CUPRINS INTRODUCERE ........ 3 DATE INIIALE .........

I. RESURSELE UMANE ALE NTREPRINDERII.................... 6

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 2.1 2.2 2.3 2.4 3.1 3.2 4.1 4.2 Principii generale ale sistemului de salarizare. Sistemul tarifar de salarizare... Sistemul de adaosuri i premii la salarii... Determinarea costului utilizrii resurselor umane la ntreprindere pe piaa 18 22 24 24 26 27 30 33 33 34 35 35 39 Productivitatea muncii. Eficiena utilizrii resurselor umane. . Definirea i clasificarea mijloacelor fixe Evidena mijloacelor fixe Uzura mijloacelor fixe Eficiena utilizrii mijloacelor fixe. Componena i sursele de formare ale mijloacelor circulante Eficiena utilizrii mijloacelor circulante Componena consumurilor i cheltuielilor............. Calculul costului produciei.... 6 9 14

bunurilor imobile. II. MIJLOACELE FIXE ALE NTREPRINDERII.. ...............

III. MIJLOACELE CIRCULANTE ALE NTREPRINDERII.................

IV. COSTUL PRODUCIEI ....... ...........

V. ANALIZA EFICIENEI UTILIZRII RESURSELOR DE INVESTIII..................... 41

5.1 5.2 5.3 5.4 5.6 5.7 Noiuni de investiie i clasificarea investiiilor....41 Eficienta activitii investiionale..... . Analiza proiectelor investiionale ... . Rata interna de rentabilitate........................................................................... Rentabilitatea ntreprinderii....................................................................... Repartizarea profitului la ntreprindere............................................... .... .. 43 45 51 53 54 56 64 65 66

VI. ACTIVITATEA DE MARKETING LA INTERPRINDERI ..................................... CONCLUZII. BIBLIOGRAFIE ANEXE ..... ...

INTRODUCERE
Economia imobilului este acel compartiment care studiaz luarea deciziilor productorilor i consumatorilor de bunuri imobile. Punctul de pornire pentru studierea economiei unui domeniu servete acceptarea unui model competitiv . Opinii diferite prevd construirea modelelor n mod deosebit, dar n orice caz componentele de baz ale modelului vor fi: 1. presupunerile despre comportamentul consumatorilor; 2. presupunerile despre comportamentul productorilor; 3. presupunerile despre piaa pe care se ntlnesc aceste dou categorii de participani. Economia bunului imobil se bazeaz pe teoria economic, care permite cunoaterea mecanismelor de pia i contribuie la rezolvarea n cadrul sistemului economic a ntrebrilor de baz: Ce se va produce ? Cum se va produce ? i Pentru cine se va produce ? Rspunsurile la aceste ntrebri sistemul economic le gsete n urma studierii pieei a preferinelor n raport cu mrfurile i serviciile necesare. De noiunea de consumator sunt legate nemijlocit necesitile umane, care reprezint tot cea ce-i doresc oamenii ntr-o cantitate care corespunde capacitilor de plat. Necesitile consumatorilor se clasific n: a) obiecte de prima necesitate; b) obiecte utilizate n fiecare zi; c) obiecte de lux. ntreprinderea i firma sunt noiuni sinonime i reprezint ageni economici care activeaz n domeniul producerii bunurilor i serviciilor destinate vnzrii pe pia n scopul de a obine profit. Scopul lucrrii date const n studiul economiei ntreprinderii pe piaa bunurilor imobiliare.Am analizat cinci capitole, n care am studiat: Resursele umane ale ntreprinderii care sunt constituite din totalitatea lucrrilor cu diferit grad de calificare profesional care sunt angajai la ntreprindere i sunt inclui n lista statelor ei, n care se include tot personalul angajat la ntreprindere, att din activitatea de baz ct i din cea auxilliar. Sistemul tarifar de salarizare se aplic la repartizare lucrrilor n funcie de complexitatea lor, precum i la repartizare angajailor pe categorii n funcie de nivelul lor de calificare i de gradul de rspundere i servete drept baz pentru constituirea i diferenierea cuantumurilor salariului.

n afar de salariul de baz, salariaii beneficiaz i de anumite sporuri la salariu care se stabilete prin contractul colectiv de munc. Fiecare ntreprindere stabilete propriul sistem de sporuri i premii, precum i normele acestora, n procente fa de salariul tarifar sau n sume fixe. Premiile reprezint un supliment la salariu ce se acord salariailor pentru realizarea unor performane deosebite. Premierea angajailor se face n conformitate cu regulamentele aprobate de patron n comun acord cu sindicatele. Probleme productivitii muncii n toate ramurile naionale au preocupat i continu s preocupe gndirea economitilor deoarece productivitatea muncii constituie unul din factorii economici de prim importan n toate ornduirile sociale. Definirea productivitii muncii, precum i elaborarea unui system de indicatori adecvai cu ajutorul crora s se determine nivelul acesteia se situiaz n present n centrul ateniei specialitilor , att sub aspectul fundamentrilor teoretice, ct i al aspectelor practice. n capitolul doi s-a definit i s-a clasificat miloacele fixe, s-a dus evidena lor i s-a calculate uzura, s-a calculate eficiena utilizriimijloacelor fixe. n urmtorul capitol s-a studiat componena i sursele de formare ale mijloacelor circulante i s-a calculate eficiena utilizrii mijloacelor circulante. n capitolul patru s-a analizat componena consumurilor i cheltuielilor i s-a calculate costul produciei. n fine, s-a analizat eficiena utilizrii resurselor de investiii, s-a observat c din cele mai vechi timpuri i actualmente ele sunt o parte component a activitii economice a tuturor agenilor economici care aloc sume importante din veniturile obinute pentru extinderea i modernizarea mijloacelor de producie. Investiiile reprezint una din cele mai dificile resurse care asigur perfecionarea produciei, creterea nivelului de trai al populaiei.

DATE INIIALE: Tabelul 1

Unitatea de Denumirea lucrrilor msur Volumul lucrrilor lei Structura lucrrilor Servicii de evaluare Efectuarea expertizei tehnice a cldirilor Servicii de intermediere % % % Valoarea(mii,lei) Calcule 8542 53 11 12 24 33 44 48 8 16 12 2 7 3 2 70 10 9 3
4527,26 939,62 1025,04 2050,08 2818,86 1240,298 1353,053 225,5088 1366,72 1025,04 170,84 9139,94 185 2875,237 5979,4

Organizarea licitaiilor % Valoarea mijloacelor fixe % Structura mijloacelor fixe Tehnic de calcul Mijloace de transport Mobilier Valoarea mijloacelor circulante Cheltuieli de materiale Cheltuieli pentru reparaii curente Dinamica volumului de lucru Dinamica numrului lucrtorilor Dinamica valorii mijloacelor fixe Valoarea creditului Rata de actualizare Rata de cretere a venitului Rata de cretere a cheltuielilor % % % % % % % pers % % % % %

Capitolul I. RESURSELE UMANE ALE NTREPRINDERII

1.1Principii generale ale sistemului de salarizare
Resursele umane reprezint unul dintre factorii de baz n procesul de producie. Orice activitate economic este imposibil fr participarea resurselor umane. ns munca se manifest ca factor de producie numai n stare activ, si nu sub form de resurse stocate. Personalul fiecrei firmei, dup funciile pe care le ndeplinete se clasific n: Personalul productiv Personalul neproductiv Personalul productiv include muncitorii, conductorii i specialitii, funcionarii .a. Personalul neproductiv include paznicii, pompierii .a. Componena personalului ntreprinderii i modificrile n cadrul lui au anumite caracteristici cantitative de structur i de calitate, aceste caracteristici pot fi determinate n baza urmtorilor indicatori: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 numrul prsonalului conform listelor i conform prezenei la locul de lucru; numrul mediu al personalului pentru o anumit perioad conform listei sau prezenei la lucru; ponderea specialitilor de diferite categorii sau de diferit profil n numrul total al personalului; ritmul de cretere al numrului de lucrtori; nivelul mediu de calificare a lucrtorilor; ponderea lucrtorilor cu studii superioare sau medii n numrul total al prsonalului; experiena de munc a lucrtorilor; nzestrarea personalului cu fonduri fixe. Fluctuaia cadrelor conform angajrii i concedierii personalului.

Specialitii includ persoanele care realizeaz sarcini, tehnici organizaionale precum i manageriale. Din categoria managerilor fac parte lucrtorii care dein posturi de conducere. Personalul de deservire include personalul care desfoar lucrri necesare pentru meninerea cureniei, care sunt ocupai cu deservirea personalului administrativ precum i ali lucrtori din sfera auxiliar de deservire. Muncitorii reprezint categoria lucrtorilor care nemilocit sunt preocupai de crearea bunurilor materiale, de prestarea serviciilor n procesul de producere sau n sfera transporturilor. Muncitorii pot fi divizai n muncitori din sfera de baz i cei din sfera auxiliar.
5

Muncitorii din sfera de baz sunt cei care nemijlocit particip n procesele de producie, iar cei din sfera auxiliar includ persoanele care deservesc mecanismele, se ocup de transportarea materialelor, etc. Categoria funcionarilor la ntreprindere sunt persoanele care se ocup de calculele financiare, de aprovizionare i alte funcii. Nivelul de calificare al lor caracterizeaz gradul de complexitate a lucrrilor ndeplinite. Caracteristica calitativ a resurselor umane se determin n baza calificrii profesionale a personalului. Urmtorii parametri vor permite s determine calitatea lucrrilor i nivelul de calificare a lucrrilor ce trebuie s le ndepleneasc: Economici reprezint profitul activitii, apartenena de ramur, complexitatea lucrrilor, condiiile muncii i experiena de munc; Parametrii personali disciplina, responsabilitatea, operativitatea, creativitatea i obligaii; Parametrii tehnico organizaionali atractivitatea activitii, nzestrarea cu utilaj, organizarea tehnologic a procesului de producere, raionalitatea organizrii activitii, etc.; Parametrii socio culturali colectivi, activitatea social, dezvoltatrea cultural, etc.; Caracteristica structural poate fi stabilit n baza proporiei dintre diferite categorii i grupuri de lucrtori. Profesia reprezint un anumit gen de activitate care necesit anumite cunotine teoretice i practice, iar specialitatea prezint o activitate care se ncadreaz n limitele unei profesii avnd careva trsturi specifice i presupune cunotine adugtoare n domeniu. Salariul de baz reprezint principala recompens direct pentru salariai exprimat n bani pe care firma o pltete n schimbul muncii prestate. Salariul de baz se stabilete sub form de salariu tarifar pentru muncitori i salarii de funcie pentru funcionari, specialiti i conductori pentru munca executat n conformitate cu normele de munc stabilite potrivit calificrii, gradului de pregtire profesional i competenei angajatului. Sporul reprezint suma pltit salariatului pentru al atrage i reine la locul de munc. Sporul se stabilete n comun acord cu sindicatele prin propriul sistem de sporuri i premii precum i normele acestora n procente fa de salariul tarifar sau n sume fixe. Concediul de odihn se acord angajailor pe o durat de cel puin de douzeci i patru de zile lucrtoare. n primul an de lucru concediul se acord dup expirarea a unsprezece luni de munc nentrerupt la ntreprindere.

Teoria i practica managerial n domeniul resurselor umane evideniaz faptul c elaborarea oricrui sistem de salarizare trebuie s aib n vedere urmtoarele principii generale: la munc egal, salariu egal; principiul salarizrii dup cantitatea muncii; principiul salarizrii n raport cu pregtirea, calificarea i copetena profesional; principiul salarizrii dup calitatea muncii; principiul salarizrii n funcie de condiiile de munc.

1.La munc egal, salariu egal Acest principiu este enunat n art. 23 al Declaraiei universale a drepturilor omului, n care se arat c: Toi oamenii fr nici o descriminare, au dreptul la un salariu egal pentru o munc egal. Deasemenea n legea salarizrii a Republicii Moldova, art. 3 se precizeaz:Salariul se stabilete fr nici un fel de discriminare pe criterii de vrst, sex, apartenen de ras i naional, confesiune i stare material Nivelul salariului fiind astfel determinat, aplicarea acestui principiu constituie cea mai bun garanie a stabilirii unor salarii echitabile. 2.Principiul salarizrii dup cantitatea muncii Acest principiu consta n aceea c volumul muncii executat de un salariat poate fi msurat prin cantitatea de produse executate sau prin numrul de ore efectiv lucrate. Salarizarea n funcie de numrul de ore efectiv lucrate este aplicat muncitorilor salarizai dup timpul lucrat i personalului administrativ, executiv i de deservire general. Salariile acestor categorii de personal rezult din nmulirea salariului tarifar orar la numrul de ore efectiv lucrat. n cazul nendeplinirii sarcinilor de munc, muncitorii salarizai pot fi sancionai prin stabilirea unor salarii mai mici fa de cele prevzute n contractul colectiv de munc. 3.Principiul salarizrii n raport cu pregtirea, calificarea i competena profesional Salarizarea n funcie de nivelul de calificare profesional impune pentru ridicarea stimularea personalului continu a nivelului de pregtire, n folosul att a personalului ct i al

ntreprinderii, deoarece cu ct calificarea profesional este mal nalta, cu att contribuia personalului este mai substanial, ceea justific o salarizare mai nalt. Angajatul cu un nivel de calificare superior produce o valoare superioar pentru firm, i deaceea patronul deseori trimite angajaii la cursuri speciale de perfecionare sau realizeaz unele forme de studiu n cadrul firmei. 4.Principiul salarizrii dup calitatea muncii

Dei aplicarea principiului precedent al salarizrii dum calificare, satisface n marea majoritate a cazurilor i cerinelor cointeresrii pentru prestarea unei munci superioare calitativ, este totui necesar s se pun accent deosebit pe construirea unui sistem de salarizare bazat pe stimularea muncii de calitate superioar, deoarece pot exista situaii n care doi lucrtori avnd aceeai calificare, s dea rezultate diferite din punct de vedere al caliii. Aplicarea principiului salarizrii dup calitatea muncii se reflect n sistemul de salarizare prin prevederea diverselor modaliti de premiere pentru rezultatele deosebite obinute, ca, de exemplu, premii pentru realizarea pe perioade ndelungate de produse superioare calitativ sau a altor premii speciale pentru calitate. 5.Principiul salarizrii n funcie de condiiile de munc n conceperea oricrui sistem de salarizare trebuie s se in seama de condiiile n care se presteaz munca, acordndu-se salarii mai mari celor care i desfoar activitatea n condiii de munc mai grele, diferena de salarizare reprezentnd cheltuielile mai mari strict necesare refacerii sau reproduciei forei de munc. Dac munca respectiv nu va fi remunerat corespunztor, este evident faptul c ar scdea cointeresarea salariailor pentru efectuarea de munci grele i foarte grele. Greutatea muncii trebuie neleas n sens larg, ca greutate muncii, constnd n deosebirile procesului concret al muncii, al intensitii consumului de energie fizic i nervoas sau n condiiile n care se desfoar acest proces, respectiv, a caracteristicilor mediului de munc.

