UNIVERSITATEA DIN GUANAJUATO

Divizia: Științe ale Sănătății

USR 7

Materia: Fizică 22/09/18

Teme

Calorimetrie
Transferul de căldură
Prima lege a termodinamicii și procesele
termodinamici

Calor specific

Exemplu: a) Determinați cantitatea de căldură necesară pentru a crește temperatura de

100 g de cupru de la 10 C până la 1000C, b) Presupunând că la aceeași
0

cantitatea de aluminiu este supusă aceleași variații de temperatură, a găsi

căldura de care are [Link]= 0.093 cal/g C0; cAl= 0,217 cal/g C0]

Soluț ie
a) Informație: mCu= 100 g; T0= 100C; Tf= 1000C; T = 900
cCu= 0.093 cal/g∙C0
Calculul căldurii necesare pentru cupru, Q = cm T
Q = (0.093 cal/g 0C)(100 g)(900C)
Q = 837 cal

b) Informație: mAl= 100 g; T0= 100C; Tf= 1000C; 900

cAl= 0.217 cal/g∙C0
Calculul căldurii necesare pentru aluminiu, Q = cm T
Q = (0.217 cal/g 0(100 g)(900C)
Q = 1 953 cal

Ce face diferența în rezultate?

Exemplu: Când 40 de lire de masă de alamă se răcesc de la 780F a 320F, se

liberan 172.96 Btu, determinați căldura specifică a alamului

Soluț ie
Informație: m = 40 lbm; T0= 780Ff= 320F; T = -46 F0
Q = – 172.96 Btu, “căldură expulsată”
Calculul căldurii specifice a alamului, Q = cm T; Q/m T = c
– 172.96 Btu/[(40 lbm)(- 46 F0] = c
– 172.96 Btu/– 1 840 lbm∙F0= c
0.094 Btu/lbm∙F0= c

Este valid să spunem că, pentru alamă „c = 0,094 cal/g∙C0De ce?

Exemplu: Care este variația de temperatură dacă 200 g de mercur primesc
2240 J în formă de căldură? c = 140 J/kg C0

Soluț ie
Información: m = 200 g = 0.2 kg; Q = 2 240 J; c = 140 J/kg∙C0
Calculul variației de temperatură, Q = cm T; Q/cm = T
2 240 J/(140 J/kg C0)(0,2 kg) = T
80 C0= T

Calor latent

Exemplu: O anumită bilă de 6 g se topeș te la 3000C

și are o capacitate calorifică
specifică de 0.2 cal/g∙C și un căldură de fuzionare de 15 cal/g. Cât căldură se
0

necesită pentru a topi glonțul și este inițial 00C?

Soluț ie
Informații: m = 6 g; Pf= 3000C; c = 0.2 cal/g∙C0; Lf= 15 cal/g; T0= 00C
Calculul căldurii pentru a crește temperatura de: 00C a 3000C, Q = cm T
Q = (0.2 cal/g C0)(6 g)(300 C0)
Q = 360 cal
Calculul căldurii necesare pentru fuziune, Qf= mLf
Qf(6 g)(15 cal/g)
Întrebaref= 90 calorii
Calculul căldurii totale QT= Q + Qf
ÎntrebareT= 360 kcal + 90 kcal
QT= 450 cal

Exemplu: Ce cantitate de căldură este necesară pentru a transforma 9 kg de gheață în

- 110C în vapori la 1000C? (gheață c = 0,5 kcal/kg C0; Lf= 80 kcal/kg; Lv= 540
kcal/kg)

Soluț ie
Informație: m = 9 kg; T0=-110C; Tf= 1000CGheață = 0.5 kcal/kg∙C0
cAPĂ= 1 kcal/kg∙C0; Pf= 00C; Lf= 80 kcal/kg; Pv= 1000C; Lv= 540 kcal/kg
Calculul căldurii pentru a crește temperatura de: - 110C a 00C Q1cm T
Întrebare1(0,5 kcal/kg C0)(9 kg)(00C – [– 110C])
Q1= (0,5 kcal/kg C0)(9 kg)(11 C0);
Q149,5 kcal
Calculul căldurii necesare în fuziune, Qf= mLf
Qf(9 kg)(80 kcal/kg)
Întrebaref= 720 kcal
Calculul căldurii necesare pentru „încălzirea” de: 00C a 1000C: Q2= cm T
Q2= (1 kcal/kg C0)(9 kg)(1000C – 00C)
Q2= (1 kcal/kg C0) (9 kg)(100 C0)
Întrebare2= 900 kcal
Calculul căldurii necesare pentru vaporizare, Qv= mLv
Îv(9 kg)(540 kcal/kg)
Qv= 4 860 kcal
Calculul căldurii totale, QT= Q1+ Întrebaref+ Q2+ Qv
QT= 49.5 kcal + 720 kcal + 900 kcal + 4 860 kcal
ÎntrebareT= 6 529,5 kcal

Exemplu: Ce cantitate de căldură totală se eliberează când 0.5 lb de vapori de apă?

apa la 2120F se transformă în gheață la 100F? (gheață c = 0.5 Btu/lbm F0; Lf= 144
Btu/lbm; Lv= 970 Btu/lbm)

Solutie
m = 0.5 lbm; t0= 2120Ff= 100F; cGHEAȚĂ = 0.5 Btu/lbm∙F0
cAPĂ= 1 Btu/lbm∙F0; Pf = 320F; Lf = 144 Btu/lbm; Pv= 2120F; Lv= 970 Btu/lbm
Calculul căldurii de condensare, Qv= mLv
Qv= (0.5 lbm)– 970 Btu/lbm)
Qv= – 485 Btu
Calculul căldurii extrase din: 2120F a 320F Q1= cm T
Q1= (1 Btu/lbm F0)(0,5 lb)(320F – 2120F)
Q1= (1 Btu/lbm F0)(0.5 lbm) (– 180 F0)
Întrebare1=-90 Btu
Calculul căldurii de solidificare, Qf= mLf
Qf(0.5 lbm)(– 144 Btu/lbm)
Qf= – 72 Btu
Calculul căldurii de: 320F a 100F2= cm T
Q2(0.5 Btu/lbm F00.5 lbm)(100F - 320F)
Întrebare2(0.5 Btu/lbm F0)(0.5 lbm)(- 22 F0)
Q2= - 5.5 Btu
Calculul căldurii totale, QT= Qv+ Q1+ Qf+ Q2
ÎntrebareT= -485 Btu - 90 Btu - 72 Btu - 5.5 Btu
ÎntrebareT= – 652.5 Btu

Equilibru termic

Exemplu: 2.5 kg de apă la 40Se adaugă 1,5 kg de apă la 300C. Care

care este temperatura finală a amestecului?

