Sunteți pe pagina 1din 483

Logica matematica si computat ionala

Cursul I
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 48
1
Introducere
2
Mult imi si funct ii
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 48
Introducere
Logica: modelare matematica a legilor gandirii

Inainte de a trece la prezentarea unor sisteme logice, este necesar un capitol de


preliminarii algebrice, n care va introdusa o structura algebrica numita algebra
Boole, structura cu foarte multe aplicat ii n matematica si informatica.
Aplicat ii ale algebrelor Boole n informatica:
la proiectarea circuitelor electronice
la crearea de sisteme si aplicat ii software
n fundamentarea matematica a multor ramuri ale informaticii
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 48
Cuprinsul orientativ al cursului
Capitolul 1: Latici si algebre Boole:
Mult imi si funct ii
Relat ii binare. Relat ii de echivalent a. Relat ii de ordine. Mult imi (part ial)
ordonate
Latici
Algebre Boole. Morsme de algebre Boole. Filtre si congruent e n algebre
Boole. Ultraltre. Teorema de reprezentare a lui Stone. Structura algebrelor
Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 48
Cuprinsul orientativ al cursului
Capitolul 2: Calculul propozit ional clasic:
Sintaxa
Algebra LindenbaumTarski
Semantica
Teorema de completitudine
Capitolul 3: Calculul cu predicate clasic:
Structuri de ordinul I
Sintaxa
Semantica
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 48
Bibliograe
S. Burris, H. P. Sankappanavar, A Course in Universal Algebra, The
Millenium Edition, disponibila online.
D. Busneag, D. Piciu, Lect ii de algebra, Editura Universitaria Craiova, 2002.
D. Busneag, D. Piciu, Probleme de logica si teoria mult imilor, Craiova, 2003.
V. E. Cazanescu, Curs de bazele informaticii, Tipograa Universitat ii din
Bucuresti, 1974, 1975, 1976.
G. Georgescu, Elemente de logica matematica, Academia Militara, Bucuresti,
1978.
G. Georgescu, A. Iorgulescu, Logica matematica, Editura ASE, Bucuresti,
2010.
K. Kuratowski, Introducere n teoria mult imilor si n topologie, traducere din
limba poloneza, Editura Tehnica, Bucuresti, 1969.
S. Rudeanu, Curs de bazele informaticii, Tipograa Universitat ii din
Bucuresti, 1982.
A. Scorpan, Introducere n teoria axiomatica a mult imilor, Editura
Universitat ii din Bucuresti, 1996.
Articolele de logica (inclusiv cele cu probleme date la examenul de logica
matematica si computat ionala) din Revista de logica a Profesorului Adrian
Atanasiu, publicat ie online.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 48
Prescurtari uzuale
i. e. = id est = adica
ddaca = daca si numai daca
a. . = astfel ncat
s. a. m. d. = si asa mai departe
Vom folosi si notat ia :=, cu semnicat ia de atribuire, ca prescurtare pentru
scrierea
denit ie
= sau
notat ie
= .
Exemplu
Scrierea x := f (y) semnica:
se atribuie lui x valoarea f (y)
se deneste x ca ind f (y)
se noteaza f (y) cu x
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 48
1
Introducere
2
Mult imi si funct ii
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 48
Mult imi si funct ii

Incepem Capitolul 1 al cursului: Latici si algebre Boole, cu sect iunea Mult imi
si funct ii.
Ce este o mult ime?
Teoria naiva a mult imilor versus teoria axiomatica a mult imilor
O denit ie din teoria naiva a mult imilor: o mult ime este o colect ie de
obiecte bine determinate si distincte, numite elementele mult imii.
distincte: o mult ime nu cont ine un acelasi obiect de mai multe ori; un
element apare ntr-o mult ime o singura data
bine determinate: orice mult ime are o descriere precisa, care o identica n
mod unic, adica i identica n mod unic elementele
Exemplu
Sa consideram mult imea zerourilor (i. e. a radacinilor) funct iei zeta a lui
Riemann. Nu sunt cunoscute toate elementele acestei mult imi (a se vedea
ipoteza lui Riemann, care este o parte din a 8-a problema a lui Hilbert,
problema de un milion de dolari, n enciclopedia online wikipedia sau n cartea
Varsta de aur a matematicii a lui Devlin etc.), dar nu exista doua mult imi
distincte (diferite) ecare avand ca elemente zerourile funct iei zeta a lui Riemann,
deci aceasta denit ie descrie o mult ime, o identica n mod unic.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 48
Teoria naiva a mult imilor
Teoria naiva a mult imilor a fost init iata de matematicianul Georg Cantor, care,
n 1884, a denit pentru prima data not iunea de mult ime, ca ind o grupare
ntr-un tot a unor obiecte distincte ale intuit iei sau gandirii noastre.
O mult ime este considerata ca un tot unitar, deci ca un obiect unitar, care poate
asadar element al altei mult imi.
teorie naiva: ambiguitatea exprimarii n aceasta denit ie, care lasa loc de
interpretari: ce este un obiect (al intuit iei sau gandirii noastre), ce este o
grupare ntr-un tot?
teorie naiva: din denit ii exprimate n limbaj natural (metalimbaj) (vom
vedea), inerent ambigue, se ncearca stabilirea unor proprietat i ale not iunilor
denite
matematica lucreaza cu not iuni precise necesitatea fundamentarii
axiomatice (vom vedea)
teorie axiomatica: se lucreaza cu not iuni distinse init ial doar prin denumirile
lor, asupra carora se impun axiome (vom vedea), proprietat i, reguli de lucru
precise cu acele not iuni; de ce este mai avantajoasa aceasta abordare? pentru
ca matematica este interesata de proprietat ile not iunilor cu care lucreaza, nu
de natura lor; vom relua aceasta discut ie cand vom vorbi despre egalitate
versus izomorsm
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 48
Paradoxul lui Russell
Not iunea de mult ime se dovedeste a nu sucient de cuprinzatoare: n 1903,
Bertrand Russell demonstreaza ca nu exista mult imea tuturor mult imilor, prin
paradoxul care i poarta numele.
Este unanim acceptat faptul ca, daca M este o mult ime, iar P este o proprietate
referitoare la elementele mult imii M, atunci colect ia tuturor elementelor lui M
care satisfac (au) proprietatea P este tot o mult ime, notata uzual astfel:
{x M | P(x)}; facem apel aici la cunostint ele despre notat iile legate de mult imi
nvat ate n gimnaziu si liceu, unde se studiaza teoria naiva a mult imilor: M este o
litera (o notat ie, un nume, o variabila) ce desemneaza o mult ime arbitrara (dar
xata), x este o litera ce desemneaza un element arbitrar al mult imii M, este
simbolul de apartenent a, scrierea x M semnica faptul ca x este un element al
mult imii M, iar scrierea P(x) semnica faptul ca elementul x satisface
proprietatea P. Acoladele ncadreaza o mult ime, data e prin enumerarea
elementelor ei separate de virgule, e prin specicarea unei proprietat i asupra
elementelor unei mult imi mai mari si a faptului ca mult imea la care ne referim
se obt ine din acea mult ime mai mare prin selectarea elementelor care au acea
proprietate, cum este cazul de fat a. Vom folosi si simbolul / , care este negat ia
apartenent ei, adica scrierea x / M semnica faptul ca nu are loc x M, i. e. x
nu este un element al lui M.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 48
Paradoxul lui Russell
arbitrar, dar xat = care poate nlocuit cu orice obiect de acelasi tip
(de exemplu, n cazul de mai sus, cu orice mult ime), dar, n momentul n care
lucram cu un astfel de obiect, atunci acel obiect (cu care lucram) este xat,
adica nu se schimba, nu este nlocuit cu un alt obiect n timp ce lucram
cu el
Ce sar ntampla daca ar exista mult imea tuturor mult imilor, adica mult imea
avand ca elemente toate mult imile? Sa presupunem ca aceasta mult ime a tuturor
mult imilor exista, si so notam cu M. Am presupus ca M este mult ime, deci,
ntrucat M cont ine toate mult imile, nseamna ca M se cont ine pe sine: M M,
un fapt neobisnuit n condit iile n care pana acum am lucrat doar cu mult imi
care nu se cont in pe ele nsele ca elemente (mult imea numerelor naturale cont ine
numai numerele naturale, nu si mult imea acestor numere, adica pe sine, ca
element; si la fel stau lucrurile cu toate mult imile pe care leam ntalnit n
gimnaziu si liceu).
Acest fapt ne furnizeaza ideea de a considera proprietatea ca o mult ime sa nu se
cont ina pe sine. Fie asadar P proprietatea referitoare la elementele lui M, adica la
mult imi, denita astfel: o mult ime A satisface proprietatea P ddaca A / A (i. e.
A nu se cont ine pe sine).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 48
Paradoxul lui Russell
Si acum sa consideram mult imea tuturor mult imilor care nu se cont in pe ele
nsele, adica mult imea {A M | P(A)} a mult imilor care satisfac proprietatea P,
sau, altfel scris, mult imea {A M | A / A}, si sa notam aceasta mult ime cu X.
Paradoxul lui Russell: X satisface proprietatea P sau n-o satisface? Adica
X / X sau X X?
Daca X X, atunci, ntrucat elementele lui X sunt mult imile care nu se cont in pe
ele nsele, nseamna ca X nu se cont ine pe sine: X / X. Am obt inut o
contradict ie, pentru ca nu pot avea loc simultan proprietat ile X X si X / X.
Daca X / X, atunci, ntrucat X cont ine toate mult imile care nu se cont in pe ele
nsele, nseamna ca X nu este una dintre mult imile care nu se cont in pe ele nsele,
adica X se cont ine pe sine: X X. Iarasi am obt inut o contradict ie.
Sigur ca, pentru orice mult ime X, are loc una dintre situat iile: X X si X / X
(si numai una), pentru ca, daca una dintre aceste doua proprietat i nu este
satisfacuta, atunci cealalta este satisfacuta.
Deci oricare dintre cazurile posibile duce la o contradict ie.
De unde a provenit contradict ia? Din presupunerea ca exista mult imea tuturor
mult imilor.

Inseamna ca aceasta presupunere este falsa, i. e. nu exista mult imea
tuturor mult imilor.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 48
Paradoxul lui Russell
Totalitatea mult imilor nu formeaza o mult ime, ci o clasa. Din punctul de vedere
al teoriei naive a mult imilor, nu se pot spune multe lucruri despre not iunea de
clasa, decat ca este ceva mai vag/mai mare/mai cuprinzator decat o mult ime.
Se considera ca orice mult ime este o clasa, dar nu si invers.
Semnul (simbolul) de apartenent a nu poate aparea la dreapta unei clase care nu
este mult ime, adica nu se considera a avea sens faptul ca o clasa care nu este
mult ime apart ine unui alt obiect. O mult ime poate apart ine unei clase (chiar si
unei mult imi), dar niciodata invers, adica nicio clasa care nu este mult ime nu
apart ine unei mult imi, si, mai mult, nicio clasa care nu este mult ime nu apart ine
unei clase (sau vreunui alt fel de obiect).

In particular, ultima dintre observat iile
anterioare arata ca nu exista clasa tuturor claselor, din simplul motiv ca sa
impus restrict ia ca o clasa care nu este mult ime sa nu e element al niciunui
obiect, si deci nu exista un obiect care sa aiba clase care nu sunt mult imi ca
elemente. Daca nu sar impus aceasta restrict ie, atunci clasele nu sar
deosebit semnicativ de mult imi, si procesul de a considera mereu obiecte
matematice mai cuprinzatoare ar continuat la innit: sa denumim tipul de
obiect n care se ncadreaza obiectul care are drept elemente toate clasele, sa
denumim tipul de obiect n care se ncadreaza obiectul care are drept elemente
toate urile, s. a. m. d..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
Ce este o axioma?
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
O axioma este un fapt dat ca ind adevarat ntr-o teorie matematica.
O axioma nu se demonstreaza, ci pur si simplu este data ca ind adevarata.
Orice teorie matematica trebuie sa aiba la baza (i. e. ca fundament) un
sistem (i. e. o colect ie) de axiome. Pornind de la aceste axiome, se
demonstreaza teoremele (rezultatele matematice) ale acelei teorii.
Scopul axiomatizarii, adica al construirii unui sistem de axiome pentru o
teorie matematica, este acela de a elimina ambiguitat ile din denirea
not iunilor, conceptelor cu care lucreaza acea teorie matematica.
Desigur, axiomele unei teorii matematice care modeleaza un fenomen din
lumea nconjuratoare trebuie sa reecte proprietat ile acelui fenomen, de
regula obt inute experimental. Respectiva construct ie (teorie) matematica n
sine, ca orice teorie matematica, trebuie sa benecieze de un sistem de
axiome, din rat iuni ce t in de natura matematicii ca stiint a, de ceea ce se
numeste rigoare matematica, anume lipsa ambiguitat ilor, de necesitatea
oricarei teorii matematice de a o construct ie de sine statatoare,
independent de fenomenul pe care l modeleaza.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
Exemplu de axioma: axioma paralelelor pentru geometria euclidiana:
doua drepte paralele taiate de o secanta formeaza unghiuri alterne interne
congruente.
Faptul de a axioma nu este o proprietate intrinseca a unei armat ii,
chiar daca, asa cum am ment ionat mai sus, la originea sistemelor axiomatice
se aa proprietat i observabile, judecat i primare, fapte considerate
fundamentale, considerate a necesare ca baza a unei teorii
matematice, care nu se demonstreaza pornind de la alte fapte, ci tocmai
invers, ele servesc la demonstrarea altor fapte n acea teorie matematica.
Exista mai multe sisteme axiomatice pentru geometria euclidiana, iar enunt ul
denumit mai sus axioma paralelelor nu este considerat ca axioma n toate
aceste sisteme. De aceea spunem ca acest enunt nu are ca proprietate
intrinseca faptul de a axioma.
Acest enunt este echivalent cu alte enunt uri, adica acele alte enunt uri se
deduc din el (atunci cand el este considerat ca axioma), dar si el se deduce
din ecare dintre acele alte enunt uri (atunci cand acele enunt uri sunt
considerate ca axiome, si atunci spunem ca acest enunt de mai sus este un
rezultat, o teorema a geometriei euclidiene, bazate pe un alt sistem
axiomatic).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
Sigur ca oricare doua sisteme axiomatice pentru o aceeasi teorie
matematica trebuie sa e echivalente, adica din ecare dintre ele trebuie sa
se deduca ecare altul dintre ele, iar acest lucru nseamna nimic altceva decat
faptul ca din oricare doua sisteme axiomatice pentru o teorie se deduc
aceleasi rezultate, adica se construieste aceeasi teorie matematica.
De exemplu, toate axiomatizarile geometriei euclidiene sunt echivalente.
De asemenea, toate axiomatizarile teoriei mult imilor (dintre care vom vedea
n continuare una) sunt echivalente. De exemplu, axioma alegerii si
axioma lui Zorn (din axiomatizari diferite ale teoriei mult imilor) sunt
echivalente, si cand prima este aleasa ca axioma, atunci a doua se numeste
lema lui Zorn (si se deduce din prima), iar cand a doua este aleasa ca
axioma, atunci prima se numeste lema alegerii (si se deduce din a doua).

In cazurile date ca exemple mai sus, avem enunt uri (individuale)


echivalente, dar, asa cum am ment ionat, putem avea sisteme de enunt uri
echivalente, caz n care ecare enunt din oricare dintre acele sisteme se
deduce dintrun ntreg alt sistem de enunt uri, adica din toate
enunt urile acelui alt sistem luate la un loc.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
Precum am ment ionat mai sus, sunt cunoscute mai multe sisteme axiomatice (i.
e. sisteme de axiome) pentru teoria mult imilor. De exemplu urmatoarele,
denumite astfel dupa matematicienii care le-au creat:
sistemul axiomatic ZermeloFraenkel, care lucreaza numai cu mult imi
sistemul axiomatic von NeumannBernays, numit si sistemul axiomatic
von NeumannBernaysGodel, care admite si existent a claselor
S-a demonstrat ca:
Orice rezultat despre mult imi care poate demonstrat pornind de la
(axiomele) sistemul(ui) axiomatic von NeumannBernaysGodel poate
demonstrat si pornind de la sistemul axiomatic ZermeloFraenkel.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 48
Teoria axiomatica a mult imilor
Este de ment ionat faptul ca problema fundamentarii prin sisteme axiomatice a
teoriei mult imilor (care este ea nsasi un fundament al ntregii matematici) a dat
nastere la controverse care nu sunt ncheiate nici n ziua de azi, pentru ca scopul
principal al elaborarii oricaror sisteme axiomatice, anume eliminarea tuturor
ambiguitat ilor (de limbaj, din denit ii, din formulari de proprietat i etc.)
dintr-o teorie matematica, este foarte greu de atins n cazul teoriei mult imilor,
tocmai datorita caracterului ei primar, de baza, de fundament al ntregii
matematici.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Vom face acum o scurta prezentare a sistemului axiomatic von
NeumannBernaysGodel, dupa cartea Foundations of Set Theory, de Abraham
A. Fraenkel, Yehoshua BarHillel si Azriel Levy (seria Studies in Logic and the
Foundations of Mathematics, volumul 67).
Primul lucru de care vom avea nevoie este o formalizare a limbajului teoriei
mult imilor, care sa elimine ambiguitat ile din acest limbaj.
formalizare: exprimare folosind numai simboluri matematice
metalimbaj: limbajul natural, vorbirea curenta (obisnuita), exprimarea
n cuvinte, fara simboluri matematice
un enunt formalizat nu cont ine elemente (cuvinte, exprimari) din metalimbaj
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Precum am anunt at mai sus, acest sistem axiomatic opereaza atat cu mult imi,
cat si cu clase. Natura mult imilor si a claselor este neprecizata, n sensul ca ele
sunt considerate a obiecte matematice date doar prin denumirile de mult ime si
clasa, si tot ce stim despre ele sunt proprietat ile care vor enumerate mai jos (a
se vedea mai sus o discut ie despre abordarea axiomatica si avantajele ei).
Asadar, primele elemente ale limbajului pe care l vom construi sunt:
mult imile si clasele, denumite generic obiecte, care satisfac condit ia ca orice
mult ime este o clasa (dar nu orice clasa este o mult ime)
Pentru a scrie axiomele, vom avea nevoie sa putem atribui (asocia) nume
mult imilor si claselor arbitrare, dar si mult imilor si claselor precizate, xate,
constante.
Deci vom folosi not iunile de:
variabila sau nume variabil, care semnica un nume atribuit unui obiect
arbitrar si neprecizat
constanta sau nume constant, care semnica un nume atribuit unui obiect
xat, precizat
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
regula: n denit iile si axiomele acestui sistem axiomatic, numele variabile si
numele constante vor litere din alfabetul latin; numele atribuite mult imilor
vor litere mici, iar numele atribuite claselor (care pot mult imi, dar despre
care nu se precizeaza daca sunt sau nu sunt mult imi) vor litere mari
n prezentarea limbajului acestui sistem axiomatic, vom folosi litere grecesti
ca nume variabile pentru orice fel de obiecte, i. e. si pentru mult imi, si
pentru clase care pot sa nu e mult imi
n majoritatea cazurilor, vom folosi litere de tipurile enumerate mai sus fara a
preciza ca ele denumesc mult imi, clase care nu sunt neaparat mult imi sau
obiecte de oricare dintre aceste tipuri, iar convent iile pe care tocmai leam
stabilit ne vor spune la ce fel de obiecte ne vom referi
Vom folosi urmatoarele simboluri pentru a enunt a proprietat i ale obiectelor: , / ,
=, =, , , , , , , .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
si / :
se numeste simbolul de apartenent a; (este un enunt (i. e. o
proprietate), care) se citeste apart ine lui sau cont ine pe
un obiect care apart ine unui alt obiect va numit element sau membru al
obiectului caruia i apart ine
simbolul / va folosit cu semnicat ia: / (este un enunt (i. e. o
proprietate), care este satisfacut) ddaca nu are loc (si se citeste nu
apart ine lui sau nu cont ine pe )
Am precizat ca obiectele cu care lucram se numesc mult imi sau clase. Deci orice
element la care ne vom referi este la randul sau o mult ime sau o clasa (de fapt un
element nu va niciodata o clasa care nu e mult ime, ci orice element va o
mult ime; o clasa care nu e mult ime nu apart ine niciunui obiect; nu vom ntalni n
acest sistem axiomatic clase care nu sunt mult imi si sunt elemente ale unui obiect;
a se vedea o discut ie de mai sus referitoare la acest aspect legat de clase si de
proprietatea de apartenent a).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
= si =:
= se numeste simbolul de egalitate; = (este un enunt (i. e. o
proprietate), care) se citeste coincide cu si semnica faptul ca si
sunt (nume pentru) (denumesc) (reprezinta) acelasi obiect
simbolul = se considera a avea urmatoarele proprietat i:
reexivitate: pentru orice obiect , are loc =
simetrie: pentru orice obiecte si , daca = , atunci are loc si =
tranzitivitate: pentru orice obiecte , si , daca = si = , atunci are
loc si =
substitutivitate: pentru orice obiecte si si orice proprietate P referitoare la
obiecte, daca P() (adica satisface proprietatea P; am mai folosit aceasta
notat ie) si = , atunci are loc si P()
simbolul = va folosit cu semnicat ia: = (este un enunt (i. e. o
proprietate), care este satisfacut) ddaca nu are loc = (si se citeste nu
coincide cu )
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Simbolurile , , , si se numesc conectorii logici.
se numeste negat ia si se citeste non sau not; daca E este un enunt (o
proprietate) referitor la obiecte, atunci E se citeste non E sau not E si
semnica negat ia proprietat ii E, adica acea proprietate care este adevarata
ddaca E este falsa (si, desigur, falsa ddaca E este adevarata)
se numeste disjunct ia si se citeste sau; daca E si F sunt enunt uri
(proprietat i) referitoare la obiecte, atunci E F se citeste E sau F si
semnica acea proprietate care este adevarata ddaca macar (cel put in) una
dintre proprietat ile E si F este adevarata
se numeste conjunct ia si se citeste si; daca E si F sunt enunt uri
(proprietat i) referitoare la obiecte, atunci E F se citeste E si F si
semnica acea proprietate care este adevarata ddaca ambele proprietat i E si
F sunt adevarate (i. e. ddaca ecare dintre proprietat ile E si F este
adevarata)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
se numeste implicat ia si se citeste implica; daca E si F sunt enunt uri
(proprietat i) referitoare la obiecte, atunci E F se citeste E implica F si
semnica acea proprietate care este adevarata ddaca din E rezulta (i. e. se
deduce) F, i. e. acea proprietate care este adevarata ddaca, n situat ia cand
E este adevarata, atunci si F este adevarata, i. e. acea proprietate care este
adevarata ddaca e E este falsa, e F este adevarata (e ambele)
denit ia de mai sus a implicat iei pare sa contrazica intuit ia noastra, dar ea
ilustreaza de fapt foarte bine modul de a rat iona matematic: cum
demonstram ca o proprietate E implica o proprietate F? (ca din E rezulta F?
ca din E se deduce F?); ce avem, de fapt, de aratat? avem de aratat ca,
daca E este adevarata, atunci si F este adevarata; deci, daca E este falsa,
atunci nu avem nimic de demonstrat, daca E este falsa, atunci nu ne
intereseaza cum este F, si, neavand nimic de demonstrat, putem spune ca
implicat ia E implica F este adevarata; daca E este adevarata, atunci
trebuie ca F sa e adevarata pentru ca aceasta implicat ie sa e adevarata;
deci, indiferent cum este E, daca F este adevarata, atunci implicat ia
respectiva este adevarata; si, daca recitim acest paragraf, observam ca
implicat ia E implica F este adevarata exact atunci cand (adica atunci si
numai atunci cand) e E este falsa, e F este adevarata (e ambele)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
se numeste echivalent a si se citeste echivalent; daca E si F sunt
enunt uri (proprietat i) referitoare la obiecte, atunci E F se citeste E este
echivalenta cu F si semnica acea proprietate care este adevarata ddaca au
loc si E F, si F E, i. e. acea proprietate care este adevarata ddaca E si
F sunt simultan false sau simultan adevarate (adica sunt ambele false sau
ambele adevarate) (tema: citit i de mai sus semnicat ia implicat iei si
justicat i (i. e. aratat i n cuvinte) faptul ca proprietatea E F (adica
ambele proprietat i E F si F E, adica proprietatea (E F) (F E),
dupa cum arata denit ia conjunct iei) este adevarata ddaca E si F sunt e
ambele false, e ambele adevarate)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Simbolurile si se numesc cuanticatorii.
se numeste cuanticatorul universal si se citeste oricare ar ; daca este
o variabila (un nume variabil) si P este o proprietate referitoare la obiecte,
atunci P() se citeste pentru orice , P() si este acea proprietate care
este adevarata ddaca orice obiect satisface proprietatea P ( poate un
nume variabil pentru mult imi, caz n care condit ia anterioara devine: orice
mult ime satisface proprietatea P, sau poate un nume variabil pentru clase,
caz n care condit ia anterioara devine: orice clasa satisface proprietatea P)
se numeste cuanticatorul existent ial si se citeste exista; daca este o
variabila (un nume variabil) si P este o proprietate referitoare la obiecte,
atunci P() se citeste exista , a. . P() si este acea proprietate care
este adevarata ddaca exista (macar, cel put in) un obiect care satisface
proprietatea P ( poate un nume variabil pentru mult imi, caz n care
condit ia anterioara devine: exista (macar) o mult ime care satisface
proprietatea P, sau poate un nume variabil pentru clase, caz n care condit ia
anterioara devine: exista (macar) o clasa care satisface proprietatea P)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Vom folosi si parantezele rotunde si patrate, pentru a delimita enunt uri (i. e.
proprietat i) si obiecte cu notat ii compuse din mai multe simboluri (vom vedea
ce sunt acestea).
Am prezentat limbajul pe care l vom folosi. Acum ncepem prezentarea (efectiva
a) acestui sistem axiomatic pentru teoria mult imilor.

In primul rand, se considera ca exista cel put in o mult ime.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Denit ie
Pentru orice mult imi x si y, daca, oricare ar z, faptul ca z x implica z y
(adica orice element al lui x este si element al lui y), atunci scriem x y si
spunem ca x este o submult ime a lui y.
I. Axioma extensionalitat ii de mult imi:
Intuitiv: Daca x y si y x, atunci x = y.
Formal (i. e. formalizat):

xy[(x y y x) x = y]
sau
xy[z(z x z y) x = y]
Daca citim a doua exprimare formalizata a acestei axiome, observam ca ea spune
ca doua mult imi cu aceleasi elemente coincid.
Pentru cele ce urmeaza, aceasta prima axioma arata unicitatea mult imilor la care
ne vom referi mai jos, care sunt descrise prin precizarea elementelor lor.
Reciproca armat iei din aceasta axioma, anume faptul ca doua mult imi care
coincid au aceleasi elemente, este o consecint a a proprietat ii de substitutivitate a
simbolului =.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Denit ie
O mult ime n care nu cont ine niciun element (i. e. pentru care are loc:
x(x n))) se numeste mult ime vida.
Teorema
Exista o unica mult ime vida.
Unicitatea n teorema anterioara este o consecint a a Axiomei I. Pentru a
demonstra existent a, se aplica Axioma XI pentru a arata ca exista o clasa N
avand ca elemente acele obiecte x care satisfac proprietatea x = x, si Axioma V
pentru a arata ca intersect ia dintre clasa N si o mult ime arbitrara a este o
mult ime, pe care o notam cu n. Deci n = {x a | x = x}, folosind notat iile
cunoscute din teoria naiva a mult imilor. Sigur ca niciun obiect x nu satisface
proprietatea x = x, ceea ce nseamna ca n nu are niciun element.
Notat ie
Vom nota cu n mult imea vida (despre care n acest moment ne mult umim sa stim
ca, daca exista, atunci este unica).
n este un nume constant (a se vedea mai sus limbajul acestui sistem axiomatic).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
II. Axioma perechii:
Intuitiv: Pentru orice elemente a si b, exista o mult ime y care cont ine doar a
si b.
Formal: abyx[x y (x = a x = b)]
Denit ie
O mult ime care cont ine doar elementele a si b se numeste perechea formata din a
si b si se noteaza {a, b} sau {b, a}. Perechea ordonata formata din a si b se
noteaza < a, b > si se deneste prin: < a, b >= {a, {a, b}}.
Sa remarcam ca, n Axioma II si denit ia anterioara, nu a fost impusa condit ia ca
a sa nu coincida cu b.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Denit ie
O clasa se numeste relat ie ddaca toate elementele ei sunt perechi ordonate.
Denit ie
Daca F este o clasa (relat ie sau clasa oarecare), atunci denim:
domeniul lui F, notat D(F), ca ind clasa ce are ca membri exact acele
elemente x pentru care exista y astfel ncat < x, y > F
imaginea lui F, notata R(F), ca ind clasa ce are ca membri exact acele
elemente y pentru care exista x astfel ncat < x, y > F (R de la englezescul
range)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 34 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Denit ie
O clasa F se numeste funct ie ddaca F este relat ie si are loc:
xyz[(< x, y > F < x, z > F) y = z]
(intuitiv: pentru orice x, exista cel mult un y (desigur, y R(F)) a. .
< x, y > F, sau, cu o exprimare echivalenta: pentru orice x D(F), exista un
unic y (desigur, y R(F)) a. . < x, y > F).
Notat ie
Sa notam cu Fnc proprietatea care se aplica claselor si spune ca o clasa este
funct ie, adica, pentru orice clasa F, notat ia Fnc(F) semnica faptul ca F este o
funct ie.
Notat ie
Daca F este o funct ie si x D(F), atunci notam cu F(x) unicul element y
(desigur, y R(F)) care verica: < x, y > F.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 35 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
III. Axioma reuniunii:
Intuitiv: Pentru orice mult ime a, exista mult imea ale carei elemente sunt
exact membrii membrilor lui a (exact = nici mai mult, nici mai put in =
sunt toate acestea si numai acestea).
Formal: ayx[x y z(x z z a)]
Denit ie
Pentru orice mult imi a si b, mult imea ale carei elemente sunt membrii membrilor
perechii {a, b} (adica membrii lui a si membrii lui b, adica membrii lui a sau b) se
numeste reuniunea lui a si b si se noteaza a b.

In axioma de mai sus intervine o reuniune arbitrara (vom vedea) (se reunesc
membrii lui a).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 36 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
IV. Axioma mult imii part ilor:
Intuitiv: Pentru orice mult ime a, exista mult imea ale carei elemente sunt
exact submult imile lui a.
Formal: ayx(x y x a)
Stim ca mult imea submult imilor unei mult imi a se mai numeste mult imea part ilor
lui a.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 37 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
V. Axioma submult imilor:
Intuitiv: Pentru orice clasa P si orice mult ime a, exista o mult ime ale carei
elemente sunt exact acei membri ai lui a care sunt si membri ai lui P (n
limbajul cunoscut al teoriei naive a mult imilor, intersect ia unei mult imi cu o
clasa este o mult ime, si, prin urmare, orice submult ime a unei mult imi este, la
randul ei, o mult ime, sau, daca dorim sa renunt am la restrict ia simbolului
la mult imi, impusa n denit ia acestui simbol, care face armat ia anterioara
triviala, orice subclasa a unei mult imi este, la randul ei, o mult ime).
Formal: Payx[x y (x a x P)]
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 38 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
VI. Axioma innitat ii:
Intuitiv: Pentru orice element o, exista o mult ime z cu urmatoarele
proprietat i:

o z
si
daca x z, atunci (x {x}) z.
Formal: oz[o z x(x z (x {x}) z)]
De ce se numeste axioma innitat ii aceasta axioma? Observam ca aceasta a
VI-a axioma seamana cu principiul induct iei matematice.

In fapt, aceasta
axioma poate folosita pentru a deni numerele naturale, pentru a construi
mult imea numerelor naturale. Cum?

In primul rand, ce vor numerele naturale?
Ca sa e obiecte n cadrul acestui sistem axiomatic (altfel spus, n teoria
matematica fundamentata pe (generata de) acest sistem axiomatic), vor trebui sa
e mult imi sau clase, pentru ca acestea sunt obiectele aici. Ca sa e elemente
ale unei mult imi, pe care o vom numi mult imea numerelor naturale, vor trebui sa
e mult imi, pentru ca nicio clasa nu va element al unui obiect, n particular
element al mult imii numerelor naturale.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 39 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Si atunci, cum putem construi numerele naturale 0, 1, 2, 3, . . . , m, . . ., si mult imea
lor, notata N, pe baza axiomei innitat ii? Pur si simplu:
alegem n locul variabilei o din aceasta axioma un element arbitrar, pe care l
xam si l notam cu 0,
mult imea obt inuta din aceasta axioma, din Axioma XI (vom vedea) si
Axioma V (a submult imilor) pornind de la elementul 0 n locul lui o si
neavand niciun element n plus fat a de elementele obt inute din 0 prin
procedeul descris n aceasta axioma, adica mult imea avand ca elemente
exact pe 0 si elementele de mai jos, va notata cu N,
iar numerele naturale nenule vor denite recurent, sau din aproape n
aproape:

1 := 0 {0},
2 := 1 {1},
3 := 2 {2},
.
.
.
m + 1 := m {m},
.
.
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 40 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Iar, cu aceasta construct ie, Axioma I (a extensionalitat ii de mult imi) (care
spune ca doua mult imi cu aceleasi elemente coincid) implica principiul induct iei
matematice:
daca mult imea M a numerelor naturale care verica o anumita proprietate
cont ine pe 0 si, pentru orice numar natural m pe care l cont ine, M cont ine si
numarul natural m + 1, atunci M = N.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 41 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
VII. Axioma nlocuirii:
Intuitiv: Daca F este o funct ie si a este o mult ime, atunci exista o mult ime
ale carei elemente sunt exact elementele F(x), pentru tot i membrii x ai lui a
care se aa n D(F).
Formal: F[Fnc(F) aby[y b x(x a x D(F) y = F(x))]]
Cine este acea mult ime b, n limbajul cunoscut din teoria naiva a mult imilor? b
este imaginea mult imii a D(F) prin funct ia F, notata uzual cu F(a D(F)).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 42 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
VIII. Axioma alegerii globale:
Intuitiv: Exista o funct ie F al carei domeniu cont ine toate mult imile nevide si
astfel ncat, pentru ecare mult ime nevida y, F(y) este membru al lui y
(desigur, mult ime nevida = mult ime care nu coincide cu mult imea vida, n).
Formal: F[Fnc(F) y[y = n (y D(F) F(y) y)]]
Funct ia F alege cate un element F(y) din ecare mult ime nevida y.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 43 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
IX. Axioma fundarii:
Intuitiv: Orice clasa P care are cel put in un membru are un membru minimal
u, i. e. exista un element u cu proprietatea ca u este membru al lui P, dar
niciun membru al lui u nu este membru al lui P.
Formal: P[u(u P) u[u P x(x u x / P)]]
Aceasta axioma spune ca orice sir u
0
, u
1
, u
2
, u
3
, . . . de membri ai unei clase P, cu
u
1
u
0
, u
2
u
1
, u
3
u
2
s. a. m. d., este nit (i. e. nu exista un astfel de sir
innit; cu notat iile cunoscute din teoria naiva a mult imilor, nu exista un sir
(u
m
)
mN
P cu u
m+1
u
m
pentru orice m N).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 44 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
X. Axioma extensionalitat ii claselor:
Intuitiv: Oricare ar clasele A si B, daca, pentru ecare element x, x este
membru al clasei A ddaca x este membru al clasei B, atunci A coincide cu B.
Formal: AB[x(x A x B) A = B]
Aceasta axioma spune ca doua clase cu aceleasi elemente coincid, ntocmai cum
se ntampla n cazul particular al mult imilor, n care acest fapt era cunoscut din
Axioma I (a extensionalitat ii de mult imi).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 45 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
XI. Axioma comprehensiunii predicative:
Intuitiv: Daca P este o proprietate referitoare la obiecte, care nu cont ine
cuanticatori aplicat i unor clase (adica expresii de forma oricare ar o clasa
X sau exista o clasa X astfel ncat), atunci exista o clasa avand ca membri
exact acele elemente x care satisfac proprietatea P.
Formal, pentru o proprietate P ca mai sus: Ax(x A P(x))
Asa cum am anunt at mai sus, ntro referire la teoria naiva a mult imilor si n mai
multe aplicat ii, daca, n axioma anterioara, elementele x nu sunt oarecare, ci sunt
elemente ale unei mult imi y, atunci, conform Axiomei V (a submult imilor), A
este o mult ime, anume, cu notat iile cunoscute din teoria naiva a mult imilor,
A = {x y | P(x)}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 46 / 48
Sistemul axiomatic von NeumannBernaysGodel
Motivul pentru care Axioma XI (a comprehensiunii predicative) poarta acest
nume este faptul ca astfel de proprietat i P, care capata sens (nt eles, valoare de
adevar, adica putem spune despre ele ca sunt adevarate sau false) numai atunci
cand sunt aplicate unor obiecte concrete, xate, constante, adica numai atunci
cand scriem P(), cu obiect xat, constant, se numesc predicate, sau propozit ii
(enunt uri) cu variabile (variabila n acest caz, dar n general putem avea mai
multe variabile, si sa scriem P(, ), P(, , ) etc.).
Proprietat ile (enunt urile) fara variabile, care nu se aplica unor obiecte, ci sunt
n sine (ele nsele) adevarate sau false, se numesc propozit ii.
Aceste denit ii fac parte din limbajul logicii matematice, si vor formulate riguros
mai tarziu.
Exemplu
Enunt ul 2 este un numar par este o propozit ie (adevarata).
Enunt ul x este un numar par este un predicat cu variabila x, n care nlocuirea
lui x cu 2 produce o propozit ie adevarata (anume chiar propozit ia de mai sus), iar
nlocuirea lui x cu 1 produce o propozit ie falsa.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 47 / 48
Observat ie
Materialul prezentat pana n acest moment nu face parte din materia pentru
examen, cu except ia primei denit ii naive a not iunii de mult ime. Dar parcurgerea
acestui material este foarte utila pentru nt elegerea cursurilor care vor urma.
Observat ie

In cursurile urmatoare, vom adopta punctul de vedere al teoriei naive a mult imilor,
cu except ia cazurilor n care vom ment iona ca facem apel la o axioma a teoriei
mult imilor. Toate rezultatele pe care le cunoastem din gimnaziu si liceu despre
mult imi si funct ii pot demonstrate pornind de la orice sistem axiomatic al teoriei
mult imilor, n particular de la cel de mai sus, deci, n orice moment, n ce vom
studia, ne vom aa n cadrul acestor sisteme axiomatice. Denit ia funct iei nsa
nu o vom da n cazul general de mai sus, ci vom adopta denit ia din gimnaziu si
liceu, unde o funct ie este considerata a denita ntre doua mult imi, nu ntre
doua clase oarecare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs I logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 48 / 48
Logica matematica si computat ionala
Cursul II
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 37
1
Mult imi si funct ii
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 37
Mult imi si funct ii
Continuam recapitularea din sect iunea Mult imi si funct ii.
Amintim din primul curs si primul seminar faptul ca are sens sa ne referim la
obiecte (elemente, mult imi, clase) arbitrare, pentru care nu specicam un
domeniu al valorilor.
Amintim din primul seminar urmatoarea metoda de a demonstra ca doua
mult imi A si B sunt egale: A = B ddaca, pentru orice element x, are loc
echivalent a x A x B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 37
Mult imi si funct ii
Notat ie
Alaturarea de simboluri ! semnica exista un unic, exista si este unic.
Notat ie
Vom nota cu mult imea vida, adica mult imea fara elemente. Pastram notat iile
cunoscute , si \ pentru reuniunea, intersect ia si respectiv diferent a de mult imi.
De asemenea, pastram notat iile , , si pentru incluziunile si incluziunile
stricte dintre mult imi n ecare sens. Vom mai nota incluziunile stricte si cu si
respectiv , dar numai atunci cand precizarea ca este vorba de o incluziune stricta
si nu poate avea loc egalitatea de mult imi nu ne foloseste n cele prezentate.
Remarca
Este evident faptul ca singura submult ime a mult imii vide este mult imea vida.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 37
Mult imi si funct ii
Notat ie
Pentru orice elemente a si b, notam cu (a, b) perechea ordonata formata din a si
b.
Denit ie
Pentru orice mult imi A si B, se deneste produsul cartezian dintre A si B (numit
si produsul direct dintre A si B) ca ind mult imea {(a, b) | a A, b B}, notata
A B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 37
Mult imi si funct ii
Remarca
Se demonstreaza usor ca, pentru orice mult ime A, A = A = .
De asemenea, se demonstreaza usor ca produsul cartezian este distributiv fat a de
reuniunea, intersect ia si diferent a de mult imi, adica, pentru orice mult imi A, B si
C, au loc egalitat ile:
A (B C) = (A B) (A C) si (B C) A = (B A) (C A)
A (B C) = (A B) (A C) si (B C) A = (B A) (C A)
A (B \ C) = (A B) \ (A C) si (B \ C) A = (B A) \ (C A)
Avet i ca tema pentru acasa demonstrarea tuturor acestor egalitat i.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 37
Mult imi si funct ii
Denit ie
Fie A si B mult imi oarecare. Se numeste funct ie de la A la B un triplet
f := (A, G, B), unde G A B, a. ., pentru orice a A, exista un unic b B,
cu proprietatea ca (a, b) G.
Formal: (a A)(!b B)(a, b) G.
Faptul ca f este o funct ie de la A la B se noteaza cu f : A B sau A
f
B.
Mult imea A se numeste domeniul funct iei f , B se numeste codomeniul sau
domeniul valorilor lui f , iar G se numeste gracul lui f .
Pentru ecare a A, unicul b B cu proprietatea ca (a, b) G se noteaza cu
f (a) si se numeste valoarea funct iei f n punctul a.
Exemplu
Care dintre urmatoarele corespondent e este o funct ie de la A la B?
f
r
r
A
r
r
r
B
Z
Z~
g
r
r
A
r
r
r
B
Z
Z~
X
Xz
h
r
r
A
r
r
r
B
Z
Z~
X
Xz

:
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 37
Mult imi si funct ii
Remarca
Amintim din primul curs si primul seminar ca, oricare ar propozit iile (i. e.
proprietat ile, enunt urile, armat iile) p si q:
implicat ia p q este echivalenta cu non p sau q, asadar:
implicat ia p q este adevarata ddaca p e falsa sau q e adevarata
implicat ia p q este falsa ddaca p e adevarata si q e falsa
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 37
Mult imi si funct ii
Remarca
Fie B o mult ime oarecare (poate vida si poate nevida). Atunci exista o
unica funct ie f : B.

Intr-adevar, o funct ie f : B trebuie sa e un triplet f = (, G, B), cu


G B = , deci G = . Asadar, exista cel mult o funct ie f : B, anume
f = (, , B) este unica posibilitate. Sa aratam ca acest triplet satisface denit ia
funct iei:
(a )(!b B)(a, b) , i. e.:
(a)[a (!b)(b B si (a, b) )].
Pentru orice element a, proprietatea a este falsa, asadar, pentru orice element
a, implicat ia [a . . .] este adevarata. Iar acest lucru nseamna exact faptul
ca ntreaga proprietate (a)[a . . .] este adevarata, deci f este funct ie. Prin
urmare, exista o unica funct ie f : B, anume f = (, , B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 37
Mult imi si funct ii
Remarca
Fie A o mult ime nevida. Atunci nu exista nicio funct ie f : A .

Intr-adevar, o funct ie f : A trebuie sa e un triplet f = (A, G, ), cu


G A = , deci G = . Asadar, daca ar exista o funct ie f : A , atunci am
avea neaparat f = (A, , ). Sa vedem daca acest triplet verica denit ia funct iei:
(a A)(!b )(a, b) , i. e.:
(a)[a A [[(b)(b si (a, b) )] si
[(c)(d)((c si d si (a, c) si (a, d) ) c = d)]]].
Oricare ar elementul b, proprietatea b este falsa, deci, oricare ar
elementele a si b, conjunct ia (b si (a, b) ) este falsa, deci, oricare ar
elementul a, proprietatea (b)(b si (a, b) ) este falsa, asadar, oricare ar
elementul a, conjunct ia care succede mai sus implicat iei avand ca antecedent pe
a A este falsa.

