Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limfoamele maligne sunt impartite in: limfomul Hodgkin (LH) limfomul non-Hodgkin(LMNH)
DEFINITIE
Limfoamele maligne non-Hodgkiniene (LMNH) sunt tumori ale sistemului celular al imunitatii, respectiv ale celulelor limfoide B, T, rarNK sau histiocite. LMNH prezinta aspecte histopatologice, trasaturi clinice, evolutive, de prognostic si agresivitate foarte variate. Progresele din imunologie, citogenetica si biologie moleculara stau la baza caracterizarii clinico-patogenice si a subtipurilor de limfoame.
SECUNDARE:
SPLINA GANGLIONII LIMFATICI
PLACI PEYER
INEL WALDEYER
DOUA STADII FUNDAMENTALE ALE DIFERENTIERII LIMFOCITELOR: ANTIGEN INDEPENDENT ANTIGENT- DEPENDENT LIMFOCITELE IMUNOCOMPETENTE POPULEAZA ARII SPECIFICE ALE ORGANELOR LIMFOIDE SECUNDARE IN ORGANELE LIMFOIDE SECUNDARE SE AFLA MICROMEDIUL OPTIM PENTRU DESAVARSIREA DIFERENTIERII LIMFOCITELOR ANTIGEN-SPECIFICE SI DISTRIBUIREA CELULELOR EFECTOARE SAU A PRODUSELOR ACESTORA IN INTREG ORGANISMUL
LIMFOAMELE: Pot interesa orice organ sau tesut. Localizarile principale sunt la nivelul organelor constituite in mare parte din tesut limfoid: ganglioni limfatici, splina, amigdale, maduva osoasa, tesutul limfatic asociat mucoaselor.
Analiza imunofenotipica si genotipica cu ajutorul anticorpilor monoclonali - care au specificitate pentru detectarea antigenelor celulare (de suprafata, citoplasmatice sau nucleare) in suspensii celulare sau pe sectiuni la gheata - si noile tehnici de biologie moleculara, au permis identificarea populatiei maligne care prolifereaza monoclonal si recunoasterea, la nivelul unei linii celulare, a etapelor de diferentiere morfo-functionala.
10
Epidemiologie, etiologie: Limfoamele non - Hodgkin au incidenta in crestere- de ~ 5%/an = 3-4% din cazurile de cancer nou diagnosticate si sunt de 3 ori mai frecvente decat limfomul Hodgkin. -al 5-lea ca frecventa printre alte cancere incidenta globala;Locul 3 ritm de crestere in SUA -Incidenta creste constant in Europa (14-19 cazuri-100 000 loc)
11
Incidenta limfoamelor: Creste cu varsta -la copii: 0.8-1/100000loc/an; creste la varstnici, in relatie cu scaderea imunocompetentei observata dupa 60 ani
are o distributie geografica variabila(limfomul Burkit endemic in Africa Tropicala si Noua Guinee, limfomul folicular are incidenta mai mare in Europa si America)
10-15% din cazurile noi sunt atribuite SIDA, limfoamelor posttransplant si limfoamelor extranodale
12
13
14
Interesarea primara extraganglionara a reprezentat obiectul unor studii clinice, astfel ca s-a observat o crestere a incidentei limfoamelor non- Hodgkin extranodale-20-30% din cazuri, localizarile cele mai frecvente fiind la nivelul tractului gastro-intestinal, cutanat, cavitatea bucala (buze, limba, palat, faringe, glande salivare) si tesuturile moi.
15
Sunt recunoscute 4 mecanisme principale in limfomageneza: Acumularea de anomalii genice in genomul tumorii Infectia clonei tumorale cu un virus oncogenic Stimularea si selectia celulelor tumorale sub actiunea unui antigen Imunodeficienta gazdei
16
EXISTA O MODIFICARE IN ACTIVITATEA LIMFOCITELOR T - O DEPRESIE A LIMFOCITELOR T SAU A IMUNITATII MEDIATE CELULAR - CU O CRESTERE NECONTROLATA A LIMFOCITELOR B ACTIVATE
17
Desi moleculele responsabile de carcinogeneza si mecanismele implicate in anomaliile maligne nu sunt inca foarte bine definite, exista o serie de factori asociati cu risc crescut de aparitie a limfoamelor:
a)Conditii prelimfomatoase:
-congenitale: ataxia-telangiectazia, sdr.Wiskot Aldrich, imunodeficienta severa combinata, imunodeficienta legata de cromozomul X;
18
-dobandite: imunodeficienta(transplant de organe, infectia HIV-SIDA), bolile autoimune(sindrom Sjogren, tiroidita Hashimoto, artrita reumatoida), boala Castelman.
