Site Liceul Teoretic Traian Vuia

Front Page Adobe Dreamweaver Java

Moga Angelo Graian Gheu Ion Ctlin

Site Liceul Teoretic Traian Vuia 1. Prezentarea mediilor in care s-a lucrat FrontPage Un site web este una dintre cele mai simple modaliti de distribuire a informaiilor att pentru organizaii ct i pentru persoane fizice. Tehnologiile dezvoltate pentru World Wide Web pot s ia prin surprindere att organizaiile mici ct i pe cele mari, acestea vznd Internetul i web-ul ca i mecanisme cheie pentru gsirea clienilor, pentru distribuirea informaiilor printre acetia, printre furnizori i distribuitori. n acelai timp, organizaiile i dau seama c aceleai tehnologii utilizate n interiorul reelelor locale sau de mai mare ntindere (intraneturi, de exemplu) ofer mecanisme scalabile, flexibile i uor de utilizat att pentru partajarea informaiilor ct i pentru dezvoltarea i instalarea de unelte pentru bunul mers al organizaiei. Nu cu mult timp n urm, instalarea i managementul coninutului unui intranet era o art neagr, cunoscut i utilizat numai de webmaster-i. Dar, odat cu dezvoltarea managementului site-urilor i a uneltelor de creare de coninut pentru acestea, precum Microsoft FrontPage sau Macromedia Dreamweaver, angajaii i oamenii de rnd pot s creeze documente pregtite pentru publicare pe web i s le gestioneze n acelai mod ca i documentele de pe calculatorul local. Astfel de unelte fac posibil pentru persoane diverse crearea de site-uri web i partajarea informaiilor cu partenerii de afaceri i nu numai. Microsoft FrontPage este un editor HTML profesional pentru design-ul, codarea i dezvoltarea de siteuri web, pagini web ct i pentru aplicaii web. Fie c se dorete controlul total asupra codului HTML prin scrierea de mn a acestuia, fie c se dorete utilizarea unui mediu de editare vizual, FrontPage ofer uneltele necesare, mbuntind de asemenea experiena web.

Facilitile vizuale din FrontPage permit crearea de pagini web fr scrierea nici unui rnd de cod. Se pot vizualiza toate elementele site-ului i se pot trage (drag and drop) direct n document. De asemenea, n document se pot importa i edita imagini direct n document.
Tipuri de vizualizri Tab pagini Bara de titlu Bara de meniuri

Bara de unelte

Panel sarcini

Tipuri vizualizri pagin

Timp estimat de download

Figura 1 - Spaiul de lucru al FrontPage Articole Tipuri de pentru site Descriere vizualizri Ceea ce se poate vedea n fereastra principal a FrontPage depinde de tipul de vizualizare aleas (Pagin, Foldere, Rapoarte, Navigare, Hyperlink-uri, Sarcini) Tab pagini In acest tab poate s apar numele uneia sau mai multor pagini deschise n acelai timp n FrontPage Bar titlu Afieaz numele paginii curente i locaia ei n site Bara de meniuri Conine meniuri precum File, Edit, View, etc., fiind punctul de plecare a sarcinilor de

ndeplinit n FrontPage. Bara de unelte Una sau mai multe bare cu butoane pentru cele mai frecvente sarcini. FrontPage afieaz n mod implicit bara Standard i bara Formatting, ca i orice alt program din pachetul Office. Panel sarcini Un panou utilizat de toate programele din Office XP care permite ndeplinirea de sarcini rapide, n timpul lucrului. Timp estimat download Timp estimat de download al paginii n browser-ul unui utilizator la diverse viteze de acces. Tipuri de vizualizri Trei panouri diferite ale spaiului de lucru. In pentru pagin panoul Normal se poate edita coninutul unei pagini, n panoul HTML se poate modifica i observa codul HTML generat automat de FrontPage pentru diverse componente, iar n Preview se poate observa cum va arta pagina nainte de publicare. FrontPage include de asemenea unelte i faciliti legate de programare (n HTML view), Cascade Style Sheets (CSS) i Active Server Pages (ASP). Utiliznd limbajul de server ASP se pot construi site-uri web dinamice, care utilizeaz accesul la baze de date. Fluxul crerii site-urilor web. Planificarea site-ului Exist mai multe posibiliti n ceea ce privete crearea unui site web. Utiliznd fluxul prezentat n acest capitol, utilizatorul pornete de la definirea scopurilor sau strategiei site-ului. n cazul n care se dezvolt o aplicaie web, se pornete de la setarea serverelor i a bazelor de date necesare, apoi se creeaz efectiv paginile (prin programare pentru accesul la bazele de date, etc.), se adaug coninutul i modalitile de interactivitate cu utilizatorul, mpreun cu hyperlinkurile. Pasul urmtor este testarea funcionalitii site-ului, pentru a vedea dac acesta se conformeaz cu obiectivele definite. Sfritul ciclului este marcat de publicarea site-ului pe un server. De asemenea, muli dezvoltatori planific ntreinerea periodic a site-ului pentru a asigura funcionarea n condiii optime a acestuia.

