Cuprins: Istoricul spalatului rufelor. 2 Maina de splat , calasificarea lor.3 Clasificarea caracteristicilor de calitate.

4 Prezentarea general si constructiv a unei maini de spalat automat.... 6 Unitaea de comand i control . ....17 Schema de principiu a unei maini de spalat automat. ...20 Poziia contactelor programatorului...... 21 Schema bloc a mainii d splat automat. ....23 Concluzii...24 Bibliografie...24

Istoricul splatului rufelor

Splatul rufelor a constituit nc din cele mai vechi timpuri o preocupare major a femeilor i chiar a brbailor. De la btutul rufelor cu o scndur de lemn, pana la frecarea lor pe o tabl de splat, ajungnd la spalatoriile electrice i mainile hidraulice, femeile au ncercat permanent s simplifice procesul de curaare a rufelor. Una din cele mai vechi tehnici, folosit chiar i de romani i egipteni, era "btutul rufelor". Acestea erau clcate n picioare ntr-o albie imens, iar acest lucru intra, de obicei, n responsabilitatea brbailor. n anumite regiuni, aceast metod era aplicat nc din secolul al X-lea i.Hr. O scndur groas cu Figura 1. Masin de splat veche (10) mner era folosit pentru a bate rufele murdare. O alt invenie pentru splarea rufelor a fost tabl ondulat, folosit n Evul Mediu. Pentru curare, se apela la un amestec de ap i nisip, la care, mai tarziu, s-a adaugat i o doz de urin. Iniial, spunul a fost produs dintr-o soluie de grsime, cenu i calcar i anumite plante, cum ar fi Saponaria. Primele maini de splat au aprut la sfaritul secolului al XVIII-lea, dar metodele iniiale erau greu de intrebuinat. Fiind echipate cu pistoane, ciocane si podele mobile, nu se puteau folosi n gospodriile private. In jurul anului 1910 au aprut primele maini de splat electrice. Pentru a facilita procesul splrii, erau amenajate nite camere mari, n care erau instalate uriaele maini de splat. Din cauza zgomotelor infernale, spltoriile se transformau ns n adevrate fabrici de curare a rufelor. Splatul manual era nc o practic foarte des ntlnit n majoritatea gospodriilor. Din cauza attor operaiuni diferite i complicate, majoritatea familiilor i rezervau o zi ntreag pentru splatul rufelor. Cu o sear naintea zilei respective, toate rufele murdare erau duse la spltorie, pentru a fi nmuiate. Doar familiile nstrite i permiteau luxul unei spltorese care s se ocupe de nmuierea, splarea, stoarcerea i ntinderea rufelor ntreaga zi. Toate celelalte activiti gospodreti erau neglijate.

Maina de splat , calasificarea lor.

Avnd n vedere perfecionarea permanenta a mainilor de splat rufe, necesitatilor consumatorilor, ct si gradul de complexitate ridicat din punct de vedere constructiv acestea se pot clasifica dup urmtoarele criterii:

a) Dup destinatie:
- maini de splat rufe - maini de stors rufe - maini de splat si stors rufe - maini de splat, stors i uscat rufe - maini de uscat rufe

b) Dup principiul de funcionare:

- maini de splat rufe cu agittor - maini de splat rufe cu pulsator - maini de splat rufe cu tambur

c) Dup numrul de bazine:

- maini de splat i stors rufe cu un singur bazin - maini de splat i stors rufe cu dou bazine

d) Dup sistemul de incalzire:

- masini de spalat rufe cu incalzire completa - masini de spalat rufe cu incalzire de completare - masini fara incalzire

e) Dupa gradul de automatizare:

- maini de splat rufe neautomate cu unul sau dou bazine - maini de splat rufe automate cu unul sau duo bazine

f) Dup principalele caracteristici: -Capacitatea de spalare ( in kilograme ) reprezint cantitatea maxima de rufe uscate ce se
pot spala la o singur incrcare. Este cuprins intre 1-6 kg, in funcie de capacitatea bazinului, tipul constructiv al mainii i puterea motorului. - Capacitatea bazinului cuvei, este data de cantitatea de apa cu care se incarca bazinul de splare ( 20-70 l ) i este limitat de un indicator de nivel in bazin sau sisteme automate de umplere. - Capacitatea de centrifugare ( kg ) , reprezint cantitatea de rufe ce se pot stoarce prin centrifugare, la o singura ncarcare. Este cuprinsa ntre 1,5 2 kg la mainile cu pulsator i 1 6 kg la mainile cu tambur. - Raportul faa de spalare sau limpezire ( kg / l ), este raportul dintre masa rufelor de splat i cantitatea de soluie necesar. Cu ct acest raport este mai ridicat crete randamentul mainii de splat, scade consumul de curent ct i consumul de detergeni.
3

