Adam Neville

Reclor 01 Uniyer5it(i~ii din D.t:lIJQe,e, Sc.atlq, fast .,~ef 01 Dl!'partomenlolUi de C0nstruc\ii to Universitatea din Leeds, Anglio

Proprietitile betonului

Traducere din limbo engle~.a

de Conl, dr, ing. Dan Constantinescu dup6editio din 1975

Editura •• h

.8 u cu. • • •

n i c ..

. "'" - -

A. M. Nev:ille - Properties of Concrete

Pitman Publishing Ltd, .

Second (metric) ediHen, repdnted (with corrections), 1975

©A. M. Neville 1973,1975

All rights reserved. ~o part of this publication may be reproduced, stored In a relnev~1 system, Or transmitted, in any form Or by any means! elec~ronl!:;, rnechnniccl, photocopying, recording

__ .J I~- ~~l'_'.'."ra ,."~I..",,,+ +1.", ... ~; ... ~ "'''~''''';CC;"I'I I"\~ .1,. ",lhlldH'r~.

PREF AT A LA EDI1'IA -iN LIMBA ROMAN A

Imi faoe 0 deosebitli pUicere sa. striuaceastii s'Curtii rprefatii !a ¢dttia tn Zimba. t'oma1ul Q. eartii mele PROPRIETA'l'I1...E BET0NULUI, Romana esie. a turaa limbi.'i latina in care se traduce aeeasta. cqtte, existind deja 0 ve?'siune spanioUi, $i etl va Ji urmata 'in ,clwind de 0 edipie italiand. Acesfe trosiuceri se aliitutii ceZortn rusii, poZonezii, 'sirbo,.croatii ~' :japo~zd.

Rom(t1tiu ocupa desigur 0 pozitie centraM din punct de vedere cuZtu:ml $i este 0 tara in care eu,u·!71. fast gazduit in, 711odu,1 eel mai curtenUor. at'i.t- ea oaspate $ti"intf,fic, eft 'ii en turisi, Tratiueeret: ca.rtii mete va tntllrl

ZegiituriLe cares-au crent intr,~ nOi. ' '

.. $ubiectul cilrtii il constit'uie pl'oprietCitile betonultLi in milsura tri cqre (.tcest-en injlueruteazil comp(n·tq7'ea~ proieetareq si jolosir-ea lui. Betanul es,te inte'rwlf,ional, nstfal inett cu;n(ja§ter~a, lui trav81'seazli granitele tuturor til.,.'" lor §i este normal ea stud,Hle pri'Vind proprietaJiZe lui sa fie 1a1'g rasplndite, 1'muucerea de futu reprezintii 0 eontribupie importantii tn aceastii directie.

Ne$tiincl iimoa ronuinii nu. voi :f:i capabil sa ciiesc aceasta trqducel'e du'/" cunoscuuiu-i pc cei care se ocupa (Ie eo. nu am nici I) ·htd.oiqla eli- esM {/~. buna caliuiie, Sper cc citiiorii rmnani sa gaseCistii cartea folositQQ1'e §l "'tnt convins cii .ei_ VOT c,ontrihu;i la Cl'earen ffl'uUQr st1'Ucturi de beton fh /lom(fnia.

l)lIncll'~, Seotiu IIlJl'i U~·. 1079

ADAM NEVILLE

Dedicata lui, Old H anam

PREFATA

Betonut $io~elvJ sint maierialeu: de construcpie de cea mCli Zatg.ci u#lizure. Utteori ere se completeazu unul.pe altul, alteori. se concw·eaza, astJ(!l 1.:(1 se pot executa ctmstructii de tip si,milar §:i cu aceect$i destinatie fie (lin beton, fie din oiel. Sf totu$i, 4c1eseori, ingine1'ul §tie mt!Ii pu#ne luc,,.uri tlespre betonttl din care este ej'ecutatli constt'1.lcti,Q decit aespre ote:l.

Otetul B.€ fabri.eu in condi#i riquros contro.latg, iar prop1'ietatile sale slnt ileterminote in la.oorator ~.i tiescrise intr-un ce1'tificat de catre jurnizol" 11~ felul acesta inginerul prcri,eetant trebU'i.e doar sa. specijifJe tipul de ate! .~t·andtl1'tl iat inginerul de§cm.tier trepuie doci1' sa supraueqheze btl,na errecutie (L legdtur'llor dintre eiemeniele de otei,

Fe Un $antier de eO'nstructii de baton sit~u,atia: este totoi cliie'1'ita. Este mluvarat ci;i §i coluate« ci,mentului esse garantato. de jU:l"rilizor tntr-un mod s'jm:ila1' CII. (t otehdui .:;;i, daca se tiieqe Un ciment aclecvat, 7;a.reoriacesta este e(wZ'a tLn01' defecte ale structurii. Da.7· materiotu: de constr'l,!,cti,e este betonul, nu Chlt~n,tul. ElementeLe str~~ctu,ra~e St1:1-t, ela obicei, executaie in sItu fi cautatea l.ordepinde, aproope exclusis», de corectitudinea cu C07'e est'!! preparat si turnat betontil.

Sste clara, tlect, clife1'entq CUnJremetodele de execuiie a cOnstl'uct'iilor de otet $i de beien. $i esie eviclenta importanta controlrului caZitiitii lucrarilor de beto1j. se $antier, Pe Wnga aCe(lsta, da:t Jiind co. pl'ofesia de betonist ntl. se bazeaza inca pe un inv.atlhnint organizat §i nuaretrad'ipia atto?' maserii .din domeniul. constr'1Jetiilor,supl'avegherea Lucrikilor pe ~antiel' de catre un inginel' 8ste esentiald. De c£I;:'este realitiipi trebuiesa tillii 8.eama proiect'antul, aeoa1·ece 0 proieciare miutttiQasa §i ~ompUcata ponte fi U$Ol' (1omp1'Omisli daca prop:ri.etat'ile reale ale betouatu; d:iJerli ae cele luate in i;ollsirieratie in calculele de proi,eeta1'e,

Din cele de mai sus nu trebuie trasii concluzia eli obtinerea unui baton bun este dificiZrl. Betonul necoTespunzaf07" - adeseo1:i un amestec cte consistenss: supei., care prin intfirire cUt 0 masa spongioasd, neomogena - se obtJne amestecuul la tntimplare cement, ag7'egat # apli, Interesant est-a cli componentele unui beton bun stnt exact acelea$i ~i ca aoar "priceperc(l"afieseol-i Hh'ii costur'i snpHmentare de mcmopera, esie cauza ecestei tit'oNf..'oiri, , . ,!

Ce este, dec], un beton. bun? E:.tistli doua C1'it-e1'il generaZe tle apreriere : betonui trcbuie sa fi.e satisjiicato1' In staTea sa lJitliritii, pre cum 9i in .~t(l1'eCl sa proQspQtd t1i. timp,ul cU este trtmsportat: de la bet·on:iera §ieste ~ hrnat !n cHIn!j, Tn stcl1'e Pt"{)(t,~p(itii, se cere CCI amestec.1Ll ::ia aib(i, 0 asUd dd "()uS/il'lcmtu fndt sa poati'i fi compactqt fata efoTt e,r:cesiv pl'in 1;net6dele' fI/JI~mlite ~i sa jie suJident de coesi'll pentru ea metoda ele turnare folosita

sa 11>U duca la segregare, care or avea drept consednta n€o17i.og·enttatea

prod,usul'ui finit, . . . , ' .

De obipei, certnta pi'ifnordlaLu pent1'tL un baton bun m. sturea lw fn-

tU1·itii. este a rezistentd satisjacaMare Za compresi,u.ne. Prim aceasta se urmiire~t'e nu numai ce1't'itucUnea cff. b'etonuJ poclte "ezistala efortul, cl~ ~ampresiune previ'izut La pralectare, ci §i fD:pt'u~ca :n'!-LUe~ aJt~ p~opttetatt. ~orite. ((1,1'3 beto1lcUlui sint simuZta.ne ClL Mzz.stenta 1'I.d.tcatu. D#e~tte!e prop~letaN ale betonului, - de'nsiWteo, dll1'abtl.itatea, rezistenta La In,tmde!,e, 111J,permeabilitatea, rezistenta La tLzu;ra, teztstenta la osacu; ,sulfattZ?l' ~ multe Cllt,eI,e - ·sint cUscutate in capitole sau s11.bc(lpito~e specU1l destL1W.,te.

Interesu; pentru eunoa$t'c1'ea acesto?' proprietiiti a~e,beto~ultl:l, ~etes. cutin ult'imuZ t'imp pentrtL eli prescriptiHe m~de!11e tt.~ s~ sta_b1lleasca c.onditii pentr1L anumiteprop1-ieta,fi aJe oetonul'w, $~ -r;-u sec ltmzteaza .Ia conditionarea cctlitlitii ¢ eantitati.i materiaJ.elor C01WtltUente. Cunoa$t,erea pl:oprietatUor betonul-ui fac~ posibiZa.1 d,ec~, alegerea., wlmi a1~estJ!: mO.t corespun;dttQr $i mai ecolwm:~e. In acelQ§L.tl,'~np tteb~e sa .:,""C/.ste $1, p!eocupari, sustil1'1)tte pentrtt reahzarea de u,tila~e cere sa d'll'ca ',a 0 n:at buna: o1nogenitat:e ooetontLlu;i,cu toote (wanta;Jele ecmwmwe $~ tehmce care

dect.l.l'g din aceasta.

Intl'-o carte de dimensiuneatl,cesteici nueste posibU sa se serie totut cLesp;'e beton; uuto1'ul selectea?fi in ea ceea. ce co.nsidera mai importan~ saH mai. intel'esant, ori pur ~i sirnplil ospectele ,pe c~r~ Ie cunQ~t: ~eZ rna', Nne ; accentul insa se pune pe 0 prezeniare S1.1ltettcc: apropne!a~1.lo1' beumului §i' expltearea ~iintifiea a. fenomen.eLm· de baza ?Bntrtl, e~, a§CI, ,~UnL sptmea Henri Poinear~e. 0 C!cum,,*Jare de f(l.pte este.totattt depttt~n 0 §htnto. cit 0 gramadli c1epieke - 0 casa.

A.M.N,

CUP8INS

"rl'''a/iI

Prl'J(lfii iq editia. c cloutl .

I. t:lml'ntul PorU~na

1.1. SCUl't istoric. . . . . .

1.2. Fabdcal"e_tI oimenf-ulul Perttand . . .. . 1.3. CompQzit;iacl'limicii a clmentulu] Portland

104. Hldratania eimentulnj . . . .

104.1. Silicil~ de calciu hidl.ataU.. . .

J .4.2. Hidl'oalum{natul tdcalcic ~i a.'C:tiunea gipsului 1.5. Prizn. . .

].5.1. Prlza falsa .

1.6. Flnetea cimentulhl. . . . 1.7. Structura cimentul.t!1 hidrata], .

1.8. 1rolurn.uJ 12roduselor. de hidratare

1.-8.1. POrli c~pU,n:~ . 1.8.2. Porfl din gel .

1.0. Rezlstenja l)tecanica a gelulul de clrnent . 1.10. Apa retinu!a in. cime~tul hidratat

1.11. Ciildllra de hldratare a ciment-ului

r.ia Influenta proportiel compon~nWor asupra proprietatilor clmantulut 1.1:U. Efectele stic~e[ in eiment .

Ll~. 'I'estarea Pl'oprietatilot jizice ale cimentulu] . l.la.I. Censlstenta pastel standard

1.13.2. Timpl11 de priza .

1.13.3. Constanta voiumuiut .

1,13.4. Rezistenta cimentulul .

liibltqyraJk .

2. Tipuri de ciment

J.l. Tip 1.1 ri de <;i ment Po.rtland . 2.3-. Cirnentul Portland obisnutt .

2.:1. Clmentul Portland cu InUirire I'~pldli .

!),4. Cimenturi Portland sl~eciale ell iotRrlre rap14a :J)'i. Ciment Portland eu caJdLLrIi. ~'edtlsa de hidratare :J.n. Cimcnt rezistcnt la sulfati .

2.7. Ci.ment Portland ell zgul'a de- furna; . :Jotl. Clment supersulfatat

:::9. Cimentui-i Portland eu iid,l(IS :de I\}UzzoJana ~i ciment ell tr'as :.?IU. qmcnt alb .

·:1.11. AIte cimcntm-I Portland 2.12. Cimentul d~ ;>:idarie .

15 1!j 16 10 23 24 21 28 29 29 34 34 40 41

42 44 45 49 53 54 54 55 56 58 60

f!3 63 65 67 67 69 70 71 n-l 74 77 711 70

3 5

2.13. Cimenturi'la naturale. !U4. Cimentutiexpans.ive 2'.15. Clmeni.ulalu1l1inos . . .

2,15.1. Tehnologja d~ fabricate 2.15.2. Compozltia

2,15,3. Hidratarea . . . . .

:tl5,4. Rezisten~a In ntacul chirnic . . 2.15.5. PrOf)i"ietatile fiiil,e ale betonulut eu elmont alurnlnos :'-1:5.6, E£ec_tele temperaturl] .

2.15,7. Proprietatlle refractare . . . .

2.15.B. Priza 'amestecllrUor de clment Portland cu clment alnminos

::L16. Adaosur] . . 2.16.1. Cl(3rur-a de caleiu . 2.16.2. Intirzietorl -de p;t·jza • 2-.16.3. Aditiv] reduciHori de apa Di p/iog"ajie

~L I'roprictl(ile ali,regatului .

3.1. Claslficarea genel'ali'i a ag.reg~telol' .R.2. Clasiflcarea agreg-at.cloI:Datul'ale

:UI.P_I'obarea. . . . .

3.4. Forma particulejor !ii textur;;t . :J.5: Aderenta agregatulu] .

.1.B. Rezisterrta agregatului. " . ..

:U. Alte prOprl.etati meeanlce !lIe Clgreg.atL1Jui :I.B. Greut-ate.a specificli. . . .

;UJ. Greutatea specified in grli.m<:\dii .

:1.10'. Porozltataa IIi abs6rbti,aag~'egatuluj

3.11. Dmiclitat?a .;tg,tegahilUi. . . .

::1.12. Infoierea nisipului .

3.13. Substante dAunatoare in allregHt

3.13.L Impuritllti organice . .

3.13.2. Argilaliii alte mater~.ale fi)1e . -3,13.3. Imptlritatl ae s~re. . . '3.13.4. Partl_Gule eu volum nestabll

:U.4. Stabilitatea vclirmuluj agregatillui ;U~. Reactla dlntre alcalii ~i agregaI .

:1. 16. Proprietatile terrnlee ale ag'I1Cg-a tplu] (1.11. Analiza granulometridi. .

3,L7.1 Curbe granulometrice 3:17.2. Modulul de :t'ine~e . :1.18. Conditil:Je de granulometrje . :l.1!J.Granulometria practicfi .

:I.:W. Gi'a:nulQJ:;net:l'ia agregatelor -[ine fii grosiel'e .

3.2-0.1. Tnlerante grfl,nulometriCe .

:!':U. Agregat.e eu granuiometl'ie disconlinl.lu .

:1.2,2. Dimenstunea maxima it partlculelor do a~l"egat . :1.2.3. Beton cicl0plati. .

. 1.2-4. Manipularea ag;L'egatC!Ol' , /libl_ifjgrajie

·1. IJclomll proas)Jlit .

·1.1. Detinil'efllncl'llbi lilatii ·1.2. Impnrtantn luc!'ilbilit{\~ii

,t.~. F<lctc)d! cMu influenil-'nzii Iwmhilit Ill';', ,1.4. MilsLlI'lll'C'il l11nJ·aL!IJlttl.\H .

4.4'.1. 'f!"Rt'1l1 de tnSIH'l' .

4A.2. 'l't'!!tlu'I'u fnclol'llilll d(' ('oiliparollll'l!

79
711
111
8,1
82
83
84
85
90
91
92
02
91\
913.
1.17
100
JOO
.101
,[O:J
10-'
IOU
109
113
1111
11'1
118
121
123
1 ~n
125
.126
128
129
130
1.32
1311
137
141
141
142
14R
H'i()
I!!!!
1M
tM
HID
If10 .
161
til"
1M
HII'I
Ion
107
,/ lOR
.. lOD
. 1.4.3., TestuJde ra$pindite . 4.4.4. Testul de reformare ,

4.4.5. T,estul Vebe. ... 4.4.6; 'I'estul ell bila de penetrare

4.4.7. Compararea rezultatelor testelaI'. . .

·Ui. EfectuI tirnpului ~i tamperatucii. asupra llicrapililatii

4A3. Segr.egarea .

,1.7'. ¥ustkea. . . . . 4.0, Amestecarea ,betmiului .

4.B.1. Beton.iare. . . . .

4.8.2. Uniformitatea amestecului

~,.8.3.. Ttmpul d'eamestecare. .

4,8.4. Prepararea manuala a betonulul

'UI. Vibrarea betonului . .

i.9.1. Vibratoare interne (pervibratoare) . 4.9.2. Vfhratoara extarne

4&3. Mese vibr:a.toa;te

4.9.4. Alte vibratoare .

'1.10. Revibrarea . . . . . .. .. 4 . .ll. Betonai'M in conditi! de clima Ioarte cald5 .

',1.12. Beton preparat In statfi .

4.13. Beton teansportat eli pcmpa .

1.1.4. Betonul eu agregat preamplasat

4.15. Betonu; vacuumat .

.j .16. Beton torcretat . .

4.17. .A naliza betonulu! proas.pat . B,ibUograiie

Ii l(c7.istenll.l betonulul

e.i, Raportul, apii!t:imel1t

5,:!. RaJ/ortu} gellspatiu. . . :i.3. Apa efectivA djn amestec . 5..4. Natura rezistentel betcnulu: .

1;.4.1. Rezistenta la, intinclerc . ,

. 5.4.2. Fisurarea §i ruperea Ja compresiune . 5 .•. 3, MicrofisuJ;'area. . . :'. .

5.4.4. 1nfluenta agregatulu] grosier asupna rezistente!

5~4.5.: Influe!lta co~tinutului de cimen] asupra rezl;icen.\,el .

5))'. Ferrnula rezlstenter. . . . . . . . . . . .

~ .. 6. Bfectul vJ;rstel asupra rezisteujel betonului .

~.7. Autocimenbarea mlcrortsuruor . . . . . . .. .

5.8. Relatia intre reaistenta Ia compresiune !;ii re.zis~nta la intindere 5,l}. Aderenta dintre baton ~i '1rmatura

;'.1 I.). Pllstrm'ea (tl'atarea) betonulut dupa turnare '5:10.1. Metode de pastrare .

5.10.2. Maturitatea betonului. .• .

5,lL Influent'a temperaturti asupra reztstentet betenului, .

:),,12'. Tratarea' betorrului Cli abnr In prestuneu atmosferica 5.13. Tratarea betcnuhil eu abur sub preslune (autoclavlaarea) 5.14. Vatia~a rezistantei betonului

5.15. Calltatea ape.i de amesteeare

5.16. Rez[stenta 18 oboseala a betnnului 5.17. Rezistenta la soc

/3ibliogTafie. .

Ii. F.Jnllt.i.'.;:jtatea, cuntraejla ~i curgerea !enUi

n.l. Modulu! de elastlcitate . . . ,

6.1.1. Modulul dinamlc de elastlertate

6.2. Coeficientnl lui Poisson

6.3. Modlf!cl\rl Inl\iale de velum

111 172 173 113 174' 176 177 179 180 180 182 18'3 186 186 187 18(1 188 169 190 191 193 195 199 201 203 2'05 206

209 209 214 216 217 217 ~18 121 222 224 225 228 230 230 233 3:.14 237 2.39 240 243 248 ZOO 253 2.5'6 261 262

267

2'67 273 27.5 276

6.4;, Umflarea

. i: 6.5, Contractta de\lsGare

6.5.1. Mecanlsmui con t,tac:t iei " . .

6.5,2. F",irtori'i 'care infl].lenl~mzii cOlltn~.ctja .. . 6.5.3. Influenja condituler de 'tratare. l1i pastrare 6.5.4. Contractia d.i~erentialii (neuniforma)

6.6. Flsnrarea prod'usa d'econtl'actie .. 6.7. Migrar~a apei

6 .. B. COntrEicti:i\ de earbonatere

6.9. curg:~rea .Jent,~ ,8 betonulul .

6.9.1. F'actp:rii' ;cate lrtfluetiteaz'ft curgerea len Hi

6.10. Re1atia dlntre curgerea lenta 'Ii tirnp

. s.n. Natura curgeril lente 6.12. Modele reologice

,G.. lB. Efectele curgerl! lente Ijli{) Itegrafie

7, Durahifitaten betonulul

7.1. Permeabilltatea betonulu; '"

7.1.t. MAsur<U!ea permeabiUtatU 11l apii 7.1.2. Permeabilitatea Ia aer !Ii vuljori

7.2. Coroziunea chiItdea a betozmlul

7.2.1. Corozlunea suliatlcii, ., .

7.2.2. Testarea razistentet la coroziunea sulJatica 7.2.3. :Actiunea ccrostva a apei de mare . . 7.2.4. Aethmea corcslvd A. aciZiilor

7..2.5. EfIprescenta

'1.'3. Eiectele inghettllui asupra betonului pl'o;.1sp5t . .

7.3.1. Betonarea Jn conditii de tamperaturd scazuHi

7.4., Efectul inghe~ullli asupra betonului intarit

7.4.1. Aetiunaa lnghetului .

7.4.2. Beton rezlstent 1a inghet . . . .

7.4.3, Ipcerciiri. asupra re?-istentei It, inghe\ <I betonului 7.4.4. 'Efecteie sl1rii foloslte pentru dezghet .

7.5, Beton cu aer antrenat 7.5.1. Antrenarea aerului

7.5.2. Conttnutul de aer . '

7.5.3. Efectele antl'enarH uerulul 7.5.4. Mhurarea con1inutuhii de aer

7}i.PrQprietltiile termree ale betonuuu

7.6:1, Condlietivitatea termid'i .

7.6.2. Difuzivltatea terrnlca

7,6.3. Caldl.\ra speolflca .,.

'7.6.4.. C{)sficlentul de dilatatle termidi

7.B.5. Rezistenta betonului III f{lc .

1.7. Bezistenta Ia abraztune ~i ca"\i'Uatie 1.7.1. Rezistenta JtI erozlune

7.1.2. R~ziste.nta la cavitatic

7.7.~. Testarea rez..istcntei ra 'abI'Mjunl' 7.8. Proprretatile electrlce ale. bctonulul 7.9, Pl'oprietMile aeustlec

. lJlb~iografie

R. 11I1'!.!rt'liri IIsupra betunulul inllirit

fI.1.. Incej'cl'l'rl la comprcstunc

8,1.1. fne(lI'cnreu pI'. euh .

8.1.2. l'nCI:I'cUt'llll pt· elllndru

277
278
278
27})
283
28~
286
ass
290
292
'29,4
3.01
31.2
314
3115
311
332
323
327
328
321)
330
332
333
:134
336
aaA
338
330
34.0
. 344
341
3.8
340
340
3M
3i14
3!\6
ail7
3ei8
31i0
36.0
360
364
361
367
3A1
369
370
974
378
:1111
/ 381
:102
,; 383 8.1.3. Incerca.rea pe prisma: . . 384.

8.1.4. lncercaraa pa cub echlvalent . . . . 384

8.2. Efectul stArii capetelor epruvetelor ~i al nivelarii 385

8.:1. Incerearsa epruvetelor Ia compresiune " 3S8

·8.4'. Rl.lperea epruvstelor eomprlmata . . . . .. 389

~.5. Efectui raportului inaltimeh:liametru asupra rezistentcl . 391

B .. 6. Comparattl intre reaistenta obtinuM pe cuburl !Ii cea ob\inuta pe ci-

lindr:i . . . .. '. 393

H.7. Incercarsa de Incovolere 39.4.

8.B. Incercarea de despicare . .. . ..' . . . . . 397

B.9. Influenta vitezei de apJ.iea.tea incaidirliasupra rezistentel 399

B.lD. .Influenta condiUilbr de umiditate din rnomentuj in-cetcarii 401

11.11, Influenta dimensiunii probei asupea rezlstsntel 402

8.11-.1. Mll.rimea probei Iii derninslnnea agi'egatului 406

8.1.2. Incercar] pe carate '. '" 407

B.13. Incet~ili'i pe betort cu tr;:i.ta,re acceJera:tii 409

B.H. Ine.'ercarel;l ou sclerometrul . . 412

«.15. In:cercareaI'ezistentei Ia penetrare 414-

1!.I6. Incercarea cu ultrasunete 415

8.17. Deterrt1.inar,ea electrodlnarnica a rnodulul de' elasticftate ~n9

B.18, Testarea compozitiei betr;intilul intarit 420

6.l8.1. Continutu; de CllI)ent 420

8.18.2. Determinarea valorri initiaJe a raportulul apa/clment 421

8.18.3. Metode fizice422.

6.1!). Variabilitatea rezu1tatelor lncerearilor 4-22

8.19.1. Dlstri butia rezisten tel 422

8.t9.2. Abaterea standard ' 4.25

Bibllagrofle 426

I), Betoane usoaee ~i betoane grcle 9.1. Clastftcarea betoanelor usoare

0" Agregate usoare .

9.2.1. Ag;egate naturale 9.2.2. Ag,regate artillciale 9.3. Beton eu agregat usor

9..4. StabllireacornpQzifiel amestecurllor ou agreg'at user !t5. Betonul celular

!1.fi.Befonul macropores

9.7. Beton ell rUlPeg\l~

9.B. Proptietatile betonulul en ecran protector de radlatil . . 9,8.1. fnfluenta 'irndierii asupra l:ezistentei ~i cur!Ieri.i lente fUI. Betomrl greu

!) 10. Bstoane speciale IJi bliogrofie

430 430 ,431 431 432 434 440 444 4\1,6 449 450 4,54'

455 456 45.B

10. Slabmrea cpll)PQzi1iel betonulul 10.L Consideratii de haza 10.1.1. Costul

10.1.2. PrescJ:ip\ii

jll.2. Stabillrea comp'Ozi\i.e;i. betenulu]

HI.S. Factorl care' deterrnina alegerea ~Qmpozltiei betonnlui

10.3.1. Rezistep-ta . '" .

10.3.2. ReJatia !.n.tre- rezistenta medic ~i rezisLenta "minima" 10.3.3. Controlul caliUi.tii

10.3.4. Durabllltatea

10.3.5. Lucrabihtatea .. .

] 0.3.6. D! menslunea maxima. a agr,egatu.I ul 10:i1.7'. Granulometvla Ili tlpul a.gr'l:;'gatuhll

10.3.B. Rap(wtlll (lg'I'Ogat clment . . .

10.3'.9. Pl'll!)(ll'\lI Il' commmcnUlnr nmosteeulut

4,60 460 46.0 461 462 463 464 464' 471 47·2 475 476 477 478

1i7Q

10.4. Metoda. de ealcul pe baza vclumulut absolut

10.5, Comcinarea agregatulUi pentru a ebtine a gtanu!ometde 10.6. Exemplusimplu de .stabilh-e a dozajLilut

10.7. Dozarea betcanelor de malta :re.zlstCl?-ta

10.7.1. B,eton de rezlstenta foarte inaJta ,,_

10.B: Dozarea amesteculnt poe cri.terihl retistentei H\ incoYoie:re

10.9. Dozarea <lmested'urilol'continlnd aer untrenat . .

lOJO. Metoda amerfcana de dozar_e

10,11. Concluzll

B-lbliagrotie Index

484
tip 486
4B9
490
496
497
498
499
502
502
.50~ No.to lIutO.ruJui'

Valodle reiisten~ej betohului:, daca nu se precizeaza altceva, se reft!r<lt ta rezt.sten~e obiinute pe cuburl atabdard.

Notala cdltia in limba romfiQa

ln Iuerare s-au Ioloslt urmatoarele pres('urtih'l :

. A.S:r.M. - American Standard for Testing' of Matetials;.

B.S. - British Standard;

iar deaumirile de O'rganiz~,?i l?i o!'ga!1isme ofida:le au fost

pastr ate in original. . ._ " .

Pentru ef:orturi unitare i?i presiuni 5-au folostt unltfr~lle S.I.

1 MN/m2 = daN/cm2 :::::::10 kgf/cl'n2

1 GN/m2 = 10~ MN/m~

1. CIMENTUL PORTLAND

Cimentul, in acceptiunea largaacuvintului, este UI1 materlal ale !::Srui. p-1'Oprietati adezive :0;1 coezive ii cenf'era capacltatea, de 'a lega f~-agmente minerale Jner-o masa compacta. Aceasta definitie este valabi14

pentru 0 mare dlveesitate 'de materiale de eimentare. -

In con structU" aceeptiunea termenului ciment este 1iI.11Hata 'la materialele de legaturil. (liantii) care, se utilizeaza in cazul pietrH, nisipului, dirillnizUor, blocurrlor (de eonstructii] ~.a. Principalu constttuenti ai aceslui tip de ciment sint compusii oxidului de calciu, astfel di in constructlile vivile !ii industriale avem de-a face cu eimentul calcarea, Cimentueile cure prezinta interes pentru prepararea betonului au PF9pr~etate.a de n race priza I;>i de a se intari in spa, ca urmare a unor reaedl chimice ell .ueosta, ~i se numesc cimenturi hidrauHce.

Cimentuelle hidraulice constau, in principal, din silicati si aluminatl de calciu ~l pot fi elasificate, in general, in : cirnerrburl naturale, cimenturl I~Ol'lland ~i cirnenturl alUJlllino~~e. 'in 8?es: .capitolse prezint{! fabrfoarea rlmentului Portland, structuea si proprietatlle sale, 80tn in stare nehidralill:i cit ~i in stare ini:arita. Diferitele .tipuri de cirnenturi Portland .,1 de alte sorturi sint descrise in cap. 2.

1.1. SCURT ISTORIC

Utllizatea materialeler de cimentare da,te,,'1za din timpurl ihd~p4rtute, Vechii egipteni .Ioloseau gipsul impur caleinat, Greeii i}i romanli foloseau ('111('[l.1'u1, 1'81' mal tirziu au inva~at sa adauge la emestecul de var ~i npi\

~. muteriale cum sint : nlslpul ~i piatra sparta sau cAfamizi ~i ceramleu s pHi 'hi. , Acesta a Iost primul beton din istoi-ie, Mortarul de var nu Ke intal'el}te subapa,asttel ell: pentru constructifle sub spA romanl] nmestecau varul eu 0 cenu§.a vulcanloa sau eu ceramica de ,ar;gllli. m'sl'l 1ll1idnatii fin. Silicea ~i alumina de cenul}'tl, 'active, impreuna eu ceramlcn kpaata, se cornbinau cu varul, dind ceeace se eunoaste sub denurnlren de 'r'im,cmt poz-zolanicj -dupa numele loc-alita\ii Pozzuoli, de Ungi!. Vezuvlu, de unde !:i-a luat prima datu cenusa vulcantca, In prezent, derrurnirea de vlment pczzolanic este folosita '~I pentru elmenturlle ob~Inute prln slmpln umestecace a materlnlelor naturale, l.a temperatura normala. Unele dlntl'e l-onst['u(:~1I1e rcnurnlee 11.\ cure zldul'lle I:IU Iost executate cu mortar, cum slnt Collseumul dlnRomu !:;1 Pont du Gard de lilign Nimes, IlU I'O;dstlli ptnil

azl ell moterl II I II I de «lmentare jm:-EI tare ~i compact. La ruinele de la Pompei, mortaeul e~ie, in unele Jocuri, chiar mai putin corodat dedt ptatra de durItate mal mic<:i.

In Evul Mediu u avut loc un, declin general in calitatea si Iolosirea 5:hnentul~i $i de-abla In secolul al A'VlII-lea se poate vorbide un progres 111 eunostintele daspre cirnenturi, John Smeaton, iusarolnat in 1756 sa reconstruiasea tarul Eddystqne din Cornwall, a coustutatca eel mai bun mortal' pe care l-a obtinut a fest . aoela .rezultat din amestecul P?,,-zol.anei GU calcar, avind un continut ridicat de material argiles. ConVln'g'bldu-se de rolul argilei, pina atunciconsiderata indezirabils, Smeaton ;,1 lo,<:t prnnul rare a intele:s proprietatile cbimice ale varului hidraulic.

A urmat ap010 dezvoltare aeltor cimenturi hidrauliee, Intre care "r:imentul ron;an" Qbtin~t~ de Joseph Parker, prin calcinarea bulgerilor de .calcar argiles, culminind CU patentul pentru Jicimen,tul POl'#and," obtinut de, J~seph Asp din, un constructor din orasul Leeds (AngUa), in ].82~4. _Acest ciment a fast preparat prin incalzirea unul ames"tec de argiHi [1na~l calcar intr-ull~ cuptor pinactnd CO2 era €limInat; aceasta temperatura. era eu mult mai jeasa ded,t aceea necesara pentru eli ncherizare, Prctotipul cimentului modern a Iost realizat in ,anul18'45. de .Isaae Johnson, e~'l"e a ars un amestec ~~ ,ar:g1Ut !ii creta pine. la elineherizare, adica pma ('IDd s-au produs reactiile necesare pentru f'ormarea unor compusi de

dill en tareputerniei, .

Numele de cimen; Portland, dot Initirtl du,toritfl: asemandrii culoril sl ;alita~ii ctmentului _ln~rit :,u" piatra de Portland - un calcar exploatat In Dorset - s-a pas.trat pma In zilele noastre, eu semnificatia eiment obtinut pdp ames~ecul intim al unor materii prime ealcaroase ~i argtloase, saua altar materiale care contin silice, alumina si oxid de fier lncalzite I <II 0 temperatura de clincherizare l?i apoi maclnind clincherul' rezultat. Aceasta este definitia d~Ui. !;Ie standardele britanice in vigoare (B.s. 1-2: ] 95'8), care stlpuleazd, de .asemenea, eil dupa ardere nu trebuie s~: se adauge alte materrale in afara de gips ~i lapa.

1.2. FABRIC AREA CIMENTULUI PORTLAND

" Din deJinitia c.itnentu)L!i po~'nand, data mai ip,ajnte, se, poate vedea ,Cd el este eonstituit, in primul 'lind, dintr-un Lnater'ial :Galcaro$, 'CUln este c:11tJm:ul sa~l creta, ~id,il1 alumina sau sili.ce sub forma. de 8irgila sau $,.lStUl'l argtloase. Se utilizeaza ~i ml:1.rnn - 0 roeii constituitu dintr-Ull umestec de- Qalca.r 9i material argilos,

In Marea Britanie, segase-libe creta (calcar cretos) in partea de sud-est a taJ,'ii l?i. din aCeSt motiv, faibricile de .cirtlent se afia in majol'itate in ilpropiel'ea gUTii de vih~s.al'e g Ta:rnisei -1i pe ~al'muri1e ri.uIui Medway. Calcar S'e gils,e~te in multe locuti am p-ade~ d.~ sud-veat, dii;l partea centrala, din pariea de nord a Angliei 91 in Wale::;, iar depozite argi10ase siut

n'u;pindiie pe tot ctlprinsul }fuii. .

Procesul de fabdoare.a eimentului 'Ci)l'1.St'ili., ~n e~en~a, din macu'l.;:!-rea matel'iilor rrime, amesieearea lor intima ill anumite pl'oportiil1i <l'1'derea lli.tr-uil CUPWl' iJ:otativ, lel temper·atud de 1300-1 400"C, dnd materialul se aglom~reaza (sinterizeaz;fi)~i paOC"til:ll f:uzioneazli 111 bu1giki (granule), l'ezultil1d ll~a-m!l11.ituJ elincher.J\p'oi" clinehel'ul este rutit ~t mii.cil1at

11,111'-0 pulbere rina, I'll un nduos du gips, lUI' predusu! Irez\.lltat este l'IIl\(mtul Portlund, cu 0 iltit de lal'gii utlllzare ill toulil lumen,

In cele ce urrneazti se VOl' da unele .am4nunie nsupra fubricdrii clmenIulul: procesul de ttlbl'iea\ie va putea fi mul blne urmll'i"it j'n schema din I'Ig. 1.1.

Amestecarea ~i milcinarea rnateriilor prime pot fi Iucute fie in spa, ric in stare uscata, de unde .'jli termenii de procetleu umed ~iprocedeu I'8t;llt. Metodeledepind, de farpt, 1;>1 de materifle prime folosite. ~

S6 consideram, In.ai i~ltii, procedeul umed, (.'1nd se foloseste creta, ru-casta se zdrobeste Iin ~l se disperseaza in apa inUt-Q moara, Aceasta olite lI,n oa,~all circu~ar em brate 'radiale retitoare care sf·a.rima bulg'i'h'U de lIlillel:le .p~'lma. Argl1a. ~te! de asernenea, sfarirnata ~i amestecata ou lIpll, lIc' obicel u:tr-,0 moara similara. Cele doua amestecuri slut, apol, pompate In miLl fel melt sa se amestece in proportii prestabllite Iii .sint trecute 1'.1" I n tr-o serie de site, Sla mul de ciment care rezul ta curge in rezervosre.

Chid se fo~os~l1}e Cillc~', acesta trebuie usc-at prin surlare cu aer apol {'Illlf'llsat, de obicet in dOlla 'C011CaSO[l1'e, de dnnenslnn! progreslv mal micl, upol lrecut intr-o moarn cu bile, Impreuna eu argila disp~rsata in B'Pi1. In 'l!'.'~~~ln.,. c~carul este ~dus mstare de pulbere (pina la gradul de finetc "I IUlIm) !il pasta deciment oare rezultaeste pompata in rezervoare. De Hid, mal departe, procesul ul'meuzu aceeasi cale, irrdiferent de natura muterlilcr prime care au fest introduse Ia i'ncepul.

P~ls('a. este ,un, liehid de. co.nsj~~enta c~'emej, ell :un. conttnut de apt\ 11I!'l'e 35 ~l 50%, 51l cu numai UU Due (,0R~llHit cia material (circa 20/1J) de dhnensiuni mai man de gO fJ.m (situ 111'. 170, conform standerdelor brlteulre B..S.). De obicei, pasta se past.eeaz(l In silozuri in care sedimental'eR Mulldelol' in suspensie este Imptedieata ell ajutcrul unor agttatoare meoalike Ol'~ prin barbotare eu aer cornprimat. Continutul de - oxid de calelu lilli pasta depinde de dozaju} materialelor calcarease 5;ii 'argi.loase, asa eum 'HI mentiona~ .~i i.na.inte, Reglarea fin a Hi. a prcportillor, in scepul obtl- 111I1'1l1'ornpozltiel chirnlce necesare, poate fi facuta prin emestecarea pastel din rezervoare diferite, uneori folosirrd un sistem special de reeervoare tit' 11111 estec,

ttl final, pasta eu continutul de hidroxid de calciu dorin trece in ruptorul rotativ, Aceata este un cilindru de otel -cu captu~eaIa refraotal'li, 1I\'lnd diametrul de ,peste 5 m ~i lunghtma de 'api'o;timatiV 150 m, care sa I'olo!j\t.e incet in jUJ:'lUl a,xului sau u~or incUnat fata de OiI'izontalA, Pasta "HIe introdusa la capatul mal l·idfc.-a,t, in tim!p ce IH eapa.tul mai lAsat a1 ('Ilplol'ului, unde tempe.r.atu:raajl..mge 111.1 400-1500°, se sufla pulibere. til' l'i'u·,bl.l11e eu 6'jutcwul un'l\i jet de Hel', Garbui1e1e, ca'l'e nu !-rebuie "S~, QllbA 1111 ('ontinut prea mare de cenw:;ii., me-rita a l11eri\.iune spe(":il!1li'l, deoarece

I Jl'll [·ru . ob~ine.re'a unei tone dt;. cimeni !4e enn",uma pina .lu 350 ~g de elli.l'Hille, ceea ce nu este de n~liJut, dnd setlre 1ft \'edel'c pre~ul mmentulu1. rll 10(;u1 dirbun.elui se p,ot folQsi .petrol S'll1 gaz nM1.1l"ul.

Pae:;ta, in deplasa·rea sa in jo~,1n cuptor, eite expusa In 0 ternpel'utul'Il din <.:e in ce mal ridioaw. La ineeput :aceasta separi1 ,opa,alpol pune in Ilh~rtate CO2; in contin\.lJEtl·e, matel'ialul us('at SUrer!1 () serle de 'l'Nc\H l'lllmi,ce, pina dnd, in final, in pOr\iUl)ea t'u t~Bllp:erL\hwa cea mal 1'1dloo.t4 II C'uptorului, droa 20~30% din ma.tedal devinelichid, ca'lool~I" slUcea 'II 1l1u.mlna recombin'indu-se. Mnsa I{\stfcl formah! .fuzionea7.i'J, dind aliu·nu· Iliitul clincher. };ub 'fol'mn de g:l.'Dnu.le ell diametrul inh'e J !!it 25 mm. (~lincherl.lJ cade In 1'.IkHo.Bl·C, ptl~'e s.l'l1l de dlf€'dLe tiPll'l'l }ji ottre, ade.seol'l,

:J - Proprl.tAlllt b.lonlllll! - od. 11'

17

transterul de caJduxa pulverizat. Un cuptor

sint j)lzesh'ij~e eu echipament care sa Ip~ermita aerului folQs.it ulterior 1a combustia carbunelui mCll'€ poate produce peste 700 t ciment irrbr-o zi.

Clincherul reee, care ;a:recul08re neagra .Iueitoare l1i eate dur, S8 macina tmpreuna cu gips, pentru a preveni priza instantanee a cimentului. Macinarea se face 'irrtr-a moa'l'a cu bile, care are citeva compertimente ell bile din ce in ce mai 'l!l.i!ci. In unele fabrici Sa aplica 'LIn slstem de macinare in circuit tnchis : oimentul debitat de moara se trece printr-un, separator, din care particulele fine slnt dirijate Intr-un buneaieu ajutorul unui curent de aer, in timp de particulele mai mari sint trecute ~nca:Odalta prin moara,

Prin maeinarea in eieeuit lnchis seeviti'i produeerea unei cantita:ti mari de material extrem de fin sau a unei Icanti'ta~i mid de rnatertal prea grosier, inconvenlenta care apar adeseori la maeinarea In circuit deschis,

Dupa ce a fost adus Ia un grad de Iinete satisf~iCiJtol', p.dioa atunci cind ajunge 1a 1.1'1012 .p$ll'ticulejkg, cimentul este gata de impachetare in $;:1'(::1 de hlrtie ob1l?nuita, in bidoane (reclpiente) sau pentru transport in vrac.

In preeesele de f.a:bti!caire, usnate ~i semtuscate, materialele brute' sin t zdrobite $i apoi trecute, in proportii adecvate, Intr-o mo:au:a, fncare sint uscats lili aduss Ia dimensiunile unei pulberi fine, Pulberea uscata este a,:poi ponipata tntr-unbuncar in care se face 0 ultima dozare a proportiiler de materiale pentr:u obtinerea cimentului. Penta-u a obtlne un amestec uniform .!iii lnttm, pulberea uscata se sufla" de obicei, au ajutorul aerului comprimatoare imprima pulberii 0 deplasare in sus 91 o scad ere a densltatii sale aparente. Aerul este pempat peste un sectoral buncarulul

dinll.r-otiata,c'eeac€ permits maderialului aparent mai greu <ii!), sectoarele neaemtesa se deplaseze lateral in sectorul aerat. in felul acesta, materialul aerat tindesa se ccmporte aproape ca 'un Iichid ~i prin aerarea alternativa a tuturor sectoacelor timp de aprexirnativ 0 ora se obtine un amestec uniform. In unele r:abl'iri de ciment se pl'adidi 0 amestecare continua,

Amestecul l1'lacil:l<!jt este spot cernut.at trecut lntr-o cupa rotativu l1lll~]ita gl'anu;Zatol', a:dauglndu-se circa 1,2% apa in greu tate, In Ielul acesta ~e formeazagrarruleie (pelete) tari, ell diametrul de cil'ca 15 rom, At!ea~ta este ne·cesar cleoareCl.e introducerea p_ulbeTii direct intr~un ~UIP:tor noll at' perroite a€Tarea ~ schimbul de dHdufi.l nete$8r pentrua'eactiile chimi('e tk fo).'mare <it djll'c:herului de cinient.

Grariulele SD1 t usc<:'Ite bine pe ungraXlar; de pteindi lzir'e, ,euajutoru 1 gazelor fierhjri~i din cUIPtor, apei intra In cup tor I'ji in continuare UrlTle:aza acelea.'ii ope.t:atU c-a ~i In procesele umede de rabricare. Inkuclt, umidilatea .granulelor e'ste de numai 12%, fata 'de 400;0 'd:m~inu,t de umirlHate a pa.-;tei Care se .realizeaza .in prooedeele umede, procesl,ll ae usca.:re in tL)..uj:>tOT esLe cotisider>aJbil u~rat, Cal"htitateade dUdura neces2!ra este,de asemenea, C'll mult m:ai mka, de:oal"ece va. trebui eliminat un C'Ontinutde n.t1'lnui, 120/0 de umi:diktte ; in scllhnb !S€ consuma 0 -canti.tate suplimentara de caldudl pentru elimil1'rt!l.~el8 continutului initial de umiditate din ma.te-daleJe: bl'ute(de obke'i B-1GOjo) , Proc.edeW este desuul de economic, dur

1111111,181 dn'd mniel:iile prime sint'l"l.'liiti''iT uscnte ; ti1 ~lGest -C~lz, {'O,nsuJi:)u! loUd do ('tll'J.)un~ pUHte ~dldea la illlllWL 100 kg, Ja 1 tonil de cimenL

bif.icultatUe de a controla arnestecul usoat !iii dozarea au Impledioat, pina nu de rnult, utilisarea mai larga a aeestui pl'oce.deu. A,'!Cesta este folosit in S.U.A. 9iin Republica Fea.erala Germania, i:arr- in anul 1957 a-a pU'S" in functiune prima fabriC'a: din Mare:a Britanie ba.ZJ8rta pe, proeedeul semiumed, In eiteva tfu'i. se folosese euptoase vertieale mici, care produc pina 1<.1 150 :t cimenrpe Z1. Este de precizat ea materhle prime f.olosite Ia fabricarea cimantulul trebuie aduse Ia forma de arnestec intlm, deoarece 0 parte din 're<i<!tiile care se produc in eupterul de ardere Be desrasoara prin dif'uziune in staee salida, astfel ea 0 distributie omog.enl\ a materialelor este esentiala pentru obtinerea unei omogenita~i a pro-

dusului, .

ExisM si alte procedee de fabrieare a oimentului, dintre 'Care meribl sa fie mentionat acela in care, in loeul calcarului se foloseste gips, In ouptorul rotatrv ~eintrdduc ~i se ard gips, argih'i si coes cu nislp ~i oxld de fier, produsele finale fiind clmentul Portland $1 bioxidul de sulf, care este apei convertit in add sulfuric.

1.3. COMPOZl'f[A CHIMICA A CIM:E~l'ULUr PORTLAND

Am V'fIZlIt cii materiile prime 'Utiliz-ute 118, fabdcarea cimentulul Portland sint, in prmetpal, calearul sllicea, alumina !1i oxidul de fiel', Aoesti com p~~i int.el"lac1;ioneaza in.tr'e et in ouptor si formeaza 0 serte de produsi mai complecsi, astfel ca, ouezceptta unui ,rezidpll de calcar care nua .avut timp suficlent sa reactioneze, se ajunge la 0 stare de echUim'u, Acest echilibru nu se mentine, jnsa, in timpul racirti : viteza de didre va :d'e.cta gradul de etis.t.qlizare ~i ,oan:tHatea de material amorf in clineheru! I'~L~i t. PJ.-oprie.tatile acestui material amorf, care este 0 sticla, difeta conslderabil de acelea ale componentilor cristalini de, compozitieoniInicc1 slmllm:a. 0 alta cornplicatie care alpi1~A'\€' este tnteractlunea pi\:rtH ILc-hlde:l clincheruhn cu c<.miponen~H oristalini deja .prezenti.

Cu toate acestea, oimentul poate sa fie oonsiderat ea filnd in echllLbru i'ece, adica se presupune di produsele ,racite reproduc echilibrul e~lstent la temperatura de olinehertzere. Aceasta supozitie .se face, de fapt, 10 r-alcularea continutului-de eomponenti al cimenturilor eomerolale : cornpozitla "poten1iali\" ~e tal:culeaza din eantihiWe masurate de oxizi exls.len·\1 in clin¢hel' .ca l1icind s~ar Ii produs. 0 oristalizare completfl a p.l'od'ul1l1or d l! echili bru.

Patru cOltJ.poaenti srnt ctmside,l'ap, de 'regula, constituentH majori III dmentului.j aC€J1tia sint inclicati tntabelul 1.1 impreuna ell simbolutUe i'tJlosite pentt.u ,pf'escul'tare. Notatiile prescu,rtate, idiosite de ehimll1tll dIn itldU$tria cimentului, indiCii fieear.e oxid 'Pl'intl'-o litera l;ii anume; CaO·= C; 8i02 = S; A1203 = A; Fe~O:1 '= F. La fel, H20 din ctmen tul hidl'ntateste nobuta cu H,

In reaUtate, s,ilica~ii din ehnent nu stnt oomponen\i pud, cl con\ln mid cahtitati d~ oxizi in soluFe solida, Ar~ti oxizi au efeete impot'ulnle l\slIpra a,ranjam entului ntomh', fdl'tnelol' C'ds\nlelol' ~i proprle:ti1~i101' hlc1nwlice ,ale silioo~ilol'.

eulcukwea 'Comp<l;dtiei Pbiel)\i~le ,n d'menbutul POl'Uand se bl;lzea7.A r>e lucrill'e'D I,ui 1,;, H, Dogt,lO l;iinltll, de unde ,~I denumH'cn de "compozltln Hogue'l, Rxhi,tt1 111 alte metod(' de rnlc'llinre :.1 (:ompnzJ\iel 11.11, ('urc tnl't'i IIIl rat: obled.ul lll'efltlll 1l\('I,url.

7'nbtJII/ 1.1. PrUtcipaUl component I al chnenturut Portland

11"IIIIIU""":1 ,'uIII.p.in"I'II,fi,,1

FQ[:l11l1in presc m't:.'l.l.it

Contppzi! in lil oxiZl

Silica t h lc aid c Sllicat c.4icic. Aluminat tricalclc

F eroal umi nat t:e1racalcic.

c.,s C,S C~A C.AF

'3eaO"SlQ, 2 GaO'SiO e. 3C;:aO'AJ.O,

4 CaO ·Alp~ ·.Fe,O"

Prezenta,m ectistiile lui Bogue [1,2) redmd continutuelle proeentuale ale principalllor componenti ai cimentulul, cu preeizarea cii sirnbolurfle din paranteze ['€<prezinta centlnutul prooentual .al uxidului .respectiv din greutatea toti:ilii a -cimentului :

C3S = :t,07(CaO)-7,60(£10;l)---u,72(Al20,l)-1,43(Fe:10il)-2,85{SOa) C'2S = 2,87(SiO,.!)-O, 754(3CaO· 5iOi)

CgA =2,65(AIPB)-1,69,{Fe20,,)

C4~1\.F = 3,04(Fe)!03)

Pe linga componentii principal! indicati in tabelul 1.1, cimentul contine ~i componenpi minori, cum slnt MgO, Ti02, Mn~03, K20 ~i NajO; care, de :regula, nu repreztnta decit cit-eva procente in greutate, Dol dintre acesti cornponenti me:rita 0 rnentiune specials: oxidul de sodiu (NaiO) si: cxidulde potasiu (K20) numiti !iii alcnlii (de!?i 'in ciment rnai 'exista 9i alte alcalii]. S-.a stabilit di aeestia Q.~eactione:a,za eu unele agregste, Idi:nd produsi de l'eac\ie care determina deztntegeereabetonuhd, ljii afecteaza cresterea rezistentei eimeatulu! [1.3}. De aceea, trebule subliniat da termenul "component minor" se refeJ.'a mal ales la canti-tate'!1i 1"+U Ia tmportanta acestuia. Cantitatea de alcalii 9i de Mn20a po ate fi deterrninata rapid cu.

ajutorul unui spectrofotometru. .

,Co)npozitja eimentului, in ceea ce priveste compusii din care este alcatuit, a fast 'sbabilitii ,- in Iinii generale - pe barostudierii echilibrelor de faza ale sistemelor ternare C-A-S ~i C-A-F ~i alejsistemelor eua~e.:t'n~['~ Q-::C..tS-Or;A.3-G<\AF ~i altele. A fest urmarit, modul in care !:Ie . de('>fa~'QarA toplrea . sau cristalizarea $i au .fast calculate rompozi'tiile fuzelor l~chide si sollds la toate temperaturtlevPe linga metodele chimice de analiza, compozitia reala a clincharului poate Ii determinata prin exarnmarea rnioroscopioa a preparatelor de pulbere si iderstifiearea lor prtn masurarea indicelui de reLra~ie. Co:n:Wiutu·rile in eel doi silica? pot n masurate cu ajutorul, unui anicrcrnetru Shal;tds,foiosind sectiuni subtirl (defel.ul celo!.' CIlII'e se c<imeC\ione-aza pentru studiipetrogJ.'aiice) in lumina il',ni'Sl11isa. Se pot face :!?i sacti'uni lustruite sau .corodate, ca,re· SE: st:).ldi:aza fie In lunuRa 'ref iect.ata , fie in lumina tranl;misa. Dinbre aite metode care pot :l'i apliCate pentru investi_g'8):'ea compozi1iei se men'ti0neaza : difra-ctia r~lzelor X de catre pulberea de dincher, in scopul identifidl['ii fazelor t:1~Le;taline. I?i al s~udiel'ii structurii cristaliJ,'le a unOll' faze , a~"1a11za tennictl dHelientieUi (DTA); miGl"QslCOpul el-ect,romc, ell 0 oapaQH1at~ de ma.ri.re l'o~'rte lidiCa-ta, loa. care,in lo:cul 'razel'Qr de l)..lhnina 5e folose!?te Un iascicul de etee:trtl'nt. Estimarea compozitiei cimen:tului este farcilitata de me.tode mai Irecente 'ell cate se determin8 (:ompoz.it,ia in elemente, -cum siut fluo~ r~:Centa razelor Xljiirnicroam:iliz1cl electroniCa.

C~S, componentut ('are, de reg1.l'la, predmnlnit din pttnd de yeq;eH~ contitutiV, ~e p.l'etintu sub forma de gnll1ule echIdimensionale, incolore.

20

Prin sdi:derea tempe,raturii sub 1 25o.°C ~l('c!'la ;"e d:sco~'J?u~e ~nce.\ .~!r da(:a raciJ'ea nu este pre-a inceilta C;)S 11t1 I'ufen] ~('hinlban ~l este re 'fl v

stabil In temperatur; norrnale, , .. t f ' , C, S este cunoscut ca oln'indtrei. sao, prebabil, chlar pu .ru .onrni'

C" S:2 exista 1a tempe.ratul'i rid. teate I?)oru~e trece in i"Ol'ma ~ a

C( - ') ,care '. ' . . . .' 'f· . • -c S la 615°C.

'1 450"C. Forma ~ -C!!S sufe.l'a: 0 a~t~ trans 01:111a1'e In. Y ,:! .'., I" . I

dar la viteza de d\cire:a clmeeturilor ~ome<rCl;ale, ~ -~:lS 8.7 c0'd"el v:l,h~ clincher. ~ -C~S se prezlnta sub forma de gl'anule rotunjite, e 0 (.0

m acl ate. ~ .• brt . .' It'll

CaA fdfme:aia cristale btto~0nale, dar iii !';ticla taClt.a rI,l1'C se, prez n

ra fa~a &l1oriii interstitiaUL . _, •

G AF e te def~pt 0 solu~ie s_o1ida incepind de In C'ompo7l1\11l Cd" ,. 11, C'·' ASF 'dal' cOD':entional pentru si1'l1.plHica,re, s-a adoptat n{l~II"1'e!l

plna . a . G 2 '.' . .v , ., . .

lui prin c"AF [1.4]. . ," .". " '1 de 1

C' t't"t!.l eale de difen'iti component; V'qnaza consldernbi e u un an 1- arue reai . de t.- t ,'. lelor M! ebtln

.. . . t la altul~i de fapt printr-« dozarea ecva a a rna eua 1 . f

~1~j1~~fte tipuri d~ ciment: In state.le Unite s-a f~'Cut la un moment ~t1\ tncercarea sil se co'ntroleze pi'oprietatile 'Cimentunlol' ne;esal'e .in ,dl:otllll s('0uripi:'i:n speciftoarea li!mitelor eelor patru com'P0n~n~1 majol L (n,l( 1I1atl '")C~ baza analitel oxtdtce, Acest procedeu ar il elun.inat nUmeIOIl!'>loh;,' L.>srfu':ifizice care sefae de obicei dar,din ne~erl~j,r~, G'ompo~Ltla ,ruku!Il~.i'L d~lpa COl1,lpo.i1enti nu ~ste suficient de exacts ~1 mdnu \me setlm~ ~e

t .. ' t-"il .. nortante ale dmentului' de. It):cee", I1U poate Inlor.tli

tea e proprIe av e UTl,!t'" . . " ,

Icstarile direete ale propdetiiti1or care se eel' t1nLU elmont.

o idee generala despre compozi,\ia cimentului se d~!ipdndc din t,tIbelul 1.2, care aT,ata limltele compozitiel oxtdice a cimeD~u11\Ql' POl·U~nd. 'I'abelul 1.3 red!l 40l11.poziti,a oxidica a unui ciment ;tlPlC ~l compol.l\lil c"lClllatA in componert1;i cu ajutorul eCll>a1iei lui Bogue (p.a.~, 20).

Doi din termenii iolosi~i in tabelul 1,3 necesitA ewhca~H,

_ Reziduul [nsnlubi.l, det'€!l'min.at puln ,

, tar ·'d Iorhldric,' este 0 masul.'B. a Tubelu! 1,2, Lhnllele ~·IPmreOnktlumIU·

II u ale ~~, aCl. ~"" .... ' " . :. s , tlve ale compozljlel L

clenaturarti 'Cil'hta:l;n Cl!m,e.Iitul~l., in !nare rna Portland

~ura datorata impw'itatilol' dr~ ~1-PS, ~ Standardul Britanic B.S. 12 : 1958 lnnlteazn l'e~~duul insolubil la 1,5% din greutatea ('1- mentuhrl,

. _ Pierde1'ile la calcinare araUi gradul CliO

rlo ('arbonatal'e ~i hidratnre ,n oxizilor l.t.be:'! ~jl?O.

d~ c:alciu !it magneziu datonHi: expune,l'll CI- Fe.a.

men.tului in ntmdsfera, Pierder11e maxune 1<.1 MgO

('akinare (ls 1 ooo<>C)admis~ de l'i.tandal"de1e Alcalll

(bri!anice (B.S,12: 19M). ~it:t,?: 30;0 pentn.~ SO, i'iinenturile destinate ubh1.'81'1l Jl1 zonele dll . D . ,. !'1bm'l temperutii ~i de 4% pcntrll ('ele utilL-:!.ltC in zone l~OPH'LlJC .. com c! (,

. 'd ~ t C' (011) ., "",Ie 110('!V (v P 5h) pentl'u lin tlnl!;

o",iaul de CUlCll.1 hI l'Ul<l' - '0, .:.! III "" '. "', .'. ,

'l f'. "l d' c"',Q 11'1--" "\1 ·I:'imenlu.lul II plcI'dcl1e In <:alclOol'e mill mlU~

1111 (,0n~lnu e· <~ ~ .• < '. . ., .

(1:-;\0, de fnpt, ~nluntnJ(·Ht"l'\.

liD 1i7 17 21\

:i .. " (),I'i n,li (l,t " 4 n,::? 1,:\

I .:\

• DUP!\ eerccll'ttl mul I'ClCl'n.tr, !iI' .jlUl'<l d\ ll'mpcrlllul'Q ric lrhnlforin!\I'r tl.I~C' dl' fnl>t, mnl iOl~!ltI,

E'Rtc lnlercsopt de obsorvat Inlluenta put~mie,~i i.l ~chiU1barli eontinutulul inoxizl 'ili)UPI'H -('ompnzijiei in romponenu ai cinreutulul. Unele date obtinute de Czernin [J.5] sint prezentate 1"11 tabelul t.s Coloana 1 dinacest tabel arata compozttia until cirnent cu v.ite.za de iiltaI'lre fosrte :l'Bp'i.d~i.. 0

sciidere ou 30;0 a cerrtinutului de CaO No 10 ana 2), inso'.i~b3. de 0 cre~te'l"e' corespunzato"re in alti oxizi,duce la 0 .schlmbare notabila a raportului

Tabe/II1 1.3. COlnpozHia in uxi:li :$i compo:zi!i!l mineralogJca a Unul .elrnent Portland tlplc {i.5]

COlllpozi lin tipicli tu()x.l1.i, I Gerupozl I,ia mll1cralogicf' I

"1, CI\Jc91~ti't. p1'ln tOl'rnlJle~"

1'(Lc I.a pug. 211,fn %

CaO 63

sro, ~o

AI,OiJ ()

Fe.O. 3

MgO.I,!j

sal 2

. 1\,0

Na,O J

Alii ccmpusi I

Pie_rderila calcinar.c 2

Reziduu iusolubil 0,5

ro,8~ 54l J({r,

0,1

CaS:CzS. Coloana 3 arata 0 crestere cu 1,'5% a conVnuturilal' de ,:.llumini'i (A120a) I;\i oxid de fier (Fe20;1) fata de cimentul din eoloana 1.C()utinuturile de oxid de oalciu si de bioxid de siliciu sint neschimbata '~i totl1~i proportia de silicati,< ca ~i contmuturtls de C3A !;'i C"AF, sint J11uJ.t afeetnts. Este

Tubelu; lA, Inllu~nla _licblmbarli compozifjel in oxlzl asupra compozltiel mineraJogice

():'CiUi,11

COlli inn lui, ~;" I,ll ehueu Ll!~ no,

-.~

66 20 7 3 4

03,1) 22,0 7,7 .1i~ 'I,D

66,0 20.0 5,5 4,5 {O

Component!

73 2 7 14

33 38 )5 10

elar deci, cii semnificatia coni:rolt+lU:icoanp.ozitiei in oxizi a cimentulul nu trebuie s'll:p['I&estinmtii. In seria comuna' a clmentui-ilor Portland cu intarite obi.!inuiUi. ~i rrapidal sumaconti:nutu["ilol' In cei dot !:Ii1ipati t~ariaza: in lim i te- oreduse.,astfel ca varia.tiacompozitiei depinde de, rapcrtul dintre CaO.9i 5i02 din materiila prime.

Cele prezentate pinii acum ne permit .';la .rezurnarrr prooesul de fortnare ~i de hidruta,re -a ohnentulu] sub forma schemei din fig. 1.2.

22

I Oz

.'
ELEMENTE COMPONENTE.
51 Co AI Fe
,
COMPONEN I OXIDICI
"5i0.2 AI20l Fe20l
COMPONEN I AI CIMENTUlur
j3 G_2S C3A C,AF CoO

CIMENTURI PORTLAND

Dlferite tiPt.Jri de cfment

DE HIDRATARE

Fig, 1.2, lieprc'1:c,nta)"ea schematica a Iorruanll ~i hldrat1il'lI cimen tului 'Portland.

I .. -:k IUD BAT AREA ClMJ.t;NTUL HI

Reactiile datocita carora cimentul ~ol't1and devine un '~iallt au lue lntr-o pasta de oiment-apa, Cu alta cuvinte, in prezenta a.~l, snic[l~i1 ,,1 uluminatii mentionati in tabelul 1.1, formeaza produ~e de !,J..dra,t~rc care,

in limp, produc e rnasa compaota ~i tare ~ pasta de (:Ilmen.t Int6:1tl:l, . ,

Exista doua tipuri de reaotil eu apa ale componentilo» cimentulul :

I) reactia de hidratare propriu-zisa, 'Care consta din arditional'ea de molecule de a:pa ; 2 hidroliea, . . .

In prectica, insa, se Ioloseste terrnenul hicl1"ot(J7'C pentru toate l'l"aqlllc (';1L"e au loc intra cimen:t !?i apa,

Le Chatelier a fast primul care fa: observat, eli peste no de ani in Llil~mti, eli In conditH similare, produsele de htdratare ~le clmentului sint iden.Uce din punet d-e vedere chilmic c~ produsele ?e. hidratare ale componentllor individuali. Faptul 18. Iost confirrnat mal ttrzru de cAtre Steinour [1.tI] 'fl Hogue si Lerch [1.7], 'care au inrrodus . ins~ cOl'ect~vul, ca- produsele de reuetie se pot inftuenta reciproc san pot sa mtel'-actl~ne~e c.~ olt.1 QOm.po~ nenti din sistem. Gel dol silica~l de cal(~iu ~ill t 1?l'liU'l!~a hl rom p<~nen,tI ,,('imentat()ti', iareomport:ul'ea. fh::iCC:i. a c1l11el'1tul~.1l In tlmp~~l h,idl iI,tih u os te si.r:i1iku·ae'll eompostaeea eel or doi componen tl [1. 8_]. Hld'IU tm en (om-. ponentilor individuali va ti descrisa in detaliu lnalte paragrnfe ;ale 1\..wl'I'\l'11

de Lata. .

Produsele de hidratare ale clrnentululau 0 solubllttata .~·eu.usi\ tn np", rapt dem~l'rstr~\t de stabilHate:<l dme.ntuluitntlwit in contact cu npn, Clmentul hidratat ild-el'a Cel'm de clmentu] nehidl'al;al, dar modul exact 111 cure arc loc Iwest proces nueste hlne cunoseut. Este pooibil ca produsul

n'()ll, de hidrnl,nr<;ls,} formezs un inveUi? care -ereste dinspre interior, datoritaoot;irunl1 apei eare pa:tir'Utlicie prin pellcirla hid\tataut 08 0' ailiJernativa s-ar putea ca silica:tii dizolv:at] su. t:['eaea prrn inveli~. ~i Sa preci;pite ca un sbnat e~terior. 0 a treia po.si:bilitate, ar ::(1 oa solutia coloidaJa sa ,p~~cipite In toata masa dupa: ce .cond.itia de satiu!i.''atea [o'5tatinsa; hidretarea ulte-

rioqJ'8:Cotif.inutri'd in interl{1rvl aeestei strutturi. . .

Oricate' at fl modnl de pl'e:cfpit~e a produseloi- de hidratare, viteza de' hidratara 'desOl~te inmod co,hti,nuu"astiel ca dU'Pa un timpind-elungat r.ilntne h'l·Ga. 0 cantitateaprecTabilii de eiment nshidratat. De exemplu, dupa ZS' zlle .. de ,Cont'Ei'¢t cu apa, s-aconstatat, eli gt"a.1JntiJ de -elment au hid(Lcatat pe 10 aldiincime de numa'i 4 J,1,lU [1,9] ~i de flp. [lll dllPa. un an, Powers [1.10J a ldaloulat cain conditti rrormale hideatarea OOfil: ple ta. este posibila num'&i pentru pa1'ticu}e de eiment mai 1Urci cit) 50 p.m, dar s-a obti nut , tQtu~i, '0 hidratar.eco1"npletil prin mac.uWrl,<'EI COJitin,lla:a c,il'nen'i'Uiui in apa tirtnp de 5 zile,

Examinatl1€fl mic:ms.copicil.acimeutnlui hiql'a,tat ItU indica nioi 0 depla- 8oM'e a 'Cl,pei jn granulele de clrnent pentru ahidrata selectivcomponennt mal reactivi (de ex. CgS) care at: pu tea fi presenti lrrcentrul ,pa'l'ticulei. Se pare, decl, ca hid,mtarea are Ioc ,pl'inh'-Q contihnu reducere a dimensiuni] p'ru·.ficiJ.J~i de oiment, De fapt, s-au ,g';;l.':li1 granule de ciment mal gtrQsier';e 'cate t:oIltih atit CaS cit 11i C;lS d'upa mal multe luni [1.11 J 91 este probabil ql gi1alJulele mid de C2Ssehidrateaza lnainte:ca hidratarea griiuntilol' mari de CJS sil, se fi terminaf. DiteriW cO!l11!ponentj ai cimentului slnt. rn general ames LecaU i4 toate gHulutele si unele cercetari sug:eteaz~ c~ ceeaceramine dinbr-o :granulii duM 0 perioadli data de hidratars are aceoo~t con1pozitr.e pl'OCent\,liala C?, i?i g:i:antlla initiala [1.12]. Alte cercetari au d,emonshn:rt, [nsa, dii eompozitta rezLduuJuise s$imb<i de-a lungulin:tregii perioade de hid l'uiare [lAO} ,~idiln special In primele

24 ore are Joe 0 hidratars selectiva, .

Principalii c()Jnp~i de hidratarepot tla fie cla:.liIlcati, in mare, in siJi'tati decalclu hidratatl ~~i aluminet d~cakliu hidratat. Se crede ca C4AF trees prin 'hidl'lflDa.re in aluminat t.ricaki1c hi,q,f'atat !?i o f.a,z.;£i am 6r'fa , pro .. babil CciQ.FezOaaq, Este, de asemenea, pesibil ca (,\:iya Fe2QJ sa fie ptezent in i:1o.h~tie $oIidd in alumbratul trl'c:aldc hidratat.

MQBuJ in 081"e sedel,:lali0·anl laidrataraa cimentuluf poate fi determinat prin difei'ite pl'ocerlee cumsiufmasurarea unnatoarelor 111ii6mi: a) cantitatsa de Ca(OH)2 din pastii; b) c.aldtlI:a de hidratare ;c)~l'eutate:a specifje>a a pastei ; d)canUtatea de apa cQn1binata ehimic ; e)eantitat.e'a de eiwent nehidratat (folosind analiza cantltativa P'U raze X); f) indirect, din rezisteti-lapastei hidrabate. Recent, proeedee termogravlll1eh'itE!~i'anaUza continua. a difr~rei eu 1Y8Ze X a pastel umede in cursul proeesulul dehidrata,re [1.50Jau fost folo$ite au sueces In studJere,areao:)iilor initiale,

L 4,1 ,Silica ti de oa101 ... hidrattl'p,

Oind hidratarea are lQG tntr-o eantitate lirnitata .de apa, ca in cazul pastel de ciment ,!}i betonudui, se oonsideri.'t. C:1i CaS este supus hldrofizei, dindnastere unui silioat de caleiu cu .bazidtat~ sC:,azuta, adioC11 CaSaH3. en separare de Q:tid. de c.akliu sub forma de Oa(OH)~. Un g,rad notabll de: incertitudine exist;)i, in:;;a, :a.8'U)pra p.rQblefnei dm:a C,]S!ti C:.S duo in final Ia acela~ihid'l">(lt L'UOl'U;ril~ p;)11' s'a~'e inn!tlple asa data se 'au ih vedere c81-

o lC::__~------:1~O----------:,;1;dOn~160 T,mpul Ist.arC log). ll\e

Fig. 1.3, Viteza de hidrataue a ,coll1pon.en\ilor purl [lA:tl.

2qlS;+ en ~C;IS~H,;\+ 3Ca(OH)2 proportille respective in gn!uh'ite Hind

100 + 24-"75 +4f1

propOl:tWe ill gr_eutate riind :

100+21---)99+ 22

Prin urmere, 111 ceea ce privests greutatea, '<limbii silicati necesit~ .aproximativ ,C'a'D1 aceeasi cantitate de 'apa pentru hidratare, dar C.~S produce de peste cloua ori mai mult Ca(OHh d_eCit se fo.trneazli -prin hidratarea C~S.

Se pare ca in ei:.n1enturile corn erciale, sHlcatii de calciu contin ceva impUl'itati de oxizi existents in clincher. qrs ,.,impu'l" este 'numit aii: ia1' C"S "impur" belit, AoesteimpurWiti au elect puternlo asupra proprieta; tilOI$-i)i:ca:1Hor hidl'a:ta'ti de calciu (v. p. 49). .

.p,t:opr~et&·tile !izi('~ ~le .s~Ucat~ol· de calciu h1dratati prezinta jnt~'es In :legatura au praza .l'jl l"!ltal'll~ea cimentului, A{;e_~ti hidrati slnt eonsidefatl '~e i'e~;uMi, ea fiind oOIT).:pJet amorfi, dar mkwsccipnl el-ect.ronic puna in eVlcleni;a oaradel'ul Ier crtsralln. Este interesant de relevat ca unul din~re hid~1St~, notat de Taylor [J..15J a CSH(I) are 0 structu~'a ~tratifj~ cata! ase~nanayoare cu .aceea 'a uno!' mineralo at'gil1oase de exemplu montlDo~il1omtul ~_1 halloysltul 1.11 planels axelor a ~i b stratele siut bine- crista;lizate,.1'll hlUp ce distantele dintre strafe sint mai putln definite. 0 astfel de retea Cl"istalina s-ar acomoda Ia ctiniit5ti vEll'inbi'le de oxid de calcit! tara sehilhbari fundamen.tale, ceea ce este 'import1ant tinlnd seams de ~a-ria~ill.e_ Il1ent~onute mai 5U.~ ale raportului dintre oxldul de caleiu 111si:_ hoe, De fapt, diagramele pulberilor au a'l'a,tat di oxidul de calctu co1re de-

p~~e-~te .113podul de. 0 moleoula la 0 mclecuhi d.e ~ili("e este legat eu totul lntimplatol' [1.1-5}. Steinour [1.16] a des,cl'isa.l~eaRta en 0 fu:d1,lne de solutie saUda de adsorb-tie,

Utilizarea trasorilOl' de C,--rl-li' a anHat cc'i ~i1icatii 'de calciu nu se hidrateaz~ in stare solida, ~~ 'ca silicatii anhidri tree,' probabil, mai lntH in

solutie, apoi !reactioneaza forrplnd .silica-p hidratati inai greu solubllt, care se separa din solutia suprasatuirata: [L 17]. Acesta este meeanism ul de hi .. dratare de tipul celui prevazu] de Le Chatellar in I8!]l.

Studiile efedua1le de Bet'l1-al [.1..18] 'au 'a;y:atat ~a silicaiU de calciu hidratati se prezinta sub forma de cris tale fibroase fearte subtirl ; fibrela siut scurte, 3 65A, ~i se repeta, ceea ce ar flute-a Insemna cu este verba de t.etr.aedri de silioiu lljl.dii prin leg"iittlri Ele' hidrogen. Alte studi! all inclicat existent-a urier partiouls fih'O'lll:ie ell capetele in forma de pachet, similara euale mmeralului argiles h<ulo)'!:iit (care He uII11fla). Sa col1"siclera ea exist& 0 diversitats de forme de i'ran~it~e; intre 'care II111e1e parficule sferice mitt, d.a~· toate se 'tl'i:insfol'U1H in cele din -Ul'ma it~ forma fibroasa ~;i'in agtegate lamelara sau foioase 'C"w.€ dau 0 masa pufcasa [1.19J.

Este in teres ant de relevat ca hi-cil'O:;;ilitmtii de calciu pl'ezintaocre-f;>tere a rezistente! asemanat()a~;e eu aoeea a cimentului Portland [1.20]. Ei au 0' rezisten~a con-Sider.a1;>ila inca cu mult ina-inte' de terrninarea reactiei de hidrataro, fndt .se pare ca 0 ~nici'i cantitate de hideat l'eaga. impreuna partea 'ra;rllas-a nehidr~1tata ; in 'contin_uae€' h:idrata1'ea conduce la 0 nelnsernnata 'cl"e~tere. a rezistente] sau ehiar delec,

• Up Ion radtcactlv sc ~oll1porlii chil1li"c- (:(\ '~i i1.olop\.ll sftu n','n~acti"v, dUL' cleplnsnt'ctl poatc sa fie Ul'marita. .

')I'!

~lnu,tul opurn de gtps se, stabileste pl'~n b-b$ervatii asupea enodului in care este gj:!ner,nta. catdura de hidrataee. In general, viteza de dezvoltsre a caldUl'iiare un !lii'f (valoare maxirila) rmediat careeste urrnat de uri al deilea dupa.4 pina, Ia 8 'ore de la adaugarea apei 1a ciment ; dacacantitat:ea ~e ,gl~S est~ doZ'ata ,corect, atunoi va ramme putin CJA care sa:rea:etloneze dUipa ce tot grpsuls-""'lco~mbin:at 9ic;leci n);1 se vamsfproduee un alt ";i1I'f al vi'tezei de' :dez~"Olt,lt1~e a cald(urii. Prin urrnare, !Un con tinut optim degips va ,conduce, 18. Ylteza. ad;8'tvati\ a <l\eacti~ide inceput lJi va prevent o ooncentrara ]oc_aJ,a ridicata :;; rprod~tl:0!'de hidratare (v. pag. 50).

Cantitatea degips ne;c'esaracI'e~t~i cuconttmrtul de C~A_, precum si {'.U continutul de alcalii din ciment, 0 crestere a finetii cimentulut O'l'€ caefect 0 or6'itere acantitatii- dee egA disp0riibila In prirnele st_udH deci

ne-cesitam-Sirireia.' canHtatH de gips. 1 .

Cantitatea de !gips care s~ a.Q.3ug,11a: clincherul de ciment seexprima, de regula, in S03. (o/d greutate).; standardul brihihic B.S. 12; 1958 prevede un cohtiIliut maxim de- 2,50;0 cjndcon~inub41 de C;JA este plna la 70}0, 1;)1 un :contin'ut de SO" de 3% cind C3A depa~e§te 7%,

1.5. PRIZA

Acest termen se Ioloseste pentru a Indica 1ntaril'ea pastei de ciment d'€9i deftnirea in.tiidQ·ii pasteieste inir\icHva Hl'bitr;al'a., In linii marl, Priz~ Sa reterEi Ia 0 schimbare de la starea fluid,il 1& starea solida. au toate ca in cursul prizei pasta capaw 0 anumiW.r€zis'ten'\4, 1n, pn;i.dka este bine sase faea distinotie l,ntre 'Pl'lz8 .si inUitire. aeeastadin ItJl1'ma avind sensu! unei cresteri de r-ezistep4a a p,;,u;tei de'ciment Otu'e face priza .... ' .' .

In pl'adiCii 8'8 :i)0IOS€$C terrnenli "priztt in'itiala" ~i "prizti .!'inaja" pen .. tru '<;I. indica statUi ale prizei alese in mod .atbI,'brai'. Metodele de masurare

a aces tor st;;Wii de pr-1za sin t descrise ] a pag. 55, .. ... _

Se pare dl.priza este callzata.· de hi>d,i.l.'atareia sele'ttivd a cornpusilor d .. n'lImtului. Prfrnii dol compusicare -reac~ioneaza slat CaA ~i C:)S. !n paragl'af1ula:nte!tiOrs"-a V0l1bit desprs proprietatea CaA de a face pt;iza, !:kst;antanee, Adaosul de gips intkzle, insa,formare:a hldroalurninatulul de caleiu, astfel tnCit primul care face ptiza este. C3S. Compusul CaS ip'Ulj_- amestecat cu apa este supus ~i ella 0 priza ini',ti~Hi, i&1" C:lSse intareq:te rriai g,l'adat.

In tr- un ciment ,C l) priza len ta,scheletul pastei de ci'lllent hid l'a ta te este c:pnst.ituft din'Silioat de caldu hidr.atat; pe'Cin:d daca -amesteoul .filre 0 compqzi tie 'Care pel'mite ,ca wmpusul 'CJA sa faea ptiza niai i:nl:jj se v~ i:orJ11ii al-urninat de GalcHJ hidratat por:os; CeHalti componenti at qimentul.ui E;e Val' hidrata jl'l acest schelet peros; ~i ire:.zj!)ten 1;3 cimentului in.tal'it v'a'Ii aiectata

defa vO.rahil. .' . .

1)1 a'Lara dE! vit¢za de fCH'ma;re.a ol'islalel-o,r, priza oeste condi~iollf!.ta de dezvolta,reaunor pelku:le in jut!)} g1"~nulelor de cimeht ~i de moduI in care se (ioaguleaz'a intre ei ,co-mponentii pastel.

Pi,'o.:cesul prizeiesre in$otft d.e schimbfui de t:e;mperatura in pasta de cb'nent: inceputul prizei corespUnde Ui1€icl'e:}te1'i ratpide a tempf!.raturll,

it).r sfiq:itul ~i unei temperatul'i de: virf Inac.el moment al:e Im!'.o;;i 0 scildei'e bl'us~"a a ,condu(!tivita~ii elechriee ; de aid 9i tent;;ltiv.eLe de a .5£ (;'011- tl'ohl P1'izH di.ner~tului pe 'cale electrica.

Durata prlzet dm~li.tul.(Jj desoreste (~U (~.!'e~!.l·I'I·n lempel't1tulJ'ii. dill" In peste 3.0°C efectulcresterii tempeeaturlfeste invQl's:,ll p.l]. La lelnper~l.nri joase- prtza este incetinita. Influenta tempera ttld'l usupra durutei pn .. zei este a~·.atahUn fig. 7.7.

1.-5.1. Priz,,"l falsa

'Permenul I priza falsaf' indica -ihlarirea pl'elnafur~ia .eimentulul, in dlQv.a minute d~ Ia amestecarea C;U <lpa. Prisa falsa'ctifedi d~Wii(t T(r,pi.cW l}I'lI:) fapt'lll 'c.a nu este insol;ita de 0 degajare de cald-w,'a impol'tant4; roamestecacea pastel de eiment f<1l'a adaos de apa restabiliste plasttcltatea pastel pina. cind se produce o prfza. ilol1maJa, ;far,a .0 seadere 'a reztstentel.

Una dintre cauzele prizei false trebuie :sa 'fie deshidrataeea gipsului vind aeesta se macina OU 'Un clincher prea fierbinte ; in acest caz se fortucaza hemthidratul {GaSO" ·1/2HzQ) sau anhidritul (OaSO,,), iar' etnd d,· meutul. se amesteca cuapa"a:ce9t;ia se hid-rate_atil :[Ol'rh'ln:d. gips. IIi. f'elul ill 'l;S La, .are loe prir.<l ips 0 sud ui ou 0 in ti:iil:'ire cOtes-punzatoa,re ';1 pastel,

o aHa cauza: a prize! false poatesa fie in legatut'acu ,-aloalii1e din clIIlCtlt. In tHnpul depezitaJtii, aeest1'!ase pot carbonate, §i w,l'bonatU !llca,. llul l'e;ac~ioneazA eu Ga(OH),2, eliberat. de hidrcltza eompusulu; C:lS, .rOI'- 11I"ind csco; Aoesta pr.eeipita 91 provoad 0 inta;rire a pastel.

Se tna.ilConSidelf~ (iii priz" falsa poate sa fie -cauzata de a,ettv.ai·e!l enS pl'i.I'l aerare in conditiile ninei umtditati relativ \t'idicate. In 'scest caz, npu I"de ,tdsorbita ope gr.anU'lele de cimenf §i aceste suprafe~e proaspatactlvute Jtl' pot comoina foarterapid cu intiio cantitate deapa in ti:rnpulnmestel'n'l"l.i,i~lr h~4-rat'a.i'ea a:-apida.;ao; pi'OVQC'il pl'i;l:a f-alsa [.1.21].

TesteJe de lahorator case se tac in fabticile de oiment asigllidi, in ge~ tWl",II,C'a :cimentiuilnu face ,priza falsa. Daca, toti..l.~,i; -ac_est, lueruse In'tamph1, 1 t'I'buie sa se .[·eouTga: la'l'eI6m:este..c<ll'e'a cimentului f~t'a nieiun adaos de UPl!. Del;i:i aceasta operatie nu '€ste u~oara" ca'padtatea dmentuJui de a face pr!xii se va wbuna.tati§i betonul poate if twrnat in. -c.ofoldirii normale.

l.n. FINEl'EA CIMENTULOi

'I'rebuie reamlntif.ca una dii'l,tl'e u~ltim:i;!Ie o_pe;l'utll in fabticarea ('I~ uli'llluiui este rnadnat"ea cliacherului 'in amestec cu :gips. Intrudt hidt'ntl! I'Cit incepe 1a suprafata p.au'ticulelor de,cimen t, supratnta totoHl ad," IHt'I.ltului este aceelu ea're ,reprezintama1:ed:alul disponibil pentr'u hldl'a~ 111.1"l'. As.tfel, vite.za de hicioratare depinde de finet:M. particule101' -de ¢lri1ent' ~!I pcntl'u f[::r'eaHza 6 deSfa~1..i'rfli'e l'apidila 1J,tftdl'li '[Jcestuiaeste ne(i!!Ulr lilt gl'[ld luaU de finele (v. fig. 1.4).

Fe doe alta patte, cosi.]..ll mUJ:in-lll'ii J;llnu 10 () fiilete ddkL1M este COlihllh.'t'Llbil .~i, in plus, eu Cit dmentrul estemai fln ,cuutit el se degraden?11 IIlili J·epede dnd este eXipus in a'tmos'fel'a. Cimentul m'ai tin 8're pl·opl'le~ Ililca de a J.'ea{!_~iona mal putemi'e (m (~omponl.'r:~ii akaHn:i [1.4~).. dill.d () P:Isttl eli c:aJi"tliti nu neJ;l:p~t'Dt ne{!estu'e betonulul~ u.niwne t'!u oopa'clhlte de I 'i)lI L_n'l ("tol'e (uspure) l'idhm ill da.l"~i ('ll ·0 pl'on un ~a.\!l. tend In t:u de a: (~l'apU, {'jl louie acesteu, dmenl-ui f1.n este nmi pu\in deterio)"[lbil dedt('ei ,g~'ofllel'.

OI'~teo('Ca 8l1~lldulul de nne\e nc{'es1ta 0 cl'e~tet'e u cllntilfi~ll de "lpH

l;le,Msat'c\ pentru Q intlrzlere Bdecvnta, deoarece 111tt'-UD clment mal fin 'exi:sta ocantitate mat mare deC:3A care se hidrateaza repede, Oontinutul de apa iritr-o pasta de cirnent de cOlllSiStenta normala este eu aiHmai mare cu 'Cit cirnentul 'este mai fin, dar 0 crestere a finetii cimentulul Irnbunatate~te putin Iuerabilitatea amestecuhri umrl betori. Aeeasta anornalie $'e

Supraia!a specilico (Wagn~ I, mil (-kg

Fig. 1.4. Ikl£ltja!ntre rezi,stE.'l1ta bet0n111L1i In difl"l'ile vlrste ~i iine-tl:!;l etrnentulu! [1-.43J.

poate~ datOl~ in parte faptuluica testarlle 'care se Iac pentru ,con,<;isteuta paste: de ==: ~i pentru Iucrabilitate masoara pI'O't:n'ieta.~i difetite ale past:1, de ciment proaspete.; pe Hnga acestea, ~erul inf1uen~eaza !'Ii 'el lu~:~'ablh~at:a pa~u:i .de. ci~ent ~i eimenturrla de diferife .grade de finete pot sa contma cal;ltita1i dlfeqte de aer,

Se int~lege\ deci, eli finetea este 0 proprietate esentiala a eimentului, care trebuie controlata 011 atentie. in trecut se determine fractiunea de ciment de 9.0 j.Lmcare era retill'uta. pe situ Nt. 170" B:S. iar l:eziduul ma~ X?-m era limitat 18. lO% in greutate pentru cimentul Portland obisnuit ~1 ?0Ja pentru cimentul Portland cu int8.'ril'e rtlpidtl, Un eimerrt care sit!. satlsfaca l8~e~te conditii. nu tr:buia sa contms un exces de g'tla\1ule road, ca-re, datorita snprafete! relativ reduse -pe unitatea de greutate, ar [urn ~n rolsedus in ,pJ,'Ocesul de hidratare ~i in realizarea unei rezistente satlsfacatoan~. Cu tCiiateacestea mcercanle cusite nu furnizeaza infol:J'natii asu,~ra gTanu1a~ill~' rnai mid de 90 urn cu sita Nc. 170-B.s. adic~ as.ltpl·;~ p.arhculelor mal fme care joa.da r'Ollilll eel rnai important in hidratares inii;iaHl. Incercarile de a ao10.So1 site rnai fine, sub 53 fl m (Nl'.300) nu au dat, In general, rezultate din cauza 'colmatckii ~t1stupadi) cchlurilor de .,>itit

de dlmensiuni atH de mici. .

Din aceste metive standardul hl'itanit: B.S. 12 : 1958 prescrie ca testul pentru finetesa se faca prin deterrninaeea suprafetei speeiflce a oiment~ui exprirnata oa a(fie total! a s'upr,aie1;ei g:r::anulelQir in. ·cm~/g. 0 cala .direc~a ~en'tTu acest test.este de a masllnl distrtbutia parU_cutla1or pe dimen ... 'HU111 prm sediril.enttW€ sau decantare, pe baza dependentei '\>1-

tezei de cadel~ a particulelorLibere de diametrul 10'1'. Vlteza finarJ.t:l de di.··

• Dlmensi unllu ochlurllor pentru dHe!:ite. sill! sil,'lt ariltnte in t:lbeJul 3.14.

dere printr-un Uuid, a unei pa.rtkule sferice sub a:ctiuneflgravit'a~iei este datil de Iegea lui Stokes, Mediul fluid trebuie sa fie, bineinteles, iriert dIn punct de vedere chimic fata, de ciment. Este important deasemenea, sa se realizeze 0 drspersie adecvata a partioulelor de cirnent, deoarece floculareu partiala se ['efleeta printr-o descrestere a supi'af~vei specifice aparente,

o aplica~ie a aces tor metode 0 ecnstituie turbidimetrul Wagne:l' Iolosit in Statele Unite (A.S.T.M. Standard C 115-'70). In testul care se executa ell acest turbldlmetru, cencentratla particulelor :insus:pentiie III U inaltilUe data se determina cu ajutorul un'lll Iascioul de lUlnma, prooentul de lnminji transmisa Iiind masurat ell 0 celula fotoeleetrica. Turbid!metrul dil, ingenerai, rezultate bune, dEH' se introduce a eroars a:t;und dnd se presupune eel distributia dimensiunilor particulelor mat mid de 1,5 /~ 111 este uniforma, Or, tocmai particulele eele mai fine influenteaza in eea mal mare m~suta suprafata specifica a clmentulrn, astfel ca eroarea este importanta indecsebi pentru cirnenturile mai fine, cum sint cele C(We .'Ie Jolosesc in prezent, a imbuniHa:Ure aacestei rnetode standard de determinare a finetei este posibH;;J dad~ se deteemlns concerrtratia particulelor cu dimensiunea de 5 !-LIn si se Introduo unele mcdificari in caleule [,1.511. o curba t)picapentru distributia dimensiunflor partieulelor .este prezentata in fig. 1.5 ; graficul reprezentat indidi sicontributia acestor partlcule La supratata totals a prober. Dupa cum S-,8 mentiouat la pag, 18, :cijsll·lbl;l~);.1 dimenstunalor pa:rtHmlelol' depinde de metoda de macinare si, de nceeu, vai:i'aza- de la 0 fabrica la alta.

'I'rebuiesa precieam, im;i3., di nu este suficient de clar care este g~'anulatta "buna" a cimentului : at trebui ca toate particulele sa ,oiMI UC·C· e,a~i dirnensiune oriar trebu; ca disbributia lor sa fie in .f1'~a fel1ndt i-:U .'Ie lege cit rnai compact Intre ele ·t

N

E

'"

~ 80 ~---I-., •

-~ ~

~ ~

"'60 r---+---I--~;.'9---j----~:::;;;F:-:~-I0,18 !.

B Distribulio IQ

:::l dimensiurillor -e

E 3

S 40 ~--+-.'_+""fC----f----+---f--~-j0.16 5

3 u

~ c

~po ~--+-+--+------f-·~--+-~-·!----j0.'4 ~.

~ a

:::l

o '----''-':-----,,1::---*--'':--~---.0.12 If)

o m ~ ~ W ~OO

Dimensj'unea porhclJlelor I IJ.m

}'J.I(, Ui, Exemplu de dlstrlbutlc ~1 U;'lil\'I"Hillllllol' ~I ~I ipl'n'fll\d ('lI.l1l1llrllti ;\ partieulclor c()n_~·litut'nlt' Ill' ol'lr!' dlruensiun« pentru 1 ,:: de elmont.

() 11ietoclr\ I11Hi 'I'coenlli de detel't)Ji'nhl'-e a Sllpl'are~e! spl'('ifkc a dl1lt'I1' I u lui este metoda ponnenbi li \.i1'~H pen tru uer, pen 1.1\\1 (~a'l' .'Ie f()I()!'Ie~\e uu llpUnlt ('Olll'cplll d~ Le:l1ii NUrRE'. A,'cas\a l·~;tl', clefnpt, 11·I1t!iodu pt'e~I'l'I"f\ tle ;; tnmlunh II hl'lt:I' \ ~I' B.S. I ~ : 1 !I~a. r'~:1 m'o III ba/.;"I I'el<l\lll tlll1ll't, ('lll'Mt) ..

rea unui fluid prilll r-tin slrat de granules! supralata tola1a a particulelQ1' care il fOl·lll'8U%U. A!I'i)aslH~l'afe~el()r din unitatea de greutate a stratului de material poate fi asHe.! rapotiatfl 1'1:1 permeabtlitatea Ul1'Ui strat cu 0 P?l'ozitate data,adicil a unui strat care are u_p velum deterrnlnat de' pori din volumul total al stratului,

Aer UStat

Fig. l.:S. Apru-atul L.ea ~i Nurse. pentru deterrninarea per" lme-abllltAtiL

<':lInellt

lut~ permeabHa

.Apar~tl11 pentru detenminarea permeabilif.a1ii este reprezentat sche~atw til flg. ~.6. _Cunos.clnd densitayea cimentului, se poata oaJculagreu·t?tea necesara pentru ~ se c~nsti.tU1 l\~ strat cu pcrozitatea 0,-475 ~i gJ,'osimea de 1 em. Ace-asta cantltate de erment se intr.od'ooe inte-un vas ciIindeie, Se trace run ourent de aer uscat lprin str.atul de ciment 11& 0 viteza constanta, ,~ caderea de presiune care se 'produce se masQara' cu un. rnanometru legat Ia partil-e superioara ~i infertoara ale stratuluf. Debitul de a~r s~ ~asoara 00 urr debitmeteu C'Onstit-uit dintr-un tub c-a!piJ:ar plasat in circuit. ~l un manometrula capete,

~ . Urmatoarea eouatre, stahilita de Carman, Ga. suprafata specinca m C1n'2/g:

V-

s _ 14 s~ Ail,

, w - ,,(1-.) 1"1.'11,

ill care? este densitatea clmentului, g/cfn3; £ - porozltatea stratulul de ciment (=0,475 in testele efectu:ate dupa standardele britanice) ; .A _ suprafata seettunii stratului (5,0'66 CW2) ; L - inMtirnea stratului (1 em) ; hl- caderea de presiune Ia traversarea stratului ; h'), - cadel'ea de pteshine la trecE.'teaprin capilaea debitmetrului (lntre· 25 ~i 55 em de kerosen) ; K - 0 constanta 'u debitmetrului.

Pentru un anumltaperst ~i 1a 0 'porozlt.a~ dlltt\ expresia se simpllfid!., luind fortn:!l

iO c'ar€ FG. este 0 constants.

In S.tr.A.se foloseste 0 metoda. a: lui Lea. §i Nurs« lttlodiflcat!1 il dezvoltata tie <Gatr~ Blaine. Modifiearea canst a in aceeaea aerul D,U trece prln strat Ia un de1:;lit constant, cl un velum dat de aer trece la a presiune medie constanta, debitul de curent mnd diminuat treptat, Se masoora timptilt in care are lee trecerea ~i pentru unaaumlt -q,parat ~i 0 po:rozitate stundard de O,OOOj su.pt«fa¥i speoifiea a IpaI'tkulelOl' de ciment este

s=K,.'JT,

unde K2 este 0 eonstan tao

Cele doua metode (Lea-Nurse ~i Blaine) dau valorl ale suprafete! s.pedike foarteapropiate intTe ele, dar mult mai mad d:e:cit valoarea ab\lnuta prin metoda lui Wagner. Aeeasta se datoreaza lpotezelur u:ui Wagnc.l' asupra distributiet .particulelor eu dimensiuni sub 7;5/-L un, mentlorrate !nllt inainte. Dis'trilJlJJ~ia. reala ill acest int-erval de 'dfmeflsiuni este 'Q,~tfel indt dlmensiunea medie de 3,75 /-L m ~prox:iro.ata de Wagner subestime.nzi1 aria totala a: gupraf'e'telor acestor particule, P;rln metoda perme~biHti1~H fa~ de aer, aria ,totals. <a suprafetelor tuturor !paTticulelor se miisoarA direct, *1 valoarea suprafetei speeifice 'care .rezulta este de 1,B ad mal ('1- dicata deelt valoarea. calculata prtn metoda rui Wagner. Intervalu] real de valOirl ale factorului de transfnrmare va~~aza inbre 1,6 ~i_ 2,2, In. Iunc'\ie de finetea dmen:tului f?i de contrnutul de gips.

Orieare dirrtre metodele menjlonate da 0 imagine .$:ltisfac4toare aSLIpra variatiei rerath;e a. jinetei cimentutuij eeea oe pentru scopurile practleii este s;ulfident .. Metod;a lui Wagner prezinta avantejul di furriizeaz4 indicatii in TlegatlUra cu distributie dimenslunllor particulelor. 0 masurare precisa a sU'P~et·ei specifice sa ~a:te face prin metoda absorbt'Mi de azot, avind Ia baza 0 lucrare a cercetatorflor Brunauer, Ernmelt ~i Teller [1.451~ In timp ce in cazul metodelor permeabilitatiipentru aer arie miisllIrat4 reprezinta de fapt .numai sU1>ro9;iata canalelor deaer continue prin stea-

To.belut 1.5. Suprafata speclftd a clmentulul misuratll. prln dUe. rUe metod.: _[.I.IJ

Supl'afata ~1'li!"mcA -(m'lkg) ullltLlI'sld prlll :

Clmentul lI'Ietoda: Metoda Lea Metoda adsorb·
Vv,,_gller ~I Nurse 11.::1 de azot
A 180 26'0 I 790-
B .230 41.5 1000 tul de clment, in metoda adsorbtiei de azot, moleculela aceetul gaz pot masure chiar ~i suprafetele ."interne!'. De aceea, valoarea sU!pl'afc~el speelUce masurate este conslderabil mai mace 'deci'tceu care se deterrnina cu metodele permeablUta~ii pentru nero Cfteva dintre valorlle caracteristloe !!lint date in tabelull 1.5.