1.2Sistemul tarifar de salarizare

Sistemul tarifar de remunerare a muncii reprezint un ansamblu de normative cu ajutorul crora se nfptuiete diferenierea nivelului salariului pe diferite grupe i categorii de salarizare n funcie de nivelul de calificare, condiiile de munc, intensitatea lucrrilor executate. Sistemul tarifar de remunerare a muncii cuprinde: Sistemul tarifar de remunerare a muncii a muncitorilor Sistemul tarifar de remunerare a muncii a personalului de conducere, de execuie i de

deservire general. Elementele sistemului tarifar: 1. Indicatoarele tarifare de calificare cuprind descrieri i caracterizri ale lucrrilor efectuate de muncitori din toate meseriile proprii diferitor ramuri de producie. Este instrumentul cu ajutorul cruia se stabilete nivelul de calificare al muncitorilor pentru ncadrarea ntr-o anumit categorie de salarizare sau pentru promovarea lui n categoria superioar. Este alctuit din 3 pri:
8

Caracterizarea general a lucrrilor. Sunt descrise lucrrile care trebuie executate de ctre

muncitor pentru categoria de calificare respectiv. De asemenea, se descriu utilajul, instrumentele i materia prim; Cunotine cerinele fa de executant n ceea ce privete cunoaterea tehnicii i Exemple de lucrri pentru proba practic sunt redate i expuse numeroase mostre de tehnologiei pentru a efectua lucrri de categoria respectiv; lucrri concrete care trebuie executate de muncitori conform categoriei de calificare. Deci, indicatoarele tarifare de calificare au funcia de a stabili numrul de categorii de calificare pentru fiecare meserie, de a acorda salarii echilibrate muncitorilor ce execut lucrri de aceeai complexitate, de a ntocmi programe de cretere a nivelului de calificare a personalului. Reeaua categoriilor i coeficienilor tarifari fiecrei categorii i corespunde un interval al coeficientului tarifar, care arat de cte ori nivelul salariului tarifar a muncitorului de categoria respectiv este mai mare dect cel al muncitorului de prima categorie tarifar. n scopul perfecionrii salarizrii muncii angajailor din unitile cu autonomie financiar prin Hotrrea Guvernului RM nr. 743 din 11.06.2002 au fost aprobate: 1. reeaua tarifar pentru muncitorii din unitile cu autonomie financiar (tab.2); 2. calegoriile de salarizare ale Reelei tarifare unice de salarizare (RTUS); 3. coeficieni de complexitate; 4. coeficieni de multiplicitate; 5. lista adaosurilor i sporurilor la salariu; 6. regulamentul privind salarizarea ucenicilor n perioada de instruire profesional. Reeaua tarifar pentru muncitorii din unitile cu autonomie financiar este prezentat n tabelul 1sau anexa 1 Tabelul 1 Reeaua tarifar pentru muncitorii din unitile cu autonomie financiar Categoria de calificare Coeficienii tarifari: a) pentru muncitorii din unitile agricole b) pentru muncitorii din unitile altor ramuri ale economiei naionale
Sursa: completat de autor

I 1,00 1,00

II 1,15 1,26

III 1,32 1,59

IV 1,52 1,81

V 1,75 2,07

VI 2,00 2,36

VII X 2,69

VIII X 3,07

Prezenta reeau tarifar se aplic n mod obligatoriu la stabilirea salariilor tarifare de ctre toate unitile, indiferent de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic.

Mimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria de calificare se stabilete prin negocieri colective ntre persoanele juridice (patroni) i salariai n funcie de posibilitile financiare ale patronului, i se fixeaz n contractele colective. Mrimea concret a salariului tarifar nu poate fi mai mic dect mrimea salariului tarifar pentru categoria I de calificare. Salariile tarifare pentru celelalte categorii de calificare ale muncitorilor se stabilesc prin nmulirea salariului tarifar pentru categoria 1 de calificare, la coeficientul tarifar respectiv. Pentru alte categorii de personal (funcionari administrativi, specialiti i personal de conducere) salariile de funcie se stabilesc prin negociere, conform diapazonului coeficienilor de multiplicare. Muncitorilor de nalt calificare, angajai la lucrri deosebit de importante i de o extrem rspundere, li se pot stabili salari tarifare majorate de la 50 pn la 100 procente fa de salariul tarifar cuvenit conform categoriei de calificare deinute. Salariile tarifare lunare se determin prin nmulirea salariilor tarifare orare la 169 ore. Formele sistemului tarifar: Acordul retribuirea muncii dup cantitatea de producie fabricat sau servicii prestate. Regia retribuirea muncii n funcie de timpul efectiv lucrat. Mixt mbin elemente din acord i regie. Salariul tarifar de baz se calculeaz dup

timpul lucrat, salariul tarifar suplimentar n funcie de ndeplinirea normei de producie i altor indicatori caracteristici pentru acord. Forma n acord poate avea urmtoarele variante: Acord direct retribuirea muncii n funcie de cantitatea de produse sau servicii obinute ntrun interval de timp. Salariul cuvenit muncitorilor se stabilete n baza tarifelor pe unitate de produs sau lucrare, care reprezint retribuirea muncii pentru o unitate de produs. Tarifele n acord se calculeaz n felul urmtor: T un= (Stor*nore)/Npr sau Tun=Stor*Nt, unde T un - tariful unitar n acord Stor salariul tarifar pe or; nore numrul de ore pe schimb; Nt norma de timp; Npr norma de producie pe schimb. Salariul lunar de baz se calculeaz prin relaia:
10

S lun= St=Tuni*Qi, unde St - salariul tarifar i tipul de produs; Qi cantitatea de producie de tipul i. Acord cu prime partea de baz a salariului se calculeaz conform acordului direct, partea suplimentar se stabilete cu ajutorul cotei primei, care poate varia n funcie de criteriile calitative i cantitative alese. Salariul lunar se stabilete prin urmtoarea formul: Slun= St + Prime St salariul tarifar calculat conform acordului direct. Spre deosebire de acordul direct, ndeplinete funcia de motivare a personalului. Acord progresiv partea de baz a salariului se calculeaz conform acordului direct, partea suplimentar n funcie de gradul de ndeplinire a normelor de munc prin aplicarea coeficienilor de majorare, care pot fi difereniai. Salariul lunar se calculeaz prin urmtoarea relaie: Slun=St+Sporul, Sporul = (St/pin)*psn*Ci, pin procentul de ndeplinire al normei de munc; psn procentul de suprandeplinire a normei de munc; Ci coeficientul de majorare a salariului. Salariu n acord progresiv se aplic atunci cnd apare necesitatea sporirii volumelor de producie pentru anumite produse. Un rol deosebit l are stabilirea nivelului de realizare a sarcinilor de munc pentru care remunerarea muncii se efectueaz dup tarife majorate. Poate fi temporar folosit n sectoare-cheie de producie, la un numr restrns de lucrri, etc. Aplicarea acestei forme de salarizare asupra tuturor angajailor de la un anumit sector de producie ar putea duce la rezultate nefavorabile pentru ntreprindere, deoarece crete interesul pentru realizarea sarcinilor de munc din punct de vedere cantitativ fr a ine seama de calitatea lor.

11

 Acord indirect retribuirea muncii personalului din sfera de deservire, ce creeaz condiii pentru desfurarea normal a procesului de producie din activitatea de baz. Esena acestei forme de salarizare const n faptul c mrimea salariului muncitorilor auxiliari depinde direct de rezultatele muncii obinute de muncitorii de baz. Se calculeaz prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit (flux, utilaj, echip), aplicnd urmtoarele formule: Tind = (Stor*nore)/(Nprod i *m); Slun= Tind i *Qi, unde Tind tariful indirect; Stor salariul tarifar pe or; nore - numrul de ore pe schimb; Nprod norma de producie pe schimb a muncitorilor direct productivi; m numrul de obiecte servite; i- tipuri de produse; Qi cantitatea de producie de tipul i. Neajunsul principal este c nu exist o legtur direct ntre mrimea salariului i eforturile depuse de angajai auxiliari, ca consecin avem demotivarea muncitorilor auxiliari. Acord global retribuirea muncii pentru un volum stabilit cu termen de executare fixat, care prevede prime conform cotelor procentuale n cazul ndeplinirii lucrrilor n termen redus. Este utilizat n cazul n care un colectiv de salariai preia spre fabricare unele produse sau spre executare unele lucrri exprimate n uniti fizice. Salariul stabilit prin contract se pltete integral dup realizarea sau recepionarea lucrrilor sau produselor contractate. Prevede premierea muncitorilor pentru reducerea duratei de execuie a lucrrilor. Se aplic prioritar n construcii, agricultur. Poate fi aplicat n cazul formei contractuale de remunerare a muncii. Forma n regie. Salarizarea dup timpul lucrat este cea mai simpl i cea mai veche form de salarizare. De regul, salarizarea n regie se aplic pentru remunerarea personalului de conducere, specialitilor i funcionarilor. De asemenea, se aplic la locurile de munc unde calitatea produselor prezint mai mare importan dect cantitatea acestora. n afar de cele menionate:
12

Productivitatea muncii nu poate fi msurat cu exactitate. Munca nu poate fi normat pentru a se stabili exact timpul necesar executrii lucrrilor. Lucrrile efectuate prezint un grad nalt de risc. Evidena produciei pe fiecare angajat este dificil de controlat sau ar fi prea costisitoare. Regia poate avea urmtoarele variante:

Regia simpl presupune retribuirea muncii n funcie de timpul efectiv lucrat i salariul tarifar pe o unitate de timp corespunztoare categoriei tarifare respective: Slun=Fef*Stor, unde Slun salariul lunar; Fef fondul efectiv de timp; Stor salariul tarifar pe or. Regia cu prime partea de baz a salariului se calculeaz conform regiei simple, iar partea suplimentar - conform cotei primei, care poate fi difereniat n funcie de criteriile alese. Slun= St (regia simpl) + Prime, unde St salariul tarifar. Variantele formelor de remunerare a muncii expuse mai sus pot fi mbinate n dependen de obiectivele i strategia firmei, reprezentnd tehnici de calcul al salariului pentru diferite categorii de personal i diferite condiii de desfurare a procesului de producie. O nou form de remunerare este remunerarea n baz de contract. Aceast form de remunerare include att partea constant, ct i partea variabil dependent de nivelul anumitor indicatori.

1.3

Sistemul de adaosuri i premii la salarii

n afar de salariul de baz, salariaii beneficiaz i de anumite sporuri la salariu care se

stabilete prin contractul colectiv de munc. Fiecare ntreprindere stabilete propriul sistem de sporuri i premii, precum i normele acestora, n procente fa de salariul tarifar sau n sume fixe. Spor pentru intensitatea muncii: este acordat muncitorilor pentru ritmul ncordat al muncii. Patronii n comun cu sindicatele acord muncitorilor angajai la aceste locuri de munc spor pentru intensitatea muncii, mrimea cruia constituie 30% din saleriul tarifar. Intensitatea muncii nu poate fi similar pentru toate locurile de munc i poate s difere n funcie de gradul de automatizare a lucrrilor de munc, tipul muncii etc. Avnd n vedere c faptul c intensitatea muncii difer, este necesar o difereniere pe trepte a sporului, n funcie de gradul de
13

intensitate a muncii. Aceasta, la rndul su este foarte dificil de stabilit. n criteriul dup care se pote stabili gradul de intensitate a muncii poate servi volumul de produse i lucrri realizate. ns nici acest criteriu nu poate fi cosiderat cel mai adecvat, deoarece ndeplinirea volumului de produse sau lucrri nu depinde numai de intensitatea muncii angajatului ci i de ali factori: vrsta, starea sntii, vechimea n munc etc. Spor pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de munc: munca prestat este programul normal de munc i poate avea un interes dublu, att pentru patron ct i pentru angajai.Pe de o parte patronul solicit ca angajaii s lucreze suplimentar peste programul normal de munc n vederea: - realizrii volumului de produse ntr-un termen mai scurt fa de cel planificat; - prevenirii sau nlturrii unor situaii care ar putea provoca degradarea sau materiilor prime, materialelor i produselor; - recuperrii restanelor la produsele pe care le are n ntreprinderea din lipsa de materii prime, energie etc. Pe de alt parte angajatul, fiind contient de faptul c orice or lucrat suplimentar peste programul normal de munc i este remunerate cu salariu suplimentar, sunt interesai a lucra suplimentar Peste programul normal de munc n vederea sporirii veniturilor salariale. Utilizarea muncii peste programul normal de munc i poate adduce unele prejudicii ntreprinderii, sau poate cauza unele mbolnviri ale personalului, cu consecine economice negative Pentru ntreprindere. n vederea evitrii unor asemenea consecine, este necesar de reglamentat prin lege numrul de ore care pot fi lucrate suplimentar. Unui plafon maxim, lunar sau anual, de ore suplimentare care poate reduce ntr-un fel, cazurile de mbolnvire a angajailor, precum i alte prejudicii de ordin economic aduse ntreprinderii. n general primele dou ore lucrtoare suplimentar se pltesc n plus cu cel puin 50% din salariul unitar de timp, pentru orele lucrate suplimentar n mrime de 100% din salariul tarifar. Spor pentru munca prestat n timp de noapte: conform codului muncii a Republicii Moldova munca n timp de noapte este considerat acea care se presteaz n intervalul cuprins ntre orele 22 i 6. mrimea sporului constituie 50% din salariul de baz i se calculeaz n raport cu numrul de ore prestate noaptea. De fapt, patronii sunt cei interesai pentru folosirea muncii n timp de noapte, deoarece acesta duce la: produs;
14

distrugerea

mrimea volumului de producie n vederea satisfacerii cererii pe pia a acestui

optimizarea proceslui de producie; utilizarea mai eficient a investiiilor capitale, n special a ncperilor etc. n acela timp, muca prestat n timp de noapte provoac unele prejudicii angajailor. De

aceea, este oportun de a se evita, cnd este posibil, munca n timp de noapte, ntru ct aceasta poate agrava starea sntii angajailor. Spor pentru munca prestat n zilele de odihn: munca n zilele de odihn este utilizat, de fapt n acele uniti economice n care ntreruperea activitii lor ar putea aduce mari prejudicii economiei naionale n ansamblu, dar i la alte ntreprinderi. n vederea evitrii unei situaii deficile n economia de pia se impune utilizarae muncii att n zilele de odihn ct i n cele de srbtoare. Pentru munca prestat n zilele de odihn angajaii sunt recompensai cu timp liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile. n cazrile n care recompensarea cu timp liber este imposibil n acest termen, orele respective se pltesc cu o majorare de 100% din salariul tarifar. Spor pentru munca prestat n zilele de srbtoare: n conformitate cu legislaia Republicii Moldova zilele considerate ca srbtori legale sunt: l ianuarie Anul Nou 7-8 ianuarie Srbtoarea de Crciun 8 martie Ziua Internaional a Femeii 1mai Ziua Internaional a oamenilor muncii 9 mai Ziua Victoriei asupra fascizmului 27august Ziua Independenei Republicii Moldova 11 august Srbtoarea Naional Limba noast cea romn A doua zi de pati Patele Blajinului Hramul bisericii. Pentru timpul lucrat n aceste zile este stabilit un spor de 100% din salariul tarifar pentru salariaii care sunt remunerai n acord sau unitate de timp. La solicitarea salariatului care a prestat munca n zi de srbtoare i se poate acorda o alt zi de odihn. Spor de vechime n munc: pentru angajaii din sectorul bugetar vechimea n munc cuprinde ntreaga perioad de activitate profesional a acestora, indiferent dac au activat n una sau mai multe instituii bugetare. Pentru angajaii din unitile economice vechimea netrerupt n munc include numai timpul lucrat ntr-o singur unitate economic. n asemenea cazuri, unitile economice vor ntlni dificulti n vederea atragerii persoanelor cu experien ndelungat de munc, deoarece acesta contientiznd faptul c n urma desfacerii contractului individual de munc pot pierde sporul de vechime n munc, nu vor dori ncheierea unui nou contract individual de munc. innd seama
15

cangajaii cu vechime n munc ndelungat ndeplinesc cu mai mare competen sarcinile i obligaiunile de munc, indiferent de ramura sau domeniul de activitate. n alte cazuri ar fi binevenit ca vechimea n munc s cuprind perioada de timp n care persoana a activat n uniti economice din aceeai ramur a economiei naionale. Pentru atragerea persoanelor cu experien ndelungat n muc este necesar pstrarea sporului de vechime n munc, indiferent dac aestea au activat n una sau mai multe uniti economice. De fapt, patronii acord acest spor pentru combaterea fluctuaiei personalului, prin meninerea indirect a acestuia n unitatea respectiv. Pentru acesta patronii pot ntroduce un spor de fedilitate, acordat n funcie de numrul de ani lucrai n firma respectiv. Pentru aceasta patronii pot introduce un spor de fidelitate, acordat n funcie de numrul de ani lucrai n firma respectiv. Pentru abateri disciplinare n munc sporul de vechime n munc poate fi diminuat sau suspendat pe o perioad anumit de timp n funcie de gravitatea abaterilor. Sistemul de premii:Premiile reprezint un supliment la salariu ce se acord salariailor pentru realizarea unor performane deosebite. Premierea angajailor se face n conformitate cu regulamentele aprobate de patron n comun acord cu sindicatele. Sursele din care se pltesc premiile pentru cointeresarea personalului sunt: a) fondul de premii constituit, de obicei, n limita de 10% din fondul de salarii; b) fondul de participare a organizaiilor la profitul net. Mrimea acestui fond se stabilete de ctre consiliul de administraie. Problema creterii rolului stimulator al premiilor trebuie rezolvat, n primul rnd, prin folosirea unor indicatori, al cror ndeplinire sau depire ar asigura o mbuntire a rezultatelor finale a activitii ntreprinderii. Premierea muncitorilor se efectueaz conform unor indicatori concrei. Ca indicatori utilizai pentru premierea muncitorilor pot fi: a) creterea productivitii muncii; b) mbuntirea calitii produselor, lucrrilor i serviciilor, lipsa reclamaiilor fa de produse, lucrri i servicii din partea consumatorilor etc; c) nsuirea tehnicii noi i a tehnologiei avansate; d) stimularea reducerii cheltuielilor materiale. In cazul premierii muncitorilor angajai se recomand de folosit caracterizeaz nemijlocit deservire i reparaie, asigurarea continu a locului de munc cu tot necesarul etc. indicatorii ce mbuntirea calitii muncii cum sunt: reducerea cheltuielilor pentru

16

Pentru premierea personalului de conducere, de execuie i de deservire general trebuie s se prevad acele criterii de premiere care s asigure obinerea unor rezultate finale de munc deosebite i anume: - folosirea mai intens a potenialului de producie; - creterea productivitii muncii; - reducerea cheltuielilor; - sporirea volumului vnzrilor. Mrimea premiilor muncitorilor se stabilete n mod difereniat n funcie de importana i complexitatea lucrrilor efectuate. Pentru ca premiile s fie ct mai eficace este necesar n primul rnd, s fie corect, adic s reflecte n mod ibiectiv importana contribuiei deosebite aduse de ctre salariatul premiat.

