Sunteți pe pagina 1din 34

Reabilitarea unei case din zidarie

Profesor indrumator: Studenti:



prof.ing. Zoicas Radu; Burzo Ioan;
Candea Ciprian;
Contor Ioan;
Crisan Dan;
Fezer Alexandru;




Cerinta:

Se cere readucerea in stare activa prin refacere a
anumitor functii a casei de locuit P+M, care au fost deteriorate
in procesul de exploatare din diverse cauze.

Descrierea structurii:

Casa de locuit P+M, cu o vechime de peste 50 de ani,
degradata in timp cu un sistem structural compus din zidarie
portanta cu grosimea de 30 cm, sarpanta din lemn, iar
transimterea eforturilor catre terenul de fundare se face prin
fundatie continua avand sectiunea de 45 cm.
Lucrari necesare:

1. consolidarea fundatiei
continue;
2. diminuarea umezelii din
peretii de zidarie;
3. consolidarea peretilor din
zidarie;
4. consolidarea planseului;

1. Consolidarea fundatiei continue

Pentru consolidarea fundatiilor continue am
ales sa introducem o fundatie noua sub fundatia veche (subzidire).
Subzidirea trebuie sa ajunga la cota -0.9 m de la cota terenului
(pentru a depasi limita de inghet), adica o noua fundatie cu inaltimea
de 40 cm. Deasemnea vechea fundatie o sa fie camasuita pe fata
exterioara a fundatiei pe toata inaltimea ei cu ajutorul unei grinzi
avand grosimea de 15 cm, legata cu ajutorul unor conectori de
fundatia existenta.

In general fundatiile din beton armat necesita consolidarea
ca urmare a existentei unei deficiente de executie si mai rar din
cauza cresterii incarcarilor sau a degradarii terenului de fundare
Plan Fundatie Existenta
45 408 45 408 45
4
5
1
2
0
4
5
3
0
3
4
5
3
4
8
4
5
-0.5
45 408 45 408 45
4
5
3
4
8
4
5
4
6
8
4
5
-0.9
15
1
5
15
1
5
1
5
15
15
1
5
Plan Fundatie Noua Plan Fundatie Propusa
Subzidrea

Subzidirea se face pe tronsoane turnate alternant
(lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). Pe langa
armaturile dispuse transversal vor fi prevazute si armaturi
longitudinale.
SUBZIDIRE CAMASUIRE
120
4
0
5
0
9
0
15 45
DETALIU SAPATURA SI ARMARE FUNDATIE NOUA
2. Diminuarea umezelii din peretii de zidarie
Ascensiunea capilara este una
dintre cauzele majore ale prezentei
umezelii in constructiile vechi, la nivelul
subsolului sau imediat deasupra nivelului
terenului natural, respectiv al pavajului
strazii
Umezeala datorita ascensiunii
capilare poate creste datorita:
- pierderilor de apa din
diverse cauze
- nivelul ridicat al panzei
freatice
Cu cat grosimea elementului de zidarie este mai mare, cu atat umiditatea
absorbita din teren este transmisa la o inaltime mai mare.
Din observatiile efectuate s-au desprins urmatoarele concluzii:
- la stalpii izolati, nivelul la care se ridica umezeala este egal cu grosimea acestora.
-in peretii exteriori, inaltimea la care ajunge igrasia variaza de la 1.5~4 ori
grosimea peretelui
- in peretii interiori, nivelul superior al igrasiei variaza intre 2~5 ori grosimea
peretelui
Tehnici de reducere a umiditatii
Scopul interventiilor va fi acela de a reduce la maxim prezenta
apei, deoarece este imposibil sa fie eliminata complet, intrucat zidaria
nu va fi niciodata mai uscata decat mediul in care se afl.
Trei criterii fundamentale vor fi aplicate separat sau simultan:
- aerarea
- prevederea de bariere (straturi hidroizolante)
- evacuarea/eliminarea umidittii
Metodele utilizate pentru aerare
sunt:

- metoda Knapen
- perete exterior cu goluri
- perete interior cu goluri
- tencuiala celulara macroporoasa.
Metoda Knapen permite aerului din masa zidariei sa elimine o
cantitate mai mare de apa.
Aceasta metoda consta in introducerea in zidarie a unui sifon de
teracota cu panta spre exterior. Lungimea gaurii este egala cu jumatate din
grosimea peretelui, cu exceptia celor 3 cm necesari pentru amplasarea
unei retele (grtar) la exterior.
Partea superioara a retelei trebuie sa se afle la 15 cm de la
pardoseala.Gaurile sunt in jur de trei pe fiecare metru si sunt aliniate pe
orizontala.
Sifoanele pot fi aplicate la interior, paralele cu cele de la exterior,
asigurandu-se ca mediul interior sa fie pe cat posibil ventilat

Sifoanele sunt inclinate, asezate pe un rost de mortar de ciment
poros, compus din:
- o parte de nisip fin
- doua parti de nisip grosier
- o parte de ciment Portland
INTRODUCEREA STRATURILOR HIDROFUGE (BARIERE)

Patrunderea apei este posibila datorita porozitatii zidariei, in
special cand porii exteriori comunica direct cu cei interiori.
Scopul acestor bariere este :
- sa intrerupa comunicarea dintre pori;
- sa impiedice accesul apei la pori.