Standardul britanic B.S. 12 : 1.958 stabileste valcrile mirrlme ale suprai:etei ~pe.cifice r(detemlin.a.te' prin metoda I:ea lii;iNurs:e) la 225 'I'.n2fkg pentm elmentulPortland obisnuit fil 325 m2/kg pentru dm.eutJul Portland eu intarf.r.e rapidlt.

d,~lte preserip~ii minime eint 2.25 J'P2Jk? pentru clmentul Portland ou zgura de furnal (B.S. 146 : 1968) '!?l 320 m- jkg pentru cimentul Portland cu ciildura de bidratare red-usa (B.S. 1370 : 1958). '

~n uiltimele doua deeenii exists tendinta de a macina cimentul Ia 0 gll'lanur1a~i,e mai fina,&&tfel ca oirnentul Portland .Oib~nuit- produs in Anglil':'! este mal fin deett preseriptiile minime ale. B.S. 12: i958, avindJn

[ur de 300 m2jkg. .

Cimentul aluminos este, normal, mal grosier decl:t oimenturfle Portland. Standardul B.S. 915 : 1947 pr:evecle225 m2jkg ca vail.dare miniana, dar in pr.q,ctidi valcrile smt, in Ig:ene:t.;rl. oeve mal rnari,

- """"_.":J.>..:kI""'~"1.\'~,~'%<'~~'s'::.~::""';;iU'll~i.i.~.~~,'..,L~~~1l.-' it j

1.7, STBVCTURA CIMENTULUI ~IDRATA'r

Multe dintre praprletatite mecanice aleclmentului .1ntarit i'ji ale betonului par $~ nu depinda atit de m(l:Illt de oornpozitda chimwa 'a eimentu- 1ui hidit'atat, cit de structure fizica a prcdusilcr de hidratare constderatl la nivelul dimensiunilor coloidale, Din aeeste motive es:re important sa avem o imagine buna asupra proprietatilor fi(:ice ale gelului de ciment,

Pasta de cilrnentproaspatii este 0 retea plastid de partkule de ciment in apa, dar dupa priza volumul aparent sau total trBitn1lle aproxlmativ constant. In oricarestadlu al hi-drata.rii, pasta intiidta: este oonstltuita din hidr.a.ti ai di.feri~ilor compusi (ounoscuti sum denumirea genarala de gel), din cristale de Oa{QH)2, unii eomponentl minori, ciment nehidratat, l1i ceea ce a rannas in looul spatdler care erau ,umplute eu 'a'pa in pasta proaspata. Aeeste goluri si'nt .numtte pori capilari, ia!!" golurlle existents ehiar tn gel se numes:c pori de gel. Prin urmare, in pasta bidratata exista doua tipuri de pt>ri" repreze.nta'? schematic in fig. L 7.

Intruclt oea mai mare parte a. prddWjUor de hidratare sin! eoloidali, in cursul hidraMrii s'llpNiLfata! totala a fazel solldecI'e.!jteenol'm ~i pe ~ceasta:supr8tfa1a este aJeisotibita a mare eantitate de q;pa. Daca nu are Ire 0 mlseare a apei cl:\tre seu dinspre pasta de ciment, a'tunci reaetifle de hidratare :consUJma :apa pina ~lndrarnine 0 eantitate prea mica pentru ,a satura supratetele solide ,~i umiditatea relaUva din pasta desereste, amell are lo:c asa-numita autodeshidratare (autouscare). ,Intrucit gelul se poate forma numai :in spa~iile umplute ou a.pa, autouscarea conduce la a hi'dr;atalre mai siaM dedt :in cazul unei paste. ,pastrate:in apa. 'I'otusr, in pastele autouscate ell raportul a;pli./cime.nt de peste 0,5, cantltateade 'apa de amestee este sufici~mta pentru ca hidratarea sa 'continue ell. aceeasi

viteza oa ~i ?ind pasta al' Ii pa."tretii 'in apa. .

L8. VOLUMUL PRODU~ILOR DEIDDKA'I'ARE

Spatiul t(ltal disponibil.pentru produ~ii de hidrlatare e;;te'C'Qnstituit din volumul absoiut .al cimentului uscat!1i volumul de 'apa ada:rugata pentru fOl'mtLre-a amestecul'ui. Pi'erderea neIn$emnatfi de apa OO!I"€ are loc datori,ta

exUdatiei (ntU$tkii.) 111 oonbraC\:iei pa,stel In {tmpul tit aceasta este ne1nt4 .. ,rita se va j.gnora. Apa }egata chlmic de asS $1 Cp repre:zinta, :apro~imaU.v 24~i aespectiv 21% dingreutatea eelor dol ~Hl('Ll~i. Procentele corespunza ..

toare de CaA i'ji Ct,:AF stn] de: 40 §i respectlv 37~. .

Dupa cum s-a unentionat rnai tnainte, aceste proeente nu slnt exacte, deoarece eunostintele noastre asupra stolchiometriei ptOd~Hor de blcl'a-

Fi.g. 1.7. Mdiielul simplificat a1 steueturl! pastei de eiment : granulele Innegrtte reprezint~ parHcule de gel ; 5p3~ille inte1'SU~i.ale smt pori de gel; spatiUe notate ell litera C stnt cavlt.1F capilare, Dlmensiunile perltor de gel s.int

exagerate,

tate ill cimentului .g,int Insuliciente pel'ltru a stabfli cantitattle de apA combinata chimic, De aceea, este .preferabik sa luam :in consideratle apa neevaporablla determinata prlntr-e anumita metoda (vezl 'p. 44), Aceasta apa, determinata ill conditii precizate [1.48}, este considerata ea reprezentlnd 23% clin./g,reuta.tea cimentului rrehidratat (defji in cimentulde Upul II ace~t procent poate sa fie de nurnai 18%).

Greutatea spedfi,ca a prQtlu~ilo:r de hidratare .ai dmentului este astrel lncft ei ocupa un volurnmai mate decit volumul absolut al cimentulul nehldratat, datI' ma! mic dectt suma volume-lor elmeutuhri usoat 111 a opel noevaporabile eu ,aproximativ 0,254 din ,volumul acestela din ul~ma. Valoaren medie a greuta~ii specifiee a produsiler de hidratare (inchrslv pont din cea mal densa structure posibil.a) 'in ~wr::e fl,a'blwata este de 2,10,

Sa luam ca exemplu hldratarea unei 'cl;lutitaM -de 100 g clment. Consklerlnd greutatea s.pedfki"\ a cimentului usoat :3,15, volumul absolut nl cirnerrtuluinehidratat este 100/3,15 =.31,8 rnl .. Apa neev.apol'u'blll1 reprezinta, d:upa com s-a mal spus, 23% din greutatea dmentutuj, :ad1c4 23 ml. P'l'od~ii solizi al hidlI·,ab'i.rH, ooupa un v.~lU:m egalcu suma volumelor clmentului anhi~u ~i a .aipei din care trebuiescazut 0,254 din vajumul npel neev<HxwabHe, adieu

:11,8+0,23 ·100 (1,--0,:254)-48,.9 Iml

• Aceasta se bnzcllzll pc pr.ellupun~l"t'o cd rcnctla fi.ntIH1d'e htdl'ntnro In term"nl nproxhnutlvl t'lite C~A.F + 2Cn(Otih + 1 OJ·, .... C3AHe + CaFRo,

Intru:cit pasta in aceste condi1ii are 0 perczitate earacteristica.de circa 2811/0) volumul de ap4 din ge'l Wu este rdat de raportul

,Wj =02B

48,9 +·W. ,.

de uncle, W 9 = 19 m:l, i!8J:' volumul de, eiment hidratat este 4B,;9 + 19 =' =67,,9 ml,

Reca:pitWind, 'ave~ : '

Greutatea eimentulnl useat.

Vdlumul absolut al cim:entUlul uscat Greutatea ape! care J3e . combil1A Volumul apei dln gel ' ,.

Apa totaladin .ameetee '

Raportul apa/citn!;int In greulate

Raportulapa/ciment th .volum .

Volurnul initial a1 cimentului iii alapei . . ,

Descrestereain velum cf.atoritA hidr?ltarfi " I

Volumul produ~Uo~ d~ hldratare la, 1 ml de 'clp1ent uscat

De nota:t eli s-a occePt'at ,pretnis.a. clihidr.atareA are ,loc', mtr-un tub de t$;ltare etans, In. care nu exista .0 deplasere a apei spre sau din sistern, SchimbarNe de velum sint aratate in fig. 1.8" "nescr~te:tea in volum"

• I .-. , I'.

1,2,0 ml' ApO

31,8, ml Ciment

Hldratore 0%

:;;:100g

"":: sr.a ml -= 23 g _ ;;; It) nu ~ 42ml

. = 0,.42

== 1·32' = 73:'8 ml == '5,9' ml = 2,1 ml

'. ,__ .:rdg; l.a. D~agraina mgdilidl.rilor de

5.,9 '!l!!, '. / ,~volum dptoritAhidl'atArli pastei

Pori £OPllc,! .lIberi ' . av$pd raportulap~/ciment de 0,42.

19,0 ml

ApG de get

ti e.

'1;1

:c

" 4~ml

I§ Produ" sollzl

u . de hldratore

Hidrotare 100 %

de 5,9 nil If'eprezinta spatllle capitare goale rasp~fidit.e [n toata pasta hidtatata.

Cifrele din fig, 1.8. stnt aproximative, dar daca cantitatea to tala. de apa ar fi fost mal midi de 42 'rnl, -ea iar Ii foot insnficierrta penbru hidrabarea completa, intrucit gelul se poate forma numa! ctnd. e:dsta 0' cantitate de apa sufidenU a1;it pentru 'r~aC1;iile c}:liJrfiice,ci.t ~i pentru umplerea po-

rilor geluluicare se io[·meaz.i\:. Pentru oil cpn dln gel es!ie legotAfel"in, en nu se poate deplasa i.n:capiJ,aA'e, esa Cii ea n\l ponte s:a partlcipe .la l1iQ,ratarea eimentului care este inca nehidratat,

In felul aoesta, cind hidratarea Intr-o probll. etansa a atins stadiul 10 care epa combtneta .reprezlntd circa jumatate din oontinutul initia:l de epA. nti se va mal produce hidratarea in eontinuare. Reaulta, de asernenea, cd o hidratare complettiintr-'O propa etan~a este posibila numai clnd oantltatea de :q,pa folosita pentI"UfOrmal'ea amesteoului este de eel putin doud ort mal mare dedi cea neeesara pentru :reac~ia ,tbimic'a, adidi' atuncl otnd amestecul ate un rapor] apaltime.nt de cirea 0,5 in gr.e-utate. De f.apt, In exernplul dat, hidta~rea mi s-ar £i prtb dus , Iprac.tic; pina 1.1 terminare, intmCit ea se opreste 1naint~ de gollrea eapilarelor. S-a stabilit ea hidrat~rea. d€yme .Ioarte ince~t~ cinil presiunea.de vaport a apei seade sub 0,8

dm presiunea de saturatie [1.23]. .

Sa ne referim aoum la hidl'o.ta'F'ea unei paste menpinutii. sub apli., caz In care apa poate fi "abs.orbita pe 'mas uta ce unele dIn capHare davin goale datorita hid!ratariL DUPer cum s-a. aratat mat inainte, 100 g dment {31,8 ml) VOl' ooupa prin hidratarea eompleta 67,9 ml. AsHe}, pentru ca sa nu r4- l:unii ciment nehidratat si nici pori oapllari, amestecul initial trebuie sl'i fIe de 67,9-3.1,8=36,11011,. ceea ce eorespunde unui raport apa/dment de 1,14;. in 'Volume sau de 0,36 hi greutate, powers [.1.221 recomandaacestor raporturi valori tie 1,2 ,~1 respectiv 0,38.

Dacd raportul real apa/cimel1t din amestec este mai mtc de 0,38 in gi'i~utate, atunci nu este poslbila c) hidratare 'Completa deoarece volumul disponibilrru este suficlent pentru a cuprinde toti pl'od~ii de hidratare, Reamintim ca hldratarea iaTeloc numat in apa din capllare. De exemplu, daca avem un amestee format din 100 g ciment (31,8 ml) ~i 30 g apll, noeasta cantitate de a,pa va fi suficientapentru hidratarea a .xg:rnme de ciment, conform urmatoaeelor- caleule :

Contraotia de velum 1a hidratare = 0,23x· 0,254 = 0,0585x. Vclumul ocupat de produ'~i1, solizi ai lrldrat!kii =

~ '. .

~ +0,23 x~0,0585 X= Or489 x

~ffi . .

Porozitaiea ~ w. = 0,2B

O,~89x+w,

~i eantitatea totalade ,apa"""", 0,23 .x+W!7= 30 De aid:

x -= 71.5g = 22,7 ml W U F=" 13,5 og

Astfal : '

- volumul cimentului hidratat =,0,489·71,5 + 13,5 =- 48,5 ml,

- vohanul ermentulut nehidratat =31,,8-22,7 = 9,1 ml,

In ·con'Secin~a,. volumul capilarelor ,goaie va fi :

(31,8 + 30)-{48,5+9,1) = 4,2 rnl,

Daca se aoauga a,pii, atunci clmentul va continua hidretarea pinA clod cantitatea produsllor de deshldramre va ocupa un velum cu 4,2 rnl mal mare decit volumul de dment usoat, S-a vAzut din ca.lcUll.ul 'Pi'ezentat mal tnalnte cc1 22,7 ,m1 de olment care se hLd'rateazd ocupA 48,5 ml, adlcA pro~ dW;U de hldratare rezultatl dln 1 m1 de clment coupl 48.5/22,1-2,13 ml,

Prin oUl"ma'l'e, un spatiu care oorespunde unei cantit~~i de 4,2,lnl va fi urnplut prin hidratarea a y ml de eiment, astfel ca (4,,2+y}/y=,2,13, de uncle y-3,7 mi. Aeeasta in:searnna eft vO'hunul de ciment inca nehidratat este de 31,8-{22,7+3,7)==6 rolf ceea ce in greutatee.chivalea:ta leu 19 g. Cu alte cuvlnte, 19% 'in greutate din cimentul initial a ram,a~ nehidratat ~i

I.,

PostO proospOlO

Hldrotalo 33%

.. ~ ° t.<'~"'-""""",,"oI.Ul~:.::.a~~= Q.

"3 " E

::>

~ 3

2

Rapor! o Apd copllaro ~ PrOd\J~1 de hldrolore

~ Cknent n'elildrQtal

Fig. 1.9. CampozHia pastel de eiment in di'ferj'\.eie stadli de 'hldratare [l.lOl.Procenteie' indicate sint valaibile nurnal pentru acele ",aste of)l carl:li spa!;iru este sud'icient umPl-l,IJt'ou apApen,tI'u 6 pe1'llI)ite epa.ritia produsnor ell -g:radele de hi-

dral'e lndloate.

nu se va mai hldrata niciodata, deoarece ge~ul oQupA deja. tot spatiul disponibil, ~dka raportuI dintre gel l1i pasta hldratata este egal cu 1 (vezl p. 214).

Trebuie ladi:i!ug,at, ca cimenbul nehidratatnu d4uneaza reztstentei ; dimpottiva dintre ipastelein care raporbul intre gel ~i s~iul libel' este 1 cele care au o. proportie mat ridkata de elmont nehidratat (ad.ica 0, valoar.e mai mica a raportului apa/ctment) au 0 rezistenta mai mare, probabll pentruea in aeeste paste stratele de pasta hidratata C81I'e mconjura partieulele nehidra:tate slnt mal sub:¢ri (1.24]. Abrams a determinat rezistente de ordinul a f80 MN/m.2 folosind amestecuri in care ,rapOl'tuJ.apa/cimentera de 0,08 tngreutete.ider iara indoJala ca penbrua realiza un astfel de grad 'de consolidareeste peoo-$ErI'i 0 pressune co nside,raibila. Ulterior, Lawrence [1.52] a e:;;c~r1mentat oompactarea cimentulari init..ml grup de matrite, lapr.esiuili foarte 'l'idioate (peste 672 MN/m_2), folosind proeedee

din .me'talurgiiapuilberilor., Prin htdrataee ulterioara, Hmp de 28 ziie, a obtinut un ciment i·ntA.rit cuo rezistentA Ia compresiune de 375 MN/ml! ~i

rezlstentala lntinde,l'€ de peste 25 MN/inl, POl'O~,HlIlml. decl ".e'Chhi~lentul" rapcrtulu! apa/dment, pint fool'l:e miCi in C4l:Dul umestecurilor de aoest tip.

Pe de alta perte, dacar,a>}JQrtul tapWc1ment. este mai mare de circa 0,38, tot cimentul poate sii se hideateze dar vor r'l\mi,ne ~i pori oapllarl, Unele dintre capilare vorcontine excesul. de ap4 din amestee, altele se vOr

60 ml Ape

40 ml Ciment

Hidrotare 0%

.- '. m orJ-
carl'llar . a-ol
33,5 ml
Apt'! capHarO
T ,'2,0 ml
ApOde gel
'6
C
L.
'tI
:c 30,8 ml
C Produ~1
QJ soliz! de
E
i:J hldrata~e
I
20,0 ml
Ciment
nehidratat (1), 7;4 ml Pori
L ecpltcrl goi
o
- 7.0 ml
Apt! c,apilcl'O
24,0 ml
Ap(l de gel
'0
e'
'tI
:c
c 61,6 ml
(I> PrOdU!j1
E
U solizi de
hidratQre
. Hicln::nare 10)%

Fig. 1.1'0. D~agl'ama proporl;i1lor vclumetrlce ale pa,stei de ciment 11.1 di:Lerite grade de hidratare,

Hidrot,are 5(JO(o

umple prin impibare ell ap8 dinexterior. In fig. 1.9 sint aratate volumels relative de ciment nehidnatat, de produse de hldratare ~i de capllare pentru amest~ad eu diferi te iraportur! a.pa /ci,tnent.

Sa considerara, cu titlu de exemplu rnai ceracteristic, hidratarea unel P?Ste cu raportul a~a/ciment de 0,475 intr-un tub etans. Sa presupunam ca. .greutatea pUilberti de ciment este tie 126 g, ceea ce corespunde un.ul velum de 4'Oml. Volumu,l de apa va fi, deei, 0;475 X 126=60 rnl, A'CeSte ~ro.portii ale amesteeului stnt aratate in partea stinga a dlegramei din' bg. 1.10, dar in realitate dmentul li'J apa sint, normal, amestecate inke ele, apa Iormlndun sistem oepiler intre particulele de dment nehici.r1atat.

Sa considerem ,aculUsituatia in care cimen,t1:l!l a f-ost hidratat complet . Apa neer.raporabila este 0,23 X 126 =" 29 ml, iar spa din gel este w,. astfel ca ::

I/!u ' '

-----~---- 0,28 .{o -I- 29(1 - 0,25,1) + Ill,

de uncle volumul apei din gel este de 24 m,l iM IVolumul de ciment htdratat este 85,6 ml. Pdn urmare, 0 cantitate de 130-{29 +.24)-7mt de spl

9

ramine $ul;> iforma de -apa' cClpHani in pasta. 1n plus, un spatiu de 100- --{85,6.+7)=7:4 ml este ceprezentat de capitare goale.Data' pasta are ao~{'!s !a apa. in.oursuJ. pastram, atunci aceste capiJ.arre se '1701' umple cu apa prin .absorb~ie.

.. Aceasta es.be, deci, si'tua'tia in cazulunel hidratad de 100%, cind raport,ul. ge~/s~tlU este de 0,856, 8I}a cum se aratii in par-tea -dreapta .a diagr~~el dtnfig; 1.1,0. 1n centrul diag~amei Sa pot observe volumele dif~ntl,lQr CCi.lnpop..enti It,[ stadiul in care s-a hidratat numai [umatate din oiment, Raportul gel/spatiu este deei :

0,5[40 + 29(1 - Q,254}+ 24]

100 . . - =0,535

. . ,:- 20

. ~Se poate spune di in: cricare stadiu al ~idratadi pori! capilarl repre .. z~Ilta ~c:.a parte din. volumul total care -nu r.;t fost ulUlplut.a cu produsi ai hldrat<\["ll. Intrueit ace~ti .pr-od~iocupiimai mult decit dublul volumului fal';ei solide Initiale (adica clmentul), volumul sisternulu; de capilare se reduce pe masura ce hldratarea progreseaza.

• I .

Astfel, .porozitatea C<lipHara a pastei depinde atH tie rapcrtal apii(ciment pin amestee Cit ~i de stadiu] hidratarh.

I

Viteza de intarke a cimentului

nu are importan~a prln eains~i, dar tipul de ciment influenteaza. gradul de hidratare Ia care se ajunge la un moment dat, Dupa cum s-a spus mal malnte, Ia un raport apaj~itnent mai mate de 0,38 volumul de gel nu este suficient ca sa umple tot spa?ul dlsponibil pentru el, a~a ea va mal nimihe un 'anumit velum de pori capilar! dupii ce procesul de hldratare s.,a termmat,

Porit capUar:~i nu sln t viti bill dired, dar aimensiunil.e lor au fost estimate prin masurarea presiunil de

001 cz 03 0.4 0,.5 0.6 0.7 vapori ~i sint' de 1,3 p.m. Forma lor

RQ'porlulepo/,amenl in peste ptoOSpbfO esse diferita dar, dupa cum 8\1 ,aratat

masul'i;itorile de permeabllitate, el formeaza un sistem interconecha.t, raspindit nel"egula.t prin toaM masa pastel [1.25 J. Aeest slstem intercon.ectat de pqri c~pnari este resp0n~ sabil, i,nprindpal, de permoobititatea pastei de ciment ihta.rite~i d€vulns:rabilitatea sa la inghet,

. Totm,i hidtatarea duce la .lOre~terea contihutlliui de solid din pasta 1ar in ;paste1e mature "1i del.1iSe capi1arele pdt ii .blocare de gel !',Ii seg.mentate ~ fel tncit ele se tfansfol'ma :in pori capila'ri i.ntrecat-e conexiunea

UJ

O.B

~ 0.6

E u

~

e 0'

c: ' :>

sz, u

"

U:

0.2

1.8.1. .POtU capilart ' "

o

,- V
J
I
/ :
r-I-
I
I
i
J. . -
J
I
I
I
--- - I' '- -- I---
l
/
....... ~ ....
" ,. Fig. 1.11. RelatJa dintre raporh.il ,apiil cirnent ~i ,gl'adul de bidoo.tare 13 ,care c<li!)i1~ele 1nceiea:z.ii. s_u aiba leg·i\turii

tntre ele [L26J.

se realizeaza dear d€ taLL'e porn din gel. Abgen~H imor capilere legate intreele se datoreazs aottunti .combinate dintre un rupert illpAfdment adeevat §i 0 perioadasuliclent de Lunga de pA.stl'Bl'e in aer umed : gt~dul de maturfzara necesar pentru dlferite ~>aporturl.apUJdment lncazul oimenturilor Portland obisnuite este mdieat de dlag'l'.njnu din fig. L1L Timpul real In care se .realizeaaa maeuritateaceruta depinde de caracteristicile eimentulu! folosit ; in tabelul 1:6 sint date dteva valori aproximative aleacestui timp necesar pentru dtfe-

rite valori ale raportului .apa(ciinemt. _

Pentru . raporturi a.pajcirnent en valori peste aproximativ 0,7 nicichiar prin hidratare completa nu se va forma suficient gel pentru a bloea toate oapilarele. Pentru ci-

rnentul extrem de fin raportul maxim apajd- 0,40

ment trebuie sa fie mal rldioat, prooabtl 0,45,

peste 1, in timp ce pentru cimenturile Gil g:~g

granulatie rnai znare trebuie Sa fie sub 0;7. 0,70

Eliminerea capilarelor continue este ;ati.t de peste 0,70

Importanta Indt trebuie sa fie cOJlsidel'ata .

ca 0 conditie necesara pentru cit betonul sa fie clasiftcat "burt".

Ta'he(rll /.6. Timpul aproxlmBtlv necesar pentru " produce maturh:are. la care capll."elccfe. vln segmental! [1.281

:n"portul (I pltl elmen t, III greutate

I Thllput Mcconr

a zlle

7 zile

14 zlll!

(j lunl 1M lmpostbf]

1.8.2. Porii din g()l

Sa ne rete-rim mai Intil 1a gel ca atare, Din faptu] eli poate contlne mad canti-ta'ti de apa ev.a:pora;bilii urmeazcl ca gelul este pores, dar pori! din gel sint de fapt spajiile interstttiale interconectate dintre partlculele de gel. Peril din gel gmt mult mal mici decit PQirii c.apHad, dlmenslunile lor fiind .intI'e 15 f1i 20 A. Aceastatnseamnaca sint doar CU un ordin de marhne superioare dimensiunii moleculelor de apa, Din aceasta oau·zl1 presiunea de va pori l1i mohihtatea .ape! adsorblte sint -diferite de proprteta~ile eorespunzatoare 'ale ape-i libere, Cantitatea de .apa ·reversiblli1 IndioA direct porozitatea gelului [1.24] .

Porii din gel ocupa circa 28% din volumul total algelulul, mal:erlalul l'am-aS .dupa uscare, conform standardelor, fiirrd considerat solid. Valoareu ,1'e:aHi. este oarscteristlcapentru W1 eiment dat, dar este in mare Jl1usU4'a Independents de raporrul a:pa!cii"nertt al, amesteeului ~i de rnodul in qUl'e decurge hidratarea, Aceasta ar sugera di. gel cu pl'oprieta·~i slmllare se fm'meaza in toate stadiile ~i oa hi drat-are a in contlnuare nu Q.fect-eazA produsl! dejaexistent], Prin urmare, Intrucit volurnul total ide gel creste ou evoiutia bidrraUtrii, via oreste ~i volumul total al porilor din gel. Pe de altll parte, dupa eum s-a mentionat ;JtlJai Inalnte, volumnl porHol' capil.ad scade

pe masura .ce hid'rata,rea progreseaza, .

o porozitate de 28% inseamna ca porH din gel ocupa un s,patlu ~al nt Circa 0 treime din v1ol1.lffiUil geluJui solidificat. Raportul dil'llre SUPl'U[uf;a pa'l·tii ;:;olid~ a gelului ~i voltLInul SolidUilui este egal cu eel a1 tmor sEere eu diametrul de :circa gOA. Ace.asta nu tr'ebuie interpretat ca 0 aUr., matie ca gelul 13>1' 'consta din ele.mente ISferiCe ; particule1oI.' slnt, in cen ma1 mare parte, fibroase ~i legaturHe dintre-.a.ceste fibre formeaz4 0 It"e\ea in~ tertesu~ continind un matertal interati~iaJ mal m1.l1t sau -mal pu~tn amort [1.27],

41

Un art mod de a exprima p01"Qzitatea gelulut este de a .spune rca \'0- Iumul porilor este de circa 'brei oli volurnul epei care laSi.gura form-area unui strat -de gr{)5jn:lea unei molecule pe intl'eaga 9Upraiata solida din _gel.

. "" Din nH'is~ra:toci ale -a~til'btiei de apa, s-a 'e;sti1nat cii suprajatd" sp~ci: ftea ,a geluluteste de ordinul 18.5,5 ·lOB fn2/m3, adka de aproximativ 200 000 m2~g [1.27]. De rnentionat, pentru eomparatie, lea cknentul nehi-

dr:a.tat are 0 S1uprafata de 200 pina la 500 m~/kg. '

In Iega1iura cu structure poritIoI' este interesant de s,ublh:u,at ea cirnentul tratat in rabUT Ia presiuns inalta -are 0 supratata specifica de numai circa 7 000 itJ.2jkg, ceea ee sugereaza di Iapresiunl l}i temperaunri ridfeate, dimenshinile particulelor produsilor 'Cia hidratare slnt pu totulaltele ; defapt, tratarea cu abur pare sa conduca l.a objinerea unui material aproape in totalita te mi crocrls talin,

Suprafata specifidi a unul clrnent past-rat normal depinde de temperatura la care se face pastrarea fii de comrpozip"a dm:entJu1ui. Se apredaza: [1·~'71 ca raporbul dlntre -suprafata speci:f:idi. §i _gil"eutaiea apei neevaporabile (care Ia rindul, ei este proportiolll.ala ell porozitatea pastel de eirnent hidratate) este propcrtienal cu

0,230 (CgS)+O,320 ,(Cz;S) + O,317(CsA) + O,368;(C4AF)

~nde slmbolurile din paranteze reprezlnta procentele de compusi prezentl In ciment, Vartatla coeifit!ientilor numerici ai ultimilo.r ~rei compusi pare sa fie neinsemnata, ceea ce arata di supr-aJatia specified a pastel varlaza putin Ia oschimbare a compoaltie! cimentului. Coeficlentul mai role al lui C3$ S-&" putea datora faptului ca el dA nastere unel mari cantitAti de Car(OHh microcristalin, care are 0 suprafata speoifloa au mUlt ma! mica dedt gelul.

Rropor1;ion.alitatea, tntre greutatea apet care formeaza un strat monomolecular pe supraf.ata gelului ~i greutatea apei neevli'pOrabile din past.a (pentru un cirnent dat) inseamm'i di pe toota durata hjdrataril se fonmeaza un g~l avind, practic, eceeasi supra,fiilta $pecifica. Cu rute· ouvinte, tot ,timpuJ se fermeaza pertioule de aceeasi dimensiune ~i particulele de, gel formate nu crese in dirnensluni. Acest lucru nu este, rnsa, VillilabH pentru cimenturile 'CU mn. continut lI'idicat de C2S [1.28J.

1.9. REZIST·EN'l'A MEC4,NI'C.J\ A GEL1JLUI DE CIMENT

Exista dowl tem'ii c1asice priviud In:tar1rea sauor~terea cezisrentei citnentrnuL Prill'ha,. f'Ormulata de H. Le Chatelier~ in anul 18-82, 5us~ine di pro'dwjdi hidratalfii cimentului au .. o sohibilihate mal miq). dedt compilljii

9riginaJi, a.stfel di hidratii preci;pitii dintr~o sO'lfUtie su:pr;asatua-a-ta .. Prfe<cipi~ tatul se prezinta sub fonnli, de crist~le :a.1ungite intretesute, 00 propdeta~i

coesiv-e ~i adesivelI'idicate. ~

Teoi'ita cot(i)id~a:l< propusa dee W. Michaelis in anu:1 18,93, s'l.ls~ine cii >J.'ezistenla initiald, es.t'e data de alJJl'l1inat,_sulfoa:I'I.1Jninat!pi hidroXidul de ca1- ciu, totiill staTe cristalina. Apa safur:ata eu orid de ea1d\\l a:tacli I(j:poi silioaW ~i formeazii un silicau de calciu hldratat, care, fUnd apI'oape insolubH, fermeaza 0 masa gelatin:oasi'i. Aceasta masa se intal'e~te treptat, datoritii

pierderti de apa prin usoore in atmosie.r'ti MUU prln hl~l·alarea nucleelor interioare inca nehidratate ale granulelor de dmcl1L; 10 Ielu! acesta se realizesza coeziunea .

In lumina eunostintelor moderne, :rezulUi ,Cll ambele teorii contln elemente deadevar ~ica" de fapt, nu 'Slnt, in nicl un caz, ireeoncillablle. Astfel chirnisti; specialisti itl chlmie coloidala au constatat ea multi, dad! nu 'ce~ mal mare parte dintre colcizi constau din pall-ti!Cule cristaline, dar aces. tea, mnd eztrem ue mid, au s'uprafaiii e~terio-an1 totala ma\l'~1 c~a ce Ie conrera proprieUi.~i ce par deosebtte de eele a:le solidelor obisnulte. Prln urmace, comportarea de coloid este mai oudnd 0 functi~ a ma'1'imiisuJ>ro~ fetei decrt ra nel:e'gularitapi strUlcwtrii interne a parttculelor respective [1.42].

In caeulcirnentului Pertland.ts-a ccnstatat cil atunei dnd acesta este arnesteeat ell 0 cantttatemare de apain citeva are se fo.r:rnea·za 0 solutle ~upt_asaturata ou Ca{OHh contin!nd stlieat de oalciu hideatat Intr-o formt'i )j;l(!tastabila [1.2J. Acest hidrat .pr:ecipita rapld, Conform teoriei lui Le Chateller, intiki;rea ulterioara poate .av'~a 1~ pe searna retragerii apel din

materialul hidratat conform teoriet lui Miohaells. .

Cercetari experimentale pltel'ioal'e au ~ratat di hidra~ii de sllicat de calciu se afla, de fapt, s).llb iQI'ma de eristale extrem de mid (submierosccpice) interpatrunse [1.20], care, tin-inti seama de danensiunlle lor, ar putea fi considerate sl ea un gel. Cind cimentul este amestecat cuo cantltate mld\ de apa, gradul. de eristalfzare este, _probabil, mai slab, erisbalele nefUnd bine dezvolta.te. Prin urrnare, controverea teoriilor Le ChateJler-,Michaelis se reduce, in mare masura, la 0 problema de terminologie, din moment ce avem de-a ,face ou un gel constituit din crlstale,

Termerml gel de clment elite eonsiderat, conventional, ca inc1u:.li:nd hidroxidul de cakju crlstalin. Deei gelal reprezinta rnasa ccesiva a clmentului hidratat in pasta luieea mai densa, adidi inclustv ,po,l'ii de gel; porozitatea caraetertsttca a aeestuia este de drca28%.

Nu sestte bins ce Iactorl deterrnina rezistenta gelului, dar, probabll, cii ea este data de doua feluride legaturi ooesive [1.27].

P:rimul tip de le:gatura. €!3te atractia iizidi, Inbre suprafatele sollde separate door de potii rnlci (15--20A) ai gelulul ; aceasta atractie este at.r!buita, in general, fortetor Van del' Waals.

Cel de-al doilea tip de coeziune este dat de legaturile chirrtite. Deoarece gelul de ciment are capacitatea de umifrlace Hmit:ata (adicA particu-

lele nu Se pot dispersa pti.n arla,ugal'e de apa), se .paire ca rpartilCulele de gel slnt u.nite prin l-egAturi chimice, .Gare sint mult mai ,pute-rnice def'lt l:or\(He Van ,deer Wa.a.ls; totw;;i, legaturile ohimice se stabHesc nuroal ',pe 0 midi fractiune de la Surprafata pa'rticulelor de geL Pe de alta parte. 0 SU·· prarata totali\ a pa'l'tkulelor atit de mare oum asle cea a ge'1ulul de cI.ment I1U este- 0 condi~ie neeesaiJ.,a pentru l'ealizarea unei l'ezistente s:uperloUire, rapt clemonskat de pasta de cl.m~nt tratata in abursub pl'eslune, bare, dc.~i are '0' suprafatil. mica a particulelo!', pl'ezintaproprieti\\i hid·rauUce extrenl de ,bune.

Prin ul'mare, nu putem esUmo 'i!ll'llport(mta ~·elaliva. u le8n~ul'llQ,l.' t1- ~ke ~i chlmlce, dar fArA IndolalA e4 ambele conlrlbUie l:~ a.'ezl.sten'~n consldel'ubiUi. '8 past~l de dment In'UiJrlte.

1.10. APA RETlNlJTAIN CIMENTUL "lUDRATAT

r "

De prezentaapei in cimentul hidratat s-a vorbit 111, repetate rfndud.

Pasta de ciment esta higroscopiaa, ~a:tgclta.,,-carl:1,~ter:(J.lui ·hidrofH al cirnentulul, 1a care se4dauga prezen~ porllor'·sU!bmi9rQsoopici. Corrtinutul efectiv de apa al pastel df/'pihde de urriiditatea medjului ambiant, Astfel, porii eapilari, datorit~ dilhensiul'iH, tor :ti;!'lativ, maei, SI£! go lese cind umidltateC!' relativa ra m~iUlll1i ambiant ' ~t~ mili' tW~a de ap..r:oxirn.q-ti:v 4;5% [1.25], pe dnd apa est~ a<d.sptbita' ~i'n ,P~i:li {l'e gel. ,chia,r):a ,ra19r~ fbart,e

scazuta ale umidit&tli mediuluf amhiant. I' r .

, • I ~ • •

Rezulta, dec], ca' apa este retinuta'" ~n -cimimtut"hid.rata't eu diferite grade de fermi1l?te. La 0 exti'ema este apa )il;>era, iar Ia cealalta apa combjriata chirnie care fbtmeaz8 Q parte' bine defini~a a ccrnpusilor hidratati ; Intre cele doti~cat~gOlI'ii se situeaza apa' de,gel, re~nllta sub ditet~te 6:Lt,e

forme, .', , ,,' '" . :,'",_,,, ' , , .. ,

Apa teW'lU~,de'.,f6li~Te SUP¥i;'fi9i~'1'~ '~le pai:tlcu:lelorde'ge1 se numeste apa adS01'b~tti (de ads~tbtte),,' tar:' ap!i 6~'l'e' este :;retiJ;lu.tii. ~nt~e suprafetele unor anumite plane dintr-un eristal se .numeste apd zeo,hticli. .. Apa de reteaeste acea -parte a apei de crlstalizare care nuesteasoctata chirnic cu pr.jhcipam oonstituenti ai r:ete:lei (v, ~i fig. 1.12),

. Ape liberii .esteTe'~inuta In OO;Pilai~ ~i, este in afara 'razei de !'Ictiune

a f.ortelolI' superfieiale ale ta,zei solide., -: "" '.

Nu existii mijloacs pa-in 'Care sa se, stabiieascii modul 'in care'este distribuit~ apa in aeeste st~ti diferites! nUJ,eat$ .~qr,sa se estimeze aeeasta distributie pe bam unor oonstderatit te?'~Jjsej int~()it ,eneil'gia QaTe 'leaga apa de combinatie tntr-un hfdrat este de €Icela~i.'o[':din de nnadme ca ~i energia care 1eaga apa adsorbitii, Tot1:1~i, irl'vestiiga\if recentefolosind metoda tezonantei magnetioe nucleare au dus ,IiI <:onduzia ca: apa de g~l are aceeasl energie de legiitura; ca ~i a~ interstitla1a. 'in, eazul unor argile care au

.. .

','

.t

Fig. 1,12, Structura proba,blla n siIioatilor hidratnti fU:i31

propdetatea de fl. s.e umUa; ded apa d€ gel ail' }:lutea sa fie, fo.arte rpro-

babil, sub forma interstip,aUl[1.54;J. ,

.0 clasificare conventionala. fac~ta Pentflu $copu:rUe investlgarii, de~i destul de arbitrara, imparte ,apa din cimentu1 hidratat 'in doua 'Cate,gorii : evapocabila ~inee1;.arporabHa.·' S-a a.juns La. ateaSta divizare prin u'Ocarea past-ei de c1ment pina 1a echilibru (oo.i'c.ji!·'pi'na; la 0 greutate constanta) 18'

Q pr.esii_me de vapori datii. '

AA

Presiunea de vaporl obl~ml,ltl) este de ~ X 10-1 mm Hlg obtinutA pe Mg(CIO~)2' 2H20. Mal recent, experientas-a eteoLuHL Intr-un spatiu vidat conectat Iaun separator (captator)de urnldltate mentinut la tempei·ntUI'Il de -79"'C [1.48]. Apa waporabilApoate'n detenlllnatCi si pe alte dil, tntre care prin .pietQ'el'ea care are .loe Ia jj) incalzite In lempetarurt\ mal itidicaUi,qe ebicei 1Q5"'C, pun tnghetare, ori prin eliminare CU, ajutorul unul

solvent. _ . ,

Prm toate aceste rnetode, .apa continuta de ciment este clasiflcata dupa considerentul daca eapoate' sail fill poate 58, fie indepa!ftata ·lao anumlt4 presiune !I'edu'i?~i de vapor], 0 astfelde divizal'eeste vrtnd-nevrind arblttara; deoarece 1ega:tlUra i'gtre presiunea d~ vaperi 9i continutul de ups din eiment este 0 Ifunc:1;ie continua" adic8" nu apare. nici un S'81t, asa cum se intimpla in cazul hidrattlor eristalizati.: Ou toateacestea, in terrneni generali, se peate considera ca apa neevaporabila eontine aprospe toata apn cornbinata chlmic, precum !iii 0 parte dinapa care rui este retinuta de legaturi chimiee, Aceastaapa are 0 .P'l'esiune ~e vapori rnai jpasa decit aceen din atmosfera inoonj.uratbare ~l dahtiteltea Ed 'este 10 Junette continua a presiunii de vapon am'biante,' . '. .'

Cantitatea de apa n,eev,apol';~l'bila creste pe -masura produoerii hldra Uirii dar intr-o pasta satUl"atii lea nu poate ajunge nlciodata Ia mal mult de j~matate din cantitatea iotani de apaprezenta, Intr-un ciment bine hidratat ape neevaporabHa reprezinta cirt?8 180/0 dins,teutatea materialulul anhidru : proportia c~te' HI. dl'oa 2'3% intr-un ctmenthldratat complet [1.1].. Din proportlenalitatea Intrecantitatea de apa neevaporabila ~i volumul de solid al pastel de ciment rezu!ta b'b) volumul celel dintii poate Il folosit pentru masurareacantttati! degel de ciment prezente, .adica a grudului de hidratare,

MocttIl in care a,pa esti retinuta in pasta. de dment determinA energia de ·legar.e a sa, De exemplu, legareaa 1 g de apa neevaporabfln nece:-;ita· 1 670 Jouli (400 calcrii), fil timp ce energia apei de orlstallzare £1 Ca(O!i)2 teste de '3560 Jouli/g (8'50 oal/f!;). De, asemen'~<:, densitatea I(\pel este diferita : aproximativ 1,2 pentru apa neevaporabila, 1,1 pentru apa din g:elljii 1 :pentru apa Iibera [1.24]. EXista pikerea ca cresterea densitA;U upei, adsorbite Ia eoacentratii superficiale seazute nu este remllta!ulQOm~ presiunii, cf .este oauzata de orientarea moleoulelor in faza adsorbitA daiorWi .actiunti fortelor snperficiale,

1.11, cALDURA DE mDRATAKE A ClME,NTULUI

Ca ~i multe din reactiile chimiee, hidratarea cOmPU4HoI: cimentulul este e~otetm4, ellberind 0 cantitate de -cakiura de peste 500 J /g .(120 calls), Tf1trucit ,conductivitat~a betonu1rui este relativ mica, el a.ctioneazA cn un i/,Qlato!' astfe1 d.ib interiol'ul uuel mase mati de beton hidra:tarea poate d~tetmi~a 0 cr~tete mare a tempe.ratUitii. In acela~i tLll'llP, parten extedoare. a masei de beto:n pierde o ,parte din dildura, lIstfel di se poate pro~ ulice 'Un gradient de temperatur4 dest'lll de mare ~i 0 'riklre ulte!t'ioal'it 1\ in~edorului poate conduce la: 0 fisurare intensa. 0 astfel de rompoi'lltl'e {~sLe, insa, modificatfl. de iCur:gerea lenta ,0 betQhului.

Fe de .alta parte, d.l<l,uI'a 'Pl'qdu.'1ft de l1id.ratat'ea dmentululpoute pre .. vent inghe\lWeaapei in capUa~'ele betoO'ului .pl'Ossp.§.t tUl:nat in c;ond1\11 de \l~lll'pel'lll\ll'i S("UZlItc, mMel d'l dcgujanm unel ('llntitI1\1 mnrl de dHdUl:l\ este

un avanta], Rezulta, decl, capent-ru a alegeeel mal adeevat ciment pentru un scup anum it, este recomandabil sa fie eunosouta comportarea diferitelor tipuri de eiment in oeea ee priveste capacitatea dea degaja c:alcl:<lka.

Caldut:a" de' hidratere este eantitatea de caJ.duta.; ex:pdmata in c.ai/g .de ciment nehidratat, emi;l.nata: prin hidratarea complete a acestuia la 0

Tabetul 1.7. Ciildura de hldratare degaJati dupa 72 ore Ja dJferlte temperaturt [1.30J

#, ,Cllldum debidtatal'l! depjata ill :
Tillul de -l'e } M'e I 3:2"C I 4-1"C
eiment
Jig I calls Jig cat/g .Jig I eal/g Jig J calls
I I 154 I 36.9 285 68,0 309 I ,73,9 I 335 80,0
III 221 5.2,9 348 82,3 ~~~ 85;3 ,390 93,2
rv 108 '25,7 195 46,6 45,8 214 5.1 2, temperatura data, Oea mai obi"il1luiiii metoda de determinare a ca1durU de hidratare este de a rnssura temperaturiie de dizolvare a cirnentulul nehidnatat I}i a clmentulul hidratat intr-un amestee de acid azetic eu add fluorhidiric : diferenta dintre cele doua valort reprezinta caldura de hldratare. Aceasta metoda este deserdsa ,in standardul hrltanic B.S. 1370: 1958 ~i este similara co metoda A.s.T.M, standard. C 186..068. Desi D"U exista difioulta~l speda,le de masw1at'e -a acestor temperaturi, trebuie, totusi, sa se ia .mas.lhl'i de prevenire 'a carbonatarl] cimentulul nehtdratat, deoareoe absO:I'btia unul proeent de CO:.! conduce Ia o scadere aparenta a crududi de hidratare eu 24,3 JIg (==5,8 cal/g) dinbr-un total iOuprins intTa 250 $1 420 J;'g (:60 ~i 100 -cal/g) [1.29].

Temperatura Ia care are loc hid rata rea :afe-cteaza in mare ma.sura viteza de dezvoltarea caldurll, asa cum se arata in tabelul 1.7, iIi care sint aratate canti-tatile de eAldura dezvoltate in 72 de ore la diferlte temperaturi [1.30].

De fapt, caldura de hidratare masurata este cornpusa din. caldura .chimica, a: reectnlor de hidratare f;i caldura de rapsQrMie a apei pe suprafata gelulu! format in

10 20. 30 40 ~060 .'70 urrna proceselor de hidratare.

Timpul de 10 turnore. ore' Ultim-a dintre cele doua compo-

Fig .1.13. Cresterea temperaturit unui be- nente reprezinta circa 1/4 din dHton 1: 2 : 4 (eu raportu! apijeiment 0,60) dura tOtaHi -d~ hidratare, Prin

pre,pal'at eu eimentun diferlte !li tratat urmare, calclura de hidratare este,

adiabatic [1.31]. Este indicata $i ciilduI'a de fapt, 0 cantitate cumulata [1.24,]' to-tala de hidratare a necitrui eiment dupa

trei zile. Pentru scopuri practice nu

conteaza neaperat caldura totala de hidratare, ci viteZi'a de degajare a. caldurti. _A.c~i earrtitate totala de dildura generaM. intr-un interval lung de timp 'poate sa fie 4isi.pa-ta tntr-un grad mal mara l?i astfel cresterea temperaturi! sa fie mai mica. Viteza de dezvoltare a cald-1-lrii poate Ii rnasuratausor Inte-un calortmetru adiabatic ; curbele tiptce ttmp-temperatura obtinute in condttrtadiabattce slnt aratate tn fig. 1.13.

-8 20 f-----hv--:¥~:I-~r;...~~=*==t

e

]lOrh~~--·~~-4--+-~

III-

~

U

o

Pentru cirne.tlt1lrile Portland, Bogue [1.2] a observat di ,aproxlmativ l/2 din caldura tot.ala: SJe elibereaza tnm 1 ,,1 :J zHe, circa 3/4 in 7 zHe :;;i 83~91'% in 6 luni. De fapt, caldura de hldrnture depinde de compozlttachimka a .cimentwlui, ea fiind aproximatfv sumo £iUdulfilor de hidratare, a componenfflor care S-al' fi hidratat separat, Rezulta decl ea Ia o compozttie data a cimentului, caldura de hidratare poate sa fie oaloutata cu un grad de precizie satj,sfacMor. Valorils caracteristice ale ealdurii de hidratare a compusflor puri slnt d'atein -tabelul 1.8. Din il'cest tabel se poate observa d nu exisM. 0 legArturil. intre ealdura de hidratare ~i proprietatile de cimenlareale oomponentller lua:~i separat. Woods, Steinoursi Starke [1.33] au testat mai

multe sorturi comerciale de eiment I?i, folosind metoda oelor rnai mid patrate, au calculatooneributia fied.l,l'ui component 1a dldura totala. de hidratare a cimantului, obtirrind ecuatii de tipul :

dildura de hidratare -a 1 g de ciment = 136(C3S) + 62(GzS) + 200(C;sA) + +30(CI,AF)

in care cifrele reprezirrta proeentele in greutate ale Gompopei1\iJot prezenti in ciment.

Deoarece in stadiile initiale . ale hldrati'liJ.'lidii.edW cornponentl se hidrateaza IOU viteze diferite, uiteza de dezwlta'l'e -(1 :ciildurii oa f;i caldura totala depfnd de compozitia chirni.pa a cemponentilor clmentusul, Urmeaza eel prin redncerea proPQrtiilor de eomponenti care se hidrateaza mal eapld (Cs.A~i CllS) se poate frina viteza mare eu 081'e se eliberesza caldura in prirnele etape ale existentei betonului dupa turnare, Finetea cimentulul

Tabelul .1.8~ ClUd"ra de hldratare a componl!ntUor purl (1.32]

'I Olildul'o, de ll1th1lLntl!

.Ctlmponcnt1ll I

JIg cDJ/r

120 62 .2()'7 ]()Q

502 200 867 419

Timpul, ore

Fig. 1.14_ InHuenta cOI*nutului de Q_:I'A m;upl'll cNnlu\I.'i oegajarii de cil.lduri'i [1..32]. (Oontinutul dCo C.,s estc nprox!irnatlv constant),

inf1uen\eaziJ. de' asemenea, viteza de dezvoltare a dHdul'll. OCI'efjtel'e U fhle~ei aceelereaaa reactitle de hldratnre, decl fji d'Hdu:ra care Re dezveUi1 : cantltatea totniA de. ('fiidm'!\ eHbei"a.ta niU este, in~n, a:fer.tatil de f.lnetel\ cimentului.

Infiuen1a componentflor C3A ~i C:JS poate fi urmarltEi pe diagramele reprezentate in fi,g. 1.14 'qi 1.15.

Dupa CUm S""U SipUS mal ina,int.e,o· degajare oonfirolata,,3;. dUdurit cimerrtulul e:ste foarte avantajoasa, motiv' pentru care s-au oreat tipurt de ciment adecvate anurnitor scopurt. Un eimsnt de ,aoest fel este cimentul

350r---'---~----r----r---'--~ 60

!Fig. 1.115. Il):fluent.a eontlnutulut CaS asupra dega~al'ii de caJdurii [1.32]. Contiutul C~A este aproxtmatlv constant).

i 600r---,--..----"T---..--·-~ ,40 iJ

~5~r_-+~--r--4-~-+--~ __ ~1~ .B'

....

i4001-"j~/-r~~~:;:=*==~S~ 100

o !

'0

~ 3,OO~--7'-'_t_____7"0:;,..11,_""""~

·Fig. 1.16. De7ivolt.a~·eataldu.l"jj de hldratal.'e la dIiertte clmenttH~i plistrate 1a 21QC (rapor tul

apa/ciment= 0,40) [1.341..

4D

8 100r--T--~---+---+----4

i ~

iC

u 0 0

3!;-z7.lt:::"e 1::7z-:.n:-e--!.2S::-:Z-:'I-e --±37'"lu-n:-"j -':!-a-. n-~6.--6.J.ani

V7'rs·to (sean!! log)

Portland oucaldura de hidratare redusa, despre care se va discuta in capitolul 'Urmator. Vitezele de degajare a cMdurli Iaacesta ~i la alte tipuri

de ciment slnt aratate tn '~ig, 1.16. .

Oantitatea deciment din ames tee afecteaza :;;i ea cald:U!ra tptala dezzoltata ; prin urmare, pentrua control a dezvoltarea ca1diurti se ponte varia dozajul de eiment din amestec,

1'.12. INFLUEN'fA PROPOR'fIEI COMPONF.N't'ILOR ASUPRA PRO~RIETA'fILOR CIM.ENTULUI

In pauagraful precedent s-a aratat cum caldui-a de. hidratare a dmentulujeste 0 ~;impla functie cumulata a proportit lor de eomponentl oj cimentului, Se pare, deci, cii diferltii hidrati"l~i 'p'astreaz','rToenti'tatea Ior in gelul de clrnent- 9i cage}ui poate fi. considerat, in {'!ohSe-cj:FJ.·ta. 'un amestec fizic fin,s'8.).l ca fiindtonstituit din. copohmeri ai hidratilor. 0 confi!l:'mate . in. -plus a: aeestei presu puneri sapoa te obtine din masurerea suprafetei specifice a cimenturilor hidratate, eare contin'cantitati dlferite de C;JS ~i ~. Se va constata ca suprafa:~aspeci:fica a cfmenbulu! corespunde eu suprafetele specifice rue celor dOl cernponenti purl hidr,atati. De asemenea, apa de hidratare corespunde sumei eempusiior individual!

Aceasta argumentare nu se extinde 'insa la toate proprietatile pastel de ciment intAirite, Indeosebi la contractie, cuegecea len-tEl !ii rezistenta. Cu toate ecestea, proportia compcnentilor da unele irrdka.tliasu,pra proprtetatUor. pe care ne asteptam sa le obtinemde 1& un ciment : io special ea corrtroleaza viteza dezvoltikii caldurii de hideatare si ,rezt:stJen~a cimentului fata deataeul eu sul!ati. De aeeea, valcrile -li_n:lita ale oxizllor sau propor\iile de componenti in qifeI'ite ti.puri de ciment stntprescrise prln standarde, Condltiile preserise de A.S.T.M. Standard C l50-72 sint mai pUtin restrictive deeit cele care se cer de obicei (v. tabelul1.9).

Diferenta- Intre vitezele inii;fale' de hldratare ,a CaS \'ii C~ - cei dol siiilCa~i responsabtli in primul rind de rezistenta pastel de ciment - IS. fast mentionata maiInainte, A fest formulate i?i regula c..a CsS contrtbuie t·tI, eea mal mare masura la formarea It'ezistef.lt~i m primele patru sa.ptAml!1i, iar C2S influenteaza cresteeea rezistentei dupa cele patru saphiminitn continuare [1.35). J)\1pa circa un an cei doi oomponenti, Ia continuturl egale, contribute aproximativ egal Ia rezistenta fjnaUi [1.36]. Componentl! CaS si C2S in stare pura au 0 reztstenta de circa 70 MN/m2 dupa 11 lunl de Ia turnarea cimentului, dar la 7 zile de la turnare CzS nu are I'elZistentA; pe clnd trezistenta ells este de d!'ca40 MN. Modul in care se dezvolti rezistenta componentilor puri este aratat in fig, 1.11.

Tabelul 1.9. LimlteJc compQzltielnrl.neralqgile a ctmenturlror, Prevederile A.S.T.M. Standard C 150-12

Ttpul de clment
Component.ul I I II I I-IT I IV I V
GaS maximum I I 35 I
C,S minimum 40
GilA maximum 8 15 7 S· Asa cum s-a mal spus, ~i1icatii de calciu apar in forma I,impud" In eimenturlle din Gomer-t. Aeeste impudtati pot afecta mult vltezele ou eare se produc reactille ~i 'vitezele de dezvcltare a rezistentel hi·ara\llor. De exemplu, adaosul alOJo AhOa le CllS PUi!' conduce la IOl'e$te<rell rezlstentel initiale 3 pastel, dupa eurn He poate vedea in fig. 1.18. Dupa opmla lul Verbeck [1.5&1, I:lceas!U C'l'e!llel'e !l I'erist.en\el provine, probabil, de la activurea l'elelei ortstallne de slllcatl, dnl'ol'iti'l Introdueerll ulumip,ei (!-I au

magneziei) in retea, ell 0 adivarecorespun~afQa!fe a d&iormadlor struc-

turale. -

.. Influen_ta ce}orlalti eornponenti principali asupra rezistentel cimeutu~UJ. este ~al puttn. clara, C3A .eontribule la rezistenta pastei de cirnent 18. rnceput, timp de .launa .la ~tti zile, probabil chiar mai mult, dar produce

'E 80

.....

~ 70 oj c: 50 .2

,ID 50

~.

8 40

.9 30 ~-20 j! ..

.!1 10 ~

a:: 0

728 90 180

Virsla, zile

Fig. 1,17. Cl'e§terea' retiste~tel com, !p_onen~ilol.' c.jmentulUi [1.21.

C35
,............ <.«:
-: /fbC1S~
/ /'
l v
/
I CJA -

C4AF- ~ l00.---------------~--~

.-~ 90 . ,. ... """".- __ ----

~80 ~,

a. 10 or

E... "

BE !iO I

g;Z 50 I 1l1~ -(,() I

r Xl / -- CJS pur

..... 10 I --- C3SCU 1 % AI2 03

,~ I

~ 10

~ o~~~~~~~~~~~ 10 ill 30 (,() SOI!O '10 eo 9010;)

Timpul. zile

'Fig . .1.18. Cr~tetea rezlstental eorn-: penentulul Cll>'5 !pur ~i .a C:~ ell 1%

\Al;iD3 [1.55l

o scadere a !rezistent'ei Ia 0 v1rsta mal inain:tata a cimentului acest Ienomen se manif~sta in special, l~ <:inienturile 'ell con~l?ut ridi<lat' de CaA sau de C:l-A+Cr.~F. Rolu.l C3A este mea con troversat, ';;1 relul lui C"AF in dezvcltarea rezl,Steniei dm,en'tului esteindi dis cutabil, dar ou'sigUTaiita ea 8?esta nu are 0 co~ntFlb~tie_poiitiva .apreciabila .. Se pare ea caO.Fe20:lhldrata~ sub forma coloidala se depuns pe granulele de ciment intirzUnd

astfel hidratarea eelorlalf componentt [1.7]. ,

. Ounoscind centrfbuda J.a r-ezisten~a a componentilor Indtvidualt prezeut~, se po~t: prevedea eezistenta cim:entului pe baza propoIiiei cempo-

nentllor, aplicindu-ss 0 formula de tipul .

rezistenta= a. (C:pS) +.b. (C2S) + c. (C3A) +d. (C4AF),

in care si~bolu.rUe din pat;anteze reprezlnta procentele in greutate ale c~mp~ne:o:til~, iar a, bj C l?l d sint parametri cnnstanti .reprezenttnd con~'lhutla unur procent din eomponentul respectrv la rezistenta pastei df" eiment.

. F{)los~n~ c: as.tfel. de fCilmul.a~teu~o!'. sa se prevada rezistenta cimentului mea din. tuupulprocesulw de fabricare, tedudndu-se necesi; ... ta.te~ testelor conventionale. In practiea, IDSa, influenta diferitillor compon.ent1 ~u este in~~~eauD;a semnl~'cativa, constatindu-se ca ea depinde de timp sr de (:ondl'plle de tratare, In general, -0 crestere a continutului de CllS creste reztstenta pina Ia 28 zile [1.56]. In fig. 1.19 se al~ata cum eveIueaza rez!s~:n~a I? 7 zile a unut mortar standard preparatcu cimenburi de compozttft dli>e-nte, produse de 'Iabrici diferita [1.37].

~ollrtinu~u~ de C2S, a.r~ -0 influenta y-o~tiya. mnnal asupra . .tezistentei ~a 5 !jOl 1 0 ~:ll1, lar C3A are mfluen ta POZI h va pma la 7 .s'a u 28 zlle ulterior mflue-nta sa fHnd negati:v'a. [1.5'6, 1.57]. Ii1Uue-nta alcaliilor este ~iiscutata

la pag. 52. '.

360

en

Deducerea efeeteJ.o.r alter compcnentt dectt !:IlIIoq~iia$upra rezistentel este inceri'a ; dtupa. Lea [1.38) aceasta 5-'&r dato.ra pl'ezel1'tei sticlei in cllncher, di:scutata mal In amanunt in paragraful urmM:or. au alte cuvinte, relatille observate sint de nature'! stati:stld fit abaterile provln de la faptul ca noi ignoram unele dintre ¥adabiJ.ele implicate [1.14]. Se poate aprecla

500

01 .....

"">1.00

e ~300

oiL.,;

'C

:.2 ~200 'C

e

5100

~

~l/
;P V
/ V
/~
/ 20

100

•
• Q
x •
0- .-
0 x .~
~ 80

en 60 ~ 8

40

Fig. 1.1'9. lwlatia intra' rezls;ten~ dupe. 7 zlle a pastet de clment ~i oonpnutl11 de CjS din. clment [1,37]. Cimentul de 1a fiecare faprica este repre-

zeatat prln semne, dlferiie).

o OJJI. ope 0,12 0,16 0.20 0,24

ContintJt de cpO neevQPorQbll~ (% din greI;Jtatee cimentuluJJ

Fig. UO. Re4lf.ia intre caldu{'a de hldratare ¥ cantitatee de ap-a. neetVapOra:blll Ja etmentul Poctland de tlpul r [1.22).

~5 30 35 40 1.5 50 55 Con!lnut de C3S. %.

o

In orrce eaz, ea to-U oonstituentii cimentului Por,tllan'ci hidratat contrlbule lntr-o anumita masura 1a re zis ten t-a , deoarece toti produsl! de hidratare i UIIl1Iplu spatiul ~i redue a-s.t£el. :poirozNjalre-fl .

ExistS. lnsa, Indicii ea. cornportarea de ansamblu nu este !n~eleasl blne. Powers [L22]eol)'sidera ca. in toate stadiile hidratA!l'ii pastel se formeaza aoelasi produs! ; aceasta rezulta din fa.ptul di pen:tru un clment dat suprafata cimenbului hidratat este proportionala cu cantitatea de apA de hidoatare orieare ar fi ra:pQxtulapa.-ciment si Vi~ta. In ielul acesta, vftezele fractionare ale hidratani tuturor oomponenfilor intr-un ciment dat V'O:rfi aceleasi, Probabil c.a iucrurile nu se intimp14 intocmal a118 ,1 eaeompozitia produsilor de hidratare at cimentului vB!r.iaza in timp. Ceea ce este ~i mai important, eompozitia nu este omogena in dlferite puncta din spatiu,ceea ce este sugerat -de faptul ci pentm ca di:fuzia 51 albl lee de loa su.prafa,\:a partii inCa nehidratate a granule! de ciment spre spatiul exterior (,v. pag. 24) trebuie sa existe 0 diferen;tA io coneentratla de lonl : spatiul exterior este saturat. in timp ce spatiul din interior este suprasaturat, Aceasta difruzie schimba vtteza hidratal'ii. Se pare dec:!. cA ;tiel ipoteza vltezelor fractlonare egale nle hidlrstarii, nici supozltia c4 fiecare component se .hidrateaza lntr-un ritrn independent de cenal~i oomponentl nu sint valalbile. Probabil ,ea compozitla eX8cta a fieca;rui component dlrt cimentul anhidru este in11uentata de oxizii existen~i in toata masa ctmentului l1i de .aceea ccrnponentii diferitelor tipUri de cim:ent nu s1nt identic!. De asemenea Sf! J)are ca oxizi'l in-fluenteaza intr;.;oa11l\101itA. mAsu!l'4 vlteza de formare a ftecAlI'ut hlgrat, dU'r cuno§tin~ele l'I.oastre prlvlnd vltezele de

hi,ckata~"e s1nt 1ncll nesatistAcAtoare. .

De exemplu, cantitatea de c.iildura de hidratare paunibatea de greu tate a materialului hidratat S-a dovedit ,ca, este constanta Ia mice' vh'''sta [1.34J (v. fig. 1.20), ceea ce sugereazace natura produsilor Wd<ratiiTii riu variaza.tn timp. _Este, prin urmare, justif:icatsa admitem premisa vitezelor fraC\io'nare .egale 'ale hidratarl! in limitele cornpozitlilor oimenturrlor Port-

land obisuuite ~j cu inti:irit'e rapida. Cu toate acestea, alte cimenturl care au un continut de C2S mai mare decit ctmenturila oblsnuite sau ell in tal' ire rapida nu se supun acestet ecmportari ; tna$uratdri ale caldurir de hidratare .arata 'Ca CsS se hidrabeaza mal devreme, iar 0 parte din C2S ramine sa se hidrateze ulterior.

In ;afal'a de aeeasta, seheletul initial ce se creeaza dnd pasta face priza lnfluenteaza in mare masuni structura ulterioara a produsilor hidratarii. Acest schelet influen- 1;eaz,u; mal ales contractta §1 dezvoltarea rezlstentei [1.14]" Deaeeea, nu este surprlnzator faptul ca exlsta 0 relatie Sigl:.1l'8 intre gradul

50 de hidratare ~i rezistenta, Fl-:

ReZ_lsten~a to com.eresiuM a wnw! gura 1.21 arata, de exemplu, o rela-

beten 1:2:1. (In MN / m2)

tie expeetmentala intre reztstenta

la eornpresiune a betonului slapa cornblnata intr-o pasta de clment cu raportul upa/clment de 0,25,

[1.39]. .Aceste date concords 'CU observatille hl.i Fowers privltoare Ia rapertul g,eljE\patill, potrivit caroracresterea rezistentei pastel uaui "c~tnent este o fUil,ctie a oresterti volumului relativ de gel, Indlferent de vll'sta, de raportul apa/(;''il1:}ent sou de proportta de cornponenti ai oimentulut. Cu toate acestea, aria totala U supratetei iazet sollde este leg'api de ip1'oportia de cemponenti care afecteaza valoarea reula Q rezistentei. finale [1 .. 22],

Efectele ccmponenttlor .minori asupra reztstentei pastel de dment nu au Iost investigate complet, Il'itr-l,lcita('e~ticOntponen~i 'au fast eonsiderati fa'l'a irnportanta In ceea ce prrveste cezlstenta cimentislui. Componentul KzO se crede ea inlocuie~te 0 molecula de OaO In C,!S, 'QU 0 cI'e-!1tere corescpunziltoare a I continutU'lui' de CaS _peste cel calculat [1.6]. Teste ex-eeptate bu s(''Opul de a stabiU faLui akaliHoI' [1.3} a-r:ata.. t:a or~terea rezistentei dupa tl'ecerea ~ 28 zile este puternic influen~a.ta de con~tlUtul Be alcalii : eli cit este mai ma,re cantitatea de ale-alii, qu a'tit spDI"ul de rezl-stenta eSte mai ,mia.

Acest; fapt a fost confilrmat de doua. ev-aluari statisticeefedoote pe citeva sLlte de'sorturi de dwerit camerdal [1.56, L51]. Ciljtigul mic de 'r.eziste-nta in int-erval).ll cnprins intre 3' ~i2S rile de la tumare po-ate i'i pus mai ales pe seama K20 soIubil :in. apit, prezent in ciment [1.58.]. Pe de . alta parte, in 'ab!,;enta totillij a ,alc.aiiilOl·, ,i·t:,zi_stoentapastei de chnent poate st\fie lu in('eput extrem de Hltlba ! 1.58], Se ponte remnl'c3., ded, eil


• /<
>L
~ •
v'
~~.-
'/ .
/,'
V'
•
, c

i5 8

>0,2 c.

«

e

3'0

20

40

10

Fig. 1.21. Rehr~i,l tntre rezisten1a JI1 eornpreslune 111 continutul Ide apa combinati1 [1.1J.

rolul alcaliilor 1n dezvoltcrea rezistentel push!,1 de rirnent nu este IncA }line cunoscut.

Se stte ca a!lcalii:le reactloneaza ell asa-numi tele agregate atacablle de mitre alcalii (v. poa-g. 132) :;;i etmenturlle care se folosesc in astf'el de conditii trebuie sa taiba continutul deal-calli Iimitat Jll 0,6% (ma;<;ul'at in echivalent de soda). Astfel de cimenturi sint denumite, uneorl, oim'ent1t't:i cu aZcalii reduse. Prin urrnare, alcatiile reprezinta un constituent impor·tant al eimentului, dar sintnec:esare date mal complete asupra .rolului lor,

1.12.1. EfecteJ'e sticlei inclment

Trebule reamintit ca in tlmpl).l formarii clincherului de cirnent In cuptor, circa 20-.3011(0 din materia] devine ~'chid. La ~ikk7a _u1terioarA acesta oristallzeaza, dar intotdeauna 0 parte dinel trece In sbela. ~e fa:pt, viteza de riicire a dincherului influenteaza fOElrte rnult 'Pi'optlet~rtne cimentului : dad: 'l:acirea ail' fi £ltlt de lentil. Incit s-er putea produce cristalizarea eompleta (deexemplu, tntr-un laborator}, atunci f3,-qs ar p~tea sa fie cenvertit in y-C2S aceasta eonver-tlre fiind inso,tita de expanstune ~i transformarea in praf. In plus, y-C1S se hldratea.za :pre.~ incet pentru a fi un material de dmentare util. 1nsa Al:Pa, MgO ~1 alcaliile pots_A stabilizeze ~-~ ehiar Ia a ra-Cire iDarte lentil. in toate cazurile practice.

Un alt constderent pentru cace ° anumita cantitate de sticla este dezirabila este efedui sticlei asupra fa:rel-br ceistaline. Alumina sioxldul feric sint complet li<;:b~'fiate Ia temperatura de dincheTizarev ~i prin l'Adre dau nastere 180 ellA f?i C(,AF. Oantitatea de 'sticla fermata va rnf1uen~a deci ~ce~ti compo~enti u;. mare masura, in timp c~ silicatii ca~'e se formeaaast care sirrt in principal solizi VOl' fi practic 'neafecta~L Trebule notat de asernenea eli sticla poate .~a re~ina 0 preportie mare de compo'nen~i' minori, cum sint alcaliile ~i MgO care sa nu:n?i fie .di:poni~UI pentru h,idtata-t~a: expansiva [1.40]. Pdn.ur~are, 0 _ra~!lt.e r,ap~da ~ cl~ncherului bagat In magnezie esteavantaJoasa. Intl"ucI.tait,lmma,tll 81,:t atacati de dHre.sulf!l~i, prezeD'~a lor in stioUi ar H, de asemenea, un a','cIn ta]. CtJA ~i Ct,AF in fou.;ma destiela pot sii hidrateze lntr-o solutie sohda de C;IAH6 ~i C3fH{j care.este rezistenta la sulfa:ti.

Pe de alta paetesi .un continut mic de sticla pJ'ezinta unele avantaje.

In unele ,cimenturi, -un grad 6di'Gat de orlstalizare cond~ce 1£\, 0 cr~$~ere a cantimtii de CaS care se iotl1leazil..ln plnrs, prezenta .1~n'Ul GOntl.nut ridicat de sticla influen~e:aza defavorabil posibilitatea de ma-cma,re a clincherulul,

Se mal. poate vedea, deci, cit un control strict al v.itez.:i de cacire <l clincherului, In ~a Iel indt sa. 's-e asigure un grad ~e Ol"l'S~all~al"e .a~e(:vat, este foarte important. Domen.iul de vm'iatie a ('on~mutul'llor -de shclatn c:linoherele com en::i",Ie , stabilit prin metoda dl\dul'H de dizolvare, este intre 2 :;,1 21% [J.41]. Un ,rnicro!?:cpp optiG ·ipdtcii vu.l.ori mutt mai scazute,

E~te ca~ul sa reamintim ca pl'opor~ia de (!Pl,lponentl n lui Bogue pres'ltpune ca clinicherul a {,I'i'!:;talizat compl_et penti1u ,ll. Pl'OdllC~ (>om~o~ nentii lui de echi1ibru, l$i. -du-pa 01.1111 am V<.Izut. 'l"eadwltutea stHllei el-lte

dife·~·itc'l de tt("cea a cristt\ielor {:u {~ompozWe :O;imilaJl"a.

, Se pcate vede~, de.ci, eft vileza de racire It din.€:he.rul.ui pl"e(:um :ri ul\1 eventuwi foctori (Care uc\ioncuztI in pI'Ope~ul de fabrical'e a dmentul'lli In .. fluen~euza 1'ezislen\u dmenl.ulul ~1 fa(~ 'impo!:-ilbUd in('adlr.:ar:ea in.tr-o f01~·

mula de ttpul. celei men,~i'Onateinparagraful precedent. Tot~J, dad se fOlose.,te un smgur proses de fabrieare vtteza de ddre a clfneherulni se ~en~i.ne ,constanta !Ii eJdsta, o rela'tie definita intre proportia de ocmponenti ljil reZ1s~nta.

1.13. TESTAREA PR()PRIE'l'A'fILOR FIZICE ALE CIMENTULUI

. .F~briO$'e~ cimentulul necesttA un oontroi dguros ~i in labcrajoarele faoricilor de ciment se fee numeroase teste prin care se verifica .. daea cirnentul 'a.::-e ealitateaceruta ~i daeael est€ conform cerintelor standardelor nationale. Cu toate aeestea este bine ca beneflcierul sau un labor ator ~l)d.ependents,a :6adi teste dereceptle sausa examineze proprie-t8i~ile unui csment destlnat sa fie folosit Intr-un SC<lP special. D€spre teste asupra compozip.ei ehimioe ljii asupra, fin.e~iicimentului s-a VOI1bit deja; alte teste, prese-r.lse ?e s~nJdardu: ~:mtanic as. 12: 1958, penteu cimenturi Pprtland Ohl!jllmte ljil cu intanre rapida se vor prezenta in cele ce 'W"rneaza, Ciild se va dioouta despre aJte tlpur! de cimerrb (in reap. 2) se vor

mentiona l1i standardele respective. .

1.13.1. Consistenta pastel standard

Pentru determinarsa timpi'lor de pri.za ini.tial ~i final !!ii pentru efectuarea testulu! lul Le Chatelier trebule sa. se !ol05ea5Ca 0 .pasta de ciment pura de 0 anumita consistenta (standard). De aceea, este neoesar ca pentru oricare ctment dat sa. se determine contln utul de apa la care pesta va avea censlstenta

~ri~ ,

Consistenta se mAsoarA ell aparatul Vicat, 'aratat in fig. 1.22, care este pr-eviizut cu Q. tija de 10 mm diametru, fixl8Jta intr-un ghida], Pasta de eiment, preparata prin amesteoareacimentului cu apa. intr-un moo standardfzat, se pune Intr-o forma de turnare. Apoi se aduce tija (plonjorul) in contad cu supra.fat-asuperrioata a pastel !Ii se 1$8 libera. Sub

. . . . actiunea greutatii sale plonjo-

(FIg. 1.22. Apara~ul V·]cat. rul va patrunde in pasta,

. . _ inaItimea de penetrare d-e-

pmZfud de' consistenJ;a pastel. Conrorm prev.ederilor st,andardul'lli br-itani-e B.S. !2 : 1958! se cOI~i~e~a ca~' pasta are consistenta standard clod plon'jorul patr1Jnd~wln.pasta p.ma 1a distanta, de 5-7 mm de fundul funneL Con~inutuI ~e apa. a1 pastel s~dard ,se exprima in ptolCente din greutaiea pulbeni d.e (!1ment usoat, mterV'alul 'obi§nuit al vtalorilor fiind intre 26 Iii 330/0•

Acul pentru priZO initioto

~. Acul pcntru I prl:cafinal0'

~ Plonjor

Forma cu pasta de ciment -tt:====#l

1.13.2. Timp'uJ depriZ§

Procesul fizic al prizeta lost dlseutat 1a pag. 28. Aid vorn. prezenta, pe SCUTt, modul jn care se determins durata prlzei, Aceasta se masoarA foloslnd acelast aparat Vicat din fig. 1.22, <GU difedte aocesoril pentru penetrare,

Pentru determinarea prizei initlale se foloseste un, .ac «:'oturu:l sau pati'l8.t eu supl'aiata secttunil de 1 m:rn:l. Aoul, sub actiunea unor greuta'U prescrise de standards, este folosit pentru a penetra o pasta de c-onsistentA standard, pusa tntlr-o forma speciala de turnare. Cind pasta .s-a rlgidizat suficient 1nQit acul pabrunde. numai lacirca 5 rom de la fundul cutiel se considera di a avut lot priza initi-ala. Priza ini~i.ala se exprima ca timpul care Sf! scurge din momenbul ame'ste;::;attia-pei in ciment B.S. ·12 : 1958 prescrie un 'limp de minim 45 min pentru cimenturile Portland oblsnulte ljii cu Intarire lrapida, precum st pentnu cimeritarhle de zgUira; pentru cimenturile em dUdutra de hidratare joasa (B,8; 1370: 1958) timpul minim de prizB. este 60 minute. Conform B.S. 915 : 1947 priza initiala a cimentului alumlnos are lac dupa 2 pina. la 6 ope.

Priza finalase determina cu un ac patrat .cill-,s'~tiup:ea de 1 mml .• prevazut cu 0 montura metalica soobWi in. 8¥ fel incit' sa raminii 0 margine taioasa cfrculara de 5 .tlllt\ diametru la 0,5 mm deasupra vidulul acului, Priza fin-alii seconsldera ea a avut loc daca aoul, coborit usor pe suprafata pastel, Iasa 0 urma pe aceasta, dar tatsul circular nu l.asa nlci o mna. Timpul prize! finale se socotestedin momentul in <care s-a ;adiiugat apa de amestec la ciment ; standardele brrtanice presoriu ca durata aeestei.prize s.!l nu .depa~easiOii 10 ore pentru cimentorlle Pertland obl~nuite:. cu intar~re rapida, eu caldura de hidratare [oasa !j"i de zguri'l. Pentru clmentul alurninos, B.S. 915: 194-7 _prevede ca prize: finaIa trebule sA se

produca dupa eel mult 2 ore deIa priza initialii, .

.In S.U.A., pentru majorltatea cimenturilor cornerciale Portland obisnuite I;i OU intarire rapidA timpul de priza initial !Ii final La temperatura camerei slnt legate lntre ele. S~a propus odormula simpla aproxima'tiYA (tolerati~a ± 15 min) :

ducata prtzel finale (iTlin)== 90 +1,2 X durata prizei inifiale (min).

Intrucit priza cimentului este influentata de temperatura ~i urnidltate-a mediulut 'inconjuditor, aceste conditiisi.nt specificate de standarde :' de exemplu, B.S. 12: 1958 precizesza ca testu1 trebuie sa se fe,ca. 1a 0 temperatura de H-1_a°C .!,it Ia 0 umiditate relativa a aerulul nu mal micA de 90%.

Trebuie r€1,inut Iaptul cii viteza de priza I?i lI'~piditate? lntArirH, ndica durata 1ncare cimentul devine rezlstent, sint cornplet independent. una de alta. De exemplu, ,Umpii de p~'iza prescris! 'Penku cimentul eu Intadre rapidAnu diiera de leei pres--crillli pentru eimentulPartland obi~nult, de~i cele douci ciment-ll:ri se intiires.c eu viteze direrite.

Prin testari s-a constatat [1.59] eA priza unei paste de dment este hlsotitii. de 0 schimbure a vitezei ultrasunetelor cal"e 0 stri'lbat (v. psg. 415). Acest fenomen ar putea sta 16 ba.za unei alte metode de mAsura.re ~ t1mpului de prim a cimentulu1.

1.13,3. Constantavolumtdui

Este deosebit de .i:tnpottant ca o Pas-t4 tle!';iment o.<iqta ce a fEicut priza sa nu sufere mad ~,ohimbad de velum. In special pasta nu trebuie sa prezinte Ienomenul .de· expansiune, care atunci cind este impie.dictat/i, duce 118. s~e~'ea ei dup! intarire. 0 astfel de expansimne poate avea Ioc in lL~-ma unei hidrawi Intirziate sau incetinite, precum ~i a altor reactH ale cornponentflor prezentl In ·'Ci.rnentul·:intarit, cum $int varulstins, rnagnezla

!Ii sulfatul decalciu. ..

'na:cii In rnaterfile prime cu care s-a alimentat cuptcru; se introduce mai mult var deett cantitatea care se poate comb ina" eu oxlziieeizi, atunci exeesul de var va Jramine liber (necornbinat). ACeSt var, aTS puternic, se hidrateaza .foarte iooet~i, intrucit varulstins ocupa un volum mai mare deoit o()xidul de ealciu libel', are lex: 0 eX'JpansiiIne. Oimentnrile care m9liife!)ta -0 iCfstfel de expansiune sint denumite ,,11 esanatoase ".

Varul aJdauga-tJa ciment nu produce cas.an.ta, deoarece el se hidl"ateaza rapid in$te capasta sa <£,i tacut priza. Pede alta parte,oxidul de callciu prezent in clincher este intercristalfzat cualti compusl, ~i este numai partial eJqJus contaetului cu apa inainte de a avea loe priza.

Oxidru1 de ~du nu poate ii determinat pnin anaJliza cl1imka a cimentuhri, lntl'udt nu este posibil sa se face. distinctle inUre Cae care nua in:tnat In lI;"e~ie 9i Ca(OHh can Ia nastere prin hidratarea 9aMj.ala ·a silieatllor dlnd dimentu-l este expustn atmosfera. Pe de alta pante, testarea elincherulut imediat dupe. ce 8 ie~it din cuptor at arata 'O()ntin~tuJ. de osdd de calciu, deoarece atunci nu poate fi verbamea de nici 0 hidratare a cimentului.

Un cirnent poate avea, de asemecea, 0 inconstanta a, volumu1ul datorWi prezentet MgO; care reaotioneaea cu '8!pa la tel ca 9i CaO. Dii.tmator din aeest punct de vedere este, ins a, numai periclazul (MgO 0ristalin),in tirnp ee MgG prezent in :stiehl este inert.

Sulfatul de ealciu .es.te al treUea component cere -poate sa provoace o expansiune, ca urrnare a fo['marii sulfoaluminatului de-calciu, Beamintim ca la clineherul de' cirnerrt se adauga gips (;sulfat de ealciu hidratat) I::U scopul de <'3.' prevent prlza Instantanee, dar daca gipsul seaflilin. exces f,ata de cantitatea care poate reactiona eu C3A in ttmpul prizei, atunci Via aparea a neconstanti\.a volumului sub forma unei expansiuni lente. D[n acest ,motiv. B,S. 12 : 1958 limiteaza foarte strict cantitatea de g~ps car~ poate 1i adaug,ata 1a dinohe'r, daq'aceste limite sint mult c(jos~rvative in cee'a ce .prive$te'c0osi:.an\a volumici'i, [1.461.

Inti'ucit in.constanta volumidi. ,a- dmentului devine vizibilli.·~ drtlp~ lUDi sau anieste foarte impor,tant sa se testeze const;m~ 'Volunmllli prin me.tode mai :ra.pide. UIi ;'lStfel de test; imaginat" de La' Chat~er, este

pr~{;l'is ,de B.S. 12 : HJ58. . .

Apatatuil I:.e ChateIi.et,au.'iH.at In .fig. 1.23, consta dIntr-':un, cilindru ~i'e .de, manut de.spioa,t de-a lungul gener.a:toarei. Defiecru:e parte is: :tijieturii longitudinale se ana prins de cilindru dte lID indicator eu capatul marcat, In acest .fel, Jargireade:;;,p:licatur'ii ,c,~t\l.zat.a cde ·utnfl.8ifea, cirnentuilli estJe foal'te mult amp'liiicatit ~i poate fi ma:sUI)aita cu ~urinta. Cilindrul se a~~a pe 0 placa de stiiCla, se umple cupasta de .ciment de oonsisten,a: s.tailidard,!ii se acdpera eu 0 .alta placa de stit:la. lntregul apsamblu se

scufurtda apoi. in apa la temp~l<Jtulra de 18-20"(: llm:p doe 24 ?,re. D~pl\ acest in.terval de tirnp, se mascara dlstan\(l dlntre Indieatort iar apoi

cilindi"ulSe irttroiduce din nou fin 'upa l?;i se axiuo(:e III fierbere in 30 minute. Dupa 0 m-a de Iierbere cilindrul se scoate din ~pi1 ~llie la$8 sa se f'aceascA ; du~p~ .radre se masoa<ril din rrou dtsronta dintre indkat-ori. Cre§t~reaacestel diatante ,reprezinta eKp.ansiunea cimentului; pentru cimenturile 'POl·tlan~ aceasta' este limitita la 10 mm, Daca expansjun~a d_ep~e~te .aee~lsfi1 valoare, masura1'ea se repe.ta dup8" ce cirnentul a fest hnpr£l'l?tiat ~i. aerat tilii'P de. 7 ,zile:

In acest tili1p 0 PIl,tte din oxidul de calciu poate sa hidrateze sau' chiar sa rj.arhon\lteze ~il de asemene!El, poate avea lac .<;>i 0 iI'Sc~ionare fizi<:a, (;:j,dica 0 l~e-ducere a dirtiensiunllcr). Dupa 7 zile

se repeta testul Le Chatelier ~1 sxpansinnea cimenfului dupa aerare n~treblue sa depa'§easca 5 mID. Un eiment care nu i:nd"epiin~te condifiile cerute

p'eT)h~U eel putin unul dintre aceste doua,. IFIg. 1.23 .. .Apar'atul Le Cha.Wlll.lr.

teste nu VI@. it folosit.

Tesbul Le Chatelier detente~ia .numai tnconstanta volumidi datorita oxidulu! tiecaldu Iiber, Oxidul de mB!gn'eziu este rareori pirez~nt In eantitati marl in' materia prima din Caire Sa fabl'icA cimentul in AngUs, der s~.inta'lne§te .in a'1te tad1. De aeeea, in,S.U.A., de exemplar, constanta volumuluicimentului este inpercata printr-un test in autQc1ai\ra, sensibll aut la MgO cit si la Ca,o liber. In aeest test, prescris de A.S.T.M. Standard C151-71, 0 barS. de, eimentpur iCU se'c~,iune'a patI'ata de 25 mm ~i en o lungirne marca'ta de 250 m.m se mentinefn aer umed 'timp de 24oce. Apbi bara se .introduce in ;autoc:~it:va, (uncaza.n de abu~~ .. ?y_ presiut;le)n.B:I.ttl;), care ,s.~ lndilz€§te pina la tempeeatui1'8 de 216°C (presiunea abw.·ulul de 2±O 07 MN/m2)·iri. decurs d¢ 0 m"a sise mentine Ia aceaste temperaturA tirh~ de 3 OJ.'e.. Expansiuniia b~rei nu trebuie 'sa -depa<;leasdi ~f50/o:~Pl'esi:unea rldicata a, ab.ur:ului 8'cce~ereaza hiidrabal'ea atj,-t, a MgO cit l'1i a CaO.

Rez,ultatele testul1..li eate se e[ectuea'tB. in autnc1ava :sint influentai.e in afara de componentlloarecauzeaza eXPiilnsiunea ~i de con\mutul de C;IA ~i Su.lera ~i altedenaturiil'i. De aceoo, alCest tel'lt da ·doa.1: indicatii genera·le asupr:a eventulalei 'expansiuni a cime:n.t'llJui iIl:tr-d _perloaiCla. lUl').gA . de

'timp [1'.1). , .

Nu au fost in~a eIecti.rate teste a. ... upl.·u influ¢ntei eXC:et>u~'U1 de suUal

de oakiu tlsupra constan\ei vo'lll;mului, dar f~on·\i)J.utul a.eestuia, peate 11 detel'minpt U~ol' prin unalize ('hi mice ..

1 D~~U In Indi·a, calc<lrelc dl ~Cin~iIiU~ ~qdzu~ dc' 'mn8nc~lu .tnt pUJIl\ I'~spindlte. De tlCeeCl, oime'ntl:ll qare se fabrlCA nre UP ',eon~lnut ridlest de M,O, tAr expans(unea poa'te fl conslde.rab!l redusA prln udAuRaro"_ up.ul material Billeloll ac lv,

cum. esLe eenl\,n pLilverl.zuUI a unm' cornhultlblll,or\ nrlHl lira!!. l)1l1cln~.tA tin. ",

1.13. 4.Rezist~nta elmennrhn

~Rezi$t~~a m~cal'lidi a ciinentului i:ntatit este poate cea mai impcrtanta .pr~pne'ta.te earese cere pentru fo:lb$i.rea h.ii ip. con&k'u¢tiL Nu eS'te surpnnzator,deci. cii testelede 'rezistentasint cerute de mate prescriptftle tehnice pentru ciment.

. Hezistenta .mo.rtaruluI sau betonului depinde de ooesiunea pastel de cW:len~ de adeziunea acesteia Ia partieuleleagegatului~l, 1nt1"-'0 -anumlta masura, ~e ins~i reztstenta agregatului folosit Ia prepararea betonului, Aeesta din urma .nu ~n~"a in discutie, deocamdata, §.i este eliminat din testele asupra ealrt;ath c~mentnlui prin folosirea unor agregate standard.

. TesteIe de :rezlstenta nu se fae pe pasta, de ciment :pura, din cauza difi~ultatil.Gr .~e turnare ',Ii de tes.ta:re rpr6priu-zisB.; care due Ia lfezultate fo,a'fte variabile, In seepul determinarli reslstentel cfmentului sa tclesesc mortar .de dm.en.t cu n~sip 1,11, u: .unele ~zuri, beton cu un anumit dozaj, co~fectlOnat din ma!erIal; specifloate III in propcrti! presorlse in conditii s~,ct contn.?l~te. EXIsta .Clteva form.e "de determinare a rezistentei:intin~e;rea centrllQa, eompresmnea centl'lea ~i incovoierea, Aceasta din urma Inseamna, de fapt, masurarea 'reztstentei 1a intindel"e din incovoiere deoarece, durpa culm se Ilti'e, pasta de clment este considerabll mal rezistenta: la compresiune decit la Intindere. 1ntrulCitin Marrea ,Britanie nu se fae incerdki la mcovciere, tar in alte '\ki ,'lstrel de inceL'lCclri slnt rate ele

nu VOl" fi discutate aid. ' .

Ine~c.!\rea Ia in.ti.ndere centrica este -testul care 'se 'folosea ide obicel, msa intiriderea pura este destul de greu de -aplicat, astfel !Ca. rezultatele slnt foarte 'ill1[pi'a~tiate. Pe ling a aceasta, dat :fiind di structurile sint proi~tatein ,:plint:lpal sa exploateza buns a:-ezistenta. abetonulut 1,'1 oornpresiune, Irezlsten1a la int)ndere .a eimentulut este adeseorl de interes mai mic declt rezistenta La compreslune, Din acest motiv, mcercarea ~ra- intindere a fast Inlocuita treotat ell Incercaraa la oompreslune.'

Totusi, Incercarea 1a . Intindere - figureaza in standardu! britanic B.S. 12: 1958 ca un test permis pentru stabilirea .rezistentei la 0' zi a unul eimrent Portland au Intarire rapida,

1-------"-- 76 mrn In acest test se ia un mortar format din

eiment !jinisip In. proportia de 1 :3, ou un continut de apa de 8% din greutatea solidelor ~i sa toarna sub forma unei caF.amiii cu aspectul celei din fig. 1.24. Nlsipul este de ealitate standard (proveni,tin cazul Mari! Britanii dintr-o eariera din apropiet;ea satului Leighton Buzzard din Bedford:shlre), fUnd constituit din silice

Fig. 1.24,Epruveta, pentru iricar. pura, ell gl18.nuIe practic de acelea~i dh· carea de jntindere 'a mortarului. mensiuni ~i de forn18 sferica. Stan.dan-dul

. britanic men~ionat preserie cagtTanulele sa ~e sub _85?p-n:t (sita. standard _nr. 18) ~i ca reel putin, 90% din- a1 sa fie re\inut pe·o s1m de 60Qf.tm (sita 01".25).

Piroba se roama ineonditii standaTd, filnd tinuta timp de 2_4 ore la 0' t~mpei'iatu!['a: .i.n'bre 18:.'11 20"C, intr"'o atmosfera on 0 urniditate re-lativa. de ?el pu1:in 99%. mcerca.rea se face la lntindere cenkicc.'i, trac1;iune-a filnd aplicata eu iBIJutorul un'Or dispozitive (falcl) speciale carese prind de

capetele roai grease ale blrocului. .

Standardul B.S. 12: 1958 prevede ,08 cimentul POl~tlM.d OIl intkire x~pi-dasa aiba, dupa 0 zi de la turnare 0 rtr"leion~D. de 211 MfJ/m', lu.atA ea valoare medie pen:tru sase probe.

Pentll"llinceroarea rezistente! la compreslune u cimentulu! exlstA dOllS metode 'Standard: una pe mortar, 'aHs pe beton.

Te.bet,id 1.10. Prescrlptiile standardulu! brllanlc B.S. 12: 1'958 prfvind reslstenta cirrlentulu1

ltn.llt!lJl'ta lninitQa In cornpresiune

Incerenr! pe m orta I' hi ta'l'c.ii,r l pe beton

Tll\lpul de 1 -,- 1 -,- _

Ja .turnare

(v'lrsta}, 7:11"

Portland 03 bi~n,lllt., ;MN/n,'

Portland eu bltiirlre l'apidil., lIN/m'

Por't1aJ)cl oblflllllt, MN/ni'

Poctland eu tntllrire rajlldli.

3 7

15 23

2l 28

8 14

12 17

1) La Ineercarea pe mortar se foloseste un mortar cu r.aportui cimentjriisip de 1 : 3. Nislpul este de calitate standard (acel.a;i nisip de Leighton Buzzard, in oazul Marfi Britanii), ia,r pr<fpOT~ia de epA 'In arnestee este de 10% din greutatea rnaterialului solid (exprimat oa .raport apa/ciment aceasta eorespunde la n,.40 ingreutate). Testul urrneazA procedeul deserts !l:as-bandwdul lB.S. 12: 1958 sl anume : amestecarea :;l formarea unor ouburi de 70,6 rnm, folosind o masa vibratoare au 0 f!l'ooventa de 200 Hz, :aplircata tirnp de 2 minute. Cuburile sini seoase din forme dopa 24 ore sl apoi pas1;t-ate in apa pina clod sint tnloercate In conditi! de s$a,fi3.~a umeda. Prescriptiile standardului- britanlc penh'\! reztstentele rninfme (ca medii <ale valort~ol' pentru tl"ei cuburl) sfnt m'A'tate i11 tabelul LfD.

Incercarea mo:ntaTuhti vibrat da rezultate destul de ecrecte, dar 8-8 iacut bb~tervattiq. ela mortarul preparat cu un agregat, O\J, granule de aceeasl dirnensiune conduce la 0 impl'~tiere mai mare a v-alonlor '1"E!zlsten~el declt cele obtinu,te pe beton preparat in oonditii slmllare. In plus, valorlle rezistentei determinate Intr-un test trebuie sa \fie fo'a,l'te aPl'Opialte de nivelul oelor care se realizeaza in beton, eeea ee ~1' neeesita folosirea unui rnpor,ttapafcim.ent mai mare dedt eel care se foloseste in testele eu mortar. Se poate invooa, de -asemenea, '8IrgumeQ,tul dl. nol stntem intel'1!Satl in cunoasterea {)om(pOa'tarii cimentuhri in beton ~i nu in mortar, cu atJt mal putin ;intr-iUn mortar cu agregat de granulatte uniformA ~e nu se foloseste ihp-reGtita. Din aceste motive, in stanJda~.'dul bri:tanLc B.S. 12 : 19118 r.evi~uit ;;1, fast intToci1,J:Sa. im:::erc-arre,a pe beton <G,a 0 ulterruatlvci. ·laineeroareu

pe mortar vibrato .

2) La: in-tetcarea pe beton so ia'u cantiuW Hxe de ciment ~i apl (raport (l,pa/ch;nent de 0,60), se amelStedl eu agl'egat fin, I?i piell'i~. in cantitl~l COr! s~ asigure ob\inerea unui beton lU'Cl'abil eu 0 tasal'e Intre 10 !ii 50 m/!11, Exista. IUnele conditii impl[Se pl'lvind caraciel'ul mlneralelol' fii granula~la ugrelgatelor. Din am~tecul eu compozitia mentionata s.e toornA manuill t)i·pe rind trei QUiburl eu latul''a de lOOmm., dtlptL un Iproce'deu descrlli In ~tandard. DlliPA decofl'are, cubul'ile se in tl'odwc In api\ Ia temperatura de 18-20"0, 'unde se pAstreazA pinii La test:al'e. Pl'eScrip~1lle 'l:itand$rdulul brllunic pentl'u valorile millime ale t'ezi.sten~l mecHi 'pe rcele trei au-burl, la

59

diverse vi_este, shit fan'itate in tabelul. 1.10, Pe lit1ga cQnd}tia de a respecta aeeste :valor,i mtnime, rezistenta Ia vtrsta rnai inaintata treburs sa fie 1;iUperioara celeia de 'Ia virsta rnai mica, Intrucit 0 sc;1idere a rezdstentei ar putea fi un.semn al instabili.tiitH volumlce ori al altor defecte ale cirrrentului, Condltla cresterii rezistentei In timpse pune ~i 14'1 Incercarea cuburilor de mortal' vibrato

40
..
E
" 35
2:
z
.2 30
;:)
.§
Z 25
0
~ 20
.2
!II
t 15
s '10
0:
i' ·5
-N
QI
a::
0 -
~
'V
rI ~
II
JX -
~
~ ~ 3 zHe
x 1 zile _
~ o 28zile
_/
I 10

15 20

R~Zi~~~~r~~iC,O:~;~I~ne

Fig. 1.2·5. llela1ia Intre rez·is~n~a betcnulul ~ireziste_[lta morterulul la acelast J'a.port apalclment [1.371.

25

Cuburile de beton £a1cu'te manual se considers eft au 0 variatie rnai midi. a rezistentei de 1\(1 unul la altul dedt cuburile de mortar vibrate, dar aceasta alirrnatie au este inca ·bine verlficata.

Inltuenta cimentului asupra proprietali10r mortarului !?i betonului este, din punct de vedere ccahtattv, aceeasi, iar relatia intrs rezlstentele pe care le prezinta probele din cele doua·ma-teriale este lineara, Aceasta relatie este ilustrata in diagram-a din fig. 1.25. S-au fo.losit mortar ~i beton in preportil fixe, fieeare avind raportul apa/timent de 0,65. Hezistentela nu sint aceleasi pentru probele din fiecare pereche, in parte eel pUJtin pentru metrvul cj:i s-au folostt probe de forme .!?i dimensiuni difertte, dar probabil ca 0 diferents. can,titativa intre mortar .~i beton este tnerenta, datorita .cantttatii mai mari de aer indus in mortar,

BlBLIOGRAFIE

1.1. F. M. LEA, The Cherj1iistry oj Cement Q,nct Con«;rete (Leaden, Arnold, 1970). 1.-2. R. H. BOGUE, Chemistry oj Portland ,Cement (New York,. Reinhold, 195~).

1.3. A. M. NEVILLE, Role of .eement in creep of mortar, J. Amer. ConeT. Inst.,

55,pp. 963-84 (March 1959.). .

1.4,. M. A. SWA Y.ZE, The quaternary sys~m CaO"C"5A;J-C2.F-C~,s as modified by saturatlon with ~agnesia, Amer. J. Sci .. , 244, pp, 65-94 (1946).