1.4 Determinarea costului utilizrii resurselor umane la ntreprindere pe piaa bunurilor imobile.(conform datelor initiale)
1.Determinarea valorii fondului anual de salarizare FS= 100 MF MC CM CR Unde: MF mijloace fixe; MC mijloace circulante; CM cheltuili de materiale; CR cheltuieli de reparie; FS = 100 33 16 12 2 = 37 % - din volumul de lucrari: FS = 37% * Vl - pentru personal administrativ(20%): FSp.a = 0,20 * 3160,54 = 623,11 mii,lei - pentru personal operational(80%): FSp.o = 0,80 * 3160,54 = 2528,43 mii,lei (2) FS = 0,37 * 8542 = 3160,54 mii,lei (1)

17

2.Reapartizarea fondului de salarizare annual al personalului operational pe categoriile de lucrari - servicii de evaluare (53%): Sev = 0,53 * FSp.o = 0,53 * 2528,43 = 1340,07 mii,lei/an - expertiza tehnica (11%): Sexp.teh = 0,11 * FSp.o = 0,11 * 2528,43 = 278,13 mii,lei/an - servicii de intermediere (12%): Sinter = 0,12 * FSp.o = 0,12 * 2528,43 = 303,41 mii,lei/an - organizarea de licitatii (24%): Org.lic = 0,24 * FSp.o = 0,24 * 2528,43 = 606,82 mii,lei/an 3.Detereminarea fondului de salarizare lunar - pentru personal administrativ: FSp.a = 623,11 / 12 = 52,68 mii,lei/lunar - pentru personal operational: Sev = 1340,07/12 = 111,67 mii,lei/lunar Sexp.teh = 278,13/12 = 23,18 mii,lei/lunar Sinter = 303,41/12 = 25,28 mii,lei/lunar Org.lic = 606,82 = 50,51 mii,lei/lunar 4.Determinarea tipurilor de lucratori si categoriilor de salarizare Functia 1.director 2.contabil 3. secretar 1.evaluator 2.Exp.teh. - personalul administrativ categoria media (15 - 17) (7-14) (8-13) (8-14) (9-15) 16 11 11 11 12 8

- personalul operational (inginer de alte specialitati) 3.Sint.Agent imobiliar(7-10)

4.Org.licit. Estimator licitatiei(7-10) 8

18

5.Determinarea coeficientului de ajustare a categ.I de calificare C = categ.I de calif.UAF/categ.I de calif.UB = cat I UAF/cat I UB = 900/600 = 1,5 Conform retelei tarifare unice determinam salariul mediu Director Contabil Evaluator Exp.tehn. (16) (900-1200)*1,5=1350-1800 (11) (780-1040)*1,5=1170-1560 (11) (780-1040)*1,5=1170-1560 (12) (800-1065)*1,5=1200-1599 (720-960)*1,5=1080-1440 media: 1800 lei 1500 lei 1500 lei 1400 lei 1250 lei 1200 lei

Agent imobiliar (8)

Estimator licitatii (8) (720-960)*1,5=1080-1440 6.Determinarea numarului de muncitori - personal operational:

FS eval = 116,67 mii lei/luna:1,5 = 74 persoane FS exp.teh.= 23,18 : 1,4 = 16 persoane FS ag.m = 25,28 :1,25 = 20 persoane FS org.lic.= 50,51 : 1,2 = 42 persoane Personal operational = 74 + 16 + 20 + 42 = 152 persoane - personal aministrativ : FS adm = FS lun:Sp.a = 52,68 : 1,8 = 30 persoane Numarul total de muncitori = 152 + 30 = 182 persoane Repartizarea salariului pentru personalul operational Tabelul 3 Nr. 1 Funcia Evaluator a)Eval.coordonator b)Eval. cat I c) Eval. cat II d)Eval. fr categ. Agent imob. Coordonator Agent imob.catI Agent imob Expertiza teh. Nr. de uniti 74 7 14 23 30 20 1 4 15 16 Categ. de salarii 14 13 11 8 10 9 8 Grila de salarizare 1260-1680 1230-1635 1170-1560 1080 - 1440 1140 - 1522,7 1110-1485 1080-1440 Salariu l lunar 1,68 1,5 1,4 1,2 1,45 1,3 1,2 Fondul de salarizare(mii,lei) 1211,52 141,12 252 386,4 432 295,8 17,4 62,4 216 258
19

Ingin.const.coordon categoria I categoria II categoria III fara categorie Estimator licitatie Coordonator Estimator licitatie Estimator licitatie Total

1 2 3 4 6 42 4 15 23 152

15 14 13 12 10 10 9 8

1305-1740 1260-1680 1230-1635 1200-1597,5 1140-1522,7 1140-1522,7 1110-1485 1080-1440

1,7 1,55 1,5 1,4 1,1 1,4 1,3 1,15

20,4 37,2 54 67,2 79,2 618,6 67,2 234 317,4 2383,92

Repartizarea salariului pentru personalul administrativ Tabelul 4 Denumirea func iei Manager general Manager dep. de eval. Manager dep. exp. teh. Manager dep. org. licit Manager dep. market. Manager dep. res. um. Manager dep. finane Manager dep. de serv. de func. aux Secretar Contabil sef categoria I Contabil II Casier Paza oferi Total Nr. Cat. de muncit. salarizare 1 20 1 17 1 19 1 17 1 17 1 17 1 19 1 3 1 2 3 3 5 5 30 16 11 18 13 11 6 3 5 Grila de salarizare 1650 2205 1425 1890 1575 2100 1425 1890 1425 1890 1425 1890 1575 2100 1350 1800 1170 1560 1500 1995 1230-1635 1170 1560 1020 1357 930 1245 990 1320 Salariul lunar unit 2,2 1,8 2 1,7 1,65 1,75 2 1,7 1,4 1,9 1,5 1,4 1,2 1,1 1,3 Fondul de sal. Anual(mii,lei) 26,4 21,6 24 20,4 19,8 21 24 20,4 50,4 22,8 36 50,4 43,2 66 78 524,4

7.Contribuii la asigurri obligatorii CAO = CAM + CAS = 3,5% + 23% CAO = 26,5% * FS CAO p.o = 26,5% * FSsop = 0,265 * 2383,92 = 631,74 mii, lei CAO p.a = 26,5% * FSsop = 0,265 * 524,4 = 138,96 mii,lei

1.5. Eficiena utilizrii resurselor umane

20

Problemele productivitii muncii n toate ramurile economiei naionale au preocupat i continu s preocupe gndrea economitilor deoarece productivitatea muncii constituie unul din factorii economici de prim importan n toate ornduirile sociale. Definirea productivitii muncii, precum i elaborarea unui sistem de indicatori adecvai cu ajutorul crora s se determine nivelul acesteia se situeaz n prezent n centrul ateniei specialitilor, att sub aspectul fundamentrilor teoretice, ct i al aspectelor practice. Productivitatea muncii reprezint rodnicia sau eficiena muncii n procesul de producie. Aceasta se exprim prin cantitatea de produse obinute cu un anumit consum de munc. Creterea productivitii muncii reprezint procesul prin care acelai volum de munc social se concretizeaz ntr-un volum sporit de bunuri materiale. n virtutea diviziunii sociale a muncii, aceasta se repartizeaz pe diferite ramuri i ntreprinderi din economia naional. Ca urmare munca este, pe de o parte, munc individual, n sensul de munc a muncitorului, a ntreprinderii sau a ramurii de producie luate separat, iar pe de alt parte este munc social, ca munc depus n cadrul diviziunii sociale a muncii, ca munc socialmente necesar. Aceste dou aspecte ale muncii individual i social se reflect n mod corespunztor n dou aspecte ale productivitii muncii. Productivitatea muncii individuale este productivitatea muncii pe om, ntreprindere sau ramur, n condiii specifice de nzestrare, calificare, intensitate etc. Ca indicator al productivitii muncii individuale se ia media produciei pe muncitor obinut n unitatea de timp, sau timpul pe unitatea de produs. Productivitatea muncii sociale este dat de munca depus n condiii medii de calificare, de nzestrare tehnic, de intensitatea muncii care caracterizeaz o anumit etap de dezvoltare a produciei sociale. Msura productivitii muncii sociale este timpul de munc socialmente necesar pentru producerea unitii de produs. Cu alte cuvinte, productivitatea muncii sociale este productivitatea muncii realizat n condiiile sociale medii care caracterizeaz o ornduire sau alta, o etap sau alta a dezvoltrii produciei sociale. Reiese c productivitatea muncii sociale nu trebuie considerat ca o sum sau o medie aritmetic a productivitii muncii individuale. n ultim esen ea exprim deci eficiena muncii n ntreaga economie naional. Productivitatea muncii, ca expresie concentrat a dezvoltrii forelor de producie, se caracterizeaz prin multiple aspecte i corelaii tehnice. Dinamica ei oglindete influena reciproc dintre elementele de producie, reflectnd o serie de raporturi cu caracter tehnic: dintre obiectul muncii i mijloacele de munc, dintre tehnologie i sistemul mijloacelor de munc, dintre diferitele elemente ale tehnicii, precum i interaciunea dintre tehnic i fora de munc n procesul muncii.

21

Wb = Wpl =

Vl 8542 = = 46,93mii, lei / persoana Nm 182

Vl 9139,94 = = 49,41mii, lei / persoana Nm 185

.In cazul dat rezulta ca cantitatea de produse obinute pentru volumul de lucrari cu valoare de 8542 este de 46,63 mii,lei pentru o persoana,iara din perioada planificata unde valoare volumului de lucrari este mai mare si productivitatea este mai mare. Creterea productivitii muncii reprezint procesul prin care acelai volum de munc social se concretizeaz ntr-un volum sporit de bunuri materiale.

22

Capitolul II.Mijloacele fixe ale ntreprinderii

2.1 Defnirea i clasificarea mijloacelor fixe
Pentru realizarea oricrui proces de producie sunt necesare resurse: 1.resurse tehnice, 2.resurse materiale, 3.fora de munc (resurse umane). Resursele tehnice reprezint active materiale pe termen lung numite fonduri fixe. Fondurile fixe reprezint totalitatea valorilor materiale, care au durata ndelungat de funcionare util, exprimarea bneasc a acestora reprezinta mijloacele fixe. Mijloace fixe sunt active materiale (mijloace de munc), al cror pre unitar depete plafonul stabilit de legislaie (1000 lei) i care sunt prevzute pentru utilizare pe o durat mai mare de un an n activitile de producere, comerciale i de alt natur. Clasificarea mijloacelor fixe, precum i duratele de funcionare util a fiecrei familii de mijloace fixe sunt prezentate n Catalogul mijloacelor fixe i activelor nemateriale, aprobat prin Hotrrea Guvernului RM nr.338 din 21.03.2003 (MO nr.62-66 din 04.04.2003) /19/. Obiectele se consider incluse n componena mijloacelor fixe din momentul punerii lor n funciune n baza documentelor perfectate n modul cuvenit. Unitatea de eviden a mijloacelor fixe este obiectul de inventar. Mijloacele fixe se clasific n: mijloace fixe productive; mijloace fixe cu destinaie neproductiv. pasiv (cldiri productive, edificii etc.); activ (utilaj, maini, mijloace de transport, inventar, instrument etc.).

Mijloacele fixe productive particip n procesul de producie i se mpart n dou grupe:

Mijloacele fixe productive active joac un rol predominant n eficiena utilizrii mijloacelor fixe productive. Mijloacele fixe cu destinaie neproductiv particip la deservirea salariailor ntreprinderii (case de locuit, obiecte cu destinaie medical i social-cutural). n cadrul fiecrei ramuri a economiei naionale mijloacele fixe se mpart n urmtoarele grupuri:

23

1.Cldiri Cldiri se consider construciile arhitecturale destinate pentru crearea condiiilor de munc, de trai, de deservire social-cultural a populaiei i a condiiilor de depozitare a valorilor materiale. Cldirile se mpart n cldiri construite din: beton armat cu rezisten sporit; blocuri de piatr cu mortar din ciment; crmid ars, piatr cioplit, blocuri din clcar tiat; blocuri uoare fr schelet; lemn, argil etc. Dup destinaie i modul de utilizare construciile speciale se mpart n : construcii subterane (perei-sprijin, tuneluri i canale, fntni, sonde etc.); construcii n form de rezervoare (rezervoare pentru depozitarea produselor petroliere, turnuri de ap etc.); construcii terestre (drumuri auto i ci ferate, terenuri sportive, estacade etc.); construcii de nlime (couri de fum, antene etc.); construcii hidrotehnice (baraje, canale de navigaie etc.); alte construcii.

2.Construcii speciale

3.Instalaii de transmisie Instalaii de transmisie se consider instalaiile cu ajutorul crora se realizeaz transportul de energie electric termic sau mecanic, precum i transportul de informaie, de substane lichide, gazoase etc.(cabluri de curent electric, gazoducte, apeducte, canalizri). 4.Maini i utilaje, inclusiv: maini i unelte de for; maini i unelte de lucru; aparate i instalaii de msurare; tehnica de calcul; alte maini i utilaje, inclusiv automate.

5.Mijloace de transport Mijloace de transport sunt mijloacele fixe care servesc la transportarea cltorilor i mrfurilor, care nclud: transport feroviar; transport auto;
24

transport aerian; transport naval.

6.Unelte i scule, inventar de producere i gospodresc Unelte i scule sunt mijloacele de munc manuale i mecanizate. 7.Animale de producie i reproducie Acest grup cuprinde animalele de munc, animalele de reproduie. 8.Plantaii perene Plantaii perene reprezint plantaiile artificiale perene, indeferent de vrst. La ele se raport: plantaiile de pomi fructiferi de toate speciile; plantaiile viticole; spaiile verzi i plantaiile decorative; gardurile vii; plantaiile din grdinile botanice.

9.Alte mijloace fixe La alte mijloace fixe se raport: fondurile de carte, valorile muzeale, animalele parcurilor zoologice i circurilor etc. 10.Cheltuieli capitale pentru ameliorarea terenurilor Din aceast categorie fac parte cheltuielile ce nu au caracter de inventar, cele prevzute pentru realizarea msurilor tehnico-culturale de ameliorare de suprafa a terenurilor cu destinaie agricol, efectuate din contul investiiilor capitale (nivelarea terenurilor, defrisarea terenurilor pentru artur, curirea cmpurilor de pietre i bolovani, curirea bazinelor de ap etc.).

2.2 Evidena mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ale ntreprinderii se evideniaz prin indicatori n uniti fizice i uniti valorice. Indicatorii in uniti fizice exprim numrul de uniti ale mijloacelor fixe pe fiecare categorie i pe fiecare tip,(ex.numrul motoarelor,numrul liniilor tehnologice de fiecare tip ,numrul blocurilor etc.),aceti indicatori nu pot exprima volumul total al fondurilor fixe ale firmei. Din acest cauz pentru evaluarea mijloacelor fixe este necesar de folosit indicatorii valorici care reprezint volumul total al mijloacelor fixe,structura i dinamica lor. Mijloacele fixe pot fi evideniate la urmtoarele valori: Valoarea de intrare a obiectului activelor materiale pe termen lung const din valoarea de cumprare, inclusiv taxele vamale i taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumprate,

25

prevzute de legislaie, cheltuieli de aducere a activului achiziionat n starea de lucru pentru utilizarea previzibil a lui. Cheltuieli de aducere a activului n starea de lucru cuprind: cheltuielile pentru pregtirea terenului de construcie; cheltuielile de transport i achiziionare; cheltuielile de montaj, instalare; cheltuielile de salarizare a specialitilor, de exemplu, a arhitecilor i inginerilor.