Soluț ie
Informație: m1= 2,5 kg; T01= 40C; m2= 1.5 kg; T02= 300C
Caldura pe care un corp o expulsă, altul o absoarbe (sistem izolat)
Calor câștigat (pozitiv) = calor pierdut (negativ), Qg = – Qp
Calculul temperaturii finale, cm1 T1= – cm2 T2
cm1(Tf– T01) = – cm2(Tf– T02)
(2.5 kg)(Tf– 40C) = - (1.5 kg)(Tf- 300C)
(2.5)Tf- 100C = – (1.5)Tf+ 450C
(2.5)Tf+ (1.5)Tf= 450C + 100C
(4.0)Tf= 550C
Tf= 550C/4.0
Tf= 13.750C
Exemplu: La prepararea ceaiului, se toarnă 600 g de apă la 900C într-o ceainică de
porțelan chinezesc de 200 g, care se află la 200C. Sistemul ajunge la
echilibru termic și arată o temperatură de 85.610C. Determinați căldura
specific al porțelanului

Soluț ie
Informație: mA= 600 g; T0A= 900C; TfA= 85.610C; c = 1 cal/g∙C0
mP= 200 g; T0P=0C; TfP= 85.610C
Calculul căldurii specifice a porțelanului, QP= – QA; cPmP TP= – cAmA TA
cPmP(Tf– T0)P= – cAmA(Tf– T0)O
cp(200 g)(85.610C – 200C) = – (1 cal/g∙C0)(600 g)(85.610C – 900C)
cp(200 g)(65.61 C0) = – (1 cal/g∙C0(600 g)(– 4.39 C)0)
cp(13 122 g C02 634 cal
cp= 2 634 calorii/13 122 g C0
cp= 0,2 cal/g C0

Exemplu: Pentru a crește temperatura a 5 kg de apă de 200C a 300C se

încălzește o bară de fier de 2 kg și o scufundă în apă. Ce
Ce temperatură trebuie să aibă bara?Fe= 0,11 kcal/kg∙C0]

Soluț ie
Informație: mW= 5 kg; T0W= 200C; TfW= 300C; TW= 10 C0
mFe= 2 kg; cFe= 0,11 kcal/kg∙C0; TfFe= 300C
Calculul temperaturii inițiale a barei de fier, Qo= – QFe
cWmW TW= – cFemFe TFe; cWmW TW= – cFemFe(TfFe– T0Fe)
(1 kcal/kg∙C0)(5 kg)(10 C0) = – (0.11 kcal/kg∙C0(2 kg)(300C – T0)
50 kcal = (– 0.22 kcal/C0) (300C – T0)
50 kcal = (– 0.22 kcal/C0)(300C) – (– 0.22 kcal/C0)T0)
50 kcal = – 6.6 kcal + (0.22 kcal/C0)T0)
50 kcal + 6.6 kcal = (0.22 kcal/C0)T0)
56.6 kcal = (0.22 kcal/C00)
56.6 kcal/(0.22 kcal/C0) = T0
56.6/(0.22/C0) = T0
257.270C = T0

Transferul de căldură

Exemplu: Două plăci metalice, din materiale diferite, se mențin

perfect conectate, aria pe fețele lor laterale este de 80 cm2grosimea de
fiecare are 3 mm, fata exterioara a uneia se mentine la 1000C și fața
exterior de la otra este la 00C. Pentru primul = 0.115 cal/s cm C0, pentru
al doilea placă se are = 0.163 cal/s cm C0. Găsiți fluxul de căldură și
temperatura în interfața plăcilor

Soluț ie
A = 80 cm2; L = 3 mm T2= 1000C; T1= 00C
= 0.115 cal/s∙cm∙C0; ’ = 0.163 cal/s∙cm∙C0
Caldura transmisă este aceeași pe fiecare placă, Q = ( A Tt)/L; Q’ = ( ’A T’t)/L
Constantă: Q, t, A și L. y ’, T y T’
Calculul temperaturii în interfață, (Tx): ( A Tt)/L = ( ’A T’t)/L
T = ’ T’; T2= 1000C1= 00C; T = T2– Tx; T’ = Tx– T1
(T2– Tx) = '(Tx– T1)
0.115 cal/s cm 0C(1000C – Tx) = 0.163 cal/s cm 0C(Tx– 00C)
11.50C – 0.115 Tx= 0.163 Tx– 00C
11.50C + 00C = 0.163 Tx+ 0.115 Tx
11.50C = 0.278 Tx
11.50C/0.278 = Tx
41.3660C = Tx

Calculul fluxului (primul material), Q = ( A Tt)/L; Q/t = ( A T)/L

Q/t = [(0.115 cal/s cm 0C)(80 cm2)(0C – 41.3660C)]/0,3 cm
Q/t = [(0.115 cal/s cm 0C)(80 cm2)(58.634 C0)]/0.3 cm
Q/t = 1 798,1 cal/s

Calculează fluxul în al doilea material

Exemplu: Un corp sferic de 2 cm diametru, este menținut la 6000C.

Presupunând că emite radiații ca și cum ar fi un corp negru, cu ce
Ce viteză (în watt) este radiată energia din sferă?

Soluț ie
d = 2 cm; r = 0.01 m; T = 6000873 K
= 5.67X10-8W/m2∙K4
Calculul ariei sferei, A = 4 r2
A = 4(3.14)(0.01 m)2
A = 1.256X10-3m2
Calculul fluxului (viteza radiației), Q/t = Ae T4
Q/t = (1.256X10-3m2) (1) (5.67X10-8W/m2∙K4)(873 K)4
Q/t = (1.256X10-3m2)(1)(5.67X10-8W/m2∙K4)(5 808 406 126 K4)
Q/t = 41.36 W

Exemplu: Câtă putere iradiază o sferă de tungsten (e = 0.35) de

15 cm de rație la o temperatură de 200C, și sfera este închisă într-un
recint cu pereții menținuți la -50C?