1.5. 'W. -eZERNIN, Cement Chemistry and Physics fo;- Civi.l Eng.ineer,s (London, Crosby Lockwood, 1962),

1.6. H: H. Sl'EINOUR, The reaction, and ~hermbchemjstrYQf cement hydl'ation: at ordinary temperatura, Pros. 3'1:d Int. Symp. dn the Chemcistry oj Cement;

Lpn don, 1952, pp. i:liH.-89. _

1.7, '.R. H. BOGUE and W. LERCH, Hydration of Portland cement compounds, Industrial and Engineering Chemistry, 26, No.8, pp, 837~47 (Easton, Pa., 19M).

r.e. E.P. FLINT and L. s. WELLS, Stud~ of the system CaO-SiOrH~O 'at 30"C and the reaction of water on the anhydrous calcium silicates, J. Res. Nat. Bur. .: Stand., -12, No. 687-,pp. 7-51-83 (1934).

1.9. S. OIERTZ-HEUSTROM, The physical strucluru oj' h,Y'dl'ated Qeme_nts, Pra«, 2nd

. Int. Symp: on the Che-tnistry of Cements, StocJ(h(lln~, l!}:Ja, pp. _505-34. ..

1.10. T. C. POWERS, The non-evaporable water content of hardened Portland ,cement paste: its signtflcanee for concrete ,res-eflrch lind it" method of determlnntlcm, A.S~T.M. Bur. No. 15.8, pp, 68~76 (Ma.Y 1949).

1.11. L. S. BROWN and R. W. CARLSON, Petrogr<lphic !!lutlj~s of hy'dl:ated cements,

- .. Proc. A.3.T·.M.,3fi, Part. II, pp. 332-50 (1936). . .' .

1.12. I->. B. COPELAND, Speciftcvolume .0£ evaporable . water in harder.l.ed- Portlnnd

. cement pastes, J, Am.er. Cone),". lrisf-;r 52,pp.,863,-74 (1956). . . .

L 13. S . .BHUNAUER, .r C. HAYES and W. E. HASS. The heats or hydration of irtcaldurn silicatea'Qd beta-dicalctum silicate, .J. pnys., C"/l"m., 58, . pp.279~87

(Ithaca, N.Y., HiM)..' .' . , . '. '.

J .. 14. F. M, LEA, Cement research : retrospect and prospect, Pree. 4th Int.. Symp. on the Chl?mistl'Y of Cement, Washlngton D. C., 11)60, pp. 5-8.

1.15. H. F. W. TAYLOR, E,ydrated' calcium Silicates! Parl I: Compound formatltm at ordinary temperatures, J. Chern. Soc., pp. 3682-90 (London, 1950:).

1.16~ H. H. STEINOUR, TJle, system C~O-SiO~-H20 .and the bydratton of the calcium

silicates, Qhem.ical Reviews, 40, 391-360 (U.s., 194'1).. . ' .. .

1.17. J. W. T. SPlNKS, a, W. BALDWIN and T. TFtORVA1..DSON,. Tracer studies 01 diffUSion in set Portland cement, Can. J, Techno!., 30, Nos. 2 and 3, pp. 20-8

(1952). ., . .

LIB. s. D. BERNAL The structures of cement hydration compounds, Proc. 3td Int.

Symp. en the Chem£Str.y of CemlZ-nt, London, 1952, pp, 216-36.

1.19. T. C. POWERS, H. M. MANN and L. E. COPE,LAND, The flow of water III hardened Portland cement paste, Highw. Res. Bd.. s.P. Rep. 40, pp. 308..,...,23 (Washlnl-

ton D.C., 195-1). ,

1.20. J. D .. BE'RNAL, J. W. JE.FFER:Y and H. F. W. TAYLOR, Crystallographic research on the j1yq~ati'on of Portland cement: A first report on investlgationl!! in pro-

gress, Mag. C'oncT. Res., I:l"_D. 11, pp. 4:9-5i (Oct. 1-952). . . .

1.21. W. C. HANSEN, Diseusstcn on "Aer:ation cause of false set in Portland cement",

PTOC. A.S.T.M., 58, pp. 10_53-4 (1958).. .

1.:22. :r.C;,' POWERS, The physlcal structure and engineering properties of concrete, ParH. Cern. Assoc. 'R'e$. Dept. But. 9.0, p. 39 (Chicago, July 1-958).

1.23. T. C. POWERS, A dlscusston ofcerQent hydta.lion in relation to thc curinl of 'Concrete PTOC. Htghw. Res. Bd., 2~7, pp. 178-BB (W:asb~ngton, 1947).

1.24. T. C. POWERS and T. r, BROW N'YAlm , Studies of the physical pl·.operthis of . hardened Portland cement paste (Nine parts), J; Ame.r. Co.n(.'T. Jnst.j 43 (Oct.

i9i:!6 to April 19_47),' ,

1.25. G. J. VERBECK," Hardened concrete - pore structure, A.S.T.M. Sp. Teol&;

.' Pubitcn. No. 169, pp. 136-42 (1955). .' . .

"l.20.'!:. C. POWERS, L. E. CQPELtUIDand II. M., MANN, Capilary continuity or . discontinuity in cement pastes, J. Poril. Cetn, A.SsQ'c. Research and DeveJo-pment Laboratol'ies, I, No.2, pp. 3846 (May l,969).

1.27. T. C. POWERS, Structure -and physical propertres of hardened Portland cement

-- paste, J. AmeT. Ceramic Soc. 41, pP. 1-6 (Jan. 1958). .

1.28. L. E. COPELi\NDami J. C. HA.YES, Porosity of hardened Portland cement pastes, J. Amer. ConeT. Inst., 52, pp. 6~3-40 (Feb, i956).

1.29. H. W. CARLSON and L. R. FORBRICK, Correlatlnn of methods for meu9urln, heat of hydration of cement, Industrial and Enginee-ring Chern'istry (:Analy~Jc111

Edition), 10, pp. :382-6 (Easton-,. Pa., 1938).- '

1.30. W. LERCH and C. L. FORD, Long-time study of cement performance in concrete, Chapter'B : Chemical and physico] tests of. the eem~nts,J. Am·t'-T., Concr. hl,st., 44, pp. H3~.!)5 (April 1948).

1.31. N. DAVEY and E. N: FOX, Influence of temper-ature on the strength develop.ment of, concrete, 13wi,ld Bes. Sta. Tech. Paper No. 15 (London, H.M.S.O.,

1933). .' , .

1.32. W. LEBCH nnd n. H. BOGUE Hoot of hytll'utiQO of POI'Uand cement pus\e.,

J. Res. Na-.t. B~I·. Stand.,. 12, No. 5, 'p~. 645-64 (M(lY 11.134). .

1.33. H. WOODS H. B,. STEINOl,JRiillld H. 11., STARKE, He!1t evolved by cement In relation to strength, Enprtfj .. New.~ Her., 1'10, pp. 431~3 (NeW York, 1033·).

1.34. G. J, VERBECK and C. W. FOSTEH, Long-time study of cement pci'f(J:rm<lnc~ In cencrete, Chaptei' 6: The hNlh of hydration 01 the ccrrtents, Proc, A·.S.T.M.,

50, pp, 12:15-57 (1950). " .

t.as, H. WOODS, H. H. STAnKE and ll. H. $TEIN0UH, Effl!ct of cement ()ompollUioft on rnortnr 'sirt'ngth, Engng. News Rf!l'., 10\), No. 15, pp. 4311-7 (NeW York, 1U32).

1.36. ~.,E. DAVIS, R. W. CAR,LSON, G. ;E. TROX',ELL 'and J. W. KELLY, Ce_ment inverotig';!.ti9ns for the HOQver Dam, J. Amer. ConCr. Inst., 29, pp.413-3l

(1933). '

1.37. S. WALKER and D. L. B_LOEM, Variations In Portland cement, Proe. A.S.T.M., 58, ,pp. 1.009-132 (1958).

1.,38. F. M. LEA, The, relation between the composition and properties of Portland cement, J. Soc. Chern. Itui., s-4, pp. 522-7 (London, 193~.).

1.39: F. M~ LEA and F. E.' JONES, The rate 01 hydration of Portland cement and its relation to the rate of development of strength, J. Soc. Chem. Ind., 54, No. 10, pp. 63-:-70T (London, 1935). .

1.40. L. S. BROWN., l:;ong-timestady of cement perlorm~nce in concrete, Cl)apter 4:

Microscopical study of Clinkers, J. Amer. C~m-cr. lnst., 44, pp, 877-92:3 (May 1948).

1.41. W., LERCH, A,ppro:x,imate glass content of commercial Portlandcement clinker, J. Re$. Nat. Bur. Sfand-.,20, PP. 77-81 (Jan: 1938).

1.4.2. F. M. LEA, Cement and Co,ncre'te, Lecture delive,red before the Royal Institute of ChemIstry, London, on 19th Dee, 1944 (Cambrtdge, W. Heffer and Sons, 1944).

1.43. W. U. PRICE. Factors illfluencing concrete strength, J. Amer. {janer. lnst., 47, pp, 417-32 (Feb. 1951).

1.~4. U. S. BOREAU OF RECLAMATION, Investigation into the effects of cement iinene:Ss andalkaly content on various properties of concrete and mortar, Concre.te Laboratory RepO'T't, No. C .. 814 (Denver, Colorado, 1956),

1.45. S. BRUNAUER., P. H. EMMETT and 'E. TELLER, Adsorption of gases in multimolecular layers, J. Amer. Chern. Soc., 60, pp. 309-19 (19.38).

1.46; W. LERCH, The influence ot gypsum on the hydration and properties of Portl$d'cement pastes, Prqc. A.KT.M., 46, pp. 1252-92 (1946).

1.47. L. E. COPELAND and R. H. BRAGG, Determination of Ca(QH)2 in hardened pastes with the X-ray spectrometer, PortE. Cern. AS$oc. Rep. (Chicago, 14th

M.ay 1953). '

M,8. L. E. COPEL~D ami J, C. HAYES, The <j.eterniinat:ion of non-evaporable water , in hardened Portland cement paste, A.S;T.M., Bu~. No. 194, pp. 70-4 (Dec. 1953).

1.49. L. S. COPELAND, D. 1... KANTRO and O. 'VERBEC;K, Chernl,stry of hydration of Po-rtland cement, Proc, 4th Int. Symp. on the Chemistry of Ceme.nt, Waahington D.C., 1960, pp. 429-65,

1.50. p, SELIG MANN and N. R. GREENING, Studres of early hydration reactions of.

Portland cement by X-ray diffraction, Highway' Research Record, No. 62, ,pp. 80-105 (ljighway Rese_arch Board,. Washington D.C" 1964).

1.51. W.' G. HIME and E. G. LABOf"lDE, Particle size diStribution of Portland cement from w.agner turbidimeter data, J. Portt. Cem -. Assoc. Research. and Devdopment Laboratoires, 7, No.2, pp. 66-75 (May 1965).

l.52. C, D. LAWRENCE, Th.e prppert:ies of cement paste compacted under higb pressure, Cement Coner.Assoc. ReS. Rep. No, 19 (London, JUne ~961J).

1.53. R. F. FELDMAN and P. J. SER,EDA, A mode~ for hydrated Portland cement paste .as deduced from scrption-length change and. mechanical properttes, Materials and Structures" No.1, pp. 509-19 (Paris, Jan.-Feb. 1968).

1:54. P.SELfGMANN, Nu.clear magnetic resonance ,studies of the water in hardened cement pas-te, J. PortI'. Cern. Assoc. Research and Development La,boratorles, 10, No.1, pp, 52-65 (Jan. 1968).

1.55. G. VERBECK, Cement hydration reactions at early ages, J. Portl, Cem. Assoc. ,Research and Develop'ment Laoorat:ories.,7, No.3, PP. 51-63 (Sept. 1965).

L56. R. L. BLAINE, rr. T. ARNI and M. R. DEFORE, Intesrelatlons between cement and concrete properties, Part 3, Nat. Bur. Stand. Bldg. s« Series 8 (Washington D.C., ApI'U 196'8).

1.51. M. VON EUW and P. GOURQIN, Le calcul Pl'E!visiOnnel des resistances des ciments Portland, Mqte"ri,als Q.1I,d .structures, -3,. No. 17, pp. 29"9-311 (paris, Sept.-Oct. .1970).

1..58. W, J. McCOY and D. L. ESHEN:OUR, Si,guifican{:e of total and water soluble alkali contents of cement, Proc. 5th Int. Sym.p. on the Chemistry of Qemen~, TDkyo, 1968, 2, pp. 437'-43.

1.59. M. DOHNALIK and K. FLAGA, Nowe spestreezcnla w problernle ezaeu wlaea-

nis eernentu, ArcMwum Inzllnterli Ladowej, 16; No .• , pp. 745-!i2 (1970). .

2,. TIPURI DE CIMENT

Capitolul anterior a foot consacrat proprietatilor clmentului Pertland, in general. S-a vaz1,1t. ea -cimenturl care diferaprin compozitia chimi-cA,.l prin caraetensttetle fizice pot sa prezmte proprietati diferite dupa hldeatare. Exist.a, prin urmare, _posibilitatea de a seleota amesteeurf pe materH prime pentru a produce cimenturl eu prQprietati dorite. De-altfel, In eomert ,eris,ta: ctieva tipuri de eiment Portland ~i! in .arfata de aeestea, Be pot f8locica alte eimentur] speeiale pen:tiliU. seopuri anumite, In celece 1..Ii'.rneaza VOir fi descrise difeiI'itele tipuri de eiment Portland, preeum 1}i aUe eiteva cknenturi car-e nu fac parte din aeeasta grupa, Indeosebi cimentul aluminos,

2.1. TIPURI DE CIMENT PORTLAND

Pentru a factlita discutia, In .r,aoIHul 2.,1 este prezentata 0 lis·hi a difel'itelor tipuri de eimenturi Portland, insoti,te de nomenclatura americana (in cazurile in care exista).Limitele compozijiel prevbute de A.S.T.M.

Tabelul 2.1. Prlnclpalele Upurl de clrnent Portland

Portland oblsnult

Portland cu Intilrirc rapldii

Portland ell Int1lrir-e. exhara.pida Portland cu rezlstenta ridicata ultra-

thnpurie

portland eu eiildura requsll de hldratare

Cimen]; madlllcat .

Portland resistent Ia sullali Portland ell zgurii de Iurnal Portland alb

Portland ell tras (Jl\1~tp1anl~')

T!pul IV Tlt/ul 11 TipuI V TiIHII IS

Tiplil IP

Tipul I Tlpul .III

N,,/(1. Cllll,·ulllrl.!c ,!(! lI"urU.) I, is. tr, II ~I ill ~" IIvn~l"i.n ¥I nllll'sh"ltln • C'\I Rlft'ul 11,' nnll"'lIur,' 11 ''''''Idul ~I h, i";"~,1 "liZ llI'iwtn\h' '" l"lllll~h lIt.I" A. dl' i'~I·ml.I" til' 1,\,

peuuu unele dlntre Q(:esle d:zneu,tul'i au fostdeju Ul,uto.te 1Il. .tabelul1.9, lnr vulorlle Upke ule propo.t1Ulol· cumponentllor sint dule In tabelul 2.:l;

Multi;! p.il;'ltte 'CimenJ;u!l'i $jht f'Ed)1~ie:a.t~ in id~ea de a {l.t:;"ig\.lra..Q bqna. durabilitate a be tonulu; iht!l_..,o vaeietate de rccnditii. Nu. a f0S't posibll, iusa, sa se gaseaspa in compozitia cimentului un ,ra.spuns cosnplet Ia problema dtUr.ab:ilitatii bet 0 nului. Principalele proprietati meoenice ale beta ... nului in Hidt, cum sint i'ezistenta, cont-acua, permeabflltatea, reztstenta Ia ac~i-),,1rfea age.htilQI' diD. ati1lOSiera !$l.CUiJ:'gere·a l'enta :Slnt irtfluentate .$:i de alti Iaetori, in afa~:a de compozttte cimentulut, desi aceassa determine. in mare

Tabeiui 2.2. Valorl Upiee ale compozifrei mIneralogice _pentru dHerite tlpurl de ctment Pori· land [2.34]

Cbn~nl,,!

1>,'0 pm' lin II e: eon Ipon "nI1, % Nlrml'i-
c.s 'j I [c~so, I I I Ph.1';te·
eno re la l'lll ;<1"
C,S C,A C.Al~ libor )[g(i MId. prone
nn1~e,
67 31 14 12 3,4 1,5 3,8 '2;3
42 8 5 G E,,6 0 0;7 O;~
49 25 12 8 ,9 D,S 2,;4 1,2 21 Tip III

Max. Min Meclie

54 4'9 5 15 2;9 0,6 2,3 1.,2
35. 24- I 6. 2,4 0,1 0;.7 Q,8'
43 36 4 1,2 2.7 0,4 1,6 1,0 22 1fp J

Max. Min. Medi .. c.,

---,,__--,,_r-----:- ~-~ -~ ---. - --- ---~ -- -' .---- --'-.-~ -- --- .

Tip. II

Max., MiLl. Medic.

55 39 8 16 3.4 "s- 04,4 . ~,O
37 1_9 4 6 2,1. 0,1 1,5 05
46 29 e 1.2 2,8 Q,O: 3,0 [~b 28'
. , ---,.---1.,---- ~ -- -- --'- ---. - --- -~ --- '-. ~--.-

70 :31j. lZ 1q 4~6 4,2 4& 2,7

34 0 7 lji 2,2, 0.,1 1,0 1,1.

56 15 12 8 3,91,3 2',6 1.9. 5

-----I---l·-- --~ '-. _ .. -~ ---. -. -.-- -- -. -~-~- ---'

57 34 4£

o,a 4;.1

0,0 \,0

O~3 2;7

1;9 M' 1_,0

Max, M111 Medle

T 3 5

18' 3,5

(5 2,6

132,9

44 21 30

Ti~p IV

-----1-----1--- ---'-- -. ---- -- .~~ -.- .. -~ --

Tip V

Max. Mj"rh

, Medle.

m'as-'t,Lrare.zist~nta. pe d\tt··e c eap.?iita;betQrlul [2,2]. DltiigJ:1a,ma din fig. 2.1 ara'ta vi~~~ -eu-care se dez'Volta !l-.ez-~ten.~a betoanelor iprepa.!'3!t-e eu cimentun de tipun'i dilferite. Se poate obseevaca aceste viteze variaz:a considerabil, dar in oea de-a 90-a zl de La turnare rezistenpa .tu±ti,roc tipueilor este foarte ~arpro,piatii·.·1ngeneral,· cirnenturfle au viteZa de lin:tarh~e mai mica au tendill~a de a P~'e-ze:b'Pil d~'ezi~i-en¥i finaHt ceiv~.rnjal ·['i<liica!ta. De eX!eII1lpl'l.li, in fig. 2.1 se observa ca eime:ninl de tirpul IV are. tea mal micii rezistenta dLLpa 28 zile, dar preZinta un al doilea maxim de rezi$.t~n:ta dupe: un in;terval de 5 >ani de Ia .tUlI'nar~e. 0 comparatfe 1;1. diagrerrielor din :fig. 2 .. 1 ~i2,2 iliusITeaza faptul ca d1:f;e..rentele dintre tipuru1e' de dment nu sint u~oo' de determinat sub raport' CElntitativ, De' asemenea, sc11ider .. ~ rezistentei betonulu; prega.tit cu ciment vde tipul II nuesteo -caracteristk;a :.1 aca>tuI tip: de eiment, Schema re~1."'tentei tirnpul'i~ sciizute~.i rezlstentei ti:i-zii ddi:ca..-te este ihconco.r-danta cu inf1uen~.a s~cheletuli.tiini~ilal al cimentului. in~al'it asupra dezvoLtal'ii in fina} 'a Jrezistentei: cu cl;toohele.tul

• _ In on.umite cBzurl .. de exemplu ttl ni, ;2,2, se pot bbse!'Vil, totu,l, dlferen\e mal mud.

se rorOleaza mal f~ncet, cu at1teste .mal dinA geluJ eare ~se formeazA. f11 este rnal mrure n:ezist~nWt fi:ruala. T()~i., di£el'cl*~ tnsemnate ion tees ee prive.i?te prirtcipaIele .pnopl'ieta~i fizice ale dmcnl!uJudlu,r de diferite tipUfd se constata llllm:ai pe,t1t€!pt~e, timpurii aJe htdl'utll'l'ii [2'.3J ;. in pastele blne hideatate di,ferentel-e sin,.:t minore,

Tipul ·cte ,cimeht;

O';- ...... '-----'::--L.........L.-J.....--I

7- 1t. 28 90 160 1

zjle~ ani

vtrsla (scar<!l logl

Fig, 2J,Cl·e~ter(ffi rezisteni;ei betoanelor- contlntnd 335 kg de clment Ia 1 ma, preparate eu ci;men~Ul'l de trpuri

. idl;fetite [2~ 11. .

2

5

3728·"] 1

lile l,le li1e Ivrti Of!

Timpul(seoro log)

Fig. 2.2, DeZIVolta~ea rezl.SJten\el blJ;tOillnelor ell .raportul ap.Wdmenf de 0;40, ptep;ar:a,te ell 'Ci.mentuti de tiPlld <Hfl:!-

IIit~, ..

5 ani

Clasifieareacimentur-ilor fn tipuri <lif€!iIite este 1n, mod ineyitabll 0 clru:;tiwat''e genernHl:, uneori rputin:d exista deosebiri mad intre elmenturl c'.air€oficiJal stht de 'OCel~i tip. Pede .altaparte, 'adesoori nu exi.stA (I disoon,tinw;tJa;teflagrant:a int1i1e'prqpriela,tile diferitelor tilpilJa'i de clment, dupa cum mults dtn:enturl }XlIt .fi c1a?ificat~ in mai multe ti{liUri, nu in unul singu.r.

In unele- oazur], cautlnd .sa se !()btina 0 anumlta pro-pderot-e a. oimentultti,a(!ea-ta. pootecapata oatPooteri&ticiinrde7..ill."abHe· dinalte puncts de vedere. Din ·aJCeSt 1ll'Q,tiv est~ :tl:€_C'6SiaIt sase urmfilteasca 0 e.chi11bra;re a oertntelor de cali tate , av::indu~ in vedere 91 aspeetele 'BCQn()mi>ce ale fabl'1dr11 clmenfului, T~pul n de eiment este 'Un exemplu de dment de ,,1COm.promisll-.

sub toa'be'aspec~bele, .

Metodele de fabl'id.9:ti.'e s-aa imbtina:ta~it rnereu de-a lungul antler (;II exista IQ rpreoclJlPChl'e perm;anentaQ¢ ase obtine cirh:ehrun care sliserveased in difel'.Lte seopuri, {!~U. 0 schimbare 'OOl'G!,spunzatoal'e'11 spe:citiootiilor tehnlce,

-2'.2. CU\fENTTIL P06TLAND OIJl~NUIT

A:Gesta. este dltien,tllJ ell utiiliztire.a ceao mai lurg'a_ ; 'llpt'O<-llpe, f)O% din cimentul fQ:l:ooit in M~'l''€la Britanie (drc,a, 17 milloarte de tone) e~t-e de acest ttp",

, • Este lnteresant dcrnentlonat cli. consumul de clmentln fin.ul 1912 bl MorNI

I1l'1lan.ie afo!lt de 320 kg pl:!cnp de locultcr ; in Elvet!n consumut a fost dt) llPronp.o n:1O l~g,

Cimentul Por,tland ob~nU'i,t (tipul I)este deosebit de indioat pentru a fi folosit'in general Ia constructi! de beaon, ICind acesta n1U e.sJe ex-pus la aethmaa sulfatilor (din sol sau din ape subterane), Conditiile pe care trebuie ~a Ie indeplineasdi -acest ciment sint :prevawte in B.S. 12 : 1958. Limitele compozitiei chirnicesint utrmatoarele:

1) Ooefl'Cienturl de sahwatie in oxid deoalctu sa nu Hemai mare de 1,02 9"1 mal mit de 0,66. Acest coelicleateste definit deeaportul :

(CaO) - 0,7(50;:)

in care cifrele indica procentele tn greutate alecornponentulnl respectrv prezent in ctment,

Limiba sU'P'er~OOora a ooeficienrulul de satw'ai?e ,in CaO este 0' garantie di oontinu,tul in acest component U!U duee la fermarea oxidului de calciu care SIP are la temperatura de cllncherlzare in echilibru cu lichidul prezent, InlS-ta:bi}i;1latea volumetJricii a cimentulut determinata de prezenta oxidll~ul de oalcru a foot disoutatil in capitclul. precedent iii se ccrrtroleaza eu testul lui Le Chatelier. Impootante e,v.itii.!1'ii'a'Cestei instajbHita\i a cirnentului este ,a,tU de mare inlCit in Matt'e:aBritarue, peil,tIl.'U sigm's:n:ta"s-ecpntrcleaza proporjieocmponentllor". In standardele din S.U.A. (A.S.T.M.) ~i iUSlpecifica1iile tehniee din mll!joritatea ~allilor din Europa I1iU sint presorlse Jimitele contlnutulu! de- cxid de calciu.

2) Alte c,erilD,e pentru C9mpoziti,a

'"

~ 70'-~--r---~~~~--~~~

z

~" 601--t-,--+---1-1-1-t---I---l 11/

5 501---1--1----1- 'iii .

~ 1..0 f----+--t----:;:>:~::o>""'i~f..::::::j~h,...j....-I

.~

S 301-----+------,I'!'r{~

~ 201-~~~~~ ~4-4_4_4--4~ f 10~_+_,~-4---+-+~-+~~ N 0 '-~--'----_L-_J-J.._l-JL.,_...J..__J & 137283612510

zi zile 'zile ;:!ile lunl (unl Qf1 ani ani ani

Virste (,scare log)

Fig, 2.3. Ritmul de crestere a raziste,ntei c'iimentul'iloI' iabr,L(mteintre an\i 1916~i 1950, masu;r,a;t!i' ]De ciH;i'tdri standar.d. de beton au raportul apah!lme:n:t de U,53_

[2.4'1.

chi midi. sint : iCon~il1iutua de MgO sa nu depaseasca 4%, iar raportul A1:Pa/Fe20j sa nu fie mal mlc de 0,66. In plus, reziduul insolubil n~ trebuie sa fie peste- 1,5'0/0, rar pierderile la calclnare sintIimitate la 3% '}X!ntru (:lj,m.a tempera:la .~i 4.0;0 pentru zona tropioaHL Continutul maxim de gips este, de' aseraenea, precizat (v. pag. 27).

De-a lungul timpului s-au introdus 'ii unele schimbari ale caeacterlsticllor cimentulut Portland oblsnuit [2.5]. Cimenturilemoderne au un continut mal ridicat de CaS ~i 0 fiaete s1Jperiq:ata fa~arl-e acum 40 de ani, dar in ultimH ani nu s--au produs modifidirl insemnate in calitatea cimentului.

Ca oCOIlSeGinta, cim-e'nl1:udle au -a-cum 0 rezistenta !mai ma.re la 28 zile de Is. turnail"e, dar ~tigul de reziste_nta in'bre28 zile ~i 10 'ani este ncEl!Schimbat :ap~.'o:x.im~tiv 20 MN 1m2 in: ca:zrul betonultti pastrat continiUu

in apa ell ·l18po,rWl apa/Ciment de (:iIrca 0,53 [2.4) (Ve-7j fig. 2.3).

2.3. CtMl!:NTUL PORTLAND OU JNTA01RJ'; Ui\PIDA

, .Ac~~, ciment' este fO~l"tease~ana.t~)I· ell dmen:lul Pcotland oblsnult sr condltule pe care treouie sa le mdeplme.asd\ stnt ,pl'evarut.e· tn standardul ,~ritanic B.S. 12~: 1.9'58. Cin:~nt~ ~o'ttl~nd C'U i~ti'kire .rapid a: ~tipul lIT). . dupa cum sugereaza ~l denumirea,: lljil dezvolta reZl}iten~a: mai irapid, astfel ci'i ad_' fi coreot sa i se s.pur:ul cimerut eu rezJsten\a 'iniviala mare", Vitezu de ih,ti'irire U'l1 trebuieconfundata ou viteza piizei; oa '8!rgument se mentiorrea.zl'i Ca cele doua tipun de cimennau ijin,pi depriaa s1miJ'a.!l"i.

. 'Rezistenva, care se dez.v.olta d'll.pa unInterval de 3 iHe este de IO'celu!#l ordincu aceea pe care Q' dezvolta dupa 7 .z:iae clmentul Portland obiqn'llit ou aoelasl raport apa/ciment. AcefaSta viteza de intcliI'ire este -re'flectatil. d~ lfeziSitery\:a minima speCi,fireata de, B.S. 12: 1958 {vez! itabelul L 1 0). Vlteza mal mare cu barre se dezvolta reztstenta in eazul eimentului ell int~ri~'l€ !r3ipil(.ia,. se d-atoT~'aza un!Ui eentinutmai mare de C:1S Iii m~dnl'.lti1 mal fIne a cllneherulul. B.s. 12: 1958 prevede 0 fine~e minima de :i25 m2jkg, dar, de l'egula, :f.ahridde n liweaza la 0 fine1e supenoara,

Otrnentul Portland obi~l1IUit f.abritart. in Marea Brltanie este invariabil mai fin de 2.25 m2/kg :ci't prevede standardul, de'Pu~ind, de re.guHl, 300 m2/kg. Mul:te fabl~ci produc ciment ell un COIl~inUit·tidicat de CaS, astfel ca uneorr, practic, deosebirea intre elmentul eu in.tadre mpidt' 1;11 u.nete eimentur! obisnuite este netnsemnata : :acea:s:till nu trebuie ('oIlRldel"<;);ta, hisa, ea 0 regula (v, pag, 251).

Cerintele in ceea ce prive§te eonstanta de velum si (!Qn1:pQzi1i'fI {·himh.:,\ pentru cimentul au inta~ire rarpida sil'lJt aeeleasi ca stpentru cimentul Portland obisnult l1i, de ,OOeM, nu le mal prezentam,

Folosirea oimentudui on Intfurire ra;pida este indicate pentru cazurlle in c3!J·e este neeesara 0 dezvoltare i~apida a rezi.<;.tentei, de exemplu, dnd cofrrajul trebuie scos repede pentru a fi re!o1ositl sauctnd se dorestc obtlnerea unei rezistente suficlente in conditlile in care se urmareste 'un ritm de construe-Fe dt se poate de 1;-:aip1d.Cimentulc,ulntm·i.re rapida este numn! eu foarte .pu~in mat seump dectt cimentul obi~n!uft, fap.t 'Care explicil extinderea IUtiUzadi lui (In Marea Britani:e, timen~:1.lJl ell intawire l',£lpldl1 ['eprezi:nJta oieca 10-0;0 din producUa to,talA de eirnerit). Tinind; insi1, se'aml' de fapbul ca dezvoltarea .rapidS. a rezistentei Inseamna 0 viteza mare de eliberare a cMdurli, cimentul Portland ·.ou lliUtri.re rnpldA nu trebule Iolosit pentru cc)n~tl'-uctii oaranecesita \Vurn:a,re in blocuri maaive sau cu sectiuni mari, Pe de alta pat.te, pen1mu eonstruc .. ~i~ in :condi-\ii de temperatuni joasa" Iolosirea cimerrtului care elibereaza cakilUd'a cu vi-teza n'ln~'Q .ar putea fi 0 masura de sigul:'£lIlla satisfacatoare hnpotriva perioolulul de inghE!t timpuriu.

2.4. CI1\IENTURl POttTLAND SPECIALE CU INTARIRE RAPIDA

Exista cHeva ,scrlull'i de ci.ment de fabriootie $pe.d~):Ui. eu intul'in! foarte iOOpida. Unul.dintre 8IOe'stea, aqa-nUlmitul ci,ment Portland cu !nt4rlr.t extrarq,pid1i se obtine prin maeirnru:ca impretma (l Qlor:UiI'ii de {;'laid u {!u dment PotUaniQ OU in,tArire l1'B..pi!dci. C'Anutlfttea de dorun! de <.:Hlclu nu

.. Olm(lnt TUM dupi'l nomenelat'urll din Romania.

67

trebuie sa dep~ealiCa 2%. mrtruIc1,t cl()I'tlWa de Qaildu esse de-Uc.veseetita1 ~te. 0 probl~a ge im~~ntii vit:al~ oa cimet;ttul ell intiirireextraDapid~ ~a fie depozltat 1.~ condltll. de ~edlU usoat ~l sa fie folosit, in general, Intr-o luna de la h'\TEtma 1m de ca·tre fabrica.

CimenM eu inlijJ'E:'e ex,wartllpid,4 este iOOica.-t pentru betonare in condi-pi d~e~lima ~, ,sa,: cind este n.e.cesarr sa se Qbtina oreztstent<i superioaca 1;\1 foarte timpu.(le a betonulu! atunci cind esta conteaindiceta folosirea ciman-bun aluminos. Rezistenta cimentulul ou 1ntarr1re- extrarapLda este ell circa 250/0 supe-riOOll.,a ['Iez:ifltenveicimentu1ui au intarire rapiJda dup'a, 1 sau 2 zile, 91 eu 10-20oj~ 18. 7ziJle dre la tlltJn~e. Timp.ul de priza a ~m~n1JU.lui au lI;:tarke extrarapida este seurt ; in funetie de temperatroJra acesta poate 11 de 5 pina la30 minute astfe1 ,ea. turnarea rapidA a cimentului este 0 condltie esentieHi. Con:tr~ot;ia este mai mare decit a cirnentulan Portland Quinta.-rire r9IP~da.

Cind nu se dispune de eiment au inwire exti'ar.apida, se poate folosi ciment Portland au intarire mp1d~, adaqgi:nld penm. aooelerarea vitezei de inwk'e Ql_or.ura de oaleiu imeiliat ihainte de a amesteoa betonul. In aeest oaz, elorura de calcfu aJC\ioneaza ca un accelerator : efectele aces-

teta sin] discutate latpag. 92, '

:Uri r.a:1~ tip de ciment en prop:ieta-p. de int8ltire :foall'te IN\IPida este ~anumitul ozment Portland cu rezistentiiridicatii ultraUmpurie, existent pe plata Marti Brirbanii. Acest ci~ent nucontine adaosuei; dezvoltarea rapi.da. a rezistentet se datoreaea @l·adrurlui foarte ridicat aJ. fine>t;ii cimentull:ui, care este eupll"insa intre 700 ~i 900 m2jk:.g. Din aceasta rolllu:ta ~i con-p,nut\l1 de gipstreouie sa .fie mai mare (4% exprimat ca 503) dectt cimenturile care sint confoa.:me ou B.S. 12 : 1958, dar in toate celelalte privinve cimentul Por.f;J:and en rezistenta ridicata .ul'tJootimpwrie satisrece cerintele acestui standard. Precizam ca Con;~i:I1Juitlll ridioat de gip~ nu are un etect daunat0r asupra constantet volurnului in timjp, dsoarece el se

consuma complet inca. Ia primele :rooc-p,i de hidratare, '

Acest eiment se fabtica . prill sep ara rea fra<iit~nii fine din cimentul Portland cu intarire I',apidA tntr-un ehitriator de aer tip cielon. Datorlta finetli sale superioare, cimentul Portland eu :l.'e2isten~a lriidioata ,ultr<litimpurie lal"€ 0 greutate in glrBmrarlii· mica. 91 se degr-adeaza (J.'1apid ~a expunere. Finetea lridicata Ii confera eapacltatea de a se hidrata rapid 9'i inconsectnta de a elibera caIduI1a ell vitezel mare in primele momente 9i au 0 dezvoltare I'EIlPida 6 Tezistentei. De exemplu,l8cel'>ta ajunge dupa ;16 ~i respectlv 24 ore la JI'ezisi-enta pe care 0 capata eimentul Portland C'U iniarire rapida dupa 3 ~i lI.·esp:ectl-v 7 zile {2.35J. Este 'arlevl1'rat, insa, ea '-chipa _28 de zile sporn! de .rezistenta -Ia acest -dmant e~te mic. In ta:belu~ 2.3 sint ara~ate v.alorile c;:tracieri,"3ticeale te2i:stentei be.t()anel~n· .prep:arate eu ciment .Pol,tlarW -ell. rezistent.a ridicat.a ultratimpurie.

Cimentm.a -fost f61osi·t on succes la num~'l'O'{J]Se ,con.<;truotii ~a ·care pretensiOUB!l'ea timptilt;ie sa'll punereain f1lllU:-p.une hnedtaUi sln.t cerin~e impe'lioase. COn.:bpa;ct,ie ~i cmgeo:-ea lenta nru sint mult diferite de cele ob~inute ell alt-e drnentmi Portla·nd daca proporWle ames-vec-ului sl_n,t'acel~ [2.36] ~ c<mi,paratia in ee€a,ee prl'Ve-~te curg.erea l~Ilita tJ:le,buie f~uta pe paza acel'llia~i roIpQr.t efort/l'ezistehta {v. paJg. 350). T,rebuie suhliniat, Insa, capentlI'iu ace1ea'~ipro;pQI'tii al'e- am-esbecu:l:ui, ,foJo&ilrea cimentului Portland ell rezisteu\;a_ ridioota 'U'lbratimpU'rie conduce ill 0 lucreblli1Jate mai sloo'a.

~ Absoatbe. vapod de apa din 'atmGsferA, la ternperi:ituri ~orrpa,le.

Cimentul Portland cu ["ezistenta ridbti1 u1 L.ralimpurie este comerclalizat cu denumirea de Swiftcre-te.

. Un eiment eWQ mai putin. fin este clmentul Speed fahrjeat prima data -in Belgi-a ~i care, in preient, se f,abrica ~i in Anglia. Aeesta nu contine nici un accelerator si ere 0 s'\.JtP1".adiatii specifidi de 450-500 m! /kg.

Tabelu; ~.3. VaJorl Upice /lIe rezlsten(:ei unul beton 1:3 ptepil.rat CU clment Pcrtland CD rezistentll ~1~lcat1i I,Iltratlmplirie [2.35]

Vlrsta'

10 26 34 57 59

IJ:czlsleritn ·11l. eOlnprcl;iu1Hi _(In; llfNtm') Ja. un raport lI·p!V elm ent de-.

0,45

0.50

0,40

7 22 30 52 57

12 33 39 . 59 02

8 ore [6 ore 24 ore 28-7-ll.e

1 an

lneercarea standard cu ouburi de morta!r vibrate indicarezistente de circa 28 MN/m2 [a 1 zl, 48 MNjmill;a 3 zile §i 68 MN/m2 'La, 2-8 zile. Cimen:tul Speed este inidica.t pentru betonari in OO!t'SW iernii §-i penbru ~uor4rl urgente, cum sint lrepaJ:a~ii'~ dzurruiri, cime--nt.iitride sonde s.a,

In unele tari, de exemplu, in Italia §i Suedia, S8 frabrlca cirnent eu retis.tenta ridiootii extrem de timpurie prin ardere duibla in cUipror.

. Mai iflrebuie mentionata ''inca 0 varietate de ciment cu rezistent4 timpurte foarte mare. Este verba de ~a-numi,tUil ciment eu prizii reglatlf, care a fast in·tiod-U!S in S.U.A. Aeesta oonsta in esenta dinte-un amestec de ciment Portlanld. ~i fluooQ .... a1~inat de calciUi(Cl1 'A7 CaF2) au un lntirzietor de priza adecvat. Tic:tpul de prlZB. raJ. eimentului poate varia Intre 1 IIil 30 minute. f?i este controlat, in ±:imJpul rahricBrii. Rezistentafiznpurle care se dez;voHa inciment este controlata de continutul de- fluoeoalumlnat : clnd acest oontioot €s,te de 5% se rrOOlizooza. 0 <TeziS.ten~a de-'d:roa 6 MN 1min decurs de 1 Ova; Ia IUn wnl\inut de 50% rezlstenta lajunge- 11a 20 MN/m'J tot in. deours de 1 'Ora. Aceste v-afro·ri_ s-an determinat Ia un amestec cu un

dozaj de ciment de 330kg/m~ ; valorile ulterioare alerezistentel sint aceleasi ca *i }a cimentul Portland de OOza.

2.5. CIMENT PORTLAND CU CALDlJRA REDUS,", DE HIDRATABE

~terea temperatudi in interlocul unei mase au'an de beton, dateriM.ciilldW'ii dezvoltate prirr hidratarea drnen:ttrlui, 'Poote cond'l1ce In 0 l'_isutare pronulttutii (v. pag. 316). Din ·ar.eusta cnuz4 este nece.qnT' sA se 11mite-ze viteza de dc-galj81re a ealdulI'ii 18 dment-urile -care se folosesc 1n const~ii oons1:4nd din mase. mad de beton, ·astfellndt cea mni mare parte u cdld'ul'ii 1;lit se pOiltA dbdpa Ifi sa ·re.zu1le 0 et~lflere mie-A de wm~pt.llrt'l.

Un cimentavjnd I() astfel de viteZ'arni:ca de dezv61bc.1t~ a ca:.tdurii .a ~ost produs p~nt.l'u a fi folositIa oara'jele de greutate de diilUe·nsiunimari m Staxele Unite, si este cunoscut ca ciment Poetland ell dildura redusa de hidratare (tip IV). S.tand~ul britanicB.S. 1370 : 1968 'iliimlteazabaldura de hidratare' a .ac'€Stui ciment Ia 251 J/g (adll¢a, 60· caVg) Ia 7ziJe ;~i

293 JJg (70 oal/g) la 28 zile, .

. Limitele continotulut in oxid de caleiu, clUipacore<c'via pentru eel combinat (¥U sqj, stat

CaO ----------~~---------- ~ 1 1,0($;0,) + 1;:<!(AJ.O.), + O,5f(FezO,J

Continutul scazut de componentf care se hidcateaza eel mai repede C~IS.-!li C3Al.cdut'El Ia 0' dezvoltare mai lentaa rezistentet clrnentului cu dil~ aUil'~ r~-clUISa de hidrataee in (.~mpaX'atie cu cillleptu!l Portland obisnuit, . ~ar rezi.~t~llta finaHi nu .este afectata. 111 orice caz, pentru a se aslgura un .ritm suficlen] desporire a rezlstentei, suprafata spedfi<!A a cimentulul trebuie sil fie de bet putin 320 m~ Ikg, .

Existii tji un ciment 'PJO,l't\l~'nd de zgu'l'ii cu cllil.id,Ulra tedusa de hidratara

(standardul britanic B.S. 4246 : 1968). .

I:r: un!le CUZ'Uli 0 rezistenta .timpurie Ioarte scazuta poate fi un dezav~ntaJ; dm.~c.est ?1otiv, in Statele Unite rse produce ~ un asa-numit c'/,ment. mod1.·ficat StI:Pll.~. l~). A:c?St dm~nt. (:?m bina In mod reusi t un rrtm d~ dezyoltare ~a cald~Ill Intrucitva mal ridicat decit eel el cimensului O'U calJdura reduea de hidratare, ell un ritm de spcrtre a ~'ezi'Stentei similar eu eel al clmentolut Pcrtrand eblsnuit, Cimenajl modtf:icat se recomanda sa f~e fol_?Sit ~~ construetii la care este de dOlr'it 0 eliberare rnoderat de lenta ta dil~uru Baal. pentru oazurile in care constructia este SlUJPusa Ia un atao su~fat~e moderato Acest cirrrent se Ioloseste ;pe slCaora lalFc-a in Sta-

tele Urute. . _q

. ~imenuul anodificat .. GU no.ta\ia Tip II, §i c;imentUrI 0\1 caIdura .redusa de hldra1ia[ie (Tip IV) slnt descrise In .standardele amerleane AS T M C H~O-72. .' ....

2.6. CIMENT REZISTE;NT LA SULFATI

<?inJd lS-rau ~iscu.tat'rei3iCtill:e de hidralal'e ~ drnentuwui, in special .priza s-.a facut a:e1enre 9i la r~actia dintre C3~ l1i gips (GaSO,.· 2H~P) care duc~ \'a fo.rma!rea de s;ulioalurninat dec:a.lciJu. In ('irnentul intatit, hlrltoaluminatuI de 'cak!iupoate sa .reaotioneze eu () sara sulfaUcii din mara bet<)Ooului intr-un mod .similar, aju:ng1udu-se ,1a un SIU!l.foaluminat !Carese formeaz:a in .reteaua pa.<;tei de chilent hidratat. IhtDucit ,cre~terea in volum a !azei sO~lde este'de 227Q/o e1ceasta va duce La dezintegrarea treptataa b.etbnulUI. Un a1 dtlil'E!a tip de (teaoij,e es~ schilllbul de cationi rnb'€' hidroxidui

de caldu ~i Gulia~i, care conduce ,1a formarea gipsului eu 0 ore~te~'e in volum u f .. }zel GoUde de 1240/0.

Aceste lre.ac~ii detarmlnaasa-nomlta cOnJif,hllw :mIIif1tk:a. Corozlunea 'suUatica este mil1t aceelerata de alter-narEm mndilHlot· de mediu intre timed si useat, cum este, de e.xemplu, oaeul unci constructi! marine din, sena afectata de jilux si !reflux (v. cap. 1).

Remediul Gonsta tn folosieea unui cimen;t cu un continut redus de, egA; un lastiel de clment este ounoscut Stub denumirea de ciment Portland re.zi8.tent la sulfap-i, Standardul britanlc pentru acest ciment, B,S. 40~7 : 1966, prevede un eontinut.de C3A de 3,5%, Fine'tea mintma a. acestuiaeste de 250 m2jkg. In celelalte privinte, cimentul. re;.>;istent Ia su1f'ati trebuie .sa fie: conformcu standardul B.s. 12 : 1958 pentru cimentul Portland obisnult. In .s.U,A., ~imentullrezisteIl!t la swai;i este ounoseut en clrnent de'tipul V si presea-ipriile pentru condtttile de calitate runt 'oup1in!l~ in A.S.T.M. St,an!d!S(J"d C 150-72. Aces:t standard lhrniteaza cQn~ill/Utul de CllA Ia 5Ofa: ~i pune coriditi1a ca continutarl de C4AF plus de doua 01'1 continutud de CaA sa rill fie mal mare de ~00!0 ; co-ntinutul de MgO este limltat

la 50/1i. -

Bolul lui C"AF nu este desLull de clar. Din punet de vedere chimlc C4AFar fi de asteptat s.a formeze s:uUoo.1uminat de ea"lci'u precum ~i sulfoiea:ita de oalctu, ceea C'e 'ar produce 0 expansiune. Se pare, insa, ca actiunea sulfatului de caleiu asupra eirnentului hidratat este cu atilt mal slabili au dt este mai .mic rapottul Al203 : Fe20il. 5e forme'aza' niste SO,liU~U soU de -eare -sirtt expuse latin atac ·rel'arl:5.1V slab. Ferita :tJetl'aealcica. este chiar mai rezistenta, pwtind sa formeze un strait protector pe alUtrnil1'atul de calciu [2.6]. Deoareee confinntul de Al103 din materia prima nu se poI3Ite reduce, sa poate recurge la adangarea de Fe203 la amestec, in asa .f:el inctt continutul de Cl,AF s~eteasl2a in dauna componentului CilA [2.7].

Unexemplu de' cimentou un raport Al~03 : Fe.103 foarte rnic este ctmentul Ferrari, la fabricarea caa'ufa 0 parte din aa::giJa este 'inloouitl1 cu oxid de fiew. Un cirnent lafsemanciitoll: se produce in Reipublica Feder.alii Getmania ell denumtrea de Erzoimens. Pentru acest tip de clment se rnal foloseste denumirea de ciment de m~ne1'eU de fiet.

Con~inufbuillrediU.!? de C3A ~i continutul relativ redus de C4AF din otmentul rezistent Ia sulfati inseesnna dl, implicit, aoesta -ate run iOon\inUJt rldioat de siJi~i, .~ee-ar ce ida,cim,enuului rezistenta, dan' din causa eil. 0 mare prQPo.t1ie din silicati este reprezentata de C~ rezistenta timpul'iees,te scazutA. Ciiidu[ .. a pe care ,0 dezvoltc'i clmentul resistent La &ulfa~i nu este ou rnult mal mare detit 008'ea a eimentnlul en c:a1dma redlUsa de hld.l'atare. Se pate, decl, ca cimentul :rezlstent ila sulfa~i este, teoretic, un ci:ment Ideal [2.1J, dar dinoouz,a unor ce.rin~e spetCiale pentru compozi\ia .materlUolf prime fol:osite la fabricarea, lui, &Ce5it cime-nil; nu poate fi produs pe scad largal1i ,1a un cost !l"ezonabil.

2.7. CIMENTUL PORTLAl'olD CU ZGURA DE FURNAL

AlCest tip 'die qirrtent se £arbl'iqii pdn macinUirea in lamesi:ec a dlnchel'IUlui de 'Ciment Pmt~and cu zgulnl de fUrnal goolliWata, propor~la '8cest'eia din u.rma ned~~ind 651)/0 din gre'Ultatoo amestecu'lul, 'COnfOrm pter.ltlrtptiUor B.S. 146 : 1958.

ZgiUl'a este run d~eu l'e'wltat din fabrlcarea faMe! de £,urno:l, Pl'ooes ~ln .O<lre re:lullil f1~' $l ",gul'A In ,p:t!opol'~U aproxlma.tlv egaile. Zguraeste

un amestec de oxizi de ealciu, siliciu ~i aJlUlUiniu, adica Ide oxizi din care este cons~ituit cimentul Portland, dar nu in. acel€$ji proporW. Desi nu se pot da iniJeTvale de valcri, se pooJte men1i'Ona. 'c:a 0 tgurii cortSiQeIN.-tii ea SICltisfacatoare rare Utmarroarea 'oompozitie : 42% oxid de oalciu, .300/0 bioxid doe siliciu,.190f0 o.xid de mlliminiu, 5% orid de magneziu !}i 1% ~lpal:ii.

Zg<1.llra: de fuenal vmiazli f'iOOCte rnult in ee prfveste eompoZ'itia ~i structura fizica, fllIDCtie de proceidecle de elaberare afonbei :;;i de modul de Ifaeire of! zgurei. Pentru a fi fOilolSita la fubricarea cimentului, ~um trebuie racita brusc in asa fel inctt .sa se SOlidi,fice. ca 0 sticla, cristalizarea fiindin mare masUira ~mpiedicata. Ace~ta a:-aci:re .tapida on qp8 eonduce, de asemenea, Ia fragmentareamatertajului in granule,

Zg\.l.OO poaee eonstitul un material de eirnentare in diferi<te forme. In primul dnd ea poate sa fie f<JIlosj.ulimpreuna au caleaeul ca materie prima pentru fabcI6area clmennilui Portland normal. Clineherui prepaeat din ,acoeste' materiale este foJ.osit adeseori (impr.euna eu zgufa) Ia tabticarea clmentului Portland cu zgw.ii.

Cimentnl Portland cu zgura l"eptezinta a doua uttlizare majora a -z,gurei. Se obtine prin Jntroducerea zguril uscate ~i granulate, Im_preuna eu clincher de cimerrt Portland, Intr-o moara, ada'l.1lgindu-se gips, cu scopul de a regla priza,

Cimentul Po:rtl:a:nld ell zg'Ura se fabrica in Scotia de multi ani. In Statele Unite acest ciment este eunoseat sub denru;mirea de clrnent de tipul IS, desoris ill A.S.T.M. Standard C 595-72, Se .rnai folos~te in 'R~ub~iea Federala Germanla, ou denurrrizile de Ei.senportland (oontinind piua la 301t/a zgura) ':;;i Ro,cho/en- (intre 31 ~i 85% zgura). In FJ'Ianta oele mal cornune cimenturi de acest tip sint cirnent metalurg'ique mix_te (eu 50Vo zg:ura) ~i ciment de haut fourneau (oontinlnd intre 65 ~i 75% zgruw~), 0 perfec~onare a prooesului de fabricatie a aeestui. cian~nt a fost Il'e·alizata in Belgia sub denurnirea. de Trief process. in care, zgura granulata macina.ta in stare umeda se introduce sub forma. depastii direct in malaxoeu] de beton, frnpreuna ou aime.n.t Portland ~i cu pie1!ri~. In fe1u1 acesta se elimina operatia de uscare a zgudi, iar mactnarea in stare 1.,Imeda conduce Ia 0 fi.nete supertoara celel oibttnute prin macinaxea in stare us ca ta, la aeelasl COIL-

stun de energie. .

o varianta folo:sita in Angl.ia s-ub denumirea de Cemsaue ~i in Africa· de Sud subdenumirea de Slagment este un proces in care zgura gl1'anulata, m1iclootii useat ~a aceeast finete oa qi cimentul, rse ·adauga [n betonlera ca Inloouitor partlaJ. a!c-4_mentll[ui Porbland i in Ielul acesta cimen:tu:l Portland eu :zgul'a se :fabridi in sit;u. Oa qi betonnl preparat cu ciment Portland eu zgura, betoruu:l. Cemsave are orez:isten¥'L tUl1Jplllriemai mica dedt tatunci cihd se- falos~te numai ciment P01±1anki, dar 'In ,Uiltimele stad.il.·a1e ro:atudzarli ajunge la Il"erdsteute eel p.utin egalte. To~i. la Cemsav(' 1uorabi.litatea es:teintn~ucltva mal tidic~ta, as:tJ'el eli este pOsJhila .eanumtta .re,d·)Jcere a oI'<}.p'Oll"tului apa:!(ciment+zgura) fata de nportul apiljciment al 'llnui amestee de cime-nit Portland 'cu I8!cela~i conti:nut Ide .agregat.

. Natura eJQacta a hidl'at<b-H dmenrtului POittlanJd PU ~UD:a n\l. e~te destu1 de clara. COIDj_pOnentul reprez:entat de dmentti!l Portland se hidrateaza in mod. obi~nuit t!jii se pa'l'e ca hidooxidul de mlc1u ~liberat joadi rolul de

"strarter" p-entl'u hidrata:rea -zgudi granu1late. Hi<:hr>atarea in continuwe a zguril se produceinsa direct, tara sa mal depinda de combinarea eu oxidul de cail.lcl,u .

......

Ciimentul Portland cu ~'un'i este faade Ll~ll\nll'lI1tll,()lr ou clmentul Portlaud obi~nuit :;;1 pres.crip~ii1e ~tal;1.q~dulul brltllnlf: B.8._.146: 1958 pentru fine{e:, thnp depriza. ii CQl1Stan1(fi de velum ·6111t II'l(!c\eul?l. De fapt, fine't_e:.n cimentului Portland en zgu:ra tinde sa fie fl'uperi(Xlra, dar chiar In IlU::(!ste conditii viteza ide inta.nlf'e a lui es1le intrucltv,a mai midi in primele 28 de

zile I?i de'aceea este foarte

Important c,a elsa fie tratat .... 60 r---r----,r---------.,

in mod corespunzatcr : din acest :.€

motiv, .prescrrpjlile standardulni ~. 50 1--l---,f------.6P~

(B.S, 146 ! 1958) indica valori ale 01

rezistentei mai mici decit pentru § oimentul Portland obisnuit. La -ID 40 virste mai.Inaintate, diferenta intra. ~

r-ezisten~ele celor dona cimenturi 8 30 I--hH~~-~:';":':'=':":::""

este mica, In fig:. 2.4 stnt .ara1@.te .9

curbele caractertstice rezisten- 3,20 I-AY----+-----.

ta-tunp. Caldura· de bidJr;atare a ~

cimentului Portlandcu zgura este iii mai redusa decit aceea iB. cimentai- ~10 lui Portland obisnult, asa di primul p.oate fi folos:it in constructi! oare necesita bloc UJ." 1 masive de beton. (Cimentul in acest caz trebuie sa indeplinE!'asoa condltdle Fig. 2.4. Cresterea rezlstentel b{'t()Hndor pl'e·vazuie de B.S. 4246 : 1958)_ In preparate cu ciment Portland de z.II'url\

condltil de clima rece, tnsa, <J.ato- de furnal (i'aJP0rtul aiPa.lc.iment,:O,6) [2,81.

rita. dildurii reduse de hidratare !Ii '

vitezei mcderate de dezveltare a rrezisten~i,cimentul Portland cu zg.urA poate fj expus- degradam; prin mghet, Da:torita rezlstentei foart~ man 18 actiunea sulfatilor, aoest eiment se foloseste [TeCvent la (lonstructil, exp1lSe actiunii apel marine.

o

7

28

91

Virsta, zl!e

2.8. CIMENT SUPBRSULFATATl

Desl nueste un dment Portlland, cimentul.sUJ~ers~1fa~t vafi deserts in acestcapitol pe conslderentul cd este eoastltuit din ~Ta de f'llll"lJal gra-

nulata.

Cimentul supersulfatat se prepara prin macinarea unui amestec COllM stituit din 80-85% z.gura granulata, 10-15% sulfat de calclu (sub formA de gipsars sau:anhidrit) ~i circa 50/0 .clincher de dment Portland. De obi .. (;ei se aduce lao finete de 400-500 m'l/kg·

CimentulsUpersulfatat este folosit pe scara liocga In Belgioa, \lode !Ie numel?te C'iment metallu-rgique sursuLfilN, in FJ"8.uta !?i. in R~bnca FederaUi Gerinania (Suljath'iittenzement). Cr~terea 'gtradul.w de utilizare uapest\li cimen~ qi in Marea Britanie a dusla necesitat.ea elabol'arii 'Stando.rdului B.S. 4248 : 1973. Cimentul pl'ezinta 0. ma're l!e:llStenta la epa de mare ,,1 pe-ate rezista la ooncentra\iile 1l"idicate de sulfati oat'eSe gdsesc, deregru.la.,

in sol sau in a'~le subterane, ~i: de asemenea, este ;reilstent 18 adzll din

1 In !lomAnls clmentul echlva.lent eate denurnlt elmont de furnol,

te.renu!l.'ile in ca,r€ se gas-esc turbii Iji pe.trO\L S..,a constatat ca un beton ou raportul apt1/dment mat rnic de 0,45 D.'ll 5-a de-teri'ot'~t in contact cu 0 solutie slaba de aclzi minerali cu pH~ul s!Caz:ut pina 1a 3,5. Datorita acester calitatl, cimentulsru.pe.l~sulfatat se foloseste Ia turn area tuburilor de: canalizare si Ia ~Qnsbt~lictii In soluri contaminate, desi s-a fiiout ~i ob-

, serv .. a.:tl,a .ca acest ciment este

Tab,eluf 2.4 Valor! "pice ale rezlstentel clmentulul mill putin rezistent decit

supersulflltJc [2.6J ' asa-numitul ciment Portland

Hwj$J~'*1 I,a e(.llnPJ:~5.1\mc (;(IN/m~) rezistent loa sulfa\i 'in condi-

I ttile In care concentratia de

Inc(ll'cMi stnndnrd fncin:('nd's.hll1,(lllrd sulfat ...1,', epa"', e<:.te,' 1 % j{,_ me-

11'" .mortar v Ib~lll pe bctou '" 'I 'I

______ +- -+_____ diul in ca¢'e este arnpla-

sat [2.31]. ,

5-10 C<'HdUl'a de hidratare a

17-28 .

28-35 cimentului supersulfatat este

38-45 .redu~a ; da circa 170-190 J /g

52 (40-45 cal/g). la 7zile

, ~i de circa 190-210 J /g

(45-50 aal/g) la 28 zile. De aceea, oimenbul de acest Up este Indicat pentru constructli care necesita beton masiv, dar trebuie sa Sec ia maSlJ,ri de precautie clnd se toornii 'in apa rece, deoarece viteza de dezvoltare a rezisten~ei estaconsiderebil redusa de ternperaturi [oase, Viteza de inmril'e a, cimentului supersulfatat ereste cu temperature pinii in jurol temperaturli de 50°, dar la ternperaturt mal ridioate s-a constatat t:a'se comporta anormal. Din aoest motiv tratarea cu vapori La peste 50° nu 'trepuie 'l;lpJicata farii efectuarea unui test prealaotl. Mai este de foout. mentiunea ca, cimentul supersulf'atat nu trebuie emesteeat ell alte cimenturi.

Psstrarea in apa. timp de eel putin 4 tile dupa tnrnare este ,0 conditie esentiaHi, deoarece uscarea prematura eoaduce la formarea unui strat superficial firiahH sau pulverulent" Indeosebi in perioadele foarte 'Ciilduroase, dar ardincimea aoestui strat nu creste in timp,

CitnenbUil supe.!(SuJf<Ci~tat se C.Om.bimi chimie ou rnai !l11lulta apa decit este neoessea pentru hidratarea eimentului Portland, astfei ca. betonul nu trebuie sa se !prepare cuun raport apa/droent mai nnic de 0,4. Amesteeuelle mai slabe de 1 ; 6 nu sint reoomandate. Cre!1terea 'l'ezistenljei 1.a 0 ore'1.tere a ,r;a;~l"tullUi alpa/cimeTht s-a dovetiit a Ii mai mica dedt 1a alte dmenturi dar, tn1lruclt dezvoltairea timpurie a rezistenlei depinde de calitat.ea zg,urii utilizate la fabrinarea cimen1::ului) asle recom.endabil sa i se tieteirn).ine caiMCteristidle de rezistenta iriai~te de a Se fbl~i. Valoll'i[,e iCaralCteri!5tipe ale a:ezistentei pe da·re ,i.e poate 8'ting,e acest ~irn:ent sint date in tabelul 2.!l. De notat :ca pen-too in:ceJ:1G'all'ieia. betonulu.i, standall.tlul bci,tanilc B.S. 4248 ; 1973 prescrie Uri r.arpcxrt a,piijcimen.t de 0,55 in loe de 0,60 folosit 1a alte cimentuTi.

ViI"lu

1 28 35-':4.8 38-66

'I zi

3 '4ile 7 zile

28 ~ile 6 luni

2.9, CIMeNTUBI PORTLAl\1D CU ADAOS DE PUZZOLANA ~I ClMENT eu TRAS

Prima dinke aceste dQ'ua denumiri se da amestecruui de ciment Portland §i puzzolana,.

Puzzolana est-e un material natu.ral $8JU artmciiliil contilliml. bioxi:d de sHiciu 'h'l.tr-o lonna Iteactiva. 0 defi:nitie mai eX!a'ota, data an A,S_.T.M; Standard C 618-72" descde puzzolana ca un mat-erial silidos sau silicios

74

.. , '., 'U 'e luat ca atare, nu are sUrU U!f'L! U (·i~pud;ta.te ~lca de u !;}J. al:Ul11mo~, c ~ '. f " ~ f"d·vi7..a.ta. /'ll In pl'er,(,Il~a ,l,lmldltMu, 1!'eactlo ... cirnenta, ~'Il:' care, l;n "or~dula Idfl 1 1 ~ la temli1Al'lIl.U1l'il normals, fOl'mind

neaza chimic eu h,id1'OJo' ~ ·ca:Clll . ,.- '. , '. ' f,

.. ,., " tOt' d cimentare. Este fO!liI~le IIl1,p01tantca !puz7.o.1ana

COm.PU~l ell proprie a ,1 e , ' . .ilicet t. s; "e sa fie in stare findhrizata pe~ttu di numai atune] :';\1 cea poa e Sa H

combine ell hidr'oxidul de oalciu

(eliberat prln hidra:tarea dID.ell.tu: lui Portland) in prezenta apei ~l ~~ I'orni:ez;esilioati de calciu stablli oare a:u proprieti\ti de c~mentare. Cele mat comune materials fo~o: site ca tras sint : cenusa vulcaniea (puzzplana Pl'opriu-zisil)jpi~h'a ponce, ~isturile silici.oo~ (opa:n::e) ~i chert diatomituloal<;mat, arglla ~l,r:-;a, c.:~~~a de tel'n'loce:hh~ala s.a, .'\ceasta din urma este poate. eel mal cornun tras ·artificial. Parhcu: lele de .cenusa , de termo~.el'ltl'alE:l sint de forma sferica (ceea ce 1'e'pl'.ezinta un .avanta] pentl~u fo:ma-

reaame5te'cului cu ,apC!) ~1 a~ Flg, 2.5, Cre1'1tetea rezisten,tel betohulul

aproxlmativ aeeeasi flnete ca. ~l preparat cu c~ment Po.rtland ~i eu ccnuljt\

t:imentul, asntel CR silicea i-e.actLOt- de termoc-entralii, [2J.I].

ne.:'1za usor. In ceea ce pnves e

111asmrLe in general este de notat . t r t" d' (:8. ~iUce~ trebuie sa he In stare mnoi'fa, deoarece silicea errs a tsa a pose ,1;\

o re,activitate foarte sdizuta. ,. " .

Asu ra cimentUil'ilOI' Podlan.rl cu was nu se po~te fae; o.aple<:!lellC

li~toare pentru ca viteza de dezvoU,al'e a rezlsten~el J01 daplnde, gen~l'a.te • de acti~itatea tllas.ul.ui (puz,zolanei) Jaa;re se folos,e~te, Iar

P: d: a1t~arte, de pl'oportia de ciment Port1anrl. din 19.,m~tec. De ~egul~, ~., t c·lD1en~"I·l1.· banilta 'rezistenta lntr-un nt,m f08I,te lent, din oare U1sa ·aces e ,~,~I ,t'.... ' , , • , • delui 1- d . rezlstentu

: -, , eeesita 0 perioada de tratare relativ III e unga a, :al .", L

('?~Z~, n ...., a:orlmat.iv '8Joee~i eua cimentU1ui ~odland obl~n'uit. fmala a 101 e$.W ~, 'b" -1"" .·'tid pentru un iClment de lOeest tip, j i1 fig 2 5esteredata 0 OUlll a cara!L',·ellS ' '1 Lc) tat

1~ A.s.T.M. Stanuaird C 595-72 cime~tul cu_ tras ~pu.zZ() an .' no,.

. t d t' pU'1 I P .",,"'" limite Ie 00, 11 tmu, tulUl, de b'as prescrise ~n tL e

('a Clmen ft JJ.. ,"""'." • ' t 1","0.-8. adivltA~U

15 ~i 400/0 din g~'e,~,tatea c!mentulUl in total. _Te5, e_e ....... -~ .

l'h im ice a tJ.1asultu .smt date In A.S.T.M. St~ndall~ ~113 ,72. ,.,. . .

,A deseori ci..n'l.enturile eu tras pot sa be mal leftUlltae,deClt .t~~~nen,h~'lUdll~!e J-"; , • d' ',. alullor avan ' 1 cons ~ ~ : ",Portland iJ!>e c,~r: ~e In!OPUl~~ ~ dPr;fCIP It ' 'e a ca1durii. Acea!S.tii oaHU-1ll.: larea lenta, a'(h~a .m Vl~~Z~ 1: .. usa. e· f?!ZV:? ,Ell, sit! mase mari, into-

It 101' Ie face .~a fie IUbhza~ lacons~~:~;~~~e~Ul'ile eu b'as prezintll,

d~~~~~ln~~tl~ ~~riaa~~~~i~~:t~t~ :t:C'lil ~u'lfa~ilbl' $i 'a altQi" {:~\iVU agel bnl\}l

.' " " it '1' ca ele se {;ompo.da fOn'l~Le va,!' 0., ,

disbl"li.lit~Hvi. NlJ. t'rebuie sa se ~ 'e, nsa, , d b'l ~a '()fice tras sd fie testat atlt in aine cit ~i.in ra.u, ~i lea e~te it~a[l ,.a 1 , e tul c[u'e iriainte de· 0. se folCisi in (.'Ombma\lSeu.Clment g.au IOU agr ga

\It·mead. sit seJ.vE!lascA 18 0 con'SWu~tie Pl'Op).'~u-zisa. ,

C1n;d traruil .u:rmeaza sA He folosLt co. tnloouitor lp8ll'ti.al a1 c.imentulul,

Hlund utit citn:entul tit '11 t.t"Bsul se dozeaz" sepurat Itl se .(I.mestecA. au

40

~ --1---"'''-_.'-
J. ~ .. -I'"--~' . o'
r/- I"I_ B!'lon dE" elm!'n!· Por1Lana 'OOll"l,l11
Beton de elmen! Por.tlQ,nd ,cu
.c!'nu~O df' t'ermpcentra!O, .. ___
.Cillndril ~l Corolt',df' 15,0" 230 mm
Inc~core <IP din 1mbraCamin~ dt'
150 ,,300 mm dr mud ~ i~lsl n(e.
-- -_
E 30

.....

Z ~

.20 c

~.

~ 10

N

£

o

2

3

Virsta. oni

~ t.Or--,-----r---- ~C'-II'I-E'I1-t-p-Ot-t(O-n-d- . ......,

i 35r---r-==::::::~--~--~'-::~::'='=='==~·'.

1I.I~30 --

.~ , ,k'%::: p'

~25v.:/

E8', 20f7/'----~T-~~~1__::::_;;__;:__~~:____~__j 30',. din greiJtgle inlO~lji\(lcu:

.£ 15 1"---+-------+,--- Cenu~O determo-

CI!r'ltrcilo;i d

C 10 --- irs! dio!bmi!i.c ~(Clnot ,

Qj

'iii

'N 5,--t----+----~~ _ _____I

&

~~8--~9~cr~----~1~eo~,-------------J 315.0

V'Irslo (scar(!l log), zi!e

'Fig. 2.6. :IDfeci1ul inlocuirli 'iJa:rtialea Cimeri'tuiui Portland cu tras a.:Sw:ra cr~tciii .rezistoentcl betonul ul ,prepa.-at cu 167 kg ,materia] de ejmel'ltare" la un "lnetrLl

cub Ide beton [2,31], '

C " • Dupl'l. standardu], dln 1972(BrItisl~ Cod.e of' Praetice for the Stl'\.l'ct11rn! Use of

, oncrete CP 110 : 1912), acestcon\inut £lsk de 4Y~ , , , , . "

necesar sll se adauge was in: Iccsa se .inlocultmcil H. frl1c(iune de cimen t cu tras, De e:l\:emp1u, tCihd se fQI0$'~te cerp,.Uila de wrmocentl'a~A~ pu-lverlz£1t4 in amesteeuri slabe, atunci palate sa. fie necesal"" ooarrtltate deapr{lape 10.0 kg de -bras pentru a inlooui 50 kg ciment : la arnestecuel gras~',ace.astA ¢.antita,$eestemrai miea, DatOiI"ita faptu,1ui. iCll formareacontinue a bidra\1l9I'" duee Ia utnplerea, pori.iQr; !prroum liii datot.itil !;:IJb$entM v.ar,u1ui nelegat (ea~re poatefi spalat), in1ocl,J.h:~aPart1alaa. cirrtentWn:.Ii Portland prin tra.<; reduce permeabilitatea betonului ; secuaosccasud '''lind permeabtlrtetea

s-a redus de. 7 pi:na; Ia 10 orl [2.:37].. .

'I'rebuie sa setInaseamA.de faJptUl ca d~lfuEisui poote sa fie rna'! ie,ftjn d~t eimentul Portland; folosirea, ill $antier a. unui -o;:na::terial i-n !plIUs (.in special a unui llTI~teriJa1 extrem de fin), dues la cresterea ~tu'lui,Pxin llm1!8JI'€, trasurile se: folosesc, in general, mat mult din eonsiderente tebnice dedt economice.

2.16. CIMENT ALB

Din oonsiderente arhiteerueale este neeesar uneori ca betonul sa aiba. culoare ,alba sau (indoo.seibi in t'arile tropieele) sa se :faca m finalo teneulrs jn9ulbtri pastel. Cele IDIa,i bune rezu]'ta~t,e se Qb~ln :folosirtd eimeat alb, bineint~les in arnestec vcu un agreg<it :Hn adeevat si (~a supra£ata urmeaza sa :fie prelucrataJ 'Un ag'l·~g.a.t grosier CO r€lspunzai{cr , Acest tip de ciment pre;zinta, de aseenenea, avantajul ca nru este tPl'ooispus :la. B:pa,rltln. p-f;!tel{~r, deoawece-are un continut roie de alcalii salublle,

. Cimentu], 'Portland aabse faJbrkiJ: din ma:tedi p:tii:ne cu contltlu,tui'i IOiJIrt-e (recluse de oxid de fier ~i oxid de magaeztu. In g-ener-al, se foloseste caolin, Impreuna cu creta S,aU: calcar lipsit€ de impurita~He mentfonate. Drept00mbus.t.h'bU pentr,uQupt:o.r se foloseste ,pac:wra.; penteua evita contarninarea prtljd'l.l'!i,ul.ui de 'ca-tr{!<.'€p usa de q<)it b1..\118, Deoarece nooula:ct1oneazA ca fondant tnprocesU'l de clineherizare, :a.bsentaa'Ce;stuia neeesitA tempe,.. ratur] mai ridicate Inouptor ;penbru a. evita neoesitatea eresterii tempe .. raturii se poate adaugaca fondant mont (flu.'Orunl de aluminiu f;isodt,u),

Trebuie, de asemenea, evitata eentamdnarea iQU :fier a timen'tul'Ui In limpul,m,ii<:in8:J1i1, Din, 'ace$t :m.otiv sefoloseste macin8/re{l. In mori cu bile de siliceIn looul bilelor de otei (prooedeu eu ~ldenta destul de slabA) ; recent au thCeput sase foloseasea biledintr-un l8.'ltaj de nlchel ~i mclibden. L10stul tidieat a1 macina.rii precum ~i al mateeiilor prime care se foloseac !;;iQ ea <,:,liIJ:i;ehtul alb sa fie foarteooump (pte~ul este aproape_ dubluta~ de eel '31 cimentuhiiPortland obi-~nuit). De aeeea, betonul ou elmentalb ."e :foi}ose~te adeseortpenteu finisarea betonului obifi,nuit, dar in aeest caz trebuie sa se dea 0 maee .a'tenti.e.asigul'arii unei legatwri 'Peq""fecte intrecele doua tipu.ri de bet tin. Pentru a se o'btin,e eculoare tCorespunZa:toare, betonul cu ciment albs€ pl'ep!,ll"a.,. de obieei, in ~mle&teouri g.r.<l$e, :t'Iaportul OIpa/clmen't fUnd eel mult de 0,4.

Crnd se car oulori pastel, betonul de ciment alb se foloseste ca!Jazii pentru stratul de vopsea, Culoarea poate fi oh~ihutA ~i prin adau.gare de pigmenti in beto;o:iera., da.i treoule sa se alba grija ea ,pigmeI).tit sQ nu afecteze de!lllvor-,ahii dezvoltaeea i'ezist:entei 'cimentului sau sa lnflruenteze untrenarea aerwlui. Introdueerea de pigmen~l in amesteeul de baton nu <,,6nstibuie- un proeedeu \11,uaI int-f1uclt,este fO(llrtie dlfiCU sll se real1zeze 0 culoare unlrormii 11 betonulul oUiJa in:lO;rlre.

o cale mal buna de a oh\ine hewn de euloare uniforma I;li stabila este dea folosi ctment colorat, care este un ciment alb amestecat intim ou 2 pina 1a 10% coleeant; Indicatiile pentru utilizaeea unul. astrel de ciment special stnt date de Iiecaee f~hrica, £urni~oare. Pentru pigmentii eolorati care se' folosesc in Marea Britanie epeeifioatiile sint date In B.S. 1014 : 1961. Intrucit plgmentii rru slnt Ilanti, la folosirea clmentunlor colorate este necesar oa amestecul pen tru baton sa, tie ceva mai gras decit de obicei,

o propartie ti.pica ,a cirnentului Portland albeste data intabeluL2.5, dar contlnuturile de e,lS ~i CzS pot s}i. varieze in limite largi.

Cimerrtul aU:' are greutatea specifies ceva mal mica' deei] cimentul Portland .oomun, de oblcei intre 3,95 ~i 3,10. ~i rezistenta cimentului Portland alb este mai mlca declt ,a

Tobelul 2.5. Compozlthl mineralogici. Hpiel pentru ctmentul Porlland alb

Coruponentul

'1 GontJi111t, '%

51 213' 11

I 2,0 0,25

celui obisauit, dar ell toate acestea indeplineste oondltitle prescrise de B.S. 12 : 1958.

Despre chnentul alb alumlnos se dlscnta la pag. 81.

2.11. ALTE ClMENTURI PORTLAND

Dintre numereasele cirnenturi destinate unor utilizii.ri speeiale trebuie sa mentionam cimeniul. antibacterian. Este un ciment Portland amestecat intim cuun agent antibacterfan care impiedica fermentatia microbiol'Ogidi. o astfel de actiuna baeteriana are locpe fundul bazinelor de beton, din fabrtcile de preduse alimerrtare, unde spalartea cirnentului de cake aeizi este ·um'l~ta. de fermentarea bacteriana in ,prezenva amesteoului. Cimentul antibacterian se mai Ioloseste cueezultate bune Ia constructia bazinelor de inot,a bailor publice ~i aaltor amenaja'l'i simalare in care se gasesc bactern sau ·ei·upel~i.

Un ~lt ciment' special este asa-mimttul elment hidrofob, 'Care este expus foarte putin, deg1radarrli cind este folosit pentru bazine Incare depozitarea in conditii nefavorabile dureaza 0 .perioada ind:elungatii. Acest cimentse obtine prin adauga~a de acid oleic (0,1-0,4%) 1& elmeherul

de ciment Portland. .

Se mal P()t folosl .add stearic sau pentaelorfenol [2.10]. Un astfel de adaos imbunatate9te macinarea cllrrcherului, pl'oha:bll datorita rortelor electrostatice care apar ca urrnare a orientartt polare 'a moleculelor de acidpe supraIData parttculelor de ciment. .AJctdol oleic d'~rc1ioneata ell alcalaledm cil'n~nt,iQLiinrnd qleatidecaleiu ~i s'Odiru, rCafe spumeaza, ceea ce duce la antrenarea aerului. Cind sa dwe~te impiedi.oarrea Ia.cestui fenomen trebuie sa. seadauge in tlmpul max:in'atii un 'agent de depune're, cum

este tri~n-butilfos'fu,trul [2.11J. '.

Pmprietatile hidrofobe ale acestui ciment se da'too:esc formaril. 'l,Ulei pelf:cule i~pe:rm¢abile f'a~;;f de ap8 (hirlrofobe) in jurul fiecarei partkule de ciment. Aceasta. peliouHi se (t1Upe in tirnpul rannest.e(:ikil betonului, asifel ca beton-ul se hidratea'Za nocmal, insa rezistenva timpurie este Ql;!stul de_

sdizuUL .

7R

Ga aspect, dmentulhidrofob e,s.te aqmiint\lm' ou dmen~ul ~()I'tla~.d obi~n'lJtt, dar are rnlros de mueegai: Ja prepnrlwe pa.re m.81 fluid deut

alte eimenturi Portland. . ..

Cirnentul hidrOifob nu trebuie ;:;8 fie conlundn! cu oimenturtle nnper-

meabile, de la care se pretinde ealrtatea de tl on un betoneu a imipermeabilitate $Uiperib&ra fa~ de. a cimentului Portland eomun. De me,?-,lOnat eli eiicacitatea oimentcrilor hideofobe este destul de G.ontrovernata.

2.12, CIMENTUL DE ZIDARIE

Aeest clment folosrt la prepararea mortarulul pentnu zidaria d.e dil'ij,mizi, se obtine di.~ madn~re-a: ifo~~ fina a unci amestec format dm.tr-un ciment Portland de baza, calcar si un agent de al'l.trenare a ae"ru lUI , MlU a unui amestec .deciment Portlaud ~i hidroxid de cald.u (vall' Sltl~) •• zgul'd granulata sau un filler iI1~t ~i un age~t de ~ntrenaI'e ~ aeoului. C~menturile dezida.'rie dau un mortar mal plastic dedt Cl;J11.€l1:ru1 P(:)~ tla.nd Q-bi;",:nuit, avmrl, de as ernenea, 0 putere "l'n~i nna:re ~:f;~ a r~~me aJXl~i 0, conteaetie mai mica. Reztstenta lor~s~, msa, rum. mica .d:Cltt a dme~tul~~ Por-tland ob~nuit,in special datorita umn contmut .r~rdwat ~'~ 0e;1, dai aceasta Il-ezistenta' s{Ji;izl;lta ·es~e, in general, un 81vanta,'J' In .ccnsuuctllle de e'1'raPiJd~. Cim.entul de zidMi!e nu trebuie folosit Iii prepararea betcuulul pentru structurl de [·.e.zisten;Vi..

2.13. CIMENTURILE NATURALE

Denumirea de ciment naturalse auribuie cimenbului COO'-E! ss ob~lne prin calcinarea ~i maeinarea ~nei asa-nurnite '1:001 de ?iment" care ,este un calcar argiles continind pina la25% material argilos. Cimentul care resultd este asemanatcr rC.U cimentul Porfland, filnd de fapt inteo:med1 tU' irrtre cimentul Portland .o;;i vaeul hidraulfc.

Deoarece cimentul natural se calcineaaa Ia te!rrliperatw-i prea [case penbru a se sinteriza, el .nu contme praetic C:lS 'Ii, de aceea, se intal'e~te lent. Cimentcmle naturale sinf de calit,W foarte variabile, Intructt nu este posibila 0 reglare a compozitie! prin dozarea amesteeului. Din aceasta ca'llza,cit (}i din motive economice, clmenturile naturale stnt pul\in utIUzate in prezent. De exernplu, in S.U.A. cimerrturile naturale 1'epl'ezlnHI mal putln de 1% din proti-uctia tut'llII'Ol" cimentueilor Pod-land.

2.11. CIMENTURI EXPANSIVE

In multe C'azuri este ['€camatl.dabiUi utili.:oorea ·unui dment care 0'1.1. !:Ie conkacUi la tiscare, lar, in {!azoo speciale, <ihiarse u;rn.flll til t1mpul

iht,a;1i.riL . .

Cimentul expansiv a fast reaU7.at de H. Lossier [2.12}. tn Fl'Sn\4.

Pentl'u aceast1a, L~si.er u fo]oslt'un ames,t1:!c compus din ciment Port'land, un agent de eX'punclsl'e ~i unst£lbll\zetor. Ag~ntul expanl<l!v Re ob\tne prln

arrd~rea. tlnui~est~ degi~, hamdta: §i oreta,. care fanneazi sullet de calciu ~l al,ummat .de cal~1u, {in principal Ct)As). In prszenta apei,acE!§ti c.om~one~ti reacttoneaza ~l fopme'aza, suJ!oamtnat de' caleiu hidratat, re.a~a Iiind iri50~Wi de 0 umflsre a pastel, Stabili?iCftocul, care este 0 zgura de furnal, ·eJ)so.arbe tre-ptat. exeesul de suliiat de calciu §i op~te procesul ~e uhl!fLare., Penbru a obtine expansivitatea dorita, este necesara o propol''t1?nare f.oane.atenta aadaos.~iiL1}T la oirnent, In general, 8 ;pilla 1~ 20 pfLI* de c~cher ~ d~ ,,s:ulfo'alumlll~t" se a.m.esteca cu 100 parti de ennent Portland ~l 15 pan.il de stabilizator [2.6_].

. Deoareceumflaeea se produce nUiIhaja1;i.t timp 'Cit befunrul este umed pastrarea trebuie conteolata cu grija·, ia.t foloojrea eimentului expansh;

reclama prioepere §ie.xperienta, . .

De fap._t, folosire:a ~iI?entuJ~i 'e~m;iv n:u OQ~Uice Ia obtinerea unui b€ton !,f.ara contraotie", ~1!.rUOlt dupa ce Inceteaza pastrarea in condltii d.e uInld~tate se produce ~1 a conbractie, daa' martmea expansiunii poate fi regla'4\ in asa feJ,1:nCfit ea sa egaleze conteactia care se produce ulterior.

. ' Un aU t~p de ~imen! expansiv, numit ciment expansiv cu, ene.rg'ie m(m~, se obtine prm macinarea 'Unui amestee format din clincheride

cim~71t Portland, clincher de ciment aluminos si gips, aprotimativ inpro'porth de 65: 20 l15. Bxpansiunea se datoceaza formarii sulfoaiuminatului de calcinr, oa ~i la ciznenbul realizat de' Lossiea:-,~i ate Ire in 2---3 ziIe de l~ t~~Pe tn c~:fIrwaj. L?--cest tip de cimernt se caracterizeaaa prin ptiia rapida ~l intanre r:apnia, aJungind, 1a 0 rezi'stent;a· de circa 7' MN/'ffi~ in 6 ore' d", la turnare si 50 MN!m2 in 28 zHe. Ci:ment,lIolare '0 mare Irezisrenta la

atacud sulfatilor. .

Un eiment realizat mai recent, care s-a extins mtr-o arsumita maswra la s.cad .industdala,este ~mentul expansi'v tip K faoricat prima data in California [2.38], Adaosurile 'la acest eiment slnt similare eu cele Iolosite de LossieI"da~ s:1e1ctal.r~a matetia~el()[' §i conditlile de olincherizare (temperatu~a maxima de CIrca ,1300 C) a agentulu] de .expandare conduc probabl~, Ia formarea unui sulfo'aWminat de oalciu anhidru (C;,Aa' 80a):

Expansmnel'3! se datoreste fQrm.·arli Qitilioaluminatului de aalciu hidltatat (ettringi9, en ~i ~a cirnentul ~ui Losstsr, daeviteza .:;;l ~arimea e~5iunii par 5~fIe mal Slg,tlre. Un ciment 'asemana.tor ell acesta se produce l;Ii in

Japoma. . .

In l-egattllra cu cimenturile expansive trebuie arata:t ca in practica exista, inca, unele dificulta,l care trebuie rezolvate rpentru a aSigura expa~Siu_n~ :pe care Q reclama eonditiile variabile existente in santiere, ~ c:ermta l.'m'pprt:<l.ntA estE! ca Cao, 80a !?i in special Al20asa devina dispomblle ipentru forma,rea suUoalumin~tului de caldu hld~'atat .La mo.mentu,l oporrtun [2.39]. Cea mal mare parte "a acestui sulfoahlminat trebuie sa se formeze dupa c·e s:"aatins un anumit @r,ad de rezistentii' in oaz eontrw: fO$ de expansi'line se va disipa penbru de:fmma:l'€a b'ekmului 6all"e est~ mea ~s~.re plastk.a ~i tiid 0 fo:rta Dill va mai ,ac\iona impotriva coritl'.aJc~iei. Pe de alta parte, daca sul!foalllli!i:lirtat,ul de caldu hi\dr.atat ctmtin.tia sa se iorm:e0e If.a!pid .uIL interval pre.a]ung de timp, aLuIl:Ci se vaprodu~ o expansiune distrugatOO['e [2.391-

Factorii oareoontrnleaza desf~1urarea re·~ctiei sint prezen¥i Ca:804 I]i raportul dintre slilfat !]ialuminat din pastiL Un fa-eto1f oare oom,plka react:ia este nne~ea dmentu1Ui : 1a un oorrtinut dat de S'ulf.tlt, ou cit finetea este mai- avansatli, cu atit expansiunea este mai mica [2.39].

80

Betoanele c ..... re au cilbat;.i clmenLud eX'PtU1Hlvc au fost .claslflcate de Instltutul american de beton (American COIlI'l'clc Institute) In d6ui1 lipuri ytincipale 12.3,9J : 1) batoh cu GontrQc~lc compensata, anume betonul III eare expansrunea, daca este moderata, produce un efort de compresiune care compenseaza, aproximatlv, efcrturlle de intindere provccate de centractie ; 2') betcneutccompranat, la care eforturtle create sint destu! de mart pentru a duce 1Ja un efott de compresiune insemnat dupa ee contraetia a avut loco Este dar ca ambele qafinitii bllplica Q i;rnpi¢dk:are a expansiunli, de ['egUlla., sub forma armarii, depa:eferinta triaxiale, In /JOe-Vail', nu expansiunea este fenosnenal care intereseaza.. ci efortul de compresiane ce se produce ~i care poate eornpensa eforbul deintinde.re, il'itrl;l.qit, altfel, :&cestea s-ar m·anif~ta ca defol\rnia~ii de iIitinder€ ~i poSibU, sub lonna de fisuri.

Producerea aoestor betoane Ja seara llmitata s-'a dovedlt a fi tncura[atoaee 'lji existd 0 bunli perspecttva pensru precomprimarea ,betonulu1 din eiment expansiv, Mai slut neeesare, ,tot~i, unele Imbunata-p,ri pentru ca aceste olmenturt sa poata .avea 0 intrebuinvaremai1aa.ga .

2.15. CIMENTUL ALUMINOS

.Cautlnd 0 rezolvsre a problemei atacului oonstructiilor de beton ell t:Hn~nt POII'tland de eatreapele care oontin gips, oercetatoeul Jules Bled dip Fral'lVa a realizat cimentul 'em «:>ntinut ridita,t de alurnina (Al20a), ltl .incepucul acestui seeol. Acest ciment se deosebeste foarte rnult, in ceea ee priveste compozitia si unele proprieUi~i, de cimenturile Portland, dar prooedeele de betonare sint asemanateare,

2.15.1. 'I'ehnologla de fabricare

Din insaqi denumirea de ciment aluminos $~U ciment bogat in al,umina se deduce ca este verba de un ciment care 'Contine 0 propoirtie mare de alumina. Oi.mentulaluminos este constituit din alumina Iii oxid de calciu in 'PI'iOpolili aproxirnativ egale (Circa 400/0 fieoare), 1a CQ['e se adaug.G oxizi 1ero:;;i ~i f~rid si pina loa 8% -silice.

Materiile prime care sefolosesc sint calcarul (sau creta) ~i baoxlta, Geologic, bauxita este un depozit rezidual care se f'ormeaza prin .aUel·area ih cond;i.~ de clima ,tropicala a !1.oc;i1ol[' care COh.~jn ah,lPiinh,l, ~i est.e (.'onstituita din oxid de alu.miniu btdratab, oxizi de fier §l titan, eu mid cantitll\i de silice (Si02)' 1:n Marea Britanie nu existi:i zacaminte de. bauxihi, aceasbu fiin-d importata din Grecia ~i FI1',anta',

In pl'OCooeQll britanic de fabricare a cimentului aluminos, btl!UxitD. este zdmbita in btilgruri mai mki de 100 mm, Pulberea l1i partioule.le mioi care se furmeaza in timpul ftagmelllin:ii se aglomel'eazc1 s'Ulb formA de brtchete de dimensiUni similare, pent:a:u (1 se eylta eil pulbei'ca sllse depunu pe peretiicupt0t111.l1ui. A doua mutel'te prima q,e hazc1 e1:ite, de I'eguhl, calcaful,ca~e, de ase:menea, se fl·agmeuie.aza in budl,ti de circa 100 mm.

Galearul 9i bauxitn, in Pl'O'po.l1iile stl<lbilite, se inbroduc pc lp pal't~a superlouril U lJIlui cuptoi', b<fre este () combina\ic qe CUipol& (cQ.\j verti<::nl) eu U~l l'e_verbcra:to{" (oritol'lttll). D.q·ept eombustibil penm'u 'ardel'e ~ fulo-

• ,_ 'D • ....__ I.~t'_ •. _ L _ t"l.

ft.

seste ciirhune pulveriza:td.antit ,t ' '.. .

ta~ea ciT?tmml\li care $~ prrOdil~e~aJ~~~~~a f11n:1 d.e ~l1-:oa 22% -din greu, c~ptor sint, ev.acu:ate~i materia-lele se t aJz tea ~ dl?!X1dUl decaroon dln prna Ia tempooatura de fuziune cate e~~~ i €:"e e carre gazele din ouptOl' Ioc la partea inielioa,ra a co:.~ul~i astfel,ca ~}U:lnl~ ~ 1 600~C.,Fuz~uneaClire rul reverber.arl:oiDulW -$i de acolo 1 P '. tr-« dma_!;enaJ'l11 taplt cade In cuptode otel, Aiel topitura SI'! Sblldiitc~ :;-~l' -o ,', uza ,(,deVel'!:TOl') trece in bazine, racimr .rotativ si ,apoi 5int' maCin t, .o~n, 'Carre se iragmen tea;za intr-un Ob-p.lie 0 pU,lbeie .de ,culoatre 'gri in'~h~~ '(:uo ~Of~rc\ t~,-1 bulan'Lln, final, , se

D' " . ¥ .. • ,", " -v mete ... e 250-320 2/k

In C8lUZ!a dwntat~~ mati a Clill'cherului de " .' m g.

mul de energie ~i, HZura morflor iub:ulare s' t e c~~ent :uumlhQs, eonsu-

ada-uga eostul ridicat al bauxite' b ' te .si :!!' " consi erabile ; 1<1 aceasta se

Tte ' - '" ,t, ., 1 !l"U e -\>1 Lt"T)Jperatura lfidieata de den

oa . aCe5tea conduc la@stUl'i ridlcate ale c1m'entul' " J ' . " ar ere.

~.ar.atle, de- exemplu, CD 'a1 cimentlllui Portland CD in~ ,~ l..umn?s .in COn1- 1lIDcat este CO-Jntn<>ils-"'t In."a~ di '1 . _. CliIIT€ rapId,a Coatu!

2'"'. ....,., ,,} e une e propnetatl Ioe t.e .

cimE!ntuJui aluniinos. ' " ' . !U!r Importanteale

T,re:buie nctat ca, mat<!1'iaJele Iolosit 1 '. "

nos, spre deasebire de' <$211,1 dmentul~i ep:r~:~C~~:~o~:aze~tuh\i allU,ll~icuptor De aiel P' rovi . d' ,acQmp et m

, :.' ' OVl.De ~l ,enlllnI'l.'ea frClncezll de Cimem: Fd "

fol08€$te in prezent in Anglia ca denumire de " ," ' ~n ¥ ii" c~ e sa tWul alumin D'w .. ,' maroa comerCl.ala a Cunen.-

aces.tui ci~~~~· m~~ti:n:;~~~~~tume:~'Oase .ale ~rGUOt ;de f~'b1'icai-ie a (in S.U.A.). ul LIghtnm,g. (In Angha) ~l Laimnite

2.15.2. Compozitie

Valorile tipice ale Odntim)::tUli.lor 'in ", . , . .

stnt date in tabeluj 2 6 Sta,- . '. O~lZl a~e 'C:l,mentulut alU'IDlnOS

" .. ndacr?ul britanie B.S. 91.5; 1947 preveda u

con-;mut minim de alnzmi ,. (Al 0) n

Tabelu.l 2.6. Compoz1t1aUpicilin !;Ii un raport AI. O. '/cta~ ',~ ~. de 32%,

oxll,J. a ~lmelJtului b 85 i 1 3 .l a CUPllDS intre

aJ umlflOS ' !;l ,.

Despre -compozitia mineralogiciii a cimen-,

O.t;!dlll I Con!lllu(. ~~ tlll'u.i alumino:;; se cunosc rnai puttns date decit ~e~pre ace-en a eimentului Po;rtland ~i

~~Od .1- Ii! nu. eXlsta metode simple de c-alculare a ,ace-

Cl103 37-41 ~tela,' Principalii {;Oi111Pll9.i Oll ,nroprietati de

36-40 li + • ~

FeiQa 9-10 'anfl smt aluminat,ii de oaklU cu bazi~itate

~frS. 5- 6 Stiiuta : CA ?1 ~Aj. A'Gesta din u):'ma aste

fi1@?, ,. 1.,57 ,2conslderat, ~p. prezent, ca a-VIml fOIma

R~lduumsolubiJ 1 012A7 [2 '32] Sint prez' e t . It f

'" ' n e -'ill a 'e aze infre

[2.13J· compone :f' C S '" care 'C~A.t. 'FeO'S I$:i. CGA,,_'MgO'S i~~morf Con '~e d . ~.ll. 1i. sau C2AS I3mt ev:alua~i doar 1a cite'Va procente. eXisk 0' 'desdlgU~'J ~l C?mPQnenti minori, dar se. considera ci\ nu poate

Xl ,e ca .em 11 ber Ptrin utlll"'l' " '

'te'" '1' , '1' _. . . , ,"'" e, uu S8 puneprohlema inconstal1-

1 vo UlnU III C'lm€'Dtul . a1 .• , '. ',,' ,

vede ef t " ., '. Ul ,ummo,S, de§l standardul B,S.915: 1947 preec uQ.fe4 te:stulm conventi<>n.al a1 lui La dhutelier.

2.15.3. Hrdratarea

Hidratarea componerrtului CA, care. are v"ite;ro cea rnai mare de dezvoltaee a rezistentei, duce la formarea CAH101 a unei mid cantWifi de C2ARA 9i de g"el de ai.umina (A120a" aq).

Cu thilpul,ace~i bidil.·.ati hexagonali, care sint Instabili alit la toe;nlperabuea nu:rmal&, cit §_i Ia temperaturi ridreate, sa trahsiarma in eristale eul:>ice 00 C\lAH6 ~i gel de alumina. Aceasta transfermaee este fav0riziata. de' 0 temperatura cr'idicata$i de, 0 mare conoentratie de oxid de calci,u, san de 0 erestere a alcalini;ialii [2.14.].

C5Aa se crede ca 50e hidreteaza treclnd la C2AHS' Componentu; ~zS formeaza CSHz iar oxidul de calciu eliberat prin hidroli7ii reacnoneaza cu excesul de alumina : ThU exista Ca:(OH)2' R¢acp.jJe de hidratare a celorJalti componenti, in special a celor care contin fier, nu sint in.ca stabtltte cu certitudihE!," dar fie:rul eare este indus 110 sticUi$-a dovedit a it inert [2.15].

Apa de hidratare ill cirnentuluialurninosa fest ca1-~"UQata 1<1 peste 50% din greutatea cimentului us oat [2.6], ceea ce lI"eprezinta aproxlmativ dublul cantltatii necesare pentru hldratareaclmentulut Portland. Din acest rnotiv, in trecut uu se eeocmandau, de obieel, formarea de amesteeurt ou raportul apajciment, mai rnic de 0,5. Mai recent, Insa, po.sibil datorita efectelor de converstune {v. pag. 8'5), folosirea unor raporturi mari de apajciment nu mai este eecomendaoila ci se prefera amestecurile 1 : 7 S!3U chiar 1 : 9, tu raportul apil/ciment de 0,35 ; raportul de 0,5 ests maximum care se recomanda pentru strueturi de l"ezis-tenta. Compactarea prin 'Vibl'a,ie este, desigur, necesara. Datorita fapuului 'Ca cimentul a1uminps se comoina cu mal multa apa decit cimentul Portland, iUr-m!EJ~Za ca pentru ameetecul fpnn,at din aeeleasi proportii, cimentul alurninos va duce la obtinel'ea unui beton, '0U porozitate rnai mica, deci rnai impermeabil.

2.15.4. Rezlstenta Ia ataenl c,hhn;i:e

D:upa cum s-a spus mai inainte, cimentul alum mas a fost de:stinat initial sareziste la atacul sulf:,atilor ~i, in a,c:j;e"Var, el este foarte satisfacii'Lor din acest punet de vedere. Bezistenta la-S1UUa~ise datoreste absentel Ca(OHh in cimentul aluzninos hidratatsi efectul:ui protector algelului dEl: ttlumina care se formeaza in cursul hlclrat8di $i care eta il.'elativ inert [2.16].