In schimb, ntrucat A este nevida, rezulta ca proprietatea a A
este adevarata pentru macar un element a. Prin urmare, implicat ia [a A . . .]
de mai sus este falsa pentru cel put in un element a, ceea ce nseamna ca ntreaga
proprietate (a)[a A . . .] este falsa, si deci f nu este funct ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 37
Mult imi si funct ii
Denit ie
Pentru orice mult imi A si B, orice funct ie f : A B si orice submult imi X A si
Y B, se denesc:
imaginea lui X prin f sau imaginea directa a lui X prin f , notata f (X), este
submult imea lui B: f (X) = {f (x) | x X} B
f (A) = {f (a) | a A} B se mai noteaza cu Im(f ) si se numeste imaginea
lui f
preimaginea lui Y prin f sau imaginea inversa a lui Y prin f , notata f
1
(Y)
(f

(Y) n unele cart i, pentru a o deosebi de imaginea lui Y prin inversa f
1
a lui f , care exista numai atunci cand f este inversabila, adica numai atunci
cand f este bijectiva, pe cand preimaginea unei submult imi a codomeniului
poate denita pentru orice funct ie), este submult imea lui A:
f
1
(Y) = {x A | f (x) Y} A
Remarca
Evident, cu notat iile de mai sus, f
1
(B) = A.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Denit ie
Pentru orice mult imi A si B, notam cu AB diferent a simetrica a lui A si B,
anume: AB = (A \ B) (B \ A).
Notat ie
Pentru orice mult ime T, vom nota cu P(T) mult imea part ilor lui T, i. e.
mult imea submult imilor lui T: P(T) = {X | X T}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Denit ie
Fie T o mult ime nevida arbitrara, xata. Pentru orice A P(T), denim funct ia
caracteristica a lui A (raportat la T):
A
: T {0, 1}, pentru orice x T,

A
(x) =

0, daca x / A,
1, daca x A.
Observat ie

In denit ia de mai sus pentru funct iile caracteristice ale submult imilor unei
mult imi T, am folosit notat ia (consacrata)
A
pentru funct ia caracteristica a
unei submult imi A a lui T, care sugereaza faptul ca aceasta funct ie ar depinde
numai de A. Motivul pentru care nu se ataseaza la aceasta notat ie si indicele T,
pentru a arata faptul evident ca aceasta funct ie depinde si de T, este ca, n mod
uzual, se considera mult imea totala T ca ind xata atunci cand lucram cu
funct iile caracteristice ale part ilor sale.
Remarca

In cele ce urmeaza vom considera codomeniul funct iilor caracteristice {0, 1} N


(sau {0, 1} R), iar operat iile aritmetice care vor efectuate vor operat iile
uzuale de pe N (sau R).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Propozit ie (Proprietat ile funct iilor caracteristice)
Fie T o mult ime nevida arbitrara, xata. Pentru orice A P(T), notam cu
A
funct ia caracteristica a lui A (raportat la T). Mai notam funct iile constante:
0 : T {0, 1} si 1 : T {0, 1}, pentru orice x T, 0(x) = 0 si 1(x) = 1.
Atunci au loc proprietat ile:
1

= 0 si
T
= 1
2
pentru orice A P(T), A =
1
A
({1})
3
pentru orice A, B P(T), are loc echivalent a: A B ddaca
A

B
(punctual, i. e.: pentru orice x T,
A
(x)
B
(x))
4
pentru orice A, B P(T), are loc echivalent a: A = B ddaca
A
=
B
5
pentru orice A, B P(T),
AB
=
A

B
6
pentru orice A P(T),
A
=
2
A
7
pentru orice A, B P(T),
AB
=
A
+
B

A

B
8
pentru orice A, B P(T),
A\B
=
A

A

B
9
pentru orice A P(T),
T\A
= 1
A
10

AB
=
A
+
B
2
A

B
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Demonstrat ie: (1) Din faptul ca orice x T satisface: x / si x T.
(2) Fie x T. Avem: x A ddaca
A
(x) = 1 ddaca x
1
A
({1}). Asadar
A =
1
A
({1}).
(3) Are loc: A B ddaca (x T)(x A x B) ddaca
(x T)(
A
(x) = 1
B
(x) = 1) ddaca (x T)
A
(x)
B
(x) ddaca

A

B
(amintim ca domeniul valorilor lui
A
si
B
este {0, 1}).
(4) Putem folosi punctul (3): A = B ddaca [A B si B A] ddaca [
A

B
si

B

A
] ddaca
A
=
B
.
Sau putem folosi punctul (2): A = B ddaca
1
A
({1}) =
1
B
({1}) ddaca

A
=
B
(amintim ca domeniul valorilor lui
A
si
B
este mult imea cu doua
elemente {0, 1}).
(5) Fie x T, arbitrar, xat. Distingem patru cazuri:
x / A si x / B (deci x / A B)
x / A si x B (deci x / A B)
x A si x / B (deci x / A B)
x A si x B (deci x A B)

In primul dintre aceste cazuri,


AB
(x) = 0 = 0 0 =
A
(x)
B
(x). La fel se
analizeaza celelalte trei cazuri, si rezulta ca
AB
(x) =
A
(x)
B
(x) pentru orice
x T, i. e.
AB
=
A

B
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
(6) Aplicand (5) cazului particular A = B, obt inem:
A
=
AA
=
A

A
=
2
A
.
Sau putem aplica faptul ca ecare dintre elementele 0 si 1 este egal cu patratul
sau, iar codomeniul lui
A
este {0, 1}.
(7) Analog demonstrat iei pentru punctul (5).
(8) Analog demonstrat iei pentru ecare dintre punctele (5) si (7).
(9) Conform punctelor (8) si (1),
T\A
=
T
T
A
= 1 1
A
= 1
A
.
(Este clar ca 1
A
=
A
. Se putea folosi, ca alternativa, si punctul (5), pentru a
deduce:
T

A
=
TA
=
A
.)
(10) Putem calcula, conform punctelor (7), (8), (5) si (1):

AB
=
(A\B)(B\A)
=
A\B
+
B\A

A\B

B\A
=

A

A

B
+
B

A

B

(A\B)(B\A)
=
A
+
B
2
A

B

A
+
B
2
A

B
0 =
A
+
B
2
A

B
. Am aplicat faptul ca orice
element al intersect iei (A \ B) (B \ A) simultan apart ine lui A si nu apart ine lui
A (si simultan apart ine lui B si nu apart ine lui B); sigur ca nu exista un astfel de
element, asadar acea intersect ie este vida.
Remarca
Punctele (3) si (4) ale propozit iei precedente ne ofera posibilitatea de a demonstra
incluziunea si egalitatea de mult imi folosind funct ia caracteristica a mult imilor
respective.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Remarca
A se observa ca, n propozit ia anterioara, conform punctelor (5), (7) si (8), au loc,
pentru orice A, B P(T):

AB
=
A
+
B

AB

A\B
=
A

AB
De asemenea, pentru orice , {0, 1} (care este domeniul valorilor funct iilor
caracteristice), au loc:
= min{, }
+ = max{, }
Aceste egalitat i pot demonstrate, de exemplu, prin nlocuirea ecaruia dintre
elementele si cu ecare dintre valorile 0 si 1 n ecare egalitate.
Din egalitat ile de mai sus si punctele (5) si (7) ale propozit iei precedente rezulta
ca, pentru orice A, B P(T), au loc:

AB
= min{
A
,
B
}

AB
= max{
A
,
B
}
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 37
Funct ia caracteristica a unei submult imi a unei mult imi
Teme pentru acasa: Sa se demonstreze, folosind funct ia caracteristica (nu
conteaza fat a de ce mult ime totala T; se poate lua orice mult ime T care include
mult imile care intra n discut ie, de exemplu se poate lua T egala cu reuniunea
acelor mult imi):
asociativitatea diferent ei simetrice: pentru orice mult imi A, B, C,
A(BC) = (AB)C (indicat ie: prin calcul, folosind propozit ia
precedenta, se obt ine
A(BC)
=
(AB)C
, ceea ce este echivalent cu
egalitatea A(BC) = (AB)C care trebuie demonstrata; la fel se poate
proceda mai jos)
distributivitatea lui fat a de : pentru orice mult imi A, B, C,
A (B C) = (A B) (A C)
distributivitatea lui fat a de : pentru orice mult imi A, B, C,
A (B C) = (A B) (A C)
idempotent a operat iei de trecere la complementara: pentru orice mult ime T
si orice A P(T), T \ (T \ A) = A
legile lui de Morgan pentru si : pentru orice mult ime T si orice
A, B P(T),

T \ (A B) = (T \ A) (T \ B)
T \ (A B) = (T \ A) (T \ B)
alte rezultate demonstrate n primul seminar
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 37
Mult imi si funct ii
Denit ie
Fie A si B mult imi si f : A B o funct ie. f se zice:
injectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele condit ii echivalente:
pentru orice b B, exista cel mult un a A, astfel ncat f (a) = b
pentru orice a
1
, a
2
A, daca a
1
= a
2
, atunci f (a
1
) = f (a
2
)
pentru orice a
1
, a
2
A, daca f (a
1
) = f (a
2
), atunci a
1
= a
2
surjectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele condit ii echivalente:
pentru orice b B, exista cel put in un a A, astfel ncat f (a) = b
f (A) = B
bijectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele condit ii echivalente:
f este simultan injectiva si surjectiva
pentru orice b B, exista exact un a A, astfel ncat f (a) = b (formal:
(b B)(!a A)f (a) = b)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 37
Funct ia caracteristica
Denit ie
Doua mult imi A si B se zic cardinal echivalente ddaca exista o funct ie bijectiva de
la A la B, fapt notat prin: A

= B.
Notat ie
Pentru orice mult imi A si B, se noteaza cu B
A
mult imea funct iilor de la A la B:
B
A
= {f | f : A B}.
Propozit ie
Pentru orice mult ime nevida T, P(T)

= {0, 1}
T
.
Demonstrat ie: Consideram aplicat ia
f : P(T) {0, 1}
T
= { | : T {0, 1}}, denita prin: pentru orice
A P(T), f (A) =
A
(funct ia caracteristica a lui A raportat la T).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 37
Funct ia caracteristica
Conform propozit iei cont inand proprietat ile funct iei caracteristice, pentru orice
A, B P(T), avem:
daca A = B, atunci
A
=
B
, adica f (A) = f (B), deci f e bine denita (i.
e. este funct ie, adica asociaza unui element din domeniul ei, P(T), un unic
element din codomeniul ei, {0, 1}
T
)
si reciproc: daca f (A) = f (B), adica
A
=
B
, atunci A = B, deci f este
injectiva.
Fie {0, 1}
T
, i. e. : T {0, 1}. Fie A =
1
({1}) = {a T | (a) = 1}.
Atunci
A
{0, 1}
T
are proprietatea ca, pentru orice x T:
A
(x) = 1 ddaca
x A =
1
({1}) ddaca (x) = 1. Cum
A
si au ca domeniu al valorilor
mult imea cu doua elemente {0, 1}, rezulta ca =
A
= f (A), deci f este si
surjectiva.
Am demonstrat ca f : P(T) {0, 1}
T
este o biject ie, deci P(T)

= {0, 1}
T
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 37
Familii arbitrare de mult imi
Ce este un sir de numere reale indexat de N? Un sir (x
n
)
nN
R este o
funct ie f : N R. Pentru orice n N, se noteaza x
n
:= f (n) R.
Ce este o familie arbitrara de numere reale? Fie I o mult ime arbitrara. Ce
este o familie de numere reale indexata de I ? O familie (x
i
)
i I
R este o
funct ie f : I R. Pentru orice i I , se noteaza x
i
:= f (i ) R. Elementele
mult imii I se numesc indicii familiei (x
i
)
i I
.
Data o mult ime arbitrara M:
ce este un sir de elemente ale lui M indexat de N?
ce este o familie arbitrara de elemente ale lui M?

Inlocuind mai sus pe R cu M, se obt in denit iile acestor not iuni.


Ce este un sir de mult imi indexat de N?
Ce este o familie arbitrara de mult imi?
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 37
Familii arbitrare de mult imi
Denit ie
Fie T o mult ime arbitrara. Se numeste sir de submult imi ale lui T indexat de N o
funct ie f : N P(T). Pentru ecare n N, se noteaza A
n
:= f (n) P(T), iar
sirul de submult imi ale lui T se noteaza cu (A
n
)
nN
. Scriem (A
n
)
nN
P(T) cu
semnicat ia ca, pentru ecare n N, A
n
P(T).
Denit ie
Fie T si I doua mult imi arbitrare. Se numeste familie de submult imi ale lui T
indexata de I o funct ie f : I P(T). Pentru ecare i I , se noteaza
A
i
:= f (i ) P(T), iar familia de submult imi ale lui T se noteaza cu (A
i
)
i I
.
Scriem (A
i
)
i I
P(T) cu semnicat ia ca, pentru ecare i I , A
i
P(T).
Elementele mult imii I se numesc indicii familiei (A
i
)
i I
.
Putem generaliza denit iile anterioare la siruri de mult imi oarecare si familii de
mult imi oarecare, nu neaparat part i ale unei mult imi precizate, dar vom avea
nevoie de acea denit ie mai cuprinzatoare a not iunii de funct ie, care permite unei
funct ii f denite pe N, respectiv pe I , sa aiba drept codomeniu o clasa (nu
neaparat o mult ime), anume clasa tuturor mult imilor n acest caz.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 37
Operat ii cu familii arbitrare de mult imi
Denit ie
Fie I o mult ime arbitrara si (A
i
)
i I
o familie de mult imi (part i ale unei mult imi T
sau mult imi arbitrare) indexata de I .
Se denesc urmatoarele operat ii:
reuniunea familiei (A
i
)
i I
este mult imea notata

i I
A
i
si denita prin:

i I
A
i
= {x | (i I )x A
i
}
intersect ia familiei (A
i
)
i I
este mult imea notata

i I
A
i
si denita prin:

i I
A
i
= {x | (i I )x A
i
}
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 37
Operat ii cu familii arbitrare de mult imi
Denit ie
produsul cartezian al familiei (A
i
)
i I
(numit si produsul direct al familiei
(A
i
)
i I
) este mult imea notata

i I
A
i
si denita prin:

i I
A
i
= {(a
i
)
i I

i I
A
i
| (i I )a
i
A
i
},
sau, altfel scris (cu denit ia unei familii de elemente exemplicate mai sus pe
familii de numere reale):

i I
A
i
= {f | f : I

i I
A
i
, (i I )f (i ) A
i
}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 37
Operat ii cu familii arbitrare de mult imi
Exemplu
Fie T si I doua mult imi nevide si (A
i
)
i I
P(T) o familie de part i ale lui T
indexata de I . Sa demonstram urmatoarele egalitat i satisfacute de funct iile
caracteristice raportat la T:

i I
A
i
= max{
A
i
| i I }

i I
A
i
= min{
A
i
| i I }
Sa notam cu F := max{
A
i
| i I } : T {0, 1}, denita, desigur, punctual:
pentru orice x T, F(x) = max{
A
i
(x) | i I }. Observam ca maximul unei
familii de elemente din mult imea {0, 1} este egal cu 1 ddaca exista macar un
element egal cu 1 n acea familie. Pentru orice x T, avem:

i I
A
i
(x) = 1
ddaca x

i I
A
i
ddaca (i I )x A
i
ddaca (i I )
A
i
(x) = 1 ddaca
max{
A
i
(x) | i I } = 1 ddaca F(x) = 1. Rezulta ca

i I
A
i
= F, ntrucat
codomeniul acestor doua funct ii este mult imea cu doua elemente {0, 1}.
Avet i demonstrarea celei dea doua egalitat i ca tema. Indicat ie: observat i ca
minimul unei familii de elemente din mult imea {0, 1} este egal cu 1 ddaca toate
elementele acelei familii sunt egale cu 1, si rescriet i demonstrat ia de mai sus
nlocuind n ea maximul cu minimul, cu si reuniunea cu intersect ia.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 37
Numere cardinale
Amintim ca spunem ca doua mult imi A si B sunt cardinal echivalente, si scriem
A

= B, ddaca exista o biject ie f : A B.
Denit ie
Pentru orice mult ime A, se numeste cardinalul lui A sau numarul cardinal al lui A
clasa tuturor mult imilor B cu A

= B, notata |A|.
Este simplu de demonstrat, folosind operat ii cu biject ii pe care le consideram
cunoscute din gimnaziu si liceu, ca:
pentru orice mult ime A, A

= A, deci A |A|
pentru orice mult imi A si B, daca A

= B, atunci B

= A si |A| = |B|, i. e.
orice mult ime C satisface A

= C ddaca satisface B

= C
pentru orice mult imi A si B, daca A B, atunci nu exista nicio mult ime C
cu proprietat ile: C |A| (i. e. A

= C) si C |B| (i. e. B

= C)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 37
Numere cardinale
Denit ie
Pentru orice mult imi A si B, notam cu:
|A| |B| faptul ca exista o inject ie j : A B
|A| < |B| faptul ca |A| |B| si |A| = |B|, i. e. exista o inject ie j : A B,
dar nu exista nicio biject ie f : A B
Teorema (Cantor)
Pentru orice mult ime X, |X| < |P(X)|.
Demonstrat ie: Daca X = , atunci se poate verica faptul ca unica funct ie
f : X = P(X) = P() = {}, anume f = (, , {}), este inject ie, dar nu
este surject ie, deci nu este biject ie.
Pentru cele ce urmeaza, sa presupunem ca X = .
Denim j : X P(X), pentru orice x X, j (x) = {x} P(X). Funct ia j este
bine denita si injectiva, pentru ca, oricare ar x, y X cu j (x) = j (y), i. e.
{x} = {y}, rezulta x = y (deoarece doua mult imi coincid ddaca au aceleasi
elemente). Asadar |X| |P(X)|.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 37
Numere cardinale
Sa presupunem prin absurd ca exista o surject ie g : X P(X). Deci, pentru orice
x X, g(x) P(X), i. e. g(x) X. Sa notam
A := {x X | x / g(x)} P(X). g este surjectiva, prin urmare exista un
element x
0
X a. . g(x
0
) = A.
Paradox: x
0
g(x
0
) = A sau x
0
/ g(x
0
) = A?
Daca x
0
g(x
0
) = A = {x X | x / g(x)}, rezulta ca x
0
/ g(x
0
).
Daca x
0
/ g(x
0
) = A = {x X | x / g(x)}, rezulta ca x
0
A = g(x
0
).
Am obt inut o contradict ie (n ecare situat ie posibila), prin urmare presupunerea
facuta este falsa, adica nu exista nicio surject ie g : X P(X), deci nu exista
nicio biject ie f : X P(X), asadar X P(X), deci |X| = |P(X)|.
Asadar |X| < |P(X)|.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 37
Numere cardinale
Numerele naturale pot construite cu ajutorul cardinalelor (al numerelor
cardinale), ntrun mod care nu este fundamental diferit de construct ia
ment ionata n primul curs:

0 := ||,
1 := |{}|,
2 := |{, {}}|,
3 := |{, {}, {, {}}}|,
.
.
.
Mereu se considera mult imea avand drept elemente toate mult imile de la pasii
anteriori.
Mult imea numerelor naturale, N, este o mult ime innita, si este o mult ime
numarabila.
Ce este o mult ime numarabila?
Ce este o mult ime innita?
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 37
Numere cardinale
Notat ie
Cardinalul mult imii numerelor naturale se noteaza cu
0
, pronunt at alef 0:

0
:= |N|.
Denit ie
O mult ime X se zice numarabila ddaca |X| =
0
, i. e. ddaca X

= N.
Denit ie
O mult ime X se zice innita:
1
n sens Dedekind, ddaca exista S X a. . S

= X
2
n sens Cantor, ddaca exista S X, a. . S este numarabila
3
n sens obisnuit, ddaca, pentru orice n N, X {1, 2, . . . , n}
Teorema
Cele trei denit ii de mai sus ale mult imilor innite sunt echivalente.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 37
Numere cardinale
Observat ie
Pentru demonstrat ia teoremei anterioare, a se vedea nalul primului capitol al
cart ii: D. Busneag, D. Piciu, Lect ii de algebra, Editura Universitaria Craiova,
2002. Aceasta demonstrat ie nu face parte din materia pentru examen.
Desigur, o mult ime nita este, prin denit ie, o mult ime care nu este innita,
adica, n conformitate cu denit ia de mai sus a mult imilor innite n sens obisnuit,
o mult ime nita este o mult ime X cu proprietatea ca X

= {1, 2, . . . , n} pentru un
anumit n N. (Desigur, am folosit licent a de scriere (convent ia):
{1, 2, . . . , n} = pentru n = 0.)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 37
Numere cardinale
Denit ia mult imilor innite n sens Cantor arata ca
0
(i. e. cardinalul mult imilor
numarabile) este cel mai mic cardinal innit, unde cardinal innit (sau cardinal
transnit) nseamna cardinal al unei mult imi innite.

In particular, N este o
mult ime innita, si orice mult ime numarabila este o mult ime innita.
Denit ie
O mult ime cel mult numarabila este o mult ime nita sau numarabila (adica avand
cardinalul mai mic sau egal cu
0
).
N este o mult ime innita, deci, conform denit iei mult imilor innite n sens
Dedekind, poate pusa n biject ie cu o submult ime proprie (i. e. stricta, i. e.
diferita de ntreaga mult ime N) a sa.
Exemplu
Un hotel are o innitate de camere, numerotate cu numerele naturale, si toate
camerele sale sunt ocupate. Cum poate cazat un nou turist n acel hotel?
Solut ie: mutam ocupantul camerei 0 n camera 1, pe cel al camerei 1 n camera 2,
pe cel al camerei 2 n camera 3 s. a. m. d.. Iar noul turist este cazat n camera 0.
Morala: cum punem pe Nn biject ie cu N

:= N \ {0}? Denim f : N N

,
pentru orice n N, f (n) = n + 1. f este o biject ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 37
Numere cardinale
Exemplu
Un hotel are o innitate de camere, numerotate cu numerele naturale, si toate
camerele sale sunt ocupate. Cum pot cazat i un milion de noi turisti n acel
hotel?
Solut ie: mutam ocupantul camerei 0 n camera 1.000.000, pe cel al camerei 1 n
camera 1.000.001, pe cel al camerei 2 n camera 1.000.002 s. a. m. d.. Iar noii
turisti sunt cazat i n camerele 0, 1, 2, . . . , 999.999.
Morala: cum punem pe Nn biject ie cu
N \ 0, 999.999 = {n N | n 1.000.000}? Denim g : N N \ 0, 999.999,
pentru orice n N, g(n) = n + 1.000.000. g este o biject ie.
Remarca
Mult imea Z a numerelor ntregi este numarabila.

Intr-adevar, funct ia h : Z N,
denita prin: pentru orice x Z, h(x) =

2x, daca x 0,
2x 1, daca x < 0,
este o biject ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 34 / 37
Numere cardinale
Remarca
Mult imea Q a numerelor rat ionale este numarabila, fapt care poate demonstrat
printr-o mare varietate de procedee, cum ar : punand mai ntai pe Q [0, ) n
biject ie cu cu Q [0, 1) prin x
x
x + 1
, apoi pe Q [0, 1) n biject ie cu N prin
asezarea elementelor lui Q [0, 1) n sirul
0
1
,
0
2
,
1
2
,
0
3
,
1
3
,
2
3
, . . . ,
0
n
,
1
n
,
2
n
, . . . ,
n 1
n
,
0
n + 1
, . . . si eliminarea duplicatelor din
acest sir, iar pasii de pana acum conduc, prin compunere de biject ii, la existent a
unei biject ii : Q [0, ) N cu (0) = 0 (deci
|
Q(0,)
: Q (0, ) N

= N \ {0} este, la randul ei, o biject ie), ceea ce


permite obt inerea unei biject ii f : Q N, denite prin: pentru orice x Q,
f (x) =

2(x), daca x 0,
2(x) 1, daca x < 0.
A se vedea alte metode de a construi o
biject ie ntre Q si Nn primul capitol al cart ii: D. Busneag, D. Piciu, Lect ii de
algebra, Editura Universitaria Craiova, 2002.
Observat ie
Demonstrarea faptului ca Q

= N nu face parte din materia pentru examen.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 35 / 37
Numere cardinale
Remarca
Mult imea R a numerelor reale nu este numarabila (sigur ca este innita, n baza
denit iei lui Cantor pentru mult imile innite, deoarece include pe N). Acest fapt
poate aratat, de exemplu, prin procedeul diagonal al lui Cantor: sa
consideram o funct ie arbitrara f : N R si, pentru ecare n N, sa scriem pe
f (n) ca fract ie zecimala: f (n) = [f (n)] + 0, a
n,1
a
n,2
a
n,3
. . . a
n,n
a
n,n+1
. . . a
n,k
. . .,
unde [f (n)] este partea ntreaga a lui f (n) si a
n,1
, a
n,2
, a
n,3
, . . . sunt cifrele zecimale
de dupa virgula ale lui f (n). Sa consideram un numar real b, cu scrierea ca fract ie
zecimala: b = 0, b
1
b
2
b
3
. . . b
n
. . ., cu cifrele zecimale b
1
, b
2
, b
3
, . . . , b
n
, . . . si cu
proprietatea ca, pentru orice n N, b
n
/ {0, a
n,n
, 9} (eliminam pe 0 si 9 pentru a
evita cazul dat de egalitatea 1 = 0, (9) = 0, 9999 . . ., usor vericabila prin
exprimarea cu fract ii a acestor numere). Atunci, pentru orice n N, b = f (n),
pentru ca au a na zecimala diferita, ceea ce arata ca f nu este surjectiva. Deci
nu exista nicio surject ie de la N la R, asadar nu exista nicio biject ie ntre N si R.
Remarca
Se poate arata ca R

= P(N).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 36 / 37
Numere cardinale
Este |R| primul cardinal innit nenumarabil?
Denit ie
|R| se numeste puterea continuumului.
Ipoteza continuumului: Nu exista niciun cardinal C cu proprietatea ca

0
= |N| < C < |R|. (Adica |R| este primul cardinal innit nenumarabil.)
S-a demonstrat ca:
ipoteza continuumului este o proprietate independenta de sistemele
consacrate de axiome pentru teoria mult imilor (ZermeloFraenkel, von
NeumannBernaysGodel etc.), i. e. nu poate nici demonstrata, nici
inrmata pornind de la axiomele din aceste sisteme.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs II logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 37 / 37
Logica matematica si computat ionala
Cursul III
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 29
1
Relat ii binare pe o mult ime
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 29
Relat ii nare
Amintim notat ia

i I
A
i
pentru produsul direct (produsul cartezian) al unei
familii (arbitrare) de mult imi (A
i
)
i I
si notat ia (a
i
)
i I
pentru un element al
acestui produs direct (i. e. a
i
A
i
pentru orice i I ).
Amintim ca am notat cu N

:= N \ {0} mult imea numerelor naturale nenule


si, pentru orice n natural, 1, n := {1, 2, . . . , n}, cu convent ia: 1, 0 = .
Notat ie
Fie n N si mult imile A
1
, A
2
, . . . , A
n
. Produsul direct

i 1,n
A
i
se mai noteaza cu
n

i =1
A
i
, iar un element (a
i
)
i 1,n
al acestui produs direct se mai noteaza cu
(a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
Licent a de scriere (convent ie): Pentru orice n N

, orice mult imi


A
1
, A
2
, . . . , A
n
, B, orice funct ie f :
n

i =1
A
i
B si orice elemente
a
1
A
1
, a
2
A
2
, . . . , a
n
A
n
, se noteaza f (a
1
, a
2
, . . . , a
n
) := f ((a
1
, a
2
, . . . , a
n
))
(i. e. una dintre perechile de paranteze se poate elimina din scriere).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 29
Relat ii nare
Amintim ca am notat cu A

= B faptul ca exista o biject ie ntre doua mult imi
A si B.
Propozit ie (asociativitatea produsului direct)
Fie A
1
, A
2
, A
3
mult imi arbitrare. Atunci A
1
(A
2
A
3
) = (A
1
A
2
) A
3
=
3

i =1
A
i
.
Mai precis, A
1
(A
2
A
3
)

= (A
1
A
2
) A
3

=
3

i =1
A
i
, ntrucat urmatoarele
funct ii sunt biject ii: A
1
(A
2
A
3
)

(A
1
A
2
) A
3

i =1
A
i
, pentru orice
a
1
A
1
, orice a
2
A
2
si orice a
3
A
3
, (a
1
, (a
2
, a
3
)) := ((a
1
, a
2
), a
3
) si
((a
1
, a
2
), a
3
) := (a
1
, a
2
, a
3
). Fiecare dintre biject iile si se asimileaza cu
identitatea (i. e. cu egalitatea), adica se stabilesc prin convent ie egalitat ile:
(a
1
, (a
2
, a
3
)) = ((a
1
, a
2
), a
3
) = (a
1
, a
2
, a
3
) pentru orice a
1
A
1
, orice a
2
A
2
si
orice a
3
A
3
.
Demonstrat ie: Este evident ca si sunt biject ii, adica orice element din
codomeniul ecareia dintre ele este imaginea unuia si numai unuia dintre
elementele din domeniul sau.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 29
Relat ii nare
Asociativitatea produsului direct semnica faptul ca, ntr-un sir de produse
directe (ca operat ii binare notate inxat, i. e. cu operatorul binar produs
direct ntre argumentele (operanzii, variabilele) sale; a se vedea mai jos), nu
conteaza cum punem parantezele, i. e. indiferent care dintre produsele
directe din acel sir sunt efectuate mai devreme si care mai tarziu, rezultatul
obt inut este acelasi.
Asociativitatea produsului direct face legitima (i. e. corecta) notat ia
urmatoare pentru un sir de produse directe notate inxat (i. e. cu operatorul
binar produs direct ntre argumentele sale, ca mai jos) fara paranteze.
Notat ie
Pentru orice n N si orice mult imi A
1
, A
2
, . . . , A
n
, notam
A
1
A
2
. . . A
n
:=
n

i =1
A
i
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 29
Relat ii nare
Denit ie
Fie n N si A
1
, A
2
, . . . , A
n
mult imi. Se numeste relat ie nara ntre mult imile
A
1
, A
2
, . . . , A
n
o submult ime a produsului cartezian A
1
A
2
. . . A
n
.
Observat ie
Pentru n = 1 n denit ia anterioara se obt ine not iunea de relat ie unara pe o
mult ime: prin denit ie, o relat ie unara pe o mult ime A este o submult ime a lui A.
Pentru n = 2 n denit ia anterioara se obt ine not iunea de relat ie binara.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 29
Relat ii binare
Denit ie
Fie A si B doua mult imi. Se numeste relat ie binara ntre A si B o submult ime R a
produsului direct A B.
Pentru ecare a A si ecare b B, faptul ca (a, b) R se mai noteaza cu aRb
si se citeste: a este n relat ia R cu b.
Exemplu
Pentru orice mult imi A si B, produsul direct A B este o relat ie binara ntre A si
B (evident, cea mai mare n sensul incluziunii dintre toate relat iile binare ntre A si
B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 29
Tipuri de relat ii binare
Denit ie (tipuri de relat ii binare)
Fie A si B mult imi, iar R AB (i. e. R o relat ie binara ntre A si B). R se zice:
funct ionala ddaca: pentru orice a A si orice b
1
, b
2
B, daca aRb
1
si aRb
2
,
atunci b
1
= b
2
; o relat ie funct ionala ntre A si B se mai numeste funct ie
part iala de la A la B;
totala ddaca: pentru orice a A, exista b B, a. . aRb; o relat ie
funct ionala totala ntre A si B se mai numeste funct ie de la A la B;
injectiva ddaca, pentru orice a
1
, a
2
A si orice b B, daca a
1
Rb si a
2
Rb,
atunci a
1
= a
2
;
surjectiva ddaca, pentru orice b B, exista a A, astfel ncat aRb.
Remarca
Denit ia de mai sus a unei funct ii este exact denit ia din cursul al doilea, n care
identicam o funct ie cu gracul ei: o funct ie f = (A, G, B) se identica cu
G A B.
De asemenea, cu aceasta identicare, not iunea de funct ie injectiva, respectiv
surjectiva, coincide cu aceea de relat ie funct ionala totala injectiva, respectiv
surjectiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 29
Denit ie alternativa pentru o funct ie
Fie A si B doua mult imi.
Conform celor de mai sus, o funct ie de la A la B este o relat ie binara ntre A
si B, R A B, cu proprietatea ca, pentru orice a A, exista un unic
b B, a. . aRb.
Un alt mod de a deni o funct ie de la A la B este ca ind o relat ie unara pe
mult imea A B, deci o submult ime S A B, cu proprietatea ca, pentru
orice a A, exista un unic b B, a. . (a, b) S.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 29
Diagonala unei mult imi
Denit ie
Pentru orice mult ime A,
A
:= {(a, a) |a A} este o relat ie binara ntre A si A,
numita diagonala lui A.
Remarca
Pentru orice mult ime A,
A
este chiar relat ia de egalitate pe A, adica, pentru
orice a, b A, avem: a
A
b ddaca a = b.
Remarca
Pentru orice mult ime A,
A
este o funct ie, anume funct ia identica a lui A
(identitatea lui A):
A
= id
A
: A A, pentru orice a A, id
A
(a) = a.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Relat iile sunt mult imi, asadar li se pot aplica operat iile obisnuite cu mult imi:
reuniunea, intersect ia, diferent a etc..
Astfel, pentru orice mult imi A, B si orice relat ie binara R ntre A si B: R S,
R S, R \ S, R := (A B) \ R (complementara lui R) sunt tot relat ii binare
ntre A si B.
Denit ie
Pentru orice mult imi A, B, A

, B

si orice relat ii binare R AB si R

,
se deneste produsul direct al relat iilor R si R

, notat R R

, ca ind urmatoarea
relat ie binara ntre A A

si B B

: R R

:= {((a, a

), (b, b

)) | a A, a

, b B, b

, (a, b) R, (a

, b

) R

} (A A

) (B B

).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Denit ie
Pentru orice mult imi A, B, C si orice relat ii binare R A B si S B C, se
deneste compunerea lui S cu R ca ind relat ia binara ntre A si C notata S R si
denita prin:
S R = {(a, c) | a A, c C, (b B)[(a, b) R si (b, c) S]} A C.
Remarca
Diagonala unei mult imi este element neutru la compunere si la dreapta, si la
stanga, i. e., pentru orice mult imi A, B si orice relat ie binara R A B,
R
A
= R si
B
R = R. Demonstrat ia este imediata si o avet i ca tema
pentru acasa.
Remarca
Compunerea ca relat ii binare a doua funct ii coincide cu compunerea lor ca funct ii.

In particular, rezultatul ei este tot o funct ie. Aceste fapte sunt usor de observat.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Denit ie
Pentru orice mult imi A, B si orice relat ie binara R A B, se deneste inversa
lui R, notata R
1
, ca ind urmatoarea relat ie binara ntre B si A:
R
1
= {(b, a) | (a, b) R} B A.
Remarca
A se observa faptul ca, pentru orice relat ie binara R, se deneste inversa ei R
1
,
spre deosebire de cazul inverselor de funct ii, care se denesc numai pentru
funct iile bijective, aceasta restrict ie provenind atat din constrangerea ca relat ia
binara sa e funct ie, cat si din constrangerea ca inversa ei sa e tot funct ie (a se
vedea o remarca de mai jos, care arata ca denit ia funct iei este exact denit ia
bijectivitat ii (i. e. a injectivitat ii si surjectivitat ii) n oglinda).
Remarca
Este imediat faptul ca inversa ca relat ie a unei funct ii bijective este inversa ei ca
funct ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Remarca (tema pentru seminar)
Fie A, B mult imi si R A B. Atunci:
R este injectiva ddaca R
1
este funct ionala;
R este surjectiva ddaca R
1
este totala;
prin urmare: R este injectiva si surjectiva ddaca R
1
este funct ie.
Remarca
A se observa ca o relat ie binara injectiva si surjectiva nu este neaparat o funct ie
(bijectiva), pentru ca nu i se impune condit ia de a funct ionala, si nici cea de a
totala.
Exercit iu (tema pentru seminar)
Fie A, B mult imi si R A B. Daca R este injectiva, atunci:
R
1
R
A
;
R
1
R =
A
ddaca R este totala.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Remarca (asociativitatea compunerii de relat ii binare)
Fie A, B, C, D mult imi, R A B, S B C si T C D. Atunci:
T (S R) = (T S) R.

Intr-adevar, T (S R) = {(a, d) | a A, d D, (c C)((a, c)


S R si (c, d) T)} = {(a, d) | a A, d D, (c C)(b B)((a, b)
R si (b, c) S si (c, d) T)} = {(a, d) | a A, d D, (b B)(c
C)((a, b) R si (b, c) S si (c, d) T)} = {(a, d) | a A, d D, (b
B)((a, b) R si (b, d) T S)} = (T S) R. Am aplicat faptul ca doi
cuanticatori de acelasi fel comuta (aici avem doi cuanticatori existent iali).
Remarca
Fie A, B, C mult imi, R A B si S B C. Atunci:
(S R)
1
= R
1
S
1
.

Intr-adevar, R
1
S
1
= {(c, a) | c C, a A, (b B)((c, b) S
1
si (b, a)
R
1
)} = {(c, a) | a A, c C, (b B)((a, b) R si (b, c) S)} =
{(c, a) | (a, c) S R} = (S R)
1
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Denit ie
Pentru orice mult ime A, orice relat ie binara R A A si orice n N, se deneste
puterea a na a lui R, notata R
n
A A, prin:
_
R
0
:=
A
;
R
n+1
:= R
n
R, pentru orice n N.
Remarca
A se observa ca asociativitatea compunerii de relat ii binare implica faptul ca doua
puteri naturale ale aceleiasi relat ii binare comuta la compunere.

Intr-adevar,
pentru orice mult ime A, orice R A A si orice n, k N

(putem elimina cazul


n care n = 0 sau k = 0, pentru ca am vazut ca R
0
=
A
este element neutru la
compunere),
R
n
R
k
= (R . . . R)
. .
n de R
(R . . . R)
. .
k de R
= (R . . . R)
. .
k de R
(R . . . R)
. .
n de R
= R
k
R
n
(am mutat parantezele).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 29
Operat ii cu relat ii binare
Remarca
Pentru orice mult ime A,
1
A
=
A
.

Intr-adevar,
1
A
= {(b, a) | a A, b A, (a, b)
A
} = {(b, a) | a A, b
A, a = b} = {(a, a) | a A} =
A
.
Remarca
Pentru orice mult ime A, orice relat ie binara R A A si orice n N,
(R
n
)
1
= (R
1
)
n
.

Intr-adevar, aceasta egalitate rezulta prin induct ie dupa n N dintr-o remarca de


mai sus:
Pasul de vericare: Pentru n = 0 avem: (R
0
)
1
= (
A
)
1
=
A
= (R
1
)
0
.
Pasul de induct ie: Presupunem ca (R
n
)
1
= (R
1
)
n
pentru un n N, arbitrar,
xat. Conform unei remarci de mai sus, ipotezei de induct ie si asociativitat ii
compunerii de relat ii binare, care ne asigura de comutarea oricaror puteri naturale
ale oricarei relat ii binare, dupa cum am vazut, (R
n+1
)
1
= (R
n
R)
1
=
R
1
(R
n
)
1
= R
1
(R
1
)
n
= (R
1
)
n
R
1
= (R
1
)
n+1
. Rat ionamentul prin
induct ie matematica este ncheiat.
Asadar (R
n
)
1
= (R
1
)
n
pentru orice n N.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 29
Relat ii binare pe o mult ime
Denit ie
Fie A o mult ime. Se numeste relat ie binara pe A o relat ie binara ntre A si A, i. e.
o submult ime a produsului direct A A, produs direct care se mai noteaza si A
2
.
Exemplu
Pentru orice mult ime A, A
2
si
A
sunt relat ii binare pe A.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 29
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie A o mult ime si R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se zice:
reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa;
ireexiva ddaca, pentru orice a A, (a, a) / R;
simetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci bRa;
antisimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb si bRa, atunci a = b;
asimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca (a, b) R, atunci (b, a) / R;
tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc;
totala (ntr-un al doilea sens) ddaca, pentru orice a, b A cu a = b, are loc
aRb sau bRa;
completa ddaca, pentru orice a, b A, are loc aRb sau bRa.
Remarca
Este imediat ca o relat ie binara pe o mult ime este completa ddaca este reexiva si
totala (n acest al doilea sens).
Remarca (tema pentru acasa)
Se demonstreaza prin reducere la absurd ca orice relat ie asimetrica este ireexiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 29
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie A o mult ime si R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se numeste:
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva;
(relat ie de) echivalent a ddaca e o preordine simetrica, i. e. o relat ie reexiva,
simetrica si tranzitiva;
(relat ie de) ordine (part iala) ddaca e o preordine antisimetrica, i. e. o relat ie
reexiva, tranzitiva si antisimetrica;
(relat ie de) ordine totala ddaca e simultan o relat ie de ordine si o relat ie
totala n acest al doilea sens de mai sus;
(relat ie de) ordine stricta ddaca e asimetrica si tranzitiva.
Remarca

Intrucat orice relat ie de ordine este reexiva, rezulta, pe baza remarcii anterioare,
ca o relat ie de ordine este totala (n acest al doilea sens) ddaca este completa.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 29
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Remarca
O relat ie de ordine stricta este asimetrica, deci si ireexiva (dupa cum se arata
usor, prin reducere la absurd), prin urmare nu e reexiva, deci nu e relat ie de
ordine.
Remarca
Se poate demonstra destul de simplu ca, data o relat ie de ordine R pe o mult ime
A, rezulta ca R \
A
e o relat ie de ordine stricta pe A, si, data o relat ie de ordine
stricta S pe A, rezulta ca S
A
e o relat ie de ordine pe A.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 29
Exemple de diferite tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Relat ia pe N, Z, Q, R este o relat ie de ordine, numita relat ia de ordine
naturala pe ecare dintre aceste mult imi de numere, iar relat ia < pe ecare
dintre aceste mult imi este o relat ie de ordine stricta.
Pentru orice mult ime T, relat ia pe P(T) este o relat ie de ordine part iala,
care este relat ie de ordine totala ddaca |T| 1, iar este o relat ie de ordine
stricta pe P(T).
Relat ia de divizibilitate pe N este o relat ie de ordine part iala.
Relat ia de divizibilitate pe Z este o preordine care nu este antisimetrica (deci
nu e relat ie de ordine), pentru ca, de exemplu: (3)|3 si 3|(3), dar 3 = 3.
Relat ia binara de a avea aceeasi paritate (sau acelasi rest modulo n N

), pe
N sau Z, este o relat ie de echivalent a.
Pentru orice mult ime A,
A
si A
2
sunt relat ii de echivalent a pe A, anume cea
mai mica si respectiv cea mai mare relat ie de echivalent a pe A.
Pentru orice mult ime A, relat ia == {(a, b) | a, b A, a = b} = A
2
\
A
este
o relat ie ireexiva si simetrica.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 29
Matrici caracteristice
Stim din cursul trecut ca, pentru orice mult ime M, are loc:
P(M)

= {0, 1}
M
= {f | f : M {0, 1}}, cu biject ia care duce ecare
S P(M) n funct ia sa caracteristica
S
: M {0, 1}.
Data o mult ime A, relat iile binare pe A sunt part ile lui A
2
, prin urmare exista
o biject ie ntre mult imea relat iilor binare pe A si
{0, 1}
A
2
= {f | f : A
2
{0, 1}}, anume biject ia care duce ecare relat ie
binara R pe A n funct ia sa caracteristica:
R
: A
2
{0, 1}, pentru orice
a, b A,

R
(a, b) =
_
0, (a, b) / R
1, (a, b) R

In cazul particular n care |A| = n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
}, pentru orice
R A
2
, funct ia caracteristica
R
: A
2
{0, 1} a lui R poate data prin
matricea valorilor ei, anume: M(R) := (
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
M
n
({0, 1}), prin
urmare mult imea relat iilor binare pe A se aa n biject ie cu mult imea
M
n
({0, 1}) a matricilor patratice de dimensiune n peste {0, 1}, prin biject ia
care duce ecare relat ie binara R pe A n matricea M(R), numita matricea
booleana sau matricea caracteristica a relat iei R.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 29
Matrici caracteristice
Denit ie
Pentru orice n N

si orice M = (m
i ,j
)
i ,j 1,n
, P = (p
i ,j
)
i ,j 1,n
M
n
({0, 1}),
denim operat iile:
M P := (max{m
i ,j
, p
i ,j
})
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M P := (min{m
i ,j
, p
i ,j
})
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M := (1 m
i ,j
)
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M P = (min{1, r
i ,j
})
i ,j 1,n
, unde (r
i ,j
)
i ,j 1,n
= M P M
n
(N)
Propozit ie
Fie n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu n elemente si R si S doua relat ii
binare pe A. Atunci:
1
M(
A
) = I
n
(matricea unitate)
2
M(R S) = M(R) M(S) si M(R S) = M(R) M(S)
3
M(R) = M(R)
4
M(R
1
) =
t
M(R) (transpusa lui M(R))
5
M(S R) = M(R) M(S)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 29
Matrici caracteristice
Demonstrat ie: (1) M(
A
) = (

A
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= I
n
, pentru ca: oricare ar
i , j 1, n,

A
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca (a
i
, a
j
)
A
ddaca a
i
= a
j
ddaca i = j .
(2) Amintim din cursul II urmatoarea proprietate a funct iilor caracteristice: pentru
orice B, C P(A
2
),
BC
=
B
+
C

B

C
= max{
B
,
C
}, pentru ca
+ = max{, } pentru orice , {0, 1}, care este codomeniul
funct iilor caracteristice. Avem, asadar: M(R) M(S) =
(max{
R
(a
i
, a
j
)),
S
(a
i
, a
j
)})
i ,j 1,n
= (
RS
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R S).
Amintim din cursul II urmatoarea proprietate a funct iilor caracteristice: pentru
orice B, C P(A
2
),
BC
=
B

C
= min{
B
,
C
}, pentru ca
= min{, } pentru orice , {0, 1}, care este codomeniul funct iilor
caracteristice. Avem, asadar: M(R) M(S) =
(min{
R
(a
i
, a
j
)),
S
(a
i
, a
j
)})
i ,j 1,n
= (
RS
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R S).
(3) R = A
2
\ R. Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) R ddaca (a
i
, a
j
) / R], deci
[
R
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca
R
(a
i
, a
j
) = 0 ddaca 1
R
(a
i
, a
j
) = 1], asadar

R
(a
i
, a
j
) = 1
R
(a
i
, a
j
). Prin urmare
M(R) = (
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= (1
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 29
Matrici caracteristice
(4) Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) R
1
ddaca (a
j
, a
i
) R], adica
[
R
1 (a
i
, a
j
) = 1 ddaca
R
(a
j
, a
i
) = 1], deci
R
1 (a
i
, a
j
) =
R
(a
j
, a
i
), prin urmare
M(R
1
) =
t
M(R).
(5) Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) S R ddaca exista macar un k 1, n a. .
(a
i
, a
k
) R si (a
k
, a
j
) S], adica [
SR
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca exista macar un
k 1, n a. .
R
(a
i
, a
k
) = 1 si
S
(a
k
, a
j
) = 1 ddaca exista k 1, n a. .
min{
R
(a
i
, a
k
),
S
(a
k
, a
j
)} = 1 ddaca exista k 1, n a. .