In limfomul Hodgkin se observa aparitia celui de-al doilea cancer care poate fi un limfom non-Hodgkin.
19
b)Alti factori implicati in patogenia LMNH: infectiile cronice istoricul familial de limfoame sau alte cancere(riscul creste de 2-3 ori la rude) consumul de medicamente (fenitoin, antibiotice, aspirina, steroizi, estrogeni, tranchilizante) expunerea la toxice (pesticide, ierbicide, vopsele, solventi organici, etc.) factori nutritionali ? vopseaua de par? expunerea la soare/ lumina ultravioleta (melanom, cancer de piele cu celule scuamoase) istoric de alergii, transfuziile de sange? alcool, tutun sindromul de oboseala cronica?
20
Statistic s-a constatat o crestere a limfoamelor nonHodgkiniene in paralel cu numarul cazurilor de infectati cu HIV(in special cu localizare cerebrala).
Dar si alte virusuri se presupune ca ar fi asociate cu limfomageneza: Virusul Epstein Barr (VEB)este limfotropic si stimuleaza celulele B sa prolifereze indefinit in vitro.In limfomul Burkitt african, endemic, genomul viral este detectat aproape intotdeauna, in schimb, in limfomul Burkitt din alte regiuni(SUA), sporadic, este detectat doar in 15%din cazuri; caracteristica ramane insa translocatia ce intereseaza cromozomul 8q24-, locusul protooncogenei c-myc, cea care conduce proliferarea celulara.
21
Herpes virusul 8 (HHV 8 Human Herpes virus 8) asociat cu sarcomul Kaposi (HVSK)are un rol in aparitia limfomului la persoanele imunosupresate sau se asociaza cu boala Castelman. Studii epidemiologice evidentiaza posibilul rol al virusului hepatitic C, indirect, prin imunostimularea celulelor B, in limfoproliferarile cronice.
22
HTLV I este un retrovirus ARN tip C care infecteaza celulele T mature si a fost identificat in leucemia /limfomul cu celula T al adultului (ATLL), mai ales in zonele cu infectie endemica: Japonia, insulele Caraibe, Noua Guinee, Africa Centrala, America de Sud.
23
In tara noastra supravegherea serologica a donatorilor din ultimii ani a aratat o prevalenta crescuta a infectiei cu HTLV I, identificandu-se tot mai des si sindromul clinic in practica medicala ( caz rar raportat- debut extranodal in cavum). ATLL- 4 forme: acuta, cronica, limfomatoasa, indolenta In alte limfoame au fost evidentiate infectii bacteriene (Helicobacter pylory) - Campylobacter jejuni
- Chlamidia psittaci - Borrelia burgdoferi
24
Anomalii moleculare genetice: implicatii patogenice Limfoamele reprezinta un model de studiu al rolului oncogenelor in fiziologia celulara. Rearanjamentele cromozomiale si moleculare decelabile prin studii citogenetice(morfologic) si moleculare(analiza AND ului sau ARN-ului celulelor maligne) joaca un rol important in patogenia multor limfoame si se coreleaza cu histologia si imunofenotipul.
25
Rearanjarile patologice nu sunt unice si nici complet specifice desi se asociaza neantamplator cu unele subtipuri de limfoame sunt mai frecvente in limfoamele non Hodgkin
26
Cea mai frecventa anomalie cromozomiala intalnita in limfoamele non-Hodgkin este translocatia t(14;18)(q 32;q 21) care apare in 85% din limfoamele foliculare si in 28% din limfoamele agresive.In aceasta translocatie se apropie gena bcl2 de gena lantului greu Ig.Gena bcl 2 codifica o proteina capabila sa inhibe apoptoza. Translocatia t(11;14)(q13;q32) apropie gena bcl 1 de gena lantului greu al Ig si activeaza expresia genei bcl1 - PRAD 1, o proteina dependenta de ciclul celular care se exprima in limfomul de manta (depistata in 25% din cazuri prin examen citogenetic si 50% din cazuri prin analiza moleculara).