Ames~udle mw slabe de 1 ; Ssint rnrult mai putin rezist.ente 1a sulfa~i [2.6].

Oimentul,alu.minos flU este atacat de CO2 dizo:lvat in api1.lii de .aceea esle reoomandabil pentr-u fa:b,l.'i'Carea condudelor. CimentUJ. nu este I'ezi!;tent laactzi, dar poate rezista foa~rbe bine 1a solu~iile diluate de adz1 (e::u pH pei:it,e 3,5-4) care se gasesc in apele indw;;LtiaIe reziduaJ.e ; totu.!ll dmentul ,oltul1il1{}s nu ,re:listii La acizii cio.rhidli'lc, lluorhiddc ~i azotic. Pe de alta parte, ulealiile o'.lUstice, chiil!l' in: so1u~ii dllu.:lte,atacA enetglc l'imen.tul alwninoS' djzolvind gelul de allllnimi.. Comporta:reu acestu:i ciment In pre£enla m-ull'ur agen:~icor().sivi 11 fost studi,ula de Hussey ~i Robl:ion [2.161.

1'l'ebuie llO'but eft dC:!~l dmeniul alUlllih,OS- rezistu i.Qwrte bipe lu apele marine, 1a prep"'Ntn~a 'lmeste-cului nu pOklte sa fie fOJO.'litd npa de mare. 'I(:ca::liu deo<.H'(:!C'C pl'iZtl ~i 'intulJ,'il'eH slnt 'CIfcdute de-f!ftV1Ombil,propabH darol'iLu rorm<irli I:lol'ouhuninutilor. De w;olllencuj nidodata nlll ·tl'ebuie sA He ,uduugc dO.l'ulru oe ('uldu ludmentul ulwninos.

'::;.JO.O, rroprlotatilc fizicc alebetonulu.i cu ciment aluminos

I) lalta CflFacteoristica itemarC.abila a dmentuluialuminos este viteza foarte mare ell care se dezvolta realstenza, f\,proximaiiv 80% din reztstenta pe care .0 atinge in final se dezvolta inbr-un interval de 24 ore, lli chiar dupa 6-8 ore betonul este suficient de intarit pen bru ea eofrajele laterale 'Sa poata sa fie sooase ~i ~a se pregateasca, betorrarea in continuaf'e. In fig:. 2.7 sint arata'te erteva ourbe rezistentii'-tiinp pentru cilindri de beton la diferfte valoriale iF-aportului apajcia).ent, inta,ti~i Ia temperatura, camerei ; a:.el.atia int>J.'€ rezistenta dupa 0 zi de la turnare :;;1 raportul 8pajdment ~steaca1ata in fig. 5.7.

Betonul ob-pnut ou cimentalUrn:il1Qs ¥i cu. Clincher de eiment aluminos ca agregat, cu un ['aport apa/ciment de 0,5, poate atinge 0 l'ezistenFi de Circa laD MNjm2 in 24 ore ~i 3-20 MNj:m2 1n 28 zile, Deztroltar€:a extrem de r~pida- a .rezisten~ei se datoreaza Cf.Ii-adetul,ui cimentoid al agregatului, dar acest agregat oeste, evident, foarte seump.

'I'rebuie sa se .sU!blinieze Darptul ca .rapiditatea lntadrii nu este ins:o~ita de ,0 priza rapida, De fapt, oirnentul al:uminos are prizainceata, dar priza finala urmeaza prize inltiala mult mal cueind decIt in cazul cimentului Portland. Priza iITi~ala a 'Ciment'll!lui alurninos are lee dupa 4~5 pre, iar priza finaJ.ii cu 30.minute mai ti.rziu.

Standardu] britJanic B.S. 915: 19.47 prevede capriaa ii1i~ala sa se produd!. .intre a 11.1 6 ore dupa amesteo, iar ipriza finala -sa .aiba Ioc IQ nu mai. mult de 2 ore, dU(pa prize ini:~iala. Dintre ,oomponen~ii prezenti in: cimentul alumlnos CSA3 face priza in ci,teva minute, pe and CA are 0 priza considerabU mai lenta, astrel cc1 priza va fi eu atit mai rapida cu Clt!raportul C : A din. eirnent este mai nmre.Pe de alta parte, cu cit este mai ridicat eon?nut'lll de stida in ciment, ell aUt priza este maj ilenM. lunpul de ptiza a cimentulur aluminos este afectat In ma.re masur-a de adaoswHe de ips os, var, ciment Portdand s; matetii organice,l?i de eceea nu trebuie sa se foloseasca aditivi. Utilizarea unor smestecun de ciment aluminos IOU ciment Portlandeste discuWi<11a .pag. 91.

Se csede ca din €au:ro ins.1.l.'1iri1or sale de a face prlza: rapida, CfjAa este responsabtl de plerderea. luorabilitati:i multor betoa.ne ell eimenturi alun'l.inoa.se, care se manifest4 in 15-20 minute de ila amestecare". Fig.ura 2.8 arata· variatia factomilui de eompactara in timp pentru un amesteo de 1 : 2 : 4 cu raportuj apajdme.nt d€: 0,55. Folosirea testului de tasara nu este tecom.;t.ndabilA din cauza ca, spre deQSetbire de cimentul Portland, cimentul aluminos nu iOI'.eeaza un .1ubrifiant.

Trebuie sa flotam ca 1a propordl egale ale amestecu1ui, cimentul aluminos prezinta 0 .lucrabilitata mai buna decit liltnmoi Clod 5e folosellite eiment Portland, Aceas4J, S-'at' putea a.atQl':a 6upra'fe~ei 'totale mai reduse a particulelor de ciment .almninos, care au'(j suprafata mal "oetedaj, de;cit particulele de ciJnent Portland, pentt,u (!a ctmentul aluminos se prod,uce prin fuziul,1coa tompleta a mate.riilor prime~

Ourgeroo lentil. a betonului au ciment altmlino.s difera intrucitva de aceea a betoimelor cU c.unen t Portll(;lJl<i; daca cele dona deJm'ma~ii de ourgel'e lenta se compata 1a acel~ rapol't e;fortj.Jfeziste·nta [2.22].

• Veil comportarea betonului de ciment Portland (p. 176).

2,15.6. Efectcle tempei.'ahirll

Vitezamare eu car-e Be dezvolta c&'Zistenta (Jjment~~i alumt i_!l0s ~e

. t··· ~l id ca' e la rindul et determine 0 vi eza mal e

datoreste hidra am sa e rap; e, : lI' ,. ...'~'..,. tit t de caldur6

de dezvoltare a dHdurii. Acest ciment poate emana o can a e

Fig. 2.7. Cre~terea re.zis.tent~i c)Hndrl!or de' baton 1:;1.1 diferJ.te. rapoI):~r1 apAlcl.mcnt, pr-epac-ate cu elment alumtnea .. ~l tl ~t:ate a li:rGc 1j-1950f0 Uirnidit.a,te .relativa (2.17l.

70

I I I 0,35 -
Raportul apo~~ ~ l-
t
V 01.5
/ I-- ~I-
.- I-- ~F" -
V t- I--
v- I-- ~ -
.. I--'
/ -- ~
/
1/ ~7L
~ --
i/ 0,$2
',./ 0,90
v- 60

so

o

~.

\!l 30

,.. ~,

t:c

10

o

2

t: 6 8 10 12 14

Virsta, zlle

1,0

6>
(j)
.6J MO m m ~

Timp d~ lo Pffle.s.!e_care, mln!:!!e

Fig. 2.8. Schimbarea factorulul d(> compactare In tirnp la un beton cu clment alumlnos 1:2 :4, cu raporlul

. apa/cimentde 0,55 [2.17J.

n..:) i t· 1 intarirea cimentului Portland rill

dc :35 J/g/o~a. (9 eal!gl'~' nltl~p ~~ Jig pe ora (35 ool/gjh). Oantitatea

~l~ dl~gaja /,f dCl~dl' adtae~ hml' ~rl a mt;e in~iles~. de 'a:~la.'1i ~rdjn la ambele tip,url

I eta 8· tql Call un .' ,. I .,

de r-iment. , ' betonul

: ,',' a mare de eli be rare' a caldurii de hidra!~e .1mp:-,ue ca .

de c~~~ntt aluminos sa fieturnat in 'sJr~turi g.tub:~n J~~~~ed~~ ~Far~a~:

. A t~ 'n+a este de extrema rrnpor anta, 1

limn. ceasa, cern ~... ~' 'aturii,' Ienemen care se produce ~l a

Hsurarea cauza~a de van .. 3't1a dem~I terea 1 temp.eratul,U- in sine afecteazc' hl't~)al')ele . dec:ment PO>I :~a?, d ~ ~. taluminos. Influenta temperaturll I",r<.I\;0'1'8b1\ re"Z1S:~~J~S7 elm ~a~~~~t 8'l',ltate valorile rezistentei betoaI':>,te llu:tra a In ,.' \ 24 ~'t'e de la tnrnare la temperatueile de 21°C ~l nolor 'p<lstlra~e prime e . ,.OC S " te remarca taptul eli betoanele :1B"C,iar~ ~il?lla tempeootUl:~de.2.1 . ~~~~ta 10 conaiderabila plerdere de 1':-':plI'Se, lnl+119.11a t, e,mpera,tlll,ar,ldJGgta P '., J< ~,", te.az'~ in vi"'s.tA

' ~ . , ~ ~ ,'. , 't.ec:adea pe m asUl";;l ce luam to. .. , ,

l\'zis tel) ttl ~i .c;t -rez~.s~en va poa ..s', 1 " 24 o,re 'poa'te. ajuta prin limi tar.es

o tuneZlfe efiClenta in pume e "ed' d "''' a'tare nu eete

,. . til.. d pastrarea In m lU 'Ume. "-:<&

f'1·e.~te~'iI tempeoo. m, ar" t i· zvdltal'ea ropida ,a Tezisten~ei in In,ter~ 1'~H!ft\ialii [2.33]. eu ,toate aces 'ea, ,e" '. i of raj

. " f intre 6!;li 14 ore de Jla turnarea n c

v'tlul OuprIQS aproxlma IV, . f t Nt ~t c4

il~scimma c;a viteUi de hldra.tare in aeest inter.VIil\~~t o~e Om~idl!atnre

II maore cnntitale de.apa dln amestec $-a com In. " , "

!'ol'cHlpunzutonre nU se POCite reali.Z8 cacase produce 0 ipierdere de a.pt

r.

in decurs de ,aproxim:ativ 18 ore de la 4)tlTlla['e ohiar daea ulterior betonul este mentimrt sub apa, Deaceea, pierderea apei din beton prin evaporate trebuie impiedkata intii din momentul turnarii acestaila, iax dupe ce a avut loc priza finala, trebuie sa se asig'l1:te 0 umezice abundenta timp de 16 pina Ia 24 ore,

Tabelul 2.7. Influenta temperatnrll de pifstrare ill primele'24 are B.5Upra re'iisf'imtel cUfni::lrUor , de beton cu ciment arumlnes (raportu'apa{clment = 0,53) i dllpa prJme!e24. ore probele au fast pastl'ate 10. 21°C [2.6]

~1!Z1;;tclita la cornprcstune fin '¥l)i/m') In yjrsta do:
Cirnentul Ttmlp,cmtura de. pll.straro I I I
In pdlnele 21, ore, ·C 1 z1 S .zlle 7, tile 2871le
A 21 28,1 ".'i"" 29,6 [' 28,9 25,2
38 • 18,,8 '",;,,"' 19,3 -, . In,a 19,5
-- .... -,; ....
B 21 24,2 28,1 2-9,5 31,4
38 15,7 17,6 18',9 11,_9
C 21 20,3 28,3 28,9 27,,8
38 16,2 17,2 19,0 15,6
b 21 25,?, 27.Q 13,6 27,8
3,8 18,9 22,7 18,6 11,2
E 21 24,3 30,3 32,4 34,4
38 19,8 18.9 !9,9 13,2
F 21 30,9 39,2 40,3 42,7
38 2,1.9 21,9. 22,0 L8,5 Rezistenta betonului de cfm;eht, alumincseste afectata negativ de 0 erestere a temperaturii ~i Ia vi.nste tnainta:t-El dad el este mentinut in COI}clitii 9-6 umiditate . Aceasta inseamna eli betonul tW'nat 91 tratat in mod corespunzator si care a 'alunS la 0 rezistenta ridicata 'V'a pierde o parte conslderabila din rezisten'tii prin mentinerea 'in eontinuare in eonditii de temperatura lridi-oa:ta Iili de umiditate. A-c\'!:asta pierdere -de rezistenta. este in legatu<r8 ou trecerea de la forma hexagonala instabiUi 'a hidroaluminatilot de tipul OAHtO 1;l:i c;AHs la hidratul cubic: de forma C3AH(J. dupa 0. reactie de tipul

3CAH1J)~C:~H;6 + 2AlI3 + 1.8H

Hidratul cubic conttne mai putina apa de cristalizare dedt placile hexagonale fji, ou toate aeestea, reactia nu pare sa aibii Ioc intr-o pasta cornplet deshldratata. Este posibil, hiS!!, sa se f'orrneze un hidratcu mal rnulta -apa de cristalizare slanume C4AH19. Greutatea $pecifi'Ca a hidratului transfcrmat CaAH6 este 2,52 pe ctnd aceea 'a CAH10este 1,72. Astfel, datO'ri.tii acestei tra,n~fQJ_;r,na>fi, porozitatea pastei de ciment creste substantial, ceea ce fu'ebuie sa se reflecte printr-o Insemnatasoadere H rezistentei [2.33]. Studiile mlcrosoopice a'll .oonfirmat forrnarea de spati! goale ea

IUiI'mqre a aces tor tpansformari [2.40], iar rnasuratorile cu porozimetrul bazat pepresiunea de merourau aratat G cresteee atit a porozi,ta:iji totale, dt !it a dimenslumi medii aporiler [2.42]. Pe de alta parte, 'transformarea marte .lenta a amesteourilor 00.. raportul apil/ciment mic n u due neapaeat

la 0 pierdere a rezlstentel, deoaceee in ace:.t rllll lntervme .~ hidrat:ar~ simultana a dmentului rnd\. nehidratat, (.'eC:J llO dUC(l ·1a umplerea golurilor

ncu Iorrnate. . ~ w . ,r.' 1

Magnitu,ditie'a ITJQdificarUol' r~~is1.eh\e~ pOIt[.(),l~i c~-tllnatii d~pu gr~:1~(c.u

din fig. 2.9, in care se arata pierderea rezlstente! lnci.'lzul unut mortar CU

..

• 'TO

80
70
N
E
..._
~60
~ 50
:J
'iii
d.I
'-'
g-I.O
0
o;,l
E! 30
0
c-
III 2P
"til
1[. 'N
d.I
cr 10 POstrot 10 ,~oC

90 I--+--'''r--t--------''''O 80 1--- -£--------'1k-""""=:-l

,~-

""er) ~!

,"

,', !)O

ru

r_.;

30 1--+-----1---,OM

200 3 7

VTrsta, zile

,Fig. 2.9. Rezil>ten.t.a Iinui mortar de dmcnt aluminos ,1 : 5,6 ,ptlstr--at is, diler"ite h'!l:)Jpe,atud, ca Pl'O""nt dl.n rezlstenta unul mortar similar- 11:'Is:trat '1a ternpera- 1,11"':1 camerel [2.18).

o

15

32

48

64

80

96

v7,sta to 'incercore, zlte

Fig,_ 2.10. Influent£! mti-r!.Ierij expuneri; UD-1fi ri1cil"t.ai". de c!m{'~: alurninos (raportul apatc)ment de Q,45) la. aC-~lunea DJl'C1 au \.(:'mp~ ratura de {One :l .. 20.

ruportul clment/nisip de ] : 5;6 si raportul ~pa!cimen.t de vQ;65 ca urm:l,re apastnirii in :apa la 40°C. RezJstenya ace~ula~l n:orta; pastI'lart in -ap~ ~: temperatura carne-rei a fest, de 51 MN/m~ la 3 zll€ ~l d€ 57 MN/m

14 tile. . rd d _. t '+11 1 In

-In aceeasi figur~ se o:rata ca se produce 0 pIe ere e reZ1S en, 11· ..

tempe~.atu:ri de 25-30°C. In a-c~'Ste teste,. spec1p1enel~ a:u fost expuse l~ -I_erl'lpe~',attlIile respective de Ia vrrsta de; 6 are. ~fed-e simllare sMa~ consta_ tat fli Ia betonul pasteat deasupr? apei, In prima ~18,U a doue .Zl, tempe ratura ridicata :1 accelerat' reactiile chimice de intM'u:_e, ~i deci a erescut rezistenta dar ulterior rezistenta seade in trrMomasura ,ou. aUt mal mare cu cit t~perahll·.a este mai ridicata. Plerderea de r,e~lsten\6. se produce indiferent de virsta la care-are loc :I.'idicatea te,?p'e'ratur~l [2 .. 201 (v. fig. 2.1?), dar 0 intirziere de~4_ are de la turnare diminueaza pterderea de re-

z.isten~a [2.20]. _. . - - . . b 1 .' 1t6 din-

Indiferent de ,d.tm-ul de seade-re a .feZlsten~el. :ton ~ care rezu . ..

tr-un arnestee.in anumite proportil pare-sa ajun~a eu tirnpul la 0 rezlsten\A finalS: caracieristica. Rezjsteri~a. finalA' este re:nsten.~ pe care .0 capAtl be,tonul eind tot hidr:q.alUl11ina~ul de calcbu h~X1agO'~al~-a tr~n$format in forma stal;lila Qubil'bi CaAH6' Plm_.derea de- l'eZ1sten\a este mai pron~n\nt.A 'in ~lme:;te('u'rjle mui slabe, S-~\ eOll.staLu:, de exurrtplu, C'f~ ,bet~n'l:ll (,u/lnr~M tul apflJl'il11ent de O,2n ~~l reduce ,n:msle-nl,.n de 1a 01 In ;)1\ MN In, n

11'1

tlrnp be la betonul eu rapoetul <'1palciment de Q,,65 rezistenta se feduce de la 45 -~a 5 MNjm'l [2.20]. In fig.. 2.11 este aratatarezistenta diferiteloc betoane pastrate timp de 100 zile Ia 18 ~i 40°C d.upa ce priza ,il avut lac Is temperatura camerei, i,a;r fig. 2.12 Ilustreeza relatla dintre rezistenta ~i

raportul apa/Cimei1t Ia cele doua valort de temperatura, '

,~ 50

!/)-e:

~~

6 ~ 1.0 8 . o~

-0

0-.1

"Fo 20

<V.-

'Iii 'N <L! cr

0/
I
J
__, V Fig, 2.11. Rela~iadin.tre rezlsten~ele unor cuburl de beton eu cimeat alumincs plistrate timp de 100 zile la 40°C fii lape, ell priza

la is-c [2.20].

o

20 t,p 60 80 100

Rezis!enta 10: tompresjl.,me to 18°0, f.;1N/m2

Fig. 2.12. Relatia tlltre re:dstentA. ,i raportul apA/clment pentrubeton ell clment alumlnos, pAstp.t Is 18 $i 40°Ctimp de 100 zJla

.

C1I ,C:

'~OOr-~--T------+--~~~----~----~

i

S 40 t----t-_____-",,~-+----+--~I.:_-----I

g. ~ 20 1---+-----I--":::O"~f-----1---_I Vi 'N

&OL-:--- .......... ----.L.---l..,_--..L--_ .......

0,25 0;35 0,1.5 0,55 0;65 0,75

Raportul opOfciment

Diferenta de pierdere de rezistenta Intre un amestec slab ~i un ilm'estec gr~ poate Ii pusa. tn legatu,ra cu porozitatea pastei decirnent ~i cu cantitatea de apa care poate pateuade : cu cit este mai mic raportul apa/dm-ent in amestecul in,itiaJ, ou tatit este mal Te'dusa porozltatea betonului care ['e:wlta, deci cuattt maineuniforma va fi distributia apei in toata mesa pastet . de <limen t. Aceasta explicatie este confrtrrrat.a indirect de observa~ia ea pentru run 'ooportapajdment dat, la un 'G!itl1estec mal slab pierderea de :rezisten~a va fi rnai mica 9i ea un astfel de amestec conduce Ia un beton ou 0 porozitate I1;lai rredusa.

Expunerea pentru perioade seurte a betonulu! tuenat Ia conditii de umiditate ,91. temperatura ridieata produce numal 0 mica pierdere de rezistenta, dar efectele acestor expunert sint cumulative.

Studli reoente [2.33] all 8,ratart ca transforrnarea sa produce nu numai Ia tempeeatuzlsrtuate. deasupra unei valori eritice, ci~i 1a temperaturile opijnui~ din AngUa. Vit-eza at:! trans,formare e-ste cu atit mal mica, eu cit tempera,tura este rnai j0asa; In ad-evar, 1a temperntulJ"i obj~nuHe,

transformarea este foarte len ta, astfel di pierderea de rezisten18 dev1.1)~ evidenta numai dupavfrsta de 5 ani. Dupa ofu'ecerea unsi perioade 1ungt de tamp, totu~j, pierderea este im_portanta,~a. cum arata datele din tabelul 2.8. Din acest rnotiv, codul britanic O,P. 110 : 1972 de utllizare ,s betonului in structuri, cere ca betonul din ciment 'a1~inos Sa aiba dupti

Tabelul 2.8: Jlezistenta dupa 2-1 ani a betonulul C;:U clment alumtnos [2.23]

Re~istonj:ll, Rezbtcnta dupil
Condljll Ra,l!ortlll Ltlc,rru:.HIJ,(l-(n 2:1 ani In 'procerrt e.
de ·pIl.s1I'Bt'n' B}il.i/cim:ent1 dllP!\ 21 anl dln r&iSt.m1 a
MN/m' maxims>
In [aborator 0,40 s.labii 37,9 55
0,64 buna 26,7 41
A,fara 0,40 sIa1:iii 19,9 ,31
0,64 bun~ 13,2 23 I Cllblltl (1e 21lS mm 11\1 fost decotratn Ia 24, ore, t!nute ttmp de 7 7)llc in lacl de ]lln1.4 nmezltl, apo! p1\stralc In Inborator' Ia IS -20"0 timp'de 2R zfle, dupfi care rle cli. au lost

men\tnutc In eontlnunre In Io.burlltbr ric In aM llbC\ (1'1 Budnpesta),

• Cont'I1utHI de Cjm,ent., 267 _kg/.m·,

I Rctlsten\a mrudm.il a f05t nlins!\ la circa 1 an In 1n1ljol'ltlltCII. cazurtler,

24 ore 0 rezlstenta mal mare dectt rezistenta la 28 zile a betonului preparat eu ciment Portland, ~i anume i pentru beton armat 50 MN 1m2 fatA de 20 MN/mt! ; pentru beton preoomprimat60 MN/m2 fa~a de 30---4Q MN/m2,

'Exista, de asemenea, 0 Iirnltare a ooportului maxim apa/ciment Is 040; pentru betonul precornprimat se reccmande oa aeest rapore s~ fie 035.

In 1974 Mate referirlle In cimentul cu eontinut r'idlcat de alumlnll au fost eliminate din 'Cod si. acest tip' de cirnen] nu mai este folosi't In Marea Britanie In. steucturile de rezistenta.

Dupa cum s,...& mentienat mat iniainte, se poate cabetonul uscat pe cale artificiala .sa nu sufere iltans,fCitmlh"i, dar daca seincalze"§te 0 probii care conjine inca ceva apa de amestec in stare libera, se constata c1i viteza de deshidratare nueste suficientde mate pentru 'a impiedica wansfonnnrea, deoarece betonul j)repru:.atdin ciment aluminos de buna calitate are o permeabilitete prea redusaca 'sJl permita b ,eliminate .:rapidan apel,

Ca. exemplu de transformare a betonului de ciment aluminos sub actiunea UD'OT temperatuci eidieate poate fi rnentionat cazul unui aero-port din Italia, unde s-a COillStatat dl. placile de beton se deterioreaza rapid sub actiunea gazelor de oomoustie de Ia jeturfle motoarelor, desi _ condltllle de clima erau mai curtnd calda ~i uscata decit calda si umeda, 0 pierdere de rezistenta a betonului din elmont aluminos se produce !1i atund cind a:'iupl','a betoaului timed (de ex. imediat dupa tratare) actioneaza cllldw'o radianta sau de raze infrarosf; [2.19].

Prln urmare, eu excepda unor amestecuri grasael concentrate, betonul de cfment aluminos nu trebuie, in general, fO}ORit la elemente de constructie ; de altfel, Comitetul European a1 Betonului .recomandl! ca fOR losirea cirnentului vuluminos su fie sustinuta de jw:;tific6>ri spec1nlc.I.n arensta se mai ndaugll precisaren ('<1 transformarea hldratllor de eluml- 111\1 determina ('fI.'e-$t,eJ·en J)Ol'ozitfl\ii prtHtei, astJ.e] .('11 p!el'del'CII de l'(n:{., . ..,tentt'\ dntolit::) <'r~tel'll tero,pel'ntlll'li e.'Ite inso\.i\!l de 0 I\("OdC<l'¢ ai'ezlsooh\el beto11l.11'ul 11£1 a,tl\C":1I1 sulffl,ti10T', preml.ln ~i la 'n_ghet ~l dczghe1 [-2/121, '11

timp ce rezistenta ia18. deacizl pare sa, nu fie afectata [2,6] ; are lee de asemenea si 0. crestere a pen'neabilitatll [2.12J. Datorita pierderri relativ miei a rezistentei amesteourflor foartegrase, laptele d~ cimentaluminos poate fi utilizat la imbinarea elementelor prefabricate posttenstonate.vdar inmulte 1ari este interzisii folosirea betonulut de ciment aluminos Ia diferitestoucturf r2.3'3J. In standardele din Marea Bi-itanieracest ciment nu rnai este censiderat ca un material deconstruetie.

Un procedeu interesant de preintimptnare ,a efect-eJpr daunatoare tale transformarii hidratilor de aluminlu. sugerat de Budnikov [2.211 este de a adauga gips sau anhidrit (Ca,804) 119. cimentul alumincs. In proportiede circa 1 : 4 in greutate. Alurninatr; CA Iii C;A~ ~'ea:ction:e-az<'i cugipsul, 1.ormind CJA· 3CaS0.,,· B,11 si, pentru ~ 're-aotia are Ioe Inairrte C:,1, m.;L<;;'i ds beton s~ f.aea priza ~i volumul sa se stabilizeee, forrnarea sulfoaburninatului de caloiu noll 'q,re efeote Q3unat;qa'l'e (vezi ataoul solfatic, p. 392). Cirnentul 'ih.tarit i~i mareste rezistenta, iar cresterea ternperaturii are un efect po ziti v asu pra acesteia. Creste, de asemerrea, I'i rez~stenta la ataculchimic al sulfaMlor ~i elorurller. Cn tcate di adaQsul de gips este b'i adeva.:L' efioace in anihilarea efectelor negative ale transformarrlor care s-ar putea produce, el schimba natura eimentului ; de fapt, in acest caz. nu rnai 'este vorba de clrnent aluminos, d de un ciment alumlnoa-anhldrtttc.

2.15.1. Proprietiiti refraetare

Betonul eu ciment aluminos deshidratat prin Inoalzire Ia tempeeaturi ridioate capata o I't'ezil'tenta satisfacatoare ~i rezistenta cimentului aluminos Ia temperatura q_'idi.cata .~i uscata este atit de, mare incH aleest eiment este unul dirrtre cele mai bune materiale refractare. .Aceasta datotiHi, in principal, unei bune le;g§:tud ceramtce, carejnlocuieste legatura .hidraulicji, Intruett trebuie sa fie evttatatransformarea datorita unei temperaturi ri~ dioate timpurti, este necesar oa betonul sa fie pastrat Inser timed, Ia temperatura. camerei in primele 24 are <lUlpii turnssre,

Betonul ell cirnent aluminos fii .agregat refractar (de exernplu, dh:amida rekaetq_ra madnata) este stabil Ia ternperaturi de pina la 1, 300"C, Pentru temperaturi pina 18 1 6(:)Q°C trebuie sa se folseasca un agregat. special, de exemplu, alumina topita sau: carborundum. Betonul preparat din cirnent aU) special cu aluminat de caleiu cu un agregat de a}umina topita poate sa reziste la 0 temperatura de 1 8QO°C. Acestciment const.Zt din circa 72% alumina (Al::!Og) , 260;0 CaO circa 1% oxtzi de fier ~i siliciu ''ii are 0 compozitle aproximativ de forma C:\A;:;. Pentrucomparatie, mentionam eli cirnentul Portland nu poate rezista la 0" expunere prelJungita Ia peste 500°C. Betonlll r:erfraCt.a<r eu ciment aIumini>~ are 0 bUna rezisten'~ la ad?.i (de e,xempl,u, Ia adzii din ~zele deardere) ~i 11lc~rea lui intre 900 ~i 1000'!C 001l'Clnce In 0 cre9tere apreciabilaa

<"W€'ste.i Irezistente [2.16]. .

Betonul ifei'l-ac1Jar este superiol· dl.ratn<izilor re:fu:adare, .care se dilaUi laindUzU"e ~i, de alCeea necesiti:i rosturi de dila:tare. Betonul en clment alumir).os prezinta ~i avantajtll ca. poate fi turrn.at mQIl:olit ·sau eu fosturi de irp:bina.re eXiact :alit cit neeesH:a forma ~i dimensiunile elementelor respectLve. Pi!i!'rdgrea a:pei la prima indilziore duee 1:a 0 'eonbl'l8.<4ie apioximativ egahi ~i opu:.<ja dilatarli ten' m ice. In cazul unei r~ciri u1terioore, de exempli.t in timpul jntrel'uperii eXpLo.atarii, dear rosturile·se vor des'chide ur;;Qt, dalorit<l<"'bntractiei, ria-T el~ se vat' i)1ehide din nOli nrin rein(.'.l:ll'1.irc.

Pentru lzolar), de exemplu ill caeul ctnd so apreciazQ dl VOl' tnterveni temperaturi de pfn.1 la 900°, este re('onllllld;,I'bH sa se prepare un beton usorcu ciment aluminos .'li cu ~lgregate uscnre. Un <af;tfel de beton are 0 densitate de 500-1 0 00 kg /m 3 !ji 0. cund llctivita te term it'll de ,O,2l-0,29 J mJm'l$oC.

2.15 .. 8. Priza amestecurtlor de ciment Portland cu ciment a]uminos

Dupa cum s-a spus rnai matnte, priza amesteeuriloe de clment alulWnOS err cirnent portland este mult mai accelerate, lar cind unul dlntre cela doua tipuri de cimerrt reprezinra tntre 20 ~i 800/0 din ame:stec, pl'i~n poate fi instantanee.

In diageama din fig. 2,13 slut aratate intervalele de vaiori ale tlmpulul de priza!functie de proportifle arnesteeului, dar trebuie mentionat ca valorile reale variaza functie de dmenturile f.olo$ite, astfel (';i\ ~dnt necesare :teste specials de incercare pentru fiecare dintre ctmenturile ru care se prepara un beton, Priza aceelerata se datereste formiidi hldrntuIui de C.f.A.., ca urrnare .a reactiei oxidului de ealeiu din cimentul Portland ell aluminatul de calciu drn.ct-

mentul al umin os. De asemenea, gipsul 6.---,----r---,------r-___,

continut de cimentul Portland poate reaction a cu aluminatii de oalciu 1'1i-5 dratati Jjii, 'in censecinta, cimentul Port- '<II hind; devenit inacest caz un ciment '0 fara Intirziere, poate race priza in- '9.- t: f.+-+---~-I-

stantanee. ,t!

Q,

Amestecuri formate din cele doua cimenturi in peoportir adecvate se folosese pentru lucrari in care 'p.riza raptdii este de importap.,~a v[tala, de exemplu pentru a opri inJiltrut;iUe deapa sau perrtru a cons trui tn pertoada dintre maree, dar rezisterrta 'finaUi a acesiora este destul de redul$i;\..

In constructiile care Be executa din baton normal este f08.l'le important sit xe ia rnasurl ca cele doua cimenturi. sa 11\J \tina in contact unul eu altulpentru ;1 eviro l'iseul de H se pi'oduce priZa rapids. Astfel, tumareaelemertielor d'e o.ons.tl'uctie l'ealizate din belon (\u (liment din unul dintre ('e'Je doui'l llpill'l i."mpla:;ate Ungil ele.mE,!nte de peton l'ealilllte C'U t'elt1ilnlt tip de dmcut trEibuie deoolatfi lTI. timp eu ()el putin24 OJ'e dadi drn~ntu~ .alumitH1s 'fl rost tumat primul, .~i e'U 3 pin;'! In 7 zile dne'tl 'J1ll'imclG! elenl,e,nte de bet{)n FlInt cele pre;prn:ate t·u ('ill1~1l1' P()rUund. gf;le: nc{'esar, de asemenea, HI' I'It· t!Vilatfl 1111 I(>'S (8('H I'C,I lor in I'a])ridl .'-'lIli in II til :,Ijele de' ('(jl)sLr\l('Ui de pu /i{m1iel'.

Q

ISO

Con1il"1ut de eiman! PnrtlOl"ld. %

.FIg. 2<13 .. Tjlnplii lh~ Pl'jz(1 ill Unfit' a tnL'st('[<.uri tic d Illtln.l l'ol'llllnct 1'\1

dll1~;nl n\Llrnin()~ ;1,n. .

2.Hi. ADAOSURI

Adeseori, tn lac sa se fuloseas:ca un cirnent special , este posibil -sa se schi:mbe unele dintre proprietatile cimentului disporrlbil, foloeind, un aditiv adecvat. Exista un mare numar de aditivi ; efeetele lor sint descrlse de fu[',nizori dar detaliile .actiunii multooo dintre ecesti aditivi, eunosouti $1 sub denumirea de tuiaosuri, nu. sip.tlnl:.'a determinate, astfel di JlI'erfQtmantels orioarui aditiv trebuie testate ou atentie inainte' de utilizare,

Aditivii pot sa fiedasifica~i !nfunctie de scopul pentru care sint totoS:itj. 1n amestecul de beton ; G clasifioare uzuala dupa acest criteriu este data- :in A,S.T.M. Standard C 4-94-71. In aeest paragraf ne vom ocupa numai de unul dintre acceleraiorii de priza bine test.-:!ti (tipul C dln 013&ficarea A.S.T.M.), anume clorurade calciu, de intirzietori de prizo. (tip'lll B) 9i de aditivi hidrofufJi adidi care lI'educ apa (tipul A). N:omen'Cla-tu~a este oareeum conf.uza, fiindca :in:tttzierea se refer-a La priza betenului ~n timp ee eeceleratla priveste, in ptimul. rind, dezvoltarea ttmpuriaa rezistentei, adk<1 intanrea (vezi pag, (3), prlzarnal rapids fUnd in. general numaiInttrnplatoare.

Aditivii antrenori de aer smt discuta.U Ia pag. 117. Exista. aditivi si pentru ialte scopuri, ea : eliminarea aerului, cu 6cti~ne fungicida, de impermeabtlizare :Data de apA etc., dar aeestia nu slnt suficient de bine verificati sau nu au utilizari ,largi pentJr:u a tmpune a descriere sistematica ·aid.· $1 pigmentii pot fi considerati oa aditivl : acestia sint mentionati. la pag. 77.

o car acteris tidi importanta a majo!l'itatiiatditivilo,r pentr-u betoane este aceea ca se felosese in prirnul rtnd lpe baza unoe e.xrp:erien~e anterioare sau dupa. testari ad hoc; nu exista informatii tearetice care sa perm ita o predictie cantitativa demns de Incredere privind oomportarea lor in beton in condlti! diferite. Trebuie efectuate inca studii asupra comportamentului aditivilor 1a betoane.

2..16.1. Clorura de calciu

Adaugarea de clorura de calciu la amesteoul de beton duce la cresterea vitezei de dezvoltare a re~istep.tei si, de aceea, aeest, accelerator se folosests cind betonul ulmea_z~ sa fie plasat la tempena'tu~lfi. joase (in r~: giuni cu temperaturi de 2-4~C) san in cazul unor lucran de reparatn urgente,

Clorura de calciu (CaC12) face $8. creasca vite~a de. eliberare?, caldurii in primele citeva ore de Ia formarea amestecului, acti~nea sa fllnd, p.re:babil de oatallzator al reactlilor de- hidratare a OnS 91 C!)S ; este posibil Ga,re_d-u,c'ere'a alcalin,i@?:i s1')iutie,i sa-nccelet~ze hid,r,ata,tea sllieati~or. Hidratarea C3Aeste intirziaia intrucitva, dar procesul norrmal de hldrat,are a cimentului 11'U este .a£ectat.

Cl'orura de cal{.)i;u poqte fi ada.ug-ata atit la dment,ul ,eu intariire 1"8.pida cit !?i 1a eimentul Portlalld .o;;i, eu ctt este 'n:tai m;arre :,itez? de in tari're a dtnentului II" esp e.ctiv , ,eu a.tit maide'Vremes-e.man1fe.st~a ,?,q:~unea ~'~ _aet.e1e1:,at6,1' a clorurii. C10l'iUra de caldll._ riU tl'ebUlei;oloslta, IllSi'l, ell. Clment ':{lillmino.~: La, dmentul Portland ou ~ntiirite ['a~i:da, c~re~terea re~stentei dutorita GaC12 poate sa fie ide 7 MN/rn2 la 0 Zl, in timp ce Ie oClmentul

Portland obi9nuil, .(lC'l!w-dil orestera se rcalh~clldl nurnal dupa 3~7 1.i1(!; La 23 .de zile dupil turn are. nu exi&tA- niei 0 dift."!·ent<'i lntre rezistentele cimentului ell intal:ire fllJpid&. (eu sau fara adao» de CaCla). dar in oazu t clmentului Portland obisnuit adaosulids Cae]!,! indica a imib1)nata~il'ea rezistentei,

, '111 fig. 2.14 Siht repre-

zentate rezultatele cercetari- <" 40 r"___-'. -, . -

lor efectuate de Hickey ~ .---. Pcr'(l COCl2

[2.23] pentru diferite tipuri ~ --- z~/" Co'..;t2

de- eiment, Se considera ca /-_~_+-_.,...-j--'~+-:"~~+-'I---'>..-I-_"-=""'-

' ~r::' 30

adaosul de CaC12 n u afec- :'i

teaza rezistenta in timp a .~ betonului. In geneool. clo- ~ 20

rura de calciu esta rna! B 1----1,...,/

eficace pentru crestetea re- .9 zistentei tirnpurii a amesteourilor goose ou un rapert apa/citilent rnai mic, dectt pentru amesteeurils slabe,

Cantitatea de CaCl2 care se fH:lauga Ia amestec treouie sa fie controlata C'U atentie. Pentru a calcula cantitatea neoesara sa poate .pleca de la iaptul di un procent de CaC12 (raportat 1a greutatea cirnen-

tulufj fnfluenteaza vi teza de intarire in aceeasl ma~mra ca ~i cresterea temperaburfi OU 6"C. Un continut de elorura de calclu de 1~2Q!a este In general sufieient" ; continutul de2o/q nu trebuie depi'i.~it decit in cazul In oara se face o incer'ltare pe cimentul in cauza, deoarece efeotele clorurtt de oalciu depind mtr-o anurnita mal;;utl1 de compozitia cimentului, Aceasta este valabl], In svecia1, penh'': timpul de prlza. Clorura de calcru aoc:elereaza priza, de regula, astfel dl un exces de Ca.C12 poate c.all.za 0 priza instantanee. Valeri tipice ilustrind rntluenta OllCl2 asupra timpului de priza sint date in tabeluI 2.9.

Proprietatea de a aocelera prim face ca adaosul de CaCl!) sa fie uti~ In Iucrarl de reparatii, de exemplupentru Impiedioarea Inffltratillor de apa _pentnj 0 perloada scurta de

timp, '

Este import,ant caclorura de caleiu s-a fie uniform di;:;trlbuita. in amestec ~i a-cest luc:ru se peate ;re&!iz.a "c5e1 mai bine dizolvindaditivul tn apn

ca!re se va ,fol051 la aroestec lnainte da aceasta sa fie jl~tr()dul:ia in bclonia-ora. Este cornod sa se prepare 0 solu~e apoasu com.'tmirutA de CnCI~ Iii aceasta se obtine mai u~o.r folosind do'l"llil'u de ,C'alciu ~ub fonna de LuIgi, plI:efera·plla celei sub for'mil -gl'auulal'<lj care se dlzolvu. fmute fncel.

2

11.

28

3

S 7

Vfrstd lsccre \og), zile

Fig. 2.14. 'Infl~uen·~1C1 CaiC12, asunra rl-'?.-i!-ll<:'n\l.i ,beloanelor pt-epara,te cu di'fe:rite tj;Pllrl de elmont rZ.23J. Tipul v dllpA £2.1].

Tabelu! 2.9. h1fJo:erita c.Iol'uriide ca,!clu a,sup,ra tj1l;lpl,llni

de priiil. ['2.241

Greutatea CnCl, In % din greutateu clmen tulul

.Accelcrnrca prtzei, 4\ minute

01 0'3

0:5 I,D

25 15 45 85

• CSnd se folQselc sireiri£e pl'ovenile din medJu mari,n, trcbule 84 II: ~ln4 weilml,1 de contJnutul In clol"urdul u\a:_s~orll (vuli. p. 1<1").

jn cazurl le in care durabilttatea betol'~ului ar p~~ep fi p::F1~li~!a g: ageaFexteriOl'i, folo5i'i'ea, clot'Ui'll de calClup_oate S~f f~ nel'; ~~ea'PritL exemplu rezistenta dlITl:entulrui 1'<1 atacul de catl';e su ~ a,~ s~ -~e,'.c : __

",- ',' ',..1, csci indeosebi in cazul ametecunlo-rslabe~ l:a,rnsculpl, n

ada'Ug!).rea tie ", 2· • ., ' 'a 'e cind agregatul ducerH unei, rea!C'\ii intre alaalii~l agregat est .. e n:a1, mti" 1['2 '2,4"] Daca insa

este Ieac v .. , ,

aceasta reactie sste centrolata efe-div prin folo'Sil'e,a de ciment cu alcalinitate redusa ~i prin .adau:garea de trasuri, atunci efectul CaC12este foarte slab. Un alt efe:ct nedorrtal adaosului de CaClz este c-il ;,u:ea-~ta face sa ereascao. contcacjta la uscare cu 10 pin.a La 156/0 !iii p05i~il eurgerea lenta a betol1\llul.

D~i adaosul ?e csci, reduce peticolul de In:gha\ in. _Pl'imele dteva zile dupa turnare ulterior rezisten\a bet01:/.Uluiporos la lngh~~ ~i dezghe] este influelTt;ata de-

favora'bfl, asa corn rezultii .!?i din ,fig. 2,15.

Shidela " [224] sustine ca dorura de calciu ;face sa .crwe.ascal:zi$te~\a

, 1. ;._ , . , "~ _.. . t" . Irbat pastI.'eaza la O1'lce

betonului la erezktne r;:i abrazrune 91 aceasra ca rea e se - .

virstil. . , ., 1 d' 'a:t lor a de calciu

P sibilitatea oOl'oziunii -a'1'maturii de ate e;G. re c crura -,' f"

0,1 1 " " d United Stares BUl',eau 0

constitlJi-e in,cIT\ subiectul .unor c~n!l:?Ve1'S~" air. ,', ttat nioi Redaroationca're foloseste C'antlta"\lman de beton~. nu a ?m'lSa. d e

un Indioin -CA utiliza,readOl'urii de ealciu, 1~ proP,o(t~/or~~:~ ~:n:~eo~i Ia co~ozii1.mea ,aa-maturii [2.11, In betonul m~l 'P()N?St~ Q.o" lonZ~llne a armaturU

ort ,wJ" t mare) se produce canumr a (.) r. ,-

01..1 ra, pOI' ap? c~-en " 1 ' t ' """',1 'v rl) 24]' Codu,l britank pel1,-

.' 'ada darata.cU nueseplogJI ... " L ... • '.

in pfun.a pel'1o .: t H' d' beL-on armat OF 110 : 1972 li'rniteaza eanti-

t'ru pI'Olectarea _stdIUC ul~" o~ ibn "'tontll arll'l_at 1a 1 5% di, n g~eutate-a d1l,11-l;!_ntat€'a'de clO'fUra, e;oa CIU ~n . '" '. , .' ., 'at ,. ;n1'e-

t ) . S-' 'do, vedit eEl. C'lol'uri;l. de cakiu pl'D¥OaCa IcoroZlunea aI'nt u:r,' n.:t"~ t U1U1. a " , , t'-li t" la' betonul preoompl una

t"nsionate [2 30) "1 nu trebuie sa fie u 1 za a ','-, ""'bl' I "" , , . ' '-(. "tA '. "t de un lzolatool.' Impe["1)1""", . dedt -d,ae.~ armiHura €ste proteJ3pewdlanend 'I' . a~ -'de ,calciu eJCista un

,. 1 'b t ul' t atat in ,abuf ell a aos lee OIur ,

J_~l caz~ I e 011 ~,r... " 'ma:turii' i uu este recomandabila i01081- nsc serlOS ~l <!or~ZlUOJ__1 inteu-:e a 8,1., " ~,~, 'te 6 O.,C , Clld, ins-a, berea :clOl'Urll daca terope~atllI'u ~e :tl"~t~e .. epal!i~ " ea ere. terea re.zLStonulslmplu este tratat mabUl, clOlUl e, de -c:al~ll\l d:uC ,I ,t ~. i 'eu sul

tenteiacestl,Ji-a, fJi permite cre-$terea mal rapldaa tempe,ra urll n r

cidului de tre,tarc [2,25) (Vezi pag. 2.;15): .. ' , .,

Act;i'Unea cl(.l1:urii ,de so;d)_.u estesimilul'a o_u a clOl'UCll de ,~akn~, d.RE

, .. ' '1 N' Cl '. t 'nsa mult mal v,at"'lablle

este de intensit,ate mai lDH:!a. Efee,w e ,a, 'SIP:,: ' .. ' , " ' ..

Iii -'s-a t.'Oustatat til aceasba duc.e 1a 0 scad-ei': a ca,ldocu, de ln~ratar~, ~1 = mota, de 0 ~-edUCBre a rezistenlei 1a 7 ~i1e :;;1 ulteno[', Din aoest n10ilV to

losi~en Nnel esie categoric neindicata,

.~"".__ ..

3%,

_'.....__..'"------""' ..

:; 1T 500 1.---_:j:__--}-------4'

,t~

:) z

[I 7 1l. 28180

Periocda de poslrqre umedC (sc logl, zite

"""'1 • bet

Fig. 2.l5. li.ezisteJ,lta 1a inghet ~I d~ghet ':I . e 0-.

nlul '."' ret umed 1"4<IC ,,- dlliente -cont)nutun

'l1- UJ pas-., ........ ,. ~ • -'!il

de OaCh [2,,24],

2.16.2. lntin.iciOf'i elL' "ri:t .• l

o Intlrziere a pl'i~ei unei ,paste de cirnent ponte ~U fie reuliaataIntroducind in amestec Ul:J., aditiv j'ntirzieto:r de '.pl'iza. Aj(.'e~ti a,ilitivi incetlnesc, in general, !}i procesul de rntadre a pastel, desi anumite sarur! pot sll accelereze priza dar ,sa'i).npiedioe dezvedtarea rezistentei,

Inttrzletorn de p,riza stnt utili pen:bru betonare pe vrems calduroosa, cind timpul normal de priza este soutrtat de temperatura mai ridicata, 9i pentru prevenirea lOtmarii resturiler de racire, Intirzierea intiJrririi pl'Udusa de Intirztetori. poate sa fie uti liza ta in seopul Il;ealizarii unci iinisnj urnitectural ell agregat aparent ; in acest eaz i,nt}:'fzietorul .se aplidi po '$llpi'a:fata inferioarti a cofrajului si in felul acesta intarirea cimentul II I adiaeerrt este intllrziata, Acest ciment ponte sa fie Inleturas prin periere clup-a ce cofrajul a fost sees, astfel ca se obtine 0 suprafata cu ag'l'egl:lt aparent.

Substantele CllXe au. actiu11e de intlrziere sint zaharul, derivatil hidratil or de carbon, sarunile soluhi'le de zinG. pOT~tH $,elubi1i si altele, In prucbca se f'olosesc, de obicei, Intireietori car-e au ~i proprieta\i de reducere u apei ; aeestla vor fi desol'il',d Inpa\rllgl:'aful eare urmeaza, La felosirea 11'1- tirzietorilor de priza este neeesar sa se dea 0 mate atentie cani;lti1.,ii de aditiv, deoarece dadi se adauga cantitati incorecte se poate ajunge la Impiedioarea oompleta -a prizel ~i a intarirli betonului, Se ounosc eazuri, apaaent lnexplioabil:e, de rezultate ale unor teste de Q',ezisten~a d.ad s-uu feIosit sad de zahar pentru transportul agregatelor la laborator sau cind s-au fulosit pungt dernelasa pentru transportul betonului proaspat, Efectele zaharului depind in cea mai mare ma'Suc& de cantitatea fblosita. ; in trecut au fost semnalate multe rezultate contradictoril [2.6J, In. prezent se pa-re ca, ioio'Silta in conditiile unui control riguros, .0 cantitate midi de zal1ar(cil',ca 0,050/0 din greutatea cimentului) acttorreaza ca un in1.&rzletol' de priZ:a acceptabil : Xntirzierea prJ;izei betonnlui (determinata conform A.S.T.M. Standard C 403-70) este de aproximatrv :1 ore [2.41], Dar efat!tele reale ale zaharului depind, lU mare mas-ura, de compozitia chimiM a cirnentului. Din acest motiv, actlunea zaha:l'ului9i, fireste, a oricarul illtlrzietor d.e priza trebuie Sa . .:;~ determine prin consfituirea unor ameatecurl de proba cu eimentul care urmeazB: 13<\ fie u~ilizat 1a c:onstruc~ia iI.'espeaUvll,

o can.titate mare de zahar, saptmelh llltte -O,2~i 1% din gl'eulatca ['imentlillui, va impieid.ica, ill prin(!ilpiu, 'priza cimentuluL Astf.el de (.'.111- l.ilati de tan'ax pot fIfol!osite .ea "distLJ:ugE\toCll'e" de e:l{emplu pen.tl'ueazul in care 0 betonielra sau unagi.ta;tor s-a de.r-e-ctat ~i nU poate fi desCilrcal..

Crud zahfll'ul se fO'lose-?te '08 jntil'zietor.ae prize. lCon:trolata, rezisten~tl bettmului in primul stadiu sa reduce sonsiIdel'abil [2,26], dar dupii dn'u 7 'tHeinternne '0 'ore~"tere 18. 'rezisten~ei de citeva pr0cente compat'ativ Cu un <tmestec fara inti:rziet0T de priza [2.41]. Aceasta se datoreaZB, probabl1 , faptului eel intirzierea prizei dUlCe la fO~'marea 'unul gel mal dens (vezl

pug, 276), .

Este intel'esant qe hQtat e,l efi:cacitatea unul bdiliv depindc de momentul in care acesta est.e inho.dps in a'l):lestee: 0 intirzie'i'e de numui ~ minute dupu De apa a intl'<lt in contact (!lJt;i11l(!nt.ul duce In C) amtnol'e :\ el'edului de iilti~'ziere. Ace'lstase intImpl~,in sped,., I , c.u .cirtlenillll'lIe ('Jre .au un (!011\i.nut marc de CaA, :penku di purten de C':IA odatA hldl'ulotllO: nU mai poate abso1t>i udl.tLvul, ""tfel Cll m:esta 'rumine in nantitnte mal marc pentru h~d,'atal'eB 8iHt'a~ilOJ.· de ul!ciu,

2.16.3. Aditivire.ducatoti de apa

111 conformitate cu A.S.T.M. Standard C 494-71. arliti~ii care reduc apa s:lntin~rati la tipul A, dar daca proprietatea de a reduce apa este asociata cu int1irz;ierea pa'iZ'ei, aditivi! slnt dasirfioo·V.qa. apartirrind tipului D.

Exif>~ti '~i aditivireduoatori de apa careactioneaza ca acceleeatori de

.priza (tip E), dar acestia sint de Interes restrms. • .

Cele dqua, categorli p.l:'incipale de aditivi de tip D si'n.t :

a) acizi! lign.osulionlGil?iscltutile lor (ctasla 1 'Ih nomenclatura A.S.T.M. [Q.27]) ;

b) acizi! carboxilic! hidroxilati ~i s.arutile lor t(;clasa 3).

Morlifidirile L'ii derlvati; acestora, lnoadrati in ciasele 2 st 4 respectiv I nu actioneaza oa intl'l"zietori ci se pot comporta ohrar oa acceleratori (vezi fig. 2.16), fncadrtndu-se deci in tipurile Asau E (vezi ipag. 92).

Prmcipalul component. activ at aditivilor il constitute agentii activi de S\lln:rufa.ta. f~.27J.. Acestla sin-t, Ia rtndul lor, substante eare se coneentl'eaza Ia interfata dintre doua faze nemiscibfle ~i care mod.iIica .tortele fiz~co-'Cbimk~ ICe actioneaza Ia aceasta interfala. Substantele de acest tip Slut adsorbite pe parnculele de ciment, incarcindu-Ie cu sarcina negativa care conduce la resplngerea partieulelor ~i duce la 0 stabilizase a dispersiei acestora, In plus, sarcina oteatcl determina IormareaIn jurul fiecarei particule a unui 1niVeli~ de molecule orientate deapa, care mpiedicii apropierea strinsa a partieulelor iri:tre ele, In f'~lul aeesta particulele eu 0 mobilitate mat maresi, apaeltberata de iIrfluenta restrictiv8. 'a sistemulul tlooulat devine disponibilii pentru Iubrifierea amestecului fa:Cindsa

c,reasccllueraJbilitateaacestuia {2.27J. '

Unul dintre efectele dispersiei este expunerea La hidratare a unei suprafete ~otale rnai marl a cimentului, oeea ce determina 0 viteza rnai mare de dezvoltare a rezistentel in stadille jni:pale. Din acest mo .. tiv are lee a crestere a. rezistentei betonului .comparativ eua unui amestec aVind acela§l raport a.pa/ciment dar faraaditiv.La im:bunatatirea rezistentel poate contribui qi d~tribu~ia rnai, uniforma. a, eio l_....L_---L_~.:t:::;=:t;_~a::::::l.._L_j__J mentului in toata masa beto-

2 :'3 L 5 B .., 8 9 10 11 nului [2.27]. Cresterea rezts-

TlmpJJI de preparofe, ere

tentei este rnai vizibila la be-

toane foarte tinere [2.29J dar inanumite conditii persista tin tirnp Indelungat,

lrifluenja arlitivilor asupra rezistentel varraza cousiderabil crt compoziti-a crmentului, eresterea cea mad. mare a .rezistentei tnregistrtndu-ss cind se folosesc cimenturl cu continuturr mid dealoaln sau de egA. La annmite cimenturi, influenta aditivilor este foarte redusa 'dar, in general.adttivii sint eficace pentrn 'toate tipurile de ciment. P-ortland .'}i pentru cimentul aluminos. Unit ~itivi redudto:ri de :apa sint mal eficaoe clnd stnt £010- si~i in amestecuri care contin tras dedt in ,amestecul'i simple [2.43].

Fig. 2.16. Efectul dirverselor adacsuri reducatoare de apa asupra ,tlmpului' de prjza ab~to.nului [2.2Bj.

Clnd se Iolosesc adUlv:l, cantitatea de apA de nmestec se po~te reduce eu 5-15% 1(,taIIYeJul 2.10). PUl'pul (in special elmj se Iolosese arutiVi din elasa 1), .reducerea caDULa~ii se datoreste ,ael'U1\J1 antrenat introdus de

aditi v l2.29]. .

Reducerea efectiv~ a apei de amestec depinde Ide dozajul de rime at, de tipul ag;l'egatuluiiolosit 91 de prezenta agentiJor antrenori de aer sau

Taltelt<,l 2.1.0, Reducerea necesarurul deapa obfi:nuta cu diferite adaosurirediIciHoare de apl ~! intlrztetor! depriz~ [2.28]

Agent nntrenant Adaosul rcc:1tlcAt9T de MilL ~I
Adao~1I1 de aer (r(l.~too In1;r4&01' de prlza .
de vllle.oJ) <;Iasa 1 I Clasa 2 I Clasa 3 I elulfu ,1
Tasarea conulul, mrn 70 70 65 75 75
Continut de aer, % '4,8 <).,3, 4,p 4,5 4.7
R cd ucerea cantHi! Iii da ap:a
comparsttveu lietonul [ilra 13 13 1:2
aerantrenat; % B 11 a trasurtlor. De .aceea, este impor,tant "fiIi neeesar sa se fad amestecurt de tncercarecumaterialele care se folosesc iii Iucrarea respectiva, pentru ij Sc(i stabill ti:pul ~i cantstatea de aditiv care sa casjgwe o;ptinerea proprleta~.ilOT optime, Datele indicate de f,abridle Iu<rnllioare de ad1tivi nu trebuie ln. general aoeeptate 'C1:-1 atare, fih:a 0 verificase.

'I'rebuie notat, de asemenea, es. desi aditivii due la Inttrzierea prizet, ei nu redue (into:tdeauria ;ritmul de scadere a lti.crabi·Utatii In timp [2.2H j.

Cautitatea deaditi'Vi l';e,pre.zil1tii, in general, numai 0 fractiune dintr-un procent din greutatea ctmentului sstfel ca este important ~a se rcloseasca 1;ID echipament de dehitare de a preeizie oorespunzatcare.

BlBLlOGRAFIJl~

2.1. n. S.apREAU OF RECLAMATroN, Concre'te Manu.Ql~ 7,th Edit. (Denver, .colorado, 1966J.

:<.2. H. WQODS, national development of Cement Specifloattons, J. pora. (..'ep.l. ,'iss.oc. RI!-$earch an4 Development LIl.borQtori<ls, 1, No.1, pp, 4-11 (Jail. 1U(11). 2.3, W. H. PRICE, Factcrs Influencing concrete ~h'cngth, J . .IIme-T. Concr. lnil., ·47, pp. 411-32 (Feb. l[ltil),

2.4. H. F. GONNBIj.M,AN and W. "LEItCH, Ch,lIlINS in ch;).:rllctcl'i~lit:s Ill' Portlllnd cement as exhiblted l~y Juboratory testA OVN' tho period 19fr4 to 19.50, /l.S.1'.M. .'i.,p. Public71. No. 1~7 (l!lfi]).

Vi. U F, 'l:'HOMSON, Hendy mix ; Qu;llity control in cement munuflicturc, Moc!(,ir'l ()anl:l'('t,e, 22, No. 11, PP. 32-1; (ChH.:~u:(), Ml;lrcll l!Hiil).

.!Ml. }', M. LEA,'J'he Ch'CI11L#r'IJ oj Cl."ffil'nt and Concrete (London. Arnold, 11170).

_"~ '''''i._ '-_J ........ I ••• ~ ....... ,.l1li

07

2.7. R. H. BOGUE, PQl1tla:nd cement, PO,ra. Cem, AssQc.FelZ_olDship Paper No. 53, pp. 4H~1 (washing~on D.C., August 1~4!:1).

:<:.8. JJ. L. BLUEM, Comparisoa of srrengsn o:ievelopment between Portl-and eemsat ,Elnd, Pcruand Blast-ruTRace Slag' cement, IVd~. J."Ceaay-l'ii.fxed Coney'. ,~ssoc. i~uoncn. ,~o. ~O, pp, 11 {WashfIlj:lWn .0.C., QcJ. IV5,~).

2.9. A.A. }"'WL'.1'UN 'arid W. '~'. M:aH.::i.HA,L,I." 'l'he use 01 fly ash and similar matezials in 'cQncr~te, rroc. lnst. (..'. J!!., J:-'an. 1., l'I, 1~ o. 6, pp. ·I.l'1-JO (Lannon, Nov. l, ,>.I:J !.i); ~.1O; H.. W. I'll UH.::iE, Hydrophoi;liccement, (.em,ent ana, Lime Man'ujactur:e., :<:61 1'110. 4,

pp,I1'I-51 lLon.Clon, JUly 1~:J3). '

2.11. u. W. S'l'UJ-,L, Hy'cil'ophooic cement, A.S.'1'.M. Sp. Tech. Publ£Cn., Nc: 205, pp,. I-I:! (HI:!!:!).

2.l<!. rio LOti"l.l:!irl, L:emepts with controlled expansions and their applications to prestressed concrete; 'l'ne ~,.-ruc, . .I!,.'., ;':4, No. lV" pp. 5U;)_a,,* tUct. lr>f.ltI).

2.13. '.1.'. W. PAH.b...I!:oti, La recnercne sur La chinue aes ciments au ~oyaume-U~ pe,l:ldant lea annees d'apres-guerre, itetl'l1.e lien'ernle aes ~cllmce'i .tipp,tlq1keeS,

.I.. J.'H). ;'I, pp. 14-tl;:i (Hj;j~). .

2.14. H. LA.t<'lHViA, «<uelqUes aspects de, 1a physi.co-chi'mie des elmeats atummeus,

itHd, 'pp. u{)-:74.· ..

2.15. F. M. LEA, Cement and concrete, Lecture delivered before th~' Royal li1.$.titute of Che1l'1isu'Y, London, on the '19th Dec., HId, (Cambridge, W. Hefter and Sons, 1944). '

!l.16. A. V. HUbSEY. and T. ,D. ROBSON, nigh-alumina cement as a constructional matertal in the chemical industJ;·y, 8ymposmm: on. M-ateria~s of Constr:ucUon In tne Ch.em;~ca~ ind.uS't-Ty, Birmingnam, .soc: Chern. Ind., 1!J5U.

2.17. A. M. NEVILLE, Tests on toe strength 01 high-alumina cement concrete, J. New Zeall.mel J~£. E., 14, No.3, pp, 7::1-6, (MarCh 1909}.

2.18~ A. M. NEVILLE, The effect of Warm storage conditions on the strength of concrete made wtth high-alum1na cement, .111'oc. inst: C. bJ., IU, pp. Itl5-9l:!

(Lon Cion. June llJ$iI). . .

2.19. A. M. NEVILLE and I. E. ZE KARIA , The effect onoonerete strength of drying d\U:ini fixing electrical resistance strain gauges, Jt,.l .L,E.M., .8ul. No. ;:Iii,

pp. 115-6 (PariS, 1958). .

2.20. A. M. NEVILLE, furthel' tests on the strength of high-alumina cement concrete under hot-wet ccndrnons, tU.L..J!J.M. tnt, ~ymp. on ConC1'et'c andltetn.forced

Concrete in Hot CountrieS, Haifa, July IJ)60~ ,

2:21. P. P. BUDNIKOV. ROle of gypsum In the hardening of hydraulic cements, Proe. 4th. into Symp.· on the Cnemt~t'ry of Cement, w~h1ngton D.C., 1ll:60, pp. 4ti9-77.

2.22. A. M. NEVILLE and H. KENINGTON, Cre~p of aluminous cement concrete, ibiel, pp, 'i'OJ-8 .

.l.23. U. S. BUREAU OF RECLAMATION, Strength and propertie.s of concrete at early ages, Ma~ertals L.aborator'll Report No. (.'-444 (Depver. C9iorado,~ept. 1949). 2.24. J. J. I:)'HIDELER, Calcium cb10dde in concrete, J.Ame.r. Concr. lnst., 48,pp. tiJ1-5~ (March HI52).

2.25. A. G. A. SAUl,.., Steam curing and, its effect upon mix design, Froe. of a Symposium on Uix Design amt ~u_atiCy ControL of' Ct:mcrete, pp-. 132-42 (London, Cement and Concrete Assoc., 1\)1)4).

2.26. D. L. BLOEM, Preliminary tests dfeIlect of sugar on strength of mortar, Nat.

~ead:y-mlxed Concr. Assoc. Publcn. (Wash±ngton D.C., August 1959). '

2.27~ M. E. PRIOR and A. B. ADAMs, .rntro'duct.ion to Producers papers 'on waterreducing admixtures and set-retarding admixtures for .ccncrete, A.S.T.M. Sp. TeM. Publcn., No. 266, pp. 1'70-9 (l!:l(;iO).

2.2~. C. A. VOLLICK, Effect of water-reducing admixtures and set-retarding admixt-ures on the properties of plastic concrete, i'qid, pp, 1,80-200.

2 .. 29. B. FOSTER, Sumrnary ; ::>ymposiumon effect of water-reducing admixtures andset-~'etar,~ing admixtures on properties of concrete, iMd', pp, 240-6.

2.30. G. E. MONFORE and G. J. VERBECK, 'Corroslon of prestressed wire in- concrete, J. A_l'ner. Coner, ln~t. 57, pp. 491-515 (Nov'. 1960).

,2.31. E. BURKE, Discussien on Comparlsonof chemical resistance of super-sulphated a)l~ spedal purpose cements, Proe: 4th Int. Symp. on the ChemiStry af Cement,

Washington D.C., 1960·, pp, 877-9. '

2.32. P .. LHOPITaLLIEl\, Calcium alurmnates and high-alumina cement, ibid, pp. 1007-;13;

2:33. A .. M. NEVll-LE, p-eterioration of higl;i-alumina cement concrete, PtOG. lnsi.

C.E., 25, pp. 287-324 (London, July 1963).

. 1 'E·dlt. ·(Dcnvcl' Colo-

_, 'U O'F RE,f"LA', 'M A 'flON . Concretu Mumwl, [it'l \0 ., . J

2.3'4. U. S. BUREA . ..... _p , , . ,''''

'J r- l'a~~i:r~~T BOARD, CerlHicute No. 69/32 of 14th April .19,09 for Swlitcreta ~.3~. AG . . . th PU"nd eement, . ~ ted

ultra high early' streng, or bAT Shrcinkage and creep of concrete as ,ar~ec .

:.l.36. E. W. BENNETT and D. R. L, ''t Mag Ooncr. Has., 22, No. 71, pp. 61:l-78

~y the fineness of portlanq cemen,.. . ,

(June 1970). , .. .. 1 d . tures AS T M Sp 'I'ech. Pub lien. No. 160-A.

2.37. E. C. HIGGlNSON, Mmera a mlX . , ,,,... . . , .

pp. 543-55 (19GS). . . at dies of calcium sulioalurninate udmucture.

2.38. A. KLEIN and G. E .. TROXELL, u.. . 9'86-1008' {1!J58} .

. for expansivecement!l, Proc, A,S''!;.M" !e;i'concretes-present .state of ~oW-

2.39. A.C.l. COMMITTEE 223" E.xpansle c _' 0 (Au. 1970). . . .

led,ge, J. Amer. Conal'. Inst., ~&ik~;F 61Conve~ion of CaO.Al~Q3.10H10 to

'140 P K :MEHTA and G. L . . , ,. 210-12 (April 1971).

~. . 3Cao".AlP3.GH~O; J. Am.er. c:ra~~~:~~k5th~~e of sugar as an, admixture t.o

2.41.. R. ASHWORTH, Somelnves 19a .9-45 (London, June 1965). .'

concrete, Proe, Jnst. C.E., 31i pp. 12., on properties Qf concrete usmg hlgh-

:!.42. R. T:SUKAYAMA, Effect ~Oth i~V~1Is~~. on the ChemJstry 'oj Cement, Part 3,

aluminous ceme:nt, Proc •. " .

Tokyo, pp. 316-327 (19,68). . .·'c materials and their use in concretes,

2.43. R .E. DAVIS, A reVlew- of, 1??~ZMola:iOls in Mortars and Concretes, A.S.T.M.

Symposiu:in on Use ef pozzo.ame . a , I' Sp.. Tech. Pub~:icn,. No. 99, pp. 3-15 (195.0),

3. PROPRlETATILE AG~EGATULUI

. Fapt~l ~a eel putin 75% din volumul betonului este oeupat de agregB<~ constituie u:: argument privind importanta, deose-pitii a calitatii acesttn~. Fe lingS. ca '~gre.g'atul poate li'Init~ rezlstenta betonulul {ell un agregat slab ~J.I: se poate reahza un beton rezistent), de proprietatfle lui depind durabllI~atea lia per:form,an~ele betor;ului folcslt La 0 constructie.

.La _ tnoeput, a:g~gaful. .era co~slde'r~~ ca un material inert, dispersat in toat~ masa ?astel de ciment ~m motive economice. In prezent, Insa, cOnCe~\la despre rolul agl'ega.tulm po ate sa. pleoe 'de La un punet de vedere opus .. ~l a~ume, agreg~tul poate fi conS~ldel'at ca un matertal de constructia legat mtt-un. ,totcoesl.v ]l1:m tntermediul pastel de ciim.€n.t, Similar eu eazul c;om>'tru<::t1lloa: d: ~ldane 01;1 ~aramizi. De ;rapt, agregatul nu este complet Inert, proprleta~lle sale fizice, termrce ~i un eon chiar cele chirniee mfluenVind comporterea betonulul.

Agrieg.;J.tul estemal ieftin dedt cimentul !iii de aceeaeste economic ca in amestecul de betcn sase p~adtmai ~lti.t agregat ~i Cit mai puti'n ci~en~. Da_r agI'egat~l este f~loslt n~ numai din OOnsllllerente eeonomioe : el c~n.fera betonului a-;an:ta]e tebmce consideralnla, intre care 0 mal mare, stabll~tatea volumulai -'11 o mal buna duraoiirtate decit dadi 5-a folosi numai pasta de ciment $irnpJa. r Q osr

3.1. CLASIFICAREA GENERALA A AGREOATELOR

'.' Dime~iu,n~e.a:~regatulu~<::ai"e se Ioloseste 1a betoane vartaaa de' la C1~l:a cell't~etl:l~na .1& ipa.Tt10u1ecu diametrul deordinul fractlunilor de milimetru, Dizaenslunila rrraxime felostte in pra'Ctk<1 variaza dar fn. oricare ~e5tec s~nt in~o'l~or:~te parti~u}e de dimenstun! dife.rite, dktribu~ia acestora pe dimensiuni fund numita granulatia. Pentru betoane inf~ribare se f~lose~~, 1l:n~oTl, .:tgrega,~ ,de ~ietr~-nisiip, Obn.~ntnld 0 gama in:treaga de dllIl1en~Wl11, de la cele ~a~ man, lacel~ ~al mllCl. ;acestea se nUffi€SC agregate szmple,sau n~sortate. Oalternatlva mult mai :uzuala, tfolosita intot~e~tlna _pent-I'U ob~mer~ll de b~toane de' buna oalitate, es'tie aceea dea utilIz? ag;regate forma.te dIn paTticule au Icel putin doua grupe do dl·men",,;. .' :frac+ia p' '81" 'f" 'd ,.,' ~, ........ unl,

.'.'~ nncIP .. a, . l~n· 'c;upnnsa mtre unagr.egat fin adeseori numit

ntStp .(care n\l depa~e')','t~ 5 mn~)~i ~ ag're~at.grosier, - pietri~, format din ~at7I,lal.?ecel pu~m 5 m~ dlm,ens.mne). In. Statele Unite So:narea se fa.ee cu sita {Clu;rul) nr. 4, eu dlmen!uunea de 4.78 mm (v. tabell,Il 3,14). Despre

100

granulatiese va discuta pe larg mai ldeparrtf.!, 8lcen!'l.L;'\ rlnsi'fLcare avtnd dear scopul de a .face distinctieIntre agregatul fin ~1 cd grosier, Trelbuie notat ca termenul "agregaif;fC (cu sansul de .agregat gmsi<N'), f'olosit pentru 0 dlstinc~ie inl1;reacesta :;;i nisip, esteimpropriu, desl destul de uzual,

N'i$i;pul se considera, in. general, ca avlnd ltmita infea:"i,oara .<1 dimensiunii particulelor de circa 0,07 mm sau chiar mai midi. JYIateria.lul eu partieule Intre '0,,06 1?i 0 002 mrn se numeste mil, iar materialul format din parttculesi mai mici seinlOadreaza ·in grupa alTgilelor. Lutul este un depozit moale, oonstituit din nisip, mil ~i argile in propoI-1;ii aprmtimatt'V egale,

Toate particulele care: formeaza ceea oe ~n practice construetillor' se nnmeste "agre:gat"< s~au [ormat din roci co nsolid ate , care ulterior, au fMt :f'l'agrnentate fie prin procesele naturale de alterare )','i anlraziuM, fie pe caleartifictalzi, prim coneasare sau Irniicih,are. De aceea, multe dintrre proprie,ta1;ile unui Ja<gJI"egat de;pind in totaHtate de IPfOiprietai;ilJ.e rocii origlnale (rocii-mama), de' e!t<EmlfPlu de cOmp()zitia chirnicd §i minera:l'OgilCii, caraeterele petrogranoe, greutatea spedficEl, duritate, 'rezi'&ten~a, stabilitate fizld ~i chhnidi, struetura porllor, culoare s.a, Pe de,a1tii parte', un ag,re:gat poate s'aaibA unele proprieta.ti pe care nu le are roca din. care a deriva:t : forma ~i dimensiunile particulelor, textura 9,1 aJbsorll~ia. Toate aoeste proprietAtl pot sA influenteze 1m, 'mare masU!I"a calitatea betonului fie in stare de preparat proaspat, fie dupA Intarire.

Este cazul LSa atd,al!.gl'i'tn lea de~i aeeste proprietati diferite ale agregatulut ca atare pot sa. fie stabilrte, este diflcll ca un agregat bun sA poat! fi lapreci:att alittf{!l deci't ca prtn folosirea !tni se obvine un beton bun, in oonditiile date, In timpce tin a,gn:egat ale carui ptoprietati sint s'atisffOCl1to8Te va da intotdeauna un beton de buna calitata, .reeiproca nu este obligatoriu Vi:tlabilii '/iii de aceea trebuie sa sa .a.plice criterlul performantet agregatu~ lui in beton. In parlicu'lar, s-a eonstatat ca un agregat se poate dove'di nesati'Sfac'Mo~' anJd i sa determine anumite osractertstrel, dar nu prezinUi nki trn neajuns eind este folosit in beten, De €xemp1u,.un esantion de rod, poate sa se dezagrege Ia inghet dar sa nu sa comports neaparat asa cind este incorporat in beton, rmai 'ales ci'nd parttculele de agregataint hine acoperite de .0 'pastil cu permearbilitate mica. 'I\>t:u~i. un agregat considerat defieitar' din 'l;l\1a~ multe puncte de vedere este lpuijn probabil eli va da un beton de ealitate corespunzdtoare, astfelca inrcerdirile lprealabUe ale 'cal~ad-eiristicilor sale pot furniza date asupra oportunitaVi de a fI £0- losit la beton,

3.2. CLASIFICAREA AGREGA'l'ELOR NATURALE

P~na aiici. ne-am :veierit nUlnai ~aagitegq.tq:l format din ma±eriale eo!'e stnt raspill'dite :in nat'llriii~ ~'Cest capitol fUnd destinat aproape excluslv ace>sior tipl)ri d€ agregate. Insa unag['lE!g.at poate fi Qb~inut 111 prin fllbl'lcure din pT'oduse indu:stri'31e ;intru.cit agregatp,le artificiale sint, in gene- 1'111, fie mai grele, fie mai ~oare dec1t cele obi-?nuit-e, ele v:or ti prezentate in cap. 9.

o alta ,distinctie se poate face intre agregatlll reclus de ciLtre algentlf Ilaturali III tdimensitinile }a car«~ se folose.~te ~t agll'egs"tuJeon'Casnt, obtlnut prin fi'agl'nenta:rea unoI' roM.

Din punct de vedere petrologic;. agregatele"tie cele '(\onc.aSate; fie cele fragmentate de agen"ti naturali, apar?-'I1 1a dtevagrupe de roci ell caractedstld comune, 0 claS.ifkwe s.ati:Sfa,~atQare a aeestora este cea pt:evazuta in standardul briibanic B.S. 312 : 196·7, data in tabelul a.1. Clasiflcarea pe grupe nu are in yedere 'caJit<ltUe oagreg,f!,tuluiio. ceeace priveste foloslrea

Tabelul 8.1. Cl.asiflearea agre,zatelor' naturale tn functJe de tlpu( de rlll;a dupli B.S. 812 ~ 1967

Grupa bazattulul Andezlt

Bazalt

Porflrite bazlce Dlabaz

Dolerft de t,ptlrl dlferlte, Incluslv therallt ~I teschenlt

Epfdlorft

Sist homblendle Lamproflr Dolerlt cuartlfer spllit

Grup'a granUul'u( Gnais

Granlt Granodiorll Granullt . Pegmatlt

Diori t cuartlfer S[enit

(irupa calcaruIut Dolomlt

Calcar

MarmurA

Grupa visfurilor PlIllt

$fst

Ardezie

A.lte rod ~lsJoa!le Grupa FUntulut C.hert

Flint (sill eel·

Gfupa r(JcUDr granuTars . llros{ere

Aglomerat Arkozll B:recie Greywacke Grit

Oresle

To..!

Orupa. porlitutul Apm

Daclt

Fels1t

Oranoffr Kerafofir Mlcrogranlt Porflr .

Podlrft cu.arUfer Rlolit

Trachit

Orupa .Oabrl)uItd Dlorit ba.zlc

Gnals bazk Gabrou . Hornblenda (roc~) Norlt

Perldotlt

PICTlt

SerpenUha ,

Otupa cotrteenelor

Rocl a.Jterate de contact de toate felurile cu. exceptia marmurel '

Grapa cuartituIul

Garuster (argUi retraclar4 bO,l!atii tn slllce)

Gresil cuartltlce

Cuartite reertstalizate

lui Ia pi.epara'I!ea betonului ; in fiecare din gl'upele cuprinse ip tabel ul 3.1 potext~ta rnateriale care nu slntadecvatepentru folosirea lor ca agregat, desl unele grope tind 8£1 e,ibi1 calitittiij'lai bune decit altele. Trebuie retinut, de ssemenea, cd exilSta mu1te denumiri comerelale uzuale de agregate, care, adeseort, nu ccrespund cu clasifiearea pettografica oorects.

Standardul A.S.T.M. C 294-69 da descrierea unora dintre mineralele cele malcornunesau import1a:nte. care in'tra in cornponenta agregatelor (ca roei). Claslfirarea mdneralogidi este titila pentru recunoastereaproprteta~iloragregatuhrl daJ;' nu poateservi ca barza pentru ipteved,erea :comporta.ni acestuia in beton, deoarece nu exista minerale universal dezirabile ll'i putin,e sint Invaeiabil nedezjrabile in ceea ce .privell-te prezenta lor in beton,.

Clasmcal'ea sUimari'i. tlupa A.S.T.M. este uI1Illatoarea : . .

- minerale silicioase (cuati opal, calJcedonie, trid~mit, cristo:halit) ;

- .feldspati i

- minerale micacee ;

- minerale carbonat;ice ;

- mineraZe suljatice ;

- su~tu'ri de fier ~min~I'ale);

- minerale !eromagne,ziene ;

- zeoliti;

- o;r:izi de .fier :

- minemle arailOr.rge.

D?t,aliilre asu1:n'a rnetodelor Pf'trologoi;ci'> simln'("Irall()P'i're nu f::t,r ohlf':ct.\Jl aeestei c!'i'rti. dar f'ste im13Grtallt s~i f;e intelea-!t<'i rl\. p."(llrnin!1Il"~1) 2e.ol'OPT1';A 1\ ag;reJtatu1ui este de mare utilitate pentru anreclerea calitaru aICe<:t.ui.A st, rnai ales, nentru corrrpararea unui aiO!'I'e~at nou ell altul ale earui caracteri!>t{c1 stnt cunoscute, orecum si pentru detectarea uner cornnonentl mlneral{)gilti daun~tOri. cum 's~ntformele instl<l1bile ale !'Iilicei., tn cflzul a0l"'eR'at~lar artificiale trebuie studiata ~i influenja metodelor de fabricare ~l preluerare.

3.3. PBOBAREA

T~'ltarile dlferitelor' 'Propriet~ti ale agreRatulu~ se fac vrind-nevrtnd nurnai 'Pe esantioane (probe) dematerial st, de aceea, rezulbatele obtlnute ,srnt valahil~, 'Strict vorblnd, pentru lagregatt numai Qa seara esantionulni. Intrud.t., IU!sa, noi sintem interesatl in cuneasterea caHtAtii In 'vra,c 11 agr,eg,atuluicare' ni se Uvreaza sau de care dispunem, t:i'ebuie !iii avem oertitudinea ca probaeste tipica pentru pl7()prietatile medii ale agregatulul, Pcntru a obWne 0 astfel de probacare se nurneste repreaentativd, trebtile. sa avem in vedere anumite oriterii, Nu este fnsa cazul sa le enuntam, de .. oarece con.dl~me ~i situatifle care intervin la.prelevarea probelor pe :teren pot diferi mult ide la caz Ia caz. Un cercetator ell experienta poate, tnsl1. . Sa obtina rezultate demne de :incrooere daca are in vedere tot timpul ej\ proba prelevata trehuie sa fiereprezentativa pentru toata cantitatea de mateU"ial luata in eonslderatie. Un exemplu de preocupare in acest sens este folosire.a pentru prelevarea -Pl'obei a ~QlPetii -'1i nu aexeavsterului, pentru a preveni rularea particuleler de anumtte dimensiunicind se 1'1. die.§. cupa excavatorulul. Aceasta recomandare a fest fileuM pdn 'standardul britanie B.S. 812, revlzuit in 1967.

Proba principal a este constituita din mai rnulte portiuni prelevate din diferite parti ale masei supuse testarii, Numarul minim al acestor portluni numite incremenie este da zece ~i ele trebuie cornpletate pina la ~reut1itile inditat~ in tabelul 3.2 pentru particule de dimensiuni diferite, conform prevedertlor standardulul brttanie B.S. 8J2 : 1967. Daea, 'insa, SUTSa din care se preleveaza proba este variabila s'au.' segregata,este nece~rsa se Ia un numb rnai mare de inerem ente. ~i sa se constituie 0 proba wei maTe penti"U testare.

Este, in ~,pedal, cazul haldelor. din care incrementele trebuie pr:elevate din toata masa, la:didi nu numa1 de la sr.lprara~a ci 9i dirt centro.

Din tabelul 3.2 rezu1ta dar di Iproba prin\Cipa15 este preferabil sd fie rn<\re, fn specLal in cazul agl'egatelQc oornpuse dhlelemente de dimenslunl mfl'rl. nstfeI >eli ea trebtiie sa fie r.edusa inainte de testaJI'e. In toote etapele redl;H:erii, este nec:esar 1>:8. se procedege 1n BI?B iel inci't sl1 se plstreze carn('terlli de ,repre~ent'Btivitate a probei, inf'Jt >proha rea:HI care V.B fI tlUPl.l~ft

Tabe/u,/ 3,2. Gre.lltlitlle mlnlrne ale pro he lor Jlr". trn testate I B .. S 812: 1967)

n,ll.Prn.lun.l1,t pnrUouJelor maximo prezente Inprop01'fJ1 ID~·e!Ilno:·~c. rmn

Grl,utaft'll mInimA _

p!'lIbl'1 pcn,ru tea litre, "I

50 25 1,3

testariij sa aib<l aceleasrproprietatt ca ~i proba princilpa'l~L 9i deci ca 9i intreaga oantibate de material,

Exista iClauB. precedes de reducers a cantitavu probet, fiecare oonstind, tn esenta, din impar;~:irea in doua pa~egale.

m1lr-un IProoeldeu denumit ipro:cedeul sfentuirilor, proba princlpaia se amesteca bine, iar in cazul unui agiregatfin se umezeste pentru a' evita separarea, Din materialul respeetiv se formeaza un Icon careapoi se arnesteCB. din.nou ~iseto'l"l;neaza unalt con. Operatia serepeta de Idoua ori, materlalul Cl\1ezlludu.;..se intotdeauna in vir!fulconului_penbru en particulele care a:luneca sa se distdbuie uniform pe cirellitnfe:rinta, Conul ultim se turtel;lte l1i see tmparts 'in sferturi, a pereche de sferlurri opuse pe diagonaJa se inla'tt.].ra,! ilB.t "tre'le1EUlt,e doua [[url!1).eazii proba pentru testare, sau daca aoeasta este in, cantrtate prea mare, se continua reducerea prlnsfeztuire, prooedindu-se la fel. T.r.ebille sa se dea atentie ca toate particulele fine din jurul sfertulu! respeotiv sa fie incluse in proba,

Celalalt .proeedeu de reducere oonstii in impari'irea in doua foloslnd <;> cutie au un numiilr de desp~riituri paralele rpe V'ertiJcala, la fi~ar-e doua despartitUiri suocesive evacuarea materialului faleinrlu~se aliterna:'tiv 1a sti:Qga ~i la dreapta, Proba se puna 1n outie pe toata Hitjm1ea ei,iar cele doua jumalati 51'! colecteazd in doua IcutH 1a baza jgheaburilorde fiecare pal'.te.djumatate se inHi·tura ~i opera\iia se rapeta pina clnd proba se reduce 1a cantitatea docita. Un model de dispozitiv fnlosit inaeestpr'oceden €:;-$tedescris in atandardul B.S. 812 : 1967.

3A. FORMA PARTICutELOR ~rT'EXTURA

Pe tinga caraoterul IPclrograd'ic al tj,gregatului, prezinta impol'!tanta '!?i unele dintre caracteristieile saieexterne, tn special forma ~i textura acestuia, Forma cOTP~iIQr trtdimensionale este difiCil .de descris ~i de aceea este mal cemod sa sa -d.efineasdi unele trasaiw'i geometrtce ale aeestora.

GraduZ de rotunjire se ['e:fera. la angularltatea muohiilor ~.i celturilor particulet, HotU!llj~rea es:be oontr.olatl1 in mate m~Uil'a de tilde 9i rezlstenta 1a abraziune a 'focil din eare aeestea pttovini?i de gt-aldul de uzura lacare acestea au :fust supuse lin tirnp, In eazul agregatelor concasate, f;();l1I)_)a partioulelcr depinde de- natura materialului din care provin, de tipul concasorulul si de capaeltatea de reducere a aeestuia, 'adficii de raportuldtntrs dimenstumle matertalului tntrodus in coneaser ~i dimensiunile partieulelor care .re:rulta ;pri:n eoncasare. Oc~.asifkare g10bala 'cQnvienalbHa a gradului de 'rot1,1njiTe estepre;viizuta in standardul Ibrltl:tnk B.S, 812: 1967 ~i este data intarbelu13.3.

In Statele Unite se tolo,s.6\lbe in unele oazuri uTimato8tea clasificare a

partfculelor, dUp'a gtradul de rotunjir,e :

- bi'ne rotunjite, 1a care Ll'Use mai rpa!svre:;lzii iete1e -ini\:iale ;

-i'otunjite, eu fet'e aproape l'j'te;rse ;

-su,brotuTijtte, !:u glr'ad de uzura consiideraJbil, l(')U fef;e reduse In su-

prafata;

:------ subangulQ"re, ~ 1)zate dar cu. feW-Ie Lrl'l;81cte ; - angulare. la 'caL"€ ,eiX.i~ta slalbesemne de .Iuzur:a.

tn:trucit g.radul de i:mPa'Chetare a partieulelor de ap,umitA dimensiune depinde de forma 1011', a.nguZaritfltea (inversul tr'otunjirii) 1,;ll1ui agregat po.ate

fl 'estjmaHi d"tlpa proportln ~olmilor dintr-e ,probtl c<1Ire a fast ~npaJr.~ta conform unor prescrlptll. Slandardul britanlo B.S, fl12 : 196? defm~te. mdicele de angularitatc (.,n fUnd eg,a1 eu 67 minus volurnul ill proce?te ul solidului dintr-un vas umplut eu agregat dupu 0 me<~Qld~ standard: Dl:n~n~ slunile particulelor care se foloseBiC Ia testate trebuiecontrelate m Iimlte

Tave/III B:1 C1asHicareafotmc'lor partieuletor dupa B.S.BI2; 1967

Particule cu lungimea conslderabil rnai mare decrt lilt.imea ~i liitimea considerabil mal mare declt groslmea

Rod sflHlmate de dlfe;ritc Upurli grohotts : 'Zgur~ 111~dnatft

Provcni('jl\1t

RotU.l1jiHi

Provenite din alhii de rlu

Pletr.l~ de rtu sa u de II tOflll; nlsip de desert, de I1tol'81 sau suftat de vtnturl

Ncreglllirl-ii

Forma neregulatll naturala sau Alte pletrtsurl ; slllce nnlllfolA

_ par~iai mOdelaHI ptln uZllra, sau preil1cr.ata

avtnd I eolturile toclte

Rod laminate

Solzeasa

Groslrnea mica in report eu celelalre dtmenslunl

Angularii

Cu rnucbli clare. la Intersectla fetelbf mal mult sau mai plI\in plane

AluQgitl:i

P a:r tlcule de oblcei 'anguJ are, a draT I ungrmeeste considera biJ mal mare detH celelalte dOlIa

d.imensiuni· .

foarte strinse, ~i se ipr,efe["a sa fie irrtre urmatoerele inte:rvaJ€ : 19,0 !1i 1-2,7 mrn

12,7 ~i 9,5Ilm:n

9,5!?i 6,3 mm

6,3 9i 4,8 nun.

Cifra ,67 din e-xlpresia inaieelui deangulmlta'te, repreiirita volumul de solid dat de pie'bri~ul eel mal blne rotunjit, astfel, >c'a indleele de nnguluritate qa~ata procentul. de. golLilri in plus fa~a de eel existent i~ pleu-isul 1'~tunjit (-a!dicii 33). Cu cit .indicele de angulacltate e~.te mal ,n~aJr~, cu ntit agregatul este mal colturos limitele uzuale ale valorii acestur lndice pentru ag,l'e:glftt fimld intre 0 ~i 11. 0 realizare 111211 recenta pe llnla mU.')ur'fwH angularitati! agregatului, .a.tit a celut gl):'O:'>ieil:cit l]i a celui fin dur de ueeeasi dhl~ensjune. este jactorul de angularUate,. dBfinit ca'r~poTtul intl'~ volUil1Tul solid a1 ago:ega,tului libel' .\Ii volumul solId al unOl' !i[,€<l~ de ~t.!dtl de 0 gr.anulometl'ie spectfi-eata [3.41] ; prin ,acejstt'l, ,~r1;ldu~ de inp~sal'cu a,gteg.a;tului nu mai este impliiC.at l1i erm'ile .af,ere_rtie smt .eVl,taie. Utl'll!nicll .~ccsllli b~.,t tl'ebuie apre'.ciata de la (CUt'; 1a ca7..

, Volumul golurilol"agre.g.atului poate sa fie ['aJculat dupa varia\i.1I VCI,· lumului de net· ,,"'inti 5'e .cl'p1itji b sL'ade!t'€ a p.ret-;iunii ('U 0 LU1umHtl vHloul'e ; plee.ind de aid se pO(I'i.e cah:;:uhl VOllllLllUl Q(.'! <1'Cr, ·~rql(:() vo1u'mul RP{I\Jului iI1tel'sH\~al [:i.52J.

o ind!ca.tie indirectA a dapendentel proceatului de golurl de forma pa.rtic:1Jlelmse poate obtiJle din diagrasna re;p,rei'lentatiin fig~ 3,.1, intocmita pe basa d:atelot lui Sl;l.et"'gohi [3.l}. F'Il'Q<ba a. fQSt tonstitujta dintr-tm amestec de douaagrega1ie, unul angulal',celiHalt rotunjit,''in pr(:)'POI1:ii variabile ; sa poate ohserva cum oresterea proportiei de ]PfIT:tioule' :r:otUnitte

. enntribuie ladescre,o;;terea pro-

1.1 r--_,..-...----,.--.------,.---,--...-....... eentulni de spa\il libere.

Un altaspect le,gat de forma agregatulut este sjerfcitatefiL. definita ea 0 functiea reportulut dintre aria totala a supf1afetelor particulelor ~i volumul. sau. Sfeticita:too este legata de stratif.icatie ~i de clivajul 1;·OCj.lordin care au dertvar elementele agregatului .~J este in:f1uenva"ta de u'tila'j1i1 care s-afolosit pentru ooncasare in eazul .in care dlmensiunlle patti.culelor au fost recluse pe cale artifidaUi. Partlculele ou 0 valoare mare a raportului dintre aria

25 50 75 100 t'Otaliia suprafetelor ~i velum s!nt

('.on\lnululdp.ogregot rcitunJil, %celeca,l'e intereseaza. in special

Fj~,: 3.J. Influenta nngutarttl'itil a.gr(':ga~, deoarrece ele reduc lucrabilitabea

tul'j,liaSl1pra 'p.rl1centuli.i1 de goJuii ra.u amestecului. Aeesta.este eazul par-

tlculelor alungite 9ia eelor in forma de solzi ; aces tea din. tU'rna pot Sa influenteze detavorabil dura:bilitatea betonului, deoarece ele 'tind saseorientese tntr-un plan ~i sub ele

sa se formeze spa.~ii uenplute 'CU epa si aeu, '

Prezentaparttaulelor alungi·te sau solzoase in propocti.e mai mare de 10~150f0 dmgreutatea u:nuiagreg~'t ,grooiel' este eonsiderata, de regula, in,deziraIbila, d~i nu sint stahllite H:mUe ~eci:se. p.raporrtia de parrtfcule solzoase, eXjprimatii 'in procente din greu,ta,tea rprouei, se numeste indice de ap.latizare .. La fel se defihe~te ".,iindicele de alungire. Unele pariicule Siht

- §l ;plate (:sdlzoaee) /ili ah.mg£te, meadrtndu-ee inam:bele cat:agorii.

Olasifiearea este ffa.!p'u,tcl dupa ~.iterii shnple, d~$dijse ,in standardul B.S. Si2 : 1967. ]mp~Ttirea are Ia baza ipoteza,"destul de ,arobitrari'i,ca.o partioula ar'€ form:! de solz dace. grosimea ei vdimensiunea cea mal mica) este sub 0,6' din dimenaiunea mediea ochi urflor sitei Iacare ee raporteasa tractla :in ¢4<i'€ se inca'drea:zll pattif!Lil~l:e, In mod ase.maQa.tp.r, Q patt,tcu,la a carei lungime (dimensiune m~xima) este mal mare de 1,8 od dedt dirnensiunea medie a cchiurilor sttei se considera ca €Ste alungita. Dimensiunea rnedie este definiM ca mediaaribm(>tidf a dimenshmrloe oohiua-ilor siMi pe ;cal~,e jpat,Ueulele 15int re1;inute ~i ~le sitei .princarerparticulele teemal au, trecut, Decareceeste necesar urr control' rigtl.:tos.sitele lUJI,ltein consideratie nu sfntcele din seda agregatulut de hewn standard, ci au ilrmatoarele dilntei1siuni :63,5; 50,8; 38il; 25;'4.; 19,0; 12,7; 9,52 ~i 6,3,5 mm. Testele de aplatizare'ljialunglr,esin:t ti'tHe pen:1irtIca"l'acteiizarea generala.a ag1'~gatelQr; .qar no des¢riuin md(d sutisfaeatq;t forma ,parut;uleL

TexturQ S'Uprafe,tei ag;reg'atului se ciasifiiCii, ih fun'ci;ie de aspectul ~upra1e~elot pa,rtieule:ior : d,a:di a.qMtea. sint ne.tede s:aU ,c:u CQlt.i1dl~ taciLe ; daca sint lustrui:tp. sa.u rugoase~ 'l'ipul de rugozita:te nece<;jt:J, de aseme'nea, 0 d escri ere. Textura su?WfidaUi. depinde de Hlda, acdimem:iunen

.n 19 f--+-+---4_-+- --If---+-+---I

~ ....

:;

I a~ I---+--+~l--+----l,~+-----+'--l

granulelor ~1 -de caracteelstleile portlor rQClI din care nUp"F'Ovenit~anulele (rocile tari , .c6mpacte ~i fin~·ri;l.nuLare avtnd, jng~eralJ suprat,ete lu~truH:e), ~r!'!'c:tln'l ~l doe gJ:adul in car~ for~eie care ;:~c~~oDeaza .asupra s~prafet'ei parUculeiau determinat Iustruirea sau l1ugo:,utate.a es. R:ugozlt}lton

T(ibel~l 3.4. T~~tprasupe,rficl,alia agrega.telor dupl\. B.S. S12: 1967

Grupa I Te.xtura slr.p~fI~I_aHi I,

C.!iramidii,.pialrii ponce, 'ZRurll spmrioas1i, clitichor, ar!l:lI~ cltp:ahdat5

3

Struc.turll in failure

Stk!oasll

Spa:rtQrij. cqncQidala

Silex (smee, cuart), z;,1ml st.!qbasa

Pietri~ sau nlslp grosier, cherj, .~jst, rnarrnura, uncle rlonte

Neleila (lustruita)

Provenile din albll derfusaudin spargerearocilor laminate sau ·Iin·grlinulare

Grat.Jillara

Granule mal multsau ma! putin

unifQrm r:otutljite .'

Gresie, oolite

Bazalt, ~felslt. porltr, calcoJ

R.ugoaSi:i

Fragmente .ClI s)ia.rtura rugoas·a

. (!Ispra,) din rod cu granula;!i¢. flna sau medle, cenuntnd constltuenti'cr!stalint gteu . de

'dlsJins '

,Granite, ~abrou. gnah

5

Crist.ilUna

C(lnl{rtJnd ccnsf hlerill crtstall oi usor vlzi,blU

Gil port vizihili sau en taVila\i

un~ agr~g,~t.'PoaJe ff esUmataydupii odl:;i;, ydC\r pe~.tru q, see;r~kt unele ,apt:ecien subieetive, se recomanda sa se llila seama de clasificarea dm tahe:l.ul 3A, cupdnsa in standardul B..8, 812 : 19:67. Nt: €,!~tii 0 m,etQ<ctl) r.ecunoscuta prin care sa se masQ8rerogozitatefa sup:rafeteJ,. dar procedeul lui Wt.'ight [3.2) este de Iuat in oortsilde'I'a~ie: intedJa,ta dintre parti<lmUi. ~I o ra~iml to care' se introduce partloula este ma.ri~a,. '9.~oi se de't~DminA .. dlferenta intra Iungtmea profilulul ~i lunglmea uner Iini! neregulate, tra;sa.tlt ca 0 suRa de coarde, Aeeasta este considei'a·ta 00 6 masuril: a nJ,gozitAtl1,

T'abelu; B.S. lmportanja relal'Jv:a a. proprietlHHoragregaf.elora,supra rezl,slentel

. betonulul [3:3]

P'·Opl.'Jctatea 'betonullli

Efocltrl' r~h,tJvrd proprietiitl1nrngrcgat'uln!, %

Tii'. .. ~lu",. II Mmluhl1 de.

