CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL CALITII TOTALE 1.

1 Repere cronologice din istoria calitatii

Perioada antichitatii In antichitate, filosofi de marca, precum Aristotel si Cicero, prin preocuprile lor n domeniul filosofiei au scos n eviden multitudinea de ntrebuinri i nelesuri ale cuvntului calitate. Astfel, Aristotel avea s constate c sufletul nu poate nelege nimic fr ajutorul imaginilor, iar Cicero a fost cel care, pentru prima dat, folosete n lucrrile sale cuvntul calitate (qualis). Aadar, premisele antichitii privind calitatea se caracterizau prin: -mesteugarii erau creatori totali; -controlul produselor se realiza bucat cu bucat; -calitatea produselor era garantat prin intermediul unor nsemne specifice. Perioada evului mediu se caracteriza prin: -breslele aveau un cod deontologic pentru membrii lor ; -meteugarii care realizau produse defecte, primeau sanciuni (amenzi, excluderi din breasl); -n Roma funciona poliia pieelor i se aplica rspunderea juridic pentru produs; -n Anglia, reprezentanii regelui aveau drept de control asupra breslelor. Perioada industrial Aceasta este perioada n care, treptat, i face apariia societatea industrial (secolul XIX), astfel c o dat cu adncirea specializrii se ajunge la scderea implicrii n procesul decizional i motivrii personalului. Se introduce un sistem de salarizare bazat pe plata pieselor bine realizate. Apar pentru prima dat aa-ziii CTC-iti, rolul acestora fiind la nceput de a separa produsele bune de cele defecte i de a le numra pe cele bune n vederea realizrii plii muncitorilor. Apar cri de specialitate precum Economia utilajelor i a produciei (Cambridge - 1832), Principile managementului tiinific (F. Taylor - 1898). n Economia utilajelor i a produciei (Cambridge 1832 ) gsim idei precum: -fabricantul trebuie s stabileasc frecvena orar a fiecrei operaii; -toate dispoziiile i instruciunile trebuie s fie scrise; -fiecare compartiment trebuie condus de specialiti; -valoarea metodologic a unui sistem de costuri depinde de cunoaterea exact a cheltuielilor pentru fiecare proces. n lucrarea lui Taylor ntlnim idei ca: -folosirea metodelor de investigare tiinific-experimental, pentru studiul unor probleme de fabricaie; -delimitarea i definirea precis a obiectivelor, adic fiecare trebuie s primeasc o sarcin precis, care trebuie efectuat cu durata, metode i mijloace specificate; -inspecia final efectuat la intervale neregulate se nlocuiete cu inspecia dup fiecare operaie, iar evidenierea rezultatelor se face n maximum 24 de ore de la ncheierea operaiei; -promovarea unui sistem de salarizare care s ncurajeze respectarea regulilor scrise i ndeplinirea sarcinilor stabilite. Printre cele mai importante schimbri din perioada industrial amintim:

Firma Ford: -introduce pentru prima data linia de asamblare (1909); -standardizeaz componentele automobilului. Royal Flying Corps: -introduce pentru prima dat trasabilitatea (1914); -certificarea conformitii produselor; -sistemul de management al calitii. Western Electric Company: -compartimentul calitate este subordonat managerului general (1920); -inspecia i evaluarea furnizorilor (1922); -verificarea loturilor de produse prin eantionare (1923). Controlul economic al calitii produselor manufacturate (W. Shewhart) 1924; Primul standard consacrat controlului statistic (BS 600) 1935; Diagrama cauz efect (K. Ishikawa) 1943; Diagrama Pareto (J.M. Juran) 1945 ; Premiul pentru calitate W. Deming (Japonia 1951) ; Cercurile pentru calitate (Japonia 1951); Japonia istituie pentru prima dat luna calitii (luna noiembrie) 1960 ; Controlul total al calitii inginerie i management (A. Feigenbaum - 1961) ; Metoda QFD (Japonia 1972); Primul standard internaional de terminologie (1986 ISO 8402) ; Premiul pentru calitate Malcom Baldrige (SUA 1987 Motorola); Fundaia European pentru Managementul Calitii (1988 14 firme); Ministerul Aprrii din SUA introduce TQM-ul (1990). Schimbrile rapide ce au loc n filosofia calitii se regsesc i n preocuprile Organizaiei Internaionale de Standardizare (ISO), care a publicat la sfritul anului 2000 standardul ISO 9001-2000, ce sintetizeaz ntr-un singur document standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003

1.2 Conceptul de calitate total

n perioada anilor `80, Feigenbaum lanseaz o nou filosofie asupra calitii - Controlul Total al Calitii (Total Quality Control). Interpretrile date acestui concept sunt fie de filsofie, fie de politic a Sistemului TehnicoEconomic - denumit n continuare STE - n domeniul calitii. Unii autori fac o legtur direct ntre calitatea total i managementul calitii totale, considernd c prima este scopul, iar a doua mijlocul de realizare sau c cele dou sunt echivalente. Sunt i puncte de vedere diferite prin care se apreciaz c managementul calitii totale ar fi de fapt un element al calitii totale. O interpretare interesant este dat de Corming, care definete relaia dintre calitate total i managementul calitii totale n urmtorii termeni: - calitatea nseamn satisfacerea continu a cerinelor clienilor; - calitatea total presupune satisfacerea continu a cerinelor clienilor n condiiile unor costuri minime; -managementul calitii totale asigur satisfacerea acestor cerine, n condiiile unor costuri minime, cu implicarea tuturor salariailor din STE. O interpretare asemntoare regsim i la Klada, dup care, calitatea total reprezint satisfacerea nevoilor clienilor n ceea ce privete calitatea produselor sau serviciilor (Q), livrarea n volumul cerut (V), la momentul (T) i la locul dorit (L), la un cost ct mai mic (C), n

condiiile unor relaii agreabile i eficiente cu acetia (R) i a unui sistem administrativ fr erori (A), ncepnd cu elaborarea comenzii i pn la plata facturii. Calitatea total este aadar, o noiune mult mai larg dect calitatea produsului sau serviciului i se refer la satisfacerea nevoilor clientului extern exprimate n termenii: Q.V.T.L.C.R.A, menionai mai nainte.

1.3 Definirea managementului calitii totale

J. Koller definete TQM ca pe: ,,o modalitate sistematic de conducere a unei organizaii. n concepia sa, pentru aplicarea TQM, organizaiile trebuie mai nti s-i elaboreze strategii corespunztoare, s realizeze, prin metode specifice, o schimbare n cultur i infrastructur i s introduc metode i tehnici prin care s mobilizeze i s motiveze toi salariaii pentru a colabora la realizarea politicii i obiectivelor calitii n organizaie i la mbuntirea continu a acesteia. n ceea ce privete cultura organizaiei pe care o presupune TQM, un alt specialist H.T. Berry se refer la urmtoarele elemente de coninut: - clientul are prioritate absolut; - munca n echip i cooperarea sunt eseniale; - clientul intern este important; - satisfacerea clientului este mai important dect orice indicator; - mbuntirea pe termen lung este preferabil orientrii pe termen scurt ; - implicarea ntregului personal este esenial. O limit a definiiilor date TQM n literatura de specialitate este lipsa menionrii explicite a caracterului su tridimensional. Majoritatea autorilor evideniaz o singur dimensiune: tehnic sau social. Lsnd la o parte faptul c ambele dimensiuni condiioneaz TQM la fel de mult, considerm c trebuie adugat si dimensiunea economic, fr de care nu exist calitate. De aceea TQM trebuie abordat ca un sistem tridimensional, cuprinznd subsistemele tehnic, social i economic ntre care exist relaii de intercondiionare, subsistemul economic exprimnd eficiena TQM i condiionnd aplicarea sistemului. Standardul ISO 9000/2000 definete TQM ca pe un sistem de management orientat pe calitate, extins la toate activitile desfurate n structurile organizatorice ale unui STE i bazat pe o cultur i o filosofie de organizaie n spiritul calitii, pe participarea tuturor salariailor, urmrindu-se asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea deplin a clienilor i obinerea de avantaje pentru toate prile implicate. n definiia adoptat de standard regsim tocmai elementele care sunt luate n considerare pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM, astfel: calitatea reprezint punctul de pornire pentru toate activitile STE; calitatea se realizeaz cu participarea ntregului personal; STE urmrete s obin rezultate pe termen lung prin satisfacerea clientului, obinerea de avantaje pentru toi salariaii i pentru societate. Din precizrile fcute n standard rezult c succesul TQM depinde de implicarea hotrt i permanent a conducerii de vrf i c TQM presupune realizarea tuturor obiectivelor managementului i nu doar pe cele de calitate.

1.4 Principiile managementului calitii

Principiile TQM exprim ideile de baz, teza pe care se fundamenteaz acest sistem de management i sunt rezultatul experienei nsuite n perioada care a trecut de la ultima ediie ISO din 1994. Specialitii au i n acest caz puncte de vedere relativ diferite. J. Juran formuleaz urmtoarele principii: orientarea spre client, competitivitate, mbuntirea continu a calitii, internalizarea relaiilor client-furnizor, implicarea conducerii de vrf. G. Merli aeaz la baza TQM principiile: satisfacerea clienilor, calitatea pe primul plan, implicarea ntregului personal, mbuntirea continu. Analiznd i alte opinii se constat totui c majoritatea specialitilor sunt de acord cu urmtoarele principii: orientarea spre client, calitatea pe primul plan, accentul pe prevenire, internalizarea relaiilor client-furnizor, implicarea ntregului personal, mbuntirea continu i implicarea conducerii de vrf, care asigur operaionalizarea tuturor acestor principii. Prin organizarea unei anchete de ctre ISO, la care au participat peste 1000 de organizaii, ce avea ca scop principal identificarea principiilor ce ar trebui implementate n procesul mbuntirii continue a performanelor unei organizaii, au fost identificate i definite opt principii ale managementului calitii: -Focalizare ctre client; -Leadership; -Implicarea angajailor; -Abordarea bazat pe proces; -Abordarea sistemic a managementului; -mbuntirea continu; -Luarea deciziilor pe baza faptelor; -Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii.

CAPITOLUL II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITII 2.1 Aspecte generale

Conform standardului ISO 9000:2000, sistemul de management al calitii reprezint: ansamblul de structuri organizatorice, responsabiliti, proceduri i resurse care au ca scop realizarea efectiv a calitii". Astfel, sistemul de management al calitii este axat pe organizarea ntregii activiti i asigurarea condiiilor pentru realizarea calitii totale. Toate persoanele trebuie s fie antrenate n desfurarea activitilor, astfel nct s nu aib ce-i reproa n legtur cu calitatea acestora. Simpla contientizare i antrenare a personalului nu sunt suficiente. Efortul necesar este mai mare i presupune, mai nti, aciuni concrete n toate domeniile activitii desfurate: asigurarea calitii corespunztoare a resurselor umane, a calitii mijloacelor tehnice i tehnologiilor, a condiiilor corespunztoare de mediu fizic, organizarea pe baze tiinifice a activitii, asigurarea bazei materiale pentru activitile de service etc. Este necesar, n al doilea rnd, un management axat pe calitate, management care ncepe cu declaraia

directorului general inclus n manualul calitii i continu cu aciuni specifice pe ntreg fluxul activitilor, prin care se realizeaz satisfacerea cerinelor clienilor cu oferta ntreprinderii.

