Sunteți pe pagina 1din 7

y y y y y y y

Caracteristici ale radio: radioul nu este un mijloc de comunicare n mas , ci un mijloc de informare individual La cstigarea credibilit Tii contribuie, n primul rnd, calitatea informaTiei difuzate. Echilibrul, echidistanTa, onestitatea, neimplicarea politica, operativitatea n difuzare sunt condiTii ale credibilit Tii Una din calit Tile de baz ale informaTiei la radio este continuitatea. alt calitate a informaTiei de radio este diversitatea Radioul este furnizor si p str tor de cultur Radioul este divertisment Radioul este mijloc de educaTie

Rolul covrsitor pe care radioul l are n cultivarea limbii literare, o exprimare corect din punct de vedere gramaticat si ortoepic, nuanTat si modern , din care s lipseasc elementele arhaice, de jargon sau de argou, ca si neologismele stridente. Radioul este prestator de servicii- Aceast prestare de servicii nseamn , n acelasi timp o form de manipulare, pentru c presa, televiziunea si radioul ne organizeaz viaTa, consumul, educaTia, univdersul de cunoastere, interesele si, prin aceasta, chiar gndirea si modul de reacTie la factorii sociali, la evenimente.

Formate publicistice in radio: Un anumit tip de produs mediatic, cu form , conTinut si durat determinat , elaborat pe baza unei scheme repetitive si recognoscibile. Formatele emisiunilor s-au structurat pe informaTii scurte, concise. SecvenTe aproape abligatoriu de interactivitate, radioascult torul, publicul avnd capacitatea s intre n direct n timpul desf sur rii emisiunii. CNA- SpaTiul audio-vizual nseamn totalitatea din frecvenTe de radio si TV prin care se obTin licenTe de emisie. n cadrul licenTelor de emisie fiecare post de radio si TV si asum un program editorial care d specificul postului. Posturile generaliste, de regul , trebuie s conTin pn la 25-30%emisiuni informative, restul fiind acoperite cu emisiuni formative si de divertisment. n momentul n care licenTa este obTinut pentru un post specializat, atunci formatele (tipurile, structurile) trebuie s fie n cadrul structuriiobTinute din licenT .

TIPOLOGIA EMISIUNILOR DE RADIO Criterii: 1.Simultaneitatea sau decalajul relat rii cu faptul real: -emisiuni n direct -emisiuni nregistrate 2.Locul de filmare: -emisiuni n interior -emisiuni de exterior 3.Natura mesajului: -emisiuni de tip publicistic-informativ (stiri, reportaj documentar, anchet , interviu, dezbatere) -emisiuni de tip artistic, cu scenariu, interpreTi, pe baza unor formate create sau achiziTionate. 4.Dup structura formal : -emisiuni unitare -emisiuni complexe 5.Dup provenienT : -emisiuni de producTie proprie -emisiuni realizate n coproducTie -emisiuni achiziTionate 6.Dup adresabilitate: -emisiuni generaliste -emisiuni specializate EMISIUNEA COMPLEXA Din punct de vedere jurnalistic o astfel de emisiune se constituie dup un sumar care conTine tema ediTiei, secvenTele sonore, nregistr rile, interviurile, participarea n direct, muzica ca ilustraTie si potenTial sonor si comperajul (suma de idei pe care se brodeaz un text pentru a face leg tura dintre dou locuri diferite ca transmisie sau dou materiale, subiecte r-tv, pentru a fi incluse ntr-o emisiune de sine st t toare) sau prezentare, ns noTiunea de prezentare nu are dect ideea de ceea ce urmeaz . Pe aceste structuri din interiorul unei emisiuni complexe se dezvolt genurile jurnalistice. Pot fi folosite si comentarii, interviuri, reportaje, relat ri. Etapele principale n realizarea unei emisiuni sunt: planificarea,producTia si difuzarea. Alte clasific ri: -tema emisiunii -genericul -documentarea -sumarul -nregistrarea materialului -montajul -comperajul -desf sur torul -emisia (difuzarea)