SUlicdlchllf, ,;rn'U()III'~;'~

Reztstenta la tncovciere 'Rezisten\,a In cornpresiune

26. 44

43 34

'No111 :' V!'llodl~ T'(l.pr",n,\t'll :ri/!,pprtul (lll1t'"(1 d!"p~t~ln do tam tii n~lirJ:ipr<):rwld(l\ I jl .dlS}lN';;i(t iotlllil" t>vn!uut dupa celu trcie.ura\ltoJ'i.,~ioJ ,\1,,· ng<'"gnl<rhrl .lm l~.~tliJ·1 crc~~nul~ unlp.~4:a tl'd ro'r!~stil(l;'t.rr l>r.cp;'l.~~te Cu 13 l'~rI'~\ 1<;.'

Se o:h~h rezultate ;r..eproductibHe, dar rnetbda este lahorloasil. n~fiind apHcliit£i. pe scara l,al1g'a.

Se par.e di fonma l'i,i textul'a de-. tmpo:'a.faV\ .a unui agreg:at irifluentenz4 consideraibiJi (l"ez1stten~a: hetonullui. Rezistenf,a la, Il'looV'oi'elre este 'ai,ectatll mai moult declt !'ei.i~:tC'n\if.\ lnconlpxe~lune ; efettele fOli'Qet ~i texturil. 11'\1 impoltuota cleosebttl'l, mal :nleslu bebOtlul de ip.;a,W\ rezit'iten\i'I, In tab0~ l.ul 3,5 :slnt pre,zenl'nt;pC'it(!v.a dat.e privinld Influentn 'foa1li'le,j ~t text'urH dr·

suprafatA asUPM r8'zlstentei betonului, dar aeestea nu dau dedt 0 indica~ie asupra t'~puloi de influ,en~a; deoarecacitiva dintre al~.i iact01i nu pot f~ Iuatl In censideratie. Rolul formei ~i texturii agregatului in dezvoltarea rezistentel oetonului fill este bine cunoscut, dltr probabil d 0 texitur-a'mai rugoasaoondu_ce lacresterea ftnWi adasive dintre ;parr'UCu!-e ~i matricea de ei~ent. In ,Plus, .0 arie mill. lTI!U'€ asupr~fe~eh)~ e1~ep.telor de agr€lgat poa:te:fiavoozEl dezvoltarea uner forte adesive mal marl.

21.

~lg. s.s. Rel'Q1;ia dintre conjlnutul de goluri ale rnstpulul in stare ad'inata ljIi ,n,eceSEl'J'ul de -apti 'l~:entru un beton pre-

parat cu un nlstpdet [~.'l21.

/
/
V
/
, V
:.d
.>
. .,
.'
,
·I/·r, ~
/
-
/ '" 23 E

-c,

J' 2,2

~ iii 21

g

~ 20

,0

g 19

"5 :;

E. 18

8

17

-~

1636

38

lO

50

Pl:o~entegol uri

Forma $i texture sgregatului fin au un efeot "insernnat asupra neceserului de atpa al amestecului preparat cu ,ag.re;gatul respeotiv. Dad aceste propde'tati ale agregatului fin ~int eXjp['imite indirect 'Prin gradul de Indesire, adici prin procentul de goluri pe care a-gregatull~'r avea daca nu

jFig. 3.3, Relatia lntre angularrtateo agregatU'lu! ~i indicele de compaetare a unul liletlQn pr,e.p.i:\rat cu agre-

, . !gaM dat (3.'.11.

0,90 .....--<-"},..----.~-_,_--..,.---r_--

~ i

§ 0,86

u

~

g Q,82 1----1---+:--0------'''''-.;;:1---0

~

0,760

,8

'2

6'

Angularitateo

a r n legat I(vezi pag.. 1,1 9),' at"l.111lCi Influenta aeestuia asupra eanti til ~ii de apa necesare lnamesteceste bine definita [3.42], (veZi. fig. 3.2). Pentru agregatale grosiere influenta ,'gqrludlor este mai ldi:fiJcil de definit [3.42].

Forma ag:reg a tului groster in general, are un, efect apredabil a~upl'a lucrabili'tatH be'tonului. In fig. 3.3, reiprodusa G'Uipa Kaplan [3.4], se arata florma, lVela1;iel, qjn-tr~. anguLartitatea unui .a~rega,t -gro'sier .~i faci<>r'lll de com-

10

paetare a betonuiui pmpill'u't C:U acesta, 0 CI't\5lel'€ a a,n-g'uIaritatii de 10 minim :eah'e maxim va reduce Iactorul de cornpactare ell circa 0,09, dur in pradidi este ~la1' ,oil tn'tre eel dci faderi nu PQa1Je exista 0 relatle univoea, deo<U'·ece Iunrabilitatea este inf;1t:ien~a,ta r;:i de ,alteproprietati ale ag,reglaJtului. Rezultatele experimentale .ale lui Raplal1 nu au .e<l.rml'mat dl. te~'tu:ra de suprafa \il este un fantor din aceste puncte de vedere.

3·.5. ADEREl\'"1A AOREGATULUI

Aderenta dintreagregat ~i 'Pasta de cimenteste un factor important .pentrurezlstentabetenului, :in' special pen;tru rezistenta la tncovctere : in present rolul aderentei este hine rntelees. AJderenta se datoreste, in parte, inia"epa1lrunderii agregatuluil?i a pastel datorit<'i :ilJ..gozi,t,a~ii suprafetei prirn;ni'tuL 0 suprafatil mai neregulata, asacum este aeeea a partlcuIelor conoaeate, conduce la 0 aderenta mal ouna i o aderenta buna fie obtine, de I'egluUi, cu particule malmoi, poroase, eterogene din punot de vedere mineralcgic. In .general, earacterlsdcile texturale care nu permit o penetratie pe sll,prafava partiouleior nu stnt favorabile unel aderente bune .. Aderenta mai este aiectata !?i de a1te prop.rietii~i fizi-ce l?i chimice ale agregatului, asociate compozitiei sale mineralcgjce 9i emma ~l oondl~iel eleetrostatice a s,upnafetei parttculelor. De exernplu, in cazul agregatelor de calcar ~i pos~bil de silice !po.a.te exists 0' anumitli adete-n~a chi1nkl1, Iar pe suprafata partlculelor Iustruite se pot dez'Voirta unele forte capilare. Dar despre eoeste fenomene se cunesc pup.ne Iueruei, astfel di pentru 11 putea pr:e'V'ede'a aderenta dintre ag,regat si pasta de ciment ,~nronjilltatoa,re este necesara 0 1anumita experlenta.

Detemninarea calita~ii arderen~ei agregatului este destul de cUficilil Iii nu e:X:ista teste ale diror rezultate sa floe ger;lel'131a;p.c-eptqUe. In \gene'['.!11, dnd aderenta ~'te buna, mtr-un esantlon de beton ~part"t-r~buie sa se observe $i unele particule de 'sg:r-egat care s-au rupt, i('>-e ]jnga cele care au f<:>~t smulse din locurfle ~n care se aflaus! carestnt ,mai numerease. Un execs de particule s'farimate poate sa sugere-ze ea agregatul este prea slab. Deoareee aceasta depinde atH de rezistenta paatei dt 1jii de caractertsnelle sL~pr;afetei particuielor de a-greg'at, ;farta de 'legatura ore§te ell vtrsta betonul:n ; se pare~di raportul dintre rezistenta de aderenta ~i (['ezisten~R pastel creste in timp [3.43]. Brin urrnare sepoateapune ca, in conrlitUle in care un agregat este porespunzator, focta de aperenVi. rOU pasta nu este un factor, care oontroleaza ca atare rezistenta betonulul, Totlli'1i, intr-un be ton de ina1¥ rezistenta exista, praba-bil, 0 tendinta ca fOfta de aderentd sa fie mat !mka deeit rezistenta la rupere a pastei de cirnent astlfel -eli de obieel ruperea are Ioc la ntvelul aderentei. Problema ruperit ~beoonulul va fi disc\ltata mal pe lang in caJp. 5.

3.6. Jl.EZISTEN'fA AGREGATULUI

Este dar ca reztstenta In c_onnip1'esiunea betonului nu poate sa fie mill mare declt a agregatulu! continut in el, Este 'ins!1 difidl de testat reei~lenta In stri'Vire a .qgl'egatului luut selPal'at •• :l!-;Hel -ca iniorrna\i11e necesare se obtin, de obicei, din teste indirecte : l'ezisten1;a In sti'i'vke a pl'obelo.l' de

reca, a IUgl'eg<lLului in gramadA si Gomport~r.ea 8!gTelg.atU:lui in 'be1?~:

In acest din unna aaz infiOrmattile se 'obtinfie din expenenta IoloSlnl anteridare a agIeg,a;tul~i 1I'es.Pl;lictiv, fie prin. fo'losirea . de 'P~o_ba a ;a~teg~tului inh'-;1in ames tee de betoncunos:Cut ca awid 0 anumlta TezJ:Stenta cu alt ,agregat oare a fest J!:es;t,at anterior. r:acii agreg..atU: SJlPUS~st~l:ii s~ do: vedeste a contert betollului 0. rezistent,a la.lOOIDP'r~SlUne mal m~lJca, ~1 m~l ales daca un mare rtUin.ar de tpat>tic\Jle se sf~rima Ia ruperea unel. pro be du:: batonul re$!pectiv, .atunci se cpnsiJdera cil rezlstenta &gr,egatutUl (?ste<rn_al micft c)eGit rezistsnta Ia comoresiune nominala a amestecul~debewn rn

care \.lJgregatul a JOISt inoorporat.. . • . ..W

Rezislen~a neooresptmziit.o'al·e a ~gregatu1ui reprezll1,ta un caz llimta,

deoareee pl'.Oprietatile a,g:regatului au a oarecare influenV:i asupr:a reztstentei bstonuhn ,chiat' dod agregatul 08 at are este destul ~e t:'tre ~l nu se sfar'fu;na Ip.l'ematur. Daca eomrparam betoane pl'epara:e cu ~idenll;e.a~egate pubem observa cai mfluenta agregl8tului asupra rezistentei betonului e:st€ cali tali v .acee~i,Qrkare ar fi. tpt'O\Po.ttiile am?stecu1ui ~i indiferen ~ ?aea betonul este testat la oompresnme sau la :inltindere [3.5], Este p0Sl'bll ca Influsnta agregatului asupra rezistentel betomrlui sa ~e da:torez~ AU t?~.mai rezistentei mecaniice a agregatuluici st, tntr-e rnasura oonsiderabila,

caracteristidlor sale de albsoob\i,e ~i aderenta.· .

In general, 'rezis~n~ ~i ~1asti_citatea agregatulul depind de eompozi-

tia sa,'cie ,te~tULt'a illl sUruotud,. De eXeilJ1dllu, rezi.stenta. slaJba lP~te w~a, se datQiDeze reziS'ten1jlei reduse 'a grrumlelor lConstlituente seu ~BlPtulul ~a ~~.nulele, ohiar dadi sint tad., nuse le.a;ga san nIU se lClil11enteaza bme

lntre ele. -

Rareorise dbi~nuie§te sa Be determine .mod'u1ul de elastidtate al agre-

gatulul, desi cunoasterea aoestuia nu este Up'sita de illnportim~a d,aca se are in vedere faptul di modulul de elastilcitate al .be:o~nului .est7 eu aut rnai mare ou cit este mal mare modulul agr:egatuh.lldm ,c(mstitJtl't-la sa (de notatca mtervin tot~i st al~ ;faetori). Modulul de- ,el.astidtalte infl!Uen~ea:za, de as emenea , marlmea curgerii lente III COIitJractia unui !beton.

o valoare medie satisfacatoare a cezistentei Ia st:rivilr,e a: a,g.regatui.ui' este de 200 MNl1m.2-, de~i 1a mullte e:gregate e~celenteSICeasta rezisten~a poate sa fie mult mai mIt!a, pll18. la nU:<m'ai 80MN/m:!. Una dintre oele mat mari valJorial~ orezistentei la strivire a Iost det9rminata la anumite cuar~it;e : 530 MN 1m!!. In tabelul 3.6 sint ariitate valorile ll'E!zis"tientei la strivjre pentru alte citeva Upu:ri Ide rod. De notat di. veloarea l'ezis~:¢nyei ~are s~ cere pentru un agtegat esto coneiderabil mai mere decit va10rtle :rezllStentel betoanelor obisnuite, penteu es eforrul'ile unitare e:f€iCtiw in punctele de <;l_ontact la!l~ 'par,tLeulelor ind1wdu-ale IClin be-ton <pot !Sa fie 'eu rri'lllt surpe~ lioareeiof,tului un1tar nominal de c.ompreSl'une apliC'al_t pe beton.

Pe de alta parte, un agregat iC.U rezistenta .~i eu rp.oduJrul de" elasticitate moderate sau rOOl:lse paate da l'erultate bu.ne in conservar.e'a durabiliU4ii betontU,1.1i. Variatiile de volli'm ale betonului, detoominate de umiditate sau de ternpe1ratura, indu~ uneiort unital" "mai reclus in p~sta_.de ciment dad\ agregabul este COIl1lPresibil ; prin '\ll~ma,re, eM'-Pres~bilitatQa agregatului va r:educe fiS\.lrarea be1Jo1l1Jl,ui.bi tim:p ce lun ag.re:ga.t eu duritate !U1Me ~.i rtgid po-atelC'onduce la iormarea fis.urHar in pasta .care il

Inoonjoarii. .

'f'I"ebuie sa natf\ln ell TIU exist;ll 0 J,'elatie gen:eralii Intre rezi'S~n~a ~i m6dululd_e elasticitate 131 dUerttelm agregate [3.31· De exemplu, unele g,ranite eu moo.u:lul de elasticitate de 45000 MNlrh'\ precum !Oil gabroul'ile !'ji diahazele, eu mod\;l1ul de 85500 MN/m2, au Q rezi:sten~a. care val'iaza

intre 1~_5 ~i 170 MN/II112. Se ('UI1QSC agregate al diml' rnodul de elastlcitate

este mal mare de 160 QOO MN/:m:1. .

" . ?n ,t~st ~e~tl'u mas.uraroo ~·ezi.s_ten~ei la cornpreslunepe epruvete de f~mwcilin_dnca confectionate din TOea ce constitute agregatul este eel Indicat de standardul B.S. 8.12 : J967. Pentru aceasta se reloseste un cilindru

Tahelul 3.6 .. Rezi~tent~ la cornpreslune a unor rocl toloslte frecvent ca ag[egate de betoanll

in S.U.A, [3.6] . .

Re:;:ls:tenla 1" eomprestune
Ti pu I Nmnilrul Dupll ellminarea vlLlDrilol' t'\xtrcrllft'
de roM d" prok!e' ?>Iorltc' I
~L"'/ti" M'..,Xlmc. !ilcinlme,
1't1N/m' Jl.IN/m'
.ranlt 27B 181 ,257 111
elsit 12 324 526 120
.'lIt(llt 59 ·283 3n: 2QI
alear 241 1·59 241 93
resie 79 l3'1 240 44
ari;nora :H H7 244 51
uartlt 26 252 423 124
nais 36 147 2;35 94
ist 31 170 297 91 G F B C G M C G ~

d~ roca de 25,4 rn:t;'1 in diametru si in i,nalV,me care, drupa ce .a fast deshl .. d'I atat Iner-o etuva" se supune la 0 ccmpresiune cit mal apropiata de O,5.~N/m2. Pre~a~,a:ea probei irnplica forajul, taierea ~i 1idrOibirea - opera~ destul de Iaborfease. Rezultatul tesVului de strivire este lnfluentat de existenta Rl~e~or d: sl(ilba :ezi~tenta in ,rocil, oeea ICe .pune la .indoiala tn:1:-0 anu;nuta mClS?I·.a .C'O{·ectl:t:udme'a daJ~~lb[' stabilite prin acest test, deoarece rreZlSten.1aslab1ta .a rocu in unele portiuni nu este setnnificativli din moment ce roea. trebuie ooncasata la iiimensiunile la care' este foloSitu in beton, De ~apt, ill .apest fel se 1Ill~3'J:'a oalitatea rocii din care provtne agrega~l 111 riu cali~at;e~ agregatulu! ill starea 111. care el se Ioloseste in bet.on~ Dm acest. motiv, III p'rezent, testele asupra pl"o'be'lor preparats din reca se fac m~ tar; totusiele stat rutile cind este voeba pe a stahili calltatea ~or noi resurse de roci care urrneaza sa fie folosite caagregat

c011OO8at" -' . .

. UneO'rl se fae tes:e asu.pra unQr .probe atU utnede cit ,~i in st'are deshi:dra~ata. Rapor!ul ~ntre, iI'ezist~n~a!n st~re umeda ~i rezisltenta in stare ~cata este 0 ,IOC\?ura a ef,ectulul de 1111),1U1&'e; dud acest rtlipott este 1'1-

dlcat roea poate fl suspectq_ta d~ 0 durabilita:te slaoa. .

.._~r: test asupra .~ropri€ota'~ilo'r <le ~. s~ s.fa.rima a,unui ,agre.gat in l'Umad.a ~s~e a~a-u~l1ta~nce~a:e la stnvl'I'e p.reV'tizu'ta de B.S. 812: 1~67. ~~t ensta 0 relap.e. matematica _lfrfu."e valoarea rezistentei 1a strivire ~i 1"e,.

eri~_ ~a c~p!'esl~~e:, .dqr cal1tat~v rezultatele cel'Or doull teste ·COll~(}l'da.. . litat~Zlst.e~!a l~ stnvu e este ,lUi. m.d~'C8:tor util pentru agregalte ole cilt'or ~a .. tl~U ~mt~ cunascute, :in speeral Clnd se. presupune dl acesteu n,l' uvea ~tenta ~laba, cum este cazul calca,relo;r ~l 'al unoi' granite ljii baz'ulte. ,

, Matenalul care se .testeaza ltrehuie sil tl'eaCU m'jn "l'tu 'U . 'h' . 'II

de 12 7 . i( ii . i'" .. l: 0<': LUl e·

, mm ~l Sa e ,re~mut de sUa ou ochl'llri de 9;5 mm. Sepoate fololll

~i 111'<i1.t£:idal de alte dimenaiuni, dar in acest caz trebuie sa se ~iba in vedere cAi.ragtrnentele dedimoep.siuni rna). marl .decit cele. ?tenylOnate vo~' indica, in genera'l, 0 valoare rnai mare a l'ezist:eiltei l:a's~nV1Jr~, iar .lOe1e ~al rnici. 0 valoare rnai mi'ca dedi iCele~(IIbtin~te din ~'ceeal1;l, roc~ la dlrn.eIl'Sl~nile standard, Pmba care se testeaza va £1 uocata llltr-o etuva la 100~110 C .timp de 4 ore, apoi se inh:oduce.intr-unp~u de otel si se "?ate per;.t:u indesare dupa procedeul prescris de standard .. Deasupra .a~{egatulw se pune un, piston Ide otel §i apoi cilindrul cu material s~ asaza . pe . platanul unei prese de oompresiune, unde .se SiUlJ?une la ? sa.u'Cl.na de 40,:6, tone ~PJ.""€siune de21,B MN/tm2) ,pe toata ada :plsmnw:w"s'aroma c:res'C'lnd treptat in.tr-u~ Interval ~e !_Q minute, A;poi age-ega,tul se :eoate ~l se eerne .prm= tr-un ciur euochiuri de 2,4 rnm (Ntr. 7 dupa B.S.).In oazulin care dun~n siunile matezialuluf sint "QUlPl-ins·e lntre 12, 7!'ii 9,5 mm ; pentru materialui de alte dimensiuni marirnea ochiurtlor este prevazuta in B.S. 812. : 1967. Raportul dintre a:,l'eutatea materi:~alu~ui care t~? prln ~cest du;- 91 greutatea t6tala a 'probei se numeste indiee de strrvire a1 agregatului. . ..

11'1 Statele Unite, unde se folosescmarr cantitati de agregate artl;Eiclale usoare, s-au H\cut $n'CeTlciki de a s: pune Ia punct 0 m~'\JoId~ de testate a acestor agre.gate ; metoda se aseamana ou.cea. pI'e~ent~'tii:mal ~US. d~r. t~stul nu a lost standardlzat, 'I'estul de aeteIUlunal'e a lDldlCelllu Ide ~trIvl!l'e este destul de itl'sensihU .la varia~li'1erezistentei ag-regatelQIr rm~l slaibe,! adi'Cii a ace-lora cu indice-Ie de strhti,.l'e de Ipest'e 25~30. Aeeasta din cauza ca, siarirnlj:ndu .. SJe tnainte de a se l.\Iplka Slairdna maxima de ~O,6 tone,m~tel'ia1ul mal slah se romlPacJ)eaz<l astfel. ca volumtrl de mater~alleare se sfadina in ultirnele s;tadii ale testului se reduce, Din aeest .motiv, in ~:anda~~ dul B.S. 812 : 1967 s-a introdus un test pentru determlnarea un.u~?~~").~lnut de 10,% pfu'ti fine, In aeest test, a})aratul de testare a strrV]'l~l se foloseste Ia determinarea sarcinii n'eceSar~pentru a se ~ro:d1Jlce ~ cantit,ate de 10% fr~iune fina din totalul particulelor cuprmse in m~erva1ul 12 7-9 5 mm, Aoeasta se realizeaza a<pUdindu-se 0 sareina Iprog:reslv orescakare' pe piston, 'in asa £el toot acesta sa patnur,lda in cilinJdru in ti'Inp

de 10 .minute cu :

15 rom lPentru agregaWl rotllmjtt ; 20 mm ip~n'truagfegatul_sfarimat";

24 rnrn pentru ag,re,ga1tul pores (a,rgHa expandata sau zguraspumoasii).

Acest'e dtmuri depl~s'are condue Ia irorm'area a 7,5-12% partieule

fine em-e ,tree prin durul eu o'Chiuti de 2,4 mm {j:l:I'. 7 B.s.) .. Da'ca y este Ptooent)..lI de particule fine irezu1tat.e 'Sub a'ctilunea fUnei sancini. m~e dex tione, atun:ci sartina ,net:esa,ra pentru fa s'e fonma. 100/0 palrtiICule fme

este data de ·rapQrtul

1-1;1; u+1

Trebuie no,tat ca in cazull:teestui test, .spL'~ deos'eb:ire de testuI de strivire ,standard, un l>€zultat l'l'Ulri).,eric Il!:'!li n'lal'l€ Q,enota 0 rezistenfci mai mare a agregatului. Stan(iardul ~,S, 882 : 1965 pll.·kNede TO virloare minima de 10 tone pen:tl'U agl'egatele c:a.re se foloseSit' l,a betoa11e Pentro ~up,rafete de uzura ~i de 5 t{}ne ,p~IlLnu cel'e ~olosi,te la alte 'betoane.

In'ce,n:::al'eacu oonti:nut de 100/0 .padicule fiues'e corele-aza bine eu 11;)zultatoele testului de strivires.tandard pentt'U agroegat-ele tad, d,a,rpentru agt'egatele :l,1.1:ai sta,be t~stuleste mai se~sibil. 91 dii 6 i~a:,gin; mal ,ade-v~rata ~supra diferen~ei intTe probele ;ll)'81 s'labe sau mal putlIl slabe. Dlll

QC8St motiv, testul se roll(j::;e~te penla-u evuJJUl.'u·ell agregaeelor' usoare, dar nu exista 0 rela.~ie simpl,1 intre rezultatul testulul ~i lirnita sUlPeddadi n rezistectel betonului preparat UL) agregatul rospectlv,

3.7. ALTE PROPRIE1'A'f1 JUECANlCE ALE AGUEGA'l'ULUI

Ctteva propl'ietii:1;i meeantee ,ane qgregatului sin:Jj; iQ1.pottau'te, in special dnd acesta sa folos-elite Ia C'bn'st'ruct1t de drumurl S31,l Iaconstruetll care slht ~l.lp1USe la U7.Ura mare,

1) Prima dintre acestea este 1'ezilientu, care p:oate fi definIta ca rezist-enta agregatului la rupere prin impact, Rezillentase poate determlna pe epruvete de to~'mii cilindrica, 'oonfectiop.ate .din I'OC8; respectiva : i.n41- timea miJuma de la care o greutate standard trebuie sa cada pentru a produee ruperea epruvetei repTezintd reziltenta materialului . .A!cest test, cone-eputlPe vremea dud predornina cireulatia cu carute trase de cal ~i cu vehicule iCU rot! oubandaje de otel, este fO'losit in prezent destul de rnr ', desiel de~viiluie efeoflele negative ale uzurii rocii testate,

_2} Sa' !poate determine, de asemenea, indicele de impactal unui agl'c· [lett in grann1ad8 ; rezilierrta detelimirrata in acest mod este corelata cu indleel€' de strivire ~i poate servi de fapt ca :0 varianta a testulul de strtvlre.

Dtmensiunfle partieulelor earese testeaza stnt aeeleasl ca sl Ia tes,lul pentru indioele- de strivire, iar valorile admislbtle ale rft'aetiunil mal mlct de 2,4 rom (stta nr. 7 dupii'istalllciait'dele britanice) stnt l?i ele simi'lare. Impaotul se 'q,pli'Cil cu uu eiocan standard care carle de 1501'i, sub actlunea greutatii proprii, pe agregatul Introdus Intr-un container cillndrio. Porin aceasta se reallzeaza 0 Iragmentare similaracu aeeea care se Iproduce 'pl'in presarea pistonulu! Ia testul de strivtre a agl'eg.altuluL Detaliile prlvlud acest test s.int date in standardul B.S. 812 : 1967, iar standardul B.S, B8,2 : 1965 ill'dic~ urmatoarele valori maxima ale mediei cbtlnute pe duuil probe:

. - 300/0 cind a gregatu 1 se foloseste 1<'1 beton pentru suprafe\e de

uzura ;

- 45% otnd :agregatul se fo1ose~te -Ia aIte bewane.

Ac:este valori procentuale' s€tl'ves.c dda;r ca indicatE ~aci este evident di ilU este pOEibila stabilirea un.ei corelatii direc.te intre indiJcele de Rtl'lvh'~ '~i COrt1pO'rtarea ag,re.gatului in. beton sail rezisten~-a betonl.llui,

. Unul dintre avantaj'e-Ie testului eu imlPact consta in f;a.ptul cu el ,'Ie poate ·t'ealiza pe ~antieir, eventual 'ou unele 'modifi!cati, 'Cum .(11' fi miisunl-

re,a cantitdtilo!, In volum in locu:lluaSul'adi lor fn g;reutate. .

3) .Rezi.stenta la uzura este, de ,asemenea, 0 prop-de-tate impol'iantl1(l betO.nu1ui -care se folps~te la dl'umuri sau la. pltin;§ee supuse l'a traf1c greu, EX,lsta citevareste prill (1·are se ponte determil1'a rezistenta In uzura. U1.iurn se poate prO\Toca prin I:ibraz1.une, frdidi prin ft'eca-rea unui alt mater1nl de piatl'il cal'e se ~ll.pune ineel'earii sau pr'infl'ecU:I'ea 'unoI' bu..cuU dIn plntl'n respedivtluna de nlta.

1. 1't,~tul ('st(> pn'\,ilz\lt inA's,'l'.M. Sl,mdord D ;1-\8. UlIl' 11 fv~t obroNui. I.Un HIll!i.

Deterurinarea J'ezis-tentei Ia UZ) .. U'fl ipl'in -abraziune (testul Deval) se face pe 0 epruveta rcilindri'Ca,sirm,ilani.cuaceea folosi't~:pentr1u iliiCet-bBire'a rezistentei Ia strivire, Cilindrul care constituie proba se monteaza pe un disc rnetalic care se roteste I?i se supune Ia U2:llra prirr.presare eu nisip cuartos. Valoarea indicelui de abrazhme se 6btine SlCaz1l1td din nurnaeul 20 o treirne din piel'dwea in greutate a cilinf(h~ului-~ooba in grame, 0 ,moa de cali tate buna aee 0 valoare a abraziunii de' eel putin 17 ; Q. roca ,00 valoarea sub 14s:e considera slabs.

Detalij asupra testului de ahraziune stnt date 'in standardul britanic B.S. 812 pina l[i. editia din 19 .. 51. Iriprezent testul a ie~it din l.J.Z am in Anglia cit siIn Statele Unite si, pe Iinia tendintei de a ee face determinerr pe agregat 'In gramada, s-a incrodus in standardul B.S. 812 : 1960 un nou test pentru determinaree Indicelui tieaoTJazi1Une. Din agregatul sub 10l'made f,ra,gmeliteIQuipril'l!se intre 12, 7 ~i 915 mm se is 0 cantitate de 33 000 mm" i?i se punesub farma unui singur strat tntr-o tav-a, fola&;nd un agent de priza, Proba este apoi supusa la uzura eu ajutorul unul dispozitiv special, prevazut cu un disc polizor, pe care in timpul rotirti se toarnii eontinuu, Intr-un dtm staibiLit, nisip lCUa'J.\Os. Indicele de abraziune se detlneste ca pierderea ion greutqte {in preeente) prin PQUzaI'e, du.pa 500 de rotaW al-e discuhil : 0 valoare mare a acestui Indict! denote. 0 :Dezistenta slarha Ia uzura,

Rezistenta la uzuraprin frecare (testul Deval) se debermina, de asemenea, prln iro::el'1Cari asulPi'aagregatlLllui in g'rarnada, Fl'agruentele de agl'egat se Cintiif"ffi¢, rapoi sint supuse 1a uzura l'ntr-un dlindpu, de fier care se invirt-elilte de 10000 ori cu 30~33 rotatii pe minut. Cantitatea de. rnaterial rupt din fragrnentele de agregat, expr:imata. in procente, reprezinta UZum prin ire-car.e. Inceroarea se poate efectua pe agregat fie uscat, fie umed, diferenta dinlbre rezultate indicind influe-n~a acestor conditd ale agregatului asupra rezistentei 'sale la u1JUra prin frecare, 0 valoare Intre 7 ~i 8 se considera, de- obicei, ca fiind maxima a~misibila. Acest test, descris in A,s:T.M. Standa,rdD2-33 (reaprobat In 1968), s-a dovedit necoueludent, datorita faptului ca rezulta diferente numerice mid intra agregatecare diier-a mult iritre ele j de aceea, testul a fest elinninat din

A.oS.T.M. In anul 1911. .

Un test amertcan care eombina uzura prin frecare ell abraziunea (poIizarea) este testul Los Angelea, fo1osit destul de frecvent *1 in alte ~ari. Rezultatele aoestsna se coreleaza bine nu .numai cu uzura reala aagregatului folosit in beton, d .'?i cu rezistentele la compresiuna ~i ,}.a Incovaiere ale betonului preparat cu agregatul respeotiv, Pentru efectuarea acestui test, '3g,regatul, a carui granulatie este specifioata, se introduce lntr-un tambur rnontat 'c;wi.Z'On-tal §i avtnd un [pr.ag in interior. In tam bur se adauga '<;1 0 indir.catoUl'a de bUe deotel, apoi acesta se ihyiTt~te U)'L anUilnit :Q,.umij.r de rotatii. Rostog'olirea ~i caool'ea £ragmen:telnr de agreg,at I'?i a bilelor pnmQlc a.braziuneia <]i uzura pdnfrecare a agl'ega,tului ; l.J.Zura s€ ma:lOal'a

in ac-el'~i mod C'a.o;;i 1a tlzuraprin fl'ecate. .

Testu'l. Los Angeles se ;po-at.e efec.tu/l. pe <ag'rega.te de dife.rite 'dimerismni, putindu-se- robtme u.n grad d~ uzura simila,r prin introducerea in tamlbm' a tinei cantitiiti adeiC'Vate de proiba. ~i bile de otel 9i eJqp1unindu-le 1a Uh num:ar .pQti'ivit de rotaW. Cantita.tile ~al'e se ·pot fo-losl s'rnt pr~scriBe de A.S,T.M. Standard C 131-69.

1n talbelul 3.7 sint a.di.tate vaJlQrile medii ale rezisteutei 1a sirriVil'e indkele de stl"'ivire, inclicele de abraziune, de impact f?i de uZU!'& prin fre~ CHl:e pe_n,tl~ll difel'i:te ,grupe de mei, dupa B.s. 8'12 : 1967. Trebuie TlOtat 01'\ valOl'Ue penku ,ro{:i (lOl'neene .<;i ~i')tul"i au [ast determinate ,pe un 11.iUmal'

ini!i de probe ~i t'ti valorl!e din label pa-l' sa fJe sl~pedoare celor reale, probabi! peutru cf! au .fost testate corneene '~l ~h.tU'l'i de ca11t'<lIte buna ; de regula, aceste roci nu slnt Indicate _penti-.u a fi Iolosite lnlhetoane, De adaugat, <;1e iasemenea, di creta nu este indus a in datele care privesc ,gl'lIpn calearului, rpenh'u di aeeasta nu este, in general, adecvata ca agregat pentru betoane.

Tobelttl 3.7- Valorlle medii ale unor earacterlsttcl f'i"rico.·mecanice pentru unete grupe de roel din AllglJa

nl'?J~H'Il}l1 b'~ 1",11:<:('1<,·· d,' Inxllcele dO)
r~'~i~{"n \,jlll iJod i,wi" ,1e Ilu)icde <1,. 07;0,1,·;)' ~·;I·"'11utr'l
Grui'" d" lIne!. std~',li, " '$ldv_ln' n ol:l"Il'zlu"C Impa.r1' 'BI!I'l'lIkfl
'MX/"I' nt(t"egotll.h~i I usea], I umed
Bazalt 200 12 17,6 16 3,3 5,5 2,85
smc~ 205 1'7 19;2 17 3,1 2,5 2,55
Gabbro 195. - 18,7 19 2,5 32 2,H5,
Granit 1 Btl 2() 18,7 13 2,9 a:2 2,119
Grcsie gl"o$iera 22() 12 18;1 15 3,1) s.a ~,tii
Corneerie 340 11 18,8 (7 2,7 a ,I:! 2,M
Calcar 16.'5 24 16,5 9 -4,3 7,!-l 2,(;9
Porllr 230 12 19,0 so 2.6 2,H 2,HfI
Cuar'[i] 330 1'6 18,9 is ~;, 3,n ;t,U2
~ist 24fJ - 18,7 13 3,7 4,3 :l,T , lJllpil- 1)1' .• 1 •. J'. Ki)'knILis.

" Vtllol'il{' mal mkr ~N,(Jt;i "nlit,l'lpn mal 'IHlU",.

In ceea ce priveste l'ezistenta la strivire, bazaltele sinlt extrern de variabile, cele IproB.,,>pete ~i :00 olivina putina ajmtgirild Ia 4-00 MN/m2, in tirnp ee bazaltele alter-ateau 0 reztstenta de numai 100 MN/m2• Rezistenta calcarelor si, porfirelor este roult mal C'On.siJanta ; Iportfirele din Marea Britanie au, tn general, rezistente bune, chiar U1ai mal't dedt ale granltelor, care lind sa fie V'alLaibile.

1'0./)/)1111 8,8, Reprod.uciibllitatea r·E:zultatelor lesUlrHor efectuate as,upra a_gregalulul /3.401

'l','S[lIJ

NlIlU"flll d"IW",hQ cnru It'f'huh' h'~lulr r~lltTII (1 ,)·~i!,:''''fI " l)whHbllitn h' !III n,1I 'M' I111'.litl va rI <llfdltn "11 ,'"I 111111.1

1,:Q:H~Cit~ll-t1l1 tl" \';10""'\1.:.

Ql ,u

I ,lif';:, ru\lI,dll IIwllln l'I'nlll

Uzura III stare uscaia Uzurioi in stare umed!l Abraziune

~oc (Impact) pc e~lll1tiot1

cortfecl ion<lt

~oc (imp.a~t) peagregilt brut 1~ (!ii~tl'!llla III stdvirc

I ndicel,e, de rezisten \a I. a str!.v!re Teslul Los Angeles

9,7 5,6 9;7

17,1

3,0 14;,3 I)l I,G

I I :1

H

90 (i0 I 1

(.1

Q indicati€ asupra pl'e<:IZlel rezultateior obtJnute .pl'in diifel.'ite teHlO este d'ata in tabelul 3.8. In label este nrl!ttat numarul. de probe c:ul'e trebuie sa fies'U'puse testalii peniru a s-e asi,guru 0 pFobllb~litate de o,n (,11 val'ci<l'l'ea me'd~e a probe-Ioj;' rill. pl'-e7"int,a' ,oabntu'I"e mai mm'e de ±:t 'I' de +10% de Ia media reala [3.7], Indi:cele de skivil'e se pre~int(1 ('II deo.,. Kl'hilde [·onslnnl. Pe de ;'ll'tu, pmle ep,·uv(.·lele l'(lIlft_.t\iunute UI.'utii u dl~-

persie mai mare a rezultatelor decit rprobele din 'grBimada, :ceea, ce, desig'ul' este de a~teptat, Cu toate ca. ldiferi,t~le teste deserise in aeest paragtaf iii meele care urmeaza dau G rndleatie asupra calitatH agregatului., pe baza propl'ietatilo:r aeestuia nu S8 poate prevedea rezistentapotentiala pe care 0 vaavea betonul preparat cu un anumit .ag!I-.egat ; in general pl'Oprjeta~ilefiziq€ale agregatulut nu pot fi transpuse in pt'Qpri¢taMle beto-

nului Opth1Ut ou acel agregat, . .

3.8, GREUTA'I'EA SPECIFICA

Intruelt agregatele, in majcritatea ca~u1'Uor, prezlnta pori, attt permeabil! elt J!}i irrnpeI11leaJbiU (vezi p. 119), sensul termenulufgreutats, specifkil trebuie definit au discernamlnt pentru di eXista, in adevar, citeva tipur] de greutate S'pedfid.

. Greutatea. SjpeCifica ab80luta se refera la volurnul de material solid, excluzind pord; 00 puttndsa fie, deci, definita, ea raportu] dintre greutatea solddului rpllstrat ~n vid ~i g;reutate~ unui vohnn egal de ~pa dist!:latu fal'a gaze, ambele luate Ia o temperaturapreci'z;atii.. Prin urmare, pentru a e:lhnin'aefectlul porilor imparmeaollt pe care il centine, agregatul trebuia adus in stare de pulhere, testul fiind deopotriva laborioast pretentlos, Din Iericire, acest test nu este, de obioe], neeesar in tehnologia Iuerarllor de betoane,

Daca .se banuteste .ca solidul contine pori tmpermeabtll, exeeptind peril captlart, atunct terrnenul "gt8ut'atespe'Cifi'Ga" va fi insotit de adjeetivul ,,,aparEtnta', Greutatea specificd aparentd este, decl, raportul tntre greutatea aga'~g:atului useat in eiuvii la 100-110°C (tmp de 24 ore) $1 greutatea 'apel care -ar ocupa un velum egal cu eel al solidului care contine por! tmperrneanllt, Greutatea sipecifica aparenta se deterrnlna folosind 'UU vas in Care se introduce un velum ipl'ecis de apa. Astfel, daca greutatea probel uscate in. etuva este- D, greutatea vasului plin cu a:pa este B, iar greuratea vasulul eu proba :;;i urnplut en apa este A, atuncl greutatea apel careccupa acelasi volum ca ~i solidul este B - (A-D). Greutatea -specifica aparetlta este 'data Ide raportul

D

[I-.1+Jl

Vasul mentionat mal inainte, numit plcnom etx'u, este, de ohicei, un recipient cu capacitatea de 1 littru.,cu un dop rnetalic etans de forma cornea, care are o mka gat)J'~ In paetea ~L1perioata ; prin aceasta, se poate ll'lt,r-orlu:ee ape. in pirenomeb'u, ill a_~a fel incH 'ac:es,'ba sa con~ina in permanen~a acelaqi vd1ull.

Oalcu.1ele eare se l'efera 1a betou se pazeaza,in genera1, pe starea de satuJ.'atie eu supt'a'fa~a:uscata .a agreg-atului . (v. pag. l21)~ deoarece apa cOn~inuta in toti porii din agre.gat Il.'U par,ticlpa la reacpHe rehimke· ale ci-

mentului, ~i de' a,ceea se poate considera ca fadnd parte din agregat. Astfel, daea proba de .;;tgl'rega_t satU'l-at dar u$cat. 1.a suprafata ,we gl'etlt'itea 'C, atunCigl'eutatea spe.cificli apal'entu bruta este ;

I;

----

ll-A-I-C

Aceasta este grouts 1,('.11 sped fiwi .determl nnt Ii mill frervent ~i mal 11!10r, -5i care este neoesara In ('akulul prepadil'ii betonului san la caleulul cantHatH de agregat necesare pefitru un anurnit wolum de beton.

Greutatea speeifiiCA aparenta a agregutului depinde de greutatea spedud ra mineralelor din care acesta este formatsl de volumul golurllor, MajorItatea agregetelor naturale au 0 greutate specifica Intre 2,6 ~i 2,7, d'llpa eurn sa poate vedea in tabelul ~,9.

. Pentru agrega:tele artifidale, greutatUe specifice v-adaza intre valori situate cu mult sub si peste' aceste limite (v. cap. 9).

Dupfi cum s-a merrtionat mai Inalnte, greutatea speci:ficii a agreg,a,tuI'lli se fQlose9te Itt calcularea cantiUi'tilor, dar valoarea reala a greutatii speoifice .a agregatului nu este un indieator al ca1ita-tii sale. De aceea, valoarea gre1.ltiitii f'pedfke nu este necesar sa fie speciffcata dectt atunci dud avem de-a ffJ,ce cu un material de 0 constitutie petrclogica in care varlatia greutatH speclfice l'eflectii porozltatea foeti. 0 exceptie de la acest mod de tratare 0 constituie ccnstructiile masive, cum sint barajel-e de greutate, Ia care 0 densltate

minima ,<I betonului este esentiala pentru stabllttatea structurti.

Ta1Je/!1l g,9, Greutafea spedlldi ,aparent~ a unor tlpucl de ro~1 la.71

Basalt Si.~ce Gr;l11it

Gresie grosicra Corneene <:akar

Porlir

Cuarlit

2,80 254 2:~~ 2,69 2,82 2;66 2,73, 2,62

GI'C-UtH.tPH spccffi.~1i madie

In 'I'r valul ';IIIOt,ti"r !t1'1'lIl~UI -~IlI~llIct\

2,6-3,0 :2.4-2,6 2,li-3,O 2,0~-2,n 2,7~3,O 2,i?·-2,R 2,!j~2,9 2,6.-2,7

3.9. GREUTJ\TEA SPECIFICA L'i GRAMADA

Se stie ca: in sisternul metric densitatea unui material este numeric egaJii eu greutatea sa specifkii., desi ultdma este un report, in limp ce densitatea sa exprimaIn kilograrne pe Iitrm ; in practtca betonului este rnai uzuala exprimarea densita~ii in kilograme pe .metru cub. Trebule amrntit di. densitatea absoluta se refedi numai la volumnl partloulelor ~l ca nu este posibll ca partieulele sa se Irnpacheteze in asa fel indt sa nu 1'8.n11na goluri tntre e1e. Cind agregatul urrneaza sa fie dozat d'lllPu volum, este neeesar sa 5e cunoasca greutatea agtegahul,ui care umple un contalner la 0 unitate de velum. Aceasra se manestegreutnte specifica in grh-

rnada ~ serveste Ia transformarea cantitatflor de .. greutate in c-antiti'itl de volum.

Greutatea specificii. in gramada depinde, bineintele.s,d£! cit ,este de indesat agregatul. rceea <:e ifisemnna di pen:ti'U un mateda't C'U Oare1:ltnte specific'a oat}i ,gl'eutatea specifica jn gramada depirrde de g<i'anul!ltl~ ~l dl'. forma pat"trculelor : parttCQlrele de aceea~j dimensiune pot fi indesite pIn" La 0 anumita limita, dar in rgolurile dintre pa,r.ti-culele mal mad pot",i\ intl'eparlkule de dimensiuni' mal mid, c.eea ce du('e la crctjlcl'CU ,Ili'tnltiitH sp edfic a in g,ra.madii ta muterial ului tasat. GradtH dcindeSlH'(' (',we ,o.,e ponte ob\lne deplncle, in rin~t'e masU1'a, de fOrma pal'liculelor.

117

Pentru 'tIll ag,regot grosier cuo 'l1l1'1umitagreutatespecifica .0 mai mare v~loa~'e ~ greuta1ii specifiiCe in gl'UlJ1aida. insfl_amna ca exista mai' putine goiun C~I~ ~rebUle ~uanplyut:e cu nisip ~i elment; moth, pentcu care greutatea s'PeCj_f~ca in gramada a fast folosita mal demult ca haza a dozal'H ames tee urilor ,

. ~'(~ewraba g,l'eutate-s,peci!icti In gramada deplnde nu numai de oaraet~nshcl1e care determina gradul potential de indesare 'a materlalului ci ~I d,~ Gompac!i'IJatJe-a realizata in cazul dat, De exemplu, daca 'ag-I~~f'tll este format, dm, ~;oonule sferice de dlmenslunaegala.vcea mai buna inde~'al'e .~e o?-tine clnd centrele aoestorase ·afia in virfurtle unor tetraedri Imalgm~r1. In '~'~~t caz,gr.e)Utat~a speeifi-ca tn gr.31m'aua este de 0,74 din g,~eutp_tea spetafl(!a a maberialului, Cea mai aftl-lat.a in,qesare rezulta atunci mud ~ent'l'e'le sfe.re!'O.l' ;c;: ana _in co}vurile UJ;lOf cuburi ima:gimlire, in care caz ,greutatea speCl;i'li('a 111 gramafla .reprezinta numai 0 52 din greutatea specinea a soliduhii, ,<

In eonsecinta, clnd se resteaza I,lIT agregaf. trebuie specificat gradul de oompar.tare a aces~ia. In standerdul britanic B.S. 812 : 1967 slut indicate quua gr:=tde de ,ihrde38J'e: afi1'uit;'i (necompacta) si compacta. Determinarea ~l'~d~lul de intlesare,se f<;tce .intr-un cilindru de metal cu diametrul f?l Ul~ltunea ,~r~:rise i~ ._f}unct~e de d1q;en:SiunUe maxlme ale fragmentei10r ?g,I,e?latulu~ ~l mfunctle daca :,l"meaza sa se determine greutatea specifica In gIamad_a In stare compaetata sau necompactata.

P,~nh'u determinarea g~'e-utatii specitice in g,t'amada in stare mecompaotata, a.gn~gatul uscat se Introduce in~t hI, container, iar dupa ce acesta s.-a ~~l~t eu ~vid ~e. ni'Veleaz_ii eu Q ri,gla, Pentrn a determina greueatea 8p~clhca In,,gnl.lll1;acla ,In st~re indesata, urnplerea eontainerului ~'e face in tr.~l etape, Iiecare trelme din velum fi ind lndesaHi prin batere de un anumit ~um~l', d,~ ori.,":u 0 bal:a (ILl ~~tnet):ul de Hi rnrn,.c;;i iin acest eaz partea superioar cl._ a '?l~ndl'ulotl'l se nl~el'eaza, Greutatea lH~ta a agregatului din con~ll'ler Imp~l'~lta 1a volumul sau reprezinta greutatea sp~cilidi in gramarla, .pent!''! fieeare dfn cele doua grade de compactare,

, Cunosolnd greutatea specijica,aparen-ta pentru starea de saturatie

ell suprafata uscata volumul go1ul'UOf poate fi calouiat ell 'expt'eSia :

PL·o.por\j~ de '==; 1 _ grb"\'iI' 1!j'i1 s~ 'c' rkij iil~~r."1ll eli

gal un ~.I> w','I,lu I -' 1 HJl C r ei"\ 11 • pC"

I?fl_,dl ~grega~ul. ~nti~e ·apa superficiala, el ore va indesa mai putin, datorita efe(!~ullJl de Infolere (umflare). Acest 3SlpOCt este discutat la pag, ~23. Mal. anult, greutatea specifi6ii in gramada determinata III 1000- ~'atQr ,poat:e sa nu fie-_adec:vata ~n..tr~~ transfermarea di.t'e-:~~aa gl'elitaW m, voh!n~ul de.~agregat rn seopul dozarl! volumelor pentru formarea amesteculUl,mt1~U-Clt gradul de cornpactare in Iabcrator poats sa fie dif~l'lt de

eel de pe santier, . .

_ qreutat~ specifica ingl'a-mada a agregatului prezinla interes 111- legat-u;ra .eu 1ltj<hzarea unoI' ag!'egate ll~oal',e sauigl'e1e (vezi cap. 0).

3.1~. POROZITATE1.\' "!?I ABSOnDl'IA !\GREGA'l'ULUI

. . Despre eXis.~~t~ p-orilol' intel~ni din ag.regat s-a ?ffiintit in legii:tul'a_ eu greutatea ~Pf:c:fi;c;-a aagregatulm i ace~ti pori .prezlnt@. mare impdrtan~<l pentm propf1eta~l'l-e'8g,:t'egat'llllli. Pc}')'!)zitatea, permeabilitatea 1}i abRol'btia

lin

agl'cgatului infhlen\etlzl) dilerite proprietlLtl ill£,> S'/Ilc. inll'e care legulufn tlir'l\,l'e particule~i pasta de ciment, l'ctli:;len\1I bctcnulul Ia Ingher ~i dczghet, sta'pHitatea lui chimiicfl f?l rezistrenta .It,1 ubrnziune. Du;pa cum s-n spus mai inainte, §i gteutate.a s:pecific~ apJlrenlli a &grcgtlt'u1ui deplnde de porozitatea sa ~i, in t::'OtlSecil'lta 'l.ttlagt,eg~ll dnl influen-teaz8 ,51 dozllj.ul

he l.o:nul ui.

Porii din agrsgat vari~a ca dirnensiuni Tabcllll 3,}0". Porozllatea unor

in limite largi, ceimat mati dintre e1 putind fI ob!Senrati [arnicroseop sau chief' cuochiul. libel" ; de altfel, f?i porii eei mal mid ai agre~,ltuJuisipt, ingen:eral. mal mad decit porrl de gel. din pasta de cirnent. De un interes ~:peh:al sint porti mill mid de 4_ ~tn, deoarece he crede di acestia, in general, afecteaza durabilitutea agregatelor expuse la tnghet si dez-

I{lwt aJtern_aliv (v. lPag. 343),

Unii dintre porii agregatului sint ouprinai in intregime in inledol'ul

hlliidului) ,aa~ii au de5lChtdere spre suprafata particulelor, Pastu de dmenl, !latorite. viSCOZitatii ei, nu poate patrunde la adinclrne m'a.re decit in pOl'll I'~i mai mari ai agregat-uh.u, asa indt Ia oalculul con\inu\,u1Iui de ngregat in heton se ia in .C'onsid.ffi'U~ie volumul global al partkulelol', Tot~L In POl'1 peate patrul1de apfi, cantit,atea ~i viteza de patrundel'i? a a~e!i.[t'ltl de .. pinl-ind de dirnensiunile porilor, de eontinuitatea dintre ei sl de vo'hunul

roe] com une

11>'lrI'~11"1"P'

~'O

Gresie gro5i.oril CuartH·

Calcar

Granit

0,0 411,0 J,II iii, 'I 0,0 ·37,6 0,4·3,8

Cqmplet. uscat

I deshidrolot)

Uscol if'! oer

Satural sl cu suprofo.\a uscoto .

Umed

:Flg, 3.4, Repl'czentarea schemal'ic.i il \,Imidi tfl\i i din lagre:ga-t.

lulal al lor in masa rocE. Cum, in;;a, agregatul re_Pl-.e~illHj t'i['I':I :1/,\ dill \'olumul betonului, e.ste dar cii pOl'-Ozi'tatea ag~'eg"''1tUJlui ('1mlrlbule I'll () p.()I1.d-e-l'-e substan~.ili'llii; la pol"oj,itate.u t_otaHl a belonului:. tn I.l\be!u\ :I..JO "Int aduate val'Ol'ile pot'ozit.fi\fi dtot'Va dinLl'e l'odle comunr,

qn!d l{J~i pot'U unui ngl'e:gall-iint mnp'lu~i se .o;pune di lII'clilu ('stu 1'[1(\1- rat !-ji us('ul \.U su~:mrrn\u, DUCll un ;I)o\~l'e\ de ag.l'egnl el';\te Ii\~lll 11,be:l: tn UtI'

uscat de excmplu 111 Jaborator, alunci o parle din apu contlnuta in pori :-:;e va eV'u!pol'U, iu:: agregutul va deveni mal purin saturat, ,adicii usoat in .aer. Uscal'~ ,prel:ungHii Intr-o etuva va reduce conttnutuj de, umezeala a a~regattihl1 ~l m:~Ll mtJlt ; d';lca umiditafea ests eHminlata c'Otn'P1etsespune ra agl'egatrul eS,te cornplet useat, Aeeste stadii sint reprezentata sub forma

Tabelu; 3, II, ValorHe caractertsttoe ale abllorbj;iei pentru dlferHe agregate [a,8J

IHmelI~i"l1I-aagrcga tu! ui Umld ilntea .agrega-
tnlut uscat. In curent A.bsotbtlu·
~I TIro""n!OIl'!a EormH dB, (WI'. in % flln %
!j'l'cuta"'1l In stare
deshldra tutu
1~ ,-9,5 rnm Pietri~ din al.bia Tamislc! Ner(lgulatii 0,47 2,7
9.5-4.8 rnrn Pletrls din albia Tarnisei Ldem' Mil- 3,44
4,8-2,4 mm Nisipurl din albia Tanrisiei idem O,p() 3,[5
2,4,-1,2' mm id 111 ide1]J 0,$0 2,90
, 1,2 mm - GOO fL I)1 Idcal idem 0,30 1,7Q
bOP-300 IJ. in idem Idem 0,4.(1 [,10
300 - 150 !J. 111 idem idem 0,50 1.25
150- 75 IJ. rn idem idem {l,GO 1,50
4,8·~ ]50 jL m -'[sip (zoua 2) din albia
19' Tarnisel idem 0,80 1,80
-9,5 mill Pietr!~ de: r1u idem. 1.13 3;30.
9,,5-4,8 nllll Pletris de riu Idern 0,53 4,93
19 -9,5 mm Pletris dln Brirlpor! RoluJljilil (J,40 0,93
9,5-4,8 mm Pletri~ de Bridport idem (l,50 t,17
19 -9,5 mm uranit de Mo:untsofcl Angularll 0,3(1 0,57
g,,' -", 4,8 mm Granll de ,Mmmtserel idem 0,45 (},80
19- .9,5 mm Calcar concasst idem b,IS 0,50
. 9,5""74,8 111m Calcar concasat idem 0,20 073
50-600 In Nhip standard Uk Ll!'igli- '.
ton-Buzard) !~otUJiji!~l !l,or) 0,20 il

• bidr,:tl~t:~llll1l1Lul de uuuuttutc in ll,gl'cllf,lllil ~at"J';lt ~i u,"at In' $,qlm\'lIll\. In f"'IlCl'J1I.., falii tk stnrea des-

de diagl'altnl in fig. 3.4 ia.r in tabelul, 3 . .1~. sint date citeve valori tipice ' ale absorotiei.

Cai1ti~atea de apa absorbita de un ag.re:gat .,E determine masurtnd cresterea yo gretltat.e a unui-esantior, uscat ill etuva dupa ce e:;h:l mentinut soufundat in apa ti'rnp de 2,;1 ore (indepartind apa de Ia supraf'ata 'prin zvtntare u9.oanl)~ Sporul de greutate jrnpih~it Ia greutateae¥antionului uscat, expnmat iii'). procente, se n11l11e~te Cl~sorbtie. Proeedeul este descnis instandm:t:u~ britariic B,S. 812 : 19.67, Valorile absol'bttei pentru diferibe agregate dm. tabel~] 3,1\ au la baz~ .d,atele lui Newman [:3:,.8j. In tabel slnt prezentate ~l eontinuturfle daumlditate ale agregatelor in a,er lIscat, Se :pO:ateohse,rva c<'i pietri?ul are, in general, () oa.pacit'ate de ahs01'btie mai n!lU'~ decit :L'odleconcasate de,aceea§i natura petrologi,·&, da tor'i ta f~pt.ullii ca aHel'area conQu'ce Ja tOl'inal',sape elementele de pietris U linuistrat

superfidal m_ai paros ~i mai !().\bso11bant. _ , .

_ De-\li 'flU eX1_str!i 0 r,elatie p!leciSa rntre rezistenta 'b_~tonului ~i cElipaci~atea ~~ :ab:01'bt:~ a ~regatului,fol'o~H:, porii de lia 'upl'afa.t.a p&rtkulelor l11fluen~eaza lega.'tura mtJ:e agregat ~l pasta. de ciment putind exe,!'cita 0

apttmita influehta: lasupl~a rezisten"(:ei hetotluJui. ' .

De obicei, se aonsid(;!ra ci'j In momenttil pi"izei betollulni agl'egattl1 estesaturat dar uscat 1a sUoprafa~a. Daca ag'reg'ltul este dozat in stare

usoo.tar se presupu,ue eaa!Gestu Vi<labsotibi 0 C'antitai'e de ,""pa .diD ~lme,st.ec

120

indl. 'sii aJu.ng[\ in slilre, dl' Hiillll'<ttic, i\('l'Uslu :lp,l ab.o:;()rbil'c'l IlU e~l<!' ii)cILli>~' in cantitaleunetu (cft'('liv[l) de npii din ';lol11es.teC. Se poatc inthnpla, insar ca atunci clnd se folo~el'ite un 1.1gl'egllt, wwat partlculelesa se ncopere repede cu pasta de cimerrt ,eaJ'€ 'Sa irrroiedk-e patl'underea in, COI1~ I in uure a apei neoesare pe-n t.I'U saturatie. De obicei, U('est lucru StJ in tlmpll1 I'll fragmentel€' grosiere de agregat, in care apa are de parcurs () dist'an~u. mal mare de Ia suptaiata '!;iipn~: interior, In acest caz, raportnl eiectiv apl:'l.l clmen] este mai mare d~:l(;lt in cazul In caraeste pesibila 0 absorbtie COInpleta aapei de catre agregat, Acest efect este mai insernnat it: amestacurile grase, in- care iuvelirea particulelor deagregat are lac rapid ; in arnesteourile 'slabe, care: corrtin Thai multa apa, preeesul de saturare a agregatului decurge l1Q rmal , 111 practice, eomportarea amesteculuieste influ-

cn~ata ~i de proportia de aditivi din arne:stee.. .

Absorbtia apei de cii.tre agregat conduce, de asernenea, la Q tll111Jwta diminuare a Iucrabilita{ii in tirnp, dar dupa circa 15 minute, tu::easta dlminuare devine neUnsemnata.

Datorita taptulul eel absorbtia apel de catre agregat se reduce sau esto OPl'W3', ca urmare a Invelh'Ii particulelor de catre pasta de _dmentr,adeseori este ut;;il sa se determine .iCGl.nt].tnteo de aop.aabsq,t"bit.a in prlmele 10-'30 mil1lli1le ih [ocul absorbtiei totals Ide atpa,care, !pr;;Lch~', nkll,l'dtLtu )HI poate fi datarminata exact.

~u 1. UMIDl'fATJ::a i\GREGATULUI

Cind S'o.{l vorblt de .greutatea sp.e;c:.ifipa a agl'ega~ul'u.ij .':i-a lll~n~hlllal. ('il 'in betonul proaspat volumul oC\JIPat de agregate te constltuit din vol urrrul pal'tioulielor, inclusi'V al tuturor porilor din acestea. Dara nu are Iocriici 0 deplasare a apet in interierulagregatului, aceasta inseamna ell pori] trebuies& fie UUl'pluti cu tipa, adi1ca agregatul trebtlie sii fie in stare saturata. Pe de aWL parte, orice apa de pe suprafata parelculelor de agregut va participa Ia apa din amestec 9i va ocupa un velum in plus fu~a do vnlurnul particulelor de agregat. 'De aceea starea de baza a agl'eetn hI 1'\J I

exle saturata ~ cu suprafata uscata, .

Un agregat expus ploli colecteaza o cautitate considerabila de 'umidltaiepe suprajata partlculeior 111, cu exceptra sU!pJ~aJ.etei haldei in nare esh! depozltat, pas'tre.aza aceasta umiditate Iungi perioade de timp, Aceasta sa intilnpla in special cu agl'e,gate:1-efine,. 118. care, umiditatea supel'ficlnlrL (adica aoeea care seafla i~ exoes f<ata de umiditatea &gl'egaLului saturat "il nu suprafata uscata) trebuie luatd in consideratie in oaleularea run tltd\l- 10.1' de dozare. Umiditate!a silpero:fl!ciala Sr6 exprilma in .proeente dIn gl'eu!,alea agregatu1ui sat:ura,t )']i eli snprillfata \Jsr~atil ~j se nume~te gl'fld (1.1! '1.(,miditate.

1ntrurcit ab 'orb!ia reprel;il~ta rOJ1tin.u~ul de ,wa dii;llr-un iigtegtLl toiatarat dar eu s:upuafafa us-oata, ia~' lImiditatea esoLe III e:x:ces fate'! de rwelUl.lu "ta,re, con~inutul total de apa a,l unui. ,agl~~,at umed este ega I ('U sumn ab.c;ol'btiei ~i a, U!1l1:idi,tatti. Intrudt, Ins<i, gradul de umidltabe t\ agl'egat'U~ ,lui ~e ,';chimba in func,tJ_e d€ '1reme t;;i dU:eru de l,q 0 huld<'l 118 <It-Ui, VC:llo'fl~

'I"en lui 'trlebLli~ detel'minatii de;tul de fl''e,cven.L ,'iii pen tru a{-e'a~!li .'i~ aplktl lllRi IHulte mebode,

Cen m,M ve<>he met'OJda COl1~ta in n stqbili piel\del'o:1 In ~I'elll,l\te II title! p.robe de ag1~gHt p1'in USf'f1re pe 0 tnvfl de~lstlprn UI1i.?'i S\lI'.'iC de eli 1-

dura, avind grija !;iii 5e evite supli'lc."tincalzirea. De exemplu, nisipul va fi adus :pina la stares deourgere liibel'a .lara sa fie incalait mai multo Aeess stadiu poate sa fte estirniC{t d-in ochi sau prin forrnarea unei gramezi de ni'iip eu ajutorud unei Iormecontce ; tinct s-e scoate fO~'JJ;la granulele de nisip VOJ' aluneea Irbere. Daca nisipul capata 0 tenta bruna, aceasta cops;utuie lndiciul ca el a fast 'sUPlJlS unei uscdri excesive, Aceasta ane1;_atiii de determinsre aumidiNiUi .agregahzlui,numita popular "rnenod.la Hgaii" ·este sim:plii, peats fi apli,cata pe santisr 9i este destul de satisfacatdal1'e.

In laborator contimrtul de urtnditate al agregatulut poate it determinat ell ajutorul until pionornetou. Pentru aceasta este neeesara eunoasterea greutEi"tti spectrtoe aparente p a agregatufuisaturat si uscat Ia sup!<af'a~a,. Dadi B este .greubaWi) picrremetrului plincu apa, C - greutatea agregatului UU1ed, rar A_ - greutatea picnometrulut cnnt,inind proba de agregat ~i umplut ptnaeus eu apa, atunci continutul de umiditate a1

agl'eg'atu'lui este .

[-(,_ .. (~) -I] X100.

A - JJ P

Testul este meet l?i l'eciama mu~ta atentie inexecutie (de ex ernplu, trebuie elirninat tot aerul din pNba), dar f1,l.),'nizea:zu rezultate exacte.

Metoda eiltndrulul-slfon [3.9], care eoesta in masurarea voiurnului de iil-P<'l. dis locui t. de un agregat umed, a Ci:Hui greutate este cunoscuta dinainte, asigura 0 determinare ruai pr~dsa. In iaceasta metoda este ne,cesa,t:a a calibrare prealabila pentru fiecare agregat, deoarece rezultatele depind de greutatea 'S,:pecifidi a acestuia ; dupa ce !i-a efecttrat aceasta opel;aiie tesuul este ,rapid ~i precis, .. . "

U.rniditatea ag'l'~g,atului_ mal poate fi determinata tolosind un umidomet~u tLp bal'''':l~ta. A,gll:egat'tIl Ul!.n:,d se il1¥tl'<:du.c;e intr-un reciJ,Jient care c?n~lI1e 0 eantitate l1xa cunoscuta de apa ~l acesta ,5~ suspenda la unul din :.oapeh~le balantei pina dud ba'l'anta se 1l1:otina. 1n felulacesta ma5urrun cantitate? ~e apacare ests dislocuita de agregatul umed 1\9. 0 greutate constanta ~l un velum total. Penteu aceasta conditie se poate demonstre ca, cantitatea de a,pa disloeuita este proportionala c1.1 eontinutul de uruiditate a1 ag'r.egatJu}ui. Pentru iliee<lre agregat se construieste 0 C'u'tpa de caIibrare. Continutul de umiditate poate fi stabflit eu ,0 precizie de 0,5%.

1n tes~u~ de masurare a CO~1.trapre.siunii [:110]5e detsl'lTlina cOn\inll't~ de urrndl,tate a1 ag,regatulw eu g,1-e1,.l.tatll;! spe,Gifidi ci.mosC'Uta dupa pl:erde'l'e-~ aparenta ;in gr,eutate prin il11ersi"ltne' in a;pa, Balanta pO-ate sa indioe direat .oorrtinutul de ulnidih~te,functie de greutatea speiCl.ficci a agl'egatului, diadi dimen$iu,nile probei sint calihl>ate la al)ttel de· valod intH a probe. sahll'ata.,<;i eu sUpir-ai'avausc;:tta sa aiba ° greutate stanidard cind, est-e imersnta. Testul.este rapid ~i deter41llna conti_nutul de \J.miditate cu aprox:in;l,atie de O,5D/O' 0 varianta sl.mpla a a cestui test est-e descl'isa de

A.S.T.M. Stan!darrl C 10-72. ..

In .a:fara de cele pre:tentate,exjst;)l multi.e alte ni.etode .de determina:re a umidita~iiagregabUilui. De- exempiu, se poate elhnitm llmiditatea prill jndilzi;reaagre~at'l11ui la fladira de ako01 me.tiHe, masuri.nd piel\derea in greutate a:plx>bei. Exisia, de as.~menea, pracedee 'i}azate pe masurarea presiunii g;,,'1zuh.li care se forrne.aza intr-un recilpient inchIs prill reactia carbidullUi ·cu umidi-tatea dirl p:rOiba.

S-au r-ealiza't ~i apa.rate eleckiee aare permit citirea ij.1};t'~mtanee sau continua a con~ibll'bului de um~ditlate a'l agre.gat'l.llui aflat fn.tr-un f'e;("ipient, pe haza Vi!i:ijatiei rezistentei sau oapaeitatii6data (·u s<:himbarea

I ~'1

r-ontinutului de umiditnto ill ugrcga]. 'Til II nel l' ~11I\ii de dozare rrurnestecurilor de beton ~ Ioloses« dispozitive Ut,1tolnut.e r-are l'egleaz8 can Utal~ea deapa ~etrebuie i:;8 Intre In batcniera, 1!1:·;!1 prln a(,~s~ ~H:~cedeu nu se poate r ealiza, lpijactic,o predzie rnai mare de lOfn ,.1 un'lldrta'tu d0~at~"

Recent IS-au re.alizatapu.rateC:;\l unde uHnl!->{'urle pentru deternunuren

umiditatil, dar acest~a slnt Ioarte _scumpe. ... .. .' .

De-t'~rmj:nlarea umiditatli agr>egatu,Jui fie ponte face, _PI'1O, nrma~:e. prin

diferite metode :!1i eu dtterlts dispezitive. dar orioit de.preCIs Br}l tastul rezultatsle lui sint semnifioativenumru :aci'l s-a folosit 0 proba reJill'ezentativa, De altf.eJ, el'a,Gii continutul de umiditate al agJ:'egatului v(\l:~aza til halda, ajustarea dczajului betonului devine llah.o.tt<:asa. tnitr'Uclt \l'llirl'atl.a ('cmtLnubulrui de umiditate apar'€ rnai ales pe v:eI'tji;ala, de Ia starea de so- 1.ur'l3}ie in parte-a inferioaraa haidei plniJ, 1a starea .d~ u:"c~Te a f;u:~rafe~el particulelor, este necesar sa ~e Idea aterrtie a.mplasa~'ll .<J1, dlSj),unel:u rn~terialulu! in hald.ii. As-t,ferl, agregatul se va dispune In straturt o'l'lzontale, j"Ol'iDhld eel putin doua h~lde! care sa poata. ~~elilate. u:ainte de i{)los,lrea rneterialului. Daasemenes, nu se va Io'osi m,atel~l,a:~ul de .1a baza haldei pe ° grosime in jut de 300 moll, lui~1d~-se, to.todata, ,mal-:-un pentru merttine.re,a unei uwirltita'ti eonstanbe (",an~tIa cont~n_utulUl de umi~it~te sil lie miruma). Agregatul grosier retine apa in cantltatl, eli l"?u.lt mUI mid decit nisipul, con~inutul de urniditate variltlz.a mai puvut ~}-, ill general, produce rnai pn~ine difiq.11Uiti.

1.12. tNTQIER'EA NISIPULUI

Prezenta umiditatii naturale in agregat face neeesara oorectarea doza[ului atnestecu!lui. de beton : eantitatea de upa eare se adauga 1a amestee i rebuie teduSu eu cantitatea de ,apa llbera coutinuta de agregat, Tar greuI ntea agregatuiliui trebuie ol",escma in aceeasi proportie. hi oazul nisipulul lntervine lnsa !?i un alt erect, determinta.t de umiditatea nat'l11\3'la : tnfole- 1'&,\. Este verba deo crestere ill voluraa nisipul.ui. (raportata 1'« unitatea de gl'e.utat'e) cauzata de peliculele de apa care Iac oa p<I:rtkulele de ni!ilip ~ii se distanteze in.1ire ele adiQa sa nu vina in contact di,rect.

Inioierea, ea &t8re, nU aiec:teaza dOl)ajl,ll matel'ialeloJ: in ('e_ea C'C pl'lve~~e .gl'eutatea, dar in "cazul ,ctaza~ul\:li Vo~ul:rlc ·~c:eS't ienmnen. f'at~e en volu:rll'u'l fix a1 '(;utiei ou oarese mas'oara sa .ll,e OCUIpat de 0 canht.ate ffilal l11id:i de ilJ.s;i,p, Din aceasHi. cauze arne-stecul 'Va 'con~ini9 ° rantitat.e im;ufl(ie1"lta de nisi>p !?i devine "pie-t~os" liar betonlUl poate avea te'ndii1~a de segl'egare ~i de a deveni pm'os. De ase'men~a, fluidltat-e'a ~etonul'Ui l'e red udl, , Remediul consta, pinelnteles, In C'.reqterea vo]umu~ul. pentru l\ ~ll1e :-;eama die infoLere,

Gradul de in£oier-e de'pinde de pro('ent.ul de umiditate din nhiip ~I de

nnetea ace::;,tuil<1. Cre:;;'terea in volum (:Dl:l,lpm'ativ C'U volUblul o~~pat de un Ilisip satumt dar (_~u ~urH'~lfl1ta grapulelor ul"eaUieste pl'oportlOnald au (,l'ef1terea oonp-nu.Lulu.i de u'D1idil'a~e : (lind umi~iwl~a aj~nge loa 5-80/0 se produce 0 inf.oiere de 20-30%. D[l('a se adauga 8IPu, pe-hc;ul'e'le fml.ionen7.ti. ~i IIp,a ~e depla<;e<)z8 In g.pluriJe d:!ntl'e pmticule, as I.J el ('8. V"olumu! tot~'ll ul l1.isipu!'Ui devenit r:omplet soUL·uL'at (inul1.daL~, de.s('l'e!$t-e .pmi1 III vo!umul pc ('are I-al' avPU ni:-;j;pu,1 h,l';lll.ll'e uscnLil dU('H H-'al' foOl-osl al<\et~lI~l meLodl\ de umpli:'l,€ ,,) c'Qntnipel'uhti. ikeas!:a Se p{~a't.e Ve?:ell In fig. :1.5, (11\1'e dt'n1QI1l't:l',eazi'\, de (IsC-llHm-e!\, (~I' nislp!.!'! mill fin !-Ie IIlffl'ule cnnsldl:1'l'ub!l mnl

mu,! t, t~ t.i,ngtnd g r?.ct 01 111Ia-;;5m de .inf oi e .. ,e la un continu t de apa it! ai mare der] t mS1,P-l.).l g,rO&er; Se ,ofteaza C:8zul unui ntsipexteem de fin Itt care s-a produs 0 ~n!1)le]'e de; 40% l'a un contihut de urniditate de' 100;0: ell un a$tfel de msip, 1n niei uncaz, nu se poate.obtine un. baton de calitate buna.

Umidi\olea nis:ipUlul, %

Fi,g;. ~,5. ])esc!";ei1t~r0a volumului real OIl nisipulul datontu jn[o,l~rn (pen tru un: VQILlrtl r;onscl,rnt de n isip

umed), '

• " L.a ~gregatele- g:·,osi~r~e,C:l'e~tet'ea. de. volum detsrminata de prezenta a~e~hbe;'e est~ neg~Ja'~11a, de?are.ce-grosl'mea peliculei de. apa este foQ_8rte nuea fata de dlrneneiunile partlculelor.

_ Ti~n~d s_ea~na de Iaptulca volurnul nisipului saturat este ega] cu volumul nlsipului uscat, eea mai simpla cale de a determlna lnfolerea este masw:area scader+i de voluan a. nisipului eirid este in stare ihu!lctatu, tn a;c~st 5G;,0fl) ~e umple un QOntaiJ1er(ievp,1i.;ltm tUnt>s(}ut cu rlisip umed in stare afmaia. Se d,e,~'ar'bl:, apoi, nir:;,ipul din coutainer; IfJ.L" acesta din urrna s~ umpI~ partial ~u <lIpa, dupa ctlr"enL<;i;pul se reintroduce lrept-ut, scuturind re~l.plen.tul 91 arnestecind nisJpul pentru a elimina bulele de asr. Se rni\.soora 'a,'pOl vbhumul de nistp V;8 in state saturata. Da{'<-1 V,Q,ste v6- Iurnul i-~iti<al a1 nisi,puhri (adidi volumul I'l'('lpientul'ui), a L u)'1;:1 lnfoierell este data de raportul

Fig. 2'.6. Goe't\deJ\ltn] de fnr [oi (.1 HI punbru - nislpur! ell dUe!'i tt;' c,lI!\:ihulU-ti de umi-

ditate .

. La db~:area in velum se va\:ill:_e searna de infoiel~e, crescind volumul t:otal de- ml(llp (umed) folo&iL Astfel, vclumul \l~. se muiti.pUcii cu "uri factor

1 _ -\'~, - j', = ~

1', v.

.numi! uneuri fn,ctor deinJO'hel'e ; un gl"afi,c alfactorului de inf'olere pen~l"lJ hei R'ol'bud de: (USfPUI,'i ·~<;t<e prezentat iri.fig. 3.6.

')

];~j_Jcb)J'u 1 de 'inf(Heoi'c P():ll c n dedus, de a~eI11f'I!~,l, di n g!:olltii\iI'e- SPl'd-Ike il'igI'U!ll1adaale nislpului u~(.'at Dit ~i a nL..:;j,pului umed DIN ~I din umiditatea ~e unltatea til' velum a nisi'P'ull'll mlV Iii. ,I\~ll\el r.'wtc)"i'ul de Ii'i'

rOle1'e devine

Curn 1M3 Dft este raportul dintl'e!p'eututeH nisipului uscat w iji V(~lumulsau wt'Sl V /I (vchamu! nisipului uscat $1 volumulnleipului .inuudat mud acelasi), inseamna eEl

'/II

n, V.

----=-- - ---"-----

111+ I)] IIi

:l,13. SUBSTANTEDAUN.Al'oAUE IN AGREGAT

Exista trei iC£lte--gol'1i la-rgi de.su..bstailV€ idaun,atoal'e cars se potgiiloll in a;gre;gate : ,1) impm'ita,i, care stinjenese tpl')Qicesu1 de hidratere a cimenLulu! .;2) depunerile Ide pe paetlcule, care ilnpiedidi J;'e:a'lizal1ea unei bunt' \egiitud intre agregat ~i pasta de eirnent ;3) particulele eare sint llei'e~h;.· tente sau eu voluLin hrstahil. Inunele cazuri a.gregabul, in totaUtai'e mil in parte,' poate sa fi_edil\.Ulat.or ca urmare a reactiilor ch1mh::e 'Care. au 10(' I nUe 8:1 ~i pflsOa de ciment (ace·ste :re'a"ctU chimice ~int discutata Ia png., 1 :i!.:!).

3.1:3,1.. ImllUritilti orgunice

A,g~'egat.ele naturale pot sa fie sufioient de tart I}i l:ezistente In uZ\.\I'6 dar, totusi, sa nu lieco['es.punzat-o·atoe 'Pentru prepanarea be,td:n'QI!ul qtu:twi dud contin impuriUiti Oi'ganicecare detanjeJlz_a rooc~iile chimice de hidratare. De reguHi, ma:ted~ Q.rgan;i;c-a existenta <in lag~'egat 'Constll din. prodLl!j.i cl,~ descempunerea substanteloe arg'anilOe (ill prindpal taninul !ii derivatele lui), sub forma de humus ~i "'01 organic. Astrel de6ubst,ai:lt~ !"~ Intrlnesc nrai rfr'eevent In nisipuri deeit in ag,regat.elegrosier'e; ('\l'!'e sin t

s.pullute rnai ufior de epa. .

Nu tcate substantele organice 'sint Ida.unaware 91 deaceea este bill!' ~tueredele lor !:la fie conbrolate prdn tes't·ol'¢ pe apl~UiVete, lrigener'a1, InHu, pentrueoenornte de ti1np, este im:iiaat en mai futU sa ne convingem dm'o l'antit2ltea de rnaterie organilCa este 1lluiieientapentru'R jlusUfi\ca eonttnunrea testelor, Aceaeta se face cu ajutorul .fI9a-nl:1'l1'lUultii test coloi'£fnetrh~

descris 11'1 A.$.T,M.: Standard C 40-66, Acizi.i din probu '.sint neutl'tllhm~l ('II 0 .sol.n~ie de :3% NuOH, ctlllLitiitile pl'e~t,::d:.;e de U!l:l"egu1. i'jt de !,jUlll~lc mnd iutroduse "jl1tr~(lstid~, Amestecul ~e 'agrt~ puternk:- pentru U se ~'~uIb:iJ t,:u_n i<1I't'ul hlLilti IICl!E!SD.l'pen tru <ae\l unea IChhil1ku, u'Pule~ Lt!, lu~ U t 11 \

repaus timV de 24 'Ore, dUIP8 care continutul de substanta erganica pqlC\t~ fi apreciat in Iunctie. de culoarea SlQlutiei : cu cit esteanai mare ooutinutul de !Sub.st;ail\t~ Qllg'<tni'Ca, {..'U atitcwlO<tre'a este mal inclUlsii. Daca culoarea Jichidului de deasupra probei nil este rnai inchisa decit culoarea galben ol;;li,,}l1JUitdefinita .de standard, se poate admite ((ja {Proba contine 0 cantitate ned;1u'natOflre de impmitati organioe.

Da:di culoarea ooservata este mai 1 nchis a , de exemplu daca solutia apare castanie sau bruna, aoeasta inseamna diagregatul are un continut destul de ridicat de suJbstanta or,ganidl., ceea.ce nu reprezinta inca un Indiciu cert ca,agreg-atul nu esbe: adeevat pentru a fifolositlh beton : aceasta deoarece se poate Intillnp-la ca impurHati1e organlce sa nu fie daunatoaJe betonului sau culoarea §a se datoreze prezentei unor minerale care eontin fler. De aceea, in acest caz, este necesara eIe.ctuarea .altor teste. De exsmplu, se fac oubur! de baton foloslnd agregatul suspect ~i se cQmpari:l .rezistenta lor cu rezistenta unui beten eu aeelast doza] dar i;olosind un agregat ale ctfrui ca;litati slnt cunoscute.

Edi1iile anterioare ale standardului britanic B.S. 812 eontineau testul colorimetric, dar n.s, 812 : 1967 indica masurarea valorilor pH-u1ui rnortarelor de ctment in conditii standard, Te&tul este destul de Iaborioe ~i este Indicat numai In cendi'Ui de 'labcrator. Schimbarea standarduiui s-a fa-cut pe considerentul .aa testul cciortmetnc a fost apreciat ICa Incert : ell toate acestea, e1 este ut,i1 pentru evaluarea preliminara a :cal1ta-Wagxegatului 'in oeea ce vrive~.te eontinutul de hmpurit~ti organice, in sensul ca d-a<eit nu se ebserva 0 schimbare mai 'aa;:entuat,a decit cea mentionata, ,11U rrrai slnt necesare 'a1'OO teste, ell conditia 'Sa nu intervina conbarnlnarea CQ ape Industrlale.

In unele tari, cantttatea.de materia organiJdi :dili agregat se determint! din pier de rea in gl'e'U1Jalea unei Plio-be tratate cu ~!pcl oxigenata.

Este damn de notat ca in -unele caeurt lefectele impudtatilo.r organice pot fi numai keIIIl\POl'al"e. Sint de citat in aoest sens rezultatele unci cert'etari [3.11] in care 'un beton 'preparat ell nisip conttnind substanta 01'gan~ca a avut, dUJpa 24 ore, 0 i'!:wistent& de 53% din rezistenta unul beton silfiil--al'prep.11I1at, eu .nisip eurat, dar d upa tretztlezezkstenta a aj uns la 820/0, dupa 7 zil-e'la 92%, ial" dupa 28 zile rezistentele celor doua bet-oane emu egil'le.

3,13:2, Argila ~i nIta' m.ateriale Hm)

Atgila poate fi pl'ezenta in agregRt sub forma de inve1i?l..iri -ale particu1e101', cave impiedica legiitura int.te agregat ,~i past~ de dment. Intructt bUlla le-gfiiul'"a dint-re Illce.'3tea este es-entiaUi pentru rezlstenta ~i cturab,iUtatea beton:LL'iui, problema InveliiiuriIol' d~ !argi'la este importantii.

lVI<li exIst,a lIl'Cft doua Upuri dema:te.rial fin care :poate fi prezent in

agr.egate : miluJ ·.!ji prafu.l rezuftat de Ia eoncasal'€, '

MUul este un Illlaterial constituit din parUcule cu.prinse tntre 0,002 !?i 0,06 I'nm, l'eclus la ,<lIceste dimt;lo-sitlni !prin P~9C~sul natural de ali-erare ; de('i milol poale exi ta in agregat-e extrase dill depozite (zacamrute) naturale,

Prafu'i de lConC<lsar.e e,~te u'n iriat:eri-ut n!l QalT€ r€zult5. dil1 proces-ul de sfarrm"u'e 'a l..IIiei hjCi La dime-tlsluni-le rpieu'ei ICOn¢asate sau. ulai rat, de III s[admal''€a :p-ietri,~u:lui Ja d~fnel1siunile _unui nisip. lntl"'-o in'Stala~ie de t'onC:US[\I'e bine 'Pl'Uie(:tuta nee-st, ,praf <11' trebui lndepul'tat pt:in:;;pillm·e-.

Si alte depunerl mol SHU s'b:lhnderente po p:lr!kulele de ill,greg,1!' pot. 11 lndepartate In eursul 'Pl"eluu'iil"ii agregatutul. J Il veli1udle bine legate de particllle-le de agregat nu pot fi 1115a, indep.ll'tale in procesul de preluerare a ,ag:l'eg a tu1-qi , dar daca ele sint !:.Ltabile din. PlIUC't de vedere I.'hilmk si nu au efeote daun_al{)~l(e, agregatU:l poate .Ii folosi t, desi eon Lr.ac·tlll betonului va creste. Agregatele cu pelicule de material reactiv, chiar dac(t din .punct de vedere fizic sint stabfle, provoaca dificuUati marl.

Mnul ~i praful fin pot forma pelicule similare ell cele de argWi sau "e pot prezenta sub ie-nuB de particule libere, nelegate de Iragmentele de :agreg.at. Chiar atunei cind se aFla in aceasta din mrma i-Ol'ma, milul ~l pratul -fin nu trebuie sa lie-in cantita\i excesive, psntru 'ca, datorit,u flnetii lor) deci suprafetei tobale maori, Iac sa creasca cantitatea de apiJ ne-' cesara ,pentru umezirea tuturor particulelo'l' din amestec.

Tinindsealm'a de toateeele sip-use, se poate conehide di. este j)e'(le~HII' controlul continuturilor dea:rgWi, mil .si praf fin dintr-un agregat. Stundardul B,S, 882 : Hl65 Jimite:aza ecntinutul global a1 celor trei categorfi de materialIa urrnatoarele proporti! :

15% Jingreutalle in l1.isi<pul provenit din concasarea pietrei ;

3% in greutate in nlsipul natural sau in uisipul provenit din cuncasarea pietrisului ;

1% in. greutate in agregate groslere,

A,S.T.M. Standard C 33-71 a iprevBde conditii slrrnlare, dar f'aoe dlstinctie intre betonul supus Ia U:Z1:1ra ~i oelelalte betoane. Pentru primul, cantltatea de material care trece rprin slta cu ocaiurrde 75 !.Lm (nr. :lOO in standardele, britanlce) e'!>te limitat la 3% dln rgreutatea nisipulul, In lee de 50(0 c'it se admite pentru alte beboane. Pe.ntr-u aJ~,egate gl'Osiel'e oonfinutul erimisibil pentru aceeasi Iraetie (sub 75 fLm) este de 1%. C()Dtmutul deargilii este specificat separat : 1-0;0 pentru agregate fine iii 0)25% pentru agregate grosiere.

Trebnie not-at fCa metoda de testare di..Jerite c0I1Fn sped n(,<.I~i1 dlf'e-

l'ite,ln'Cit rezultatele nu stnt C0lJJ1iparabil-e direct, .

Contirrutul de arg:ihl, rn_nljd praf fin al a,g:regateJol" fine !poate fi determinat prin metodasedhnenta:I"ii, de'&.c:J'isa d,e aB. 812 : 1967. PI'obu de lliSiP .'tie _pune int-l'_)(i solutie- de ox-alut de sodiLl intl"-Ull l'ecipient C'U dup de ;pluta, caTe 'Se !$upune unei rotil'i pe orizont.ala in jurul axei redplenLului timp de 15 rnluute la 0 Viteza doe drca 80 l'ota~ii pe minut, In felul Uc.estH, soUdele fine 5e dispers-e;aza l?i cantitarea de material In ... uspenslc se mas'Oa-l'aapQi c;u ajut.ol'ul p'ipet¢i Andl'e'q_son. Printr-unca·!c"l.Il RimlPlu se df!tel'imina rpI'ocentele de uTgila, mil fin ~i pn-.Lf [in din nisip, dimen;;ilmea de s~parat-je fUnd de20[J.1n.

a metoda similara, ,ell modifi('al'i core.s_punzatoare, poute s~ fiefoJu"il_a ~i pentI1u ;ag'r'e;gJflte grasiere, dar este mai silmp1u sa t;e C€-ama 'ng;l'egatul un'i.ed pe osita de 75 11m (sita nl'. 20.0 din stanidardele brit-tH1ke), /I~a cum ~e indica In B.S. 812: 1967 rji in, A.S.T.M. $iuudsl'd C 117 -6Q, La (leest tip de: Cernel'~ se l'eeurge ipentl'u di. pl~aful fin suu tu',gila udtml la pUiticule.le mai mad ~i nu se VOl' se:pal'l:l la eernerea useatd obll1nl..llll\. La cernerea umelda ugregahil se inlroduce in a.p~ ~i se .agita enel'gi{' penll'u I'a materialul mai fin sa trea-e'i\. In ,sus,pensie. Prin de:rianta\~ ~i ('el'neI'U t.ot lTial-el'iulul '~'u dimensiuili ~,ub 7.5!J. m (siW nl'. 200 din li.S.) pOlIte 1'1 uldepul'l-u I.. Pentru a pmteju 'ueeusli:i situ: Impotri Va detel'i'onld I de d\tl'c partklrie mud in t'\1l'sul de('anhll'iI, demillpru el KC' plnseuzA u nltl' sltil (:1L (H'hlll.r1 d~ 1,2 mm,

Pen tru ilisl!pu ri na turale 91 ,pentru celeo:b~in u te din lJ11acin~axea pieLri!1ul/ui, ex1sta si 0 metoda de testare in §:antier, care :se. poatee:~'€.ctua destul de usor si rapid, e11 un echipament de lab.orator Sl:11IP1u.,. Dintr-o solutie -de aproxfmativ 1010 sare eemuna 1:napa:s€ li" ~ Ca?~ltate de ~O rnl iji se pune intx-.un cilindru .gi·adat de 2-50. rnl. AP01, m cilindru se introduce nisipul care se testeaza pin.a 101 semnul care marcheaza 1~O I?1, peste care se ~dauga so'1uti-e !,pina oind: volumul total ,alam'est?c:1.11Ul ~yung€ Ia 1,50 ml, Seag.t~pa apoi, cu palma, eapatul deschis al cHmld:rulrm, s~ seutura energic intorcindu-se de anal multe <;)1'i eu fundul in ~US, duP'~ care eilindrul. se lasiiin ,J;'eparus tiJrrl,p de 3 'Ore. Mtlul, cares-a ?~pers~t.m s.olutie se va depune in acest timp Intr-un skat deasup~a ~~lp'ulm ~1. i?-aitirnea acestui strat va putea fi exprtmata in rprocent~ din mal\l-men mS1JpUlui de dedesubt,

'I'rebuie retinut ca aoeasta este proportia volumetrfea, care mr poate fi coavertlta user in procente degreutate,deo-al'eceCoef~c1ent"uJ_ de. ,~Ofi~ versiune depiOlde de finetea matertaluhn. S~a sugerat ,ca. -~entru msiput natural proportia ingreutiate sa ebtine prin inmul~ire:aooefiCl~ntulul v.olumetric eu 1/4, iar pentru nislpul obtinut din concasarea pietrisului ell 1/2, insa la uneleagregate se obtine ° variatie chiar mal Iarga. Oonver:slunea l1U da rezultate de Incredere I?l de aceea B.S. 882 : 1965 rec9J1?an~u en atunci dnd continubul 111 volurn trece de 80/0, sa S8 faca,incel'C,U'I prm I'll etode exude, deserisean terror,

3.13.3. Impuritatide sure

Nisipul provenit din zone litorale sau <:lin. ~tu~l'ele t1urilo~·. contine sare. Ex,iSta O!piniioontta(didOl'ii daca aceste nrsipuri sint. proI:ru p~~t.l'll a n folosite in. beton, Procedeul eel mai stmplu este de a spala nlSl;P'-ll in 1CIJ'pa duke; o 'aten-re mai mare trebule data yj~z1telor ~are se .a~h~ tmediatdeasucra nivehillil maxiznal rnareelor, care pot contine cantitat; mad de S8:1"e, uneori peste 60/0 din greutatea nisipului, In .g~ne~'i;ll, ni:s~pul '<ie pe f,undul matH nu contine 'G~lI1tita~i daunatoare de .00a1'e Chl31' d'acR se

spaHi in -a'pa mln~ii.. . .

Stantiaydnl bl'ita111e de pl'oiect-are a betonului arma:.t CP 110 l 1972 pl'e-

vede 'Un contiuut de C'ltoru.ra de caldu anhidra (sau echlv.a1entul -aeesteia) in· agt'egahl'l' de rprovet,Lienta marina <ie maxi,n:lrulP IVa :din gre~tatea, cimentului care 'Se fulose11te.~i de llUlJllai O,lGfQ perrtru :C1mentUil alunu:n;os sau pentru betonu1rprecomlPrimat, ou ex:cep~.ia cazUlilor in ca;re oablunle de precOlinpri:t:ri,are s!nt p'l'otejate penl1!lilEmt.

Da;cii, sare_a nUeSte inri:epartata, e'a vaabsorbi -umezeala <lin aer ~i va favori7laiol'ma;rea deefloI'escen~e ~ {veri ~i pag. 33S}. Se poate produce si 0 Wioara ooroziune a al'llnaturii din beton, [qar se lconsklera ea 'acest ;praces nu 'aj.un,ge jpl'Ua 1a un grad de .per-liculnzltate,mru alesda:cl1 betonul este de calli tate buna 1;'1 al'l'):latUTaeste :a;coperit-a cOl'espunzator, La stl'l1Ctadle masive de betorl rtu se rididi aSllfel de pl'obleme.

Nisipu1'He marine slnt aJdeseQrl extreiu de fine; gr,am'_la~ia ol'hearui nisip trebuie examinata eu atel'l~ie. Agreg,atul mru'in,grosier dragat poate a,vea i:1l1 'COI1tLnUt mare ide resturi de s~okL A>bea,<;ta llU a,re elfeot defavorahit aSUpl'3 ,rezist_entei, d.B'l' lucrabHit~te.a betonuJui pr8.iparatcu 'Un agl'egllt care ijre un .mare ·procent de' Jl'agmente de sco~d este ceva mal slaba [3.4'11·

3.13+4. Partlcule eu vnlum lnstabdl

Testa'ri1e agl'egatewl' evldentlaza uneori fillptul ca majoritatea partleulelor cemponente sin] 'C,(H'f}~l)Unzatoa.re dar d acestea con'tin .!ii particule nesanatoase ; ppqportia acestora din Ulima trebuie, desigur, roa nu depA· seasea anumite Ifmite.

In gener:ail., se pot deosebi daua oategorifde parncirle cu velum instabil, oare inl'auii(lte,!)c caUta~ile ?:gregatuluil?i amnne : 1) partLcule care nu-si pot rnentine integritaeea; 2) particule care ':sufera 0 dillatfl'I'e disrupti va: {spal'gere) cind lilll t expuse Ia actiunea in.ghe\Uilui sau chiar clnd sirrt mentinute in apa. Intnudt ,pl'oprietatile disruptive slut caraoberist.ice unor 'g.l'upe de roci, el.e VOl' Ii diseutate in legatura ou durabtlitatea a'gregatului in general (r~l principal ,in paitagrai'ul care urmeasa). Inacest subparagraf se vor {ace consideratfl numai asupra ~mpuritaWor care nu au durabititate.

Marno-angilele ~i ,ai1t:e particulecu densitate ,mica slut considerate ca lnstaoile ; tot, Instahile stnt inclusiunlle mol, Intre oare blll~@.rii de argn~, lemn l?i carhune" deqareee acestea favorizeaz~Ei. 1C00'Oziuhea ~i oxidarea. Daci'1 sint prezente in oantitati marl '0peste 2-5% din greutatea agregat:Uilul), aceste parttoule iPO''t influenta defavoraoil rezlstenta betonu'lul ~i in mel un eaa nu pot:f1 adrnise in beteane expuse .la uzura,

Carhunele, in afara de Iaptu] ca oeste o ineluziune lipsita de I'ezisten~4, este indeziracil ~i din alte rnotive : el se poarte umfla produb'ind spargerea betonului, iar daoa este ;pre~ent in cantitlilti mari ~l particule fine poate sa deranjeee proeesul de Inta:rire 'a pastel de eiment, In .cant1tii-~i mlcl, insA sub 0,250;0 din greutatea agregatuiu], p;a.rtilCuLele fine de diI1bune tare nu afecteaza rezistenta betonului.

Prezenta c-a:rbune1ui. "Ii aaltor materiale ou densitate mid poate sl1 fie determinate prin flota-tie intr-un lichid cu g.reutatea ~ifi!ca adeevatd, de exemplu IPrin metoda prescrisa de AS.T.M. Standard C 123-69, DaM .se apreeiaza di pericclui de coroziune iji oxidare este mit<' I?l dacQ intereseaza tn prianul rind rezistenta betonului, se va proeeda la prepara-

rea unui amestec de proM, .

Prezentamleei in,agr~gat trehuie evitata, pentru d in pl'ezen~a unor agenti chimici activi care iau nastere In procesul. de hidratare a elmentului, aceasta se poate altera !iii ,JP(late da nastere 1aalti oornpu!ii. De asemenea, in agregaoole fineprezen1a miceiin cantitaJi de llumai ,oiteva pro· cente din greutatea agreg:a.tu~ui poate sa ii1fluen~ze can:titatsa de npd neces,Cl'l'iiin acestea Iii, in IC'Ollsecinta, sa#e!ct,eze rezlstenta. betonulul [::lAS]. De acest,e JU!Cruti t.l'ehuie sa 5e tina searna dnd se iauin .considel'atie pen· tl'ua fi iiolosite :in ibet0n materiHle de tip'l.ul c30lin.ul'lli. Gipsul ~'i al~i suliati sint indezit'ahili,

Piritele fudiel'e ~i maraa.<;itul.':)int eele mm oomune incl'Uziuni expansive din agregat. Aoeste sulfur-i r.eaction!;!aZ8 {:U apa ~i ox1genul din ser, foruninds,Ullifat feros, oa1'e ultel'i'or se descon1!Pune l;ii f'OI1l11eaZa hld,I'Oxki, ja tiimiP ce i:onii S-Uilfatuluil'eact~or:i'eaza eu ,alumiJllatiide calciu din elment, Aceste re'actii oond,uc 1a aipal'i~ia de pete poe suprafaw betonu1ui 41 ,1a "Impu~aturi", in speciai in IconditiiIe 'l:!Jjme! talde ~i 'Utneide.

Nu toote ,piTitel-e dau ~'eactU d-ar, pentru ~"a 'Cl-escomptlnel'ea lor alie 10.0 n).l.J;J1ai lnt:J:-o solutie HutUr-ata de hidroxld de C'aLciu {laIPte de Ya-I'), !lgregatele .'l:u.'5JPeK!tai·e-cle reactiVitnte pot "'ane testute 1P1'in 'introoUloel'e tntl'-O asHel de fioju~ie [3.12J, In ~~t {:~ll, data 'ag-l'egatul este d'eadlv, dUOJA cttevu rmihute V'Ll IIp!1l'eu 'Un pn"dpitflt ge41Uno8 de suUut fel'Q6 de culoQl'e

verde-albiisJtrw care, dUijJa €XlpUneTe Ia aer, va trece in hidroxid ferio de culoare bruna. Ab6en~a aoestei reactli teste un indiiciu d\ betonul turnat nuse va pata. M~dgley [3,12] ex plica absenta Teactivitatii oa fiind legi:itfi de prezenta unor cationi,de metals ; cind aeesti cationi nu siat prez¢n~i, ptritele sint active, 1n general, se pare ca pjri'telecare se iprezintii in g.ra-

- nule eu dimensiuni cuprlnse

Tabelul 3.12, C~ntllati[e adinlslbHe de parllcule cu intre 5 ~i 10 mm sintsuscepvotum Instahll prescrlse de A.S. T .M. 'tibile d.e.astfel de reactn Standard C 33-1 lanecl:bri teo

Canti:tafile admisibile de particule instabile sint aratate in tabelul 3.12, dupa AS,T.M, Standard C 3'3-71. Majoritatea impuriUiUlor la care s-au facut referirl 'in acest subparagraf se gasesc in agregatele provenite din iiicatninte natUl~ale ~i se. intilnesc mult rnai rar In agregate obtinute prin concasare, ExisUi., totusi, ~i agregate preIuerate care contin substante daunatoare, de exemplu cele preverrite din pterilu11'ezultat din exploatari minlere. De exemplu, un astfel daagregat care contine mid 'oanti1il~i de

plumb solubil in Sipa de val' (0,19/0 PbO din greutatea agregatulul) produce e mare i'nUrziere a prizei betenulul si reduce rezistenta tjmpurie a aoestula, faTa sa-i aiecteze, insa l'e'Zisten~ de du: 'atii.