- Numrul programelor de spalare, este o carcteristica specifica mainilor automate de splat rufe. In funcie de complexitatea constructiv i nivelul performanelor acest parameteu poate varia ntre 11 22 programe. - Timpul necesar pentru efectuarea operaiilor de splare ia valori cuprinse ntre 2 6 min. n cazul mainilor de splat neautomate si de 57 160 min. in cazul mainilor de splat automate.

g)Puterea motoarelor:
- motor splator 250 520 W - motor centrifuga 250 650 W - Puterea rezisentei pentru ncalzirea apei: 1600 2500 W

h)Turaia motoarelor:
- la splare 40 50 rot/min - la centrifugare 120 1800 rot/min - consumul de energie pentru un kilogaram de rufe splate : 0,22 1,00 kW/Kg/h

Clasificarea caracteristicilor de calitate dupa aportul care l au la serviciul adus utilizatorului: Caracteristici tehnico-funcionale:
- capacitate de splare ( kg ) - capacitate de stoarcere ( kg ) - capacitatea cuvei ( l) - numar de programe - timp maxim de programare ( min ) - viteza de centrifugare ( rot/min ) - tensiunea de alimentare - dimensiuni de gabarit ( cm) - lungime - laime - adncime - masa neta ( kg ) Caracteristici economice: - consum de ap la splare ( l ) - consum de energie electrica pentru un kilogram de rufe uscate ( kW/kg/h ) - capacitate de splare redus - splare la rece - termostat reglabil

Caracteristici psihosenzoriale:
- culoare - design
4

 Caracteristici ergonomice si de protecia utilizatorului:

- manevrabilitate facil - forma i dispunerea butoanelor de acionare - sigurana n exploatare prin protejarea mpotriva stropilor de ap i a electrocutrii

Caracteristici ecologice:
- nivel de zgomot redus - programe pentru detergenti biologici - utilizare raional a detergenilor n procesele de splare

a)Clasificarea caracteristicilor n funcie de importana lor: Proprietai principale:

- capacitatea de splare ( kg ) - capacitatea de stoarcere ( kg ) - capacitate cuva ( l ) - timp maxim de programare ( min ) - viteza de centrifugare ( rot/min ) - tensiunea de alimentare - consum de ap la spalare ( l ) - nivel de zgomot redus - termostat reglabil - dotarea cu economizor

Proprietati secundare:
- numar de programe de spalare - dimensiuni gabarit ( cm ) - masa neta ( kg ) - spalare la rece

Proprietai minore:
- culoarea - design - forma i dispunerea butoanelor de acionare

b) Clasificarea caracteristicilor in funcie de sensul in care valoarea acestora determina nivelul calitaii: Caracteristici direct proporionale cu calitatea produsului
- capacitate de splare ( kg ) - capacitate de stoarcere ( kg ) - numar de programe - viteza de centrifugare ( rot/min ) - capacitate de splere redusa
5

- dotarea cu termostat reglabil

Caracteristici invers proporionale cu calitatea produsului

- timp maxim de programare ( min ) - dimensiuni de gabarit ( cm ) - masa neta ( kg ) - consum de ap la splare ( l )

Analiza comparativ Caracteristicile de calitate folosite pentru analiza:

- C1 capacitate de splare ( kg ) - C2 numar de programe de splare - C3 viteza de centrifugare ( rot/min ) - C4 timp maxim de programare ( min ) - C5 consum de ap la splare ( l ) - C6 consum de energie electric ( kW/h ) Caracteristicile C1, C2, C3 influeneaza direct proporional calitatea, iar C4, C5, C6 invers proporional.

Prezentarea general i constructiv a unei maini de splat automat.