Valoarea de bilan a mijloacelor fixe reprezint valoarea de intrare (Vin), corectat cu uzura acumulat (Ua). La data ntocmirii bilanului contabil activele materiale pe termen lung sunt evaluate dup valoarea de bilan (Vb) : Vb = Vin - Ua, Valoarea rmas suma net (valoarea bunurilor materiale utilizabile), pe care ntreprinderea prevede s o obin la expirarea duratei de utilizare a activului (subansamblurile, piese de completare, elemente de construcii, noduri utilizabile etc). Valoarea de nlocuire valoarea mijloacelor fixe n preuri actuale,adic cheltuielele necesare pentru reproducia lor n condiiile contemporane.

2.3 Uzura mijloacelor fixe

Uzura mijloacelor fixe reprezint repartizarea sistematic a valorii uzurabile a mijloacelor fixe n decursul duratei de funcionare util. Exist dou tipuri de uzur: Uzur fizic este pierderea unor capacitai,proprietai i caliti ale fondurilor fixe in urma funcionrii lor. Uzur moral devalorizarea fondurilor fixe n timp pn la expirarea termenului de exploatare.Uzura moral a activelor are loc odat cu schimbarea tehnologiei produciei sau perfecionarea acesteea, modificarea cererii pieei la produsele fabricate, serviciile prestate, precum i n urma restriciilor juridice. Durata de funcionare util reperzint durata de utilizare n ,,ani,, a mijlocului fix n decursul creia n rezultatul exploatrii se obine avantaj economic. Durata de funcionare util a mijloacelor fixe uzurabile la ntreprindere poate fi mai scurt dect durata fizic de serviciu. Uzura mijloacelor fixe este inclus n componena costului produciei (serviciilor, lucrrilor), i anume, n componena consumurilor indirecte.

26

La calcularea uzurii activului pot fi aplicate diverse metode: metoda casrii liniare; metoda proporional volumului produselor (serviciilor); metoda soldului degresiv: a).metoda cumulativ; b).metoda regresiv; Metoda casrii liniare conduce la defalcri uniforme pe toat durata de funcionare util a activului. Suma uzurii (U) se calculeaz prin nmulirea valorii uzurabile (MF) cu norma uzurii a activului (Nuz): U = (MF x Nuz ) : 100 , (%) ns norma de uzur se calculeaz ca raportul dintre 1 i durata de funcionare utila a acestora: Nuz= 1: DF u Ex: durata de funcionare util de mijloace fixe sunt prezentate n Catalogul mijloacelor fixe i activelor nemateriale, aprobat prin Hotrrea Guvernului RM nr.338 din 21.03.2003 (MO nr.62-66 din 04.04.2003) /19.Conform datelor iniiale avem c durata de funcionare util este: a) tehnica de calcul 3ani b) mijloace de transport 7 ani c) mobilier 5 ani Determinm norma de uzur:
TC Na =

1 1 = 100 =33,3 % TC 3 DFU 1 1 = 100 =14,29 % MT 7 DFU 1 1 = 100 = 20% Mo 5 DFU

N aMT =

Mo Na =

Uzura mijloacelor fixe se mai calcula i ca raportul dintre marimea mijloacelor fixe i durata de funcionare util: U= MF: DF u Ex: calculam uzura conform datelor iniiale
TC TC U a = (TC N a ) 100% = (1240,3 33,3) 100 = 413,02mii, lei MT MT U a = ( MT N a ) 100% = (1353,1 14,29) 100 = 193,36mii, lei

27

U aMo = ( M O N aMo ) 100 = (225,5 20) 100 = 45,1mii, lei

Concluzii: Conform calculilor de mai sus rezult c cel mai mare grad de uzur l au tehnica de calcul i mijloacele de transport,ns cel mai mic grad l au mobilieru. 2.Metoda proporional volumului de producie Ua = MF Pi Cp

U a = MF N a Na = Pi Cp

Casarea valorii amortizabile a activului proporional volumului produselor (serviciilor) prevede trecerea la consumuri i cheltuieli a sumei uzurii n funcie de volumul produselor fabricate. 3.Metoda soldului degresiv mrimea uzurii calculate pe toat durata de funcionare util a activului se micoreaz permanent. Din aceasta metoda fac parte: - metoda cumulativ; - metoda regresiv; Metoda cumulativ se folosete pentru determinarea normei anuale de amortizare,un U a = MF N ai N ai = DFu (t i 1) coeficient cumulant calculat ca suma numarului de ani din durata de functionare utila a obiectului.

t
i =1

Aceast metod este eficient pentru calcularea amortizrii mainilor,utilajelor i tehnicii cu un nivel nalt de uzur moral. Metoda regresiv foloseste norma de amortiyare stabil pentru fiecare an de exploatare a mijloacelor fixe,ns suma amortizrii se calculeaz nu de la valoare de intrare ci de la valoare rmas.Totodat suma anual a amortizrii poate fi mulit la un coeficient numit coeficient de regresie(b i ),a crei valoare se stabileste de firm n dependen de necesitatea accelerrii,recuperrii sumei investite n mijloce fixe. U a = Vram N a bi

28

Conform particularitii acestei metode n ultimul an de funcionare a obiectului se include n suma amortizrii toat valoare lui restant.

2.4 Eficiena utilizrii mijloacelor fixe

Eficiena utilizrii mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre mrimea efectului obinut i mrima efortului depus i se concretizeaz n creterea mai rapid a rezultatelor obinute fa de efortul depus. n practica analitic eficiena utilizrii mijloacelor fixe de producie se determin cu ajutorul urmtorilor indicatori calitativi: 1) Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determin ca raportul dintre volumul produciei fabricate i valoarea medie anual a mijloacelor fixe de producie; acesta poate fi calculat prin formula (5): Rmf = VPF , MF

n care: VPF - volumul produciei fabricate; MF - valoarea medie anual a mijloacelor fixe de producie. Ex:conform datelor initiale avem: R
b mf

Vl b MF Vl pl MF
pl b

8542 = 3,03 2818,86 9139,94 = 3,18 2875,24

pl Rmf =

Concluzii:randamentul din perioada planificata este mai eficient deoarece are o valoare mai mare decit randamentul din perioada de baza. 2) Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers proporional cu randamentul mijloacelor fixe i reflect valoarea medie a mijloacelor fixe de producie ce revine la un leu producie fabricat : MF VPF

Cmf = Ex: din datele initiale C

b mf

MF b Vl
b

2818,86 = 0,33 8542

pl C mf =

MF pl 2875,24 = = 0,31 9139,94 Vl pl

29

Concluzii:urmarind acest indicator observam ca capaciatea mijloacelor fixe din perioada planificata este mai eficienta decit capacitatea mijloacelor fixe din perioada de baza deoarece este mai mic. 3)Inzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflect valoarea medie anual a mijloacelor fixe de producie ce revine la un muncitor :

I mf =

MF , N ms

Unde: Nms - reprezint numrul mediu scriptic al muncitorilor Ex: din datele initiale I mf = I mf MF b 2818,86 = = 15,48 b 182 N sm

MF pl 2875,24 = = = 15,54 pl 185 N sm

Concluzii:Inzestrarea muncii cu mijloace fixe din perioada planifiact este mai eficient decit cea din perioada de baz deoarece cu ct este mai mecanizat lucrul cu att ntreprinderea obine o productivitate mai mare.

2.4.1 Dinamica mijloacelor fixe

Valoare mijloacelor fixe ale unei firme poate fi modificat n timp att pe baza procurrii i includerii n funciune a fondurilor noi,ct i pe baza scoaterii din funciune a unor fonduri. Indicatorii eficienii utilizrii mijloacelor fixe se calcul ca mrimi medii,sub influena diferitor factori i schimb valorie n dinamic. Pentru ca ntr- firm sa existe un management performant,firma trebuie s studieze dinamica indicatorilor i in primul rnd dinamica randamentului mijloacelor fixe. Ex:conform datelor initiale avem urmatoarele cerinte: 1.determinarea dinamicii randamentului mijloacelor fixe: I Rmf = 2.determinare dinamicii volumului de lucru: V = Vl pl Vl b = 9139 .94 8542 = 597,94 mii.lei 3.determinare volumului de lucru a randamentului mijloacelor fixe: Rmf = Vl MF Vl = Rmf MF
pl RMF 3,18 = = 1,05 b RMF 3,03

Vl

Rmf

pl b = ( RMF RMF ) MF pl = (3,18 3,03) 2875,24 = 431,29mii, lei

30

4.determinarea volumului de lucru a mijloacelor fixe:

b Vl MF = ( MF pl MF b ) RMF = (2875,24 2818,86) 3,03 = 170,83mii, lei

5.determinarea diferentei dinamicii dintre volumul de lucru a randamentului mijloacelor fixe si volumului de lucru a mijloacelor fixe: Vl = Vl RMF Vl MF = 431,29 + 170,83 = 602,12mii, lei Concluzii: Cresterea indicatorilor n dinamic exprim n mare parte sporirea eficienei utilizrii mijloacelor fixe.

31

Capitolul III.Mijloacele circulante

3.1 Componena i sursele de formare ale mijloacelor circulante
Mijloacele circulante sunt mijloace aflate n circulaie n decursul fiecrui ciclu de producie i reprezint totalitatea mijloacelor bneti, plasai n fonduri circulante de producie i fonduri de circulaie. Fondurile circulante de producie constau din: rezerve de producie materiale de baz, elemente de construcii, materiale auxiliare, obiecte de mic valoare i scurt durat; mijloace n procesul de producie producia n curs de execuie, cheltuielile perioadelor viitoare. Fondurile de circulaie constau din: mijloacele n calculele cu clieni; mijloacele bneti pe contul de decontare; mijloacele bneti n cas.

Spre deosebire de mijloacele fixe, mijloacele circulante: particip doar ntr-un ciclu de producie; n decursul circuitului economic i transform forma lor fizic iniial; i transfer pe deplin costul lor n produsul executat.

Din elementele fondurilor circulante fac parte i obiecte de mic valoare i scurt durat. Acestea sunt mijloace de producie ce cost pn la 1000 lei i au o durat de exploatare pn la 1 an. Principalele surse de formare ale mijloacelor circulante sunt: 1) sursele proprii fondul statutar, profitul i uzura acumulat; 2) sursele mprumutate datorii pe termen scurt. Datoriile sunt surse de finanare externe, puse la dispoziia ntreprinderii de bnci, alte instituii financiare, furnizori, teri pentru care ntreprinderea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Datoriile pe termen scurt sunt cu termenul de achitare nu mai mare de un an i includ: datorii financiare sub form de credite bancare i mprumuturi primite; datoriile comerciale sub form de datorii fa de furnizori i fa de ali antreprenori; datoriile calculate, sub form de datorii fa de personal, privind retribuirea muncii, datoriile privind asigurrile.

3.2 Eficiena utilizrii mijloacelor circulante

32

Pentru evaluarea eficienei utilizrii mijloacelor circulante se folosesc urmtorii indicatori: 1) Coeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante (Kr) reprezinta unul din indicatorii eficientei mijloacelor circulante care se calculeaza ca raportul dintre volumul anual al productiei si valoarea medie anuala a mijloacelor circulante, conform formulei . Acest indice caracterizeaza volumul serviciilor prestate ce revine unui leu al costului mijloacelor circulante. Kr = Exemplu: Kr = 8542 / 1366,72 = 6,25 Unde: Vl volumul lucrarilor MC- valoarea medie anuala a mijloacelor circulante V MC

2) durata medie a unei circulaii (n zile) (10): D= 360 , Kr

unde 360 numrul zilelor pe an. Rezervele de baz pentru accelerarea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante sunt urmtoarele:

- perfecionarea sistemului de achitare pentru lucrrile executate;

micorarea rezervelor de producie; micorarea volumului produciei n curs de execuie; accelerarea ciclului de producie. D = 360 / 6,25 = 57,6 zile Concluzii: Volumul roductiei ce revine la un leu al costului mijloacelor circulante este de 6,25

Exemplu:

33

Capitolul IV. Costul productiei

4.1 Componena consumurilor i cheltuielilor
Producerea bunurilor materiale, comercializare de marfuri, precum si prestari servicii este legata de consumarea rsurselor materiale, financiare si umane. Consumurile care se atribuie produsului finit si serviciilor prestate formeaza costul acestora. Consumuri - reprezint resurse utilizate pentru fabricarea produselor i prestarea serviciilor n scopul obinerii unui venit. Distingem consumuri: directe i indirecte; variabile i constante. Consumuri directe reprezint consumurile identificate nemijlocit pe un anumit produs sau obiect de cheltuieli. Consumuri directe cuprind: consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii (de manoper), consumurile privind contribuiile la asigurrile sociale i medicale.

Consumuri indirecte reprezint consumuri care nu pot fi identificate direct pe un produs sau alt obiect concret de cheltuieli. Consumuri indirecte de producie cuprind consumurile aferente deservirii i conducerii subdiviziunilor de producie, care nu pot fi incluse n mod direct n costul produselor finite (serviciilor prestate); aici fac parte: plata de arend, uzura mijloacelor fixe, paza, iluminarea, nclzirea, ntreinerea personalului administrativ al seciei, reparaiile curente etc. Consumuri variabile sunt consumurile care se modific n raport cu volumul produciei, lucrrilor executate, serviciilor prestate. Consumurile variabile pe o unitate de produs rmn neschimbate n cadrul ntregii zone de relevan, iar mrimea total a consumurilor variabil este o funcie liniar n raport cu volumul de activitate. Consumuri constante sunt consumurile care rmn constante ntr-un anumit diapazon de modificri, indiferent de modificrile volumului produciei sau activitii de afaceri a personalului de conducere. Cheltuielile reprezint toate cheltuielile i pierderile perioadei care se scad din venit la calcularea profitului (pierderii) perioadei de gestiune. Prin costuri se intelege totalitatea consumurilor si cheltuielilor efetuate de o firma in vederea realizarii de produse sau prestarii de servicii, exprimate in forma baneasca. Formarea pretului de cost se realizeaza dupa urmatoarea schema:

34

In afara de clasificare cheltuielilor dupa etapele procesului de producere, cheltuielile mai pot fi clasificate dupa o serie intreaga de criterii. 1) In functie de elementele economice de consum cheltuielile se clasifica in: Cheltuieli materiale care includ toate cheltuielile legate de achizitionarea materiei prime, semifabricatelor, resurselor energetice la pretul la care acestea au fost procurate se adauga taxele vamale, cheltuielile pentru transportare, comisioanele platite burselor de marfuri, cheltuieli de pastrare si livrare a acestora. Cheltuieli pentru retribuirea muncii- se includ cheltuielile de remunerare a personalului intreprinderii inclusiv premiile pentru rezultatele obtinute i productie si cele de stimulare si compensare in cazul majorarii preturilor, de asemenea si compnsatiile platite celor care se afla in concediu partial platit. La intreprinderile de prestari servicii consumurile privind retribuirea muncii cuprind salariul de baza si cel suplimentar, diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului care lucreaza nemijlocit in domeniul prestarii serviciilor. Uzura - in aceasta categorie se includ sumele cotelor de amortizare destinate reproducerii mijloacelor fixe. Alte cheltuieli- aceasta categorie cuprinde urmatoarele cheltuieli: Uzura activelor nemateriale; Plata pentru arenda; Plata dobinzilor pentru creditele bancare; Indemnizatiile pentru transfer in deplasari; Impozitele si plata serviciilor nemateriale (cheltuieli pentru reclame, telefonie, paza, etc.) 2) Dupa factorii ce le determina: Cheltuieli determinate de factori externi; Cheltuieli determinate de factori interni.