Un site web este o colecie de pagini, imagini, documente, fiiere multimedia i alte fiiere, toate asociate unei pagini principale (home page). Site-urile web sunt stocate pe un server web sau pe calculatorul local. Site-urile web bazate pe FrontPage conin i anumite fiiere i directoare care suport funcionalitile specifice ale FrontPage i permit ca site-urile web s fie deschise, copiate, editate, publicate i administrate din FrontPage. Planificarea cu grij i organizarea site-ului nc de la nceput poate salva o mulime de timp dup nceperea lucrului efectiv. Astfel, organizarea site-ului cuprinde nu numai amplasamentul fiierelor ci i examinarea necesitilor site-ului, profilul de audien, scopurile site-ului. n plus, se pot lua n considerare i necesiti tehnice, precum accesul utilizatorilor, browser-ul utilizat, plug-in-urile i restriciile de download. Dup organizarea informaiilor i determinarea structurii se poate ncepe efectiv activitatea de creare a site-ului. De asemenea, mai trebuie luate n considerare i urmtoarele elemente: - determinarea strategiei de utilizat ct i a problemelor de luat n considerare n planificarea site-ului; - utilizarea Navigation pentru a crea structura organizaional i de navigaie a site-ului. n Folder List i Navigation se pot aduga, terge i redenumi fiiere i foldere, pe msura schimbrilor din interiorul organizaiei; - se poate ncepe cu crearea de pagini simple care mai apoi pot fi transformate n unele mai complexe. Pagini noi albe sau bazate pe un model deja existent se pot crea utiliznd FilePage of Web. n cazul n care se lucreaz ntr-o echip de dezvoltare de pagini web se poate lua n calcul utilizarea SharePoint Team Service. Un site web creat cu FrontPage poate fi dezvoltat n urmtoarele variante: 1. site-ul este creat pe calculatorul local, iar dup finalizarea acestuia se face publicarea. In cazul utilizrii acestui mod de lucru exist dezavantajul imposibilitii utilizrii tehnologiei Active Server Pages (accesul la baze de date la nivel de server, prelucrarea formularelor la nivel de sever, prelucrarea i utilizarea de coninut dinamic cu utilizarea de tehnologie server-side, etc.), dar exist i un avantaj: lipsa timpului de rspuns al serverului web, rezultatul fiind o dezvoltare mai rapid a siteului;
5

site-ul este creat direct pe un server de web, n acest caz putnd fi utilizat i tehnologia Active Server Pages (acces la baze de date, coninut dinamic, etc.), dezavantajul fiind timpul de rspuns al serverului de web; 3. o combinaie ntre cele dou: nu toate paginile dintr-un site necesit coninut dinamic generat din baze de date, acestea putnd fi dezvoltate pe calculatorul local. Paginile care necesit acces la baze de date pot fi dezvoltate utiliznd un server web.
2.