27
Fiziopatologie:
Manifestarile clinice in limfoame sunt conturate ca urmare a hipertrofiei organelor limfatice si interesarii diverselor viscere. -simptomatologia este generata de localizarea procesului limfoproliferativ ex.inel Waldayer- tulb.deglutitie, disfonie, surditate; tract digestiv- simptomatologie gastrica sau intestinala polimorfa: epigastralgii, greata, varsaturi in limfoamele gastrice, sindrom de malabsorbtie in cazul determinarilor de intestin sau colon
28
debut mediastinal: tuse, durere toracica, sindom de VCS debut in ganglionii retroperitoneali, paraaortici, pelvieni- compresie pe cai limfatice cu ascita chiloasa, edeme declive, dureri abdominale, senzatie de plenitudine,si satietate precoce, obstructie viscere, perforatie acuta, hemoragii GI
29
30
REPERE SEMIOLOGICE: LOCALIZARE, NUMAR, VOLUM, CONSISTENTA, SENSIBILITATE, MOBILITATE, TEGUMENTUL SUPRAJACENT
GANGLIONII LIMFATICI NORMALI SE PALPEAZA NUMAI IN REGIUNILE CERVICALA AXILARA INGHINALA 5mm(10mm) ORICE GANGLION DUR, ROTUND, CU DIAMETRUL >1CM, (CARE NU ARE LEGATURA CU UN PROCES INFECTIOS EVIDENT) CARE PERSISTA MAI MULT DE 4-6 SAPTAMANI TREBUIE BIOPSIAT
31
In limfoamele non-Hodgkiniene: formele strict localizate (ganglionare sau extraganglionare) sunt mai rare decat in limfomul Hodgkin determinarile extranodale , interesarea abdominala si afectarea maduvei osoase sunt mai frecvent intalnite
32
forma mediastinala este mai rara manifestarile sistemice de tip B sunt mai putin prezente modul de invazie ganglionara este prin discontiguitate limfoamele maligne non-Hodgkiniene intereseaza mult mai frecvent inelul Waldayer, cu tulburari de deglutitie(limfom faringian sau adenopatie periesofagiana), disfonie, surditate.
33
34
Citopenii marcate sunt rare , acestea aparand doar in cazul afectarii maduvei ososase. 40-70% din pacienti cu limfoame cu grad jos de malignitate pot avea descarcare de limfocite in periferie, in timp ce doar 10% din cazurile de limfoame agresive se prezinta cu faza leucemica si se asociaza in acest caz cu un prognostic nefavorabil. Simptomele generale sunt: febra persistenta, transpiratiile profuze, scadere ponderala, astenie.Cand sunt prezente , de obicei se asociaza cu stadii avansate de boala.
Nu exista metode efective de screening sau de identificare a populatiei cu risc crescut de a dezvolta limfom.
35
Bilant initial: Evaluarea initiala a pacientilor cu limfoame maligne trebuie sa includa: anamneza corecta si completa (transpiratii nocturne, scadere ponderala inexplicabila, febra; simptome neurologice, musculoscheletice sau gastro-intestinale) examen fizic: adenopatii, cu cercetarea tuturor grupelor ganglionare inclusiv cele submentoniere, subclavicular, epitrohleare, iliac, femural, poplitee; frecatura pericardica, pleurezie, sindrom de vena cava superioara, hepatosplenomegalie, mase tumorale renale, testiculare, ovariene, etc.; semne neurologice de focar, determinare meningeala; leziuni cutanate
36
37
Pe biopsia de tesut (cel mai frecvent biopsia ganglionara) se observa: gradul de diferentiere al celulelor limfomatoase(bine differentiate sau slab diferentiate) caracterul proliferarii(nodulare sau difuze) volumul celular (mic,mare) forma nucleului (clivat,neclivat,cerebriform) arhitectura proliferarii(foliculara sau difuza)
ANALIZA IMUNOFENOTIPICA cu anticorpi monoclonali a biopsiilor cu identificarea mai precisa a formelor de LNH
38
