Recuperare in Pediatrie- Curs I:

Principii de dezvoltare neuro- motorie

Dr. Florin Filip

ffilip_99@yahoo.com
DSDU 2016/ 2017

Particularitati ale varstei copilariei

Imaturitatea homeostaziilor
Aparare antiinfectioasa naturala incompleta
Tendinta de generalizare a reactiilor post- agresive
Reactii diferite generate de;
- efortul de adaptare la viata extrauterina
- efortul de a se alimenta oral
Evolutie autolimitata a majoritatii bolilor
Cresterea si dezvoltarea somatica, fiziologica si psiho- sociala
rapida
Evolutie rapida si de multe ori imprevizibila a unor boli (pediatria
= medicina de urgenta)
Posibilitati de recuperare totala in majoritatea bolilor

DIAGNOSTICUL IN PEDIATRIE
ZEII AU PUS DIAGNOSTICUL INAINTE-A TRATAMENTULUI BENEFIC
(Naegeli)

MEDICINA CLASICA
Rationament logic deductiv in
interpretarea simptomatologiei
Investigatii
Necesita;formare umanista a
medicului,responasabilitate
medicala,
Competenta profesionala

MEDICINA MODERNA
Valente invazive (investigatii de
Laborator)

Exista medici care iubesc Copii si

medici care se iubesc pe ei.
Gh.Goldis.

CARACTERUL COMPLEX

Diagnostic anatomo-clinic
Diagnostic etiologic
Diagnostic patogenic
Diagnostic functional
Diagnostic de forma clinica
Diagnosticul bolilor asociate

CARACTERUL DINAMIC
Nu este imuabil
Se reevalueaza in functie de evolutie
Diagnosticul pozitiv in pediatrie
nu are scop in sine; el trebuie
sa serveasca interesele bolnavului pentru
un tratament corect

Particularitati de diagnostic in pediatrieANAMNEZA

55-70% dintre diagnosticele clinice sunt sugerate de
anamneza
- Ofera informatii utile (istoric, evolutie, tratamente, etc.)
- Permite aflarea motivelor consultului medical si ale
istoricului bolii
- Duce la stabilirea unor relatii umane cu
pacientul si apartinatorii
- Depinde de calitatile profesionale si umane ale
medicului/ kinetoterapeutului
- Completeaza informatiile referitoare la copil

ANAMNEZA (INTEROGATORIUL)
Antecedente heredo-colaterale ;eventuale tare genetice
,metabolice,infectioase ( incarcatura ereditara a pacientului)

Antecedente personale fiziologice ;prenatale,intranatale,neonatale; alimentatia si nutritia; cresterea si dezvoltarea; eruptia dentara;
pubertatea ; calendarul imunizarilor; alergiile medicamentoase;
obiceiurile copilului, unele deprinderi din familie ( somn ,igiena
generala, igiena vietii )

Antecedente personale patologice ; boli infecto- contagioase ;

boli generale ; accidente ; intoxicatii ; reactii la medicamente.

EXAMENUL OBIECTIV
90% dintre dg certe ; sugerate de examenul obiectiv
Succede anamnezei

Baza operationala ; inspectie-palpare percutie

auscultatie
Incepe cu observarea generala a copilului si cu
dezbracarea acestuia
Este etapizat

Tegumente si mucoase
Sistem musculo- adipos
Sistem ganglionar
Sistem osteo-articular
Cap;forma, simetrie , raport cap-trunchi, fontanele;facies,
obraz, pometi, mastoida,urechi.

EXAMENUL OBIECTIV
90% dintre dg certe ; sugerate de examenul obiectiv
Succede anamnezei

Baza operationala ; inspectie-palpare percutie

auscultatie
Incepe cu observarea generala a copilului si cu
dezbracarea acestuia
Este etapizat

Tegumente si mucoase
Sistem musculo- adipos
Sistem ganglionar
Sistem osteo-articular
Cap;forma, simetrie , raport cap-trunchi, fontanele;facies,
obraz, pometi, mastoida,urechi.