Caracteristici tehnice: Capacitatea maxim de splare = 5kg rufe uscate. Dimensiuni de gabarit Lxlxh = 600x500x850mm. Masa neta = 85kg. Puterea ncalzitorului electric = 2300W. Puterea motorului electric la splare = 325W. Puterea motorului electric la stoarcere = 650W. Puterea maxim absorbit = 2625W. Tensiunea de alimentare = 220V +/-10%. Presiunea necesara a apei din reeaua de alimentare = 02-8 daN/cmp. Masa neta = 85kg. Nivelul apei in timpul splrii = 16-28 litri. Consumul maxim de ap = 30 litri/kg rufe uscate. Consumul maxim de energie electric (prog.2) = 0.645 KWh/kg rufe uscate. Clasa de protecie = I (cu legare la pamant)

Conectare la reeaua hidraulic

Maina de splat se va alimenta numai cu ap rece. Cnd temperatura apei de alimentare depaete 30 grade Celsius, se produc perturbaii n procesul de splare!
6

Racordarea mainii la reeaua de alimentare cu ap se face numai la un robinet cu partea filetat G 3/4". Racordarea se face cu ajutorul furtunului de alimentare nurubnd piulia rmas liber a acestuia cu partea filetat de G 3/4" a robinetului. nainte de nurubare se introduce garnitura de etanare din dotarea mainii. (foto). Furtunul trebuie s asigure o racordare perfect. Este interzis prelungirea furtunului. Racordarea se poate face si prin legarea direct la o conduct de aduciune. Este indicat, indiferent de tipul de racordare adoptat, ca nainte de intrarea apei sa fie plasat un robinet sau o valv de reinere. Pentru sigurana si evitarea meninerii sub presiune a furtunului de alimentare, deci i a intregii maini, n perioada cnd maina nu este folosit, robinetul de admisie a apei (sau valva de reinere) se va ine nchis. Racordarea la reeaua de evacuare a apei se va face cu ajutorul furtunului de evacuare montat pe main, care trebuie agaat de marginea unui lavoar (cu posibilitate de evacuare a 27 litri/minut). Forma curbat a extremitaii furtunului i confer acestuia o fixare eficient pe lavoar sau alt vas de evacuare. Evacuarea apei se poate face i prin racordarea direct a furtunului la o conduct de evacuare. Dac e necesar, extremitatea curbat a furtunului se poate tia. Conducta de evacuare trebuie s aib diametrul interior de minimum 4cm i s fie prevazut cu un sifon pentru a evita emanaia de gaze urt mirositoare. Important la orice variant de evacuare este ca extremitatea liber a furtunului sa fie la o inlime de 80-100cm faa de suprafaa de aezare a mainii.

Fig.2. Conectarea la reiaua hidraulic.

Conectare la reeaua electric

Instalaia electric a locuinei n care se instaleaz maina trebuie s intruneasc urmatoarele condiii: Tensiunea de alimentare s fie 220V +/-10% Siguranele de protecie, conductorii liniei de alimentare i priza trebuie s fie dimensionate astfel ncat s suporte sarcina maxim a mainii care este de 15A i la care se adauga sarcinile altor aparate electrice ce se pot utiliza simultan cu maina. Ca urmare, circuitul de alimentare a mainii de spalat se va echipa cu sigurante de protecie de 16A. Priza pentru alimentarea mainii de splat s fie dimensionat pentru un curent de 16A i va fi contact de protecie, legat obligatoriu la pmnt sau nulul de protecie, instalarea acesteia fiind facut numai de electrician autorizat. Punerea la pmnt a mainii de spalat este o condiie eseniala de securitate i protecia muncii, valoarea admis pentru rezistena de dispersie a prizei de pmnt fiind de cel mult 4 Ohmi. Se recomand ca alimentarea cu energie electric a mainii sa fie facuta prin circuit separat de la tabloul de distribuie. Pe acest circuit nu se vor conecta alte aparate, atunci cnd maina funcioneaz.

Structura constructiv.

Fig.3. Structura constructiv a mainii de splat automat.

1-Furtun de alimentare cu ap; 2-bloc de electrovalve; 3-compartiment pentru detergent; 4-distribuitor de detergent; 5-tub de cauciuc; 6-rezervor; 7-tambur; 8-burduf; 9-resort de suspensie; 10-telescoape; 11-pomp de evacuare; 12-presostat; 13-rezistena de incalzire; 14-termostat; 15-motor electric; 16-panou de control; 17-unitatea de comand i control; 18-electronchiztor; 19-senzor de vibraii.

Elementele constructive principale: Electrovalva.

a)supap nchis

b) supap deschis

Fig.4. Principiul de funcinare al supapelor electromagnetice.