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
) = 1 ddaca
n

k=1

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
) 1 ddaca
min{1,
n

k=1

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
)} = 1], de unde rezulta egalitatea din enunt .
Observat ie
Notat ia pentru operat ia de mai sus ntre matrici caracteristice nu este
consacrata.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 29
Matrici caracteristice
Exercit iu
Fie n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu n elemente, I o mult ime nevida si
(R
i
)
i I
o familie de relat ii binare pe A. Sa se demonstreze ca:
1
M(
_
i I
R
i
) =

i I
M(R
i
)
2
M(

i I
R
i
) =

i I
M(R
i
)
Rezolvare: (1) Folosind rezultatul din cursul al doilea care spune ca funct ia
caracteristica a unei reuniuni arbitrare de mult imi este egala (punctual, adica n
ecare punct) cu maximul dintre funct iile caracteristice ale mult imilor care se
reunesc, obt inem:

i I
M(R
i
) = (max{
R
i
(a
j
, a
k
) | i I })
j ,k1,n
= (
_
i I
R
i
(a
j
, a
k
))
j ,k1,n
= M(
_
i I
R
i
).
(2) Analog cu (1). Tema pentru acasa.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 29
Matrici caracteristice
Exercit iu (tema pentru acasa)
Consideram A = {a
1
, a
2
} (putem lua a
1
= 1 si a
2
= 2, de exemplu) si R, S
urmatoarele relat ii binare pe A: R = {(a
1
, a
1
), (a
1
, a
2
), (a
2
, a
1
)},
S = {(a
2
, a
1
), (a
2
, a
2
)}. Sa se determine relat ia binara Q pe A data de egalitatea:
Q = (R
3
S
1
) ((S
2
R) R
1
).
Indicat ie: M(R) =
_
1 1
1 0
_
si M(S) =
_
0 0
1 1
_
. Folosind propozit ia
anterioara, putem calcula:
M(Q) = (
t
M(S) M(R) M(R) M(R)) ((M(R) M(S) M(S))
t
M(R)),
iar Q este unica relat ie binara pe A care are aceasta matrice caracteristica si poate
usor determinata pe baza acestei matrici, folosind denit ia matricii
caracteristice: pentru ecare i , j 1, 2 = {1, 2}, (a
i
, a
j
) Q ddaca, n matricea
M(Q), componenta de pe linia i si coloana j are valoarea 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 29
Matrici caracteristice
Remarca (tema pentru acasa)
Fie n N

si A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu n elemente, iar R A
2
. Atunci:
1
R e reexiva ddaca M(R) are valoarea 1 pe toata diagonala principala;
2
R e ireexiva ddaca M(R) are valoarea 0 pe toata diagonala principala;
3
R e simetrica ddaca M(R) e matrice simetrica;
4
R e asimetrica ddaca M(R)
t
M(R) = O
n
(matricea cu toate componentele
nule).
Pot stabilite mai multe proprietat i de acest gen.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs III logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 29
Logica matematica si computat ionala
Cursul IV
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 35
1
Relat ii binare pe o mult ime
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 35
Relat ii binare pe o mult ime
Continuam studiul relat iilor binare pe o mult ime, cu:
relat iile de echivalent a
nchiderile relat iilor binare pe o mult ime
Amintim urmatoarea:
Denit ie
Fie A o mult ime. Se numeste relat ie binara pe A o submult ime R a produsului
cartezian A A. Pentru orice a, b A, faptul ca (a, b) R se mai noteaza cu
aRb si se citeste: a este n relat ia R cu b.
Notat ie
Pentru orice mult ime A, produsul cartezian A A se mai noteaza cu A
2
.
Asadar, o relat ie binara pe o mult ime A este orice R A
2
.
Relat iile binare pe o mult ime sunt mult imi, asadar li se pot aplica operat iile
obisnuite cu mult imi: reuniunea, intersect ia, diferent a etc., pot puse n
relat iile , etc..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 35
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Amintim:
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie A o mult ime si R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se zice:
reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa;
simetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci bRa;
tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc;
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva;
(relat ie de) echivalent a ddaca e o preordine simetrica, i. e. o relat ie reexiva,
simetrica si tranzitiva.
Exemplu

In mod evident, pentru orice mult ime A, A


2
este o relat ie de echivalent a pe A, i.
e. este o relat ie binara pe A, reexiva, simetrica si tranzitiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 35
Relat ii de echivalent a
Amintim, pentru o mult ime A arbitrara, xata:
Denit ie

A
:= {(a, a) |a A} este o relat ie binara pe A, numita diagonala lui A.
Remarca

A
este o funct ie (i. e. o relat ie binara funct ionala totala), anume funct ia identica
a lui A (identitatea lui A):
A
= id
A
: A A, pentru orice a A, id
A
(a) = a.
Remarca

A
este chiar relat ia de egalitate pe A, adica, pentru orice a, b A, avem: a
A
b
ddaca a = b.
Corolar
Din remarca anterioara se deduce foarte usor faptul ca
A
este o relat ie de
echivalent a pe A.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 35
Relat ii de echivalent a
Notat ie
Pentru orice numar real x, vom nota cu [x] partea ntreaga a lui x (notat ie
consacrata), si cu frac{x} partea fract ionara a lui x (notat ie neconsacrata). I.
e.:
[x] := max{n Z | n x} Z
frac{x} := x [x] [0, 1) R
Exemplu
[5] = 5 si frac{5} = 0
[7] = 7 si frac{7} = 0
[4, 3] = 4 si frac{4, 3} = 0, 3
[3, 2] = 4 si frac{3, 2} = 0, 8
Remarca
Este imediat faptul ca, pentru orice x R, are loc: x Z ddaca x = [x].
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 35
Relat ii de echivalent a
Exercit iu (tema pentru seminar)
Consideram urmatoarea relat ie binara pe R, la care vom mai reveni n acest curs si
pe care o vom nota pe ntreg parcursul acestui curs:
= {(x, y) | x, y R, x y Z} R
2
Demonstrat i ca:
= {(x, y) | x, y R, frac{x} = frac{y}} R
2
(indicat ie: folosit i expresia
part ii fract ionare de pe slideul anterior, i. e. chiar denit ia part ii fract ionare)
este o relat ie de echivalent a pe R
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 35
Partit ie a unei mult imi
Denit ie
Fie A o mult ime nevida si (A
i
)
i I
o familie nevida (i. e. cu I = ) de submult imi
ale lui A. Familia (A
i
)
i I
se numeste partit ie a lui A ddaca satisface urmatoarele
condit ii:
1
pentru orice i I , A
i
=
2
pentru orice i , j I , daca i = j , atunci A
i
A
j
= (i. e. mult imile din
familia (A
i
)
i I
sunt doua cate doua disjuncte)
3

i I
A
i
= A
Exemplu
Urmatoarele familii de mult imi sunt partit ii ale lui N (unde notam
aN + b = {an + b | n N}, pentru orice a, b N):
{N}
{2N, 2N + 1}
{5N, 5N + 1, 5N + 2, 5N + 3, 5N + 4}
{{n} | n N}, altfel scrisa: ({n})
nN
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 35
Partit ie a unei mult imi
Propozit ie
Fie A o mult ime nevida si (A
i
)
i I
o partit ie a lui A. Atunci, pentru orice x A,
exista un unic i
0
I , a. . x A
i
0
.
Demonstrat ie:

Intr-adevar, considerand un element x A =

i I
A
i
, rezulta ca
exista i
0
I , a. . x A
i
0
.
Presupunand prin absurd ca exista un i
1
I , cu i
0
= i
1
si x A
i
1
, rezulta ca
x A
i
0
A
i
1
= , ceea ce este o contradict ie. Deci i
0
I este unic cu proprietatea
ca x A
i
0
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 35
Clase de echivalent a, mult ime factor
Pentru cele ce urmeaza, vom considera o mult ime nevida A si o relat ie de
echivalent a pe A, i. e.:
este o relat ie binara pe A: A
2
este reexiva: pentru orice x A, x x
este simetrica: pentru orice x, y A, daca x y, atunci y x
este tranzitiva: pentru orice x, y, z A, daca x y si y z, atunci x z
Sa observam ca, n denit ia simetriei, putem interschimba x si y si continua seria
de implicat ii, obt inand implicat ie dubla, adica: este simetrica ddaca, pentru
orice x, y A, are loc echivalent a: x y ddaca y x.
Denit ie
Cu notat iile de mai sus, pentru ecare x A, denim clasa de echivalent a a lui x
raportat la ca ind urmatoarea submult ime a lui A, notata cu x:
x := {y A | x y}.
Remarca
Cu notat iile de mai sus, observam ca simetria lui ne asigura de faptul ca:
pentru orice x A, x = {y A | y x}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 35
Clase de echivalent a, mult ime factor
Propozit ie (proprietat ile claselor de echivalent a)
Cu notat iile de mai sus, au loc:
1
pentru orice x A, x x, si, asadar, x =
2
pentru orice x, y A, avem:
daca x y, atunci x = y
daca (x, y) / , atunci x y =
Demonstrat ie: (1)

Intrucat este reexiva, pentru orice x A, avem: x x,
deci x x, prin urmare x este nevida.
(2) Fie x, y A, arbitrare, xate.
Daca x y, atunci:
pentru orice z y, are loc y z, ceea ce implica x z datorita tranzitivitat ii
lui , asadar z x, deci y x;
conform simetriei lui , are loc si y x, prin urmare: pentru orice z x, are
loc x z, ceea ce implica y z datorita tranzitivitat ii lui , asadar z y,
deci x y;
rezulta ca x = y.
Daca (x, y) / , atunci, presupunand prin absurd ca exista z x y, i. e.
z x si z y, adica z A si x z si z y, tranzitivitatea lui implica
x y, ceea ce este o contradict ie cu ipoteza acestui caz; asadar x y = n
acest caz.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 35
Clase de echivalent a, mult ime factor
Remarca (proprietat ile claselor de echivalent a)
Cu notat iile de mai sus, propozit ia precedenta si denit ia unei relat ii de
echivalent a si a claselor ei implica faptul ca, pentru orice x, y A:
x y ddaca y x ddaca x y ddaca y x ddaca x = y
(x, y) / ddaca (y, x) / ddaca x / y ddaca y / x ddaca x y =

Intr-adevar, cum este simetrica, are loc echivalent a: x y ddaca y x, prin


urmare are loc si echivalent a: (x, y) / ddaca (y, x) / .
De asemenea, cele doua cazuri de la proprietatea (2) din propozit ia precedenta
sunt complementare, adica orice pereche (x, y) A
2
satisface unul si numai unul
dintre aceste cazuri, iar condit iile x = y si x y = nu pot satisfacute simultan
(adica de aceeasi pereche (x, y) A
2
), pentru ca x si y sunt nevide, conform
punctului (1) al propozit iei precedente, si de aici se obt ine faptul ca implicat iile
din cele doua subpuncte ale proprietat ii (2) din propozit ia precedenta sunt chiar
echivalent e.

In plus, punctul (1) al propozit iei precedente arata ca x x si y y, prin urmare


condit ia ca x = y implica x y si y x, iar condit ia ca x y = implica x / y
si y / x. Condit iile x y si x / y sunt complementare, iar prima dintre ele
semnica faptul ca x y, care implica x = y, conform propozit iei precedente; la
fel stau lucrurile si cu condit iile y x si y / x. De aici se obt in si celelalte siruri
de echivalent e.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 35
Clase de echivalent a, mult ime factor
Denit ie
Cu notat iile de mai sus, mult imea claselor de echivalent a ale lui se noteaza cu
A/

si se numeste mult imea factor a lui A prin sau mult imea cat a lui A prin
: A/

= { x | x A}.
Propozit ie (clasele de echivalent a formeaza o partit ie)
Cu notat iile de mai sus, mult imea factor A/

este o partit ie a lui A.


Demonstrat ie: Vericam proprietat ile din denit ia unei partit ii, aplicand
propozit ia de mai sus cu proprietat ile claselor de echivalent a.
(1) Pentru orice x A, x x, deci x = .
(2) Pentru orice x, y A, daca x = y, atunci (x, y) / , prin urmare x y = .
(3) Pentru orice x A, x x A, prin urmare A =

xA
{x}

xA
x A, asadar
A =

xA
x.
Deci A/

= { x | x A} este o partit ie a lui A.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 35
Clase de echivalent a, mult ime factor
Exercit iu (tema pentru seminar)
Sa se demonstreze ca, pentru relat ia de echivalent a pe R dintr-un exercit iu
anterior, mult imea factor R/

este n biject ie cu intervalul real [0, 1).


Remarca
Cu notat iile anterioare exercit iului de mai sus, funct ia p : A A/

, denita prin:
pentru orice x A, p(x) = x, este surjectiva (sigur ca este bine denita, pentru
ca x este unic determinat de x, oricare ar x A).
Denit ie
Cu notat iile de mai sus, funct ia p se numeste surject ia canonica de la A la A/

.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 35
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Propozit ie
Mult imea partit iilor unei mult imi (nevide) este n biject ie cu mult imea relat iilor de
echivalent a pe acea mult ime.
Demonstrat ie: Fie A o mult ime nevida. Notam cu Part(A) mult imea partit iilor
lui A si cu Echiv(A) mult imea relat iilor de echivalent a pe mult imea A.
Avem de demonstrat ca:
Part(A)

= Echiv(A)
Denim : Echiv(A) Part(A), prin: pentru orice Echiv(A), () = A/

(mult imea factor a lui A prin ). Conform propozit iei anterioare, pentru orice
Echiv(A), A/

Part(A), asadar este o funct ie corect denita de la


Echiv(A) la Part(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 35
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Denim : Part(A) Echiv(A), prin: pentru orice (A
i
)
i I
Part(A),
((A
i
)
i I
) A
2
(relat ie binara pe A), denita astfel:
((A
i
)
i I
) = {(x, y) | x, y A, (i I )x, y A
i
} =

i I
A
2
i
.
Pentru a demonstra ca este corect denita, sa consideram (A
i
)
i I
Part(A), sa
notam = ((A
i
)
i I
) si sa demonstram ca Echiv(A).
Reexivitatea lui : pentru orice x A, cum

i I
A
i
= A conform denit iei unei
partit ii, urmeaza ca x

i I
A
i
, deci exista (chiar un unic, a se vedea o propozit ie
de mai sus) un i
0
I a. . x A
i
0
(deci (x, x) A
2
i
0
), prin urmare x x conform
denit iei lui .
Simetria lui : pentru orice x, y A, daca x y, atunci exista i
0
I a. .
x, y A
i
0
, deci y, x A
i
0
, asadar y x.
Tranzitivitatea lui : pentru orice x, y, z A, daca x y si y z, atunci exista
i
0
, i
1
I a. . x, y A
i
0
si y, z A
i
1
, prin urmare y A
i
0
A
i
1
, deci A
i
0
A
i
1
= ,
asadar i
0
= i
1
conform denit iei unei partit ii, prin urmare x, z A
i
0
= A
i
1
, deci
x z (din nou puteam folosi acea propozit ie de mai sus, pentru y).
Asadar Echiv(A), prin urmare este o funct ie corect denita de la Part(A) la
Echiv(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 35
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Pentru a arata ca Part(A)

= Echiv(A), este sucient sa demonstram ca funct iile
si sunt inverse una alteia, ceea ce va arata ca aceste funct ii sunt inversabile,
deci bijective.
Sa demonstram ca = id
Echiv(A)
.
Fie Echiv(A), arbitrara, xata.
() = A/

= {a | a A}.
Notam = (()).
Conform denit iilor lui si si proprietat ilor claselor de echivalent a, pentru orice
x, y A, xy ddaca exista a A, cu x, y a ddaca exista a A cu a = x = y
ddaca x = y (pentru ca luam a = x la implicat ia inversa) ddaca x y. Asadar
=, i. e. (()) =.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 35
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Acum sa demonstram ca = id
Part(A)
.
Fie := (A
i
)
i I
Part(A), arbitrara, xata.
Calculam (()).
Conform denit iei lui , relat ia de echivalent a () = ((A
i
)
i I
) =

i I
A
2
i
.
Fie x A, arbitrar, xat. Conform aceleiasi propozit ii de mai sus asupra partit iilor
unei mult imi, exista un unic i
0
I a. . x A
i
0
. Din expresia anterioara a relat iei
de echivalent a () si faptul ca mult imile din partit ia (A
i
)
i I
sunt doua cate doua
disjuncte, un y A are proprietatea ca x()y ddaca y A
i
0
, asadar
{y A | x()y} = A
i
0
, deci clasa de echivalent a x a lui x raportat la () este
A
i
0
. Prin urmare, (()) = A/
()
= { x | x A} (A
i
)
i I
= .
Pentru ecare i I , A
i
este nevid si, asadar, este, conform celor de mai sus, clasa
de echivalent a a oricarui element al sau raportat la (). Acest fapt nseamna ca
= (A
i
)
i I
{ x | x A} = A/
()
= (()).
Prin urmare, (()) si (()), asadar (()) = .
Am demonstrat ca = id
Echiv(A)
si = id
Part(A)
, i. e.
: Echiv(A) Part(A) si : Part(A) Echiv(A) sunt funct ii inverse una alteia,
deci sunt funct ii inversabile, deci bijective, asadar Part(A)

= Echiv(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Reamintim:
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie A o mult ime si R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se zice:
reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa;
simetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci bRa;
tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc;
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva;
(relat ie de) echivalent a ddaca e o preordine simetrica, i. e. o relat ie reexiva,
simetrica si tranzitiva.
Exemplu

In mod evident, pentru orice mult ime A, A


2
este o relat ie de echivalent a pe A, i.
e. este o relat ie binara pe A, reexiva, simetrica si tranzitiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Amintim:
Denit ie
Fie A o mult ime. Se denesc:
diagonala lui A:
A
:= {(a, a) | a A} A
2
pentru orice R A
2
, inversa lui R: R
1
= {(b, a) | (a, b) R} A
2
pentru orice R, S A
2
, compunerea lui S cu R:
S R = {(a, c) | a, c A, (b A)(aRb si bSc)} A
2
pentru orice R A
2
si orice n N, puterea a na a lui R: R
n
A
2
, denita
recursiv:

R
0
:=
A
R
n+1
:= R
n
R, pentru orice n N
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Amintim, pentru o mult ime A arbitrara:
Remarca
Pentru orice R A
2
si orice a, b A, aRb ddaca bR
1
a.
Compunerea de relat ii binare pe A este asociativa, i. e., pentru orice
R, S, T A
2
, T (S R) = (T S) R.

A
este element neutru la compunerea de relat ii binare pe A: pentru orice
R A
2
, R
A
=
A
R = R.
Din proprietatea anterioara si denit ia puterilor naturale ale unei relat ii
binare, se obt ine: pentru orice R A
2
, R
1
= R
0
R =
A
R = R.
Pentru orice R A
2
si orice n, k N, R
n
R
k
= R
n+k
= R
k
R
n
(fapt care
rezulta din asociativitatea compunerii de relat ii binare).

1
A
=
A
.
Pentru orice R, S A
2
, (S R)
1
= R
1
S
1
.
Pentru orice R A
2
si orice n N, (R
n
)
1
= (R
1
)
n
, fapt care rezulta din
cele doua proprietat i anterioare, prin induct ie dupa n N.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Propozit ie
Fie A o mult ime si R A
2
. Atunci:
1
R este reexiva ddaca
A
R
2
R este simetrica ddaca R = R
1
Demonstrat ie: (1) Imediat, din denit ia unei relat ii binare reexive.
(2) : Daca R = R
1
si a, b A a. . aRb, atunci aR
1
b, i. e. bRa, deci R e
simetrica.
: Daca R este simetrica si (a, b) R, i. e. aRb, atunci bRa, ceea ce este
echivalent cu aR
1
b, i. e. (a, b) R
1
, deci R R
1
. Iar, daca (c, d) R
1
, i.
e. cR
1
d, atunci dRc, deci cRd ntrucat R e simetrica, i. e. (c, d) R, asadar
avem si R
1
R. Prin urmare, R = R
1
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Remarca
Urmatoarea propozit ie este valabila chiar n cazul mai general al relat iilor binare
ntre doua mult imi nu neaparat egale.
Propozit ie
Fie A o mult ime, R si S relat ii binare pe A si (R
i
)
i I
o familie de relat ii binare pe
A. Atunci:
1
(R
1
)
1
= R
2
R S ddaca R
1
S
1
3
(

i I
R
i
)
1
=

i I
R
1
i
si (

i I
R
i
)
1
=

i I
R
1
i
Demonstrat ie: (1) si (2) Imediate, din denit ia inversei unei relat ii binare (teme
pentru acasa).
(3) Pentru orice a, b A, avem: (a, b) (

i I
R
i
)
1
ddaca (b, a)

i I
R
i
ddaca
exista i I cu (b, a) R
i
ddaca exista i I cu (a, b) R
1
i
ddaca
(a, b)

i I
R
1
i
, de unde rezulta prima egalitate. Analog pentru egalitatea a
doua, cu intersect ia (tema pentru acasa).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Propozit ie
Fie A o mult ime si (R
i
)
i I
o familie nevida (i. e. cu I = ) de relat ii binare pe A.
Atunci:
1
daca, pentru ecare i I , R
i
e reexiva, atunci

i I
R
i
e reexiva
2
daca, pentru ecare i I , R
i
e simetrica, atunci

i I
R
i
e simetrica
3
daca, pentru ecare i I , R
i
e tranzitiva, atunci

i I
R
i
e tranzitiva
4
daca, pentru ecare i I , R
i
e o preordine, atunci

i I
R
i
e o preordine
5
daca, pentru ecare i I , R
i
e o relat ie de echivalent a, atunci

i I
R
i
e o
relat ie de echivalent a
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Demonstrat ie: (1) Daca, pentru ecare i I , R
i
e reexiva, i. e., pentru ecare
i I ,
A
R
i
, atunci
A

i I
R
i
, i. e.

i I
R
i
este reexiva.
(2) Conform unor rezultate anterioare, pentru ecare i I , R
i
e simetrica ddaca,
pentru ecare i I , R
i
= R
1
i
, de unde rezulta ca (

i I
R
i
)
1
=

i I
R
1
i
=

i I
R
i
,
prin urmare

i I
R
i
e simetrica.
(3) Notam S :=

i I
R
i
. Fie x, y, z A, a. . xSy si ySz, i. e. (x, y), (y, z) S, i.
e. (x, y), (y, z)

i I
R
i
, i. e., pentru ecare i I , (x, y), (y, z) R
i
, i. e., pentru
ecare i I , xR
i
y si yR
i
z, iar faptul ca ecare relat ie R
i
este tranzitiva implica
xR
i
z pentru ecare i I , i. e. (x, z) R
i
pentru ecare i I , i. e.
(x, z)

i I
R
i
= S, i. e. xSz, deci S e tranzitiva.
(4) Rezulta din (1) si (3).
(5) Rezulta din (1), (2) si (3) (sau din (2) si (4)).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Remarca
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A.
Am observat ca A
2
este o relat ie binara reexiva pe A, si, evident, R A
2
, din
chiar denit ia unei relat ii binare R pe A.
Prin urmare, mult imea (familia) relat iilor binare reexive pe A care includ pe R
este nevida (pentru ca o cont ine pe A
2
), iar propozit ia anterioara arata ca
intersect ia acestei familii este o relat ie binara reexiva pe A, care, evident, include
pe R.
Sigur ca aceasta intersect ie este inclusa n ecare relat ie binara reexiva pe A care
include pe R (ind intersect ia tuturor acestora), ceea ce nseamna ca aceasta
intersect ie este cea mai mica relat ie binara reexiva pe A care include pe R (cea
mai mica n sensul incluziunii, adica raportat la relat ia de incluziune).
Conform propozit iei anterioare, toate aceste fapte raman valabile daca nlocuim
proprietatea de reexivitate cu oricare dintre proprietat ile:
simetrie
tranzitivitate
proprietatea de a preordine
proprietatea de a relat ie de echivalent a
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Remarca
Cele de mai sus arata ca relat iile denite n continuare (cele cinci nchideri care
apar n denit ia urmatoare) exista, pentru orice mult ime A si orice R A
2
.
Denit ie
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. Se numeste:
nchiderea reexiva a lui R cea mai mica relat ie binara reexiva pe A care
include pe R; o vom nota cu R;
nchiderea simetrica a lui R cea mai mica relat ie binara simetrica pe A care
include pe R; o vom nota cu R

;
nchiderea tranzitiva a lui R cea mai mica relat ie binara tranzitiva pe A care
include pe R; o vom nota cu T(R);
preordinea generata de R (sau nchiderea reexivtranzitiva a lui R) cea mai
mica preordine pe A care include pe R; o vom nota cu Pre(R);
relat ia de echivalent a generata de R cea mai mica relat ie de echivalent a pe A
care include pe R; o vom nota cu E(R).
Aceste notat ii nu sunt consacrate, ci sunt notat ii adhoc pe care le adoptam n
expunerea care urmeaza.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Remarca
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. Atunci R este cel mai mic element
(raportat la incluziune) al mult imii (nevide a) relat iilor binare reexive pe A care
includ pe R, prin urmare admite urmatoarea caracterizare: R apart ine acestei
mult imi si este inclusa n orice element al acestei mult imi. Sigur ca aceasta
caracterizare o identica n mod unic, fapt usor de observat din antisimetria
relat iei de incluziune.
Cu alte cuvinte, R este unica relat ie binara pe A care satisface condit iile:
R este o relat ie binara reexiva pe A
R R
pentru orice relat ie binara reexiva S pe A cu proprietatea ca R S, are loc:
R S
Evident, si celelalte nchideri ale lui R, anume R

, T(R), Pre(R) si E(R), admit


caracterizari similare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Remarca
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. Este imediat, din denit iile acestor
nchideri, ca:
R este reexiva ddaca R = R
R este simetrica ddaca R = R

R este tranzitiva ddaca R = T(R)


R este o preordine ddaca R = Pre(R)
R este o relat ie de echivalent a ddaca R = E(R)
Corolar
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. O consecint a imediata a remarcii
anterioare este ca: R = R, R

= R

, T(T(R)) = T(R), Pre(Pre(R)) = Pre(R)


si E(E(R)) = E(R).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 35
Formulele nchiderilor relat iilor binare pe o mult ime
Propozit ie
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. Atunci:
1
R = R
A
2
R

= R R
1
3
T(R) =

n=1
R
n
4
Pre(R) = T(R) =

n=0
R
n
5
E(R) = T(R

) =

n=1
(R R
1

A
)
n
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 35
Formulele nchiderilor relat iilor binare pe o mult ime
Demonstrat ie: Folosim o caracterizare de mai sus a nchiderilor.
(1) Avem de demonstrat ca: R
A
este reexiva, include pe R si este inclusa n
orice relat ie binara reexiva pe A care include pe R.

A
R
A
, deci R
A
este reexiva.
Evident, R R
A
.
Fie Q o relat ie binara reexiva pe A cu R Q. Q este reexiva, deci
A
Q.
Cum avem si R Q, rezulta ca R
A
Q.
Prin urmare, R
A
= R.
(2) Avem de demonstrat ca: R R
1
este simetrica, include pe R si este inclusa
n orice relat ie binara simetrica pe A care include pe R.
Conform unor rezultate anterioare,
(R R
1
)
1
= R
1
(R
1
)
1
= R
1
R = R R
1
, deci R R
1
este
simetrica.
Evident, R R R
1
.
Fie Q o relat ie binara simetrica pe A cu R Q, prin urmare R
1
Q
1
. Q este
simetrica, deci Q = Q
1
, asadar am obt inut R Q si R
1
Q, prin urmare
R R
1
Q.
Rezulta ca R R
1
= R

.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 35
Formulele nchiderilor relat iilor binare pe o mult ime
(3) Notam S :=

n=1
R
n
. Pentru a arata ca S = T(R), avem de demonstrat ca: S
este tranzitiva, include pe R si este inclusa n orice relat ie binara tranzitiva pe A
care include pe R.
Fie x, y, z A, cu xSy si ySz, i. e. (x, y), (y, z) S =

n=1
R
n
, i. e. exista
n
0
, n
1
N

, cu (x, y) R
n
0
si (y, z) R
n
1
, prin urmare, aplicand denit ia
compunerii de relat ii binare si a puterilor naturale ale unei relat ii binare, precum si
asociativitatea compunerii de relat ii binare, obt inem ca
(x, z) R
n
1
R
n
0
= R
n
0
+n
1
S, deci (x, z) S, i. e. xSz. Asadar S e tranzitiva.
R = R
1
S.
Fie Q o relat ie binara tranzitiva pe A cu R Q. Pentru a arata ca
S =

n=1
R
n
Q, vom demonstra prin induct ie matematica dupa n N

ca
R
n
Q pentru orice n N

.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 35
Formulele nchiderilor relat iilor binare pe o mult ime
Pasul de vericare: R
1
= R Q, conform alegerii lui Q.
Pasul de induct ie: Presupunem ca R
n
Q pentru un n N

, arbitrar, xat.
Fie (x, z) R
n+1
= R
n
R, arbitrar, xat. Atunci exista y A a. . (x, y) R si
(y, z) R
n
. Dar R Q conform alegerii lui Q si R
n
Q conform ipotezei de
induct ie. Asadar (x, y), (y, z) Q, i. e. xQy si yQz. Iar Q este tranzitiva,
conform alegerii sale, prin urmare xQz, i. e. (x, z) Q. Rezulta ca R
n+1
Q si
rat ionamentul prin induct ie este ncheiat.
Am demonstrat ca, pentru orice n N

, R
n
Q, asadar S =

n=1
R
n
Q.
Rezulta ca:

n=1
R
n
= S = T(R).
(4) Tema pentru seminar.
(5) Tema pentru seminar.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 35
Formulele nchiderilor relat iilor binare pe o mult ime
Propozit ie (tema pentru seminar)
Daca A este o mult ime nevida nita avand |A| = k N

, iar R este o relat ie


binara pe A, atunci T(R) =
k

n=1
R
n
.
Propozit ie (comutarile nchiderilor (tema pentru seminar, cu
contraexemplu pentru comutarea de la ultimul punct))
Fie A o mult ime si R o relat ie binara pe A. Atunci:
1
(R)

= R

2
T(R) = T(R)
3
nu neaparat T(R

) = T(R)

Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 34 / 35

Inchiderile relat iilor binare pe o mult ime


Exemplu (tema pentru acasa)
Fie R relat ia sunt numere consecutive pe N, i. e.: R N
2
,
R = {(k, k + 1) | k N}. Sa se arate ca:
1
R = {(x, y) | x, y N, y x {0, 1}}
2
R

= {(x, y) | x, y N, |y x| = 1}
3
T(R) =<= {(x, y) | x, y N, x < y} (indicat ie: sa se arate, prin induct ie
matematica dupa n N

, ca R
n
= {(k, k + n) | k N} pentru orice n N

)
4
Pre(R) == {(x, y) | x, y N, x y}
5
E(R) = N
2
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 35 / 35
Logica matematica si computat ionala
Cursul V
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 29
1
Relat ii de ordine
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 29
Relat ii de ordine

In acest curs vom studia relat iile de ordine pe o mult ime.


Amintim:
Denit ie
Fie A o mult ime. Se numeste relat ie binara pe A o submult ime R a produsului
cartezian A A. Pentru orice a, b A, faptul ca (a, b) R se mai noteaza cu
aRb si se citeste: a este n relat ia R cu b.
Notat ie
Pentru orice mult ime A, produsul cartezian A A se mai noteaza cu A
2
.
Asadar, o relat ie binara pe o mult ime A este orice R A
2
.
Relat iile binare pe o mult ime sunt mult imi, asadar li se pot aplica operat iile
obisnuite cu mult imi: reuniunea, intersect ia, diferent a etc., pot puse n
relat iile , etc..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 29
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Amintim:
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie A o mult ime si R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se zice:
reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa
tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc
antisimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb si bRa, atunci a = b
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva
(relat ie de) ordine (part iala) ddaca e o preodine antisimetrica, i. e. o relat ie
reexiva, tranzitiva si antisimetrica
(relat ie de) ordine totala (sau (relat ie de) ordine liniara) ddaca e relat ie de
ordine si, pentru orice a, b A, are loc aRb sau bRa
ireexiva ddaca, pentru orice a A, (a, a) / R
asimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci (b, a) / R
(relat ie de) ordine stricta ddaca este tranzitiva si asimetrica (prin urmare si
ireexiva, pentru ca se arata foarte usor ca asimetria implica ireexivitatea
tema pentru acasa)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 29
Ordine versus ordine stricta
Amintim:
Denit ie
Pentru orice mult ime A, se deneste diagonala lui A:
A
:= {(a, a) | a A} A
2
.
Remarca
Pentru orice mult ime A,
A
este relat ia de egalitate pe A, i. e., oricare ar
a, b A, a
A
b ddaca a = b.
Remarca
Pentru orice mult ime A si orice R A
2
:
R este reexiva ddaca
A
R
R este ireexiva ddaca
A
R =
Prin urmare, daca A = , atunci
A
= , si deci nu exista nicio relat ie binara pe
A care sa e si reexiva, si ireexiva.

In consecint a, daca A e nevida, atunci nu exista nicio relat ie binara pe A care sa


e si relat ie de ordine, si relat ie de ordine stricta.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 29
Ordine versus ordine stricta
Exercit iu (tema)
Fie A o mult ime, O mult imea relat iilor de ordine pe A si S mult imea relat iilor de
ordine stricta pe A.
Sa se demonstreze ca aplicat iile : O S si : S O, denite prin:
pentru orice O, () = \
A
= {(x, y) A
2
| x y si x = y},
pentru orice < S, (<) =<
A
= {(x, y) A
2
| x < y sau x = y},
sunt:
corect denite, i. e. ntr-adevar Im() S si Im() O, i. e.:
scazand din orice relat ie de ordine pe A diagonala lui A, se obt ine o relat ie de
ordine stricta pe A
reunind orice relat ie de ordine stricta pe A cu diagonala lui A, se obt ine o
relat ie de ordine pe A
inverse una alteia, i. e. = id
O
si = id
S
(acest din urma fapt
poate vericat foarte usor pornind de la observat ia ca orice relat ie de ordine
pe A include
A
si orice relat ie de ordine stricta pe A este disjuncta de
A
,
si vazand cum se comporta si proprietat ile de tranzitivitate, antisimetrie si
asimetrie vizavi de operat iile de scadere a diagonalei mult imii, respectiv
reuniune cu diagonala mult imii), ceea ce nseamna ca si sunt biject ii
ntre O si S
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 29
Ordine versus ordine stricta
Denit ie
Fie A o mult ime, o relat ie de ordine pe A si < o relat ie de ordine stricta pe A.
Atunci:
\
A
= {(x, y) A
2
| x y si x = y} se numeste relat ia de ordine stricta
asociata lui ;
<
A
= {(x, y) A
2
| x < y sau x = y} se numeste relat ia de ordine
asociata lui <.
(A se vedea exercit iul anterior.)
Mai tarziu n acest curs, precum si n cursurile care vor urma, vom folosi aceasta:
Notat ie
Pentru orice mult ime A, orice R A
2
si orice a
1
, a
2
, a
3
, . . . A, vom nota faptul
ca a
1
Ra
2
, a
2
Ra
3
, . . . si prin: a
1
Ra
2
Ra
3
. . ..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 29
Exemple de relat ii de ordine
Exemplu
Se verica usor (tema pentru acasa) ca:
este o relat ie de ordine totala (i. e. liniara) pe ecare dintre mult imile: N,
Z, Q, R, numita relat ia de ordine naturala pe aceste mult imi (desigur, am
notat cu relat ia de ordine uzuala pe ecare dintre aceste mult imi, care
satisface: x y ddaca exista un numar nenegativ a, a. . y = x + a)
e relat ia binara pe C pe care o vom nota cu si pe care o denim prin:
pentru orice a, b, c, d R, a + bi c + di ddaca a c si b d, unde
este ordinea naturala pe R; atunci este o relat ie de ordine pe C care nu
este totala (pentru ca, de exemplu, (2 + 5i, 5 + 2i) / si (5 + 2i, 2 + 5i) / )
| (divizibilitatea) pe N este o relat ie de ordine care nu este totala (pentru ca,
de exemplu, 3 nu divide 7 si 7 nu divide 3)
| (divizibilitatea) pe Z este o preordine care nu este relat ie de ordine (pentru
ca, de exemplu, 5|(5) si (5)|5, dar 5 = 5, prin urmare | pe Z nu este
antisimetrica)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 29
Exemple de relat ii de ordine
Exemplu
Se verica usor (tema pentru acasa) ca:
pentru orice mult ime T, este o relat ie de ordine pe P(T), care este relat ie
de ordine totala ddaca |T| 1; ntradevar:
daca T = , atunci P(T) = P() = {}, iar relat ia de ordine pe {} este
totala (i. e. liniara), pentru ca
daca T = {} (singleton, i. e. mult ime cu un singur element, mult ime de
cardinal 1), atunci P(T) = P({}) = {, {}}, iar relat ia de ordine pe
{, {}} este totala (i. e. liniara), pentru ca: , {} si {} {}
daca |T| 2, adica T are cel put in doua elemente distincte, atunci: alegand
(la ntamplare, i. e. arbitrar) doua elemente a, b T cu a = b, rezulta ca
{a} P(T), {b} P(T), si {a} {b} si {b} {a}
Observat ie
Vom folosi adesea notat ia pentru relat ii de ordine, chiar daca nu este vorba de
relat ia de ordine uzuala pe o mult ime de numere.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 29
Mult imi ordonate
Denit ie
O mult ime A nzestrata cu o relat ie de ordine A
2
se noteaza (A, ) si se
numeste mult ime (part ial) ordonata sau poset (de la englezescul partially
ordered set).
Daca, n plus, este o relat ie de ordine totala, atunci (A, ) se numeste
mult ime total ordonata sau mult ime liniar ordonata sau lant .
Exemplu
Posetul (N, ) este lant (unde este relat ia de ordine naturala pe N).
Posetul (N, |) nu este lant .
A se vedea si celelalte exemple de relat ii de ordine de mai sus.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 29
Mult imi ordonate
Denit ie
Fie (A, ) un poset si <:= \
A
= {(a, b) A
2
| a b si a = b} relat ia de
ordine stricta asociata lui .
Relat iei de ordine pe A i se asociaza relat ia de succesiune (numita si relat ia de
acoperire), notata si denita astfel:
:= {(a, b) A
2
| a < b si nu exista x A a. . a < x < b} A
2
.
Pentru orice a, b A cu a b:
b se numeste succesor al lui a (se mai spune ca b acopera pe a)
a se numeste predecesor al lui b (sau se spune ca a este acoperit de b)
Remarca (tema pentru acasa)
Cu notat iile din denit ia anterioara, e ireexiva si asimetrica si nu e tranzitiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 29
Mult imi ordonate
Exemplu (tema pentru acasa)
Relat ia de succesiune asociata ordinii naturale pe N este relat ia sunt numere
consecutive, i. e. relat ia {(n, n + 1) | n N}.
Relat ia de succesiune asociata ordinii naturale pe Q sau R este , pentru ca,
oricare ar a, b Q (sau a, b R) cu a < b, exista x Q (sau x R), a. .
a < x < b.
Proprietatea observata mai sus a mult imilor ordonate (Q, ) si (R, ) se
numeste densitate si, de obicei, se enunt a pentru mult imi total ordonate, dar
poate denita si n cazul general al poseturilor, astfel:
Denit ie
Fie (A, ) un poset si < ordinea stricta asociata lui . Spunem ca mult imea A
este densa raportat la ordinea , sau ca este o ordine densa pe A ddaca, oricare
ar a, b A cu a < b, exista x A a. . a < x < b.
Asadar, este o ordine densa pe Q si pe R.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 29
Reprezentare graca pentru relat iile binare

