VIOLENA Definiii i sensuri ale conceptului de violen Organizaia Mondial a Sntii a avansat o definiie a violenei care ia n consideraie toate

situaiile posibile care pot fi caracterizate ca fiind acte de violen. Violena este, n opinia acestei organizaii internaionale, rezultatul utilizrii intenionate sau ameninrii deliberate cu fora fizic sau cu puterea contra propriei persoane, contra unei alte persoane sau contra unui grup sau comunitate, care produce sau risc s produc un traumatism, un deces, un prejudiciu moral, o traum sau o caren.1 Etienne G. Krug i echipa care a lucrat la realizarea Raportului Mondial asupra violenei i sntii includ n sfera violenei actele de violen interpersonal, actele de violen ndreptate mpotriva propriei persoane, dar i actele de violen colectiv. Violena interpersonal cuprinde manifestrile violente dintre indivizi indiferent de tipul relaiei dintre ei. Astfel, n aceast categorie vom regsi alte dou subtipuri de violen construite n raport cu tipul relaiei dintre agresor i victim i spaiul n care se produce agresiunea: Violena familial i violena ntre parteneri - se manifest ntre persoane ntre care exist legturi de rudenie (maltratarea copilului, maltratarea partenerilor sau a persoanelor n vrst); Violena comunitar dintre indivizii fr legtur de rudenie se produce n alte spaii dect locuina victimei sau a agresorului, ntre persoane cunoscute sau necunoscute (violena tinerilor, violul i agresiunile sexuale comise de necunoscui, violena din mediul instituional).2 Violena ndreptat mpotriva propriei persoane reprezint o categorie n care autorii includ comportamentele suicidare i automutilrile. Remarcm modul n care specialitii Organizaiei Mondiale a Sntii neleg s defineasc comportamentul suicidar, incluznd nu numai sinuciderile, ci i aciunile premergtoare actului suicidar (gndurile de sinucidere, pregtirile pentru sinucidere, identificarea mijloacelor necesare pentru realizarea sinuciderilor sau tentativele de sinucidere).3 Violena colectiv include manifestrile violente ale indivizilor care se identific cu un grup i care se exercit contra altui grup n scopul de a obine obiective politice, economice sau sociale 2.2. Violena fizic, psihologic i verbal 2.3. Violena sexual 2.5. Violena criminal Criminologii canadieni includ n sfera violenei criminale toate actele interzise prin lege i pasibile de aplicarea unei sanciuni penale4 care presupun: uciderea sau rnirea intenionat a unei persoane, constrngerea prin for sau intimidare, provocarea unei suferine fizice contra voinei, expunerea deliberat la un pericol mare.5 Majoritatea autorilor care ncearc s delimiteze ct mai precis coninutul acestui tip de violen au ajuns la concluzia c trebuie excluse: rzboaiele, revoluiile, arestrile, sinuciderile, legitima aprare, violena n sport i violena tv. Prin urmare, n cadrul violenei criminale sunt incluse omorurile, agresiunile sexuale, tlhriile, lovirile i vtmrile corporale. Particularitile violenei criminale Necesitatea unor precizri de ordin metodologic n privina criminalitii violente. Jean Proulx, Maurice Cusson considerau c se impune s facem distincie ntre: agresiune predatoare, motivat de dorina de a obine bani sau bunuri i violen conflictual motivat de dorina de rzbunare, aprare; violene grave (omor i tentativ de omor) i violene mai puin grave (loviri i alte violene); teoriile care explic delincvena n general i teoriile care se aplic doar la nivelul criminalitii violente.6 Prima distincie semnalat de autori, necesit sesizarea unei diferene ntre actele de violen care presupun existena unui agresor care iniiaz atacul n scopul deposedrii de bunuri a unei victime
1 2 3 4 5 6

(violen predatoare) i actele de violen motivate de rzbunare, care presupun schimbul reciproc de lovituri ntre agresor i victim (violen conflictual).

