Sunteți pe pagina 1din 108

Infectia HIV / SIDA

Sindromul imunodeficientei dobandite

Infecia cu HIV
(human immunodeficiency virus/virusul imunodeficienei uname)

o infecie cronic, ireversibil, n care se produce


distrugerea progresiv a mecanismelor de aprare
ale gazdei i instalarea sindromului de
imunodeficien dobndit
SIDA (AIDS = aquired immune deficiency
syndrome)
- stadiul final al infeciei cu HIV;
- apariia infeciilor oportuniste, afectarea n grade
diferite a sistemului nervos i a altor aparate i
sisteme, pn la neoplazii multiple;

Infectia HIV / SIDA


Etiologie:
retrovirus ( material genetic constituit din ARN),

subfamilia lentivirine;
HIV virusuri nvelite, = 80 120 nm, form
sferic;
macrofagele - primele celule ale sistemului
imunitar infectate;

Infectia HIV /
SIDA
MODUL DE TRANSMITERE AL BOLII:
SEXUAL

(homo /heterosexual);
transfuzii sanguine (10 25%);
perinatal (transplacentar);
injecii, scarificri;
alte mijloace de transmitere (insecte).

Transmiterea HIV la personalul medicosanitar n cursul exercitrii profesiei


riscul de seroconversie prin nepturi de ac de sering:
0,3%
riscul de seroconversie prin expunere mucoas: 0,9%
probabilitatea transmiterii de la chirurg pacieni:
1/20.000 1/42.000 proceduri chirurgicale
medicin dentar: au fost semnalate cteva cazuri de
posibil transmitere de la personalul medico-sanitar la
pacient, dar testarea acestor pacieni nu a reuit s
demonstreze infectarea pe aceast cale

Situaia cazurilor
de transmitere a
infeciei
HIV/SIDA la
personalul
medico-sanitar
n perioda 19812010

Sursa: Surveillance of
Occupationally Acquired
HIV/AIDS in Healthcare
Personnel,
as of December 2010.
Updated: May, 2011, on
www.cdc.gov)

Occupation

Documented

Possible

Nurse

24

36

Laboratory worker, clinical

16

17

Physician, nonsurcical

13

Laboratory technician,
nonclinical

Housekeeper/maintenance worker

14

Technician, surgical

Embalmer/morgue technician

Health aide/attendant

15

Respiratory therapist

Technician, dialysis

Dental worker, including dentist

Emergency medical
technician/paramedic

12

Physician, surgical

Other technician/therapist

Other healthcare occupation

57

143

Total

Infectia HIV / SIDA


DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECIEI CU HIV
METODE INDIRECTE
DIAGNOSTICUL DIRECT

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECIEI


HIV
METODE INDIRECTE: proteinele virale sunt
imunogene induc formarea de anticorpi
imunofluorescena
tehnica imuno-enzimatic (ELISA): fixarea Ag
viral prin absorbtie fizica pe un suport solid;
tehnicile de aglutinare pasiv;
radio-imunoprecipitarea
imuno-transferul (Western-blot)

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECIEI HIV


Pacient seropozitiv Ac anti-HIV
= potential infectios asimptomatic
- seroconversia:
- 2 6 saptamani
- 6- 14 luni,

- cantitate virus inoculat;


- cale transmitere.

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECIEI


HIV

DIAGNOSTICUL DIRECT
- detectarea Ag-nilor HIV ser, plasma, LCR, etc., prin metoda
ELISA

CLINICA
Primul contact cu virusul:
- asimptomatic (50-90%);
- simptomatic: mononucleoza infectioasa, encefalita
acuta, poliradiculonevrite, meningita, mielita acuta, etc.;
spontan rezolutive
Stadiul asimptomatic al bolii: 3 - 5 ani; limfadenopatie
cronica;
Imunodepresia minora: infectii cauzate de germeni
agresivi; limfoame maligne (Burkit), zona zoster,
candidoze orale, leucoplazii.
Imunodepresie majora: infectii cu germeni oportunisti.

