învățături ai căror adepți spun că sunt la fel sau
aproape la fel cu Cursul. Dar, un ochi antrenat vede că acestor alte învățături le
lipsesc tocmai acele părți care sunt cele mai importante în Curs, părțile care îl fac
ceea ce este.
Faptul că nu vrei să ataci alți profesori nu implică faptul că nu ar trebui să îți
exprimi un angajament pentru integritatea mesajului Cursului.
Este perfect valid să decidem să nu fim de acord cu alți profesori. Există
caracteristici vitale fundamentale în Curs care îl fac original și reprezintă un salt
cuantic către înainte în gândirea spirituală. Unele dintre aceste caracteristici sunt
practic ignorate de majoritatea covârșitoare a studenților, profesorilor și
interpreților Cursului. La fel ca și cu învățăturile lui J de acum două mii de ani,
lumea încearcă să-și facă obișnuita muncă de suprimare a adevărului prin
încorporarea unor părți din el în iluziile sale și acoperirea adevăratului mesaj al
Spiritului Sfânt. Noi nu vom omite ideile care nu îți plac. Dacă opui rezistență sau
nu dorești să le accepți după ce le-ai auzit, este doar decizia ta, dar cel puțin nu va
fi pentru că nu ți le-am spus.
Gary: Ai spus că adevărul absolut poate fi exprimat în doar două cuvinte. Am citit
și cred că știu care sunt acele două cuvinte, dar vreau să fiu sigur. Care sunt?
Pursah: Ia-o încet, amice. Asta va veni peste aproximativ cinci întâlniri, când vom
vorbi despre ce înseamnă să fii într-adevăr iluminat. Dar, am înțeles că J ți-a oferit
o mică surpriză ieri dimineaţă.
Gary: Desigur! A fost sublim. Experiența mea a fost că era cu adevărat El.
Pursah: Da, a fost vocea lui J; Vocea care vorbește pentru Dumnezeu, Vocea
Spiritului Sfânt. Și, așa cum vei experimenta eventual, este, de asemenea, un
simbol a ceea ce ești tu cu adevărat. Și, în cele din urmă, după cum vorbește
Cursul despre Spiritul Sfânt:
„A Lui e Vocea pentru Dumnezeu, și are de aceea formă. Această formă nu e
realitatea Lui, pe care numai Dumnezeu o cunoaște, alături de Cristos, adevăratul
Lui Fiu, Care face parte din El.” ET.6.1:4-5
Astfel, Vocea este un simbol al Spiritului Sfânt, Care este întotdeauna cu tine. Cum
poți deduce din cele indicate mai sus, Spiritul Sfânt nu este nici bărbat, nici femeie.
Nici Cristos nu este. Desigur, J folosește un limbaj biblic și metaforic pentru a
corecta creștinismul. Fiul lui Dumnezeu sau Cristos nu e nici bărbat, nici femeie,
El este realitatea ta. Și nici tu nu ești o persoană, doar experimentezi că ești.
Antrenamentul tău trebuie să se efectueze pe nivelul experienței tale, dar vei fi
mereu împins dincolo de el. Când Cursul vorbește despre tine și fratele tău, se
vorbește despre aparentul separat sau fragmentat Fiu risipitor colectiv, simbolizat
prin imaginile false pe care le vezi de fapt.
Arten: Vocea îți poate vorbi în multe feluri și, în general, nu o vei auzi așa cum ai
făcut-o ieri dimineață. De fapt, nu este necesar ca oamenii să audă Vocea precum
Helen și, cei mai mulți nu o vor face niciodată. Helen a avut un dar pe care și l-a
dezvoltat în viețile anterioare, un dar pe care J a putut să-l folosească cu
permisiunea ei, dar El - sau dacă preferi Spiritul Sfânt - lucrează cu oamenii în
multe feluri diferite. El îți poate vorbi prin gândurile pe care ți le dă. Este posibil ca
aceste gânduri să îți vină pur și simplu în minte. Uneori nu vei realiza că ți-au fost
date, dar alteori vei observa că par să vină din alt loc, deși, în realitate, nu există
niciun alt loc.
Această voce este, de asemenea, Vocea lui Buddha și a tuturor maeștrilor înălțați
care și-au îndeplinit, în cele din urmă, rolul lor alături de J. Nu există nicio
competiție între J și Buddha. Aceste fantezii sunt pentru membrii religiilor, nu
pentru ei.