Pentru crearea unui site web n FrontPage se utilizeaz FileNewPage or Web, dup care se alege fie Empty Web (site web alb, fr nici o pagin), fie Web Site Templates, n acest caz site-ul fiind creat pe baza unui model deja existent. De asemenea, mai exist posibilitatea utilizrii unui asistent pentru importul de site-uri de web ct i crearea unui site web bazat pe SharePoint Team Service. Crearea de pagini web se poate face, la fel ca i pentru site-uri, din FileNewPage or Web i apoi alegerea fie a unei pagini albe, fie crearea unei pagini bazate pe un model (template). n momentul crerii unui nou site web sau la deschiderea unuia existent, FrontPage deschide n mod automat tipul de vizualizare Navigation n care se poate observa o reprezentare grafic ierarhic a site-ului. Odat cu crearea primei pagini n site (numit automat index.htm), FrontPage asigneaz acestei pagini un mic grafic de identificare (pagin este i pagina principala home page). n vederea Navigation, FrontPage deschide automat i bara de instrumente cu acelai nume care permite diverse funcii referitoare la o pagin web (adugare, includerea n bara de navigaie, etc.) Crearea unei structuri de navigaie a unui site web n vederea Navigation activeaz faciliti precum banner-e la nivel de pagin, bare de navigare bazate pe aceast structur care sunt actualizate automat la adugarea, tergerea sau modificarea (locului) unei pagini n site. In Navigation se pot crea noi pagini web fantom (nu sunt create efectiv), acestea permind experimentarea cu structura i organizarea unui site nainte de adugarea de coninut.
Figura 2 - modaliti de creare a unui site

Figura 2 - structura unui site web Paginile fantom create vor fi create efectiv pe disc /server prin deschiderea (dublu clic pe numele paginii) uneia dintre ele. Adobe Dreamweaver Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver) este o aplicaie de dezvoltare web a companiei americane Adobe Systems, disponibil att pentru MS Windows, ct i pentru Apple Mac OS. Versiunile recente includ suport pentru tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript, PHP,Cold Fusion, ct i cadre ASP. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor 1990 i momentan deine aproximativ 80 % din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac OS, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software cum ar fiWine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a acestora i de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc designul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, compania Macromedia a mbuntit suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design, fr a fi necesar folosirea designului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza situl web creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea siturilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul sit, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare.
7

Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi cele de tip MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind scripturi de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descrca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online, n Internet. Definirea unui site Pentru a beneficia de toate avantajele optiunilor din Dreamweaver, mai intai trebuie sa definim un site. Un site in Dreamweaver consta din 3 parti, in functie de mediul de dezvoltare si de tipul de site pe care il creezi. Acestea sunt:

Directorul radacina local: Stocheaza fisierele la care lucrezi. Dreamweaver se refera la acest director ca local site. El se poate afla pe computerul tau sau pe un server. Daca lucrezi direct pe server, Dreamweaver uploadeaza (incarca) fisierele pe server de fiecare data cand le salvezi. Directorul separat (remote director): Stocheaza fisiere pentru testare, productie, colaborare, etc. Dreamweaver se refera la acest director ca remote site, in panoulFiles (F8). In mod uzual, directorul remote se afla pe serverul ce gazduieste site-ul web. Impreuna, directoarele local si remote iti permit sa transferi fisiere intre hard disk-ul tau si serverul web, facilitand gestionarea fisierelor. Directorul de testare server: Este directorul in care Dreamweaver proceseaza paginile dinamice.

Nota: Pentru a defini un site in Dreamweaver, trebuie doar sa setezi un director local. Pentru a dezvolta un site pe un server la distanta (remote) sau pentru a transfera fisiere, trebuie ca mai intai sa completezi datele de conectare la serverul respectiv. Intelegerea structurii directoarelor local si remote Cand vrei sa folosesti Dreamweaver pentru a te conecta la un director remote, trebuie sa specifici directorul remote in categoria Remote Info din casuta de dialog Site Definition. Directorul remote pe care il precizezi (care mai este
8

denumit si director gazda sau host directory) ar trebui sa corespunda cu directorul local radacina al site-ului tau in Dreamweaver. Directoarele remote pot avea orice titlu, dar de obicei furnizorii de servicii de gazduire utilizeaza directoarele remote radacina ca public_html, pub_html sau ceva similar. Daca esti responsabil de propriul server si il poti numi cum doresti, o idee buna ar fi ca directorul local radacina si directorul remote sa aiba acelasi nume. In figura de mai jos poti vedea un director local radacina (in partea stanga) si un director remote (in partea dreapta). Directorul local radacina este legat de directorul remote de pe serverul web si nu de sub-directoarele acestuia.