1-miez de metal; 2-bobin; 3-carcas; 4-membran; 5-locul supapei; 6-resort; 7-suport; 8-maneta; 9-filtru.

Fig.5. Structura supapei electromagnetice.

Electrovalvele asigura aportul de apa necesar unei maini de spalat pentru operaia de spalare. Electrovalvele sunt normal nchis (adica blocheaza trecerea apei). Acestea sunt comandate de programatorul mainii de splat pentru a se deschide i permite alimentarea mainii cu ap n anumite etape ale procesului de splare. Pentru a evita defectarea timpurie a electrovalvei recomandm ca pe circuitul de alimentare cu ap al mainii de splat sa avei un robinet cu care s blocai alimentarea cu ap atta timp ct maina nu este n regim de funcionare i s evitai depozitarea mainii intr-un spaiu prea rece, unde inghearea apei (n sezonul rece) ar deteriora electrovalva. Electrovalvele au o intrare si una, doua, trei sau mai multe ieiri. Ieirile faa de intrare sunt la un unghi de 90 grade sau la 180 grade. Resoarte de suspensie i telescoape:

Fig.6.Telescoape Sunt amortizoare pentru maina de spalat cu rolul de a prelua micile vibraii ale mainii n procesul de splare. Pompa de evacuare.

Fig.7.Pompa de evacuare

Fig.8.Structura interna a pompei de evacuare

10

Pompele de evacuare pentru maina de splat au rolul de a ajuta la evacuarea apei din rezervor n procesul de splare sau centrifugare. Pompele de evacuare pentru maina de spalat au n component lor, n general, 3 piese importante: - electropompa care este partea activa, prin rotatia elicei antreneaza apa spre evacuare; - corpul pompei la care se racordeaza mansonul gofrat de la cuva si mansonul spre furtunul de evacuare. In general corpul pompei se prinde de electropompa cu suruburi sau prin autoblocare. Tot corpul pompei de masina de spalat conine si filtrul de scame; - filtrul de scame are rolul de a bloca spre evacuare scame adunate de la hainele spalate si chiar diverse obiecte uite in buzunarele hainelor (monede, agrafe etc) pentru a nu infunda furtunul de evacuare. Recomandam curatarea cit mai frecventa a acestui filtru, chiar dupa fiecare spalare, spre a preintimpina blocarea si defectare electropompei.

Presostat electronic.
Folosit pentru controlul nivelului de ap in rezervorul mainii de splat in limitile prestabilile. Acesta este conectat direct la modulul electronic. n cazul n care comutatorul de presiune este defect, programul actual este ntrerupt:

Fig.9. Structura presostatului electric. 1-conexiune; 2-diafragm; 3-bobin; 4-circuit electric; 5-magnet; 6-resort; 7-surub de reglare; 8-priza: 1 contact- iesire, 2-lea contact- pamint, 3-lea contact 5 v. n cazul n care rezervorul este umplut cu ap, presiunea generate in sistemul hidraulic, intinde diafragma. Sub actiunea diafragmei, magnetul se deplaseaza in interiorul bobinei, care schimba inducia bobinei, si prin urmare frecvena circuitului oscilant.In functie de frecventa de oscilatie, microprocesorul determina nivelul de ap in rezervor.

11

Rezistene de ncalzire.
Rezistentele pentru maini de spalat au rolul de a aduce apa din cuv la temperatura specificat la programul de splare ales.

Fig.10. Rezistena de inclzire. 1-Element de nclzire; 2- siguran; 3- termistor NTC; 4- conectori.

Fig.11. Termistor NTC. 1234Rezistor cu coeficient de temperatur negative; Capsula de metal; Conectori; Carcasa din plastic.

Termostat.
Servete pentru controlul temperaturii dorite a apei n rezervor.

a)nchis b)deschis Fig.12. Principiul de funcionare a releului de temperatur (termostat).

12

1-contactele de ieire; 2-urub special; 3-baz; 4-resortul de contact; 5-capac; 6-carcas; 7-stoc; 8-resort; 9-cilindru cu gaur; 10-contact sferic; 11-aib de contact; 12-resort; 13-disc; 14-cilidru cu gaur; 15-plac de identificare.

Fig.13. Structura termostatului.

Electronchizator.
Inchizator sau "lacat termic" este un mecanism de blocare a uii mainii de splat.

Fig.14. Electronchizator cu electromagnet.

13

Acest nchizator include in structura sa rezistor + bimetal i un electromagnet.