Vocea Lui poate comunica și în visele pe care le ai noaptea, vise care nu sunt nici
mai mult nici mai puțin reale decât proiecțiile tale din timpul zilei. Să se
relaționeze cu tine în visele tale nocturne este una dintre căile preferate ale
Spiritului Sfânt de a interacționa cu oamenii. Și, uneori, Vocea Lui poate veni la
tine simplu, sub forma unei idei preluate de la altcineva și care îți sună foarte
adevărat.
În ceea ce privește mesajul pe care J l-a avut pentru tine ieri dimineață, ai avut
foarte mare dreptate să-ți dai seama că cele mai importante două cuvinte ale
comunicării sale au fost: fără sens. Când oamenii încep să studieze Cursul, ei cred
întotdeauna greșit că li se cere să sacrifice ceva. După cum se menționează în
Manualul pentru profesori:
„E ca şi cum ţi s-ar lua din lucruri, rareori înţelegându-se, la început, că li se
recunoaşte astfel doar lipsa de valoare.” M.prof. 4.3.3
Cursul oferă multe instrucțiuni despre acest subiect și despre lipsa de sens a lumii
iluzorii. Vezi tu, Gary, toată lumea vrea ca viața lor să aibă sens, dar îl caută în
locul greșit, adică în lume. Oamenii simt un gol profund în legătură cu ceva și apoi
încearcă să completeze acest gol cu o anumită realizare sau relație la nivelul
formei. Cu toate acestea, toate aceste lucruri sunt, prin definiție, tranzitorii în cel
mai bun caz. Prin urmare, trebuie să realizezi că, așa cum J recomandă chiar la
începutul textului:
„Sentimentul separării de Dumnezeu e singura lipsă pe care trebuie de fapt să o
corectezi. ” T.1.6.2.1
J al Cursului nu este același cu versiunea pe care o oferă creștinismul și cele două
sisteme de gândire nu sunt compatibile. Pentru creștinism, imaginea trupului lui J
în suferință este foarte special. El este diferit de tine, în sensul că el este singurul
născut din Dumnezeu. Dar J al Cursului îți spune mereu că, deoarece tu și El
sunteți una, sunteți în egală măsură singurul născut din Dumnezeu sau Cristos - în
nimic diferit de El, și că, pe lângă asta, poți chiar experimenta acest lucru.
„Nu am nimic ce nu poţi dobândi şi tu. Nu am nimic ce nu vine de la Dumnezeu.
Diferenţa de acum dintre noi e că nu am altceva.” T.1.2.3.10-12
Gary: Dacă cele două sisteme de gândire sunt ireconciliabile, cum pot deveni
creștinii studenți ai Cursului?
Arten: Foarte ușor, sau cel puțin la fel de ușor ca oricine altcineva. Cursul trebuie
întotdeauna făcut la nivelul minții, nu afară în lume. Mersul la biserică, la templu
sau la orice locaș de cult ar trebui considerat un fenomen social. Un anumit tip de
cult public a constituit mereu o parte importantă în orice societate și este evident că
multe dintre instituțiile religioase de astăzi sunt influențe pozitive pentru
comunitățile lor. Dar numai în minte vei găsi adevărata mântuire. Nu există de fapt
nimic sfânt la vreun loc sau obiect fizic. Sunt simple simboluri. Astfel, poți
aparține oricărei religii sau organizații sau poți face orice altceva pentru a-ți cîștiga
existența și poți, în același timp, să practici sistemul de gândire al Cursului la
nivelul minții.
Nu e nevoie să faci prozelitism cu Un Curs în Miracole, deși cu siguranță poți
vorbi despre asta oamenilor, dacă te simți condus în această direcție. Dar aspectul
important este că nu trebuie. Epifania ta poate rămâne o chestiune privată. Depinde
numai de tine. Cursul nu are absolut nimic de-a face cu lumea fizică. Din nou, are
legătură cu modul în care alegi să privești lumea.
Gary: Așadar, chiar și catolicii ar putea merge la Liturghie la Maica Fecioară a
Marii Suferințe și să realizeze în mintea lor că J nu le cere cu adevărat nici un
sacrificiu.