CLINICA
Infectia HIV afectarea tuturor aparatelor si
sistemelor
manifestari digestive
neurologice
pulmonare
oculare
hematologice
renale
reumatologice
cutanate

Afeciunile
cavitii orale
pot fi:
A. de cauz
infecioas
(fungi, virusuri,
bacterii)
B. de cauz
non-infecioas
(afte, tumori)

A. Determinri de
cauz infecioas

B. Determinri de
cauz noninfecioas

1. Infecii fungice
a) Candidoze orale
b) Criptococoza i
histococoza

1. Afeciuni aftoase
a) Ulceraii recurente
b) Ulceraii
herpetiforme

2. Infecii virale
a) Infectia cu EBV
b) Infecia herpetic
c) Infecia cu VZV
d) Infecia cu CMV
e) Infecia cu HPV

2. Afeciuni tumorale
a) Sarcomul Kaposi
b) Limfomul nonHodgkin oral

3. Infecii bacteriene
a) Eritemul gingival linear
b) Parodontita ulceronecrotic
c) Stomatite ulceronecrotice i
gangrenoase

Infectia HIV - Manifestri orale


Infectioase
A. Infecii bacteriene :
1. afeciuni gingivo-parodontale :
- eritemul gingival linear
- parodontita ulcerativ necrozant
- stomatita necrozant
2. alte localizri

Infectia HIV Manifestri orale


Infectioase

B. Infecii fungice :
1. Candidoze :
- pseudomembranoase
- hiperplazice
- eritematoase
- cheilite angulare
2. Infecii cu ali fungi

Infectia HIV Manifestri orale


Infectioase
C. Infecii virale :

1. virusul Epstein-Barr : leucoplazia oral proas


2. virusul herpes simplex :
- gingivo-stomatita herpetic primar
- infecia herpetic recurent
3. virusul varicelo-zosterian :
- herpes zoster
4. papilomavirusul uman
- condilomul acuminat
- hiperplazia epitelial multifocal
5. citomegalovirusul

Infectia HIV Manifestri orale


Non-infectioase
D. Neoplasme :
- sarcomul Kaposi
- limfomul
- alte neoplasme
E. Alte leziuni orale :
- ulceraii orale
- afeciuni ale glandelor salivare

Determinri infecioase fungice


Candidoza oral forme clinice
1) Candidoza pseudomembranoas

2) Candidoza eritematoas (atrofic)

3) Cheilita angular (perleul)

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations of


systemic disease.
Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

Determinri infecioase virale


a) Leucoplazia proas oral HL

c) Infecia cu virusul citomegalic (CMV)

b) Infecia herpetic

d) Infecia oral cu Papillomavirul (HPV)

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations of systemic disease. Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

Determinri infecioase bacteriene


a) Eritemul gingival linear (GUN)/gingivita HIV

b) Parodontita ulcero-necrotic (PUN)

c) Stomatite ulcero-necrotice i gangrenoase

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations


of systemic disease.
Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

Determinri non-infecioase
a) Ulceraii aftoase recurente

b) Sarcomul Kaposi

c) Limfomul oral non-hodgkinian

Harris JP, Weisman MH.


Head and neck manifestations ofsystemic disease.
Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
a. Eritemul gingival linear
eritem n band care urmeaz conturul gingival
gingivoragii spontane;
nedureroase

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
Eritemul gingival linear - Tratament
- cltiri orale - gluconat de clorhexidin 0,12%, 15 20 ml, 30
secunde, 2 x 1 / zi.
- leziuni persistente: antibiotice pe cale sistemic - Metronidazol 1 g/
zi (250 mg x 4 / zi).
- monitorizare la 6 zile.

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
b. Parodontita ulcero-necrotic
asociat cu imunosupresie avansat ( limfocite CD 4+ < 100 /
mm);
dureri intense necroza marcat a esuturilor moi;
distrucia rapid a osului;
- gingivoragii spontane.

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
b. Parodontita ulcero-necrotic
- splturi - soluie de betadin 10%;
- cltiri orale - soluie 0.12% de gluconat de clorexidin, cu 15 - 20 ml, 30 secunde,
de 2 ori/zi ;
- detartraj i planare radicular;
- instruirea pacienilor pentru meninerea unei igiene orale riguroase.
- tratament sistemic: Metronidazol 1 g/zi, 6 zile.
- dureri severe i febr: Amoxicilin 2 g / zi, 6 zile, sau
Clindamicin 1,2 g, 6 zile.
- monitorizare la 4
sptmni vindecarea /
stabilizarea complet;
- ulterior la 3 - 4 luni.