Soluț ie
e = 0.35; r = 15 cm = 0.15 m; = 5.67X10-8W/m2∙K4
T2= 200293 K; T1= – 50C = 268 K
Calculul ariei, A = 4 r2
A = 4(3.14)(0.15 m)2
A = 0.2826 m2
Calculul puterii radiante, Q/t = Ae T14– T24
Q/t = (0.2826 m2)(0.35)(5.67X10-8W/m2∙K4)[(293 K4(268 K)4]
Q/t = (5.608197X10-9W/K4)[7 370 050 801 K4– 5 158 686 976 K4]
Q/t = (5.608197X10-9W/K4)[2 211 363 825 K4]
Q/t = 12.401 W
Equivalente mecanic al căldurii

Exemplu: Calculează energia calorică, în Joule, care trebuie extrasă de:

a) 2 kg de piele (c = 0.36 cal/g∙C0) la răcirea de 85.30C a 15.80C, b) 3 kg de
asbest (c = 0.2 cal/g∙C0) la răcirea de 1190C a 22.60C

Soluț ie
a) Información: m = 2 kg; c = 0.36 cal/g∙C0; T0= 85.30C; Tf= 15.80C
T = – 69.5 C01 cal = 4.186 J
Calculul căldurii în calori, Q = cm T
Q = (0.36 cal/g∙C0(2 000 g)(– 69.5 C)0)
Q = – 50 040 cal
Conversie: – 50 040 cal(4.186 J/1 cal) = – 209 467,44 J
Q = – 209 467,44 J

b) Informații: m = 3 kg; c = 0,2 cal/g∙C0; T0= 1190C; Tf= 22.60C

T = – 96.4 C01 cal = 4.186 J
c = 0.2 cal/g∙C0(4.186 J/1 cal)(1 000 g/1 kg) = 837.2 J/kgC0
Calculul căldurii în J, Q = cm T
Q = (837.2 J/kgC0(3 kg)(– 96.4 C0)
– 242 118,24 J

Exemplu: Uleiul utilizat într-o cuptor are un putere calorică de

2.093X107J/kg. Presupunând că se utilizează doar 70% din căldură
desprins în combustia sa, găsiți cantitatea de combustibil necesară
pentru a încălzi 500 kg de apă de la 100C până la 800C

Soluț ie
Informație: Pcal= 2.093X107J/kg; utilizabil, 70 %; m = 500 kg; T0= 100C
Tf= 800C; T = 70 C0
Putere calorifică efectivă, 2.093X107J/kg(0.7) = 1.4651X107J/kg
Calculul căldurii necesare pentru apă, Q = cm T
Q = (1 kcal/kgC0(500 kg)(70 C)0)
Q = 35 000 kcal = 3.5X107cal
Conversie: 3.5X107cal(4.186 J/1 cal) = 1.4651X108J
1 kg furnizează 1.4651X107J
Calculul masei de combustibil necesar:
m = 1.4651X108J/(1.4651X107J/kg)
m = 10 kg

Exemplu: Câtă muncă se depune pentru a transforma 750 g de gheață la -180C,

în apă la 500C? (gheață = 0.5 cal/g∙C0)

Soluț ie
m = 750 g; T0= – 180C; Tf= 500C; cGHEAȚĂ = 0.5 cal/g∙C0; Pf= 00C
Lf= 80 cal/g; cAPĂ= 1 cal/g∙C0
Q = W, Calor ↔ Lucru mecanic (forme de energie)
Calculul căldurii pentru a aduce gheața de: -180C a su P.f. 00C: Q1= cm T
Q1= (0,5 cal/gC0)(750 g)[00C – (– 180C)]
Q1= (0,5 cal/gC0(750 g)[18 C0]
 Întrebare1= 6 750 cal
Calculul căldurii necesare pentru a topi gheața, Q2= mLf
Întrebare2(750 g)(80 cal/g)
Q2= 60 000 cal
Calculul căldurii necesare pentru ca apa să treacă de la: 00C a 500C: Q3cm T
Întrebare3= (1 cal/gC0(750 g)[500C – 00C]
Întrebare3= (1 cal/gC0(750 g)[50 C0]
Întrebare3= 37 500 cal
Calculul căldurii totale, QT= Q1+ Q2+ Q3
ÎntrebareT= 6 750 cal + 60 000 cal + 37 500 cal
ÎntrebareT= 104 250 cal
Conversie, 104 250 cal(4.186 J/1 cal) = 436 390,5 J
W = 436 390.5 J

Prima lege a termodinamicii și procesele termodinamice

Un exemplu: O masă de apă de 10 kg cade de la o înălțime de 854 m.

Presupunând că toată energia dezvoltată este investită în încălzirea apei,
afla temperatura pe care o atinge dacă inițial este la 200C

Soluț ie
m = 10 kg; h = 854 m; T0= 200C
Calculul căldurii generate, energia potențială din partea superioară se transformă
în căldură, Q = Epg= mgh
Q = (10 kg)(9.8 m/s2)(854 m)
Q = 83 692 J
Calculul variației de temperatură, Q = cm T; Q/cm = T
83 692 J/[(4 186 J/kg C0(10 kg)] = T
83 692/[41 860/C0] = T
1.999 C0= T
Calculul temperaturii finale T = Tf– T0; T + T0= Tf
1.999 C0+ 200C = Tf
21.9990C = Tf

Exemplu: O minge de plumb (c = 0.03 cal/g C0) de 100 g care este la o

temperatura de 200C. Se lansează vertical în sus cu o viteză
inițial de 420 m/s și la întoarcerea la punctul de plecare se ciocnește de un bucată de gheață
un 0 C. Cât gheață se topește?
0
Să presupunem că toată energia impactului se
convertește integral în căldură

Soluț ie
Informație: c = 0.03 cal/g∙C0; m = 100 g; T0= 200C; v0= 420 m/s; TGheață = 00C
Lf = 80 cal/g
Calculul energiei cinetice, Ec = ½ mv2
Ec = ½ (0.1 kg)(420 m/s)2
Ec = (0.05 kg)(176 400 m2/s2)
8 820 J
Conversie, 8 820 J(1 cal/4.186 J) = 2 107 calorii
Calculul masei de gheață topită, Q = mLf; Q/Lf= m
2 107 cal/80 cal/g = m
26.33 g = m

NOTA: Într-un lansare verticală, viteza de ieșire este egală, ca valoare, cu

viteza de întoarcere la aceeași nivel

Exemplu: Într-un proces chimic industrial, unui sistem i se oferă

600 J sub formă de căldură și 200 J de lucru sunt realizate de sistem. Care este
este creșterea înregistrată în energia internă?