Pursah: Da. Și nu doar catolicii, dragul meu. După cum știi, există oameni fericiți
și ticăloși care suferă în fiecare religie. Observă doar modul în care unii hinduși
aleg să sufere atunci când își venerează zeii. Chiar și membrii fericiți ai diferitelor
religii, în cele din urmă ajung să sufere. Este ceva inclus în sistemul de gândire
subconștient. De aceea, creștinii vor să creadă că J a suferit și a murit pentru
păcatele lor. Îți amintești de acea frumoasă femeie baptistă din sud, care ți-a spus
că nu vei intra niciodată pe poarta Raiului decât dacă ai sângele lui Isus pe tine?
Gary: O, da! Am întrebat-o unde aș putea să comand și eu niște halbe de bere.
Pursah: Încearcă să-ți amintești ce îți tot repetăm. Cursul este un proces mental, nu
unul fizic. În cele din urmă, vei înțelege că totul este un proces mental și nu unul
fizic. Vorbind despre catolici și baptiști, acest lucru scoate la iveală un alt aspect
important în ceea ce privește interpretările. Tu știi câte tipuri diferite de biserici
creștine organizate există astăzi în lume, fiecare cu interpretarea ei particulară a
creștinismului?
Gary: Îmi imaginez că trebuie să fie sute.
Pursah: Există mai mult de douăzeci de mii.
Gary: Isuse Cristoase!
Arten: Nu e vina lui. Lasă-mă să te întreb altceva. Dacă în prezent există douăzeci
de mii de biserici, care nu înțeleg cu adevărat mesajul lui J - și te asigur că nu-l
înțeleg - și dacă toți sunt în dezacord asupra semnificației mesajului lui J și între
timp nimic nu s-a schimbat cu adevărat, tu crezi sincer că va fi în serviciu
umanității să existe douăzeci de mii de interpretări diferite ale unui Curs în
miracole?
Gary: Iau asta ca pe o întrebare retorică și înțeleg de ce insistați că, dacă învăț cu
adevărat mesajul lui J, așa cum e prezentat în Curs, există o singură interpretare
posibilă. Cred că va fi nevoie de niște oameni puternici pentru a fi dispuși să
renunțe la interpretările lor. Dar, deasemenea am înțeles că acest lucru are beneficii
inerente.
Arten: Ești foarte perceptiv și inteligent.
Gary: Îmi lauzi percepția?
Arten: Există ceva numit adevărata percepție, așa cum vei auzi în scurt timp. Cum
îți spuneam, va trebui să fii dispus să renunți la propria ta interpretare a Cursului în
schimbul celei corecte și, de asemenea, ar trebui să subliniem că pentru a include
citate din Curs în scrierile tale, va trebui să fii dispus să-ți notezi citatele pe măsură
ce ți le spunem. Poate că nu vrei să faci asta, dar trebuie să ai încredere noi: este
parte a procesului de menținere a cursului intact și de a nu permite schimbarea lui
sau pierderea mesajului lui.
Acum două mii de ani nu a fost posibil să păstrăm adevărul. Chiar și în zilele
noastre va fi foarte dificil să previi pierderea din nou a mesajului lui J, dar nu-i
nimic greșit în a încerca să faci asta.
Gary: Deci, acum două mii de ani, oamenii au început să adauge propriile lor
interpretări la cuvintele lui J și să-i schimbe mesajul pentru a se potrivi cu propriile
credințe și, înainte ca cineva să-și dea seama, nu a mai existat nici un mod de a ști
cu siguranță ce cuvinte erau cu adevărat ale lui și care nu?
Arten: Exact. Vrei să se întâmple asta din nou?
Gary: Nu chiar, dar ce va împiedica Cursul să se dezvolte la fel ca și creștinismul,
cu o autoritatea centrală, cu bisericile ei oficiale care instituie legea?
Arten: Însăși natura Cursului va împiedica să se întâmple asta. Un Curs în
miracole nu este o religie. După cum ți-ai dat deja seama, atât timp cât Cursul
rămâne întreg și integritatea mesajului lui este păstrată pe cât posibil,
caracteristicile sale de auto-studiu vor prevala întotdeauna pe termen lung. În
realitate, Cursul este înaintea timpului său. Acum, important este să îl faci.
Gary: Este adevărat că, odată fondată biserica, numai clericii au putut citi
scripturile și oamenii nu au putut auzi decât ce le spuneau preoții?