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
c. Stomatita necrozant
afeciune localizat, foarte rapid distructiv a osului
alveolar i a gingiei supraiacente;
debuteaz cu dureri intense ;
examen clinic: atrofie + necroz + hiperplazie + eritem
gingival.

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
c. Stomatita necrozant
Diagnostic diferential :
- Gingivita acut ulcero-necrotic non-asociat infeciei
HIV = ?

A. Infecii bacteriene
1. Afeciuni gingivo-parodontale
c. Stomatita necrozant
Tratament:
- similar cu cel recomandat n cazul parodontitei ulceronecrotice

B. Infecii fungice
1.Candidoza acut pseudomembranoas
se asociaz cu primul stadiul al imunosupresiei: limfocite CD
4+ < 400 / mm de snge;
plci multiple, albe, alb-albstrui / galbene, de dimensiuni
reduse, localizate pe o mucoas eritematoas / normal colorat.

B. Infecii fungice
1.Candidoza acut pseudomembranoas
plci multiple, albe, alb-albstrui / galbene, de dimensiuni
reduse, localizate pe o mucoas eritematoas / normal colorat.
pot fi uor ndeprtate prin tergere o arie eritematoas
descuamat, sngernd

B. Infecii fungice
2. Candidoza hiperplazic cronic
plci albe / glbui, confluente, care nu pot fi ndeprtate prin
tergere.
preponderent jugal; poate fi afectat orice alt zon a mucoasei orale;
medicaie antifungic intravenoas.

B. Infecii fungice
3. Candidoza acut atrofic (eritematoas))
eritem marcat;
la nivelul limbii
depapilare;
Simptomatologie - tears
comparativ cu forma
pseudomembranoas;
senzaie de arsur.

B. Infecii fungice
4. Cheilita angular (Perleul)
stadiile incipiente ale
infeciei HIV;
clinic: fisuri dureroase,
formarea de cruste, n
special la nivel cutanat.
ocazional - plci albe.
xerostomie asociat.

B. Infecii fungice
4. Cheilita angular (Perleul)
Tratament: antifungice
locale cu spectru
larg: Imidazolice
Clotrimazol, Ketoconazol
(2%), Miconazol (2%), sau
limitat Nistatin,
Amfotericin B.
aplicaii pe aria afectat de
4 ori pe zi.

C. Infecii virale :
1. Virusul Epstein-Barr : leucoplazia oral proas

marginile laterale ale limbii,


n general bilateral;
filamente multiple,
verticale, albe / alb-glbui,
hipercheratinizate;
leziunile nu pot fi detaate;
asimptomatice

C. Infecii virale :
1. Virusul Epstein-Barr : leucoplazia oral proas

n general nu se trateaz;
excepie - motive estetice,
masticatorii sau fonetice;
Tratament sistemic:
Acyclovir 3,2 g / zi
Tratament local:
aplicaii topice cu soluie
25% de podofilin

C. Infecii virale :
2. Virusul herpes simplex
Infectia herpetica primara
nu este observat frecvent la
pacienii cu SIDA.

vezicule conflueaz bule;


veziculele i bulele se sparg
ulceraii dureroase.
ulceraii = oriunde la nivelul
mucoasei orale i orofaringe;
gingia = hiperplazic, eritem
marcat, n special la nivelul
papilelor interdentare

C. Infecii virale :
2. Virusul herpes simplex
Herpesul recurent
jonciunea muco-cutanata
cavitatea bucal;
intraoral - mucoasa
cheratinizata ( palatinala i
gingivala);
senzaie de arsur
formarea de mici vezicule
coalescente rup arii de
ulceraii nconjurate de un
halou eritematos;
foarte dureroase;
leziunile buzelor se acoper
de cruste vindec: 10 14