Nota: Exemplul de mai sus ilustreaza un director local radacina, si un director remote pe cel mai inalt nivel pe serverul web remote. Daca ai stocate un numar de site-uri pe computerul local, vei avea nevoie de un numar egal de directore remote. In acest caz, exemplul de mai sus nu se aplica si vei crea diferite directore remote in cadrul directorului public_html, iar apoi le vei lega de directoarele locale radacina corespunzatoare. Cand stabilesti pentru prima data o conexiune remote, directorul remote de pe serverul web este de obicei gol. Apoi, cand folosesti Dreamweaver pentru a incarca toate fisierele din directorul local pe server, directorul remote se populeaza cu toate fisierele tale web. Structura directorului remote si al radacinii directorului local ar trebui sa fie mereu aceeasi (cu alte cuvinte, trebuie sa existe mereu o corespondenta 1 la 1 intre fisierele si sub-directoarele locale si cele de pe server). Daca structura din directorul remote nu se potriveste cu cea a directorului radacina local, Dreamweaver incarca fisiere in locul gresit, unde s-ar putea sa nu fie vizibile pentru vizitatorii site-ului. In plus, caile pentru imagini si link-uri pot fi alterate usor cand structurile de director si fisierele nu sunt in concordanta.

Directorul remote trebuie sa existe inainte ca Dreamweaver sa se poata conecta la el. Daca el nu exista, defineste-l sau cere-i administratorului serverului sa creeze unul pentru tine.

Java

Inainte de a prezenta n detaliu aspectele tehnice ale limbajului Java, s amintim caracteristicile sale principale, care l-au transformat ntr-un interval de timp att de scurt ntr-una din cele mai pupulare opiuni pentru dezvoltarea de aplicaii, indiferent de domeniu sau de complexitatea lor. Simplitate - elimin suprancrcarea operatorilor, motenirea multipl i toate facilitile ce pot provoca scrierea unui cod confuz. Uurin n crearea de aplicaii complexe ce folosesc programarea n reea, fire de execuie, interfa grafic, baze de date, etc. Robustee - elimin sursele frecvente de erori ce apar n programare prin renunarea la pointeri, administrarea automat a memoriei i eliminarea pierderilor de memorie printr-o procedur de colectare a obiectelor care nu mai sunt referite, ce ruleaz n fundal (garbage collector). Complet orientat pe obiecte - elimin complet stilul de programare procedural. Securitate - este un limbaj de programare foarte sigur, furniznd mecanisme stricte de securitate a programelor concretizate prin: verificarea dinamic a codului pentru detectarea secvenelor periculoase, impunerea unor reguli stricte pentru rularea proceselor la distan, etc. Neutralitate arhitectural - comportamentul unei aplicaii Java nu depinde de arhitectura fizic a mainii pe care ruleaz. Portabililtate - Java este un limbaj independent de platforma de lucru, aceeai aplicaie rulnd fr nici o modificare si fr a necesita recompilarea ei pe sisteme de operare diferite cum ar fi Windows, Linux, Mac OS, Solaris, etc. lucru care aduce economii substaniale firmelor dezvoltatoare de aplicaii. Este compilat i interpretat, aceasta fiind soluia eficient pentru obinerea portabilitii. Performan - dei mai lent dect limbajele de programare care genereaz executabile native pentru o anumit platform de lucru, compilatorul

10

Java asigur o performan ridicat a codului de octei, astfel nct viteza de lucru puin mai sczut nu va fi un impediment n dezvoltarea de aplicaii orict de complexe, inclusiv grafic 3D, animaie, etc. Este modelat dup C si C++, trecerea de la C, C++ la Java fcndu-se foarte uor. Java Script a fost dezvoltat prima data de catre firma Netscape, cu numele de Live Script, un limbaj de script care extindea capacitatile HTML, ofera o alternativa partiala la utilizarea unui numar mare de scripturi CGI pentru prelucrarea informatiilor din formulare si care adauga dinamism in paginile web. Dupa lansarea limbajului Java, Netscape a inceput sa lucreze cu firma Sun, cu scopul de a crea un limbaj de script cu o sintaxa si semantica asemanatoare cu a limbajului Java, si din motive de marketing numele noului limbaj de script a fost schimbat in "Java Script". Java Script a aparut din nevoia ca logica si inteligenta sa fie si pe partea de client , nu doar pe partea de server. Daca toata logica este pe partea de server intreaga prelucrare este facuta la server, chiar si pentru lucruri simple, asa cum este validarea datelor. Astfel, Java Script il inzestreaza pe client si face ca relatia sa fie un adevarat sistem client-server. Limbajul HTML ofera autorilor de pagini Web o anumita flexibilitate, dar statica. Documentele HTML nu pot interactiona cu utilizatorul n alt mod mai dinamic, dect pune la dispozitia acestuia legaturi la alte resurse (URL-uri). Crearea CGI-urilor (Common Graphics Interface) [programe care ruleaza pe serverul Web si care accepta informatii primite din pagina de web si returneaza cod HTML] a dus la imbogatirea posibilitatilor de lucru. Astfel, un pas important spre interactivizare a fost realizat de JavaScript, care permite inserarea n paginile web a script-urilor care se executa n cadrul paginii web, mai exact n cadrul browser-ului utilizatorului, usurand astfel si traficul dintre server si client. De exemplu ntr-o pagina pentru colectarea de date de la utilizator se pot adauga scripturi JavaScript pentru a valida corectitudinea introducerii si apoi pentru a trimite serverului doar date corecte spre procesare. JavaScript contine o lista destul de ampla de functii si comenzi menite sa ajute la operatii matematice, manipulari de siruri, sunete, imagini, obiecte si ferestre ale browser-ului, link-urile URL si verificari de introduceri ale datelor n