examen radiologic mediastino-pleuropulmonar( pentru adenopatii mediastinale sau hilare, revarsat lichidian pleural, leziuni parenchimatoase) CT torace ecografie abdomino-pelvina CT abdomen si pelvis(adenopatii, splenomegalie, structura splina, ficat)
39
biopsie osteo-medulara scintigrafie cu Gallium scintigrafie osoasa(in cazuri selectate atunci cand sunt prezente semne musculo-scheletice sau fosfataza alcalina serica este crescuta)
40
examene de laborator: -hemoleucograma completa -functie renala -functie hepatica -LDH -beta 2 microglobulina -VSH, fibrinogen, PCR -electroforeza cu dozari de imunoglobuline -calcemia
41
TABLOUL LEUCEMIC- DESCARCAREA PERIFERICA = PREZENTA IN SANGELE PERIFERIC DE CELULE LIMFOIDE ASEMANATOARE MORFOLOGIC CU CELE CARE PROLIFEREAZA IN GANGLIONI>10% DIN NL
ANEMIA(HIPOSIDEREMICA DE TIP INFLAMATOR CRONIC, PRIN DISLOCARE MEDULARA, AHAI, PRIN CONSUM DE FOLATI, POSTMEDICAMENTOASA) EOZINOFILIE(LIMFOMUL T) MODIF.IN METABOLISMUL IMUNOGLOBULINELOR: HIPOGAMAGLOBULINEMII/ AP.DE COMPONENTE MONOCLONALE HIPERURICEMIE
HIPERCALCEMIE
42
43
CD5 ++ ++ -/+
CD10 -/+ ++
CD19 ++ ++ +++ ++ ++ ++
CD20 + ++ +++ ++ ++ ++
CD23 ++ +/-/+
CD79 + + ++ ++ ++
CD103 +++ -
44
serologie HIV ( in special in tipurile histologice difuz cu celula mare imunoblastic, cu celule mici, neclivate), serologie HTLV ( limfoame T cutanate, mai ales in cazurile cu hipercalcemie), serologie EBV( limfom Hodgkin, limfomul Burkitt african, limfoamele asociate SIDA, unele limfoame T sau NK) examen citogenetic si molecular ( ganglion, maduva, sange periferic) in cazuri selectate; PCR si test Southern Blot pentru detectarea bolii reziduale
45
punctie lombara cu examinarea LCR la pacientii cu limfoame agresive cu determinare medulara, epidurala, testiculara, de sinusuri paranazale sau nazofaringiana, limfoame limfoblastice sau cu celeule mici neclivate ( tip Burkitt sau nonBurkitt), limfoame primitive ale SNC, limfoame asociate infectiei HIV explorari ale tractului gastro-intestinal la pacientii cu afectare cap- gat (amigdale, baza limba, nazofaringe) si in cazurile cu limfom primitiv gastrointestinal
46
47
In ciuda progreselor legate de tehnicile imunologice, citogenetice si moleculare diagnosticul si clasificarea histologica a limfoamelor ramane o problema pentru clinicieni si patologi. Au fost propuse mai multe clasificari de-a lungul anilor. WORLD HEALTH ORGANIZATION(WHO) propune o clasificare utilizand principiile clasificarii REAL(Revised European-American clasification of Lymphoid neoplasm)si defineste fiecare entitate pe baza caracteristicilor clinice, morfologice, imunofenotipice si genetice.
48
FORMULA DE LUCRU INTERNATIONALA( LNH BSAU T): I.EV.BENIGNA: difuz cu celula mica folicular cu celula mica clivata folicular mixt cu celula mica clivata si celula mare
II. EV.INTERMEDIARA: folicular cu celula mare difuz cu celula mare difuz cu celula mica clivata
Clasificarea REAL/WHO:
Limfoame non Hodgkin cu celule B
Limfoame cu celule B precursoare Leucemie/limfom limfoblastic cu celula B precursoare Limfoame cu celule B mature Leucemia limfatica cronica/limfom limfocitic cu celula B(cu/fara component monoclonal; cu/fara diferentiere plasmocitoida) Leucemia prolimfocitara cu celula B Limfom limfoplasmocitic(imunocitom) Plasmocitom
50
Leucemie cu celule paroase(HCL) Limfom marginal splenic cu celula B(cu/fara limfocite viloase) Limfom extranodal cu celula B de zona marginala tip MALT Limfom nodal cu celula B de zona marginala(cu/fara celule B monocitoide) Limfom folicular: grad 1(<15% centroblaste) grad 2( 15-20% centroblaste) grad 3 (>50% centroblaste) cutanat gastrointestinal
