Scoala Ardeleana Iluminismul e un curent cutrural de gandire cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic care tinde sa emancipeze

omul pentru a-l face obiectul propriei sale actiuni. Prin munca si cultura, omul e perfectibil ca si societatea pe care el o construieste. Iluminismul e un curent de idei ce se construieste intr-o miscare cultural-literara, dar si politico-sociala caracterizata nu prin dogmatism ci prin cultul vietii intelectuale, al ratiunii si stiintei. Principala miscare iluminista a fost Scoala Ardeleana si spre deosebire de orientarea anticlericala occidentala, aceasta ia nastere in sanul bisericii catolice, avand drept scop principal sabilirea unor relatii stranse cu Roma. Cel mai important document al miscarii este Petitia Supplex Libellus Valachorum Transilvamoac, aparuta in 1791, ce urnarea recunoasterea drepturilor si libertatilor natiunii romane din Transilvania. Dpdv cultural Scoala Ardeleana a avut un rol important in stimularea studiuului istoriei si a lb romane, a dezvolatarii stiintelor si a invatamantului. Actiunea politica si culturala este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, P Maior, I.B Deleanu si Gh. Sincai. Activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: 1. Prima are pronuntat caracter iliminist urmarind emanciparea poporului, mai ales a taranilor. In acest scop s-au infiintat numeroase scoli in lb romana(300 scoli) , director fiind Gh. Sincai. S-au scris abecedare, aritmetici, catehisme, carti de popularizare stiitifica , manuale de economie practica, calendare si carti populare. 2. Cealalta directie este erudita si cuprinde tratate de istorie si filologie. Cele mai importante lucrati sunt: - Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor S. Micu - Hronica romanilor si a mai multor neamuri Gh. Sincai - Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia P. Maior - Dizictatie pentru inceputul lb romane P. Maior - Lexiconul de la Buda primul dictionar al lb romane Reprezentaii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si a poporului roman, continuitatea si unitatea sa etica. In acelasi scop, al dobandirii libertatii nationale, erau folosite si argumente de factura iluminista: principiile libertatii, egalitatii, ale dreptului national si ale contractului social. Istoricii Sc.Ardelene au jucat un rol omportant in acumularea devezilor si a argumentelor pt sustinerea egalitatii in drepturi a romanilor din Transilvania cu celelalte nationalitati ale Imp.Habsburgic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea lb romane, ca argument fundamental al romanitatii poporului roman. In plan strict stiitific, lui P Maior ii revine meritul de a fi afirmat primul ca lb romana deriva din latina populara, adica din latina vorbita de marile mase, si nu din cea clsica, limba a culturii si stiintei antice. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. Insa in aceasta perioada au existat si idei exagerate precum propunerea unei ortografii etimologie si se cerea eliminarea elementelor nelatine. Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii si a dat prin I.B. Deleanu pe cel dintai mare poet roman de talie europeana. Oprea lui, intitulata Tiganiada este o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii si prima demonstratie de valoare a posibilitatii poetice a lb romane.

Totusi reprezentatii Sc.Ardelene raman doar istorici, filologi si carturati, dar nu pot fi socotiti si scriitori. Sub raport strict literar, operele lor nu ating decat pe alocuri nivelul cronicarilor, deoarece ei au acordat textului scris o pronuntata functie sociala.