C. Infecii virale :
2. Virusul herpes simplex
Herpesul recurent
jonciunea muco-cutanata
cavitatea bucal;
intraoral - mucoasa
cheratinizata ( palatinala i
gingivala);
senzaie de arsur formarea
de mici vezicule coalescente
rup arii de ulceraii
nconjurate de un halou
eritematos;
foarte dureroase;
leziunile buzelor se acoper de
cruste vindec: 10 14 zile

C. Infecii virale :
2. Virusul herpes simplex
Herpesul recurent
Tratament :
Severitatea infeciei
condiioneaz tratamentul.
Administrarea intravenoas de
Aciclovir sau Foscarnet
(Foscavir) este recomandat
n formele severe.

C. Infecii virale :
3. Virusul varicelo-zosterian

15 20% - afecteaz
nervul trigemen; peste
80% intereseaz ramura
oftalmic ;
cea mai frecvent form
localizat n zona capului
i gtului este rezultatul
afectrii primei ramuri,
producnd zoster oftalmic
cu retinite severe

C. Infecii virale :
4. Papiloma virusul uman (HPV)
Condilomul acuminat

leziuni intraorale izolate /


multiple;
debuteaz sub form de papule
elevate, de culoare similar cu
mucoasa normal; papulele
tind s conflueze leziuni mai
extinse.

C. Infecii virale :
4. Papiloma virusul uman (HPV)
Condilomul acuminat

Tratament: chirurgical

C. Infecii virale :
4. Papiloma virusul uman (HPV)

Hiperplazia epitelial multifocal

-leziuni papulare,
suprafaa aspr,
coloraie similar
mucoasei normale;
- localizare: mucoasa
labial, jugal i
lingual;
- asimptomatice;

C. Infecii virale :
5. Citomegalovirus

ulceraii persistente
cronice.
-

fisuri profunde,
forme neregulate.

D. Tumori
Sarcomul Kaposi

- afeciune malign
multifocal caracterizat
prin noduli, plci violacee
i leziuni ale organelor
interne formate prin
proliferarea unor celule
fuziforme i structuri
vasculare
- apar in stadiile
avansate ale bolii SIDA
(limfocite CD 4+ < 500 /

D. Tumori
Sarcomul Kaposi

-afeciune malign
multifocal
caracterizat prin
noduli, plci violacee
i leziuni ale
organelor interne
formate prin
proliferarea unor
celule fuziforme i
structuri vasculare
- apar in stadiile

D. Tumori
Limfomul

limfoame cu celule
B / limfoame nonhodgkiniene;
- tumor rapid
extensiv n general
la nivelul palatului,
limbii sau gingiei; in
scurt timp se
ulcereaz i prezint
arii de necroz
-

E. Alte leziuni orale :


- ulceraii orale

50% - SIDA - prezint ulceraii orale n cursul


evoluiei afeciunii:
- ulceraii aftoase minore/ ulceraii aftoase
recurente;
- ulceraii aftoase majore.
-

E. Alte leziuni orale :


- ulceraii orale

50% - SIDA - prezint ulceraii orale n cursul


evoluiei afeciunii:
- ulceraii aftoase minore/ ulceraii aftoase
recurente;
- ulceraii aftoase majore.
-

E. Alte leziuni orale :


- afeciuni ale glandelor salivare: Mrirea glandelor salivare

parotidian uni /
bilateral;
- = form de
sialadenit
consecutiv
infeciei cu
citomeglovirus;
- xerostomie
asociat.
-

Afectiuni ale glandelor


salivare

Afectiuni ale glandelor


salivare

Leziuni reactive
Infectii
Afectiuni mediate imun
Tumori

Afectiuni ale glandelor


salivare
Leziuni reactive

Mucocelul
Chistul mucos de retentie
Sialolitiaza
Sialadenite cronice sclerozante
Sialometaplazia necrozanta

Afectiuni ale glandelor


salivare
Infectii
Parotidita acuta
Parotidita epidemica (oreionul)
Sialadenite bacteriene

Afectiuni ale glandelor


salivare
Afectiuni mediate imun
Sialadenite limfoepiteliale
Sindromul Sjgren

Afectiuni ale glandelor


salivare
Tumori ale glandelor salivare
Benigne

Adenomul pleomorfic
Adenomul monomorfic
Chistadenomul papilar limfomatos
Oncocitomul
Alte adenoame