n emisiunile de divertisment, pamfletul, schiTa satiric , poezia satiric , cntecul satiric, toate nsoTite de imaginea sonor constituie unmozaic publicistic specific acestui format. n aceste formate complexe deradio se pot folosi accentele sonore, diferitele forme de atragere a atenTiei:rsete, alte tipuri de coloane sonore, care s creeze reacTiile la ceea ce se nregistreaz n emisiune, reacTie care s induc ascult torul n starea departicipare si s obTin aceeasi reacTie. EMISIUNEA INTERACTIVA Emisiunea interactiv de radio are ca particularitate tipul de formatcare determin natura contribuTiei financiare. Dac este o emisiune umanitar , atunci postul de radio accept apelul telefonic al ascult toruluigratuit, dac ia ascult torul drept finanTator, atunci apelul telefonic cost Emisiunea interactiv presupune existenTa pe durata ei a mai multor genuri publicistice, n funcTie de subiectul care se dezbate: stire, relatare etc. n cadrul grilelor de program, ca un specific al ultimilor ani, n spaTiul audio-vizual au ap rut programe de shopping (cump raturi) sau pentru televiziune teleshopping. INFORMATIA RADIOFONICA stirea este o relatare succint a unor fapte reale. AlTii adaug elementele de neobisnuit,senzaTional sau m car de abatere de la regula general pe care trebuie s le conTin stirea. George Fox Mott n New Surwey of Journalism propune chiar o aritmetic a stirii: 1 om obisnuit + o viaT obisnuit = 0 1 om obisnuit + o aventur extraordinar = o stire 1 soT obisnuit + o soTie obisnuit = 0 1 casier + o soTie + 7 copii = 0 1 casier 10.000 de dolari = o stire 1 soT + o soTie + un scandal = o stire 1 om + o masin + un scandal = o stire 1 b rbat + o realizare = o stire InformaTia de pres este relatarea unui fapt selectat din realitate, interpretat si ierahizat ntr-o succesiune de relat ri. Definitie stire: o relatare concis a unor fapte, evenimente, idei reale, semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezint interes pentru public Caracteristicele stirii de radio sunt: Noutatea. Stirea sau informaTia de radio este relatarea unui fapt nou ntmplat; Nou nseamn , n pres , nou ntmplat si nu nou aflat. CerinTa de a prezenta nout Tile cele mai importante ale zilei, ale orei chiar, este cu att mai imperioas la radio, deoarece, ntre componentele mass media, radioul are datoria s anunTe primul un eveniment. Operativitatea. presupune scurtarea drumului dintre momentul producerii unui eveniment si receptarea lui de c tre public. Timpul si spaTiul se comprim si informaTiile ajung la receptor chiar n momentul desf sur rii evenimentului. Transmisia direct l transform pe ascult tor din simplu consumator de informaTie n participant la eveniment. Interesul. Pentru a fi receptat , stirea de radio trebuie s prezinte interes pentru o categorie de public. Aceasta cere, din partea redacTiei, o bun cunoastere a categoriilor de public c rora li se adreseaz pentru a putea r spunde intereselor si nevoilor lor de cunoastere Interesul si receptarea informaTiei se pot exprima prin urm torul raport: (forTa utilit Tii mesajului perceput) (forTa de constrngere perceput ) Interesul = ----------------------------------------------------------------------cheltuiala de efort n percepere Interesul receptorilor faT de informaTie poate fi stimulat de anumiTi factori: a. Locul de unde provine stirea. Cu ct evenimentul sau faptul relatat s-a desf surat ntr-un loc mai apropiat de receptor, cu att interesul lui faT de fapt va fi mai mare. b. Locul unde se pagineaz stirea. Ascult torul de radio si-a format anumite reflexe. El stie c primele stiri sunt cele mai importante. De aceea va fi atent n primele 3-4 minute. c. ConTinutul stirii. Acesta este elementul determinant al interesului ascult torului faT de stiri Actualitatea evenimentului. PrezenTa n actualitate este o condiTie a ns si existenTei omului modern. Pentru a-si ndeplini cu adev rat menirea social , stirea de radio trebuie s prezinte fapte din actualitatea imediat . SemnificaTia faptului sau evenimentului. Aceasta presupune din partea ziaristului o cunoastere clar a evenimentului pentru a-i putea descifra resorturile si urm rile sociale. ConsecinTele unui fapt, implicaTiile sale, felul n care el poate influenTa viaTa oamenilor nu se relev n totdeauna de la sine. Descifrarea semnificaTiei unui fapt sau eveniment nseamn o documentare minuTioas , capacitatea de a evalua dimensiunile lui sociale. Continuitatea. La radio, asa cum menTionam, informaTia asupra unui eveniment n desf surare este continu . De la o or la alta, evenimentul este urm rit n desf surarea sa, ad ugndu-se elementele nou ap rute. n emisiunile de bilanT ale zilei radioprogramele de sear si de noapte sunt redactate stiri de sintez , care reamintesc momentele cele mai importante ale evoluTiei evenimentului. Efemeritatea. Stirea de radio nu este peren , cum este cea difuzat n presa scris . ConTinutul ei trebuie reTinut de la prima ascultare. Nu se poate reveni asupra conTinutului dac , de la prima audiTie, un cuvnt, un num r sau un nume nu au fost nTelese. Pentru a remedia aceste deficienTe ce Tin de oralitate, elementul specific al mesajului, stirile la radio se reiau pentru a da posibilitate ascult torilor care nu au nTeles mesajul s -si completeze informaTiile.