2.2. Etape n realizarea sistemului de management al calitii

Implementarea strategiei este etapa aplicrii n practic a planului, adic realizarea efectiv a activitilor care vor conduce la funcionarea TQM n organizaie i la realizarea calitii totale. Aceste activiti sunt: 1.Diagnosticul calitii n organizaie, analiza i explicarea situaiei existente n raport cu cerinele i recomandrile ISO 9000:2000 -autoevaluare; -evaluare de ctre organizaii externe. 2.Obinerea informaiilor despre seria de standarde ISO 9000:2000 3.Identificarea cerinelor clienilor i ale altor pri interesate, care sunt: -clienii i utilizatorii finali; -personalul; -furnizorii; -acionarii; -societatea, n ansamblu. 4.Stabilirea obiectivelor pe care organizaia dorete s le ating i care se pot referi la: -creterea eficienei; -creterea calitii produselor sau serviciilor pentru a rspunde ct mai bine cerinelor clienilor; -creterea satisfaciei clientului; -creterea cotei de pia; -mbuntirea comunicrii n organizaie; -reducerea costurilor; -creterea ncrederii n forele proprii. 5.Definirea i descrierea proceselor i a interaciunilor dintre acestea: -analiza clauzelor ISO 9001:2000, seciunea 7 Realizarea produselor pentru a determina dac exist excluderi ale unor clauze; -determinarea succesiunii i interaciunii acestor procese; -determinarea metodelor i criteriilor pentru a se asigura c operarea i controlul acestor procese sunt eficace. 6. Aplicarea seriei de standarde ISO 9000 n propriul SMC: -se utilizeaz ISO 9001 dac se dorete certificarea; -se utilizeaz ISO 9004 dac se dorete realizarea SMC i participarea la premiile calitii. 7.Obinerea informaiilor necesare pentru dezvoltri specifice ale SMC: ISO 9000 3 pentru dezvoltarea de software; ISO 10006 pentru managementul proiectelor; ISO 10007 pentru managementul configuraiei; ISO 10012 pentru sistemul de msurare; ISO/TR 1017 detalii privind aplicarea tehnicilor statistice; ISO/TR 10014 pentru managementul aspectelor economice ale calitii; ISO 10015 pentru instruire; ISO/TS pentru industria auto; ISO 19011 pentru audit. 8.Stabilirea stadiului actual al problemelor n raport cu ISO 9000:2000

9.Stabilirea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor calitii i a modalitilor de asigurare. 10.Stabilirea unui plan pentru eliminarea problemelor identificate la punctul 7 i pentru documentarea proceselor de la punctul 3: -identificarea aciunilor necesare pentru a elimina problemele; alocarea resurselor necesare; -stabilirea responsabilitilor. 11.Realizarea prevederilor din plan: -implementarea aciunilor stabilite i urmrirea ndeplinirii lor; -stabilirea metodelor de msurare a eficacitii i eficienei fiecrui proces. 12.Audituri interne periodice pentru evaluare: -utilizarea ISO 19011 ca ghid pentru desfurarea auditurilor. 13.Dac este necesar demonstrarea conformitii se trece la etapa urmtoare. Dac nu, se trece peste etapa 13. Demonstrarea conformitii poate avea la baz mai multe motive: -cerine contractuale; -cerine ale pieei sau preferine ale clienilor; -cerine de reglementare; -managementul riscului. 14.Desfurarea unui audit independent. 15.mbuntirea continu a activitii (se aplic ISO 9004:2000 pentru mbuntire): -aplicarea msurilor pentru determinarea eficacitii i eficienei proceselor; -stabilirea msurilor de prevenire i eliminare a neconformitilor; -determinarea mijloacelor de prevenire a neconformitilor.

2.3. Sistemul de management al calitii bazat pe standarde

2.3.1 Standardizare i standarde Mediul n care evolueaz organizaiile devine tot mai exigent: clienii, consumatorii i utilizatorii sunt tot mai calificai, instruii i motivai s pretind pentru banii lor produse mai bune. Ca urmare, tot mai multe organisme supravegheaz tot mai multe aspecte ale vieii organizaiei. Astfel standardizarea asigur elaborarea i adoptarea unor documente de referin, numite standarde, care cuprind indicaii i soluii pentru diverse aspecte din activitatea uman, care au un caracter repetitiv i care intereseaz deopotriv partenerii implicai n diversele activiti dar i societatea n ansamblu. Prin standard, n general nelegem o specificaie tehnic aprobat de un organism de standardizare, utilizat pentru aplicri repetate i continue, a crei utilizare nu este obligatorie Diverse documente din domeniu i diveri autori subliniaz anumite particulariti ale standardizrii i standardelor, ntre care: -caracterul comun i repetat al activitii/elementului pentru care se elaboreaz standarde; -vizarea unui grad optim (nu maxim) de ordine n contextul de referin; -caracterul facultativ, de principiu, al standardelor ca reflectare a consensului care st la baza adoptrii unui standard. Obligativitatea aplicrii unui standard este indicat prin reglementri ulterioare; -caracterul deschis al participrii celor interesai la elaborarea proiectului de standard; -caracterul evolutiv al standardului: ca principiu, aspectele/elementele standardizate fac iniial obiectul unei specificaii sau unui caiet de sarcini. Pe msur ce se evideniaz caracterul repetabil al aspectului respectiv, se trece la elaborarea i adoptarea unui standard. Ulterior,

materia standardului poate fi amendat (modificrile sunt publicate n revista de specialitate) i periodic se produce reeditarea standardului. 2.3.2 Obiectivele generale ale standardizrii Standardizarea are cteva obiective eseniale pentru domeniul i spaiul social de referin. Un prim obiectiv vizeaz raionalizarea economic, prin asigurarea unei uniti de comunicare tehnic i de concentrare a aplicaiilor tehnice n formule care s permit deopotriv costuri minime i posibilitate de diversificare continu i suficient de larg a rezultatelor. Tipizarea produselor urmrete stabilirea unei game raionale de tipuri i mrimi pentru produse, n conformitate cu necesitile spaio-temporale specificate i asigur rezultate superioare la nivelul produciei, logisticii i exploatrii. Tipizarea permite i stabilirea unor raporturi dimensionale ale bunurilor, n corelaie cu dimensiunile ambalajelor, ale mijloacelor de transport i ale spaiilor de depozitare Unificarea reprezint aplicaii extinse ale tipizrii la anumite domenii ale activitii, prin care se adopt soluii unice pentru domeniul interesat, cu efecte benefice pe linia comunicrii, produciei/prestrii i valorificrii rezultatelor. Modularea se refer la asigurarea posibilitii de combinare variat, integral sau parial, a componentelor unui bun i realizarea unor finaliti n variante multiple cu aceleai segmente ale ntregului. Efectul modulrii l reprezint lrgirea posibilitilor de utilizare a unui bun. Standardizarea contribuie la asigurarea i mbuntirea calitii produselor i serviciilor, n standarde precizndu-se nivelul minim al principalelor caracteristici de calitate ale produselor, metodele de analiz i ncercri, modalitile de efectuare a recepiei calitative a loturilor de mrfuri, condiiile de ambalare, transport, depozitare etc., prin a cror respectare se asigur premisele realizrii acestui obiectiv. Acest obiectiv este realizabil n condiiile meninerii permanent n actualitate a coninutului standardului. Standardele trebuie, prin urmare, revizuite, respectiv nlocuite, la perioade stabilite n corelaie cu modificrile care intervin n tehnologia mrfurilor. Facilitarea schimbului de mrfuri i informaiei tehnico-tiinifice se realizeaz prin facilitarea comunicrii i a utilizrii convenabile a rezultatelor activitii umane, standardizarea contribuind la stabilirea unui limbaj comun ntre prile contractante, facilitnd astfel schimburile comerciale pe pieele naionale, regionale i internaionale. Din aceste considerente, n contractele economice se fac, relativ frecvent, trimiteri la standarde recunoscute de pri. Prin unificarea terminologiei, a metodelor de control a calitii loturilor de mrfuri etc., sunt evitate eventualele litigii generate de inexistena unor sisteme unitare de referin. 2.3.3 Standardizarea internaional nc de la nceputul secolului XX s-a recunoscut c standardele nearmonizate pentru domenii similare reprezint o barier tehnic n calea comerului internaional. n contextul economic actual, importana standardizrii internaionale a crescut major ca urmare a dezvoltrii pieei mondiale, afirmrii accentuate a interdependenelor economice i tehnice, dezvoltrii globale a sistemelor de comunicaie. Primele standarde internaionale au fost elaborate n domeniul electrotehnic, de ctre Comisia Electrotehnic Internaional (CEI), nfiinat n anul 1906. Un progres al cooperrii n materie de standardizare internaional s-a realizat prin nfiinarea, n anul 1926, a Federaiei Internaionale a Asociaiilor Naionale de Standardizare (ISA), precursoare a Organizaiei Internaionale de Standardizare (ISO), nfiinat n anul 1946.

ISO are legturi cu numeroase organizaii internaionale, incluznd instituiile specializate ale ONU i are statutul de organism consultant pe lng Consiliul economic i social al ONU (ECOSOC). Colaboreaz de asemenea cu organisme regionale de standardizare. n general, este acceptat principiul ca standardele ISO s serveasc drept baz pentru toate standardele elaborate n scopul satisfacerii cerinelor specifice ale unei anumite regiuni geografice. n activitatea ISO sunt implicai i circa 3000 de experi voluntari, iar n cadrul ISO au fost nfiinate o serie de comitete consultative. Un standard internaional este rezultatul acordului intervenit ntre comitetele membre ale ISO. Elaborarea unui asemenea standard presupune parcurgerea mai multor etape ncheiate cu aprobarea publicrii standardului, de ctre Consiliul ISO i publicarea standardului n catalogul ISO. Un standard internaional poate fi utilizat ca atare, sau poate fi aplicat dup preluarea lui ca standard naional. Preluarea standardelor internaionale n coleciile naionale de standarde este voluntar. n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) exist mai multe organisme implicate n standardizarea internaional, ntre care: Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT), Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur (FAO), Agenia Internaional pentru Energie Atomic etc., fiecare avnd obiective adaptate specificului din domeniile evocate de titulatur. Comisia Codexul Alimentar a fost nfiinat, n anul 1962, de ctre FAO, mpreun cu OMS, cuprinznd, n prezent, reprezentani din peste 130 de ri. Are ca scop coordonarea activitii de elaborare a unor norme alimentare, asigurnd punerea de acord a normelor i publicarea lor, dup aprobare, ntr-un "Codex Alimentarius", mpreun cu normele alimentare adoptate de alte organisme. Normele Codexului Alimentar au ca principal obiectiv aprarea sntii consumatorilor i armonizarea cerinelor referitoare la produsele alimentare, facilitnd comerul internaional cu astfel de produse. Aceste norme sunt recomandate guvernelor, pentru a fi incluse n legislaia naional. n condiiile adoptrii lor, guvernele se oblig s permit accesul liber pe pia pentru produsele care ndeplinesc cerinele definite de normele respective. 2.3.4 Standardizarea la nivel european Cele mai importante organisme europene de standardizare sunt Comitetul European de Standardizare (CEN), nfiinat n anul 1961, grupnd organismele naionale de standardizare din rile membre ale Uniunii Europene i AELS, Comitetul European de Standardizare n Electrotehnic, organizaie similar pentru domeniul electrotehnic, nfiinat n anul 1962. Organismele naionale de standardizare din mai multe ri, printre care i Romnia, au fost acceptate ca membri afiliai ai organismelor menionate i au dreptul s participe ca observatori la lucrrile lor, putnd prelua standardele europene ca standarde naionale. Aceste organisme elaboreaz standarde propriu-zise (standarde europene EN) i alte documente de standardizare: documente de armonizare (HD) i prestandarde europene (ENV). Standardele europene (EN) sunt elaborate de comitetele tehnice i adoptate de Biroul tehnic al CEN. Regulamentul CEN asigur prioritare standardizrii europene fa de cea naional, prin impunerea urmtoarelor principii: -obligativitatea prelurii fiecrui standard european ca standard naional de membrii CEN; -obligativitatea sistrii elaborrii unui proiect de standard naional referitor la aceleai aspecte cu cele coninute de un standard european n curs de elaborare; -hotrrea majoritii poate fi luat n considerare la adoptarea standardelor europene, dei principiul consacrat de adoptare este prin consens; -obligativitatea retragerii standardelor naionale care vin n contradicie cu cele europene.