Soluț ie
Informație: QE= 600 J; WS= 200 J
Calculul energiei interne Q W + U; U = Întrebare - W
U = 600 J – 400 J
U = 200 J

Exemplu: Găsiț i munca în expansiunea unui gaz care, împotriva unei

presiune constantă de 2 atm, trece de la un volum de 3 litri la unul de 30
litru

Soluț ie
Informații: P = 2 atm = 2.026X105N/m2; V0= 3 litri = 3X10-3m3
Vf= 30 litri = 3X10-2m3
Calculul variației volumului, V = Vf– V0
V = 3X10-2m3– 3X10-2m3
V = 2.7X10-2m3
Calculul variației muncii, W = P V
W = (2.026X105N/m2)(-2m3)
W = 5 470,2 J

Exemplu: Calculați munca realizată de un gaz al cărui volum inițial este de

3 litri și a cărui temperatură crește de la 270C a 2270C, la expansiune în
împotriva unei presiuni constante de 2 atm

Soluț ie
Informație: V0= 3 litri = 3X10-3m3; T0= 270C = 300 K; Tf= 2270C = 500 K
P = 2 atm = 2.026X105N/m2
Calculul volumului final (Legea lui Charles), V/T = V’/T’; VT’/T = V’
(3X10-3m3(500 K)]/300 K = V’
5X10-3m3= V’
Calculul variației muncii W = P V; W = P(Vf– V0)
W = 2.026X105N/m2(5X10-3m3- 3X10-3m3)
W = 2.026X105N/m2(2X10-3m3)
W = 405.2 J

Exemplu: A 1000La presiune atmosferică normală, căldura de vaporizare a

apa este LV= 2 260 kJ/Kg, densitatea apei este 1X103kg/m3, și densitatea
densitatea vaporului este 0,6 kg/m3Ce
proporție de Lvreprezintă munca realizată
pentru a transforma apa în vapori împotriva presiunii atmosferice?
Soluț ie
Informație: Pv= 1000C; PATM(normal) = 1.013X105N/m2; Lv= 2 260 kJ/kg
APĂ= 1X10 kg/m ; Vapor= 0.6 kg/m
3 3 3

Calculul volumului de 1 kg de apă (lichid), = m/V; V = m/

VA= 1 kg/1X103kg/m3
VUn A= 1X10-3m3
Calculul volumului de 1 kg de vapori de apă = m/V; V = m/
VV= 1 kg/0.6 kg/m3
VV= 1.667 m3
Calculul variației de volum V = VV– VA
V = 1.667 m3- 1X10-3m3
V = 1.666 m3
Calculul lucrului efectuat, W = P V
W = (1.013X105N/m2(1.666 m3)
W = 168 765,8 J
Calor latent de vaporizare pentru 1 kg → 2 260 kJ
Calculul raportului solicitat, R = W/LV
R = 168 765,8 J/2 260X103J
R = 0.07467
R = 7.467 %

NOTA: O proporție este egalitatea între două rațiuni

[2 260X103J/kg/1 kg] = [168 765.8 J/x]
x = [(168 765,8 J)(1 kg)]/2 260X103J/kg
x = 0.07467
Cum se compară 1 kg nu se consideră numitorul fiind „unu”

Contesta

7.1 Cum se poate demonstra că căldura este un tip de energie?

7.2 Definir la caloría y la Btu
7.3 Definirea căldurii specifice
7.4 De ce locuitorii deșerturilor în orice perioadă a anului și în timpul
tot ziua și noaptea poartă haine foarte groase?
7.5 De ce unele substanțe (alcool, eter, diluant) produc senzația de
"frig" când se aplică pe piele?
7.6 Definirea căldurii latente
7.7 De ce căldura produce schimbări de stare fizică în corpuri?
7.8 Cum se transferă căldura în procesul de „conducție”?
7.9 Ce este "convecția" ca formă de transmitere a căldurii și unde se
poți observa?
7.10 Ce demonstrează faptul că ne ajunge caldura Soarelui prin vid?
7.11 Descrieți cum și de ce apare fenomenul de „inversare”
termică
7.12 Investigarea experimentului lui Joule pentru a găsi echivalența între
energia caldă și energia mecanică
7.13 Ce studiază termodinamica?
Prima lege a termodinamicii afirmă că energia nu poate fi creată sau distrusă, ci poate fi doar transformată de la o formă la alta.

7.15 Care sunt variabilele termodinamice?

7.16 Ce caracteristică are un proces adiabatic?
7.17 Ce caracteristică are un proces izoterm?

Exerciții

[Link] extrag 2 200 J sub formă de căldură dintr-o anumită cantitate de mercur
pentru a-i reduce temperatura de 1140C a 290C. Calculează masa mercurului
(c = 140 J/kgC0)
m = 184.87 g

7-2. Echivalentul unui pahar de apă (270 g), la 200C primește 1 000 cal de la
flama unei lumânări. Presupunând că toată energia trece în apă, fără pierdere.
Care este temperatura finală a lichidului?

Câtă căldură, în calorii și în Btu, pierde o porțiune de apă de 250 g la

950C, când se răcește la 250C?
Q = – 17 500 cal = – 69.44 Btu

7-4.O vasă de cupru de 50 g este la 1000C. Cât căldură trebuie extrasă

pentru a-i diminua temperatura până la00 C? (c = 0.093 cal/gC0)

7-5.O cană din ceramică (c = 880 J/kg×C0) de 0.5 kg a 200C, se umple cu

cafea, lichidul transferă 26.4 kJ recipientului. Care este temperatura finală a
cana?
Răspuns: Tf= 800C

7-6. Ce cantitate de căldură este necesară pentru a schimba temperatura a 200 g

de plumb (c = 130 J/kg×C0) de 200C a 1000C? Exprimați răspunsul în J, în
cal și în Btu

7-7.O mostră de 185 g de aluminiu (c = 0.217 cal/gC0), se află la 48.5

C0și se extrag 1.548,45 cal. La ce temperatură ajunge?
Răspuns: Tf= 9.920C

7-8. Combustia a 5 g de cocs ridică temperatura a 1 litru de apă

de la 100C până la 470C. Aflarea puterii calorice a cocsului
7-9. Cât căldură, în calorii, este necesară pentru a topi complet 20 g de
plata are temperatura de fuziune? (Pf= 960.80C; Lf= 88.3X103J/kg)
Răspuns: Q = 1 766 J

7-10. Un recipient conține 0,250 kg de apă la 200C, y se pune în

congelatorul unui frigider. Câtă energie trebuie extrasă din apă pentru
transforma-o în gheață la 00C?

