FACULTATEA DE TEOLOGIE ANDREI SAGUNA

Lucrare de seminar IBR

Antim Ivireanul
Claudia Popescu 5/17/2012

Viata

Antim Ivireanul a fost unul dintre marii oameni de cultura de origine gregoriana. Numele lui se trage de la numele Antimoz Iverieli. El este cunoscut ca un eminent carturar, tipograf, scriitor, ctitor i miniaturist din sec XVII- XVIII. ara romaneasca a devenit a doua sa patrie. Pe cand era el copil, Georgia a devenit arena de lupt a statelor Persia i a Imperiul Otoman. Ambele state urmareau acelai scop: acapararea si nimicirea poporului georgian. Soldaii lor devastau sate, orae, vindeau tineri si fete in Turcia si Orient, in sclavie. Starea politica de atunci a ters urmele copilariei lui Antim din cauza aceasta nu avem date precise . Se stie doar ca s-a nascut in jurul anului 1650. Episcopul Melchisedec al Romanului a atras prima data atenia asupra lui. El amintete c Antim era gregorian, nascut in Caucaz n Iberia sau Iviria. De aceea se iscalea Ivireanul. El ne spune deasemenea c Antim cunotea mai multe limbi. El este amintit ndeosebi in legatura cu istoria tiparului. Alte informaii ne ofera i Anton Maria del Chiaro, contemporan cu Antim, care amintete c numele lui Antim mai era i Andrei. El ne spune c Antim a fost sclav n tineree, la varsta de 16 ani, (atunci se furau tineri i se vindeau ca sclavi in Crimeea) si dus la Constantinopol. La Constantinopol a nvatat limbile greaca clasica, neogreaca, turca i arab. Datorita cunotinei lui a adunat i putina avere. A fost rscumparat din sclavie de ctre patriarhul Ierusalimului pentru a fi traducator la curtea lui. Dupa eliberare a trait ca monah pe langa Patriarhia Ecumenica. Antim a uimit pe cei din jurul lui cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator i lucrator de broderie. Antim a atras si atenia domnitorului Constantin Brncoveanu, care l-a chemat in ar din dorinta de a se folosi de serviciile lui Antim n planurile sale de nviorare a culturii. Brncoveanu acorda sprijin generos tuturor nvaailor timpului, indiferent de neam. In timpul acesta activau nvai ca : stolnicum Constantin Cantacuzino, cronicarul Radu Popescu, fraii Radu si erban Greceanu, episcopii Mitrofan si Damaschin. ntr-un asemenea cadru cultural a activat i Antim. Se spune c ar fi inceput opera de tipograf, ca ucenic al lui Mitrofan, fost episcop de Husi.

Activitatea in ara romneasc

Antim a venit n Valahia n jurul anului 1690 i a nceput activitatea in tipografia din Bucureti. El a reogarnizat tipografia si a numit-o Tipografie domneasca. La Bucuresti a nvat limba rii si a urmat s se perfecioneze in arta tiparului. A rmas alturi de Coresi ,,cel mai mare tipograf al culturii medievale romnesti . N. erbanescu spune c Antim ar fi nvat arta tiparului la Moscova sau Kiev. O. Gvincidye opineaz c Antim a putut nva arta tipografiei la Iai, unde a existat o tipografie greceasc nfiinat de patriarhul Dositei. Mai trziu, prin anul 1691 a ajuns ca ieromonah conductorul tipografiei din Bucureti. In acela an a scos prima sa carte nvturile lui Vasile Macedoneanul ctre fiul su Leon, traduse n greaca modern de arhimandritul Hrisant Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului. Au mai urmat cteva cri de slujb, n grecete i romnete. Mai tarziu Antim a fost mutat de Brncoveanu la Snagov, in sperana c el va reorganiza mnstirea si va nfiina acolo un centru tipografic. In anul 1696, pe cnd era egumen la mnstirea Snagov, a ntemeiat o nou tipografie cu posibiliti de imprimare n mai multe limbi. n numai cinci ani a imprimat 15 cri. Din cele greceti merita reinut: Antologhionul din 1697 precum i Mrturisirea Ortodox a lui Petru Movil din 1699, fiind a treia ediie greac. Din cele romneti reinem lucrarea teologului grec Maxim Peloponezianul, intitulat Carte sau lumin din 1699 ca i nvaturi Cretineti din 1700, Floarea darurilor din 1701, ambele traduse din grecete de un ieromonah numit Filotei. A mai tiprit la Snagov Liturghierul greco-arab, prima carte imprimat cu caractere arabe, pentru nevoile religioase ale crestinilor din Arabia, crora le lipseau crtile de cult. In anul 1701 Antim este nevoit sa se mute din nou la Bucureti si s renune la conducerea tipografiei din Snagov. Cu toate acestea rmne egumen al mnstirea Snagov pn in anul 1704. Prsita de Antim, tipografia din Snagov inceteaz activitatea si se desfiinteaz in anul 1705. nu 1705 a fost ales episcop al Rmnicului, fiind hirotonit de Mitroplitul Teodosie al