5,0 O,5~1* 5

\.,;m I lnu tt! I rriaxim, proce n lc·

. '11 greum Le -

In Ilgl'cgnh1c fine

In ngt'ogate grosferu

3,0 Dio-I"

Partlcule Iriabile

Carbulle .

Particule mol

Chert care se dezlni; grea zlt u.;;or

,. n~ptlll.lo tic 1l11ljorlnn III "nh~l'll. ~.. .D~plll_d e ttl! ",x.)lllll eYe·,

3.14. STABILITATEA VOLUMULUI AGREGATULUI

Termen-ul sta.piUtate se refera in aoest caz '~a capaei ta tea' agregat ul ui de a rezista Ia vatia~iUe excestve de volum ca urmare .a variatlilor conditiilor fizic,e. Absen¥lstabilitiitii este, prin urmare, distincta de ex:pansiunea oauzata de reaetrlle chimice dlntre agregat !\Ii alcallile dinoiment.

Cauzele fiziee ale variatiHor de velum mad sau permanente ale agregatulul sint ingheWl ~i dezghetul, variatiile termice care au Joe deasupra temoeraeun; de inghe~ ~i alternarea umezlri! ell uscarea,

Se consi:det.1 c_a \,In agregat este instabil atunci clnd schimb~rne de velum determinate de cauzele 'enumerate condue Ia d~ted()J1<lrea betonului. Detenorarea poate diferi en Intensitate, d~ la ex:folieri locale la Iormares unei retele deiisUTi Ia ,sllIPl"arfa\a. sl 1(1 dezintegrarea betonului pill;) Ia 0 8Jdin-ciiffiec~rrSide-l,a~ila; em alte lOU via te vcl't:'iaza de Iao det.eI'iol'.ft;l'e superficiahl1a 0 detefier,are peri\CuloaS8. a stim'Cturii.

Instabilitatea ,este manife:lt'atfl de chertufile poroase (in special cele u~oare eu strul';tUi'a de pori fin-texturata), un"ele'~istuI'iargiLo~se, C!;11:cu4 rele .C'U lamine de argHa expansiva ~i alte rod ca(~'Ooh~jn mine-pa·le a'l.'gi-

loase in sped'll din gru1pa montmorillonitulni 'san i1li1:u]\ui. De eXe'lnplu, s-u o,!;>sel'vat ea 1\111. dolel'it alterat.a fost supus ,unei variaW de volum de 0,0006 la tlmezit'e .!pi usc-are; Un heton care '0.on\ine t.mastfel de- agl'egat

B.! pute~ .58. se" det:eri~ze dad. este eXIp'US altarnativ la umezilre 9i usoare

91, ImplilC:l-t, Ia lnghet ~l dezgj!).-et, ,

Un test pentru determinarea sJabilita.tii -agreg.atului este prev8zut In A.~.T.M. Standard C 88-71 a. In acest test, 0 proba de .fIl~at cu granutatle ~ este supusa a1ternaltiv 1a imershme Intr-o sohitie de sulfat de SOdlU sau magneziu ~in _gen-erI8.1 de preferat, in ,3 doua) ~i la uscare In~r-0 et":!va,_ Form~ea cristelelcr de sare (su'Lf~t) in parH ilg.regatull1.li tincle s~ dezagrege pal'?cu1e;e, p';obab~l Intr-o manie_ra s1miJ:ara ell a_qiuneaihe~l. Reducerea dimenslunli particuleler dupii un numa}' de ciclmi de expun~~.e, asa ctan rezulta: din analiza grauulcmetrica indica, g,radul d,e instabilitate .. ~estu[l~n:e ~oar IQ v..al~are ca~tativa, ide 1P1'e~icVie G com:pozatU agregatulut m eonditiile reale din sa n tier , neputind constibul un teaael pe~,tz:u aeeeptarea sau respinget~,a. un.u~ agregat neounoscut, De tapt. nu eXIsta un ar.gument olar care sa justlrllCe de ce staJbilitatea tes,tat4 prln metoda pres.orisa. doe A.S.T.M. at ttebui pusa in legatura: .au eomportarea

betonu:1ui SUipUI) la inghet si dezghet, ' .

Alta teste consteu in eXipunerea agregatului la cicluri alternative inghet-dezghet. uneori acest tratament aplictndu-se direct mortarului sau betonului preparat cu agrre,g:ab]Jl suspeetat,

Nlci u~tfl dlntre .~este nu da, 100<1, intUcatii precise, as:upraoomportArU agreg-atui1U1 in ,:,<>ndi~llie reale ale va:ria~iei umidita:~ii ~i temperaturli deasupra pu~c1JUl'U1 de~ghet. Nu exi~t~, de asemenea, teste Cart! sA peat, p~,:,ed~a In moo. $~b...sfa._l()a.tor ,d~rablrhtatea .agregatu'lrUi din beton in cond*l~e mghe~uhui ~l dezghelulul.. Alcea:ta se d~,toreaza, in prirucipal, faptului di. compoetar ea agregatulut este in functie de pasta de ciment care n incon]ura, astfeLdi numai 0 ina-eglstrarea regwului de oomportare In eXiploa:-are poate sa demonstreze in mod satisfacator durabllitatea agregatu1ut,

.. S~ cunoso, totusi, anumite agregate suseeptibile Ia degradare prin In .. ghe~ 111 asupra aoestora trebuie sa ne indreoptarn atentia. Acestea slnt;

lop


/ ~
~ c=
~
V-- o 0:.0-0,5 0,5- 1.0

1.0- 1,$ 1.5-2,0 2,0-2:;> peste 2,5

AbSOl'b\io, %

,FIg', 3,7. DI.strlbu,tia pra?clQr de .agl'€!'g(it cu velum [,nstabU In functH? .de. absol'b~i.e 13.371

chertudle poroase, ~istul'ile al"giloase, unele crucare (in s!pecial calcQqoell eu ~tructura rubanatii) !?i un:eJe gi'esii. 0 caradel'isticA oomunll 11 acestor l'OCl e~te capadtaten ridi1cata de ~bsO'Iibti:e, de:;;i ex is til ~i I'oqj dUl'aibile CDre au putere In-a!l',e de ahsol'btie{vezi fig. 3.7).

Deg1:adarea prin tnghet. se ;produce tn conlclitiUe unul conttnu1. crith: de apA 1;11 fn81bsen~a dren8Jul-Ul, La rindull lor, acestea stnt guvernatl pl'intre t~He,l(!; de i:ibnen~lune'n, [()I'mn'll continultn,tell ,pOrUoI' din Ilifllat:

deoarece aceste earacteristiclale podlol' oontroleaza viteza 9i volumul absorbtiei, precum ,~i viteza la care ap;;). se poate seurge din partieulele de agre;gat. lnad,evar, aoestacaraeteristiet ale perflor sint mai importa.nte

decit volumul Ior total, retleetat de marimea absorbtiei. '

S-a ~taibUit it;:a dlrnensiunile ,orJtice .ale perilorstnt situate 'Sub 4-5 ill, deoarece Ia astfel de dimensiuni 'porii sirrt .suficient de mad ca sa perrnita Intrarea '<ljpei, dar nu destul de marl pentru a putea fi drenati U~OI' sub presiurrea ghetii. 1ntr-un spatiu cornplet inchis, Ia temperatura de -20°C, presiunea poate ajunge La 20.0 MN 1m2, Pentrua 'evita dezagregarea fragmenotelor de' agregat 9i S'PaI"g"Bref\ pastel de ciment.rse peate stirnula scurgerea apel catreporn neuOllPl'U-~i din particulele de agregat Inainte oa presiunea hidrauhca sa ajunga la valor! care sa fav.01"izez€ aceste prooese. Aceasta vine in s:prijinul afinn,attei anterloare ca. d.uralbHHat'OO agregatulut nu poate fi detJE:!'.nninata cpreK:t, denit dupa ce el esteInglobat ill pa-s.ta de ciment, deoareoe fragmentul poate fj destul de tare pentru a rezista la presiunea ghe\ii~ dar dilatarea poate provoca dislocarea mortarului din

j 111'1.1.1 1 ui. .

S-a SpU'S cit dimeasiunile porilor reprezinta un factor imp0l'tant pentru durabtlrtatea agi·eg,atului. In majoritateaegregatelor, jnsa, porii sint 4ifed~i ca dimenslune, astfel in cit, in realitateeste vonaa de 0 distrfbutie a dirnensiunilor acestora. Un procedeu de exprienars cantltativa 1;1 acestei distributit a fost stabilit de Brunauer, Elrnmett 9i Teller [3.13]. Su;pra,f.a~a specifica a ag,r.egatl.tllui se determina dupa cantitatea de gaz sorbit necesara pentru a forma un strat de grosimea wei molecule lpe tntre'aga suprafata interrra a portloragregatului. Volumul total al porilor este masurat prin aibsot'btte, iar rapertul dintre volumul. Iporilor §i suprafata lor reprezin.ta raza hldrauliica a porflor. AceasUi valoare, blnecunoscuta dinproblemele curgerii in hidmu1ica, da 0 indieetie asupra ipreshmU necesai e pen tru a se prodiuc-ecll . .rgel'ei:t.

3,15. REAC'fIA DINTRE ALCALI1$I AGREGAT

In 'lllUmii 'treizecl de' ant .au fost descoperite unele re.aqH chim:ilce care se produc :intr:eagl'egat ~.i pasta de ciment lnconjuratoare, tea mai frecventa- este, re8ictla tlintl'e constitueh~ii activi ai silu:ei din aig,reg~ t ~i alcaliile din ciment. For-mele l'eactiVe ale silicei sint OIpalul (amoi1'), calc~dQuia (cri[pltoc'l"istalina) $i tl'idirnitul (Cl'istalin). ~ceste forme de sillice ·apar ip. ul'lrnat'Oa-re1.e roci : che:rturi eu op,al Eau ,cakedo.nie" cakare silkioase, ri,olite 11i tutf'll,ri riolit-ilCe, dadt-e ~i tw!ua'i dad tilce , a.ndezi-te ~i bU~\lt'i andezitice, filli!.e [3,29]. Reactia incepe cllatacul aSUIpra minel' al elOl' sllicioase din agre.g'at de catr~ hidfoxizii a1caHni de.riva~i din .aJcaliile (N,.a!,!O ~i K20) aUate in '(iment, ea 'rezu1taot se fonmeaza un .gel desilic-at a1ca1Ln l?i 81'e loc alt€['al'ea mar~oT partkllku'€de _a,gl'ega,t. At~est gel are 0 capacltat-.e de umflare pr·actic "ne'limitata", a:bsorbind atpa 91, in' c:onsecinta, marindu-~i volumul. Cuni gelul fOI'i[Uat est'e ingl'Obat in pasta de ei~nent ,care il inlC()nj-ura, se C'reeaza 0 pl'e,<;iune inte-rtla care pooa<te duce la expal1siunea, fiS~l'rall€la ~ide2integnlrea pastei de ciment.

AsHel eX;pansilunea pal'e sa n~ datOt~f\1ii' pre'.'iiunii hidrauli-cegeneratt'l de ol'>moz~, dar ea poaJte fi cauzata $i de pl'esiunea de '~,fl~H'e u produ~i- 101' Inca soli7,i ai Irea~~~iei aleali,i-sillic:e P.::iOl DinaC'est rnotiv .\ole r.onsld~l'[1

di- expansiunea pa;ril('ulE.>}C:H' tori de agregal esle eX~1'~l11 de periculooaA pentru ~et9n, yn~~e ~in tre ,gell unle relativ fll'loi slnt spllJa'te t1ltetlQI' de. BJPt1 111 de_?m;ata,t'e nn fisurtle deja formate datorita umfWrii. :a:gJ·egatulul.

. 11.1 !,im~ ce rea::ti"~i~ ~ avea lot c-u un anumlt tip de ,agregat ponte

f1pre':<l._z-ut<l, . este 1,'lnfPQSllbl1, lh general, {;>a es;~htpam efedtet~ daulls:toare cUho~c~rl'd numai lCantitatile de materiale care reaJc,tioneaza. De exemplu l'etl't:;tlvll~tea -reaHi a agregatului depinde de dimensiunale pa.tticuleJoc ,I de ~orozlb~-j;e, deeareee aces tea dau s,Upr.a:fa~a pe oareare loc reactla, Intrucit cantitatea de alcalii depinde numai de cime1it; lC()n:centrntiS: ,o.r.estol'l1 let supraiat<a ,rearctiva a agregatului va :fi data numai doe rnarimea acestel suprafete. Continutu! minim de alcalii din cirnent la care poate avea loc reactia de expansiune este de 0,60'/0 eohlvalent de caI1b6nat de sodlu, Aceasta, se caleuieaza stoichtometrte, ~i este egal ou corrtlmutul real de Na:,iO plus d.e 0,p58'.oTicon~inutul de K20 din clincher. Se OunO$'C ~i eazun tn care cirnenburt cu un oontl.'Imt de alealii chiar m:ai reclus au favortzat. fenomenul de expansiune [J.31]. In anumite limite, expanslunea betonulul preparat au un lagt~g9't reactiv dat este ell .a.t'it mal rnare, cu cit este mel mar~ contlnutul d~ alcalii in ciment l?i" pell-tru 0 C.~ttlip!Qzitie d:ata a rhnentului, cu cit elsnentulesta mai fin [3,;]2].

.M ~i. f:'lJCtori care influen~ea-za de5fa~urq,te·U reacti-ei alcalit-agregat sint dlsp?nU:u11'tatea ~e apa_ neevaporablla in past.a $i pe¥meab~'li1;ateapll~tel de cunent. Reactia 'nu poate avea loc in absenta apei, dar ea este accelerata in condi~iilea:ltemantei starU umede eu starea useata. Tempel'at'lll'n accelereaza reactla, eel lPu~in Ijn intervelul dintre 10 1?i 3HoC,

. ~l~n unmare, 0 serie de f~t,o,r'i fizici l?i chimlci cornplica Ioarte mull POSl4:;ll~l~atea de a p~'e've!d:ea d€sf~u1:al"ea reactiei alcalit-agregat, In speclal, gelul * poole sehirnba oonstHutia Iprih albS'Ol'bti!e 'l1i poate sa exercite 0 _presiune co'?-8iderabn~,_ in timp ce alteori are loc 0 difuziune a gelulul mspre exteriorul spatiulu] lnchls [3.32J .

. Nu trebuie, d~ci, sa' 1l€ surprinda faptul ca, desi stim eci anumlte Upun de agl·eg~te tmd sa fie reactive, este dificil ~a stabiljm da·ca un agregat ,~at ~a f.l supus unsi e~pansiun! intense ca urrnare a l'ea.c~iel eu all.~a~llle du'} ciment, In aceas;ta situatie slntemnevoiti Sa apeH'i1l11 !a tnregrstrari anterioare oprivind cemportarea ag,re,~tului.' In absen¥t aoestor ~~te. pll'temo 5£1. de~'Cnl1iL1a1lD doar reactivHa .. tea agregatului, Hh'a '8 avea ('ertltudmea ;a .1·eact,la va uvea loco Un .test chimLe rapid folositin n'cest Ml~Op este descrlS In A.S.T.M. Standal'd C289-71. TestuI cansta in dete'rminarea reduce-l'ii ~calinitatii unei solutii norm'~'le ~e NaOH in lColltad eu agregatul :p~veI"1zat la t-empel'atura de 80°C §l lna'SUi'atea c.a.,n,titaUi de sili-ce dlzolv:ata, I!l muI.te ea.Z'Uri, interpretarea re.z:ultateIor nueste 'li!psita de' echlVoc dat, l~ general, 5e poate ool1"Chide eli re'alG~in 'este 'Perie~Joasd da{'A date-le ob~r~rutep;rin .tes~e ~i proiectate .pe di-agt-ama din fig, 3,8 cad in partea dr~a~ta a (~~rbel. FlgiUl'B este repl<odusa din A.S.T,M" dar se bazeQ~A pe 'aritc:olul sons de Mielenz l?i Witte [3.33]. T,rebuie fa'c-ut.a tot,~l' pred~al:?a. ca agl~ega~ele relpreze~ta~e de punctele <:a,l'e se aflii deasu.p1'8 Unitl lnttel upte dm hg. 3.8 pot St;l fle exti'eltn de reootive.ou akaliile, astfel ("11 expanslllnea pe -care -,a,cestea f) pot PL;'oouce Ipoot1:! fi relativ ~'edIUPid. De t~~e~,. ~gl'e-g,at~le l'e&pedive trebuj'e sUipuse in continuare ,la testa,fea ttU1Ctlvlta~ll lor pnn met'Oda barei de mortar, In acest test,cu a,;regatul N\l1!per·Lat. {:o~(:asat daca eISLe neV!oie ~j ,adus la g.ran'lliatlu pl'E!Sc1'is4, .'1e pI'epDl'A ba,re Hp~lale:cie mOl'tar de nislp..cimen,t 'folasind un dlll1enl eu un contI nut e<'hlvalent de 'Uk'alil de oel jpu~ln 0,60/0. Bareie obtinute din aceloltamestlc

se ~aza dea:s~a unui vas ouapa a c~rui t~'Pera:tura este de' 389(;; 11a aceasta temperatura expansiunea este mat ra!pida~i. de obicei, mal intensa decit 1a temperaturi mal rildicate sau rnal [ease [3.34]. Reaotia este aeeelerata -lilt in cazulln care raportul 4ilpa/chnent este ridlcat, Detalil asupra proeedeului sint date de A.S.T.M. Standard C227-71. ,A;gJr.ega!j;ul care se

:; 600

~

~ ...

2

:;; 200

a

u

c

780

_, .
. Agl'l!9Ot" .,or",· produc "xpans,unea mortar·utu. cu
i- p'est" 0,1'1. PI' qr> eii1d sint [0105111' qJ '(imen!
·,,1:ire.cooliM 1,3&'/. citcolil
_.0 Agreg~tE' cere !?<0Slut "'.~n$'uneo m.ortor.L1iU; s)Jb
0,\ '". I ntr-un (1) In 0 ce\e:o~ I cend, \i·,
_ CD A9ri!9otl1 pl1n'lru cere upsese doh' pn\l\l:>d rnltu-
en\o osupra pxpol'IslUliii m9l'\orul'Ji • dar coo- p
IIiI'll' petr.o.9rafice lurnl2l!OzO indidi cO sin\
I- dOunOtoore
e ~"e.gcle pentru core .11 psese dple pr Mnd
rf1. luenlo csuprc .".Xp<:Hlslunn mor\.oful·ul,
- cor onallzele.petrcgrollCe ilJ rn lzeo:nO· in- -
dic;" cO nu son! dOlinO!oore
0 .0. 0
I
ttruc care .di:>limlleozQ ~9fegal~le InO!~
srve (neddunOloare) de 'CO! Ii ddun\'l.toorl!
0 1/ .
0
/.' ~ --
• I-
" V~ . -1-
0,
. '. ~!I:
< V. r .. t'-=1 ·i·
~c "'-oil Illo .
o",.~ ;''''/ . .
6 • <II t .,
1 2,5 5,07,510 25 SO 1S 100 250' 5Cb7&l!DJ2 o

Silice lrnlltrnoli Ilitru} dizQlvatO din agrega\eleintre 300 ~i 150 pm de solut1e de NoOH

F~g, 3.8. R~z;ul'~ate ale testelor chimiee ptevli.zute de A.S:r.M. /3tlln.'dal'd C289-71.

testeaza se corisiderii c.a este necorespunzater dad i~i ma~te volumul, eu mal muit de 0,05% dupa 3 luni. S~U cu mairnult de 0,1% du{pa 6' Iuni.

Datele ob~inud:e prin acest test sa coreleaza bine OU constatarile practice din santier, dar testul prezinta dezavantajul cli necesita un timp indelungae pentru a se lua deeizia dad. -ag,rE!g,atrul este utifli.zabH sau nu, Pe rle.altii pa'r' be , Idupa,cUm S-a Imenti!onat malrnainte, ade;seori rezultatele testului chimic nu sint conoludente. Nici examenul pebrlogmlftc., care este inltpOrtant penuru deteruninarea constituen~ill()ir minerali, TIU palate· stabili ca un mineral} da·t Via fi expus 1a 0 expan_siune anoomroa. Prin urmare, problema unui test vapid l?i cOIicluziv inceea C£! pri~te reactivitatea agre:gatuiui nu e:sVe indio orezolvatiL

S.,a S'ta:biUt ca eXlpansiunea determinata de reac~ia din!t-re alealH l;li agregat pciate f1 :redu$a S'8U ev;itata ~da~nd 1a ameswcu1 de betQn stlice

reactivd sub forma de pruf [ill, Aeest paradox npareut ponte 5" fie expUcat urmarind iigura 3.9, care araia relatia lntre expansiunea unei bare de mortar ..-;;1 continutul de silioe reactiva, eu granulatia intre 850 Iii 300 I.L m (sitele nr. 18 .si 52 in standardela brttanice), adica rnr sub fopma de pulbere, Jn intervalul continutut:Uor recluse de sidiee, 0 cantirate rnai mare de ~Ilice in prezenta unei cantitati date

de. alcalii duce la 0 tntenstffcare a expansiunli, dar In domeniul contin9 turilor mai rnari de sill-ee situatia este inversa : cu cit este mal mare supref'ata tofalaa agregatsrlui reaetiv, cu atit mal redusa este cantitatea de alcalii dispenibila pe unitatea de l'1uprafiata a agregatului ~j cuattt mai 1l1icil 'va fi cantitatea de gel de alcalii-sdllce eareee formeaza, Pe de a 1 tii parte, datori 1;3 mobili ta~H 'ex trern de reduse a hidroxidului de calciu, fa reactie va participsnumai hidroxidul care seafla In imediata apropiers a ~Uipfla·fet~i agregatului, astfel cit cantlta tea totala de hidroxid de calclu pe unitatea de suprafata a ngregatului €1:ite Independenta de aria totals a suprafetei agregatului, Prin urrnare, o marire a suprafetei totale a particulelor implies ,0 crestere a rap0rtulu! hidrexid de caldu!~\l'Galli din solutie Iaeontactul dintre solutie ~i agregat, In aceste ocndlti] se va forma un :produ."; inofensiv, care nu esle expus la expansiune [3,36].

Pl-hl-I(;r-o argumentare si,p.li1ara, un adaos de material silldos fin dlvlzat 1a particulele grosiere reactive existente va dirnirrua expanslunea, chiar in conditille in 'care reactia cu alcaliile nu VH fi impiedhoata CO-I'llplet, Aceste adaosuri pezzolanlce (trasuri), cum sint sticla pyrex S!lU cenusa de lierm.Qcen'tralil-, s-au dovedit n fi, in adevar efioaoe in reducerea penetrarli particulelor mai grosiere de agregat, Comportarea oricaru] tras in aceasta !privin~a trebuie testata conform indicatiilor A.S.T.M. SL<lndard C 441-69. La 0 oantitate sufidenhl de .ad3JQS de sidice, reactia de inceput [ace ;,Iii 's<;ada:cOnceni't1'a~ia de alcalii pion Ia proportia celei pe care. 0 nrc un eiment cucontlnut redus de alcalii in absents aditivilor. Este necesnr, insa, sa se adauge 0 cantitatesuficienia de sllice in forma de pulbere ; in general, se recomanda sa se adauge 20g de silice reaJC&ivli pentru fle·~ care gram de ak<a1ii care. depaseste continutul de 0,5% dill greutaten cirnentului [3.30). Deol oantitatea de tras este destul de mare ; QantiM.tile incoreot dozate pot sa agraveze sjtuatis, adidisa sblmuleze exponsiunea, dBleel se ajunge 1a un raport defavorabil de siltce-alcalli (fig, 3,D). Unefect aeeundar al adaosului de trass, de care trebuie sa se tinA seam', est.e .Ct·ellt'ere.a cantitatii de ap-a n'ecesara .pen't.l1u iO!1marea amesteculuL

Reae~ia akaHi-agregat descrisa pina acum l'llU a foot intilnitli tn Murea Brii>anie, in schimb este foarte frecv:ent& in multe ~ari, Indeosebl III Amerka de Norti,SQanidin'avia, IndIa, Au;stralia~l Noua ZeelandA,

Un aIt tilp de r~aic~ie .daunatoare pentl'u beton este aoe.ea dlntre unele a,gregate de ca.kal'e. dolomitice !lit alcaUHe din c1mcnt, In oondi\U de Urn!-

It
1\ -
\
\
-,
-, <, o

10 20 lJ I,() 50

Coo\l[1utUI desillce reactivO, %

Fil'l'. 3 .. 9, Ralatla dintra expanslune dup!\ 224 zile ~j continutul de slllcf' L'eactlvA din a.greg-at {a.3S1.

ditate, aoeasta I'e3IC'tie are un e~eqt similar eu 'al rea¢tiei care are loc intre alca:Jii ~i.sHi:ce. Experientele au :al'atat ca reaetia diutlP"e calcare dolernitiee ~ialoaliiduce Ia dedolomitizere, fusa. modul In care 8J:1e Ioc acest proces nu este eunosout bine ; in special nu €Iste clar ce rol are argiJ.>a din agregat, darse pare oa reactia de expansiune a CII~i>tUjJa este, aptoape in toate 08ZlUJ'i1e, i!lS'OICi~.ta eu prezenta argilei, S-a observat, d-e asemenea, cs. in lagl'e,g·atele expansive cristalele de dolcmit ~.i ca'ki t sint foarte fine [3.4·71. Una drntre opinl! este dl. expansiunease datoreaza 'aibool'biiei umidtt&tii de CB.!treargUa care in prealabil riu era sahirata, deldQlomitiz:area inte:r'venii.ldn1.lll'l).ai pentru a asigura aoeesul Uimidi'ta~ii in fir-gUa ["3.48J. TI1eb~ie -5ub'lin,iat, ins a, di n~aianu~ite calcare dclomitlce ~de exernplu din unele zone ale staiuhu: Ontario-Canada) dau reaetli de expanstune in beton I?i ca nlu exista metode simple de identificare a 'lor : in c~Zrul in. care exis,t'a <i.tiibii, se pot O!b~he iniorrnatii aj1.,1ta'lloa.:re prin in'"es-' tIf;tiar,e,a: $trootu'ri.i tocii, prin expuaerea rocii la expansiune inso1uti:e de hldlUX<l!d Ide OOdlU I(A.S.T.M. Standard C 586-6,9) .sau sup:tini'nrl la tesUkI ,grinzi exe'cutate cu ciment care are un continut ridlcat de alcalil. Este de menttonet di 'trasurtle nu sint :ed'iclente in moderarea expansiunil deten.ninat.a de ll'-ooctH intre alC~ii t;;i carbonat,

3.16. PRO PRIETA TILE TERMIeR ALE AGllEGATULUI

Trei dlntre Ipro;prietatile termice ale 'agrega'tJu:1ui siht semntfieative pentru caJ.iti'iti~e bet011U11ui : coef1dentu! de dflatare 'tetmiJca caldura SlPe- cifilca ~i co nrdUICt'i.vitI.;ltea. mtr'udt ul1iIm'ele doua PTioprietati' .pr-ezinta importanta pentru betonul jnastv l?i pentru eazurile in care sint nseesare izolu1ii, de:ci nu pentru cQnst~·u.ctiile obtsnutte, ele VQr fi disoutate in paragraful care tr'B~t.e8iZa. pl'XYprietati,le termlcs ale betonchri (v, pag. ·432). . . . . Coeftcientul 'de dilaiMtie termlca Ia 'a'greTdbeiul 3.13 Coetldeniul de dlla- 'ga,tului inilluentea.za valoarea iOCes~ui eoefici-

tatie tennl~ Iinler! ent 'pentru betoanele eontinim:l agl-ega'tul res-

la dlferlte tlpurJ t' it 't· _.1:" '1'

de roc!' pee IV: ·'eu crt '€'S e mal mlBJrre COo::"J'l'Cl,€~,tu

. . agregatulul, cu:atHss'te rtllal mare coelicientul

CoeflcleiJtul t!e betonului, d;3n- acesta din UTI]18 mai depmde

~=ll.c de cQn~inult'lll de 'agregat, diIi lam..estec ~I, in

~~-j.it~ general. de dozaj (:v. tabelul 3.13). .

-------!--_-,-_ E~i.sta ~i un ,aIt aspect. ,ail problemei. S-'8.

s'tlge'l-at lea ida,eft coeficien'hH de dH.'a'tare termid 18 agreg,oltouhri grosier ditf>era prea ffill.lJ1t de coefilC'Jentu:l pa.<;'tei decument, atund 0 oohim'ba're in'semna,t·a de temip8I~a.twra po:aJte IO'Onduce 1a manifes-barea unei d.eplasiki rlHerentlale ~i la b lntl-etupere 'a legM'Ulrii din'tre Ipartl'culeJe de a,g.rega!t ~i paE't.q lnlConjuratoore. Pe de arta ipa;l'te~ pl'Ohaibi'l, clin C3uza 'Gil de-

pla\siWei!l df.ferenti.a<la este afedt:'tita I?i de a1il f'a!C'i:ori, ,eum ,e:;il:e cont:llac~i'a. '0 tiii£"€renta ml8Te in'bre mefici.en+ii ~'es'pecltivi nu este neapar,att ida.;una'to3re ,ol:illd V'au:iatia !fempera1iu'l·ii nu d~pa~~~te anl,imfte intennale, 88.) spilinem, d.e 1a 4 &a :60°C. Oind. ins'a, 'OOi IdioL lOO'erIilci'en~i dmera CU rnlaii rrnlllt de - 5,5 X 10.-6 rpe 1°C, Id tlfl"laibili tattea 'betoiliulul expu'$ l'a

i:ngh:e\ '~i l!lte2ighet poa.te fi ·,arfeotata. .

Tip"l de rorA

36- 97 (3-13:9 6,7- 8,6 '0,9-12,2 7,4-13, i J,I-I,6,O

1.8-,jj,9 4,[-10,3

Granit

Diorit., ande:zit Qabtou. bazalt,

diaoa,z Gresie Dolomit Calcar Chert . Mannora

Coci'ideTl'liu1 de ex.pnmliune i',e,l'rnucU se ,pon!.e determlna cu ajutorul dllatometrului con!Cep!l,l·t de Verbeck ~i Hass [:1.1 ~ J. attt pentru agregatele fine Cit ~j pentru cele grostere. Coeficientul Iiniar 111 diliatiiril tE<l'ml!C'8 variaza eu tipul de roca din care este conatituit agrega~u.I,pefliLru rocile cele mai com une avind va'lord de Ia 0,9 X I 0-0 P.ina Ia ] 6 X 10-6 lpee lOC, dar I u majoritatea agtt'1egatelQr acest eoeffeient este cuprins Intre 5 X 10~1 $1 13X 10-6 .pe 1°C. Pentru pasta de ciment P'Clrtland hidratat 'Coell(lj,entul variaza intra .rt.x 10-6 ~i 16 X 10-6 pe 1 °C, de~i s-au sernnalat ~i valori de peste 2Q,7 X 10-6 pe- loe, el fiind v:ariabi:l 'C1..I gl'l8:dul de satuxat~e. As-tfel, 0 dif'erenta Impertarrta a valoil:ilo~' acestor cue-fidanti se constata nurnai Ia agregatelsou expansiuue fcarte seazuta ; este cazul -unor gr,anite,mik!I!l'e

~1 marne. .

Daca betonul urmeaza sa fie expus 1.3. t:empe'raiJuri 'extreme, .atune! este necesara cunoasterea in detaliua proprietatllor oricarui agrega,t dat. Aceasta pentru ca unele rnmerale sufera tJl'ansfomni'iii 'l~ anumite temeeratur]. De e,xempl'U,cual',t1.l1 sUfera 0 transfonmare la 5741>C !'Ii expandeaz1l br1JSC ell '0,85%, ceea ce duce 1a spargerea beton-Will ; din aoest motiv 10 betx:milJll.rei(J'aiClJar nu se folosesc nidQd>ata .agregate de cuart.

3.17. ANALIZA GRANULOMETRl'CA

AlCeastta denumire, lntrueitva pretentieasa, se refedi, in cazul agregatelor pellitru !beton, 'La operatta .sLrnipli;t de divraare ~ unei probe de ag'l.·eglCl,t in fractiuni, fiet"ate dintre ele .(.'OIn'Slt:ir)Jd din partieule de aeeeast dtmenslune, In lPt'aQtiM; tfj€'aare fractiune contine paeticule Intre anumlte 1 ian1te , care cerespund ell deschiderile ochiuridor sltelor' standard mtiltzate pentru separsre in analize, ,granulometrica

Sitele (ciurruriile) care se folosase pel1,tl".u agtl·egatele de beton au ochiur! pa:trate; 'oarapteristi¢le aces tar site sint descrise in B.s.. 410:1969. ln prezent, dimensiunide sitei siat indicate prin dimensiunea desohiderli nomlnale, in rnilimetri sau mioroni.

Sitele cu ochiuri rnai .mid de Ii mm sint confectioaate, de o:bicei, din ~e$a:tura de sinma; daca, este necesar, 'tesatUl'a poate sa fie folosita Iii pentru site 9l.1. oehiuei pIna la 16. mm. Tesa,tura se face :din strma de bronz de .fosfor, dar pentru unele site ou ochlurl mal mad se .pot !o.1osi alamo S3U otel moale .. A'l'ia de cernere,adka ,u;j:~,a deschi!derHor in procentc' din suprafa;a totalii a sitei~ vt\riaza i,n\tr,e 34 !?i 53%. Pentru silLele eu ochlul'1 maTi I(de 1", 4 ITi1lh~ in sus) s'€ f:olose'9te tabJ.ii de otel rmoaJe !p8I.'forata, uv.ind <\11ia de cern'8l'e Kie 44 'pina la 65%.

Toate ~ite'le flint Inontate in ,rame su.pra/p1.1l'ie" fOt),lmind s-eturi. tn felul a.cesta si:tele ,pot fi a~ezate un'a pesteal>ta in ord.im!a dilmel'l;sJiunli. :-lita {!U o.chiUl'i1e ce1e rnai l)'13,ri fiind plasatii 18 pa!l.'tea sUIp€Irioaril. Matel'ill.}ul retin,ut pe fiecare sita drurpa cernere reprezintii f.ractiunea de Qgregat mal

, mare dedt ochiul} sitei reSJpective 111 mai mi'Cii decit di;menslun11eO<'hlului sitei de deasupra. Si-tacu dil118nsi-u,nil.e ochiulli.'lpr de 5 mm SQ'1.l mol Inki are un c'adtu 'de 200 mm, iat sitele ,ou ouhiu'ri de 5 tnrH sau mal mad au cadre de 300-400 mm III diatrnelru. De mentiOl:J.at ca: in S.U,A. dlmen~;iunea de 5 mm este .considerata ca limitii de ~a'ra.tieiritll'e ,agregate'lo n ne:;;i a,gl'e.g.C\,tl!!le, g,tosiel'e.

Sibeie foJosite .pentru detel'mina,rea gl'.anufometriei agfegate}QJt" constau din sehiri in c~al'e na.~~l'e sHu (we diimens!unen ochlUlul '~oxlmntlv

1'1'7

egqJ~ cu 1/2 din dlmensiunea ochiuhri siitei superioare, Ooni'oxm standardelor britanice sltele care aIci'itu:iesc un set au urmatoarele dirnensiuni : 3 in, 11/2 in, 3/4in, 3/a in, 3/16 in, site nr, 17, 14, 25; 52, 100 si 200 (vezi ' tabebnl 3.14). Pentru determinarea granulatie! unui agtega:t de dirnensiuni mai marrl sau .mai mid dedi cele mention ate, in. special tpentru lucra'l'j de analiza granulom:e1Ji:id'i: a agregaeelor, un set ll'ecesita si,te ~i cu alte· dirnensiuni ale ochiurilor. Teoretic, o snccestune completa de site pentru ana'liza grianulometTidi are la baza raportul fiT pentru deschiderile a doua site consecutive. 111 prezent, 'insa, sitele prescrise de standardels britanice (B.S. 410: 1969) cit .?i de cale amerieane (A.S.T.M. E 11-70) siot sta~tdardizatl:!.in copfortt:ni'tate cu seria de site R 40/3 et'abi:litij de Organtzap.a Internattonala de Standarde - SO. Nu toate dimenslunils formeaza o serie geom~trica strkta, ci este ,alcattiitii din "numere preierate".

In ta:belul 3.14 slnt date dimenstunfle ochiucilor sttelor, jn unilirnetrl sau rnlcroni, flliitw'i de vechile presoriptii si IClimEm~Ju_nijeaper.turilor in

i nci, .

Cu toate acestea, in Mareu Britanie pentru granulometzia a.gregatelor pentru beton se folosesc site cu ochiuri de 20, 10 ,~i 5 mm in locul celor cu ochiuri de 19, 9,5 ~i 4,75 mm prevazute de standardele interuationale. Sitnatia este Iegata de faptul ca industriaagregatelor din Marea Britanle este incurs de' adaptare In sistemul de unitaV SJ. ; de aceea, dirnensiunile uzuale ale oehiurfler sitelor folosite lagillanu~:otn,e-tri,a ,agll'egatelor pentru betoane sint eele a,nitate in tabelul 3.15. Dintre aeestea, dhnensiunea de 50 mm (2 in) nu face Parte din seria normala a ag,regat~lpr pentru

beton. .

I?,-ai~te. de a s: supune analizei granulometrica, proba de agregat trebuie sa fie- uscata iCU aer, pentru a evi-ta. ca bulga-rii de 'Pa['t~u1e fine sa fie Iuate oa fragmente marl .,i pentru a preven~ast'lllPaT"¢a siteloc fine, Greutatile probelor reduse p€'l1'lJr1J oernere sint aratate in talbel'Q11 3.16, i>ar in-- tabelul 3.17 es't.e in'tiic'atA greutatea m'ax:ilma de materialcare poate fi pus i~ fiecar.e sit~. ~acii aceasta cantitate maxlma pe sita se depa§e~, atunei matertalul care inU:-adevB.t este rnai ffn deelt ochiurile si,t:ei resp:ective poate.sa fie indFUS in mate:ria1'l11 re~inut pe sila. De aceea, materiaiulcare urmssza sa fle supus cernerii cu sita respectiva, se va imrparii

in douci parti care vOT fi eernute.separat, .

Operat'ia de cernere propriu-zisa se poate face .manual, ifieoa.re sita fiind scuturata !pina cind prin ea nu mai ~re-c decit UfI~e nelnsemnate de materiel. .Sita trebuie sUlPusa la miseartmainte 9i inapoi, spre stinga' 91 spredreapba, cireulare spre dreapta ~ circulare spre st1hga, fiecare dintre aceste mi'ljicari urmlnd oedlnea enumeraza, ln asa f~1 inclt flecere pantioula sa aioo 110 sansa' de a trace prin .siia. 1n Iaboratoarele moderne 'exista Un dispozitl« de scuturars echipat eu un intrerulpatior !pmglfam!at .cu ajutQ9:"ul earuta se poate asigura uniformitatea operatie! de cernere. Ill. aoest caz trebuie s.a se .dea .tbt~i atenti€ ea sita sa nu fie suprainrcardata (v.-tabelul 3.17).

-Rez'li1tatele analizei granalornetrlce pot sa fie, ,reptezentate 'in modul eel rnai sugestiv sub forma tabelara, dupa modelul taoelulul 3.18. IIi. acest t~~el, in coloana 2 este trecutit greutatea Iraetfuntler retinute pe fiecare s).ta. In coloana 3 aceeasi greutate este exprimata in procente din greutatea total<i a probei, Arpoi, incepinJd cu pa-rti.culele cele .mai fine in sus, se ponte calcula procentu; cumulat (robunjtt la procente intr~gi) de material care trece prin fiecare sita ; acest procentaj se foleseste la constructia curbelor granulometrlcs.

Ttibelui 8. U. DlmenslunlJe ochlurUor sltelor penlru Ijna,Jlze granulometrJce, dupa standardete brltanlce ,I ·alflerlcan!!

Denumiren nnl.'rj'llll·,' n .Itd ~vh1fl.
<:<0'" mat RI1,"OllluJ,) utmensmne
Dhnensfunea, Eichivalentul do "dll, "')!lEurm
nun sau tJ,LU apro"lmrr{Jv,
. 'li l ' inci I1.S, A.$,T.M.
125 mm 5 5 in.
lOG mm 4;24 4 ill. 4,.24 in.
90 mrn 3:5 31/~in. 3iMn.
75 mm 3- 3 {n. 3 in.
63 mm 2,5 21/2\n. 21Mn.
53 rnrn 2,12 2 In. 2,12 and 2 in,
45 ram .1,75 P/Iin, I~L4in.
37,5 mm IBO Jt!~in. 1'/.10:
31;5 rnm 1:26 1'/4ip. . P/~If1,
26,5 rnm L06 1 in. 1·06 and .1 In,
22,4 mm 0,&79 '/,ih. 'J,in.
19,0 rum Q,150 ~/~ill, >j~in.
16,0 mm O,6~5 ",10. ·/.in.
13,2 mm 0.530 '/eln. 0;530 ill.
1I,2mrn 0,438 '/l,ln.
9,5 film 0,375 '/~j.n, 'l,in.
8,0 mrn 0,312 '/1' In. '/l.in.
6,7 mm 0,265 '/4iri. 0,265 in.
5;6 mm 0,223 -r- N.o. 311z
4,75 rnm 0,1.87 '/1« ill. No. 4
4,00 rn!ll P,157 No. D
3,35 mm 0,132 No, 5 NG .. 6
2180 rum 0.,111 No. 6 No. t
2,36 mm 0,0937 No. 7 No. B
2,00 mm 0,0787 No. B No. 10
1,70 mm 0.0661 No. 10 No. 12
1,40 m~ - 0,0555 No, 12 No. 14
1,18 rnrn 0,0469 . No, 14 No. t6
1,00 mm 0,0394 No. 16 No, 18
850 11m 0,0"331 No. 18 No. 20
710 {lom 0,0278 No, 22 No, .25
600 [J-m 0,0234 No. 25 No. 3.)
500 JJ.m 0,OH17 No. 30 No. 35
425 IJ.m 0,0165 No. 36 No. 40
3M jJ.m 0,0139 No. 44 No. 45
300 !J.m . 0,0117 No . 52- N,.-r. 50
250 , ... 111 0,0098 No. GO No. GO
212 .!'m 0.0083 No. 72 No. 70
180 ['-In 0,0070 No. BS No. 80
1.50 1~111 O,OjJS9 No. !DO Nt). 100
125 urn 0,0049 No~ 120 No. 120
106 ;tm 0,004 L No. 150 N-o. 14.0
90 y.m 0.0035 No, 170 No. 170
75 l.lm 0,0029 No. ZOO No, 200
G3p.m '0;0025 No. 240 No. 230
53 jJ.11.1 O,O02! No. 300 No. 270
45 jJ.m 0,0017 No, 350 No. 325
381J.m 0,0015 No, '4Q() Tabclul J. 15. DlmelJsl~nlle uzuale: ale ochlurllor sltelor pentru agregate de bdQn conform B.S. 410; 1969

B.S 410: 19.69 mi I izn etr I
dimen-
's:lunl 75 50 37,520" 10 '5 2,361,18 soc 30'0 150· 75
Echlvaientul In miltrnetrl micront
sistemul britanic . dlmen-
siuni 7e,;? 50,838,119,0591524,762,40 f,2O' 600 300 150'. 7S
wei .n·ilmiirul .sl tel
denumire 3 2 Ph 3/4 3(8' 3/16 7 14 25 '52 100 200' Tq.belul 8.16. Greutatea minima

a probei pentru .analb:a gran·ufo.-· iUetrlci" dupi B. S . 812: 1987 .

Tabelul 3./7. Greutatea maximl. de agregat care trebuie d. lie retlnutiipe slte ia sflr~ltul Qperatiel de cernere

(dupa B.S. 812: 1967)

.
Greutatea madmii, !n kg
Dimcnsiunlle
oehlurtlur sJtci Tn ~H.· ell diallW'111l Sill' co diame-
nUll 11'111 ok ·157 nnu trul til! JIII5 mm
50,8 IQ 4,5
38,1 8 3,5
;;1,8 sau 25,4 6 2,5
J~~O 4 2',0'
12,7 3 1,5
9 .. 5 2 I,D
6,3 1,5 0,75
4,8 1,0 '0,00
3,2 I - 0,30
Duncnslunllc ochlurtloe (~lltilale:1
sltel JlI:'Vdmii In silu en
dtametrnl de 21l.1
nun I, "'III mm .. grame
2,4 200
1,7 sau 1,.2 850,' 600 s3u420, 100
300 sau 210 75
150 50
75 40
25 Dhucuslunca }JUl~i 111 ii Ptez:QAtA III, prop<l~tji lmportatrte; mm

Grcliu.lL'11 lui· Itllilii. II . probe! 1\«,~$u,fii pentru anillizil, kg

635 50:8

38,1 SpU 31.S, 25,4

19

127

9:5

6·,$ sau 4,8 sub 2;.4

50 35 15

5

2 I 0,5 Q,2 0,1

Tabe.lul '3. 18. EJcemple de rezu I tate granuJometrlce (dupa 8. S. )

Dlametru! oehtudlot· sltlli

(1)

'9,52 rnrn '4,76 rnm 2,40 mm 1,20 mm 600 (J-m 300 fim IgQ ItID

sub I50.}Am

Total

Grilli tn,t<:a retlan tii

1\It1lcrial trcn,t ~I'in sita; }~ eumulat

('l)

~I3ttll'i>,1 1"(Lt-iliill" ~f, cumula; (5)

(~) I tI'
to
~3)
0 0,0'
6 2,0
31 10,1
30 9,8
59 19,2
107 34,9
53 L7,3
21 6,8
307 o 2 i2 22 41 16 9~'

lOO 98 8'8 78 59 24

7

Total 246 Modul de linel~ = 2,46

3,17.1. Curbc grannlometrice

Rezultatele unei anaUzegn:mulometrice pot ('>i.i fie intelese ~i interpl'elta1e {'IU rnai multa u~urinta docS. sint reprezentaee grafic; de aceea, de Qhicei" datele analizei g-r:anu'l:ameitirce se re;p,l'ezinta sub fOl'mii de dlagrarhe. 0 diagram a poate arata, de 1£1 prima privire, daca grartula\-in unei probe este oorepunzatoare 800-

pului, daea este prea grosiera, prea ~iha sau deficitera in, partleule de 0 anumita dimenstune.

Intr-o diagl'B.ma oblsnuita (1 oompozitiet . granulometrice, pe ol'dona:ta se reprezinta procentul cumulat de material care treee prin sita, iar pe abscisa deschidertle ochiurilor sitei in scara l.ogarit)lli<:a. lntrucit deschiderile ochiurilor in senia de site staadaod sint in raportul 1/2, '0 proteetie logaritmi'ca jndid aeeste deschid~ri 1a tntervala constante, .a.ra cum se arata in ~jg .. 3.10, lh care stnt reprezentate . datele din tabelul :3.18.

100

/ ~
/'
r-----:.- /
/
-- I--
V
~ / Q 7'5 p.m

1,20 2/.0 4,'76 9,52 mm

Fi,g. 3.10. ElCemplu de curoa ,granulo1Tj('t!'Jdl ,(vezi tabelul 3.17).

Este indicat Sa se aleaga 0 scara in care intervalele dintlJ.'e doua dlmensluni consecutlve &le oohluritor s'a fie de apronmativ 20% din scarn ordonatei ; in felul acestase poate faee 0 compara~ie vlzuala intre dUerite curoegranulometrice chiar din mernorie.

3.17.2. Modulul de finete

Uneorl,de exemplu in S:U.A., din rezultatele .analtzei granulometrlee seualculeaza numai rnodulul de finete, definit ca suma procentelor cumulate ale frac~ii1ol' retinute Ipe sltele serieistariJda'f'!d,aditJa 150, 300, GOO /Am, 1;20., 2,40, 4,76 rnm (aciica sitele cu numerele 100, 52, 2·5, 14, 7 si sita eli OOruIU[ 'de 3/16 in) p:ina Ia sita cu dimensiunile cele mai mad prezente i'n ag,reg,at. TrehuieS'a amlrrtim ca daca toate pa:vticu'1ele dlntr-o p.l'bbffl sint: mai marl ele 600 [.Ln1, ~"it:a 25), .atunei prccentajul eumulat d~ material retinut pe sna de 300 ,Llln (nr. 52) se va Inregistra 00 fUnd egal cu 100 ; aceeasi valoare se va ln~'egiSob'a si pentru sita de 160 f.Lnl (nr. 100). Valoarea modulului de Iinete este eu atit mat mate au cit. a,gl'egatu~ etoile maj grbsi$' (vezi 901. 5 din-tabelul 3.Hl).

Modulul de fiuete poate fi considerat ca medie ponderata" a cchiurilor de .sWi pe ooi,e 11 fostretinut materialul, sttele Woo 11!Ulmel'otate IDleep1n'd (eli cele rnai :f\:ine. De exernplu, rnodulul de Iiuete egal cu 4 lPonte fi interpretat ca Indiolnd ,ca dimensiunea medie este a celei de-a !patl'a sHe, udld ] ,20 rnm (nit'. 11). Este clar, fnsu, ea un ~ingur parametru - rnedfn - nu

+ Popovtc] (3.4fl1 n clt'H1(lnstrnt tih necnsta cste medln Jl'll{nl'ltmidl u cllsll'lbu\rLII 1.1i 1111' !IS lun i 101' pa rtlc u 1 (-101'.

I • I

poate Ii .reprezentativ pentru 0 dlstrlbutie ~i di acel~i modul de :fine~e poate reprezenta un numik infinit de distrbout-H de dlmensiuni ~i curbe

granulomesrice total diJerilf:e. ....

Prln urrnare, mcdulul de Iiuete nu poate fi £olooit pentru caracterizarea gr<aJ:lula,~iei unui agt'egat, dial' poate .servi Ia 'masUJl'8'rea variatrei granulatiei a.g·regatului proventt din aceeast sursa, adiJca rpel1ltPti coatrehrl cutent al dlmensiunllor acestuia, In'tre.anrumite·'limi,te acest 'Inoid'll!l da indicii M:tWta OOnlpor1t-a:l'ii 'proibabille a unui amestec de ibefun pr~arat ell un agregat de 0 arsumita granulatte ; Ide altfel folosirea modulului de fli'l.'ete . pentru careoterizarea agil'egratelol' liii chiar ca un criteriu in prepararea amestecuriicr de h~tpn are rl'lu'l\i adepti [3.49].

3.18. CONDI'fllLE DE GRANULOME'1'RIE

Dupa ce 'am vazut cum se poate deterrnina granuJa\ia unui agregat trebuie sa vedem 'care sint crjteriile dupa care' putem sa apreciem ca 0 anumite granuiatie este adecvata pentru un eznestee de .beton. 0 problema as.o:ci;ati'i este si aceea a combina·tii agregatelor' fine ~i grosiere pent,ru a obtineo gr:an'lllati~ do.d.ta. Care slnt deci,csrBcterlstieiie «rnei curbe granulometrtce "oores,pUllzatoare" ?

Dac fiinrl d reztstenta urrui beton !perfeet compact, cu un ra:p.ort., 'li!Pal cirnent dat,nn depinde de granulatia agtegatului, in ,pri.ana ins-tan't<i granulatia are' ilt:l'~p(H·tanta numai in masUira in care 'ea afecteaza Iucrabihtatea betorrului. Dar pentnu di dezvoltarea rezistentei oorespunzlnd unui raport &.p;l/cl!lnent reclama 0 cornpactare penfeiCta, luoru care se realizeaza numai ell un amestec care are '0. buna tu(:'rabilli'tate, este neeesar sa se obtina un amestec care sa se poata eompacta La densitatea maxima eu 0 canti tate rezou·abihi. de munca,

Se poate spune, de la tneeput, di nu existd 0 cUl·bag'1'anulometridi Ideala unita, ~i lCa se tinde s!pl'e un oomprorms. Pe llnga ;C()nditii~e fizice, trebuie sa se ai:ba in vedere problemele eeonomiee ; peton{l~ sa se prepare din materiale care se pot obtine ieCtin, astfel :incl,t sa nu se impuna eondiW prea restrictive asupra agl'ega·tului.

Se considera cA prineipali; factoel ce carecterlzeaza granulatia agregatulut slnt : aria totaHi '8 partilCUlelor, iOall."e deterrnina capti'ta.tea de apa neoe01ra peniru a umezi toa1:e rpartit:ulele rolide ; Vo'lllimulrela,tiv ao:tXpat de agregat; lUbl'flobilitatea amestecului; tendillt;a de s-egrega,re,

Segregarea el>."'1e idis.cuta.ta La pa.g. 177, dail' tre:bUie l1ota:t ~1 aid di co.ndilii:le de hllCr,abilitate ~iabsent;a segeegarii ,tinxi sa fie, 1rtitt-o anvrnita. m.as-ura, opuse : cel.mai u~or se impa.chete~a particulele 'caire au dimensiuni dif.erite, pen.tiru ca iPartitCule~e mai mk:i intra in s:pa~Hle dintre cele mari, dar,pe de ralita ipwte, partiowe'le mici pot n s'Cuturate din alCeste spa~jj, aruca se pot segi'ega :in s,k1.Te usnata. De fapt, !moria-rul :(&iiCa, ames,teeul de nisi:p,.cimtmt ~i apa) et:ite a~la ca.1'e ttebuie jmjpi~atsa iasa afanl dil1 spatiHe agreg:at'l,llui grosiefl'. Este, deasemenea, tmpor1lant rca golurNe din a,gregatul combinat Sa fi.e suiicient de mid inc$t sa n'll permitii pastel de ciment sa treaca prin :ele !?i sa se separe in aia['a lor.

Pl'obJan:a segrega~rii este intrudtva s1rhiJ.;ara cuacceea a fHtr'elor, del?i C<indi\Hlecare $e pun in ce1edoua cazurisil1t diam:etra!l opllllSe :' flemru co bet'onul sa fie ,corespunz}iror este nec.eSEll' ca segr~garea sa fie impiedk;a't·u,

o alta conditie pe (!LWe Irebule sa 0 .itl.deplJnea.~di lin amestec pentru ca sa aiba 0 lllliCI"abilftat.e sqtistacatoare este aceea rde a eontine 0 C'anUta:te suficienta de material mai ruic de 300 1-\m (,~itn 52). Intruc!it in aceastt' categorre de dlmensiuni intra !;ii particuleJ.e de ciment, un amestec mat gras necesrta uncontinutm,ai reclus denisilp lin decit un ames tee mal s~ab. Daea nisipul se !Pl~:t:,jhta tntr-o g,ranulatie C'E\Te esta d,e<ficit~ra in pattJ.Qule mai fine, aumci eresterea raportului dlntreagregatul fin !?i agregatul grosial' nu este un rernediu satisfiiICatDr, deoarece aceasta poate conduce la un exces de :par'ticule de dlmensiuni rnedii sl posibi~ la rugpzHate. (Un amestec SEl ~une ell este rugos cind 0 fr.ac~ie de Q anutnita dirnansiune este prezenta in exees ~ aceastaeste mq.J'Cata printr-o panta brt!scA ~ mijlocul curbei granulometrice). Neeesitatea ,prezentei unei .caniita\i adecvale de particule fine (cu oonditia sa fie stahila din punct de vedere stroctlll'a1) explic8 de ee trebuie sa figiUreze ~i oontlnuturfle minims de partieule care tree Iprin sita eu ochiuri de 300 ~m (rrr, 52) ~i un eori , prin aceea de 150 ').Lln (nr. 100;, asa cum se ohserva in taoelele 3.23 ~i 3.24'~.

Conditia ca agtregatu1 sa qcUIPe un volum .relativ cit mal mare posibll este in :prima instanta 0 oondltie eeonomlca, agregatul fUnd mal ieft.ln decit pasta de eiment, dar, din considerente tehnice, un amestee prea bogat nu este recomandabil.

ExJstil~ deasemenea, opjnia ca, 01,1 titeste ,niai mareoantltatea de particulesclide care se [piOt Irnpacheta intr-un v-olum dat de beton, cu utlt rezistenta acestuia esee mai unare. Acea5ta teorie a de;nsitAtii rnaxlrne u condus lit aeosptarea utiJitatii cUrrbe~or de forma :paTabolica sau parabolici) in parte ~i apo1 dfe'.aipUi (cinrd isint trasate Ia scara naturala), ide tipul celel din fig. 3,11.

S-a constatat, totusi, ca agregatul ad us' la 0 granulatie {'are s.a permtta 0 Indesare rnaximfi de. \.1l1 arnestec rugos ~i ell () Iucrabilitate slaba, Lucrabllitutea se imbunatateste cind exists un exees de past'a fata de vuntltatea necesara pentru Urnprerea golurilor dtntre granulele de nisip si un exces de mortar. (ll.is}p plus ciment) fa~a de oart:tlfateia uecesara pentru 1.1lnplere,u golurilor ,dintre paJ'Lit'utel.e de. agu·egat.

Sa luam in eon;;idel'a~ie a('UJli ,aria dat.a de suprafa:1.-a pnrticulelol' de agreg"1t. HUP01;luI apa/ciment din :arrnestec e~te, fn general, dil?tat de considel'ente de l'ezistentii. Toto daUi , co.'ntltnten de p<ista de 'CIl11ent treb.uie sa fie su.ficienta penlru ell sa .aoopere ~Uptnftlt~ ~uturol' partic.u)e1ol', l1:itfel ('el, eu .cit aaJa su.pl',afetIH par·tif'ulelol' de lIgl'eg'at este mai mi.diJ 'aU aUt cIlntitatetl de pasta (ded !ji de apfi) eRte 111 H i 111 klL

o

-+--+-.-t---- 1-1---

0,1 0,2 0,3 G,l 0 . .5 0.5 0,7 0,8 0,9 1.0 Dimeoslunile par·!Jculetor co Irac\III

din dlmens,unea moximo.

Fig. 3.11. CW'be granulomclricl' Pl'Ll:PWIl' do IFut'l.Ie...:.

~ lH pr'czent !'iC (:on.~1 dl'd'l c[~ I!lI;evedel'iJ<' U.s. llul'ct\uq[ ficclClIllotlon penlrtl pl'oeentl'ic minlmc !it> pOl'llrulr elll't' trl'c pl'in t)Chi ul'i Ie cle 300 $1 1 M 1.1 m (alt~lll It! !;Ii 100) 'lOinl PI'~L1 marl,

I I'l

s'€ va obtine un lI'apol't diie.ri,t de BID dar s'UjjJl'afata partieulelor este, totusl, invers~rqpb'r~i'OThala ell dtrnensiunea pat'ti()ulJ.~10lt, sea cum se poate vedea in diagnama din fig. ,3.121 re.produsa dupa . Shacklock ~i Walker [3.15]. 'I'rebuianotat ca s-a folosit scam ]ogaritmid'i attt pentru ordonate cit ~i pentru abscise, deoareee 1.160 cchiurtle sitel slut in. rpro,glre~ie _@.ometricH, }

In cazul unui 'IiI'gr-egat 'C'11 granulatie contin ua." grlBn ulatia ~i suprafata totala specifica sJn>t legate una de, cealalta, desi exista mal multe curbeg:l'auulometl'i:ce care corespund aeelelasl supraf-e\e spacifree. Daca gl;<lu'i.ulalia se extinde la 0, dimensiune maxirna mal rnare, atunei S11- prafata totala specif'ica se reduce $1 cantitatea de apa necesara este mal mJdi, dar relatla nu este Iinlara. De exemplu, eresterea dimenslunii maxime a particulelor

de agregat de la 9,!> 1a 63 rnrn poate, in anumite condrhi, 'sa reiduca neeesarul de ;Fig. 3.13. InfImintil dlmensiunl,

lor maxiine '11e agreg"fului asuaip8 pentnu ,0 lucrabilitete eenstarrta en pra neeesarulul de apa.'pentru .0

plna ill 50 kg la un rnetru cub de beton, tasare data [3.16).

ceea ee corespunde la 0 seadere a. raportu-

lui .apa/cirTIent de pina la 0,15 (veil fig. 3.13).

Problema dimen,·,iun:i'!q.f maxims a'dm~sihi11e'Penbru agregate 'falosite in eonditi! date, preoutll §i problema influentei dimenshmilor rnarfasuprarezistentei, in general, sint discutate Ia pag. 158.

Se !poate vedea ea avind date dimenstunea maxima a 'egregatului ~i (lompozithl sa granuk~metl'idi, aria totala a. s'll/pl'afe~9'l'Ol" grana-

Considertnd, penoJ'u simplificCl,re, 0 iSfen1 ell diametrul D ca fimd reprez~ntaPtivii pen.ltr'u for':l1la,,partwu1ei unu! ·ag.regat, rapor.tul dintre aria ~upnafete-i ~i v()ihJttn!U~l ei va £i -6i D. Aeest l'apwt dintre ·suf.H\af_;;tta paJI'ticulelor ~j v-oLumul lor .(s'augireuta.tea etlllcl 'P1Cl1~ti'Cutlele au {gll'eu1;a.itea specifidi oonstanta) se numeste sllpra,faJli specificli. Peutrupartjcuee de alta forma

...... '1". --+-- Pi .. ti~ rotunj,\
~R -<>- Pletrl~ cu l'lementll.
-_ .......... neregutatt!
...... :-A- Gran.lt concosct
~ <,
-,
~ r:"
, -..., ~
"
" ~ ..
............
", ..... ~ ~
<, ~
1'-"'_ ?-- Ftg. 3.12, Rela~ia i-ntre .suprafata spectfidi !ii dimenslunileparticu}e,.

101' [3.15].

300-600 1,20-2100 3,18-:4,76 6,35-9,52 12,7-19,05

eoo-no 2,40-3~8 1;,70-6359;52-12)0

pm mm

Dlmensiunile oc:hrurilor si'tei

200

s-,
<, ~ OOregat~1. A
""-
,
Agregotul B a 9,5,

19. 37,5

Di~lll'\ec maximO a: cgregatului, rnm

63

Ielor se poate exprlm« Iolosind t:a parametru ~mpl'llrat<L sI?etlfi!C3. ; or! tocmai 5upraflUta1:'OtaI4 U agl'cgatului este ace-ea cure detenrmn~ neoesarul de upa f>.au lu(.'rabilit~teaatne1';tet:ulU'L Prepararea ll!1l96tecuillU_ 0: b~ton. pe baza sUpl.~f:e.t:ei speclftcea foot p:oPw;-ii de Edward.') [.3.~] mICa din anul 1918, dar Interesul pentru aceas~a metOida a fost reinnoit ,~en:~' Sttpralata specifi'C'a sepoate determine iolo~inid metbdap~.l\l_Uea;bi:hta'l: fa~a, de ava [3.17J, rnsa nu exis'tii 'inca teste care ~ P?atail ~lic~te, ~l~]Upe santier, iar tratarea matemat.ica este greoare dill c}.I1uza,':BJrlab~ta'll formelor lPartkul~llor de agregat. A,>eestan'\l este, .~~>a, umcul. nli()tiy pentru care alegerea dozajului p:e baza suprafetel s,:pe'clflC-e aag~~gatulul. nu ,~te universal recomandaea. Calculul, suprafetelor s-a dove<h.t a nu fi posrbll pentru .pal't;<i:culele deagxegat mal mid de clrea 150lJJ m . (sita nr., 10~ din B.S) ~i pentrupacticuiele de esment, A:cestea, preoum ~l.:'f-1ele paT'tlcule chiar ceva mai rnarl de nisip, .par' sa acjloneze ca un l!UJbrihaut in amestecul de beton ~i O'U par sa -111eclarrne 0 urnezire de a>eee~i proportie ca !j.i partrculele grosiere. 0 indicatie despre acest comportement se paate ob-

TaQeJIJi 3./9. Rapottul Ilpa /cilnent necesar pentru Bbjliletea unei.lu_crabllitafj anumlte Is dltr.

rlte cont!nuhu:1 de praf deconcasare (sub 150 IJJTi) in all're~at [3 181

n~]i<)rlnl apn(eimen t pentru ,
G,alll1nu1ul ~lclll"!l1 I r
C:prll(l
gromllornr,11'JNI 111_ procentc din 1 u.c.rllbJU tnt e htCrLtblJi1!\ (,' 111<"1'11)1111111 Ie
ngrt>.SIltul (Dla( l'~dl,'"i'I medle . hulllt
,0 . 0;6.l2 - -
a 0,618 - -,
I '5 .- 6,634 - -
9 _. 0,700. f),7nn
12 - 0,i'30 O,.7UIJ
0 0,630 - - .
3,-5 0635 0,715
2 7,0 O~t14il 0,7)5 11,700
10,5 O,6S:i 0,720 0,741'l
14,0 - 6,720 O,75U
- -
0 O,G3:;5 ,0,735 n,780
4,2 0,665 n,725 0.758
3, 8.,4 0.082 0,735 0,7611
12,6 0,695 0,740 0,170
16,8 0,,740 0,775 a.790
(\ ,0,713 0,18Q, O,82()
4,8 0,720 0,787' 0,825
4 9,G 0,732 0,787 11,820
14,4 n,765 0,805 O.S30
19,,2 0,807 0,8'35 lJ,tmn tine din unele dintre rezultatele testelor efeotuate de Glarlvilil~, OOI'UIlH !pI Matthews [3.18], reproduse partlal tn tooelu13.19.

Avlnd in vedere cii SUlPraiata spooifilCi'i. de cImagine intrucltva fuhil't. despre luorabiUi.atea la dare ne a'itepta"m (in mare mti~ul'u datol'ita unal supruestnriar! a efedluilui partteulelor fine), MlJ..u'do(ik p.191 U PI'OPlI.'! utl· li:.mreLl unui lndice de ~\Jlprnfatt\ empiric; valorlle <If'estui Indlce, impl'cunLl l'U oplt, ale supraretel ~p('dl'''';~e !lint date In tabolul ~UW.

EfeiGtulglopal til ~upraf~tei to,tale a linuiag:l"~gat¢ll ,0 gi::aQ)JlometrH'! ds tel se. obtine prin Inmultirea pl'Q'Cen.tului in greirtate alfiecarei fraetiun! eu (",nefLCientul cores!pttnzaiQracelei fracfiuni si adunarea tuturor produsilor. lVIU11d'Qck .[3.19] l'e<c:omanda fo1osi.i'eaiUidiJcel,ui de i,ill!prafnta (modineat de un im:l.i~C'e d'e a:nguh)ri tate) , de;'?~ val'Qrj-:l,e ac estul a , au 1& baza re-

TabeJul 8.20, ValorUe relative ale supt-aietel parti-

, culelor ~J ala indicelui. ~upr,aJeteI

1/,2 I,

2 4- B 12' 15 12 lP

I

AdR ,.dttllirll. "~'i!p'r~te"!'i l>;i!:ticul~,lor

Intllcoln "Ipmtutl'i d,npn Murdock, [3.1111

113,,2 -38, I film 38. I - 19,05 mm 19;05- 9,52 mm 9,52 - 4,76 mrn

4,15- 2~40 rom 2,4D- 1.20 rnrn 1.20 Jllm-600 [lID 600-300 lim aOO,-I50 f.lm 5ubl50 f.tm

IJ2 t 2 4 e IIi

32 64

12,8

zultete empiike. Pe de alta: parte, Davey [3.2.0] a constatat ca pentru aceeU:~i SJ,tptafaW., $p-ecifica totalS. aagregatulu], necesarul de arpa §i ~'ezistenta la cornpresiune a betonului stnt aceleasi pentru limite foarte largi de dimensiuni ale particulelor de agregat. Aceasta este valabilatit pentru agreg'atel.e eu gtanula~ie continua cit ~i pentru celeeu granulatie discon:tinua ; trei din~'eglraniUtatii'le date in t,a:]JeluQ3,2.1, tepNdU$ d1llpa. Davey, stnt. de tipul diseontinuu.

T ;1 be! til 3 .. 21. Proprielifj lle betoane let prepatate cu

PI~I( .. \lil f1.1iln"h~l'Il!,Il'ld,

11;2 11,2 II,::! 11,2 22,0 220
12,9 12.9 0 0 30,6 30'1
I
15,1 0 0 0 346 34,6
0 f) 0, 0 '0 74,Q A B C Q

11 2 12:9 .15,4 2:M

o or~tei'e a sl.l!P'J'ia£elei spe,c1fice:a ,agtegatulut pentru un ra;p6rt constant~a/eiment s-a dovedit a.conduce Ia oscader-e a .rezistentei betennlui, dupa cum se poate vedea din tabelul 3.22, 'reprodus durpa Newman ~i Teyehenne [3,21]. Cauzele nu sint; prea blne cunoseute, dar este probabil ea o redueere a ;densirta~ii b.etonului ca Q eonsectnta ,8 cresterit line:tii agregatuluiareo CQ)'1tI'ibtit~e e:sentiala la scadetea reziSten~i betonulu! [3:22J.

" Se !pare deci Fa: un factor important de care d€jpinde luorabilitatea ru'rlestecului de beton este suprai'/a,ta rotala a paflti'oulelbr de 8·gregat, dar

rolulpartieulelor fine nu a fQstin'cli lamul'it. '

Curbelegeanulornetrice tip prevazute in RJ()ad Note nr, 4 [3.23] prezInIa difedte valorrele supl:afetei spedficeglobale.: De. exemplu, pentru

niSLpuril;ii pielr.i~ut'l de du, cti]'belegr~111UlbmQ~]'k(! numerotate de ia 1 la 4. (Jig. 3 .. 14) co respu nd Il'e>tp'e*'.,tiv supi'af~or ~pedJiee de 1,.6 ; 2,0 : 2,5 .,1 3;3. mOl/kg [3,21]. In pr.acticii., dnd se tneearca 55 se 'ap!'oximeze curbele granulometrice bp pl'o;prietatile amestecului' VIOl' tamine in mare muui'll neschimbate daea se procecleaz'a 13 0 compensere .a unui ,mhc deficit de pi'lrtio)Jle Iine cu 1,111 exces tntrucrtva mat '!'l1-Elr:e de particule gl'osiere, titt conditia ca a.cea1;bl abatere sa nu fi·e prearnare, defieitul ~i excesul mud reciproc intersehim babile,

Nu e.xis~a, prill. urmare, nici un dubiu Cll granulatia -agregatului es~e un factor hnijJ'Ortantpeni:ru lutrabilitatea tmW amestec de beton. La riudul ei, lucrabilitatea influenteaza cantitatile necesare deapa ~i clment, ('o,ntl\(jleaz;1 segl'egal'~-a, ate U~1 arrumlt efectasupre fenomenului de mustire a betonului '~ijnfluente'azatu'lnHl"€a~ifinisaL'ea acestuia. Acestea stilt earactertstlel importante alebetonului proaspa», de ele depin~fid ~i proptietatile b.etbil'Ului inUirIt : rezistenja, contractia ;;i durabilltatea,

Asadar, granulatia are 0 imPbrta11ta de pI'~m. osdin in dozarea ames .. tecuciior de beton, dar rolul sau nu poate fi ex.pl'lllllat 'in terrneni matsmstid, Iar coQ1,pbrtare,a 8'Cest\.lIamestec sernfllchid ,de materlale g.nmulm'e este tndi imlPerfOOtiliteleasa,

In fine, trebuie amintit eli este eu mutt mai importal1t sii se utlllll .. reasca meti'tinerea eonstantet gl'8n.ula~iei dedt sa se lnsiste asupr-a. real1~ 7ia!'ii: unei glranulatH )June';, Vatj,.a?agranula~t:ei conduce 10. varla\ia 11.1- Grabiilita~U~i, cum aceasta se oorecteaza de obi-cei in bewnie:l'a pt'in \I,arie .. rea con~inut~\;Ji de apa, se va obtine unbeton cu 0 rezistentll var1ablfil.

agregate avlod l!.~.eea~1 .9ppralatli speciiicii [3,.20:)

23,~7 32~9 3)72 4,3f1
24,2 32,3 3,74 44ij
24;6 32.8 3;84 4:54
2-3,3 32,\ 3.,46 4,16 Rt1.,i'rtfn-tn

ta ,ctim'llrCi.llllli:i

MiJuulul (It, n'l r",r" rretlst~n\'1l I'll ·tlllh"I~I"')

Oil}75 0.575 0.515 0,575

Tllbelul 3.22. Supralat·1I. spedflcil.: a agregatuhd ~I . rez I sten ta beton u I III .1 a u n!lme.s te e I ~ 6 ~lraportulapii /tlrilerit de 0,60 l,iJ.2lj

36,( 34,.9 3U3 20/:5

~).eJlis,t,~n In Iii "ompr~Shlliil l,l. Ill'tonulu I uupi\ 2'R zUe, MN!m'

Prn~lint~li IH,tJullIlulpl·''''s· p'Al. k¥/m'

'>33'0' 2:32r) .:,(3U5 :I:,2UO

3.1? GRANULOMETR"IA PRACTICA.

. .

·Fig. 3.1'1. Curb€: gral1ul(.),metrice dat~ !CIe Roaa Note' No, 4 ,pcntrll agl"l'gatlll .cu ,gtoanul .. ,,\i:a maxima

de 19,05 mrn GUl31.

-- - [-1. --:J
711
Zono ~\; I //1
Zona ~\: / 'If
Zona A" ~ // 'I
. '\ L'\.'\: s-« V//
-- ~ Vy V
_. ./ :.....- ~ p-> f---
V_.//, .......... __ V
»: ~ pm mm

D'lme·n5.H.Jn1 \ I:i ochlurol or~1 h:fl

un amestec ~uc.nlhil care ar putea da UD. beton, rezistent ~iecoliomic va cenduee in final la un produs po~'os, slab !?i l').~dul'flQtt daca are Ioc osegregare,

,,' .P!·o¢,edeoul, de :ak~.lare Q pr:~p?t'Wlol" de 'agregale de diterite dimenS,1Urt~ 11'). ~Pw. obtlneril ~ranul.atl'el dorite tine de • .dozaj;ul~lliestectilui, $i va fJ jirezentat in cap. 10. 1n acest paragraf VOl' fl disoutat€ proprietatile unol~ curbe ,gra~ulometrice !.,adecvate". T1I'.ebuie amintlt c:a in practicase lrrn~a1~~te t?10S11'e~ ~nor agregate care provin din surse locale sau care Se ana In distante nu prea .nT~ll1'i;. ~i oil pentru 0 obtine un beton cu ~a1i-

UI~i c·ore5.;punzaipare. acestea trebuie analizate ou oom1peten~ii qi atentie. Curbele granailomatrtce eel mai frecvent 'lItHizat.e oa baza de oompar~tie'

~r-~--.--,---.--.--.---r--~~

~~ so t--t--t---I--\----j~----l-~f-'--I!-41 ~ 80 t--t--t---f.-::--j...:-___:~----l-~f---jA~ c w~-~--~--~ i: .

0- 60 i---I----J---J.

~ 9) f---f----J. ~ 40 r--\---'~~-,~---II- -~~.¥-.

52 '30 ~ 28 f---I--' f 101--b7~~-t~~--+--~~--r--~

,o~~~~~~_-L _ _l __ JL_j_~l___j

'1":, 150 xo jlOO. ),20 2;tlJ 4:/fl 9,52 19.05 Jt\,1

pm mm

• Dlmenslunlla o"tniurllo, 511e'l

Fig, 3J·5. Curbc ·g.'unlilometl'iee mgte de Ron:l Ni)1.o.c> No, 4 pentru, agreg!).tul cu dlmc.nsiunea maxima, de 38;i mill [3.23]. ,

slnt cele din Road Rosenrc-h Note nr. '.I prldnd proler-tarea dcznjulul pentru betoane p.23]. A<'est.e curbe, lntoomite penlru dtmensiuni le mux:hne

de lU,05!?i :38,1 mrn, 'bini .reproduse in fig. :1.14 !Ii :3.15. Curbe similare pentruagregatul eu dimensiunea maxima de 9!52 mm-au :fOl:\t i'll.LOcmite· de MeIntosh~rEr:rftr()y [3.24,], de Ia Asoclatia de ciauents! he-ton (Cement and Concret Asseciatdon) ; aceste eurbe Slut redare in fig. 3.1{3.

Pentru fiecare dimensiune Jil.8xin:'ia a agregatulu! sint trasate cite 4 curbe, dar! tinind searna de. prezerrta unor r frag·mente id,e ·'l.'~I'egp.t mai mati sau ruai mid dedt, intervalul de granulatie folosit, jpFeoum ~i de variatiile de dirnensiuni existente in cadrul, fiecarei tractiuni, este rnult .mai probabil di

t:trariulatla pradica va fi in vecinMatea aces tor curbe I?i nu va ceinclde cu una din ele. ~te

100

~
/9
Zooa c /7J[
_. Zona ~\ C:~.T ITfI
I--- Zona ~~\. _/ ... ~" IJJ
-, \.v ./ ./ rj
k'S> _. \,.-1
// Y V ....... ' ""
h V~ ~ -
~ V .§ 00 ~W

J

~ 40

....30

:2 20 ;n,

o 10 ~ 0

75 15O:m en t20 2.l1J 4,76 9,S2

p.m rnm

mal potrtvit prhi urmare, sase Dimensiuni!e Ochiuri\or s11e1

vorbeasca de zone g1'mmL,Qme - FLIt 3.16. Cu urbele gran ulometricc j c.loJ'il \,~

trice, ~i acestea sint marcate pe pentru agl'~g'l'Itlil co d'in1cn~hll1~,~ J11iuximl\

toate diagl'amele. Unele pre- 9,52 mm dilpa Me Jntosh si Erntroy [3.24].

HCl'iptii indica Iimitele preciseale granulatiei hie locul unei singure curbe,

hi. -ftg,w:H~ 3.14, 3.15 !1i 3.16, cunba 1 reprezinta granulatia 0.1.1 cea rna'! mm'e partegrosiera. 0 astfel de gr-anu'lati@ !OOnfefa amestecnlui 0 l*'I'nbllitate aoceptabiUi ~i poate Ii !admi:sfl, deci, perrtru amestecur! ou npol't apa.Jciment reid us , sau pentru arnesteeuri grase, C'lI condifia sa nu favorizeze segregarea. La -ceala1ta extrema, curbele nome-rotate co. 4 ;reprezi.nU\ gran\.llEi.tja fina, care asigurao.buna ooeziune dar nu ~iD lucrabilltate Ioarte buna a amestecului. De exernplu, un exces de material cu dirnensiuni fu>!;l['e 1,20 st 4,716 rnm va da un beton vIScQ:s, ca~'e :po.ate sa fie, adecvat pentru compaetare prin viib.1"a:1je, dar sste dHicil de jpllS in opera manual. Daea se urrnareste sa se'ob~ina aceeasi Iuorablhtete eu <lgregale eorespunzatoarecurbelor granulometrtce 1 ~i 4. atunel va trelb.ut sa se foloseasca 0 oanti tate de apa considerabil de enare: aceastava tnsernna ell 1\;\ un acelasl raport agregat/eirnent, rezistenta betonuJui cu granulometl'~i;l it'lcii'Cata. de ourba 4 va Ii mai mka" sau ~d pentr"ll a bhtlne aceeusl rezisten tij. beton ul prepara t ell agrega t fin va trebui 'S.a fie considerab]! mal :gras (adica fiecare rnetru 'cub de beton va trebui sa contina mal mul t viment decitatunci clnd 5-a1' ti'p.l:osi agr~gatul ou Igranula1ia mal mare). Variatia graaulatie! tnb'e cele dona extreme este Iprogresiva.. ell toate aeesteu in cazul unei granulatii care se situeaza lj>al'yHlI tntr-o Ulna, purtiul in alta, exists perieolul segregarH data 1ipsooc Pi;€!"", ttlulte dintre dlrnensiunile interrnedlare (granulatie djSrontinua), Pe de alt~ parte, dad\ existd un exoes de agregat Icugranula\ie meclie va rezulta un amestec virtos, difieil de compactat cu mina saq, uneori, chiar prin vibra~le,. Din ucest motiv este ,pred'erabH sir se _f,o[oseasca un agregat. co gl'rin'Ulu\l1 "f- 111ilHl'C ,eu It.:ea tip dedt gl'anulatiitolal dlfeit'lte de <ll'e~te<t,

l'n figurile :l.l7 !'if 3.18 elite ara.tatfl g:ama de gl'snuln\ii 'I'are !ie I'll! folosi In ('f\7,ul'lle rind dimensi\lniLe maxin)c ale ngl'egatuh.ll ~tnt de U2,4

un

~i respeotiv 76,2 rom [3.25J. De obicei granulatiila rerule merg in paralel cu limitele :llii nuvariaza prin tre'Ce,tiSiu'OC'eSive de Ia Q 'liirnilta la alta.

. In ,practidl, ,dacei'e~i.;'sta la di$(pozitie a;gtegat Ifin fji, separat, agregat grnsier, se poate aleatui 0 granulaue care sa corespunda exact curbei granulometrice ideale intr .. un puniCt inteornediar, care, [n general, este di-

1db

,100

~
'/
/
L /
v 1/
V -'"
.... v
- ",.-
.... ' - f---- £.
/
/ /

/ /
./
./" _.,.
_.. -
k-:": .... -
f--::- ....- 360 i! -

: 40

e

~20

.0 :£

o 150 zn &0 pIT!

o 1SJ JOO f:QJ 1,202jD 1.?6 9,5.2 19,Q5 38.1 76,2

!-,-m ITII'(!

DUTleJ'\slu.rtl\e oc.hlurlior sllel

1,20 21JJ ~,76 9,52 19;05 38,1 76,2 152). mm

QIm«lSiUr"lI\e ochiunlDi' sll.ei

Fig, 3.17, Zona de ,gr.anulometrie pentru un agregatc:u dimenslunea maxima de

. :I '5"2,4fTITl1 [3.25].

Fig, 3.18, Zpn<i\ de granulometr-le pentru un agre'gat eu djmenslunea rnaxima,76,2 n~m [3 .. 25).

mensiunea de 4,76 rom, 0 buna coneordanta se poate obtine, de regula, la oapetele curbel (agregat de 150 !+(IJ1 ~i agregatul de diztrensiune maxima disponihil). Daca agregatul groi;der este Iivrat in f;l'ac~iul1i urrldimenslonale, eurn se intm:rpla de regula, asigurarea granulatiei ~i la valorl peste 4i76 mm

este JPosibiHi, dar pentru dimensiuni sub 4,76 .mm este neoesar un amestec de doua sau mai multe nisipuri.

~t20, GRANUL01\U:TRIA AGnEGATELOR FINE ~I GROSJERE

Intrucit ,pentru orice lucrare, cu exceptla celor neimportante, 'a'gregatele finesi -grrosiere se dozeaza .separat granulatia fiecarui:a. trebuie curiescuta §i coutrolata,

M,ai de mult seadmiteau 11111l1lai doua clase de agregate fine, dar s-a demonstrat {;;.i. prin reglarea raportulu! dintre agregatul fin l1i agregatul gnosier sepoate obtine beton de buna ca:lita-te cuoncare clasa de agregat, De aceea, in editia din 1954 a standardtrluibrjtanlc B.S. 882 s-a adopt-at clasificarea agre~alelor finein patru zone granulometrice. Lfmiteleeoestor zone sint aratate in tabelul 3,23 $ji fig. 3.19. Orice agregat fin a c&'ui gra.nulatie cade in -totalita,te Inlre limitele oricareia din zone este considerat corespunzator, Be admrte ,0 toleranta totaUi de 5P/o i:fl eantitate pentru toate sitele eu exceptia celei de 600 (J.m (si±a 25 'tim B.S.), cu conditia ea agregat}.!I Sa nu fie !I1:1ai fin decit granulatia oea rnai £ina (zona 4) sau mal grosier deelt granulatia cea mai mare {zona 1), Singura exceptle admisa este ill cazul agregatulu! din lPia:tnl concasata, la care se accepts ('11 in

f'I ~
'"
or of
c -
-6 !'a
<.0 W.
e-,
-.t ~
S j ~ :!
N in .~,
...
0 E b
RJE'E :;:JE:: ~
~E~ .... Is
i ....
§ ~ § .9! C',
'c "i ~
,2
Ul ~
Ii
'~ E ~ ttl,
i:5 is ~
0
{a (B 'a.
a
",E I!:!E i
...
'S 2 53 9 ~ b t-. ::t.. ~ g 5!l 9 R o I(" j!
~
0/0 'I;'lO'!JI IDpalOW % 'In:"UI 10!JOllDW ~.
;S
Q.
. ..,
'<II
'S
::5
b
~
.~
,.
~ fi'I ~
of ~
.~
;.:
.0 (0 "I
r-, C'-~ ..
...- .... ~
~~ ')
OM ~ -e
~3 '~ ! "5
N i !!!
' 6~ iii
g " ~'
tp;E o ~ ,_ ~H ~ :§
'N .,_
.... .2
s: R ,oJ
'g ai
~ § ~ ....
8 -E '5 M
<.0 ~
iii '; ~
~ ~
~ (5 a i3
~ ~.

r-t o~ l
H !i3 S 9 ~. 0 !3 ~ S '9' ~
%'lnoeJI \01 Je\C:r; % ',n,),jl IOU'IOW toate zonele sA exlste .pina Ia 20% ;part:icule sub 150 tLI'P. In tabelul 3.2:1 sint aratate, penteu ('Qlnparatie, ~i 0 parte din prevederiie A.S.T.M. Standard C 3,3-71a (vezi ~i fig. 3.20).

De remarcat c& lilQurtele i'!)J!pw;e de A.S.T.M. $il1t rnuitrnai strinse decit toate Iimitele prevazute de B.S. SS2:1965. Conditiile puse deU.S, Bu-

Tabelul 3.23. P.resc,riptHle B.S. ~i A.S. T.M pe'ntfugranulatia agregatelor fine

Dlmenslunlle ocillulilol' ~I:telo~ eonform B.S.

n.s. 882 i lUS5

Procuntc ill gf'tlnblte care tree pcin sitdo n.s.

joOi1a (Ira. lllllO.1 Z"Jl.~ gl·unu1u· j zona g .... mLlIO-! zonn Sl:mmT<J-

Ulctruicli 1 I Illctricll 2 I Il!"trlc!t a mutrlca 4,

A.S.T.~!.. SUlIJtlarll G :13.-'-[u

9.52- mm IO() 100 100 100 100
4,76- nu11 !lO-jO(] (JO,_ 100 .90-100 95-100 9.5-10Q
2.40 mrn 6~- 95' 75-100 85-100' :9-5 -100 80-100
1,20 mm ;1 - 70 55- 90 75 -lQ0 9O--IOO 50- 85
600 f.Lm 1.')·- 34 35- 59 UO- 79 80-100 25·- GO
300 um 5- 2-0 S- 30 12- 40. 15- 50 10- 3D
150 !-1m (j- 10" 0- lW 0·- lO~ 0- 15" z-· LO .
VI/ --
I / /
/ / V
V V
./ /'
V /'
V-- o ,75 pm

150 -300 . ff()

mm OJmenslulOll~ .O<;hlur I tOf Slle'l

Fig. 3.20. Prevedezile A.S.T.M, (Standard Ca.1-71 a) .p~ntru Iirnitele tigreg~\l\llui fi n.

Tabelul 3.N; Pr,e~crlptiUe g:ranulometdce ale

U. S. Bureanu of Reclamation pentru ag.regate Ilne

Dlrncnslunrle ochlurflor site.l

Procentnl l~~!luuLI'c'lll.r" fj",caI'" fmcliune separu t

,4,7.6 mm 2,40 mm 1;20 mm S{)() p.-n1 300 fLA1 150jJ,m

sub 150 J.Lm

5 - 20 IO~20'

0- 5

5--J5} . {

10-,:tp . S1\tJ

10-30 15-35 12--20

3- 7

9,52

real! ·of. Reclamation 051 n t ad:itale' 111 tabelul 3.24. De notat ea p,enb;u betonul pores se admit cantitati rnai mid de partlcule foarte fine peatru Ca aerul din masa betonulul actioneaeaefectiv ea un agregat foarte fin.

In Standard u 1 B,S.

882 : 1965 dlvlzarea in zone granulometrice se bazeaze, tn primul rind, pe prooentul de. partieule: care tree prtn sita de 600 ;,q:n, a~·a cum s.e arata in tabelul 3.23. Prlneipalul considererrt pentru aceasta este ca perticulele multor nisipuri cQn~in in mod natural aceasta dimensiune, gtaiiUla~lile mal mad 1$1 mal mici. liino relativ uniforme. lu plus, cOl'ltinut.~l de particule mal mid de 600 fUll

are 0 influenWi considerabila asupra lutI';]b~litatil .arnestecului de baton ~t asi.gudi un indice de Incredere pentru iri.treaga sUJpl'·afata specifica 1 nisipului.

Ol'i.ce l1i~ip ('are C01;es'punde hl \.tna din zQ\1ele- grn-

nulometrice se ponte fo l(lsi )Wll! ru beton. dcsl i 11111](.'1 C ('rlZUTi 1.1 11 nlslp dat este recornandabll suu nu in rlll1('~ie de gl'illlll!:t\it' I?i form:! agl'ogatu-

l.tJi grnsier, .

Un nlsip ,fin din zona 4 trebuie sa fie testaL inainle de a Ii Ioloslt In beton arrnat, Intrudt cearnat mare iPJ11'le' u ~lre!:"lui agl'e_g£lt are dimenslunl

Tabelut 3~25. Prnpunerl pentru raportul lntre a:gregalul grl)si'cr ~j agregatul tin pentru nlsipurt din dU'erite zone [3 38J

1)hill'l\iii1HI('1 m'I·.\I",n " ngr ... t!lllllh,lgl'u.l('r, !lU:1l

:! :1 I 4-
I I:'. 2 I 3
1,5 l 3 3,1)
2 :3 35 l\rqwdul ngn,g:tt f.(r""lrr/agl'<'Gnt !ill 1'\'"I.I·u "i~i'p,u'f dln zunll:

952 19:Q5 38, I

• ,,\c<'",I, umostee "I' lJ'd"fj l,,'~l .. l il.l:1 ilil" ~ k r"II'S il'Pol I <I i I"'I! 11'11 hr-Ion annut,

mai nuci de .600 p·m se obtine un material CLl granutometrie discontlnua sau pseudo-dlscontinud. Oind se folos~te IlJD astfel de nis:ilP, Clozajul tl'ebuie ales cu rnulta grija ; in general.vamestecul btebuie sa .aiba un continuL reclus qenisip. Valorile raportului agregat grosier/ngregat fii1, Sill!' date in tabelul 3.25. Totusi se poate obtine un beton destulde bun Ioloxind ea agl'sgat un nisip din zona 4:; mai ales dac:a se :vibl'ea2a.

La cea'lEillii ex,tl'ema nisipul gnosier din 'Zona 1 duce In fOl'nl<lI'ClI' unul amestec virtos ~i, pentru caamestecul sa aiba 0 Iucraoilitate superioarji, este necesara 0 lpropo:rtie mai mare de nisip. Acest nisip este mai adecvat pentru amestecurlle grase sau pentru betcane pentru care nu se cere

o Iucrabilitate superioara. ,

Z911a 2 re'prezinta un nisip cu granulatie medie pot rivit , in gel1e.l'~ll,,· pentru amesteeul standard al carui raport agregClt fin/ a.gregat g1'lJsiel' est I! de 112 (cind dimenstunaa rnaxi,lpa a agregatului este 19,05 mrn),

In Igeneral raportul dintre agregatul grosier ~.i agregatul fin lrebule sa fie eu aut mal mare cu cit ,gran ulatla agl'egqtul'll'l mai fin este mal mlx:11 (vezi ta:belu13,2~). Cine se foloseste un agregat grosier provenit (fin 1'01'1 eoncasate est€, necesara 0 iPropoj·tie eeva nrai rtdicata de nisip dcdL pentru un agregat de tPietri§, aceasta pentru a cornpensa s<cadeJ'ea luorabillt~tii determinate de particulele de BOllina angulara rezultate din .<'011-

('Ma.re. .

Alegerea unor ,pl'opolrtii corecte ests deosebit de Irnportunla r-ind grnnulatia nisipului se apl"opie de Iimita infetio.a:ra a zonel 4 SEtU de lirnitu su:.peJ'ioal'11 azonei L Merita sa subliniem :E8tpbul mi. nixipul fin dozat '('ot'ed poatesa fie fo'toslt cu sucoes, ceea ee pentru Marea Bdtani€ - t:ll'~ in Ci.1'l'e pre-domina :n:i.sirpu! fin - este de mare importunta eoonomlra ;in \,recut au existat G multime de J;'etilwri Irnpotriva acestui material.

Un exemplu de folosire cu bune rezultate a nlslpurilor din' oricare din cele :t zone. gr.anulon1'etr'ice este dat in tabelul :1.20. Din ures(. tabel, In care slnt prezentate rezultatele obtinute de Building Research SlAtion [3.21], reiese .ca s-a'!J obtinut betoane cu calit~~~i la Iei de bUlle roloslnd nlsipur1 din toute cele4 .zone ,gl'anulome~l'kej Gl'nlHlla~rne l'eoleak' nisipului sint l'edate de cUl'bele din fig. ~.19. In. lout e f¢l e pn tl'U n-l'l,ul'\, 1'11- pot'lul ag;l'egat/diJl1'eolt n fost de H.04, ial' rapor~u'\~lpii/d11l(~nlt ,i f(;st d(~ °160 (ambele r:8iJ)ortllll'i 1r'i 'gl'e.u!',H,e). Penlnl H mcn\llll' '11H't'llbllitnt(:!;1 i1ipn.i-

ximativ constanta s-a ,pNcedat Ia scbimbarea propo,r1iiei dintre' agrega-tul gro~jer ~i agregatul fin, in asa fel iooH SlUPra;fa1;a sp€'CW'~a totaHi sa 'fie

de 2,,55 anVkg, in toate oazurile.

In ,tabelul 3,21 sa atata rezultatele obtinute folosind aceleasi mate-

dale dar mentinirrd con:stant raportul dintre agregatul grosier si cel fin.

rt;lbeluI3.26. Pro,prletliljl~ betoanelor p_reparate cu agrega:te cu supratata s~cJ~lca

totallt co,",slanta 13.21J -

pl'uprl('UifH" bctOlUll"i

Tab~lul 8.27. Proprletiitlle betoanelor preparate cuagregate ln proporjli fixe [3.21]

ZOl1l'lu {lnlnull)tHI\trinc: IDa 1)1~\[lll\,ul"
1 2 3 4,
2,08 2,55 3,04 3,5.5
3(i 36 36 36
I: 2: 4 1: 2: 4 1: 2: 4 l:~: 4
0,58 0,60 0,63 0.66
0,92 0,95 QJ!5 0,96
31,6 28:,9 24,8 23;2 Suprafa'\a ~pe.cificil tota)ii', m'lkg Material care .treee prln sib de

4,76 rum, %. '

Propor\ii aproxlmative In velum Raportul apa {ciment In greutlltc Factorul de tompactare Het\,st~nt,a la compn:siune dups

28 zile, MN 1m'

• \'~ll<J!'Ilo I~ml,: tile "nmulalld sln_t' rlute de cnrbelc' p\JlI<ih,le din fjg. 3. til.

F01osU'ea unui rilliip mai fin a fa~ut sa creasca cantitatea necesara de 'apa, rezU'lt..ind un bet.9n cu rezis~n~a mai mid?.

In tabelul 3.28 sint aratate pl'escriptiile B.S. 882-1965 pentcu granula~iaagregatul'ui gtosie:r; slut q,ate valori atit, pentru un ,agregat cu granula,ie continua 'oit 9i pentru agreg:ate monogra11'u'lare. Pentlmcomparatie, in tabelul 3.29 sint date ~i ¢teva 'limite prevazute de A,S.T.'M.

Standard C 33-71'a.

CdndiWle reale de graBulometde care S8 cer depind, .intr-o anumita

)]la~ul'a> de car!;t(lt;eristicHe forrnei !Ii sup-l'a,fe'~ei \P?rticulelor. De exempiu, particulele asc.utite I?i angular,e ell SU!prafai;a I'ug.oasavOIT' trebui sa aiba o graIiulat,ie ceva mal fina, lPeutim a se reduce posfoili tatea incle~tarii intre parti'Oule 9i pentru a compensa freca'l'ea mare tlintr-e ;particu1e. Granulatie ugl'eg_atului obfinut prin ,epn~a-saI'~ este influentarta. in pr-imu1 rind, de tipu~ de (X;'H1<"aSDI' folosit. Un ooncasor cu va1vuri da un agregat in care

procentul de material mal fin este . d dec .•

alte eencasoare, dar ,gl'anulatia dep~/ei ~s , c.uL"utuncl oind se~oloses-c

S'e . t .",-'1, _,_ .' ~, e cantitatea de material care ln, rouuce m concasor. In tabelul 3.3Q sint re rod ' .. . ,' .. • metrioe prevazute de B.S 882 '1965 . ' , ,P usaIirnltele .gr anulo.', ' ., .. _,. .. . .pantru ,a,gr:-egate nesortate, De ' -

t,lonat ea acest tip de agregat nu se Ioloseste decit pentru lucrari: mtci sl

Tebelul 8_28. Cond1tlile granulometri(!e peotru a __ dreg' atul

(8.S 882: t96/i) "groslel'

1)lm_~n"lljnUe Qc;hiurIlor .it~IQI'. 13.S. mrn

76,1 B4 38,1 19 12,7 9,52

4.76 2,40

Dimcll,j_ulllle nomtnnlc ale partfculelor (htt~r"uJe)

~oo

3S.1-~~,7B.ht:m I W-'l,7Umnl. 11.2,7 4,70mm_

9S-IOQ. 30-70

10- 35

0-5

100 95-~ 100

25- 55 0- JO

100 90-100 40.- 85 0- 10

:l :_1 4
Suprafa1a sp~!fidi talala. rn'!kg 2,55 2;55 2,55 2,55
Material care treceprin sita de
4,76 rnm, % 46 36 29 24
Proportii aptbxlmativc tn velum 1 : 2;5: '3,5 I :2;4 1: 1,9:4,.;;; 1 : 1,25.: 4,75
Rapmtul pp'a lei ment tn greu ta te (),60 0,60 0,60 060
Factor de. comp:actllre . 0,92 0,03 0,93 0:'94
Rezjsten~a la -compresiune dupa
-28 zlle, MN ,m~ 27, I 28,1 29,2 29 Tabelu! 8,29. CondltHle granu)ometrrce

Standard C3.3-7Ia pentru IIgregatul groSi.er prescrlse de A.S.T.M.