Teoriile privind agresiunea se afl, n cadrul cercetrii cauzelor rzboiului la nivel de individ, n centrul ateniei. La fel ca i termenul "violen" (vezi capitolul "Violen"), dac privim lucrurile mai de aproape vom vedea c i cuvntul "agresiune" - care pare a fi ct se poate de clar i de explicit -, are i el ascunziurile sale. n textul de mai jos vom ncerca s vedem ce nseamn de fapt acest cuvnt: "Sensul mai restrns al cuvntului 'agresiune' este de distrugere (...) intit, de stnjenire i de cauzare a durerii (de ex. rnirea, uciderea, ameninarea, insultarea, deprecierea altor oameni) (...). n uzul cotidian, conceptul de agresiune este folosit deseori cu sens evaluativ. A spune cuiva c se comport agresiv, este de cele mai multe ori un repro, i nu o constatare. Diverse cercetri au artat c comportamentul altor oameni este apreciat ca fiind 'agresiv' mai degrab dect propriul comportament, i c oamenii prefer s nu vorbeasc despre agresiune atunci cnd gsesc c comportamentul lor care a cauzat durere a fost legitim (msuri corecionale 'legitime' etc.). i n sensul politico-militar se vorbete despre 'agresiune' de abia atunci cnd se nvinuiete o parte a fi atacat prima i n mod nejustificat, n timp ce rspunsul violent la aceast aciune - chiar dac i acesta ucide i distruge - nu este considerat a fi o fapt de agresiune, ci o aciune defensiv (...). Se tie c fiecare parte i va reproa celeilalte c se face vinovat de o 'agresiune', considerndu-se pe sine ca aprtor. La fel de prtinitor este considerat n fond i conceptul de 'violen' (...). i violena este neleas, la fel ca agresiunea, ca o aciune de distrugere i de stnjenire a celuilalt. n acest sens, cele dou concepte sunt nrudite. Dar: despre violen nu vorbim n general dect n cazulagresiunilor serioase, ndeosebi de natur corporal, nu i n cel al insultelor sau a privirilor piezie. Astfel, violena devine o sub-form a agresiunii." [din: Hans-Peter Nolting, Aggression ist nicht gleich Aggression. Ein berblick aus psychologischer Sicht; n: Der Brger im Staat 43, 2/1993, p. 91-92]

Cum poate fi explicat comportamentul agresiv? Psihologia distinge ntre trei teorii ce vin s explice acest tip de comportament: Teoria impulsului, teoria frustrrii i teoria cognitiv. Pe o alt pagin vom vorbi despre ce conin aceste trei teorii i despre cum pot fi evitate faptele de agresiune [... spre pagina "Teorii"]. Aceste teorii fac referire la agresiunea individual. Diferit de acest tip de agresiune este participarea unui individ la agresiunea colectiv - un aspect central mai ales pentru cercetarea cauzelor rzboiului: Diferene ntre agresiunea individual i cea colectiv "Agresiunea individual i participarea la agresiunea colectiv nu sunt comparabile din punct de vedere psihologic, pentru c n cazul agresiunii colective individul se supune unei influene situative cu totul diferite: comportamentului stimulativ al altor persoane. Aceast influen permite indivizilor s fac lucruri pe care nu le-ar face niciodat de unii singuri. Diferenele dintre agresiunea individual i cea colectiv sunt prezentate n tabela de mai jos. Nu toate caracteristicile agresiunii colective vor aprea ntotdeauna n acelai timp. De exemplu, structurile de comand pot lipsi n cazul unei revolte 'spontane' de pe strad."

Agresiunea individual o singur persoan ca agresor de cele mai multe ori are ca int alt individ agresorul i victima se cunosc de regul agresiunea are motivaii personale (activ sau reactiv) deseori inhibat de teama de a fi pedepsit i de atitudinea personal decizie independent, executarea 'ntregii aciuni

Agresiunea colectiv mai multe persoane care coopereaz de cele mai multe ori are ca int un alt colectiv, doar arareori indivizi agresorul i victima nu se cunosc de regul i rmn deseori anonimi agresiunea este pentru muli participani 'motivat de alii' (ordin, exemplu, recompens etc.) inhibiiile sunt deseori reduse datorit anonimitii, mpririi rspunderii, ideologiei de grup, propagandei deciziile sunt de cele mai multe ori luate de structurile de conducere, rspunderea este mprit sau difuz, diviziunea muncii n cazul colectivelor organizate, deseori formare sistematic n vederea uzului de violen

nvare prin socializare 'normal'