11

formulare. Codul necesar acestor actiuni poate fi inserat n pagina web si executat pe calculatorul vizitatorului. Dupa lansarea sa, in decembrie 1995, JavaScript si-a atras sprijinul principalilor distribuitori din domeniu, cum sunt Apple, Borland, Informix, Oracle, Sybase, HP sau IBM. S-a dezvoltat in continuare, obtinand recunoastere majoritatii browserelor. Intelegand importanta scriptingului web, Microsoft s-a dorit sa ofere suport si pentru JavaScript. Netscape a preferat sa acorde licenta de tehnologie companiei Microsoft in loc sa o vanda, astfel Microsoft a analizata JavaScript, si bazandu-se pe documentatia publica a creat propria sa implementare, "Jscript", care este recunoscuta de Microsoft Internet Explorer. Jscript 1.0 este aproximativ compatibil cu JavaScript 1.1, care este recunoscut de Netscape Navigator. Totusi, versiunile ulterioare de JavaScript si diversele diferente specifice platformelor de operare au inceput sa dea destule probleme programatorilor web si astfel Netscape, Microsoft si alti distribuitori au fost de acord sa predea limbajul unei organizatii internationale de standardizare ECMA ; aceasta a finalizat o specificatie de limbaj, cunoscuta ca ECMAScript, recunoscuta de toti distribuitorii. Desi standardul ECMA este util, atat Netscape cat si Microsoft au propriile lor implementari ale limbajului si continua sa extinda limbajul dincolo de standardul de baza. Pe langa Jscript, Microsoft a introdus si un concurent pentru JavaScript, numit VBScript, realizat pentru a usura patrunderea pe web a programatorilor VB. VBScript este un subset al limbajului Visual Basic. Cu toate acestea JavaScript a devenit cunoscut ca limbajul de scripting standard pentru web. Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate rezolvrii unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate n aa numitele platforme de lucru, ce reprezint seturi de librrii scrise n limbajul Java, precum i diverse programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicaii sau componente destinate unei anume categorii de utilizatori. J2SE (Standard Edition) Este platforma standard de lucru ce ofer suport pentru crearea de aplicaii independente i appleturi. De asemenea, aici este inclus i tehnologia JavaWeb Start ce furnizeaz o modalitate extrem de facil pentru lansarea i instalarea local a programelor scrise n Java direct de peWeb, oferind cea mai comod soluie pentru distribuia i actualizarea aplicaiilor Java. J2ME (Micro Edition)
12