Caracteristici ale stirilor: ystirile sunt factuale conTin fapte adev rate; ystirile sunt nout Ti conTin fapte la zi; ystirile sunt interesante pentru un num r semnificativ de persoane. AlTi factori care influenTeaz valoarea unei stiri sunt amploarea, anvergura si aspectele neobisnuite ale unui eveniment. Daniel Garvey si William L. Rivers consider ca definitorii pentru informaTie n general, deci si pentru cea de radio sau tv, urm toarele: * informaTiile sunt factuale, adic au n centrul lor fapte. Ei consider c sunt mai multe tipuri de fapte: - simple fapte (cum ar fi, de exemplu, anunTarea temperaturii); - evenimente n general lucruri de importanT deosebit ; - opinii. n acest caz, evenimentul este exprimarea opiniei si este nevoie de o bun acoperire a prezent rii adev ratelor opinii, a celor noi, interesante si importante pentru public. Exist , n acest caz pericolul prezent rii unor pseudo-evenimente pentru simplul fapt c la adev ratele evenimente reporterii nu au fost prezenTi. -* informaTia este la timp si trebuie s existe o justificare: n fiecare stire sunt elemente ce o recomand pentru a fi difuzat ntr-o anumit zi si or , chiar dac stirea nu este strict la zi, din conTinutul ei trebuie s reias leg tura ideii sau faptului trecut cu un aspect al actualit Tii; * informaTia trebuie s intereseze un num r semnificativ de oameni. Criterii utile pentru reporteri n procesul de decizie asupra oportunit Tii alegerii unui subiect pentru a-l prezenta ntr-o informaTie : yproximitatea. Cu ct evenimentul se petrece mai aproape de receptor, cu att informaTia va prezenta mai mult interes pentru el; yconsecinTele. Putem recunoaste adev ratele informaTii chiar atunci cnd faptele se petrec la mare distanT , dac au efecte si asupra altora, inclusiv asupra noastr ; yproeminenTa. Este interesant pentru receptori ce face o anumit persoan sau ce sufer o anumit persoan important , un vip; ycaracterul neobisnuit. Orice fapt ce se plaseaz n afara obisnuitului este interesant pentru public sub aspectul nout Tii.Si, totusi, nu orice lucru neobisnuit este interesant. Reporterul trebuie s trag o linie ntre evenimente si pseudoevenimente, pentru c unele fapte, desi pot fi socante, sunt numai extravaganTe, uneori chiar traivialit Ti sau de prost gust; ynoutatea intereseaz ntotdeauna publicul. Dac o stire va conTine expresia pentru prima oar va fi mereu interesant pentru public; . yconflictul. Orice disensiuni ntre oameni, grupuri sau naTiuni sunt interesante. Presupunerea c linistea este condiTia natural a vieTii se pare c este gresit . Conflictele sunt cele ce ne reTin atenTia: Conflictele pot conduce la schimb ri, care ne pot afecta viaTa.; yinteresul uman. Teoreticianul n domeniul comunic rii Daniel Lerner a sugerat c diferenTa major ntre societ Tile primitive si cele avansate este abilitatea membrilor societ Tii empatia, adic capacitatea oamenilor de a se plasa n locul altora. ysexul. Este vorba, n primul rnd, de emisiuni educative adresate, ndeosebi, diferitelor categorii de ascult tori tineri. Ghid de selectare a faptelor pentru a le prezenta n informaTii l. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc acest eveniment imediat pentru a-si salva s n tatea sau economiile? (Dac da, atunci evenimentul trebuie prezentat n primul buletin de stiri, iar informaTia trebuie repetat si n alte emisiuni ulterioare.) 2. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc informaTia pentru a-si orienta activit Tile lor curente sau pentru a se manifesta ca adev raTi cet Teni ntr-o societate democrat ? 3. Relatarea este necesar ascult torilor, dar trebuie comunicat imediat? (Relat ri despre evenimente viitoare care intereseaz ascult torii trebuie difuzate, dar pot fi amnate, n cazul n care exist alte evenimente la zi care au prioritate.) 4.Relatarea este important pentru o parte semnificativ a ascult torilor? (Reporterul trebuie s -si cunoasc bine ascult torii si grupele de interes n cadrul acestora.) 5.InformaTia este important pentru ascult tori, dar ar putea fi amnat ? (Uneori informaTia, desi este important , poate fi amnat pentru un radioprogram de mai trziu, dac nu este suficient timp pentru verificarea tuturor surselor sau pentru preg tirea difuz rii ei.) 6. Relatarea nu este esenTial , dar, totusi, intereseaz un num r semnificativ de ascult tori? (n multe situaTii, evenimentele nu au un impact direct asupra ascult torilor, dar ei sunt interesaTi de stiri de senzaTie, despre viaTa vip-urilor etc.) 7. Relatarea este distractiv ? (Desi programele de radio sunt foarte dense, exist spaTii n care, ocazional, se pot difuza stiri care nu au alt scop dect s amuze.) Documentarea. Culegerea informaTiilor. Citarea surselor. Documentarea unui reporter are dou etape: n redacTie si pe teren. Este vorba despre menTionarea sursei de informaTii n leg tur cu paternitatea unor declaraTii sau afirmaTii, exprim ri de opinii, care nt resc ncrederea ascult torilor n seriozitatea, onestitatea si autoritatea redactorilor postului de radio respectiv. Faptul c stirile sunt completate cu declaraTii, c nu redactorii sunt autorii unor teze, ai unor exprim ri de poziTii n probleme importante ale actualit Tii adug un spor de credibilitate informaTiei. Citatele sunt menite s conving ascult torii asupra adev rului informaTiilor, dar si asupra credibilit Tii postului. Citatele sunt redate n vorbire indirect , dar pot fi nsoTite si de inserturi sonore., fragmente din interviuri, declaraTii sau radioreportaje mai ample care s-au difuzat sau urmeaz s se difuzeze n alte emisiuni. Aceste scurte declaraTii sau interviuri confer un plus de veridicitate emisiunilor. Inserturile conTin mai ales opinii si nu fapte. ------------ ------- ------- ---------- --------emiT tor - mesaj canal receptor - impact ------------ ------- -------- ----------- ---------Cine? Ce? Prin ce Cui? Cu ce mijloace? efect? O stire de tip ce (ce s-a ntmplat) se refer la evenimente importante, care trebuie reTinute de ct mai mulTi receptori. Un asemenea text va avea urm toarea structur : - ce s-a ntmplat? - prima fraz relateaz pe scurt conTinutul evenimentului; - cum s-a ntmplat? - explicaTia mprejur rilor sau contextului; - amplificarea introducerii desf surarea principalelor aspecte n ordinea importanTei lor; - finalul relat rii, care poate cuprinde r spunsurile la ntreb rile: cine?, ce?, cnd?, unde?, de ce ?, cum? derulate n ordinea apreciat ca fiind necesatr .