51
Limfom de manta varianta clasica cu celule rotunde varianta blastica cu celule mari Limfom difuz cu celula mare B variante: centroblastic imunoblastic celule B bogat in celule T celule B bogat in histiocite anaplastic Burkitt like
52
Limfoame non Hodgkin cu celule T si NK Neoplazii cu celula T precursoare Leucemie/limfom limfoblastic cu celula T precursoare Limfoame cu celula T periferica(matura) Leucemia prolimfocitara cu celula T Leucemia cu limfocite mari granulare tip T -tip NK Leucemia agresiva cu celula NK
53
Leucemia/limfom cu celula T al adultului(HTLV+) ATLL subtipuri: acuta limfomatoasa cronica smouldering Limfoame cu celule T, NK, sau celule T gamma/delta subtipuri: nazal limfom T subcutanat paniculitic like intestinal(enteropatie asociata) limfom hepatosplenic cu celula T gamma/delta
54
Mycosis fungoides/Sindrom Sezary variante: reticuloza pagetoida mucinoza foliculara salazodermia granulomatoasa Limfom anaplastic cu celule mari cu celua T/null, debut nodal sau/si cutanat variante: limfohistiocitar cu celule mici
55
Limfom cu celula T periferic(PCTL) variante: limfoepitelioid de zona T angioimunoblastic Sindroame limfoproliferative cu celula T CD 30 pozitiv Limfom primar cutanat
56
-indolente netratate, supravietuire masurata in ani ( limfocitic difuz, imunocitom, HCL, limfom de zona marginala, folicular gr I, II, Mycosis fungoides/Sindrom Sezary, leucemia cu celule mari granulare T, limfom primar cutanat cu celula mare T)
57
Limfomul limfocitic difuz cu celula mica B (7%) Tablou clinic: afectare multiganglionara/+ determinare extraganglionara, determinare hepatica, splenica, medulara -diseminare- stadiu IV Ann Arbor -tablou leucemic, component monoclonal seric - Evolutie lenta, fara vindecare -progresie histologica- transformare intr-un limfom de agresivitate mare Limfomul folicular (25%) - poliadenopatii, determinare medulara , fara descarcare in periferie, rar cu simptome B
58
-agresive netratate, supravietuirea se masoara in luni( limfom B cu celula mare, Burkitt like, limfom de manta, folicular gr.III, primar mediastinal cu celula mare B, angioimunoblastic, anaplastic T/null, hepatosplenic gama /delta, intestinal T, limfom T periferic, angiocentric nazal tip NK/T)
59
Limfomul difuz cu celula mare B~30-40% -Determinari extraganglionare -Volum tumoral mare -Limfoame agresive curabile!! Limfomul de manta 5%- adenopatii , splenomegalie, leucocitoza Tropism pentru mucoasa digestiva- diseminarea ia aspectul pseudopolipozei gastrointestinale Raspuns mediocru la cht
60
-inalt agresive- netratate, supravietuirea se masoara in saptamani(limfom limfoblastic cu celula B sau T precursoare, limfom Burkitt,cu celule mici, neclivate, ATLL)
Limfomul Burkitt forma endemica- Africa-t. Maxilar/mandibula/+ EBV - forma sporadica- debut extraganglionar cu tumora abdominala ( iloen, cec, rinichi, ovar); localizare cerebromeningee/ det.medulara
61
Stadiu I Interesarea unei singure grupe ganglionare sau a unei singure regiuni extraganglionare(I E) Stadiu II Interesarea a doua sau mai multor grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului sau interesarea localizata a unei regiuni extraganglionare si a uneia sau a mai multor grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului(II E)
62
