ENZIME

REGLAREA ACTIVITATII
ENZIMELOR

INTRODUCERE
Organismul se adapteaza la modificari permanente ale
mediului (stres, clima, poluare, alimentatie, etc.)
Adaptarea presupune modificarea AE, conc.
metabolitilor intermediari, modificarea vitezei
enzimatice
Viteza depinde de cantitatea de enzima sau/si eficienta
enzimelor
Reglarea se realizeaza prin ajustarea cantitatii de
enzima, eficientei catalitice a enzimelor, reglarea
covalenta si alosterica a enzimelor

I. Reglarea CANTITATIVA
In organism cant. de enzima depinde de dinamica
proceselor biochimice: biosinteza/degradare

Cand
Kd=Ks
enzime
CONSTITUTIVE
(intracelulare)
Cand Ks>Kd enzime INDUCTIBILE (ex: GK/HK
este inductibila in anabolism, inductorul este insulina )
Cand Ks<Kd enzime REPRESIBILE (ex: GK/HK
este represibila in catabolism, represorul este
glucagonul)

II. Reglarea CALITATIVA

1. ALOSTERICA Curba Vo=f([S]) are aspect
sigmoidal. Ce sunt proteine alosterice?
2. COVALENTA EaEi prin ruperea sau
formarea
legaturilor
covalente.
Sunt
interconvertibile
(fosforilare,
adenilare,
metilare, acetilare)

II. 1. R. Alosterica-caracteristici enzime

alosterice
Sunt proteine oligomerice
Frecvent sunt situate chiar la nceputul
cilor metabolice (pt economie maxim prin
controlul intensitii cii i imposibilitatea
parcurgerii n sens invers)
Reaciile catalizate sunt exergonice i
ireversibile

II. 1. R. Alosterica
Monod, Changeux & Jacob (1963) au elucidat
mecanismul reglarii alosterice a unor enzime bacteriene
au constatat ca produsul final, acumulat peste necesitatile
de moment, devine Inhibitor al enzimei din prima
reactie anumiti compusi pot fi modulatori pozitivi
(activatori sau efectori pozitivi), altii modulatori
negativi (inhibitori sau efectori negativi).
R. Alosterica are loc prin legarea efectorului alosteric
de enzim ntr-un loc diferit de centrul activ, loc
numit centru alosteric

II. 1. R. Alosterica
Efectorii/Modulatorii alosterici exist permanent la locul de
aciune al enzimelor, n timp variind doar concentraia lor
Dou tipuri de alosterie:
a) Homoalosterie- aceeai molecul este substrat i efector
alosteric-se leag la centrul activ al enzimei (ex. ATP pentru
FFK1)
b) Heteroalosterie- efectorii alosterici sunt diferii de substratse leag la un loc diferit de centrul activ al enzimei, numit situs
alosteric (centru alosteric)

Reglarea alosteric este multipl i cumulativ

II. 1. b) R. Alosterica- de tip heterotrop

Cinetica enzimelor alosterice (neMichaeliene")

Dependena sigmoidal a V0 n funcie de [S]

Enzimele alosterice, spre deosebire

de enzimele Michaeliene au multiple
subuniti i multiple centre active
Legarea substratului poate fi cooperativ

Tipuri de reglare alosteric

n funcie de poziia relativ a efectorului
fa de E n calea metabolic
Feedback pozitiv (stimulare prin produsul
final) si negativ (inhibitie prin produsul final)

 Feedforward-stimulare si inhibitie

II.2. R. Covalenta
Fosforilare-defosforilare (interconversie fosfodefosfo)
Catabolism

Anabolism

II.2. R. Covalenta
Fosfo-defoso
Se realizeaza prin transferul unui singur rest de
fosfat de pe ATP pe un rest de Ser (rar Tyr,
Thr) care nu sunt in centrul activ al E.
Fosforilare se face in prezenta unei KINAZE
si
defosforilarea
in
prezenta
unei
FOSFATAZE
Reactiile sunt exergonice si ireversibile

II.2. R. Covalenta-adenilare
Atasarea printr-o legatura covalenta a unui rest de
AMP. Se face ca fosforilarea printr-un ATP dar la un
rest de Tyr.
Reactie ireversibila.

