Se cere readucerea in stare activa prin refacere a anumitor functii a casei de locuit P+M, care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse cauze.
Descrierea structurii:
Casa de locuit P+M, cu o vechime de peste 50 de ani, degradata in timp cu un sistem structural compus din zidarie portanta cu grosimea de 30 cm, sarpanta din lemn, iar transimterea eforturilor catre terenul de fundare se face prin fundatie continua avand sectiunea de 45 cm. Lucrari necesare:
1. consolidarea fundatiei continue; 2. diminuarea umezelii din peretii de zidarie; 3. consolidarea peretilor din zidarie; 4. consolidarea planseului;
1. Consolidarea fundatiei continue
Pentru consolidarea fundatiilor continue am ales sa introducem o fundatie noua sub fundatia veche (subzidire). Subzidirea trebuie sa ajunga la cota -0.9 m de la cota terenului (pentru a depasi limita de inghet), adica o noua fundatie cu inaltimea de 40 cm. Deasemnea vechea fundatie o sa fie camasuita pe fata exterioara a fundatiei pe toata inaltimea ei cu ajutorul unei grinzi avand grosimea de 15 cm, legata cu ajutorul unor conectori de fundatia existenta.
In general fundatiile din beton armat necesita consolidarea ca urmare a existentei unei deficiente de executie si mai rar din cauza cresterii incarcarilor sau a degradarii terenului de fundare Plan Fundatie Existenta 45 408 45 408 45 4 5 1 2 0 4 5 3 0 3 4 5 3 4 8 4 5 -0.5 45 408 45 408 45 4 5 3 4 8 4 5 4 6 8 4 5 -0.9 15 1 5 15 1 5 1 5 15 15 1 5 Plan Fundatie Noua Plan Fundatie Propusa Subzidrea
Subzidirea se face pe tronsoane turnate alternant (lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). Pe langa armaturile dispuse transversal vor fi prevazute si armaturi longitudinale. SUBZIDIRE CAMASUIRE 120 4 0 5 0 9 0 15 45 DETALIU SAPATURA SI ARMARE FUNDATIE NOUA 2. Diminuarea umezelii din peretii de zidarie Ascensiunea capilara este una dintre cauzele majore ale prezentei umezelii in constructiile vechi, la nivelul subsolului sau imediat deasupra nivelului terenului natural, respectiv al pavajului strazii Umezeala datorita ascensiunii capilare poate creste datorita: - pierderilor de apa din diverse cauze - nivelul ridicat al panzei freatice Cu cat grosimea elementului de zidarie este mai mare, cu atat umiditatea absorbita din teren este transmisa la o inaltime mai mare. Din observatiile efectuate s-au desprins urmatoarele concluzii: - la stalpii izolati, nivelul la care se ridica umezeala este egal cu grosimea acestora. -in peretii exteriori, inaltimea la care ajunge igrasia variaza de la 1.5~4 ori grosimea peretelui - in peretii interiori, nivelul superior al igrasiei variaza intre 2~5 ori grosimea peretelui Tehnici de reducere a umiditatii Scopul interventiilor va fi acela de a reduce la maxim prezenta apei, deoarece este imposibil sa fie eliminata complet, intrucat zidaria nu va fi niciodata mai uscata decat mediul in care se afl. Trei criterii fundamentale vor fi aplicate separat sau simultan: - aerarea - prevederea de bariere (straturi hidroizolante) - evacuarea/eliminarea umidittii Metodele utilizate pentru aerare sunt:
- metoda Knapen - perete exterior cu goluri - perete interior cu goluri - tencuiala celulara macroporoasa. Metoda Knapen permite aerului din masa zidariei sa elimine o cantitate mai mare de apa. Aceasta metoda consta in introducerea in zidarie a unui sifon de teracota cu panta spre exterior. Lungimea gaurii este egala cu jumatate din grosimea peretelui, cu exceptia celor 3 cm necesari pentru amplasarea unei retele (grtar) la exterior. Partea superioara a retelei trebuie sa se afle la 15 cm de la pardoseala.Gaurile sunt in jur de trei pe fiecare metru si sunt aliniate pe orizontala. Sifoanele pot fi aplicate la interior, paralele cu cele de la exterior, asigurandu-se ca mediul interior sa fie pe cat posibil ventilat
Sifoanele sunt inclinate, asezate pe un rost de mortar de ciment poros, compus din: - o parte de nisip fin - doua parti de nisip grosier - o parte de ciment Portland INTRODUCEREA STRATURILOR HIDROFUGE (BARIERE)
Patrunderea apei este posibila datorita porozitatii zidariei, in special cand porii exteriori comunica direct cu cei interiori. Scopul acestor bariere este : - sa intrerupa comunicarea dintre pori; - sa impiedice accesul apei la pori.