2.3.5 Standardizarea naional Standardizarea naional presupune nainte de toate crearea cadrului instituional specific, respectiv o structur care s coordoneze activitile n acest domeniu. Principalele obiective ale unui institut naional de standardizare sunt urmtoarele: -supravegherea i coordonarea lucrrilor de standardizare la nivel naional, cu concursul prilor interesate n scopul elaborrii de standarde naionale; -reprezentarea intereselor rii respective n organizaiile internaionale i regionale de standardizare; -stabilirea de legturi cu instituii similare din alte ri, n scopul asigurrii unui schimb reciproc de informaii; -de a servi ca centru naional de informare pentru toi cei interesai de activitatea de standardizare. Organismul naional de standardizare poate fi guvernamental sau neguvernamental. ntr-o serie de ri, considerndu-se c guvernul trebuie s fie n ntregime rspunztor de ndeplinirea misiunii sistemului naional de standardizare i de dezvoltarea acestui sistem, s-a optat pentru prima variant. n asemenea situaii, institutului naional de standardizare i se acord o autonomie financiar suficient i se urmrete ca reprezentanii tuturor prilor interesate s fie implicai n activitatea de standardizare. Standardele naionale pot fi elaborate n cooperare cu alte organizaii ("organizaii asociate"). Organismul de standardizare poate opta, de asemenea, pentru preluarea n colecia naional a unor standarde regionale sau internaionale. n cazul rilor Uniunii Europene, preluarea standardelor europene EN n coleciile naionale este obligatorie, dar aplicarea lor rmne, de regul, voluntar. Organismul naional de standardizare gestioneaz mrcile n conformitate cu standardele naionale. n Romnia, activitatea de standardizare naional se desfoar n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr. 39/1998 i, ntre altele, urmrete: -mbuntirea calitii vieii, protecia vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, mediului nconjurtor i aprarea intereselor consumatorilor; -obinerea unei economii globale de materiale, energie i efort uman -recunoaterea internaional a produselor i serviciilor romneti; -promovarea rezultatelor consolidate ale tiinei i tehnicii, innd seama de gradul de dezvoltare al economiei; -stabilirea unui sistem unitar de cerine pentru certificarea conformitii; -nlturarea barierelor tehnice din calea comerului internaional; -reprezentarea intereselor economiei naionale n activitile de standardizare internaionale i europene. Organismul naional de standardizare este Asociaia de Standardizare (ASRO), o asociaie de drept privat, de interes public, fr scop lucrativ. Acest organism stabilete principiile i metodologia potrivit crora se desfoar activitatea de standardizare, elaboreaz i asigur implementarea programului de standardizare naional, aprob standardele naionale, reprezint interesele rii n cadrul organismelor internaionale i regionale de standardizare i n cadrul relaiilor de colaborare cu instituii similare din alte ri. Asigur, de asemenea, certificarea conformitii produselor cu standardele naionale, acordnd dreptul de utilizare a mrcilor SR de conformitate cu aceste standarde. Participarea la lucrrile internaionale referitoare la stabilirea procedurilor de evaluare a conformitii cu standardele se asigur prin comitetul romn ROCASCO. Elaborarea standardelor naionale se face considernd urmtoarele principii: -luarea n considerare a intereselor publice i cerinele prilor interesate;

-standardele s fie pri ale unei colecii coerente, integrabil n coleciile regionale/ internaionale; -planificarea i dezvoltarea standardelor s constituie un proces deschis, cu acces liber i voluntar al celor interesai, bazat pe transparen i disponibilitate public; -standardele s fie adoptate prin consens; -asigurarea compatibilitii standardelor cu cerinele reglementrilor aplicabile. -independen fa de orice posibil interes specific predominant; -respectarea regulilor standardizrii europene i internaionale; -caracterul fr scop lucrativ al organismului naional de standardizare; -dezvoltarea standardizrii naionale n corelare cu evoluia legislaiei. n Romnia se elaboreaz urmtoarele categorii de standarde: -standarde naionale - se identific prin aplicarea siglei SR, care semnific standard romn; -standarde profesionale - se aplic n anumite domenii de activitate n cadrul organizaiilor profesionale, legal constituite, care le-a elaborat; -standarde de firm - se aplic de regii autonome, societi comerciale i alte persoane juridice, care le-au elaborat; Aplicarea standardelor naionale (SR) are caracter voluntar. Standardele internaionale i europene pot fi publicate n Romnia ca standarde numai dup adoptarea lor ca standarde naionale. Aplicarea unui standard naional poate deveni obligatorie, numai printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o autoritate, n cazul n care se impun considerente majore de ordin public, de protecie a vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, a mediului nconjurtor i de aprare a intereselor consumatorilor etc.

2.4. Documentele sistemului calitii

Potrivit standardului ISO 10013, documentele utilizate pentru definirea i implementarea sistemului calitii ntr-o ntreprindere pot fi structurate ierarhic, pe trei niveluri principale. Oricare din documentele corespunztoare celor trei niveluri poate fi utilizat separat sau n combinaie cu documentele de la celelalte niveluri. Manualul calitii Acest document prezint politica n domeniul calitii i descrie sistemul calitii unei organizaii, servind ca referin permanent n implementarea i meninerea sistemului respectiv. Potrivit standardului ISO 10013, manualul calitii poate fi structurat astfel: -titlul, scopul i domeniul de aplicare a manualului; -cuprinsul manualului; -pagina introductiv referitoare la organizaie i manual; -politica n domeniul calitii i obiectivele referitoare la calitate; -prezentarea organizaiei, a responsabilitilor i autoritii; -descrierea elementelor sistemului calitii i/sau indicarea procedurilor sistemului calitii; -seciune cu definiii (terminologie); -ghid al manualului calitii; -anex coninnd date de referin. Gradul de detaliere i forma de prezentare ale manualului calitii difer n funcie de nevoile specifice ale ntreprinderii. Soluia structurrii manualului pe elemente ale sistemului calitii, re-

10

comandat i de standardul ISO 10013, este, n prezent, preferat n practica economic. Exist ns i ntreprinderi care i structureaz manualul calitii pe domenii de activitate. Procedurile sistemului calitii Procedura este definit ca reprezentnd modalitatea specific de desfurare a unei activiti. Procedurile pot fi prezentate n scris, n acest caz fiind denumite proceduri scrise sau documentate. Ele se pot referi la activiti individuale, la mai multe activiti grupate pe domenii sau la elementele sistemului calitii ntreprinderii. n mod corespunztor, deosebim mai multe tipuri de proceduri: ale sistemului calitii, proceduri operaionale, de ncercare, inspecie etc. O procedur documentat conine, de regul, urmtoarele elemente: -scopul i domeniul de aplicare a procedurii; -ce trebuie fcut i de ctre cine; -cnd, unde, cum trebuie procedat; -ce fe1 de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate; -cum trebuie activitatea specificat i inut sub control. Procedurile sistemului calitii reprezint forma documentaiei de baz, utilizat n cazul implementrii unui sistem al calitii, potrivit standardelor din familia ISO 9000. Ele descriu, fr a intra n detalii tehnice, obiectivele i modul de desfurare a diferitelor activiti cu inciden asupra calitii, precum i responsabilitile, autoritatea i relaiile dintre persoanele care coordoneaz, efectueaz, verific sau analizeaz activitile respective. Aceste proceduri acoper elementele de sistem din standardul ales ca referin (ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003). Procedurile documentate ale sistemului calitii pot fi anexate sau incluse n manualul calitii. Forma de prezentare a procedurilor documentate, numrul i volumul acestora difer n funcie de mrimea ntreprinderii, specificul activitii sale, domeniul de aplicare i structura prevzut pentru manualul calitii. Ele trebuie formulate n termeni simpli, fr ambiguiti. Procedurile sistemului calitii pot fi detaliate prin alte documente ale calitii: instruciuni de lucru, proceduri i instruciuni de inspecie, proceduri de ncercare, fie tehnologice, desene, specificaii etc. nregistrrile referitoare la calitate Pentru a putea demonstra conformitatea produselor cu cerinele specificate i pentru a verifica funcionarea eficient a sistemului calitii ntreprinderii, este necesar inerea la zi a unor nregistrri referitoare la calitate. Aceste nregistrri pot fi generale sau specifice. Cele generale se refer la aspecte ale asigurrii calitii la nivelul ntreprinderii (de exemplu la instruirea personalului). nregistrrile specifice diferitelor activiti referitoare la calitate se regsesc n fiecare din etapele traiectoriei produsului. Urmtoarele nregistrri reprezint, exemplificativ, cteva exemple: -nregistrri referitoare la recepie: note de recepie i constatare de diferene, registre de intrri, rapoarte de respingere, buletine de analiz, fie; -nregistrri referitoare la activitile de inspecie, ncercri i la activitile de metrologie: cerere pentru ncercri de laborator, buletine de analize, registrul pentru evidena analizelor efectuate, registrul de neconformiti, buletin de verificare metrologic etc.; -nregistrri din perioada de garanie i post-garanie: registru de eviden a procedurilor i instruciunilor ntocmite, registru de eviden a reclamaiilor clienilor, planificarea i evidena lucrrilor efectuate etc. nregistrrile calitii se pot prezenta pe suport de hrtie, pe suport informatic sau alte tipuri. Ele trebuie identificate i arhivate astfel nct s poat fi uor de regsit, n conexiune cu produsele i activitile la care se refer.

11

CAPITOLUL III. INSTRUMENTE APLICATE N MANAGEMENTUL CALITII

Preocuprile de definire, ntr-o form coerent, a tehnicilor i instrumentelor managementului calitii dateaz nc din anii '50. K. Ishikawa propunea, la data respectiv, utilizarea tehnicilor statistice pentru inerea sub control a caliti, pe care le-a grupat, n funcie de dificultatea aplicrii lor, n tehnici elementare, intermediare i avansate. n prezent, standardele ISO seria 9000:2000 recomand organizaiilor s elaboreze proceduri n vederea identificrii tehnicilor statistice adecvate activitilor proprii, necesare pentru a verifica capabilitatea procesului de fabricaie i nivelul caracteristicilor produselor (serviciilor). Tehnicile statistice sunt mijloace eficiente pentru analiza datelor, evaluarea calitii produselor, stabilirea limitelor de control ale proceselor de fabricaie etc. Aplicarea corect a metodelor statistice moderne constituie un element important dac se aplic n fiecare etap din spirala calitii, identificndu-se n prealabil tipul de instrument statistic corespunztor etapei respective. Punerea n practic a acestora necesit proceduri documentate i personal instruit. Dac pn n anii '90 calitatea produselor (serviciilor) se evalua prin verificri realizate dup o tehnologie de control, n prezent rezultatele unor studii efectuate n organizaii de prestigiu au impus ideea c este mai eficient pentru organizaii aplicarea de tehnici statistice fiecrei etape din spirala calitii, diminundu-se astfel considerabil pierderile referitoare la calitate. Tehnicile i instrumentele clasice ale managementului calitii au fost preluate, n cea mai mare parte, din statistic, fiind utilizate pentru: -a ordona i sintetiza datele referitoare la calitate; -a lua decizii referitoare la calitatea loturilor de mrfuri, pe baza analizei eantionului prelevat; -a controla buna funcionare a unui proces, n scopul asigurrii capacitii acestuia de a obine n mod constant nivelul de calitate solicitat. Pentru reprezentarea datelor referitoare la calitate se utilizeaz, n principal, urmtoarele tipuri de grafice: n coloane i n bare, liniar, circular, radar, histograme, diagrama de corelaie, diagrama Pareto i diagrama de control. Graficele n coloane i n bare sunt utilizate pentru compararea mrimii elementelor analizate, n scopul evidenierii diferenelor dintre ele. Pe abscis sunt marcate elementele analizate (de exemplu: caracteristici de calitate, tipuri de defecte etc), iar pe ordonat mrimea lor (de exemplu: valoarea caracteristicilor de calitate, numrul sau ponderea defectelor etc). Aceste grafice pot fi verticale sau orizontale (figura nr. 3).
r o l e t n e m e l e a e m i r a M

Elementele ana lizate

Figura nr. 3- Grafic in coloane si in bare

12

Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 94 Graficul liniar este utilizat pentru evidenierea variaiei n timp a elementelor analizate. Pe abscis se menioneaz perioada de timp luat n considerare, iar pe ordonat, mrimea elementelor (figura nr. 4). Cu ajutorul acestui tip de grafic poate fi analizat, de pild, variaia valorii caracteristicilor de calitate a produselor, n anumite condiii de depozitare, modificarea imaginii clientului privind calitatea unui anumit produs (pe baza unui punctaj acordat) etc.

Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 94 Graficul circular permite evidenierea ponderii diferitelor elemente n cadrul fenomenului analizat. Pentnf o reprezentare corect, unghiurile sectoarelor de cerc (A,B,C,D) delimitate trebuie s fie corelate cu ponderile elementelor respective (figura nr. 5) Acest tip de grafic poate fi utilizat pentru analiza diferitelor categorii de defecte, evidenierea ponderii factorilor care determin un anumit nivel al calitii produselor, analiza compoziiei chimice a produselor etc.

C D

B A

Figura nr. 5 - Grafic circular

Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 95 Graficul radar este utilizat n cazul unor analize complexe, care, presupune luarea n considerare a unui numr mare de elemente. Pentru construirea acestui grafic, ntr-un cerc se traseaz un numr de raze egal cu numrul elementelor analizate. Pe fiecare raz se marcheaz mrimea elementelor, astfel nct valoarea cea mai mic s corespund cu centrul cercului. Graficul radar (figura nr. 6) poate fi utilizat pentru analiza comparativ a calitii produselor, activitilor, proceselor, lund n considerare mai multe caracteristici (criterii).