Folosind Java, programarea dispozitivelor mobile este extrem de simpl, platforma de lucru J2ME oferind suportul necesar scrierii de programe dedicate acestui scop. J2EE (Enterprise Edition) Aceast platform ofer API-ul necesar dezvoltrii de aplicaii complexe, formate din componente ce trebuie s ruleze n sisteme eterogene, cu informaiile memorate n baze de date distribuite, etc. Tot aici gsim i suportul necesar pentru crearea de aplicaii i servicii Web, bazate pe componente cum ar fi servleturi, pagini JSP, etc. Toate distribuiile Java sunt oferite gratuit i pot fi descrcate de pe Internet de la adresa http://java.sun.com. In continuare, vom folosi termenul J2SDK pentru a ne referi la distribuia standard J2SE 1.5 SDK (Tiger). In funcie de modul de execuie a aplicaiilor, limbajele de programare se mpart n dou categorii: Interpretate: instruciunile sunt citite linie cu linie de un program numit interpretor i traduse n instruciuni main. Avantajul acestei soluii este simplitatea i faptul c fiind interpretat direct sursa programului obinem portabilitatea. Dezavantajul evident este viteza de execuie redus. Probabil cel mai cunoscute limbaj interpretat este limbajul Basic. Compilate: codul surs al programelor este transformat de compilator ntr-un cod ce poate fi executat direct de procesor, numit cod main. Avantajul este execuia extrem de rapid, dezavantajul fiind lipsa portabilitii, codul compilat ntr-un format de nivel sczut nu poate fi rulat dect pe platforma de lucru pe care a fost compilat. Limbajul Java combin soluiile amintite mai sus, programele Java fiind att interpretate ct i compilate. Aadar vom avea la dispoziie un compilator responsabil cu transformarea surselor programului n aa numitul cod de octei, precum i un interpretor ce va executa respectivul cod de octei. Codul de octei este diferit de codul main. Codul main este reprezentat de o succesiune de instruciuni specifice unui anumit procesor i unei anumite platforme de lucru reprezentate n format binar astfel nct s poat fi executate fr a mai necesita nici o prelucrare. Codurile de octei sunt seturi de instruciuni care seamn cu codul scris n limbaj de asamblare i sunt generate de compilator independent de mediul de lucru. In timp ce codul main este executat direct de ctre procesor i poate fi folosit numai pe platforma pe care a fost creat, codul de octei este interpretat de mediul Java i de aceea poate fi rulat pe orice platform pe care este instalat mediul de execuie Java. Prin maina virtual Java (JVM) vom nelege mediul de execuie al aplicaiilor Java. Pentru ca un cod de octei s poat fi executat pe un anumit calculator, pe acesta trebuie s fie instalat o main virtual Java.

13

Acest lucru este realizat automat de cptre distribuia J2SDK. In general se considera ca exista zece aspecte fundamentale ale limbajului JavaScript pe care orice programator in acest limbaj ar trebui sa le cunoasca : 1. JavaScript poate fi intrudus in HTML De obicei codul JavaScript este gazduit in documentele HTML si executat in interiorul lor. Majoritatea obiectelor JavaScript au etichete HTML pe care le reprezinta, astfel incat programul este inclus pe partea de client a limbajului. JavaScript foloseste HTML pentru a intra in cadrul de lucru al aplicatiilor pentru web. 2. JavaScript este dependent de mediu JavaScript este un limbaj de scriptare; software-ul care ruleaza de fapt programul este browser-ul web (Firefox, Opera, Netscape Navigator, Internet Explorer, etc.) Este important sa luam in considerare aceasta dependenta de browser atunci cand utilizam aplicatiiJavaScript. 3. JavaScript este un limbaj in totalitate interpretat codul scriptului va fi interpretat de browser inainte de a fi executat. JavaScript nu necesita compilari sau preprocesari, ci ramane parte integranta a documentului HTML. Dezavantajul acestui limbaj este ca rularea dureaza ceva mai mult deoarece comenzile JavaScript vor fi citite de navigatorul Web si procesate atunci cnd user-ul apeleaza la acele functii ( prin completare de formulare, apasare de butoane, etc). Avantajul principal este faptul ca putem mult mai usor sa actualizam codul sursa. 4. JavaScript este un limbaj flexibil - in aceasta privinta limbajul difera radical de C++ sau Java. In JavaScript putem declara o variabila de un anumit tip, sau putem lucra cu o variabila desi nu-i cunoastem tipul specificat inainte de rulare . 5. JavaScript este bazat pe obiecte JavaScript nu este un limbaj de programare orientat obiect, ca Java, ci mai corect, este "bazat pe obiecte"; modelul de obiect JavaScript este bazat pe instanta si nu pe mostenire. 6. JavaScript este condus de evenimente mare parte a codului JavaScript raspunde la evenimente generate de utilizator sau de sistem. Obiectele HTML, cum ar fi butoanele sunt imbunatatite pentru a accepta handlere de evenimente. 7. JavaScript nu este Java Cele doua limbaje au fost create de companii diferite, motivul denumirii asemanatoare este legat doar de marketing.