Db'1\'I1sl"nllc oehhrrrlor sltd. mill

Prccente, tn greutute, din maturlul tn-eut. prln sil('

3S -4,7{1 rum I 1\.1

I ----
Cd mm :11'1,1 111111
100 -
'90-100 - -
35- 70 100
0- 15 Btl - iOil
- 20- 5li
0- 5 0-- Iii
- .--
- O- r,
-
- -- 67,2 6,4,0 5o,.s :38, L 25,4 1M J2,7

9,52 4,76 2,40

- -
- -
100 -
- -
95-100 - -
- 100
35- -
70 90-l0d ]00
- - 90-100
10- 30 20- 55 40- 70
0- 5 0- 10 0- 15
- o- s o- s neimp;dl't~~nte, deearece este dificil sa Sh: l .. ~yllte segregsrea la depozitarea in a ua.

:J.20.1. Toleranta granulometrice

a .respetl-are riguroasa a limitelor dlmensionale ale partioulelor unui agre-

ga.t "" e~t~.posibil-a, pentru ca, In timpul man Ilpulurn materlalului, unele granule ),(; zdrobesc, rezultlnd paJ'HcL\le Hub dl-

1,76 nun

Taba/Ill ,J..10. Contlltll Ilranu!onJelrlte

pentru allrellale nesortale (B.S. 882: 1965)

Dill.,(·u,I'ln,'"

:·'11; 1 111111 111111111
76,2 rum 100
;l8,1 mm 95--100 IOU
Hi,o 111m 45- 75 0(1 --1(10
47G mm :.m- 45 ~~() ,_. no
()(Xl fl.1fi 8· . 3(l 10·- 30
I so 11111 0 0 0·- u rnensiu)1lle 'Prevazule, iar uaura sllelor (civr'udlor) in cariera sau Ia con{~q:SOT va avea ca rezu1ti~t tre:C'erea in materialul SOl'tat. a unor :particule

de dimeu!;iuni mal marl.

In S,U,A, 6,6 :Qbi~n'Uie~te sa S6 ex.prime limitele SUlperioara 1\\1 irifei'i-

0<11'<'1 de toleran\fi. sub fonua ~ te&pelCtiv ~ din dill11en.<;jrunea graIllllO'I1'lekit-a nominala, Valortle acestor toierante, pe intervale de dimensiuni, sint <1l'utate in tCl1belul 3,31. Canti)tatea de t'tgregat ell d~men~iuni peste maxrm ,?i sub minim este, 111, gene'L'{ll, strict, Ii-

mitata.

!llta j""I\I,'" Iklillll- Pl'e!;crip:tiUe g:rilnulometrice ale

t:mn t",I~I'IU'ld B.S, B85 : lU65 admit tolerante atit pen-

\ tru agr~gatul grosier crt 1i11 pentru agre-

~i~l,~y':l'i~~:ln~i~'~\'I'l~'- gatlll fin, Valorile pentruag:regat .g~·o-

lI,donn', SIII)I),'iuan', sier sint date in tabelul 3.28, din care

lllHI nun

se poate vedea eft se admite deq:ia~irea

____ ---+\----l\---- dio'lenpiul'lii maxima peniru 0 cantitiY1;e

;1-,76- 9,52 48 13,2 demllterial iritre 5 1\'1 150/0. Pe tie alta

9 52- 19 Q 22,.4

19' '(') 38' I" 45' parte, Insa, se irnpune conidi+l,'a ca a:gre-

, _ ,,1 v ~

,3a"J _ 76,2 3\,5 90 gatul sa l1ut'.ontina partkule care ar

7u,2 -l52,4 03 178 putea ·~i re\inute pe site avind ocb.iuri

. ell 0 unitale .mai 'mare (in sel'iastandarrd)

de-cit diLrnetrsiunea nom.inalb'i. Intre 5 ~i 100/0 din materMal ip,oale avei:l dimensiuoi mai mici dedtcele i}?l'evi!.zute. in oazul 'llgregatului unidimensional se edmite ea un anumi't procent. de palltkuiesa fie de dimensiuni mai mid, p.recitindu:-s,e !oantttatea de IPtll\tic.ule care ;pot Jtrece prin sita cu 0 rmitate. rnai micii ill. .selia standa'lxi, Este i1Jn'pOl'bant. {)n 'aceasta frac~iune' !ina contiITuta de agregatul rnai Igl'osiel' l;;a nu fie neglijata cind ~e

estimeazag,ranulatJ,H reala, '

Pentl'u a'gl'egate1e floe slnt .aumise Loleran~e de. 5Q/o Ja\a de Un1.itele

zonelor, cu con.di~ia ca acestea B& nu d€IPa,;;easca limita ::;uperioara a zonei

1 sau limlta interiO'ara a zone:i4 {vez.i tabel'lll 3 .. 23).

Tobelul ;j ,3/. Site f,oll;lSile ptrltru de 11- mitarea toleranteior granlllo01etrice extreme in ,S,U.'<\. (.U.S. Bureau ot

Reclallatlon)

Di"wn~'i"1l11c IIlllllhlal,' _lie tr.,c\ilin \1

3,21. ACREGATE CU GRANULOl\'IE'l'n.lE D18CONTlNUA

Dllp8. cum oS-a meptionat rnai Inainte pal'ticu1ele de agregal de' oanum:itadil11eI].~i'Ul'le se aranjeaza in asa fel in-oit 1.11t1'e ele Tamin gOl\ll'i in ,t;.are PQt intra dear :pai'tkul'e1e care au dimen:siuni. s,Uficient de mici, Aceasta inseamtul eli il1.tre paI\t].C\.llele a doua Ifr.actiuniale unui agregst trebuie sa exist€' !O anwnitii IClifeL-en~a. Cualte cuvinte, i,n .betoane nu trebuie ,sa se fdlpMasca imp-reuna agregate Iormate din pa'l'ticule ale diror dime,nshtn,i dUet:i.'! foarte .putin,ceea ce a dus lapledoada pentru ugt'l3gate

cu gQ'anula~ie dis'oontinua. '~

Gl'i;mulnpkidiscontinuii IPoa.te ,sa -fie ,deIipita deci, ca igt"'anulaWl. ,din

care lipses:c una ,531.1 mai rnulte fractiuni de di.ni:ellsiuni in tennediare. TennenW g7'a.nu.latie co:nti.t~u.li se utiliz'Buza pentm a 0 detinigranul-a1;ia normaUi atunticind 8ipare ne'06sar sa se facli. dlstim:,.i.e intre glram\la'tin nOl'mal5. li'i g:t'nnuiati.:.l di~'ontlnua. Fe '0 cUl,bii granulometrka., grah'lJla\tn

_* i

',iii

!;; ,EO

a

300 500. 1,20 t.w l,,76 9,52 19,05 mm

Oim£>('1siun,ll'och,urilor sitei

F'l!: 321 C' b 1

. .. . out: e( e granulltiie disconlinua,

milr_ullleCeS31' de, halde de a rezat : ' ' ~

-UUUl agregat cu dilmensiune~ ~a '. ee:a dce mseamna 'Q economie. III r-azul

d.QlIll halde :. una pentru ptetri :ulxi:~e e 1~ nun VOl' ii, neoesare .numai hlpul care trace prin sita d 192'0 "," 19 q! 9,52 mrm !P ,un.a pentru ni-

PoL' t ' ,e, mm Particulele mai ,. d

" , in ra eu u!?urinta in 'SPa~iile dintre 'e1' ,,' ,~l J;qlCJ. ,'e 1,20 rnm >~l lJ1. felul acesta luerabil l'ta't' , ,ementele !glos1el'e ale agreguiu I ul

, ,ea amestecului '" f" ' ,

amestee ell gramrlatie continua. in' '. 1. v~ 1 mal. buna. decit a unul

, S~a~hlock [3.2fJ1 .aefectaiat te.<;~r~a~~lsta acela:pc~mtl1'~ut 'de nlslp. unumit raper ~agi'~galldme t· ~l ,~u demrsnstrat ca peutru UII hi un continut redus de nisi,; S $l~~,a'Ci~ment, cea mal buna lncrabilitate

!i ~u ahmci, ci~d se i'01Qse1\\te ~no a~:e~~~ ~azu~ unui ?grega~ discontlnuu :Ilta 'Parte, i.nsa, in dorneniul am ., ,U,' gIanula~le.~cmtlhua, Pe de ',lgJ:egatul eu grami'latiil d1scontinul'>tecl1r.llo~ cu lucl~abl}ltat~ mai buna, f,P; e ~egl'egar,e, Din acest rnetiv "'. pr~~~nta.? te~dlI:ta rnai aoee,ntunll' 1~.~TI1~'l.pa1, pentru amestecurt cu 'l~~:a~~lh~~~ dlsro~tmua ~: reeomanda, ill 'id ~~e compactate prin vibrare. Co tl~ re ,atIv ~edus~, care urmea;;ili munipulare, pentru a evita N>.: ,n ro ~ - atent !11, mai a,les, griju In

. b t .~",glt~gm ea stnt eser H 1

IIJllIl eon de ealitate buna. " ,: , ',' . l~a e pentru obtinerou

Trebuie notat ca 0 disccntinuif 't d

ohisnulte ; de exerriiplu,' nistpul1 ~ ~ e g[l:aJliUla~ie :~~stii },ii in agregntele

~!Il2: 1 oes .este aproape Will' let li" ~l e se, ~n.C:adl eaza 11~ zona 4 din B,S . ..!,I~) sau 1,~O. m~, Prin ur!al'e :n~ ~~,~aItlCule ,c.upnnse jn~l'e 476 !ii 111 zona 4 Jara sa adaugarn 0 ca .... 't· t' t 'dt }O~ll[? un nisip c, are se In('adl'e:n~1I

. li ' ,'U 1 a e, e nlSltl'1'TI .... , " " "

III rea Itate, CliVI;!. agregat discontinuu '1"'" ,,1 grosier avem de-n fl\('l'I.

Agrsgatele cu gl'anula\ie disconti~H.ta " li- ','

II m, dar ele <:ia'Ll l'eZ'ultui'e mai bu e' d ~()t foloslte pentru orke be-

I~J.I'rl\gnle Ipre!:ln~lu:~mte ~(~ezi ,pag. ~19H)l~ 2{)Jya (:fI~.uri : 1~ pentru heloanE! (,';1 Il'lll. Ln Hee'<;in ,din \ll1ma l'e obl-it1le \ 1 .. p~n~t.~ beto'~l1e eu agJ'egul apapOl'le din agl'egn'lll'l ,g1l'Dsiel' de (.J'~' , .:l1 JlmS~), <lgreabil dpom'e<'e 0 IlHlI'l.! !1',1l!\1'(!, lmenl:>llll"te Hl1llonnu l'I}.mlne UPUI'CIlI. d.'pI'

. 't" 'PI'l' vind .el.illtii\ilesu-

- t di Ierite arirma II '. '" d •

De-a 'llt:ng.UJ aniLOr s~au, facti 1: ~'gat eli granula~ie dioo.ontl1l·~a,. a}.[ . 1 .'., paratcu agr"<O ~. iune C1t~l a perioareale beLonu, 'Uf~ Ptl ~ lldate, Rezistenij<;l. attt Ia c?mpr~&:un tate de-

'. t nu par sa fi as 9 , ' .3 22 in care stnt reipl e~n

aces ea -. ,.; fie afectate. Ftgui a . ,1 Y f t 1 eEl lo1osmd mate-

rupere nu pa~ sa , d McIntosh [3.27] ate:sta ap u _ .',

terminihile ·efectuate Ie.

511
'E
-s,
z .--~
-:t: ~o
-t
~
'N
.to-
E 30
~
1

u
E o L_L..___jL.--:'~--::-: 0,,6 0,7 O,B 0,9 _ 1,0 0,6

-0"- 0''] 0',8 1,0 I

/oJ o-i • Fador de eornpac or"E!

, . , Ie cu ionulo\,. d1.conllnuo, lor leI

005 senm.le {I,l mord,.,nO ogr~~\Oli~ c~ni,nuO, Flee'''''''. grup ,de -rv'

. marcheozO ogrega\e c,,: gr, - pOO' \.@\~ 0 lei nd ,(:CII , dar av, ,

sem~e repro";' 10 ~m",\ectJr I cu ro

d,(erile cMlil(i\\ d. n'S1P , _ te eu

" 1 preparate ell agrega e .- t I

Fi 3.22. Lucl'abilitat~ ~i l'e.zist.e~{~u~el:a~! orl'aport fix LlIii) tntre a·grega ~ g'granUl'illie disconttnua !jot con: -cimen,t [3.271

' , ,. . I . ,I]_'e 1100 corrtiIi.'UtU't de, ~~sLp!,

, ort fix agl'egath:lme?t (dar ~ g cazul gran'U'la~lel disdale date la un I,aJP t' aceeasi lucrahilitate atltin " !Uex.istii diferen\e

' obtine apl'OXIDla IV ,'t' e De asamenea, n desi fi

se ",' 't . ··'n 'Co.zul celei can \~' .',' 1 t' agregatero.I', e!?J_ar, continue el. ~l. I " can-eior .In fUn'ctl.e de, granu a.la, • e di se ating intl~e

de eOll'tl\aC~le. a ,~e~a defragili1ent~ gro~lere ,?ar.e ~PL~P e~tuni a COl~pU1'l: d.e a~:epta:l ~a¥o'~~lpa weare, 1a: o usoara V:81Il'a~l:e d~Z<fl:~ este mai red1)sa

ele sa COl~,u,uca, '.' ,be.tonului la in,ghe~. ~l, a .

101' de beton. Rezl~t~~J: ell ranulatie diooo~tinua [3.26\ei discol1tinue nu rind .se iolosesc a~! ~ -et £+,ne sus~inatonl'Or granula\ ',11 tie disconti-

S ',' 'e dec! ca pr e erruu .' <><i'arl;ele cu gran.u at _ .

", "e,p~n_.! c' Realitatea este 'ca, ah~t agrv,,!. ' .. olosite pentru a ob.~me

!>mt In't~mela.te, '.. ilatie continua (POt sa Iie f:o~_ ' .. t'rtaie optima de

,~'t ~i cele eu gla:nll ~ ... a, e as~gUl-,e 0 can 1 ;' •

nua,cl. . 1itate buna. cu condl'l)a s .~' ' .. tre:buie sa se tinda spre beton de. ca " d • - o.data:, 'conclu.z~a, d'i .nu , ba IC'U agregatul nisip. Se d~rll1! .e, ~a 'e gasea's\Ca lCoIDibina~ra cea mal un

d granulatie ideal.a, c sa s· , - , , .

de care di.spunem.

'rnA A PAB'rlCULELOR DE AGREGAT

DIMENSIUNEA MAX. ' " , .

:3 . .22, . , ,.' rti-culele de agregat,

• v cit sint mal man pa_ . i ' utate)

S-a s.pus tnai inall1.te. ca, ICU. . rafe\ei (unei unita? n g+ e ',. • 1 '

' . . 'iGa este ana totala a sUP. ,', . anula\iei .agreg~\ulU1 a ell ailt ma.l 1m ,;ta Prin U litU are , e;xtllllde:e-a ;grt'tatH de apa nece. ,'m'e tl"ebUle 1,J.mez~, ',_ .. ' mare duce la sdi.derea .can 1·

() di.me!l~iune maXIma mal -

1,0

0,9

snn1 pentru Formarea :llr~os"C~:lllui. mitfe! en penuu valor] date ale lucrnbiHtilt:ii dozaj ulul de d.mL'Il·t,nrpOl'iulapiild'lllon l lPO~1 te Ii redus ~i decl rezistenta betonului ol'e~le. A:ceast.it co'rurporttu'E a fost vel'liicata ;prin i ncercari i,lcutecUa,glregate avillld dlrnensiunsa maxima a fragmentetor pinli la :38,1 rnrn f3.28J ~i se ipl,'esupune ca, dimensiunea. <11' pu.tea fi l?i rnai mare,

Experients efectuats recent au aratat,

l.l1sa.ca dadi dimensiunea maxima airag"': mentelor treece de 38,1 mm sporu) de re- . zistenta datorit l'eci.ucerii necessruln] de apa este contracarat aUt de efectele negative ale unei supratfete de le,ga:tura mal recluse (astfel ca variatiile de velum in pasta determina eforturi unitare mai mar] Ia )l1ter£et,e) cit ~~ de discantinuitati1e intreduss de fragmentele foarte rnari, indeosebi in cazul amestecurflor grase. Betonul devine !pre a eterogen, iar scaderea de rezi.stenta care are '100 rpoa,te fi simiI,ll'a' cu acsea pe care 0 determina a crestere a dlmeusiunilor cristaleloi- 111 0 te~tm<a mai grostera a rccilor,

Efectul rd,etravor,abi,l al cl'e§tel'ii in dimensiune a rparticWelor celor mal rnar! di n aatlestec se manifesta, de tapt, tn t.oatlt gama de dirrnensluni ale agr€g:<\tti!ui, dar s1..j!b3-8,1 mm efeotul ldimensiunii asupra :-icadeI'ii neceearulu] de .apa este hotarltol" Pentru particule mai man, ponderea celor deua ef'ecte depind de cantitatea de eiment din amestee [J.42, 3,511, asa cum rezulta

din :fig, 3 .. 23. Asadar, eea mal bUlla dimen-

siune maxima a agreg:atului, din punctuI de vedere al 'rezistentei" este Iunctls de dozajul de ciment, D.e exennplu, !pe_ntru betonul slarb {165 kg rlment Ia un 'metra cub) este recotnat1ldaJbil ag-reg,atulin care dimensiunen maxima a fragmenielor este de 150 mm, In betonul structural cu dozaje uzuals din punctul de vadefe al rezistenta] nu este avantajos sa se folo.... ea~ca agre,g.ate care sa .aib;;i in tio.mponenta lor partkule mal mari de 25 sau 40 rnm, Aoeasta I?i pentru motivu] Ga folosirea unei fl'a-c~ii de agregut ell dimenslum mai mali necesitti marupularea unei halde separate ~j ponte cOl'lduce qa cresterea rlscului seg_regfn:i1. Declzia de a folosi sau nu 1111 astfel de agreg.at va depil')de insa ~i de posibilitatile de procurars ~I de cos~Ul P:i:feriteIOl' il'a-ctluni de 'agregat, Exista, de asemenea, ~i unele lin1ital'i structui:ale : ft'aC:~iunea cea mai mare Ii agregatuillj. flU ttebule sd

.depa!ilea<;d 1/5-;'-1/4 din ,grosimea sect.iunii de he,ton; dimeJ.llsiutlea eHte I'unctief;li de djst.ant<1 intreal'ili'atul'L Valorile sin t Ipl'esci'ise 111 s[andUI'., tit'le de pl'oiet'lal'e.

f DozQ)lJt ge
O:;lrn?r1t, kglm3 :

~ ~
......
V ~
I)
V ~
"'v .9 20

c

r

':ii'

-~ 10

rr

°

76,2

1S2A

Dlmeljsluneo ma)qmO '0 a.gregatu!ui, mm

Fig. 3.23, InJluenla dimcn~illI'IiI rnaztme a agregatulUi asuprn 1'('ziste:nl~i J.a Qompre.siune In 28 zllea betoanelor cu dJr(,J'ltl' do-

zaje de c!ment f3JiI r.

:t2:J. BETON CICLOPIAN

Ideeo. initiald de a f610si agregatul ('L! filer ine'l't pOlite Ii extin:ui pil1i\ la includerea unoI' piett'e mari iil'tr-un beoon l)ol'mnI ; in nr.est 'fel, viI'. tlHd,gl'udnl de vLtilorllknre a l:im1f!Utului cl'~le.

Pietrele folosite 111; aacst SC(lIP,. nurnite "st.afide" (bolo'Vani), pot &jun'ge Ia mal'~me.u unui cub cu latura. de 300rnm, dar nu trebuie'Sa fie mai mad decit o trehne dip grcsimea ccrpului (:aJ1"e se belmlJ(~aza . ele 'se utilizeaza, de,.;:}, pentru betoane masive. Volunrul ,.s.tafiJdelori' nu trebuie sa fie 111ai mate de 20-3'00/0 din volumul tutalaJ betonului fhu."at, si ele trebuie sa fie disrpm·satelini:f.~rl1l in toa't:a {lu\s-aamesbecului. Pentru aceasta, se toarna, mai intii, un strat danrnestec de betcn rrorrnal, apoi se dtstribuie bloenrile d~ piatra ("stafidele") in mod uniform, dup.acar:e se toarna un alt strat de beton s.a.rn.d. F'iecare stl1a't de beton burnet trebuie sa aiba o astfe-l de gl~osime fudt Mi. hwele.asdi fieeare. bloc pe 0. grosime de eel putln 100 mrn. Trebuie luate ,maS'Uri pentru a S2 evi,t-a fOl1marea spa'tiil01' umpiu'te eu aer 'Sub blsourile de piatt'B *i de'plasarea b:eto,nulliui de sub ele. Blocw'ille nu tre\bu~e sa .aLba invelli1Ul'i aderente care sa daune'ze le'g!1- turu ell 1110-l!tarQ.i. Amplas-area blocuri1or de piatl'a (,,$taftdelol''') necesita un mare velum de manQpedi si intl'eil'UlPe continuitatea betonarii. Asa se axplica Iaptul di. in prezent, eind mauopera int-ervineeu eosturi ddkate c:oil.1.pal'o.tiv cu costul ,ctmentt1h.li, Iolosires bloourrlor de .piatra devine neeconomica, ell excep,ia unor luprari '$pelCiale; totnsi folO'si,l'ea lor este

pn~v.fizutii in standardele din unele ~ari.

:1.24. MANIPULAREA AGREGA'l'ELOR

Manipularea l;ii haldarea agregatului ,grosler sint operatti care favori.-:eaza segregarea,. adieu 0 sO(l'tal'e par~iaHi a p!ll'tic:ulelor. Aceasta s€ intimpHi, in special, cind deseai'(:area peranite en paI'tktll~le de agregat sa se rostogole'as-C? pe panta gdimezii. Fenornenul segregui'ii agre,gat-elol' Leii are 0 c()res-Pl.mldenta In l')_.a~ura in cazul ta1u2,:~lor, 'in care 'Partieu1ele se l'epal'ttzeaza gr,a'dat, Incepind ell eele mai mar! hi );13Za, pina la cele mai

mid la partea su!peTioara.

'Pl'ez~nt-area Pl·OC.autii101' l1'e(,esare 'pent1\\l Inanipularl'ea agl1egatelot· nu

Iace obiectul acestei Iucrari dar 0 recomandare e:SEll;l~iaHi trsbule avuta. rn vedere: agregatulgij'OIsiel' trebuie divizat in fractiuni de dlmensiurri tu_tre 5 ~i 10, 10 l?i 2.0" 20 ~i 40 1lUm1 etc. Ace.<;teil'-actiuni vor fi depozttate in naldeseparate si vor fi reat'Pesi-ecate in pl~opm~~ne dorite numai cind se VOl' intl:0'9uc-e in betoniera. In felul acesta seglf'eg,area particulelor din cadrul iiecarei fractiruni va fi Iirnitata, mai ales in cazu] unet ma_nipulari

f'oarte atente,

Este necesar sa se evite fariln.llitarea agl~gatu'lui; rragmen~tele mal

mad de 40 mm vor fi_ manirpl;ll.ate eu slevatoare ~i nU prln dldere Iibera.

La lucl'ari deecin,c;WilG~ii 111a1'i ,ll-i impol'tante, efectele segregarii ~i l'al';ln)i tariiagl'egatului in Un11a, manipulfu'ii (ex:cesul de ipal'li-cule .mai micl) slnt eliminrite prin 'recernerea matedalului ehiar rnnlnte de .a fi introdu", in bun('.\l'elc de dUZ'-Il'€!. ln felul ueesta, 'P1"opol'\i11e difel'ilelor frac\iuni

BIBLIOGRAFlE

-3'.1. F. A. SHERGOLD The percentage zotds .

its angularity M.p.g COlIC; . Res' 5"'- ~Dl13 :ncornpacted gravel as a measure of

3.2, P. J F W' . ','" .0, ,pp. 3-10 (Aug. 1953).

Mag' c~ncrR1?e~T5 ~,rr;,etho.d of measuring the surface texture of ngltrcgste

. ..' . '" o. <>. pp. 151-6,0 (Nov. 1955). '

3.3. :;;. F . .KAEt:SAN,tlexur,-,land oompresslve strength of concrete as affected by (l:a:~~~~). res ,0 coarse '1ggr.egates; J. ~mer. Ceticr. ['rtst., 55, pp. U93-208

3.4:. M. F. KAPLAN The effects- of tI .' f '

workabflity of c~nerete M~g C re .,prpPC_IO'tles 0, co<l»se, aggregates on ,the

S W " , - / - . one,T • .<:"e-s:., , 1 , No. 29, pp. 6-3-74 (AI.1<J 19-8)

3.5. '. ALKER and D L BL· " ,- ., ... ," .

Effects of different g~'~ve?:M'dStudles °tf fl;~ral strength, of concrete, Part 1 t

J. R' ,', an eernen s ,vat. Re(ldy-mt:red COTICT A'"

otnt esea·ren Laboratory Pub!!cn No' 3 '(W I' to .' - ,. .., . ..soc.

3.a. D 0 WOOLF T . . . as ull!I, n D.C., July 19r16).

~g.T.M., SP.Tech~':~bl~~~. ~~.d~:g,s'p~~~~~~24 sg:~fl~~h, and elastic propel'tle.,

3.7. Ro:fN~~~:~f~o~~~~l,S~M.d.~:, .l~~~. presented In tabular fQffI\, D.S.I,R.

aa ~t~Eo~'e, ~I,1M:!ecb~'i~c~il1:;s ab1s~r~iOn3-3by aggre--gates. (on toe water-cement 3 9 ' . ',' . ., , o. ., pp. 135-42 Nov: 1959)

". J. D. McINTOSH, The siphon-can test for ' " tb . ", .

;lggregates, Cement Coner. Assoc. Teoh- R,;;as~~~719a e (~ol~ture CO,nten,t ot

3.10. R. H. fl. KIRI),HAM A buo ancv. . ',. ..o~' on, July 11J1)5).

content of concrete' aggrega~es CYCir;i!te~n;~~e!~~dlY 5~stlNmatmg the molsture

(London, Sept. 1955). ' - , '. g, , 0. 591, pp. 979-80

3.11. NATIONAL READY-MIXED CONCRETE ASSO .

tion Letter No. 141 (Washingto_n n.o., 15th Sept. 1 islg1.TI ON, Technical In/orma-

3,,12. H G MIDGLEY TI1- t··,··,' '

N'. ," ' • " es ammg 0.1.- concrete by pyrite Mag C n R I

. o, 2.9, pp, 75-8 (Alig. 19:58). ' , ,.. 0 cr. e3., 0,

3.13. S. BB,UNAl,JER, P. H. EMMETT ,'d E T LL·· . .

molecular larers J Amer Chern n~()C '60 E ~OR9' Adsorphon of gases in multi-

. ,. , " ,'. '" , 'PP." -19 (1!}38).

3 .. U. G. J. VERBECK and W E RASS D'I torrr - "- .

thermal coeffiCiento! c' . . " ' } a. orrreter method for determination of

Res. Bd., 30, pp. 187_:_93f~~if.lOn of fine and coarse aggregate, Proc, HtglltlJ,

:1.15. B. W. SHACKLOGK and W R WALKER Th ..

,_ d ._.. . . .. , .,. e speclfw surface of concrete 1i1l1'C-

gates an Its relation to th~ workability ,oJ conorete,Cement Caner Assoc R

Rep. No.4 (Londcn, July 1958). ' ., ' , fI,

:1.10, S. WALKER, D. L. BLOEM and R. D. GAYNOR, Relationshi'p of concrete

strongth to maximum size ofaggl'egute, Proc. lligh·w. R Bd '

(Wnslungton D.C., 195:0). " , es. ., 38, pp. 307-79

3.17. A: o. LOUDON; The COmpU~l:Itlil,n or "',orm,-c"-nb·I_llty f

C'c .,. 'rom alrnple soil teltlj,

, oteGhniqltf!. 3, No.4, PI). 1(1&-83 (Dec. 197~). .

. '"

3.18. w. H. GLANVILLE, A, It. COLLI.NS and D. .. D. MA,TTHEWS, The. grading of aggregates . and workability of concrete, Ro"(!d R~secweh Tf!ch. PapBr No.S

(Lo.nd6ti. HJ'\l1.S.Q., 1~47),' . . .

3.19. L. J. MURDOCK, The WOl'kability Qfconcrete, Mag, C.oncr. Res.:, 12, ,No. 36,

pp. 135-4~ (Nov. 1960).. .'.

3.20. N. DAVEY, Concrete mixes for varteus building' purposes, PrOti: ... of a Sympos'ium em Mi~ D~J:ignand Quamy Cont1'v! 91 Concrete, pp, 28~1.(Lo;lidon, Cement and Concrete Assoc., 1954).

3.21. A. J. NEWMAN and D. C. TEYCHENNE, A p1~$ifjcaHon of natural sands arrd its use. inconcnete mix design, ibid., pp. 17.5-93.

3.22. B. W. SliACKLQCK, Discu!i.sfon on reference 3.21, pp, 199-Z@.

3.2'}, ROAD RESEARCH, Des.ign of. conerete mixes, D.S,I.R. RoddNote No, ':I: (Lond.!!n.

H.M.Ro.., 19:)0). . . .. .

3~24:, J, D. McINTOSH and H. C.ERNTROY, The workability of C.i;lncrete mixes witli sis in. aggregate;S, Cl;m,€'n.t Coner. A5'SOC. Re.s, Rep. NQ. 2 {Lond'OIl, June 1.95"5). .3.2.5,J. D, ¥li:!NTOSH, The uSC-i_n. mass concrete of aggregate of large maximum sh:e, Cii>ii Engineerlrl.9, 5)! .... No. 615, pp. 1011-15 (L.on:don, Sept. 1957).

3,26, B. W.S:H.ACKLOCJ<,C~)Jnparis9n of gap~ and c9nnnuous~y graci.edconcr.ete millics, Cement Coner.Assoc. ''Each. Hep. 1'RAI2.4Q (Lond.on, Sept. 195.9).

3,27. J, ·D. IyIpIN:;t'QSHi Th~ selection pf natural aggregates .fOr various types of: concrete work, R~.int. Con·cr. Re.v., 4, .No. 5, pp. 21iI-301> (London, March 1957),

3.,28. D. L. BLOEM, Effect at maximum size of aggregate on stren~ o{ concrete, Natir,mal Sand and Gravel A.ssoe. Cir·cu!a'l' No. 7'4 (Wa~hington D.C., Feb. 1959) • . :1.29. A. J. GOLDBECK, Needed research, I.LS.T.M .. Sp. Tech. 'Publicn. No. 169, pp. 26-3.4 (195'6.) ..

3.30.T. C. POWERS and l:I. H. STEINOtJU,An lnterpretatten of :published nesearehes on th!!, alkaU~aggregate reaction, J .. Amer. CO.Mr. lnst" 5t, :pp. 497·~5r6 (Feb.

1955) and pp: 785--'811 (Aj:)l'il Hl5:5). '

3,31. W. C. HANNA, Additional informatio.non Inhibiting alkaIi~aggteglilte.,exp-an~ sjou., J. Amer. COftCt. In:sf" 48, .p.513" (Feb, 1952).

3.32. HIGHWAY RElSEARCH BOARD, The alkali~aggtegate reaction in concrete,

mseqTch Re.pdft la-C (Woship,gtcm: D.C" HI58).· .

3.3'3~ .R C. MIELENZ and L. P, WITTE I Tests used by Bure.au. of Rel:lamation :for i<1lenti£ying 'reacttve .concrete aggi'egat\,!s, Pree, 4..$.T.M.; 4B, pp, 107.1-10.3 (1948).

3:34. W. LERCH, Concrete aggregiites....;chemi.cal reactlQn:~, A.S.T.M.· Sp. Tei;h, P:u bl'i en. No, 169, pp .. 334-45 (1956).

3 .. 35 .. H. E. VIVIaN., Stu~ie!? 'jn ce,m¢nt-;:l'ggregnt'? l·e.acti:on : X.J'b¢ eff:eel; on mortar exparrsien of 'amount of reactive component, Cbmmonwe;aUh Stie,nHffc an~' Indu.strial· Research OrganizaHon Bu!. No. ;256, pp. 13~20 (Melbourne, 1950).

3.36. G. J. VERBECK .and-C, GRAMLICH, Osmotic .studles and hypothesis concer-

ning' alltali~aggI'egate reaction, Proc. A;S;T.M .. , 55, pp, 11l0~2B (19S5). .

3.37. C. E. WUERPEL, Aggregates .tor conGf'ete (Washington, National Sand and

Gravel Aasoe., 1944), '.

3.38. D.S.1R. BUILDING RE.5EARCHSTATION, P1'indples of Modern Building (London, H:.M:.$.Q'.) 195"9).

3,~,9. R RHQAD.ES and F{C; MIELENZ\ Petrogl'a:phy of concret.eagg·reg~t~s, J. 21m~T.

. Concr. Inst., 42, pp, S81-60.0 (June 1946). ... .

JAG. F .. A. SB:ER,GO'LD, A review of available iniOrr"i1<ltlon on the signi!f¢ailceo'f readstone tests, Road Research Tech. Paper No. 10 (London,H.M:S.O., 19'48).

80.41. )3. P. HUGHES and B .. BAHRAMIAJf, A labbratorr test fordetWttiining the angt!lal'ity bfaggl;~gate, .Mag. Concr. Res., 18, No. p6; pp. 147-62 (Sept. 1966). 3.42: D. :L.BLOElYt and R D. CA YNO'R,' Eff",cts of aggregate I!t'Opel'ties onstr·ength of COncrete, J .. Amer. Caner. ['list .. , .GO, pp, H29.--.;55· (6ct. 1963).'

3.43 .. K.M. ALEXANDER, A study 6f c(Hl.C1:etestrength and mode of fra.eture in terms . oT matrix., bondiand aggl~ego:te str¢l1gths, Tew7,sl:u~ry SY'mp. on· Fracture, Un'l1!ersiJYQf MefbQltTne, AtiguSt 1963; 21 P1),

3A4. G. P. CHAPMAN nnd A. H. HOEDEtt, The cffc.tls M sea-shells in cQncrtitc i\ggregates, CQncte'te, 4, Nlj·. i, pp, 71-9 (Lonrlon, }i'cb. 1970).

3.4;5, J .. 0.. DEWAR, Effect oJ mlea ' i:nthe fine aggr.egateon the wa,t.er reqUirement .andstl'ength 01 cenerete, Ji.'em'e,nt Coner. ilSS9C. Te~h. Rep, TRA!370 (LOndon.

Aprfl 1963). . ..

3A.6. H. G. MIDGLEY,ThceHect. of lead compounds in aggregate. upon the settln.1 of Portland cement, Mag. Concr. Re.s"22, No. 7(1, pp. 42-4. (!\!8I'ch 1970).

3..47 .. w.. C. HANSEW, Chen-fica] reacticns, A.~,T.M, sp. Tech. Pubucn. No. 169·A,

pp.487;_96 fUi'S6). '. ., . .

:1.48. E .. G. SWENSON' ana J. E .. GILLOTT, Alkali reactivity of dolomitic limeston"O

.agg"t>egatf'., Mag, Concr. Res., .. 19, No. 59, pp.95-104 (June 19.67). .'

3.'19. S.POPOVICS.· Th~ use of the: fineness' modulus for the graCU:ng evaluation Qf

. ag,gl1egatesior concrete, Mag. Caner. Res., 18, No. Rli, "pp. 13"1~40 (Sep'to 1966).

3.50. L. :til . EDWARDS, Proportionin:g the. materials of mortars and. con crews by surfece urea of 'aggreg:ates, Proe. A .. S.T .M., 18,. Pa.rt. II, pp. 235-302 (1918). 3.51. E. C. ntGGiNSON, G. B. W,ALl,ACE ·a"ildE. L. ORE, E;:ffe.ct .of maximutnslze of aggregate on compressive strength of" mass concrete, Sy1n/P, on Ma.ss Concret"e, A1T4tr. Concr. Inst. Sp. Publicn. No; 6,p"p. 219-56 (19:63).

3".5.2. E.KEMPSTER, Measur"i.ng void cQ,rd:ent: new apparatus for. aggregates, sandi and fillers, Ou.rre.nt Paj:nu' CP 19/69 (BuHding Research Station, Gal1lton, May 1969).

4. BETONUL PROASpAT

_, ,R.ez~stel'~Ja betonulut ~;ezulta_t dintr-un an'Umit tdazaj. depinde, in foarte mare mssura, .?e .g.radu:t decomoaetar«. De aceea, este foarte Important ca ~:e~~cul .s-aallba '0 conslstenta caresa penmi,ta sa fie transportat, tur.nat :~! ilmsat 'CU UJiu'rilfya, tara sa, fie expus la s-e<grega!fe.

4.1. DEFINIREA ,LUCRABILlTA'fll

, Seconsldsra ca un betoncare indepline/?te aceste condi~iiare o luorab;ilj'tate sat~~~~toar~, ciaI' a spune ea numai Iuerabilltatea deteruninaill1ll- I'In~a turnaru !?l reztstenta la s:egregare echlvaleaes ell 0 caracterizare prea vaga ,a. acestei P!XWTietiI!\i ~sen~ia4_e a betonului. In plus, in fiecere caz, ,1u("l:ablihtatea dorita va depinde de compaetaree care tt'(llDuie sase realizeze : astfer.1, ,0. Iucrabllitatc adeovata pentru betonul rnastv rru este totdeauna .sufii;:ienl1a pentru sectiuni sutb~id, :greu aocesiolle sau puternic ~·~te .. Dln ~ceste v m?ti:ye lucra:bi1ita"te-.a trebuie de-nni'ta can proprretate flzl'ca .dltS-tmcta, fara sa fie rapoTt_a-ta Ia srpecifkuluilut anurnit tIp de cons~ructl~., ~e,nt~u ~ ajunge' la 0 astf~:l de definl~ie ~te necesar sa 'CUtiOtal?cem ce ~: .in~lffi:pla cind betonul se conrpaoteaea. Omd ccmpactarea se realizeaza pl:'l.n batt;te- sau pi'in viorare, este verca, In principal, de 0 eliminate aaer':111~ contl~t ,jna:restecuJ de beton, 'pIna cind acesta ajunge la 0 structure cit. m8.1aproplaia: de cea id:ealapenbl'u 'ain:tEi$t:ectH res-pectiv, 10 feIl,rl acesta, luerul meoanic este folosit pentru a invingefrecal'ea din.t-re patticulele . e~nstl:tllen taa Ie beton Uil Ul ~i, de -a-se,menea, dlntre beton -!ii . sup~'aftat~ cofl'aJU~Ul in ~a:re se ~a.i"na sau a armaturltmetalte«, eu alte euvinte f~'e:ecn~ea.1.nterna, re&p~eh,: fl';careapesuprafete" 0 alta parte a. }.~tCrulUl?,ec~me se consume 'P:ffi, vlbvarea cO'fl'ajutui sau prin soe !?,i, desigur, pr:1l.Vlbra1'eaacelor pa.rtI din beton care sintdeja eomplet consolidate, Pr in urrnare, lurcr~ mecanie gene-rat p1rin batere-sau vibrare se compuna din 0 parte ,;pierduta" lj'i drn ~1l!:¢I'1l ,;l.l-til", uHlruul, dupa cum

s-a m,6ntiormat mai iMinte., fiind Iuorul consurnat .pentru a inving:_e freearea interna !iI Irecarea de suprafata, lntruci't numai fr;e-cal'ea intel'na esie o prOlprieta:te' in trinsedi 'la'mes tGfcti~i.Il, 1 u(;_I1E).biHtatea poate fi deHnitB IhUi bin.e os. fiil)d cantitatea de lucru utH luteTn necesata pentru a realiza ,0 C0111'pactare ('ompleti:\'; A;ceasta defin.itie <!. fo!'?t :fiolllTIuJata d'e cercet.atorii Clanville" Collins ~i M.atthe'WS-[4.1] de 11,1. La;bdl',aton\ll de ce<rce'Uiri penb:u.

drurrnrrl, (Road ReseUl"c'bL-abo!'<'ItO'ry), cars 011 examihat exhaustivproblem acompac'tarii :111 lU(TulJl Util.~i i.

Un _l:Ilt t_ermep folo~lt pentru caraeterlzasea be.tOl,1ului ;proa,spat e5te cons'istenta. In aeeeptiunea obi!jnuita calf,e. jse dii in Anglia." conslstenta se refer-a Ia stabilitatea forrnei unei "liIbstan~e sau la usurinta eu care aoeasta cUl1ge, In oazul betonuiui, oonslstentei i se da, uneorl, sensu'! de grad de umezire: in ~anUirhite limite, in adeV'at, betoanele 'Umed_e~mbi) au Iucrabilitate mai buna, daraxista ,Qazul'i in care hetoane eu aceeasi con~ir;tenta pot seaiba lu'Ora;bUltattol vari.abila.

"~~~~'~'':.,.", ,-

,~p"'J,;.I,j_If!~'to':";~

4.2., IMPORTANTA LUCRABlLITA'l'll

lncele eXlpuse anterior, lUQI'q_bNilalea a fast discutata nurnai ca 0 proprietate a betonului pl'iQ,a~pat. In re\aUtate, insa,ea este 0 proprietate hnpo.vtant_B. '~i In ceea t;!:! prive9teprOd'Us.u1 ftnit, intTiJ.cit betenul trebuie saaiba. oastfel de l,uorabtlitate jn'cit sapermi-ta .0 compaetare Ia dens ita, .. tea max~ma posibile eu 0 cantitate de manopera rezonahila sau GlU ('l1ht.l~ tatea de ,ma'llopeni pecara sintem dlspusi sa ,0 adrnieem iii oonditme date,

Ne.cesit'ate-aoompa.ctarli (levine oe:v-id~nt da:c'ii se stp:diaia relatla dintre .gmdu1 de eompeetare 9i rezistenta care deriva din aceasta. Gradul de eompaetsre se poate exprimasub forma rapcu''tului dintre denaitatea reuUi if betonwlulresoeettvs; densitatea aceluiasi amestec perfect eompactat; Similar, .ra portul dintre rezisten~a betonului .in. starea de coropatlare pa \'tiaUi (care seatmge pr.a:etic) ~i .rezisterrta aeeluiasi ames'tee insta,re de ccmpactare pertecta se poate numi grad de re.zistenta. Rela1;i.a dintre 'gradul de. l'ezistenta '$i gradul de oompactare este de forma ara<tata in fig, 4.1. Prezenta goluri[or in beton redoce in mare masunl rezistenta acestuia : de exemphl" 0 propt'lrtie de 50/1i g'Cillj1'i pcate diminua reztstenta ell phlU Ia 30°(0, lar 0 proportie de lWQ goluri poate determtna 0 scaidel'e a reztstentel ell peste 10% [4.1]. Aceste consideratii sintih con:cordahtffi: cu ewre:sia lui Feret,C8l'e leaga rezistenta de surna volumelor de ap~ ~i aer din pasta Inlfl:rita {vezi pag. 2£19).

. Golurile din !beton sint fie bule deaer ocluse, fie spa.tii care dimin tiupa eli exeesul de apaa fost elirninat, Volumu1 acestora din

urma depinde exelusiv de rapO'rtul ~lpaldi:he!lt<ill arnestecului, Incluziunile de' aer au caracter accldental, avind Ia origine spatule existents initial in materialul grenular nelegat ,; acestea depind de granilllatia celor m'ai ~ine part;icult'! din amestee ~i pot~a fieexpuh;~.'te cUffiai multa UJiul'in~a dintr-un amestec umed dedt dIn wiul lJiScat, Urmeaza, deci, ca pentruoricernetO:d~ de compa~tare data, 1n ameste'C poa,Le sa. existe un continut opUm deapA la. care Suma vo1\J,.l'nelQl· iticluziunllor d-eMr ~i {l srpa\iilol' umpluteeu apll e!:t-te

0.80

0.85

1.0

0,90

0.95

Gradul de compact ore

fig, 4 .. 1. Relaiiadinke r~isten\.!i. ~1 densltate [4.}I,

minIm!. La Qice~. cont:in:Ut optlm de 'apil se Ohtine eel !l'na;i Jridteat grad d: ~Q~pactare a betonuiui, Se inteleg'e,inse, :ca contin ultul optiJrn de apa sa varreze tn functie de metoda de compactars.

.4.3. FACT;OIUI CARE INFLUEN'fEAZALtJCRABILITATEA

_ ~rindpalul IB;dor d; car: de~inde' lucr:abili~atea este. cantinutuZ de apa al amesteeului, f:!:XJprIrn<lJt In kllograme de apa 1a 1 me'! de beton, Pentru ~p'lliilcaTe:, dar cu 0 al11m_tita aproxima~ie,se poate presupune ca pentru un agre.gat de un a:nu:rtut ti.p~i eli o granula:1;ie data ~i penbru 0

Tizqalul 4.1. Confinutul aproxlmatlv de apR pentru dlferite tasarj ~j dimens.LJlJd rn~ime

ale agregatulul l4.2] .',

Crm1'IJ:t4tul dc. apa aJ betonului
·1:'a, sa re 2.5 '50 mm Tnmr:c 75 -100 nun TBS';:me 150 -175 mm
Dlmenshmea niaxinill, a J Agr,cgat I Agr~gut I I
agrcgu tulut, mill . Agreg(lt Agregn,l Agrcgat Agregat
I"Otunjlt. ;ingulilr, rotj.mtlt. an~la;. rotUI\j.it, angular,
kg/m' "s/m' kg/IIi' l(g/l~l' 'kg/m' kg/nl'
I
9,5 190 210 200 225 230 225
19,0 170 195 190 210 210 225
38,1 160 170 170 190 190 21Q
58,8 150 165 165 180 180 1.95
76,2 135 155 155 1.6S 160 185 anumitB lucrabi'lit~te a betonului, contihutUrl de apa este Independent de raportul a:gl'egat/clment. Pe baza acestei premise, se !plOt estima dozajul pentru betoane au diferita ccnjlnuturi de clment ; in. tabel'U14.1, smt date

valorile continutulul de'caps. pentru Q1ferite tasari ~i dfrnenstunj ale fracti,unii rnari a- .agcegatului. Valorile sinrt apllcabile numai betonulut care nu contineaer antrenat .. Oind amesteeul contine aer, atune] continutul de apa peate sa fie redus inconcordante cu datele din fig. 4.2. Aici este de luat in consideratie numai ordinul de marime ca stare, deoarece efectul

o aerulul anti:-enat in ames tee asupra

·200 250 300 350 1.. .. 00. '50' !Om s' '''' 1 b

. """""' "". UCra ilitatii- depinde ide doza], asa

Coritinul de cfment, kg/ml cum se ,al1'<i1fa pe la!l'g 1a p8lg. 425.

Fig. 4.2. Redu'cema necesaruict de apa Dacacon~inutul de apa I?i pro-

de amestec datQrita aerulul anerenat po-riiile celorlalti. componenti din

[4.21·amestecsinrt fixe,atunci luerabilita-

'. tea e&t.egu'Verna.ta de Ir.a.ctia 'eu di-

menslune-~ cea mal mare din agteg~t, de gr.anulatia acest:ula, de forma !?i d.e textura. Influen~ ,acestO'r factor1 a fest di~Uitata in c3{P. 3. Gramtlatia ~l rapor,tul apa/i(!iment treb'uie cQnsiider1a'i;e impreuna, rdeoarece '0 grant:J}aiie

oare cQndi1io~az_a o.btinerea unui beton eli cea m<,l.i b~pa lucrabilitate penb'1J oanumita. valoare a -rrapol'ltulUi Bepa/ciim:.entpoate sa nu fie cea mai bUna pentru '9 aHa yalQare a aceshU raport. In special, 'eli cit rapoptul

166

;1pa/e,iment este rna! nU1I'1.! I'll ,IUlmai finli Ire-ilule ~i1 He g;ran1;l]a\hl pen .. tru .a obtine cea rnai puni1 lucrabilitate. De f.ip(., pcnlru ,0 anumlta valourc a raportului apa/ciment E'xi~Ui G t5ingura valoare 4 rnportulu! dintre agregatul-grosier ,,?i agreg.artuI fin (iolosind materiale date) care asigul'ii cea rnai huna,luc,raJbilitate [4.1J. Invers, pentru 0 Iucrabilitate anumita exlst.l1 o s'ingura valoare a prQPortiei dinbre Bgl'egatul finl?i agregatul gl'oslel' care necestta cea mal mica cantstate de alpa. Influenta aeestor f;aptori C!lLe discutata in cap, 3,

Este de mentionat, to tusi, ca de'9i, cind s-a discutat despre grahulij~l" pe care trebuie .sa .. 0 aiba agl'~g.artull pentru a se p,h\iP,e 0 loorabilitate RIltisfacatO'are s-au inelii2:a;t proipoil'tiHein greutate, acestea. sint valabile numai in carol dnd agregatul are '0 greutats spedfica constanita. De {"pt, lucrabllttatea este determinata dep~opoliine In volum ale parziculelcr de dife.rite' dlrnensiuni, :as,tie} ca acunoi clnd se [oloses!;! agre:gate 'ale caro-l' greutatt speeifiee ditei'a (de exemplu in caaul unor agregate usoare HUU al unui amestec de agregate obisnuite cu ag'l'eglate usoare) dozajele Ke stabilesc pe haze volumuluiaosolut al ifie-cal'ei fractii ,granuQomebl'ke.

Tat asa se p~'o,ceid'eaza 11'1 cazul unui baton care contine aer antrenut, deoareee aerul se com-porta ca niste partioule fine' care nu au greutute.

Un exempIu de ealenl pe baza voiumului absohrt este presentat In pn~ gina 484. Influenta proprietatllor agregatului asupra lucrabilitaiii des(~l'c~tc en eresterea eorrtinutulul de cienent din amestecsi, prohahU, diSlp!al'e complet cind l'@Ql·tJU1.lagre.gat/-ciotn:ent est€ .redus p'ina la valorile 2.5 I'U:U 2.

In pI,arctit:a, prevederea influentei dozajului asupra lOOr'i1!hHiLi'l:tU 1'8- clams aientie,dooare'Ce dintre eel trei faetori (raportul a'Pa/()iment, n\piOl'till agregat/cimen! 9i c.Cop~inutui de apa)numai doi sint independentl, De exemplu, dad se reduce raportu! agreJgat/dmellt~i se -meatlne \:'ol'li:l~nnt ra;portul apa/ciment, atunci continutul de apa creste, ceea ce are drepl urrnare );;1 ° crestere a locl'a:bilitatli. Daca ccntinutul de fl!Pa este mc!')tlnut Constant iar raportulagregat/elment este il'eciw:;, atunei raportul apa/ elmen t. scade, insa .lucrabilieatea nu este mul:t influentata. 0 oareoare inrluen\i\ ex:istii, avind in vedere e:feetel~ secundsre : '(JTI rspert agregat/dmenl mnl rnio tnseamna ° mal mare supl'afat,a tol1a'1<1 a solil(ielor (agregat ~i clment), astfel ca '0 aceeasi cantitate deapa va duce la 0 oareeare scadere U lucrabi1itaW, ceea- ce sepoate compensa priu fclosirea unul a:gl'egat cu (J gl'lInulatie ceva mai rila1"e.Exist<i '9i alti factori, mai pU'tin,it:npnl'l:a.n~l, int,J'e care finetea cimentulul, dar inf'luenta acestuia este ecntroversats inca.

4.4, MAsURAREA LUCRABILITArn

Ll).el'aibilit"atea, a:;;a cUm a fost qefinitam.ai inainte; nu poa'te ~4 fie masurata direct ,prm Dici unte.st. S-au fa'Cut, totu~i, num.eroase in~-eroAl'l de a stabili 0 <..'Or~latie irrtre 'lul('I1abilita,te!1i unele malSU'ratorl fhdce U~l' de eJeduG.t, qaI' n,i~i ·una dit;l'tm'~ '<lees tea nu este satisiooato'are, d~i e,Ie pot futni:oo ini{)l'matii utilre 1n cadrul1 unui dmneniu de wl'iatie a lucl'tlbllitliiii.

t07

4.4.1. Testul de tasare

Aeesta este un test folosit pe seara largii In~antjete' in toatii Iumea.

Testul de tasare nu masoaTa lucrabilitatea betonului dar este roar-be util pentru cunoasterea y.ari>a~mor omogenita~ii unui arne-stele de un anumtt ?OZel.j. ~~t~ ~mele deosebiri_ de 'a;~anunt intre procedeele care se aplLea in d~feote ,arl, dar aoestea sint .netnsemnate. In eele ce urmeazase prezinta pe SOUTt, prevederile B.S. 18-81 : !partea 2 ; 1970 privindefectual'ea

testulul de mare. . ,

Pentru t¢stU'1 de tasara se feloseste un trunchi de 'OOn confectionat din' tabla ,ou iniil!imea de 300 mm, care se ~'azii pe 0 suprafra~ii neted.! Cu deeohtderea mai miea in sus. Oonul se umple 'cu amestecuf de baton tn patru straturi, Fieeare strat se bate de ,25 ori cu 0 bad de oteil eu diametrul :de 16 ?1'm, rotunjita 1a cflJPiU ~i suprafata superioara a amesteoului se m.'V~l:az~, ,Forma trebufe sa- SEl rnen¥na bine :fixata 11Q b\9.za in timpul operatiei, ,tlDlF1duw-<se de min ere sau ~asind cu_ plcioarele pe niste pedale,

Imediat dopa urnplere, eonul se riJdidi Incet §i be1bonulcBJre nu mai ~te slJS,ti~nut sa va tasa, de untie ~i denumirea testilil:ui. Bedueerea pe iniiltime, ifa{a de cota Ia care 5e afla betonul dnd eva sustinut de forma se

numesta tasare, vaiearea ei .:fiind in JUL' de 5 l:0111. I

Pentru 'a redUce influenta pe oare o are [Ire-carea de suprafe~e asupra t~'Sa;ti, ,SlUipra~t'a!ntt:rioara a !o,rmei I~i ba-na, ei trebuie udata Ia inoe;putul fle,CaiJ'1J:!_ test, ,1'a1' In:lnt_: de ridicaraa formei, SUpl'latata din ju['ul hazel conulut !rebUle curata~a d: ~e·t.(),:ul tate poate .sa cada in mOO- aQCitliE!ntal,

Deea in Iocul unei tasar! uniforme, cum se intimpla in cazti'l unlet tasari norm ale (fig, 4.3), .0 jumiit!ate a conului alIuneca 'pe un plan inolinat a,tund se spune ~a a _avut rmit: oalunecare de ;fm-tfecare ~i t-es·tul ilrebul'e f'.A f:e rep~tat. Daca a!unecarera ~e forfecate persists, asa cum se poate Intimplra m ,caZlU'l unwaroestee. vtrtes, ace;as,t_a rerprezin'Hi.1.jn intdiiCi'u ea ames-

teaul nu are 0 coesivitata satisf-aditoare, ' . . .

Amestle!aurile eonsisterrte (tad) au 0 tasare eg,aiii cu zero as'tiel di, ~n eazul unui CQritinlllt reclus de apii" 0 event$la idoosebi'l"e. i'h!fJre amesteourl arvjnid lucr.abilitati. diferite nu po.aJte fi deteetata, Amestecurfle grase se comrpor,tii satiSfacator, tasarea lor fUnd sensirbi-lii l.;lVariaJtj,i.J.e lu,cralbilita,tii. In Qllzul unui a,nlest.ec slab, insa, Care ,are 'teodiuta, de a ii villtos,0 ,tasare norm,ala poate sa btea:c<} u'!';or intr-o tasar,e de forfecaIr'e :SclU de pr<'ibu~ire {fig. 4.3), ""stifel d. pe pro'Pe diierite din alCe~ arne-stee se pot 6btine va1arl -ditferite Tale tasarii.

()]:idinuJi de malrime a· tasarli penb"ll:l ameste.c-uri cu locmbilitate dirferi.ta .este a'l"at-a-t !n tal;>elul 4.2. Tte:buie mentionat· iosaj mi, cuagregate dlfent-e, se !poate mregIstra acee&'7i tasa,re 1a amestecuri de .beton eu lucra~ilitate diiferita, intl'u'c1t t'El.sarea. J:iu se afla 1:11. relati~ u~ivo:ca p-p l~tratbihtatea Rl';a cum -:a fost definWi mai inmate.

In pOO'ida alCeSrtor limltal'i, testul de tasare oeste foarte utH in 1iIanti-etele de const<ru:ctii deoai-ece, de' O'bicei, rn'aterialele care se inttoduc In be-

'!50-255 rnm

a

b

c

Fig. 4.3, Tasarea ;

(& - tasaI'e nOnlnl\lA l b - tas.aL"e eu alunecare de fO_decal'e; c - tas.are eU. ,Pl.abU$In..

."'''

toniera variazd de ILl 0 zi 1;1 alta si chiar de 101 () 01'<1 In alta, 0 crestere a t~sa_rii poate s-u insemne, de ex:c;nplu, (~tl umidituten 'agrega-tuluia erescut in mod neasteptat ; 0 alta cauzapoate sa fie 0 schlmoare C!, .gfJanula~iel agregatu'llii, de exemplu 0 insuficienta a P1'OPOl'~iei de nislp, Fie ell esle pre-a m!i'll'e,fie ea este red~a, tasarea constituie un avertisment pentru operatorul. de la betoniera ca situatia trebuie remediata . .t\~~alSt·ii ap-licatle a testu·lui de tasare, oa ~i sunplitatea efeotuarii lui, explitca Iarga sa utHJza'!'e in conditiiie d.e ~antiel'. ,

:~!J~'(-r~'~

4.4.2. 'l'~st'are,a factorului de compactare

Nu e:x-ista, inca; 0 metoda unanlrn acceptatii de rnasurare .a lucrabilltatE, adica a c-antWitlide luau necesara pentru a realize 0 compactsre perfeota. Testul eel mai de incredere dintre cele cunoscute .puna acumse bazeaza pe abordarea inversa a probleme! - determirrarea S_l'adului de cempactare ,reaIlizat rpr~ntT~o oantitate standard de Iucru mecanlc ; oant] .. tatea de iucru rreeesara se consuma partial $i I})en:tru invlngerea f,reca:rLi de suprafata dar a-ce~'t~ se reduce Ia un minimum, d~i freearea reaM. varl:a1.1.'1 cu Iucrabllitateaamestecului de beton.

Gradul de compactare, manit .factor de compactare, este definit ca raportul dintre dansitetea realiz-el,tii practic prin Incercare ~i densitatea aceluiasi, arnestec de beton perfect compact;

Testul, cunoscut $llib denumirea de incercare a factorului Ide cornpactare, 19. fost conceput 1a Laboratorul de cercetari pentru drum uri (Roac:l Research Laboratory) [4,.1] ~i este deserts in B.8: t881 : Part 2 : 1970. .Aparatul care se foloseste pentru aceast~: incercare (filg.4A) consta, in principal, din doua vase in forma de trunchi de con sl un cillndru, toate dispuse una deasupra celeilalte pe verticala. Vasele in d'o:nma [de trunehi ide con '(!piluu) au fundul prevazut cu balamale, pentru a se putea deschide {ii'g, 4.4). 8u1prafetele intericare sint rhine slefuite, pentru ca freca.rea sa fie ll)ka. Se umple vasul supertor 01,1 amestee de beton, care se introduce usor, pentru a se evita 0 compactate in .acest stadlu. Se.deschide apoi fundul pilme! ~i betonul eadem pllnia de dedesubt, cere, fiind mill mica 'dedt fG:ea £'llPeil'ioarlt! se umple pilla. 1a deversare. Prin urmare, pilnia inferioadi con'tine 8>proximatlv,acee.a<l?i cantitate .delbeton -in sta:l'enormala (~\tanrdatiCl), raa'r i.niluenta factorilor ,8ubieetiv (OJ)erato1'ul) c.are ·a inctervenit dnd s-a introdu<> betonul in pilnia supe.rioal'a se r1i!'duce 1n IITHU'e masurii. Deschizlnd!?i fundu} pUniei inferioare, betpnul carle in dlindru. Betonul in ex.ces se lnidepart_ea_ta t:l;e{!ind doua dglet€ pes<tepartea $1Jperioara a cUinld-l'l,llui dupu c~re se rdetern~inagreutatea neta a Iheaonului ion volumul cunoscut. 01 cilindruhti.

Du[.>ace se deter:miIlcl densitaiea beton'Ului din cHif!idru, ncoo~tn se i-mpad:e la de nett-ate a b.etonului c-ompare1:tat colnple.t re~ultjnd vllloaren fnctprului de eomp'alCtare. Derisitat~ betonului tn stare de (X>rnpa('.Wl'C perfecta: se obtine ,prin umplerea t.'Pret:ta a (;i-lilldl'ului eu betpn prom:l'pAt In palnu ~tl'>alluri, Iiet'LtI'-e $brat mnd ¢ompat'tat .prin b"ltere !lrau pl'in vlbrBre ;

Fig; 4.4. Ap,,ro,t penh'!.l cil,lerunin<lrcil II.mtorulul cl~ el)Ju-

pn"ClOl"t',

ea se mill poato calcula dopa volumele absolute ale cornponentelor amestecului,

Ap'amtu'l pentru determinarea factorului de cornpactare (fig. 4.4.) are o in M ~ime de cir:ea: 1,2 om. Pentru betoane la care dianensiunea supe1.i.oora a fmgm~l'~telot de agregat esternatmare 'de 19 rmn (rpina Ia 38 mm) trebuie sa se feloseasca un aparat de dimensiuni mai rnari (tnaltimea de 1,_8m), ceea ce in op1:'alCtidi nu e_g;te eonvenabil, Deal1tfel, ;'<;-'8 oonstatat eli pentru unacebasi amestec de beton, aparaitul mare duce la obt;inerea unei valor! ceva mai mari ,a Iactorului de iCompac~r€ d-ecit;l.pa1"!atul mic, Din pacate aparatul ipentru stabilirea Iactorului de eompactare se uHlizeaza rnai ales in faoricfle de elemente pr:efabricate de beten ~.i ill sandere mari, I?i rarecrt i n alte si tu a-pi.

In babel-ul 4.2 sint date valorile factorului de cempectare pentru diferite lU'cI'abi[i'fliti (duipa Rood Note No 4) [4.3]. ~re deosebire de testul de tasare, v~aria~m.e lucl'.albimcitii betonulnii USicait se reif'l~cta in &chi'mbalI"i

Tobelul 4.2. Luc.rabilltate!l, tasarea ~i fadorul de compactare la betoane Cu dlme'nslunlle, mm,c:'me ale agregalulul de 19 saU 38 mm [4,3)

Factorul de compactare

t;ij'i:ulu.1 .;Ie' I ucra bl IltaI<l

0,9,6

1~n~rC"j.h n.IU1

AJ1-9,J:at I Aparat
mle mare'
0,78 0,80 D~stitllltill auccvatfi II beto'[lllhd

Foarte ~Iaba

0- 25

Siaba

0,85

25- 50

0,87

Medie

50'-100

0,92

0,935

100-175

Buna

0,95 .

j Nit so. Iolos~le III mod ',obj~"ujt.

La drumurl, unde vlbrarea se face eu ma~ini di:tre Umi_ta unde luerabiHtatea cste mal buna, betonul poate f! cornpactat cu rnasinl actionaternanual

La dtumurl, vlbrarea s-e face cu ma~hii actlpnate manual. Beloanele cu I~cra. bilHafe mal buna din aceasts grupe pol fi compaclate manual (tot La rlrumud) fo'o~ind agregat rotunjit sau neregulat. La funda iii' de beton masivo, Oi ra vi brare sa u I asec 1 i u n I usor ann a te cu vihrare,

Betoauele cu lucrsbilitate mai slabii d!l)aCeilst~ grup'5, se pot Iolosi la placi de beton drepte compactate manual~ cu agregat coucasat. La lucriiril!l de betonare icu' armare norrnala, compactate manual sau la secJiuni pulernlc arrnate, cu vibrare

Pentru sectlunl cu armatura densa.

De obicei, nu e.>te adecvat pentru vibrare

i'.tnportantepelltru fact0'rulde OOInlPactare, adiciitestul este nial sen-Si!bil la V'amri scazute .ale l'l1lCraibilWi~ii decit in ca~ unei lucrabj'li:tii~i superioar,e. De notat; insa ca. amestecurHe fOOlllte uwate tind sa adere pe una sa'll chiar pe a:mbele pilnii ~i ca mat-er'i:ah.i.ll trebuie deta~at eu pre'Oati'W~ prin impingere cu 0, lYara d.e ote-l. In plus, se .pare ca pentru amestecul de lDellon tu lUcra!biliba:te IO'arte slaba can:tiMtela de luc1"u n-ecesa1ni pentru o c>Qmpadtare buna depinde de "grasimea" lui in ti'fl1'P ce ~actonIl de COm-

pactare nu: amesteourl le mal slabe ne('~It.;' !HIli mult luoru dedt cele g,riase (4.4]. Aceasta jn~e.arhIia Ga ipoteza prl vltoare la faptuI cd toate amestecurile cu acelasi facter de compactare neceslta aceeasi cantitate de lueru u<tH nu se j-tlslHica. ill toate oazurrle, De asemenea, nici ipnteza anterioara, ca lucru] "pierdut' reprezinta 0 proportie censtanta din Iuerul totalefeotuat, indiferent de pwptieta:~ileamestecu;lul, nu es'te in totalltate exaeta. OU to'ate aces tea factorul de oompaotaro constitute 0 miisun\ bun! a luoraJbilita;tii.

Existalii un aparat automat de testare.a Iactonului de eompaetare.

La aeesta, .dllndl'uJ este U')'ontat pe 0 ba1an~a Quare carepo:ate sA fie r~g:};a'ta pentt'u un amestec dat, In asa fel inclt lu~m-bi_;U.t8.'ti;:!:a s'a, poob\ fI citita direct sau chiar sa .indlce excesul sau deficit'll) de apa in kH'Og'rame.

4.4.3. 'I'estul de raspindire

Aoces.t te.st de laborator dB. 0 indk.:a,ie asupra consistentei amesteoulul de betonsi asupra predispozltiei acestuia de a se segrega, prin mi'itrurMeIl ra,spI1Jdb'il unei gramezi supuse vibratiel. Desi testuleste destinat, in prlmul rind, pentru a stabili segrega:rea, el Iurnizeaza, de aseV;'leni!'l:), indidl utile pentru e'VallUiarreJa consistentei amestecurilor grase eoesrve,

'I'estul este deserts in A.S.T.M. Standard C 124-3'9 (t'~p,!'(1bat in lfl(6).

Aparat-u'l constadirstr-o rnasa cu diametrul de' 'ZSO mm, aooperita cu tabla de alarna ~i mon'tata in asa fel incit sa lPOiat-a ii supusa unrui soc prln cAdere p:e veJ.itIlc'aia, pe 0 InMtilme de 13 mrn, In eentrul mesei se pl'8sea,;zii 0 cutie m$l:k~ in fO'ttI1a de truneh! de con. mult mal 11U1'tit dectt (~e1 de 18 -testul detasare,

Ac~a&tii f10rmii se umple eu be.tonUil oare se testeaza, in doua stnaturl, compaotate la f'el ea li.i 111 ,carol 'testu'lui de tasare. Se senate forma, apol masa eete supusa unei scuturar! prin cadere, de 15 ori in 15 seounde, Aceasta sa realizeaza eu -ajutonul unei ro~i ce actioneazii 0 axil ell ~ame. Ca rezultat al acesto r scutunlri pe verticala, arnesteeul de, beton se fmPl'~-t;ie pe m'asa. Ap'Oi se rn:,a~oara diarmetru'l m~"tI.iu a1 supra.fe\ei de Imprafitiel'ea betomrlul.

Im'pt'i:kc;tiet'ffa betonului se defineste ea flind prccentul de crestere a dioametrudUi mediu al rnasei de baton. (D, In mm) supra diametrul ini,lal

al bazei 'fo'rmei (254 rnm), adi-ca

In . t' b-1O 100 1pras le:rea =--x .

. 10 .

Se pot obtine valor! de Ia 0 la ,1:>0.

$oouri1e aJplicate in timrpul testului pot favoriza se~egarea ~i dad\ amestecul are coesivitate slaba,elementele mat marl de <).gregat se VOl' He:.. pat'a din iiI 9-i -&e vor deplas'a Sfll'e ma:rginile meseL Este poslbihl ~l 0 alt.A i:GIrJn8 de separare : diilotr;..unamestec alune.co:s, partea de cimen't Hnde !Ita se deplaseze dinspre cent!'ul mesei lasind in urma ei materialul mal gTO$ier.

T'rebuie notat ea testul de impra~.tiere nu maSOOl'a lUC!'abllftnlml (.00- toane ,wind a('eea~i impr~tiere pdt dired considernbH !n eeea ce priVelfte lucpabHilutea )"

, ., ,

4.4.4. Testu] de rcformare

Masa de im1PT~tiel'e se foloseste ~i pentru efectuareaasa-numitului test de reformare coneeput de Powers [4.51 care an:e ca scop estimarea lucrabilita'~ii pe baza efortului necesar pentrua schilrnlba forma unei probe de beton.

TeovQ core ghlde'm,

tijp ~I discul .

InQlnt.e de sceoteceo conutul de tosore

11'I~1 Ihterlor

Inel e.xterior

Vc,:pbil 6:J,&S:t1;U9 ITlm

!----JO';>mm---__.,

,Fig. 4.0. AP<lI'M pentru efeetuerea testulul de reform are.

, ,

. ,

Schema aparatuiui care se fdl'oseli,te pentru acest test este reprezen-

taUi in :fig. 4.5. Inbr-un ci'lindru eu dlametrul de 305 mm !;ii i.naltimea de 203 men se plaseaz_a un tt-u'tl,chi de CO]l (~imna:r Cl,.1 ti'unchtul de con folosit pentru testul de tasare) .. Cflindrui se monteaza fix pe rnasa care se utilizeaz~ pentru Ineercarea Ia hnpra~ti'ere '~i care se re,gleaza in asa fel incf t sa asigure 0 cadere de 6;3 mm pe verticala. In intE!riorrua ellindrului principal exista un inel interior (to!t ellindru), cu diarnetrul de 210 mm ~i Inaltimea de 127 mm. Distanta dintre baza inelului interior ~i baza cilindrului principal poate sa :fie lntre 67 l}i 76 rum. Conul se umple C1,l amestee de beton, dupa procedeul standard, apoi se sooate fo-rma metla'J.ka ~i deasupra eonului de beton se pune un disc de metal cu g~relU',batea de 1,9 kg. Apdi masa Pc:! care-se . a;fl,a cilindrul se 'Supune la dkleri pe vertilc~la (if> eadere pe secunda) Pina cind baza discului de deasupra betonuiui seailla la8i mm deasupra pli'idi (mesel), 1n acest momerrt .proba de' beton *i-a sehirnbat fm'rna; de la tronceniea la c:ilin,ci:ridL Efbrtulnec~llr pen-:tT'U a. se reaiiza aceasta modificare de: forma (reformare) seexipt'ima ,prin numaml de ca:deri pe vertieala. Se intelege ca peatnu amestecurile Ioarte useate (saraco in aopa) este necesar un efortoonsiderebi'l.

Este un t-est specific de tab orator , Important 'pentru di efortul de re.Iormare pall.'e I<l fi ~n striosii lega'tura I;:U 1 UICraibilitatea.

4-.4.5. 'I'estu[ Volw

Es'te 0 v-ari.!antll modWoata a testului de ref'orrnare, la care inelul InWrior din aparaeul lu! Powers Iipseste, iar oompactarea se realizeaza prin vi.bratie in lac de cadere. Schema aparatului este 'I'.epreZ'en~ata 'in fig. 4.0. Denumirea Vebe deriva de 'la initi.alele suedezulul V. Bahrner care a con\ceput testul. Descrierea testului se ga-

seste in B,S_, 1881 ': Part, 2 : 1-970, unde .

'l:Yc~ta figrureaza sub -ti'tlul "V -B oonsistomeltel' ·telst".

i1n acest test se rc:onsld-el~u cii Il.'efonm1airea este oOJ.nlpl€'ta rind plata" de ostida cu care se preeeaza esteacopetita eomplet de belton fii toate oovi'ta~He de la eupraf.a-~a betonului ·au dispani.t, Areeast-aaprecie-re 'Be foalce prin ebservere vlzuala, indt di,fj-cuit1aii;ela de ,\8 staJjid:i pun'c:-~ul Iinal al testw:uipQ'a\te fi 0 SUrSa de erori. 'Penbru. 'a depu§l acest inconvenient, ar Ii mai indlcae sa se Ioloseasca un dispozi'tiv care sa ill!registlJ.'e-ze automat. li:lepldStaTea pla!Cii in titm:p.

Compactarea se roa1izOO2.a prin folo£i,rea -unei enese vibratoaa-e, ell .0 greutate e::reentrilCa, care se IiXlt~te cu 3-4 9 (g - -aeceleratia gravit,ationaIUi).

Consumul de energie .necesarr 'pentru !FIg. 4.6, Apar~tlll V('b('.

cmnpact!ill'€ este considerat 09 .o'm-OO\.l'ra

,(;1 lucl"abilitaW·ia1m'ootecul<Ui. Luerabilrtatea 'See 'extpl'lrIl1&' in secunde Vebe ~I reprezinta ~imlpul nscesar pentru refotmarea 'c.omrplet,ij. aoonului de beton. de la V2 anqin:te~ 'de vibI'aI"€ loa Vi dupa ce s-a aplicat vsbrarea, iUI' 1impul ae Inmulteste cu U'~'PoI·tul V2jV:I.'

'Testrul Vebe ei;;te un test de Iaboratcr O<U:'e da rezultate bune tnspecial pentru amestecurile Ioarte usoate. Aeeasta in contrast cu testul pentru determinarea I'acto[ului de oompactare, la care tendinta unor amestecuri uscate de a adera ope pIlnii poate conduceIa erori. Testlil Vebe mill pre-tint-a avantajul di tratarea betoTIlUlu,i in cursul testuiui este roarte apropiata de metoda de turnare din practica,

4A.6. Testul cu bila de penetrare.

ute. un test simlP~u de santier, constind din delermmarea 'ooindmU 1~1 care pat'l'und.e 'in bebonul proaspat, sub a-ctiu~eagl'etita~ii propl"l.l. 9 sernisfera de metal en diametrut de 152 mm 'Si eu greutatea de 1:1,6 kg. o s(~hita a aparatul:ui, cenceput de Ke-Iay ~i runoscut su}b numele de bllu Kelly, 'este reprezentata in fig. 4.7.

'_J'eS1rt.tJ ~e face cu scopulli;~rniltll' celui pencru lncerearea buslu·ii. adld'i oeste 0 Inoereare de rutina pentru controlul ourent al consistentel amestecului. Este un tel'lt uzual in !1Peci'3,1 in S.U.A .. fUnd d~(~l'is de A.B:r.M. Standard C 360-I3:i (reaorobat in a!1ul 1 nOll), ~I deorl\i'nd'a,tl\ nu se foloae,tf_

in A~g\lia. Meri'm sa ne re'fertrh II@: t~tul Jui Kehly ca la 0 vadanta a testulu! de tasare, fra~ad~ tate ,prezinta unele avantaje, Tntre adte'Ie,. tesbul eu bila de penebl;a.te este mai .simpl'll, mal oo.pid!?i, 'ceea oeestemai Irnpot1;lant peste fi i81plk.a:t asupra betonu1ui afPa.:t :intre ronhii 'gt~1U in c{)fraj. Perrtru .~ evita ~.fe.ota1e' de ma'l'gine, gros_lIm€l8 betonulut care s~gupune la

9-0 I' .

ao -- .. _-j._ .. _-

,)V'

70 - V--:.----7-I-

Eo 50'-"- ·I~/+__:·o+____I-______l E .1)1'"

. 50f----·'-e-- ._lJ' -.-- -1-

-g, . _ c P,d

Et.O 007" -f--I-+---I

11 3.0 n- rS/

&.!I,~'"

2D 1--iB1"+-+-I-______l-f----1----I-~ 0, § 101--+----I-~-+-1~~+_4_~

a

FIg, 4:,7, Blla. de pene, llN).t'e Kelly.

20 40 50 60100 120 1tJJ 160180 Tcscrea, mm

Fig. 4,8. RaI-atia dlntre _ penetrathl determlnata cu bila KeUy !pi basal'€!

[4',6). .

incercare trebuiesa nu :fie mai mieade 200 .mtn, i'ai' dim1ensi,u.nea '}aterala. nu mai midi de 460 mm,

. Cumeste de l:l,'jteptiat, i.tJ,Jt'l'e penetrare ~i basare nu exista 0 corelatle s;iffiplii, deoate'oeniiCi unul dintre 'test numascara 0 pl.'lO.prietate fumiaInentalaa be'tonuiui, ci numai comportarea aeestuia in ailIt.lIn1ite condi~ii, Pe santler, dnd se Ioloseste un amestec speeial se pda,te s:oolbili 0 oorelatle asa cum se al'ata in fig. 4.8" Tes:t1,..1ll ell "bUa de penetrare se ficvlO-S>e.,te 1ndeosebi pentrumasurarea unor val'ia\ii ale prap:rletatillor ..amie5lt€CU'lui, de e·x~nplo a: vadatieilContinutului. tde umidita'te al agre.g"a,fului.

4.4.7. Compararea reznltatelor testelor

De 13 bun Incep.ult treo\lielWus ca, de f,apt, nu este voroa d¢ 0 comparatie l'eala, pentru ca fie-core test ma.So'a'ra GompOf't:a'l"a;L betonului in condi'?i difedte. So:opu1: fiee-"\'tr1.;Ji 'toot a, fost al'atatanfterior ..

Te:;;tull pentru determinarea fadoTu'lui de compaetareeste strtns legat de t€,c:itpt"OCa hliCf'!ahll1tatii, i.ar testele de re:Bofmal'e 9i' Vebesint fvntC'tii direese ale lucra\bHltatiL TestuJ. V~be: ma.so:a'l'apr6prieta~Ue betonului supus vibratiei in timp. ce ,in cazul te-sitIJi!Ui penlti'u d~termirllarea f!actoF'll'lui de tOmpactat"e"1i in testul d~ relorma<r':e a aJmeSlt~ul1Ui se io~~te. eaderea libera. Oricare dinttreooeste testes.n.lt adecvatepentru l'aOOTa;tpr; daraparatul pent'l"U detennin'a.rea faotoruiui de compaotare est-e ¢eIl Dlai oaueevat pentru 'f:bkisire In santler,

O' indi.Iba'tieas-ulpra rel'a\iei dintt~ faclO'Rl!l de oompa'c:bare si timtpul Vebe este dati'! de di:.agrama din fig. 4.9. dar aeeasta reH(~le se ap'lid~. numat la amestecurjle respective, neavind ovala:bHitate generai:a; Intru~i't ea depinde delli'alnml-p faclori lritre care terma ~i texturaagl'eigatului,

prezanta aerului in nmestec, dozajut Pentru nnumite arnestecuri de beton, s-a stabilit I'ela~llI,'"i dlntre factorul de eornpaotare. -51 tasare dar acea'StA re!a~ie· este fu~pe.~~ d; pl'()~detatne anrestecului. 0 indlcatie gene:raIA pmv.md f(H'nl~a r~ll~tle:l dlptr~ fa:et'OtUJ de c~p:oct~re, timpul Vebe ~i t~~ sareeste da,ta de dragra,ma din flg. 4.1-0.

Fig, 4.9. Relatba .ditliwe iactQI',ul de 'compaemr-e ~i timpll:1Vebe H.41,

Q,t "0'

"3

t

w: 0,70 j------t------..+----l

o

0.6001.._ ... __ ___JI._ __ -L __ .....J

~ 8 12

r !f1ipu{ Wbe, s II(

18 16

~ .

:J 1t. u

3hz

1:10

Q,t

>

- B

:J

a.

E 5 f=

\ R0Rt0rtt:lI
1\ oore-gl !timel)l
\ 1\
\ \6~j'9
\
'\3 \
\. ~,,~\ \
-, ,,\ \ \
~ \ \
I'\.. ~ .... 3
~. ',5i6 ~i§' r- r-f-
--- 4.: ::::-.... o zo iJJ 50 00 ,ooWJ14
~ ~\i~ 20 Tosorea, m~
"""i 40
'\\ 50e
eoE
, 100 ~
\ ;20 lii:
I 0
-- 140 !-
160 Fig. 4.10. ,'orma iene~ rala a rela\iilDr dIntrc testele de 'lucta,bllItnte penti-u '. ameslecur]. ell dlferite raporturl oll'c-

gat/cim-ent [4.141,

t. 2. o

o

O,?

1,0

0.8

Faclorul dt compaciore

Inf;l'UenWt dozajulu] de ciment reste evldenta in doua dintre aceste rela~ii. Absenta aeestei influente in cazul relatiei dintre tasare ~i timpul Vebe este Huznrie,penh~i.l ciitaSiarera este insensibila.la un capat aasea,ri~ (lucrabi1iitate· slaba) iar 'iimpLlI V:eb.e 11'1 iCeialail't capat ; in f'l:'ltU[ac;esta. re"zulta dQua Iinii asimptotice ell ornics portiune de legatura ..

Testul deras!pindire' este importantpentru evaiuareacoesivltatrl, amestecului in laborator.

Testal de tasare ~i testul de penstrare au doar valoare de oomplat'a\ie !"ii, din aoest punot de vedere, am(bele siut foarte utile, eu mentiunea CB. testul, de tasare rru pl'ezinta sigurantii in cazulasnestecuritor slabe penteu care un control riguros este .• adesecri, de .mare hlTIijJOl'tall;a.

Tes.<tu;l ideal pentru lucr1abiUtafle 11U a f,ost lIllCa. reatizat. Din acest motiv, trebuie su:bUiniata Irnportanta Qhserva,ril vizuale a h.lCl.~bi1:i:tatii si a, stabHirH aoestal proprietati a amesteoului prin ID'oe:vcari eu mistria, penku a ne convinge de iinisajwi pe care H poate aslgura amestecul, Pentru aceasta este necesara, evident, 0 experienta, C81'e, dupa oe a ~ost c~tj,ga(ta.. capata valoare d,€ test "du:pa. ochil", ralpJd r;;i de incredere, mai ales in

scopul ineercari! unifoI:Ii1iiatii. '

4.5. EFECT:QL TIMPULUI$l TEJ\IlPERA'rVRII ASUPRA LUCItABILlT A 1'0' .

hmestecul proaSipM de beton se rntareste in tlrop, tencmen eare nu trebuie sa fie oonfunda:t eu priza chnen·t1.,1!l:ui. Ace:<).$ta i.nta~'.ire (pierdel'e de 1 llcraibi'lilt'ate) are 110(' pentru di 0 parte din apa din amestec este absoiib~ta de .ag:regat, 0 alta parte se pierde prin 'eViapal'are (mal ~h$ dad betonul este expus la scare sau la vind) , iar 0 ,alta parte se coniSUII11a in reactitle chlmiee initil3Je. Factoeul de compactare desereste eu pina 108 0,1 dOlpa un int$I'Vall de 0 ora de Is Im,J,'D.'a.l'E!'a emestecului, V:alorile reale ale sd'iderii luorabi-

litaW variaza cu oontimrtul de. ci-

40 I-+--I---j-..J""-+--,-I--+--+--jl---t----I rnent a1 amestecului, ,tiipUl de ci-

° 0,.

1-+--+--j-+--+--=4.-o-+-o-l, 1--+---1 merit, temperatura betonului !ii

° ~ ,

o ..._...L.-_.__.._~2'--_.__-3'--...._-I.O"""';_ ................ 5 Iucraailitatea in'itiaJa.ln ltg. 4.11

este reprezentasa o curba tasaretimrrJ obtinuta Ide Evans [4.24].

Din eauza- acestei schlmbari '<1 consis tentei aperente :;;1 ope_n:bru di pe l'l.oi De intere.seaza lUc:1'abi!Ji<t'a~eIa 1a momentul tu.rnru·u bet~nu1ui • .atlkft :dupa U11 ·~umit -timp tie 1a fO:l'marea amet'becu1ul,e-ste pl'e.f.erahH ;;>.a aminam tes.tll'l '<i.e 'ru-crraibilli'bate, eu, de ex,emplu, 15 minut-e dupa,amesteoore.

LUQJ:abiIitatea unui amestecesie infi:ueni;.ata !?i de tempenlt'IJIIa .arnbianM de~i. st·rict \TIOrlbind, talnpel'tauum belt:nDului insl1:~I e:ste tea car_e conteazil. Ff.guru 4.12 aratii e!ecuul tem'Ped"atu~'ii 8supna tasal'i~ in oazul unui

~

;, BO I---+-""-+-O--1--I--!---"4-+-+-+--I

~

Ti.mpul, ore

Fig', 4.11. Relratn dlntre t"Sf\I'U !Ii i.im!,>ul dl1pa termitnor"ll amesteelitil pcntru un amestec de beton in pl·opoi·tie 1:2: 4, eli

<raportul .apa/cLmen_t pe 0,175 c[4.251.

amestec preparat tn Iaborntor. Se observa .ell in timpu:l unei zlle ei}Lduroase contirrutul de apa -at arnestecului va trobul :-;u fie mmit pentru a rnentine l'llCfaJb~li'tfate'a la 0 v?!l'o*l~;e cQ'n;s1ianta. Din fig, 4.13 rezulta ca pe nru,sura ee temperatura betonulu! c~te, carsdtatea de apa. necesara pentruproducerea unei 1Jasarl de 25 mID ereste.

160 11.0

E 120 E 100 e 80

~

11160

~

40

20 o

5

"Q, ..
.. .. .,. f--38m'm
......
~ ......
....... , .. ..
.....
............ ~ ... .......... 'C- __
152 mm ~
r-- ......
10 15 20 25 30 35 40

Temperatura. O'C'

F·lg.4.12. Influenta temperatuzii asupra tasarii unor betoane [a OEU'e dumenslunea maximji aagl'e'.gQtului este di·f:e.dtii [4.71.

5
::J
U,
.~~ 4
,0
c~':E
0"00 3
-0<11
°EO
.E ' ......
~::Jo 2
at§
OQ>Ul
_ ........ N
5ID
'><.1
~.
0 "--'
V

--- V 10 20 30 '0 l1l

Temperatura betonulul, °C

Fig. 4.13. In'flinen ya ite~ql~1LIJ rll asupra cantita1;ii de .apii necosure ,p-entl>u.a rnodiflea tasarca [4.01.

Es-te interesant f,apt:liJ col scaderea l'Uctmb:illita~ii ell cresterea temperaturn DU a fost confirrnata de tncercarile reoente e£eldt:uarte in santier de Shalon [4.9] i.nltr-'O zona ell clima fierbinte. Pina 1a temperatura de tJ.O<1C ~i 0 umiditata relativa cuprinsll inbre 20 ~i 70Wa nu S-Ia inregis:trat. ~ici un efe:cta~ ternpetlart-ui'ii asupra ~s<'kii. Numai peste §oDe S'3U in oazul unor lfn1itdita~i sUb 2.00/0' ,ta.S'arr·ea s-a redus ~, Prin urmare, opinla cti 0 rompe~'13:tu.ra mai ridicqM implica 0 orestere a necesarulul de apa in amestec, eel iputin in ceea ce prive.'?te- £ruptul ca r-edU!Cer€!a tasarii ·aioe:c-t-e'azu necesarul de rupa, nu se verifica :inca mtru-totul. AJceste constatarl siut valcbile pentru tempembti'l'i pina la 40°C .$~ pentru 0 dUllata de 20 minute de lin amestecare, Pentruperioade de tilm!P mai Iungl, 0' reducere a tasa'l'ii are Ioc cu oertiltJl\dine, astf~ ca, de exemplu, In oazul unrui amestec de beton transportat la disrOOn~a mare, 0 tempet1SltuJ.'& amb:iJai:rbJ. ~ritdilcata i'l'np1ilCil 0 crestere a neeesarului de epa pentru o .lu(Tabilitate data,

Discrepanta dinib.te rezuleatele recentelor teste de santier ~i rezultatele testelor de laborator din f1g. 4.1'2 s-ar putea explica prin folosirea 'in oazruil dln urma a unui beton CU aer antrenat : nu este eXiC'lvs M. existe 0 forma .de in'tetarcthme Intre aerul a. ntrenat , Ci:ll1ent §i amnii. Intn:uci't pI'Oblema l1U este cl~rifiOata, se recomanda ca sa se f'alGa inceDcari pe santler de Iiecare datil eindse s'chimba conditi'iile .de turnere,

4.6. SEGREGAREA

Cino 3-1Cl discUJtQt cJ,c~e \UterahlTltaten bC!(,ollUlui tn teL'tneni gOllerilH, s-a amtotit eli. un beloll nu urebuiEl Sft lIe u~m' segl'egabil nlll.i(itl· t.J.\llmlo sa fie coesiv. Stri-ct vO'l"bind,insii, .absen\11 tcniClin\ei de scgu-e.gt1'1'1.? 11\1 est(l

o 00nditi~ inioIusu. ih ,d€fini['e~ unci .bun'e lu:cI'I$pilifa1ia arnestecului, Cu toate scestea, .absenta unJeJ: S€!gl'egari a,:pre.'Cia)Jile este e oondi-p,e ese-ntiala., deoarrece 0 romp'aOO;T~ buna a unui amestec.segregat este iJrnp.:Osi.bili'l..

Segoogiarea poate sa. lie idefinitacasieparou.,;ea ooruSitituien-tHipl' unui 8:me$tec_ et:elXllg'ffi, In *. fel itlJoiit di;sttilbl,ltla ~~<iiNl i:lumifii este 'Uniforma. In IIYoti~ul obetont11ui, iC.1auooleprinripale- ale. segreg;a:rii sh1,tdiferente>1e de dimensiune ale!prarr,Ncq.lelo'r ,,1 dii'e1rente1e dinike greut!all,~ specifica -aconsti:tllientiJor amesteoului ; actiunea acestor eauzs lPOate n, JUSa, controlata ptin alegerea Ilm:et _gx<antrla1-li adecvate ~i prin 'manipuhu.:ea ate-uta a al'nes~ui.

Exis,-ta do.ua. _[e~uride segreg<:{Te :

1. Segq'eg:ra'N8 determinata de ;tendin\ift parrtioulelor mai grosiere de a sesepara spre 'exrterio'r, pitin r.ostogdlite'Ira 'distanta mai mar-e pe panta, sau de a seseurundacu 1'110,31 inut'!;§. Ul1urintti d'OOit partwuleil_e fine.

.2. I$epattta\rea pastel de cim,enit (d'me'nrt p~1lS a,tpa) din '3!)n.es;too, dare ,<\:re

loe Iaspecialtn amestecueile umede, .

Laanrt.llmitegnanulatii, daca amesbecul este s1rab, prirnul rtilP de segregare se ponte .pl:ibidl1..liOO in eazul in care arnestecul este Ipreia useat ; un adaes d'e 'q,pa ocmlQutia:t,l~e~teoo:ezi'Uhea o:m'E!5tecmluil dar dmi amestecul devinepai€la WUOO VIa ravea 10(: S-egwegi8:rea. de tip-ull<ll doilea, .

.Influenta granulatiei asupra segn~garrii a .fost discutata .in detaliu ill cap. 3, datrampllOare~ segl'eg<~lirii deplnde de rnetodele de manipulate ~i de :turnrare a betonului, Daca betonul nu este transpOll1ia,t Ia dis:ban1a mare ~i ,esti!'till>nart idi'l'ei¢t dig. lbOaiQB in :pQz_i~ia deflniHva din CQifJPaj, a:tun.c-i peri(t-oI:ul !?'e.gr.egW:'iiesrte redus,

Caderea be-tonu1lui de la inaltlme mare, aluneoarea ipe sCOiCU1'i (in spa .. dal cu. sehirnoarea dir:&:tiei), descarcarea in ti!l.~a- unui OlbSroool; toate rac-estea :faV'bltizeaza se'g!r8gIar:ea, rilS'tielca 'Jt;un!C.i dnd ace.s'!;e oondith die rnanipulate n'U pot sa :fi)e eV-ittl!tetr'ebuie sa Soe folOl5'Eira:S<l& amestse ,de' beton cu coezivitate deosebit de ibuna.

AjptUcind pr-ooedee eoreete de manipulare, ~rensport 9i ·tu'rna~:el prebabtlitatea seg1."-eg-a1-'ii se reduce in mare masu['a ;. ·exisHi mu'llte !reguJi practice ptivind aceste Opeq-l(l tii , diariaic~t€!a niUif-(i:rmoo,z.a Q.pie/CItiUl lU!l)r,lrli de f1at~l.

Tr-ebui~ a'ooenttuat tot~i, cit ,este· neoesar ca 'betonm sa. fie pl.as1at intolbdeaUha fu pozitia inoareJ1J.:ntoorii sa ifaatina$i di. nu ~i1'eihule sa i se pel'rriita s·a.curga'!ji nicis-a. fie eXlpus 1a actiul1ea Ul1Ui hiCrulilt~.canic In tinipul t'IJirna.rii in' cP-£ra.j.~sta :in:~ie.~ie Pitlrve.'.$w :moh.u;iv 101o$i-rea' de vibratm):pe PeniIru ~mprfu,;tieiteia betonfU,lul pe 0 sUlpiafJa,ta mal'€. Vilbr18rea e&te, in a_d'e'V·ar; eel m\9.ol bun prolCedeu de oomrpac)t;ar£! III betonu'lui, dair penttu rea itmpJiCft ,un volum n'lare de -Iueru mooanic efectua,t ru5up-ra lbe,ton'U'lui; t:fa: :c~~eite ,petiCoiulseg.regfvriia.tu-lllCi dnrl vibrtt'tior'U~ .este folosH im,propr,l{l. AIQera?l[)a Se iJ:t'l:impUi in special cIlJ;d getonule_~te exp'US actirunH vibratiilor un interval de timp mai lung, in loaTe iCSZ lta multe dintre arnestlecturi s'e prodUice separaa:,e;a ag,reg,atul'1li grosiet la tflun;du11or:rnei de tUmare ~i. a ,paSltei de cimeut s:pre suprafa.ta. In feltJ!l aresta s€aj'UThge In 0' sl~hi!:'e a betQnului, rdii1 cbft~j, iaT lapt.ele de c];ment C;fjte se, separa s-:pre sup<r:afa~ll va ii- prrea groo l1,i p[·ea. 'Ilmed,rnrc;it va tezru~ta oSlJIpI1t;lfata a:fec-

tat~ de mircl'ofiswi :cutendinta· de a se p:rfui:'uL .

De no-tat di aerol antr~n'at in ames;tec reu'llCe periC-oIU'I oSegrega'l:ii. Pe dettlta parte, io)1ositea un'lli. agregrat g'rosi8l!'a ~arui@reutait'e-' speoifh::a difera not<'l'bill de oea a agT~gta:tuJui fin ya ;eoTl,pu.-cehi '0 a¢cen:.ttjiS,re !.i S·e;.. g<regirU.

Begreg-al'ea este dl:fl.cU de mJsu.l-tatt:ant1,~iv, dur oste Wi,oo de~etectut in timipul m!£inipulBitil :belPlltU,]ui in ~anitier su.b tOl.lle oaspe.dte~e~l.S(:ut.ate m:aci i-nainte ea nind indezbrabile. 0 buna h'uag[ne usupra OOeZ~t.mU ames-

teculu! s-e ohtinre[pI'in incercarea de raspindl',re. . .

Un test ireoomandarbi'l pewu rapl'eiciere;a ten4intei de segregate la- 0 vibrare ip,r,e;ain::tensa. 'con'sta in vibrarea a unu! ouh de beton proas-pat .. tlntP de ci'rOa- 10 min; decofrind rapo~ ;be.ton~, sep~te. Qh?el'Va. o~ u/lul:'il'l'ta. ertce segregare, dupa modui de rehsttlbu'\ie a ag-regatuJ'U1 gr9Glc1•

4.7. l\WSTlREA

M!u'S;tirreaa:dit:ae~edet1tttl de apa, este 0 fonna desegregare in care o P"cwte de ap~ dinaznestec tindesa. se -['~ce _S:p~e~:UIpraf\'i~ ~be~{)n1fl_u~ ~e," cent {urnat. Fenomen'Ul are drept eauza miOapac1~tea cqm;.tItUlenttlol soIizi de; a retine ·t,o,atil apa deamestec in timpul QOmpalOtiirii <limes.teoul·ut.

. ESJte verba, prinuemare, de o,,,ooU,funda:re." Iii Powers [4.!Ql wa.teazii rnustirea oa un IOaZ special de sedlmentare, M\tstirea poate sa he exprimata mritilta:tiv de dieplaweea ,rot'alfl. (oopJundarera IParticUlle,lo'f de a:gregat) pe unitatea de inaltime a betotlJU.lui turnat, PotentiaI~ul de, musdee, .C'a~l viteza acestul.a, pot i1 determinate eJq)erune.rlltal 'IPrm mestul descris de A..S.T.M. Stand'a.l'ld C 2'32-71.