Taierea cu fierastraul electric este facuta cu doi scripeti, dintre
care unul motor, care intinde si trage un dispozitiv de taiere special cu
grosimea de 8 mm. Acesta taie peretele prin rosturile de mortar sau acolo
unde peretele este format din pietre moi (tuf, gresie etc.). Se face o taietura
de aproximativ 1 m, apoi se introduce un strat placa) din fibre de sticla pe
grosimea peretelui (inclusiv suprapunerile, pentru a nu se crea punti) si cu
grosimea de 1 mm. Pentru a evita caderea zidariei, inainte de a
continua taierea, se iau masuri specifice (impanare sub presiune cu
elemente din material plastic), urmate de injectarea cu rasini.
Hidroizolatie realizata prin taiere
(la doua nivele)
Hidroizolatie executata
prin taiere (un strat, la baza
peretelui)
Acest sistemul consta in placi din inox introduse orizontal la baza
peretelui in rosturile caramizilor formand o bariera etansa impotriva
umiditati.
Aceste placi sunt introduse cu ajutorul unei masini speciale.
Drept urmare,aceasta bariera orizontala combate umiditatea prin
stoparea definitiva,astfel partea de zidarie care se afla deasupra izolatiei se
va usca rapid si nu va mai avea probleme de infiltrare a umiditati.
3. Consolidarea peretilor din zidarie
Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin:

. refacerea zidariilor dislocate;
. betonarea partiala in strepi cu beton;
. injectarea ss matarea fisurilor si crapaturilor;
. coaserea fisurilor cu scoabe din otel;
. camasuirea peretilor;
. bordarea golurilor;
. legarea zonelor de colt;
. introducerea de tiranti;
. introducerea de eclise din profile metalice;
. dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat;
. camasuieli din materiale compozite;
La efectuarea oricarei lucrari de reabilitare a structurilor din zidarie
de caramida, o etapa principala este pregatirea zidariei, care consta in
urmatoarele:
. inlaturarea tencuielilor existente;
. adancirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm,
. indepartarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sarma
pana la deschiderea porilor pietrei de zidarie,
. suflarea cu aer comprimat a zonelor curatate pentru indepartarea
prafului.

Fisurile si crapaturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe
baza de ciment. Intrucat in cazul peretilor grosi este dificil ca matarea sa se
realizeze in profunzimea zidariei, aceasta devine faza pregatitoare a
procedurii de injectare.
Injectarea este utilizata in cazul peretilor cu fisuri izolate cat si a
fisurilor in retea densa si neregulata si poate fi realizata cu lapte de ciment,
mortar fluid pe baza de ciment.
Camasuirea peretilor este indicata in cazul
stucturilor vechi puternic deteriorate, la
care capacitatea portanta a peretilor
structurali este mult diminuata.

Camsuirea peretilor din zidarie va incepe,
in general, de la nivelul
fundatiilor dintr-o centura de beton
armat. In acest fel se asigura
transmiterea incarcarilor la teren.

Consolidarea unui perete prin executarea unei camasuieli armate dupa
ce initial au fost reparate fisurile prin injectare.
1. Consolidarea planseului
Deteriorarea cea mai frecventa este sageata peste limita admisa,
prescrisa de standarde pentru fiecare categorie de plansee. Deformarea
(sageata) planseelor poate avea urmatoarele consecinte:
Imposibilitatea sau ingreunarea exploatarii normale;
Pericolul ruperii, din cauza modificarii starii de echilibru, ca urmare a
cresterii continue a sagetii initiale, in conditiile in care incarcarea nu mai
creste.
Un alt pericol in ceea ce priveste planseele din lemn il constituie
atacul insectelor sibmicroorganismelor asupra grinzilor sau a elementelor pe
care acestea reazema (ex: cosoroabe).
Elementele structurale sunt grinzile din lemn dispuse la distante relativ
reduse (0.5 1.00 m), avand deschideri de pana la 5-6 m, rezemand de regula
pe pereti portanti din zidarie de caramida.
Cea mai simpla structura pentru un planseu din lemn este formata din
dulapi asezati alaturat, in care dulapii indeplinesc un dublu rol: element de
rezistenta si de umplutura.
Bibliografie: Reabilitarea constructiilor, Mihai Budescu
Umiditatea in elementele de zidarie, Universitatea tehnica
Cluj-Napoca
Controlul structural al cladirilor, Universitatea tehnica
Cluj-Napoca
Degradarea constructiilor, Paul Popescu
Va multumim pentru atentie!

S-ar putea să vă placă și