MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

BUREBISTA

D
up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,
povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i, pelasgii
(traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba
vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup`
localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntem
numi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori
macedoneni), voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut
atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu
BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pe
la \nceputul secolului I \.d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de la
pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era
dominat` de Imperiul Roman.
¥ •n 111 \.d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, un
t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii
acestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice, se na[te
Burebista.
¥ 84 \.d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` \n fruntea unei armate,
primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz`
ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma,
Sulla punea m~na pe putere.
¥ 80-70 \.d.H., Acornion, prietenul s`u, \n v~rst` de cca. 30 de
ani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l lui
Burebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).
¥ 7 iunie-9 august 48 \.d.H., Acornion \l va \nt~lni pe Pompei.
¥ 44 \.d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de
ani Burebista va muri, se pare asasinat.

39
Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa
(Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`)
De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare:
- la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, av‰nd incluse ”ntre ele, ”ntr-o pozi]ie longitudinal`
[i central`, simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i
supra”n`l]ate.
- la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo,
sunt ”nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.
- la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi

Fig.15. Dup`
S. Bobancu ,
C. Samoil`, E. Poenaru,
1 tambur=1 an dacic
•n felul acesta
sanctuarul de 4x13
tambururi este
purt`torul unei
perioade de timp
tipice dacilor,
perioada
de 52 de ani.
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntre

Burebista [i Cezar.
¥ 100 \.d.H., se na[te Iulius Cezar.
¥ 58-51 \.d.H., cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ.
¥ 48 \.d.H., \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum
s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers).
¥ 44 \.d.H., preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista,
dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.
Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri,
scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat \n groapa istoriei tocmai
de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri.
Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice;
\n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente
fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un
mijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntre
toate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista a
unit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritul
Europei, \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi)
p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut
undeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui \n lupt`
aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-
care-este-nu), ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ, ãCum nu a mai
fost [i nu mai esteÓ.17
Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al s`u a fost
Boroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r`
printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat la
loc de cinste \n timpul s`u, \n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~nd
Roma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violent
dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78
\.d.H., n.t.). Acela, n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile
cele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.
Acest Get \ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, a
demonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. •n timp ce Sulla

41
42
Fig.16. Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`)
Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular, discul solar c‰t [i cele patru sanctuare
dreptunghiulare. Enigma Sarmi-seget-usa-ei, a celui mai vechi calendar european, a mo[tenirii l`sate nou`
de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`.
*Calendarul de la Sarmizegetusa Regia, S.Bobancu, C. Samoil`, E. Poenaru. Ed. Academiei, Rom~ne, Bucure[ti, 1980.
 Noi nu suntem urma[ii Romei

se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista era

indulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman;
Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela
(Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin
consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie
\ntre cei doi conduc`tori, \n general, socot c` este de ajuns s` afirm`m
c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman c`
este str`in obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i
admirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau,
dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elep-
ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura
elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns \n rangul de rege
la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul
prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad`
foarte limpede, c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane,
c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s`
diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune, faptele trec`toare ale
domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune; de la
dasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat
pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; de
aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli,
precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeau
vocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu.
A educat oamenii, i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobit
cu \n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat
pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei
\i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.Ó
Monede descoperite din vremea lui, \n Transilvania, ni-l
\nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul
[i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`,
ãlatina prisc`Ò, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel Mai
Mare Rege. Alt nume al lui, cu \n]elesul de st`p~n absolut al tracilor
este ãPAVEL-TERÓ.

43
Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).

Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA

(\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg)

44
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Numele so]iei lui, Zina, \mp`r`teasa [i marea preoteas` a

tracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17
Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s`
tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile
BelagineÓ.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie
anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 \.d.H.; trebuie notat c`
anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii
de pe tot teritoriul pelasgic, ca ãSSSÓ (6,6,6) sau ãCCCÓ (C-grecesc)
ori ãVIVIVIÓ (6-latin).20
Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciunea
unei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis,
con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind \nc` o dat` marele rafinament
atins de geto-daci.

Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior

de la Sarmi-seget-usa Dacica.