In general, reprezentarile grace ale relat iilor binare se efectueaza pentru


relat ii binare pe mult imi nite.
Daca A este o mult ime nita si nevida, iar R A
2
, atunci perechea (A, R)
este un graf orientat, cu mult imea varfurilor egala cu A si mult imea arcelor
egala cu R (conform chiar denit iei grafurilor orientate). De aceea, relat ia
binara R pe A poate reprezentata asa cum este reprezentat, n mod uzual,
graful orientat (A, R).
Exemplu
Relat ia binara R = {(a, b), (a, d), (b, c), (c, b)} pe mult imea cu 4 elemente
A = {a, b, c, d} poate reprezentata grac astfel:
r r r r E E
a
b c
d
T


c
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 29
Reprezentarea graca a ordinilor: diagramele Hasse
Relat iile de ordine, nsa, beneciaza de o reprezentare graca mai
avantajoasa, minimala n sensul ca t ine seama de proprietat ile de reexivitate,
tranzitivitate si antisimetrie ale unei relat ii de ordine pentru a elimina
redundant ele create n reprezentarea graca de aceste proprietat i. Aceasta
reprezentare graca a unei relat ii de ordine se numeste diagrama Hasse.
Si aceasta reprezentare graca este, de obicei, folosita pentru relat ii (de
ordine) pe mult imi nite.
Daca (A, ) este un poset nit si nevid (i. e. cu A nita si nevida), atunci
diagrama Hasse a posetului (A, ) este graful neorientat avand mult imea
nodurilor egala cu A si mult imea muchiilor egala cu relat ia de succesiune
asociata lui si a carui reprezentare graca respecta regula:
orice nod se va aa dedesubtul ecaruia dintre succesorii sai (i. e., pentru
orice a, b A a. . a b, a va reprezentat dedesubtul lui b),
prin urmare:
orice nod se va aa dedesubtul ecaruia dintre nodurile cu care se
gaseste n relat ia de ordine stricta < asociata lui , i. e. nodurile strict
mai mari decat el.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 29
Reprezentarea graca a ordinilor: diagramele Hasse
Exemplu
Posetul (A, ) dat de A = {a, b, c, d} si
= {(a, a), (a, b), (a, c), (a, d), (b, b), (b, c), (b, d), (c, c), (d, d)} are urmatoarea
diagrama Hasse:
r
r
r r

d
d
a
b
c d
Dupa cum se observa, ntro diagrama Hasse, buclele sunt eliminate (orice ordine
este reexiva, deci nu e nevoie sa se deseneze arce ntre un varf si el nsusi), si
orice arc care rezulta prin tranzitivitate din altele este, de asemenea, eliminat. Mai
mult, antisimetria unei ordini arata ca nu exista circuite n graful orientat asociat
unei ordini (graf orientat asociat la fel ca n cazul relat iilor binare oarecare), iar
acest fapt permite reprezentarea printrun graf neorientat, cu acea convent ie
privind pozit ionarea nodurilor.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 29
Reprezentarea graca a ordinilor: diagramele Hasse
Diagrama Hasse a unei mult imi liniar ordonate este liniara.
Amintim ca o mult ime liniar ordonata se mai numeste mult ime total ordonata
sau lant .
Notat ie
Pentru orice k N

, vom nota lant ul cu k elemente prin L


k
(este unic, modulo
o permutare a elementelor, i. e. pe o mult ime cu k elemente se poate deni o
unica ordine totala, modulo o permutare a elementelor).
Exemplu
Lant ul cu 4 elemente: (L
4
, ), cu L
4
= {1, 2, 3, 4} si
= {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 2, ), (2, 3), (2, 4), (3, 3), (3, 4), (4, 4)}, are
urmatoarea diagrama Hasse:
r
r
r
r
1
2
3
4
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Pana n momentul n care se va specica altfel, e (A, ) un poset si X A.
Remarca
Este imediat faptul ca relat ia binara pe X data de mult imea de perechi
{(x, y)|x X, y X, x y} este o ordine pe X, si ca, daca ordinea pe A este
totala, atunci aceasta ordine pe X este, de asemenea, totala.
Denit ie
Ordinea pe X din remarca anterioara se numeste ordinea indusa de pe X si se
noteaza tot cu .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Denit ie
Un element a A se numeste:
minorant pentru X ddaca, pentru orice x X, a x
majorant pentru X ddaca, pentru orice x X, x a
Remarca
X poate avea mai mult i minorant i (majorant i), si poate sa nu aiba niciun
minorant (majorant).
Exemplu

In posetul dat de diagrama Hasse:


r
r
r r

d
d
a
b
c d
submult imea {b, c, d} are minorant ii a si b si nu are niciun majorant.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Denit ie
Un minorant al lui X care apart ine lui X (i. e. un element m X cu m x
pentru orice x X) se numeste minim al lui X sau prim element al lui X sau
cel mai mic element al lui X si se noteaza cu min(X) sau min(X, ).
Un majorant al lui X care apart ine lui X (i. e. un element M X cu x M
pentru orice x X) se numeste maxim al lui X sau ultim element al lui X
sau cel mai mare element al lui X si se noteaza cu max(X) sau max(X, ).
Remarca
Dupa cum arata primul exemplu de mai jos, minimul nu exista ntotdeauna. Dar
antisimetria lui implica faptul ca minimul (daca exista) este unic (ceea ce
justica notat ia de mai sus pentru minim, care indica faptul ca minimul lui X este
unic determinat de X (si )).
La fel pentru maxim.
Denit ie
Un poset cu minim si maxim se numeste poset marginit. (Minimul si maximul
trebuie sa e ale ntregului poset, deci trebuie luat X := A n denit ia anterioara.)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Exemplu

In posetul avand diagrama Hasse:


r
r
r r

d
d
a
b
c d
submult imea {b, c, d} are minimul b si nu are maxim, iar ntreaga mult ime
{a, b, c, d} (ntregul poset) are minimul a si nu are maxim.
Exemplu
Lant ul cu 4 elemente este un poset marginit (la fel ca orice lant nit si nevid; a se
vedea si: Sergiu Rudeanu, Curs de bazele informaticii. Latici si algebre booleene).
Remarca
O mult ime care are minim sau maxim are cel put in un element (pentru ca minimul
unei mult imi apart ine acelei mult imi si la fel si maximul), deci nu poate vida.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Denit ie
Un element x X se numeste:
element minimal al lui X ddaca este minimul submult imii lui X formata din
elementele comparabile cu x, sau, echivalent, ddaca, oricare ar y X cu
y x, rezulta x = y
element maximal al lui X ddaca este maximul submult imii lui X formata din
elementele comparabile cu x, sau, echivalent, ddaca, oricare ar y X cu
x y, rezulta x = y
Remarca
Din denit ia anterioara, rezulta imediat, pentru orice x X:
x este simultan element minimal al lui X si minorant pentru X ddaca
x = min(X)
x este simultan element minimal al lui X si element comparabil cu orice
element al lui X ddaca x = min(X)
x este simultan element maximal al lui X si majorant pentru X ddaca
x = max(X)
x este simultan element maximal al lui X si element comparabil cu orice
element al lui X ddaca x = max(X)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 29
Reprezentarea graca a ordinilor: diagramele Hasse
Reprezentarea prin diagrame Hasse a poseturilor nite se bazeaza pe
urmatoarele rezultate, care pot demonstrate simplu, prin reducere la absurd
si induct ie matematica, ajunganduse la contradict ie cu nitudinea posetului
(a se vedea si: Sergiu Rudeanu, Curs de bazele informaticii. Latici si algebre
booleene); a treia remarca de mai jos arata ca orice diagrama Hasse
corespunde unui unic poset:
Remarca (tema pentru acasa)
Orice poset nit si nevid are elemente maximale si elemente minimale, mai precis,
pentru orice element a A al unui poset nit si nevid (A, ), exista un element
minimal e si un element maximal E n posetul (A, ), cu proprietatea ca
e a E.
Remarca (tema pentru acasa)

In orice poset nit si nevid, orice element care nu este element maximal are cel
put in un succesor, si orice element care nu este element minimal are cel put in un
predecesor.
Remarca (tema pentru acasa)

In orice poset nit si nevid, nchiderea tranzitiva a relat iei de succesiune este
relat ia de ordine stricta, iar nchiderea reexivtranzitiva a relat iei de succesiune
(i. e. preordinea generata de relat ia de succesiune) este relat ia de ordine.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Denit ie
Inmumul lui X este cel mai mare minorant al lui X, adica maximul mult imii
minorant ilor lui X, si se noteaza cu inf(X) sau inf(X, ).
Supremumul lui X este cel mai mic majorant al lui X, adica minimul mult imii
majorant ilor lui X, si se noteaza cu sup(X) sau sup(X, ).
Remarca
Dupa cum arata exemplele de mai jos, inmumul nu exista ntotdeauna, nici
macar atunci cand mult imea minorant ilor este nevida.
Dar, ind maximul unei mult imi, inmumul (daca exista) este unic (ceea ce i
justica denumirea cu articol hotarat si notat ia, ecare dintre acestea indicand
faptul ca inmumul este unic determinat de X (si )).
La fel pentru supremum.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Exemplu

In posetul dat de diagrama Hasse:


r
r
r r

d
d
a
b
c d
submult imea {c, d} are inmumul b si nu are supremum, pentru ca mult imea
majorant ilor lui {c, d} este vida si, deci, nu are minim.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Exemplu
Notam relat ia de ordine a posetului dat de urmatoarea diagrama Hasse cu , iar
relat ia de ordine stricta asociata ei cu <.
r
r r
r r
r
d
d

d
d

r
r
r
r
0
a b
c d
1

In acest poset marginit, submult imea {a, b} nu are supremum, pentru ca


mult imea majorant ilor sai este {c, d, 1}, care nu are minim (c < 1, d < 1 si c si d
sunt incomparabile, i. e. c d si d c).

In mod similar, submult imea {c, d} nu are inmum, pentru ca mult imea
minorant ilor sai este {0, a, b}, care nu are maxim (0 < a, 0 < b si a si b sunt
incomparabile).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Remarca
Inmumul este un minorant, prin urmare inmumul apart ine mult imii ddaca este
minimul mult imii: inf(X) X ddaca min(X), si atunci min(X) = inf(X).
Analog, supremumul este un majorant, prin urmare supremumul apart ine mult imii
ddaca este maximul mult imii: sup(X) X ddaca max(X), si atunci
sup(X) = max(X).
Remarca
Din denit ia inmumului si a supremumului, rezulta urmatoarele caracterizari:
exista inf(X) = m ( A) ddaca:
pentru orice x X, m x si
oricare ar a A a. ., pentru orice x X, a x, rezulta ca a m
exista sup(X) = M ( A) ddaca:
pentru orice x X, x M si
oricare ar a A a. ., pentru orice x X, x a, rezulta ca M a
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 29
Elemente distinse ntrun poset
Lema
Fie (L, ) un poset. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
1
x y
2
exista n L inf{x, y} = x
3
exista n L sup{x, y} = y
Demonstrat ie: Vom folosi denit iile inmumului, supremumului, minimului si
maximului unei submult imi a unui poset, si le vom aplica acestui caz particular al
submult imilor cu 1 sau 2 elemente.
Fie x, y L.
(1) (2): Daca x y, atunci x = min{x, y} = inf{x, y} n L.
(1) (3): Daca x y, atunci y = max{x, y} = sup{x, y} n L.
(2) (1): Daca exista n L inf{x, y}, atunci inf{x, y} y, prin urmare, daca, n
plus, inf{x, y} = x, atunci x y.
(3) (1): Daca exista n L sup{x, y}, atunci x sup{x, y}, prin urmare, daca,
n plus, sup{x, y} = y, atunci x y.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 29
Principiul dualitat ii pentru poseturi
Principiul dualitat ii pentru poseturi: Orice rezultat privind un poset
arbitrar (fapt esent ial) (A, ) ramane valabil daca nlocuim cu
1
(notata ), < cu <
1
(notata >), cu
1
(notata ), tot i minorant ii cu
majorant i (ca not iuni) si viceversa, toate elementele minimale cu elemente
maximale si vice-versa, toate minimurile cu maximuri si vice-versa si toate
inmumurile cu supremumuri si viceversa.
Valabilitatea acestui principiu este usor de observat din faptul ca: pentru
orice ordine , este tot o ordine, cu ordinea stricta asociata > si relat ia de
succesiune , este totala ddaca este totala, pentru orice X A,
minorant ii lui (X, ) sunt exact majorant ii lui (X, ) si viceversa,
elementele minimale ale lui (X, ) sunt exact elementele maximale ale lui
(X, ) si viceversa, min(X, ) = max(X, ) si viceversa (exista simultan,
i. e. min(X, ) exista ddaca max(X, ) exista, si, atunci cand exista, sunt
egale; la fel viceversa), inf(X, ) = sup(X, ) si viceversa (de asemenea,
exista simultan). Se spune ca not iunile de minorant si majorant sunt duale
una alteia, si la fel pentru not iunile de element minimal si element maximal,
minim si maxim, inmum si supremum, respectiv.
Posetul (A, ) se numeste posetul dual al posetului (A, ).
Este evident ca dualul dualului unui poset (A, ) este chiar (A, ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 29
Principiul dualitat ii pentru poseturi
De acum ncolo, ori de cate ori vom face apel la Principiul dualitat ii pentru
poseturi n demonstrat ii, vom scrie, simplu, prin dualitate.
Exemplu
Se poate demonstra ca orice submult ime nita si nevida a unui lant are un minim
si un maxim, astfel: aratand prin induct ie dupa cardinalul submult imii existent a
minimului, iar existent a maximului rezulta prin dualitate.
Observat ie
O consecint a a remarcii din exemplul anterior este faptul ca orice lant nit si nevid
este un poset marginit (fapt ment ionat si mai sus).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs V logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 29
Logica matematica si computat ionala
Cursul VI
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 31
1
Latici
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 31
Latici

In acest curs vom studia laticile, care sunt un caz particular de poseturi, i. e.
poseturi cu anumite proprietat i specice.
Amintim:
Denit ie
Se numeste mult ime (part ial) ordonata sau poset (partially ordered set) o
pereche (L, ) formata dintro mult ime L si o relat ie de ordine pe L, i. e.:
este o relat ie binara pe L: L
2
:= L L
este reexiva: pentru orice x L, x x
este tranzitiva: pentru orice x, y, z L, x y si y z implica x z
este antisimetrica: pentru orice x, y L, x y si y x implica x = y
Daca, n plus, relat ia de ordine este totala, i. e. liniara, i. e.: pentru orice
x, y L, x y sau y x, atunci (L, ) se numeste mult ime total ordonata sau
mult ime liniar ordonata sau lant .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 31
Latici
La fel ca n cazul structurilor algebrice studiate n liceu, cu notat iile din
denit ia de mai sus, spunem ca L este mult imea subiacenta sau mult imea
suport a structurii (L, ).
Aceste denumiri sunt valabile si pentru latici si algebre Boole, structuri pe
care le vom studia n cele ce urmeaza.
Adesea, poseturile, laticile, algebrele Boole etc. vor referite prin mult imile
lor subiacente, fara a le mai preciza ntreaga structura algebrica, cu
ment ionarea relat iei de ordine si/sau a operat iilor.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 31
Elemente distinse ntrun poset
Denit ie
Fie (L, ) un poset si X L. Urmatoarele not iuni se denesc relativ la posetul
(L, ), i. e. n posetul (L, ).
Un element m L se numeste minorant pentru X ddaca, pentru orice x X,
m x.
Un element M L se numeste majorant pentru X ddaca, pentru orice x X,
x M.
Un element al lui X se numeste minimul lui X, si se noteaza cu min(X),
ddaca este minorant pentru X.
Un element al lui X se numeste maximul lui X, si se noteaza cu max(X),
ddaca este majorant pentru X.
(L, ) se numeste poset marginit ddaca L are minim si maxim.
Inmumul lui X este cel mai mare minorant al lui X, adica maximul mult imii
minorant ilor lui X, si se noteaza cu inf(X).
Supremumul lui X este cel mai mic majorant al lui X, adica minimul mult imii
majorant ilor lui X, si se noteaza cu sup(X).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 31
Elemente distinse ntrun poset
Remarca
O submult ime a unui poset poate sa nu aiba niciun minorant sau sa aiba mai
mult i minorant i. La fel pentru majorant i.
Minimul unei submult imi a unui poset nu exista ntotdeauna, dar, daca exista,
atunci este unic. La fel pentru maxim, inmum si supremum.
Unicitatea minimului, a maximului, a inmumului si a supremumului, cu alte
cuvinte faptul ca aceste not iuni, aplicate unei submult imi X a unui poset
considerat xat, sunt unic determinate de X, justica notat iile lor: min(X),
max(X), inf(X) si sup(X).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 31
Elemente distinse ntrun poset
Remarca
Din denit ia inmumului si a supremumului, rezulta urmatoarele caracterizari,
unde (L, ) este un poset si X L:
exista inf(X) = m L ddaca:
pentru orice x X, m x si
oricare ar a L a. ., pentru orice x X, a x, rezulta ca a m
exista sup(X) = M L ddaca:
pentru orice x X, x M si
oricare ar a L a. ., pentru orice x X, x a, rezulta ca M a
Remarca
Din denit iile not iunilor de maxim, minim, supremum si inmum se deduc imediat
armat iile urmatoare, valabile pentru orice poset (L, ) si orice X L:
exista sup(X) X ddaca exista max(X) n L, si n acest caz
sup(X) = max(X)
exista inf(X) X ddaca exista min(X) n L, si n acest caz inf(X) = min(X)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 31
Diagrama Hasse a unui poset
Amintim ca orice poset nit poate reprezentat printro diagrama Hasse,
care este un graf neorientat avand drept noduri elementele posetului, n care
elementele mai mari sunt reprezentate mai sus fat a de cele mai mici,
si n care exista muchie ntre doua noduri ddaca unul dintre elementele
posetului reprezentate de cele doua noduri este strict mai mic decat celalalt
si ntre cele doua elemente nu este cuprins strict niciun alt element.
Relat ia de ordine (part iala) reprezentata de o diagrama Hasse este formata
din perechile corespunzatoare muchiilor din diagrama Hasse, la care se
adauga buclele si muchiile obt inute prin tranzitivitate.
Exemplu
Posetul dat de diagrama Hasse:
r
r
r r

d
d
a
b
c d
este: (L, ), cu:
L = {a, b, c, d} si
= {(a, a), (a, b), (a, c), (a, d), (b, b), (b, c), (b, d), (c, c), (d, d)}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 31
Diagrama Hasse a unui poset
Exemplu
Posetul dat de diagrama Hasse:
r
r
r
r
1
2
3
4
este lant ul cu 4 elemente: (L
4
, ), cu:
L
4
= {1, 2, 3, 4} si
= {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 2, ), (2, 3), (2, 4), (3, 3), (3, 4), (4, 4)}.
Amintim ca, pentru orice n N

, notam cu L
n
lant ul cu n elemente, a carui
relat ie de ordine este unic determinata modulo o permutare a celor n elemente ale
sale.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 31
Latice Ore
O latice este simultan un poset si o structura algebrica nzestrata cu doua
operat ii binare, ecare dintre acestea cu anumite proprietat i specice. Vom
deni mai jos doua tipuri de latici, anume laticile Ore si laticile Dedekind, si
apoi vom demonstra ca orice latice Ore poate organizata ca o latice
Dedekind, si orice latice Dedekind poate organizata ca o latice Ore; asadar,
vom arata ca, de fapt, exista un singur fel de latice, care este simultan o
latice Ore si o latice Dedekind.
Denit ie
O latice Ore este un poset (L, ) cu proprietatea ca, pentru orice x, y L, exista
inf{x, y} L si sup{x, y} L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 31
Poset nit si marginit care nu este latice Ore
Exemplu
r
r r
r r
r
d
d

d
d

r
r
r
r
0
a b
c d
1

In acest poset marginit, submult imea {a, b} nu are supremum, pentru ca


mult imea majorant ilor sai este {c, d, 1}, care nu are minim (c 1, d 1 si c si d
sunt incomparabile, i. e. c d si d c).

In mod similar, submult imea {c, d} nu are inmum, pentru ca mult imea
minorant ilor sai este {0, a, b}, care nu are maxim (0 a, 0 b si a si b sunt
incomparabile).
Asadar, acest poset nu este o latice Ore, cu toate ca este marginit, asa cum vom
vedea ca sunt toate laticile nite.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 31
Latice Ore
Exemplu
Urmatoarele poseturi sunt latici Ore, dupa cum se poate verica direct:
0
r
r
r
m
1
0
r
r r
r
d
d

d
d

1
0
r
r r r
r
d
d

d
d
a b c
1
0
r
r
r
r
r
d
d

d
x
y
z
1
L
3
rombul diamantul pentagonul
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 31
Latice Dedekind
Denit ie
O latice Dedekind este o structura algebrica (L, , ), unde L este o mult ime, iar
si sunt doua operat ii binare pe L (notate inxat si numite respectiv sau si si,
sau disjunct ie si conjunct ie, sau reuniune si intersect ie) care satisfac urmatoarele
proprietat i:
idempotent a: pentru orice x L, x x = x si x x = x;
comutativitate: pentru orice x, y L, x y = y x si x y = y x;
asociativitate: pentru orice x, y, z L, (x y) z = x (y z) si
(x y) z = x (y z);
absorbt ie: pentru orice x, y L, x (x y) = x si x (x y) = x.
Exemplu
Pentru orice mult ime T, se verica usor ca (P(T), , ) este o latice Dedekind.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 31
Latici
Amintim din cursul anterior:
Lema
Fie (L, ) un poset. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
1
x y
2
exista n L inf{x, y} = x
3
exista n L sup{x, y} = y
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 31
Latici
Lema
Fie (L, , ) o latice Dedekind. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele
armat ii sunt echivalente:
1
x y = x
2
x y = y
Demonstrat ie: Fie x, y L.
(1) (2):

In urmatorul sir de egalitat i, mai ntai scriem x n concordant a cu
ipoteza (1), apoi aplicam comutativitatea lui si cea a lui , si, n nal,
absorbt ia: x y = x implica x y = (x y) y = y (x y) = y (y x) = y.
(2) (1): Urmarim pasii demonstrat iei implicat iei anterioare, sarind peste
aplicarea comutativitat ii, pentru ca aici nu este necesara: x y = y implica
x y = x (x y) = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Teorema
Cele doua denit ii ale not iunii de latice sunt echivalente. Mai precis, au loc
urmatoarele fapte.
1
Fie L := (L, ) o latice Ore. Denim (L) := (L, , ), unde si sunt
operat ii binare pe mult imea L, denite prin: pentru orice x, y L,
x y := sup{x, y} si x y := inf{x, y} n laticea Ore L. Atunci (L) este o
latice Dedekind.
2
Fie L := (L, , ) o latice Dedekind. Denim (L) := (L, ), unde este o
relat ie binara pe mult imea L, denita prin: pentru orice x, y L, x y
ddaca x y = y (ceea ce este echivalent cu x y = x, dupa cum ne asigura
o lema de mai sus). Atunci (L) este o latice Ore, n care, pentru orice
x, y L, inf{x, y} = x y si sup{x, y} = x y.
3
Aplicat iile si sunt inverse una alteia, adica: pentru orice latice Ore L,
((L)) = L, si, pentru orice latice Dedekind L, ((L)) = L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Demonstrat ie: (1) Ca n enunt , sa consideram o latice Ore L := (L, ), si sa
denim (L) := (L, , ), unde si sunt operat ii binare pe mult imea L,
denite prin: pentru orice x, y L, x y := sup{x, y} si x y := inf{x, y} n
laticea Ore L. Trebuie sa demonstram ca (L) = (L, , ) este o latice Dedekind.
A se observa ca identitat ile stabilite mai jos sunt valabile n orice poset n care
exista inmumurile si supremumurile care apar n aceste identitat i.
Este evident, din denit ia maximului si a minimului si din reexivitatea unei relat ii
de ordine, ca orice submult ime a lui L cu un singur element are maxim si minim,
ambele egale cu unicul sau element. Asadar, pentru orice x L,
x x = sup{x, x} = sup{x} = max{x} = x si
x x = inf{x, x} = inf{x} = min{x} = x, ceea ce nseamna ca operat iile si
sunt idempotente.
Pentru orice x, y L, avem egalitatea de mult imi {x, y} = {y, x}, prin urmare
x y = sup{x, y} = sup{y, x} = y x si x y = inf{x, y} = inf{y, x} = y x,
deci si sunt comutative.
Fie x, y, z L. Vom demonstra ca exista n L sup{x, y, z} si
sup{x, y, z} = sup{x, sup{y, z}} (stim ca n L exista supremumurile mult imilor de
1 sau 2 elemente, deci sup{x, sup{y, z}} exista n L).
Sa notam t := sup{y, z} si u := sup{x, t}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Egalitatea t = sup{y, z} si denit ia supremumului arata ca y t si z t.
Similar, faptul ca u = sup{x, t} implica t u.
y t si t u, deci y u conform tranzitivitat ii lui . Analog, z t si t u
implica z u conform tranzitivitat ii lui .
u = sup{x, t}, prin urmare x u.
Deci x u, y u, z u, asadar u este un majorant al mult imii {x, y, z}. Deci
mult imea {x, y, z} are cel put in un majorant. Vom demonstra ca u este cel mai
mic majorant al mult imii {x, y, z}, adica este supremumul acestei mult imi.
Fie s L un majorant arbitrar (dar xat) al mult imii {x, y, z}.

Intrucat s este majorant pentru {x, y, z}, avem y s si z s, de unde, t inand


seama de faptul ca t = sup{y, z}, obt inem t s conform caracterizarii
supremumului.
Dar faptul ca s este majorant pentru {x, y, z} implica si x s.
Deci x s, t s si u = sup{x, t}, de unde obt inem u s conform caracterizarii
supremumului.
Am aratat ca u s pentru orice majorant al mult imii {x, y, z}, ceea ce nseamna
ca sup{x, y, z} exista n L si sup{x, y, z} = u = sup{x, sup{y, z}}.
Dar aceasta egalitate ne da si
sup{x, y, z} = sup{z, x, y} = sup{z, sup{x, y}} = sup{sup{x, y}, z}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Prin urmare, sup{x, sup{y, z}} = sup{x, y, z} = sup{sup{x, y}, z}, deci
sup{x, sup{y, z}} = sup{sup{x, y}, z}, asadar x (y z) = (x y) z.
(A se observa ca, la fel ca mai sus, se poate demonstra, din aproape n aproape
sau prin induct ie matematica, faptul ca n L exista supremumul oricarei mult imi
nite nevide, si, oricare ar n N

si oricare ar x
1
, . . . , x
n
L,
sup{x
1
, . . . , x
n
} =

x
1
, n = 1,
sup{sup{x
1
, . . . , x
n1
}, x
n
}, n > 1.
)
Principiul dualitat ii pentru poseturi si identitatea
sup{x, sup{y, z}} = sup{sup{x, y}, z} arata ca avem si
inf{x, inf{y, z}} = inf{inf{x, y}, z}, adica x (y z) = (x y) z.
Am demonstrat ca si sunt asociative.
Pentru a demonstra absorbt ia, sa consideram x, y L. Avem de aratat ca
inf{x, sup{x, y}} = x. Sa notam asadar s := sup{x, y} si i := inf{x, s}.
s = sup{x, y}, deci x s, prin urmare i = inf{x, s} = min{x, s} = x, conform
unei proprietat i a poseturilor demonstrate mai sus.
Deci i = x, ceea ce nseamna ca inf{x, sup{x, y}} = x, adica x (x y) = x.
Faptul ca inf{x, sup{x, y}} = x si Principiul dualitat ii pentru poseturi arata ca
avem si sup{x, inf{x, y}} = x, adica x (x y) = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Prin urmare, si satisfac si absorbt ia, ceea ce ncheie demonstrat ia punctului
(1): (L) = (L, , ) este o latice Dedekind.
(2) Ca n enunt , sa consideram o latice Dedekind L := (L, , ) si sa denim
(L) := (L, ), unde este o relat ie binara pe mult imea L, denita prin: pentru
orice x, y L, x y ddaca x y = y (ddaca x y = x, conform unei leme de
mai sus). Trebuie sa demonstram ca (L) = (L, ) este o latice Ore, n care,
pentru orice x, y L, inf{x, y} = x y si sup{x, y} = x y.
Din idempotent a lui , avem ca, pentru orice x L, x x = x, deci x x, adica
este reexiva.
Fie x, y, z L astfel ncat x y si y z, i. e. x y = y si y z = z, prin
urmare, folosind aceste doua egalitat i si asociativitatea lui , obt inem:
x z = x (y z) = (x y) z = y z = z, deci x z = z, ceea ce nseamna
ca x z. Asadar este tranzitiva.
Acum e x, y L a. . x y si y x, adica x y = y si y x = x. Dar
x y = y x din comutativitatea lui , deci x = y. Asadar este antisimetrica.
Am demonstrat ca este o relat ie de ordine.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Fie x, y L, arbitrare, xate. Trebuie sa demonstram ca exista n (L) = (L, )
inmumul si supremumul mult imii {x, y} si ca acestea sunt egale cu x y si
respectiv x y.
Din asociativitatea si idempotent a lui , avem ca
x (x y) = (x x) y = x y, deci x x y. Din comutativitatea,
asociativitatea si idempotent a lui , obt inem
y (x y) = (x y) y = x (y y) = x y, deci y x y.
Fie l L, a. . x l si y l , adica x l = l si y l = l . Atunci, conform
asociativitat ii lui , (x y) l = x (y l ) = x l = l , deci x y l .
Caracterizarea supremumului ne da acum: sup{x, y} = x y.
Din comutativitatea, asociativitatea si idempotent a lui , obt inem:
(x y) x = x (x y) = (x x) y = x y, deci x y x.
Din asociativitatea si idempotent a lui , avem: (x y) y = x (y y) = x y,
deci x y y.
Fie l L, a. . l x si l y, adica l y = l si l y = l . Atunci, conform
asociativitat ii lui , l (x y) = (l x) y = l y = l , asadar l x y.
Caracterizarea inmumului ne da acum: inf{x, y} = x y, ceea ce ncheie
demonstrat ia punctului (2): (L) = (L, ) este o latice Ore.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 31
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
(3) Fie L = (L, ) o latice Ore. Atunci (L) = (L, , ) este o latice Dedekind,
unde, pentru orice x, y L, x y = sup{x, y} si x y = inf{x, y} n L = (L, ).
Fie ((L)) = (L, ). Atunci (L, ) este o latice Ore, cu denita prin: pentru
orice x, y L, x y ddaca x y = y ddaca n L = (L, ) avem
sup{x, y} = y {x, y} ddaca n L = (L, ) avem max{x, y} = sup{x, y} = y (a
se vedea o proprietate de mai sus) ddaca x y. Asadar =, deci
(L, ) = (L, ), adica ((L)) = L.
Acum e L = (L, , ) o latice Dedekind. Atunci (L) = (L, ) este o latice Ore,
unde relat ia de ordine este denita prin: pentru orice x, y L, x y ddaca
x y = y, sau, echivalent, x y ddaca x y = x, iar supremumurile si
inmumurile sunt date de: pentru orice x, y L, sup{x, y} = x y si
inf{x, y} = x y.
Atunci ((L)) = (L, , ) este o latice Dedekind, cu si denite dupa cum
urmeaza, n funct ie de supremumurile si inmumurile din laticea Ore
(L) = (L, ): pentru orice x, y L, x y = sup{x, y} = x y si
x y = inf{x, y} = x y, deci = si = , asadar (L, , ) = (L, , ), ceea
ce nseamna ca ((L)) = L.
Demonstrat ia teoremei este ncheiata.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 31
Notat ii alternative pentru latici
De acum ncolo, vom numi orice latice Ore si orice latice Dedekind, simplu, latice.
Conform teoremei anterioare, orice latice este simultan o latice Ore si o latice
Dedekind.
Ori de cate ori va data o latice, vom lucra cu ordinea ei part iala (care o face
latice Ore) si cu operat iile ei binare (disjunct ia si conjunct ia, care o fac latice
Dedekind) fara a specica la care dintre cele doua denit ii echivalente ale unei
latici ne vom referi ntrun anumit moment.
Pentru orice latice L, vom folosi oricare dintre notat iile: (L, ), (L, , ) si
(L, , , ), n funct ie de ce trebuie specicat despre structura de latice a lui L:
ordinea ei part iala , operat iile ei binare si , sau toate acestea.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 31
Exemple de latici
Exemplu
Cu ultima dintre notat iile de mai sus, urmatoarele structuri sunt latici:
(P(T), , , ), pentru orice mult ime T
(N, cmmmc, cmmdc, |)
(D
n
, cmmmc, cmmdc, |), unde n N

, arbitrar, si D
n
este mult imea
divizorilor naturali ai lui n
orice lant (L, max, min, ), de exemplu: (L
n
, max, min, ) cu n N

,
arbitrar, (R, max, min, ), (Q, max, min, ), (Z, max, min, ),
(N, max, min, )
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 31
Latici
Propozit ie
Pentru orice elemente x, y, a, b ale unei latici (L, , , ), daca x a si y b,
atunci x y a b si x y a b.
Demonstrat ie: x a nseamna ca x a = x si x a = a.
y b nseamna ca y b = y si y b = b.
Atunci (x y) (a b) = x y a b = (x a) (y b) = x y, deci
x y a b.
Si (x y) (a b) = x y a b = (x a) (y b) = a b, deci x y a b.
Am folosit comutativitatea si asociativitatea lui si . (Asociativitatea acestor
operat ii nea permis scrierile fara paranteze de mai sus.)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 31
Principiul dualitat ii pentru latici

In concordant a cu Principiul dualitat ii pentru poseturi, urmatoarele not iuni


legate de denit ia unei latici sunt duale unele fat a de celelalte: si , si ,
respectiv, unde, ca si la enunt area Principiului dualitat ii pentru poseturi (n
Cursul V), am notat :=
1
.
Pentru a exprima acest fapt mai precis, daca (L, , , ) este o latice, atunci este
imediat, din denit ia unei latici si principiul dualitat ii pentru poseturi, ca
(L, , , ) este, de asemenea, o latice, iar aceasta latice se numeste duala laticii
(L, , , ).
Este evident ca duala dualei unei latici (L, , , ) este chiar (L, , , ).
Aceste fapte ne conduc la Principiul dualitat ii pentru latici: orice rezultat
privind o latice arbitrara (L, , , ) ramane valabil daca n el interschimbam cu
si cu .
Ca si la Principiul dualitat ii pentru poseturi, este esent ial ca laticea sa e
arbitrara, adica acest principiu se refera n mod strict la rezultate valabile n
toate laticile.
De acum ncolo, ori de cate ori vom apela la Principiul dualitat ii pentru latici,
vom scrie, simplu, prin dualitate.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 31
Latici distributive
Propozit ie

In orice latice (L, , ), urmatoarele doua armat ii, numite legile de


distributivitate, sunt echivalente:
(d
1
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z);
(d
2
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z).
Demonstrat ie: (d
1
) (d
2
): Din (d
1
), comutativitatea lui aplicata de doua ori,
absorbt ia, din nou (d
1
), asociativitatea lui , din nou comutativitatea lui , apoi
absorbt ia, si, n nal, nca o data comutativitatea lui , avem: pentru orice
x, y, z L, (x y) (x z) = ((x y) x) ((x y) z) =
(x (x y)) (z (x y)) = x (z (x y)) = x ((z x) (z y)) =
(x (z x)) (z y) = (x (x z)) (z y) = x (z y) = x (y z), deci
(x y) (x z) = x (y z).
(d
2
) (d
1
): Prin dualitate, din implicat ia precedenta.
Denit ie
O latice se zice distributiva ddaca satisface una (si deci pe amandoua) dintre
condit iile (d
1
) si (d
2
) din propozit ia precedenta.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 31
Latici distributive
Remarca
A se observa ca egalitat ile din legile de distributivitate nu sunt echivalente pentru
orice x, y, z L, ci este necesar ca ecare dintre aceste egalitat i sa e satisfacuta
pentru orice x, y, z L pentru a rezulta ca si cealalta este satisfacuta (de
asemenea, pentru orice x, y, z L).
Remarca
Pentru orice mult ime T, laticea (P(T), , ) este distributiva. Acest fapt este
cunoscut de la seminar.
Remarca (tema)
Diamantul si pentagonul nu sunt latici distributive. Acest fapt se poate verica
prin considerarea, n ecare dintre aceste latici, a celor trei elemente diferite de
maximul si minimul laticii respective ca poset, si asezarea lor ntro anumita
ordine ntro lege de distributivitate, astfel ncat acea lege sa nu e satisfacuta.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 31
Latici distributive
Remarca
Orice lant este o latice distributiva.

Intradevar, daca (L, ) este un lant (i. e. o mult ime total ordonata), atunci stim
ca (L, ) este o latice n care, pentru orice x, y L,
x y = inf{x, y} = min{x, y} si x y = sup{x, y} = max{x, y}.
Atunci, considerand trei elemente arbitrare x, y, z L, faptul ca (L, ) este lant
ne asigura de existent a unei ordonari ntre aceste elemente, de exemplu
x y z; n acest caz, din denit iile lui and de mai sus ( = max si
= min), obt inem: x (y z) = x z = x = x x = (x y) (x z). Celelalte
cazuri, privind alte ordonari posibile ntre x, y and z, se trateaza similar, si, din
analiza tuturor acestor cazuri, rezulta ca laticea (L, ) este distributiva.
Remarca
Remarca anterioara arata ca, de exemplu, L
n
(cu n N

, arbitrar, xat), (N, ),


(Z, ), (Q, ), (R, ) sunt latici distributive.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 31
Latici distributive
Corolar
(N, cmmmc, cmmdc, |) este o latice distributiva.
Demonstrat ie: Acest fapt rezulta din distributivitatea lant ului (N, ).

Intradevar, daca notam cu P mult imea numerelor prime naturale, observam ca


ecare numar natural nenul n se scrie sub forma: n =

p P
p
e
p
(n)
, unde
e
p
(n) = max{k N | p
k
|n} N pentru ecare p P, iar produsul anterior este
nit, i. e. familia (e
p
(n))
p P
este de suport nit, adica doar un numar nit de
elemente din aceasta familie sunt nenule.
Se mai observa ca, pentru orice m, n N

,
cmmmc{m, n} =

p P
p
max{e
p
(m), e
p
(n)}
si
cmmdc{m, n} =

p P
p
min{e
p
(m), e
p
(n)}
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 31
Latici distributive
Distributivitatea lant ului (N, max, min, ) ne asigura de faptul ca, pentru orice
x, y, z N

si orice p P,
min{e
p
(x), max{e
p
(y), e
p
(z)}} = max{min{e
p
(x), e
p
(y)}, min{e
p
(x), e
p
(z)}}, de
unde rezulta ca:

p P
p
min{e
p
(x), max{e
p
(y), e
p
(z)}}
=

p P
p
max{min{e
p
(x), e
p
(y)}, min{e
p
(x), e
p
(z)}}
, adica:
cmmdc{x, cmmmc{y, z}} = cmmmc{cmmdc{x, y}, cmmdc{x, z}}, iar aceasta
egalitate este exact prima lege de distributivitate aplicata numerelor naturale
nenule x, y, z.
(Daca nu suntet i obisnuit i cu acest gen de scriere, putet i efectua produsele de mai
sus numai dupa numerele naturale prime p care divid macar unul dintre numerele
naturale nenule x, y, z.)
A ramas de demonstrat faptul ca, atunci cand numarul 0 apare n prima lege de
distributivitate, egalitatea obt inuta este satisfacuta, fapt ce poate aratat foarte
usor, t inand seama de identitat ile: cmmmc{0, n} = 0 si cmmdc{0, n} = n, oricare
ar n N (inclusiv pentru n = 0).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 31
Logica matematica si computat ionala
Cursul VII
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 33
1
Latici
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 33
Latici

In acest curs vom continua studiul laticilor (caz particular de poseturi).


Amintim ca un poset este o mult ime (part ial) ordonata, i. e. o mult ime
nzestrata cu o relat ie de ordine pe ea.
poset = partially ordered set
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 33
Latici
Amintim:
O latice este simultan un poset si o structura algebrica nzestrata cu doua
operat ii binare, ecare dintre acestea cu anumite proprietat i specice.

In cursul anterior am denit doua tipuri de latici, anume laticile Ore si laticile
Dedekind, si apoi am demonstrat ca orice latice Ore poate organizata ca o
latice Dedekind, si orice latice Dedekind poate organizata ca o latice Ore,
asadar, de fapt, exista un singur fel de latice, care este simultan o latice Ore
si o latice Dedekind.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 33
Cele doua denit ii ale not iunii de latice
Denit ie
O latice Ore este un poset (L, ) cu proprietatea ca, pentru orice x, y L, exista
infx, y L si supx, y L.
Denit ie
O latice Dedekind este o structura algebrica (L, , ), unde L este o mult ime, iar
si sunt doua operat ii binare pe L (notate inxat si numite respectiv sau si si,
sau disjunct ie si conjunct ie, sau reuniune si intersect ie) care satisfac urmatoarele
proprietat i:
idempotent a: pentru orice x L, x x = x si x x = x;
comutativitate: pentru orice x, y L, x y = y x si x y = y x;
asociativitate: pentru orice x, y, z L, (x y) z = x (y z) si
(x y) z = x (y z);
absorbt ie: pentru orice x, y L, x (x y) = x si x (x y) = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 33
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Teorema
Cele doua denit ii ale not iunii de latice sunt echivalente. Mai precis, au loc
urmatoarele fapte.
1
Fie L := (L, ) o latice Ore. Denim (L) := (L, , ), unde si sunt
operat ii binare pe mult imea L, denite prin: pentru orice x, y L,
x y := supx, y si x y := infx, y n laticea Ore L. Atunci (L) este o
latice Dedekind.
2
Fie L := (L, , ) o latice Dedekind. Denim (L) := (L, ), unde este o
relat ie binara pe mult imea L, denita prin: pentru orice x, y L, x y
ddaca x y = y (ceea ce este echivalent cu x y = x, dupa cum ne asigura
o lema din cursul anterior). Atunci (L) este o latice Ore, n care, pentru
orice x, y L, infx, y = x y si supx, y = x y.
3
Aplicat iile si sunt inverse una alteia, adica: pentru orice latice Ore L,
((L)) = L, si, pentru orice latice Dedekind L, ((L)) = L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 33
Latici
De acum ncolo, vom numi orice latice Ore si orice latice Dedekind, simplu,
latice.
Conform teoremei anterioare, orice latice este simultan o latice Ore si o latice
Dedekind.
Ori de cate ori va data o latice, vom lucra cu ordinea ei part iala (care o
face latice Ore) si cu operat iile ei binare (disjunct ia si conjunct ia, care o fac
latice Dedekind) fara a specica la care dintre cele doua denit ii echivalente
ale unei latici ne vom referi ntrun anumit moment.
Pentru orice latice L, vom folosi oricare dintre notat iile: (L, ), (L, , ) si
(L, , , ), n funct ie de ce trebuie specicat despre structura de latice a lui
L: ordinea ei part iala , operat iile ei binare si , sau toate acestea.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 33
Latici marginite
Denit ie
Un poset marginit care este latice se numeste latice marginita.
Daca exista, primul element al (adica minimul) unei latici se noteaza, de obicei, cu
0.
Daca exista, ultimul element al (adica maximul) unei latici se noteaza, de obicei,
cu 1.
O latice marginita va notata (L, , 0, 1), sau (L, , , 0, 1), sau (L, , , , 0, 1),
cu notat iile prezentate mai sus.
O latice marginita se mai numeste latice cu 0 si 1 sau latice cu prim si ultim
element.
Denit ie
Laticea marginita cu un singur element (adica laticea marginita cu 0 = 1) se
numeste laticea marginita triviala.
Orice latice marginita de cardinal strict mai mare decat 1 (adica orice latice
marginita n care 0 ,= 1) se numeste latice marginita netriviala.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 33
Latici marginite
Remarca
Este evident ca orice latice nita nevida L este marginita, pentru ca existent a
inmumurilor si a supremumurilor submult imilor lui L cu unul sau doua elemente
implica existent a inmumurilor si a supremumurilor tuturor submult imilor nite
nevide ale lui L, dupa cum se poate deduce usor din demonstrat ia teoremei privind
echivalent a celor doua denit ii ale laticii (a se vedea cursul anterior): pentru orice
n N

si orice x
1
, . . . , x
n
L,
supx
1
, . . . , x
n
=

x
1
, n = 1,
supsupx
1
, . . . , x
n1
, x
n
, n > 1,
si
infx
1
, . . . , x
n
=

x
1
, n = 1,
infinfx
1
, . . . , x
n1
, x
n
, n > 1.