La radio, numele autorului, dac nu este vorba de o personalitate, poate fi eludat, mult mai important dect numele fiind menTionarea funcTiei sau a calit Tii n care este autorul sau participant la eveniment. De reTinut c la radio orice ntrebare care se pune trebuie s primeasc un r spuns ferm. La radio numai vremea este probabil , celelalte informaTii sunt sau trebuie s par foarte sigure pentru acest mijloc de comunicare de mas nu admite erate Lead-ul Fraza de nceput a unei stiri radiofonice este esenTial pentru captarea interesului ascult torului. Prima fraz la radio are si rolul de titlu. De fapt primele 20-30 de cuvinte sunt cele care atrag si reTin atenTia. ntre aceste cuvinte sunt incluse numerele, nume importante si foarte bine cunoscute de receptori, alte cuvinte cu putere de seducTie cum ar fi : accident, discurs, guvern, catastrof , calamitate, r zboi, atentat, aventur etc acesti termini devin cuvinte cheie si vor fi reTinute imediat de ascult tori. Ele sunt cuvinte simple, directe, cunoscute de toTi receptorii, nu neologisme sofisticate. Lead-ul r spunde la cele patru ntreb ri esenTiale: ce s-a ntmplat, cine sunt autorii, unde si cnd s-a produs evenimentul. Tipuri de lead-uri: ylead-ul standard sau direct, care nseamn o expunere explicit , dar si selectiv , n funcTie de importanT , a faptelor, ylead-ul de fapt divers (soft) . pentru stirile cu impact mai puTin serios si prin care se subliniaz interesul uman al informaTiei; ylead-ul ntrziat (sau aruncat sau structural) care aduce mult cu anunTul, ylead-ul umbrel , care precede dou sau mai multe stiri pe aceeasi tem . Cuprinsul stirii Stirile la radio pot conTine inserturi sonore scurte declaraTii ale unor personalit Ti sau persoane implicate n evenimentul narat de informaTie. Stirea nu ncepe si nu se sfrseste cu un insert Regulile redact rii informaTiilor la radio. Probleme de stil. Nu se folosesc metafore, epitete, hiperbole sau alte figuri de stil Trebuie preferate cuvintele ct mai scurte, atunci cnd exist sinonime. Timpul verbelor, cum mai precizam, este bine a fi prezentul, iar din formele trecutului este de preferat perfectul compus pentru c apropie n timp o acTiune trecut si pentru precizia pe care o prezint . yDac scurt m o stire nu reducem num rul cuvintelor, ci elimin m o parte din am nuntele considerate n plus ale relat rii. yEste bine s fie evitaTi termenii stiinTifici, specializaTi si, ca atare, cunoscuTi de o mas limitat de ascult tori Frazele sunt mai scurte si cu mai puTine si mai clare Subordon ri yPropoziTiile trebuie, de asemenea, s fie scurte si correct construite, p strndu-se topica obisnuit din gramatica limbii romne. yTermenii utilizaTi trebuie s fie cunoscuTi de toTi vorbitorii y Numele proprii la nceput de stire nu-si au locul la radio; Numerele, de obicei, se rotunjesc, pentru c numerele mari, cu mai multe cifre nu se pot reTine. Nu se utilizeaz nici simbolurile sau abrevierile, dect atunci cnd este vorba de instituTii foarte cunoscute (ONU, NATO, de exemplu). De menTionat c , stirea pentru radio se scrie complet. Nici un cuvnt nu se prescurteaz , nu se folosesc simbolurile matematice (de exemplu: 1+1 = 2 se scrie ntr-o stire radio: 1 plus 1 este egal cu 2). Nu este recomandabil utilizarea prea frecvent a pronumelor personale el, ea, ei, ele sau demonstrative acesta, aceasta, acestia, acestea, care mai apar din dorinTa redactorului de a nu repeat prea des nume proprii respectarea strict a punctuaTiei, chiar dac textul nu se vede. Semnele de punctuaTie l avertizeaz pe prezentator asupra intonaTiei n fraz Unele posturi de radio sau tv. utilizeaz anumite semne pe pagin care s indice dac stirea respectiv poate fi citit pe un ton sobru sau, dimpotriv , se recomand a fi citit cu zmbetul pe buze. Irene Joanescu enunT sapte puncte relevante pentru ntreaga scriitur a stirilor: 1. Scriitura pentru stiri este scurt si conversaTional . 2. Fiecare stire ncepe cu cel mai important fapt, desi stilul audio permite variaTiuni pe aceast tem . 3. n radio, stirile sunt deseori scrise astfel nct s poat ncorpora interviuri nregistrate ale surselor. ncerc m s scriem stirea asa nct s nu se repete cuvnt cu cuvnt ceea ce spune interlocutorul, sau, invers, nregistrarea s repete ceea ce spune stirea. 4. Vom compune un text ce poate fi citit usor cu voce tare. Aceasta nseamn c nu vom folosi un lead rezumativ cum apare n ziare, n care cine, ce, unde, cnd, cum sunt deseori nghesuite n prima fraz nimeni nu poate citi cu usurinT atta informaTie. De asemenea, ne asigur m c toate cuvintele pe care le scriem se pronunT usor. 5. Stirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie s fie absolut clare. Ascult torii nu se pot ntoarce s descifreze ceva ce nu au nTeles. 6. Stirile radio urmeaz unele convenTii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia, la nceputul frazei n loc de sfrsit. 7. Stirile audio se concentreaz pe cele mai noi ntmpl ri. Trebuie s ne nnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri c nu r mnem n urm cu evenimentele. Ascult torii doresc s stie ce se ntmpl acum. De aceea cele mai multe stiri sunt scrise la prezent. RepetiTie si redundanT Dac de trei ori ar fi prea mult, de dou ori o repetiTie este admis n presa radiofonic , ca, de altfel, si ntr-o conversaTie obisnuit . RedundanTa nseamn utilizarea mai multor cuvinte sau expresii pleonastice. Desi redundanTa apare n stilul conversaTional, ea nu poate fi admis n scrierea pentru radio si, ca atare, elementele redundante trebuie eliminate. Tipologie yUrgenTe. Serviciile de urgenT reprezint puncte ale unor drame umane, care prezint cel mai mare interes pentru receptori accidente, catastrofe naturale, incendii; yCrime cresterea ratei criminalit Tii reprezint o surs de informaTii. Crimele, r pirile, violurile, jafurile i intereseaz pe oameni, care vor s stie tot ce se ntmpl n afara c minului lor. Prezentarea unor asemenea evenimente se face n mai multe faze de la desf surarea ntmpl rii, la opiniile poliTiei si, eventual, la pronunTarea verdictului. Oricum, ziaristul are datoria s aminteasc si pedepsele ce se aplic n cazurile de fapte antisociale.