45
 AYRELIA I STRŒLUCITOARE
BENERIA I CURATŒ
SYM FORO I MŒREA´Œ DOAMNŒ
SYN DIO I SUNT CREDINCIOASŒ
SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE §ASE
KAI TETHI GATRI I DAR AT•T TE ROG
AYRIS NONAM I C•NDVA SŒ MŒ AJU´I
NIASCHARIAN I SΠRENASC

Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS

KANÓ: ãCu 666, de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei
\ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe
frunte.21
Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undeva
pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac de
atunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru o
perioad` de timp \n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele
sacerdotale pelasgice, revine \n Ge]ia (Go]ia - dup` povestirea
istoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]ii
tracice, reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t
militar, c~t [i spiritual. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`,
sobrietate [i ascultare de porunciÓ, noul mod de via]` fiind propagat
dintr-un centru spiritual, numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ, legendarul
KOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva \n mun]ii
Bucegi, l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ, deoarece KOG-A-ION \nsemna [i
ãCapul MagnificuluiÓ; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz`
legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \n
Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), la
Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din
sanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui
Zamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurire
complet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (ãrecru]iiÓ)
c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22

46
 Noi nu suntem urma[ii Romei

La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalul

Varro Lucullus, \n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ
(74-72 \.d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apollonia
p~n` la Delta Dun`rii, \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]i
vecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel`
mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit o
solie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a
generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria; Burebista
supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis
(Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiului
sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi
de ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[
ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul...
ãMoldoveancaÓ!).23
Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter
militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni
\ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor,
supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizarea
sistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntins
pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religios
are o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de
calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \n
Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite
din blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legate
cu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina
Cozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.
Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 de
oameni, f`c~ndu-l de temut.
La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut
pl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New York
vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii, direc]i descenden]i
ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i
ni[te barbari. •n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia

47
fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. •n schimb,
spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul,
care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul la
suveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan-
dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririi
Zamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte.
Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \n
Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \n
Spania). •n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` a
Spaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fost
fondat` - la a IV-a ei \ntemeiere, cea definitiv`, \n secolul al V-lea - de
poporul de la Dun`re. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fost
numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser`
numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum
precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` \i
\mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de
religie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuvenea
s` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]i
teologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` \n r~nduiala celor
dou`sprezece semne, \n astrologie [i astronomie.
Fi]i m~ndri de daci, re\nvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istoria
noastr`.Ó
Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i
\n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv
Cezar [i Pompei) \n anul 48 \.d.H. •n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ie
recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui
Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul
Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor mai
trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va \nvinge decisiv pe
Pompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al
inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ
c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp \nainte de a
\ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 \.d.H., Cezar a

48
 Noi nu suntem urma[ii Romei

fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt

timp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintre
cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproape
simultan, istoria conferindu-le destine similare.
Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui
defunct. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale
[tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz`
no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitul
ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36; informa]ii de astronomie
despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte,
Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia lunii
la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de
zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena
pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe o
lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit`
la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preot
a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ce
aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e.
Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]i
erudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r de
net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor
nume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazul
lui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS,
DICENEU...
•n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o
societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`,
costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]in
de dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei
oare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca, \n timp ce
doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul
imperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abia
puteau \nchega dou` vorbe \n latin`, ace[tia s` ne \nve]e pe noi o
limb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se

49
argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` ne
uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8
cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`!
Tracii ar fi putut fi, \n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dar
este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i pe
restul de 86% din teritoriile trace, s` \nceap` subit un maraton prin
v`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici)
dominate de opresori, hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i
g~ndul este absurd.

50
 Noi nu suntem urma[ii Romei

PODUL DE PIATR` DE PESTE

DUN`RE

P
odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile
antichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui
Apolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre
ãistoricii no[triÓ. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul
C. Iordache.25
Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal
al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de
piatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cu
toat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod de
piatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ
5-7 ani... ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celui
de al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!... Socotim imposibil`
construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unui
pod de piatr` peste Dun`re, \n special c~nd Traian se g`sea \n plin`
campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari
pierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i
nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost
g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n
construirea lui.
Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt
pierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde se
vede clar c` \n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod de
vase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i se
atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s`
imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod de
piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!

51
 Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi
fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului,
popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te
tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani,
ataca, trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Luat prin surprindere
de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, \ncearc` s` opreasc`
\naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului,
restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului.
Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod de
piatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat`
pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul
pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la
popula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site
pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul!
•n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de origine
n`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cu
patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.
Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`, ãPuntea din art`Ò, se
vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re
[i care au lucrat la el 6 ani.