Arten: Asta este adevărat. În orice caz, majoritatea oamenilor nici nu le-ar fi putut
citi. Desigur, acum ți se par normale multe lucruri, și uiți că nici tipografia nu a
existat până în anul 1450. Biserica a controlat foarte strict informațiile, inclusiv
cele din scripturi. Dacă oamenii știau doar ce li se spunea, era greu să ajungă la
concluzii diferite de cele dorite de cei care dețineau puterea în acele vremuri.
Până în anul 1700 nu exista un număr suficient de oameni capabili să citească și nu
era disponibilă destulă literatură pentru ca altcineva să aibă un cuvânt de spus în
societate. Astăzi, oamenii pot citi și gândi singuri, iar informațiile disponibile sunt
mult mai avansate. Poate vă întrebați de ce J a întârziat atâta cu livrarea Cursului.
Până acum nu au existat un număr suficient de oameni care să fie gata pentru el.
Gary: Hei, nu vreau să schimb subiectul, dar de data asta nu vreau să uit să te
întreb despre acele experiențe pe care le am avut cu acele sclipiri neobișnuite de
lumină. Presupun că știi ce vreau să spun, căci ai spus că știi totul despre mine.
Aceste experiențe luminoase ... legate de curs?
Arten: Da. Deși au început să apară acum un an, au legătură cu decizia ta de a
începe studiul Cursului. Desigur, această decizie ai luat-o la nivelul minții. Mai
spunem odată, majoritatea oamenilor nu au astfel de experiențe și nu sunt necesare
pentru ca Cursul să fie eficient. Încă nu ai terminat Culegerea de exerciții, dar dacă
vrei să citești al treilea paragraf din lecția 15, vei vedea că J menționează acest tip
de experiențe. Vrei să-l citești acum?
Gary: Da! Să vedem, aici:
„ Pe măsură ce înaintăm, poți avea multe ”episoade luminoase”. Acestea pot
lua multe forme diferite, unele dintre ele foarte neașteptate. Să nu te temi de
ele. Sunt semne că îți deschizi, în sfârșit, ochii. Ele nu vor persista, pentru că
sunt doar simboluri ale percepței adevărate, neavând nicio legătură cu
cunoaşterea.” – Cul.ex., P.I, L15.3.1-5
Arten: Vom mai vorbi despre diferența dintre cunoaștere și ceea ce duce la ea, așa
că mai puțină răbdare. Vom continua, de asemenea, să discutăm despre
experiențele tale mistice pe măsură ce mergem mai departe, dar pot vedea că mai ai
o altă întrebare în minte.
Gary: Pentru a mă asigura că înțeleg acest lucru, am o întrebare despre Curs și cum
acesta este legat și de budism și de creștinism. Una dintre principalele învățături
ale budismului tradițional - și vă garantez că există și alte tipuri de budism care nu
au toate acele atașamente ritualice – este că oamenii suferă pentru că au toate acele
dorințe dezlănțuite pe care nu le pot satisface niciodată. Budiştii cred că controlul
dorinței produce fericire și o viață plină de compasiune pentru ceilalți. Aceasta ar
putea fi interpretată ca un alt mod de a face față lipsurilor.
Dar ai citat deja Cursul când spune: „Sentimentul separării de Dumnezeu e singura
lipsă pe care trebuie de fapt să o corectezi. ” (T.1.6.2.1) Vreți să spuneți că
budismul este o modificare a gândirii, deodebită față de vindecarea cu Spiritul
Sfânt și că creștinismul, în demersurile sale este deviat cu un pas și mai departe,
fiind o încercare de a modifica fizicul și nu mentalul?
Arten: Începi să înțelegi. După ce vei înțelege mai multe din lucrurile pe care ți le-
am spus deja, vei vedea că budismul este cu un pas înainte în direcția corectă,
deoarece nu se îndepărtează de minte așa cum face creștinismul.
Acesta este motivul pentru care Papa a discrimat budismul într-una din cărțile sale,
spunând că încearcă să transcendă lumea, dar că, după părerea lui, îl poți găsi pe
Dumnezeu dacă faci anumite lucruri în lume. Nu numai că a înțeles greșit această
problemă, de a-l căuta sau nu pe Dumnezeu, deoarece din budism lipsește aproape
complet ideea de Dumnezeu, în funcție de profesor sau de interpretul individual.