13

Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 96 Graficul Gantt este utilizat pentru reprezentarea succesiunii activitilor prevzute n scopul implementrii unui proiect. Un asemenea proiect se poate referi, de exemplu, la implementarea unui model de asigurare a calitii potrivit standardelor ISO 9000. Graficul Gantt permite vizualizarea relaiei dintre activitile prevzute pentru implementarea unui proiect, indicnd etapele care trebuie parcurse n acest scop. De asemenea, faciliteaz observarea datelor la care au fost operate modificri n desfurarea activitilor, fa de ceea ce se prevzuse iniial. Histogramele sunt utilizate pentru reprezentarea grafic a distribuiei unui ansamblu de date. n analiza calitii faciliteaz evidenierea punctelor critice asupra crora trebuie concentrate eforturile de mbuntire. n acest scop pot fi utilizate dou tipuri de histograme: de frecven i cumulat (figura nr. 7 a/b). Pentru facilitarea construirii histogramei se recomand ca datele s fie cuprinse ntr-un tabel (tabelul nr. 3).

Tabelul Limite Media nr. 3 intervale intervalelor Distribuia frecvenei datelor Intervale 1 2 ... Total Sursa: Olaru, M., Tehnici Economic, Bucureti, pag 97

Distribuia datelor pe intervale

Frecvena absolut

Frecvena relativ [%]

Frecvena absolut cumulat

Frecvena relativ cumulat

100 100 i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed.

n funcie de caracteristicile concrete ale fenomenului analizat, histogramele pot fi de diferite forme anormala asimetric, bimodal, dubl etc.

14

a t n e v c e r F

Figura nr. 7a- Histograma de frecventa

Intervale

Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 98 Diagrama de corelaie este utilizat pentru evidenierea relaiilor dintre dou categorii de date. Una din aceste categorii (x) se reprezint pe abscis, iar cealalt (y) pe ordonat. n funcie de distribuia punctelor de coordonate (x, y) pe grafic, se apreciaz tipul de corelaie existent ntre categoriile respective de date i ct de puternic este aceast corelaie. - corelaie pozitiv ntre x i y exist atunci cnd pentru valori crescnde ale lui x corespund valori crescnde ale lui y. Aceast corelaie poate fi puternic, atunci cnd punctele de coordonate (x,y) nu prezint un grad mare de mprtiere, n caz contrar aceast corelaie este slab ; - corelaie negativ ntre x i y exist atunci cnd pentru valori crescnde ale lui x corespund valori descrescnde ale lui y. Aceast corelaie este considerat slab, dac punctele de coordonate (x,y) prezint un grad mare de mprtiere, n caz contrar corelaia este puternic; - n cazul n care punctele de coordonate (x,y) prezint un grad mare de mprtiere, ntre cele dou categorii de date nu exist corelaie; - dac pentru o parte dintre valorile cresctoare ale lui x corespund valori cresctoare i apoi descresctoare ale lui y, atunci se consider c exist o corelaie neliniar; Diagrama Pareto permite evidenierea celor mai importante elemente ale unei probleme, asupra crora trebuie acionat cu prioritate.

15

Figura nr. 8 prezint un exemplu de aplicare a diagramei Pareto n analiza defectelor; pe abcis sunt menionate tipurile de defecte (A,B,C,D) n ordinea descresctoare a frecvenei lor.

Figura nr. 8 - Analiza defectelor cu ajutorul doagramei Pareto Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 101 Din exemplul dat rezult c defectele A i B dein 90% din total, deci trebuie actionat cu prioritate pentru eliminarea acestora. Diagrama de control poate fi utilizat n urmtoarele scopuri: evaluarea stabilitii procesului, determinarea momentului n care trebuie ajustat, confirmarea mbuntirii acestuia. Toate procesele complexe se pot descompune n procese elementare fiecare dintre ele putnd face obiectul controlului statistic cu aplicarea diagramelor de control. n felul acesta se poate asigura cu anse sporite conformitatea rezultatelor proceselor (produse, servicii), cu cerinele specificate. Exist o mare varietate de diagrame de control, care pot fi utilizate pentru reprezentarea caracteristicilor msurabile sau atributive ale proceselor. Diagrama cauz i efect Diagrama cauz i efect este cunoscut i sub denumirea Ishikawa, dup denumirea celui care a inventat-o. Acest instrument permite evidenierea i ierarhizarea cauzelor (reale i poteniale) ale unui efect dat. Efectul poate fi, de exemplu, o caracteristic necorespunztoare a unui produs, scderea vnzrilor etc. Cauzele reprezint factorii care fac ca problema s existe. Ele sunt ordonate pe categorii i subcategorii, dispuse n reprezentarea grafic sub forma unui schelet de pete, de unde i denumirea de diagram schelet de pete Diagrama cauza i efect (figura nr. 9) se mai utilizeaz pentru investigarea rezultatelor ateptate ale unei aciuni, evidenierea relaiilor dintre diferitele cauze ale unui anumit fenomen, ca procedeu de nregistrare a ideilor.

Categorie principal de cauze

Categorie principal de cauze

Efectul

Categorie principal de cauze

Categorie principal de cauze

16

Figura nr. 9 Schema de construire a diagramei cauz i efect Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 106 Diagrama procesului (flowchart) este o reprezentare figurativ a etapelor unui proces, utilizat n investigarea posibilitilor de mbuntire a acestuia sau n cazul proiectrii unui nou proces. Prin examinarea corelaiilor dintre diferitele etape ale procesului, pe baza unei asemenea diagrame, exist posibilitatea evidenierii surselor abaterilor. Acest instrument poate fi aplicat n cazul unor procese foarte diferite, de exemplu, din domeniul produciei, comercializrii produselor etc.
Bloc de decizi e

nceput Sfrit

Activitate

Direcie (flux)

Figura nr. 10 Simboluri utilizate pentru construirea unei diagrame de process Sursa: Olaru, M., Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Ed. Economic, Bucureti, pag 107 Brainstorming reprezint una din cele mai utilizate tehnici de creativitate. Scopul su este de a obine ct mai multe idei cu privire la o tem dat, fr s fie impuse nici un fel de restricii membrilor grupului care-1 aplic. Aceast tehnic este utilizat i n managementul calitii i anume pentru identificarea soluiilor posibile ale problemelor i a oportunitilor privind mbuntirea calitii produselor sau proceselor.

CAPITOLUL IV. Manualul de management al calitatii

CUPRINS: 1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE 2. PREZENTAREA FIRMEI 3. GENERALITATI 3.1. Definiti 3.2. Bibliografie 3.3. Abrevieri folosite in firma si simboluri utilizate in documentatia SMC 3.4. Indicatii privind revizia si distribuirea manualului calitatii

17

4. CERINTE ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII 4.1. Cerinte generale 4.2. Cerinte referitoare la documentatie 5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI 5.1. Angajamentul managementului 5.2. Orientarea catre client 5.3. Politica referitoare la calitate 5.4. Planificare 5.5. Responsabilitate, autoritate, comunicare 5.6. Analiza efectuata de management 6. MANAGEMENTUL RESURSELOR 6.1. Asigurarea resurselor 6.2. Resurse umane 6.3. Infrastructura 6.4. Mediu de lucru 7. REALIZAREA PRODUSULUI 7.1. Planificarea realizarii produsului 7.2. Procese referotoare la relatia cu clientul 7.3. Proiectare si dezvoltare 7.4. Aprovizionare 7.5. Productie si furnizare de servicii 7.6. Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare 8. MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIRE 8.1. Generalitati 8.2. Monitorizare si masurare 8.3. Controlul produsului neconform 8.4. Analiza datelor 8.5. Imbunatatire 9. ANEXE

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

Acest manual enunta politica si obiectivele calitatii in SC IPEE AMIRAL TRADING IMPEX SA, asa cum sunt formulate de managementul la cel mai inalt nivel si descrie elementele SMC pentru realizarea, mentinerea si cresterea calitatii produselor si a activitatii din cadrul firmei, pentru mentinerea increderii in capabilitatea si competenta firmei, cat si pentru satisfacerea cerintelor clientilor. Manualul de management al calitatii descrie procedurile documentate pentru SMC, procesele din cadrul sistemului cat si interactiunea dintre aceste procese. Manualul de management al calitatii se utilizeaza pentru documentarea elementelor de SMC si cerintele pentru functionarea sa, pentru cunoasterea de intreg personalul a acestor cerinte si

18

aplicarea cerintelor sistemului, pentru demonstrarea conformitatii cu standardul international ISO 9001/2008 si cu cerintele organismului de certificare. Prevederile manualului de management al calitatii constituie cerinta obligatorie pentru activitatile de aprovizionare, proiectare, productie, montaj si service si pentru fiecare angajat al sectoarelor de activitate respective. De asemenea, acest manual se aplica la toate contractele/comenzile, cu exceptia cazurilor in care aceste au prevederi diferite. Manualul de management al calitatii nu se aplica in activitatile: economico-financiara, juridica. Manualul de management al calitatii este utilizat ca document de referinta la evaluarea efectuata de clienti sau de organismul de certificare in scopul certificarii sau mentinerii certificarii.

2. PREZENTAREA SOCIETATII
SC IPEE AMIRAL TRADING IMPEX SA 1. Datele de autentificare ale unitii de cercetare-dezvoltare 1.1. Denumirea: SOCIETATEA COMERCIALA IPEE AMIRAL TRADING IMPEX SA din Curtea de Arges 1.2. Statutul juridic : Societate Comerciala pe actiuni, cu capital integral privat mixt romano italian Societate comerciala care are in obiectul de activitate, activitatea de cercetare-dezvoltare 1.3. Actul de nfiinare : Act constitutiv al Societatii pe actiuni IPEE AMIRAL TRADING IMPEX Nr. 39007/12 iulie 2004/ Ministerul Justitiei Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Arges Certificat de Inregistrare in Registrul Comertului J03/1229/14 iulie 2004 Modificrile ulterioare : Act Aditional nr. 280 din 22 iunie 2005 emis de Camera de Comert i Industrie Arges, prin care se completeaza obiectul de activitate al societii cu codurile : 7310 Cercetare-Dezvoltare in stiinte fizice si naturale si 7320 Cercetare- Dezvoltare in stiinte sociale si umaniste 1.4. Numrul de nregistrare n Registrul potenialilor contractori: : amiimp 1.5. Director general/Director: : Inginer Bogdan Frujina 1.6. Adresa: Str. Valea Iasului, Bloc Z5, Sc. A, Etaj 2, Ap.8, Curtea de Arges, Judetul Arges 1.7. Telefon, fax, pagina web, e-mail: Tel :0248/724254 ; 0248/724102 ; Fax :0248/724254 ; 0248/724102 ;Web : www.ipee.ro; E-mail : ipeeati@ipee.ro 2. Domeniul de specialitate : Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc si productia de aparate electrice si de uz gospodaresc 2.1. Conform clasificrii UNESCO : 3306.06- Fabricatia de echipament electric 5312.10- Cercetare-dezvoltare 5312.11- Comert 2.2. Conform clasificrii CAEN: 5143- Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor 2971- Fabricarea de masini si aparate electrocasnice 7310- Cercetare -dezvoltare in stiinte fizice si naturale 7320- Cerecetare- dezvoltare in stiinte sociale si umaniste 3. Starea unitii de cercetare-dezvoltare 3.1. Misiunea unitii de cercetare-dezvoltare, direciile de cercetare, dezvoltare, inovare: (maximum 1.000 de caractere): Misiunea SC IPEE ATI SA consta in :

