Bellu Diana

Sandra Izbasa
MASTER NRC
ABSORBTIA CALCIULUI:
Absorbtia calciului este mai mare in
perioadele de crestere, in sarcina, lactatie si
scade odata cu inaintarea in varsta. Daca
exista cantitati adecvate de vitamina D, iar
metabolismul acesteia este normal, mai mult
calciu din dieta este absorbit.
Majoritatea calciului se absoarbe la nivelul
proximal al intestinului subtire iar eficienta
absorbtiei scade in segmentele distale ale
acestuia. El se absoarbe activ, in special in
segmentele superioare ale intestinului subtire
si pasiv, in restul acestuia.

In curentul sanguin, calciul apare in
combinatie cu proteine si diversi nutrienti
(53%), dar si sub forma libera (47%).
Calciul intra in plasma prin absorbtie din
tractul intestinal si prin resorbtia ionilor din
os.
Calciul paraseste lichidul extracelular
prin secretie la nivelul tractului
gastrointestinal, secretie urinara, depunere
in mineralul osos si, intr-o mai mica
masura, prin transpiratie.



Cand concentratia calciului seric scade cu numai
cateva procente, este stimulata secretia de PTH.
Astfel, preluarea de calciu din intestin, eliberarea de
calciu din os si reabsorbtia renala cresc (efect
hipercalcemiant).
Cresterea nivelului calciului seric se poate asocia
cu anorexie, senzatie de voma, constipatie, depresie
si, ocazional, cu letargie si coma.
O hipercalcemie persistenta, mai ales cand se
asociaza cu niveluri serice normale sau crescute ale
fosfatului, poate determina depuneri ale calciului si
fosforului, sub forma de faza solida, in peretii vasculari,
mucoasa gastrica si parenchimul renal.
Hipercalcemia afecteaza prin ea insasi functia
renala, in plus fata de efectele patologice ale
depunerilor fosfocalcice.
In cazul unei concentratii prea mari a Ca seric,
este secretata calcitonina, hormon cu efect
hipoglicemiant.

Consumul ndelungat i n cantitate mare a
laptelui, poate determina hipocalcemie, din
cauza coninutului redus de magneziu, element
care stimuleaz absorbtia i activitatea
calciului.
S-a observat c cei care sufer de ulcer i
au o diet bazat pe lapte, sufer mai mult de
tetanie dect persoanele care consum
lactate n cantiti moderate.
Deficitul de magneziu se poate completa
apelnd la laptele cu cacao.
In cazul persoanelor ce sufera de
insuficienta minerala dubla (de Ca si Mg),
nivelul calciului i a magneziului se
normalizeaza n cteva zile, dup consumul de
lapte cu cacao. ns i acest tip de aliment
prezint unele neajunsuri (conine purine, acid
oxalic, substane excitante).

Brnza i brnzeturile:
Se obin prin coagularea proteinelor din lapte.
I.) Atunci cnd coagularea are loc prin
precipitare acid, se obine brnza. Procesul are
loc prin fermentarea lactozei i mai departe a
glucozei derivate, rezultnd acidul lactic, care
precipit proteinele. Produsul precipitat (brnza
propriu-zis) se separ n mod natural de acidul
lactic lichid (zer). Din cauza aciditii zerului,
calciul se extrage aici, brnza srcindu-se n Ca.
n schimb zerul este mbogit n calciu.
Zerul, este sntos i se poate folosi n
alimentaia mai ales ca ncritor natural. Deoarece
conine mult acid lactic i calciu, prezint efect
antiseptic asupra tractului digestiv i ntrete
oasele.


II.)Laptele batut si iaurtul se obtin prin
fermentaia realizat de ctre bacterii sau
de ctre fungi.
n cazul acestor preparate, acidul lactic
nu se separ, rezultnd produse bogate in
Ca si acid lactic.
n funcie de sortiment, produsul lactat se
obine pe baza unor microorganisme
selecionate i cultivate n mod deliberat
pentru un preparat sau pentru altul, cu
excepia laptelui btut, la care fermentaia
este realizat de ctre organismele
microscopice slbatice.
III.) Caul si cacavalul:
Se obin prin coagularea enzimatic a
proteinelor din lapte (nu printr-un proces de
acidifiere), cu ajutorul cheagului obinut din
stomacul de viel (enzimele din sucul gastric
realizeaz coagularea) sau prin metode
chimice care imit acest proces.
n acest caz, calciul este reinut n
interiorul proteinelor, astfel nct, caul i
cacavalul sunt produse bogate n calciu.

Dereglari la nivelul metabolismului
calciului:
Pot conduce la aparitia unor boli, cum ar fi
litiaza biliara(litiaza calculara).
Ea se manifesta prin prezenta unor pietre
(calculi) sau incrustatii in canalul biliar sau in
vezica biliara. Datorita concentratiei mari a
bilei in vezica biliara se pot produce precipitari
ale substantelor cristaline, care duc la
formarea unui calcul prin depuneri de straturi
succesive de saruri.
Precipitarea se produce cu mai multa
usurinta daca vezicula este infectata
(colecistita) sau daca exista o malformatie la
nivelul vezicii sau cailor biliare.
Colecistita calculoasa se manifesta prin
durere mare in partea dreapta a
abdomenului, cu iradieri in spate sau in
umar, greata, varsaturi si febra, atunci cand
exista si o infectie a cailor biliare.
Cand calculul coboara in coledoc, el
constituie un obstacol in eliminarea bilei.
Apare coloratia icterica a tegumentului si
mucoaselor, iar materiile fecale sunt
decolorate.

Calculul biliar poate migra in intestin,
ducand la aparitia ocluziei acestuia.
Ocluzia consta in intreruperea tranzitului
intestinal datorita unui obstacol. Ea produce
tulburari in absorbtia si circulatia portiunii de
instin respective.