52
 Noi nu suntem urma[ii Romei

DIURAPNEUS,
supranumit [i ...Decebal
Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori,
C-o moarte tot suntem datori;
Totuna e dac-ai murit
Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit,
Dar nu-i totuna Leu s` mori,
Ori C~ine-nl`n]uitÓ.
(George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ)

ë
n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne
apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice,
care este continuu pr`dat`, furat`, \mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit`
de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propria
ãistorieÓ [i ãcultur`Ò, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i \n patru
valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H.) s-au a[ezat
lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul
acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar ãminuneÓ, ei nu-[i vor
ãschimbaÓ limba, ci, numai noi, [i nu \n 500 de ani, ci \n 100 [i ceva! S`
fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin`
priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, \n felul acesta, ei,
dacii, nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò, [i s-o uite pe a lor ?
•n aceast` perioad`, \n vara anului 87 d.H., \mp`ratul roman
Domitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s`
ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vase
Dun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin
surprindere, [i... \nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet
nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis \n lupt`. Dar cine a
fost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului
\nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va
inspira Orasius \n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui

53
era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,
care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu-
mindu-l DE-CEBALUS, ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ, ãCavalerÓ, ori
ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un
gest nobil [i inteligent, \i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit la
Gr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) -
apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce se
poate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ... iar dac` \l citim \n
oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ.
Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO
RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu,
Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acest
blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman.
Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume
predestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut \n... Dacia, care purta \n
sufletul lui acest blestem, astfel c` la \nceputul secolului V d.H.,
vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic`
[i au p`truns \n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H.,
distrug~nd-o p~n` \n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi
\ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?
Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional al
tracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala,
Roma, \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ... [i dup` vechile legende, de
un raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).
Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea,
provenien]a. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu este
de la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius:
ÒCONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ - ci de la
situa]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac
ori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei,
ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ, fiul Romei.
•ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost \mprumutat`, spune
Titus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic
(tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeau
aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto-
riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni?
Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, reface
unitatea statal` a Daciei, \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de

54
 Noi nu suntem urma[ii Romei

alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia

\ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu,
din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurile
getice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [i
roxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.
Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la
Sarmisegetuza, dac` nu chiar \nainte de el, incinta sacr`, discul solar de
andezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de la
Gr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de
99,97%26. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe
contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea
finan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului.
La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar
\n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat pe
b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care \l va adopta ca fiu
[i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.
Traian, dup` \nvingerea Germanilor, sup`rat pe ãdispre]ul pe
care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rirea
efectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de la
B`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la
Tyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii
la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`rata
cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care
Dacia \l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ, o
ãCalifornieÓ a antichit`]ii.
Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i
inferioar`, \nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou`
create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101
•mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.000 de
solda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i
cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s`
spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram
a[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dac`
eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!...
•n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian
debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).
Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat, concentr~ndu-[i oastea \n
zona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i

55
 Fig.20.
A[a ar`ta, EL,
Decebal.
Portret al
marelui rege
dac, de pe
Columna
lui Traian.
*Decebal
[i Traian,
Ion Miclea,
Radu Florescu,
ED. Meridiane
1980.

56
 Fig.21. Nobil dac -
Tarabostes - statuie
decor‰nd aticul
arcului de triumf al
lui Constantin cel
Mare de la Roma, el
”nsu[i dac de la sudul
Dun`rii, satul Ni[.
Figura dacului a fost
tratat` cu respect,
aerul lui b`rb`tesc,
vigoarea trupului,
atitudinea calm`,
impun [i nu las`
impresia unui speriat,
umil captiv, ci mai
degrab` a unui
st`p‰n care [tie
rosturile lumii. Dar ce
mi se pare misterios
sunt cei trei SSS (666
ori CCC ).
•n anul 666 de la
Zalmoxis, ”mp`ratul
Burebista [i marele
preot Decaineus au
hot`r‰t s`
restaureze ãadev`ratul
cultÓ, dezv`luindu-le
ge]ilor
misterele sacre.
Atunci s-a decis ca
anul I al calendarului
s` fie anul na[terii
Celor Doi Zalmoxis.
Astfel anul
reformei religioase a
fost 666, adep]ii lui
consider‰nd acest
num`r benefic
(norocos), pe c‰nd
adversarii l-au
considerat num`r
malefic. Complexul de
sanctuare de la Sarmi-
Seget-Usa constituind
probabil apogeul [i
centrul sacerdotic al
misterelor sacre. Acest
num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la
Drobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s`
simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul, este un alt mister!
-Vezi ãTeribilul num`r 666Ó, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.