Stadiu III - Interesarea grupelor ganglionare de ambele parti ale diafragmului care poate fi insotita de interesari localizate de organ sau regiune extraganglionara(III E) sau de interesarea splinei (III S) sau a amandorura (III ES)
Stadiu IV Interesarea difuza si diseminata a unuia sau mai multor organe sau tesuturi extraganglionare cu sau fara marirea de volum a ganglionilor
63
Toate stadiile se subampart in: A fara simptome generale B febra >38, transpiratii nocturne, scadere ponderala cu > 10% in ultimile 6 luni care preced prima internare
64
Diagnostic diferential:
ADENOPATII SATELITE INFECTIOASE INFLAMATIILE ACUTE ALE PIELII SAU ALE TESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT (FURUNCUL, ABCES, ERIZIPEL, ZONA, ZOSTER,PANARITIU, ETC.) INFECTIILE FARINGIENE, OTICE SAU DENTARE (SUBMANDIBULAR/PRE/RETROAURICULAR) LUES PRIMAR - LEZIUNE+ADENOPATIE INGHINALA/ SUBMANDIBULARA TBC GANGLIONARA BOALA GHEARELOR DE PISICA- AXILAR
65
ADENOPATII CARCINOMATOASE METASTATICE NEO MAMAR- ADENOPATIE AXILARA NEO GASTRIC- GANGLIONUL LUI VIRCHOW-TROISIER NEO GASTRIC/ALTE ORGANE ABDOMINALE- SEMNUL LUI STRAUSS/BLUMMER- PALPARE ENDORECTALA PE FATA ANTERIOARA A RECTULUI-GGL.PELVIENI
66
67
NEINFECTIOASA: COLAGENOZE BOLI ENDOCRINE HIPERSENSIBILITATE LA MEDICAMENTE, BOALA SERULUI TULBURARI METABOLICE: TEZAURISMOZE GAUCHER NIEMANN-PICK HAND-SCHULER-CHRISTIAN PATOLOGIE TUMORALA HEMOPATII MALIGNE METASTAZE CU NUMEROASE PUNCTE DE PLECARE (CANCERUL PULMONAR IN BOB DE OVAZ, SARCOMUL EWING, CARCINOM GASTRIC, CANCER DE SAN, TIROIDA) ALTE BOLI RARE: SARCOIDOZA, BOALA CASTELMAN, HISTIOCITOZA MALIGNA, BOALA KIKUCHI
68
IN FUNCTIE DE LOCALIZARE SE IMPUNE UN DIAGNOSTIC DIFERENTIAL SPECIFIC: -ADENOPATIE LATEROCERVICALA- INFECTII BACTERIENE SAU VIRALE/LH/MTS NEO GASTRIC, BRONHOPULMONAR, SAN -ADENOPATIE EPITROHLEANA- INFECTII BACTERIENE LA DISTANTE(TRAUMATISME ALE MAINII)/ SARCOIDOZA -ADENOPATIE MEDIASTINALA- TBC, HISTOPLASMOZA, SARCOIDOZA, MI, NEOPLASE CU DEBUT PRIMITIV MEDIASTINAL
69
Prognosticul si terapia depind nu numai de stadiul bolii dar mai ales de tipul histologic si sunt influentate si de o serie de parametri clinic si biologici. Indicele de Prognostic international( IPI) coreleaza mai multi factori predictivi ai supravietuirii in limfoame: -factori clinici: stadiu (I/II vs III/IV), varsta ( <60 vs>60 ani), sex, status de performanta, simptome B, marimea tumorii ( bulky disease), numarul determinarilor extranodale (<2 vs >2), determinarea medulara, numarul curelor polichimioterapice pana la obtinerea remisiunii complete ( <3 vs >3)
70
-parametri de laborator: LDH, beta 2 microglobulina, albumina serica, citokine( receptor IL 2, TNF) -caracteristici biologice ale tumorii: histologie, linia celulara ( B vs T), rata de proliferare a tumorii( Ac Ki-67, marker de proliferare nucleara), expresia moleculelor de adeziune, anomaliile citogenetice si expresia oncogenelor( limfoamele in care apar anomalii care implica CRS 1,7,17 au prognostic prost; mutatia p53 se asociaza cu transformare histologica in limfomul folicular- fenomen asociat cu prognostic nefavorabil)
71
Dupa stabilirea diagnosticului ( prin examen morfologic, analiza imunofenotipica), clasificare conform WHO, stadializare dupa sistemul ANNArbor , evaluare clinico-hematologica si imagistica, incadrare in grupele de risc(inalt, intermediar, scazut) conform Indexului International de Prognostic se alege conduita terapeutica.