In consecint a, daca o latice L este nita si nevida, atunci ntreaga mult ime
ordonata L are inmum si supremum, care, desigur, apart in lui L, deci sunt minim
si respectiv maxim pentru L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 33
Latici marginite
Exemplu
Nu orice poset nit, nevid si marginit este latice, dupa cum arata acest exemplu,
cunoscut din cursurile anterioare:
r
r r
r r
r
d
d

d
d

r
r
r
r
0
a b
c d
1
Amintim ca submult imea a, b nu are supremum, pentru ca mult imea
majorant ilor sai este c, d, 1, care nu are minim, iar submult imea c, d nu are
inmum, pentru ca mult imea minorant ilor sai este 0, a, b, care nu are maxim.
Remarca
Este imediat ca, n orice latice marginita (L, , , , 0, 1), pentru orice element
x L, ntrucat 0 x 1, rezulta ca avem: x 0 = infx, 0 = minx, 0 = 0 si,
cu demonstrat ii similare, x 0 = x, x 1 = x si x 1 = 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 33
Principiul dualitat ii pentru latici marginite
Conform Principiului dualitat ii pentru poseturi, 0 si 1 sunt not iuni duale ntro
latice marginita, iar acest fapt, mpreuna cu Principiul dualitat ii pentru latici,
ne da Principiul dualitat ii pentru latici marginite: orice rezultat privind o latice
marginita arbitrara (L, , , , 0, 1) ramane valabil daca n el interschimbam cu
, cu :=
1
si 0 cu 1.
Ca si la Principiul dualitat ii pentru poseturi si la Principiul dualitat ii pentru
latici, este esent ial ca laticea marginita sa e arbitrara, adica acest principiu se
refera n mod strict la rezultate valabile n toate laticile marginite.
Motivul valabilitat ii acestui principiu este faptul ca, daca (L, , , , 0, 1) este o
latice marginita, atunci, dupa cum arata Principiul dualitat ii pentru poseturi si
Principiul dualitat ii pentru latici, (L, , , , 1, 0) este, de asemenea, o latice
marginita, numita duala laticii marginite (L, , , , 0, 1).
Este evident ca duala dualei unei latici marginite (L, , , , 0, 1) este chiar
(L, , , , 0, 1).
De acum ncolo, atunci cand vom face apel la Principiul dualitat ii pentru latici
marginite, vom scrie, simplu, prin dualitate.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 33
Complementul unui element ntro latice marginita
Denit ie
Fie (L, , , 0, 1) latice marginita.
Un element x L se zice complementat ddaca exista un element y L a. .
x y = 1 si x y = 0.
Un astfel de element y se numeste complement al lui x.
O latice marginita se zice complementata ddaca toate elementele sale sunt
complementate.
Remarca

In mod evident, daca (L, , , 0, 1) este o latice marginita si x, y L sunt a. . y


este un complement al lui x, atunci x este un complement al lui y, dupa cum
arata comutativitatea lui si .
Remarca
Este imediat faptul ca, n orice latice marginita (L, , , 0, 1), 0 si 1 sunt
complemente unul altuia si niciunul dintre ele nu are alte complemente, pentru ca,
daca a L este un complement al lui 0, atunci a = a 0 = 1, iar, daca b L este
un complement al lui 1, atunci b = b 1 = 0.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 33
Latici distributive
Amintim:
Propozit ie

In orice latice (L, , ), urmatoarele doua armat ii, numite legile de


distributivitate, sunt echivalente:
(d
1
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z);
(d
2
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z).
Denit ie
O latice se zice distributiva ddaca satisface una (si deci pe amandoua) dintre
condit iile (d
1
) si (d
2
) din propozit ia precedenta.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 33
Unicitatea complementului n latici distributive marginite
Remarca

In orice latice distributiva marginita, complementul unui element, daca exista, este
unic.

Intradevar, e (L, , , , 0, 1) o latice distributiva marginita si x, a, b L a. . a


si b sunt complemente ale lui x, adica:

x a = 1
x a = 0
si

x b = 1
x b = 0
Atunci, conform relat iilor de mai sus (care dau denit ia unui complement),
distributivitat ii lui L si commutativitat ii lui ,
a = a 1 = a (x b) = (a x) (a b) = (x a) (a b) = 0 (a b) = a b,
deci a = a b, ceea ce nseamna ca a b (a se vedea teorema privind echivalent a
celor doua denit ii ale not iunii de latice).
Interschimband a si b n sirul de egalitat i de mai sus, obt inem b = b a, deci
b a.
Prin urmare a = b, conform antisimetriei relat iei de ordine .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 33
Unicitatea complementului n latici distributive marginite
Exemplu
0
r
r r r
r
d
d

d
d
a b c
1
0
r
r
r
r
r
d
d

d
x
y
z
1
diamantul pentagonul
Aceste doua latici marginite nu sunt distributive.

Intradevar, n diamant, ecare doua dintre elementele a, b, c sunt complemente


ale celui deal treilea.
Iar, n pentagon, y si z sunt complemente ale lui x.
Deci aceste doua latici marginite nu satisfac proprietatea de unicitate a
complementului, asadar nu sunt distributive, conform remarcii de mai sus.
Cele doua latici marginite nedistributive din exemplul anterior ofera o caracterizare
a laticilor distributive, pe care o vom vedea mai tarziu, n acest curs.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Denit ie
Fie (A, ) si (B, _) doua poseturi, iar f : A B o funct ie.
f se zice izotona (sau crescatoare) ddaca f pastreaza ordinea, i. e.: pentru orice
x, y A, x y implica f (x) _ f (y).
f se zice antitona (sau descrescatoare) ddaca f inverseaza ordinea, i. e.: pentru
orice x, y A, x y implica f (y) _ f (x).
Denit ie
Fie (L, , ) si (M, ., ) doua latici si f : L M o funct ie.
f se numeste morsm de latici ddaca f comuta cu operat iile de latici, i. e.: pentru
orice x, y L,
1
f (x y) = f (x) . f (y)
si
2
f (x y) = f (x) f (y).
Un morsm de latici de la o latice la ea nsasi se numeste endomorsm al acelei
latici.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Remarca
Orice morsm de latici este funct ie izotona.

Intradevar, daca (L, , , ) si (M, ., , _) sunt doua latici si f : L M este un


morsm de latici, atunci, pentru orice x, y L a. . x y, ceea ce este echivalent
cu x y = y, avem: f (x) . f (y) = f (x y) = f (y), asadar f (x) _ f (y).
Denit ie
Fie (L, , , 0, 1) si (M, ., , , ) doua latici marginite si f : L M o funct ie.
f se numeste morsm de latici marginite ddaca este morsm de latici si f (0) =
si f (1) = .
Un morsm de latici marginite de la o latice marginita la ea nsasi se numeste
endomorsm al acelei latici marginite.
Remarca (tema pentru acasa)
Compunerea a doua funct ii izotone (respectiv morsme de latici, respectiv
morsme de latici marginite) este o funct ie izotona (respectiv un morsm de
latici, respectiv un morsm de latici marginite).
Demonstrat ia se face prin aplicarea denit iilor acestor not iuni.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Denit ie
Un izomorsm de latici (marginite) este un morsm de latici (marginite)
inversabil, i. e. un morsm de latici (marginite) care este o funct ie inversabila a
carei inversa este tot un morsm de latici (marginite).
Un automorsm de latici (marginite) este un izomorsm de latici (marginite) ntre
o latice (marginita) si ea nsasi (adica un endomorsm de latici (marginite)
inversabil).
Denit ie
Doua latici (marginite) ntre care exista un izomorsm de latici (marginite) se zic
izomorfe.

In general, oricare doua structuri algebrice de acelasi tip ntre care exista un
izomorsm se vor zice izomorfe.
Propozit ie
O funct ie ntre doua latici (marginite) este un izomorsm de latici (marginite)
ddaca este un morsm bijectiv de latici (marginite), adica un morsm de latici
(marginite) care este funct ie bijectiva.
Cu alte cuvinte, inversa oricarui morsm bijectiv de latici (marginite) este, de
asemenea, un morsm de latici (marginite).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Demonstrat ie: Implicat ia directa este imediata, pentru ca, asa cum sugereaza
enunt ul, orice izomorsm de latici (marginite) este simultan un morsm de latici
(marginite) si o funct ie inversabila, deci bijectiva.
Reciproc, e (L, , ) si (M, ., ) doua latici si f : L M un morsm bijectiv de
latici. Sa demonstram ca, n aceste ipoteze, rezulta ca f este un izomorsm de
latici.
f este, asadar, o funct ie bijectiva, deci inversabila. Fie f
1
: M L inversa
funct iei f .
Fie a, b M. f este bijectiva, deci surjectiva, deci exista x, y L a. . f (x) = a si
f (y) = b. Aplicand f
1
n ambii membri ai ecareia dintre aceste doua egalitat i,
obt inem: f
1
(a) = f
1
(f (x)) = x si f
1
(b) = f
1
(f (y)) = y.
Rezulta ca
f
1
(a . b)
=
f
1
(f (x) . f (y)) = f
1
(f (x y)) = x y = f
1
(a) f
1
(b). Prin
dualitate, rezulta ca avem si: f
1
(a b) = f
1
(a) f
1
(b). Asadar f
1
este
morsm de latici, prin urmare f este un morsm de latici inversabil cu inversa
morsm de latici, i. e. f este un izomorsm de latici.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Daca (L, , , 0, 1) si (M, ., , , ) sunt latici marginite si f : L M este un
morsm bijectiv de latici marginite, atunci:
f este un morsm bijectiv de latici, prin urmare, conform celor de mai sus,
inversa f
1
: M L a lui f este un morsm de latici;
n plus, conform denit iei unui morsm de latici marginite, f (0) = si
f (1) = , deci f
1
() = f
1
(f (0)) = 0 si f
1
() = f
1
(f (1)) = 1, asadar
f
1
este un morsm de latici marginite.
Asadar, f este un morsm de latici marginite inversabil cu inversa morsm de
latici marginite, i. e. f este un izomorsm de latici marginite.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Denit ie
O funct ie ntre doua poseturi se numeste izomorsm de ordine sau izomorsm de
poseturi ddaca este izotona, bijectiva si cu inversa izotona.
Exemplu
Funct ia f ntre urmatoarele doua poseturi (pe care le notam (0, a, b, ) si
(0, x, 1, _), respectiv), data prin f (0) = 0, f (a) = x si f (b) = 1, este izotona si
bijectiva, dar inversa ei, care are valorile: f
1
(0) = 0, f
1
(x) = a si f
1
(1) = b,
nu este izotona, pentru ca x _ 1 n al doilea poset, dar f
1
(x) = a b = f
1
(1)
(n primul poset, a si b sunt incomparabile).
0
r
r r
d
d

a b
E
f
0
r
r
r
x
1
Propozit ie
O funct ie ntre doua latici este izomorsm de latici ddaca este izomorsm de
ordine (ntre poseturile subiacente celor doua latici).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Demonstrat ie: Implicat ia directa rezulta din denit ia unui izomorsm de latici si
faptul ca orice morsm de latici este funct ie izotona.
Reciproc, e (L, , , ) si (M, ., , _) doua latici si f : L M un izomorsm de
ordine ntre poseturile (L, ) si (M, _), adica f este o funct ie izotona bijectiva, iar
inversa ei, f
1
: M L, este, de asemenea, izotona.
Fie a, b L, arbitrare, xate. Demonstram ca f (a b) = f (a) . f (b).
a b = supa, b, iar a supa, b si b supa, b.
Asadar, a a b si b a b, iar f este izotona, prin urmare f (a) _ f (a b) si
f (b) _ f (a b), deci f (a b) este un majorant al submult imii f (a), f (b) a lui
(M, _), prin urmare supf (a), f (b) _ f (a b), conform denit iei supremumului.
Dar f (a) . f (b) = supf (a), f (b), deci f (a) . f (b) _ f (a b).
De aici, demonstrat ia poate continua n mai multe moduri.
De exemplu, sa notam cu u := f (a b) M, pentru comoditatea scrierii n cele
ce urmeaza.
Cu aceasta notat ie, ultima relat ie de mai sus devine: f (a) . f (b) _ u.
Au loc: f (a) _ supf (a), f (b) = f (a) . f (b) _ u si
f (b) _ supf (a), f (b) = f (a) . f (b) _ u, iar tranzitivitatea relat iei de ordine _
arata, acum, ca f (a) _ u si f (b) _ u.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Ipoteza ca f
1
este izotona si ultimele doua relat ii de mai sus implica
a = f
1
(f (a)) f
1
(u) si b = f
1
(f (b)) f
1
(u), deci f
1
(u) este majorant
pentru submult imea a, b a lui (L, ).
Acum aplicam din nou denit ia supremumului, si obt inem:
a b = supa, b f
1
(u).
Prin urmare, ntrucat f este izotona, avem: f (a b) _ f (f
1
(u)) = u.

In relat ia f (a b) _ u, pe care tocmai am demonstrato, nlocuim


u = f (a) . f (b) conform notat iei de mai sus, si obt inem f (a b) _ f (a) . f (b).
Asadar, f (a b) = f (a) . f (b).
Prin dualitate, rezulta ca si f (a b) = f (a) f (b).
Ultimele doua egalitat i arata ca f este un morsm de latici.
Dar, prin ipoteza, f este o funct ie inversabila, deci bijectiva.
Deci f este un morsm bijectiv de latici, asadar, conform propozit iei anterioare,
rezulta ca f este un izomorsm de latici.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 33
Funct ii izotone versus morsme de latici
Remarca
Fie (L, ) un lant (adica o mult ime total ordonata, adica o mult ime liniar
ordonata). Atunci, pentru orice a, b L, a b implica b < a, unde <:=
L
este ordinea stricta asociata lui .

Intradevar, pentru orice a, b L, faptul ca
(L, ) este lant implica a b sau b a, asadar, daca a b, atunci b a si
a ,= b, prin urmare b < a.
Exercit iu (tema pentru seminar)
Fie f : L M o funct ie bijectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, _).
Aratat i ca, daca (L, ) este lant , atunci inversa lui f , f
1
, este izotona, adica f
este izomorsm de ordine.
Indicat ie: aplicat i metoda reducerii la absurd, remarca anterioara si injectivitatea
funct iei din enunt .
Exercit iu (tema pentru seminar)
Fie f : L M o funct ie surjectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, _).
Aratat i ca, daca (L, ) este lant , atunci (M, _) este lant .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 33
Sublatici si sublatici marginite
Denit ie
Data o latice (L, , ), o submult ime M a lui L se numeste sublatice a lui L ddaca
este nchisa la operat iile de latice ale lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y, x y M.
Data o latice marginita (L, , , 0, 1), o submult ime M a lui L se numeste
sublatice marginita a lui L ddaca este nchisa la operat iile de latice marginita ale
lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y, x y M;
0, 1 M.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 33
Sublatici si sublatici marginite
Remarca
Este imediat ca o sublatice (marginita) M a unei latici (marginite) L este o latice
(marginita) cu operat iile induse pe M de operat iile lui L, adica restrict iile
operat iilor lui L la M:
restrict ia lui la M este operat ia binara . pe M, denita prin: oricare ar
x, y M, x . y := x y;
restrict ia lui la M este operat ia binara pe M, denita prin: oricare ar
x, y M, x y := x y;
pentru latici marginite:
restrict ia lui 1 la M la M este 1 (aceasta este o constanta, i. e. o operat ie
zeroara, adica o operat ie fara argumente);
restrict ia lui 0 la M la M este 0 (si aceasta este o constanta, i. e. o operat ie
zeroara, adica o operat ie fara argumente).
Operat iile induse se noteaza, de obicei, la fel ca operat iile laticii L:
operat ia ., denita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
operat ia , denita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
n cazul laticilor marginite, primul si ultimul element al sublaticii marginite
M, ca prim si, respectiv, ultim element al laticii marginite M, se noteaza, de
obicei tot cu 0 si 1, respectiv.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 33
Sublatici si sublatici marginite
Remarca
Cu notat iile din remarca anterioara, este trivial ca ordinea part iala a unei sublatici
M a lui L (ca latice cu operat iile induse de cele ale lui L) este exact ordinea
part iala a lui L restrict ionata la M, care (amintim) se noteaza, n mod uzual, la fel
ca ordinea part iala a lui L:
notand cu _ ordinea laticii M, pentru orice x, y M, avem: x _ y ddaca
x . y = y ddaca x y = y ddaca x y;
deci ordinea _ a laticii M este, ntradevar, restrict ia lui la M, si _ se
noteaza, de obicei, tot cu .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 33
Sublatici si sublatici marginite
Exemplu
Fie L laticea marginita data de urmatoarea diagrama Hasse:
0
d
d

d
d
r
r r
r
a
r
r
d
1
b c
Se observa, direct din aceasta diagrama Hasse, ca submult imea M := a, b, c, d
este o sublatice a lui L, pentru ca este nchisa la inmumurile si supremumurile
perechilor de elemente ale ei.
Evident, M este o latice marginita, cu primul element a si ultimul element d.
Dar 0, 1 / M (primul si ultimul element din L nu apart in lui M), asadar M nu este
o sublatice marginita a lui L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 33
Caracterizare a laticilor distributive
Remarca
Este evident ca orice sublatice a unei latici distributive este distributiva.
Amintim ca urmatoarele doua latici nu sunt distributive.
0
r
r r r
r
d
d

d
d
a b c
1
0
r
r
r
r
r
d
d

d
x
y
z
1
diamantul pentagonul
Propozit ie
O latice L este distributiva ddaca nu are nicio sublatice izomorfa cu diamantul sau
cu pentagonul.
Observat ie
Demonstrat ia propozit iei anterioare se gaseste n Curs de bazele informaticii.
Latici si algebre booleene, de Sergiu Rudeanu, precum si n cele doua cart i de D.
Busneag si D. Piciu din bibliograa din primul curs.
Aceasta demonstrat ie nu face parte din materia pentru examen.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 33
Latici complete
Denit ie
O latice (L, ) se zice completa ddaca, pentru orice A L, exista inf(A) si sup(A)
n posetul (L, ).
Pentru orice A L, inf(A) se mai noteaza cu

xA
x, iar sup(A) se mai noteaza cu

xA
x.
Exemplu
Pentru orice mult ime T, laticea (T(T), , , , , T) este marginita,
distributiva si completa.
Laticea ((0, 1) R, max, min) nu este marginita, este distributiva (ind lant ,
i. e. mult ime total ordonata) si nu este completa (de exemplu, nu exista n
(0, 1) inf1/n [ n N

).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 33
Latici complete
Remarca
Orice latice completa (L, ) este marginita, pentru ca exista inf(L) L si
sup(L) L, deci acestea sunt respectiv min(L) = 0 si max(L) = 1, cu notat ia
clasica pentru primul si ultimul element al unei latici.
Orice latice nita si nevida este completa, pentru ca, dupa cum am
demonstrat mai sus, orice latice nevida cont ine inmumurile si supremumurile
tuturor submult imilor sale nite si nevide si, n plus, orice latice nita si
nevida are prim si ultim element, iar acestea sunt, respectiv, supremumul si
inmumul mult imii vide.

Intradevar, pentru orice poset marginit (L, , 0, 1),
sup()
denit ie
= minx [ x L, a. . (y)(y y x) = minx [ x
L = min(L) = 0, pentru ca, oricare ar un element y, armat ia y este
falsa, si deci implicat ia y y x este adevarata pentru orice element x.
Dual, inf() = max(L) = 1.
De fapt, calculul anterior arata ca, ntrun poset (L, ), sup() exista ddaca
min(L) exista, si, daca acestea exista, atunci sunt egale. Dual, la fel se
ntampla pentru inf() si max(L).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 33
Latici complete
Urmatoarea propozit ie arata ca, n denit ia unei latici complete, este sucient sa
impunem condit ia existent ei inmumurilor tuturor submult imilor laticii, si, de
asemenea, este sucient sa impunem condit ia existent ei supremumurilor tuturor
submult imilor laticii.
Propozit ie
Fie (L, ) un poset. Atunci urmatoarele armat ii sunt echivalente:
1
pentru orice A L, inf(A) exista n L;
2
pentru orice A L, sup(A) exista n L.
Demonstrat ie: Condit ia (1) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are minim, iar
condit ia (2) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are maxim. Deci, daca (L, )
satisface una dintre condit iile (1) si (2), atunci L este nevida.

In cele ce urmeaza, vom considera L nevida.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 33
Latici complete
(1) (2) : Ipoteza acestei implicat ii, anume existent a n (L, ) a inmumurilor
tuturor submult imilor lui L, implica faptul ca:
n (L, ) exista inf() = max(L), conform remarcii anterioare; deci (L, ) are
maxim;
n (L, ) exista inf(L) = min(L); deci (L, ) are minim.
Conform remarcii anterioare, rezulta ca n (L, ) exista sup() = min(L).
Fie, acum, , = A L si M := m L [ (x A)x m L, i. e. M este
mult imea majorant ilor lui A. M ,= , pentru ca max(L) M.
Faptul ca (L, ) satisface condit ia (1) arata ca exista s := inf(M) L.
Pentru orice x A si orice y M, are loc x y, conform denit iei mult imii M.
Deci orice element x al mult imii nevide A este minorant al lui M. Denit ia
inmumului arata acum ca x inf(M) = s, oricare ar x A. Deci s = inf(M)
este un majorant al lui A, adica s = inf(M) M, conform denit iei lui M. Dar
s = inf(M) M nseamna ca s = min(M), adica s este cel mai mic majorant al
lui A, adica s = sup(A), conform denit iei supremumului.
(2) (1) : Rezulta, prin dualitate, din prima implicat ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 33
Logica matematica si computat ionala
Cursul VIII
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 52
1
Preliminarii despre algebre produs direct
2
Latici
3
Algebre Boole
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct

In acest curs vom ncheia studiul laticilor oarecare, si vom ncepe sa studiem
algebrele Boole (caz particular de latici).
Dar vom ncepe prin a descrie anumite operat ii cu relat ii binare, pe care le
vom aplica n cazul relat iilor de ordine.
Amintim ca un poset este o mult ime (part ial) ordonata, i. e. o mult ime
nzestrata cu o relat ie de ordine pe ea.
poset = partially ordered set
Un poset a carui relat ie de ordine este totala (i. e. liniara, i. e. oricare doua
elemente ale posetului sunt comparabile) se numeste mult ime total ordonata
sau mult ime liniar ordonata sau lant .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Denit ie
Fie (A
i
)
i I
o familie arbitrara de mult imi. Se deneste reuniunea disjuncta a
familiei (A
i
)
i I
ca ind mult imea notata

i I
A
i
si denita prin:

i I
A
i
:=
_
i I
(A
i
i )
Observat ie
Reuniunea disjuncta este un fel de reuniune n care mult imile care se reunesc
sunt facute disjuncte, prin atasarea la ecare element al uneia dintre aceste
mult imi a indicelui mult imii respective.
Notat ie
Adesea, elementele reuniunii disjuncte se noteaza fara indicii atasati, considerand
ca, atunci cand se specica, despre un element x al reuniunii disjuncte

i I
A
i
, ca
x A
i
0
, pentru un anumit i
0
I , atunci se nt elege ca este vorba despre elementul
(x, i
0
) al reuniunii disjuncte

i I
A
i
(se identica x cu (x, i
0
)).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Notat ie
Daca avem o familie nita si nevida de mult imi, (A
i
)
i 1,n
, cu n N

, atunci avem
notat iile echivalente pentru reuniunea disjuncta a acestei familii:

i 1,n
A
i
notat ie
=
n

i =1
A
i
notat ie
= A
1

A
2

. . .

A
n
Remarca
Ultima dintre notat iile de mai sus este permisa datorita asociativitat ii reuniunii
disjuncte ca operat ie binara (adica aplicata unei familii formate din doua
mult imi): pentru orice mult imi A, B, C, se arata imediat (folosind denit ia
reuniunii disjuncte si o identicare de indici, adica o biject ie ntre mult imile de
indici care apar) ca are loc legea de asociativitate: A

(B

C) = (A

B)

C.
Exemplu
Fie A = 0, 1, 2, 3 si B = 1, 3, 5. Cine este reuniunea disjuncta A

B?
Putem considera ca familia de mult imi A,B este indexata de mult imea 1, 2,
iar A are indicele 1 si B are indicele 2, adica A, B = A
1
, A
2
, cu A
1
:= A si
A
2
:= B. Avem, asadar:
A

B = A
1

A
2
= (0, 1), (1, 1), (2, 1), (3, 1), (1, 2), (3, 2), (5, 2)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Denit ie
Fie (A, ) si (B, _) doua poseturi. Se denesc:
suma directa a poseturilor (A, ) si (B, _), notata (A, ) (B, _), ca ind
perechea (A

B, _), unde _ este urmatoarea relat ie binara pe


A

B: _:= _ (a, b) [ a A, b B, cu identicarea ntre


ecare element al lui A B si elementul reuniunii disjuncte A

B care i
corespunde;
produsul direct al poseturilor (A, ) si (B, _), notat (A, ) (B, _), ca ind
perechea (A B, _), unde _ este urmatoarea relat ie binara pe
mult imea produs direct A B:
_:= ((a
1
, b
1
), (a
2
, b
2
)) [ a
1
, a
2
A, b
1
, b
2
B, a
1
a
2
, b
1
_ b
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Remarca (tema pentru acasa)
Cu notat iile din denit ia anterioara, relat iile binare suma directa, _, si produs
direct, _, sunt relat ii de ordine pe A

B si A B, respectiv. Adica:
(A

B, _) si (A B, _)
sunt poseturi.
Acest fapt se demonstreaza prin vericarea directa, cu denit ia, a proprietat ilor
unei relat ii de ordine (reexivitate, tranzitivitate, antisimetrie).

In cazul sumei directe, se analizeaza toate cazurile n care se pot aa cate doua
elemente x, y A

B vizavi de mult imile din care provin acestea: sunt ambele


din A, ambele din B, sau unul din A si unul din B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Remarca (tema pentru acasa)
Se observa din diagramele Hasse care urmeaza si se demonstreaza usor ca:
suma directa de poseturi este asociativa, dar nu este comutativa;
produsul direct de poseturi este asociativ si comutativ, pana la un
izomorsm de poseturi, i. e., pentru orice poseturi (A,
A
), (B,
B
) si
(C,
C
), exista un izomorsm de poseturi ntre
((A,
A
) (B,
B
)) (C,
C
) si (A,
A
) ((B,
B
) (C,
C
)) (anume
f : (A B) C A (B C), pentru orice a A, b B si c C,
f ((a, b), c) = (a, (b, c))) si exista un izomorsm de poseturi ntre
(A,
A
) (B,
B
) si (B,
B
) (A,
A
) (anume g : A B B A, pentru
orice a A si b B, g(a, b) = (b, a)).
Se demonstreaza simplu ca si produsul direct de latici, latici marginite, respectiv
algebre Boole (structuri pe care le vom studia mai tarziu) este asociativ si
comutativ, pana la un izomorsm, n aceste cazuri un izomorsm de latici,
latici marginite, respectiv algebre Boole.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Remarca (tema pentru seminar)
Fie (A, ) si (B, _) doua poseturi.
1
Daca [A[ 2 si [B[ 2, atunci produsul direct (A, ) (B, _) nu este lant .
2
Daca A este un singleton (i. e. o mult ime cu un singur element), atunci
poseturile (A, ) (B, _) si (B, _) sunt izomorfe (i. e. exista un izomorsm
de poseturi ntre ele).
3
Daca B este un singleton, atunci poseturile (A, ) (B, _) si (A, ) sunt
izomorfe.
Remarca
Remarca anterioara arata ca lant urile sunt indecompozabile raportat la produsul
direct (i. e. lant urile nu pot descompuse n produs direct de alte poseturi).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Sa vedem cum arata diagramele Hasse ale poseturilor suma directa si produs
direct de doua poseturi nite.
Fie, pentru exemplicare, urmatoarele doua poseturi:
r
a
r
b
r
c
d
d

(A, )
r
u
r
z
r
x
r
y

d
d
(B, _)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Diagrama Hasse a sumei directe (A

B, _) se obt ine astfel: se deseneaza


diagrama Hasse a lui (A, ) dedesubtul diagramei Hasse a lui (B, _), apoi se
uneste ecare element maximal al lui A cu ecare element minimal al lui B:
r
a
r&
&
&
&

b
r
c
d
d

(A

B, _)
r
u
r
z
r
x
r
y

d
d
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Diagrama Hasse a produsului direct (A B, _) se obt ine astfel:
se deseneaza [B[ (adica 4, aici) copii ale diagramei Hasse a lui (A, ) si se
aseaza pe pozit iile n care apar nodurile n diagrama Hasse a lui (B, _);
se eticheteaza ecare nod din ecare copie a diagramei Hasse a lui (A, ) cu
perechea formata din:
eticheta lui din diagrama Hasse a lui (A, )
si
eticheta nodului din diagrama Hasse a lui (B, ) caruia i corespunde
respectiva copie a diagramei Hasse a lui (A, );
se adauga muchiile care unesc ecare nod etichetat cu (, ), cu A si
B, cu ecare nod etichetat cu (, ), cu B si si unite prin
muchie n diagrama Hasse a lui (B, _):
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
r
(a, x)
r
(b, x)
r
(c, x)
d
d

(A B, _)
r
(a, y)
r
(b, y)
r
(c, y)
d
d

r
(a, u)
r
(b, u)
r
(c, u)
d
d

r
r
r
r
r
r
r
(a, z)
r

r
r
r
r
r
r
r
(b, z)
r

r
r
r
r
r
r
r
(c, z)
d
d

Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Remarca
Conform unei remarci de mai sus, operat ia suma directa de poseturi este
asociativa, ceea ce permite generalizarea ei la suma directa a unei familii nite
nevide de poseturi (A
i
,
i
)
i 1,n
, cu n N

, prin urmatoarea denit ie recursiva:


suma directa a familiei (A
i
,
i
)
i 1,n
se noteaza cu
(A
1
,
1
) (A
2
,
2
) . . . (A
n
,
n
) sau
n

i =1
(A
i
,
i
) sau
(A
1

A
2

. . .

A
n
,
1

2
. . .
n
) sau (
n

i =1
A
i
,
n

i =1

i
) si este posetul
denit, recursiv, astfel:
n

i =1
(A
i
,
i
) :=
_

_
(A
1
,
1
), daca n = 1;
(
n1

i =1
(A
i
,
i
)) (A
n
,
n
), daca n > 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Remarca
Conform unei remarci de mai sus, operat ia produs direct de poseturi este
asociativa, ceea ce permite generalizarea ei la produs direct al unei familii nite
nevide de poseturi (A
i
,
i
)
i 1,n
, cu n N

, prin denit ia recursiva: produsul


direct al familiei (A
i
,
i
)
i 1,n
se noteaza cu (A
1
,
1
) (A
2
,
2
) . . . (A
n
,
n
)
sau
n

i =1
(A
i
,
i
) sau (A
1
A
2
. . . A
n
,
1

2
. . .
n
) sau (
n

i =1
A
i
,
n

i =1

i
)
si este posetul denit, recursiv, astfel:
n

i =1
(A
i
,
i
) :=
_

_
(A
1
,
1
), daca n = 1;
(
n1

i =1
(A
i
,
i
)) (A
n
,
n
), daca n > 1.
Notat ie
Cu notat iile din remarca anterioara, daca
(A
1
,
1
) = (A
2
,
2
) = . . . = (A
n
,
n
) = (A, ), atunci produsul direct
(A A . . . A
. .
n de A
, . . .
. .
n de
) se mai noteaza cu (A
n
, ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Produsul direct poate generalizat la familii arbitrare de poseturi, astfel:
Denit ie
Fie ((A
i
,
i
))
i I
o familie arbitrara de poseturi. Atunci se deneste produsul direct
al acestei familii, notat

i I
(A
i
,
i
), ca ind (

i I
A
i
, ), unde este o relat ie
binara pe produsul direct de mult imi

i I
A
i
= f [ f : I
_
i I
A
i
, (i I )f (i ) A
i
, denita prin: pentru orice
f , g

i I
A
i
,
f g ddaca f (i ) g(i ), oricare ar i I .
Remarca (tema pentru acasa)
Vericand direct proprietat ile unei relat ii de ordine (reexivitate, tranzitivitate si
antisimetrie), se arata ca relat ia binara din denit ia anterioara este o relat ie de
ordine, deci (

i I
A
i
, ) este un poset.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 52
Produsul direct al familiei vide
Remarca
Produsul direct al familiei vide de mult imi este un singleton, adica o mult ime
cu un singur element.
Prin urmare, produsul direct al familiei vide de poseturi este un singleton ,
organizat ca poset cu unica relat ie de ordine pe un singleton, anume (, ).
La fel stau lucrurile pentru produsul direct al unei familii vide de structuri
algebrice de un anumit tip (a se vedea mai jos aceasta generalizare).

Intradevar, sa nlocuim mult imea de indici I cu n denit ia anterioara.


Reuniunea familiei vide de mult imi este , asadar mult imea

i
A
i
= f [ f : = (, , ) (unica funct ie de la la ; a se vedea
denit ia unei funct ii).
Asadar, pentru orice mult ime A, A

= (, , ).
Este admisa si notat ia A
0
n loc de A

.
Aceste notat ii pot extinse la produsul direct al familiei vide de poseturi sau de
structuri algebrice de un anumit tip (a se vedea mai jos).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Notat ie
Pentru (A
i
,
i
) = (A, ), oricare ar i I , n denit ia anterioara, produsul direct
al familiei ((A
i
,
i
))
i I
devine (A
I
, ) (notand ordinea de pe A
I
= f : I A la
fel ca ordinea de pe A).
Remarca

In denit iile produsului direct (a doua poseturi, al unei familii nite nevide de
poseturi, al unei familii arbitrare de poseturi) se pot nlocui poseturile cu
mult imi nzestrate cu relat ii binare arbitrare, si se obt ine not iunea de produs
direct al unor relat ii binare, care este o relat ie binara pe mult imea data de
produsul direct al respectivelor mult imi.
Dar produsul direct se poate deni si pentru structuri algebrice de acelasi tip,
nzestrate cu anumite operat ii, pe baza carora se denesc, punctual, operat iile
produsului direct.

In cazul laticilor, a caror denit ie o vom aminti ndata, produsul direct al unor
latici este simultan un poset produs direct (latice Ore) si o structura
algebrica produs direct, cu doua operat ii binare (latice Dedekind).
Vom exemplica mai jos not iunea de produs direct al unor mult imi nzestrate
si cu operat ii, si cu relat ii binare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Sa exemplicam pe o structura formata dintro mult ime nzestrata cu o relat ie
binara si trei operat ii, dintre care una binara, una unara (adica avand un singur
argument) si una zeroara (adica fara argumente, adica o constanta).
Mai ntai pentru produse directe nite nevide.
Fie n N

si n structuri algebrice de acelasi tip (A


i
,
i
, f
i
, c
i
,
i
), cu i 1, n, unde,
pentru ecare i 1, n:

i
: A
i
A
i
A
i
este o operat ie binara (pe care o vom nota inxat: x
i
y,
pentru x, y A
i
),
f
i
: A
i
A
i
este o operat ie unara,
c
i
A
i
este o operat ie zeroara (adica o constanta),

i
A
i
A
i
este o relat ie binara,
ecare dintre acestea pe mult imea A
i
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Atunci putem deni algebra produs direct (A, , f , c, ), cu:
A
denit ie
=
n

i =1
A
i
,
cu operat iile produs direct:

denit ie
=
n

i =1

i
notat ie
= (
1
, . . . ,
n
),
f
denit ie
=
n

i =1
f
i
notat ie
= (f
1
, . . . , f
n
),
c
denit ie
=
n

i =1
c
i
notat ie
= (c
1
, . . . , c
n
)
si relat ia binara produs direct:

denit ie
=
n

i =1

i
notat ie
= (
1
, . . . ,
n
),
denite pe componente, i. e. ca mai jos, unde notat ia pentru un element
a = (a
1
, . . . , a
n
) A semnica faptul ca a
1
A
1
, . . . , a
n
A
n
:
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
pentru orice x = (x
1
, . . . , x
n
), y = (y
1
, . . . y
n
) A,
x y
denit ie
= (x
1

1
y
1
, . . . , x
n

n
y
n
) A;
pentru orice x = (x
1
, . . . , x
n
) A, f (x)
denit ie
= (f
1
(x
1
), . . . , f
n
(x
n
)) A;
constanta c
denit ie
= (c
1
, . . . , c
n
) A;
pentru orice x = (x
1
, . . . , x
n
), y = (y
1
, . . . y
n
) A, prin denit ie, xy ddaca
x
1

1
y
1
, . . . , x
n

n
y
n
.
Daca (A
1
,
1
, f
1
, c
1
,
1
) = . . . = (A
n
,
n
, f
n
, c
n
,
n
) = (B,
B
, f
B
, c
B
,
B
), atunci
A = B
n
= (b
1
, . . . , b
n
) [ b
1
, . . . , b
n
B, si operat iile si relat ia binara produs pot
notate la fel ca acelea ale lui B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Si acum cazul general: e ((A
i
,
i
, f
i
, c
i
,
i
))
i I
o familie arbitrara de structuri
algebrice, unde, pentru ecare i I :

i
: A
i
A
i
A
i
este o operat ie binara (pe care o vom nota inxat: x
i
y,
pentru x, y A
i
),
f
i
: A
i
A
i
este o operat ie unara,
c
i
A
i
este o operat ie zeroara (adica o constanta),

i
A
i
A
i
este o relat ie binara,
ecare dintre acestea pe mult imea A
i
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 52
Preliminarii despre algebre produs direct
Atunci putem deni algebra produs direct (A, , f , c, ), cu:
A
denit ie
=

i I
A
i
= h [ h : I A, (i I )h(i ) A
i
,
cu operat iile produs direct (binara), f (unara), c (zeroara, i. e. constanta) si
relat ia binara produs direct pe A denite punctual, pe baza celor ale structurilor
algebrice (A
i
,
i
, f
i
, c
i
,
i
), cu i I , i. e. ca mai jos:
pentru orice g, h A, g h A, denita prin: oricare ar i I ,
(g h)(i ) = g(i )
i
h(i );
pentru orice h A, f (h) A, denita prin: oricare ar i I ,
(f (h))(i ) = f
i
(h(i ));
c A, denita prin: pentru orice i I , c(i ) = c
i
A
i
;
pentru orice g, h A, prin denit ie, gh ddaca g(i )
i
h(i ), oricare ar i I .
Daca (A
i
,
i
, f
i
, c
i
,
i
) = (B,
B
, f
B
, c
B
,
B
) pentru ecare i I , atunci
A = B
I
= h [ h : I B, si operat iile si relat ia binara produs direct pot notate
la fel ca acelea ale lui B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 52
Produsul direct al familiei vide de structuri algebrice de
acelasi tip

In cazul n care I = , obt inem algebra produs direct al familiei vide de


algebre de tipul de mai sus, anume (A, , f , c, ), unde:
A este un singleton: A = (a se vedea, mai sus, produsul direct al familiei
vide de poseturi);
operat iile , f si c au singurele denit ii posibile pe un singleton, anume:
:= , f () := si c := ;
este un singleton, deci nu poate decat: := (, ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 52
1
Preliminarii despre algebre produs direct
2
Latici
3
Algebre Boole
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 52
Latici
Amintim:
O latice este simultan un poset si o structura algebrica nzestrata cu doua
operat ii binare, ecare dintre acestea cu anumite proprietat i specice.
Am denit doua tipuri de latici, anume laticile Ore si laticile Dedekind, si
apoi am demonstrat ca orice latice Ore poate organizata ca o latice
Dedekind, si orice latice Dedekind poate organizata ca o latice Ore, asadar,
de fapt, exista un singur fel de latice, care este simultan o latice Ore si o
latice Dedekind.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 52
Cele doua denit ii ale not iunii de latice
Amintim:
Denit ie
O latice Ore este un poset (L, ) cu proprietatea ca, pentru orice x, y L, exista
infx, y L si supx, y L.
Denit ie
O latice Dedekind este o structura algebrica (L, , ), unde L este o mult ime, iar
si sunt doua operat ii binare pe L (notate inxat si numite respectiv sau si si,
sau disjunct ie si conjunct ie, sau reuniune si intersect ie) care satisfac urmatoarele
proprietat i:
idempotent a: pentru orice x L, x x = x si x x = x;
comutativitate: pentru orice x, y L, x y = y x si x y = y x;
asociativitate: pentru orice x, y, z L, (x y) z = x (y z) si
(x y) z = x (y z);
absorbt ie: pentru orice x, y L, x (x y) = x si x (x y) = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 52
Echivalent a celor doua denit ii ale laticii
Amintim:
Teorema
Cele doua denit ii ale not iunii de latice sunt echivalente. Mai precis, au loc
urmatoarele fapte.
1
Fie L := (L, ) o latice Ore. Denim (L) := (L, , ), unde si sunt
operat ii binare pe mult imea L, denite prin: pentru orice x, y L,
x y := supx, y si x y := infx, y n laticea Ore L. Atunci (L) este o
latice Dedekind.
2
Fie L := (L, , ) o latice Dedekind. Denim (L) := (L, ), unde este o
relat ie binara pe mult imea L, denita prin: pentru orice x, y L, x y
ddaca x y = y (ceea ce este echivalent cu x y = x, dupa cum ne asigura
o lema dintrun curs anterior). Atunci (L) este o latice Ore, n care, pentru
orice x, y L, infx, y = x y si supx, y = x y.
3
Aplicat iile si sunt inverse una alteia, adica: pentru orice latice Ore L,
((L)) = L, si, pentru orice latice Dedekind L, ((L)) = L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 52
Latici
De acum ncolo, vom numi orice latice Ore si orice latice Dedekind, simplu,
latice.
Conform teoremei anterioare, orice latice este simultan o latice Ore si o latice
Dedekind.
Ori de cate ori va data o latice, vom lucra cu ordinea ei part iala (care o
face latice Ore) si cu operat iile ei binare (disjunct ia si conjunct ia, care o fac
latice Dedekind) fara a specica la care dintre cele doua denit ii echivalente
ale unei latici ne vom referi ntrun anumit moment.
Pentru orice latice L, vom folosi oricare dintre notat iile: (L, ), (L, , ) si
(L, , , ), n funct ie de ce trebuie specicat despre structura de latice a lui
L: ordinea ei part iala , operat iile ei binare si , sau toate acestea.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 52
Latici

In esent a, asadar, ntro latice (L, , , ), avem:


o mult ime L,
o relat ie de ordine (part iala) pe L,
doua operat ii binare si pe L, notate inxat,
aceste elemente au proprietat ile:
oricare ar x, y L, exista supx, y si infx, y n posetul (L, );
si sunt idempotente, comutative si asociative, i. e.: pentru orice
x, y, z L, au loc: x x = x, x y = y x, x (y z) = (x y) z, si la
fel pentru ;
si verica absorbt ia: pentru orice x, y L, x (x y) = x si
x (x y) = x;
si sunt legate ntre ele prin relat iile: pentru orice x, y L:
x y ddaca x y = y ddaca x y = x;
x y = supx, y;
x y = infx, y.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 52
Latici marginite
Amintim:
Denit ie
Un poset marginit care este latice se numeste latice marginita.
Daca exista, primul element al (adica minimul) unei latici se noteaza, de obicei, cu
0.
Daca exista, ultimul element al (adica maximul) unei latici se noteaza, de obicei,
cu 1.
O latice marginita va notata (L, , 0, 1), sau (L, , , 0, 1), sau (L, , , , 0, 1),
cu notat iile prezentate mai sus.
O latice marginita se mai numeste latice cu 0 si 1 sau latice cu prim si ultim
element.
Denit ie
Laticea marginita cu un singur element (adica laticea marginita cu 0 = 1) se
numeste laticea marginita triviala.
Orice latice marginita de cardinal strict mai mare decat 1 (adica orice latice
marginita n care 0 ,= 1) se numeste latice marginita netriviala.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 52
Produs direct de latici
Exercit iu (tema pentru acasa)
Sa se demonstreze ca un produs direct arbitrar de latici (marginite) este o latice
(marginita).
Exercit iu (tema pentru seminar)
Pentru un numar natural nenul arbitrar n, sa se descompuna laticea marginita
(D
n
:= d N [ d[n, cmmmc, cmmdc, [, 1, n) n produs direct de lant uri.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 52
Complementul unui element ntro latice marginita
Amintim:
Denit ie
Fie (L, , , 0, 1) latice marginita.
Un element x L se zice complementat ddaca exista un element y L a. .
x y = 1 si x y = 0.
Un astfel de element y se numeste complement al lui x.
O latice marginita se zice complementata ddaca toate elementele sale sunt
complementate.
Remarca

In mod evident, daca (L, , , 0, 1) este o latice marginita si x, y L sunt a. . y


este un complement al lui x, atunci x este un complement al lui y, dupa cum
arata comutativitatea lui si .
Remarca

In orice latice marginita (L, , , 0, 1), 0 si 1 sunt complemente unul altuia si


niciunul dintre ele nu are alte complemente.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 52
Latici distributive
Amintim:
Propozit ie

In orice latice (L, , ), urmatoarele doua armat ii, numite legile de


distributivitate, sunt echivalente:
(d
1
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z);
(d
2
) pentru orice x, y, z L, x (y z) = (x y) (x z).
Denit ie
O latice se zice distributiva ddaca satisface una (si deci pe amandoua) dintre
condit iile (d
1
) si (d
2
) din propozit ia precedenta.
Remarca

In orice latice distributiva marginita, complementul unui element, daca exista, este
unic.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 34 / 52
1
Preliminarii despre algebre produs direct
2
Latici
3
Algebre Boole
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 35 / 52
Algebre Boole denit ie si notat ii
Denit ie
O algebra Boole (sau algebra booleana) este o latice marginita distributiva
complementata.
Notat ie
Remarca anterioara arata ca, ntro algebra Boole, datorita distributivitat ii,
complementul oricarui element x este unic, ceea ce ne permite sa l notam prin x
(sau x).
Existent a complementului oricarui element al unei algebre Boole de mult ime
suport B (existent a impusa n denit ia anterioara), alaturi de unicitatea
complementului, ne dau posibilitatea de a deni o operat ie unara : B B (sau
: B B), care duce ecare element al lui B n complementul sau.
Aceasta operat ie se va numi complementare si se va citi not.
O algebra Boole va notata (B, , , 0, 1), sau (B, , , , 0, 1), sau
(B, , , , , 0, 1), unde (B, , , , 0, 1) este laticea distributiva marginita
subiacenta algebrei Boole, iar este operat ia ei de complementare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 36 / 52
Exemple de algebre Boole
La fel ca n cazul laticilor marginite:
Remarca
O algebra Boole nu poate vida, pentru ca are minim si maxim.
Denit ie
Algebra Boole cu un singur element (adica algebra Boole cu 0 = 1, anume
lant ul cu un singur element, L
1
) se numeste algebra Boole triviala.
Orice algebra Boole de cardinal strict mai mare decat 1 (i. e. orice algebra
Boole cu cel put in 2 elemente, adica orice algebra Boole cu 0 ,= 1) se
numeste algebra Boole netriviala.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 37 / 52
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Lant ul cu doua elemente este o algebra Boole.