57
aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat`
\n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soarelui
la vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz`
cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile
romane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traian
este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respinge
pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, \n 109, va
ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istorici
spun c` acesta a fost ridicat de daci.
•n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bate
Muntenia prin pasul Bran, \nving~ndu-l pe Decebal. •n urma p`cii
\ncheiate, Decebal pierde Banatul, ´ara Ha]egului, Oltenia, Sudul
Munteniei [i al Moldovei. •n decembrie 102, la Roma, Traian prime[te
numele de DACICUS (\nving`tor al dacilor).
Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare.
•ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria),
reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu
Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodor
din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a
\ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co-
lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia,
ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care \ns` s-a pierdut; cuprin-
sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` \n istoria sa o
descriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduri
au \ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~tea
m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicile
pe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`; menirea lor este
\nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul... c~t
despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a \nsemnat
\nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, a
cotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum \nc` mai spun
unii dintre ãistoricii no[triÓ, \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare,
dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest pod
la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce
\l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas
pustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici?
§i dac` \nrobirea, \njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces
civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... ãcivilizatoriÓ pentru

58
 Noi nu suntem urma[ii Romei

c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`raci

dup` at~ta ãciviliza]ieÓ... ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i
care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au
ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la
unguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari.
Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal, \ncepe \n vara
anului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintim
c` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care
\ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de
azi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` \ntreb`ri
ce r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori-
toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, \nainteaz` \n trei coloane:
- prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde
legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s`
moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemn
pelasgic, iar \n gheare ãsmirnaÓ; din cenu[a ei, undeva \n mun]ii
Cernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman`
\nainteaz` prin Valea Cernei, ´ara Ha]egului, ajunge la cet`]ile
Coste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge.
- a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de la
Bumbe[ti, p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a.
- a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobeta
la Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana
(S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna.
Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trec
pe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se
d` la \nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a
II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament
(vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul
atac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau
capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpii
sanctuarelor \n incinta sacr`, se distruge \ntreaga fortifica]ie.
R`zboiul, \ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al
regelui dac), romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia, tezaurul lui
Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i
331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor,
Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastea
regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).

59
 Fig.22. Femeie dac` cu copil.

60
61
Fig.23. Dacii trec Dun`rea ”n Moesia [i atac` un castru roman.
Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa

62
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de

moarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t
\n oricare alt` c`l`torie. •n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`rit
de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus.
Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare
pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o \nal]` [i pream`re[te
cu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui
Decebal, se \mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai mare
dec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea \n moarte, ci \ncearc` s` se sustrag`
dinaintea romanilor, \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`, \n
str`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`ti
re\nceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r`
r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal \[i
\mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii sale
poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian.
Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceea
ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i,
s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub
p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Am g`sit o
lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului
arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de
s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`.
M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre
Decebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marele
preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani
care, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele
noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò.
P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse:
Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i Dio
Chrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el,
ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului.
Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la
Dun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importante
evenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe la
Sarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. •nsemn`rile lui
ãOrationesÒ - cuv~nt`ri, par \nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajuns
p~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie
lung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comporta-
mentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`, c~nd m-au

63
v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu arme
grele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. ´ara dacilor i se pare
lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni
s`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni \narma]iÒ29. Cu o
real` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: ã•n mijlocul
at~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spec-
tator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-i
g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cu
Decebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` le
descrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio
Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deran-
ja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiu-
nit \n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar
ace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor, [i asta \n numai
4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei
acas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-l
uit`m pe Pu[kin, care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris, cu patim`
poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ, poate tocmai din cauz`
c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat.
Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori
ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i
istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, Bonaventura
Vulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-am
cump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele,
m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut
[i nu fac aceast` munc`?
Am fost zdrobi]i, \nvin[i dar... nu nimici]i!
Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el
comun cu noi ?!... Vom vedea!