Fig.15. Structura intern a electronchizatorului. La nchiderea uii hablou, maina de spalat automat primete un impuls de la modulul electronic prin contactul 3.Impulsul cade pe electromagnet prin rezistor. Mecanismul de rulare alcatuit din manet i cam, rotete roata dintat, care pune in funcie mecanismul de blocare.Cnd deschidei ua hablou, de la modulul electronic se transmit doua impulsuri. n acest caz mecanismul mobil face doua micari, i apoi capacul poate fi deschis.

Senzor de vibraii.

Fig.16. Exemple de senzori de vibraii

14

Senzorii de vibraii se utilizeaza pentru monitorizarea vibratiilor la o gama larga de masini si utilaje dinamice cum ar fi: turbine, motoare electrice, ventilatoare, reductoare, compresoare, pompe etc. Parametrul de masurare poate fi acceleratia sau viteza vibratiei, valoarea rms sau varf pe domeniul larg de frecventa (Hz).Acesti senzorii de vibratii sunt compacti, de dimensiuni reduse, care permit montarea acestora in locuri greu accesibile. Prezinta avantajul ca, pentru monitorizarea vibratiilor, pot fi conectati la orice sistem de achizitie cu intrari analogice standard, in tensiune sau curent (mV, mA). Un alt avantaj important este acela ca acestia au iesire simultana pentru monitorizarea vibratiilor (viteza, acceleratie).

Motorul electric.

Tipurile de motoare electrice folosite la masinile de spalat automate.

Motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit Motorul asincron are dou pari constructive: statorul, prevazut cu crestaturi axiale pe partea interioar n care sunt plasate nfasurarile si rotorul cu crestaturi axiale pe periferie iar nfasurarea rezulta n urma turnarii sub presiune a aluminiului la motoarele de presiune mica sau prin baterea barelor n crestaturi la motoarele de putere mare. nfasurarea rotorica se ncheie prin inelele de scurtcircuitare.

a)stator bobinat

b) rotor n scurtcircuit

Fig.17. Motor asincron trifazat.

Aceste motorul asincron, care este cu rotorul in scrutcircuit, si au nevoie de condensator. Acestea sunt cu 5 borne - 1 comun, 2 infasurarile de spalare (stanga / dreapta) si 2 infasurarile de stoarcere (infasurarea de stoarcere si infasurarea auxiliara).
15

Motor asincron trifazat cu rotor bobinat. Masina asincrona este una dintre principalele masini de current alternative si se utilizeaza in principal ca motor , datorita constructiei sale robuste , sigurantei in functionare , costului redus precum si proprietilor sale bune . In regimul de motor: pornire simpla , caracteristici de functionare convenabile , posibilitai de modificare a turaiei si de utilizare in scopul franarii electrice.

Fig.18.Structura motor asincron trifazat cu rotor bobinat 1 - carcasa; 2,3 - scuturi; 4 - pol principal; 5 - pol de comutatie; 6 - miezul rotorului; 7 - bandaj; 8 nfasurarea rotorului; 9 - ax; 10 - suport portperii; 12 - colector; 13 - capac exterior; 14, 15 rulmenti; 16 - cutie de borne; 17 - bulon; 18 - bobina polului de comutatie; 19 - bobina polului de excitatie; 20 - inel de ridicare; 21 - ventilator; 22 - perie; 23 - colier port-perie. Acestemotoare nu au condesator ci folosesc o placa electronica pentru comanda motorului si stabilirea vitezei de stoarcere. La stoarcere avansul vitezei este in succesiv (in trepte) comandat de triace, prin unghiul de comanda pe triac, care ii da motorului o anumita tensiune (45, 50, 70, 110 (volti), etc). Pot sa aiba 6-7 borne, dar si numai 5.

Motoare electrice hibride.

Combin n structura lor, cele doua tipuri de motoare de mai sus. Au i rotorul si statorul bobniat, dar nu folosesc placa electronica, ci doar condensator (si atunci, bineinteles, ca la stoarcere, viteza nu mai este in trepte). Au avantajul ca obtin o turatie mai mare la stoarcere fata de cele asincrone. La turatia de spalare se scrutcircuiteaza infasurarea rotorului (prin programator) si se da tensiune pe infasurarea statorului, si astfel motorul este ca si cel asincron (cu rotorul in scrutcircuit), iar la stoarcere, se inseriaza rotorul (prin perii) cu statorul, se da 220V din retea si se obtine viteza maxima (care, tinde la infinit, dar este mentinuta in limite datorita sarcinii de la arbore).