EXAMENUL OBIECTIV
Torace; forma,soc apexian,freamat precordial,
sufluri,murmur vezicular,etc.
Abdomen; forma , dimensiuni, participare la respiratie,
tonusul musculaturii, elasticitatea la palpare; ficatul, splina;
herniile ombilicale sau inghinale.
Organe genitale externe
Regiunea anala
Examen neurologic; mobilitate activa si pasiva, reflexe
osteo-articulare, cutanate, pupilare; semne meningeene,
mers.
NEGLIJAREA EXAMENULUI OBIECTIV IN FAVOAREA INVESTIGATIILOR
PARACLINICE = CONCEPT NESTIINTIFIC
DAUNATOR PENTRU BOLNAV, MEDIC, SOCIETATE.

Introducere (1)
Copilul nu este un adult in miniatura!
Maturarea SNC al copilului mic (sugar) este
progresiva si permite achizitia de noi functii (limbaj,
mers, etc.)
Dezvoltarea neuro- motorie a copilului 0- 1 an
urmeaza etape precise:

Controlul capului (0- 4 luni)

Controlul trunchiului (4- 8 luni)
Controlul pozitiei sezand (8- 12 luni)
Mersul (> 1 an)

Simultan cu maturizarea SNC se pierd functii reflexe

prezente la nastere (grasping palmar reflex, mersul
automat)

Mersul automat

Introducere (2)
Linii principale de dezvoltare NM:
dezvoltarea motorie global (obinerea ortostaiunii i a
mersului)
manipularea (dezvoltarea motorie fin),
dezvoltarea abilitilor legate de vz i auz,
dezvoltarea vorbirii,
dezvoltarea abilitilor legate de alimentare, mbrcare,
- instalarea controlului sfincterian

Principii generale:

Cresterea controlului cortical asupra miscarilor voluntare

Disparitia reflexelor arhaice
Perfectionarea actelor voluntare
!! Mielinizarea SNC

Nou- nascutul (0- 1 luna)

Reactiile de redresare:
Copilul este trecut in pozitii succesive
Sezand: capul trece succesiv in antero- posterior
Decubit dorsal: capul ramane in spate la tractiunea de
maini
Decubit ventral: intoarcerea capului urmata de a
membrului superior ipsilateral
Decubit ventral sustinut: capul si membrele inferioare in
flexie incompleta

Reacii la stimulii senzoriali:

Stimuli vestibulari: intoarcerea capului in sensul rotatiei
Stimuli auditivi: inchide ochii la zgomot
Stimuli luminosi: reflex fotomotor, inchiderea ochilor la
lumina, reflexul de papusa

Sugar (1- 12 luni)

Inspectie/ palpare:
Activitate spontana in decubit dorsal
Diminua reflexele arhaice la 3- 4 luni (persistenta =
patologie SNC)
Diminuarea hipertoniei fiziologice

Reacii de redresare:
Sezand: capul rezista balansului A- P la 4 luni
Decubit dorsal: capul precede trunchiul la 5- 6 luni
Decubit ventral: copilul ridica / mentine capul la 3 luni si
ridica toracele la 6- 7 luni;
Decubit ventral sustinut: mentine capul in axul trunchiului
la 6 luni, iar la 8 luni apare reflexul Landau (flexie/
extensie cap flexie / extensie membre inferioare)

Sugar (1- 12 luni)

Controlul capului/ echilibrului:
- 1 luna: capul cade in fata/ cifoza dorsala
- 3 luni: capul este proiectat n fa i are oscilaii
laterale.
- 4 luni: capul este drept , nu mai oscileaz.
- 6 luni: sprijinit cu spatele de un sptar, trunchiul drept,
capul stabil
- 7 luni: sta in eznd 30 minute daca este sustinut
- 8 luni: drept n poziia eznd un minut dar este
instabil
- 9 luni: poate sta n echilibru n eznd 10 minute. Se
poate apleca n fa pentru a lua un obiect apoi s se
redreseze. Revine ns brusc n spate.