Intradevar, (L
2
= 0, 1, ), cu 0 < 1 (i. e. 0 1 si 0 ,= 1):
este un lant , deci o latice distributiva, cu = max si = min (a se vedea un
rezultat dintrun curs anterior);
este, evident, o latice marginita;
are proprietatea ca 0 si 1 sunt complemente unul altuia si nu au alte
complemente (fapt valabil n orice latice marginita), deci 0 = 1 si 1 = 0.
Asadar, (L
2
, = max, = min, , , 0, 1) este o algebra Boole.
Aceasta algebra Boole se numeste algebra Boole standard si are urmatoarea
diagrama Hasse ca poset:
r
r
0
1
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 38 / 52
Exemple de algebre Boole
Exercit iu (tema pentru acasa)
Demonstrat i ca singurele algebre Boole total ordonate sunt algebra Boole triviala
si algebra Boole standard.
Indicat ie: presupunet i prin absurd ca exista o algebra Boole care sa e un lant
(L, max, min, , , 0, 1) cu cel put in 3 elemente, adica exista x L 0, 1. L ind
total ordonata, avem: x x sau x x. Cine este x, conform denit iei
complementului?
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 39 / 52
Exemple de algebre Boole
Remarca
Se arata imediat, direct cu denit ia unei algebre Boole, ca orice produs direct de
algebre Boole este o algebra Boole, cu operat iile si ordinea part iala denite
punctual.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 40 / 52
Exemple de algebre Boole
Remarca

In particular, considerand algebra Boole standard L


2
si o mult ime arbitrara I ,
remarca anterioara ne asigura de faptul ca L
I
2
este o algebra Boole. Care sunt
operat iile ei de algebra Boole si ordinea ei part iala?
Considerand reprezentarea elementelor sale ca funct ii de la I la L
2
, avem:
L
I
2
= f [f : I L
2
.
Operat iile de algebra Boole si ordinea part iala pe aceste funct ii vor denite
punctual, pornind de la cele ale algebrei Boole standard, (L
2
, , , , , 0, 1):
pentru orice f , g L
I
2
:
f g, f g, f , 0, 1 L
I
2
, denite prin: pentru orice i I :
(f g)(i ) = f (i ) g(i )
(f g)(i ) = f (i ) g(i )
f (i ) = f (i )
0(i ) = 0 si 1(i ) = 1
f g ddaca f (i ) g(i ) pentru ecare i I .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 41 / 52
Exemple de algebre Boole
Remarca
Aplicand remarca anterioara cazului n care I este nita, de cardinal n N,
obt inem ca L
n
2
este o algebra Boole.
L
0
2
= L
1
este algebra Boole triviala.
L
1
2
= L
2
este algebra Boole standard.
Urmatoarele exemple prezinta algebrele Boole L
2
2
si L
3
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 42 / 52
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Algebra Boole L
2
2
se numeste rombul, datorita formei diagramei ei Hasse:
r
r r
r
d
d

d
d
0
a b
1
Am notat: 0 = (0, 0), 1 = (1, 1), a = (0, 1), b = (1, 0), unde L
2
= 0, 1.
Diagrama de mai sus este corecta, pentru ca ordinea part iala produs, , satisface:
(0, 0) (0, 1) (1, 1),
(0, 0) (1, 0) (1, 1),
(0, 1) si (1, 0) sunt incomparabile ((0, 1) (1, 0) si (1, 0) (0, 1), pentru ca
1 0 n L
2
).
Denit iile operat iilor de algebra Boole se fac pe componente, pornind de la cele
ale lui L
2
(de exemplu, a b = (0, 1) (1, 0) = (0 1, 1 0) = (1, 1) = 1), dar
pot determinate si din diagrama Hasse a acestei algebre Boole.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 43 / 52
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Algebra Boole L
3
2
se numeste cubul, datorita formei diagramei ei Hasse:
r
0

d
d
r r r
r r r
r

d
d

d
d

d
d
a b c
x y z
1
Cu notat ia uzuala L
2
= 0, 1 pentru elementele algebrei Boole standard,
elementele din diagrama Hasse de mai sus sunt: 0 = (0, 0, 0), a = (0, 0, 1),
b = (0, 1, 0), c = (1, 0, 0), x = (0, 1, 1), y = (1, 0, 1), z = (1, 1, 0) si 1 = (1, 1, 1).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 44 / 52
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Pentru orice mult ime I , (T(I ), , , , , , I ), unde A = I A pentru orice
A T(I ), este o algebra Boole.
Acest fapt poate vericat foarte usor, cu denit ia unei algebre Boole, folosind
funct iile caracteristice ale submult imilor lui I raportat la I sau, direct, calcul cu
mult imi pentru a demonstra proprietat ile operat iilor lui T(I ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 45 / 52
Operat ii derivate ntro algebra Boole
Notat ie

In orice algebra Boole (B, , , , 0, 1), se denesc urmatoarele operat ii binare


derivate:
implicat ia (booleana), : pentru orice a, b B, a b := a b;
echivalent a (booleana), : pentru orice a, b B,
a b := (a b) (b a).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 46 / 52
Subalgebre Boole
Denit ie
Data o algebra Boole (B, , , , 0, 1), o submult ime S a lui B se numeste
subalgebra Boole a lui B ddaca este nchisa la operat iile de algebra Boole ale
lui B, i. e.:
pentru orice x, y S, rezulta x y, x y S;
pentru orice x S, rezulta x S;
0, 1 S.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 47 / 52
Subalgebre Boole
Remarca
Este imediat ca o subalgebra Boole S a unei algebre Boole B este o algebra
Boole cu operat iile induse pe S de operat iile de algebra Boole ale lui B si cu
ordinea part iala indusa pe S de ordinea part iala a lui B.
Notat ie
Cu notat iile de mai sus, operat iile induse (adica restrict iile la S ale operat iilor
lui B) se noteaza, de obicei, la fel ca operat iile de algebra Boole ale lui B, iar
ordinea part iala indusa (adica ordinea part iala a lui B restrict ionata la S) se
noteaza, de obicei, la fel ca ordinea part iala a lui B.
Remarca
Este imediat ca orice subalgebra Boole S a unei algebre Boole B este nchisa la
operat iile derivate si ale lui B (adica x y, x y S pentru orice
x, y S), si ca operat iile pe care acestea le induc pe S sunt exact implicat ia si,
respectiv, echivalent a algebrei Boole S (notate, n mod uzual, la fel ca implicat ia
si, respectiv, echivalent a lui B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 48 / 52
Morsme booleene
Denit ie
Date doua algebre Boole (A, , , , 0, 1) si (B, ., , , , ), o funct ie
f : A B se numeste morsm boolean (sau morsm de algebre Boole) ddaca f
comuta cu operat iile de algebre Boole ale lui A si B, i. e. ddaca f este
morsm de latici marginite ntre (A, , , 0, 1) si (B, ., , , ) si, pentru orice
x A, f (x) = (f (x)).
Un endomorsm boolean este un morsm boolean ntre o algebra Boole si ea
nsasi.
Un izomorsm boolean este un morsm boolean bijectiv, ceea ce este acelasi lucru
cu un morsm boolean inversabil, pentru ca inversa unui morsm Boolean bijectiv
este morsm boolean, ceea ce se observa imediat, daca aplicam rezultatul similar
de la latici (tema pentru acasa).
Un automorsm boolean este un izomorsm boolean ntre o algebra Boole si ea
nsasi, adica un endomorsm boolean bijectiv.
Remarca (tema)
Orice morsm boolean comuta cu implicat ia si echivalent a booleana.
Compunerea a doua morsme booleene este un morsm boolean.
Imaginea unui morsm boolean este o subalgebra Boole a codomeniului acelui
morsm boolean.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 49 / 52
Algebre Boole izomorfe
Propozit ie
Pentru orice mult ime I , algebrele Boole (T(I ), , , , , I ) si (L
I
2
, , , , 0, 1) sunt
izomorfe (i. e. exista un izomorsm boolean ntre ele).
Demonstrat ie: Daca I = , atunci cele doua algebre Boole din enunt coincid cu
algebra Boole triviala, asadar sunt izomorfe, cu izomorsmul boolean dat de
identitatea algebrei Boole triviale.

In cele ce urmeaza, vom considera I nevida.


Putem considera L
2
= 0, 1 N, ceea ce ne permite sa exprimam operat iile de
algebra Boole ale lui (L
2
, , , , 0, 1) n funct ie de operat iile aritmetice +, si
de pe N, astfel: pentru orice x, y L
2
= 0, 1:
_

_
x y = maxx, y = x + y x y,
x y = minx, y = x y,
x = 1 x.
Aceste egalitat i pot vericate usor, de exemplu prin considerarea tuturor
cazurilor privind valorile posibile ale lui x, y L
2
= 0, 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 50 / 52
Algebre Boole izomorfe
Asadar, n algebra Boole (L
I
2
= f [f : I L
2
, , , , 0, 1), operat iile sunt
denite punctual pe baza celor ale lui L
2
, astfel:
0 : I L
2
, pentru orice i I , 0(i ) := 0;
1 : I L
2
, pentru orice i I , 1(i ) := 1;
pentru orice f : I L
2
, f : I L
2
, denita prin: oricare ar i I ,
f (i ) := f (i ) = 1 f (i ) = (1 f )(i ), unde 1 este funct ia constanta de mai
sus; asadar f = 1 f ;
pentru orice f : I L
2
si g : I L
2
, f g : I L
2
, denita prin: oricare ar
i I ,
(f g)(i ) := f (i ) g(i ) = f (i ) + g(i ) f (i ) g(i ) = (f + g f g)(i );
asadar f g = f + g f g;
pentru orice f : I L
2
si g : I L
2
, f g : I L
2
, denita prin: oricare ar
i I , (f g)(i ) := f (i ) g(i ) = f (i ) g(i ) = (f g)(i ); asadar f g = f g.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 51 / 52
Algebre Boole izomorfe
Amintim ca am demonstrat ca urmatoarea funct ie este o biject ie: : T(I ) L
I
2
,
denita prin: oricare ar A T(I ), (A) :=
A
L
I
2
= f [f : I L
2
(funct ia
caracteristica a lui A raportat la I ).

In cele ce urmeaza, vom aplica proprietat ile funct iilor caracteristice.


() =

= 0 si (I ) =
I
= 1.
Pentru orice A T(I ), (A) =
A
=
I \A
= 1
A
= 1 (A) = (A).
Pentru orice A, B T(I ),
(AB) =
(AB)
=
A
+
B

B
= (A)+(B)(A)(B) = (A)(B).
Pentru orice A, B T(I ),
(A B) =
(AB)
=
A

B
= (A) (B) = (A) (B).
Asadar este un morsm boolean, iar faptul ca este si bijectiva arata ca este
un izomorsm boolean.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs VIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 52 / 52
Logica matematica si computat ionala
Cursul IX
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 24
1
Algebre Boole
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 24
Algebre Boole

In acest curs vom continua studiul algebrelor Boole (caz particular de latici).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 24
Denit ia unei algebre Boole
Amintim ca: o algebra Boole este o latice distributiva marginita
complementata, i. e. o structura (B, , , , , 0, 1) compusa din:
o mult ime B,
o relat ie de ordine part iala pe B,
doua operat ii binare si pe B, notate inxat,
doua constante 0, 1 B,
o operat ie unara pe B,
iar aceste componente au proprietat ile:
(B, , , ) este o latice, i. e.:
oricare ar x, y B, exista sup{x, y} si inf{x, y} n posetul (B, );
si sunt idempotente, comutative si asociative, i. e.: pentru orice
x, y, z B, au loc: x x = x, x y = y x, x (y z) = (x y) z, si la
fel pentru ;
si verica absorbt ia: pentru orice x, y B, x (x y) = x si
x (x y) = x;
pentru orice x, y B, x y ddaca x y = y ddaca x y = x;
pentru orice x, y B, x y = sup{x, y};
pentru orice x, y B, x y = inf{x, y};
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 24
Denit ia unei algebre Boole
laticea (B, , , ) este distributiva, i. e.:
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
(B, , , , 0, 1) este o latice marginita, i. e., n plus:
0 este minimul posetului (B, );
1 este maximul posetului (B, );
laticea marginita (B, , , , 0, 1) este complementata si satisface
unicitatea complementului, datorita distributivitat ii, iar este operat ia de
complementare:
pentru orice x B, x este unicul complement al lui x, adica unicul element
x B care satisface:

x x = 1
si
x x = 0.

In plus, n orice algebra Boole (B, , , , , 0, 1), se denesc urmatoarele operat ii


binare derivate:
implicat ia (booleana), : pentru orice x, y B, x y := x y;
echivalent a (booleana), : pentru orice x, y B,
x y := (x y) (y x).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 24
Exemple de algebre Boole
La fel ca n cazul laticilor marginite:
Remarca
O algebra Boole nu poate vida, pentru ca are minim si maxim.
Denit ie
Algebra Boole cu un singur element (adica algebra Boole cu 0 = 1, anume
lant ul cu un singur element, L
1
) se numeste algebra Boole triviala.
Orice algebra Boole de cardinal strict mai mare decat 1 (i. e. orice algebra
Boole cu cel put in 2 elemente, adica orice algebra Boole cu 0 ,= 1) se
numeste algebra Boole netriviala.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 24
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Lant ul cu doua elemente este o algebra Boole.

Intradevar, (L
2
= 0, 1, ), cu 0 < 1 (i. e. 0 1 si 0 ,= 1):
este un lant , deci o latice distributiva, cu = max si = min;
este, evident, o latice marginita;
are proprietatea ca 0 si 1 sunt complemente unul altuia si nu au alte
complemente (fapt valabil n orice latice marginita), deci 0 = 1 si 1 = 0.
Asadar, (L
2
, = max, = min, , , 0, 1) este o algebra Boole.
Aceasta algebra Boole se numeste algebra Boole standard si are urmatoarea
diagrama Hasse ca poset:
r
r
0
1
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 24
Exemple de algebre Boole
Remarca
Se arata imediat, direct cu denit ia unei algebre Boole, ca orice produs direct de
algebre Boole este o algebra Boole, cu operat iile si ordinea part iala denite
punctual.
Remarca

In particular, considerand algebra Boole standard L


2
si o mult ime arbitrara I ,
remarca anterioara ne asigura de faptul ca produsul direct
(L
I
2
= f [f : I L
2
, , , , , 0, 1) este o algebra Boole, cu operat iile si ordinea
part iala denite punctual, pornind de la cele ale algebrei Boole standard
(L
2
, , , , , 0, 1):
pentru orice f , g L
I
2
, f g, f g, f , 0, 1 L
I
2
, denite prin: pentru orice
i I :
(f g)(i ) := f (i ) g(i )
(f g)(i ) := f (i ) g(i )
f (i ) := f (i )
0(i ) := 0 si 1(i ) := 1
iar f g n L
I
2
daca, pentru ecare i I , f (i ) g(i ) n L
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 24
Exemple de algebre Boole
Remarca
Aplicand remarca anterioara cazului n care I este nita, de cardinal n N,
obt inem ca (L
n
2
= (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) [ x
1
, x
2
, . . . , x
n
L
2
= 0, 1, , , , , 0, 1)
este o algebra Boole, cu operat iile si relat ia de ordine denite pe componente,
pornind de la cele ale algebrei Boole standard (L
2
, , , , , 0, 1): pentru orice
x
1
, x
2
, . . . , x
n
, y
1
, y
2
, . . . , y
n
L
2
:
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) := (x
1
y
1
, x
2
y
2
, . . . , x
n
y
n
)
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) := (x
1
y
1
, x
2
y
2
, . . . , x
n
y
n
)
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) := (x
1
, x
2
, . . . , x
n
)
0 := (0, 0, . . . , 0)

n de 0
si 1 := (1, 1, . . . , 1)

n de 1
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) n L
n
2
ddaca x
1
y
1
, x
2
y
2
, . . ., x
n
y
n
n L
2
L
0
2
= L
1
este algebra Boole triviala.
L
1
2
= L
2
este algebra Boole standard.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 24
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Algebra Boole L
2
2
se numeste rombul, datorita formei diagramei ei Hasse:
r
r r
r
d
d

d
d
0
a b
1
Am notat: 0 = (0, 0), 1 = (1, 1), a = (0, 1), b = (1, 0), unde L
2
= 0, 1.
Diagrama de mai sus este corecta, pentru ca ordinea part iala produs, , satisface:
(0, 0) (0, 1) (1, 1),
(0, 0) (1, 0) (1, 1),
(0, 1) si (1, 0) sunt incomparabile ((0, 1) (1, 0) si (1, 0) (0, 1), pentru ca
1 0 n L
2
).
Denit iile operat iilor de algebra Boole se fac pe componente, pornind de la cele
ale lui L
2
(de exemplu, a b = (0, 1) (1, 0) = (0 1, 1 0) = (1, 1) = 1), dar
pot determinate si din diagrama Hasse a acestei algebre Boole.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 24
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Algebra Boole L
3
2
se numeste cubul, datorita formei diagramei ei Hasse:
r
0

d
d
r r r
r r r
r

d
d

d
d

d
d
a b c
x y z
1
Cu notat ia uzuala L
2
= 0, 1 pentru elementele algebrei Boole standard,
elementele din diagrama Hasse de mai sus sunt: 0 = (0, 0, 0), a = (0, 0, 1),
b = (0, 1, 0), c = (1, 0, 0), x = (0, 1, 1), y = (1, 0, 1), z = (1, 1, 0) si 1 = (1, 1, 1).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 24
Exemple de algebre Boole
Exemplu
Pentru orice mult ime I , (T(I ), , , , , , I ), unde A = I A pentru orice
A T(I ), este o algebra Boole.
Acest fapt poate vericat foarte usor, cu denit ia unei algebre Boole, folosind
funct iile caracteristice ale submult imilor lui I raportat la I sau, direct, calcul cu
mult imi pentru a demonstra proprietat ile operat iilor lui T(I ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 24
Algebre Boole
Peste tot n cele ce urmeaza, B := (B, , , , , 0, 1) va o algebra Boole
arbitrara.
Remarca (complementarea este idempotenta)
Pentru orice x B, x = x.
Acest fapt se arata direct cu denit ia complementului, folosind unicitatea lui n
algebre Boole.

Intradevar, denit ia complementului x al lui x arata ca x satisface
condit iile care denesc complementul x al lui x, asadar x = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 24
Principiul dualitat ii pentru algebre Boole
Remarca
Se arata usor ca (B, , , , , 1, 0) este o algebra Boole, numita duala algebrei
Boole B.
Se stia, din capitolul despre latici al cursului, ca:
si ,
si :=
1
,
0 si 1
sunt duale una alteia, respectiv.
Este imediat ca operat ia unara este duala ei nsasi. Spunem ca operat ia este
autoduala.
Evident, duala dualei lui B este B.
Remarca anterioara sta la baza Principiului dualitat ii pentru algebre Boole:
orice rezultat valabil ntro algebra Boole arbitrara ramane valabil daca peste tot
n cuprinsul lui interschimbam: cu , cu , 0 cu 1 (iar operat ia ramane
neschimbata).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 24
Legile lui de Morgan
Propozit ie (legile lui de Morgan)
Pentru orice x, y B:
1
x y = x y
2
x y = x y
Demonstrat ie: (1) Avem de aratat ca x y este complementul lui x y.
Conform denit iei si unicitat ii complementului, este sucient sa demonstram ca:
(x y) (x y) = 1 si (x y) (x y) = 0.
Aplicam distributivitatea, comutativitatea, denit ia complementului si faptul ca 0
si 1 sunt minimul si, respectiv, maximul lui B:
x y (x y) = (x y x) (x y y) = (1 y) (x 1) = 1 1 = 1;
(x y) x y = (x x y) (y x y) = (0 y) (x 0) = 0 0 = 0.
(2) Rezulta din (1), prin dualitate.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 24
Subalgebre Boole
Denit ie
O submult ime S a lui B se numeste subalgebra Boole a lui B ddaca este nchisa
la operat iile de algebra Boole ale lui B, i. e.:
1
pentru orice x, y S, rezulta x y S;
2
pentru orice x, y S, rezulta x y S;
3
pentru orice x S, rezulta x S;
4
0, 1 S.
Propozit ie
Au loc urmatoarele implicat ii ntre cele 4 proprietat i din denit ia unei subalgebre
Boole, aplicate unei submult imi nevide S a lui B:
(1) (2), (3)
(2) (1), (3)
(4) (1), (2), (3)
(3) (1), (2), (4)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 24
Subalgebre Boole
Demonstrat ie: Fie , = S B.
(1) (2), (3) : Presupunem ca S satisface (2) si (3). Fie x, y S. Conform
(3), (2), legilor lui de Morgan si idempotent ei complementarii, rezulta ca
x, y S, deci x y S, deci x y S, dar x y = x y = x y, asadar
x y S.
(2) (1), (3) : Prin dualitate, din implicat ia anterioara.
(4) (1), (2), (3) : Fie x S, arbitrar. Atunci, conform (3), (1) si (2), rezulta
x S, deci 1 = x x S si 0 = x x S.
(3) (1), (2), (4) : De exemplu, n L
2
2
(rombul, cu diagrama Hasse gurata
mai jos), considerand S := 0, a, 1, se observa ca S satisface (1), (2) si (4), dar
nu satisface (3), ntrucat a = b / S.
r
r r
r
d
d

d
d
0
a b
1
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 24
Subalgebre Boole
Remarca
Proprietatea (4) din denit ia unei subalgebre Boole arata ca orice subalgebra
Boole S este nevida, fapt implicat si de remarca de mai jos.
Remarca
Este imediat ca o subalgebra Boole S a unei algebre Boole B este o algebra Boole
cu operat iile induse pe S de operat iile de algebra Boole ale lui B si cu ordinea
part iala indusa pe S de ordinea part iala a lui B.
Notat ie
Operat iile induse (adica restrict iile la S ale operat iilor lui B) se noteaza, de obicei,
la fel ca operat iile de algebra Boole ale lui B, iar ordinea part iala indusa (adica
ordinea part iala a lui B restrict ionata la S) se noteaza, de obicei, la fel ca ordinea
part iala a lui B.
Remarca
Este imediat ca orice subalgebra Boole S a unei algebre Boole B este nchisa la
operat iile derivate si ale lui B (adica x y, x y S pentru orice
x, y S), si ca operat iile pe care acestea le induc pe S sunt exact implicat ia si,
respectiv, echivalent a algebrei Boole S (notate, n mod uzual, la fel ca implicat ia
si, respectiv, echivalent a lui B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 24
Morsme booleene

In cele ce urmeaza, renunt am la xarea algebrei Boole notate B.


Denit ie
Date doua algebre Boole (A, , , , 0, 1) si (B, ., , , , ), o funct ie
f : A B se numeste morsm boolean (sau morsm de algebre Boole) ddaca f
comuta cu operat iile de algebre Boole ale lui A si B, i. e. ddaca f este
morsm de latici marginite ntre (A, , , 0, 1) si (B, ., , , ) si, pentru orice
x A, f (x) = (f (x)).
Scris desfasurat, o funct ie f : A B este morsm boolean ddaca:
1
pentru orice x, y A, f (x y) = f (x) . f (y)
2
pentru orice x, y A, f (x y) = f (x) f (y)
3
pentru orice x A, f (x) = (f (x))
4
f (0) = si f (1) =
Un endomorsm boolean (sau endomorsm de algebre Boole) este un morsm
boolean ntre o algebra Boole si ea nsasi.
Un izomorsm boolean (sau izomorsm de algebre Boole) este un morsm
boolean bijectiv, ceea ce este acelasi lucru cu un morsm boolean inversabil,
pentru ca inversa unui morsm Boolean bijectiv este morsm boolean, ceea ce se
observa imediat, daca aplicam rezultatul similar de la latici (tema pentru acasa).
Un automorsm boolean (sau automorsm de algebre Boole) este un izomorsm
boolean ntre o algebra Boole si ea nsasi, adica un endomorsm boolean bijectiv.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 24
Morsme booleene
Propozit ie
Cu notat iile din denit ia anterioara, au loc urmatoarele implicat ii ntre cele 4
proprietat i ale unui morsm boolean, aplicate unei funct ii f : A B:
(1) (2), (3)
(2) (1), (3)
(3) (1), (2), (4)
(4) (1), (2), (3)
Demonstrat ie: Fie f : A B o funct ie.
(1) (2), (3) : Daca f satisface (2) si (3), atunci, pentru orice x, y A,
f (x y) = f (x y) = f (x y) = f (x y) = (f (x) f (y)) =
(f (x) f (y)) = f (x) .f (y) = f (x) .f (y). Am aplicat idempotent a
complementarii si legile lui de Morgan.
(2) (1), (3) : Rezulta, prin dualitate, din prima implicat ie.
(3) (1), (2), (4) : Daca f satisface (1), (2) si (4), atunci, pentru orice x A,
= f (0) = f (x x) = f (x) f (x) si = f (1) = f (x x) = f (x) .f (x), ceea ce,
conform denit iei si unicitat ii complementului, arata ca f (x) este complementul
lui f (x) n algebra Boole B, adica f (x) = f (x).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 24
Morsme booleene
(4) (1), (2), (3) : Daca f satisface (1), (2) si (3), atunci, pentru orice x A,
= f (x) f (x) = f (x) f (x) = f (x x) = f (0) si, dual, = f (1).
Remarca (tema)
Orice morsm boolean comuta cu implicat ia si echivalent a booleana.
Compunerea a doua morsme booleene este un morsm boolean.
Imaginea unui morsm boolean este o subalgebra Boole a codomeniului acelui
morsm boolean.
Propozit ie
Pentru orice mult ime I , algebrele Boole (T(I ), , , , , I ) si (L
I
2
, , , , 0, 1) sunt
izomorfe (i. e. exista un izomorsm boolean ntre ele).
Amintim dintrun curs anterior ca, n cazul n care I ,= , un izomorsm boolean
ntre aceste algebre Boole este f : T(I ) L
I
2
, pentru orice A T(I ), f (A) :=
A
(funct ia caracteristica a lui A raportat la I ).
Iar, daca I = , atunci cele doua algebre Boole din enunt coincid cu algebra Boole
triviala, asadar sunt izomorfe, cu izomorsmul boolean dat de identitatea algebrei
Boole triviale.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 24
Alte proprietat i aritmetice ale unei algebre Boole
Propozit ie
Fie (B, , , , , 0, 1) o algebra Boole. Atunci, pentru orice x, y B, au loc
urmatoarele echivalent e:
1
x = y ddaca x = y
2
x y ddaca y x
3
x y ddaca x y = 0 ddaca x y = 1
4
x y ddaca x y = 1
5
x = y ddaca x y = 1
Demonstrat ie: Fie x, y B, arbitrare, xate.
(1) Urmatorul sir de implicat ii demonstreaza rezultatul de la acest punct: x = y
implica x = y implica x = y, ceea ce este echivalent cu x = y, conform
idempotent ei complementarii.
(2) Aplicand, pe rand, denit ia relat iei de ordine n funct ie de , punctul (1),
legile lui de Morgan si denit ia relat iei de ordine n funct ie de n orice latice
(si comutativitatea lui ), obt inem sirul de echivalent e: x y ddaca x y = y
ddaca x y = y ddaca x y = y ddaca y x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 24
Alte proprietat i aritmetice ale unei algebre Boole
(3) Amintim, dintrun curs anterior, faptul ca, n orice latice, daca elementele
a, b, , satisfac inegalitat ile: a b si , atunci a b .

In particular,
aplicand reexivitatea unei relat ii de ordine, avem: daca a b, atunci
a b .
Asadar, x y implica x y y y = 0 implica x y = 0. Am aplicat denit ia
complementului si faptul ca 0 este minimul lui B.
Daca x y = 0, atunci
y = y 0 = y (x y) = (y x) (y y) = (y x) 1 = y x, prin urmare
x y. Am aplicat faptul ca 0 este minimul lui B, distributivitatea lui fat a de ,
denit ia complementului, faptul ca 1 este maximul lui B si denit ia lui n
funct ie de n orice latice (si comutativitatea lui ).
Am demonstrat faptul ca x y ddaca x y = 0.
Acum aplicam punctul (1), legile lui de Morgan, faptul evident ca 0 = 1 si
idempotent a complementarii, si obt inem: x y = 0 ddaca x y = 0 ddaca
x y = 1 ddaca x y = 1.
(4) Din punctul (3) si denit ia implicat iei booleene, obt inem: x y ddaca
x y = 1 ddaca x y = 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 24
Alte proprietat i aritmetice ale unei algebre Boole
(5) Sa observam ca, oricare ar a, b B, are loc echivalent a: a b = 1 ddaca
[a = 1 si b = 1].

Intradevar, implicat ia directa rezulta din faptul ca a b a si
a b b si faptul ca 1 este maximul lui B, iar implicat ia reciproca este triviala.
Reexivitatea si antisimetria lui , punctul (4), proprietatea de mai sus si denit ia
echivalent ei booleene ne dau: x = y ddaca [x y si y x] ddaca [x y = 1 si
y x = 1] ddaca (x y) (y x) = 1 ddaca x y = 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IX logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 24
Logica Matematica si Computationala
CALCULUL PROPOZITIONAL CLASIC PC (II)
Ioana Leustean
FMI, UB
15.12.2011
Evaluare (Interpretare)
Valori de adevar
Multimea valorilor de adevar este {0, 1} pe care consideram
operatiile de algebra Boole.
Denitie
O evaluare(interpretare) este o functie e : Var {0, 1}.
Teorema
Pentru orice evaluare e : Var {0, 1} exista o unica functie
f
e
: Form {0, 1} care verica urmatoarele proprietati:
(e0) f
e
(v) = e(v) oricare v Var ,
(e1) f
e
() = f
e
() oricare Form,
(e2) f
e
( ) = f
e
() f
e
() oricare , Form.
Dem. Vom demonstra atat existenta, cat si unicitatea, prin
inductie structurala pe formule.
Evaluare
Existenta. Fie S multimea tuturor secventelor nite de simboluri
din limbajul PC. Denim recursiv functia partiala f
e
: S {0, 1}
astfel:
f
e
(v) := e(v) oricare v Var ,
daca S si f
e
() este denita, atunci f
e
() := f
e
(),
daca
1
,
2
S si f
e
(
1
), f
e
(
1
) sunt denite, atunci
f
e
(
1

2
) := f
e
(
1
) f
e
(
2
).
Consideram proprietatea P() = f
e
() este denita .
Aplicand principiului inductiei structurale deducem ca P() este
adevarata oricare Form. In consecinta f
e
este denita pentru
orice formula si satisface evident proprietatile cerute.
Evaluare
Unicitate. Fie g : Form {0, 1} o functie care extinde e si
satisface (e0), (e1), (e2).
Consideram proprietatea P() = f
e
() si g() coincid .
Observam ca:
f
e
(v) = g(v) = e(v) oricare v Var ,
daca f
e
() = g(), atunci f
e
() = f
e
() = g() = g(),
daca f
e
() = g() si f
e
() = g(), atunci
f
e
( ) = f
e
() f
e
() = g() g() = g( ),
oricare , Form.
Conform principiului inductiei structurale, P() este adevarata
oricare Form, deci f
e
() = g() oricare Form.
Tautologii. Modele
Denitie
O evaluare e : Var {0, 1} este model al unei formule
daca f
e
() = 1.
O formula este satisabila daca admite un model. O
multime de formule este satisabila daca exista o evaluare
e : Var {0, 1} astfel incat f
e
() = 1 oricare .
O formula este tautologie (valida, universal adevarata)
daca f
e
() = 1 pentru orice evaluare e : Var {0, 1}. Notam
prin |= faptul ca este o tautologie.
Fie o multime de formule. O formula este tautologie
(consecinta semantica a lui ) daca orice model al lui
este si model pentru , i.e.
f
e
() = {1} f
e
() = 1 oricare e : Var {0, 1}.
Notam prin |= faptul ca este o -tautologie.
Metoda tabelului
Vrem sa demonstram ca o formula este tautologie: |=
Daca v
1
, . . ., v
n
variabilele care apar in , atunci
cele 2
n
evaluari posibile e
1
, . . ., e
2
n
pot scrise intr-un tabel:
v
1
v
2
. . . v
n

e
1
(v
1
) e
1
(v
2
) . . . e
1
(v
n
) f
e
1
()
e
2
(v
1
) e
2
(v
2
) . . . e
2
(v
n
) f
e
2
()
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
2
n
(v
1
) e
2
n
(v
2
) . . . e
2
n
(v
n
) f
2
n
()
Fiecare evaluare corespunde unei linii din tabel.
Corectitudinea
Teorema. Orice -teorema este -tautologie.
|=
oricare are Form si Form.
In particular, daca atunci |= .
Dem. Fie e : Var {0, 1} astfel incat f
e
() = 1 oricare .
Trebuie sa aratam ca f
e
() = 1.
Fie
1
, . . .,
n
= o demonstratie pentru din ipotezele .
Demonstram ca f
e
(
i
) = 1 prin inductie dupa 1 i n.
Pentru i = 1,
1
este axioma sau
1
. Daca
1
, atunci
f
e
() = 1 deoarece e este un model al lui . Daca
1
este axioma,
se verica ca f
e
(
1
) = 1 prin calcul direct (exercitiu).
Presupunem ca f
e
(
k
) = 1 oricare k < i si demonstram ca
f
e
(
i
) = 1. Daca
i
este axioma sau
i
atunci procedam ca
mai sus. Altfel, exista j , k < i astfel incat
j
=
k

i
. Rezulta
f
e
(
j
) = f
e
(
k
) f
e
(
i
). Folosind ipoteza de inductie avem
1 = 1 f
e
(
i
), deci f
e
(
i
) = 1. Pentru i = n, avem f
e
() = 1.
Multimi consistente
Denitie
O multime de formule se numeste consistenta daca exista o
formula astfel incat .
Propozitie
este consistenta.
Dem. Aratam ca ( ). Presupunem ca ( ).
Deoarece deductia este corecta, obtinem f
e
(( )) = 1 oricare
ar e o evaluare. Dar f
e
(( )) = (f
e
() f
e
()) = 0,
deci obtinem o contradictie.
Exercitiu. Teoreme := { Form| } este consistenta.
Exercitiu. Orice multime satisabila este consistenta.
Multimi inconsistente
Denitie
O multime de formule se numeste inconsistenta daca nu este
consistenta, i.e. oricare Form .
Propozitie
Pentru o multime Form sunt echivalente:
(1) este inconsistenta,
(2) exista Form, si .
Dem. (1) (2) este evidenta.
(2) (1) se demonstreaza folosind teorema ( ).
Multimi inconsistente
Propozitie
Pentru Form si Form sunt echivalente:
(1) {} este inconsistenta,
(2) .
Dem. (1) (2) {}
TD
( ) (teorema)

(2) (1) rezulta folosind propozitia anterioara, deoarece
{} si {} .
Multimi consistente
Propozitie
Pentru orice multime consistenta Form exista o multime
Form cu urmatoarele proprietati:
,
este consistenta,
oricare Form, sau ,
oricare , Form
sau .
Dem. Se arata ca multimea
C = {

Form|

consistenta,

}.
este inductiv ordonata (orice lant din C are un majorant). Aplicand
Lema lui Zorn, C are un element maximal, .
Evident si este consistenta.
Multimi consistente
Dem. (continuare)
Demonstram ca implica oricare Form.
Presupunem ca exista Form astfel incat si .
Deoarece {}, rezulta ca {} este
inconsistenta, deci . Dar , deci este inconsistenta.
Obtinem o contradictie, deci este inchisa la deductia sintactica.
Fie Form astfel incat . Rezulta ca {} este
inconsistenta, . Asadar sau oricare
Form.
Fie , Form astfel incat . Daca , atunci
. Asadar si , deci . Am aratat ca
sau . Invers, daca sau obtinem
folosind teorema ( ), respectiv
( ).
Completitudine
Teorema de completitudine extinsa
Orice multime consistenta este satisabila.
Dem. Fie Form o multime consistenta. Trebuie sa
demonstram ca are un model. Fie multimea obtinuta prin
aplicarea propozitiei anterioare. Denim e : Var {0, 1} prin
e(v) = 1 daca v , e(v) = 0 daca v .
Fie P() = f
e
() = 1 . Demonstram prin inductie
structurala ca P() este adevarata pentru orice Form. Din
denitia evaluarii e, P(v) este adevarata oricare v Var .
Presupunem ca P() si P() sunt adevarate. Avem
f
e
() = 1 f
e
() = 0 ,
f
e
( ) = f
e
() f
e
() = 1 f
e
() = 0 sau
f
e
() = 1 sau .
Conform principiului inductiei structurale, P() este adevarata
pentru orice Form, adica f
e
() = 1 .
Deoarece , e este un model al lui .
Completitudine
Teorema de completitudine
-teoremele si -tautologiile coincid, i.e.
|=
oricare are Form si Form.
In particular, |= .
Dem. corectitudinea.
Presupunem ca . Atunci si {} este
consistenta. Fie e : Var {0, 1} un model pentru {}.
Obtinem f
e
() = {1} si f
e
() = 1, deci f
e
() = 0. Din ipoteza,
orice model al lui este si model al lui , deci f
e
() = 1. Am
ajuns la o contradictie, deci presupunerea noastra a fost falsa. In
consecinta, .
Conectorii derivati
Conectori derivati
Pentru si formule oarecare, denim urmatoarele prescurtari:
:=
:= ( )
:= ( ) ( )
Exercitiu. Daca e : Var {0, 1} evaluare, atunci
f
e
( ) = f
e
() f
e
(),
f
e
( ) = f
e
() f
e
(),
f
e
( ) = f
e
() f
e
().
Conectori derivati
Aratati ca v
1
(v
2
(v
1
v
2
)).
Aplicand teorema de completitudine, aceasta revine la a demonstra
|= v
1
(v
2
(v
1
v
2
))
v
1
v
2
v
1
(v
2
(v
1
v
2
))
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Sintaxa si Semantica
Lema
Sunt echivalente:
(1) ,
(2) f
e
() f
e
() oricare e : Var {0, 1} evaluare.
Lema
Sunt echivalente:
(1) ,
(2) f
e
() = f
e
() oricare e : Var {0, 1} evaluare.
Dem. exercitiu
LINDA
Algebra Lindenbaum-Tarski
Daca pe Form denim relatia binara prin
si ,
atunci au loc urmatoarele proprietati:
(1) este o relatie de echivalenta,
(2) LINDA= (Form/ , , ,

, 0, 1) este o algebra Boole, unde




:=

,

:=

, := ,
1 := , 0 := {| 1}.
Algebra LINDA se numeste algebra Lindenbaum-Tarski a PC.
LINDA
Dem. (1) Relatia este reexiva, simetrica si tranzitiva deoarece:


si
(2) Trebuie sa demonstram ca operatiile sunt bine denite:

1
,
1

1

1

1
,
1

1
si
1
f
e
() = f
e
(
1
) si f
e
() f
e
(
1
) oricare e evaluare
f
e
() f
e
() = f
e
(
1
) f
e
(
1
) oricare e evaluare
f
e
( ) = f
e
(
1

1
) oricare e evaluare

1

1
Analog pentru , .
Ecuatiile algebrelor Boole devin teoreme in PC. De exemplu, a
verica distributivitatea in LINDA revine la a demonstra ca
( ( )) (( ) ( )). Datorita teoremei de
completitudine, acest lucru se poate demonstra sintactic sau
semantic.
LINDA
Dem.(continuare)
Aratam ca 1 = {| } si 0 = {| }.
Fie si doua teoreme. Din (A1), ( ), deci
si, similar, . Rezulta , deci oricare doua
teoreme sunt echivalente.
Daca teorema si , atunci . Aplicand MP,
rezulta . Orice formula echivalenta cu o teorema este teorema.
Asadar teoremele formeaza o clasa distincta.
Daca atunci, din (A1) obtinem oricare . Aceasta
inseamna ca

in LINDA, deci 1 = {| }.
Observatie. 1 e clasa teoremelor, asadar
= 1 in LINDA.
LINDA
Lema
Daca v = u Var , atunci v = u in LINDA .
Dem. Deoarece v = u putem deni o evaluare e : Var {0, 1}
astfel incat e(v) = e(u). In consecinta f
e
(v) = f
e
(u), deci
v u.
Teorema
Pentru orice evaluare e : Var {0, 1} exista un unic
morsm de algebre Boole

f
e
: LINDA L
2
astfel incat

f
e
( v) = e(v) oricare v Var .
LINDA
Dem. Var


//
e
""
F
F
F
F
F
F
F
F
F
Form

//
f
e

Form/

f
e
morsm
yyt
t
t
t
t
t
t
t
t
{0, 1}
Denim

f
e
( ) := f
e
().
Daca =

, atunci , deci f
e
() = f
e
().
Am aratat ca denitia este independenta de reprezentanti.
Demonstram ca

f
e
este morsm:

f
e
( ) =

f
e
( ) = f
e
() = f
e
() =

f
e
( ),

f
e
(

) =

f
e
( )

f
e
(

) (exercitiu).
Fie g : LINDA {0, 1} un morsm astfel incat g( v) = e(v)
oricare v Var . Se demonstreaza prin inductie structurala ca
g( ) = f
e
() oricare Form, deci g =

f
e
.
SAS
Algebra
M
M
M
M
M
M
M
M
M
M
s
s
s
s
s
s
s
s
s
s
Sintaxa Semantica
Teorema
Pentru Form, sunt echivalente:
(1) ,
(2) = 1 in LINDA,
(3) |= .
SAS
( ) (( ) ( ))
Demonstratia sintactica
(1) { , , } ( ) ( ) (teorema)
(2) { , , } (ipoteza)
(3) { , , } (1), (2), MP
(4) { , , } (ipoteza)
(5) { , , } (3), (4), MP
(6) { , , } (ipoteza)
(7) { , , } (5), (6), MP
(8) { , } TD
(9) { } ( ) ( ) TD
(10) ( ) (( ) ( )) TD
SAS
Demonstratia semntica
|= (v
1
v
2
) ((v
1
v
3
) (v
2
v
3
))
Metoda tabelului
v
1
v
2
v
3
(v
1
v
2
) ((v
1
v
3
) (v
2
v
3
))
0 0 0 1
0 0 1 1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 1 1 1
Lema substitutiei. Fie o formula si v
1
, . . ., v
n
variabilele care
apar in . Fie (
1
, . . . ,
n
) formula obtinuta inlocuind v
i
cu
i
oricare i {1, . . . , n}. Daca |= atunci |= (
1
, . . . ,
n
).
Rezulta |= ( ) (( ) ( ))
SAS
Demonstratia algebrica
( ) (( ) ( ))
Daca := ( ) (( ) ( )), atunci

:= (

) (( ) (

)) in LINDA .
Notam a := , b :=

, c := si obtinem

= (a b) ((a c) (b c))
= (a b) ((a c) c b)
= (a b) b (a c) c
= (a b) (a c) = 1
Am aratat ca

= 1 in LINDA, deci .
Logica matematica si computat ionala
Cursul X
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 32
1
Algebre Boole
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 32
Algebre Boole

In acest curs vom continua studiul algebrelor Boole (caz particular de latici).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 32
Denit ia unei algebre Boole
Amintim ca: o algebra Boole este o latice distributiva marginita
complementata, i. e. o structura (B, , , , , 0, 1) compusa din:
o mult ime B,
o relat ie de ordine part iala pe B,
doua operat ii binare si pe B, notate inxat,
doua constante 0, 1 B,
o operat ie unara pe B,
iar aceste componente au proprietat ile:
(B, , , ) este o latice, i. e.:
oricare ar x, y B, exista sup{x, y} si inf{x, y} n posetul (B, );
si sunt idempotente, comutative si asociative, i. e.: pentru orice
x, y, z B, au loc: x x = x, x y = y x, x (y z) = (x y) z, si la
fel pentru ;
si verica absorbt ia: pentru orice x, y B, x (x y) = x si
x (x y) = x;
pentru orice x, y B, x y ddaca x y = y ddaca x y = x;
pentru orice x, y B, x y = sup{x, y};
pentru orice x, y B, x y = inf{x, y};
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 32
Denit ia unei algebre Boole
laticea (B, , , ) este distributiva, i. e.:
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
(B, , , , 0, 1) este o latice marginita, i. e., n plus:
0 este minimul posetului (B, );
1 este maximul posetului (B, );
laticea marginita (B, , , , 0, 1) este complementata si satisface
unicitatea complementului, datorita distributivitat ii, iar este operat ia de
complementare:
pentru orice x B, x este unicul complement al lui x, adica unicul element
x B care satisface:

x x = 1
si
x x = 0.

