Studiu de caz

Cerintele care trebuie respectate in elaborarea studiului de caz

 1. Analiza aspectelor psihologice caracteristice cazului respectiv

 2. Identificarea cauzelor care au generat situatia problematica

2.1. Descoperirea functiilor comportamentului neadecvat

Obtinerea unor beneficii sociale sau emotionale Evitarea unei sarcinii aversive (dificile, plictisitoare), unor emotii negative (frica, rusine, culpabilitate), situatii neplacute (interactiuni cu colegi) Pentru a obtine si evita simultan ceva Pentru a comunica ceva

 Orice comportament neadecvat se va

mentine atat timp cat are o functie

Pedepsele nu pot elimina comportamentul neadecvat. Teama de pedeapsa poate sa duca la stingerea pe moment a conduitei neadecvate. Trebuie descoperit ce se ascunde in spatele acesteia (cauzele).

 3. Elaborarea unui plan de interventie

Explicarea situatiei problematice, a regulilor care trebuie respectate (descrierea comportamentului dezirabil), precum si a consecintelor logice in cazul incalcarii acestora (nu pentru a ameninta sau intimida, ci pentru stimularea autoreglarii) Intarirea comportamentelor alternative dezirabile (incurajare, lauda)

 De retinut!
Evitarea criticii, etichetarii, amenintarilor, moralizarii, ironizarii Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite mesajele descriptive (care descriu comportamentul, emotiile si consecintele) in locul celor evaluative/critice Ex: cand nu i lasi pe ceilalti in pace, ei devin nemultumiti, furiosi in loc de esti foarte sacaitor Folosirea metodelor de disciplinare pozitiva

 Stimularea conduitei asertive

Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare de probleme
constientizarea problemei, sesizarea intereselor tuturor persoanelor implicate, gasirea solutiilor, evaluarea solutiilor, alegerea solutiei celei mai bune si aplicarea ei

Cazuri propuse pentru analiza

CAZUL 1
Mihai are 15 ani si a inceput sa fie dezinteresat de scoala, petrecndu-si din ce in ce mai mult timp in grupul de prieteni. Mama se plnge ca el nu poate sa ia o decizie pe cont propriu, luandu-se mereu dupa prietenii sai. Atractia fata de grup era perceputa de M. ca fiind data de incalcarea regulilor si consumul de etnobotanice. El afirma: mama considera ca prietenii mei sunt de vina, dar nu este vorba numai de ei. La scoala are probleme cu profesorii, intrucat nu pierde nicio ocazie de a-i provoca (prin neatentia la ore, refuzul rezolvarii sarcinilor impuse, obraznicie). In relatia cu colegii are tendinta sa-i ridiculizeze pe cei mai slabi sau chiar sa rezolve prin violenta conflictele. De aceea colegii il evita.

CAZUL 2
Profesorul diriginte N. C. se plange de lipsa de interes fata de tot ceea ce este legat de scoala in cazul elevilor sai. A constatat ca acestia sunt preocupati de felul cum arata, cum se imbraca si cum sa se distreze. Par a avea un viitor lipsit de orizont. Este ingrijorat de dezinteresul acestora fata de propria formare, banul fiind singurul lor sistem de referinta. Unii au convingerea ca vor fi ajutati de parinti oricum, iar altii spun ca este inutil sa inveti prea mult, pentru ca in prezent cei care reusesc nu au neaparat mult scoala. Cei care invata sunt echitati drept tocilari si ratati.

CAZUL 3
Ioana este eleva in clasa a XI-a si se confrunta cu dificultati in alegerea profesiei. Are inclinatii artistice, doreste sa faca teatru, dar parintii i-au spus clar ca nu o vor sustine, ca aceasta meserie nu o sa-i ofere nicio siguranta materiala si ca ar fi mult mai potrivit sa-si aleaga o facultate de comert. Traieste o drama interioara, intrucat nu doreste sa-si supere parintii, constientizand ca fara sustinerea lor nu poate sa-si relizeze proiectul de viitor. Framantarile sale au facut-o sa se izoleze de ceilalti, sa evite sa vorbeasca despre nemultumirile ei, refugiindu-se in lectura. Se simtite neinteleasa, a inceput sa sufere de insomnie si lipsa de energie, nestiind ce decizie sa ia. La scoala nu mai poate sa se concentreze si se simte in permanenta obosita si incordata. Rezultatele scolare au scazut.

CAZUL 4
George este elev in clasa a X-a si inca nu a reusit sa se integreze in colectivul sau, simtindu-se respins de acestia. Este foarte timid si sufera foarte mult de felul in care arata. Unii dintre colegi l-au poreclit ratatul. El spune ca nu ridica niciodata mana pentru a raspunde la intrebari dificile, chiar daca stie. Se teme sa arate altfel decat un looser. Este foarte vigilent la reactiile colegilor fata de el si nu vrea sa iasa in evidenta cu nimic. Cel mai bine se simte in fata calculatorului, jucandu-se ore intregi sau creand softuri. Parintii sai sunt destul de rigizi, fiind relativ multumiti pentru faptul ca fiul lor nu-si petrece timpul in anturaje dubioase si ca si-a ales o meserie pentru care exista o cerere mare pe piata muncii cea de programator.

CAZUL 5
Dragos este elev in clasa a X-a la un liceu vocational (profil teologic) din Bucuresti. Provine din Caracal, dintr-o familie instarita. Locuieste in camin. Este considerat elev problema. La propunerea unor prieteni de familie, desi Dragos s-a impotrivit foarte tare, parintii sai l-au transferat la un liceu din Bucuresti, pwntru a-l indeparta de anturajul distructiv din orasul sau natal. Actualmente si-a creat imaginea de baiat rau, imprietenindu-se cu doi colegi (care sunt respinsi de ceilalti). La ore sta in ultima banca, fiind total dezinteresat de activitatea de invatare. Intr-o zi a chiulit de la ora de matematica, pentru a nu da test. A fost surprins fumand pe un balcon din incinta liceului. Dirigintele lui D. este foarte nemultumit si nu ascunde acest lucru nici celorlalti elevi, mentionand ca acum sunt trei elevi problema, care impreuna creaza o multime de neajunsuri. D. nu se poate acomoda in acest liceu, considerand ca el insusi este prea rau in comparatie cu majoritatea colegilor sai (care respecta cu strictete regulamentul liceului).

CAZUL 6
Profesoara X preda fizica la un liceu considerat de elita (profil mate-info). Este extrem de autoritara si intoleranta. La cea mai mica greseala elevii sunt ridiculizati. A instaurat teama, creand o atmosfera incarcata de ostilitate. In clasa sunt elevi olimpici la fizica. Din acest motiv profesoara este foarte apreciata de conducere. Elevii care erau certati de parinti din cauza notelor, desi invatau, luau note mai mici decat cei care nu se aflau sub o astfel de presiune. Relatiile dintre profesoara si elevi au devenit foarte tensionate. La aceeasi clasa, profesoara de matematica ii stimuleaza pe elevi, fara sa le insufle teama. Are un stil democratic, fiind apropiata de elevi. Nu foloseste sarcasmul si etichetarile. Performantele elevilor sunt mai bune decat la fizica. Parintii si-au exprimat nemultumirile fata de ceea ce se intampla la orele de fizica, facand o plangere la conducerea liceului. Profesoara a spus ca valoarea ei este confirmata de rezultatele olimpicilor.

Succes!