Ucigaul n serie are cteva trsturi aparte si distinctive, dintre care le vom descrie mai jos pe principalele sase: Crimele se repet (n serie), petrecndu-se cu frec ven mai mare sau mai mic, adeseori crescnd ca numr, dup o perioad de timp ce poate nsemna chiar ani de zile ; ele continu pn cnd asasinul este prins, sau pn cnd moare sau, la rndul su, este ucis. La fel ca n cazul omuciderilor normale, crimele tind s se petreac n relaie de unula-unu. Forma cea mai comun de omucidere este incidentul singular, prin care o persoan e omort de o alt per- soan. Convenional, criminologia clasific acest gen de omoruri n dou categorii: crima pasional , comis ntr-un moment de furie intens sau de frustrare; crima nfptuit cu snge rece , care se distinge printr-o premeditare atent motivat adeseori de spe rana unui ctig personal. Nu exist - sau e foarte redus - o conexiune ntre ucigai si victim, persoanele implicate avnd foarte rar re laii directe de rudenie. 4. Cu toate c ar putea exista un tipar, sau un anume tratament administrat victimei, crimele individuale din cadrul unei serii dezvluie rareori un motiv raional sau clar definit. 5. Creterea vertiginoas a mobilitii n spaiu, de la inventarea automobilului ncoace, d posibilitatea crimina lului ca, la dorina lui, s se mute repede dintr-un loc ntr-altul, adeseori nainte chiar de a i se fi descoperit crima. 6. n mod obinuit exist un grad nalt de violen inutil sau exces de crim, n cadrul crora victima e supus u nor brutaliti exagerate.

Gilles de Rais, nascut in 1404 Gilles de Rais este considerat a fi precursorul ucigasului in serie modern. Inainte de prima victima a sa, de Rais a fost capitan in armata condusa de Ioana DArc. A fost acuzat, si in cele din urma condamnat la moarte pentru torturarea, violarea si uciderea a zeci, daca nu sute de copii, in special baieti. Potrivit martorilor oculari, Gille de Rais ii atragea pe copii in locuinta sa in special baieti blonzi, cu ochii albastri , dupa care ii viola, ii tortura, ii mutila si ii omora. De regula ejacula pe cadavre. Nu se stie numarul precis al victimelor pentru ca multe dintre ele au fost arse. Oricum, se estimeaza ca ar fi fost intre 80 si doua sute. Unii spun chiar 600. Victimele, atat baieti cat si fete, aveau varste cuprinse intre sase si optsprezece ani. Richard Trenton Chase, nascut in 1950 Richard Trenton Chase, supranumit Vampirul din Sacramento, a omorat sase oameni din California, in decurs de o luna. Criminalul obisnuia sa bea sangele victimelor sau chiar sa manance cadavrele. Conform declaratiilor sale, Vampirul din Sacramento a comis cele sase crime pentru a-i preveni pe nazisti sa-i transforme sangele in praf, printr-o otrava pe care nazistii ar fi pus-o in detergentul de vase. Pe 29 decembrie 1977, Chase a facut prima victima Ambrose Griffin, un inginer de 51 de ani, tata a doi copii. Urmatoarea victima a lui Chase a fost Teresa Wallin. Femeia era insarcinata in trei luni. Dupa ce a omorat-o, Chase a facut sex cu cadavrul ei, a mutilat-o si a facut baie in sangele victimei. Pe 8 mai, Chase a fost gasit vinovat de crima de gradul intai, si a fost condamnat la moarte, prin gazare. Pe 26 decembrie, Chase a fost gasit mort in celula sa. In urma autopsiei, s-a stabilit ca asasinul s-a sinucis printr-o supradoza de antidepresive pe care le pastrase de cateva saptamani. Jeffrey Dahmer, nascut in 1960 Intre 1978 si 1991, Dahmer a ucis peste saptisprezece persoane - barbati si baieti. Criminalul se face vinovat de sodomie, necrofilie, dezmembrare a victimelor si canibalism. Dahmer a comis prima crima cand avea 18 ani, ucigand un autostopist. Criminalul l-a invitat pe Hicks acasa la el, dupa care l-a omorat, motivand ca nu voia ca victima sa-l paraseasca. In 1988 a fost arestat pentru ca a incercat sa faca sex cu un baiat de 13 ani, din Milwaukee. Dupa zece luni, Dahmer a fost eliberat pe motiv de buna purtare. Odata iesit din inchisoare, asasinul si-a continuat seria de crime, care a incetat in 1991, cand a fost arestat. Politistii au gasit cincisprezece cadavre in casa lui, dezmembrate si depozitate in diferite locuri. Scalpurile victimelor erau depozitate in closet, iar capetele in frigider. Criminalul a fost condamnat la 937 de ani de inchisoare, insa a murit inainte de a-si ispasi pedeapsaJ, ucis de alt condamnat. Albert Fish, nascut in 1870 Albert Fish, cunoscut si ca Gray Man, Varcolacul din Wysteria si Vampirul din Brooklyn a molestat peste 100 de copii - dupa spusele sale - si a fost principal suspect in peste cinci cazuri de crima. Fish a recunoscut trei dintre crimele descoperite de politie si a marturisit ca ar fi injunghiat alte doua persoane. A fost judecat pentru uciderea lui Grace Budd, pentru care a si fost executat. Ca si ceilalti criminali in serie, lui Fish ii placea sa bea sangele victimelor, sa le taie si sa manance diferite parti din corpul acestora.