72
TIP HISTOLOGIC
GRAD MALIGNITATE STADIU CLINIC DETERMINARI SECUNDARE ( CARE POT IMPUNE RADIOTERAPIE, INTERVENTIE CHIRURGICALA) INDIVIDUALIZAREA TRATAMENTULUI PENTRU FIECARE CAZ IN PARTE
73
PRINCIPALELE MODALITATI TERAPEUTICE: CHIMIOTERAPIE CONVENTIONALA RADIOTERAPIE TRATAMENT CHIRURGICAL TRATAMENT DE SALVARE INTERFERON ANALOGI PURINICI ANTICORPI MONOCLONALI(imunoterapie, radioimunoterapie) TRANSPLANT DE CELULE STEM PERIFERICE/ MADUVA
74
RADIOTERAPIE (STADIU I)
CHIMIOTERAPIE (3 CICLURI) +RADIOTERAPIE -FORME AVANSATE:
FORME AVANSATE
WATCH AND WAIT- asimptomatici, varstnici, status prost de performanta/BP, adenopatii masive, manifestari sistemice
TRANSPLANT
76
CHIMIOTERAPIE CONVENTIONALA SISTEMICA ASOCIATA CU PROFILAXIA SNC (INDUCTIE, CONSOLIDARE, INTRETINERE) ASOCIERE DE ANTICORPI MONOCLONALI ANALOGI PURINICI AUTO/ALLO TRANSPLANT
77
TRATAMENTUL IN RECADERI
REGIMURI CHIMIOTERAPICE DE GENERATIA AII-A, AIII-A, DE SALVARE(DHAP, MINE, ESHAP, EPOCH) ANTICORPI MONOCLONALI IMUNOTOXINE= ACMO+TOXINE(RICIN, TOXINA DIFTERICA, EXOTOXINA PSEUDOMONAS)
RADIOIMUNOCONJUGATELE=ACMO+RADIONUCLIZI(Iod, Ytriu)
VACCINURI SPECIFICE ANTITUMORALE(faza experimentala) INTERFERON TRANSPLANT MEDULAR SI DE CELULE STEM PERIFERICE
78
IRADIERE- localizata/ pe regiuni extinse supra si subdiafragmatic/ iradiere corporeala totala doze: 25-40 Gy -ca metoda unica: stadiile I-IE sau II- IIE - pentru prevenirea sau tratamentul determinarilor SNC
79
CHIMIOTERAPIA - tratamentul de baza - Schemele polichimioterapice ( Chlorambucil, Ciclofosfamia, Vincristin, antraciclina, Etoposide, Bleomicin, Metotrexat,Cytozar, cortizon) se fac conform protocoalelor standard carespunzator tipului histologic si prognosticului: COP, CHOP, CHOEP - interferon - analogi nucleozidici(Fludara),
80
ANTICORPI MONOCLONALI:
81
Curele tip:
CHOP: Ciclofosfamida 750mg/m2 IV, ziua 1 Doxorubicin 50mg/m2 IV ziua 1 Oncovin 1,4mg/m2 IV (max.2mg) ziua 1 Prednison 100mg per os zilele 1-5
COP: Ciclofosfamida 400mg/m2, IV zilele 1-5 Oncovin 1,4mg/m2 IV (max.2mg) ziua 1 Prednison 100mg per os zilele 1-5
82
COEP: Ciclofosfamida 400mg/m2, IV zilele 1-5 Oncovin 1,4mg/m2 IV (max.2mg) ziua 1 Etoposide 100mg/m2 IV, ziua 1 Prednison 100mg per os zlele 1-5
Fludara 25mg/m2, 5 zile
6-8 cure R-CHOP R-CHOP= CHOP + Rituximab 375mg/m2/luna sau la 21zile sau la 14 zile (in functie de agresvitate boala)
83
84
Dozele se ajusteaza in functie de parametrii hematologici monitorizati pentru urmarirea toxicitatii chimioterapicelor: se opreste administrarea -granulocite:<1000/mmc -leucocite: <2500/mmc - Trombocite: <50000/mmc
85
- agentii alkilanti(Ciclofosfamida)- supresie hematopoietica; greata si varsaturi; alopecie; cistita hemoragica; atrofie gonade; risc crescut de aparitie a celei de-a doua neoplazii
- antraciclinele(doxorubicin)- mielosupresie, greata, varsaturi, alopecie, mucozite, cardiotoxicitate -alcaloizi de vinca-(Vincristin, Velbe)neurotoxicitate
86
-epipodofilotoxine(Etoposide)- risc crescut de LAM -bleomicin- febra, pneumonita cronica interstitiala, toxicitate cutanata -fludarabina- mielosupresie, imunosupresie, AHAI, toxicitate hepatica -interferon- febra, mialgii, depresie -cortizon: imunosupresie, depresie, hipertensiune, diabet, atrofie tesut subcutanat, obezitate centripeta.