y y y

y y y y y

yActivitatea administraTiei centrale si locale orice acTiune a administraTiei centrale sau locale intereseaz publicul. Dar buletinele de stiri nu trebuie s devin emisiuni ale prim riilor sau ale guvernului. De aceea, se impune o selectare a acelor nout Ti care intereseaz n cel mai mare grad cet Teanul si anume fapte, hot rri care mai mult sau mai puTin i afecteaz viaTa lui si a familiei sale. yPlanificare si dezvoltare. Publicul este dornic s afle ce se pune la cale pentru cresterea nivelului s u de confort drumuri, construcTii de locuinTe, magazine, scoli, spitale etc. yConflicte si controverse - confruntarea de idei, de poziTii pro si contra intereseaz totdeauna ascult torii. yAcTiuni ale grupurilor de presiune. Anumite persoane se asociaz n grupuri care au anumite revendic ri. Faptele si cererile lor greve, marsuri, mitinguri, alte forme de protest, precum si reacTiile oficialit Tilor la aceste acTiuni pot constitui subiecte de informaTii de mare interes. yIndustria marea majoritate a oamenilor si are sursa de trai din salariile obTinute din industrie. De aceea, orice acTiune dezvoltarea unor ntreprinderi sau, dimpotriv , nchiderea sau reducerea activit Tii ntr-un anumit sector sunt subiecte de stiri apreciate de ascult tori. yS n tate orice problem de s n tate poate constitui subiect de informaTie. yInteresul uman - aceast categorie de informaTii se refer la lucruri deosebite care li se ntmpl unor oameni obisnuiTi. yPersonalit Ti faptele persoanelor publice pot fi oricnd subiecte de stiri. ySportul mulTi ascult tori suport un buletin de stiri pentru c stiu c , la sfrsit, li se vor oferi cteva informaTii din lumea sportului preferat. yInformaTii de sezon legate de anumite s rb tori, de anotimpuri si de vacanTe intr n preferinTele ascult torilor. yStiri de interes local acestea nu pot lipsi din buletinele de informaTii difuzate de staTiile locale, pentru c oamenii sunt interesaTi mai ales de ceea ce se ntmpl n imediata lor apropiere. yVremea companiile de radio si de televiziune cheltuiesc mulTi bani pentru a obTine informaTii meteorologice ct mai exacte. De obicei, informaTiile despre vreme sunt prezentate la sfrsitul emisiunilor, dar, n momentele producerii unor evenimente meteo deosebite, acest gen de stiri Tine capul de afis al emisiunilor. yTrafic dup vreme, al doilea lucru pe care ascult torii doresc s -l afle este cum se circul prin oras, n zona n care locuiesc sau prin Tar . Redactorii de stiri Tin seam de faptul c mai toate automobilele si camioanele posed aparate de radio. De aceea, audienT pe mijloacele de circulaTie auto este foarte mare. Unele posturi de radio si-au creat chiar canale speciale pentru conduc torii auto. yAnimale num rul iubitorilor de animale este tot mai mare n lume si cuprinde toate categoriile de vrst sau profesionale. De aceea, pentru ei, din programele de informaTii nu trebuie s lipseasc acele stiri despre respectarea sau nerespectarea legislaTiei de ocrotire a animalelor, faptele nostime sau tragice ale c tor protagonisti sunt cei ce nu cuvnt . n funcTie de structura lor, stirile sunt: ysimple enunTuri (flash-uri); yexplicative (se pune accentul pe r spunsul la ntrebarea de ce?) ; ycontextuale (background ce permite cititorului cunoasterea antecedentelor evenimentului); yde sintez ((un rezumat al etapelor de desf surare a evenimentului). Grupajul. Rubricizarea