19

 productia unui bogat si diversificat portofoliu de produse electronice si electrotehnice (aparate de alungat tantari, ciocane electrice de lipit, sisteme antena, rezistente bobinate) , aparataj electric de joasa tensiune (prelungitoare, prize, stechere, triplu stechere, cuple, intrerupatoare), module si dispozitive auto, produse de uz gospodaresc ( incubatoare electrice, rasnite de cafea, storcatoare de rosii, razatori rotative pentru nuci si legume, arzatoare radiante ceramice), repere metalice, repere masa plastica, produse care se bucura de aprecierea unanima distributia acestor produse pe piata interna si externa cresterea impactului companiei in societate, prin cercetare-dezvoltare proprie, sau finantata prin participare la programe europene sau nationale in baza unor contracte de cercetare valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice prin realizarea de noi produse si tehnologii dezvoltarea resurselor umane in domeniul stiintific si tehnologic de competenta al S.C. IPEE ATI S.A. Direciile de cercetare, dezvoltare, inovare: Activitatea de crcetare-dezvoltare este concentrata pe trei directii principale : 1. Materiale pentru industria electronica si electrotehnica : elaborare, caracterizare si aplicatii 2. Tehnologii electronice si electrotehnice, mecanice, chimice 3. Produse electronice, electrotehnice, electrocasnice si de uz gospodaresc 3.2. Modul de valorificare a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare i gradul de recunoatere a acestora (maximum 1.000 de caractere): In contextul integrrii in Uniunea European si a ptrunderii capitalului strain S.C IPEE ATI SA a dat un nou impuls dezvoltrii fabricatiei sale devenind o societate profitabil, prosper, capabila s satisfac cerinele clienilor si. Deviza sa este : Calitate in productie si eficienta in distributie , succesul fiind asigurat de o imbinare perfect ntre experiena, dinamismul colectivelor de producie, cercetare, distribuie si o politic agresiv de distribuie, bazata pe o bun cunoatere a cerinelor clienilor din diferite domenii . Modul de valorificare a rezultatele activitatii de cercetare,dezvoltare, inovare : - tehnologii si produse noi sustinute de omologari si inovatii proprii - tehnologii si produse noi comandate de beneficiari - promovarea produselor prin participarea la manifestari expozitionale interne si internationale - comunicari la conferinte nationale si internationale - lucrari stiintifice publicate in reviste de specialitate si in proceeding-urile conferintelor nationale si internationale - imbunatatirea bazei tehnice din dotare - retea informatica proprie si pagina web(www.ipee.ro) Gradul de recunoatere a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare : - parteneriate in proiecte CEEX cu finantare nationala - articole publicate in reviste stiintifice de specialitate - comenzi de produse primite in productie si cercetare de la beneficiari 3.3. Situaia financiar - datorii la bugetul de stat: S.C. IPEE ATI S.A. din Curtea de Arges nu are datorii la bugetul de stat, asa cum rezulta din ultimul bilant contabil anual si ultima balanta de verificare contabila prezentate in anexa. 3. GENERALITATI 3.1. DEFINITII 3.1. Termeni referitori la calitate: Conform SR EN ISO 9000/2006 Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.

20

3.1.1. CALITATE- Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele NOTA: termenul intrinsec ca opus la atribuit inseamna existent in ceva, in special ca o caracteristica permanenta. 3.1.2. COMUNICARE- reprezinta ansamblul de informatii transmise/receptate pe diverse cai, la toate nivelurile firmei, in scopul atingerii unui obiectiv. 3.1.3. ETALON masura, aparat de masurat, materiale de referinta sau sistem de masurare destinat a defini, realiza, conserva sau reproduce o unitate sau una sau mai multe valori ale unei marimi pentru a servi ca referinta. 3.1.4. MONITORIZARE efectuarea de verificari periodice independente pentru a constata daca toti parametrii unu proces sunt mentinuti in limitele specificate, asa cum sunt definite in instructiunile de proces si mentinerea unor inregistrari care sa dovedeasca acest lucru. 3.1.5. MANAGEMENTUL CALITATII- activitati coordonate pentru a orienta si controla o organizatie in ceea ce priveste calitatea. NOTA- In general, orientarea si controlul referitoare la calitate includ stabilirea politicii referitoare la calitate si a obiectivelor calitatii, planifiarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si imbunatatirea calitatii. 3.1.6. OBIECTIV AL CALITATII- ceea ce se urmareste sau spre care se tinde, referitor la calitate. NOTA- In general obiectivele calitatii se bazeaza pe politica organizatiei referitoare la calitate (3.1.7.) 3.1.7. PROCES- ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elementele de intrare in elemente de iesire. 3.1.8. PRODUS- rezultat al unui ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elementele de intrare in elemente de iesire. 3.1.9. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE- intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate asa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel mai inalt nivel. 3.1.10. RESPONSABIL DE PROCES- persoana care coordoneaza activitatea din cadrul unui proces, care este responsabil de implementarea, gestionarea, analiza si imbunatatirea procesului respectiv. 3.1.11. SATISFACTIA CLIENTULUI- perceptie a clientului despre masura in care cerintele clientului au fost indeplinite. 3.1.12. SISTEM DE MANAGEMENT-sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective. 3.1.13. SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII- sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie. 3.2. BIBLIOGRAFIE -ISO 10013/2002 Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii, -SR EN ISO 9001/2008, Sisteme de management al calitatii. Cerinte. -SR EN ISO 9000/2006, Sisteme de management al calitatii.Principii fundamentale si vocabular. -SR EN ISO 9004/2001, Sisteme de management al calitatii. Linii pentru imbunatatirea performantelor. 3.3. ABREVIERI FOLOSITE IN FIRMA SMC- Sistem de management al calitatii MMC- Manualul de management al calitatii RMC- Reprezentantul managementului pentru calitate RAC- Responsabil cu asigurarea calitatii PS- Procedura de sistem PO- Procedura operationala

21

3.4. INDICATII PRIVIND REVIZIA SI DISTRIBUIREA MANUALULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII Revizia MMC se aproba de catre Directorul General si se distribuie de catre RAC. Analiza MMC in vederea reviziei sau a reconfirmarii se face la maxim 5 ani de la ultima editie (sau de cate ori este necesar). Revizia se face in cazul modificarilor sau reviziilor documentelor bibliografice si in cazul in care aceasta se solicita de catre organismul de certificare sau de catre beneficiari. Manualul de management al calitatii se distribuie: - intern, conform listei de difuzare intern; exemplarele se numeroteaza 11,12,12,14, etc, sunt controlate si difuzate de catre RAC (la fel si reviziile); - extern, conform listei de difuzareextern; exemplarele se numeroteaza E1,E2,E3, etc, pot fi controlate si se difuzeaza de catre RAC (reviziile nu se transmit la beneficiar)

4. CERINTE ALE SISTEMULUI DE MANGEMENT AL CALITATII

4.1. CERINTE GENERALE In conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 9001/2008, au fost identificate procesele necesare SMC, aplicate in firma IPEE AMIRAL TRADING IMPEX, precum si interactiunile dintre acestea, conform Anexei 4 Harta interactiunii proceselor din prezentul MMC si urmatoarele procese externalizate: - intretinere, etalonare si verificare EMM-uri in laboratoare externe; - executie SDV-uri necesare realizarii de repere(din masa plastica si stantate, etc); - verificare/ revizie auto la mijloacele de transport din firma; - intretinere centrale termice de catre RSTVI extern. 4.1.1. Firma a implementat, mentine si imbunatateste continuu sistemul de management al calitatii care trebuie sa indeplineasca cerintele standardului SR EN ISO 9001/2008. Conform acestui standard firma: - identifica procesele necesare SMC si le aplica in firma; - determina succesiunea si interactiunea acestora; - determina criterii si metode pentru a asigura operarea si controlul acestora in mod eficace; - asigura disponibilitatea resurselor, informatiilor pentru operarea si monitorizarea proceselor; - monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese; - implementeaza actiuni pentru realizarea masurilor planificate si pentru imbunatatirea continua a acestor procese. 4.2. CERINTE REFERITOARE LA DOCUMENTATIE 4.2.1. Generalitati SMC este stabilit si documentat prin: - Declaratia Directorului General privind politica si obiectivele calitatii; - Manualul de management al calitatii; - Proceduri de sistem si operationale ; - Documente necesare firmei pentru a se asigura de eficienta planificarii, operarii si controlul proceselor sale: fise de operatii, instructiuni de lucru, instructiuni de control, etc; - Inregistrari ale SMC cerut de acest standard. 4.2.2. Manualul de mamagement al calitatii Manualul calitatii este utilizat ca document de referinta pentru evaluarea efectuata de client si pentru certificarea sau mentinerea certificarii.

22

Prevederile acestui manual se aplica atat pentru situatii contractuale, cat si necontractuale, in toate sectoarele si compartimentele SC IPEE ATI SA, exceptand sectorul economic. 4.2.3. Controlul documentelor calitatii 4.2.3.1. Scop Procedura << Controlul documentelor>> se aplica in scopul de a se asigura un control pemanent al documentelor, astfel incat sa fie utilizate numai documente adecvate. 4.2.3.2. Domeniu Procedura se refera la toate documentele sistemului de management al calitatii si ale produselor, inclusiv la cele de provenienta externa, cum ar fi: standarde, reglementari, etc., indiferent de suportul pe care acestea se prezinta (copie pe hartie sau suport electronic) 4.2.3.3. Continutul procedurii Documentele cerute de SMC sunt controlate pentru a se asigura ca acestea sunt adecvate. Procedura defineste controlul necesar pentru: - aprobarea documentelor inainte de emitere, in ceea ce priveste adecvarea acestora; - analizarea, actualizarea, daca este cazul, si reaprobarea documentelor; - asigurarea ca sunt identificate modificarile si stadiul reviziilor curente ale documentelor; - asigurarea ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare; - asigurarea ca documentele raman lizibile si identificabile cu usurinta; -asigurarea ca documentele de provenienta externa sunt identificate si aplicarea unei identificari adecvate daca sunt pastrate indiferent in ce scop; - prevenirea utilizarii neintentionata a documentelor perimate si aplicarea unei identificari adecvate daca sunt pastrate indiferent in ce scop; - inregistrarile sunt un tip special de documente si sunt controlate. 4.2.3.4. Documentele de referinta si inregistrari Conform procedurii de sistem PS-01: Controlul documentelor. 4.2.4. Controlul inregistrarilor 4.2.4.1. Scop Procedura <<Controlul inregistrarilor>> stabileste inregistrarile cerute de SMC si descrie modul de control al lor, pentru a furniza dovezi ale confrmitatii cu cerintele si ale functionarii eficace a SMC. 4.2.4.3. Continutul procedurii In firma se folosesc urmatoarele tipuri de inregistrari: - inregistrari care demonstreaza conformitatea produsului (fise de masuratori,acceptari cu derogare, avize de modificare, rapoarte de neconformitate, etc) - inregistrari care demonstreaza functionalitatea SMC (rapoarte de audit, lista furnizorilor acceptati, inregistrari privind instruirea personalului, inregistrari privind monitorizarea satifactiei clientului, etc) Inregistrarile stabilite si folosite in firma se mentin. Inregistrarile trebuie sa ramana lizibile, identificabile si regasibile cu usurinta. Prin procedura se va defini controlul necesar pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si eliminarea inregistrarilor. 4.2.4.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii de sistem PS-02: Controlul inregistrarilor.

5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
5.1. Angajamentul managementului

23

Managementul de la cel mai inalt nivel prezinta angajamentul sau pentru dezvoltarea si implementarea sistemului de management al calitatii cat si pentru imbunatatirea continua a eficientei acestuia. 5.1.1. Angajamentul directorului general Concurenta industriala cu care ne confruntam ne impune o dezvoltare continua. A fi competitiv este o exigenta, iar satisfacerea cerintelor clientilor, o necesitate. Viitorul societatii noastre deprinde de 3 factori fundamentali si anume: calitatea, pretul si termenul de livrare. Calitatea este factorul esential care ne permite sa ne consolidam reputatia noastra in fata clientilor si sa cucerim noi piete. Pentru aceste motive, in calitate de Director General al societatii AMIRAL TRADING IMPEX SA, am decis politica in domeniul calitatii ca obiectiv major in activitatea firmei. Obiectivele prioritare referitoare la calitate sunt: -castigarea, mentinerea si imbunatatirea reputatiei pe piata interna si externa; -satisfacerea cerintelor clientilor si preocuparea pentru depasirea asteptarilor clientilor; -imbunatatirea continua a performantelor globale ale firmei, reducerea numarului de neconformitati referitoare la produse, procese, in indeplinirea obiectivelor calitatii; -cresterea nivelului de instruire a personalului si imbunatatirea comunicarii interne; -stabilirea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii; Pentru atingerea obiectivelor stabilite mai sus, ma angajez sa: -promovez politica referitoare la calitate si obiectivele calitatii; -promovez in functii de conducere lideri ce creaza mediul constientizarii, motivarii si implicarii personalului in indeplinirea obiectivelor stabilite; -asigur concentrarea firmei asupra cerintelor clientilor; -analizez cerintele legale, reglementarile, standardele si alte cerinte pentru asigurarea conformitatii serviciilor si proiectelor proprii cu acestea; -sustin implementarea si mentinerea unui sistem de management al calitatii eficace si abordarea acestuia pe baza de procese; -asigur disponibilitatea resurselor necesare; -promovez adoptarea de metode de comercializare si service in functie de domeniul calitatii; -asigur analizarea, cel putin odata pe an, a sistemului de management al calitatii; -decid asupra actiunilor care privesc politica referitoare la calitate, obiectivele calitatii si imbunatatirea sistemului de management al calitatii; -sustin stabilirea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii. Subsemnatul imi asum intreaga responsabilitate pentru realizarea acestor obiective si desemnez ca reprezentant al managementului de calitate (RMC) pe analistul calitate din societate, pentru stabilirea, implementarea si mentinerea in functiune a SMC, in conformitate cu SR EN ISO 9001/2008. RMC va informa anual Directorul General despre functionarea SMC, in vederea stabilirii actiunilor preventive si corective adecvate. 5.1.2. Angajamentul salariatilor cu functii de conducere In calitate de salariati cu functii de conducere ne angajam sa luam masuratori organizatorice pentru aplicarea si mentinerea in functiune a SMC si raspundem de punerea in aplicare a politicii privind calitatea si de atingerea obiectivelor privind calitatea in sectoarele de activitate coordonate. Pentru aceasta, vom asigura instruirea intregului personal din subordine pentru intelegerea, acceptarea si implicarea in indeplinirea obiectivelor de calitate si respectarea documentelor de sistem aplicabile. Vom asigura comunicarea si intelegerea importantei satisfacerii cerintelor clientilor, cerintele legale de reglementare, ne vom preocupa de asigurarea resurselor si vom crea mediul in care oamenii vor fi complet implicati in indeplinirea obiectivelor firmei si imbunatatirea continua a performantelor globale ale acesteia. Totodata, vom identifica