După cum am subliniat în timpul primei noastre vizite, să faci exercițiile mentale
de unul singur nu îți poate vindeca mintea inconştientă. Pe măsură ce vom
continua, îți vom oferi o imagine mai amplă a sistemului de gândire al lui J, care,
atunci când exersezi cu El sau cu Spiritul Sfânt, ei te antrenează să-ți dezvolți
percepția adevărată. Asta îi va permite Spiritului Sfânt să te vindece și să te
conducă înapoi la ce ești cu adevărat.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Budismul este cu un pas înainte în direcția corectă,
deoarece nu se îndepărtează de minte așa cum face creștinismul.
Prin urmare, cursul acesta poate fi rezumat foarte simplu în felul următor:
Nimic real nu poate fi ameninţat.
Nimic ireal nu există.
În asta stă pacea lui Dumnezeu.
Arten: Mulțumesc Gary. Cursul este obligatoriu, deoarece exprimă adevărul. Îmi
pare rău dacă asta sună prea arogant. Nu înseamnă că Cursul este singura cale pe
care trebuie să o urmeze toată lumea în găsirea adevărului. Adevărul este o stare de
conștiință, nu o carte. Dar nu poți găsi această stare de conștiința singur. Poate o
minte bolnavă să se vindece singură? La nivelul lumii, răspunsul este nu. Ai nevoie
de ajutor. Ai nevoie de miracole. Poți alege doar momentul când vrei să înveți și să
aplici învățăturile cursului. Poți amâna oricât de mult vrei. Programa de studiu este
deja stabilită. Poți alege ce dorești să înveți la un moment dat, dar în cele din urmă
vei realiza că sunt doar două lucruri între care poți alege, mai degrabă decât
numeroasele opțiuni pe care crezi că le ai deschise în prezent. Cursul nu susține că
este superior niciunei alte căi spirituale și totuși, în același timp, nu ține secret
faptul că, în cele din urmă, e absolut necesar să îl înveți.
Sensul iubirii nu poate fi învățat sau predat. Iubirea Însăși va avea grijă de asta.
Munca ta constă, după cum spune Introducerea, în a învăța cum să înlături,
împreună cu Spiritul Sfânt, obstacolele ce stau în calea conștientizării moștenirii la
care aparent ai renunțat. Opusul lui Dumnezeu și al Împărăției Lui este altceva
decât Dumnezeu și Împărăția Lui, dar Cel ce e Atotcuprinzător - Dumnezeu - nu
poate avea opus.
Fără îndoială că ai auzit din altă parte că Un Curs în Miracole îți cere să alegi
iubirea în loc de frică. Acest lucru este adevărat, dar nu este suficient. De când a
fost publicat în anii '70, mii de scriitorii au scris că oamenii ar trebui să aleagă
iubirea în locul fricii. Dar dacă le spui oamenilor să aleagă iubirea în locul fricii, ei
vor crede că le spui să aleagă iubirea lor și nu asta predă Cursul.
După cum vei afla, iubirea lumii și a oamenilor din ea este ceea ce Cursul numește
iubire specială (Cap.15.5.3) și iubirea Spiritului Sfânt este ceva foarte diferit. din
În Curs, cuvintele iubire și frică reprezintă două sisteme întregi de gândire, care se
exclud reciproc, și ambele trebuie să fie înțelese dacă vei vrea să știi vreodată ce
opțiuni ai.
De fapt, sistemul tău de credințe inconștiente se aplică încă, deoarece nu vrei să te
uiți la el. Cum poți ajuta pe cineva, dacă nu îi arăți faptul că frica, pe care a refuzat
să o vadă și a proiectat-o în afară, în lume, trebuie studiată cu atenție ca să poți
scăpa de ea? Ce contribuție poți fi pentru alții dacă nu îi informezi că nu vor găsi
niciodată soluția la problemele lumii și a relațiilor lor la nivelul interacțiunii dintre
corpurile lor individuale?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
În Curs, cuvintele iubire și frică reprezintă două sisteme întregi de gândire,
care se exclud reciproc
Nimic real – ceea ce e spiritul tău etern și neschimbat către care te va îndruma
sistemul de gândire al iubirii, pe care îl propune Cursul – nu poate fi amenințat în
niciun fel. Nimic ireal - care este orice altceva și a fost produs de sistemul de
gândire al fricii – nu există în realitate. Pacea lui Dumnezeu este obiectivul
Cursului, pentru că trebuie atins pentru a putea să îți recapeți conștiența realității
tale în Împărăție.