II.2. R. Covalenta
de tipul zimogen-enzim activ

Formele inactive (zimogenii) sunt produse la

locul de sinteza (mucoasa gastricapepsinogen,
pancreasul-tripsinogenul,
chimotripsinogenul)
Activarile se produc la locul de actiune
(stomac, intestinul subtire)
Activari in prezenta unor factori locali, dar si
autocatalitic

II.2. R. Covalenta
de tipul zimogen-enzim activ

Transformari unidirectionale
Sentalnetela:
1) enzimedigestive
2) fcoagulrii

IZOENZIME
Aceeasi reactie, dar pot avea sensibilitatii
diferite la actiunea unor efectori alosterici, pot
avea specificitati diferite pentru coenzime,
afinitati diferite fata de substrat
Aranjament diferit in oligomer
Dpdv clinic cele mai importante sunt: CK,
LDH

CREATINKINAZA (CK)
Enzima nefunctionala ce catalizeaza reactia:

Furnizeaza rapid energie (ATP creste de 100X in

mai putin de 1 sec in muschiul in contractie)

CK
Are doua tipuri de monomeri M (muscle) si B
(brain) dimer, 3 tipuri de izoenzime: CK-MM,
CK-MB, CK-BB
Localizare:
CK-MM musculatura striata
CK-MB miocard, musculatura striata, prostata,
uter
CK-BB creier, tub digestiv, pancreas, uter,
prostata, rinichi, plamani

CK
Cresteri ale izoenzimelor:
CK-MMboli musculare (distrofii), traumatisme,
infarct miocardic (in ser 95-100%)
CK-MB infarct miocardic, chirurgie cardiaca (in ser
0-5%)
CK-BB infarct cerebral (in ser 0%). ! Creierul
contine cant. mari de CK-BB, iar CK-BB nu trece
bariera hematoencefalicaapare doar in leziuni intinse
ale creierului, cu distrugerea integritatii barierei.

LACTAT DEHIDROGENAZA (LDH)

Enzima nefunctionala din glicoliza anaeroba,
catalizeaza reactia:

Structura cuaternara, tetramerica cu monomeri

de tipul H (heart) si M (muscle)

LDH
Izoenzime si localizare:
LDH1 (H4) inima, hematii, rinichi, SN, SRE
LDH2 (H3M) hematii, inima, rinichi, SRE, plamani,
SN, trombocite
LDH3 (H2M2) plamani, placenta, SN, rinichi,
limfocite, splina
LDH4 (HM3) musculatura striata, ficat, rinichi,
pancreas, SN, placenta, splina
LDH5 (M4) ficat, musculatura striata, rinichi,
pancreas, splina

LDH
Cresteri ale izoenzimelor:
LDH1 (H4) IMA, anemie hemolitica,
megaloblastica, infarct renal cortical, nefrite
LDH2 (H3M) la fel ca LDH1
LDH3 (H2M2) embolism pulmonar, pneumonie,
leucemii acute, pancreatita acuta, cancer
LDH4 (HM3) necroza sau inflamatie hepatica,
leziuni ale musculaturii striate, sindrom nefrotic
LDH5 (M4) la fel ca LDH4

ACIZI NUCLEICI

Structura Acizilor Nucleici

Importana biomedical a acizilor

nucleici: baza chimic a ereditii
Un clugr din secolul XIX pe nume Gregor
Mendel a observat pentru prima oar efectul
DOMINANT-RECESIV al ADN-ului. Mai tarziu
(1909) Johanenson a introdus termenul de gen:
unitate de baz responsabil pentru deinerea i
transmiterea unei caracteristici unice.
Iniial s-a crezut c proteinele car informaia
genetic, pn la mijlocul secolului XX, cnd s-a
descoperit c ADN-ul este baza ereditii,
datorit faptului c este capabil de auto-replicare.

Acizii nucleici sunt

ADN-ul i ARN-ul
ADN
ARN
Sediul principal al Diferitele tipuri de
localizrii ADN-ului
ARN
sunt
este nucleul celulelor.
localizate n nucleu,
citoplasm,
Sedii secundare sunt:
mitocondrii,
mitocondriile
i
ribozomi.
cloroplastele (n celula
vegetal).

Dogma Central a geneticii

moleculare
DNA

transcriere

RNA

traducere

Protein

Propus de ctre Francis Crick & James

Watson n 1958 pentru a descrie fluxul
informaiei genetice n celul.
Informaia depozitat n ADN este
transferat ARN-ului, care mai departe o
transfer proteinelor.
Dogma Central propus de Watson &
Crick a suferit numeroase revizii ntre
timp.