Cheltuielile aparute sub influenta factorilor interni se divizeaza la rindul sau in urmatoarele categorii: Cheltuieli directe; Cheltuieli indirecte; Cheltuieli exceptionale;

35

Structura costului de productie Analiza consumurilor intreprinderii va incepe cu examinarea structurii costului de productie la nivel general. Costul productiei cuprinde: Consumurile directe de materiale; Consumurile directe pentru retriburea muncii; Consumurile privind contributiile la asigurarile sociale si medicale; Consumurile indirecte de productie. Toata informatia necesara pentru analiza poate fi analizata atit in dinamica, cit si comparativ cu nivelul programat, prevazut pentru perioada de gestiune curenta. In analiza generala a costului de productie un rol important il are indicatorul numit consumurile la un leu de productie fabricata, care reflecta efortul depus de intreprinderea analizata la obtinerea productiei fabricate. Reducere acestui indicator in dinamica , cit si comparativ programului s apreciaza pozitiv, iar majorarea lui- negativ. Modificarea acestui indicator poate fi influentate de urmatorii factori: 1) Modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate; 2) Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs; 3) Modificarea preturilor la meteria prima, materiale de consum, productia finita. n cadrul sistemului contabilitii manageriale pentru calculul punctului critic n condiiile fabricrii unui tip de produse se utilizeaz metoda ecuaiei, metoda marjei de contribuie i metoda reprezentrii grafice. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturrale i monetare. Metoda ecuaiei n baza analizei corelaiei cost-volum-profit st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei: Vv=Cv+Cc+P unde: Vv volumul veniturilor din vnzri; Cv consumuri variabile; Cc consumuri constante; P profitul. n punctul critic profitul este egal cu zero: Vv=Cv+Cc, Descompunem indicatorii Vv i Cv n elemente componente: Vv=Pun* n,
36

cu nivelul

Cv=Cv un* n unde: Pun preul de vnzare pentru o unitate de produs; Cv un consumuri variabile pe o unitate de produs; N cantitatea produselor, uniti de msur naturale. Subsistuim formulele de mai sus avem n formula : Pun* n=( Cv un* n)+Cc, De aici reiese: Pun* n-( Cv un* n)=Cc, sau: n*( Pun- Cv un)= Cc n= Metoda marjei de contribuie Marja de contribuie reprezint depirea venitului de vnzri asupra tuturor consumurilor i cheltuielilor variabile aferente acestui volum al vnzrilor: Mc=Vv-Cv Cu alte cuvinte, marja de contribuie reprezint rezultatul obinut din vnzarea produciei dup restituirea tuturor consumurilor i cheltuielilor variabile i care includ profitul, consumurile i cheltuielile constante: Mc-Cc=P Dac marja de contribuie acoper cu exectitate consumurile i cheltuielile constante, profitul este egal cu zero, adic este atins punctul critic i formula poate fi transformat n felul urmtor: Mc un*Vv=Cc, unde: Mc un marja de contribuie pe o unitate de produs. De aici reiese: Pcrit = unde: Mc un=Pun-Cv un, Pentru calculul punctului critic n uniti monetare vom utiliza urmtoarea formul : Pcrit = Cc , Rmc Cc , M cun Cc , Pun Cvun

37

n care: Rmc rata de contribuie; reprezint raportul dintre marja de contribuie n general i volumul total al vnzrilor: Rmc = Mc , Vv

4.2 Calculul costului de productie

Calculul costului productiei se efectuaeaza la trei nivele: a) Al productiei totale; b) Al felului de produs; c) Al unitatii de produs. 1)Costul productiei totale se determina in felul urmator: Prodcutia in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune+ Consumurile efectuate in perioada de gestiune productia in curs de executie la sfirsitul perioadei de gestiune= Costul productiei fabricate. 2)Costul unui tip de produs se calculeaza pe articole de calculatie: C=Cdir+Cind unde: Cdir consumuri directe pentru materiale si salarii Cind consumuri indirecte de productie. Costul unitar se determina prin raportul costului felului de produs la cantitatea produsului fabricat: Cun=(Cd+Cind)/Q, unde: Q- cantitatea de produse fabricate. Exemplu:Calculul costului produciei Calculul costului produciei se efectuiaz n felul urmtor: Cp= CD + CI, Cp= CD + CI = 4040,7+ 1485,67= 5526,37 mii, lei CD = CM + Sm + CAOpo, unde: Sm salariul muncitorilor; CAO contribuiile asigurrilor obligatorii: CAOpo =26,5%*Spo= 0,265* 2383,92 = 631,74 mii, lei Spo fondul de salarizare personalului operational; CM costul materialelor, elementelor de construcie, detaliilor etc. M = Vl*12% = 8542 * 0,12 = 1025,04 mii, lei CD = CM + Sm + CAOpo =1025,04 +631,74 + 2383,92 = 4040,7 mii, lei CI = Spa + CAOpa + Crep + UMF, CI = 524,4 + 138,96+ 170,84 +651,47 = 1485,67 mii,lei Crep = Vl*2% = 0,02* 8542 = 170,84 mii, lei
38

Crep - cheltuieli pentru reparaii curente; UMF= UMTC+ UMTR+ UMM, UMF= UMTC+ UMTR+ UMM= 413,02 + 193,35 + 45,10 = 651,47 mii,lei

39

Capitolul V.Analiza eficienei utilizrii resurselor

5.1Notiuni generale despre investitii
Prin notiune de investitii in economia de piata se subintelege alocarea mijloacelor banesti intr-o afacere cu scopul atingerii obiectivelor businessului. Cu alte cuvinte , investitii sint toate tipurile de valorii materiale si intelectuale , investite in obiectele activitatile de antreprenoriat si alte genuri de activitate, ca rezultat al carora se formeaza profitul sau se realizeaza anumite efecte sociale. Generalizind cele enuntate mai sus putem defini investitiile ca: Plasare de fonduri banesti intr-o actiune, intr-un proiect sau operatie pentru a creea un spor de avutie, atit la nivelul individului cit si la nivelul firmelor si al societatii, urmarindu-se nu numai sporirea bunurilor si capacitatii de productie cit si obtinerea unui profit; Un flux al valorilor care au ca punct initial , de pornire, fondurile financiare , o parte a

veniturilor si economiilor realizate; Cheltuiala efecxtuata in prezent , certa, in scopul obtinerii unor efecte viitoare, adesea

incerte; din acest punct de vedere investitiile sint o resursa avansata care comporta risc. In teoria si practica contemporana investitiile planificate si realizate iau forma proiectului de investitii. Proiectul de investitii reprezinta prin sine un plan sau un program de alocare a capitalului in scopul obtinerii veniturilor in viitor sau atingerii altor efecte utile in timp. In practica contemporana mondiala proiectele de investitii tipice sint: Innoirea utilajului invechit; Modernizarea utiliajului ( reutilarea tehnica a intreprinderii); Sporirea volumului productiei fabricate sau extinderea pietei serviciilor prestate; Extinderea intreprinderii in scopul insusirii noilor produse; Proiecte de investitii cu destinatie social- ecologica. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata proiectelor investonale in constructii reale, legate de constructia obiectivelor noi, modernizarea utilajului, reconstructia existente, etc. Investiiile alocate n imobilizri corporale terenuri, cldiri, construcii speciale, maini i utilaje, diferite instalaii, se numesc investiii materiale (reale).
40

cladirilor si edificiilor

Investiii reale reprezint totalitatea resurselor financiare i materiale alocate pentru reproducerea mijloacelolr de producie fixe. Prin urmare sursa investiiilor reprezint suma economisit pentru lrgirea activitilor economice n scopul obinerii profitului. Se tie c evoluia consumului este mai lent dect cea a veniturilor, astfel se formeaz economii care fiind acumulate pot fi transformate n investiii de capital, iar economiile de venituri care se materializeaz n capital fix sunt investiii reale. Investiii reale reprezint nu numai capitalul folosit pentru construcia de noi obiective ci i cel folosit pentru modernizarea obiectelor existente. Astfel investiiile reale pot fi definite ca totalitatea cheltuielilor de capital pentru crearea i achiziionarea noilor mijloace de producie i modernizarea celor existente. Investiiile firmelor dup direciile de utilizare pot fi clasificate n:investiii n obiective noi i investiii n modernizare; reutilare sau reprofilare: Dup modul de constituire a capitalului investiiile pot fi clasificate n: Investiii nete sunt constituite din capitalul acumulat din economia firmei; Investiii brute includ investiiile nete i amortizarea destinat nlocuirii capitalului fix uzat. Dup direciile de finanare investiiile pot fi clasificate n: investiii proprii sau autohtone Investiii proprii sunt constituite pe baza acumulrii capitalului propriu; iar investiiile mprumutate sunt mprumuturile de la bnci n form de credite sau surse mprumutate n alte forme de la diferite organizaii i ageni economici. Dup forma de alocare, investiiile pot fi: financiare i materiale. Investiii alocate n imobilizri financiare cumprare de aciuni sau de titluri de valoare, plasament la bnci etc. n scopul obinerii profitului sub form de dividente i dobnzi se numesc investiii financiare sau de portofoliu. Pentru orice firm investiiile reprezint acumularea capitalului fix i a celui circulant, precum i creterea patrimoniului firmei. Din punct de vedere financiar investiiile reprezint nghearea capitalului pentru un termen oarecare n scopul obinerii unor venituri suplimentare n perioadele viitoare. Toate necesitile investiionale pot fi divizate n trei grupuri: 1. 2. Investiii directe care reprezint investiii reale i materiale; Investiii auxiliare (de nsoire) sunt legate de exploatarea ntreprinderii i investiii strine.

(construirea drumurilor de acces, crearea infrastructurii sociale, protecia mediului ambiant) asigurarea obiectivului cu reele inginereti (energie electric, apeduct, canalizare etc.). 3. Investiii n cercetrile tiinifice asigur i nsoesc proiectul de investiii prin
41

procurarea calculatoarelor, aparatelor de msurare, ntreinerea laboratoarelor tiinifice etc.

Volumul total al investiiilor necesare pentru realizarea proiectului de investiii este suma tuturor cheltuielilor investiionale, adic a investiiilor directe, auxiliare i pentru cercetri tiinifice.

5.2 Eficienta investitiilor

Capitalul necesar pentru investiii este limitat. Fiecare firm are ca scop s obin un profit ct mai mare la volumul resurselor consumate. Acest principiu este valabil n cazul estimrii utilizrii investiiiilor, adic obinerea unui efect maxim la fiecare unitate de investiie. Orice program de investiii poate avea mai multe variante de realizare, fiecare dintre ele caracterizndu-se prin diferite necesiti. Astfel pentru a alege varianta optim apare necesitatea estimrii eficienei economice a fiecrii variante de investiii. n analiza i aprecierea variantelor de investiie pot fi folosii diferii indicatori, i anume: Indicatorii care exprim eforturile necesare pentru realizarea proiectului de investiii i funcionarea obiectului: volumul de investiii, durata de execuie a lucrrilor de investiie, cheltuieli anuale de producie, numrul lucrtorilor etc. Indicatorii care reflect rezultatele obinute n urma realizrii proiectului de Indicatorii eficienei economice a investiiilor coeficient de eficien economic a investiii: capacitatea de producie, volumul anual al produciei, profitul anual etc. investiiilor, termenul de recuperare a investiiilor, investiia specific etc. n practica estimrii eficienei economice a investiiilor poate fi determinat eficiena absolut i eficiena comparabil. Menionm c i n cazurile estimrii eficienei absolute pot fi examinate cdiferite variante de utilizare a investiiilor, ns aceste variante difer principial. Calculele pentru determinarea eficienei economice absolute a investiiilor se efectuiaz difereniat pentru construierea obiectivelor noi, pentru modernizri i reutilarea tehnic i pentru diferite variante posibile. n scopul estimrii eficienei economice a investiei se calculeaz urmtorii indicatori: 1. Termenul de recuperare a investiiilor acest indicator exprim perioada n care investiia se recupereaz din profitul obinut n urma punerii n funciune i exploatrii obiectivului construit. Practic termenul de recuperare se calculeaz ca raportul dintre volumul investiiilor i volumul profitului anual obinut. T= unde: T termenul de recuperare; Pn profitul net anual; I investiiile.
42

I , Pn

Aadar, cu ct va fi mai mc termenul de recuperare a investiiilor cu att mai nalt este eficiena investiiilor. 2. Coeficientul de eficien economic a investiiilor care se determin ca Pn , I raportul dintre profitul net anual i volumul de investiii. E=

unde: E coeficientul de eficien economic a investiiilor; Dup cum vedem acest indicator reprezint mrimea invers a termenului de recuperare. Coeficientul de eficien economic exprim profitul anual obinut la o unitate de investiie i reprezint de asemenea rentabilitatea capitalului investit. 3. Investiia special care exprim necesitatea de investiii pe o unitate de I , q capacitate de producie i se calculeaz astfel: Is = unde: Is investiia specific; q cantitatea de producie. Acest indicator asigur comparabilitatea diferitelor variante de investiii din punctul de vedere al eforturilor investiionale pentru crearea unei uniti de producie. Deci indicatorul respectiv se calculeaz n cazurile n care exist mai multe variante de investiii pentru construirea unui obiect. Eficiena comparativ a investiiilor Indicatorul de baz al estimrii eficienei economice absolute a investiiilor este coeficientul eficienei economice. n cele mai multe cazuri firmele dispun de mai multe proiecte posibile de investire. n aa cazuri trebuie s avem n vedere c variantele examinate pot s difere nu numai dup volumul de investiii ci i dup volumul de cheltuili de producie. n urma implimentrii unui proiect ce conine un volum mai mic de investiii, dar cu cheltuieli de producie mai mare se poate acela efect ca n baza realizrii altui proiect, care prevede un volum mai mare de investiii, dar cu cheltuieli mai mici de producie. ns investiiile nu pot fi nsumate direct cu cheltuielile de producie, deoarece ele se fac o singur dat asigurnd funcionarea obiectului construit pe o durat de mai muli ani, pe cnd cheltuielile de producie se repet n fiecare an. n asemenea cazuri variantele ce prevd volume mai mari de investiii trebuie s asigure un efect suplimentar pe baza reducerii costurilor de producie. Deci, este necesar s comparm efectele suplimentare obinite n urma reducerii costurilor (C1-C2), pe baza efecturii

43

investiiilor suplimentare (I2-I1), presupunnd c varianta a doua necesit un volum mai mare de investiii comparativ cu prima variant. n aa mod apare necesitatea estimrii comparative a eficienei economice a diferitor variante de investiii, care se efectuiaz ca raportul efectelor suplimentare pe un proiect fa de altul ctre investiiile suplimentare, astfel eficiena economic comparativ se calculeaz: Ec = (C1 C2 ) , ( I 2 I1 )

unde: I1,I2 volumele de investiii necesare pentru realizarea proiectului 1 i 2; C1,C2 cheltuielile anuale de producie n proiectele 1 i 2; Ec eficiena economic comparativ. Decizia privind alegerea celei mai eficiente variante se ia dup valoarea eficienei economice comparative, dac aceast valoare este mai mare de ct cea normativ (Ec>En). En coeficientul normativ al eficienei investiiilor i valoarea lui poate fi stabilit independent de fiecare firm, dar este evident c el nu poate fi mai mic de ct rata dobnzii la creditele bancare. Termenul de recuperare a investiiilor n acest caz se va calcula ca valoarea invers a eficienei ecomnomice comparative: Tc = ( I 2 I1 ) , (C1 C2 )

Avnd n vedere (Ec>En) obinem urmtoarea inegalitate: (C1 C2 ) >En, ( I 2 I1 ) mulind ambele pri ale inegalitii prin ( I 2 I1 ) i efectund transformrile respective obinem: C1 + En * I1 f C2 + En * I2 , Inegalitatea obinut ne confirm c din cele dou variante se va alege varianta a doua creia i corespunde cele mai mici cheltuieli nsumate numite cheltuieli echivalente, deoarece investiiile sunt nsumate cu cheltuielile de producie. n cazul estimrii mai multor variante posibile de investire, varianta optim poate fi aleas dup minimul cheltuielelor echivalente. zi = Ci + En * Ii ,

5.3 Analiza proiectului de investitie

Analiza proiectului de investiii const din trei etape consecutive: 1. determinarea volumului investiiilor necesare;
44