24

problemele referitoare la produs, proces sau sistem, vom initia sau recomanda solutii pe cai prestabilite si vom urmari implementarea si verificarea acestora. In relatiile cu furnizorii vom sustine implementarea unor relatii reciproc avantajoase cu acestia, in scopul de a dezvolta abilitatea celor doua parti de a crea valoare. 5.2. Orientarea catre client Directorul General se asigura ca sunt determinate si implementate modalitati eficace pentru comunicarea cu clientul in legatura cu: -informatii despre produs; -tratarea cererilor de oferta, a contractelor, a comenzilor sau a amendamentelor la acestea, feedback-ul de la client si a reclamatiilor acestuia. Firma monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii, de catre aceasta, a cerintelor sale. Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt determinate de catre firma. 5.3. Politica in domeniul calitatii Directorul General a hotarat ca politica in domeniul calitatii este prioritara in dezvoltarea firmei si a stabilit obiectivele calitatii (5.1.1.).Implementarea si mentinerea unui sistem SMC, precum si orientarea firmei catre client si imbunatatirea continua a performantelor globale sunt deziderate de baza ale politicii calitatii firmei IPEE AMIRAL TRADING IMPEX SA. Firma asigura un cadru adecvat, comunicarea si intelegerea politicii si a obiectivelor calitatii in firma cat si analizarea acestora pentru adecvarea lor continua. Directorul General prezinta angajamentul sau pentru satisfacerea cerintelor sistemului de management al calitatii. 5.4. Planificare 5.4.1. Obiectivele calitatii Politica referitoare la calitate si obiectivele calitatii sunt stabilite pentru a furniza o directie spre care sa se indrepte firma si pentru a ajuta firma sa-si utilizeze resursele pentru obtinerea rezultatelor avute in vedere. Directorul General a stabilit obiectivele calitatii, in indeplinirea carora sunt implicate cu prioritate urmatoarele sectoare de activitate: calitate, tehnic-productie si comercial (5.1.1.). Managementul de la cel mai inalt nivel asigura cadrul pentru indeplinirea obiectivelor de calitate prin functii si niveluri relevante ale firmei (sectoarele de calitate, tehnic, productie si comercial) si conform responsabilitatilor stabilite (5.5.), cat si in cadrul analizarii periodice a acestora. Analizarea obiectivelor de calitate asigura prin elementele de intrare si cele de iesire ale analizei efectuate de management, posibilitatea de masurare a indeplinirii acestor obiective. 5.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii Planificarea SMC are in vedere: modul in care sunt indeplinite obiectivele calitatii, politica in domeniul calitatii, daca este asigurata identificarea, definirea si realizarea proceselor si resurselor necesare pentru indeplinirea obiectivelor, daca integritatea sistemului este mentinuta cand au loc schimbari, daca este elaborata documentatia necesara. Modul in care sunt planificate si conduse procesele de SMC este stabilit prin procedurile de sistem, procedurile operationale. 5.5. Responsabilitate, autoritate, comunicare 5.5.1. Responsabilitate si autoritate Organigrama societatii este reprezentata in Anexa 1. Din organigrama societatii rezulta interdependenta personalului care conduce si verifica activitatile din cadrul firmei. Responsabilitatea si autoritatea personalului sunt detaliate in fisele postului intocmite de Directorul General pentru directorii executivi, de catre directorii executivi pentru sefii de compartimente si de activitate din subordine si de sefii compartimentelor/sectoarelor de activitate pentru personalul din subordine.

25

5.5.1.1. Directorul General -stabileste politica si obiectivele calitatii si le promoveaza; -asigura concentrarea firmei asupra cerintelor clientilor; -asigura conducerea firmei de catre lideri care creaza mediul constientizarii, motivarii, implicarii personalului, cat si imbunatatirea comunicarii interne; -sustine implementarea si mentinerea SMC bazat pe procese; -asigura disponibilitatea resurselor necesare; -numeste SMC; -aproba Manualul de management al calitatii, procedurile de sistem, cat si reviziile acestora; -stabileste responsabilitati conform Manualului de management al calitati, procedurilor de sistem; -asigura analizarea SMC; -solicita initierea si verificarea implementarii actiunilor preventive a aparitiei neconformitatilor produselor, proceselor si SMC; -asigura cadrul organizatoric pentru instruirea personalului; -sustine stabilirea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii; -decide asupra actiunilor cu privire la politica si obiectivele calitatii si asupra actiunilor de imbunatatire a sistemului de management al calitatii. 5.5.1.2. Directorii executivi si sefii in sectoarele pe care le conduc: -asigura respectarea documentelor SMC; -asigura comunicarea si intelegerea politicii calitatii, o obiectivelor calitatii, a cerintelor legale si de reglementare, cat si a cerintelor clientului; -asigura un mediu de lucru propice constientizarii, motivarii si implicarii personalului in vederea indeplinirii obiectivelor de calitate; -identifica neconformitatile referitoare la produse, procese si la SMC; -initiaza actiuni corective pentru aceste neconformitati referitoare la produse, procese si la SMC si verifica implementarea acestor masuri; -iau masuri pentru inlaturarea posibilitatii de livrare sau utilizare a produselor neconforme; -asigura desfasurarea proceselor in parametrii planificati; -asigura resursele necesare pentru instruirea profesionala in domeniul calitatii; -asigura/sustin implementarea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii; -stabilesc responsabilitati conform procedurilor de sistem si operationale. 5.5.1.3. Reprezentantul managementului calitate are autoritatea pentru: -stabilirea, implementarea si mentinerea in functiune a SMC; -raportarea la Directorul general despre functionarea SMC si despre orice necesitate de imbunatatire a acestuia; -stabilirea de relatii cu parti externe firmei pentru probleme de calitate si pentru probleme ale SMC; -asigurarea ca este promovata constientizarea cerintelor clientului; -asigurarea comunicarii si intelegerii politicii calitatii, a cerintelor legate de reglementare; -asigurarea unui mediu de lucru propice constientizarii, motivarii si implicarii personalului in vederea indeplinirii obiectivelor de calitate; -stabilirea continutului MMC, a procedurilor de sistem, a responsabilitatilor ce revin din procedurile operationale si de sistem si asigurarea ca acestea sunt respectate; -initierea actiunilor de prevenire a neconformitatilor, identificarea neconformitatilor referitoare la procese si la SMC si initierea actiunilor corective; -participarea la analiza reclamatiilor de la client si verificarea modului de rezolvare a acestora; -verificarea implementarii actiunilor corective si preventive -asigurarea resurselor necesare pentru instruirea personalului in domeniul calitatii;

26

-sustinerea stabilirii unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;stabilirea includerii sau excluderii din lista furnizorilor acceptati. 5.5.2. Comunicarea interna Managementul la cel mai inalt nivel asigura ca, in cadrul firmei, sunt implementate procese adecvate de comunicare referitoare la eficacitatea SMC. 5.6. Analiza efectuata de management 5.6.1. Generalitati: Managementul la cel mai inalt nivel analizeaza anual SMC din firma, pentru a se asigura ca este corespunzator, adecvat si eficace. Analiza include evaluarea oportunitatilor de imbunatatire, necesitatea de schimbare a SMC, inclusiv politica referitoare la calitate si obiectivele calitatii. 5.6.2. Scop Procedura Analiza efectuata de management are ca scop stabilirea modului in care sunt conduse analize efectuate de management, pentru a se asigura eficacitatea Sistemului de management al calitatii in satisfacerea cerintelor standardului SR EN ISO9001/2008. 5.6.3. Domeniu Procedura se aplica tuturor analizelor efectuate de management. 5.6.4. Elemente de intrare ale analizei efectuate de management Elementele de intrare ale analizei includ informatii referitoare la: -rezultatele auditorilor -informatii de la clienti -performanta produsului si conformitatea produsului -stadiul actiunilor corective si preventive -actiuni de urmarire de la analizele efectuate anterior de management -schimbari care ar putea sa influenteze SMC; -propuneri de imbunatatire 5.6.5. Elementele de iesire ale analizei Elementele de iesire ale analizei managementului includ orice decizie si actiuni referitoare la: -imbunatatirea eficacitatii SMC si a proceselor sale -imbunatatirea produselor in raport cu cerintele clientului -necesitatea de resurse 5.6.6. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii operationale PO-01:Analiza efectuata de management

6. MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1. Asigurarea resurselor Firma identifica resursele necesare (umane,financiare, etc) pentru a implementa si mentine SMC si pentru a imbunatati continuu eficacitatea acestuia, cat si pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor sale. 6.2. Resurse umane 6.2.1. Scop Procedura << Resurse umane>> are drept scop determinarea competentei necesare pentru personalul ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea produsului, cat si stabilirea modalitatilor de instruire a acestuia. 6.2.2. Domeniu Procedura se aplica personalului care efectueaza activitati ce influenteaza calitatea produsului 6.2.3. Continutul procedurii 6.2.3.1. Generalitati

27

Personalul care efectueaza activitati ce influenteaza calitatea produsului trebuie sa fie competent. Competenta este apreciata in functie de urmatoarele elemente: studii, instruire, abilitati, experienta. Cerintele legate de competenta sunt stabilite in fisele posturilor pentru fiecare tip de functie. 6.2.3.2. Competenta, constientizare si instruire Firma se ocupa de: -stabilirea competentei necesare pentru personalul care desfasoara activitati ce influenteaza calitatea produsului; -asigurarea instruirii conform planificarii anuale sau in functie de necesitate; -evaluarea eficacitatii actiunilor intreprinse; -asigurarea ca personalul este constient de relevanta si importanta activitatii sale si de modul in care contribuie la realizarea obiectivelor calitatii; -mentinerea inregistrarilor adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta, prin completarea fiselor de atestare individual. Inregistrarile cu privire la competenta, instruirea si constientizarea personalului se gestioneaza de catre birou RU. 6.2.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii de sistem PO-02: Resurse umane 6.3. Infrastructura Infrastructura disponibila realizarii in conditii optime a produselor firmei este urmatoarea: a) cladiri, respectiv birouri, spatii de productie special amenajate si utilitatile asociate b) utilaje pentru realizarea produselor c) retea informatica d) servicii internet si e-mail e) retea de telefonie fixa, fax, telefoane mobile f) parc auto propriu pentru transport marfa 6.4. Mediul de lucru Managementul de varf asigura mediul de lucru optim, care sa permita angajatilor desfasurarea activitatilor in scopul atingerii obiectivelor propuse. Sunt create conditii de lucru adecvate, astfel : -personalul tehnic, economic si administrativ dispune de birouri dotate cu mobilier, sisteme de calcul, retea de internet, retea de telefonie interna etc ; -personalul de executie isi desfasoara activitatea in spatii de productie special amenajate. Spatiile de lucru sunt dotate cu instalatii de iluminare corespunzatoare, instalatii de incalzire, spatii igienico-sanitare, etc. Responsabilitatea pastrarii curateniei si igienei la locul de munca revine fiecarui angajat.