Gary: Deci toate acestea se fac la un nivel care este dincolo de corp și lume, și una
dintre temele voastre recurente pare să fie că, acum două mii de ani, atitudinea lui J
față de corp era că nu avea nicio semnificație pentru realitatea lui. De asemenea,
spui că învierea are loc în minte, deși pare că continui să fii în corpul tău și că nu
are absolut nicio legătură cu el. Ideile de înviere fizică și nemurirea fizică, pe lângă
faptul că sunt fanteziste, sunt în întregime inutile.
Arten: Bravo! Nu degeaba ne-am pus noi speranța în tine. Realitatea și iubirea sunt
firești și abstracte; trupurile și frica sunt nefirești și specifice. După cum predă
Cursul:
Abstracția deplină e condiția firească a minții. Cul. de ex. L161.2:1
Vom vorbi mai multe despre asta în următoarea noastră vizită, când vom vorbi
despre cum ai ajuns să crezi că ești un corp și cum a apărut universul.
Gary: Încep să înțeleg de ce spuneți că Cursul și creștinismul nu se potrivesc.
Cursul spune că corpul este iluzoriu și se bazează pe un sistem de gândire care este
o antiteză totală a lui Dumnezeu, dacă ar putea exista o antiteză a lui Dumnezeu.
Creștinismul a servit la perpetuarea sistemului de gândire care generează o stare de
existență corporală aparent separată, ridicând corpul lui J către un specialism
extrem, satisfacând astfel nevoia oamenilor de aș valida propria experiență de
unicitate și individualitate.
Arten: Așa e. J dib Biblie este unul dintre trupurile din visul lumii, dar adevăratul
J este absolut liber. După cum am spus, asta vrea el pentru tine. Deci, trebuie să
continui să înveți pentru a depăși gândirea religioasă. De exemplu, în toată Biblia,
tradiția iudeo-creștină îl înfățișează pe Dumnezeu reacționând direct la păcat ca și
cum ar fi un fapt. Chiar mai mult, în cazul creștinismului, așa cum am mai spus, se
presupune că Dumnezeu îl trimite pe J să sufere și să moară pentru păcatele tale
într-un act de jertfă ispășitoare. Unele biserici acordă o atât de mare importanță
acestei presupuneri, încât, simbolic, canibalizează corpul lui J în sacramentul
euharistiei și alte variante ale acestui ritual. Ei cred că Dumnezeu și-a jertfit Fiul în
trup pentru a ispăși așa-numitele păcate carnale.
Totuși, Dumnezeu nu ar reacționa la evenimentele unui vis mai mult decât ai
reacționa tu însuți la evenimente dintr-un coșmar pe care soția ta l-ar avea în timp
ce doarme lângă tine în pat. În primul rând, nici nu poți vedea acele evenimente,
deoarece acestea nu se întâmplă de fapt. În al doilea rând, chiar dacă le-ai putea
vedea, nu ar trebui să reacționezi la ele pentru că, nefiind adevărate, nu te-ar putea
afecta. Singurul lucru logicpe care ai puteasă îl faci ar fi să-ți trezești soția din
coșmarul ei, dar ai face-o încetișor ca să nu o sperii și mai tare. Nu ai scutura-o cu
putere ca să o trezești mai repede. În același mod, Spiritul Sfânt te va trezi cu
blândețe. El nu este un Dumnezeu separat care reacționează la visul tău, ci este
Vocea care vorbește pentru Dumnezeu și care este cu tine în călătoria ta iluzorie pe
aceste meleaguri îndepărtate (Man. pt. prof, Explic. term.6.4).
Un mod în care Spiritul Sfânt îl va folosi pentru a te trezi este învățându-te că ceea
ce crezi că se întâmplă nu se întâmplă de fapt. Realitatea este invizibilă și orice
poate fi perceput sau observat în orice fel, chiar măsurat științific, este o iluzie;
exact opusul a ceea ce crede lumea. Dar Cursul este practic în mai multe feluri.
Poți folosi un instrument al sistemului lui de gândire, iertarea adevărată, pentru a
interpreta ceea ce îți spun ochii corpului și o poți face într-un mod care să îți
permită să îți îndeplinești rolul în societate.