Dogma Central a Geneticii

Transcriere

Traducere

ADN
ARN
proteine
transcrierea = transferul informaiei genetice de la
ADN la ARN (sintez de ARN pe matri de ADN)
traducerea = transferul informaiei genetice de la
ARN la proteinele functionale, a cror secven de
aminoacizi este codificat n structura ADN-ului.
replicarea = transferul informaiei genetice de la
celula mam la celulele-fiice prin copierea ADN-ului
parental cu formarea a dou molecule de ADN cu
structur identic ADN-ului parental

Dogma Central Revizuit

Recombination
Mutation/Repair

Recombinarea=
reaaranjarea materialului
genetic
Mutaii/Reparare =
lezarea ADN cu alterarea
informaiei genetice/
corectarea leziunilor ADN
Revers- transcrierea =
transferul informaiei
genetice de la ARN la
ADN

Ce sunt acizii nucleici

(ADN and ARN)?
Acizii
nucleici
sunt
polinucleotide
(produi
policondensarea a unor uniti denumite nucleotide).

de

Nucleotidele reprezint unitatea monomeric a acizilor

nucleici i sunt compuse din:
- o baz azotat heterociclic:
- purine: adenin (A) i guanin (G)
-pirimidine: citozin (C) i timin (T) pentru ADN
citozin (C) i uracil (U) pentru ARN
- o pentoz:
- dezoxiriboza (este prezent n ADN)
- riboza (este prezent n ARN)
- fosfat

STRUCTURA BAZELOR
AZOTATE

PIRIMIDINELE
Citozina

Uracil

Timina

NH2

4
5

H3C

NH

NH

NH
1

NH

Bazele azotate prezint

fenomenul de tautomerie

NH

PIRIMIDINELE
NH2

NH2

C
N

NH

forma amino

Citozina

C
HN

Formele mai stabile:

Forma lactam
este mai stabil
C
NH
dect forma
lactim
Forma amino
forma imino
este mai stabil
dect forma
imino
n acizii nucleici
exist formele
lactam i amino
C
NH

forma lactam

OH

forma lactim

PURINELE
Adenina

Guanina

NH2

6
1

N
3

NH

HN
H2N

NH

Atomii heterociclului purinic sunt numerotai de la 1

la 9 (astfel ncat atomii de N din ciclu s primeasc
indicele minim).

STRUCTURA PENTOZELOR DIN

ACIZII NUCLEICI
Riboza
HO

CH2

OH

OH OH

Dezoxiriboza
HO CH2

OH

OH

lipsete
2-OH

Atomii de carbon ai pentozelor sunt numerotai de la

1 la 5.
Pentoza din ADN este dezoxiriboza, cruia i lipsete
gruparea hidroxil 2-OH.
Pentoza din ARN este riboza.

STRUCTURA NUCLEOZIDELOR

Legtur
-N-glicozidic

Nucleozidele
sunt
derivai ai bazelor
azotate care au o
pentoz legat de un
atom de azot din
heterociclu:
N9 pentru purine
N1 for pirimidine
printr-o legtur -Nglicozidic.

STRUCTURA NUCLEOTIDELOR

Nucleotidele sunt compuse din nucleozide (baz + pentoz) i 1, 2, sau 3

grupri fosfat (se formeaz o legtur esteric ntre fosfat i 5-OH).
Mononucleotide (nucleozid-monofosfat)= nucleozid + 1 fosfat
Dinucleotide (nucleozid-difosfat) = nucleozid + 2 fosfat
Trinucleotide (nucleozid-trifosfat) = nucleozid + 3 fosfat

Proprietile nucleotidelor
Sunt acizi polibazici (pKa fosfat primar=1.0
pKa fosfat secundar=6.2)
Absorb UV (la =260 nm)

Pauza...de intrebare
Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
1. Nucleozidele sunt formate dintr-o pentoz, o
baz i o grupare fosfat.
2. Forma lactam este mai stabil dect forma
lactim i exist n citozin i uracil.
3. Gruparea fosfat din nucleozidmonofosfai se
leag printr-o legtur esteric de carbonul 5.
4. Timina difer de uracil printr-o singur
grupare metil.