Andrei Chikatilo, nascut in 1936 Andrei Chikatilo a fost un criminal in serie de origine ucraineana, cunoscut sub numele de Macelarul din Rostov (Butcher of Rostov) si The Red Ripper. A fost condamnat pentru uciderea a 52 de persoane - femei si copii. Crimele au avut loc intre 1978 si 1990. In 1978, Chikatilo s-a mutat in Shakhty, un oras neinsemnat de pe langa Rostov, unde a comis prima sa crima o fetita de noua ani. Criminalul nu putea ajunge la orgasm decat in timp ce isi injunghia victimele. Pe 14 februarie 1994, Andrei Chikatiloa fost omorat de un pluton de executie (impuscat in ceafa), dupa ce presedintele rus Boris Eltin i-a refuzat ultimul apel la clementa. Joachim Kroll, nascut in 1933 Kroll a fost un ucigas in serie si canibal de origine germana, cunoscut si ca Ruhrkannibale sau Duisburger Menschenfresser. A fost condamnat pentru opt crime, insa a recunoscut treisprezece. Obisnuia sa-si taie victimele in bucati si sa le conserve in frigider, pentru a economisi banii care i-ar fi dat pe carne, dupa cum a marturisit criminalul. In aprilie 1982, dupa un proces care a durat 151 de zile, Joachim Kroll a fost condamnat la inchisoare pe viata... mai precis la inchisoare pe noua vieti. In 1991, criminalul - aflat in inchisoarea Rheinbach - a murit in urma unui atac de cord.

Dennis Rader, nascut in 1945 Rader este un criminal in serie american, care a ucis pe putin zece persoane in Kansas, intre anii 1974 si 1991. Era cunoscut sub numele de BTK Killer - BTK vine de la bind, torture, kill (a strangula, a tortura, a omori). Imediat dupa ce isi ucidea victimele, criminalul trimitea numeroase scrisori catre politie si ziarele locale, in care descria cu mandrie faptele sale. A fost arestat in 2005 si condamnat la inchisoare pe viata. Criminalul este inca in viata. John Haigh, nascut in 1909 John George Haigh, cunoscut ca Acid Bath Murderer, a fost un criminal in serie care a actionat in Anglia anilor `40. A fost condamnat pentru uciderea a sase persoane. Criminalul dizolva trupurile victimelor in acid sufluric, crezand ca poate fi condamnat doar daca se gasesc cadavrele. Dupa ce dizolva cadavrele in acid, falsifica actele de proprietate ale victimelor, pentru a obtine substantiale sume de bani. Haigh a fost gasit vinovat si in consecinta executat pe 10 august 1949. Javed Iqbal, nascut in 1956 Javed Iqbal Mughal a fost un cunoscut criminal in serie, din Pakistan. Conform spuselor sale, asasinul ar fi ucis 100 de baieti, intr-o perioada de 18 luni. A fost arestat in 1998, pentru molestarea a doi copii. A iesit pe cautiune si a inceput sa ucida. Iqbal a fost condamnat la moarte, prin strangulare, cu toate ca judecatorul a spus ca iar fi placut ca asasinul sa fie strangulat de 100 de ori, taiat in 100 de bucati si pus in acid. Criminalul a fost gasit spanzurat cu cearsafuri, in celula sa. Ted Bundy, nascut in 1946 Theodore Robert Ted Bundy este unul dintre cei mai cunoscuti ucigasi in serie din SUA. Bundy a violat si omorat un numar impresionant de femei intre anii 1974 si 1978. Criminalul a marturisit ca a omorat 30 de femei, insa numarul real al victimelor este inca necunoscut. Asasinul obisnuia sa depoziteze corpurile pe muntele Taylor, unde mergea dese ori pentru a petrece timp alaturi de ele. Bundy statea ore in sir

printre cadavre, le machia si apoi facea sex cu ele, chiar si in cazul in care erau intrun stadiu avansat de putrefactie.