2. alegerea i cutarea surselor de finanare a investiiilor; 3. determinarea fluxului net de numerar i contrapunerea lui cu cheltuielile investiionale. Practica recomand de utilizat cteva abordri metodice pentru determinarea volumului investiiilor necesare. Cea mai exact este metoda determinrii costului de deviz al proiectului n baza ntocmirii documentaiei de deviz, elaborate cu ajutorul normelor de deviz contemporane. O astfel de metod se numete metoda de resurse, care d posibilitatea de a determina cu mare exactitate, n orce moment, valoarea obiectelor de investiii pornind de la preurile curente la toate tipurile de resurse. Metoda se utilizeaz pentru lucrrile de construcii, montaj, de construcii speciale i reparaii (capitale i curente). Metoda de resurse poate fi utilizat la orice faz de elaborare a documentaiei de proiect pentru construcii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detalii de execuie, proiectul de execuie. ntocmirea devizelor locale, pe obiect i a devizului general prin metoda de resurse cere de la specialiti cu nivelul sporit de pregtire profesional i cheltuieli de timp semnificative. A doua metod presupune utilizarea obiectelor reprezentante (analogilor), care conin informaia necesar, inclusiv i cea despre costul construciei. Informaia existent trebuie s fie corecatat prin introducerea modificrilor (precizrilor) respective ce in de capacitatea (volumul) obiectului, rata infaliei, locul de construcie i ali factori. Valoarea corectat poate fi considerat drept cheltuieli investiionale pentru noul obiect. Metoda a treia presupune utilizarea indicatorilor comasai ai valorii de baz. Un loc special n sistemul indicatorilor comasai l ocup normativele investiiilor capitale specifice, care sunt elaborate pentru diverse ramuri economice conform preurilor i condiiilor anului 1984. Aceste normative pot fi utilizate de elaboratorii proiectelor cu condiia corectrii lor n corespundere cu indicii de modificare a valorii difereniai pe ramuri ale economiei naionale: indicele de recalculare a valorii din preurile preurile anului 1984 n preurile anului 1991, apoi la preurile anului 1991 n preurle curente (la data evalurii proiectului). Pentru determinarea volumului investiiilor necesare n preuri curente este necesar de corectat indicii comasai n corespundere cu indicii de modificare a valorii, aa dar, volumul investiiilor se va determina conform formulei : I=IS1984xK1xK2xM, unde: IS1984 investiii specifice la o unitate de capacitate a obiectului (n preurile anului 1984); K1 indicele de modificare din preurile anului 1984 nb preurile anului 1991; K2 - indicele de modificare din preurile anului 1991 nb preurile curente; M capacitatea de producie a obiectului.
45

Fluxurile bneti nete (Net Cash Flow, NCF) se formeaz din contul profitului net (Pnet) i uzurii (amortizrii, Ua) activelor de lung durat: NCF = Pnet + Ua, Calculul elementelor componente principale ale NCF se recomand de efectuat n urmtoarea ordine. 1. Calculul profitului net Profitul net se calculeaz n modul urmtor: 1) venitul global potenial (VGP) se determin reeind din capacitatea de producie potenial a ntreprinderii (volumul produciei, lucrrilor, serviciilor etc.) i valoarea de pia a unitii de produs (lucrri, servicii) fr TVA i se determin cu formula : VGP = (Q x Pun), unde: Q - volumul produciei (lucrrilor, serviciilor) n uniiti naturale; Pun - preul unitii de producie; 2) venitul global real (VGR) ia n consideraie neuniformitatea utilizrii utilajului (obiectului) dup capacitatea, n decursul perioadei de exploatare etc, ceea ce permite de a determina cu mare exactitate valoarea venitului global. VGR se determin conform formulei : VGR = VGPxKut, unde Kut - valoarea coeficientului, care ia n consideraie neuniformitatea utilizrii obiectului (exploatrii utilajului); 3) profitul din activitatea operaional (Pop) se determin ca diferena dintre VGR i valoarea consumurilor cheltuielilor ntreprinderii. Consumurile i cheltuielile se impart n: variabile i constante. Calculul lor necesit o baz informaional considerabil, cercetri de marketing, cunoaterea proceselor tehnologice de execuie, legislaiei n vigoare etc. Pentru a facilita calculele (n stadiul preliminar) se admite determinarea profitului din activitatea operaional reieind din nivelul mediu de rentabilitate a vnzrilor pe ramur : Pop = (VGRx R): 100, unde R nivelul mediu de rentabilitate a vnzrilor pe ramur, % ; 4) profitul net (Pn) - reprezint prin sine diferena dintre profitul perioadei de gestiune pn la impozitare i suma impozitului pe venit . Pn = Pop-Iv, unde: Iv - suma impozitul pe venit.
46

2. Calculul uzurii mijloacelor fixe Mijloacele fixe, utilizate n activitatea operaional a ntreprinderii (firmei) sunt supuse uzurii. Cea mai rspndit metod n practic la evaluarea proiectelor de investiii este metoda casrii liniare. Uzura se determin prin nmulirea valorii iniiale a mijloacelor fixe la norma stabilit a uzurii : U = (MF -Nuz): 100, unde: MF - valoarea iniial a mijloacelor fixe; Nuz - norma uzurii, stabilit n % la valoarea iniial a miloacelor fixe. Norma uzurii Catalogului /19/. 3. Actualizarea fluxului net de numerar Actualizarea fluxului net de numerar, adic determinarea valorilor scontate ale fluxurilor de mijloace bneti nete si efectueaz conform formulei : PV = FV 1 , (1 + i ) n mijloacelor fixe i a activelor nemateriale se stabilete conform

Valoarea coeficientului de scontare (Ka) depinde de doi factori: rata de scont i perioada de analiz. Rata scontului n general reflect randamentul minimal acceptabil pentru investitor al capitalului investit, n cazul existenei pe pia a domeniilor alternative accesibile, de orientare fr risc a investiiilor. Semnificaia ratei a scontului rezida n msurarea ritmului de devalorizare n timp a mijloacelor bneti Valoarea ratei de scont poate fi stabilit de investitor, innd cont de urmtoarele componente: rata de scont fr risc; componenta inflaionist; - coeficientul ce ia n considerare gradul de risc investiional. Rata de scont fr risc reprezint rata real minim a profitului din capitalul investit.
47

Evidena impactului nedeterminrii se realizeaz prin majorarea valorii ratei de scont fr risc cu valoarea preconizat a inflaiei i a gradului de risc : r=rf+i+rr, n care: rf - rata de scont fr risc; i - rata inflaiei; rr - gradul de risc. In calitate de valoare apropiat a ratei de scont pot fi recomandate: rata de refinanare a Bncii Naionale a Republicii Moldova; dobnda mediat la creditele bancare pe termen lung; valoarea medie ponderat a capitalului investit. 1) Valoarea net actualizat Valoarea net actualizat (Net Present Value, NPV) se numete valoarea actualizat a sumelor de bani, care pot fi obinute n viitor i se calculeazp ca diferena dintre costul actualizat al ctigului i valoarea actualizat a cheltuielilor pentru realizarea, exploatarea i deservirea tehnic a proiectului n decursul termenului ntreg de funcionare a acestuia. Cu alte cuvinte, NPV se determin ca diferena dintre valoarea actualizat a fluxului net de numerar cumulativ i cheltuielile investiionale scontate: NPV = NCFa I , unde:

NCF

- fluxul net de numerar cumulativ actualizat;

I valoarea investiiilor. Fluxul net de numerar actualizat (NCFa) reprezint echivalentul financiar actualizat al sumelor bneti viitoare (ateptate) i se calculeaz cu formula : NCFa = unde: r - rata de scont; n - numrul intervalului de timp; t - cantitatea intervalelor. Este necesar de menionat, c fluxurile de numerar apar n orice moment pe parcursul anului, ns, convenional se consider ctoate fluxurile de numerar al ntreprinderii au loc la finele perioadei analizate (anului). Desigur aceasta nu corespunde realitii, ns, cu evidena perioadei ndelungate de realizare a proiectului, n general, nu duce la greeli mari, la evaluarea eficienei investiiilor. NCF

(1+ i)

48

Este identificat ca rentabil (avantajos) acel proiect de nvestiii, care la rata de actualizare respectiv are valoarea pozitiv NPV. La existena variantelor alternative cel mai bun proiect se consider acel, care are valoarea NPV mai mare. 2) Indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI) Indicele de profitabilitate a investiiilor se determin conform formulei : PI = NCFa , I

Este evident c valoarea PI depinde de valoarea ratei de etualizare. In urma calculelor pot fi obinute urmtoarele cazuri: l.PI > 1 2. PI = 1 3. PI < 1 - proiectul este rentabil; - decizia o ia investitorul; - proiectul trebuie respins. Tabelul 5 Determinarea indicelui de profitabilitate Nr. d/o Indicatorii 1 Vl, mii lei 2 CP,mii lei 3 PB, mii lei I ,15% mii 4 lei 5 PN, mii lei Uzura,mii 6 lei 7 FNN,mii lei 8 Ka,10 % FNNa,mii 9 lei Invest,mii 10 lei 11 IP,mii lei 12 VNA(10%) 13 Ka=15% 14 15 16 17 18 19 20 FNNa=15% VNA(15%) Ka=20% FNNa -20% VNA(20%) Ka= 25% FNNa -25% Anul ba Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Total 8542,00 9310,78 10148,75 11062,14 12057,73 13142,93 5526,37 5692,16 5862,93 6038,81 6219,98 6406,58 3015,63 3618,62 4285,82 5023,32 5837,75 6736,35 452,34 542,79 2563,29 3075,83 3214,76 3727,30 0,909 3388,11 642,87 3642,95 753,50 4269,83 875,66 4962,09 5613,56 0,683 3834,06 1010,45 5725,90 6377,37 1 3959,71
18428,16

Cu ct este mai mare valoarea PI, cu att proiectul este mai rentabil.

651,47 4294,42 4921,30 0,8264 0,7513 3548,91 3697,37

0,8696 3241,26 0,8333 3105,96 0,80

2981,84

5979,4 3,08 12448,76 0,7561 0,6575 3247,01 3235,75 10125,28 0,6944 0,5787 2982,05 2847,95 8227,04 0,64 0,5120
2748,43 2519,70

0,5718 3209,83 0,4823 2707,42 0,4096

2299,31

0,4972 3170,83 0,4019 2563,06 0,3277

2089,74 12639 16104,68

14206,4

49

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 48 49

VNA(25%) Ka= 30% FNNa -30% VNA (30%) Ka = 35% FNNa 35% VNA(35%) Ka =40% FNNa 40% VNA(40%) Ka =45% FNNa 45% VNA(45%) Ka =50% FNNa 50% VNA(50%) Ka =55% FNNa 55% VNA(55%) Ka =60% FNNa 60% VNA(60%) Ka =65% FNNa 65% VNA =65% Ka =70% FNNa 70% VNA =70%

6659,62 0,7692 2867,04 0,7407 2760,81 0,7143 2662,41 0,6897 2570,72 0,6666 2484,62 0,6452 2404,85 0,625 2329,56 0,606 2258,74 0,5882 2192,40 0,5917 2541,01 0,5487 2356,35 0,5102 2191,01 0,4756 2042,43 0,4444 1908,44 0,4163 1787,77 0,3906 1677,40 0,3673 1577,34 0,346 1485,87 0,4552 2240,17 0,4064 2000,01 0,3643 1792,83 0,328 1614,18 0,2963 1458,18 0,2685 1321,37 0,2441 1201,29 693,88 0,2226 1095,48 0,2035 1001,48 0,1349 757,27 0,1197 671,94 0,0818 521,67 0,07 446,42 5798,11 6210,50 5351,55 0,3011 1690,24 0,2603 1461,21 0,2262 1269,79 0,1975 1108,68 0,1732 972,27 0,1526 856,63 0,223 1422,15 0,1859 1185,55 0,156 994,87 0,1369 873,06 0,1118 712,99 0,0954 608,40 6673,28 7199,24 7832,98 8491,98 9293,01 10229,6 0,3501 1965,31 0,2693 1717,42 11331

4250,17

3313,61

2512,58

1853,58

1219,84

231,10

-181,29

5.4 Rata interna de rentabilitate

Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta acea rata a dobinzii compuse, care atunci cind se foloseste ca rata de actualizare pentru calculul valorii nete actualizate totale, face ca suma sa fie nula; adica este acea rata de actualizare care egaleaza CFAT (cash- flow-ul total actualizat) si I(efortul investitional total): RIR=r pentru care VANT=0; Unde RIR-rata interna de rentabilitate
50

VANT- valoarea neta totala actualizata Exista doua cai pentru a determina RIR: Grafic; Analitic;

Modelul grafic se bazeaza pe calcule efectuate anterior in metoda valorii actuale nete. VAN se face pe mai multe rate a discontului in asa mod ca sa putem gasi o valoare pozitiva pentru o rata, si o valoare negativa pentru o alta rata, si in baza acestor valori se construieste graficul. Modelul analitic presupune determinarea RIR pe baza formulei matematice:

a) Determinam prin metoda analitica:

RIR = 65 + 231,10/(231,10+181,29)* (70-65) = 67,8 %

b) Determinam prin metoda grafica:

Concluzie:In concluzie putem afirma ca intreprinderea va obtine profit pina la rata de 67,8. Analizind graficul ne permitem sa observam ca pentru aceasta rata proiectul este eficient, deoarece cu cit este mai mare valoare ratei cu atit proiectul are o prioritate mai mare.

51

5.5 Rentabilitatea intreprinderii

Rentabilitatea reprezint mrimea relativ a profitului i caracterizeaz profitabilitatea ntreprinderii. Se calculeaz ca raportul dintre rezultat i resurseconsumate pentru obinerea acestui rezultat. Destingem urmtoarele tipuri principale de rentabilitate: a) Rentabilitatea vnzrilor reflect n ce msur ntreprinderea este capabil s obin un profit din activitatea de desfacere. Mrimea acestui indicator trebuie s fie nu mai mic de 20%. Rentabilitatea vnzrilor se determin ca raportul dintre profitul brut i suma total a veniturilor (cifra de afacere a nteprinderii). Rv = Pbr 3015,63 * 100% = * 100% = 35,3% Vl 8542

Dup cum s-a spus mai sus, mrimea acestui indicator trebuie s fie mai mare de 20%, la noi este de 35,3%, deci s-a primit o rentabilitate a vnzrilor. b) Rentabilitatea activelor care reflect eficiena utilizrii activelor indifferent de sursele de formare a lor. Indicatorul trebuie s atig un nuvel nu mai mic de 10%. Rentabilitatea activelor se determin ca raportul dintre profitul brut ctre total general active. (TGA=MF). Ra = Pbr 3015,63 * 100% = * 100% = 106,9% TGA 2818,86

Rentabilitatea activelor este ca un indicator pozitiv, se ncadreaz n limitele indicatorului minim a rentabilitii, nu este mai mic de 10%. c) Rentabilitatea economic reflect eficiena utilizrii mijloacelor materiale i financiare ale ntreprinderii, prevzute n vederea desfurrii activitii sale. Indicatorul trebuie s ating n nivel de cel puin 20-25%. Rentabilitatea economic se determin ca raportul dintre profitul brut raportat la suma mijloacelor fixe i mijloacelor circulante. Re = Pbr 3015,63 * 100% = * 100% = 72,05% MF + MC 2818,86 + 1366,72

Rentabilitatea economic nu este ca un indicator pozitiv, nu se ncadreaz n limitele indicatorului minim a rentabilitii, nu este ntre 20-25%. d) Rentabilitatea financiar care reflect capacitatea ntreprinderii de a utilize capitalul propriu. Nivelul acestui indicator trebuie s ating cel puin 15%. Rf = Pn 2563,29 * 100% = * 100% = 100,02% CP 2562,6
52

5.6 Repartizarea profitului la intreprindere

Una din formele fundamentale de venit care se formeaza la firma in economia de piata este profitul. Profitul reprezinta avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune sau activitate economica de catre cei care le initiaza. Activitatea intreprinsa de catre un agent economic nu poate exista si nu poate fi dezvoltata daca nu se realizeza cu un avantaj in forma baneasca, daca nu-si recupereaza cheltuielile de productie si obtine un venit. Profitul este o forma a produsului net si reflecta munca depusa de producator la crearea marfii date sau la oferirea serviciului prestart. Profitului ii revine rolul de baza, care consta in remunerarea activitatii intreprinderii. Conform legislatiei economice profitul este un venit supus impozitarii, iar cei care-l obtin pot sa dispuna de el numai dupa plata impozitului. Profitul brut(total), care reprezinta suma totala dobindita sub forma de profit de un agent economic, ca diferenta intre incasari si costurile curente. Profitul net care reprezinta partea din profitul brut care ramine efectiv la dispozitia agentului economic, dupa plata impozitelor. Intrucit profitul este partea din venit care ramine la dispozitia intreprinderii dupa ce si-a achitat toate obligatiunile contractual fata de terti, unii autori considera ca profitul constituie venitul intreprinderii ca agent economic. La aceasta apreciere contribuie si modul cum este distribuit profitul obtinut, la care participa toti cei care o reprezinta si anume: Actionarii prin devidentele , venit necontractual ce variaza in functie de rezultatele financiare ale intreprinderii si care, in principiu, trebuie sa atinga un nivel care sa evite iesirea din societate a actionarilor; Membrii Consiliului de administrare, cadre superioare de conducere (managerii); Salariatii prin participarea la beneficii, sub diferite forme; Intreprinderea insasi prin profitul nedistribuit si pus in rezerva, care poate constitui sursa de baza a dezvoltarii si consolidarii firmei. Profitul intreprinderii include urmatoarele component: Impozitul pe venit; Rambursarea creditului; Alte cheltuieli;
53

Astfel obtinem profitul net care se repartizeaza in venit si pierderi si fond de rezerva. Fondul de rezerva constituie 10% din profitul net. Profitul nerepartizat se obtine prin scaderea fondului de rezerva si respectiv adunarea veniturilor sau pierderilor , iar fondul nerepartizat se imparte in fondul de utilizare care constituie 80- 85 % din profitul nerepartizat si fondul de acumulare in marime de 15 - 20 %. Repartizarea profitului la ntreprindere

Volumul lucrarilor (8542 mii, lei)

Costul productiei 5526,37 mii,lei

Cheltuieli directe 4040,7 mii,lei Consum de materiale 1025,04 mii,lei Salariul de baz p.o 2383,92mii, lei Asigurrile sociale p.o 631,74 mii, lei Cheltuieli indirecte 1485,67 mii,lei Salariul personalului administrativ 524,4 mii, lei Cheltuielile asigurrilor sociale p.a 138,96mii,lei Uzura MF 651,47 mii,lei Profitul brut 3015,63mii,lei heltuieli de rambursare a creditului

Alte impozite

Impozit pe venit 452,32mii,lei

Profitul net 2563,29mii,lei

Venituri sau cheltuieli

Fondul de rezerv (10%) 25,63 mii,lei

Profitul nerepartizat PN-fd=2537,66mii,lei

Fondul de utilizare (80-85%) 2030,13mii,lei

Fondul de acumulare (15-20%) 380,65 mii,lei

54

55

apitolul VI.Activitatea de marketing a unei firme.