Ungrovlahiei, si s-a dovedit a fi un organizator bun si un om de carte. Liturghierul tiparit de el reprezenta prima editie din ara Romneasc. Prima ediie romneasc al Molitfelnicului din Muntenia a fost tradus de Antim. Dupa nscaunare a mutat tipografia la Rmnic. Activitatea tipografic se leag de strdaniile sale pentru introducerea complet si definitiva a limbii romne n slujbele bisericeti. Este
3

considerat adevratul creator al limbii liturgice romnesti. Cea mai valoroasa opera literar sunt Didahiile, 28 de predici rostite la diferite srbtori mprteti. El condamna cu asprime pe boieri pentru jafurile, nedreptile si tratamentul inuman la care supuneau rnimea. El este deasemenea ctitorul mnstirii cu hramul Toti Sfintii din Bucureti. Pentru aceasta mnstire, mitropolitul a ntocmit un asa-numit Aezmnt, un fel de testament, prin care dispunea, in cele mai mici amnunte, cum s fie administrate bunurile ei si cum s se organize o frumoas oper de asistent social din veniturile ei. Ultima parte a vietii lui Antim este strns legat de activitatea patriotic si politic, pe care a platit-o cu viata. El a fost martor ocular al numeroaselor evenimente politice si sociale si neputnd rmne indiferent, a dus o lupt aprig pentru eliberarea rii Romneti de sub jugul turcesc. A fost acuzat c ar fi intrat in legtur cu austriecii dup ce acestia au cstigat rzboiul austroturc, care se terminase in august 1716, si a fost arestat si nchis n temnia palatului domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat. Patriarhul ecumenic si sinodul su l-au caterisit, sub acuzatia c s-a fcut vinovat fa de puternica mprie. Din dispoziia autoritilor otomane, a fost condamnat la exil in Muntele Sinai. Mitropolitul a murit in toamna anului 1716. Ostaii turci care-l duceau spre locul de exil, l-au ucis, aruncndu-i trupul intr-un ru din apropierea Adrianopolului. A fost canonizat de Biserica Ortodox Romn n 1992, fiind prznuit n fiecare an la 27 septembrie. Meritul lui a fost procesul de romanizare a slujbelor bisericesti si furirea unei limbi liturgice folosita pn in zilele noastre. Ca arhiereu are un loc de cinste in istoria Bisericii romneti, prin carile sale de nvtur pentru preoi si credincioi i prin didahiile sale. Antim este considerat cel mai de seam mitropolit al Ungrovlahiei, din toata istoria ei. A fost si un aprtor energic al drepturilor Bisericii ortodoxe i a poporului romn si un ctitori de locasuri de cult.

Opera: Didahii
'Didahiile' sunt i astzi o oper actual prin faptul c autorul lor s-a strduit s ajute pe pstorii n nevoile lor, n aspiraiile lor. El nu s-a mulumit s rosteasc de la nlimea amvonului cuvinte de mngiere ctre cei asuprii, ci le-a artat c el nsui cunoate starea fiecruia i este prta la ea: 'nc poate s zic fietecine din voi n gndul su: dar noi avem nevoi grele asupra noastr i nu putem s facem aceste ce zici. Ci eu nc zic c iaste aa i crez: numai c la greul acela sunt i eu prta i ntr-acel jug ce tragei voi, trag i eu' (La Duminica Vameului, cuvnt de nvtur).

Aceasta o am zis cnd m-am fcut mitropolit Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Cazanie la Adormirea preasfintei Nsctoarei de Dumnezeu La Dumineca Vameului, cuvnt de nvtur Cuvnt de nvtur la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos Cuvnt de nvtur la Dumineca Lsatului de brnz Cazanie la Vovedenie Bogorodie noemvrie 21 Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfntul Nicolae Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinii apostoli Petru i Pavel Cuvnt de nvtur la Bogoiavlenie Cuvnt de nvtur la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos Cuvnt de nvtur la sfinii i ntocma cu apostolii mpra Constandin i Elena Cuvnt de nvtur la Dumineca Florilor Cuvnt de nvtur la Dumineca Lsatului sec de brnz Cuvnt de nvtur la Dumineca Florilor Cuvnt de nvtur la sfinii i ntocma cu apostolii mpra Constandin i Elena Cuvnt de nvtur la naterea domnului nostru Cuvnt de nvtur la Naterea Domnului nostru Iisus Hristos Cuvnt de nvtur la Obrezaniia lui Hristos Cuvnt de nvtur la Adormirea preasfintei stpnei noastre Nsctoarei de Dumnezeu i pururea Fecioarei Maria nvtura la sfntul printele nostru Nicolae Predoslovie la cuvntul de nvtur n Dumineca Florilor Cuvnt de nvtur i de umilin n Dumineca Florilor Cuvnt de nvtur la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
5

Cuvnt de nvtur la octomvrie 26, n ziua sfntului i marelui mucenic Dimitrie, izvortoriului de mir asupra cutremurului nvtur la noemvrie 8, n zioa Sborului sfinilor ngeri Cuvnt de nvtur n 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului i a marelui mucenic Dimitrie, izvortoriului de mir Cuvnt de nvtur n Dumineca Florilor Cuvnt de nvtur asupra omului mort nvtur cnd se face parastas Cuvnt de nvtur n 25 a lunii dechemvrie, la naterea Domnului nostru Iisus Hristos Cuvnt de nvtur la Dumineca Florilor nvtur asupra pocinii Cuvnt de nvtur la pogrebaniia omului prestvit Cuvnt de nvtur iar la prestevirea omului Scrisoarea la leat 7220, n luna ghenarie, n 13 zile Duminec la fevruarie 3 zile, rspunsul ce am dat a doa oar nceptur i nvtur pentru ispovedanie

Bibliografie

Fanny Djindjihasvili, Antim Ivireanul carturar umanist, Editura Junimea, 1982 Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura Andreiana, Sibiu, 2007

http://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Antim_Ivireanul