Prevenire si tratament Unul dintre cele mai constructive proiecte oferite de Unitatea de tiine Comportamentale a FBI a fost proiectul de profiluri personale, elaborat, ntre 1979 i 1983, din informaiile coninute n interviurile luate ctorva zeci de criminali condamnai, familiilor lor, doctorilor, psihiatri lor neurologilor i lucrtorilor de pe trmul social, asis tenilor sociali. S-a ajuns la o serie de profiluri ale criminalilor, care poate ajuta, n ultim instan, n sarcina, aparent imposibil, de a-i identifica pe indivizii predispui la devieri comportamentale. A fost alctuit o list de tipare comporta mentale si, dei spaiul restrns pe care l avem la dispo ziie face imposibil orice descriere mai extins, s-au gsit urmtoarele tipare n care pot fi ncadrate persona litile ucigailor n serie examinai n aceast carte : Tipare de comportament agresiv episodic Comportament ritual. Sntate ce mascheaz instabilitatea mental. Impulsivitate. Cutare periodic de ajutor. Tulburri severe de memorie i incapacitate de a spune adevrul. Tendine sinucigae. Tendine permanente de a comite agresiuni. Hipersexualitate i comportament sexual anormal. Leziuni craniene; rni suferite la natere. Tendine de folosire repetat a drogurilor si abu zul de alcool. Prini drogai sau alcoolici. Victime ale abuzurilor fizice sau psihice n co pilrie. Rezultat al unei sarcini nedorite. Nscut n urma unei sarcini dificile. Nefericire n copilrie, avnd ca efect incapacita tea de a gsi fericirea. Cruzime extraordinar fa de animale. Atracie fa de natur infracional. incendii, fr vreun interes de

Simptome de dezechilibru neurologic. Dovezi de tulburri genetice. Simptome biochimice. Sentimente de lips de putere si inadaptare.
6

n lumina acestor informaii - care fac mai uoar identificarea timpurie a unui criminal n serie - pare logic ca un program naional de diagnostic si tratament s devin eficace. La fel de adevrat e faptul c tendinele comportamentale adulte izvorsc din copilrie, din cadrul familiei. De exemplu, realitatea statistic demonstreaz c e foarte probabil ca adulii agresori s provin din copii asupra crora s-au exercitat abuzuri. Pe durata examinrii cazurilor selectate pentru a fi incluse n aceast carte, a fost des coperit, n trecutul unora dintre cei mai feroce asasini, un fundal de violen, abuz i neglijare, n copilrie, fuseser expui att de regulat scenelor de violen, nct aceasta nu li s-a mai prut ceva anormal. Societatea trebuie s-si pun ntrebri despre gradul de libertate, sau de obligativitate, cu care statul, prin intermediul educatorilor, sociologilor i criminologilor, trebuie s intervin n viaa acelor familii si indivizi n cazul crora exist un risc sesizabil c vor comite sau c vor suferi un abuz. Cu alte cuvinte, trebuie oare ca efor turile s se concentreze asupra identificrii timpurii a comportamentelor violente care pot scpa de sub control ? Ar trebui, de asemenea, s ne ntrebm, datorit conexiunilor evidente existente ntre consumul excesiv de alcool si violen i ntre pornografie si comportamentul sexual aberant, dac n-ar trebui puse la punct nite pro grame similare cu cele nfiinate pentru a combate ameninarea drogurilor. Dezbaterile din mass-media consacrate violenei au nregistrat deja ca efect secundar scderea numrului de scene nfind violen si perversiuni sexuale la televizor, si exist indicii care atest c productorii de film au nceput s-i asume o mai mare responsabilitate n elimi narea violenei gratuite de pe ecranul de cinema. Ori cum, pn cnd nu se va obine o dovad clar c violena de pe ecran are o legtur direct cu violena real, e puin probabil c se vor lua msuri. surs american estimeaz c, pn la absolvirea liceului, o persoan aflat, deci, la vrsta copilriei va fi martor la mai mult de 13.000 de mori reale sau simulate i la mai mult de 100.000 de scene de violen pe micul ecran. Efectul, valabil nu numai n Statele Unite, va fi cel al unei aprobri pasive a violenei, care, n multe state, este deja legitimat prin concepte ca drept legitim, ridicare prin fore proprii si rzbunare. Problema, si ntrebarea ridicat o dat cu ea, este c, pentru a ucide, o persoan trebuie s-si dezumanizeze nti victima, s-o reduc, pentru a o anihila, la starea de obiect. Oare expunerea constant la scene de moarte real sau simulat poate avea drept efect construirea unei atitudini negative fa de valoarea vieii umane si o accep tare a faptului c a lua viaa cuiva face parte din peisajul cotidian ? Din multe puncte de vedere, extinderea crimelor n serie nu reprezint o problem care s in numai de resortul criminologilor; este o problem a societii i a valorilor si credinelor fundamentale pe care se bazeaz aceasta. Crima n serie poate fi unul dintre puinele tipuri de omucidere cu anse de prevenire.
7