Studiile si cercetarile in marketing sunt destinate a ajuta in luarea deciziilor. Studiile au ca scop obtinerea, interpretarea, analizarea datelor pentru a procura informatii pentru cel care are puterea de decizie. Informatia obtinuta trebuie sa reflecte realitatea pentru a nu conduce la decizii eronate. Studiile si cercetarile de marketing urmaresc activitati foarte variate, putand fi utilizate pentru diagnosticarea unei probleme sau rezolvarea sa. Procesul elaborarii cercetarii de marketing poate fi descompus in patru etape: identificarea problemei sau oportunitatii, planul cercetarii, realizarea cercetarii, pregatirea si prezentarea raportului. Identificarea problemei sau a problemei necesita o cercetare exploratorie care permite gasirea ideilor si un studiu a consecintelor asupra firmei si a personalului. Este esentiala definirea problemei in termeni suficient de largi, tinandu-se cont de concurentii imediati si de alte produse substituite celor produse de firma in cauza. Aceasta etapa permite definirea obiectivelor studiului, problemelor de rezolvat si a modului in care informatiile vor fi utilizate de responsabilii cu studiu de marketing. Planul cercetarii descrie caracteristicile studiului si procedurile care vor fi folosite; cuprinde alegerea cadrului metodologic si datelor de colectat, metodelor selsctionate pentru culegerea acestora si tehnicile care permit transformarea lor in informatii utile; se termina prin elaborarea unui buget. In studierea unei probleme de marketing se disting in mod traditional trei cai: exploratorii, descriptive si cauzale. Metodele, regulile de decizie si ipotezele privind datele obtinute trebuie sa fie puse in evidenta Bugetul ansamblului cercetarii trebuie sa fie de asemenea prezentat incluzand nu numai estimari asupra costului ci si scadenta staudiului. Realizarea studiului corespunde executiei planului de cercetare si necesita folosirea si analizarea datelor adunate. Culegerea informatiilor se realizeaza in mai multe moduri, punand deasemenea problema alegerii esantionului de plecare de la care au fost obtinute datele. Cercetarea informatiilor este realizata plecand de la sursele care culeg informatii pentru obiective, ea putand fi efectuata plecand de la sursele de informare utilizate mai ales pentru satisfacerea nevoii de informatii determinata de problemele puse. Sursele de informare sunt de mai multe feluri : secundare si primare Informatia secundara este usor de cules, costa adesea foaret putin, foarte abundenta dar are posibilul inconvenient de a fi inadecvat fata de problema studiata. In alte situatii se dovedesc a fi folositoare pentru a valida informatii primare. Sursele de informatie secundare sunt de origine interna sau externa.
56

Sursele interne nu sutn scumpe, provenind de la diferite servicii ale firmei (contabilitate, financiar, comercial). Datele despre concurenta pot fi culese urmarindu-se rapoartele intocmite de vanzatori. Sursele externe pot avea drept origine statul, institutii si asociatii, sursele comerciale. Metodele de culegere a datelor cuprind observarea, experimentarea, ancheta. Observarea are particularitatea de a nu necesita consimtamantul sau cooperarea celui care da raspunsuri. Exista diverse forme de observare : control, depistare, analiza continutului, observarea mecanica si observarea individuala. Observarea individuala poate fi utilizata intr-un mediu controlat. Spre exemplu, anumiti fabricanti de jucarii (Price, Fisher) observa utilizarea produselor lor de catre copiii propriilor angajati, in gradinitele firmelor lor. Obervarea poate fi facuta si pe teren inrregistrarea numarului de inmatriculare a masinilor parcate la un supermarket permite studierea zonei din care provine clientela. Experimentarea permite cercetatorului sa manipuleze variabilele: produsul, promovarea, canalul de distributie, masurand astfel efectul altor variabile: concurenta, caracterisitci socio demografice. Experimentarea este destinata masurarii legaturii cauza-efect. Metoda experimentala poate fi folosita pentru studiul a doua tipuri de probleme: teste de concept/produs si teste de piata/magazin. Testele de concept/produs ofera consumatorului o idee despre produs si masoara preferinta consumatorului, probabilitatea de cumparare etc. Acestea sunt mai dezvoltate fiind disponibile mai multe proceduri. Daca se doreste determinarea caracteristicilor celor mai importante pentru cumparator se pot propune acestuia diferite conceptii ale produsului. Testele de piata/magazin pot fi descompuse in magazine-laboratoare cumparari pe baza de catalog, teste de magazin. Ancheta se efectueaza pe baza diferitelor modalitati de culegere a informatiei. Utilizeaza ca instrument de lucru chestionarul si pune problema alegerii esantionului care va participa la studiu. Exista patru modele care necesita participarea celui chestionat: - contact direct prin anchetator - contact prin posta - contact prin telefon - contact cu ajutorul terminalului calculatorului Aceste patru tipuri pot fi combinate, in planul cercetarii, fiecare prezentand avantaje si dezavantaje. Alegerea unuia dintre ele depinde de proportia ce le-a fost acordata in cadrul unei cercetari date.
57

Contactul direct prin anchetator permite un bun control al conditiilor in care ancheta este efectuata dar este susceptibila de a altera calitatea datelor culese. Controlul indirect etse realizat prin proiectia pe care o efectueaza persoanele interogate. Plecand de la un stimul dat, anchetatul proiecteaza atitudinile sau opiniile sale. Pentru a recolta informatiile obtinute prin tehnicile proiectate se selecteaza anumite metode. Tehnicile proiectate sunt verbale sau nonverbale. Pentru testarea produselor destinate copiilor sunt folosite in mod deosebit desenele. Contactul prin posta presupune trimiterea chestionarului prin posta. Este o metoda mai scumpa, folosita pentru contactarea populatiei dispersate din punct de vedere geografic. Nu exista in acest caz constrangerea timpului. Un inconvenient major al acestei metode il constituie rata slaba a raspunsurilor; pe langa aceasta nu se poate exercita controlul asupra celui care raspunde in chestionar (nu se poate stabili daca adevaratul destinatar este cel care completeaza chestionarul). Acest tip de ancheta restrange forma si tipul intrebarilor puse prin lipsa anchetatorului care sa reduca din interpretari, ambiguitati si dificultati. Astfel intrebarile trebuie sa fie simple si la indemna oricui. Contactul prin telefon numerele de telefon necesare anchetelor pot fi obtinute din listele institutiilor specializate. Acest mod de ancheta ofera anumite avantaje. Este mai putin costisitor din punct de vedere al celui anchetat. Prezinta avantajul de a se putea contacta persoane imposibil de contactat in mod normal (personalitati, directori, peofesionalisti). Limita acestui tip de ancheta este numarul restrans de intrebari, tipul acestora si durata anchetei, care este de 11-15 minute. Acest tip de ancheta s-a dezvoltat cu deosebire in Franta ultimilor ani. Contactul cu ajutorul treminalului calculatorului este un mod de ancheta care se raspandeste tot mai mult. Terminalul permite utlizari variate. Poate inlocui cu succes ancheta prin telefon. Poate fi folosit cu succes in cadrul manifestarilor temporare (saloane, targuri) pentru interogarea anumitor persoane care nu pot fi altfel contactate. Acest mod necesita un echipament bine pus la punct. Avantajele acestei metode constau in costul realizarii anchetei, controlul raspunsurilor, posibilitatea de a inregistra in plus raspunsuri. Limitele anchetei cu terminale privesc durata chestionarului si tipul intrebarilor puse. Aceste patru moduri de strangere a informatiilor au caracterisitici care pot sa se adevereasca a fi inconveniente sau avanataje in functie de problema de rezolvat, marimea esantionaului studiat si ratei raspunsurilor lipsa. Pentru constituirea chestionarului folosit in ancheta sunt necesare diferite etape : - analiza nevoilor in informatii impusa de problema de marketing - dezvoltarea si clasificarea prin ordinea de prioritate a intrebarilor potential necesare pentru obtinerea informatiilor.
58

Evaluarea fiecarei intrebari in functie de: cei ce raspund pot intelege intrebarile? Cei ce Determinarea cuvintelor care figureaza in fiecare intrebare Determinarea structurii chestionarului Evaluarea intrebarilor si a chestionarului Dupa aceasta analiza, alegerea se face in functie de cost si de bugetul disponibil. Un chestionar poate fi scindat in trei parti: introducere, corpul chestionarului si o zona de

raspund pot intr-adevar sa raspunda? Cei ce raspund vor sa raspunda?

clasificare. In prima parte sunt prezentate anumite informatii destinate sa incurajeze anchetatul sa raspunda. In partea a doua se gasesc intrebarile propriu-zise iar in cea de-a treia sunt puse intrebari asupra caracteristicilor demografice ale celui care raspunde sau asupra intreprinderii sau organizatiei. Inaintea utilizarii unui chestionar este de dorit sa se utilizeze pe un esantion pentru a studia comportamentul celor anchetati fata de intrebari. Informatiile colectate in aceasta faza pot fi utilizate in vederea modificarii chestionarului si a modului sau de administrare. Alegerea esantionului- din ratiuni financiare si pentru rapiditate ancheta se limiteaza in general la interogarea unei parti a populatiei sau a unui esantion, rezultatele obtinute fiind intrapolate intregii populatii. pentru obtinerea unui esantion care sa reprezinte populatia si sa permita sa i se evalueze caracteristicile trebuie luate in prealabil un numar de decizii referitoare la definirea populatiei de studiat, determinarea bazei de sondaj, alegerea unei metode de esantionare si alegerea marimii esantionului. In procedura de obtinere a unui esantion se pot utiliza doua tipuri de metode: probabilistice si neprobabilistice. Primele permit ca plecand de la rezultatele obtinute sa estimam caracterisiticile populatiei, cu o anumita marja de eroare, legata ea insasi de dimensiunea esantionului. Cel de-al doilea tip de metoda nu permite evaluarea marjei de eroare a rezultatelor obtinute dar sunt mai putin costisitoare Marimea esantionului depinde de timp, buget, marimea populatiei. Utilizarea informatiei Informatiile culese pot fi utilizate in diferite feluri: pot fi folosite in analizele satistice, pot alimenta modele sau sisteme expert sau pot fi unul din elementele constitutive ale unui sistem de informare in marketing(SIM). Datele colectate sunt supuse unei analize calitative sau cantitative. Analiza calitativa are o motivatie subiectiva care tinde sa inteleaga individul ca o entitate complexa. Analiza cantitativa considera individul o persoana logica a carui comportament este determinat de anumite variabile.
59

Aceste doua tipuri de analiza sunt adesea complementare, analiza calitativa precedend-o pe cea cantitativa. Sisteme de informatie in marketing (SIM)- oricare ar fi originea datelor culese de catre firma, trebuie sa fie puse la dispozitia responsabililor de marketing. Canalul prin care informatia poate fi comunicata inainte, in timpul sau dupa luarea unei decizii se numeste sistem de informatie in marketing. (SIM) SIM are ca obiectiv de a face fata afluxului si acumularii de date. El centralizeaza si organizeaza datele culese, le analizeaza pentru a le transforma in informatii standardizate utilizabile. Componenetele unui SIM sunt: Bazele de date culese in intreprindere sau mediul sau Metodele statisitice care permit analizarea acestor date ; Metodele de optimizare a deciziei; Modele care permit analiza datelor dar pot sa faca apel la metode statistice si la Dificultatile acestui sistem sunt: costurile ridicate, varietatea nevoilor si problemele puse de stocarea anumitor tipuri de informatii, mai ales celor care sunt dispersate, fragmentate, vagi. Tinand cont de aceste dificultati SIM s-a dezvoltat pentru a trata anumite tipuri de date. Informatiile furnizate de SIM sunt legate spre exemplu de vanzarile unui produs, vanzarile pe anumite canale de distributie, evolutia acestora in timp. Adaptarea produselor si serviciilor la cerintele dinamice ale pietei pietei trebuie facuta o evaluare a situatiei firmei, care sa conduca la stabilirea unei strategii. informatiilor transpuse asupra trecutului, prezentului si viitorului firmei. Ea priveste analiza influentelor mediului, a produselor pietelor, a concurentei, a capacitatii si limitelor firmei. In acelasi timp conduce la identificarea amenintarilor si oportunitatilor care apar in viata unei firme. ofertei pe piata ca si asupra interactiunii lor . caracteristicilor consumatorilor care o compun si de asemenea din punct de vedere al caracteristicilor globale ale pietei.
60

metode de optimizare.