Grupajele de stiri din domeniul sportului, informaTii meteo, rubricile de stiri culturale, utilitare, reclamele etc. toate au aceleasi ore de difuzare, n fiecare zi sau n aceleasi zile, cu aceleasi semnale de introducere si de final. n acest fel, ascult torul ar putea chiar s -si potriveasc ceasul dup rubricile preferate pe care le urm reste. Recomand ri yStirea trebuie s fie obiectiv sau s par ct mai obiectiv . De aceea nu trebuie s cuprind nici un fel de aprecieri personale ale autorului sau autorilor. yNu sunt utile n emisiunile consacrate drept serioase-buletin de de stiri, radiojurnale brfele, orict de picante ar fi. ViaTa intim a personalit Tilor, scandaluri, alte stiri de senzaTie mai ales negative pot fi incluse n rubrici speciale. yNu este obligatorie divulgarea surselor unor informaTii, numai c acestea trebuie temeinic verificate. n general, acele informaTii din surse care doresc s -si p streze anonimatul nu se difuzeaz , ci sunt p strate n carnetele de notiTe personale ale reporterilor pn la confruntarea cu alte surse sau pn la confirmarea producerii evenimentului. Cei ce se gr besc cu anunTarea unui eveniment de senzaTie urmnd datele furnizate de surse neverificate risc s se compromit si ei si postul de radio pentru care lucreaz si mai sunt n primejdie s suporte rigorile justiTiei. yOrice informaTie trebuie verificat cel puTin din dou surse. Cine se gr beste si utilizeaz o singur surs de informare, risc fie s prezinte faptele trunchiat, lipsite de componentele relevante, fie s cad sub influenTa opiniei subiective a celui ce culege informaTia. yReporterul aduce de pe teren mult mai multe date dect cele i-ar fi necesare pentru redactarea unei informaTii. Datele suplimentare pe care le deTine i sunt utile pentru alte materiale sau i pot fi solicitate de editor pentru a rescrie stirea. In aceeasi nc pere se afl redactori, editori,comentatori, realizatori de emisiuni si prezentatori. Ei lucreaz n ture pentru a acoperi ntreaga durat a programului de emisie. Fiecare tur are un coordonator, unul sau mai mulTi editori, unul sau mai mulTi comentatori, mai mulTi prezentatori. La unele posturi de radio calit Tile de redactor realizator si aceea de prezentator sunt ntrunite de aceeasi persoan . Seful de echip sau coordonatorul alc tuieste sumare, repartizeaz membrilor echipei subiectele, vegheaz asupra pagin rii informaTiilor, se preocup de realizarea comentariilor ce vor fi incluse n emisiune, de corespondenTele din Tar si din str in tate, de interviurile sau de alte materiale ce urmeaz a fi incluse n emisiuni .Fiecare radioprogram are un realizator, care colaboreaz strns cu seful de tur din Camera stirilor si si procur de la acesta materialele necesare, se preocup de modificarea, rescrierea si corectarea lor, stabileste cine si ce prezint pe post. n Camera stirilor se mai afl si toate sursele de stiri: terminale pe telexuri sau pe e-mail ale principalelor agenTii de stiri, colecTii de ziare, televizoare fixate pe canalele de stiri . UTILIZAREA GENURILOR PUBLICISTICE DE RADIO N EMISIUNI COMPLEXE .STIREA Melvin DeFleur si Everette Dennis, definesc informal stirea ca o imagine a realit Tii obTinut repede n circumstanTe dificile. Prin urmare, orice ntmplare ce poate interesa sau afecta oamenii este stire. stirea este prezentarea unor evenimente, fapte si opinii recente, care intereseaz un num r semnificativ de persoane.

