DUMITRACHE TEFAN ELENA

- AN IV A.M.G.
COORDONATOR - DR. MINERVA GHINESCU
SEF LUCRARI DISCIPLINE NURSING

AVORTUL Definiie
ntreruperea evoluiei sarcinii n primele 180 zile, n primele
ase luni de sarcin (nainte de 28 sptmni de gestaie) sau
expulzia unui ft sub 1.000 g i sub 35 cm lungime
Definitia data de Organiza tia Mondiala a Sanatatii este
limitata la terminarea sarcinii inainte de 22 saptamini de
graviditate, calculata dupa data primei zile a ultimei menstruatii
si expulzarea (eliminarea) unui fat care cintareste mai putin de
500 g.
Frecvena
Variaz n limite foarte mari
Majoritatea autorilor susin c 1/3 din sarcini sunt avortate

Intreruperea sarcinii este o problema:

psihologica,
fizica
sociala
- majora pentru toata populatia, pentru toate cuplurile.
Avortul nu trebuie privit niciodata ca o metoda contraceptiva. .
Solicitarea unui avort pentru o sarcina neplanificata este:
dovada de lipsa de cunostinte din domeniul contraceptiei
esec in folosirea uneia din metodele de contraceptie.
O buna planificare familiala reduce numarul de sarcini
nedorite.
Cele mai scazute rate ale avorturilor sunt in acelea tari care au
un sistem de educatie sexuala corespunzator si servicii de
contraceptie.

Scopul consultatiei (conselierii) este sa ajute femeia:

Sa se hotarasca care-i sunt dorintele adevarate;
Sa se decida asupra celui mai bun mod de a actiona;
Sa-si asume responsabilitatea propriei decizii;
Sa inteleaga cum a ajuns sa aiba o sarcina nedorita,astfel
incit sa-si poata planifica evitarea alteia;
Alternativele la avort-de exemplu, pastrarea copilului sau
lasarea lui spre adoptie;
Detalii despre metodele de avort;
Complicatiile posibile si efectele adverse pe termen lung ale
avortului.

INVESTIGATII NECESARE (ct mai timpuriu posibil):

test de sarcina pentru a fi sigur si a certifica faptul ca femeia

este gravida.

Vrsta sarcinii trebuie sa fie determinata prin examinarea

bimanuala de catre ginecolog si dupa ultima menstruatie

sa se recolteze o proba de secretie vaginala (frotiul vaginal)

pentru examenul bacteriologic determinarea a unei infectii
acute sau cronice in caile genitale

Se recolteaza singele pentru determinarea hemoglobinei, grupei

de singe si Rh-factor

AVORTUL SPONTAN
AVORTUL PROVOCAT

AVORTUL SPONTAN
Definiie
Avortul spontan este definit ca expulzia
involuntar a produsului de concepie
neajuns la epoca viabilitii
Frecvena
Se estimeaz la aproximativ 10% din
sarcini, dublndu-se dup vrsta de 40 ani

Avortul spontan survine datorit unor factori patologici,

motiv pentru care este considerat boala; n cadrul avortului

spontan se disting:
avortul izolat, accidental care apare izolat n succesiunea unor
sarcini normale
avortul repetat, definit ca acea stare patologic n care se succede
ntreruperea spontan a 2-3 sau mai multe sarcini. n cadrul
avortului repetat avem:
avortul prin repetiie, situaie n care ntre avorturile spontane
se intercaleaz sarcini duse la termen;
avortul habitual n care avorturile spontane se succed fr
intercalare de sarcini normale (infertilitate prin avorturi
habituale).

Avortul provocat medical (terapeutic i la cerere)

Avortul terapeutic este avortul provocat (indus)
pentru motive medicale n scopul prevenirii unor
accidente grave materne sau pentru a evita naterea
unui copil malformat.
Aceast categorie include i avortul efectuat la cererea
femeii
Avortul medical se efectueaz n condiii de securitate
medical i chirurgical

Avortul provocat (indus) produs n urma unei intervenii

voluntare de ntrerupere a sarcinii, poate fi: medical
(terapeutic i la cerere) i delictual:
avortul terapeutic, avort provocat pentru motive medicale n
scopul prevenirii unor accidente grave materne determinate de
o afeciune care s-ar agrava sub influena sarcinii sau pentru a
evita naterea unui ft recunoscut ca purttor al unei tare
genetice, ereditare sau congenitale
avortul la cerere se efectueaz pn la 14 sptmni de
sarcin, n condiii de spitalizare
avortul delictual (criminal) provocat prin manevre empirice,
cu consecine grave pentru femeie

Complicatiile si riscurile avortului depind de mai multi factori, cum

ar fi:
sanatatea femeii,
perioada de gestatie,
experienta medicului.
Cu cit termenul de sarcina va fi mai mic cu atit riscul complicatiilor
dupa avort (efectuat in conditii legale, de catre un specialist) scade.
Odata cu termenul mai mare a sarcinii creste si riscul complicatiilor.
Dup avort, pot aprea multe complicaii: dureri n zona
abdomenului, spasme, greuri, vrsturi i diaree.
Cu toate c n majoritatea cazurilor nu apar urmri grave,
complicaiile pot aprea aproximativ la unul din 100 de cazuri de
avort fcute n primul trimestru de sarcin.
complicaiile se pot produce ntr-un caz din 50 avorturi tardive.

