DEZVOLTAREA METROPOLITANA BUCURESTI

SNSPA, FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA 2011 STAN ADRIANA-DANIELA

Dezvoltarea metropolitan presupune o nou etap n dezvoltarea sistemului urban, procesul specific al acestei dezvoltri purtnd numele de dezvoltare: metropolitanism i metropolitanizare; Metropolitanismul presupune un proces de jos n sus, adic contientizarea dezechilibrelor regionale i economice de ctre comunitile locale, pe cnd metropolitanizarea presupune un proces de sus n jos, prin care un stat contientizeaz dezechilibrele aprute, precum i centralismul ce le-a generat i transform aceste dezechilibre prin instituionalizarea la nivel metropolitan a sistemului politic i juridic. Dezvoltarea zonelor metropolitane faciliteaz amenajarea teritoriului la nivel regional, prin aceast amenajare urmrindu-se diminuarea dezechilibrelor aprute ntre zona centrala oraul central- i zonele limitrofe. Din punct de vedere administrativ, structurile metropolitane sunt dependente de factorii politici, sociali, economici, istorici, geografici.
1

metropolizare. Cnd vorbim de

metropolizare, trebuie s analizm cei doi termeni utilizai n contextul acestui tip de

Administrarea zonelor metropolitane presupune un set de modificri n dezvoltarea acelor

teritorii cu densiti reduse, att prin construirea unei relaii reciproce ntre administraiile locale existente n acele zone, ct i prin nfiinarea unor agenii suplimentare, specializate n coordonarea serviciilor publice necesare dezvoltrii zonei metropolitane. Putem explica dezvoltarea unei zone metropolitane prin teoria polilor de cretere a lui Francois Perroux, conform creia apariia i dezvoltarea zonelor (n cazul nostrumetropolitane) apare ca un proces dezechilibrat, dar limitat n spaiul regiunii de dezvoltare, n cadrul cruia acele uniti economice precum porturile, aeroporturile, marile intreprinderi- reuesc, prin existena lor, s atrag i s faciliteze crearea unui pol de cretere, antrennd astfel ntreaga capacitate de dezvoltare a zonei metropolitane. 2 n structura zonelor metropolitane pot fi identificate 3 componente majore:
1

Drago Dinc, Ctlin Dumitric Dezvoltare i planificare urban, Editura Pro Universitaria, Bucureti, 2010, p.79 2 Idem, p.80

Identitatea cultural; Baza economic i social; Forma de putere decizional a zonei;

Rolul conducerii unei zone metropolitane este acela de a stabili rezultatele ateptate de la diverse forme de administrare n aceeai dinamic economic urban. Dezvoltarea Zonei Metropolitane Bucureti Evoluia cadrului legislativ i, concomitent cu aceasta, evoluia unitatilor administrativteritoriale a demonstrat c, pentru funcionarea eficient i rapiditatea rspunderii nevoilor cetenilor, este necesar unirea eforturilor. Dat fiind aceast evoluie i necesitate, Capitala Romniei si unitatile administrativ-teritoriale din imediata apropiere a acesteia s-au dezvoltat ntr-un ritm alert. Abordarea metropolitana poate fi privita ca o noua forma de guvernare la nivel local: ea impune actionarea eficient asupra problemelor legate de competitivitate metropolitan, de revitalizare a orasului-Capitala, de valorificare maxima a resurselor, de dezvoltare n mod echilibrat a unitatilor administrativ-teritoriale ce compun zona metropolitan, precum i reformarea procesului de guvernare locala n sine. Abordarea metropolitana produce rezultatele asteptate doar dac se respect principiile de baz, care au ca nucleu :3 necesitatea unei coerente funcionale; necesitatea stimularii competitivitatii n paralel cu promovarea unui sistem de echitate; necesitatea asigurarii cheltuirii rationale a banilor cetatenilor;