y y y y y

Caracteristici stirile sunt factuale adica c stirile conTin fapte adev rate . exist fapte importante, adic evenimente si exist opinii. Stirile sunt nout Ti. MulTi dintre noi sunt interesaTi de ntmpl rile recente. Amploarea si anvergura unui eveniment au un impact direct asupra valorii sale de stire. Aspectele neobisnuite ale unui eveniment reprezint o alt caracteristic pentru m rimirea valorii de stire. Conflictul. Orice lupt ntre oameni, grupuri sau naTiuni poate fi interesant . Conflictul este cel care ne atrage atenTia, poate duce la schimbare, iar schimbarea ne poate afecta viaTa. Dac ar fi s facem o comparaTie, ntre un cotidian, o emisiune de stiri de televiziune si un buletin de 5 minute de stiri radio, am putea spune c de fapt toate trateaz aceleasi evenimente. Limit rile de timp oblig ns radioul la dou restricTii importante: n primul rnd stirile radio sunt mult mai selective; folosesc mai puTine din temele zilei dect o face un ziar. n al doilea rnd, stirile radio sunt mai puTin detaliate dect cele tip rite. Ele trebuie s fie mai scurte, iar aceast reducere este realizat mai ales prin eliminarea detaliilor. Se poate argumenta c se pot oferi mai multe detalii n comunicarea radio utiliznd scrierea mai concentrat , sc znd mai degrab num rul de cuvinte dect cel de am nunte. Abordarea fundamental a unei stiri radio o reprezint menTinerea num rului de fapte si detalii la nivelul minim. Trebuie s t iem cuvintele inutile, cum am face-o n orice tip de scriitur de pres .

Tipuri de stiri stiri hard si stiri soft y hard. Ea este un text conTinnd o idee puternic , dramatic , ce va strni instantaneu Interesul publicului. Stiri despre dezastre, crime si r zboi; stiri despre evenimente politice majore; stiri despre personalit Ti. Cu ct este mai proeminent o personalitate, cu att este mai important stirea. Un eveniment care afecteaz o mie de persoane nseamn o stire mai puternic dect un eveniment care afecteaz numai zece. Stirile hard sunt nout Ti, desi nu este necesar ca ele s se petreac exact n momentul n care sunt prezentate pentru a fi calificate ca atare. y Soft nu nseamn neimportant. Stirile pot fi umoristice si sarcastice, dar acest lucru nu nseamn c nu ating subiecte serioase. nsemnnd o stire care apeleaz la emoTiile umane fundamental, chiar dac nu este un subiect nou, de impact. IV.Organizarea si structurarea stirilor Cele mai utilizate sunt: Unde: fiindc posturile de radio au o att de mare audienT , localizare unui eveniment este foarte important . Cine: identificaTi un vorbitor prin funcTie nainte de a-i da numele. Cnd: aproape toate stirile din radio se petrec ast zi, evitaTi folosirea a.m. si p.m. Exist patru tipuri de structuri obisnuite pentru construirea unei stiri radio: y Problem -soluTie. Cea mai obisnuit structur ncepe cu prezentarea problemei, ofer sprijin prin inserturi sonore si fapte, d contextul si discut soluTiile dac ele exist . y Succesiunea temporal . O stire poate duce ea ns si la ordonarea ideilor n funcTie de timp. Cum stirile radio trebuie s fie ct mai actuale, secvenTa de timp este de obicei o cronologie invers care ncepe cu acTiunea prezent , merge spre trecut, si sfrseste cu un element viitor. y Clepsidra. Aceasta structur este tot un fel de succesiune temporal . Se ncepe cu un lead rezumativ si apoi se construieste stirea cronologic. y Circular. ImaginaTi-v stirea ca un cerc. Punctul principal este lead-ul. Toate punctele de sprijin ar trebui s fie legate de ideea din lead. Spre deosebire de piramida inversat unde ideile sunt plasate n ordinea descresc toare a importanTei, ntr-o construcTie circular fiecare parte a stirii este egal important . Sfrsitul se poate referi la ideea din lead. Insertul sau t ietura Reprezint echivalentul utiliz rii citatelor n presa scris . n radio, insertul duce stirea mai departe . ntr-o prim etap trebuie alese inserturile, iar scriptul construit n jurul acestuia, si nu invers Inserturile sonore Este bine s utiliz m inserturi sonore atunci cnd: Interviul nregistrat exprim mai mult opinie dect fapte concrete. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine dect persoana intervievat , dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva. Exist altceva n segmentul de interviu care d autoritate sau interes suplimentar t ieturii (sirene n fundal sau zgomotul unei zone n construcTie). Segmentul de interviu reprezint drama uman . Inserturile nu trebuie s fie cutremur toare pentru a fi eficiente. Orice ofer comentariu, un plus de claritate, sau un unghi interesant merit folosit. Inserturile sunt eficiente cnd conTin sunetele evenimentului. Un alt lucru important: nu ncepeTi si nu sfrsiTi stirea cu un insert. Se ncepe stirea cu propria voce, si insertul este mutat ceva mai jos. Lans rile si anunTurile Lansarea ar trebui s dea faptele de baz ale stirii si s spun ascult torului de ce stirea este important . Ar trebui scris astfel nct s conduc direct la partea de text a reporterului. Lans rile pot preceda si pachetul de stiri al unui reporter. Acestea sunt scrise mai mult ca un lead dar nu trebuie s repete lead-ul reporterului. Scrierea stirilor 7 puncte relevante n redactarea unei stiri de radio: Scriitura pentru stirile audio este scurt si conversaTional . Fiecare stire ncepe cu cel mai important fapt astfel nct s poat ncorpora interviuri nregistrate ale surselor. Vom compune un text ce poate fi citit usor cu voce tare. Stirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie s fie absolut clare. Stirile radio urmeaz unele convenTii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia la nceputul frazei n loc de nceput. Stirile radio se concentreaz pe cele mai noi ntmpl ri. Stirile sunt scrise la prezent.