In plus, n orice algebra Boole (B, , , , , 0, 1), se denesc urmatoarele operat ii


binare derivate:
implicat ia (booleana), : pentru orice x, y B, x y := x y;
echivalent a (booleana), : pentru orice x, y B,
x y := (x y) (y x).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 32
Filtre ale unei algebre Boole
Pentru cele ce urmeaza, xam o algebra Boole B := (B, , , , , 0, 1),
arbitrara.
Vom nota :=
1
.
Denit ie
O submult ime nevida F a lui B se numeste ltru al algebrei Boole B ddaca,
pentru orice x, y B, urmatoarele condit ii sunt satisfacute:
(F
1
) daca x, y F, atunci x y F;
(F
2
) daca x F si x y, atunci y F.
Notat ie
Mult imea ltrelor lui B se noteaza cu F(B).
Remarca
Orice ltru al lui B l cont ine pe 1.

Intradevar, daca F este un ltru al lui B,
atunci F este nevid prin denit ie, deci exista un element x F; dar, ca orice
element al lui B, x satisface x 1, prin urmare 1 F, conform condit iei (F
2
) din
denit ia unui ltru.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 32
Filtre ale unei algebre Boole
Remarca
Este imediat ca {1} si B sunt ltre ale lui B, iar aceste ltre sunt respectiv
minimul (a se vedea remarca anterioara) si maximul posetului (F(B), ).
Denit ie
{1} se numeste ltrul trivial al lui B, iar B se numeste ltrul impropriu al lui B.
Orice ltru F = {1} se numeste ltru netrivial, si orice ltru F = B se numeste
ltru propriu al lui B.
Remarca
Intersect ia tuturor ltrelor lui B este {1} (ltrul trivial). Acest lucru rezulta
imediat din faptul ca {1} este cel mai mic ltru al lui B n sensul incluziunii.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 32
Filtre proprii
Remarca
Un ltru al lui B este propriu ddaca nu l cont ine pe 0.

Intradevar, un ltru este egal cu B ddaca l cont ine pe 0, pentru ca B cont ine pe
0, iar, daca un ltru F l cont ine pe 0, atunci F cont ine toate elementele lui B,
conform condit iei (F
2
).
Lema
Fie F un ltru al lui B. Atunci: F = B ddaca exista un element a B a. . a F
si a F.
Demonstrat ie: Daca F = B, atunci 0 F si 0 = 1 F.
Reciproc, daca exista un element a B a. . a F si a F, atunci, conform
condit iei (F
1
) din denit ia unui ltru, rezulta ca 0 = a a F, prin urmare
F = B, conform remarcii anterioare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 32
Orice ltru cont ine toate conjunct iile nite ntre elemente
ale sale
Lema
Fie F un ltru al lui B. Atunci, pentru orice n N si orice x
1
, . . . , x
n
F, rezulta
ca x
1
. . . x
n
F.
Demonstrat ie: Pentru n = 0, ne amintim de la sfarsitul Cursului VII ca
inf() = max(B) = 1 F, pentru ca orice ltru l cont ine pe 1, asa cum am
aratat ntro remarca de mai sus.
Pentru n = 0, demonstram armat ia prin induct ie dupa n N

.
Pentru n = 1, armat ia este triviala.
Presupunem armat ia adevarata pentru un n N

, arbitrar, xat. Consideram


n + 1 elemente x
1
, . . . , x
n
, x
n+1
F. Conform ipotezei de induct ie, rezulta ca
x
1
. . . x
n
F. Acum, condit ia (F
1
) din denit ia unui ltru arata ca
x
1
. . . x
n+1
= (x
1
. . . x
n
) x
n+1
F.
Rezulta ca armat ia este valabila pentru orice n N

.
Asadar, armat ia este valabila pentru orice n N.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 32
Filtre generate de o mult ime
Propozit ie
Intersect ia oricarei familii nevide de ltre ale lui B este un ltru al lui B.
Demonstrat ie: Fie I o mult ime nevida si (F
i
)
i I
o familie de ltre ale lui B. Sa
notam cu F intersect ia acestei familii de ltre: F :=

i I
F
i
. Conform unei remarci
de mai sus, pentru ecare i I , 1 F
i
, asadar 1

i I
F
i
= F, deci F = .
Demonstram ca F satisface condit ia (F
1
). Fie x, y F =

i I
F
i
, asadar, pentru
orice i I , x, y F
i
, deci, pentru orice i I , x y F
i
, conform condit iei (F
1
)
aplicate ltrelor F
i
. Urmeaza ca x y

i I
F
i
= F. Acum sa demonstram ca F
satisface condit ia (F
2
). Fie x F =

i I
F
i
, ceea ce nseamna ca, pentru orice
i I , x F
i
. Acum, e y B, a. . x y. Rezulta ca, pentru orice i I ,
y F
i
, conform condit iei (F
2
) aplicate ltrelor F
i
. Asadar, y

i I
F
i
= F.
Am demonstrat ca F =

i I
F
i
este un ltru al lui B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 32
Filtre generate de o mult ime
Corolar
Pentru orice submult ime X a lui B, exista un cel mai mic ltru al lui B care
include pe X, anume intersect ia tuturor ltrelor lui B care includ pe X.
Demonstrat ie: Fie X o submult ime arbitrara a lui B. Familia ltrelor lui B care
includ pe X, e aceasta F, este nevida, pentru ca aceasta familie cont ine ltrul
impropriu, B. Conform propozit iei anterioare, rezulta ca intersect ia familiei F este
un ltru, care, evident, include pe X, e acesta F.

Inseamna ca F F, conform
denit iei familiei F. Dar F =

GF
G, asadar F este inclus n ecare G F. Prin
urmare, F este minimul posetului (F, ), i. e. F este cel mai mic ltru al lui B
care include pe X.
Denit ie
Pentru orice submult ime X a lui B, cel mai mic ltru al algebrei Boole B care
include pe X se noteaza cu [X) sau < X > si se numeste ltrul lui B generat de
X.
Pentru orice element x B, ltrul generat de singletonul {x} se noteaza cu [x)
sau < x > si se numeste ltrul principal al lui B generat de x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 32
Elementele ltrelor generate
Remarca (caracterizarea ltrelor generate)
Denit ia unui ltru generat arata ca, pentru orice X B, F = [X) ddaca
mult imea F satisface urmatoarele trei condit ii:
1
F este un ltru al lui B;
2
X F;
3
pentru orice ltru G al lui B, daca X G, atunci F G.
Ultima dintre aceste trei condit ii arma ca, daca un ltru G al lui B include o
submult ime X a lui B, atunci G include ltrul lui B generat de X.
Remarca
Conform remarcii care arata ca {1} este cel mai mic ltru al lui B, urmeaza ca
[) = {1}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 32
Elementele ltrelor generate
Propozit ie
Pentru orice submult ime nevida X a lui B,
[X) = {a B | (n N

)(x
1
, x
2
, . . . , x
n
X)x
1
x
2
. . . x
n
a}.
Demonstrat ie: Fie
F := {a B | (n N

)(x
1
, x
2
, . . . , x
n
X)x
1
x
2
. . . x
n
a}. Demonstram
ca F = [X), folosind remarca de mai sus privind caracterizarea ltrelor generate.
Pentru nceput, sa aratam ca F este un ltru al lui B.
Fie x, y F. Atunci, conform denit iei mult imii F, exista n, m N

si
x
1
, x
2
, . . . , x
n
, y
1
, y
2
, . . . , y
m
X a. . x
1
x
2
. . . x
n
x si
y
1
y
2
. . . y
m
y. Conform unei propozit ii din Cursul VI, rezulta ca
x
1
x
2
. . . x
n
y
1
y
2
. . . y
m
x y, asadar x y F.
Acum, e x F si y B, a. . x y. Faptul ca x F nseamna ca exista n N

si x
1
, x
2
, . . . , x
n
X a. . x
1
x
2
. . . x
n
x, iar de aici, din relat ia x y si din
tranzitivitatea lui , obt inem x
1
x
2
. . . x
n
y, ceea ce arata ca y F.
Am demonstrat ca F este un ltru al lui B.
Pentru orice x X, are loc x x, asadar x F. Prin urmare, X F.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 32
Elementele ltrelor generate
Fie G un ltru al lui B a. . X G, si e x F. Aratam ca rezulta x G.
Faptul ca x F arata ca exista n N

si x
1
, x
2
, . . . , x
n
X a. .
x
1
x
2
. . . x
n
x. Dar X G, asadar x
1
, x
2
, . . . , x
n
G, prin urmare
x
1
x
2
. . . x
n
G, conform lemei anterioare, si deci x G conform proprietat ii
(F
2
) din denit ia unui ltru.
Asadar, F G.
Conform remarcii de mai sus privind caracterizarea ltrelor generate, am
demonstrat ca F = [X).
Corolar
Pentru orice x B, [x) = {a B | x a}.
Demonstrat ie: Se aplica propozit ia anterioara si idempotent a lui , din care, prin
induct ie dupa n N

, se demonstreaza imediat ca, pentru orice n N

,
n

i =1
x = x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 32
Elementele ltrelor generate
Corolar
Pentru orice ltru F al lui B si orice element x B,
[F {x}) = {a B | (f F)f x a}.
Demonstrat ie: Fie G := {a B | (f F)f x a}.
Fie a [F {x}). Conform propozit iei privind forma ltrului generat de o
mult ime, aceasta nseamna ca exista n N

si exista x
1
, . . . , x
n
F {x}, a. .
x
1
. . . x
n
a.
Asociativitatea si comutativitatea lui ne asigura de faptul ca putem presupune
ca x
1
, . . . , x
k
F si x
k+1
= . . . = x
n
= x, pentru un k 0, n, unde k = 0
nseamna ca x
1
= . . . = x
n
= x, iar k = n nseamna ca x
1
, . . . , x
n
F.
Idempotent a lui arata ca x
k+1
. . . x
n
= x . . . x = x, atunci cand k < n.
Fie f := x
1
. . . x
k
, cu f := 1 atunci cand k = 0. Conform unei leme de mai
sus, are loc f F.
Am obt inut ca x
1
. . . x
n
=

f , k = n,
f x, k < n.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 32
Elementele ltrelor generate
Dar x
1
. . . x
n
a, asadar, daca are loc k < n, atunci f x a, iar, daca are
loc k = n, atunci f x = inf{f , x} f a, prin urmare, si n acest caz,
f x a (datorita tranzitivitat ii lui ).
Am obt inut ca a G, deci [F {x}) G.
Acum e a G, adica exista f F a. . f x a.
f F, asadar f , x F {x} [F {x}), deci f , x [F {x}), iar [F {x})
este un ltru al lui B, prin urmare f x [F {x}), conform condit iei (F
1
), si
deci a [F {x}), conform condit iei (F
2
) din denit ia unui ltru.
Am obt inut si G [F {x}).
Asadar, [F {x}) = G = {a B | (f F)f x a}.
Alta demonstrat ie: Se putea urma si aceasta cale n demonstrat ia acestui
corolar: este usor de aratat ca mult imea G denita mai sus este un ltru si ca
F {x} G; acum, ultimul punct din remarca privind caracterizarea ltrelor
generate arata ca [F {x}) G; apoi, ca mai sus, se demonstreaza cealalta
incluziune.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 32
Ultraltre ale unei algebre Boole
Denit ie
Un ltru propriu P al lui B se numeste ltru prim ddaca, pentru orice a, b B,
a b P implica a P sau b P.
Denit ie
Un element maximal al mult imii ltrelor proprii ale lui B (raportat la incluziune)
se numeste ltru maximal sau ultraltru al lui B.
Cu alte cuvinte, un ultraltru al lui B este un ltru propriu U a. ., pentru orice
ltru propriu F, U F implica U = F.
Altfel formulat, un ultraltru al lui B este un ltru propriu U cu proprietatea ca,
pentru orice ltru F, U F implica U = F sau F = B.
Notat ie
Mult imea ultraltrelor (ltrelor maximale ale) lui B se noteaza cu Max(B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 32
Filtre prime ale unei algebre Boole
Lema
Fie P un ltru al lui B si a, b B. Atunci:
1
a b P ddaca a P si b P;
2
daca P este un ltru prim, atunci: a b P ddaca a P sau b P.
Demonstrat ie: (1) Implicat ia directa se obt ine din condit ia (F
2
) din denit ia unui
ltru si faptul ca a b = inf{a, b} a si a b = inf{a, b} b. Implicat ia
reciproca rezulta din condit ia (F
1
) din denit ia unui ltru.
(2) Implicat ia directa se obt ine din denit ia unui ltru prim. Implicat ia reciproca
rezulta din condit ia (F
2
) din denit ia unui ltru si faptul ca a sup{a, b} = a b
si b sup{a, b} = a b.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 32
Ultraltrele coincid cu ltrele prime
Propozit ie (caracterizare a ultraltrelor)
Fie U un ltru propriu al lui B. Atunci urmatoarele armat ii sunt echivalente:
1
U este un ultraltru al lui B;
2
U este un ltru prim al lui B;
3
orice element a B satisface: a U sau a U.
Demonstrat ie: (1) (2): Ipoteza acestei implicat ii spune ca U este ultraltru.
Presupunem prin absurd ca U nu este ltru prim, i. e. exista a, b B a. .
a b U, a / U si b / U.
Dar a U {a} [U {a}) si U [U {a}), iar b U {b} [U {b}) si
U [U {b}).
Prin urmare, U [U {a}), iar a [U {a}) si a / U, si, de asemenea,
U [U {b}), iar b [U {b}) si b / U.
Rezulta ca U [U {a}) si U [U {b}), prin urmare
[U {a}) = [U {b}) = B, ntrucat U este un ultraltru al lui B. Acest fapt este
echivalent cu 0 [U {a}) si 0 [U {b}), n conformitate cu o caracterizare de
mai sus a ltrelor proprii.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 32
Ultraltrele coincid cu ltrele prime
Conform unui corolar anterior, [U {a}) = {x B | ( e U) e a x} si
[U {b}) = {x B | ( f U) f b x}.
Prin urmare, exista e, f U a. . a e = b f = 0.
Aplicand distributivitatea lui B, obt inem:
0 = (a e) (b f ) = (a b) (a f ) (e b) (e f ) U, pentru ca
a b U, a f = sup{a, f } f U, e b = sup{e, b} e U,
e f = sup{e, f } f U, si datorita condit iilor (F
2
) si (F
1
) din denit ia unui
ltru. Dar acest lucru nseamna ca U = B, conform aceleiasi caracterizari a
ltrelor proprii la care am apelat si mai nainte. Dar U este un ultraltru, deci, n
particular, U este un ltru propriu. Am obt inut o contradict ie.
Prin urmare, U este un ltru prim al lui B.
(2) (3): Ipoteza acestei implicat ii spune ca U este ltru prim. Pentru orice
a B, a a = 1 U, pentru ca orice ltru cont ine pe 1, iar acum denit ia unui
ltru prim arata ca a U sau a U.
(3) (1): Fie F un ltru al lui B a. . U F, asadar exista un element
a F \ U. Conform ipotezei acestei implicat ii, faptul ca a / U implica
a U F, prin urmare a F si a F, deci F = B conform unei caracterizari a
ltrelor proprii dintro lema de mai sus. Dar acest lucru nseamna ca U este un
ultraltru al lui B, datorita chiar denit iei ultraltrelor.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 32
Ultraltre ale unei algebre Boole
Corolar (caracterizare a ultraltrelor)
Fie U un ltru al lui B. Atunci urmatoarele armat ii sunt echivalente:
1
U este un ultraltru al lui B;
2
oricare ar a B, exact unul dintre elementele a si a se aa n U;
3
oricare ar a B, are loc echivalent a: a U ddaca a / U.
Demonstrat ie: (1) (2) : Fie a B, arbitrar, xat. Daca U este un ultraltru
al lui B, atunci, conform propozit iei anterioare, a U sau a U, si, n plus, U
este un ltru prim, asadar nu putem avea simultan a U si a U, cum arata o
caracterizare a ltrelor proprii dintro lema de mai sus.

Inseamna ca exact unul
dintre elementele a si a apart ine lui U.
(2) (1) : Ipoteza acestei implicat ii arata ca nu exista a B, a. . a U si
a U, prin urmare U este un ltru propriu, conform aceleiasi caraterizari a
ltrelor proprii dintro lema de mai sus. Deci U este un ltru propriu si, conform
ipotezei acestei implicat ii, oricare ar a B, avem a U sau a U, ceea ce
nseamna ca U este un ultraltru, dupa cum arata propozit ia anterioara.
(2) (3) : Armat ia (3) este o simpla transcriere a lui (2), daca t inem seama de
idempotent a operat iei de complementare (a = a, pentru orice a B).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 32
Mult imi inductiv ordonate

In continuare, vom face o serie de preparative pentru demonstrarea celei mai


importante teoreme din teoria algebrelor Boole, anume Teorema de
reprezentare a lui Stone.
Pentru denit iile elementelor distinse ale unui poset cu care vom lucra n
continuare (majorant, element maximal), a se vedea Cursul V.
Denit ie
O mult ime inductiv ordonata este un poset cu proprietatea ca orice parte total
ordonata a sa are (cel put in) un majorant.

In denit ia anterioara, parte total ordonata a unui poset (P, ) nseamna


submult ime S a lui P care este lant cu ordinea indusa (ordinea indusa este
S
2
), i. e. submult ime S P cu proprietatea ca oricare doua elemente ale
submult imii S sunt comparabile n posetul (P, ).
Remarca
Orice mult ime inductiv ordonata este nevida, pentru ca ea cont ine macar un
element, anume un majorant al submult imii a ei.
Remarca
Dupa cum am demonstrat la sfarsitul Cursului VII, orice element al unui poset
nevid este majorant pentru .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 32
Mult imi inductiv ordonate si Lema lui Zorn
Remarca
Cele doua remarci anterioare arata ca, pentru a demonstra ca un poset este
mult ime inductiv ordonata, este sucient sa demonstram ca:
posetul este nevid;
orice parte total ordonata nevida a sa are (cel put in) un majorant.
Lema (Lema lui Zorn)
Orice mult ime inductiv ordonata are (cel put in) un element maximal.
Pentru demonstrat ia Lemei lui Zorn, a se consulta cart ile din bibliograa din
Cursul I. De asemenea, numeroase cart i de not iuni de baza de algebra
superioara cont in demonstrat ia acestei leme.
Acest enunt este uneori ntalnit sub numele de Axioma lui Zorn. Motivul
este ca enunt ul acesta este echivalent cu Axioma alegerii, si unii autori l
includ n sistemul axiomatic al teoriei mult imilor n locul Axiomei alegerii,
care, n acest caz, devine Lema alegerii.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 32
Teorema de existent a a ultraltrului
Cunoastem aceste denit ii:
algebra Boole triviala este algebra Boole cu un singur element, i. e. algebra
Boole cu 0 = 1;
o algebra Boole netriviala este o algebra Boole care nu este triviala, i. e. o
algebra Boole cu cel put in doua elemente, i. e. o algebra Boole cu 0 = 1.
Remarca
Este evident, din faptul ca ltrul trivial {1} este inclus n orice ltru al lui B, ca au
loc echivalent ele: B are ltre proprii ddaca {1} este ltru propriu al lui B ddaca B
este o algebra Boole netriviala.
Teorema (Teorema de existent a a ultraltrului)
Orice ltru propriu al lui B este inclus ntrun ultraltru al lui B.
Cu alte cuvinte, pentru orice ltru propriu F al lui B, exista un ultraltru U al lui
B, a. . F U.
Demonstrat ie: Fie F un ltru propriu al lui B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 32
Teorema de existent a a ultraltrului
Notam cu P mult imea ltrelor proprii ale lui B care l includ pe F:
P := {G | G F(B), G = B, G F}.
Demonstram ca (P, ) este o mult ime inductiv ordonata.
Evident, F P, asadar P = .
Fie T o parte total ordonata nevida a lui P (i. e. = T P, si, oricare ar
G, H T , avem: G H sau H G).
Notam cu M :=

GT
G. Demonstram ca M este un majorant al lui T n (P, ).
Evident, pentru orice G T , M G, deci M este un majorant al lui T n
mult imea part ilor lui B, ordonata cu . Mai avem de demonstrat ca M P, i. e.
ca M este un ltru propriu al lui B care l include pe F.
Sa nu uitam ca T = .
Fiecare element al lui P l include pe F, prin urmare ecare G T P satisface
G F, asadar M =

GT
G F.
Acum sa demonstram ca M este un ltru al lui B.
M F = (pentru ca F este ltru), deci M = .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 32
Teorema de existent a a ultraltrului
Sa demonstram ca M satisface condit ia (F
1
) din denit ia unui ltru. Fie
x, y M =

GT
G, asadar exista G, H T , a. . x G si y H. Dar (T , )
este total ordonata, deci G H sau H G. Daca, de exemplu, G H, atunci
rezulta ca x, y H, iar H este un ltru al lui B, deci satisface condit ia (F
1
),
asadar x y H M, prin urmare x y M. Cazul H G se trateaza analog.
Deci M satisface condit ia (F
1
).
Acum sa demonstram ca M satisface condit ia (F
2
) din denit ia unui ltru. Fie
x M si y B, cu x y. x M =

GT
G, asadar exista G T a. . x G.
Dar G este un ltru al lui B, deci satisface condit ia (F
2
), iar x y, asadar
y G M, prin urmare y M. Deci M satisface condit ia (F
2
).
Am demonstrat ca M este un ltru al lui B.
Fiecare G T P este un ltru propriu al lui B, deci 0 / G, conform unei
caracterizari a ltrelor proprii. Rezulta ca 0 /

GT
G = M, deci M este un ltru
propriu al lui B, conform aceleiasi caracterizari a ltrelor proprii.
Prin urmare, M P, deci M este un majorant al lui T n posetul (P, ).
Am demonstrat ca (P, ) este o mult ime inductiv ordonata.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 32
Teorema de existent a a ultraltrului
Conform Lemei lui Zorn, rezulta ca (P, ) are (cel put in) un element maximal.
Fie U un element maximal al lui (P, ).
Atunci U P, deci U este un ltru propriu al lui B si U F.
Fie P un ltru propriu al lui B a. . U P. Cum F U, rezulta ca F P.
Asadar P este un ltru propriu al lui B care l include pe F, adica P P. Dar U
este un element maximal al lui (P, ), iar P P si U P. Conform denit iei
unui element maximal al unui poset, rezulta ca U = P.
Asadar, U este un ltru propriu al lui B si, pentru orice ltru propriu P al lui B cu
U P, rezulta ca U = P. Deci U este un element maximal al mult imii ltrelor
proprii ale lui B, adica U este un ultraltru al lui B.
Am demonstrat ca U este un ultraltru al lui B si F U.
Corolar
Orice algebra Boole netriviala are (cel put in) un ultraltru.
Demonstrat ie: Conform remarcii care preceda Teorema de existent a a
ultraltrului, daca algebra Boole B este netriviala, atunci B are cel put in un ltru
propriu, de exemplu ltrul trivial {1}. Aplicand Teorema de existent a a
ultraltrului, rezulta ca B are (cel put in) un ultraltru care include acest ltru
propriu.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 32
Caracterizare a injectivitat ii morsmelor booleene
Pentru urmatoarele doua rezultate, xam nca o algebra Boole
A := (A, , , , , 0, 1), arbitrara.
Remarca
Pentru orice morsm boolean f : A B, au loc:
f (0) = 0, deci 0 f
1
({0}), adica {0} f
1
({0});
f (1) = 1, deci 1 f
1
({1}), adica {1} f
1
({1}).
Propozit ie
Fie f : A B un morsm boolean. Atunci urmatoarele armat ii sunt echivalente:
1
f este injectiv;
2
f
1
({0}) = {0};
3
f
1
({1}) = {1}.
Demonstrat ie: (1) (3) : Fie x f
1
({1}), ceea ce este echivalent cu
f (x) {1}, i. e. f (x) = 1. Dar f (1) = 1, asadar faptul ca f e injectiva implica
x = 1, i. e. x {1}. Deci f
1
({1}) {1}, iar cealalta incluziune are loc pentru
orice morsm boolean, prin urmare f
1
({1}) = {1}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 32
Caracterizare a injectivitat ii morsmelor booleene
(3) (1) : Fie x, y A, a. . f (x) = f (y), ceea ce este echivalent cu
f (x) f (y) = 1, conform unei proprietat i aritmetice a algebrelor Boole
demonstrate la sfarsitul Cursului IX. Dar orice morsm boolean comuta cu
echivalent a booleana, prin urmare f (x) f (y) = f (x y). Am obt inut:
f (x y) = 1, i. e. x y f
1
({1}) = {1}, deci x y = 1, ceea ce este
echivalent cu x = y, conform aceleiasi proprietat i aritmetice la care am facut apel
si mai sus. Am demonstrat ca f este injectiva.
Echivalent a (1) (2) rezulta, prin dualitate, din echivalent a (1) (3), pe care
tocmai am demonstrato.
Un alt mod de a ncheia demonstrat ia acestei propozit ii este demonstrarea
echivalent ei (2) (3), care poate efectuata astfel: pentru orice x A, au loc
echivalent ele: x f
1
({0}) ddaca f (x) = 0 ddaca f (x) = 0 (a se vedea, din nou,
sfarsitul Cursului IX) ddaca f (x) = 1 ddaca x f
1
({1}). Asadar, daca
f
1
({0}) = {0}, atunci, pentru orice x A, avem: x = x f
1
({1}) ddaca
x f
1
({0}) = {0} ddaca x = 0 ddaca x = x = 0 = 1 ddaca x {1}; deci
f
1
({1}) = {1}. Reciproc, daca f
1
({1}) = {1}, atunci, pentru orice x A,
avem: x f
1
({0}) ddaca x f
1
({1}) = {1} ddaca x = 1 ddaca
x = x = 1 = 0 ddaca x {0}; deci f
1
({0}) = {0}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 32
Teorema de reprezentare a lui Stone
Remarca
Algebra Boole triviala este izomorfa cu P() = {} si cu
L

2
= {f | f : L
2
} = {(, , L
2
)} (acest triplet este, dupa cum stim, unica
funct ie de la la L
2
).
Pentru o formulare clara a urmatoarelor doua rezultate, vom renunt a, n cele
ce urmeaza, la xarea algebrei Boole B.
Teorema (Teorema de reprezentare a lui Stone)
Pentru orice algebra Boole netriviala B, exista o mult ime nevida X si un morsm
boolean injectiv d : B (P(X), , , , , X).
Demonstrat ie: Fie B := (B, , , , , 0, 1) o algebra Boole netriviala si
X := Max(B) (X este mult imea ultraltrelor lui B).
Conform corolarului Teoremei de existent a a ultraltrului, X = .
Sa denim o funct ie d : B P(X), prin: pentru orice a B,
d(a) := {U X | a U}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 32
Teorema de reprezentare a lui Stone
Fie a, b B si U X, toate arbitrare si xate. Din lema care succede denit ia
ultraltrelor si faptul ca ultraltrele coincid cu ltrele prime, cunoscut din
propozit ia privind caracterizarea ultraltrelor, obt inem:
U d(a b) ddaca a b U
ddaca a U si b U
ddaca U d(a) si U d(b)
ddaca U d(a) d(b)
si
U d(a b) ddaca a b U
ddaca a P sau b P
ddaca P d(a) sau P d(b)
ddaca P d(a) d(b).
Am obt inut: d(a b) = d(a) d(b) si d(a b) = d(a) d(b), pentru orice
a, b B.
Cum orice ltru l cont ine pe 1, are loc: d(1) = X.

Intrucat orice ultraltru este
ltru propriu, iar niciun ltru propriu nu l cont ine pe 0, are loc: d(0) = .
Conform unei propozit ii din Cursul IX, rezulta ca d comuta si cu operat ia de
complementare (fapt care putea demonstrat si folosind corolarul privind
caracterizarea ultraltrelor), asadar d este un morsm boolean.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 32
Teorema de reprezentare a lui Stone
Pentru ncheierea demonstrat iei, a ramas de aratat ca d este injectiv.
Fie a d
1
({}), ceea ce este echivalent cu: d(a) = . Presupunem prin absurd
ca a = 0. Atunci ltrul principal [a) = {b B | a b} nu l cont ine pe 0, prin
urmare [a) este un ltru propriu, conform unei caracterizari a ltrelor proprii. Din
Teorema de existent a a ultraltrului, rezulta ca exista un ultraltru U cu
[a) U. Dar a [a), prin urmare a U, adica U d(a) = ; am obt inut o
contradict ie. Asadar, a = 0, adica d
1
({}) {0}, deci d
1
({}) = {0}, ntrucat
cealalta incluziune este satisfacuta de orice morsm boolean de la B la P(X).
Aceasta egalitate arata ca morsmul boolean d este injectiv, conform propozit iei
anterioare.
Corolar (reformulare a Teoremei de reprezentare a lui Stone)
Pentru orice algebra Boole netriviala B, exista o mult ime nevida X si un morsm
boolean injectiv d : B L
X
2
.
Demonstrat ie: Fie B o algebra Boole netriviala. Conform Teoremei de
reprezentare a lui Stone, exista o mult ime nevida X si un morsm boolean
injectiv d : B P(X). Conform propozit iei care ncheie Cursul VIII, exista un
izomorsm boolean : P(X) L
X
2
. Prin urmare, compunerea d : B L
X
2
este un morsm boolean injectiv.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs X logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 32
Logica matematica si computat ionala
Cursul XI
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 26
Algebre Boole

In acest curs vom continua studiul algebrelor Boole (caz particular de latici).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 26
Denit ia unei algebre Boole
Amintim ca: o algebra Boole este o latice distributiva marginita
complementata, i. e. o structura (B, , , , , 0, 1) compusa din:
o mult ime B,
o relat ie de ordine part iala pe B,
doua operat ii binare si pe B, notate inxat,
doua constante 0, 1 B,
o operat ie unara pe B,
iar aceste componente au proprietat ile:
(B, , , ) este o latice, i. e.:
oricare ar x, y B, exista sup{x, y} si inf{x, y} n posetul (B, );
si sunt idempotente, comutative si asociative, i. e.: pentru orice
x, y, z B, au loc: x x = x, x y = y x, x (y z) = (x y) z, si la
fel pentru ;
si verica absorbt ia: pentru orice x, y B, x (x y) = x si
x (x y) = x;
pentru orice x, y B, x y ddaca x y = y ddaca x y = x;
pentru orice x, y B, x y = sup{x, y};
pentru orice x, y B, x y = inf{x, y};
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 26
Denit ia unei algebre Boole
laticea (B, , , ) este distributiva, i. e.:
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
este distributiva fat a de , i. e.: pentru orice x, y, z B,
x (y z) = (x y) (x z);
(B, , , , 0, 1) este o latice marginita, i. e., n plus:
0 este minimul posetului (B, );
1 este maximul posetului (B, );
laticea marginita (B, , , , 0, 1) este complementata si satisface
unicitatea complementului, datorita distributivitat ii, iar este operat ia de
complementare:
pentru orice x B, x este unicul complement al lui x, adica unicul element
x B care satisface:

x x = 1
si
x x = 0.

In plus, n orice algebra Boole (B, , , , , 0, 1), se denesc urmatoarele operat ii


binare derivate:
implicat ia (booleana), : pentru orice x, y B, x y := x y;
echivalent a (booleana), : pentru orice x, y B,
x y := (x y) (y x).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 26
Echivalent a algebre Boole inele Boole
Observat ie
Pentru toate denit iile legate de acest paragraf al cursului de fat a si pentru
demonstrat iile rezultatelor enunt ate aici, a se vedea, de exemplu, cartea de G.
Georgescu si A. Iorgulescu din bibliograa din Cursul I, dar si celelalte cart i din
acea lista bibliograca.
Pentru un exemplu de aplicat ie la teorema urmatoare, a se vedea referatul despre
ecuat ii booleene din seria de materiale didactice pe care leam trimis pe mail.
Demonstrat iile omise aici nu fac parte din materia pentru examen.

In denit ia si rezultatele de mai jos, notam x


2
:= x x si x y := xy.
Denit ie
Se numeste inel Boole un inel unitar (B, +, , 0, 1) cu proprietatea ca x
2
= x
pentru orice x B.
Lema

In orice inel Boole B, au loc: pentru orice elemente x, y B, xy = yx si


x + x = 0 (cu alte cuvinte, orice inel Boole este comutativ si orice element nenul
al unui inel Boole are ordinul 2 n grupul aditiv subiacent inelului; sigur ca ordinul
lui 0 este 1, 0 ind elementul neutru al acestui grup aditiv: 0 = 0).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 26
Echivalent a algebre Boole inele Boole
Teorema (echivalent a algebra Boole inel Boole)
Orice algebra Boole poate organizata ca un inel Boole, si invers. Mai precis:
Fie B := (B, +, , 0, 1) un inel Boole. Denim operat iile , si

pe B prin:
pentru orice x, y B:

x y = x + y + xy
x y = xy
x = x + 1
Atunci (B, , ,

, 0, 1) este o algebra Boole, pe care o vom nota cu A(B).


Fie B := (B, , ,

, 0, 1) o algebra Boole. Denim operat iile + si pe B


prin: pentru orice x, y B:

x + y = (x y) (x y)
xy = x y
Atunci (B, +, , 0, 1) este un inel Boole, pe care l vom nota cu I(B).
Aplicat iile A si I sunt inverse una alteia, n sensul ca, pentru orice inel
Boole B, I(A(B)) = B, si, pentru orice algebra Boole B, A(I(B)) = B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 26
Legea de reziduat ie
Amintim:
Lema
Fie (L, , , ) o latice si a, b, x, y L.
Daca a b si x y, atunci: a x b y si a x b y.

In particular, daca a b, atunci a x b x si a x b x.


Pentru restul acestei prezentari, xam o algebra Boole arbitrara
B := (B, , , , , 0, 1).
Propozit ie (legea de reziduat ie)
Pentru orice elemente , , B, are loc echivalent a: .
Demonstrat ie: Vom demonstra echivalent a din enunt prin dubla implicat ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 26
Legea de reziduat ie
: Daca , atunci, conform lemei anterioare, luand supremumul dintre
ecare membru al acestei inegalitat i si , obt inem: ( ) .

In
aceasta inegalitate aplicam distributivitatea unei algebre Boole si denit ia
implicat iei ntr-o algebra Boole, si obt inem inegalitatea echivalenta:
( ) ( ) , adica ( ) 1 , adica , de
unde, ntrucat sup{, } = si aplicand tranzitivitatea unei relat ii de
ordine, rezulta: .
: Daca , adica, explicitand denit ia implicat iei ntr-o algebra
Boole, , atunci, conform lemei anterioare, luand inmumul dintre ecare
membru al acestei inegalitat i si , obt inem: ( ) , adica, aplicand
distributivitatea unei algebre Boole, ( ) ( ), adica
0 ( ), adica . Aplicand n aceasta ultima inegalitate
faptul ca = inf{, } si tranzitivitatea unei relat ii de ordine, obt inem:
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 26
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
Denit ie
O submult ime nevida F a lui B se numeste ltru al lui B ddaca, pentru orice
x, y B:
(F
1
) daca x, y F, atunci x y F;
(F
2
) daca x F si x y, atunci y F.
Data o submult ime oarecare M B, exista cel mai mic ltru al lui B care include
pe M (cel mai mic n raport cu incluziunea), anume intersect ia tuturor ltrelor lui
B care includ pe M, si acest ltru se numeste ltrul generat de M si se noteaza cu
< M > sau cu [M).
Filtrul generat de o mult ime cu un singur element, de exemplu M = {x}, cu
x B, se numeste ltrul principal generat de x si se noteaza cu < x > sau cu [x).
Remarca
Este imediat, din denit ia unui ltru generat de o mult ime, ca, oricare ar un
ltru F, [F) = F.
Remarca
[) = {1}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 26
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
Propozit ie
Daca x B, atunci: < x >= {y B|x y} (ltrul principal generat de x este
egal cu mult imea majorant ilor lui x din B).
Propozit ie
Pentru orice submult ime nevida X a lui B,
[X) = {a B | (n N

)(x
1
, x
2
, . . . , x
n
X)x
1
x
2
. . . x
n
a}.
Propozit ie
Orice ltru nit generat (i. e. generat de o mult ime nita) este principal.

In
consecint a, orice ltru nit al unei algebre Boole oarecare este principal, asadar
orice ltru al unei algebre Boole nite este principal.
Demonstrat ie: [) = {1} = [1).
Fie F := [X) un ltru al lui B generat de o submult ime nita si nevida
X := {x
1
, . . . , x
n
} B, cu n N

. Conform propozit iei anterioare, rezulta ca


F = {a B | (k N

)(y
1
, y
2
, . . . , y
k
X)y
1
y
2
. . . y
k
a} =
[x
1
x
2
. . . x
n
), ultima egalitate rezultand usor prin dubla incluziune.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 26
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
Propozit ie (tema pentru seminar)
Fie f : A B un morsm boolean, iar F un ltru al algebrei Boole A si G un
ltru al algebrei Boole B. Atunci:
1
f
1
(G) este un ltru al lui A;
2
daca f e surjectiv, atunci f (F) este un ltru al lui B.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 26
Congruent e ale unei algebre Boole
Stim ca o relat ie de echivalent a pe o mult ime este o relat ie binara reexiva,
simetrica si tranzitiva (adica o preordine simetrica) pe acea mult ime.
Denit ie
Fie B o algebra Boole si o relat ie de echivalent a pe B. Atunci este o
congruent a pe B ddaca este compatibila cu operat iile lui B, adica, pentru orice
x, y, x

, y

B, avem:
1
daca x y si x

, atunci x x

y y

;
2
daca x y si x

, atunci x x

y y

;
3
daca x y, atunci x y.
Daca, n denit ia anterioara, vet i generaliza cele trei relat ii dand compatibilitatea
lui cu operat iile binare si si operat ia unara

, pentru a obt ine relat ia care
da compatibilitatea cu o operat ie de aritate oarecare, atunci vet i observa ca:
compatibilitatea cu operat iile zeroare ale lui B, adica, constantele 0 si 1, semnica
faptul ca 0 0 si 1 1, deci este satisfacuta de orice relat ie binara reexiva pe B.
De aceea, compatibilitatea cu 0 si 1 nu a aparut ca cerint a n denit ia de mai sus.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 26
Corespondent a ltre congruent e
Propozit ie (tema pentru seminar)
Mult imea congruent elor unei algebre Boole este n biject ie cu mult imea ltrelor
sale.
Existent a unei biject ii se demonstreaza construind doua funct ii ntre cele doua
mult imi, n sensuri opuse, si aratand ca sunt inverse una celeilalte, asadar sunt
inversabile, deci sunt biject ii. Amintim doar denit iile celor doua funct ii pentru o
algebra Boole oarecare B:
funct ia de la mult imea ltrelor la mult imea congruent elor: oricarui ltru F i
asociem congruent a
F
, denita prin: pentru orice x, y B, x
F
y ddaca
x y F;
funct ia de la mult imea congruent elor la mult imea ltrelor: oricarei
congruent e i asociem ltrul F

, denit prin: F

= {x B|x 1}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 26
Propozit ie
Fie a, b, x B si F un ltru al lui B. Atunci, cu notat iile de mai sus, au loc
echivalent ele:
1
a
<x>
b ddaca a x = b x;
2
a
F
b ddaca exista un element f F astfel ncat a f = b f .
Demonstrat ie: A se vedea corespondent a dintre ltre si congruent e, forma unui
ltru principal, si legea de reziduat ie.
(1) a
<x>
b ddaca a b < x > ddaca x a b ddaca
x (a b) (b a) ddaca

x a b si
x b a
ddaca

x a b si
x b a
ddaca

a x b si
b x a
ddaca

a x b x si
b x a x
ddaca a x = b x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 26
Corespondent a ltre congruent e
(2) : a
F
b ddaca a b F ddaca exista un f F astfel ncat a b = f ,
ceea ce implica f a b, adica a b < f >, ceea ce este echivalent cu
a
<f >
b, ceea ce este echivalent cu a f = b f , conform lui (1).
: Conform punctului (1), daca exista f F astfel ncat a f = b f , atunci
a
<f >
b, adica a b < f >. Dar f F, deci < f > F (pentru ca F este
ltru, deci faptul ca l cont ine pe f implica faptul ca include cel mai mic ltru care
l cont ine pe f , adica ltrul generat de f ), asadar a b F, adica a
F
b.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 26
Algebre Boole factor
Propozit ie (tema pentru seminar)
Fie F un ltru al lui B si
F
congruent a asociata lui F. Pentru ecare x B, e
x/F := {y B | x
F
y} clasa de echivalent a a lui x raportat la
F
.
Atunci: mult imea factor B/
F
= {x/F | x B} se mai noteaza cu B/F si se
poate organiza ca algebra Boole cu urmatoarele operat ii, pe care le vom nota la
fel ca pe acelea ale lui B:
pentru orice x, y B, x/F y/F := (x y)/F
pentru orice x, y B, x/F y/F := (x y)/F
pentru orice x B, x/F := x/F
0 := 0/F si 1 := 1/F
Proprietat ile acestor operat ii, care arata ca ele determina pe B/F o structura de
algebra Boole, se obt in imediat din proprietat ile operat iilor algebrei Boole B.
Faptul ca
F
este congruent a pe B, i. e. echivalent a care comuta cu operat iile lui
B, arata ca operat iile lui B/F sunt bine denite.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 26
Algebre Boole factor
Remarca
Este imediat ca, pentru orice ltru F, surject ia canonica p
F
: B B/F, pentru
orice x B, p
F
(x) := x/F, este un morsm boolean surjectiv.
Propozit ie (tema pentru seminar)
Fie f : A B un morsm boolean. Atunci f (A) este o subalgebra Boole a lui B,
izomorfa cu algebra Boole factor A/f
1
({1}).
Propozit ie (tema pentru seminar)
Fie F un ltru al algebrei Boole B. Atunci: F este ultraltru ddaca algebra Boole
factor B/F este izomorfa cu L
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 26
1
Algebre Boole
2
Echivalent a algebre Boole inele Boole
3
Legea de reziduat ie
4
Filtre ale unei algebre Boole mnemonic si rezultate noi
5
Congruent e ale unei algebre Boole
6
Corespondent a ltre congruent e
7
Algebre Boole factor
8
Structura algebrelor Boole nite
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 26
Structura algebrelor Boole nite
Teorema (tema pentru seminar)
Daca B este o algebra Boole nita, atunci exista un numar natural n, astfel ncat
B este izomorfa cu L
n
2
.
Corolar
Doua algebre Boole nite de acelasi cardinal sunt izomorfe.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XI logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 26
Logica matematica si computat ionala
Cursul XII
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 49
Logica matematica clasica. Calculul propozit ional
Logica matematica este o ramura a matematicii care se ocupa cu
exprimarea formalizata (i. e. formala, simbolica) a legilor gandirii si studierea
acestora cu mijloace matematice.
Ne propunem sa studiem logica clasica, n doua forme ale ei: logica
propozit iilor si logica predicatelor sau a propozit iilor cu variabile. Vom
face deosebirea dintre aceste doua tipuri de logica clasica mai tarziu.