Maligne:

Carcinomul mucoepidermoid
Carcinomul chistic adenoid
Carcinomul celule acinare
Adenocarcinomul

Afectiuni ale glandelor


salivare
tumefierea - caracteristica comuna pentru toate afectiunile
glandelor salivare;
durerea asociata leziunilor infectioase si obstructive;
marirea de volum, nedureroasa - afectiuni imunologice si
neoplazice.
paralizia nervului facial tumorile glandei parotide;
tumefiere moale / fluctuenta afectiuni benigne ale glandelor
salivare;
tumefieri indurate, fixate afectiuni maligne ale glandelor
salivare.

Leziuni reactive
Mucocelul / chistul mucoid
chist de retentie al glandelor salivare mici;
tumefiere tisulara cauzata de acumularea de mucus in
tesutul conjunctiv, secundar lezarii unui duct salivar.
Anamneza:
traumatism urmat de tumefiere progresiva (2- 3
zile);
fluctuatie dimensionala : imperceptibile (disparitia
leziunii cu recurenta sa la cateva zile)
semnificative;

Mucocelul

Mucocelul
Clinic:
orice varsta; frecvent copii, adulti tineri;
preferential mucoasa labiala inferioara; mucoasele jugala,
a planseului, fetei ventrale a limbii, palatului;
aspect variabil in functie de profunzime:
superficial: masa translucida, albastruie, fluctuenta;
hemoragie: mucocel echimotic - asemanator hemangiomului
cavernos, albastru inchis / rosu-purpuriu;
profund: nodul submucos moale / fluctuent de coloratie normala;

initial bine circumscris; secundar traumelor repetate


nodular, mai difuz, ferm ;

Ranula

Ranula
La nivelul planseului = ranula;
in general localizata paramedian;
poate fi profunda urmarea extravazarii mucinei
in spatiul submandibular / submentonier;
in general moi la palpare, fluctuente, adesea
evidente ca tumefieri submandibulare /
submentoniere;
extinderea in profunzimea gatului cu interesarea
regiunii hioide poate afecta caile respiratorii.

Ranula

Mucocelul
Tratament:
excizie chirurgicala - indepartarea glandei
salivare care a constituit punctul de plecare;

Chistul mucos de retentie


Chistul mucos de retentie adevarat / mucocelul
adevarat / sialochistul = tumefiere cauzata de o
obstructie a ductului excretor al glandei salivare
rezultand o cavitate marginita epitelial si
continand mucus.
mucocelul este inconjurat de tesut de granulatie / chistul
mucos de retentie = marginit epitelial;
clinic nu poate fi diferentiat de mucocel; poate fi
asemanator carcinomului mucoepidermoid;

Chistul mucos de retentie

Chistul mucos de retentie


Clinic:
orice varsta, frecvent adulti;
frecvent la nivelul glandelor salivare minore, rareori a
glandelor salivare majore (parotida);
solitara (frecvent) / multiloculara;
glande salivare minore: planseu, mucoasa jugala si a
buzei inferioare;
leziuni nedureroase, fluctuente, in general
superficiale (translucide, albastrui), mai rar profunde
(evidentiabile doar prin palpare bimanuala).

Chistul mucos de retentie


Clinic:
chistul parotidian: masa bine delimitata, fluctuenta,
localizata in general in lobul superficial, anterior de
ureche / corespunzator unghiului mandibulei; crestere
progresiva, lenta;

Chistul mucos de retentie parotidian

Chistul mucos de retentie


Tratament:
excizie;

Sialolitiaza
Sialolitiaza = prezente uneia / mai multor
structuri calcificate (calculi salivari) ovalare /
rotunde, in ductul unei glande salivare majore /
minore.
80% - glandele salivare majore: submandibulare
(75%), parotide (20%), sublinguale (5%);
rar bilateral;

Sialolitiaza
Clinic:
unele cazuri asimptomatice, diagnosticate
radiologic;
preponderent simptomatice:
durere: tensiune, presiune, intepatura;
tumefiere:
- in timpul meselor / la stimularea directa a secretiei
salivare (lamaie);
- persistenta obstructie cronica;