Complicatii imediate:
hemoragia uterina;
perforatia uterina;
leziunea cervicala;
complicatiile cauzate de anestezie;
embolismul;
nasterea unui fat viu.
Complicatii precoce:
retenie de resturi embrionare placentare determinnd hemoragii
i infecii

Complicatii tardive:
anomalii menstruale;
infertilitate;
avortul spontan;
prematuritate;
imunizare Rh;
efecte psihice;
mortalitate.

Complicaii generale sistemice:

Coagularea intravascular diseminat (CID)
Hemoliza
Insuficiena hepatorenal
ocul toxicoseptic
Plmnul de oc
Aceste complicaii grave necesit o terapie intensiv cu
obligativitatea colaborrii ginecologului cu medicii de
terapie intensiv - specialitii A.T.I

1. Hemoragia uterina
poate sa apara daca nu s-a reusit indepartarea completa a
placentei, daca pacienta are probleme de coagulare sau prin
lezarea unui vas de sange mai mare.
Terapia iniial const n asigurarea evacurii coninutului din
uter i mrirea tonusului uterin. Suplimentar, trebuie de
continuat evaluarea volumului de snge pierdut, msurarea TA
i a frecvenei pulsului, asigurarea accesului intravenos.
cantitatea de sange care se pierde e mare, sunt necesare
transfuzii si interventia chirurgicala pentru oprirea hemoragiei.
Riscul aparitiei acestei complicatii creste daca avortul a fost
efectuat sub anestezie generala.

2. Perforaia colului sau a corpului uterin.

Perforarea uterului se petrece cand chiureta traverseaza peretele uterin.
Aceasta situatie poate sa apara daca uterul e imatur sau mic, daca
prezinta malformatii, daca e retrovers (inclinat inapoi), dupa avorturi
multiple sau afectiuni ale uterului, caz in care peretele uterin a suferit
lezari repetate sau e slabit.
e adesea insotita de hemoragie grava. E necesara interventia chirugicala
pentru ligaturarea vaselor de sange si repararea peretelui uterin.
Uneori nu e perforat numai uterul ci si organe din jur: vezica urinara,
intestine, etc.
Perforarea, hemoragiile si infectiile extinse pot necesita uneori
indepartarea completa a uterului. Operatia se numeste histerectomie si
anuleaza sansele ca femeia sa aiba vreodata un copil.

3. Leziuni cervicale
leziuni ale colului uterin datorate instrumentelor utilizate
pentru dilatarea lui.
In urma acestor leziuni pot sa apara infectii (colpita sau
cervicita), cicatrice deformante care pot bloca colul. Intr-o
astfel de situatie scurgerile uterine ce urmeza dupa avort nu
vor putea fi eliminate. Fenomenul poate duce la infectii grave
ale aparatului genital intern

4. Complicatiile cauzate de anestezie folosirea anesteziei generale se

asociaz cu rate crescute de leziune cervical, perforaie uterin i
tratamentul acestor complicaii dar convulsiile sunt mai frecvente
cnd se folosete anestezia local.
5. Embolismul pot apare dup avort 3 tipuri de emboli letali : trombi
saguini, aer i lichid amniotic. Moartea intervine prin colaps cardiovascular , hemoragie i com.
complicaie rar, dar care se poate produce atunci cnd pistonul
seringii AVM este apsat i tras n interior n timp ce canula se afl
n cavitatea uterului. Necesit un tratament imediat.
6. Nasterea unui fat viu Este mai frecvent n al doilea trimestru de
sarcin ( ft de 3-6 luni). Se ntmpl cnd medicul a subestimat
vrsta sarcinii iar aceasta este mare.

Apar dupa 3 ore, pina la 28 zile dupa avort.

1. Curatirea incompleta a uterului (retenia produsului de concepie):

rmne una din cele mai importante cauze ale morbiditii prin avort,
avnd ca rezultat infecia sau sngerarea sau ambele.
2. Infecia : este deseori asociat reteniei de esuturi fetale
Microorganismele rspunztoare de infecia genital din timpul i dup
avort sunt reprezentate n mod curent de flora endogen vaginal precum
i de gonococ, productor al gonoreei
Avortul infectat poate avea ca rezultat avortul septic sau chiar toxicoseptic complicaie foarte grav, frecvent mortal.
Ascensiunea spontan a microbilor n cursul avorturilor spontane, dar
mai ales aportul lor exogen cu ocazia avorturilor provocate, determin
infectarea cavitii uterului iar progresiunea infeciei care poate cuprinde
mucooasa uterin, trompele uterine, ovarele, esutul celular periuterin,
precum i generalizarea infeciei spre septicemie, duc la apariia avortului
toxoco-septic.