7-11. Într-o turnătorie există o cuptor capabil să topescă 540 kg de cupru. Dacă
temperatura inițială este de 200C, câtă căldură în total este necesară pentru a topi
această cantitate de cupru? (c = 390 J/kgC)0; Pf = 1 0800C; Lf= 134X103J/kg)
Răspuns: QT= 2.95X108J

7-12. Cât căldură va elibera dacă 50 g de etanol gazos se află în punctul său de
ebullicia se condense în lichid la aceeași temperatură?
(Pv= 780C; Lv= 204 cal/g)

7-13. Ce cantitate de căldură trebuie să se furnizeze la 100 kg de plumb care se

găsește 210C pentru a-l topi complet?
(Pf Plumb3300C; cPlumb= 0.031 kcal/kgC0; Lf Plumb = 5.9 kcal/kg)
Răspuns: QT= 1 547.9 kcal

7-14. Găsiți căldura care trebuie extrasă din 20 g de vapori de apă la 1000C
pentru a-l condensa și a-l răci până la 200C

7-15. Ce cantitate de căldură este necesară pentru a transforma 2 kg de gheață la – 250C

în vapor la 100 C? (cgheață = 2 090 J/kg·C ; capă= 4 186 J/kg·C ; Lf= 334X103
0 0 0

J/kg; Lv= 2 256X103J/kg)

Răspuns: Q = 6.1217 MJ

7-16.Câtă caldură trebuie adăugată unei mase de 1 kg de gheață la -10 C0 și

presiune atmosferică normală, pentru a-l transforma în vapori suprasaturati
1100C? (gheață c = 2.1 kJ/kg·K; apă c = 4.2 kJ/kg·K; vapori c = 2 kJ/kg·K
Lf= 334 kJ/kg; Lv= 2 260 kJ/kg)

[Link] recipient conține 0.25 kg de apă la 200C, y se așează în

congelatorul unui frigider. Câtă energie trebuie extrasă din apă pentru
transformați-o în gheață la -100C? (cH O= 4.186 kJ/kg·K; cgheață 2,1 kJ/kg·K
2

Lf = 333.7 kJ/kg)
Răspuns: Q = -109,605 kJ

7-18.O caldera construită din oțel are o masă de 400 kg și conține

200 kg de apă. Presupunând că doar 70 % din căldura comunicată este utilizată
pentru a încălzi cazanul și apa, a determina numărul de calorii necesare pentru
elevarea temperaturii setului de la 50C a 850C
(oțel c = 0.11 cal/gC0= 0,11 kcal/kgC0)

7-19. Într-un calorimetru de cupru se ard, exact 3 g de cărbune

producându-se CO2Masa calorimetrului este de 1,5 kg, iar masa apei
0
Greutatea aparatului este de 2 kg. Temperatura inițială a experienței a fost de 20 C și
final de 310C. Determinați puterea calorică a cărbunelui exprimată în cal/g. El
calorul specific al cuprului este de 0.093 cal/gC0
Putere calorifică = 7 844,83 cal/g

7-20. O farfurie de cupru de 600 g (c = 0,093 kcal/kgC0), conține

1 500 g de
apa la 20 C. Se lasă să cadă în apă o bară de fier (c = 0,11 kcal/kgC0),
0

de 100 g, care se află la 1200C. Care este temperatura finală a apei?

Să presupunem sistemul izolat

[Link] calorimetru 55 g de cupru (c = 0.093 cal/gC0) conține 250 g de apă

a 180C. Se introduc în el 75 g de o aliaje metalică la o temperatură
de 1000C, iar temperatura rezultată este de 20.40C. Determinați căldura specifică
de la aliaj
Răspuns: c = 0,102 cal/gC0

7-22. Determinați cantitatea de apă la 1000C ce s-ar putea evapora, pe oră și

pe cm2, cu căldura pe care o transmite un fier de călcat din oțel de 0,2 cm de
thickness that has a temperature difference between its opposite faces of
100 C0Conductivitatea termică a oțelului este de 0,11 cal/cm·s·C0

7-23.O sursă importantă de pierdere a căldurii dintr-o casă este prin intermediul
feronerie. Calculează fluxul de căldură corespunzător unei feronerie de 2 m pe
1,5 m cu 2 mm grosime, dacă temperaturile interne și externe sunt de 150C y
140C, respectiv (k) = 0.84 J/s·m·C0
Răspuns: Q/t = 1 260 J/s (W)

7-24. O oală de fontă, plină cu apă clocotită, se așează pe o plită.

Fundul are 200 cm2de suprafață, și 3 mm grosime. Dacă fața exterioară a
fondo este la 5000C. Cât căldură o traversează pe secundă? (coeficient de
conductivitatea fierului este 73 W/m·K)

7-25.O lamă de material necunoscut are un grosime de 0.014 mm, un

suprafață de 9.6 cm2Una dintre fețele sale are o temperatură de 380C, în timp ce
altă mostră 160C. Și se transmit 5.125 kcal în 8 minute, investigați
coeficientul de conductivitate termică a metalului
Răspuns: (k) = 7.077X10-3cal/m·s·C0

7-26. O cuptor de fier radiază 153 kcal/h printr-o deschidere de

1X10-4m2care este temperatura din interiorul cuptorului dacă emisia sa este de 0.8?
( = 1.3545X10-11kcal/m2·s·K4)

7-27.O sferă solidă de cupru neagră cu r = 2.2 cm, este plasată în interior
de o cavitate în vid, ale căror pereți sunt menținuți la 1220C. Ce cantitate
de energie trebuie furnizată, pe secundă, sferei pentru a o menține la
1370C? = 5.67X10-8W/m2·K4)
Răspuns: Q/t = 1.349 W (J/s)

[Link] este puterea radiantă emisă de un obiect de 0.2 m2, când se

găsește temperatura ambientului (200C), având emisivitatea de 0,5?
( = 5.67X10-8W/m2·K4)
7-29. Creierul uman funcționează cu un consum mediu de putere de
aproximativ 20 W. Cât înseamnă asta în kcal/h?
Răspuns: 17,2 kcal/h

[Link] unui cub de zahăr spune că acesta produce 92 kJ.