. C;;l rezultat al mustitii, partea S'Upe'r'ioara a fi.c81'U-i strat tIlirnra.t pointe g-a devina _preR 'BJpoosa si, dace. apa va ifi captata sub SWatuilll~a1;(:ri' tU'r~ nat,atunci va rezulta un beton POJ:"'OS, slab ~i n-er~,;u:ra.bH. Daca t@o. de mustire se re-ames'telca cu OOa)1:ii3. fi:riiSctl<rii su!pmfet,:ei exterioare a luortirU1 utunci se va forro'i;t 0 s@t$.fat,a de :u:wra slalba. Pentru aevita acest luoru He; pot amtnaoperatiile de finisare pina dnJ~ ~a de ll'lustirr~ ~e .. r:v~ol'c'i. sau prin folosirea unor razuitoare de Iernn 91 ,eYliw,re:a S_Uprosohc1ta'r1.1 ::>upnafet,e:i. Fe, de alta palt"'tre,dana evaporerea ~pei de 'la supria£~va ~e-tonU'Ju-i este rnai rapid§. deit'lt ritmul mUr;;tj,rii, ~tun(U se pot prolthx~e fll3un de (;0)1-

trae\ie {v, pag. 276). .

o p.a,tie din aipa care se (l·idi.:c~ din masa wue§tecu:l.ui ciitre 5U1prara~a poate rarnlne c8lPtatil 1a partea inferioara a partioulelor maei de agreg~t S'S:U a arrm.a1,;urii {iuc1.nd Ia erearea unor zone de sLaba le:gatm;a. AcleaSIA apa a'asa'inurm'a ei. pori'oapilruri ~i pentru ca. toti poriisl'rlrt orienb.ati .in tlceea.$i dj.r.ee~i'e per:m:ea)bjJli tatoo. berouului .:inrtr- unip'lanori~tal peate. deveni mat mar-e. 0 tniiea ptopor-p.;e de g'JQJ1.lJj:·i deocesrt feleID.Sta apl'O'<lipe in:tolidea:u')l'a, dif!.r m~tir~ pi'O.n.untata tn~bn,:de e-vit.ata, lpent:Ml a fed be· tonu] rie peTiW'tU1degredarii prin inghe't, M-Usti'l.--eae'ste pt"onuntJat.il, de obioei ill oazul be~onU1l'Ui Vu'rnalt in placi_ subtjxi, cum ecste·eaz).ll daJelol' de heton pentru rdrumuri, 0'1' .t'OCln·ai pe11tl'Uac-este'a ingllreVuLcollsti.tuie run

peden1 oons.iderrabU: .

M1lS thea nu este daUlla.io-are 111 Lo.n,te fmpwe.j Ul'~'ri1e,. D(1r¢ii p.'U:e~; Lt' deranjala d:e- 'l'aSw,i,€:ain .care s_e_lPl'GdlJ.(,~ ~i d'i3,ca la.pa se evnpoll'u, &tunci rLlportul e!eiQtjv ia!paiCi'Ij'l'eut ipOfl:ti? _~fl S'c};lci[1 ree!lce poate 6[l H,ibu OC'B. 'l'C!tultJllt UCI'e$tere U l~ezisuenvei.

Fe d€ -alta 'PaJrit~daca QTk1 t~l1-i"e sa ridilC'a din masn mnesteo.u-lui ~al'lj eli €tU'O {:;aptN,ate 1;:(J$ida.l'.atbila de 'P~wtiiCul~e fine de ciment, n·tund :lon S1U", pr'ilfa~;;!' se f'OO'meazii 'un -SU'<lt de hlpt-e de cillnc-u t. Druc;';lQl($Q;stu (';e :IX!'Vl'Ct:e: 1<1 pUl'lea !:iUped(j~l'ra u unci plt'llCi sc YO'!' ootin-\!SUipl'ufet:e POi'Ou1Se, (:u fa\1i

peemanent prMoosii. La lSu!pm:fla~ unui steat. de tum.are in steueturile ou grosimi man, mnstirea va deten,mina formarea unci pil-iuri slabe, care conduce 11a 0 legJ3JliUa.;13. n~cw:espunzatoare eu steatul Ul..'m~i:to;r de beton. 1n astfel de -&ituatii Iaptele de .oeton trebuie indepdrtat prin periere ~i

~p<nare. ..

.T,endinta de mustire id~illde in mare masura de pr.qpdetati:le cimentulm, mustirea fHnd rnai (red-usa ci:n1d cime)ltui este mai fin, d.ud. cimentul are un .con¢,l1utrLdi'cat de alcalfi, deOaA, 'S>aU cind se Jadauga elorura de oalciu [4.11]. 0 ltemJpe~'atura mai ridibata' in cac1rud in.rervalruJ.,ui normal de temperaturi, mareste vitez-a mustlrii, I dar se pare lCanu afeotea~a capacltatea totala de mustire.

Proprietatile fizlce ale taglI'egatui-ui fin, in special arle acelui sub 150 m, poate, de aseetenea, s-a Inrluenteze mustirea {4.12].

Ameatecurile grass sint mai pu.~in predispuse la mustdre decit cele slape: <? reduoere a mustirri se o.btine 'prin adaugal'e ,de ,Utas sat! praf de aluminiu, Anteenarea ide aer reduce sensibtlmustirea, astfel ca, finisarea

tre,bwe sa fie f{i'cut,ii Imediat dupa turnare, . .

. ~Irtl'St::irea betonnlui dureaza pilla cind pasta de ciment se iJitiire'?te

sufieient pentru a nu mai lPerrnite proeesul de sedimentare. .

4.8. AMESTECAREA BETONULUI

Amestecarea manualaa pe,to:rrolui este 0 operatie oare necesita multa munca, mottv pentru care de ioarite mul.~i ani se folosesc, in general, betoniere,

4.8.1. Betoniere

. Scopul ames tecarl! €S,te de a face ea toate pa:rtic_uil~le de a:gte,gat sa se Inveleasoa la 'sUiprafatacu p,asta de ciment~i de a dispersa to,ate adaosurfle la beton in mod uniform in mtreaga maS'a a acestuia ; uniformltatea odata realizata nu trebuie lS'a fie deranjaJta de operatia de desearcare din betoniera, De fapt, metoda de descaroare este 'Wlud dirrtre criteriile de claslfloare a betonierelor, deoseoindu-se, din ~t pu';OOt de vedere clteva

tipuri. . .

1) Betoni~e ibaooulau.te, 1a aa,re cam.el'8 d'e amestec-, n'llmita ~i toba,;

se poate 'oaslCula ~entru goUre. .

2) Befuniere n€)bas0ulante, la care axa oamerei de aanest-e:c este'in~otdeau;rra oriz.tJntaJa, iIM' idesea'I'iCwe<a se falCe fie !prin inttodace.tea unui Jgheab in !Cilva, .fie iIllVerrtilhd dilI'ettia de I'Oitit'e a cuvei (be'toniera eu Cll'Va re.versib.ila), fie, mai r,a-r, pdn intre:desehiderea ,cuv.ei.

~) Betoniere -.t!P Inal'axor, ioatte asemanatdare ca m'04 de functionaire ell mlXer.ele elecw"J.!Ce fQlosi~:e la bucataTii. A:oestea se maimllll1esiC beronie.:re ell ,a.crt-iune fortata pe.ntru a se distinge de pdmele dU'lla tipuri, 1a caire betonul din toba'Se mnesteca ,prin cadere 'liibel,a.

La ,betonielJ.·ele basclj.lante, de r.eguil.a, ouva are iOlI'ffia ronica sau de CUlpa, :?i es~e prevazu~a eu paletem interior .. E:fiJcieh~a Gpera~iei de lameste(""8.re depinde de amanunte de lPl'oiectare insa a:c~iunea de descar:eare es;te into,tdefauna buna, ~nitt,udt tot looton:u1 Ipoate fi aruncat af.axa rapid ~i in

~tare nesegregatA dln memerrtce ouva este bflRi'ul:lnt'n. Din ,t'lf'(l,<;t morlv, betoni erele ou cu va hflsculanit,l SJn t mefe:rate Pp11 h'l1 nrnestecuri CIt luni\'!\bmtate~(;a.zuta ~i pentru amesteouri care oontin a,r~rega:t de ditnensiuTI.1 marl.

La betcnierele nebasculante. dat{)_riM 'Vitl'z'ei de d~d,rcare destul de reduse, bebonul se p-o-a,te :&egr~a,. De moomp]u. Jlfa.gmentele de a:gre~:at cele mal mad tind $a~'ami:ha in Quva, 'asUe'l di descaroarea inceD"€! en m nrt;at' .si se t-ermina cu 0 gramada. de fral'¥11oente de ag!'e~at aconerite de oo'.<;U. Nu [nseamna de&iJgur. ca aoesta este un neaiuns :e'enela:l al betcQn'jeq"'ellor nebasoulante, dar se noate face rep'nnl!Elnrl'l'lre'a st\ se inceroe cotn't)lort",'lrea acestore mal ales clnd e.<;te v:o~ba de nn tip nou, necunoseut. lnceT0.'l!N!:-l se poate !face cD'll'lf!'*ldnd eontinutirl de :agre~aJt girMie'r din zeeimea a dona a amesteculul ou aroella din zeeirnea a nona. Li,mi,"rele difere-nwlot admifi~bile dintre eomoonenta celerdoua POliti doe amestec siut. diseutate in sub-

para.g:rarful urmafor. . .

Betonierele ne'bareul:ante se incs'l"Ca In!totdeauD18 ou ai1Jtc:Jr<ll~ urrui ~~evator .,(5ltip) follOSilt. lie asernenea, la inJe<'incarea betonierelor basculante ou ouoa mal mare. Este im:portant ,eta intre,a,ga 'indi.reiw::llra din elevator f;~ (,Clda 1n be'OOnielr! in morl Gontinuu.adid f<'ira sa se ipTodlll'dl a~lomerAI"!. Uneori Jjentruea descarearea mat..efialu'iu1 de pe elevator sA se ~ad' In conditii bune se monJteaza un vibrator.

Betonierele-malaxor nu slnt de regula mobile $,!i, de aeeea, ~e folo!'>es·c Ia st.a~iiC'el11hra'e de preparare pe sanctlere marl de 'Constru'ctii,lrt f~brklJe de prefabricate sau in Iaboratoare de cefce,ta,T'e a beton\rlow {in acest nltirn caz iiintd reduse la 0 SlCara adecvata), Betoniera est"€! compusa dintr-o t:)v1\ drculia:ra: care se roteate in [urul axei sale, eu unul Sfl.u aoua aRit.at(l~rp. nu pa~'ete in stea, care se rotesc in jurol unui ax vertical ce nu rolnelde cu axe cuvei. Uneorl ouva betonierei este fixa 8i ~x.'U'l,aj;tltat'O;ru~1..Ii: se deplaseaza pe 0 0r1bilta citICu1ara in j-urul aXlei cuvel. In ambele ·caZ!tln. mlsnarea pale,telor asigura. 0 ameSt'e'Oa'fe intima ~i unifol"Tl1.a a betonulul 'n t;oaia incarca'tWa, Ader.area mortarulul Ia peretii betonierel ests impierlicQta ou ajutorul unor lame, tar agtbatoarel:e se pot deul;as,'a l)e vertitA1rt pentru a prevent tendlnta pe·rm,anentaa 7l1'~·tlaruhll de a se !'ntatri .'mb.

forma unui strac 'De fundui ouvei. . . .

Betonrerele de tip malaxor sirrt deosebit de 18,fide.n'te pentru il'lrn e:s tet'l trile de beton virtease si coesive $i de aceea stnt utilizate frecvont in atE;:lierele de pref,a"brioaiL'e de beton. Sinta:deevate, -de .as~menea, Tn l'flbC'ln3.toare pentru doZ'area betonului in cantitEi'ti fpa:rte mid, datorita faptu-

lui c-lise evita lipi>rea betonuluiin cU'va. .

Penku ahlesteP'il1'ea mortarul1ui &e folose-$'tle llnemi 0 hetoni:eri'i etl vas .~ia:n;gBt~ditor, d,e tiJuul mJxe-relor de bu;ditfnie.

Este utill sa mentiJonam eel in betoni:erel-e au tohii. dM'Ori't.;l f:.)if1tull-ll ri'l pere1;iinu si.ntra:!uiti in tirrnml'l amef;i!;ecari 1 0 anU'rnj b'l cAntl t:1'ItE" d '" m nrt.'lr arlera peei $1 famine ~ipit.a p.ina dna CU'\'l'l c:1;e (,11r:'\1'Fl1;fi 111 I'1ff~H1I1 ~ilei d.e hrpr1.,l. lnseamna delCi di. -la '!l1iQelPuitml betflna'l'ii 'din nrimn~N'I',r('rltUi1'~ :va ram[ne 0 oanti>tate important-a de mortar pe 7undnl !;lipe pPfP.tl! :weste:ia i.ar amestecul ce se desca'riCli va lQuns:tl., jIl m~te p;<;,rt(i din pnJ'll. ("ule gTosiere inwlite in mortur; aceast<\l 'Primii !'::ariii trebtii-e dnUi hI. 0 pn,rite. Oa 0 att'ern'a.tivase ,poate' reqll~·v.e Ja int!rod'u-cerefl in behohlerk1. a ui1el Q{LnUtii't~ oa:re'(lare de mortar 1nain:te de inc.e'PeteR bemnii<rii, pro('e. dell cunoscU't .!1i 'Sub d'enumirea de ",tmg:e're,a heronierei". Un ait pr0<,p.den. !;im'Plu, oeste de ,a inc&rca betoniera,Qu (; 'Oanitita'tr¢ )1:ormali'i. de dml."nt, A'PA ~ii agregat fin, f!!Jttl. n i.nllrodUGe ,a:gre,gllt g'L'05iel·. Amcste.cul. care cadc din

4.8.2. UnifotmUatea ames,te~:ului

betoni-erli ponte su ii-e folosit la constructia respectiv:a, fUri.d chiar deosebit de adeovat pentru turnare ila Imibinari uscate. In orice oaz, in Ineerc~1il'e deIaborator "unger-ea'" betonierei este obligatorie.

Dirnerrsiunea unel betonlere este indicata 'Prin cPJP'aeitatE\a sa (votum).

In Mares Britan.1.'I';!, in tracnt se op~nuia, eavoitimn.ul sa se intdic€ prtn dona numere : ptimU'l nUmB'!' arata V'Olrumu1 cornpon'en~:lor inoa:inte de arnestecare, in stare al1nata, tar aif doilea numar af1flJtii volumul betomslui In stare amesteoata. In prezent, dlmenslunile norninale ,a'Ie betonierei indidi V(J}.Urnul de baton dupii !Comrpa,ct<Sir,e (B.S. 1.305 : 1967). Se f8'bl'iK::ii betoniere ou caPB:citati vari.ihrd iiltre 0,04 rnll {petil.1tru laoo['.aror) si 13 m;l. Da'ca Be introduce. 0 eantitate mica de mat-eria[ f-ata, de oapacibatea betonierelatunci amesteonl oari€ re~ull.tava Ii neuniform iar opeoatia deamestee este neeeonomica. 0 sUpraln'ditl'care cu' piha la 10%, in gener:al, nu are efecte negati;V"eas upra rezu1ltatel}lO'r.

Un alt tip de betoniera care Ipire'Zinta interes este betenlera eu doua cuve, utilizata in looootruci;ii'le dedrurmn-i. La acestea cuvele s5:nt dls;ptl£ie ~ll seeie. he,touu~l fUnd amesteoato parte din tiITiP .tnt·r-b cuva jar .a,.poi este transfer-at in de-ala'lt~, ,p~na Ia terminarea timpu:lui de amestec, iar in final este descaroat, InltTe tdmp se :r~in'oarca prima cuva, in oare are loc operati'8 de amestsc initial], Opel'a1;iile sint sincronizate in asa fel. incit sa nu sa nroduca un inter am es tee mire. {iQuain:catcatuid consecutive. In aeest mod, can1'ltRtea de baton care sa' prepanl in timp,poa.~ sii' t~e dUihlati:l fat~ de C"l:"l.ti.tatea care s-ar obtine cu acelasi echipament de sortare si inc81'1('.a,re, ceea ce pentru constructia de drumuri, unde spatlu1 ~i aocesul stnt -limit.ate, constitute un avantaj eonslderabil. In unele cazur! se fofosesc chiar ~i betoniera ou trei ouve,

T'oa:te be'funierele desorise 'pine. aid stnrt de tip d.isroonti-nu:u, intrncit o rndircatura de beton -este aTl1e'Ste.cata .fi.i descareata 1'naint'e de a in h"tlduce ,alt material pentru ames-tee. In opozitie cu acestea, '0 Ibetonie):a. de tip ocmtinuu desearca 5n mop. contlnuu betonul arnestecat .lii este aHmel1- tata t{Jrintr ..... un slstern de dozare .gravirmetrilCa continua, Betoniera ea atare poate 88 fie 'CIe tirp t,oba. sau poate sa fie bazata pe un ax :eIicoiidal carese misdi intr-o ouva stati.lQnara,

Z . I .

PJenrtru tororetare ~i pentru mortarul folosit 1a betoane cu agire,O!at preamplasatse folosesc ,betoni.ere de 'OOnsttu~ie specia1a. Betoniera Iolosi!ta in ultittnUil .eaz ·p:ora±e sa p'rezinte ini'ereiS ~i pentru ptep.a,t'.aroo betobu!ui,~iJ;1,'ind se~a de £<a¢ul 1GB. 9 preamestooare a ci~en;ru'1ui ell aopa:con- . ' ditioneaZ8 0 mai buna hi®ata:re, ceeiCL Ice 'P0'a.te contdooe la 0 l'ezisteuta. mai buna a. be-tomdu4 :m un ra.port ,apalclmen:t dat decii: ame;gte<:arenohi~nuitl1. De ex:einplru, 1a va:lori de 0;45-0,50 all;! 1J.·,a;pq.rtlllui ,apatclm,ent $-3 obsel'vat 0 cre!;ter-e :a :rezist~tei bet9nw.ui ,eu 1.0% f4.26]. Costtl'l mai ridicat a1 (}1ne5tec~Tiiin doua etape lace ea acest ,wooodeu sa .fie ju.stifircat numai Xn ea:auri spociale.

1n 'Oricare tip de betoniera, ee1 ma.i i/I'i1jportant luoru aste oa in.t've maoorialele din dif:erite paTti ailecamer-ei In tcare se prepara tamesteeul de betonsa -aiba ~O!C UnsChlmb 'Care sa -aSiguu:e obtinerea 1IDpi rameste(! '1JDif()tm de bet~lD. De ,acee.a, efi.cienta betopierei poate sa fie masurat8 dUrpH wui:abiUt.:1!tea (s.at! runilormitate:a) amestecu'luj ,oare se det<;cardi intT-un nu-

mar de vase fd·ra a lntcrerupe f1.liXU~ de boton (,I,U'C cu.rge din be.tonieTA. De exemplu, hi ReJ.gil..1 unlformltatea amesteculul se estimeaza prin compar;areal()mogenlt<l1~1I}lJllestecu1lli descaroat din betonlcra in 8 POl'tU f4.131. Calitatea amesteculul se ·apreda'Za. '8(pOi lPe baza datelor din tabelul 4.3. C~ st in easul a~ tari europene criteriile de ~prccjere se bazeaza pe acateTea medie (medi'a aritmetiea a valorilor absolube 'ale abaterti i~ta de medie) ~i abate,rea maxima. (valoarea absoluta ·a abaterii de la medie) ; 'in AngUa -I';i In S.U.A,se fo.loses t.eafjarere';l;' s tandard. Valorile din tabehr] 4.3 sint oaracteristtce pentru 0 beto'nieu.'a s!.ltisfacaboare : 0 devi-

Tqbellll 4.,1. Limltele de varla.bilitate ale unul

arnestec de heton preparat intr-(I belo- . nlerlicu perforrnante "satisfllclto8Te"

Tcstul

1 A)mt('rro, %

~rn){lmi1 I Jiff<l!r

R ezfstenta ' I a com presi une Conttnutul de agregat ~rosjer Continutul de agregat fin

4-6 6-8 5-8

10-15 )5-.20 12-15

3tie rnai midi dendta calita-

·tea foarte buna a betnnierei,i.att' 0 devlatie mai mare este un indlcai eli betoniera -este necorespunzatoere. Trebuie p.reci2l&t in6a ,ca ~l()lril~ ,di.n tabel ara1ta rd0'8T ordinul v6'riatiei pediDld tperlorn18n.1)a U'11e'l betonlere depindede consistenta amesteoelui ~i de iQim:en:sNnoo maxima a .ag.regt'l-

tu lui folosit, .

Un test desturl de sever deseris In A.S.T.M. Standard C94-72 (aolieabil numai lPen:tJrU'ibeton f.abrirooit In sta~ti de ,fuetoane) prevede ca probele de beton sa se ia din prima ~i a cinceasesime din lnicWccWuita, Iar diferenta 'lThtre iplI'op:rietii~He celor doua :pr'0lbe nu tr€'buie sii dep~'€.as(:a urrnatoarele valo.ri :

l~ kg/m9 1%

25 mm dnd media tru;;1i..rii este sub 100 mm ~l 40 mm cind media este intra 100 ~i 150 nim ;

- agregat retinut pe sita de 4,8 mm : 6%

- densitatea mortarului f.araaer : 1.,6010

- rezistenta 1a comprastune (media la 7 zi.le

dete.rniinilta pe tret etlindri) 7'.,5~/c

Oficiul american de re'Cllima\ii (U. S. Bureau of Reclamation) prevede

C'onditii sirnrlare [4.7J. .

In Marea Britanie, B.S. 396a ~ 19615 prevede un 'te\;;t a1 performantel betonietelo:r folosinJd un 'atmemec de ooton spedficat. Se cprescriru v'alori1e tnaxiine 'aleaibaterU standatcl ale o¢n~il1p.'turi1or de ciment, a~e cantitA~U de ag.regat fin !'Ii de ape..; .a.caste V:allori d.epind de capacita'tea betoIiierei.

- -densltatea 'belonului

- ccntinutul de [ler

- tasarea

4.8.3. Timpul de amestec,are.

tn ~:atl~ie1'e e:tista, Ll'.€iCVf:I1t, tendinta de a ameste:ca betonl;l[ elt mill rapid p6sirbil; de ac-eerEl, ~te nece.sar sa .se i?.tie Care este du['ata mlnlmll de amest!eoare pentru a obtirie un beton :eu oorn/Pozitia unifomHi, decl cU () ,rezisten~a satis:falCatoare. De 1a 1nlCeput tre'buie spus di ti!01pul de ame.stecatp.. va::riazacG. tipu'l de betoniG'ra.care i;;e ut.ilizeaza ~i ca,. de fapt, nu durot'!1 ocpen:i~iei de am:estedal'e d numuru1 de rota?! ale ('uve'l est~ det1- nitOliu pen,tru ob~iI1ccrea unul runest"ec adocvat. III general slot 5uficIenoo

Hl1

eiroa 20 de TOta1;iia1e cuver. In/t:tUIcI"t, ins8., exis-tii, '0 viteza qptima de rotatle, reoomandata de f'abi'iCia producatoare, numaru) de rotatE fji 'tirnpul de amesteoare sint interdependente,

Pentru 0 betoniera de un anumit tip existao reletietntre timpul de amestecare si UhirEbIrIlnit-atea amesteeulul. Dlagrama din fig. 4J4 arata dupe

., MtlMTlC
">-- f....-. 0:..-
--
~ h-r ~ ~ .
MelliI:' /
V""nlrno . ~

\.
-"
~ •
"'...
• a

25 SO 75 lob

fimpul de ameslecare, S

Fig . .4.U. Relatia dintce !l'ezlsten~ 13 eempreshme !ii trmpul de amesteeare [4.22J.

Fi-g. 4.15. Rela:ti,a dintre cOe'fic.[en,t'u.l de 'Vari\!l,tie a rezi"Stel1'ie~ Iii tlmpul de amestecare [4.221.

Shalon [4.22], reiatia dintre rezlstenta la eompreslune ~i timpul de amestecare, v:ariab'i'Utatea fiind reprezerrtata sub forma i.nte-I17alu'l'Ui de ['E!zistente ale epruvetelor de beton obtinut din amestecul dat d\.lpa U.Q anumit tirnp de amesteoare. In fig: 4.15 sint reprezentate rezultatele acelorasi testeetectuate de Shalon, sub i01:1)1& 'llnei diagrnm€' il'UstiJ.iin.d relai;i-a dintre coe-£identtvJ de variaVe ~i :tiIDlPUl. de amesteeare .. Se poa1Je observa ca la o amestecare timrp de mai putln de 1-1,5 min se obtlne un beton eoneiderabil mai neunlform dar iCa prelungirea duratei de amestecare peste aceste valor! n'U conduce la Q. imibunatat:iJr'e substanti'aila a unifo:rmita~ii.

Rezistenta medie a betonului creste, de asemenea, la 0 prelungiee a duratei de amesteeare, asa cum if'ezult~,intte a1rtele, din tncercarile efecmate de Abrams (fig. '4_16.). Ra:ta CI1el;lrerii se atenueaza rapid d'llpa prelongi!rea rPest~ circa 1 mimrt §i este nei.nsemnata d:u:pa2 minute, In primul minut de am es:OOc are , iDlSa., influenta .tirnpului de arrresteeare asupra rezistenjei este de impcrtanta cQnside['aibiIa. De eJ{emplu, Shalon [4.22] a caleulat cil pentru a obtine 0 rezisteT)ta. de valoare anumita, crestsrea ttrnpu.lui de arnestecare de la ·30 s loa 1 min. permite 0 econ.omi€ ide ciment de 30 kg/roll de beton,

Al?a dupa cum {i-a spus rnai Inainte, V'a!loarea ex;ar.'ltfi a duratai rninrme de amestecare v,;wiaz~' ou tipul de betonie:r:;i;" d,epit12;ind. t:otoda:tfi, de rnarkneaaeesteia (tabelul 4A).'rimpul de amesteeare se soeoteste din rnomentU'l in ,care toa.te malterialele sOlide au fost intooquse in bettoniera ~il de obicei, se precize.aza Ica intreaga oantita;te de: iapa ttebuie adaugata in prilti'a rpa:!Jri'me atiIJDpul-ui de a:mest8jcare. Datele din tabel se reiera la betbniere~e obi'll'lui.'te, ins.a exist~ m'Ulltebetoniere. :mQderne de capacitate

125

mare la care titrr1iPt!~ optlm de amestecare este de 1-1;5 min. La betonlarele malaxorcu vUe2JA mare, tirnpul de amestecure este rnult mai &CUJ-t, de exemplu de numai 35 s.

Cind se folosesc 'Mtr~ga;te useare timpul de amestecare trebuie sa fie. de eel putin 5 min, clteodata i'mpc'h1it in d'Oua etape : primele 2 min pen-

tru. amestecarea ,agi."egat:ti1u.i eu ,apa, .

i'ar celelalte 3 min pentru I8.me!S'teoore :imp1leun.a ell. eimentul ada'ugat. .

In general, timp;ul de amesteoare neoesar pentru a s'e realiza 0 u<ni,fol":.. mitate satisfa'.ca,t(>a;te aarnesteeului depinde de oalitatea amestecarit rnaterialelor in timpul. Introducerit in be tonier a ,i ntreducerea simuloo.'l1a filrrd ·,avan'taj:oooa.

Nu exlBta, regUJ.i privind ordinea de introduoere 'a materialelor, aeeasba depiozlnd de proprietatile -amesteculul si de betoniera fo'looitii. In general, mw in-tii se introduce c mi-(:'~ oantitate ',de alp!, apo! toate rnaterialele solide ; de preferinta acestea din UI'TnaSe VOl' in·tToouce uniform ~i sirrrultan in hetoniera. Daca . este POlli,bil, ICJ?'1.\ mai ilIl'a'te lparte din cantltatea de apa va ii inittodusa 1000n'CQIlij't'en,t cu materialele salida, iaT restul de ·ap! se adauga dupa ce toate aceste ffilatelri'ale au fast introduse. La unels betoniere ou tabu Insa, oind se ntilizeaza arnestecurt fowte uscate este neee.5'~r sa se intJ!'oduca mrd irilt1i o p~"t~e' din rupa'i.mpreunA ("1.1 agregatul grosier, pentru ca acesta din urma s:aaibii timp sa se umezeasca sufielent, La betenterele mid ou malaxor .$i in cazui anrestecurllor foarte V:lptoruse S-8 constata t ca este Indio&t s.a se hi"br-ooudi ma( tntji nisipul, 0 parte din a;ga'ega-t1,ll grosier, eimen tu 1, apoi e.pa, i.a'1· ]a siir'iit l·C..,t'U I de agregat grosier, pentru l'l\ fragmentele de agregat ,g'rosler dezintegreaza to,i nodu lii (eocolosii) de mcrtaccare-s-au format,

Sa luam acum in dlscutle de'ala"llta ~xtrenia - amesteoarea timp mal indelungat '. In general, in aeeste conditii are loco ev..apOIM'e 'a apel .dln arnestec, ceea ce face sa se l'edUCa lueraoilltatea ~t sa· ereesca rez1stenVi. Un ef'ec:t secundar este mal'llntilrea 'ag:n~gatul'l1i, in speola; cind acesta este

mat frila:bit In ICx)fiseciJJ.Vi gran,tllatja. a.greg:at>u[,tJi devine mai £inA f?i lucmbilita:tea mai l'erl.usa. Efeotu~ de freca:re de-te'mina ~i e"l 0 cre,,'te[le a t'empel'aturii ames't8l{:U'lui.

1.11 cat.u~ 'Qet'Qnuluj. care oOh~irie ael'QiGluB, 0 amestecare Fel'llngi tl1lli<'e f4{I!'i(.· reducll contlnutul de <aelr 0U dre.a 1/6 in det'urn de (') OT"a(f'Unc~l(' dt'!

,., 10 2 IU!"II -
Ir:; ~ r--tr
?
~ )01zlle
-~ o

2

4

6

e

10

Fig. 4.16. Efectul tlmpulu; de amestecare asuprarezlstentei beten IJI ui [4.1231.

Tab~[ul 4.4 T!mpi! minim'! deamesle.cllre retCmandatl

D:lPIIUll:l. 1:~a hmor\lCI·,j'l, m'

Timpu! de.' nmestccaro, min

n.co1tl,mdil de A,ml!rlc.nn. Concrete InsUtu ~e r.s, 1~ 1 ~j :'A.S.T.!I(. S·tandal'd c 94-12

ReCOltlflnclRt d~ U.S. Bureau or, Rctlr.nnn· Llon. rd,.7j

I

J 25 1,5

I 75 2~

2,25 3',25

1,5 1,5 2 25 2:75 3

natura agentulul de antrenare a aerulul), pe elnd .0' aminare a. punel'i.i in opera farnl oamesteoare coniinuaare. ca efE:iGlt- fedl;!lCe1l'ea'Gmitm\1itu~l!l de aercu numai 1/1Qin cl~ctJrs lQ,:eo adi. Pe de:a]tBjparte, j) !redvoere a timpului de am;e:slteC'aft~e sub 2-3 minute poatl?cowuc'€! Is antrenares neco-

respunzatoere a aerului. " . _. .,

. Re11uarea inrermitema a :amestei.cilirii timp de 201'£1 Ij'i;· it). unele cazun, Pina 1.a6 ore iJ'U da,une~za reziSlte;tl~ei ~i durapiJi¢a.tii dw de1et'llnin.a o~iCadere in timp a llllCa"aIbirli.ta.:'tii daJOa nu se iau masuri pentru preveni.re.a prerdedi de umiditate din amestec, AJdaugiu~ea de apa. cuscopul de 'a reface lucr,abi:lit'8.ea va duee 1a sti:iderea r;ezistent:ei' betomilui, UnH csrcetiltod [4.24] sustlncaaeeesta redueere d-e I'e_z-ist-erit.ii est:€! mai.t.nicat;l-eeil ar fi de a~~plt:a:t tblirids:e.ama de r'aip'(ill:tul total a!pa/ciment, aiti~ [~.27] au a:jUtlS la coneluzia cii redueerearezistentei HI' fif).ceeJ<H'Ii caatunel clndapa ar fi adaugata in ~urr'S'Ul fonna.rii amesteeului initial. b"'xp1l.icatiaaeestei eontraziceri :r:ezidii, ipl'obarbill, in modul in care 6-,a pi,eJ1dUlt apa: eea -pie~'iduta prin ev·a.P:Q'f:"are n;1i pitehuie indli1$a In r,a,p:oritq.ll efectiv ,apMlehuen:t, dar daea revenirea co.n'l(!)1eteaza arp'8, consurnats pentru hidrrn.itad"e aruncl apa adaugata.,lParttd'P'a efeictiv laapa care guverneazd rezistenta (v, f1g ... 4 .. 19}. "

DnH ool1celtMorl' [4.27]considetii. cli apade reveniee determinfi 0 . l!)$oara orestere a contrectiei, dar prQh&bil cii aceasta se .1htirt']lP'~il nJ.u:rJ'!~i doc~ ,rapOlr'tu,l ·efe!:citiv Clrr;1ali::imeolj; creste ca urrnare a ape: care seada'l1g'a.

4.8'.4. Prepara.l;'e;a Illal,1uaUi a. betonului

Fbt apa:rea si.tu;atU inc_are betonutt·treibuie amesteeat .pe cal.e manuala, Inh'UlOilf: in acest. caz esbe rnai difieil de re.aliz',at 0 unlformizare a amestecului, se impune ca opera~i'a sa sefaca cugtija deoseaita, Agre·_ ,gatul va fi.knlPra'llti·a.t !mb fionIl'a unnri .stl"ilt uniform pe·O$J.lpro'fa~a de baza tare, tur~tii ~:i fail'S: po-cd. AJpqi se presarra eimerrtul peste i8:gretgtat, Iar rnaterialele useate ss aroesteca lp:Lin rasturnare (in:boarcere), in;ceplnJd de,. Ia un ca.paJt sl :Sl'!,/tare" eu Lopata pilla clnrd arnesteeul devinaunifoem. De o bicei estsneeesara .in toarcerea de. trei on. Apoise a!d.auga ftI'eptat apa in U73 fel iUlOit':sa nu se rpi:ardi3.iPtin il'evarsa.re nicl 'a!pa eaatare, niei a{)a 11Jme.s-tooata cu ·cirne-nt . .AJmestecul. se· dist6arm'i. din nuu eu Impana, de' ,regula) de trei ort, Ij)in~ clnd JOuloaLrea ~i 'Co.nsi.stenta d'E'vi-o'U,nifbr-me.

Se in*.eilege ca !n timpU1l att'nes·teciirii trebui£ sase eViJte il'ltrodUicell"'e'3 de pa.mlnt ~i de 'alff:e mateda-loe tn an1-e§tetul de beton,

4.9. VIBRAREA BETONULUI

PrtllCe'sul de -cOinpaeta,re a betonu1uioonsta: Ines_enta din elimir;f8!I'ea . ae-rului peCail .. etl ,cunthte. ~l mal veehi :pil"§.llceldeu ~piiioot in. fll(!e.st . .scoJp este baterea ~urpJ:"-afetei be1'0-\1u1lui -tul'natlCU rrraiu'l,. ou s.co.pul de a ~lg1oc~ ·ue-l'U'l 9i de a: inld:es;a materi~lulin a~a fel inclr!: sa capete -0 ~ez.-are crt J?;'3l densit Pu.'o:oodeul mode.t·n de 1COn1(pacim-te, eSte vibr,atea, pl"'m mte[':medrul ~;arei'a partiiV'1elese separa .peiJtru mOm.ent,. ,;;ee-ace 'PeJrmtt)e' 0 ~-ez3re-

stririsa in maS a COl'Di,Pftct_a. '.. .' . ¥ ••

VD\ll'ar~\l,ea rnijloc de c{lIlJ1IpaJctare a be1:.Qn:ulUl. flace 'Posll1:n.la .l.;tlhz.'lrea de ames:teturi Ilnai '-qS'Oate detit ceiJ.-e cialr.e ;pot fi oomrpootrate!peNce m:l,;-nnalii {t1n- fHctor Ide OOITIp'aJetare sub 0,75-0,80 's'au m.lmai de O,EiO, in ('ate

eazpoateft ne~rd ~I Opr~:~fl:i'e) De f~ .fIine.'ltN'lJri1e 'toarte uscate iii viq·t-oase pot f~ viobl'(ltc .'iatiKf£iic.a,toc,asHel tnd1. ."it' poaee obt-ine un beton de, 0 rezts:ten-tlr dOli,tli eu 0 canti-ta1Je mai mki.'l de ciment.A!parent aoeasta .inseemna redueeree costului, care este- insa: anihHata de c0stuI ech irp 0.'mentulnii de vJib:t'iar~-~i de cofir:~jtl!l mai greu $i n11';1.i i:h<.:fsiv neG~ar la tUI'nareabetonu'lui. Inceea ce ptiv~te caUta:tea be to nului, aUtvihmreu ett sieompactarea manuaia: pennlt .: obtin~rea unui beton teJOCoelent dad amestecul este corect ~i dac-a executantu au 0 buna oa1ifiCBJr'eprofesionaIA. In O'~ml baterii manuale se o!btirie un beton neeorespunzatoe oiniCloomrpa'Ct-are'a nti este thiM t~'li1;tlta. ttl cazul vl!brall'ii,. C,allit'atea he)OOre&punzllto:are se peste datura rtil'ansmiteril neuniforme a vlbratiilor in intr-eaga mas,a.. a betonului, ceea ce are drept rezultat 0 compactare inl30mrpleitii in unele portiuni ~i 0 seg1i'eglhre lu!po!1"'fJ_unille hi dare, vi<bli:;,area '8. f0st prea intE!nsii. Dq_,cEi,aIrieste:eul este suflcient de -V:1rt1bs $1 ell 0 :gT"'8.nUllfl~i-e .aid~va.t.a, efeeteie S-l1Jm"iaVi;priiri~ pot ii, tDtu§i; eliminate in mare masu,ta.

Trebuie sa reamintim ca cele doua metode deoosnpaotaee reciam(l amestecurl de, bebon ou luar;abillit<a..te diifer1ta : un amestee prea uscat nu peate sa fi,e Ilucra't bine eu mira, iar un amesrtecprea: umed nu poat-e sA fie-vihl"at p_enttt-q..case pcratl':! ajUnge la segre;g:are. bc.era!$ta ptol;)lern.!i trebuie unniitita ou atentie, pentru ca, de eX€lmIP1'l1, une'leamestet:uri care se pl'eteaza. .la pomparJ.'e pot avea 0 consiS'ben\8 fluida care: sa le fadl. Impl'qp.rii pentcu vibrare.

1n aiaril de aceasta, 'diferite1e tilpUlI'l de vibra.toai'€ necesitiianurtli4e gratdede epl;il?isteli\:a a betahu-lUi -pel'lM'u a l.'t'!i:'lli03: cea tn,ai buna eo.mpa-(':.. fqre, deci consistenta amestecului de tbeoton~i c8Iracteris'tici:le -vibcatorului de oare se dispune hebuie oorelate.

4.9.1. Vibratuare interne (pcrvibr.atoare)

Dintre ce~e cUeva t~pUiI'j existente, vlbretoarele interne sil1t cele m'Ell des uti'lizate. Un vibrator in/tem consta, In printipa'l, di:nltr-o buteHe (carcass), in in:te-r:ioruI eaI'eia se ana unarbore eu· exeentric, antrenal intJ'-o miscare vllbraJtorie doe catie Ul1mQtQr. But-e:lila, este inrllrOdu'Sa tn it1inesltecU[de beton dituia.Ii -traI\$JIlite f~tea?ro:x;imaithT ao:m'oJ),ice: de aid- der.iva ~i de'Uumili:le s~n:onjme de vihratoir '!Cu buwUesau vl'br.:at'Ol' prrin 1m-ernie OpEjirvitbra;bor),

. Ffleloventa vi:hri3.lJ:·ii v:arri1azapilla ia 12 000 turatii pe m:inurt;o fl'€'c~ ve,:t:i.~JlCl,llp,ti.rl.'Sa ll;lid"e' 3 500 .~i 6 000 ,s~ lGIO;i'l.stdera e'a min~-m .aidm.io!ii'biH1 ll:'l o a:ooeleraU€ de n<u maL putinde 4 9 (g ---,acoeler.at.La gra~tatjona1a).

Perviibratorul se deplasNlz5. eu U!$urin~a dintr-un loe in altu1. Pentru vibrare:a be.tOhului, aceast'a se lnutii l-a: distante de 0.5- .... 4 m, in fiecnl'e pi"lnd meh,tinln'd>u-se' 'timp de 5 pina 13 30 s, funtqii·e de 1C00tlSffitenta betanului ; l'a ur.te'le ame3:tenqlt'i es"te J'l.·eees:ar sa fie mentinutij. in aJC'e1lf!l$i punnt pina la·.2 mlu. Termin;:u'ea c0m<plil.!Ct{rru 5e peate apreeia dUipa aspe·0.tuJ, su .... pta"fetel betonulu:i, caTe nu ttebuie sa fie llici .poros (:cllaspect ,de fa~ure) nic:i s-il con tina un ex-cas de D'lOrt;ail.'. Est-e reP0mai1.dabH CD. sCoat'E!il.'ea but,eliei vlb~atb~'ullJJi dirt a:,meste:c sa se fate: gt,atdat, .eli 0 vHet._~ d:e drrn so .m~ls, [4.-17])astfel _<:!agi."OB:p:a care_se fCJltll1)ema Itt -su'Pt'laf'a'\1.,'l ame,'1!:(!rului pirin s-ooa;te'rea eis'ase utn<ple fftra ea 'nlme~t(;'l('ul s·a r"1)Ip'te'7.e,ner, VIhl~ltO'rui trebute sa se· inti'dd1.1lCa 'pe in!bren.g:u ~'l'o-sime a Tlme-;t>C(,1l1ul dE' neton prOIt.<JPat turn·trt .,?1 ehi:a.r in' .c:;'tr~t-vlde detle'f;i.lbt. ll~inmt tu'ttel'io'l", dacii illCes.t,a este rpl.fl~til(' SEI'll)';(> (,·rode dl op0;'1)te $i'\ l'(','!rH1 1'0 tli(!CnBt/l f:! an.'"

. ill it' t ' reeist€nta mal slaM

In acest fell, se poote eVlta ·form,a;r.e8 un. 51 ~a~ ~., . n beton mono-

1', tactJUi1 din:tre oele dou~ strate de beton .~l se o~tl.ne ud . 05 '

a con . . 'k t d 'ba e este '111m mare e Clrca. ., m,

lit. Da-ca aJdi:nci:nea 'acest~l ;.8 : Vl''S:r~~lui nu VOlt putea fi e:lb::hinate. pulelle de aer din partea l~ el'lo~r.a. '. ~ luerul mecani~ se exer-

Vibraboal'ele interne stnt ~fltclent~ ~ntru (:td ' ib. ".Q de a[-te tipun de

li d·· ~ . .vI-"mor.a bertonuhll spre e'Ose lr", ' ,

CWl ih to;ta: rtlate . lr~" ~.;.t' 'd' .' .'eduse pina ~a .20 mm ~n dia- .

v'ibratOiare. E:xiJsta ib:uteli~ ,d~ Imhi';n1;l.~oa' rzul beto'analor au -amrare f:oatte

tr '" pot sa fie U'bli$te C laQ:' w '" .' '., , " ... lie

me ~, care .' . , '. 'h't Viibratoru:l prm lIDenne nu poate Sa

deasa. fil in sec~lUIDle greu .accSSl ,1 ~cl: ,I ast1'e1 caeste MceSe,:ra. 'V'iibraxea

eVaGUeze aerul de la m~i(ll:lliile coira,] t~' vedere poate Ii utila spn~ulrea la muchii eu 0 lap-ceo Din acest ;PUnlC e , .: ,.

'f. " T. ' "", un .. ,,,It..'"'o.-.bant dar alC€!Sta este CQstl$ltOlI'.

('0 raJu.L'Ul '-'\.1 . UU::;·,·, ,

4.9,2. Vibratoare externe

Acet tip de vibrator este Ilegat rigfd de cOfraj.~i.SUS~~1...~+unl·e~S~;

.' '. f . '1 clt ~ betonul sint sUlJUSe VlIUU'Y !, ,.

'Port elastic, as1tJfel oa .atit co:1~aJ'u 1 ~rU'l:ui mecantc produs este f()llo~i.t~ rezuJtat 0 parte 1COnSldeI1albl a u ' . 1Jr'eb' sa fie rezistent ~i pentru ,~i)hra!fea cof1'laju~ui; care, de .as~~;n~~, de~~a!t

too a preveni de!for:marea :;;1 plelUen e ,..... [ "

etans, pen ' " " . t' l' Vibrator extern este siml'l'llrl' au al Vl~

Prin'Cipl.'ul oonstrun rv a unm. . .ei este . de regula In'tn.:e 3 000 ~l

br8to.ru~'lli.~nd;ern,.d~. frrecveln~,aviV1bdr'a~ ~. J~ 9' 000. Puite~a utiUi v·aTiad 6 000 tura~ll pe minut", une e·a n p na

mtre ~O ~i 1100 W. '. folose'sIC psntru sectiuni'le prefralbri~te ~'a~

Vlbr'a~are,1eex.t~rne S~t' 'I'" tare au 1'om1e ce nu perm1t u:bh-

perrbru sectnml suh~1:'l tJuirn·a e m S1vU,

zarea unui viIbIiatorlnt;l",?' , betonul, trebule tUJI'n'at in stroturi

Cind se foO. loses., e vlblatOl.all'e e:z..>Ttern.e, . , . 't .l'rnm·""ea aerUllui

I a ' tr' tu lle gt'oase nu permr e 11 .......

nu preagroase" pentr~ e 5, ~ ,if: ecesar8" pozitia vtbtiatorru'lui sehim-

continut in ameetec. Peate apd.t;!~. os n.. '. 1 . ,

bad pe mitsUlra 8Viansarli be:ro~arn. , I ."' .. oare eXJterne portabile

Peritru se:ctiuni inaoceslblle, se pot f010s1 vLbt'ali~ ·tX ~·n' a' .... OI<!t 'm' 'o'd -te

.. •... :fu"a. d Dmlp'.act&'ea .:rea' z.a ti J. ,-"yu, ' . =;>

,caire nti se fL"ea~a de co' lei a1' C t t'p este <l1n ciocan actionat electric, de

foarte limitata, U.nvibra~olr ,e a(es :t 11'8a cu'budiLo'r de beron pentru i.ncer~ genU'l ce:tui foll'OSlt uneorl a compac a

did de rezistenta·

4.9.3 .. Mj!se vibratoare

. . . "siderate ca Un cat inoo;re CQflNljui este prins de vi-

Ac:estea pot fi oon.. " .. ".' t .,.) da.r prlncllpiull viibrarii simultane'

brator, (inV'elrS dedit 1a '!lhra!orwex e~n, .'

a belonu[l1,1i !i.i co.f.r'8juJ.Ul.tl'runme aeela§.l, €!a simil:ara. 0 .greutate, care se

Sursa ide v~brare . ~ste~. de asetne:e. ~ mJasa sa viibreze ell 0 mi§care rot~te excentr~c ell Vlteza. mar.e,lf!are se rotesc in directii QPuse,comcitculadi.. ~olosUlid do\ta, e:x:c;ntrlce sa fie neutr.ali7Jata, 8$tiel eli ma;;a este Iponenta onzot;-tal~ a Vl1Dra~~,; ip.oat~a..doa:r in plan vertical, E~ista. l?l '(mele sUipusl1 la 0 mll1C~1 e~on1?a Si::t~ . dar de buna calitate, lIlc11O~ate de un

mese viil::!ratpru:e de dimensrun mlCl. .

• . c, " . 1 t . ~ atentie de6arece uneQri d~!11 .huma-

• Dateie de fabnc~t!e tl.e1::lUle, coUt&O a e c. nliicatla de jum1itate de clclu.

l"u1 "impl.llsurHor"este md1cat. un ImpU ar.~ scm

electromagnet allmentat cu curentaltematlv, Gumu frecventelor utlllzate vari'az'a intre 1 500 1';>1 <fi1'l'n 7 000 rotatii pe mluut. Acceleratla trebuies4 fie euprinsa intre 4 sl 7 9 .[4;17]. 0 acceleratle de 1,5 g .'1.i 0 amplitudine de 40 m sirrt censiderate C:H minfme necesare pentru compaetare {4.18J, dar Ia aceste valori este aecesara 0 durata Iunga a vi!hrllril. Pentru mi~~ eareawimonkii simpla, amplltudlnea a I?i freeventa f s.i:nt legate prin

ecuatia ..

acceleralia=a (2 r. f)2

Clnd sectiuni de beton de dirnensiuni dlferite urmeaza sa fie supuse vibriiriilPrecurfi ~i lPeut1·u uzul Iaboratoarelor, trebuie sa se utilizeze 0 m.asa ell arnpliturtini varisbile. Un tavantaj suplimentar s-ar Orbtiue daca s-ar putea varia ~i frecventa de vlbrare,

'In .practi<l!a rareori ~i&t,aposilbilitatea de a varia frecventa in timpul compactarrl desi, eel putin teoretic, eresterea frecventei,l}1 descresterea amplitudinli pe masurii ce consolidarea avanseaza IPrez~nta m~ri avantaje. E~plica~ia l'ezi!da in faptul di la ineeput particulele din amestee sint departate tntre ele ~j miscarea care se induce trebuie sa !fie de 0 rnagnitudine corespunzatoare, Fe de alta parte, dupace se iptoduee 0 compact are partiaIa utiliearea unei frecvente maimari permite un numar mat mare de rnj.'qcii-ri Ide reglare intr-un timp dat; 0. amplitudine redusa inseamna cii lcl~las'ar!3a nu este prea mare-pentru sp'a~iul disponihil, Vilbrareacu o amplitudine prea mare cornparatrv eu spatiul dintre particule face ca amestecul sa !fie enentinut mtr-'o permahent,A .stare de eurgere, astfel di practic nicioidata: nu se va putea reallzao buna compactare.

Masa vibratoare este un dispozltiv intl.iqit pentru vibrarea betonulul prefabrioat, prezentind avantajul ca perm~te Q tratare uniforma.

o varianta a mesei vibt~toare este masa de ~OC, u:tilimta in unele ateliere deprerabrrcate din Anglta, dar mai ales in Olanda 'li'i Danemarea, Principiul proeesului de compactare este destul de diifeX'it de eel al vibrurii ell frecven~e i.rl'alte, discutat mal inainte, La masa de ~.0C· se creeaza socurl violente pe vedi:eala, cu ° lfrecventa de 60 pina In 200 pe minut, prill calde.rea !pe 'vertica1a de la o' in:a.ltirne de .pina la 13 1IlUTl, cooere provocata Cli' ajutorul unor came. BI?tonu1 se toarna in fOIima in straturi sub~irii tpe masura aiViansarii IProeesului Ide compactare !prin qOC, Au fast J'aportate rezultateextrem de bune, dar pl'ocedeul este destul de $,pedalizat,. a,stfel di d~i es.te vechi 1Q¢ peste 6.0 de ani, nu are large. utilizare.

4.9.4. Alte vibratorare

Se cunos'C dUe-rite ialte ti[pUl:'i de vibratool'e, destinate unoI' scopul'i speciale, dar ele Val' 1i rnentionatenllilllai rpeSICurt ..

- Vibratorul desu;praia,a; lacare vmretiile sInt transmise, prin hl~ tenmediul unei pliici, 'direct pe sUlpraraFi betoni..J.lui. In felul acestabetonul este tnc:his din to'ate Ipsrtile, astfel C,B. tendin@ de a s!'!<gJ'ega este limitutA,

~eea ce face posibiHi :<;Ii 0 vibrar~ mai. inleusa,

Ca v~prator de supmf.ata se paate utiliza un ciocan ~clJonat {'leek!!', aVltld la capat 0 placa cusupraiata de .batete !hare, de exemplu 100 X X 100 mm ; una dintre ulllizarile prindpale a1eacestuiu e!-\te la compaC'lurea cuburilorfoloSile I:a test.ar·e .

. ,. , "" ',ll- " . subtid de beton 5e folo_se~te .un corn-

Pentru consolidarea ,p~a(! ai"

prespr vHJl'ator... ",' " utili<z;eaza did'erite di$pozitive .d~ vi-

La constTuc.~ule de dl'1.1i!l11l,l1 se -".t', , nu face Oibiectul iucram de , " f" - isare d:a:r prezentarea ·aces pro

br;1l'e 111 Ul, , '

faVi.

4.10. REVIBRAREA'

',' ,Y turnare betonul sa fie SUlPUS vi:brarii,

Se abi~nuie~te ca rmediat durJa., d a""'ll';<easca ihaint, e oa betonul

ul d i111,nalCtare sa se es "'" 1'0' a

pentruca iproces ,'e Co !I"" •• , ',af Ie precedente se refel'a a V11 rare

sa se intareascii. Toate subpar,agl' e '

in,lceasta f:az,a: .,~: , tru a se asigura 0 huna legatura Intre

S-a mentlOl'l,8t I11S8, ell pel~, a 'a stratului peste care se toarna trestl"atur.ile de ibet~l)., lPart~a su~enoar. fa tul eil Iprin aceasta stratu] tnfebuie r~vibrata, Intre altele li'l .. p;~tru . in felul acesta, fisurile de ta:S'acre rial' ponte sa..i-qi rec-ape:te ~l,ast,lClt::tea,' .

. d mustire pot Ii aVltate.

si eiectele mterne e '. . ~.. ',.J"~. blema ooca revibrare,a

., ',' t' F . reVfbraru n .... tea !pro . , ..

Aceasta eplieat1e U 1 a ~ . '1- R' ezultatele unor 111-cer.can expen-

till mal genera a.·' , d

ar putea ave€l 0 u . zare • f' ' 'bNlt cu folos pina Ia 4 ere e

rnentale arata ea betonlll poate sa .1e re,V1I . 1. 1-2 ore dupa turnare lao ames,tec.we 1[4.191. S..,a constatat ca reV1~r,are~ ;8 zlle 8i'7a cU'ln se arata

d ' la 0 crestere E:L rezisten~ei lacompreslW:le. a ' .. ,. : ,~' . t~ towla de uce ~., ,..' 1 ind ca baza 0 aceeal11 'UUI8 a '

in fig. 4.17 .. Con~~:~~a se"fac~, u; turnare, 01'1 partial :illnedilat dupa. tU1'vlbrare efectuata he l.!lll. edlat. duP t S a es":,~at ea vibra-

c;u. , , ' • • d a 'U1'11.81'e. - ~lllH, .

nare si in parte la _un anumlt hmp tIP ,...1 'e' Ia e!"'i~.terea rezi5'ten~ei

'f , • • d la turn3'I'e coneuc """'. 'h'lj

rea dupa un anumrt tUllP e ' '0U dl~'\Ca 140/0, dar 'trehm.e su~ .-:-

'ni,at lCa v1ilori:le reele a~e ~~tet ...,_ 3D ~---.-:----::-::.T.:::;~'l--l 1,;'- cI'e~teri deplnd tie lUlC'I"abiJl<tstea ~ .... 1 .' ,.J odul in loare

Z L---~--:-;;;;.....9~:::==T:-''';:-:~ ~\mestecu U1 ~l iU:e m . '.

oil -'= se apU!c.a revi'bi'a.1:ea: .Jnge~1er71,

=-jO ~ 2S If· lbunata\ire'a 'l~eZ_lISt·en~el este

,.'[ [=-_-1~:':-=~---1---l '.", Hl ' .j. '_ i nr-;'1l1a .... ;;H1:e

V' ' •• 'mai pa:Oll1'U1l1;laUa n ;l'"~ ~'." 'I:'

';;:; 'u timpul'Ui ,cU'rea tre'Cut d~ 1?

r! §20 0 1 2 3... L tW'll:~We ~ieSrtle mai 8ulbs'ban\l'ala

Perloada di(1Qinte de revlbrcte, ore. la bet.oan-e1e pl-.e'dispuse la ~Uf\-

y' g {17 Relatia dintre rezisten~a 14 COn1- -tin'!it1.'te'rL:<;a [4.20], ptm:truca re~

p~esiwe '.a betonU'lui 1a 28 ziie ~i timpul "e vibr<lU-~e.£l, fl.)iQ'ta ~a dlspm:i,\i.a apel

~'~vibrare [..1.191 inICluse. Pe.ntnl ace1-a~i moti.'V,

. . -tUlia E":\te _posibi1 Ie""

,L- T.t"t·t leg"]tu\J.~a in-bra baton 1';'1 amra I • - '

1_'evib-ra:rea linuuna a ,ar;; e ':. '., ,,', .' sd'idel'ii €tj'o:tLu,rilOir de

• '. v.t l'''''~bui~'Ut;alire!;;l 'l'eZlslten\el sa s'e da,t,oreze ~I

In 11a,> ,e, ~u " , , , ' ,t

. d' . . 1 particule'oJ: de 'ag~'ega '.

CO,n:tN1'C1le "tn ]Ul U ... " , .. , ' ... • t¥ evihl~ar'ea flU se 'aplidi pe

r 'fl' d a taJ"elor lPe <eatre 1e- tpl'ezm a, r . - '

n lPo a a'V n v " . , .. 'f. v uplimentara in ;proldUQel'ea bey 1 .. . t-u ca ea apare ea 0 aza s ' t,

S'8ara al'ga., pen I . . -iI" .' .. 1 s exisro riscul ea, 'dad!. eS '0

tonului, du€!ind 1a tte~terea costur or, m 'P.~ ~ ;: .... .

.• t" lu revibrareasa daul~eze' cahta\ll betol1ulul.

aphcata prea lrz ,. . .

4.11. BETONARl~A IN CONDI'fII DE CLlMA FOARTECALDA

In cOll'diVUeclimei Ioarte ca1de betonarea iln1!Plica anumite diflculta:ti, legate ant de o temperatura mai rldicata a betoriului cIt si, in multe cazuri, de viteza creseuta a evaperatli apei din arnestecul proaspat, Aceste problema privesc amestecul, turnareasi !prote.jarea betonului dupa turnare.

a tean;pel'atuta mat ridicata a b.etonului !pro-aS/pat produce 0 hidratare mai ra'piqa, ceea ce duce lap aecelerare a prizei .,i Ia .0' scadere a rezlstentei betonului intiirit, Intrueit scheletul gelului devine rnai neuniform (v. ~pa'g.240). Injplus, evaporarea rapirla poate eauza con'i'I'acti'a p~astica ~'i rnlcrerisnrarea, care, prin racirea ulterioara a betonului in.tarit, VOl' induce eforturi de intindere. In general. se considera di contraetia 1P1astic~ arc cOl1iditiisa se produce. atunei cind viteza de evaporare Ide:pfu~'e"ite vltezn La care rapa de mustire se ridica spre sltpraiata, illSa s-a constatat eli se fonm.eaza ifisuri ~i sub un strat de ·apa dar (:.3. acestea devin vizlbile numai dUJPa useare {4.16J. Aceasta ar putea sasugereze ca flaurarea este ilsodata unei sedirnentari difereutiate a betonului rproaspa,t dIa'torita unor piedici, cumslnt agregatul grosier sau armatura, Fisurarea mai este favorlzata de 0 scadere a Uilllidita1ii relative ambiante, astfel ca ea este deterrntnata de 'un complex de cause. In orice oaz, oconcluzie practlca este di sectlunile 5ulbtiri; cum siut acoperisurile eli 'PHici s11lb~iri. nu trebuie sa se t08m€! 111 cenditii de el1m,a calda '1?1 uscata,

Contractia plastidi !pare sa fie in legatura cu unele caractenstici fizice ale cimentului dar aoeasta problema necesita inca cercetarimal IPt'OIunde {yeti pag. 321).

ExisM ~i alte C0il11PUca1ii eare intervin 18 betonarea in con:ditii de elima excesrv de calda, Intre care antrenarea rnai difidla a aerulul $1 pro-

tejarea betenului dJ.J.Pa turnare, .

Antrenarea aerului po ate fi s1tirn1.l1ata folosind oantitati malmarl de agent tie antrenare,

Tratarea betonului dlllPa turnare €.ste dificiUi In aceste conditii, deoarece -apa tinde sa se evaporeze rapid. Utilizarea unor SUfbstante de tratare nu este procedeul-celmai indieat, pentru ca aeestea conduc la 0 rezistenta lu eompresiune anai scazt,lta decit in cazul folosirii unui curent de apd (·untinuu. In i,abelul 4.5 sint prezentate unele rezultrate eJqperimenUlle pri\tind protejarea: !betbnului in a'Ceste eonditii.

Existii mai multe masw'i care pot sa !fie, luate1a ·betonarea fn condi~iile eIimei ex'cesiv de caIde. In primul rind, con~inutul de oiment va tl'ebui men~inut cit mai Fedus, 1n a§.a fel incit caldura de hidreta,re !ill. uti nmplifice eJec:tel~ negative ale temperaturll amibi'ant~ ridicate. TempC1~tura betonului pl'oas.pat poate fi redusa prin diciroo 'preal~bi1a a unuin ~au m:ai multor componen1;i ai amesteeului. be eKe;I'n!plu, 11110cul unei' ptuil din alpa de amestec, se {loate folosi ghea~a, a-vind grlja, insa, ea ea 5U se top'ease-a ltl-ainte d'e terminare~ opera't'iei de a.mestec,are, Racireq agl'e.goLuJui este mai dificlii §i mai p_utin eiicace, dator.i.ta {!-a~durii SlPccifice jam;(! a raeiL To'ate materialele care se fb)osesc penil'u beton tren)1,lie pro.tejute ('(mtnlcXlpuneril directe In ,so are'.

Tom:peratura betonulu,i livrat I?antiel'ului in cbndi~ii de dimu lorida ll'ebuie lSafie dt Illlai joasa post,bU i de obi.ceIsc l"eComandi1 eLI 'limHi'l supcrioanl maximll tem~er,atur.a de 29<>C.

'I'emperaturu T.u artlest~ctl.ll,.\i Ipro~sp:atd~ h~tOl1 se .poate oalcula U!?0r din eemperaturrle coailoPon._en~llor, folosll'ldeXipleSlEL

T = -8.tQ (T •• Gag + T <G~) + T tiGa

8-tP'(Gn;,. -I- _G,) -I- 0 ..

in care T reprezinta temperatura 1ln °C, G - gTeurtateaCQl'l'lponentul~i pe unltatea de velum de beton, Iar irrdieii ag, e ~ia se refera respeetiv la

Tabelul 4.0. Efectul tratarH betonulul turnat rtf condi.1U dede~ert all.upr.a rezlstentet

-- la coarpresluae Ia 56- zlle [4.91

Rr;tistcn-1"'- _rdal.lvl\. Ia 'cpmpN$hlne(itl 11J"QCCllt£).
POIlUU hctorru~ lumi-1 t :
HI~)ottul Itapoi1u[ Proec.rlc_ul d.c t"O taro
opli uiment apaj!lgTC' d[IDine"'~a. In I La amillz!I, In I ScelJ-'-' la ~3~C ell
gat 28"C, CII .10% 38'C. cu 18% 2'l1o l.~n~ltatc
umidltatn r-clntivA umtdttnte rclativl!. reJaUva
FBra 100 !DO 100
Cu substante de
proteetie obis- 118 117 108
nulte
0,92 7,6 Cu substanv_e albe 117 108
de protactie 118
Prln umezire cen-
tinua cu apli
timp de 153 141 145
7 zile
-- --' 100
Fara 100 100 _ .,,1
Cu substants obis- ~I
nulte de pro- ~Jl 110 ,
tectie 127 106 '1 •
0,72 6,1 eu sub.stantealbe ~U· 110
de protecjie 121 122 Iii.
Prin umezire eon- " .1.
t10u3 ti¢p de r" 141
7 zile 127 148 I agregat, ciment ~-i lapa {aUt ;ce? ad~~a,ti1 c:it ~i.~ea d~ .:aJgr:g'8t~. :raloal"e~ 840 reprezinta valoarea aprcximativa a calldul"nspeCl[lCe in stale uscata

in J Ikg<'C. • .. .- d ~t

In realitate temperatuI18 bettmulu.i va fi eu ce:-rs mal n-dlCata .. :c .

indica expresia de')D,ai sus, datorita lucrului 1Il:~er:an~c ca~~ ~e exer~ta 1~ amesteeare ,*i se- V1a ridica in contiriuare dat~rlta .caldur~l de ~eZlr~ ~l de hidratare a cllmentului. Pentru a avea 0 Im~IDe- anar buna selPo~te mentiona cadaea raportul -apa/crn'ltmt al unui . amestec este de 0,5 l~ raportul agTegat/dment este d~ 5,6 a~unci,- sdiderea eu 1 °C ~. t~m!per.aturi: betonulu! proaspatse poate obtine !prln sdlrlere:~ rt~ropeooturn lhe a cirnen tului eu 9°, fie-a apei cu 3,6°C, fie a agregatulul eu );6-"C. Sa. poate ve:dea ca, datorita eantitiitii relatlv mid hi amestec, temperatura clmentulUl nu

este im'P0_rtanta. . . .

UtiU:@reacidnentu1ui aidnd 0 tem;peraturfi ridicata nu are e:feete ne_-

gative asupI1a. rezisten~ei, dar est.e- p_referl;l.bil ca ~cesta sa ~u alba t~tu:~i tem,peraturi Peste 75°C. Precl-zare-a este n~c.esa.1"a .pen~r~ COl a.de-seor~. Clmentul 'avind tem\Peratul'i tidicateeste prlVl.t eu SUSplClulle ~1 _lineo: l ~e pun pe seamafolosirii lui dife-rite efe-ete negq_Uve, De notat ca daca CL-

mentul lndilzit este !)tropit cu cmtca canti.tate de apa inainte de a fi blne dlspersat !printre ceilaltl eomponeut! solizi,e-l se poate intari brusc, formind cocolosi.

Influenta temperaturit in timpul prizei. asupra rezistentel pe care betonul 0 capata 'in timp este tdise.utata La IPaJg.240 ; este sufi¢ient de mentioria-t aid cait~raitll'ra 'ar trebui sa nu fie mal mare de circa 16°C ~l, daGa este :posibil, sa 'nu depaseasca 32°C. DllIPii punerea in QPerA. be ... tonul trebuie protejat de spare .: altfel daca urmeass 0 .noapte rece betonul se poate fisura, amplearea fisurari! fiind direct .prqporlionala cu dUereints de temperatura.. In eonditii de dima uscata, udarea betonului, urmata de evaporare, ate ca rezultat 0 racire efectrva: racirea .prin aeest procedeu nu este efieienta -atunci cind se folosese inveliteri de IProtecJjie, in oare caz betonul se poate lnci,i.lzi !ji mai mult. Ariile C;:U expunere mare, cum sint soselele !?i .aerodromurile sint foarte vulnerabile, Detalil privtnd modul in . care trebuie Meuta betonarea In regim GU eUma foarte oalda au fast publicate de American Concrete Institute {4.39].

4.12. BETON PREPARAT IN STATU

Uneori, in lac sa :fie dozat !ji :aanestecat Ipe santier, !betonul este livrat gats pentru turnare de" la 0 statie centrals, Betonul preparat in statu oferl nurneroase avantaje in cornparatte eu, procedeul traditional de preparare pe santier !?i de aeeea are 0 larga utilizare, In multe tari, row mult de jumatate ai'll canditatea debeton care se -toatrna pesanttere este preparat in statif, Betonul gat-a preparat usureaea foarte mult activltatea in santiere si in constructia drumurilor, unde nu existii spatiu -pentru :sta\U de preparare ~i 'pentru depozitarea agtegatului, dar po ate eel mai mare avantaj este acela ca el poa.te ii preparat in eonditi] mai bune de control declt €ste de obioe! posiibil pesantierele de constructll, Destgur, ~i in santiere poatesa fie intikit eontrolul conditillor de preparare aamesteculut, ins6 in statiile centrale de preparare, unde se poate opera in conditii ~ropiate de ~ele uzinale, sa asigura un controlrtguros al tuturor operattilor de Ipreparare a betonului prCi'a:spih. Intr-o statie moderna de dozareet amesteoare se pot evita dozarile incorecte llol uneori se inregistreaza in scris proportrlle de dozare a componentilor, Sa asigur8, de asemenea, condt:j:ii optima de transportare a betonului, prin foloslrea de autocamioane cu agitator, dar turnarea si compactarea ramin, desjgur, In responsaailltate a persorralului din. santier. Betouul giataprejpB.rat .lPoat.e fi considerat ea fiU1d un ,(produscie factura celor furnizate de uzina, inbr-un fel comparabil cu 01;e1u1, 'as tiel oil 0 mare parte din incertitudinile ~i varlatille de calitate care pot aparea .J,a Ipreparatea lui tn '7anti!'!re este eliminatA,

Utillzarea unui baton gata preparat este avantajoasa $i in cazurile in care siut necesare dantitati mici de :beton sau Gino acesta· urmeaz-4s4 fie 'tumat la anumite intetvrale de timjp. De regula, costulrbetonului gata preparat este eu ceva mai ridieat dedt al betonuluipreparat pe ~ant1er, dar difel'en~a e'ste com!pensata, adeseori, de reducerea CO-Ilsuntului de e1- ment, de cheltuieUlerpentrtl orga.nizerea ~antierulul fit Ipentl'u plalll per~onalului de SU'Pl'(lveghel'e ~I control.

Exista doua eategorii prineipale de !PetlllU @.ta (preparat :

1. Beton amestecat la statia central a §.i transportat, aipdi, de obicel, eu autoeamioane eu ialgiwtor, care sa rotesc Incet pentrua rpr¢v~ni seg-re'-

g,al'ea lid intarirea.' ,

2. Hewn dozat' Ira 0 statie centrala 'I;'i amestecatfntr-un autocasnionbetoniera, fie in tirnpul depl(l.sarii spre sanrier, fieimedia.t inainte de a fi descarcat. Amesteoarea in tirorpw toonsportUlui permite trensportul Ia d1~tan:te mat mari lji amesteeul este mai put;in vuinerebil In eazul Intiifzierii, 'dar ca.pooi.,tatea autocamionulut f'olosi,t ea betaniera este doar de circa 3/4 din a.ce~a a <l.UltOOamionu:lui care se fo'los~te pentru iagftarea betonului amestecet dlnainte, Uneori, betonulse amesteca ~ialla s,t-a~ia centrala, eu soopul Ide. a sped' capacttatea a utocamionulnl eu agltatOT, amestecarea fii'ndlCon:t.inu'a¢a ?j Itermin.aiA :pe pa:ncu~ul depl",~a,riil(lbeton

eli amestei(J8Jr.e lSiCur:tEl'ta). . .

Trebule sUibliniat ea agi·tar~a dif,era de amestecare numai tn eeea ee prtveste viteza de retire a cuvei betonierei: viteza de agitare este 2_:__6' rot/min, pe cind viteza de amestecare este de 4-16 <rot/min; exista, prm urmare, 0 anumita suprapunere intre cele doua definitii, B.S. 1926 : 1962 indica 0 vitez-a minima de amestecare de 7 rot/min. T,rebuie notat ca viteza de amestecare llfluenteazil viteza de -1ntarke a betonului, in timp eenumarul total de rota~ii controleaze uniformitatea amesteeului, De regula, 7'0 de rotatii viteza de arnestecare se constdera ea un minimum, iar 100 rota1U (!S nm maximlUtl. A.S.T.M. Standard C 94...,72 prescrie ca limita maxima totala 300 rotatii,

. D~'i detaliile cu privire la st.atille de dozarenu fac obieotul acestei ciir1;i, este de mentionat totusl, ca, it) general, aceste st:a-W se 'preteaZa Ia un gt;'ad Inalt de ~utomatiza.r:e. 1n betonierele de mare capacitate pot sa fie doz,a? prin cintMire pina Ja a 'cOl'InPonen1;i,. carrtitattle flind repartlzate eli precizie ~i Ihregistrar:lle!Hicindu-se automat, pentru ,~ da posibilitatea de, a fi controlate. Pentru toate acesta o;pera~ii este necesar doar un ope-

rator. .

100
E eo
e 60
~. zo
fil
~ 20
0 0
0 .....
0
0 ~ -,
0 '0.
0 0 0 10 2 3 4 5 6

CUroto ogildtil, or~

Fjg. 4.18. ScAderea tasarli prin agi.tare la 4 rotlrriin (4.24.).

7

Prineipala !problema oare se 17]didi 118 producerea betonului gatapreparat este de. a unentlne .neschimbata lucra:bilitateaaiItlestecului p1na in momentul plasArii acestuia. Betonul devine moo virtos in timp {fig. 4.18) astfel di adeseori nnanipularea ibet6nului gata IPreparat necesita mai mult timp. Intarirea poate fi agravata de amestecarea prelungita ~i de temperatura ridicata. In eazul ame.stedi.riiin timpul tranS}lortului,apa nu trebuie ada"l'gata dadt a'Proape de ineeperea operatiei de amesteoare ; pe de.

alta parte, tirnlPul In cure ('~mentul poate S& l'amin4 in contact cu agregatul umsd este lImit'at 1a CI,!'C{! 90 minute (delil B.S. 1926 : 1962 prescrle

pm.a Ia 2 ore). '. .

' .. LAcele'~i; limite sli;t prescrtse in multe IPrescrip~i1 ~i lPentru durata transportulul.ibetonnlUl amesteeat 108 statia centrale, De regula se'11m1-

t~za Ia 300 ~ nnmarul total '

de rptaW pentru amestecara eo

l1i agitare. To~i agiterea ~ timp de pinii: 1a 6 ore nu ,afec- .~ teaza neapa.rat lU mod defca- ~. l.D vorabil rezistema betonulut ~ d-aca arnesteeuj ~i enentine ~ ~ Iucrabilitate care permits 0 ~ 20 bUna comp.actare. Daea lucrabihtatea initial a a ameste- .x

cului nu este r:ild1cata, intiiri- 0

rea ~auzata de oagttare pre-

1 uD.gi ta va conduce Ia un beton cu o,lUlcr·a.ibi1it-a.-te foarte scazuts, in Special pe tirqp dilduros, cintd se pierde 0

mare' cantiltat'e de spa Jnnn" 'ev' -'>li"lora '. tit ~-

care se cons s . .. ;roo:: . ~t'. r~, ~.an 1 a~ ~:re se ad.augA La acea

nul se . .um~ pentru ?ldr:atarea_ cimentului. DIn <ac:easta Gat;J.za, beta. d .. - ~m~teca uneori prm ardaug,are de .apa imadia-t inainte de a II n:~aI1cat I in felul acesta se, resta!bilte~te lucralbilitatea. dart trebule sll tIe . ~eama de. faptuL ca I'~ezlstenta lao ccmpresiuna rezultata va fi influ-

ntata de cantitatsa de -apa care se adaug-a la am:esteG( vezi !fig. 4.111).

Temper a t uro b'e !onul U I
.32°(;
olBoe
V ~
:,....--
V !,.V.
0
.> . .
00 10

20 30 zo

Ape adougala.kg/~

50

Fig, 4.19. Efe.c~ru.. apei adau_gate 'pentru restab!JIrea lucrabHita1u asupra ·rezistent-ei betonulUl [4.28],

4.13. BETON TBANSPORTAT CU POlVWA

~.n_tru:lt lucrarea este .c0nsacr.~ta, ,in prienul rind, pl'oprietatilar beta~u~w;:Tl_la,n~ntele care pnv.esc m1J~oacele de transport ,,?i de amp1Jasa.re a eon .Ul.nUe sint t.ratate. 0 .e.xcep~le se va face, ihsa, ipentru oazul pam-

Fig .. 4.20. ~ompa co. actiune ci..irecta (cu piston) penteu transportul betontilul :proaspat.

pa!'hd' Ibeton~lu~~at f~d di acest mijloc oe transport reclama un amestec

avin .propnetatl speciale. '.

ca :S,istemul.cons_~,. fupri~cipal, d.intr-un buncar 'in formA de pHnle, in

Ire. se klesearca ibetonul din betoniera, 0. ~pompa ipentru Ibeton de tl""u' 1

ee el reprezen1Jate in f;'S·4 20 . 421 .' . d . . , .. y

betonul. . ~. .~1 .. , ~l con ucte prin care se ,pompeazA

Majeritatea Ipompelorfolosite in acest scop sint ~omp~ ell acttune directa avind ipistonul de tip orizontal, ell sup ape sernlrotattve mont~te in <1$El 'iel ineit sa permita trecerea ~ticulelor mar~ ide. agregaF fo.loslte in betonul respectiv. Betonul este ,aliment-at in pompa prm ,gravlta't:1e, fiind, de asemenea, partial aspirat ca urmare a eurs~i pi.stonU!lll. S1Wap~le

58 deschid 91 se Irrehid la Intervale bine definite, 111 asa fel tncit betonul se deplaseaza sub actiunea unor impulsuri in serie, eonducta mnd in permanenta plina.

In prezent se utiltzeaza pompe portabile mid, numlte si pompe de oompresiune, adaptate pentru oonducte de diametre mid (pina ,la 75-100 mm diametru), 0 astfel de pompa

Fig. 4.21. Pempa de compresiune. este reprezerrtata infig~ 4.21.

Beton:ul, depozttat intr-un re-

zeI"V-or,' este impins 'intr-un tub flexiJbil plasat- in casa pompei. Vacu~~l din lnteriorul easel pompel este de circa 660 mm lfg., Aceas~ ~a~e P051bll ca, eu exceptia momenteler eind este stors ell v.aL~ul~ tu?ul:sa rulqa 0: fonn~ Jiorma,la: (dlindrica), ceea ee aSigura 0 curgere eorrtinua a .be~nlliul. Doua role (valrurl) care se ooteso: presea~a. progreeiv tuibul, ":implllglnrci astfel betonul din conducta de~tr~~ie eatre_ eondueta de e.va.cuar~. Pompel: de compresiune stnt montate, de regula, pe autoeamtoane ~l pot ~escare'a betonul printr-un tub extensjbil si pliabil.

Aeeste !pampe pot deplasa betonul ,ladistan'te pina la 90 m pe orizontala S-3U pina Ia 30 m 'Fe veDtic.aUi. Folosied, InSa, pomiPecu piston, betonul poete sa fie d~lasat :pip.a la 450 an 1pe orizont.alii sau 40 m pe verticala, 'cu poshpilitatea de a face CdmJbi_na~ii proportlenale intre distal1~a lPe orizontala I?i iniHtimea de ridieare. De notat ca raportul dlntre dfstantele echivaientape orizontala l!1i vertlcala variaza eli consisterrta arnestecului ~i eu viteza betonului 'in conducta : raportul este eu ,am mai mic eu ,Cit aceasra viteza este rnai mare [4.29J. Pentru distarrte' mai mati, se poate folosi un releu de pompe. In' cazul unor cettturi ,ale eonductei, care niciodata nu trebilie sa fie Ibrw,lte, se v,a ~ine seaana de pierd~I'ea de

pl'esiune 18 c,alcularea distantei de transport. .

Se folosese pompe de diferite 'dimeu.siuni ~icondllcte de diametre diieriie, tnSa 'diaJmetrul cDnductei trebuie sa ifie de eel pu~n trei ori mai mare dedt dimeasiunea. m~~m.a a pa.tticulelor de ;agregat. eu pompele de ¢oon-Pl~siune se 1P00t pompa 20 'n1a rpe <)ra, in tilmp ,ce Gll..pompe:te eu piStol: utilizlnd 1COn:d'lliote ell diametrut d~ 220 mm, Ise pat 1:iranSiporta ptina

la 55 m3/ora. ." "

Pomparea betonului este E;\!.cqnOmic~ nUl.nai atunci cind dureaza rre:inti-erupt perioaide de timp mai 1ungi.., pentru ca 1a ince_putul fiedi.rei pecioade de lPornpare, condudele trebuie lubricate eu mortar (cirC"a 0,25 m3 Ia 100 m de eonducla ell diametrul de 150 rom) ~i lP~ntru ca loa terminarea opera~lei de pompare este necesara 0 mare cantitate' de munca pentru cura¥irea conductelor. Oriee modificare la sistemul de :con<!ucte poate fi faeu:ta foatte repede prin ,folqsireac1J:plajelor spl;!ciale.

f{\C

La tr.a:n~;port,ul betonulu! prin pompare nu trebule sa se utilizeze conduete de aluminiu, ipentrurQ aluminiul face reactie eu alcaliile ~in clment o\ii dB. nasters Ia hidrogen,.gaz care creeeza goluri in betonul intAr1t, cees oeare drept urrnare 0 scadere a rezistentel.

Principalele av-aQtE.\je ale ibetom..Uui pompat sint : posibilitatea de a fi transportat in punete greu aecesibile, din statii de preparare amrpla~te Is distan!a fa.rta de punctul, de turnare (acestavantaj este de luat tn consideratie mal -ales In cazul santierelor: aglomerata sau al lucrarilor ape .. eiale, de exemplu la ca_p~ireatunelelbr etc.) i prin pompare betonul este transportat din beteniera direct in eofra], fara manevre intermedlare i turnarea se poate desf~ura in riurnul debit6tii din betoniera, evitindu-se Inttrzierile cauzate de transport ~i de echlpamentul de turn are. De eceea, in prezent, 0 mare parte din betonul gata preparat se transport! prin pompare,

Un alt avantaj al transportului betcnnlui prin pompare UConstitule, evltarea segregarli. Pe de alta parte, fusa, pentru a lPutea ii transportat prin acest sistem, betonul trebuie sa lndeplineasca anumite condIt!!, cu alte cuvinte betonul proaspat trebuie s.a aiba anumite IProp.rietiiti : In pr1- mul dnd, el t.rebuiesa fie bine amesteoat Inainte de a. fiintrodus In pompa, uneori necesitind ehiar 0 reamestecare in buncar cu ajutorul unul agitator. Pe scurt, amestecul de beton nu trebuie sa fie virtos sau llpiclos, pres. useat sau prea fluid, adidi trebuie sa ailbii 0 consistenta care sA se preteze Ia pompare, Se reeomanda ca. amestecul :;iii aiiba 0 tasare 1iltre 40 si 1.00 rom sau un indice de eompactare de 0,9---,Q,95, insa trebuie sA se ~ina seama de faptul ca in timpul pomp~ri.i se produce 0 tasare paqia'll!., astfel ca la loeul descarcarli tasarea poatefi redusacu 1(;1-25 mm. La un continut mai redus de 'El,!p1l, particulele solide, In lac sa se deplaseze in directia Iongitudlnala tntr-o masa coerenta in suspensie, VOl' exerclta a presiune tpe p21'e~ii conductei. Cind oontinutul de apa se ad'ta la 0 valoare eoreeta, freoarea se menifesta numai 'la suprafata eonductei (interioar4)'11 intr-un strat subtire de 1-2,5 rom de mortar de lubriflcare. Este poslbU ca formarea rpeliculei luorlfloatoare de mortar sa fie aj'utata ide faptul c4 actiunea dinamica a pistonului este transmisa eonductei, dar 0 astiel de pelieula Ia nastere ~i la rietezirea eu mistrla a suprafe~ei unui beton. Pentru a permite.formar:ea acestei rpelicule din conductaeste Indloat ca amestecul de beton sa 'con tina 0 'proporiie de ciment cu ceva rnai rldicat4 declt in :alte cazurL :M:ariJrneafredl.rii care se dezvolta depinde de oons19- ten~a amestecului, lnSa acesta nu trelbuiesa .aiha apa in exces pentru a llU fa't'oriza. segregatea.

Este util a lua in diseutie fEmomenel~ de frecare ~i segregare 1n termeni mai generali. Iiltr-o condueM prin care se pompeaza un material ex:ista un gradient de presiune in directia cur,gerii, deteruninat de douA efecte : inainharea m.aterlI81u1ui ,~i freoorea. Aceasta echivaleaZa eu '8. spune ca 'ffi:a.terialul trebui:e sa fie capabil de a tTan$illite 0 ipresiune sufic1entA pentru a Invinge taste reilsten~ele lPe care Ie opune eonducta. Dintre to~i ('omponentH betonului, numaiapa este pompabili:l in stares ei ,natUl"'81A ; prin urrnate ea esia adeea caretrailsmite presiunea eelorlal~i componen~i ai amestecului.

Bloearea (lnfundarea) cOi1d.uetei .poate surveni in doua situatH :

1) Cind '<:ips se elibereaza ¢ curge din ,am estec , incit presiunea nu 8e t.nlnsmite asupra solidelor, care, in consecint~, nu se vor deplasta" Aces!!tn MEl in:timpla cind golurile din beton nu slnt suficient d,e mIc! !-\'flU de unlf01:n:l distribuit:e incit sa asigute 0 freeare interne. in lnteriarul ame!!tecu-

I rl'7

lui suficienMpentru a tn;Vin.ge rezistenta conductei. De aceea 0 cantttate adecvata de fractluhe fina, care asigura 0 l'llJ.paohetare strlnsa a agregatului, este de Importanta esentiala pentru ,a crea un efect ,,:bl0oare,a filtral'ii" apica penuu a permite.tazeiapaase sa transmlta presiunea *i sa nuse separe din amestec, Cu alte euvinte, presli.1t;lea 1~ care se produce segrega;rea tI'ebuie $li fie mal mate decit pn:siunea necesara pentru P:0!Q1- parea beton-.ului {14.30], Trebuie sa se ,alba in vedere, tusa.; eli 0. cantitate mat mate de1:ractiefina mseamna oarie rnai errare a SUI'p1',afetei selldelor din amestec, deci ° rezistenta, de irecare m:ai mare ill conducta.

2) ,A. doua situatie in care se produce hlocajul decurge din prima.

Daca continutul de fractiuue fina esteI;iIe;3, dmoot, r,ezisten~a de frictiUl;le a amesteculul poate sa >_fie atit de mare iudt presrunea eJrercitatii de pistcnasuora fazei apoase sa nu fie suiiclenta pentru a deplasa rnasa de beton. Acest fel de Iblocare abetonului pe cQndu'Cia se !produce mai freevent in eazul amesteeurilor de mare ·rezisten'tA sau al 'amestecurilot care corrtin 0 IPropoIiie, ridicata de material foarte fin, de exemplu de praf rezultat de La eoncasare saucenusa z,bur ato are; pa cinl:i primul tip de blecare se prdduce mai ales in 8lmestecuri eu reztstenta 'medie sau scazuta,

eu granula1iie l1el'egulata. sau discorrtinua.

SitU'a~ia optima este, -deci,de1a. crea 0 l'ezistentA maxima la frecare

intern a eu .a'jutoru1 golurtlor de rumensiuni rninime !?i I) rezistenta minitna, la fric~iune f_a~a de pere\ii conductei cu ajutorul unei arit totale mid a particulelor de -agregat. Aceastainse-amna ca proportia tie agregat, grosier ar trehui sa fie' mare dar gvanulatia ar trebui sa asigure sl un con\tnut rnie de golnri, inca mimai 0 mic-a parte din materialul fnarbe fin sa fie necesara pentru a produce efactul de "filtru fblocat". In consecinta, de regula) cu exeeptia amestecurilor Ioarte. slabe, continutul de material mal fin de }'50 ,Llmnu va trebui sa fie rnai mic de 30/0, din ¢are cea mat mare parte sa fiemai fin de 75 !J.m. Acest .matertal poate sa fie reprezen- tat de fractiunea mai fina a ntsipului sau de un aditiv eorespunzator, de exemplu tuf vtilcani,csa,u tras, Acest material fin da gl'anulatiei 0 -eontinuitate pina M dlmenslunea fraC1iunii de csment dar evitli totust frecarea

Ioarte mare pe conducts [4.30].

'I'rebule retinut ca 0 ridicare brusca a presiunii, datorita Umitarli sau

reducerti diarnetrulut conductei, IPoate duce lasegregarea aJgregatului, care ramlp_e j_n urma pastel de ciment ce trece rpe Uo,ge. obstaco]e 1[4.31]. .

Forma patticulelor de agregat influenteaza posilbilitatea de pompare a unui amestec. Din acest punct de vedere, ingener.al, rrislpurile naturakesau ,pietri_!tlirile cu granule ratunjitesmt IpreferaDile agregatului coneasat, dar se poate Qb~in€! un lagreg,at.adecvat pentru porrware ~i dintr-un agtegat c.onoos'at, prm amesteearea corespunziUoare a ft!ac~unnor rezultate din s1:arimare. S_,a reuf?it sa se pompeze ohtar betoncu agr~gat lll?or. Dad)" surprafata ,agregatului este fara pol'i, acesta poate Ii ipomrpat latel de hine ca ~i agregatul normal. Dadi insa., ~uprafa~ agregatull.1i este porossa, atundgolutile din interior n\.l pot deveni complet- saturate chiar in oazul 1,luei umeziri aburuiente, Carezultat, dnrl. conduct$:! este pusa sub presiune, aerul din galuri se co:mprima ~i apa esis fortata sa intre in ,ace!?ti pori, rezultatul fiiud ea: amestecul devine pr€!,a usoo.t ~ prea virt6s. Dadi se o:pre9te p-o-mpaa:ea ~i conducta este scoal:ja de sUJb :presiune,apa s~~ elibereaza din agregat ; aee-asta apa poate luacu ea matedalul fin; astfel ea 1a relu,area ,pompatii se p6ate forma un dop. De aSeme.nea, prin rpompare, o !parte din agreg-at se poate ~a.r1ma. Betonul ell un con~inut tidicat de aer antrenat se comporta intr-o man1era similara, La 0 presiune ridicata

~e pompare, ,~ei'ula:e eom~rlma ~I nurnat aluta _amestecul pnn erecnu sau ,e urulmen~ . Frecare{lCI'Ci'1te, La fel lIfiprel'lluneH, ceea ce face ca aerul sa se eomprane ~i rnai rnult, lncit Iucreoilttatea sonde ~i ea rnai roult. Daca co.n~uet.~ este foarte lungA, . reducerea in velum a aerulufsub ac\lunea p~eSlUnl1 poate sA.absoanba . .i:~treag.a deplasars a lPistonului, astfel d\ 18 capatullCie ,.evacuate ~u va ies; :?eton. De aceea betonul care conttne aer antrenat. se pompeaza, de regula, doar pe distante scurte, de cirea 45 m.

4,14. BETONUL OU AGREGAT PREAMPLASAT

. ,Acest tip de beton se produce 'in doua etape. Prima operatte consta din ~:npla;sare(!. .agr~:gatului ~i compactarea lui in forme. In etapa d

,g.olunle dintre partleule, reprezentind-circa 30-350/ din 01 a1 toutnl'

care urme • . f' b tona . ,. 0 .u~ v·· umu· 0 a

eu-e . • eaza sa Ie etonat, sint umplute cu mortar,· .. . . .

.. S~ l?1tel~,e ,c~ ag.tegatul diIi~F-~n. astfel de tretQn este un agre at cu

granulatle diseontinua. Granulatii tipice pentruagregatul ' .. ~

tru agregatul fin sint aratate in tabelele 4.6 ~i 4.7. > grosier ~l pen-

Tabi!ltd4.6; Granulatle tl I U', t '. . .

p ea a agrega ulul grosier pentru beton cu Jl!U'egat preamplau:t [4,32)

Dtmensluntle ochlurilnr site;, nun

13

38

19

Procentul curnulativ tie material care trece prln 51 fa

40 62 47

67 100 100

100

6 4 9

. . A~r:gatu~gr0sier trebui€ bine udar sau irtund'at inatnte ca mortarul ~a fl~~ m~ectat. Mortaru1s~ po:tn;peaza sub presiune, prin conducte cu fante ~~c;~-:~a~e 1« baza maser de a,greg~t, conductele Itind -retrase tl'eptat spr~

din.r0-z:tar~l.fdlosi~ in acest seep este compus {in procente de greutate) f o:ua paTti de ciment Portl:nd~, o.parte de tras foarte fin marun~it I

oarte activ (de exemplu eenusa zouratoare) ~i trei pina Ia patru par\i de'

Tab~tul 4.7.

Granulafie tipicii. a .agregatuhii tin pentru beton cu agregat prea~pla:ut

(4321

Dlmensiumle oehiurflor I I

sltel 2,36 mm 1.,18' JUJU

600 11m

3~O tun

15,0 ~m

Procentul <cuinl1-1ativ de material car's trece prin sita

72

34

100

98

Ii

nisip fio._. eu sufidenta alPa pentru a forma un amestec ilutd Tra· 1 rolul de ~ red~ce tnustirea ~i segregarea ~i de a 'i.mbunata:~i Uuid~ta:;: ~ortaru~w. Se IP-.tl:oduce, de asemenea, unaditiv de inject-are (in ro . ,.' 'tie d~ CITca 1% din greutatea eimentului Iplus a tf1a '1 .) .. P POI propnetatea de a imhunatati fluidita:tea mortarulUl' ~1' dSeu aUI • ec~~e SA... al?14 tu t"··~· r" .' ,.. "I' .1Jll nyme oons~ ~

,.;._,n 11 .S~;.Zl l,n suspens.1e. ~n p1"\:!iS, acestaditiv de injectare intirzie tntruCI , a flgl lZarel:\ mortarulUl ~1 con~ine ° mica cantita.te, de pnrf de aluml~

199

niu, care determinan ~Qara expanstuna Trrainte de preducerea prizei.

Be mai foloseste, uneori.run mortar constituit din ciment si nisip fin, amestaoattntr-un mixer special, care disperseaza cimentul lntr-un asemenea grad dl acesta ramine in suspensie pinS. cind .se te.rmimlljJoniparea. Acest tip de beton 'ell agregat preamplasat se' nnmeste uneori beton coloidaI.

Oonsrstenta mortarulul (asemanatoare eu a unei creme mgrosate) se exprima prin timpul in care 0 anumita cantitate de mortar se descarca dintr-un con special, Acesta este asa-numitul factor de curgere. Pentru masurareecurgerii se po ate utiliza si unfluometru (debitmetru). carearata cit de de-parte va curge intr-un canal orizontal 0 eantitate data de rna-

teri:al desearcat dintr-o pHnie. .

Betonul eu agregat preamplasat este economic tn ceea ce prlveste consumul de ciment (120-150 kg cirnent la 1m3 de beton), dar rezistenta betenului care. rezulta esteIimitata de faptul es. rapertul ~alc1m:ent este ridicat pentru a asigura 0 plasticitate sufi~ienta a mortarului, Totusi, rezistenta acestui beton este 'in general adecvata utiliz!i:rii care i se da de obicel, iar betonul rezultat are proprieta1i mai uniforme dectt ale betonului obtinut prin alte rnetode de turnare, deoarece s,egregareaeste practic ev;i.ta.ta. Betonul rezulta-te'ste dens, impermeabil ~i duralbil. De asemenea, nu are nevoie de 0 vibrare interna ; 0 vibrare externa, tnsa, la suprafata mortarului, peate im!bunata.ti suprafeta de expunere.

Betonul eu mortar preamplasat poate fi folosit'in amplasamente greu accesfbile p-rih metodele uzuale de turnare. El este indioat, de asemenea, pentru sectiunile care contin un numar mare de elemente inglobate care trebuie. amplasate eu precizte, da exemplu pentru ecranele de protectie din industria nucleara, Deoarece 1a acest oeton agregatul grosier ~i· cel fin sint .amplasate separat, se elimina. pericolul segregarii agregatului grosier greu, cum esteegregatul de otel folosit la ecranele nucleate. Absenta segregarii U face sa fie adecvat i!ii pentru constructii subaevatice tehnica amplasarir diferind :putin de eondi-~iile ebtsnuite, pentru adlncirn! de peste 30 m se folosecc ptlnli.

. Contraqia la useare a betonului cu agtegat preamplasat este mal redusA de-cit a lbetonuIui preparat prln. metode- uzuale, fiind eupri.nsa intre 200 X 10,-6 iii 400 X 10-6• Contractia redusa se datoreaza contaetului strins dintre fragmentele ,grosiere de agregat, adiCa ebsenta tnterstitdlor in care patrunde pasta de ciment jn oazul betonului ob~nuit.; ;a.cest ca,n!act strrns intre particulele de agregat reduce valoarea contraette). Datorita contrac~iei recluse, betonul eu agregat preamplasat este adecvat pentru rezervosre de ~pa, pentru structuri monolitice de dimensiunt marl Eji pentru lucrari de reparatii, Permeabilitatea redusa if confera ~i 0 rezi.st~nta superioara

Ia Inghe~ ~i dezghet. .

Betonul cu agregat preamplasat \poate sa fie utilizat la censtructi! masive Ia care cresterea temperaturii trebuie controlata, Ra,cirea sepoate face prin circularea apel reci ptin agregat, apa care apoi este inlocuita de mortarul care sa pompeaza, In conditli de clima rece, eind rpoate exista P$t:icol de inghet, se !poote proce'da Ia cireuI·area unui !flux de albur, pentrU prein0iliire~ ag1"egatului.

Be:tonul eu agregat preaocnplasat mai poate fi utilizat ~i p~ntru finisaje au agregat aparent. Pentr'U aceasm, pe supna'fetele re~e,ctive se plase~4 agregateSpeci.ale, e:are ramin ,ap_.arente jpi:tn s:lllbl,are sau !prin spaJare ell acid.

. In eoncluzie; betonul cu agreg-at preamplasat are .multe proprietati utile, rnsa, datol'ita numeroaselor di!ic-ult.1i:ti practice de realizare ,a lui (deexernplu necesitatea de a se utlllza un agregat grosier extrem de eurat), pentru a obtine rezultate bune este-necesara 0 deosebita lnd.eminare ,1 experienta.

4.15. _BETONUL VACUVMAT

o solurie a problemei ·Q.b~inerii unui beton care sa. aiM 0 lucrsbllltate destul de buna in condltlile unui r-B!.Port ~pa/ciment cit mat mic 0 constitute vacuurnarea betonului ipl['o'aspat turn at. Betonul astfel tra,ta:t se ounoaste sub denumlrea de betosi vacuumat (a denumire destul de improprte dar irttr:ata it). uz),

. Pe sourt, procedeul este urmatorul. Un amestec de beton ell Iuerabilitats rnedie se toarna in cofra], prin procedeul obisnuit. Deoarece betonul proaspat contine un sistem continuu de canale umplute cu. a,pa, expunerea suprafetel acestuia la aspirare .prin vacuum are drept rezultat extragerea unei mad cahtita~i de apa incepind de Is 0 anurnita adtnctrne a betonului rtuina't. Cu alte euvinte, oantHate.a :de a;pa care asi.gurl1 "lucl~abilitateaH este indepartatA dupa ee nu mai este nevoie de ea. 'De notat cii bulele de aer sint eztrase numai din stratul superficial, pentru ell ele

~ r, I
0
0¢
Ii:. )
'~, G a
A
0
o
o Betol) nevocuumot
r-- -
o Beton vccuurnct : ~aportul final apOidmlIDt
IA Seton vocuurnct : ropcetut Inllrol opdI.cllT)eol 0.00 Q,65 0,70

Raport.ul apakiment

0,75

Fig. 4.22. Rezistenta betonulu! vacuumat in eomparatie ell a betonulul nevaeuumat [4.21].

IIU Iorrneaza un sistem continuu, In felul acesta se reduce NljpPttul spA! r-lment lnainte de priza ~i pentru ca aoest raport .ccntroleaza, in mBremllsura, re.zist.enta,l;)etonul V8.cuuanat are 0 reiistent~superioarA ~i 0 den~ sll..~te mal mare, 0, permeabilitate mai rnicii~i 0 dura,billtate mai mare df'('it. b'etonul obVnut prin alte proceaee.

Date privind rezistenta acestui 'beton slnt reprezentate fn dl.a.gl'Bma dill fig. 4.22, dU'pi1 Garnett [4.21) ; compaootta trebuie fAcut6 lutnd 1n Gon-

'Jf"i'1