În iluzie, o slujbă nu este, în sine, mai sfântă decât oricare alta. Astfel că, pe
măsură ce vei învăța treptat că ceea ce ai crezut înainte că este păcat, atac,
vinovăție și separare, e, de fapt, altceva, poți continua să trăiești o existență
pământească relativ normală și să te trezești încet și delicat din visul tău.
Gary: Din ceea ce ai spus - și din ceea ce am citit în Textul în care J vorbește
despre adevăratul mesaj al răstignirii sale - deși părea a fi un atac teribil, în
realitate răstignirea nu a fost nimic pentru el, pentru că era deja total identificat cu
invulnerabila Iubire a lui Dumnezeu, care știa că e, și nu cu iluziile trupului. Faptul
că răstignirea și presupusa suferință a lui J de pe cruce pentru alții sunt idei centrale
ale creștinismului, ne indică în ce măsură mesajul său a fost distorsionat și
interpretat greșit.
Arten: Da, așa e. Dar nu te aștepta să atingi același nivel de non-suferință ca J în
primul an în care practici Cursul. Este un ideal care poate fi realizat doar cu o
experiență deosebită. Da, va veni, în cele din urmă, și vremea în care nu va mai
exista nicio suferință. Acesta este unul dintre beneficiile pe termen lung ale acestei
căi spirituale. Poate fi atinsă invulnerabilitatea psihologică, chiar dacă pare că te
afli încă într-un corp. După cum spune Cursul:
Mintea lipsită de vinovație nu poate suferi.T.5.5.5:1
Dar este nevoie de iluzia timpului pentru ca tu să înveți lecțiile iertării și să-ți
atinge scopul.
Gary: Te cred, dar vreau să ajung cât mai curând posibil.
Pursah: Toată lumea vrea asta, iar noi te vom ajuta chiar acum, oferindu-ți o
perspectivă foarte importantă. Nu este întreaga imagine, dar este o parte
importantă. Poate că la început nu vei fi de acord cu ea, dar gândește-te la asta.
Data trecută ți-am spus că atunci când ne vom întoarce, îți vom dezvălui ce este
adevărata înțelepciune. Vom intra în detalii în această privință și vei observa că
expunerea noastră va deveni mai liniară pe măsură ce avansăm, pentru a-ți ușura
înțelegerea.
În legătură cu înțelepciunea, lumea crede că a fi înțelept înseamnă a avea o
judecată bună și a fi corect. Asta nu este adevărat. Tot ce poți face prin a fi corect
este să fii blocat aici pentru totdeauna. Voi cita acum ce spune J în Curs despre
înțelepciune și relația sa cu inocența. Apropo, asta este și ceea ce înseamnă a avea
o inimă curată.
Inocența nu e un atribut parțial. Ea nu e reală până nu e totală. Cei parțial
inocenți pot fi tare nesăbuiți uneori. Inocența lor devine înțelepciune doar când
devine un punct de vedere cu aplicație universală. Percepția inocentă sau
adevărată înseamnă că nu percepi niciodată fals și vezi întotdeauna adevărat.
T.3.2.2:1-5
Gary: Vrei să spui că va trebui să îi consider pe toți ca fiind total nevinovați,
indiferent ce s-ar întâmpla?
Pursah: Corect. Din nou, nu te aștepta ca asta să se întâmple imediat.
Gary: Nu știu. Cum ar putea un om ca Hitler să fie nevinovat?
Pursah: Aceasta este întrebarea tipică, iar răspunsul nu are nicio legătură cu Hitler.
Ca cineva care își amintește foarte bine viața evreiască, nu sunt tocmai un fan al
naziștilor sau al Pieilor Roșii, al Ku-Klux-Klan-ului sau a niciunui alt grup de
persoane bolnave mintal. Motivul pentru care sunt nevinovați nu are nicio legătură
cu nivelul formei. Hitler și toți ceilalți oameni din lume, inclusiv tu, sunt la fel de
inocenți, deoarece ceea ce vezi nu este adevărat. Acesta este visul tău. După cum
ne învață Cursul, visul nu este visat de altcineva.
Hitler a fost un exemplu al sistemului de gândire bazat pe frică dus la extrem.