Câte calorii sunt?

7-31. Într-un proces termodinamic, energia internă a sistemului se

a crescut cu 500 J. Ce muncă a fost efectuată de gaz dacă în proces
au fost absorbite 192 cal?
Răspuns: W = 303.712 J

[Link] are o putere calorică destul de mare, în jur de 7 kcal/g,

care se transformă complet în energie în organism. Cum nu
conține vitamine și minerale, persoanele care le consumă în exces
pădesc, cu frecvență, de probleme dietetice. Câtă energie eliberează
organism, ca energie termică, cu o băutură care are aproximativ
30 g de alcool?

Se adaugă 1 kJ de căldură unui gaz în timp ce se extinde de la 8 litri la 10 litri.

presiune constantă de 2 bar. Care este schimbarea în energia internă a gazului?
(1 bar = 1X105N/m2)
Răspuns: U = 600 J

Un sistem care este în contact cu o cuptor primește 5 000 J de căldură

în timp ce efectuează 2 700 J de muncă asupra împrejurimilor sale. Care este schimbarea
în energia internă a sistemului, dacă există?

7-35. Un gaz ideal se expande isotermic în timp ce absoarbe 20 cal.

Pistonul are o masă de 3 kg. La ce înălțime se va ridica pistonul cu
în legătură cu poziția sa inițială?
Răspuns: h = 2.84 m

7-36. Căldura specifică a apei este 4 186 J/kgC0. Care este schimbarea în
energia internă a 200 g de apă atunci când aceasta se încălzește de la 200C a 300C?
Presupuneți că volumul este constant

7-37. Un gaz este închis într-o conservă de cupru. Cât de multă căldură este necesară
suministrar pentru a crește energia internă cu 59 J? Ce tip de proces
termodinamic intervine în acest caz?
Răspuns: 59 J

[Link] o expansiune izobară, o presiune constantă de 200 kPa face

ca volumul unui gaz să se schimbe de la 1,3 litri la 3,5 litri. Ce lucru a
realizat gazul?

7-39.O cantitate de gaz conținută într-un cilindru etanș cu un piston

absoarbe o kilocalorie de căldură la expansiunea a 15 litri la presiune constantă.
Calculează acea presiune dacă se știe că energia internă a crescut cu 286 J
 R = 2.6X105N/m2

[Link] calorică specifică a bronzului este 390 J/kgC0Un

bucată de bronz de 4 kg
se încălzește izocoric, astfel încât temperatura crește cu 10 C0Care
este creșterea energiei sale interne?

Apendice

Caldura se transferă în trei moduri: conductie în solide, convecție în

fluide (lichide și gaze) și radiație în vid. În referință la convecție,
aceasta se caracterizează prin mișcarea moleculelor fluidului. Particulele
cele mai apropiate de sursa de căldură primesc întâi energia, prin efectul de
ele, își cresc viteza (energie cinetică), își cresc volumul
(dilatare) și încep să se deplaseze. În mișcarea lor, se ciocnesc cu altele
particule și le transferă energia. Astfel, în aer și în recipiente care
conține lichide se formează "cercurile de convecție". Pentru a calcula căldura
ceea ce se transmite este necesar să fie considerat, pe lângă aria, timpul și
diferența de temperaturi, poziția sursei de căldură

SOLUȚ II

SARCINA 1
[Link] bărbați trag orizontal de niște sfori legate de un stâlp,
care formează între ele un unghi de 450Și omul „A” exercită o forță de
68.04 N și omul „B” aplică o forță de 45.36 N, găsiți valoarea de
forța rezultantă și unghiul tracțiunii în raport cu forța
corespunzător omului „A”
Răspuns: FR= 105.12 N a 17.760în ceea ce privește „A”

Soluție
Diagrama vectorial (problema nu indică nicio poziție, în mod specific)

A B’ A B’
45 0
0 0
R
B A’ B A’

1350
A B’ A B
45 0
45 0 1350
B 1350A’ R

În tot paralelogramul Pentru triunghiul vectorial

Unghiurile opuse sunt A = 68.04 N
EGALII B = 45.36 N
Suma unghiurilor Ungul opus lui “R” 1350
interioare este egal cu 3600 Teorema cosinusurilor
R = √[A2+ B2- 2AB(cos 1350]
R = √[(68.04 N)2+ (45.36 N)2- 2(68.04 N)(45.36 N)(cos 135)0)]
R = √[4 629.4416 N2+ 2 057.5296 N2(6 172.5888 N2)(– 0.7071)]
R = √[4 629.4416 N2+ 2 057.5296 N2+ 4 364.63754 N2]
R = √[11 051.60874 N2]
R = 105.1266 N

Teorema sinusurilor /B = sen 1350/R; sen (sin 1350)(B)/R

sen =(0.7071)(45.36 N)/105.1266 N
sen = 32.074056 N/105.1266 N
sen = 0.305
= (0.305)sin-1
= 17.760

Opțiune
Din diagrama: A= 68.04 N la 22.5045.36 N la 337.50
Vector Componente „x” Componente „y”
A= 68.04 N a 22.50 Ax=(68.04 N)(cos 22.5 )
0
Unuy= (68.04 N)(sin 22.50)
Ax(68.04 N) Ay(68.04 N)
(0.923879532) (0.382683432)
Ax62.86076339 N Ay= 26.03778074 N
B= 45.36 N a 337.50 Bx(45.36 N)(cos 337.50) By(45.36 N)(sin 337.50)
Bx(45.36 N) By(45.36 N)(–
(0.923879532) 0.382683432
Bx= 41.90717559 N By= – 17.35852049 N
Rx= 104.76793898 N Ry= 8.679260248 N

R= √[Rx2+Ry2]
R= √[(104.76793898 N)2+ (8.679260248 N)2]
R= √[10 976.321 N2+ 75.32955845 N2]
R = √[11 051.165056 N2]
105.1268

Unghiul vectorului rezultat față de 00

=
 [Ry/Rx]tan-1
= [8.679260248 N/104.76793898 N]tan-1
=  [0.082842712]tan-1
=  4.73570
= 22.50–
= 22.50- 4.73570
= 17.76430

SARCINA 2
2-4. Un accelerator atomic emite particule care se deplasează cu 2.9X108m/s.
Cât timp le ia particulelor să parcurgă 3 mm?