Sialolitiaza submandibulara
Clinic:
- marirea unilaterala a glandei;
- tumefiere ferma;

Radiologic:
- calcifiere la nivelul planseului,
de-a lungul traiectului ductului
major;

Sialolitiaza submandibulara

Calcul oval evidentiat radiologic


in ductul Warthon

Sialolitiaza submandibulara

Sialolitiaza parotidiana
tumefiere ferma la nivelul ramurii
mandibulare;
examinari complementare:
radiologic: calculi (nu toti calculii sunt
suficienti de calcificati pentru a fi evidenti
radiologic);
ecografie;
sialografie;

Sialolitiaza
blocarea prelungita a ductului glandei salivare
majore:
degenerarea parenchimului salivar cu pierderea
functiei secretorii;
dilatarea ductului salivar durere, tumefiere;
predispozitie la:
- infectii bacteriene retrograde;
- sialadenite cronice;

Sialadenita sclerozanta
cronica
Sialadenita = raspuns inflamator al tesutului glandular
salivar la o varietate de factori cauzali;
Sialadenita sclerozanta cronica = inflamatia cronica a
tesutului glandular salivar inlocuirea acinilor
salivari cu limfocite, celule plasmatice si tesut fibros,
cu respectarea in mare parte a arhitecturii ductale.

Sialadenita sclerozanta
cronica
Etiologie:
compresiunea directa / obstructie ductala;

Clinic:
marirea de volum a glandei salivare;
consistenta ferma, mobila;

Simptomatologie:
xerostomie;

Tratament:
identificarea si eliminarea cauzei;

Sialadenita sclerozanta cronica

Sialografie:
glanda submandibulara
marita, dilatarea
semnificativa a
canalelor excretorii.

SIALOMETAPLAZIA
NECROZANTA
Sialometaplazia necrozanta
afectiune spontana;
etiologie necunoscuta;
in general localizata la nivelul palatului;
in care o zona extinsa de epiteliu, tesut conjunctiv
subiacent si glande salivare minore asociate devin
necrotice;

Sialometaplazia necrozanta
Anamneza:
frecvent evolutie spontana;
anestezie palatinala;

Clinic:
mucoasa palatinala;
leziune ulcerativa profunda, crateriforma;
margini elevate (asemanatoare unei leziuni maligne);

Simptomatologie:
durere variabila;

Sialometaplazia necrozanta
Evolutie:
Vindecare spontana, 1 3 luni.

Tratament:
Nu este necesar.

Sialometaplazia necrozanta

Infectii ale glandelor


salivare
virale parotidita epidemica (oreionul) cea
mai frecventa forma de sialadenita
infectioasa;
bacteriene acute;
- cronice.

Infectii ale glandelor salivare


Parotidita epidemica (oreionul)
Etiologie: v. parotiditei epidemice
(Paramyxovirus);
Clinic:
- afectarea primara a gl. parotide, rar
submandibulare;
- frecvent 5 18 ani;
- tumefierea bilaterala a gl.parotide,
- gl.submandibulare, sublinguale;
- dureri acute, in special in cursul
salivatiei;
- vindecare spontana: 7 -10 zile;
- complicatii: orhita (sterilitate),
pancreatita;
Tratament:
- simptomatic: analgezice, antipiretice,
hidratare corespunzatoare, etc.

Parotidita epidemica
(oreionul)

Sialadenita bacteriene
Etiologie:
reducerea tranzitorie a fluxului salivar (interventii chirurgicale
abdominale, administrarea de atropina) infectii ascendente;
focare de infectie, etc.
obstructii ale canalului excretor;

Clinic:

glanda marita de volum;


dureroasa la palpare;
exudat purulent (orificiul canalului excretor);
roseata tegumentului supraiacent;
febra, stare generala alterata, etc.