7. REALIZAREA PRODUSULUI
7.1. Planificarea realizarii produsului Firma planifica si dezvolta procesele necesare pentru realizarea produsului. Planificarea realizarii produsului trebuie sa concorde cu cerintele celorlalte procese ale SMC. In cadrul planificarii realizarii produsului firma stabileste, dupa caz: -obiectivele calitatii si cerintele pentru produs; -activitatile cerute de verificare, validare, monitorizare, inspectie si incercare specifice produsului precum si criteriile pentru acceptarea produsului; -inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si produsul rezultat satisfac cerintele. Cerintele pentru dezvoltarea proceselor de realizare a produsului sunt determinate in procedura operationala Controlul productiei si service PO-06.

28

7.2. Procese referitoare la relatia cu clientul 7.2.1. Scop Procedura Relatia cu clientul are scopul de a stabili o modalitate eficace de comunicare cu clientul. 7.2.2. Domeniu Procedura se aplica la produsele livrate de firma conform unui contract sau comanda (pentru produsele din programul de fabricatie cu sau fara modificari) sau in baza unor comenzi speciale. Procedura se aplica si pentru monitorizarea satisfactiei clientului. 7.2.3. Continutul procedurii 7.2.3.1. Determinarea cerintelor referitoare la produs In cadrul procesului referitor la relatia cu clientul, firma identifica: -cerintele specificate de client, inclusiv cerintele referitoare la livrare si postlivrare, cerintele nespecificate de client, dar necesare pentru utilizarea specificata sau intentionata, atunci cand este cunoscuta. -cerintele legale si de reglementare referitoare la produs -alte cerinte suplimentare identificate de firma 7.2.3.2. Analiza cerintelor referitoare la produs Firma analizeaza cerintele referitoare la produs inainte de luarea angajamentului de a livra produse clientului (de exemplu acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificari ale contractelor sau comenzilor, etc). Prin efectuarea acestei analize se asigura ca: -cerintele referitoare la produs sunt definite si identificate -cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt rezolvate -firma are capabilitatea de a satisface cerintele definite. Rezultatele analizei si ale actiunilor ulterioare se inregistreaza. In cazul in care clientul furnizeaza o declaratie nedocumentata a cerintelor, cerintele acestuia sunt confirmate inainte de acceptare(comenzi verbale, telefonice). Cand cerintele referitoare la produs sunt modificate, firma se asigura ca documentele relevante sunt amendate, iar modificarile cerintelor sunt aduse la cunostinta personalului implicat. 7.2.3.4. Comunicarea cu clientul Firma stabileste o legatura afectiva cu clientul in scopul asigurarii satisfacerii cerintelor acestuia. Firma identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea cu clientul referitoare la: -informatii despre produs -tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau a comenzilor, inclusiv a amendamentelor -feedback-ul de la client, inclusiv reclamatiile acestuia Firma culege informatiide la client, referitoare la performantele produselor, prin intermediul chestionarelor de satisfacere a clientului sau prin alte mijloace. 7.2.3.5. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii operationale PO-03: Relatia cu clientul 7.3. Proiectare si dezvoltare 7.3.1. Scop Procedura << Proiectare si dezvoltare>> stabileste modalitatile de control ale activitatilor de proiectare si dezvoltare, in scopul de a se asigura ca sunt satisfacute conditiile specificate. 7.3.2. Domeniul Procedura se aplica atat pentru proiectele de imbunatatire a produselor cat si pentru produse noi. 7.3.3. Continutul procedurii 7.3.3.1. Planificarea proiectarii si dezvoltatrii Firma planifica anual obiective de proiectare si dezvoltare prin intocmirea Programului de asimilare produse noi si imbunatatire produse actuale, care se poate actualiza pe parcursul anului si in care determina:

29

-etapele proiectarii se dezvoltarii -analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare si dezvoltare -responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si dezvoltare Datele de iesire ale proiectului se actualizeaza, daca este cazul, pe masura ce proiectarea si dezvoltarea evolueaza. 7.3.3.2. Elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii Elementele de intrare legate de cerintele referitoare la produs sunt determinate si tinute inregistrari ale acestora. Elementele de intrare includ: -cerinte de functionare si performante -cerinte legale si ale reglementarilor aplicabile -informatii aplicabile provenite din proiecte anterioare similare -alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare Elementele de intrare se identifica si se documenteaza in studiu tehnico-economic si tema tehnic. Aceste elemente de intrare se analizeaza, pentru a stabili daca sunt adecvate. Cerintele incomplete, ambigue sau contradictorii se rezolva impreuna cu partile interesate. 7.3.3.3. Elemente de iesire ale proictarii si dezvoltarii Rezultatele procesului de proiectare si dezvoltare (specificatie tehnica, documentatie constructiva, instructiuni de lucru, instructiuni de control, etc.) sunt furnizate intr-o forma care sa permita verificarea in raport cu elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii si se aproba inainte de eliberarea acestora. Elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii trebuie sa: -satisfaca cerintele cuprinse in elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii -furnizeze informatii corespunzatoare pentru aprovizionare, pentru productie si pentru furnizarea serviciului -contina sau sa faca referire la criterii de acceptare a produsului (linie de acceptare/tolerante etc) -specifice caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea sigura si corecta a acestuia (de exemplu, conditii de exploatare, depozitare, manipulare etc) 7.3.3.4. Analiza proiectarii si dezvoltarii Firma efectueaza in etapele adecvate in conformitate cu modalitatile planificate, amalize sistemice ale proiectarii si dezvoltarii pentru: -a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii si dezvoltarii de a satisface cerintele -a identifica orice problema si a propune solutii. 7.3.3.5. Verificarea proiectarii si dezvoltarii Verificarea se efectueaza in conformitate cu modalitatile planificate pentru a se asigura ca elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii au satisfacut cerintele cuprinse in elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii. Elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii permit identificarea atat a proiectantului cat si a celui care verifica si aproba documentatia respectiva. Firma mentine inregistrari ale rezultatelor verificarilor si ale oricaror actiuni necesare. 7.3.3.6. Validarea (omologarea) proiectarii si dezvoltarii Validarea proiectarii si dezvoltarii se efectueaza in conformitate cu modalitatile planificate, pentru a se asigura ca produsul rezultat este capabil sa satisfaca cerintele pentru aplicarile specifice sau utilizarile intentionate. Validarea trebuie finalizata inainte de livrarea sau implementarea produsului. Firma mentine inregistrari ale rezultatelor validarii (prin intocmirea dosarelor de omologare) si ale oricaror actiuni necesare. 7.3.3.7. Controlul modificarilor in proiectare si dezvoltare Modificarile in proiectare si dezvoltare se identifica si se mentin inregistrari ale acestora (prin intocmirea avizelor de modificare care se inregistreaza dupa aprobare). Modificarile se analizeaza, se verifica, se valideaza, dupa caz, si se aproba inainte de implementarea lor. Analiza modificarilor in proiectare si dezvoltare include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor

30

componente si a produsului deja livrat. Firma mentine inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare. 7.3.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii operationala PO-04: Proiectare si dezvoltare 7.4. Aprovizionare 7.4.1. Scop Procedura<<Aprovizionare>> are drept scop asigurarea ca produsul aprovizionat este conform cu cerintele specificate. 7.4.2. Domeniu Procedura se aplica la aprovizionarea produselor (materiale, repere/subansambluri, EMM-uri, utilaje, etc). 7.4.3. Continutul procedurii 7.4.3.1. Procesul de aprovizionare Firma stabileste modalitati prin care sa se asigure ca produsul aprovizionat este conform cu cerintele de aprovizionare specificate. Tipul si amploarea controlului aplicat furnizorului si produsului aprovizionat depinde de efectul produsului aprovizionat asupra realizarii ulterioare a produsului sau asupra produsului final. Evaluarea, selectarea si reevaluarea furnizorului se fac pe baza evaluarii capabilitatii acestuia de a furniza produse conforme cu cerintele firmei. Firma stabileste criteriile de selectie, evaluare si reevaluare a furnizorilor si intocmeste o lista a furnizorilor acceptati. Firma mentine inregistrari ale rezultatelor evaluarilor si ale oricaror actiuni necesare. 7.4.3.2. Informatii privind aprovizionarea Informatiile privind aprovizionarea (informatii incluse in comenzi, norme de receptie, etc) descriu dupa caz: -cerinte pentru aprobarea produsului(standarde, calitate, categorie, etc.) -cerinte pentru calificarea personalului -cerinte pentru SMC. 7.4.3.3. Verificarea produsului aprovizionat Firma stabileste (prin intermediul normelor de receptie) si implementeaza inspectia sau alte activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate. Atunci cand firma sau clientul acesteia intentioneaza sa efectueze verificarea la sediul furnizorului, firma specifica, in informatiile pentru aprovizionare, intelegerile avute la verificare si metode de eliberare a produsului. 7.4.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii PO-05 Aprovizionare 7.5. Productia si furnizarea de servicii 7.5.1. Controlul productiei si service 7.5.1.1. Scop Procedura<<Controlul productiei si service>> are drept scop planificarea si realizarea productiei si furnizarea de servicii in conditii controlate. 7.5.1.2. Domeniu Procedura se aplica proceselor de productie, montaj, livrare si iservice. 7.5.1.3. Continutul procedurii Firma planifica si realizeaza productia si furnizarea de servicii in conditii controlate. Conditiile controlate includ dupa caz: -disponibilitatea informatiilor care descriu caracteristicile produsului(specificatia tehnica, specificatii, documentatia constructiva, documentatia tehnologica, mostre reprezentative) -utilizarea echipamentului adecvat pentru productie, montaj, service (utilaje, SDV-uri etc) -disponibilitatea si utilizarea EMM-urilor

31

-implementarea monitorizarii si masurarii -implementarea activitatilor de eliberare, livrare si post-livrare. Firma, prin colaboratorii sai, stabileste si mentine modalitati de efectuare, verificare si raportare a faptului ca activitatea de service satisface conditiile specificate. Informatiile privind activitatile service se centralizeaza periodic. Prin activitatile de service este asigurata repararea gratuita in termen de garantie a produselor defectate si contra cost pentru cele aflate in durata medie de viata. 7.5.1.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii operationale PO-06: Controlul productiei si service 7.5.2. Validarea proceselor de productie 7.5.3. Identificare si trasabilitate 7.5.3.1. Scop Procedura <<Identificare si trasabilitate>> are drept scop identificarea si trasabilitatea produsului. 7.5.3.2. Domeniu Procedura se aplica pe durata realizarii produsului (la receptie, in procesul de productie si la livrare). 7.5.3.3. Continutul procedurii Produsele realizate de firma sunt identificate, pentru cunoasterea si localizarea acestora, pe parcursul fazelor de executie si livrare. Identificare sse face prin etichete si/sau fise de urmarire (daca este ceruta de client), numai pentru anumite produse. Atunci cand trasabilitatea este o cerinta a clientului, pe etichetele aplicate produsului in diferite faze de realizare, va fi identificat clientul caruia ii este destinat produsul respectiv. 7.5.3.4. Documentele de referinta si inregistrari Conform procedurii operationale PO-10:Identificarea si trasabilitatea 7.5.4. Pastrarea produsului 7.5.4.1. Scop Procedura <<Pastrarea si livrarea produsului>> are drept scop stabilirea modalitatilor de identificare, ambalare, protejare, a conditiilor de manipulare si depozitare. 7.5.4.2. Domeniu Procedura se aplica la produse, pe parcursul procesarii interne si al livrarii la destinatie prin identificare, manipulare, depozitare si protejare a produselor. In documentatia tehnica se precizeaza modul de identificare, manipulare, depozitare si protejare a produselor. Firma foloseste zone sau incaperi de depozitare speciale, pentru care prevenirea avarierii sau deteriorarii produsului, in asteptarea utilizarii sau livrarii. 7.5.4.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii operationale PO-07:Pastrarea si livrarea produsului. 7.6. Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare 7.6.1. Scop Procedura <<Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare>> are ca scop folosirea numai a EMM-urilor adecvate pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerintele impuse. 7.6.2. Domeniu Procedura se aplica EMM-urilor aflate in dotarea societatii. 7.6.3. Continutul procedurii Firma stabileste prin instructiunile de control monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si EMM-urile necesare. Aceste activitati trebuie sa furnizeze dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele determinate.