Soluție
v = 2.9X108m/s; s = 3 mm = 3X10-3m
t = 3X10-3m/2.9X108m/s
t = 1.034X10-11s

Un avion atinge solul la 220 km/h și trebuie să se oprească complet într-un

1 200 m.
La ce distanță, după ce a atins solul, viteza sa a fost redusă la
c) Cât timp durează frânarea? d) Ce distanță parcursă între
5º și 6º secundă de frânare? e) Care este parcursul său în ultima secundă
înainte de oprirea totală?

Soluție

220 km/h 1 200 m 0 km/h

Informație: v0= 220 km/h = 61.11 m/s; vf= 0 m/s; s = 1 200 m

Calculul accelerației: vf2= v02+ 2as; (vf2– v02)/2s = a
[(0 m/s)2– (61,11 m/s)2] / 2(1 200 m) = a
[0 m2/s2- 3 734.4321 m2/s2] /2 400 m = a
- 3 734.4321 m2/s2]/2 400 m = a
– 1.556 m/s2= a

a) Ce viteză are la jumătatea parcursului?

s' = 600 m; v061.11 m/s2
vf2= v02+ 2as’; vf= [v02+ 2as’]
vf= (61.11 m/s)2+ 2(– 1.556 m/s2)(600 m)]
vf= 3 734.4321 m2/s2- 1 867,2 m2/s2]
vf= 1 867.2321 m2/s2]
vf= 43.21 m/s (La mijlocul parcursului NU se înregistrează jumătate din viteză
inicial)

b) La ce distanță, după ce a atins solul, viteza sa s-a redus la

jumătate?
Informație: v' = ½ v0; v’ = 30.555 m/s; v0= 61.11 m/s; a = – 1.556 m/s2
v’2= v02+ 2as”; (v’2– v02)/2a = s
[(30.555 m/s)2– (61,11 m/s)2] / 2 (– 1.556 m / s2) = s
933.608025 m2/s2– 3 734.4321 m2/s2] / – 3.112 m/s2= s”
– 2 800,824075 m2/s2] / – 3,112 m/s2s
900.00 m = s” (când se are jumătate din viteza inițială NU se este la
mijlocul parcursului

c) Cât timp durează frânarea?

Informație: vf= 0 m/s; v0= 61.11 m/s; a = – 1.556 m/s2
vf= v0+ la; (vf– v0)a = t
(0 m/s – 61.11 m/s)/– 1.556 m/s2= t; – 61.11 m/s/– 1.556 m/s2= t;
39.27 s = t

d) Ce distanță parcurge între al 5-lea și al 6-lea secund de frânare?

Informație: v061.11 m/s2; t1= 5 s, t2= 6 s
sR= s(t2) – s(t1)
s(t2) = v0t + ½ at2
s(t2) = (61.11 m/s)(6 s) + ½ (– 1.556 m/s2)(6 s)2
s(t2) = (61.11 m/s)(6 s) + ½ (– 1.556 m/s2)(36 s2)
s(t2) = 366.66 m – 28.008 m
s(t2) = 338.652 m

s(t1) = v0t + ½ at2

s(t1) = (61.11 m/s)(5 s) + ½ (– 1.556 m/s2) (5 s)2
s(t1) = (61.11 m/s)(5 s) + ½ (– 1.556 m/s2) (25 s2)
s(t1) = 305.55 m - 19.45 m
s(t1286.1 m

sR= 338.652 m – 286.1 m

sR= 52.552 m

e) Care este parcursul său în ultima secundă înainte de oprirea totală?

Și dacă timpul total este de 39,27 s și parcurge 1.200 m, parcursul până la un secund
înainte de 38,27 s, scăzând din parcursul total, ne va oferi parcursul din ultima
secund
s(38.27 s) = v0t + ½ at2
s(38.27 s) (61.11 m/s)(38.27 s) + ½ (– 1.556 m/s2)(38.27 s)2
s(38.27 s) (61.11 m/s)(38.27 s) + ½ (– 1.556 m/s2)(1 464.5929 s2)
s(38,27 s) = 2 338.6797 m – 1 139.453276 m
s(38,27 s) = 1 199,226 m

Parcurs în ultimul secundă s = 1 200 m - 1 199.226 m

0.774 m

2-19. O piatră este lăsată să cadă de pe o prăpastie și un second mai târziu se

lancează o altă piatră vertical în jos cu o viteză de 15.24 m/s. ¿A
ce înălțime sub punctul de plecare va atinge a doua piatră la
primera?
h = 17.685 m

Soluție

Punct de plecare, minge albastră v0A= 0 m/s (se deja caer)

Minge roșie, iese la un secund după V0R= 15.24 m/s
h

Poziția mingii albastre, când iese mingea roșie (1 s)

h = v0At + ½ gt2; h = (0 m/s)(1 s) + (4.9 m/s2) (1 s2)
h = 0 m + 4,9 m; h = 4,9 m
Viteza mingii roșii în acest loc, viteză
hUn intermediaiA), viA= v0+ gt; viA= 0 m/s + (9.8 m/s2)(1 s)
viA= 0 m/s + 9.8 m/s, viA= 9.8 m/s
 Punctul unde mingea roșie ajunge la mingea albastră
Înălțimea parcursă de mingea albastră hA= viAt + ½ gt2