16

Motoare direct drive invertor.

Construcia motorului si functionarea. Proectanii de la LG au propus sa renunte la centura, combinind intr-un intreg, tamburul si motorul.Motorul este montat direct pe arborele tamburului, astfel incit sistemul devine dinamic echilibrat.Aceasta constructia a fost numita Direct Drive (motor invertor cu actionare directa).In masinile de spalat traditionale, rotirea tamburului se transmite prin scripet si centura, care provoaca zgomot, pierdere de energie datorita frecarii, abraziune centurii, precum si aparitia vibratiilor.Sistemul cu actionare directa de la LG se diferentiaza prin faptul ca rotatiile sunt transmise direct tamburului, asigurind un nivel minim de zgomot si vibratii, precum si un consum de energie optim. Direct drive motor robust. Rotorul magnet permanent, nu are perii si fire de lagatura, consum de energie minim si nu necesita schimbarea acestor perii de contact.

Fig.19.Motor DD, i implementarea la mainile de splat automate.

Unitatea de comanda si control.

Servete pentru a coordona toat masina de spalat automata de acionare. Cu ajutorul controlerului este dat un set de operaiuni necesare pentru durata de secvena de punere n aplicare. Gestionarea se face prin nchiderea i deschiderea contactelor lanul alimentar, pentru fiecare acionare la intervale stabilite.

Fig.20. unitatea de comand i control.

17

Principiul de funcionare a unitatii de comanda si control.

Cel mai frecvent utilizate unitati de comanda si control sunt discurile electromecanice de control. Se compune dintr-un set de discuri de program, i contacte care sunt deschise sau nchise prin rotirea acului de comanda.Rotatia discurilor este asigurata de un motor pas cu pas alimentat de 220 V.

Fig.21 Structura unitaii de comanda si control

Marginea discurilor de programa ridica contactele mobile, care inchide circuitul de alimentare executiv adecvat dispozitivului.(fig.).Numarul de discuri determina numarul de programe prevazute de producator

Schema de principiu.
Maina de spalat rufe cu program ,,Automatic" este un aparat electrocasnic a carui deosebita utilitate consta in mecanizarea si automatizarea integrala a operatiilor care se executa cu ocazia acestei activitati. In cele ce urmeaza vom incerca sa satisfacem curiozitatea celor care doresc sa stie ce se ascunde in "spatele" butonului de programare accesibil utilizatorului. Datele prezentate pot ajuta, de asemenea, la localizarea defectelor care apar in functionare si la unele remedieri.

Menionam totusi ca repararea mainii - care lucreaza in mediu umed si in apropierea unor conducte legate la pamnt - impune respectarea stricta a normelor de electrosecuritate, iar interventia nu trebuie sa afecteze protectia utilizatorului. De aceea este recomandabil ca orice reparatie sa fie ncredintata unor specialisti autorizati pentru astfel de operatii.
18

Masina reprezinta un automat care executa succesiv secventele unui program prestabilit. Aceste secvente au durata constanta si/sau impusa de ndeplinirea anumitor conditii. Pentru executia secventelor (numite "pasi" n continuare), masina este prevazuta cu un mecanism programator, antrenat de un "ceas" electric si de o serie de traductoare care sesizeaza nivelul apei si temperatura atinsa in incinta.

Schema electric este data in figura alaturata. Se observa un intrerupator de protectie care opreste functionarea atunci cnd usa masinii este deschisa. Un filtru electric reduce nivelul parazitilor introdusi in retea de electromotoarele masinii. O electrovana, atunci cnd este conectata la retea, permite accesul apei reci in incinta.

Un traductor de presiune pentru aer sesizeaza daca apa in incinta a atins un nivel prestabilit; operalia se face cu un manometru cu membrana care este actionat de presiunea aerului dintr-un tub nchis la capatul superior, in care apa, urcnd, comprima aerul. Doua termocontacte cu lamele bimetalice sesizeaza daca temperatura apei este mai mare sau mai mica dect 32 C (contact nchis daca T > 30 C) si respectiv 93 C (contact deschis daca T > 93 C).

