RADIOIMAGISTIC

A
APARATULUI
OSTEOARTICULA
R

Aspecte radioimagistice ale osului

normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X
spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,
transparente la razele X
1.
Substanta osoasa dura
este constituita din
matricea colagena proteica
(fibrile+subst glico-proteica)
care este suportul in care se depun
sarurile minerale.

2. Spatiile osului =
lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
anastomotice pe acestea (canale
Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
de tesut conjunctival moale si vase
sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X , care inveleste osul si care, la

extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1.

Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos

compact care inconjoara canalul medular.
medular.

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului

Tesutul osos compact este format din:
sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme
cilindrice concentrice)
concentrice)
lamele complementare
una ca
care inconjoara diafiza in manson, sub periost
alta situata spre canalul medular = endost;
endost;
canalele Volkmann pe elementele precedente

La osul lung se disting trei parti:

diafiza, metafiza si epifizele
Epifiza
Os spongios

Rgr:
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost
Rgr, CT:
CT: nevizibil
IRM: asemnal

Diafiza

Diafiza

Os compact

Canalul medular

Epifiza = tesut spongios,inconjurat de

corticala epifizara

2.

La osul lung se disting trei parti:

diafiza, metafiza si epifizele
Epifiza

Tesutul spongios este constituit din:

-

lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in

compacta, ci in trabecule mai rare,formand o
retea
trabeculele
rabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului
osului

Os spongios

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu

ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta

diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)

intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze).
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).

Diafiza

Diafiza

Os compact

Canalul medular

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de
epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.

Pe radiografii oasele lungi apar constituite

numai din diafiza tubulara, delimitata la
extremitati de linia de calcificare provizorie
a cartilajului de crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm, marginit
de linia de calcificare provizorie. El este
invadat de tesut conjunctiv, care se va
transforma in os. Astfel este asigurata
cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se extinde
treptat, excentric, fiind modelat cu timpul
in tesut lamelar.

METODE DE EXPLORARE

Radioscopia
Radiografia

- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE

Tomografia
computerizata:

date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile
pe rgr.
caracterizeaza partile moi
prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D pentru
aprecierea leziunilor si
in alt plan decat cel
axial

fereastra os

cupa axiala

fereastra parti moi

recon 3D

METODE DE EXPLORARE

ANGIOGRAFIA :
2 situatii

1.

Scop diagnostic

pentru tumorile incerte ca

punct de plecare si
structura histologica

identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2.

Scop terapeutic

embolizare
(prechirurgicala)

chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)

METODE DE EXPLORARE

SCINTIGRAFIA
sensibila, dar nespecifica
all body

Fractura de
stress

All body
Osteom
osteoid

METODE DE EXPLORARE

Artrografia (a)
Artro-CT (b) :

presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia

tumorala sinoviala
traumatica articulara

METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia

date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica

investigatie de finete a partilor moi

date asupra maduvei osoase

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

1.Demineralizare
= diminuarea sarurilor fosfo-

calcice la nivelul matricei

proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:

in spongioasa: scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei

afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare

Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
localizata cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
inflamatori
infectiosi
tumorali
parazitari
mecanici
Exemple:

Artrita hiperperfuzie locala ca

raspuns inflamator metabolizarea
sarurilor PCa scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare

Os normal

Demineralizare

Demineralizare

Os normal

2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa
prin activarea osteoclastelor cu
distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa

Geoda

Eroziune

+Sechestru osos

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

3. Osteonecroza
= leziune secundara
hipoperfuziei
sau lipsei de
perfuzie intr-un
teritoriu osos

septica

aseptica

la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza

Infarct
osos

Osteonecroza
aseptica

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

4. Atrofia prin presiune
= caracterizata prin lipsa de
substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

din interior spre exterior

(ex. chist osos)

dinspre exterior spre

interior (ex. sa turceasca
balonizata in adenomul
hipofizar)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA
In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul endostului

compactei
Radiologic:

ingrosarea compactei

ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta
spongioasa
Radiologic:

ingrosarea traveelor preexistente

cresterea numarului traveelor

scaderea numarului areolelor

scaderea transparentei specifice osului

spongios

evolutia pana la aspectul de compact izare

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului
In functie de aspectul
radiologic:
1.

unilamelara (specifica
proceselor inflamatorii
2. ) plurilamelara

a.inflamatie
b.sarcom Ewing

3.

spiculata
(t. maligne)

4.

apozitii
periostale
(triunghi
malign
Codman)

Periostoza lamelara

Triunghi malign Codman

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite

sindesmofite

osificari
posttraumatice

PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:

Entorsa (neevidenta in conventional)

Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie )
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsuloligamentar fie ale componentelor scheletice)
Informatii suplimentare sunt aduse de
ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)

Ruptura
ligament
ara

Fara tractiune

Cu tractiune

luxatie

fractura

Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice
Clasificare:
1. dupa aspectul traiectului de fractura
Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)
2. dupa mecanismul de producere

Tasare

Fractura completa

Fractura
incompleta

Fractura intruziva

Diagnostic

Radiografia:

= examen de prima intentie: simplu, ieftin,

informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:

Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca

sediul fracturii

aspectul fracturii (completa, incompleta,

traiecte, grad de deplasare)

precizarea raportului cu structurile

invecinate

precizarea pozitiei fragmentelor

la distanta de os dar in ax
angulate
telescopate, incalecate, angrenate
cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
torsionare frecvent la nivel tibial

stabilirea contextului (os normal/ patologic)

traiect intraarticular ( modificare la nivelul

sinovialei si spatiului articular anchiloza)

leziuni asociate: hemartroza

CT :

evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de
fractura
fracturile cominutive
traiect intraarticular
fracturile ce necesita protezare
evaluarea interesarii partilor
moi adiacente
evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)

Scintigrafia

sensibila, dar nespecifica

IRM:

leziunile articulare
cazuri incerte, fr. oculte
compresia medulara prin
fractura vertebrala
complicatii: osteonecroza,
algodistrofie

Tipuri particulare de fractura

la copii:

fractura in lemn
verde intrerupere
unilaterala a
compactei

fractura
subperiostala
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

decolarea epifizara

Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza

a.

a.

a.

a. Spondiloliza
a. Fractura maratonistului

Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic

organizarea hematomului intre

fragmentele de fractura sub forma
de coagul, apoi retea de fibrina

hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul de
fractura

RADIOLOGIC:

dupa 7-10 zile:

cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse

2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti ce

produc fibre de colagen + existenta
de saruri minerale se creeaza
conditiile osteogenezei
are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea
segmentelor osoase implicate

dupa 2 saptamani:
demineralizare importanta
linia de fractura apare mai putin
clara (fum de tigara)

Vindecarea
RADIOLOGIC:

ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv

la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv

incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica

dupa 3 saptamani
opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o

luna
calusul capata aspect trabecular
stabilirea continuitatii compactei
si reducerea volumului calusului

Tulburari de consolidare

Calus vicios: consolidare in pozitie

anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os nou
pe fiecare dintre fragmente, cu
aparitia de corticala noua spre
focarul de fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului de
fractura
aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii

PSEUDARTROZA

Complicatii

imediate / tardive
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural ,

scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic

mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.
Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.
Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei
Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi
Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura

PATOLOGIA TUMORALA OSOASA

Tumori benigne
Tumori maligne
primitive
secundare
In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:
osoasa
cartilaginoasa
vasculara
fibroconjunctiva
Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:
Chist osos esential
Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante
Chist osos anevrismal

Criterii de
malignitate

Criterii de
benignitate

tumori monooste (1 os),

monotope (1 localizare)
rata de crestere lenta (da
posibilitate osului sanatos de a
de delimita de leziunea
tumorala) = contur in harta
geografica,eventual scleroza
marginala, atrofie prin presiune
nu distrug corticala
nu determina reactie periostala
(rar, de tip benign)
nu invadeaza partile moi

monooste / polioste,
politope
rata de crestere rapida
(limite imprecise)
Exceptie: mielom multiplu
rata lenta
dimensiuni mari
intrerup corticala
determina reactie
periostala (spiculata,
triunghiulara)
evolutie rapida
pot recidiva

TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM

aspect de condensare

omogena (osteom compact)

neomogena (spongios)

contur neregulat/ regulat (in

functie piesa scheletica)
intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:

osteocondensare net delimitata

fara reactie periostala

fara invazie in partile moi

TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO

relativ frecventa

dezvoltata la tineri (8-12 ani)

comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:

zona de osteoscleroza +
periostoza

centrata de zona osteolitica =

nidus (dimensiuni reduse)

tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.

TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS

tumora aparent osteolitica

intereseaza in special metafizele

oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)

poate stagna (non-evolutie) o

perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:

leziune osteolitica, rotund ovalara,

contur geografic

condensare marginala, septuri in

aria tumorii

nu determina reactie periostala

nu invadeaza partile moi

TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM

30-60 ani
localizare

90% coloana vertebrala : T-L

calota craniana

mai rar : metafize oase lungi

hiperplazie capilare sau arteriole

Radiologic:
in localizarile vertebrale

osteoliza delimitata de septuri ce

dau un aspect tigrat prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc

deformarea corpului : bombarea

conturului posterior, latire, tasare

asimptomatic, stabil / agresiv

in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)

orientare radiala a traveelor

TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM

histologic tumora ce rezulta

prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin

localizare predilecta falange

descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:

lacuna bine delimitata, cu

scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)

fara reactie periostala

dimensiuni in functie de piesa

scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!

TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM

evolutie benigna de regula,

proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii

se poate maligniza: clinica

zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:

exostoza atasata unei piese

scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)

nu determina reactie periostala

nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera

malign!

TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
decada 2-3 de viata
localizare metafizara
evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa

TUMORI OSOASE SECUNDARE

- METASTAZE OSOASE

1.

2.

3.

dupa tipul histologic de origine se pot

manifesta diferit la nivel osos
dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
mixte

TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital

orice localizare
Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
scinti: hiperfixare
RM: hipoT1, hiperT2

TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

localizare predilecta pe oasele late

bazin, coloana vertebrala

sunt infiltrativ-invazive, dand aspect

intens opac heterogen

au simptomatologie stearsa, evolutie

lenta

in general evolueaza spre ocuparea

zonei hematogene a oaselor late
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

RM: hiposemnal T1, T2

Metastaze
mixte