1. Anomalii menstruale
apar din cauza manevrelor instrumentale uterine destinate inducerii
avortului, dereglrile consecutive ale menstrelor fiind posibile ca urmare
a reteniei unor resturi intrauterine ;

2. Infertilitatea sau sterilitatea secundar : este posibil prin inflamaia

postabort a trompelor uterine cu ocluzia ( nchiderea) acestora.
Traumatismul peretelui uterin provocat de procedura de avort este
urmat intotdeauna de un fenomen inflamator. Uneori acest fenomen
poate interesa si trompele uterine avand ca rezultat infundarea lor.
Trompele infundate pot fi supuse unei interventii chirurgicale de
recanalizare dar efectul e de scurta durata si eficacitatea scazuta.
Cicatricele uterine Tesutul cicatriceal inlocuieste mucoasa uterina
scazand sansele ca o sarcina se se mai poata dezvolta in acel loc.

3. Avortul spontan : riscul de insuficien cervical ( col uterin

deschis) dup dilatri de calibru mare ( la fei de peste 14
sptmni) i proceduri de chiuretaj cu chiuret ascuit poate
duce la avorturi spontane sau la nateri premature.
4. Sarcina ectopic ; aproximativ 1% din avorturile provocate
vor avea o infecie postavort , ceea ce predispune la un risc
crescut de sarcini ectopice la o concepie ulterioar, mai ales
cele infectate cu Chlamydia Trachomatis sunt predispuse spre
boala pelvin inflamatorie.
5. Prematuritatea : nateri premature menionate mai sus.

6. Imunizarea Rh : se poate dezvolta la femeile Rh negative prin

ptrunderea hematiilor fetale n circulaia matern n timpul
actului operator. Acest risc crete odat cu creterea vrstei
gestaionale.
Necesita tratamente dificile pentru ca respectiva femeie sa aiba
sanse de a mai avea un copil pe viitor. Uneori aceste tratamente
sunt inutile.
Izoimunizarea este cauza de infertilitate sau de malformatii
grave ale copilului
7. Efectele psihice : caracterizate prin remucri obsesive sau
sentimentul de vinovie. Apariia lor este legat de anumite
sentimente moral-religioase.

8. Decesul rarcand se intrunesc mai multe elemente grave:

tulburari de coagulare, perforare uterina, infectii masive, imunitate
foarte scazuta, etc.
rata decesului dup avort este de 0-2 decese / 100.000 proceduri,
cauzele majore fiind :
infecia( 23%),
embolism( 23%),
hemoragie (23%),
complicaii ale anesteziei localesau generale ( 16%).
? Desi, inca nu s-a certificat faptul ca avortul ar putea fi cauza aparitiei
cancerului de san, dupa efectuarea avorturilor s-a inregistrat o crestere a
numarului de cancere de san (2,5%). Acest lucru ar fi cauzat de un
dezechilibru hormonal brutal, din timpul procesului natural de maturare
a celulelor glandelor mamare care se pregatesc pentru lactatie, provocat de
intreruperea sarcinii.

Sindromul post-avort :totalitatea simptomelor psihice aprute

imediat sau la un anumit interval de timp dup avort
Sindromul post-avort afecteaz urmtoarele persoane:
Adolescentele care nu contientizeaz modul n care o astfel de
decizie le-ar putea afecta viitorul;
Femeile care au copii cnd se hotrsc s realizeze un avort
Femeile care realizeaz un avort n semestrul 2 sau 3 de sarcin
(n cazul unei malformaii)
Femeile care au fost presate s ia hotrrea unei ntreruperi de
sarcin
Femeile care trec printr-un conflict de valori. Sistemul propriu de
valori este destabilizat de hotrrea de a avorta.Astfel decizia de a
avorta este n opoziie total cu etica sever de via a unor femei.

Simptomele psihice aprute dup avort:

depresii nervoase;
tulburri de somn;
tulburri n alimentaie;
tulburri afective; sentimente de frustraie; atacuri frecvente de plns;
gnduri/tentative de sinucidere izvorte din tristee, lips speran,
inutilitate;
destrmarea relaiilor interpersonale, cu partenerul, cu copii, rceal
emotional, pesimism;
atacuri de panic ;
tulburri de memorie;
dificulti de concentrare;pierderea interesului pentru activitile
desfurate;
sindromul aniversrii;
psihoze acute;
reacii schizofrenice;
sentimentul de vinovie;; consum de alcool sau/i droguri;
predispoziie pentru boli de dependen
dereglri sexuale,
insomnii i vise terifiante,

Consecinele sociale
izolarea social ;
retragere din relaiile cu cei din jur, n special cu cei implicai n
decizia
de avort (cum ar fi tatl copilului)
aplatizarea afectiv sau inhibarea vieii emoionale(indiferen,
labilitate emoional);
dificultatea de a oferi dragoste sau sentimente tandre;
destrmarea relaiilor interpersonale.
n concluzie consecinele fizice, psihice i sociale au un impact
foarte mare asupra familiei, individului i la nivel social.

V mulumesc pentru atenie !