Un motor electric poate antrena tamburul rotativ cu rufe al masinii cu viteza redusa pentru agitarea rufelor cu detergent sau clatire cu apa curata) ori cu viteza mare (pentru stoarcere prin centrifugare). Cte o pereche de nfasurari este prevazuta pentru fiecare din aceste doua situatii. Un condensator se nseriaza cu una din bobine pentru a crea defazajul necesar obtinerii cmpului magnetic invirtitor. Pentru viteza redusa, acest condensator este astfel conectat nct sensul de rotatie al motorului sa se schimbe alternativ. O pompa centrifuga de mici dimensiuni permite evacuarea apei din masina la nevoie.

Ceasul electric consta ntr-un micromotor care, printr-o demultiplicare corespunzatoare, nvrteste pas cu pas programatorul.

Programatorul stabileste o serie de contacte electrice, caracteristice fiecarei secvente (pas) si permite astfel executarea operatiilor prevazute. Ne vom referi mai n detaliu la programatorul de forma paralelipipedica cu care au fost dotate exemplarele initiale de masini. EI contine ca piesa principala un disc de bachelita, ped fata caruia snt gravate o serie de adncituri care actioneaza contactele. Fiecarui contact ii corespunde o "pista" circulara. In figura, programatorul a fost marcat printr-un dreptunghi trasat cu linie ntrerupta. Portiunile desenate cu linie groasa reprezinta contactele programatorului, pe care se introduc "papucii" firelor care merg la diversele elemente ale masinii.

Contactele au fost plasate in locurile in care ele apar vizibile pentru privitorul care observa fata cu conexiuni a programatorului.

19

Fig.22. Schemad e principiu al masinii de spalat automate.

20

Fig.23.Pozitia contactelor programatorului.

21

In schema, intrerupatoarele actionate de discul programatorului sunt notate cu literele A, B, C,...,K. Pozitiile au fost notate cu 1 pentru contact inchis si 0 pentru contact deschis. Pentru contactele B si D, care sunt de fapt comutatoare, s-a ales in mod arbitrar o pozitie care s-a notat cu 1 si alta notata cu 0. Mai exista o serie de 4 contacte, notate a, b, c si d, care nu sunt comandate de discul programatorului, ci de o cama separata care se roteste cu viteza mult mai mare decat a discului. Aceste contacte permit actionarea motorului cu viteza redusa, pe intervale de circa 5 sau 10 secunde, alternativ in cele doua sensuri. Functionarea masinii poate fi urmarita privind tabelele alaturate. Acolo s-au notat cei 60 de pasi ai programatorului, pozitiile corespunzatoare ale contactelor A-K, elementele masinii care functioneaza, conditiile care trebuie indeplinite pentru ca pasul respectiv sae execute, precum si operatiile care se efectueaza in momentul respectiv. Intr-o coloana separata s-a indicat compartimentul prin care se face admisia apei din retea, deci locul de unde este antrenat detergentul sau adaosul care e necesar. Acest compartiment este selectat de o paleta comandata mecanic de catre discul programatorului. Masina dispune de doua familii de programe de spalare. Prima familie cuprinde programele 1-7, iar a doua programele 8-12. Famiile sunt separate de cate doi pasi consecutivi de "stop" notati cu 0, in care masina este complet oprita. Un program oarecare vse starteaza prin rotirea manuala a programatorului in pozitia dorita (1-12), urmata de conectarea la retea prin intrerupatorul general. Recomandarile pentru fiecare program in parte sunt date in prospectul care insoteste masina.

22

Concluzii:
n aceast lucrare individuala am studiat maina de spalat automata, principiul lor de functionare, partile componente din care este alcatuita aceasta instalatie automatizata, unitatea de comanda si control ce asigura functionarea masinii de spalat in diferite regimuri de lucru, in diferite programe de lucru. Masinile spalat rufe au suferit numeroase serii de modificari in urma revolutiilor tehnice pina cind au ajuns sa fie automatizate complet, fiind doar necesar alegerea programului dorit de spalare a rufelor.

Bibliografie:
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t833987.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99in%C4%83_de_sp%C4%83lat_rufe http://www.e-scoala.ro/comunicare/calitatea_marfurilor.html http://www.piesemasinaspalat.ro/9-pompe-evacuare http://www.elremont.ru/stirm/st_eng/steng_rem118.php http://www.irvispress.ru/cgi/index/review/wash/explode http://www.radioradar.net/hand_book/documentation/device_washing_machines.html http://www.radioradar.net/hand_book/documentation/electro_components_sm.html

23