Pentru adaptarea produselor si serviciilor la cerintele dinamice ale

Evaluarea situatiei (audit) se efectueaza cu ajutorul unei analize a

Analiza produselor si a preturilor trebuie intreprinsa asupra cererii si

Cererea trebuie mai intai sa fie analizata din punct de vedere

nevoi, mod de

Trebuie identificate de asemenea caracterisiticile consumatorilor:

cumparare, loc de cumparare etc. Aceasta analiza poate sa duca eventual la o segmentare, la o impartire a pietei in grupe de consumatori care au nevoi sau moduri de consum similare. servi unul sau mai multe segemente ale pietei. Cererea trebuie sa fie analizata in functie de limitele pietei si evolutiile sale, de concentrarea actuala a cumparatorilor, de proiectele pentru intreaga piata si de segmentele sale principale. aceasta analiza intaresc analiza cererii, mai ales in ceea ce priveste comportamentul cumpararii si grupele de consumatori carora se adreseaza concurenta. Este utila in special pentru identificarea zonelor de forta si slabiciune ale concurentei, dezvaluind astfel oportunitatile ce se ofera firmei. existente pe piata. Acestea depind de mediu dar si de ciclul de viata al produselor. Caracteristicile urmarite de concurenti sunt foarte dependente de stadiile ciclului de viata al produsului. la cerere. Pentru a-si realiza produsul, intreprinderea trebuie sa tina cont de optiunile consumatorilor, de capacitatea tehnologica, de priceperea sa si de potentialul sau comercial, financiar etc.Strategia produsului nu cuprinde numai determinarea caracterisiticilor tehnice asteptate de catre cerere ea integreaza si optiuni psihologice care vor fi prezentate in alegerea formelor precum si a designului. Strategia presupune luarea in calcul a aspectelor legate direct de produs: prezentarea produsului, numele, marca sau aqnumite alte servicii. Elemente ale marketingului ca pret, comunicare, promovare, distributie trebuie sa fie definite in acord cu strategia produsului deoarece alegerile efectuate in aceasta faza se raporteaza direct la imaginea produsului. cazurile, consumatorul este in cautare de satisfactii. Acestea pot fi aduse prin bunuri sau servicii. este din ce in
61

Segmentarea are implicatii strategice pentru firma deoarece poate

Trebuie deasemenea analizata oferta. Informatiile ce se folosesc la

Interactiunea dintre cerere si oferta evolueaza in functie de conditiile

In marketing produsul este expresia fizica a raspunsului intreprinderii

Unul dintre principiile de baza ale merketingului spune ca in toate

Cu timpul, serviciile au devenit din ce in ce mai variate, consumarul

ce mai doritor de servicii, fie autonome, fie insotitoare ale unui bun (servicii bancare, asigurari, calatorii, transporturi, comunicatii). asteptarile consumatorilor, care ar putea fi materiale(produse) sau nemateriale(servicii). unul din elementele cheie a diferentierii ofertei. In cazul unui producator de automobile de exemplu, durata garantiei, pregatirea masinii, depanarea gratuita, conditiile de livrare sunt sericii care vin sa faca diferentierea ofertei producatorilor. ale unor produse existente. Caracterisitica de baza nu este de ordin tehnic si este legata de modul de prezentare, de conditionare sau de combinare a formulelor existente. Acestea sunt rezultatul modificarii pietei, a dinamicii acesteia. Fiind intr-o continua transformare, cererea crescand din punct de vedere calitativ, producatorii trebuie sa adapteze in functie sde consumator produsele si serviciile . de teste, efectuate in diferite stadii ale elaborarii sale. Aceste teste privesc produsele si elementele care ii sutn asociate cum ar fi conditionarea si serviciile. Fiecare dintre aceste teste reclama o tehnica specifica; constrangerile datorate timpului sau costului nu permit totusi utilizarea lor sistematica. Decizia de lanasare necesita definirea si punerea in practica a numeroase decizii corespunzatoare punctelor strategiei. Exista si strategii care au ca scop dezvoltarea pietelor existente, mentinerea, cresterea partii pietelor produselor firmei sau de a se introduce pe o piata deja existenta. Dupa lansare, ca si pe parcursul intregii vieti a unui produs, trebuie sa fie adaptat . Aceasta adaptare poate lua forma unei repozitionari sau a ameliorarilor care se fac produsului pentru ca acesta sa fie conform cerintelor consumatorului sau il fac mai rentabil pentru firma. Adaptarea unui produs poate fi urmarea progreselor efectuate la nivelul cumparatorilor, a fabricatiei, a marketingului, a logisticii, a serviciilor. Analiza valorii pentru ameliorarea produsului nu este o metoda ce vizeaza minimalizarea costurilor cu orice pret ci o procedura avand ca obiectiv eliminarea costurilor inutile (eliminarea
62

Astfel producatorul trebuie sa propuna o oferta corespunzatoare cu

In numeroase cazuri, bunurile fiind standardizate, serviciul a devenit

Serviciile se adapteaza la evolutia produsului. Majoritatea produselor noi aoparute pe piata sunt de fapt noi versiuni

Inainte de a fi lansat pe piata, un produs necesita efectuarea unei serii

elementelor care nu au valoare pentru consumator)si obtinerea nivelelor serviciilor cautate de consumatori. Analiza valorii se practica in echipa reunind numeroase competente. In cursul procedurii de analiza se utilizeaza tehnici de creativitate, de studiu a pietei, contabile, financiare, de fabricatie, de cumparare etc. Adaptarea la cerintele dinamice ale pietei presupune abandonarea anumitor produse. Pentru firma detectarea regulata a acestor produse care sunt nerentabile este foarte importanta. Politica de retragere a unui produs depinde de un anumit numar de factori , de fenomene legate de echilibrul si pozitionarea gamei si imaginea insasi a marcii. Luarea deciziei are consecinte asupra stocurilor, asupra productiei, distributiei si pietei aceasta fiind de competenta mai multor persoane, ce exercita functii diferite in cadrul firmei. Distributia produselor si serviciilor Distributia consta in ansamblul operatiilor prin care un bun iese din aparatul de productie si este pus la dispozitia consumatorului. Aparatul de distributie a evoluat in mod considerabil sub presiunea multiplelor schimbari care au marcat Sistemul de consum. Acesta leaga modificarile atitudinilor consumatorilor de evolutia structurilor de distributie, de schimbarile tehnologice, economice, demografice, a mentalitatilor, a factorilor sociali etc.

63

CONCLUZIE Scopul acestei lucrarii l-a constituit analiza economica a activitatii intreprinderii in

conditiile concrete de loc si de timp, utilizind anumite metode adecvate si determinarea indicatorilor specifici. Determinarea acestor indicatori economici, a folosit in determinarea raportului dintre avantajul economic pe care firma il obtine, si efortul pe care-l depune in acest scop. Un alt tip de idicatori care au fost determinati au fost indicatorii de eficienta economica a investitiilor unei firme, si-n baza rezultatelor obtinute determinarea daca proiectul este rentabil in cazul unor anumite conditii concrete. Astfel dupa calcularea acestor indicatori putem afirma ca proiectul da este profitabil deoarece: IP - indicile de profitabilitae este mai mare ca 1 ceea ce confirma ca la un leu cheltuit intreprinderea va avea venit curat dupa cesi va scoate toate cheltuielile de 2 lei si 08 bani. RIR rata interna de rentabilitate are o valoare mare de 67,8% ceea ce rezulta ca aceasta valore este procentul maxim al imprumuturilor pe care proiectul il poate plati pentru finantatrea resurselor. In cazul unei analize economice a activitatii intreprinderei, foarte important este determinarea corecta a factorilor care influenteaza in mod direct valoarea indicatorilor analizati, dinamica acestora, si care ar fi variantele alternative care sa asigure realizarea obiectivelor economice ale intreprinderii.

64

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Hotrrea Guvernului R.M. nr.743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea lucrrilor din unitile economice cu autonomie financiar. M.O. nr.79-81 din 20.06.2002. Legea R.M. salarizrii nr. 847-XV din 14.02.2002. M.O, nr. 50-52 din 11.04.2002. Legea cu privire la sistemul de salarizare n sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005. M.O. nr. 35-38 din 03.03.2006. Hotrrea Guvernului R.M. privind majorarea salariilor angajailor din sectorul bugetar. M.O. nr. -12 din 20.01.2006. SNC 2. Stocurile de mrfuri i materiale. SNC 3. Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii. SNC 16. Evidena activelor materiale pe termen lung. Catalogul mijloacelor fixe i activelor nemateriale. Aprobat prin Hotrrea Guvernului R.M. nr.338 dun 21 martie 2003. M.O. nr.62-66 din 4 aprilie 2003. Usturoi L. Fezabilitatea economic a investiiilor. Ciclu de prelegeri . Chiinu, 2005. Albu S., Capszu V.,Albu I. Eficiena investiiei. Curs universitar. Chiinu, 2005.

65

66

Anexa nr. 1 la Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.743 din 11 iunie 2002 Reeaua tarifar pentru muncitorii din unitile cu autonomie financiar ------------------------------+----+----+-----+----+----+----+-----+---Categoria de calificare | I | II | III | VI | V | VI |VII |VIII ------------------------------+----+----+-----+----+----+----+-----+---Coeficienii tarifari: a) pentru muncitorii din unitile agricole 1,00 1,15 1,32 1,52 1,75 2,00 x x b) pentru muncitorii din unitile altor ra1,00 1,26 1,59 1,81 2,07 2,36 2,69 3,07 amuri ale economiei naionale -----------------------------------------------------------------------Note: 1. Prezenta Reea tarifar se aplic n mod obligatoriu la stabilirea salariilor tarifare de ctre toate unitile, indiferent de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic. 2. Unitile agricole care dispun de mijloace financiare suficiente snt n drept s legalizeze n contractele colective de munc i s aplice coeficienii tarifari prevzui la lit.b) a prezentei Reele tarifare. 3. Diferenierea salariilor tarifare se efectueaz n funcie de formele de salarizare (n acord sau pe unitate de timp) i domeniul de activitate. 4. Mrimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria I de calificare se stabilete prin negocieri colective ntre persoanele juridice sau fizice (patroni) i salariai sau reprezentanii acestora, n funcie de posibilitile financiare ale patronului, i se fixeaz n contractele colective. Mrimea concret a salariului tarifar orar sau lunar nu poate fi mai mic dect mrimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria I de calificare, stabilit prin negocieri ntre patronatele i sindicatele reprezentative la nivel naional i legalizat anual de Guvern sau n contractul colectiv de munc - nivel ramural sau teritorial, dup caz. Salariile tarifare orare sau lunare pentru celelalte categorii de calificare se stabilesc prin nmulirea salariului tarifar orar sau lunar (pentru categoria I de calificare) la coeficientul tarifar respectiv. Totodat, n cazurile n care salariile tarifare (calculate n aa mod) pe unele categorii de calificare vor fi mai mici, dect cele stabilite anterior, salariile tarifare n vigoare se vor aplica n continuare pn la modificarea ulterioar a salariului tarifar (pentru categoria I de calificare) n cuantumul care va asigura un nivel mai nalt al salariilor tarifare (pentru categoriile de calificare respective), calculate n modul specificat n prezenta not. 5. Muncitorilor de nalt calificare, angajai la lucrri deosebit de importante i de o extrem rspundere, li se pot stabili salarii tarifare majorate de la 50 pn la 100 procente fa de salariul tarifar cuvenit conform categoriei de calificare deinute. 6. Salariile tarifare lunare se determin prin nmulirea salariilor tarifare orare la 169 ore.

67

Anexa nr. 2 la Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.743 din 11 iunie 2002 Categoriile de salarizare ale Reelei tarifare unice de salarizare (RTUS) a angajailor, recomandate pentru personalul de conducere, de specialitate i de execuie din unitile cu autonomie financiar ----------------------------------------------------------+------------Denumirea funciei | Categoria |de salarizare ----------------------------------------------------------+------------1 | 2 ----------------------------------------------------------+------------Conductori de uniti economice mari: a) cu un efectiv de 1000 i mai muli angajai 20-22 b) cu un efectiv de pn la 1 000 angajati 18-20 Conductori de uniti economice mici (pn la 50 an15-17 gajai) Lociitori ai conductorului de unitate; inginer ef, 14-20 director de subdiviziune Constructor ef, tehnolog ef, contabil ef, energeti14-19 cian ef, agronom ef, economist principal, ali specialiti efi Conductori (manageri, efi) de subdiviziuni (direc13-18 ii, secii, laboratoare) specializate n activiti de producie Conductori (manageri, efi) de servicii funcionale 12-17 de baz: economico-financiar; de vnzare i marketing; de publicitate i relaii publice; de aprovizionare tehnico-material de informatic, de dezvoltare tehnico-tiintific Conductori (manageri, efi) de servicii funcionale 11-16 auxiliare: de administraie; de personal, pregtirea personalului i alte relaii de munca, juridice, cancelarie; paz; protecia muncii; gospodriei; alte servicii auxiliare ef de birou, laborator, sector n cadrul direciei, 10-14 seciei, laboratorului ef de secie, compartiment, atelier de producie 11-17 ef de antier (lucrri) superior 12-14 ef de antier (lucrri), mecanic, energetician secie 10-12 ef de sector (schimb), brigad,grup: 10-13 Superiori: maistru, maistru controlor, mecanic in 10-13 garaj Maistru, maistru controlor, mecanic in garaj 9-12 ef de secie de gospodrie 8-10 Ingineri: constructor, tehnolog, proiectant, ecolog, electronist, programator; arhitect, matematician, pictor-constructor (designer), geodezist: coordonator 14-15 categoria I 13-14 categoria II 12-13 categoria III 11-12 fr categorie 9-10 Ingineri de alte specialiti, economist, contabilrevizor, pictor, geolog, geofizician, topograf de mine: coordonator 13-14 categoria I 12-13 categoria II 10-11 fr categorie 8-9 Jurisconsult,psiholog, sociolog, fiziolog, traductor, redactor, metodist, ali specialiti cu studii superioare;

68

categoria I categoria II fr categorie Contabil: coordonator categoria I categoria II cu studii superioare universitare cu studii superioare de scurt durat fr studii superioare de scurta durat Medic veterinar: coordonator categoria I categoria II fr categorie Agronom, zootehnician, entomolog, toxicolog, bacteriolog, microbiolog, micolog: coordonator categoria I categoria II fr categorie Felcer veterinar: categoria I categoria II fr categorie Superiori: dispecer, merceolog; cu studii superioare universitare cu studii superioare de scurt durat Dispecer, merceolog; superiori: inspector, laborant: cu studii superioare universitare cu studii superioare de scurt durat Tehnicieni de toate specialitile, pictor-decorator: categoria I categoria II fr categorie Inspector, laborant ef subdiviziune de paz efi: cancelarie, depozit central, arhiv: cu studii superioare universitare cu studii superioare de scurt durata efi: birou de dactilografiere, cas de bilete, fonotec birou de multiplicare i reproducere, fotolaborator, depozit, punct de nchiriere, spltorie, gospodrie, sticlografie: cu studii superioare de scurt durat cu studii medii birou de permise, expediie, birou informaii, camera de pstrare Broker valori, dealer Agent de asigurare, agent imobilar, agent de voiaj, agent comercial, evaluator asigurri, estimator licitaii, reprezentant tehnic i comercial, operator ghieu banc, operator ghieu cas de schimb Stenograf: categoria I categoria II Superiori: administrator, arhivar, casier, incasator Statislician, desenator-constructor, operator dispe-

12-13 10-11 8-9 13-14 12-13 10-11 9-10 8-9 7-8 15-16 14-15 12-13 10-11 14-15 12-13 10-11 9-10 10-11 9-10 7-8 10-11 9-10 9-10 8-9 9-10 7-8 6-7 5-6 7-9 8-9 6-7 5-7

5-6 4-5 4-5 8-11 7-10

6-7 5-6 5-7 5-7

69

cerat, intendent obiect, cldire Casier, incasator, administrator, achiziie, tarificalor

arhivar,

agent

de

4-6

Secretar al conductorului, secretar stenograf, sec4-5 retara dactilografa, referent Expeditor mrfuri, operator deservire ascensor, pon3-5 tator superior, intendant Telefaxist, teletipist, telexist 4-5 Dactilograf: text n limbi strine 6-7 categoria I 5-6 categoria II 3-4 Agent aprovizionare, pontator, desenator, calculator, 3-4 taxator, copist, grefier, distrbuitor sarcini, comisvoiajor, cronometrar Expeditor, personal de serviciu la cmin, personal de 2-3 serviciu la biroul de permise, agent gard corp, agent paz n incinte, gardian public -----------------------------------------------------------------------Note: 1. Categoriile de salarizare ale RTUS pentru muncitori se asimileaz cu categoriile de calificare deinute, iar pentru personalul auxiliar i de deservire, care nu dispune de categorii de calificare i beneficiaz de salarii tarifare lunare, categoriile de salarizare se stabilesc la nivelul celor fixate pentru ocupaiile respective din sectorul bugetar. 2. Salariul de funcie concret, conform categoriei de salarizare acordate, se stabilete ntre limitele grilei de salarii, prevzute pentru categoria respectiv n Reeaua tarifar unic de salarizare a angajailor din sectorul bugetar. 3. In cazurile in care salariul tarifar pentru categoria I de calificare stabilit in unitate este mai mare decit cel stabilit pentru categoria I de salarizare, conform RTUS, grilele de salarii corespunztoare categoriilor de salarizare ale RTUS se recalculeaz aplicndu-se coeficientul egal cu raportul dintre salariul tarifar pentru categoria I de calificare stabilit in unitate i salariul tarifar pentru categoria l de salarizare a RTUS, cu rotunjirea rezultatelor pn la zeci. 4. Dac n unitate exist unele funcii, nespecificate n tabelul din prezenta anex, categoriile de salarizare pentru funciile n cauz se vor stabili prin asimilare cu funciile din tabel, echivalente conform nivelului de pregtire i complexitate. 5. n cazul n care n uniti exist funcii similare celor din sectorul bugetar (medici, cadre didactice, colaboratori tiinifici, artiti etc.), fa de aceste funcii se vor aplica categoriile de salarizare prevzute pentru ele n actele normative utilizate in sectorul bugetar.

70