32

Firma stabileste procesele prin care sa se asigure ca masuratorile si monitorizarile pot fi efectuate si ca sunt efectuate intr-un mod care este in concordanta cu cerintele de masurare si monitorizare. Atunci cand este necesar sa se asigure rezultate valide, EMM-urile: -se etaloneaza sau verifica periodic sau inainte de utilizare, fata de etaloane de masura trasabile pana la etaloane nationale sau internationale. Atunci cand astfel de etaloane nu exista, activitatea este asigurata de un laborator acreditat din afara firmei, conform unui contract de colaborare. -dupa caz, se ajusteaza sau reajusteaza -se identifica pentru a permite determinarea starii de etalonare -se pun in siguranta impotriva ajustarilor care ar putea invalida masuratorile -se protejeaza in timpul manipularii, intretinerii si depozitarii impotriva degradarilor si a deteriorarilor Daca EMM-urile sunt gasite la etalonare sau verificare in afara limitelor stabilite, se va evalua si se va inregistra validitatea masurilor anterioare. Confirmarea se face inainte de prima utilizare si reconfirmare cum este necesar. 7.6.4. Documente de referinta si inregistrari Continutul procedutii operationale PO-08:Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare

8. MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIRE

8.1. Generalitati Firma planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare, analiza si imbunatatire pentru: -a demonstra conformitatea produsului -a se asigura conformitatea SMC-ului -a imbunatati continuu eficacitatea SMC. Acestea trebuie sa includa metodele aplicabile, inclusive a tehnicilor statistice, precum si amploarea utilizarii lor. Monitorizarea si masurarile necesare pentru a demonstra conformitatea produsului, se specifica in instructiunile de control, in care se precizeaza caracteristicile care se controleaza, EMM-urile necesare, tipul de control, criteriile de acceptare. In instructiunile de control, se stabilesc tehnicile statistice adecvate proceselor de masurare si monitorizare a procesului si produsului. 8.2. Monitorizare si masurare 8.2.1. Monitorizarea satisfactiei clientului 8.2.1.1. Scop Aceasta procedura descrie procesul de evaluare a gradului de satisfactie a clientului, referitor la produsele/serviciile furnizate de firma. 8.2.1.2. Domeniu Aceasta procedura se aplica pentru evaluarea satisfactiei clientilor, in vederea identificarii obiectivelor asupra carora firma trebuie sa-si planifice actiuni corective/preventive menite sa imbunatateasca continuu calitatea proceselor, produselor, sistemului. 8.2.1.3. Continutul procedurii Firma monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului fata de indeplinirea cerintelor sale, ca una din masurile performantelor SMC. Firma stabileste metode pentru obtinerea si utilizarea acestor informatii. Printre metodele folosite sunt: comunicarea directa cu clientul, chestionare de evaluare a satisfactiei clientului, reclamatii de la client etc. 8.2.1.4. Documente de referinta si inregistrari

33

Conform procedurii operationale PO-03:Relatia cu clientul 8.2.2. Audit intern 8.2.2.1. Scop Procedura<< Audit intern>> are scopul de a verifica daca activitatile de calitate sunt conforme cu modalitatile planificate, cu cerintele standardului EN ISO 9001/2008 si cu cerintele SMC stabilite de firma si de a determina eficacitatea SMC. 8.2.2.2. Domeniu Procedura se aplica functiilor SMC, calitatii produselor si calitatii proceselor care influenteaza calitatea produselor 8.2.2.3. Continutul procedurii Firma efectueaza audituri interne la intervale planificate. Programul (planul) de audit se intocmeste anual si se modifica, sau se completeaza pe parcurs, in functie de natura si importanta proceselor si a zonei auditate, cat si de rezultatele audirturilor anterioare. Firma stabileste criteriile, domeniul de aplicare, frecventa si metodele auditului. Selectarea auditurilor si modul de efectuare a auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Echipa de audit se constituie din persoane cu experienta profesionala si in domeniul calitatii. Auditorii nu trebuie sa-si auditeze propria activitate. Auditurile se efectueaza in baza unui plan de audit care se prezinta din timp sectorului de activitate auditat. Echipa de audit intocmeste raportul de audit care prezinta documentele de referinta in baza carora se efectueaza auditul, constatarile auditului, concluziile auditului si neconformitatile constatate. In urma neconformitatilor semnalate, seful sectorului auditat, unde s-au constatat neconformitatile respective, stabileste actiuni corective. Managerul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca sunt intreprinse actiuni pentru eliminarea neconformitatilor constatate si a cauzelor acestora. Actiunile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor intreprinse si raportatea rezultatelor acestora. Situatia auditurilor si stadiul rezolvarii actiunilor corective se prezinta de catre RMC in AEM. 8.2.2.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii de sistem PS-03: Audituri interne 8.2.3. Monitorizarea si masurarea proceselor Firma aplica metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo unde este aplicabil, masurarea proceselor SMC. Aceste meode trebuie sa demonstreze capabilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate, conform procedurii operatonale PO-12: Managementul proceselor. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt realizate se intreprind corectii si actiuni corective, dupa cum este cazul, pentru a se asigura conformitatea produsului. 8.2.4. Monitorizarea si masurarea produsului 8.2.4.1. Scop Procedura are drept scop verificarea satisfacerii cerintelor specificate pentru produs. 8.2.4.2. Domeniu Aceasta procedura se aplica in etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului (la receptie, pe fluxul de fabricatie si la produsul finit) 8.2.4.3. Continutul procedurii Firma monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului, pentru a verifica daca cerintele pentru produs sunt satisfacute. Monitorizarile si masurarile produsului se efectueaza in etape corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului (la receptie, in cursul fabricatiei, la produsul finit). Monitorizarile si masurarile produsului sunt specificate in documentatia tehnica (norme de receptie, specificatii tehnice, instructiuni de control etc.) in care se precizeaza caracteristicile care se verifica, EMM-urile necesare, tipul de control, criteriile de acceptare etc. Firma mentine dovezi (inregistrari) ale conformitatii cu criteriile de acceptare. Inregistrarile indica persoana/persoanele care autorizeaza eliberarea produsului.

34

Tipul si amploarea controlului care se efectueaza la receptie are in vedere controlul care s-a efectuat de catre furnizor si existenta dovezilor obiective referitoare la conformitatea produselor (documente de atestare a calitatii, buletine de incercari, declaratii de conformitate etc.). Controlul produsului in etapele realizarii lui se face conform modaliatilor stabilite in documentatie. Eliberarea si livrarea nu trebuie sa se produca pana cand modalitatile planificate nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care li s-a aprobat altfel de o autoritate relevanta sau, acolounde este aplicabil, de client. Atunci cand produsul nu a fost admis se aplica procedura<< Controlul produsului neconform>>. 8.2.4.4. Documente de referinta si inregistrari Conform procedurii de sistem PO-09 <<Monitorizarea si masurarea produsului>> 8.3. Controlul produsului neconform 8.3.1. Scop Procedura are scopul de a se asigura ca produsul care nu este conform cu cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizari sau livrari neintentionate. 8.3.2. Domeniu Procedura se aplica la toate produsele neconforme. 8.3.3. Continutul procedurii Produsele neconforme detectate in timpul executiei si verificarilor se face de personal autorizat care stabileste, dupa caz: -intreprinderea de actiuni de eliminare a neconformitatilor detectate; -autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie, data de o autoritate relevanta si , acolo unde este aplicabil, de catre client -intreprinderea unor actiuni care sa impiedice aplicarea sau utilizarea intentionata initial(reclasarea, rebutarea etc) Firma mentine inregistrari referitoare la natura neconformitatilor, la orice actiuni intreprinse ulterior, inclusiv derogarile obtinute. Produsul neconform corectat se reverifica pentru a demonstra conformitatea cu cerntele. Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare sau inceperea utilizarii lui, firma intreprinde actiuni corespunzatoare consecintelor, sau potentialelor efecte ale neconformitatii. 8.3.4. Documente de referinta si inregistrari Conform cu procedura de sistem PS-04: Controlul produsului neconform 8.4. Analiza datelor 8.4.1. Scop Procedura se aplica in sectoarele de activitate care furnizeaza date despre produse si procese. 8.4.3. Continutul procedurii Firma determina, colecteaza si analizeaza datele rezultate dupa efectuarea monitorizarilor si masurarilor, sau din alte surse relevante. Analiza datelor furnizeaza informatii referitoare la: -satisfactia clientului (chestionar de autoevaluare, sesizari si reclamatii primite de la clienti etc) -conformitatea cu cerintele referitoare la produs -caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitati pentru actiuni preventive -furnizori. 8.4.4. Documente de referinta si inregistrari Conform cu procedura operationala PO-11:Analiza datelor 8.5. Imbunatatirea 8.5.1. Imbunatatirea continua Firma isi imbunatateste continuu eficacitatea SMC, prin utilizarea politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calitatii, a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a actiunilor corective si preventive efectuate de management.

35

8.5.2. Actiuni corective 8.5.2.1. Scop Procedura are drept scop analiza datelor despre produse si procese. 8.5.2.2. Domeniu Procedura se aplica neconformitatilor produselor, proceselor si SMC. 8.5.2.3. Continutul procedurii Firma actioneaza pentru a elimina cauzele neconformitatilor si de a preveni repartitia acestora. Actiunile corective trebuie sa fie adecvate efectelor neconformitatilor aparute. Procedura defineste cerintele pentru: -analiza neconformitatilor (inclusiv reclamatiile clientilor) -determinarea cauzelor neconformitatilor (cauze care actioneaza in cadrul procesului de realizare a produsului, neconformitati ale SMC etc) -evaluarea necesitatii de a intreprinde actiuni pentru a se asigura ca neconformitatile nu reapar -determinarea si implementarea actiunilor necesare -inregistrarile rezultatelor actiunii intreprinse -analiza actiunii corective intreprinse Seful sectorului de activitate stabileste actiunile corective semnalate de comisia de analiza a neconformitatilor sau echiapa de audit. Informatiile privind actiunile corective semnalate de comisia de analiza a neconformitatilor sau echipa de audit sunt prezentate in analiza la management. Nota: eficacitatea actiunilor corective se verifica prin analiza efectuata la management 8.5.2.4. Documentele de referinta si inregistrari Conform cu procedura de sistem PS-05: Actiuni corective 8.5.3. Actiuni preventive 8.5.3.1. Scop Procedura are drept scop analiza datelor despre produse si procese. 8.5.3.2. Domeniu Procedura se aplica produselor, proceselor si SMC. 8.5.3.3. Continutul procedurii Firma actioneaza pentru a elimina cauzele neconformitatilor potentiale in vederea aparitiei acestora. Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate efectelor problemelor potentiale. Procedura defineste cerintele pentru: -determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora -evaluarea necesitatii de actiuni pentru a preveni aparitia neconformitatilor -determinarea si implementarea actiunii necesare -inregistrarile rezultatelor actiunii intreprinse -analiza actiunii preventive intreprinse. Firma identifica sursele de informatii pentru identificare unor potentiale neconformitati. Exemple de surse potentiale pot fi: asteptarile si cerintele clientilor, studiile de piata, datele de iesire ale analizei efectuate de management, masurarile si monitorizarile din cadrul proceselor, rapoartele de audit, inregistrarile din cadrul SMC, rezultatele analizelor de date etc. Periodic, informatiile relevante privind actiunile preventive sunt supuse spre analiza firmei. 8.5.4. Documentele de referinta si inregistrari Conform cu procedura de sistem PS-06: Actiuni preventive

36

ANEXE

37

ORGANIGRAMA

38

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

DIRECTOR GENERAL FRUJINA BOGDAN

DIRECTOR COMERCIAL NICOLAE LIVIU

DIRECTOR ECONOMIC NEAGU CORINA

DIRECTOR DE PRODUCTIE DUMITRESCU FLORIAN

DEPARTAMENT DE MARKETING (IMPORT -EXPORT) MANOLACHE FLORINA

CONTABILITATE

DEPARTAMENT DE CERCETAREDEZVOLTARE

DEPARTAMENT DESFACERE AUTO MUNTEANU CRISTINA

DEPARTAMENT FINANCIAR

SERVICE UNGUREANU CONSTANTIN

SECTII DE PRODUCTIE

39

40

BIBLIOGRAFIE

41

1. DRGULNESCU, N. - Ghid practic de managementul calitii, Editura Niculescu, Bucureti, 1999; 2. ISHIKAVA, K. (coord.) - Controlul calitii, Editura Tehnic, Bucureti, 1973; 3. MAXIM, E. - Calitatea i managementul calitii, Editura Sedcom Libris, Iai, 2007; 4. OLARU, M. - Managementul Calitii - ediia a II-a revizuit i adugit, Editura Economic, Bucureti, 1999; 5. RUSU. B. - Managementul calitii totale n firmele mici i mijlocii, Editura Tehnic, Bucureti, 2001 6. www.asro.ro; 7. www.iso.org; 8. www.srac.ro

42