87
-Radioterapia:
efecte imediate: greata, varsaturi, astenie, inhibitie hematopoieza tardive( in functie de locul iradiat): pneumonita de iradiere(IR), pericardita de iradiere(tamponada cardiaca), enterite, colite, hepatita, nefrita de iradiere)
88
Masuri suportive: - hidratare parenterala in timpul curei - neutropenie febrila- antibiotice cu spectru larg, terapie empirica antifungica ( revenirea febrei dupa o perioada de afebrilitate) - factori de crestere granulocitara 12mcg/kg/zi - profilaxia cistitei hemoragice: uromitexan
89
- hiperuricemie: uricozuric - anemie: eritropoietina; clinic manifesta- transfuzii - trombopenie- transfuzii cu MT - antiemetice: metoclopramid, palonosetronum, granisetron, ondansetron, antihistaminice, benzodiazepine
90
LIMFOAMELE CUTANATE CU CELULA T INFILTRAT TEGUMENTAR CU CELULE T TRANSFORMATE MALIGN CARE AU TROPISM PENTRU EPIDERM + REACTIE INFLAMATORIE STADII PREMALIGNE: PARAPSORIAZIS IN PLACI, POIKILODERMA ATROPHICANS VASCULARE, INFILTRATE JESSNER, ALOPECIA MUCINOSA- POT PRECEDA CU 4-10 ANI LIMFOMUL CUTANAT DINTRE STADIILE MALIGNE: MYCOSIS FUNGOIDES SINDROM SEZARY
91
PACIENT M.D., 50 ANI -IN EVIDENTA CLINICII DIN 1999 CU LIMFOM NON-HODGKIN CU CELULA MARE (EX.HP) BIOPSIE GGL.SUPRACLAVICULAR DR. -POLICHIMIOTERAPIE + RADIOTERAPIE - FARA RASPUNS, BOALA PROGRESIVA -COMPLICATII INFECTIOASE: PNEUMONIE CU PLEUREZIE, ABCES PULMONAR LOB INFERIOR STANG -2004- BIOPSIE GGL.AXILAR STG. (EX.HP+ IHC)- LIMFOM HODGKIN SCLEROZA NODULARA - CURE ABVD CU REMISIUNE COMPLETA CONFIRMATA IMAGISTIC
94 94
PACIENTA C.L.M., 26 ANI -DEBUT IN NOI 2007- SINDROM DUREROS ABDOMINAL, SCADERE PONDERALA, SINDROM COLESTAZA; MULTIPLE ADENOPATII SUBDIAFRAGATICE CONFLUATE INTR-O MASA TUMORALA CE INGLOBA AO, TR.CELIAC, V.SPLENICA, PORTA SI V. RENALA + SPLENOMEGALIE -SPLENECTOMIE- LMNH CU ASPECT POLIMORF PROBABIL T PERIFERIC- IHC CONFIRMA T PERIFERIC -CHIMIOTERAPIE + RADIOTERAPIE + IFN -SEPT.2009 ADENOPATIE INGH.STG DUREROASA --BIOPSIE- EX.HP- CEL MARE PROBABIL T- EX.IHC LIMFOM HODGKIN CHT+ AUTOTRANSPLANT CSP- REMISIUNE
95 95
MULTUMESC!
96 96
Bibliografie selectiva: 1. 2. 3. PETROV L, CUCUIANU A - MANUAL DE HEMATOLOGIE CLINICA ED.CASA CARTII DE STIINTA, 1994 .BRICE P LA REVUE DU PRACTICIEN (PARIS) 1998, P.1070- 1074 COIFFIER B - NON-HODGKINS LYMPHOMAS- CLINICAL PRESENTATION, TREATMENT AND OUTCOME COLITA D -TRATAT DE MEDICINA INTERNA HEMATOLOGIE, VOL II SUB REDACTIA RADU PAUN COLITA D- PROGRESE IN DIAGNOSTICUL SI TERAPIA LIMFOAMELOR NON-HODGKIN- IONITA H, ISAC A, ED.MIRTON TIMISOARA, 1997, P.11.21 GOURNEY KA, CARTWRIGHT RA-THE HEMATOLOGY JOURNAL-VOL.3ISSUE 2-2002, P.95-104 LUPU A.R.- HEMATOLOGIE CLINICA-ED.UNIVERSITARA CAROL DAVILABUCURESTI MUT POPESCU D - HEMATOLOGIE CLINICA- EDITIA A 5-A, EM, 1994 PAGANO S J - THE NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE-VOL.347, NR.2, JULY 11, 2002, P.78-79 PAZDUR R, COIA LR, HOSKINS WJ ET AL- CANCER MANAGEMENT:A MULTIDISCIPLINARY APPROACH, 6TH EDITION- MEDICAL, SURGICAL ET RADIATION ONCOLOGY VLADAREANU AM- ACTUALITATI IN LIMFOAMELE MALIGNE NONHODGKINIENE-ED.MEDICALA AMALTEA WINTROBES CLINICAL HEMATOLOGY 11TH EDITION, vol.2 - GR LEE, J FORESTER, J LUKENS ET AL 97
4.
5.
6.
7.
8. 9. 10.
11. 12.