UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS - ARAD FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, STIINTE ALE EDUCATIEI SI ASISTENTA SOCIALA SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

REFERAT PSIHOFARMACOLOGIE

STURZA(CARAGUT) CORINA MARIA

ANUL III PSIHOLOGIE

STUDENT:

EFECTELE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR

ANTIPSIHOTICE TIPICE

Antipsihoticele tipice - prezinta numeroase efecte adverse dar cele mai importante sunt efectele extrapiramidale cu riscul de dezvoltare a diskineziei tardive si efectul asupra cognitiei intalnite la copii . Antipsihoticele sau neurolepticele sunt un grup de medicamente utlizate in tratarea unor boli psihiatrice grave cum ar fi: schizofrenia, paranoia.

A. Efectele extrapiramidale

Distonia acuta apare in primele ore, zile de la initierea tratamentului sau la cresterea dozei. Miscarile distonice pot fi reprezentate de contractii musculare lente, sustinute sau spasme care determina miscari involuntare ale muschilor gatului, miscari ale mandibulei, torsiunea limbii, miscari ale intregilui corp, miscari ale ochiilor avand ca rezultat criza ocologica(miscari superioare sau laterale ale ochilor), distonia glosofaringiana (disfagie, tulburari de respiratie).

Tratamentul se face cu anticolinergice i.m, difenhidrazina 25mg po.sau i.m, diazepam 10mg i.m.

Parkinsonismul apare in perioada 5-30 zile de la initierea tratamentului. Se caracterizeaza prin: rigiditate musculara, mers sovaitor, blocaj postular, hipersalivatie, tremur regulat, facies asemanator unei masti, sindromul iepurelui (tremur fin a buzei inferioare).

Tratamentul consta in administrarea de agenti anticolinergici benztropina 1-2 mg de 2-3 ori pe zi , cu ameliorarea simtomelor in 2-3 zile.

Actizia poate apare oricand in perioada 5-60 zile de la initierea tratamentului. Consta in: senzatia subiectiva de discomfort muscular care produce agitatie motorie, alterarea adoptarii pozitiei sezande si ortostatice. Este necesara reducerea dozelor. Poate sa nu raspunda la medicamente parkinsoniene. Propanololul poate fi eficient. Dischinezia tardiva apare dupa luni de tratament, riscul apare odata cu prelungirea tratamentului si cu doza cumulata, dar poate aparea si dupa perioade scurte si doze mici. Este reprezentata de miscari ale musculaturii capului membrelor, trunchiului(miscari bruste, rapide), miscari laterale si de masticare, strangerea buzelor, inclestarea pumnului. Dischenezia tardiva poate aparea si la reducerea dozei de neuroleptic, dar este reversibila in cateva saptamani sau luni. Profilaxia este cea mai importanta si consta in selectarea riguroasa a pacientilor tratati cu neuroleptice, precum si utilizarea dozelor minime eficace.

Tratamentul este reprezentat de reducerea dozei de neuroleptic sau de inlocuirea lui cu altul clozapina, olanzapina.

B. Sindromul neuroleptic malign

Se caracterizeaza prin: 1. hipertermie, temperatura peste 38 grade, in absenta unor cauze organice, 2. efecte extrapiramidale severe: rigiditate musculara, crize oculogice, disfagie, agitatie, posturi particulare de extensie flexie, 3. simtome autonome: hipertensiune, tahicardii, aritmii, 4. delirul, mutismul, coma. Tratament: intreruperea neurolepticului si internare obligatorie, monitorizare si tratarea febrei TA, ritmul cardiac debitul renal, tratarea febrei, rehidratarea. La reluarea tratamentului neurolepticul se introduce treptat, incepand cu doze mici crescand treptat doza.

C. Sedarea
Apare in special in tratarea cu neuroleptice cu potenta joasa care au efect sedativ inalt, clorpromazina, tioridazina. Neurolepticele cu potenta inalta au efect sedativ scazut.

D. Efectele epileptogene

Neurolepticele cu potenta joasa scad pragul convulsivant.

E. Efectele cardiovasculare

Hipotensiunea ortostatica apare mai frecvent in primele zile de tratament cu antipsihotice tipice cu potenta joasa, clorpromazina, tioridazina.

Hipotensiunea se poate manifesta cu stari de lesin, caderi insotite de traumatisme.

F. Efecte anticolinergice periferice

Uscarea mucoasei bucale si nazale, retentie urinara, constipatie, vedere neclara. Apar mai frecvent la antipsihotie cu potenta joasa.

G. Efectele oftalmologice

In urma tratamentului cu clorpromazina poate aparea pigmentarea benigna a retinei(pe conjunctva apare un pigment de culoare cafenie ), nu determina afectarea retinei iar acuitatea vizuala e pastrata.

Tratamentul cu tioridazina la doze mai mari de 800 mg pe zi produce pigmentarea ireversibila a retinei.

H. Efecte hematologice

Leucocitele se apropie de 3500 mm dar nu au efect grav.

Rar apar purpura trombocitopenica si nontrombocitopenica, anemie hemolitica.

I. Efecte anticolinergice centrale

Agitatie continua, dezorientare in timp si spatiu, convulsii, febra, dilatarea pupilara, in forme severe, stupoare, coma.

J. Efecte dermatologice

Apar in cadrul tratamentului cu neuroleptice cu potenta joasa. Apar eruptii cutanate, urticariana muculopapuloasa, petesii.

K. Icterul

Rar, poate aparea icterul. Clinic se manifesta prin dureri abdominale in etajul superior, greata, varsaturi, iar probele de laborator arata cresterea bilirubinei serice, transaminazelor hepatice. Apare de obicei la inceputul tratamentului (in prima luna) si duce la intreruperea lui.