14

8. JavaScript este multifunctional limbajul poate fi folosit intr-o multitudine de contexte pentru a rezolva diferite probleme. 9. JavaScript evolueaza limbajul evolueaza, fapt pozitiv care insa poate genera si probleme, programatorii trebuind sa verifice permanent ce versiune sa foloseasca pentru ca aplicatiile sa poata fi disponibile unui numar cat mai mare de utilizatori de browsere. 10.JavaScript acopera contexte diverse programarea cu acest limbaj este indreptata mai ales catre partea de client, dar putem folosi JavaScript si pentru partea de Server. JavaScript este limbajul nativ pentru unele instrumente de dezvoltare web, ca Borland IntraBuilder sau Macromedia Dreamweaver.

15

2. Realizarea interfetei Culorile sunt utilizate pentru: codificarea categoriilor de informatie; recunoasterea unor zone cu informatie asemanatoare; scoaterea n evidenta a unor informatii; o estetica mai buna. Am tinut cont si de urmatoarele principii de prezentare: - echilibru - aliniere - proportie Am folosit urmatoarele reguli de proiectare: 1. Se proiecteaza initial o interfata monocroma si apoi se adauga culoarea. 2. Nu se utilizeaza prea multe culori (4-5 pe o fereastra, 7 pentru o interfata). 3. Se utilizeaza culori pentru a scoate n evidenta similitudini sau anomalii. 4. Se vor alege culorile pentru fond: cteva culori complementare unei culori sau mai multe culori neutre (gri). 5. Nu se recomanda includerea unor obiecte foarte mici. Am stabilit urmatoarele directii in proiectarea programului: 1. S-a cautat sa nu se depaseasca memoria de termen scurt (7 +/- 2 elemente). 2. S-a mers pe minimizarea memorizarii, tinnd cont ca recunoasterea comenzilor dintr-o lista este mai usoara dect memorarea lor; 3. S-a luat n considerare ca rezultatele sa fie prezentate ntr-un mod potrivit cu dorintele utilizatorului, astfel nct acesta sa poata face generalizari despre sistem, sa si poata crea un model mental al sistemului pe care l utilizeaza, sa se evite situatiile n care sistemul raspunde altfel dect se asteapta utilizatorul, ceea ce poate crea surpriza, confuzie, frustrare. 4. S-a pus accent pe simplitate, care face mai usoara memorarea si micsoreaza posibilitatea de aparitie a erorilor. Principii de prezentare a informatiei pe ecran - Gruparea informatiei se grupeaza informatia de acelasi tip pentru a focaliza atentia utilizatorului; utilizarea unor ferestre diferite care vor contine diferite tipuri de informatie duce la o buna organizare a acesteia.
16

- Reducerea cantitatii de informatie pentru a evita suprancarcarea prezentarea va fi concisa, ntr-un format de date familiar utilizatorului din domeniu si continnd doar informatia de care utilizatorul are n mod real si eficient nevoie. - Afisarea informatiei ntr-un format standard plasarea consecventa a unui anumit tip de informatie ntr-o anumita zona si ntr-un format standard reprezinta unul din factorii importanti care duc la realizarea unei interfete utilizator prietenoase. - Evidentierea informatiei utilizarea oricaror tehnici de evidentiere (subliniere, aldine, diverse culori, reverse video, etc.) este foarte potrivita pentru a scoate n evidenta informatia importanta pentru utilizator. - Utilizarea elementelor de grafica graficele (sub diverse forme, carteziene, bar, pie, diagrame) si tabelele sunt extrem de folositoare pentru prezentarea concisa si rezumarea informatiei. - Prezentarea optima a textului se refera la marimea textului, font, culoare, spatiere, toate elementele care fac un text mai usor de citit. - Utilizarea icoanelor o icoana bine aleasa este usor de retinut, mai intuitiva si apeleaza capacitatile de memorie vizuala. 3. Prezentarea siteului Acest site este format din mai multe pagini, pagina de inceput ne prezinta un scurt istoric al scolii si o prezentare grafica a ei.

Observam inca din prima pagine antetul format din datele liceului si o poza in miniatura, iar in dreapta antetului mottoul liceului.

17

Daca folosim butoanele meniului putem naviga in restul paginilor ale siteului. Pagina cu olimpicii liceului:

Pagina unde este prezentata capacitatea liceului, si filierele acestuia cu profilele caracteristice:

18

Catedra de profesori a liceului:

In fiecare pagina a siteului este introdus in josul pagini motoru de cautare google.

19

Galerie foto cu profesori ai liceului:

20