Începând de la viteza sa medie hA(9.8 m/s)t + ½ (9.8 m/s2)t2

Ecuatie cu doua necunoscute: hAy t
Pentru mingea roșie, înălțime de parcurs, hR= 4.9 m + hA
hR= v0Rt + ½ gt2; hR= (15.24 m/s)t + ½ (9.8 m/s2)t2, înlocuind hR
4.9 m + hA= (15.24 m/s)t + ½ (9.8 m/s2)t2
Ecuație cu două Necunoscute: hAy t, înlocuind hAde în
4.9 m +(9.8 m/s)t+½ (9.8 m/s2)t2= (15.24 m/s)t + ½ (9.8 m/s2)t2
4.9 m + (9.8 m/s)t + ½ (9.8 m/s22= (15.24 m/s)t + ½ (9.8 m/s2)t2
4.9 m + (9.8 m/s)t = (15.24 m/s)t
4.9 m = (15.24 m/s)t – (9.8 m/s)t
4.9 m = (15.24 m/s – 9.8 m/s)t
4.9 m = (5.44 m/s)t
4.9 m/5.44 m/s = t
0.9 s = t Timpul pe care îl ia mingea roșie să ajungă mingea albastră

Calculul înălțimii (mingea roșie); hR= (15,24 m/s)(0,9 s) + ½ (9,8 m/s2)(0.9 s)2
hR= (15.24 m/s)(0.9 s) + ½ (9.8 m/s2)(0.81 s2)
hR= 13.716 m + 3.969 m
hR= 17.685 m

Pentru mingea albastră: hA(9.8 m/s)(0.9 s) + ½ (9.8 m/s2(0,9 s)2

hA(9.8 m/s)(0.9 s) + ½ (9.8 m/s2)(0.81 s2)
hA= 8.82 m + 3.969 m
hA= 12.789 m, această înălțime plus avantajul inițial într-o secundă (4.9 m)
hR= 12.789 m + 4.9 m
hR= 17.689 m, diferența de 4 mm se datorează aproximării în timp
t = 0.900735294 s

Sarcina 3
Un schior este tras de o barcă cu o viteză constantă de 12 m/s.
Tensiunea în cablul care îl trage este de 140 N. Ce magnitudine va avea forța?
ce întârziere exercită apa și aerul asupra schiorului?

Soluție
Viteza este constantă, prin urmare, a = 0 m/s2
Fie „T” la tensiune, T = 140 N, forță de întârziere (rezistența apei și aerului)
„R”, această forță este opusă mișcării. T – R = ma; T – R = m(0 m/s2)
T – R = 0 N; T = R. Dacă T = 140 N, atunci R = 140 N

3-21. Un bloc de 60.2 kg se află pe un plan înclinat, știind

coeficientul de frecare statică spe suprafața planului este de 0.24
Care este unghiul critic pentru ca obiectul să înceapă să alunece?
Răspuns: 13.490
Soluție: F = 0 N (forța de împingere)

60.2 kg f f= sFN a = 0 m/s2(începe mișcarea)

wy= mg(cos ) = FN F + f - wx=

ma
w = mg 0 N + f – wx= m(0 m/s2)
0 N + f – wx= 0 N
wx= mg(sen )

f = wx
sFN=mg(sen )

smg(cos )=mg(sen )

s(cos )(sen )

s= (sen )/(cos )

stangenta Identitate trigonometrică: tan sen /cos

0.24 = tan
[0.24]tan-1=
13.490=

Sarcina 4
4-10. Un tânăr are capacitatea de a tensiona bicepsul său până la 254 N. Dacă
tendonul se află la 5 cm de articulația cotului și lucrează cu un unghi
de 800cu antebrațul. Distanța de la cot la mână este de 50 cm, greutatea
Greutatea antebrațului este de 58 N, localizată la 20 cm de cot. Găsiți sarcina
maximul pe care îl poate suporta în mână și forțele în cot
Răspuns: wmână= 1.814 N; H = 44.10 N; V = – 190.326 N

Solutie

254 N(sen 800)

braț 254 N
80 0
254 N(cos 800)
H H
antebraț 58 N
V 58 N w V w

Prima condiție de echilibru

Fx= 0
H – 254 N(cos 800) = 0
H – 44.10 N = 0
H = 44.10 N
 Fy= 0
V + 254 N(sin 800) – 58 N – w = 0
V + 250.14 N - 58 N - w = 0
V + 192,14 N - w = 0

A doua condiție de echilibru

Cu pivote în cot, doar forțele perpendiculare (forțele verticale „y”)
albrațul produce rotație, distanțele sunt: pentru V, 0 cm, pentru 250.14 N, 5
cm, para 58 N, 20 cm și pentru w, 50 cm
=0
± V(0 cm) + (250.14 N)(5 cm) – (58 N)(20 cm) – w(50 cm) = 0
0 N cm + 1 250.7 N cm – 1 160 N cm – w(50 cm) = 0
90.7 N cm – w(50 cm) = 0
- w(50 cm) = - 90.7 N cm
- w = - 90.7 N cm/50 cm
– w = – 1.814 N
(– 1)(– w) = (– 1.814 N) (– 1)
w = 1.814 N

Se înlocuiește în
V + 192.14 N – w = 0
V + 192.14 N – 1.814 N = 0
V + 190.326 N = 0
V = – 190.326 N. Această forță este îndreptată în jos (negativ). Inversați vectorul
în diagramă

TEMA 5
5-4. Un tub de oțel de 4 m lungime servește pentru a susține o podea curbată.
Diametrul interior al tubului este de 8 cm, iar cel exterior de 10 cm. Un aparat
senzitiv la deformare indică faptul că lungimea tubului a scăzut cu 0,01 cm.
Care este magnitudinea sarcinii pe care o susține tubul? (Y = 2.1X1011N/m2)
F = 14 836,5 N

Soluție:
Piso combado Vederea zonei
re

reu

Calculul ariei (coroana circulară)

A = (re2- reu2)
re= de/2 = 10 cm/2 = 5 cm = 0.05 m
reu=eu/2 = 8 cm/2 = 4 cm = 0.04 m
A = (3.14)[(0.05 m)2– (0.04 m)2]
(3.14)[0.0025 m2- 0.0016 m2]
A = (3.14)[0.0009 m2]
A = 2.826X10-3m2
Calculul forței: Y = FL0/A L; YA L/L0= F
Y = 2.1X1011N/m2; L0= 4 m; L = – 0.01 cm = – 1X10-4m (compresie)
[(2.1X1011N/m2) (2,826X10-3m2)(– 1X10-4m)]/4 m = F
- 59 346 N/4 = F
-14 836,5 N = F. Forța de compresie (negativă)