Terminologie
Ribonucleozide/Ribonucleotide
(cnd pentoza este riboz)

Terminologie comparativ

Baza

Nucleozidul

Nucleotidul

Adenina (A)

Adenozina (A)

Adenozin monofosfat (AMP)

Adenozin difosfat (ADP)
Adenozin trifosfat (ATP)

Guanina (G)

Guanozina (G)

Guanozin monofosfat (GMP)

Guanozin difosfat (GDP)
Guanozin trifosfat (GTP)

Citozina (C)

Citidina (C)

Citidin monofosfat (CMP)

Citidin difosfat (CDP)
Citidin trifosfat (CTP)

Uracil (U)

Uridina (U)

Uridin monofosfat (UMP)

Uridin difosfat (UDP)
Uridin trifosfat (UTP)

Timina (T)

Timidina (T)

Timidin monofosfat (TMP)

Timidin difosfat (TDP)
Timidin trifosfat (TTP)

Funciile fiziologice ale

nucleotidelor
Crmizi pentru sinteza acizilor nucleici
Compui macroergici sau donori de grupri
fosfat- furnizeaz energia necesar diferitelor
procese biologice (ex. ATP, GTP- conin grupri
fosfat cu mare potenial de transfer)
Reglatori alosterici ai diferitelor enzime (ex.ADP
e activator alosteric al ICDH din ciclul Krebs)
Donori de grupe metil (ex.S-adenozilmetionina)
Mesageri intracelulari ai hormonilor hidrofili
(ex. AMPc, GMCc)
Coenzime (ex. NADH, NADPH, FADH2, CoASH
sunt derivai ai nucleotidelor pe baz de adenin)

Nucleotide naturale libere: AMPc

NH2
N
N
O

CH 2

O P

AMPc

OH

N
N

A d e n in e
3,5adenozin
monofosfatul
ciclic
(AMPc) este mesager
secund implicat n
transmiterea mesajului
R ib o s e
hormonal din mediul
extracelular
n
interiorul celulei.

Raspuns test
OH

OH

HO

H3C
CAFEINA

NH

AL HIPOXANTINEI

AL XANTINEI

N
N

TAUTOMER LACTIM

CH3

N
N

NH

TAUTOMER LACTIM

O
H3C

CH3

HN
O

H3C
TEOBROMINA

O
H3C

N
N

NH

H3C
TEOFILINA

Raspuns test
Tabel cu formele ionice n functie de valoarea pH mediu
pH

7.35

etilendiamina

H2C

CH 2

NH2

2+

2+

2+

teofilina

10.7

8.8

pKa=10.7

H2C
NH 3

NH2

CH 2
+

NH 3

N
H3C

O
N

N
O

NH

H3C
TEOFILINA

forma acid

pKa=8.8

H3C

+
O

N
H3C

forma bazic

H+

H3C

N
O

H3N

H3C

H3C

H3C

NH 3
CH 2

CH 2

STRUCTURA ADN

1. structura primar
2. structura secundar
3. structura teriar

James Watson Francis Crick

1962 Nobel Prize

STRUCTURA PRIMAR A ADNULUI

(COVALENTA)
G u a n in e
O

HN
H2N

5' end HO

CH 2

ADN este un
polidezoxiribonucleotid n care
gruparea 3OH a unui
dezoxiriobonucleotid este legat la
gruparea 5OH a dezoxiribonucleotidului vecin printr-o legtur
fosfat diesteric.

Lanul polinucleotidic este

polar:prezint dou capete
distincte, polare.

Captul 3este cel cu gruparea 3OH liber.

Captul 5este cel cu gruparea 5OH liber sau fosforilat.

N
NH2

C y to s in e

N
O
O P O

N
CH 2

O
O

O P O
O

O
H3C

NH

NH

O P O

CH 2

T h y m in e

O
OH
3' end

Lanul polinucleotidic al ADN este

ncrcat negativ la pH-ul
fiziologic.

Reprezentarea simplificat a catenei de ADN

O

G u a n in e
N

HN

Prin convenie o
caten de ADN se
scrie n direcia
5- 3.

H2N

5' end HO

CH 2

N
NH2

C y to s in e

N
O
O P O

N
CH 2

O
O

O P O
O

O
H3C

ex. GCT nseamn

5GCT 3

NH

NH

O P O

CH 2

T h y m in e

O
OH
3' end

ntrebare

Identificai care este

captul 3al acestui
oligonucleotid?
Scriei reprezentarea
simplificat a acestui
oligonucleotid.

G u a n in e

Pentoza: linie orizontal

HN
H2N

5' end HO

CH 2

N
NH2

Baza: litera corespondent

C y to s in e

N
O
O P O

N
CH 2

Leg. fosfodiesteric:
linie oblic i P la mijloc

O
O

O P O
O

O
H3C

NH

NH

O P O

CH 2

T h y m in e

O
OH
3' end

Sarbatori Fericite si vacanta placuta!!!