Lead-ul Lead-ul este semnalul ca audienTa s nceap s asculte, de aceea nu trebuie s conTin detalii importante. Nu este lead-ul din presa scris : cine ce unde cum de ce? La una sau dou din aceste ntreb ri tradiTionale se poate r spunde, dar nu la toate. Lead-ul standard (direct) este o expunere explicit a faptelor, utilizndu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea atenTiei ascult torului. Este forma cea mai obisnuit de lead. Lead-ul de fapt divers (soft) pentru stirile cu impact mai puTin serios si imediat pot fi mai multe posibilit Ti de alegere n scrierea lead-ului. De pild se poate alege un lead ce prezint un unghi de interes uman al stirii, un unghi de prevedere a viitorului sau un lead ce leag stirea de alte subiecte. Lead-ul ntrziat numit uneori si lead aruncat sau structural, aceast form reprezint un adev rat anunT pentru audienT . El spune puTin despre faptele din stire, dar introduce o afirmaTie sau o ntrebare provocatoare, la care audienTa r spunde Oare despre ce e vorba si r mne pe receptive Lead-ul umbrel uneori dou sau mai multe stiri pot fi strns legate ntre ele, sau pot fi de o asemenea importanT nct fraza lead a jurnalului trebuie s acopere mai mult dect o stire. n acest caz va fi necesar s scrieTi un lead umbrel , numit uneori si trecerea n revist . Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. Exist cteva abord ri folosite n mod obisnuit n prezentarea informaTiilor: Succesiunea cronologic folosit pentru stirile n care exist o succesiune a evneimentelor. Este comun pentru stirile despre crime, dezastre, accidente etc Succesiunea efect cauz ;Succesiunea acTiune reacTiune folosit mai ales pentru stirile n care exist mai mult de un singur punct de vedere Nu se uitilizeaz citezsi am ncheiat citatulsau astfel de indicaTii pe post, cu excepTia cazului cnd citatul este att de important sau bizar nct vrem s ne asigur m c ascult torii nTeleg perfect c acestea sunt cuvintele interlocutorului&nu ale prezentatorului Selectarea stirilor Redactorii sefi si editorii de rubric pot utiliza urm toarele criteria pentru a alege dintre stirile existente: AudienTa o stire trebuie s fie relevant pentru audienTa sa Oportunitatea ca jurnalisti trebuie s g sim un unghi ce d stirii o anumit oportunitate Impactul impactul stirii depinde de ct de mult audienT este afectat , ct de direct este efectul, si ct de imediat este acesta ProeminenTa numele sunt importante n stiri, binenTeles cele care sunt usor de recunoscut, proeminente Proximitate oamenii sunt interesaTi de evenimentele care se ntmpl ct mai aproape de ei, sau n care poate fi dezvoltat un unghi local. Acest criteriu este strns legat de impact, fiindc stirile locale vor avea un impact mai mare asupra audienTei locale Conflictul publicul va r mne atent la astfel de teme atta timp ct rezultatul este incert Ineditul Personalizarea.