Zona Metropolitan Bucureti cuprinde Centrul Metropolitan Bucureti (delimitat n 6 diviziuni administrativ-teritoriale) i Zona Premetropolitan Bucureti (unitatile

administrativ-teritoriale din imediata apropiere a Centrului Metropolitan Bucuresti). n conducerea ZMB intr Consiliul Administrativ (organism deliberativ) i Guvernatorul. Componenta C.A.Z.M.B este urmatoarea:4
3

25 reprezentanti din partea Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

Zona Metropolitan Bucureti o provocare pentru administraia public, raport final al Asociaiei ALMA-RO, 2006, p. 10 4 Proiect de lege a zonei metropolitane Bucureti, www.zmb.ro , art.6

4 reprezentanti din partea fiecarui consiliu local de sector; 6 reprezentanti din partea Consiliului judetean Ilfov; 1 reprezentant din partea fiecarui consiliu local de la nivelul judetului ilfov care reprezinta o unitate administrativ-teritoriala componenta a Z.M.B;

Guvernatorul detine o functie de demnitate publica, cu rang de secretar de stat. Numirea si eliberarea din functie a Guvernatorului se fac prin decizia Primului-ministru. Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale ale centrului metropolitan Bucureti:5 Centrul Metropolitan Bucuresti este constituit din municipiul Bucuresti, organizat in 6 sectoare. Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari. Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive. Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale de la nivelul Zone Premetropolitane Bucureti: Consiliile locale ale comunelor si oraselor prevazute in Anexa 2 la prezenta lege, precum si ale celor care si-au exprimat vointa de participare la Z.M.B. in conditiile art. 2 alin. (4); Primarii comunelor si oraselor prevazute in Anexa 1 ; Consiliul Judetean Ilfov, precum si celelalte consilii ; Presedintele Consiliului Judetean Ilfov, precum si presedintii celorlalte consilii judetene ; Serviciile publice de interes metropolitan sunt:6 a) transportul public de calatori si alte cai de comunicatie care pot avea impact asupra zonei metropolitane; b) administrarea aeroporturilor de pe teritoriul Z.M.B.;
5 6

Idem, art.34 Ibidem, art.44

c) reteaua stradala principala si alte obiective edilitare care pot avea impact asupra zonei metropolitane; d) teatre, muzee si alte institutii de cultura care pot avea impact asupra zonei metropolitane; e) institutiile de invatamant superior, altele decat cele private; f) cimitirele, al caror statut juridic urmeaza sa fie reglementat prin lege special in conformitate cu prevederile constitutionale privind libertatea religioasa; g) Gradina Zoologica si Gradina Botanica; h) serviciile de administrare a parcurilor, a zonelor sportive si de agrement;

ANEXA 1 Unitile administrativteritoriale din Zona Premetropolitan Bucureti:

CHITILA CIOPLANI CIOROGIRLA CLINCENI COLIBASI

JILAVA JOITA MAGURELE MIHAILESTI MOARA VLASIEI MOGOSOAIA NICULESTI OGREZENI OTOPENI PANTELIMON PERIS PETRACHIOAIA PLATARESTI POPESTI LEORDENI SINESTI SLOBOZIA MOARA SNAGOV STEFANESTII DE JOS TARTARESTI TUNARI VARASTI VIDRA VOLUNTARI

1 DECEMBRIE ADUNATII COPACENI AFUMATI BALOTESTI BELCIUGATELE BERCENI BOLINTIN DEAL BOLINTIN VALE BRAGADIRU BRANESTI BUFTEA BULBUCATA BUTIMANU BUTURUGENI CALUGARENI CERNICA CHIAJNA

COMANA CORBEANCA CORNETU CREVEDIA DASCALU DARASTI ILFOV DOBROIESTI DOMNESTI DRAGOMIRESTI VALE FRUMUSANI FUNDENI FUNDULEA GANEASA GLINA GRADINARI GRUIU IEPURESTI