Parotidita bacteriana marirea de volum


dureroasa a glandei parotide, anterior si inferior
de lobul urechii

Tratament:
- antibioterpie conform
antibiogramei;
- sondarea ductului excretor
facilitarea drenajului exudatului
purulent;

Afectiuni mediate imun


interesari multiorganice / un singur organ;
interesarea glandelor salivare majore
(sialadenita autoimuna) in general asociata cu
afectarea glandelor lacrimale;
glandele:
marite bilateral;
deficit functional (xerostomie, xeroftalmie)

Afectiuni mediate imun


Sialadenite limfoepiteliale
= proces inflamator cronic progresiv
autoimun al glandelor parotide, in care
acinii sunt inlocuiti de un infiltrat
inflamator limfocitar dens, iar ductele
reziduale sufera un proces de hiperplazie
insule limfoepiteliale de forma neregulata.

Afectiuni mediate imun


Sialadenite limfoepiteliale
Etiologic:
Sindromul Sjgren;
infectia HIV;
sarcoidoza - cu interesarea glandelor
parotide;

Afectiuni mediate imun


Sindromul Sjgren
Grup de afectiuni autoimune caracterizate
printr-un intens proces autoimun mediat
de limfocitele T la nivelul glandelor
salivare si lacrimale, cu afectarea de
predilectie a persoanelor de sex feminin.

Afectiuni mediate imun


Sindromul Sjgren
Clinic:
afectarea preponderenta a persoanelor de sex feminin
(80%);
primar: interesarea doar a glandelor salivare si lacrimale,
fara coexistenta altor afectiuni autoimune sistemice;
secundar: interesarea glandelor salivare si lacrimale,
asociata cu alte semne si simptome de boala autoimuna:
artrita reumatoida, lupusul eritematos, dermatomiozita,
etc.

Afectiuni mediate imun


Sindromul Sjgren
Etiologie:
necunoscuta;

Clinic:
marirea glandelor parotide (45%), in general bilateral; ferme la
palpare; interesarea glandelor submandibulare;
cherato-conjunctivita uscata;
manifestari asociate xerostomiei: mucoasa rosie, uscata, limba
depapilata, plicaturata, lucioasa, leziuni odontale multiple (carii
de colet), candidoze recidivante, etc.
sindrom articular: poliartrita cronica cu pusee artralgice recidivante;
xerorinie, xerodermie, etc.

Sindromul Sjgren

Afectiuni mediate imun


Sindromul Sjgren
Simptomatologie:
reducerea secretiei salivare si lacrimale;
arsura, disconfort, etc.

Examinari complementare:
testul Schirmer pozitiv: plasarea, in apropiere de unghiul extern
al ochiului, a unei benzi de hartie milimetrica; dupa 5 minute,
se masoara numarul de gradatii ale hartiei care au fost umezite
de secretia lacrimala - < 5 mm;
sialografia, scintigrafia, CT, RMN ajutatoare (modificari
nespecifice);
biopsia;

Testul Schirmer

Sindromul Sjgren

Afectiuni mediate imun


Sindromul Sjgren
Tratament paleativ:
substituenti de saliva si lacrimi / glicerina cu
aroma de lamaie (clatiri repetate);
Pilocarpina daca exista functie secretorie
persistente;
profilaxia cariilor dentare: fluorizari topice;
igiena riguroasa;
Candidoze: antifungice;
Tratamentul afectiunilor sistemice asociate
(imunosupresoare).

Tumorile glandelor
salivare
Benigne
Maligne
Clini suprafata neteda,
c
uniforma
coloratie de
suprafata normala
rotunda, in forma de
cupola
tegumentul
supraiacent si
mucoasa subiacenta
integre
mobile
asimptomatice

suprafata nodulara
telangiectazii de
suprafata
forma neregulata,
ulcerate

fixate, indurate
ocazional deficite

Tumorile glandelor salivare


benigne
histopatologi Capsula intacta, distincta
c

Maligne
Capsula intrerupta

Aspect celular uniform

Celule neregulate dpdv al


formei, dimensiunii

Structura tisulara pare


normala

Aspecte tisulare alterate

Celulele neoplazice
determina deplasari ale
nervilor

Celulele neoplazice invadeaza


nervii

Stroma normala

Lipsa stromei suficiente

Nu sunt prezente zone de


necroza

Ocazional arii de necroza