In acest curs vom ncepe studiul sistemului formal al calculului


propozit ional clasic.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 49
Logica matematica clasica. Calculul propozit ional
Vom studia sistemul formal al calculului propozit ional clasic sub trei
aspecte fundamentale:
1
sintaxa, care se ocupa de limbajul formal al calculului propozit ional clasic, i.
e. de cadrul formal, de exprimarea n simboluri a obiectelor matematice cu
care vom lucra;
2
algebra, care asociaza o structura algebrica sistemului formal descris n partea
de sintaxa si foloseste aceasta asociere pentru a transfera proprietat ile
algebrice ale acelei structuri n proprietat i logice, si invers;
3
semantica, aceasta ind partea n care, pe baza structurii algebrice atasate
logicii, se calculeaza efectiv valorile de adevar ale enunt urilor (fals sau
adevarat).
Exista si alte aspecte sub care poate studiat un sistem logic, denumite
adesea dimensiuni ale sistemului logic, cum ar : aspectul topologic, cel
probabilist etc., dar studierea lor depaseste cadrul si scopul acestui curs.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 49
1
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
2
Syntactic Properties of L
3
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
The following symbols form the language of the formal system of classical
propositional logic:
1
the propositional variables, usually denoted u, v, w etc., sometimes with
indexes; the set of the propositional variables, which we will denote by V, is
required to be innite and numerable;
2
the logical connectives:
: the negation symbol (will be read: non)
: the implication symbol (will be read: implies)
3
the parantheses: (, ), [, and ].
The symbols enumerated above are called primitive symbols.
Traducere pentru ce urmeaza:
formula cuvant
sentence enunt , formula
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
The nite non-empty sequences of primitive symbols are called formulas.
Example
u v, (u v) w, u uv) are formulas.
Intuition makes us give meaning to the primitive symbols, and tells us that the
rst two formulas from the example above make sense, while the third one does
not. Out of the formulas of the logical system that we are constructing now, we
will select the ones that have meaning, and we will call these ones sentences.
Here is their rigorous denition:
Denition
A sentence is a formula that veries one of the following conditions:
1
is a propositional variable;
2
there exists a sentence such that = ;
3
there exist two sentences and such that = .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Remark
The denition of a sentence above is given by induction. It is immediate that any
sentence can be obtained by applying the steps (1), (2) and (3) from Denition 2
a nite number of times, because any sentence is a formula, thus a nite sequence
of primitive symbols, and every time we apply one of the steps above, the length
of the sequence of primitive symbols that forms the sentence at the current step
increases by at least one unit. The initial step of the induction that generates a
certain sentence is (1) from the denition above, while the induction steps are (2)
and (3).
Propositional variables will be called atomic or elementary sentences. The set of
all sentences will be denoted by E.
Privitor la scrierea enunt urilor: se acorda prioritate mai mare conectorului unar
si prioritate mai mica celui binar, , pentru a evita ncarcarea scrierii cu prea
multe paranteze.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Now we will dene the derivative logical connectives , and : for any
sentences , E, we shall denote (introduce the following abbreviations):
= (the join of and )
= ( ) (the meet of and )
= ( ) ( ) (the logical equivalence of and )
Remark
In our presentation of the formal system of classical propositional logic, we have
considered the negation and the implication as primitive connectives. The
derivative connectives join, meet and logical equivalence have been introduced by
the abbreviations above. There are presentations of the formal system of classical
propositional logic which are equivalent to the one we have made here and which
use other primitive connectives.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
In order to develop the syntax of the formal system of classical propositional logic,
we aim at establishing a notion that represents the formal truths of this logical
system and a notion that denes the syntactic inference (syntactic deduction).
The syntactic inference will be given by a deduction rule called modus ponens.
The formal truths of the system will be the axioms described below, together
with any sentence that can be deduced from them by applying the modus ponens
deduction rule.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Denition
An axiom of the formal system of classical propositional logic is a sentence of any
of the following three forms, where , , E are arbitrary sentences:
(A
1
) ( )
(A
2
) ( ( )) (( ) ( ))
(A
3
) ( ) ( )
Each of the patterns (A
1
), (A
2
) and (A
3
) is an axiom schema, that is a rule for
generating an innite number of axioms. The axioms of classical propositional
logic are the instances of these axiom schemata, that is sentences of one of the
forms (A
1
), (A
2
) and (A
3
) with , and given sentences.
By extension, we shall sometimes call the axiom schemata (A
1
), (A
2
) and (A
3
),
simply, axioms.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Remark
It can be proved that these axiom schemata are independent, that is none of them
can be proved from the other two by the syntactic inference we are about to
dene. This means that no pair of the axiom schemata above can produce by
syntactic deduction all the syntactic truths of this logical system, that are
derived from all three of these schemata.
Other equivalent sets of axiom schemata (that is, sets of axiom schemata with the
same set of syntactic consequences), involving the same or dierent sets of
primitive connectives, can be alternatively constructed for classical propositional
logic.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Denition
The formal theorems (or, in brief, theorems) of classical propositional logic are the
sentences dened by the following three rules:
(T1) any axiom is a theorem;
(T2) if there exist two sentences , E such that
and are theorems, then is a theorem;
(T3) any theorem of classical propositional logic can be obtained
by applying rules (T1) and (T2) a nite number of times.
Formal theorems are also called the syntactic truths of the logical system.
The fact that a sentence is a formal theorem will be denoted: . The set of
all formal theorems will be denoted by T.
Rule (T1) is called the modus ponens deduction rule and can be written in the
following symbolic form:
,

. We will abbreviate this deduction rule
by: m. p..
The denition of a formal theorem has also been given by induction.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Denition
Let be a sentence. A formal proof for is a nite sequence of sentences

1
, . . . ,
n
such that n N

,
n
= and, for all i 1, n, one of the following
conditions is satised:
(1)
i
is an axiom;
(2) there exist k, j 1, i 1 such that
k
=
j

i
.
n is called the length of the formal proof
1
, . . . ,
n
.
It is easy to notice that conditions (1) and (2) express exactly rules (T1) and
(T2), respectively, which immediately implies that a sentence is a formal
theorem i there exists a formal proof for .
Of course, a theorem may have more than one formal proof and can have formal
proofs of dierent lengths.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Denition
Let E be a set of sentences. The sentences that are (syntactically) deduced
from the hypotheses , also called syntactic consequences of , are dened this
way:
(D
1
) any axiom is deduced from the hypotheses ;
(D
2
) any sentence is deduced from
the hypotheses ;
(D
3
) if , E are sentences such that
and are deduced from the hypotheses , then is
deduced from the hypotheses ;
(D
4
) any sentence that is deduced from the hypotheses
can be obtained by applying the rules (D
1
), (D
2
) and (D
3
)
a nite number of times.
We will denote the fact that a sentence is deduced from the hypotheses E
by: .
Rule (D
3
) can be written in a symbolic form like this:
,

. This
rule also is called modus ponens and will be abbreviated m. p..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
We will be using this common notation for deduction rules of a logical system:
condition C
1
consequence C
2
, with the signicance that: if condition C
1
is satised, then
consequence C
2
is satised.
Denition
Let be a sentence and be a set of sentences. A formal proof for is a
nite sequence of sentences
1
, . . . ,
n
such that n N

,
n
= and, for all
i 1, n, one of the following conditions is satised:
(1

)
i
is an axiom;
(2

)
i
;
(3

) there exist k, j 1, i 1 such that


k
=
j

i
.
n is called the length of the formal proof
1
, . . . ,
n
.
It is easy to see that conditions (1

), (2

) and (3

) express exactly rules (D


1
), (D
2
)
and (D
3
), respectively, thus it is immediate that, for any E and any E,
the following equivalence holds: is deduced from the hypotheses i there
exists a formal proof for .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 49
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
Remark
It is trivial that, for any sentence and any set of sentences :
1
i ;
2
if , then ;
3
if , then .
This concludes the syntactic description of the formal system of classical
propositional logic. We will denote this logical system by L. Notice that the
whole presentation above has been developped on a syntactic level: by starting
from a set of symbols, we have dened the sentences, then the formal theorems
and the syntactic deduction (syntactic inference).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 49
1
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
2
Syntactic Properties of L
3
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 49
Syntactic Properties of L
In this section we are going to present some syntactic properties of L, the most
important of which is the Deduction Theorem. This result will lead us to the most
signicant formal theorems of L.
One major proof technique we will be using is what we will be calling induction on
a concept. Each of the concepts we will be referring to whenever we will be
calling on this technique are dened by applying a nite set of rules a nite
number of times, thus it will be easy to see that this technique is actually the
ordinary induction on a natural number.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 49
Syntactic Properties of L
Proposition
Let , E and E.
1
If and , then .
2
If , then there exists such that is a nite set and .
3
If for all and , then .
Demonstrat ie: (1) Trivial, by the very denition of the syntactic deduction from
hypotheses.
(2) This is just a paraphrase of the fact that i there exists a formal
proof for (see the denition of a formal proof).
(3) First apply (2) and conclude that there exists a

formal proof for , with

a nite subset of . Then, once again, apply the fact that deduction from a
set H E of hypotheses is equivalent to the existence of an Hformal proof, and
then put the formal proofs for each

and the

formal proof for


together to obtain a formal proof for .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 49
Syntactic Properties of L
Proposition (The Law of Identity / The Principle of Identity)
For any sentence , .
Demonstrat ie: Let E. Here is a formal proof for the sentence :
(( ) ) (A
1
)
[ (( ) )] [( ( )) ( )] (A
2
)
( ( )) ( ) m. p.
( ) (A
1
)
m. p.
We shall use the abbreviation P. I. for the Principle of Identity.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 49
Syntactic Properties of L
Theorem (The Deduction Theorem)
For any E and any , E, we have the following equivalence:
i {} .
Demonstrat ie: : By Proposition 2.1, (1) and m. p., we have: ,
so that {} , but {} , hence {} .
: Here we shall apply induction on the concept of a sentence that has a formal
proof from a set of hypotheses, applied, in this case, to the property {} .
So, by the hypothesis of the converse implication, we have: {} , which
means that we are situated in one of the following cases:
(1

): is an axiom. Then . But ( ) by (A


1
), so m. p. gives us
and hence .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 49
Syntactic Properties of L
(2

): {}. We shall divide this case into two subcases:


(2

).(a): . Then . But ( ) by (A


1
), thus
( ). Therefore by m. p..
(2

).(b): = . By P. I., , thus and therefore .


(3

) (the induction step): there exists a sentence such that {} ,


{} and and satisfy the induction hypothesis, thus
and ( ). By (A
2
),
( ( )) (( ) ( )), hence
( ( )) (( ) ( )). By applying m. p. twice, we get
( ) ( ) and then .
From now on, whenever necessary, we will use the abbreviation D. T. for the
Deduction Theorem.
Remark
In the proofs for the Principle of Identity and the Deduction Theorem, axiom
schema (A
3
) has not been used.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 49
Syntactic Properties of L
Proposition
For any , , E and any E, we have:
( ) (( ) ( ))
Demonstrat ie: We will apply successively m. p. and D. T..
{ , , }
{ , , }
{ , , } m. p.
{ , , }
{ , , } m. p.
{ , } D. T.
{ } ( ) ( ) D. T.
( ) (( ) ( )) D. T.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 49
Syntactic Properties of L
deduction rule (R
1
):
,

and
,

Demonstrat ie: By (23) and m. p.. The more general version with arbitrary
results by m. p. and the fact that (23) implies
( ) (( ) ( )).
Demonstrat ii analoge pot date pentru rezultatele de mai jos. Vom mai
exemplica prin demonstrat ii formale n cazul unora dintre acestea.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 49
Syntactic Properties of L


( )
( )
deduction rule (R
3
):
,
( )
and
,
( )
( )
( )
deduction rule (R
4
):
,
( )
and
,
( )
( ) ( )
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: This is an immediate consequence of (25).
deduction rule (R
0
):


and


(this deduction rule will
usually be applied without being mentioned explicitly)
Demonstrat ie: By (26) and m. p..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 49
Syntactic Properties of L
( ( ))
(( ) ( )) (( ) )
(( ) ) (( ) ( ))
( ) and ( )
(The Principle of the Excluded Middle or The Law of the Excluded
Middle, which we will abbreviate by P. E. M.)
( ) ( )
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 49
Syntactic Properties of L
deduction rule (R
5
):


and


Demonstrat ie: This deduction rule follows from (27) and m. p..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: Here is a syntactic proof for this formal theorem:
( ) (( ) ( )) (23)
( ) (25)
( ) ( ) m. p.
( ) ( ) equivalent form
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: Here is a formal proof for this theorem:
( ) (( ) ( )) (23)
( ) (25)
( ) ( ) m. p.
( ) ( ) equivalent form
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 49
Syntactic Properties of L
( ( )) (( ) )
( ) ( )
Demonstrat ie: The following is a formal proof for this theorem:
( ) (25)
( ) deduction rule (R
5
)
( ) (25)
( ) deduction rule (R
5
)
( ) ( ) deduction rule (R
3
)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: The following is a formal proof for this theorem:
( ) (25)
( ) deduction rule (R
5
)
( ) (25)
( ) deduction rule (R
5
)
( ) ( ) deduction rule (R
4
)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 49
Syntactic Properties of L
deduction rule (R
6
):
( )
( ) ( )
and
( )
( ) ( )
Demonstrat ie: Follows from axiom (A
2
) by m. p..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 33 / 49
Syntactic Properties of L
deduction rule (R
7
):

( ) ( )
and

( ) ( )
Demonstrat ie: Here is a formal proof:
hypothesis
( ) ( ( )) (A
1
)
( ) m. p.
( ) ( ) (R
6
)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 34 / 49
Syntactic Properties of L
deduction rule (R
8
):
,

and
,

Demonstrat ie: By (27) and two applications of m. p..

Demonstrat ie: By (25), (25) and (R
8
).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 35 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: Here is a formal proof:
(25)
( ) ( ) (R
8
)
( ) ( ) (R
5
)
( ) ( ) equivalent form
( ) ( )
Demonstrat ie: By (32), (36) and (R
8
).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 36 / 49
Syntactic Properties of L
( ) ( )
Demonstrat ie: Here is a syntactic proof for this formal theorem:
(25)
( ) [( ) ( )] (23)
( ) ( ) m. p.
( ) ( ) (25)
( ) ( ) (R
1
)
( ) ( ) equivalent form
( ) ( )
Demonstrat ie: By (31), (37) and (R
8
).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 37 / 49
1
Sintaxa sistemului formal al calculului propozit ional clasic
2
Syntactic Properties of L
3
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 38 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
This section contains the construction of a Boole algebra that is canonically
associated to the formal system L. The syntactic properties of L will reect into
Boolean properties, leading to the passing from syntax to algebra.
Throughout the present section, E will be an arbitrary but xed set of
sentences of the formal system L. will represent a set of hypotheses, that is a
theory of L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 39 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Lemma
For any sentences , L, we have: and i .
Demonstrat ie: : By deduction rule (R
8
).
: By Proposition ??, (25) and (25), and m. p..
Let us dene a binary relation

on the set E of the sentences of L, by: for all


, E,

i .
Remark
By Lemma 9, for all , E,

i and , because
= ( ) ( ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 40 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Lemma

is an equivalence relation on E.
Demonstrat ie: By the P. I., for all E, , thus , hence
by Remark 3.1, so

is reexive.
For all , E, = , thus i , therefore

is symmetric.
Let , , E such that and . Then by
deduction rule (R
1
). By Remark 3.1, it follows that

is transitive.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 41 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
So we have an equivalence

on the set E. Let us consider the quotient set


E/

and denote by

the equivalence class of any sentence E with respect


to the equivalence

.
Let us dene on E/

the binary relation

, by: for all , E,

i
.
Let us prove that

is well dened. So let us consider sentences , ,

E
such that

and

, that is

and

, as Remark 3.1 ensures us. We have to prove that i


. Assume that . This and the facts that

and

, together with deduction rule (R


1
), imply

. The converse
implication follows similarly.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 42 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Lemma

is a partial order relation on E/

.
Demonstrat ie: By the P. I., for all E, , thus , so

is
reexive.
By Remark 3.1, for all , E such that and , it follows
that

, hence

is anti-symmetric.
By deduction rule (R
1
), for all sentences , , E such that and
, it follows that , which means that

is transitive.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 43 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Proposition
(E/

) is a distributive lattice in which, for all , E,


inf{

} =

and sup{

} =

.
Demonstrat ie: Let , E. In order to show that inf{

} =

, it
suces to prove that the following two conditions are satised:
(a) ( ) and ( ) ;
(b) for all E such that and , it follows that
( ).
Condition (a) results from Proposition ??, (25) and (25), and (b) from deduction
rule (R
4
).
The identity sup{

} =

is equivalent to the following two conditions:


(c) ( ) and ( );
(d) for all E such that and , it follows that
( ) .
Condition (c) results from Proposition ??, (25) and (25), and (d) from deduction
rule (R
3
).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 44 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Therefore we have proven that (E/

) is a lattice in which, for all , E,


the meet operation

and the join operation


.
Proposition ??, (27) implies that, for all , , E,
(( ) ( )) (( ) ), thus
(

. Proposition ??, (27) implies


the converse inequality. Hence the lattice (E/

) is distributive.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 45 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Remark
By Proposition ??, (27), for all , E,

. This
means that

is the rst element of the lattice E/

and

is its
last element. We shall denote 0

and 1

. It is obvious
that this denition does not depend on the choice of E.
Proposition
(E/

, 0

, 1

) is a Boole algebra.
Demonstrat ie: By Proposition 3.1 and Remark 3.2, (E/

, 0

, 1

) is a
bounded distributive lattice in which, for any E,

= 0

and

= 1

, hence

is the complement of

. Denote

,
for any element

E/

( E). This means that


(E/

, 0

, 1

) is a Boole algebra.
The Boole algebra (E/

, 0

, 1

) is called the Lindenbaum-Tarski


algebra of associated to the formal system L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 46 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Remark
If we denote by p

: E E/

the canonical surjection (p

() =

for all
E), then, for all , E, the following identities hold (where

and

are respectively the implication and the equivalence in the Boole algebra E/

):
1
p

( ) = p

()

();
2
p

( ) = p

()

();
3
p

() =

();
4
p

( ) = p

()

();
5
p

( ) = p

()

().
Indeed, identities (1), (2) and (3) are the very denitions of the operations of the
Boole algebra E/

. By the denition of the implication in a Boole algebra, (1)


and (3), p

()

() =

()

() = p

( ), which shows
that (4) is equivalent to the fact that ( ) ( ), which results
from Proposition ??, (29) and (30), and Lemma 9. (5) follows from (2) and (4).
The ve identities above show how logical connectives are converted into Boolean
operations.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 47 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
Lemma
For all E, i

= 1

.
Demonstrat ie: Let E. We have to prove that: i ( ).
Assume that . By (A
1
), (( ) ), thus
(( ) ). Hence ( ) by m. p.. By Remark 3.2,
( ). Hence ( ), by Remark 3.1.
Conversely, assume that ( ), that is ( ) , hence
( ) by Remark 3.1. But , and thus , by P.
E. M.. Therefore , by m. p..
Remark
Lemma 13 provides us with an algebraic method for verifying whether a sentence
is a syntactic consequence of .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 48 / 49
The Lindenbaum-Tarski Algebra of L
In the case when = , the equivalence relation

is denoted, simply, by , its


equivalence classes

( E) are denoted , the order relation

is denoted by
, and the operations

, 0

and 1

are denoted by , , , 0 and 1,


respectively. The Boole algebra (E/

, , , , 0, 1) is called the
Lindenbaum-Tarski algebra associated to the formal system L.
The previous lemma becomes, in this case, a characterization of formal theorems:
Lemma
For all E, i = 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 49 / 49
Logica matematica si computat ionala
Cursul XIII
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
2011-2012, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 1 / 32
1
Semantica lui L
2
Mult imi consistente
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 2 / 32
Semantica lui L
Amintim ca am notat cu L sistemul formal al calculului propozit ional
clasic, pe care lam studiat sub doua aspecte: sintaxa si algebra sa.

In acest curs vom continua studiul lui L, ocupandune de partea de


semantica, adica de studiul valorilor de adevar ale enunt urilor.
Vom atribui enunt urilor doua valori posibile de adevar: 0 si 1, reprezentand
respectiv fals si adevarat, iar aceste valori de adevar, 0 si 1, vor
considerate ca elemente ale algebrei Boole standard:
L
2
= ({0, 1}, , , , , 0, 1) (lant ul cu doua elemente, cu operat iile uzuale
de algebra Boole) (notam complementarea cu ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 3 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
The following symbols form the language of the formal system of classical
propositional logic:
1
the propositional variables, usually denoted u, v, w etc., sometimes with
indexes; the set of the propositional variables, which we will denote by V, is
required to be innite and numerable;
2
the primitive logical connectives:
: the negation symbol (will be read: non)
: the implication symbol (will be read: implies)
3
the parantheses: (, ), [, and ].
The symbols enumerated above are called primitive symbols.
Traducere pentru ce urmeaza:
formula cuvant
sentence enunt , formula
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 4 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
The nite non-empty sequences of primitive symbols are called formulas.
Denition
A sentence is a formula that veries one of the following conditions:
1
is a propositional variable;
2
there exists a sentence such that = ;
3
there exist two sentences and such that = .
Remark
The denition of a sentence above is given by induction. It is immediate that any
sentence can be obtained by applying the steps (1), (2) and (3) from Denition 1
a nite number of times, because any sentence is a formula, thus a nite sequence
of primitive symbols, and every time we apply one of the steps above, the length
of the sequence of primitive symbols that forms the sentence at the current step
increases by at least one unit. The initial step of the induction that generates a
certain sentence is (1) from the denition above, while the induction steps are (2)
and (3).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 5 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
Propositional variables will be called atomic or elementary sentences. The set of
all sentences will be denoted by E.
Privitor la scrierea enunt urilor: se acorda prioritate mai mare conectorului unar
si prioritate mai mica celui binar, , pentru a evita ncarcarea scrierii cu prea
multe paranteze.
Now we will dene the derivative logical connectives , and : for any
sentences , E, we shall denote (introduce the following abbreviations):
= (the join of and )
= ( ) (the meet of and )
= ( ) ( ) (the logical equivalence of and )
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 6 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
Denition
An axiom of the formal system of classical propositional logic is a sentence of any
of the following three forms, where , , E are arbitrary sentences:
(A
1
) ( )
(A
2
) ( ( )) (( ) ( ))
(A
3
) ( ) ( )
Each of the patterns (A
1
), (A
2
) and (A
3
) is an axiom schema, that is a rule for
generating an innite number of axioms. The axioms of classical propositional
logic are the instances of these axiom schemata, that is sentences of one of the
forms (A
1
), (A
2
) and (A
3
) with , and given sentences.
By extension, we shall sometimes call the axiom schemata (A
1
), (A
2
) and (A
3
),
simply, axioms.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 7 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
Denition
The formal theorems (or, in brief, theorems) of classical propositional logic are the
sentences dened by the following three rules:
(T1) any axiom is a theorem;
(T2) if there exist two sentences , E such that
and are theorems, then is a theorem;
(T3) any theorem of classical propositional logic can be obtained
by applying rules (T1) and (T2) a nite number of times.
Formal theorems are also called the syntactic truths of the logical system.
The fact that a sentence is a formal theorem will be denoted: . The set of
all formal theorems will be denoted by T.
Rule (T1) is called the modus ponens deduction rule and can be written in the
following symbolic form:
,

. We will abbreviate this deduction rule
by: m. p..
The denition of a formal theorem has also been given by induction.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 8 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
Denition
Let E be a set of sentences. The sentences that are (syntactically) deduced
from the hypotheses , also called syntactic consequences of , are dened this
way:
(D
1
) any axiom is deduced from the hypotheses ;
(D
2
) any sentence is deduced from
the hypotheses ;
(D
3
) if , E are sentences such that
and are deduced from the hypotheses , then is
deduced from the hypotheses ;
(D
4
) any sentence that is deduced from the hypotheses
can be obtained by applying the rules (D
1
), (D
2
) and (D
3
)
a nite number of times.
We will denote the fact that a sentence is deduced from the hypotheses E
by: .
Rule (D
3
) can be written in a symbolic form like this:
,

. This
rule also is called modus ponens and will be abbreviated m. p..
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 9 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
We will be using this common notation for deduction rules of a logical system:
condition C
1
consequence C
2
, with the signicance that: if condition C
1
is satised, then
consequence C
2
is satised.
Remark
It is trivial that, for any sentence and any set of sentences :
1
i ;
2
if , then ;
3
if , then ;
4
if E and , then .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 10 / 32
Mnemonic din sintaxa lui L
Notat ie
Amintim ca am notat cu L sistemul formal al logicii propozit ionale clasice, a carui
sintaxa am amintito mai sus.
One major proof technique we will be using is what we will be calling induction on
a concept. Each of the concepts we will be referring to whenever we will be
calling on this technique are dened by applying a nite set of rules a nite
number of times, thus it will be easy to see that this technique is actually the
ordinary induction on a natural number.
Theorem (The Deduction Theorem)
For any E and any , E, we have the following equivalence:
i {} .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 11 / 32
Mnemonic din algebra lui L
Let E be an arbitrary but xed set of sentences of the formal system L.
will represent a set of hypotheses, that is a theory of L.
Let us dene a binary relation

on the set E of the sentences of L, by: for all


, E,

i .
Lemma

is an equivalence relation on E.
Let us consider the quotient set E/

and denote by

the equivalence class of


any sentence E with respect to the equivalence

.
Let us dene on E/

the binary relation

, by: for all , E,

i
.
Then

is well dened.
Lemma

is a partial order relation on E/

.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 12 / 32
Mnemonic din algebra lui L
Proposition
(E/

) is a distributive lattice in which, for all , E,


inf{

} =

and sup{

} =

.
Thus (E/

) is a distributive lattice in which, for all , E, the meet


operation

and the join operation

.
For any E,

is the rst element of the lattice E/

and

is
its last element. We shall denote 0

and 1

. These
denitions do not depend on the choice of E.
Proposition
(E/

, 0

, 1

) is a Boole algebra, where, for all E,

:=

.
Lemma
For all E, i

= 1

.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 13 / 32
Mnemonic din algebra lui L
Remark
If we denote by p

: E E/

the canonical surjection (p

() =

for all
E), then, for all , E, the following identities hold (where

and

are respectively the implication and the equivalence in the Boole algebra E/

):
1
p

( ) = p

()

();
2
p

( ) = p

()

();
3
p

() =

();
4
p

( ) = p

()

();
5
p

( ) = p

()

().
The ve identities above show how logical connectives are converted into Boolean
operations.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 14 / 32
Mnemonic din algebra lui L
In the case when = , the equivalence relation

is denoted, simply, by , its


equivalence classes

( E) are denoted , the order relation

is denoted by
, and the operations

, 0

and 1

are denoted by , , , 0 and 1,


respectively.
Denition
The Boole algebra (E/

, , , , 0, 1) is called the Lindenbaum-Tarski algebra


associated to the formal system L.
The previous lemma becomes, in this case, a characterization of formal theorems:
Lemma
For all E, i = 1.

In acest caz, vom nota surject ia canonica p

cu p : E E/

(pentru orice
E, p() := ).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 15 / 32
Semantica lui L
Denition
An interpretation of L is an arbitrary function h : V L
2
.
Denumiri alternative: interpretare, evaluare, semantica.
Proposition
For any interpretation h : V L
2
, there exists a unique function

h : E L
2
that
satises the following properties:
(a)

h(u) = h(u), for all u V;
(b)

h() =

h(), for all E;


(c)

h( ) =

h()

h(), for all , E.
(A se observa ca, la (b) si (c), n membrii stangi, n argumentele lui

h, si
sunt conectorii logici primitivi, pe cand, n membrii drept i, si sunt operat iile
de complementare si, respectiv, implicat ie ale algebrei Boole L
2
.)
We will be keeping the notation

h for this unique function depending on the
interpretation h.
Demonstrat ie: Demonstram existent a si unicitatea lui

h prin induct ie dupa
conceptul de enunt .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 16 / 32
Semantica lui L
Fie h : V L
2
o interpretare a lui L.
Fie E ( un enunt ). Atunci se aa n una si numai una dintre situat iile
urmatoare (numai una pentru ca, daca nu se folosesc conectorii logici derivat i,
atunci doua enunt uri coincid ddaca sunt literal identice ca siruri de simboluri
peste alfabetul lui L, exceptand, eventual, folosiri diferite ale parantezelor, care nu
inuent eaza regulile de mai jos):
1
V ( variabila propozit ionala)
2
exista E, a. . =
3
exista , E, a. . =
si se obt ine ntrun numar nit de pasi pornind de la variabile
propozit ionale si aplicand cele trei reguli de mai sus.
Lui i asociem un element al lui L
2
, pe care l notam cu

h(), astfel:
1
daca V, atunci

h() := h()
2
daca = pentru un E cu proprietatea ca

h() a fost denita, atunci

h() :=

h()
3
daca = pentru doua enunt uri , E cu proprietatea ca

h() si

h() au fost denite, atunci



h() :=

h()

h()
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 17 / 32
Semantica lui L
Principiul induct iei dupa conceptul de enunt ne asigura ca, urmand cele trei reguli
anterioare, se denesc, recursiv, valorile

h(), pentru toate E.
Faptul ca orice E se aa n una si numai una dintre cele trei situat ii de mai
sus arata ca lui nu i se pot asocia doua valori distincte prin aceasta recursie, i.
e. valoarea

h() L
2
este unic determinata de .
Aceste doua proprietat i (existent a si unicitatea lui

h() L
2
, pentru orice E)
arata ca am obt inut o funct ie

h : E L
2
complet si corect (bine) denita, care
asociaza ecarui E valoarea

h() L
2
.
De asemenea,

h satisface condit iile (a), (b) si (c) din enunt , prin chiar denit ia ei.
Am ncheiat demonstrat ia existent ei unei funct ii

h care satisface cerint ele din
enunt , si xam aceasta funct ie pentru cele ce urmeaza, anume demonstrat ia
unicitat ii ei.
Fie g : E L
2
o funct ie care satisface aceste trei condit ii:
(a
g
) g(u) = h(u), pentru orice u V;
(b
g
) g() = g(), pentru orice E;
(c
g
) g( ) = g() g(), pentru orice , E.
Now let E, arbitrary but xed. We shall prove by induction on the concept of
sentence of L that

h() = g().
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 18 / 32
Semantica lui L
The denition of a sentence shows that we are situated in one of these three cases:
1
V; then (a) and (a
g
) give us:

h() = h() = g();
2
= for some E such that

h() = g(); then (b) and (b
g
) imply:

h() =

h() =

h() = g() = g() = g();


3
= for some , E such that

h() = g() and

h() = g();
then (c) and (c
g
) show that:

h() =

h( ) =

h()

h() = g() g() = g( ) = g().
We have proved that

h() = g() for all E, that is

h = g, hence

h is unique
with the properties in the enunciation.
Corollary
For any interpretation h and any , E, the following hold:
(d)

h( ) =

h()

h();
(e)

h( ) =

h()

h();
(f )

h( ) =

h()

h().
Demonstrat ie: By the very denitions of the derivative logical connectives and
the properties of the basic and derivative operations of a Boole algebra.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 19 / 32
Semantica lui L
Denition
We say that a sentence is true in an interpretation h or that h satises i

h() = 1; is false in the interpretation h i



h() = 0. The fact that a
sentence is true in an interpretation h is denoted by h .
A sentence is universally true i is true in any interpretation; the fact
that is universally true is denoted by: . The universally true sentences
are also called the semantic truths of L.
The fact that a set of sentences is such that all of its elements are true in
an interpretation h is denoted by h ; in this case, we say that h satises
or that h is a model for .
Given a sentence and a set of sentences , we say that is semantically
deduced from or that is a semantic consequence of i is true in any
interpretation h such that h ; we denote this by: .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 20 / 32
Semantica lui L
Remark
The value of an interpretation in a certain sentence, thus an interpretation of a
certain sentence, is the truth value 0 or 1 that is obtained when truth values from
L
2
are assigned to all propositional variables which appear in the given sentence.
A universally true sentence, that is a semantic truth, is a sentence whose truth
value is 1 for any truth values that are assigned to the propositional variables that
appear in that sentence.
Below are two major results concerning the logical system L: the Completeness
Theorem and a generalization of it, the Strong Completeness Theorem. The
Completeness Theorem for L states that syntactic truths of L coincide with the
semantic truths of L, that is the formal theorems of L are exactly the universally
true sentences of L. The Strong Completeness Theorem for L states that, in L,
the syntactic consequences of a set of sentences coincide with the semantic
consequences of , that is the sentences that are syntactically deduced from
are exactly the sentences that are semantically deduced from .
(The Completeness Theorem = Teorema de completitudine.)
(The Strong Completeness Theorem = Teorema de completitudine tare sau
Teorema de completitudine extinsa.)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 21 / 32
Semantica lui L
Theorem (The Strong Completeness Theorem for L)
For any sentence and any set of sentences , i .
Demonstrat ie: : Presupunem ca . Demonstram ca .
Fie h : V L
2
, a. . h , arbitrara. Avem de demonstrat ca

h() = 1 n L
2
.
Procedam prin induct ie dupa conceptul de consecint a sintactica a mult imii de
ipoteze .
nseamna ca se gaseste n una dintre urmatoarele situat ii:
este o axioma; aici avem subcazurile:
axioma (A
1
): exista , E a. . = ( );
atunci

h() =

h() (

h()

h()) =

h()

h()

h() = 1

h() = 1;
axioma (A
2
): exista , , E a. .
= ( ( )) (( ) ( ));
daca notam a :=

h(), b :=

h() si c :=

h(), atunci

h() = (a (b c)) ((a b) (a c)) n L


2
,
unde 1 0 = 0, iar celelalte trei implicat ii au valoarea 1;
asadar, daca a = 0, atunci

h() = 1 (1 1) = 1 1 = 1;
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 22 / 32
Semantica lui L
daca a = 1 si b c = 0, atunci

h() = 0 ((a b) (a c)) = 1;


daca b c = 1, atunci b c, si deci
a b = a b a c = a c,
prin urmare (a b) (a c) = 1, deci

h() = (a 1) 1 = 1;
axioma (A
3
): exista , E a. . = ( ) ( );
daca notam a :=

h() si b :=

h(), atunci

h() = (a b) (b a) = 1,
pentru ca [b a ddaca a b],
si deci [b a = 1 ddaca a b = 1],
iar n caz contrar ambele implicat ii sunt 0,
pentru ca ne situam n L
2
,
deci a b = b a, prin urmare (a b) (b a) = 1;
; atunci

h() = 1, pentru ca h ;
exista E, a. . , ,

h() = 1 si

h( ) = 1 (aceste
doua egalitat i pentru valori ale lui

h reprezinta ipoteza de induct ie); atunci

h()

h() =

h( ) = 1, asadar 1 =

h()

h(), deci

h() = 1.
Demonstrat ia implicat iei directe este ncheiata.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 23 / 32
Semantica lui L
: Ipoteza acestei implicat ii este ca .
Presupunem prin absurd ca . Atunci

= 1 n algebra Boole E/

.
Aplicand Teorema de reprezentare a lui Stone algebrei Boole E/

, obt inem
ca exista o mult ime X = si exista un morsm boolean injectiv
d : E/

L
X
2
= {f | f : X L
2
}.

= 1 n E/

si d : E/

L
X
2
este injectiv, prin urmare d(

) = d(1) = 1,
deci d(

) = 1(= funct ia constanta 1) n L


X
2
= {f | f : X L
2
}, asadar exista
un element x X cu d(

)(x) = 1 n L
2
.
Fie : L
X
2
L
2
, denita prin: pentru orice f L
X
2
, (f ) := f (x) L
2
.
Se arata usor ca este un morsm boolean. De exemplu, sa vericam comutarea
lui cu , iar comutarile lui cu celelalte operat ii de algebre Boole se
demonstreaza analog: pentru orice f , g L
X
2
,
(f g) = (f g)(x) = f (x) g(x) = (f ) (g) n L
2
.
Consideram urmatoarele funct ii: incluziunea i : V E (i (u) := u pentru ecare
u V), surject ia canonica p

: E E/

, morsmul boolean injectiv


d : E/

L
X
2
considerat mai sus si morsmul boolean : L
X
2
L
2
considerat
mai sus. Sa notam compunerea acestor funct ii cu h: h := d p

i ;
h : V L
2
este o interpretare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 24 / 32
Semantica lui L
Demonstram, prin induct ie dupa conceptul de enunt , ca, pentru orice E,

h() = d(

)(x). Folosim denit ia lui



h.
daca V, atunci

h() = h() = (d(p

(i ()))) = (d(p

())) = (d(

)) = d(

)(x);
daca = , pentru un E cu

h() = d(

)(x) (ipoteza de induct ie),


atunci

h() =

h() =

h() = d(

)(x) = (d(

))(x) =
d(

)(x) = d(

)(x) = d(

)(x);
daca = , pentru , E cu

h() = d(

)(x) si

h() = d(

)(x)
(ipoteza de induct ie), atunci

h() =

h( ) =

h()

h() = d(

)(x) d(

)(x) = (d(

)
d(

))(x) = d(

)(x) = d(

)(x) = d(

)(x).
Demonstrat ia prin induct ie este ncheiata. Asadar, pentru orice E,

h() = d(

)(x).

In particular, pentru := ,

h() = d(

)(x) = 1.
Demonstram ca h .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 25 / 32
Semantica lui L
Fie , arbitrar, xat.
Conform identitat ii stabilite mai sus,

h() = d(

)(x).
Cine este

(clasa lui n algebra Boole E/

)?
Conform denit iei claselor echivalent ei

, unei proprietat i a consecint elor


sintactice, Teoremei deduct iei si faptului ca ,

= { E | } = { E | si } = {
E | {} si {} } = { E | } =

= 1

, oricare ar
E, pentru ca, n conformitate cu Principiul tert ului exclus, , prin
urmare , asadar

, i. e.

, deci

= 1

.
Asadar,

h() = d(

)(x) = d(1

)(x) = 1(x) = 1 (funct ia constanta 1 aplicata n


x).
Deci

h() = 1 pentru orice , adica h .
Am gasit o interpretare h cu proprietat ile: h si

h() = 1, ceea ce nseamna ca
. Am obt inut o contradict ie cu ipoteza acestei implicat ii. Asadar, ,
ceea ce ncheie demonstrat ia teoremei.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 26 / 32
Semantica lui L
Theorem (The Completeness Theorem for L)
For any sentence , i .
Demonstrat ie: Se aplica Teorema de completitudine tare pentru = .
Remarca
Uneori,
implicat ia este numita corectitudinea lui L,
iar implicat ia este numita completitudinea lui L.
Dar, cel mai adesea, echivalent a din teorema anterioara este numita
completitudinea lui L.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 27 / 32
Semantica lui L
Corollary (noncontradict ia lui L)
No sentence satises both and .
Demonstrat ie: Assume by absurdum that there exists a sentence such that
and . Then, by The Completeness Theorem, and , that is,
for any interpretation h, we have:

h() = 1 and 1 =

h() =

h() = 1 = 0,
thus 0 = 1 in L
2
, which is a contradiction.
Remarca
Nu exista E si E a. . si . Acest fapt se demonstreaza la
fel ca si corolarul anterior, dar invocand Teorema de completitudine tare n
locul Teoremei de completitudine.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 28 / 32
Semantica lui L
Proposition
For any interpretation h : V L
2
and any E such that h , there exists a
unique Boolean morphism h

: E/

L
2
that makes the following diagram
commutative, namely the Boole morphism dened by: for all E,
h

) :=

h():
V
E
E
E
p

E/

h
L
2
d
d
d
h

Demonstrat ie: Unicitatea lui h

rezulta din condit ia ca h

sa nchida comutativ
aceasta diagrama, care face ca singura denit ie posibila pentru h

sa e: pentru
orice E, h

) = h

(p

()) :=

h().
Cu aceasta denit ie, h

devine morsm Boolean. De exemplu, pentru orice


, E,
h

) = h

) =

h( ) =

h()

h() = h

) h

). La
fel se demonstreaza comutarea lui h

cu celelalte operat ii de algebra Boole.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 29 / 32
Semantica lui L
Ramane de demonstrat buna denire a lui h

, i. e. independent a sa de
reprezentant ii claselor din E/

. Fie , E, a. .

, ceea ce este
echivalent cu

, i. e. , ceea ce este echivalent cu ,


conform Teoremei de completitudine tare. Dar h , asadar

h( ) = 1,
adica

h()

h() = 1 n L
2
, ceea ce este echivalent cu

h() =

h(), i. e.
h

) = h

). Asadar h

este bine denit.


Corollary
For any interpretation h : V L
2
, there exists a unique Boolean morphism
h : E/

L
2
that makes the following diagram commutative, namely the Boole
morphism dened by: for all E, h( ) =

h():
V
E
E
E
p
E/

h
L
2
d
d
d
h

h
Demonstrat ie: Se aplica propozit ia precedenta pentru = .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 30 / 32
1
Semantica lui L
2
Mult imi consistente
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 31 / 32
Mult imi consistente
A SE VEDEA PARTEA CU MULTIMI CONSISTENTE DIN CURSUL PROF.
IOANA LEUSTEAN, CU REZOLVAREA EXERCITIILOR DE PE PRIMA PAGINA
CU MULTIMI CONSISTENTE, SI IN CARE SE FAC INLOCUIRILE:
Var V
formula enunt
Form E
f
e
e, pentru orice interpretare e : V L
2
mult ime de enunt uri satisabila mult ime de enunt uri care admite un model
SI LA CARE SE ADAUGA:
Not iunea de mult ime consistenta maximala si proprietat ile unei astfel de
mult imi.
Teorema de completitudine orice mult ime consistenta admite un model
Teorema de completitudine tare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs XIII logica matematica si computat ionala 2011-2012, semestrul I 32 / 32