Stiu / Vreau sa stiu / Am

invatat
1. Prezentarea metodei
2. Relatia cu alte metode sau
tehnici de predare-invatare
3. Avantaje/Dezavantaje
4. Modalitatea introducerii
metodei in lectii
5. Impactul asupra elevilor
6. Recomandari

1. Prezentarea metodei
Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa se
trece in revista ceea ce elevii stiu deja
despre o anumita tema si se formuleaza
intrebari la care se asteapta gasirea
raspunsului in lectie.
Se cere elevilor sa formeze perechi si sa
faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce
urmeaza a fi discutata in cadrul orei. Intre
timp li se da si un tabel cadru cu trei
coloane:
STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

(ce credem
ca stim?)

( ce vrem sa stim?)

(ce am invatat?)

Li se cere catorva perechi sa spuna celorlati

ce au scris pe listele lor, iar in tabelul de pe
tabla se vor nota lucrurile cu care toti sunt
de acord.
Dupa completarea primei coloane a tabelului
li se va cere elevilor sa formuleze intrebari
despre lucrurile despre care nu sunt siguri.
Aceste intrebari pot aparea in urma
dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produsul curiozitatii elevilor. Ele vor fi
trecute in coloana din mijloc.
In continuare li se va cere elevilor sa citeasca
un text pe tema lectiei.

Dupa lectura textului, se va reveni la

intrebarile pe care le-au formulat
inainte de a citi textul si pe care leau trecut in coloana Vreau sa stiu.
Se va verifica la care intrebari s-au
gasit raspunsuri si se vor trece
aceste raspunsuri in coloana Am
invatat. In continuare elevii vor
verifica ce alte informatii au gasit in
text si care nu au legatura cu nici
una din intrebarile puse la inceput
si le vor trece si pe acestea in
coloana Am invatat.

In final se vor trece in revista cu

elevii intrebarile care au ramas
fara raspuns si se va discuta
posibilitatea gasirii unor surse
care sa furnizeze raspunsuri la
aceste intrebari.

2. Relatia cu alte metode

SINELG
Sistem interactiv de notare pentru
eficientizarea lecturii si a gandirii
Este o modalitate de codificare a
textului care permite celui care invata
sa citeasca si sa inteleaga in mod
activ si pragmatic un anumit continut.

Ca metoda este tipica pentru etapa

de realizare a sensului (invatare,
comprehensiune). Cunostintele
anterioare ale elevilor evidentiate prin
activitati specifice de evocare se
folosesc ca baza de plecare pentru
lectura / ascultarea textului.

In timpul lecturii elevii marcheza in

text (sau noteaza pe hartie in timpul
prelegerii):
Cunostintele confirmate de text
Cunostintele contrazise de text Cunostintele noi, nemaiintalnite pana
acum +
Cunostintele incerte confuze, care nu
merita sa fie cercetate ?

Dupa lectura informatiile se trec intrun tabel :

Informatiile obtinute individual se discuta

in perechi / grupuri, etc., apoi se
comunica de catre perechi / grupuri
profesorului care le centralizeaza intr-un
tabel similar pe tabla.
Cunostintele incerte pot ramane ca tema
de cercetare pentru lectiile urmatoare.

3. Avantaje / Dezavantaje
AVANTAJE:
1. Se

clarifica ceea ce se stie, ceea ce nu

se stie si ceea ce mai ramane de
invatat
2. Este o modalitate de invatare
interactiva
3. Mobilizeaza intregul colectiv de elevi
4. Interdisciplinaritatea
5. Este o modalitate pragmatica de
abordare a textului

2. DEZAVANTAJE:
1.

2.

Poate fi uneori timeconsuming (costisitoare din

punct de vedere al timpului)
Nu se preteaza la absolut toate
lectiile

4. Modalitatea
introducerii in lectie
Primele doua coloane se folosesc ca
warm-up
A treia coloana se foloseste pentru
fixarea cunostintelor
Punctele neacoperite din coloana a
doua se folosesc ca repere pentru
fixarea obiectivelor lectiilor urmatoare,
sau pot constitui tema de casa.

5. Impactul asupra
elevilor
Ii constientizeaza asupra
desfasurarii lectiei
Sporeste responsabilitatea
Stimuleaza dorinta de cunoastere
Duce la dezvoltarea unui stil de
munca riguros, stiintific posibil de
aplicat si in alte domenii.

6. Recomandari
Introducerea metodei si la alte
discipline prin constientizarea
profesorilor, organizarea de lectii
deschise si activitati cu caracter
interdisciplinar.