64
 Noi nu suntem urma[ii Romei

RE[EDIN]A LUI DECEBAL

Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N,

SERVITOR se va numiÓ

I
storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`.
•n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso
CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor
din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma, basorelief
care \nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare \n
cucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d.H [i 105-
106 d.H.).
Arat`, \ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`sat
nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat`
piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrie
at~t de mult despre orice, oriunde. §i va fi acela[i spaniol care va
fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se
refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i
str`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut`
de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele
majore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columnei
lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decorat
cu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic al
Dun`rii, pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior, d~nd
ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminant
este \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d.H.
\ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale
palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui

65
Fig.24. Palatul lui Decebal.
Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus, dragonul, capul
de lup dacic. •n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm.

66
Fig,26. •n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani
”n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci, s` construiasc`
ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiau
s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`ror
ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici ”n mun]ii Transilvaniei, aici la
Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.

Fig.27. Cas` dacic`

la construc]ia c`reia
nu s-a folosit nici un cui

67
Decebal, sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din marii
s`i predecesori, \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. Poarta
principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re.
Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~te
o tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat,
c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri \n m~na
dreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini
ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ, adic` acele divinit`]i care indicau \n
cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o
p`zea. Aparent, nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns de
ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i
lumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ.
Aceast` nou` descriere contravine, bine\n]eles, cu ceea ce am
fost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Mul]i dintre noi
au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani
primitivi, locuind \n bordeie sub p`m~nt, \n timp ce aveau mari [i

Fig.28. Ziduri dacice, contemporane

cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup`
mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun
beton, nu las` ”ntre pietrele lor s`
p`trund` nici o lam` de ras!

68
 Noi nu suntem urma[ii Romei

numeroase mine de aur \mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i

istorici, au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i
de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i, pentru a putea ajunge la
ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitate
trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe
buc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai
pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe
viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de
c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului
social. El, \mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru
ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care, secole mai t~rziu,
l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru, fasci[tii
sau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ
mai bine dec~t predecesorii s`i, nel`s~nd \n urm` dec~t numai
s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne.
S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi, [i s` nu
vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor
scene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles, foarte posibil ca
ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i,
pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere \nt~i \ncercat s`
se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`.
Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este
\nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone, \n timp ce ea
apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de
cuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i
profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a
\mp`ratului Traian, \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`tre
Dacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in
verosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fi
reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastr`
este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice ale
casei).
Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor
columnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor, dar un singur lucru

69
 Fig,29. Statuia unui
Tarabostes, din
marmur` [i porfir
de la Roma, din
Museo Nazionale
Roman. §i aceast`
monumental` figur`,
de dimensiuni colosale,
face parte din aceea[i
bogat` plastic` prezent‰nd
Mitul Dacic. Trebuie s`
recunoa[tem c` romanii trebuie s`
fi fost cu adev`rat impresiona]i de
ace[ti daci, pentru care , ca s` le
cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`,
au venit cu zecile [i sutele de mii......
ca s` cucereasc` ce? o
societate de ]`rani care a trebuit
s`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i
”nve]e latina (limba pe care o
vorbeau cu mii de ani ”nainte s`
apar` Imperiul Roman). Au
cucerit ei, romanii, ”n urma unui
r`zboi fratricid, 14% din teritoriul
Daciei [i... minune , TO´I dacii din
teritoriul ocupat dar [i din cel
neocupat, 86%, a[a peste noapte au
”nceput s` vorbeasc`... latina, [i
asta ”n 165 de ani, uit~ndu-[i
complet limba? Au inv`]at-o ei
dacii din mun]i [i v`i, p`duri [i
mla[tini, a[a de pl`cere; [i de la
cine? de la ni[te legionari
analfabe]i veni]i din toate col]urile
lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva
cuvinte latine!
*Museo Nazionale Romano, inv.
124482, Salvatore Aurigemma, e
terme di Diocleziano e il Museo
Nazionale Romano, Roma, 1963, nr.
500.

70
71
Fig.30. Prinderea copiilor lui Decebal. Cavaleri[tii romani ”i prind pe doi adolescen]i, aparent copiii lui Decebal.
Dintre lupt`torii din escort` un tarabostes zace la p`m‰nt mort; un comatus a fost prins, iar copiii sunt lua]i de
doi solda]i romani pentru a fi du[i lui Traian.
*Fig.20,21,22,23,24,29,30, ãDecebal [i TraianÓ,Ion Miclea [i Radu Florescu, Ed. Meridiane, Bucure[ti, Romania, 1980.
 MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor unei

super-bogate ]`ri, \n mod special prin terenurile aurifere, pare foarte
plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de
via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi
[i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

72