Crezi că Holocaustul a fost un eveniment neobișnuit, dar a fost doar neobișnuit
prin dimensiunile sale. S-au întâmplat lucruri de genul acesta în fiecare moment
de-a lungul istoriei. Dacă te gândești cu atenție și faci niște cercetări, vei descoperi
că s-a întâmplat de mai multe ori doar în acest ultim secol. Nu trebuie să fii evreu,
sau negru, sau indian, sau orice altă culoare exotică pentru a fi o victimă.
Ar fi dificil să găsești vreun grup de oameni care să nu fi fost persecutați. Chiar
dacă ești alb, atâta timp cât ești un anumit tip de țintă la locul potrivit și la
momentul potrivit, poți deveni victima momentului. Poate că ești catolic sau
protestant sau o așa-numită vrăjitoare. Te-ai născut în Salem. Știi istoria locului.
Câte persoane au murit în timpul proceselor vrăjitoarelor din Salem?
Gary: Aproximativ nouăsprezece sau douăzeci.
Pursah: Da. Acesta a fost un exemplu tipic de proiecție a vinovăției inconștiente.
Știi câți oameni au fost omorâți în timpul proceselor de vrăjitoare care au precedat
acel eveniment în Europa?
Gary: Nu știu. Sute?
Pursah: Cam vreo patruzeci de mii.
Gary: Patruzeci de mii?
Pursah: Da, exprimat ca procent din populația acelor vremuri, ar fi ca și cum astăzi
ai ucide mai mult de un milion de oameni.
Gary: Uau! Asta ar fi o știre, dacă nu ar exista altundeva un mare scandal sexual.
Pursah: Toate acestea sunt rezultatul unei situații neplăcute în care oamenii au o
nevoie adâncă și ascunsă să-și proiecteze vinovăția inconștientă asupra altcuiva și
orice scuză e bună. Am vorbit despre exemple extreme, dar oamenii fac aceste
lucruri într-o mie de moduri subtile. Nu știu că au această nevoie sau de ce o au.
Dacă ar fi conștienți de acest lucru, nu l-ar mai face. Vei afla mai multe despre
aceste lucruri și situații și îți vei da seama exact de ce aceste acțiuni nebunești de
cruzime a omului față de om, cum ar fi genocidul, se tot repetă de-a lungul istoriei.
Vei afla, de asemenea, că singura modalitate de a rupe acest model este iertarea
adevărată. După cum am mai spus, nu trebuie să accepți imediat ideea că toată
lumea este complet nevinovată sau oricare altă idee din Curs. Dar, pe măsură ce
vei avansa în practică, vei vedea că iertarea este infinit de bună pentru tine, nu doar
pentru imaginile pe care le ierți.
Apropo, Cursul numește EGO, sistemul de gândire al fricii și separării de
Dumnezeu și acest termen nu trebuie confundat cu termenul ego, folosit în
psihologia tradițională. J întotdeauna ne-a vorbit în termeni largi și
atotcuprinzători, iar folosirea cuvântului ego în curs nu este o excepție. Trebuie să
îți aduci mereu aminte că, oricât de imens ar părea, ego-ul este doar un gând și
gândurile pot fi schimbate.
Gary: Știu că ai spus că nu mi-ai arătat încă imaginea completă, dar iertarea despre
care vorbești îmi sună ca o formă de negare.
Pursah: Când îți vom spune tot ce vrem să îți spunem, nu numai că vei putea vedea
ce se întâmplă într-adevăr cu adevărata iertare, dar îți vei da seama că atât sistemul
de gândire al iubirii cât și sistemul de gândire al fricii sunt forme de negare.
Primul, învățătura Spiritului Sfânt, duce la Cer prin descoperirea și inversarea
negării de către ego a adevărului. Asta spune Cursul cu privire la pacea ce rezultă
din învățăturile Spiritului Sfânt:
Această pace „neagă capacitatea de-a te afecta oricărui lucru care nu vine de la
Dumnezeu. Iată cum trebuie folosită negarea.
Iar despre iertarea care duce la pace, Cursul spune:
„Iertarea, așadar, e o iluzie, dar - datorită scopului său, care este al Spiritului Sfânt
– are ceva ce o face diferită. Spre deosebire de toate celelalte iluzii, ea nu conduce
în direcția greșelii, ci în direcția opusă ei.” Ex.Term. 3:3-4
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Răstignirea a fost o lecție de învățare extremă.
Nu e nevoie să repeți această experiență pentru a fi capabil să înveți din ea.