Taierea cu fierastraul electric este facuta cu doi scripeti, dintre care unul motor, care intinde si trage un dispozitiv de taiere special cu grosimea de 8 mm. Acesta taie peretele prin rosturile de mortar sau acolo unde peretele este format din pietre moi (tuf, gresie etc.). Se face o taietura de aproximativ 1 m, apoi se introduce un strat placa) din fibre de sticla pe grosimea peretelui (inclusiv suprapunerile, pentru a nu se crea punti) si cu grosimea de 1 mm. Pentru a evita caderea zidariei, inainte de a continua taierea, se iau masuri specifice (impanare sub presiune cu elemente din material plastic), urmate de injectarea cu rasini. Hidroizolatie realizata prin taiere (la doua nivele) Hidroizolatie executata prin taiere (un strat, la baza peretelui) Acest sistemul consta in placi din inox introduse orizontal la baza peretelui in rosturile caramizilor formand o bariera etansa impotriva umiditati. Aceste placi sunt introduse cu ajutorul unei masini speciale. Drept urmare,aceasta bariera orizontala combate umiditatea prin stoparea definitiva,astfel partea de zidarie care se afla deasupra izolatiei se va usca rapid si nu va mai avea probleme de infiltrare a umiditati. 3. Consolidarea peretilor din zidarie Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin:
. refacerea zidariilor dislocate; . betonarea partiala in strepi cu beton; . injectarea ss matarea fisurilor si crapaturilor; . coaserea fisurilor cu scoabe din otel; . camasuirea peretilor; . bordarea golurilor; . legarea zonelor de colt; . introducerea de tiranti; . introducerea de eclise din profile metalice; . dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat; . camasuieli din materiale compozite; La efectuarea oricarei lucrari de reabilitare a structurilor din zidarie de caramida, o etapa principala este pregatirea zidariei, care consta in urmatoarele: . inlaturarea tencuielilor existente; . adancirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm, . indepartarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sarma pana la deschiderea porilor pietrei de zidarie, . suflarea cu aer comprimat a zonelor curatate pentru indepartarea prafului.
Fisurile si crapaturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe baza de ciment. Intrucat in cazul peretilor grosi este dificil ca matarea sa se realizeze in profunzimea zidariei, aceasta devine faza pregatitoare a procedurii de injectare. Injectarea este utilizata in cazul peretilor cu fisuri izolate cat si a fisurilor in retea densa si neregulata si poate fi realizata cu lapte de ciment, mortar fluid pe baza de ciment. Camasuirea peretilor este indicata in cazul stucturilor vechi puternic deteriorate, la care capacitatea portanta a peretilor structurali este mult diminuata.
Camsuirea peretilor din zidarie va incepe, in general, de la nivelul fundatiilor dintr-o centura de beton armat. In acest fel se asigura transmiterea incarcarilor la teren.
Consolidarea unui perete prin executarea unei camasuieli armate dupa ce initial au fost reparate fisurile prin injectare. 1. Consolidarea planseului Deteriorarea cea mai frecventa este sageata peste limita admisa, prescrisa de standarde pentru fiecare categorie de plansee. Deformarea (sageata) planseelor poate avea urmatoarele consecinte: Imposibilitatea sau ingreunarea exploatarii normale; Pericolul ruperii, din cauza modificarii starii de echilibru, ca urmare a cresterii continue a sagetii initiale, in conditiile in care incarcarea nu mai creste. Un alt pericol in ceea ce priveste planseele din lemn il constituie atacul insectelor sibmicroorganismelor asupra grinzilor sau a elementelor pe care acestea reazema (ex: cosoroabe). Elementele structurale sunt grinzile din lemn dispuse la distante relativ reduse (0.5 1.00 m), avand deschideri de pana la 5-6 m, rezemand de regula pe pereti portanti din zidarie de caramida. Cea mai simpla structura pentru un planseu din lemn este formata din dulapi asezati alaturat, in care dulapii indeplinesc un dublu rol: element de rezistenta si de umplutura. Bibliografie: Reabilitarea constructiilor, Mihai Budescu Umiditatea in elementele de zidarie, Universitatea tehnica Cluj-Napoca Controlul structural al cladirilor, Universitatea tehnica Cluj-Napoca Degradarea constructiilor, Paul Popescu Va multumim pentru atentie!