Sugar (1- 12 luni)

Motricitate:
4 5 luni: ridic spontan capul pentru a ajunge n eznd
8 luni: se sprijina pe mini pentru a se ridica n eznd
folosind membrele inferioare
1 an i 6 luni: se poate ridica n eznd fr s utilizeze
membrele inferioare
8 luni: reflexul de pregtire pentru sritur lateral
(abducia membrului superior cu extensia cotului i
deschiderea minii)
ortostatism i mers: ridicarea se face prin dou moduri:
cavaler servant
sprijin pe mini i picioare

la 1 an nu mai are nevoie de suport pentru redresare.

Sugar (1- 12 luni)

Intoarcerile:
- Nou- nascut: capul se intoarce simultan cu intregul corp

- Luna 4- 6: miscare complexa (intoarcerea capului

centura scapulara este adusa in axul capului centura
pelvina este aliniata cu centura scapulara rotatia coapsei
impusa de trecerea copilului de pe spate pe abdomen.
- Luna 4- 5: intoarcerea poate fi provocat i prin flectarea
unui membru inferior (flexie genunchi rotatia bazinului
rotatia umarului homolateral)
- Poate trece spontan de pe spate pe abdomen ncepnd cu
a 6-a a 7-a lun.
- ntoarcerile pot fi obtinute prin stimularea copilului (se
plaseaza o jucarie de o parte a toracelui suficient de
departe pentru a nu o putea prinde ntinznd braul

Sugar (1- 12 luni)

Prehensiunea:
- Grasping-ul reflex palmar (reflexul de apucare palmar) predomin n
primele 8-12 sptmni de via si dispare la 3 luni
- La 8 sptmni pumnii sunt deja frecvent deschii
- Sugarul poate tine jucaria in mana la 3 luni
- 4 luni: minile ajung la linia median pentru a se juca
- 4-5 luni : are deja prehensiue voluntar, n forma pensei cubitopalmare si se joaca cu degetele picioarelor.
Prehensiunea se modific o dat cu maturarea: pensa digito-palmar
(pensa palmar simpl) la 6 luni, pensa radio-palmar la 7-8 luni, pensa
tridigital (grasping intermediar) i ulterior pens bidigital la 10 luni
Rapiditatea/ precizia micrilor cresc o dat cu maturarea: la 6 luni
sugarul transfer jucriile dintr-o mn n alta i se poate hrni singur
cu un biscuit; la 9-10 luni d drumul jucriilor spre podea, n joac, i
nva s i dea mamei jucriile, s le pun n co i apoi s le extrag
de acolo.

Sugar (1- 12 luni)

Vazul si auzul:
- Nou-nscutul fixeaz i urmrete obiectele de la o vrst
foarte mica
- zambet precoce la 2 sptmni, cnd adoarme
- la 6- 12 sptmni i 3 luni zmbet prin stimuli vizuali sau
auditivi externi
- sugarul va recunoate mama la 2 luni.
- 2 luni: urmrete obiectele orizontal i vertical, la 3 luni ntr-o
manier circular
- 12-24 sptmni: ncepe s-i priveasc minile atunci cnd
este n decubit. Persistena actului dup 24 sptmni poate fi
asociata cu retardul mental.
- 20 sptmni: zmbete imaginii sale din oglind.
- 2- 3 luni: localizarea sunetului prin ntoarcerea capului ctre
sursa zgomotului

Sugar (1- 12 luni)

Alimentare i mbrcare:
- 6 luni: poate bea din can i poate mesteca un biscuit
- 15 luni: poate ridica o cana, bea din ea i o pune la loc/ poate s mnnce cu
linguria;
- se descurc cu furculia la 2 - 3 ani
- ajut la mbrcat la 10-11 luni, isi scoate pantofii la 15 luni
- isi scoate pantalonii la 2 ani, descheie nasturii la 3 ani, leag ireturile la 5
ani

Controlul sfincterian
- miciunea i defecaia sunt acte reflexe la nou- nascut
- 1 lun: poate fi condiionat pentru miciune atunci cnd este pus pe un
scutec;
- controlul voluntar apare la 15-18 luni;
- 2 2 ani: se poate descurca singur la toalet
- pn la 2 ani 50%, iar pn la 5 ani 90% dintre copii au control sfincterian
meninut pe parcursul nopii dac sunt dui la toalet nainte de culcare.

Examenul neurologic (1)

Istoricul i etapele dezvoltrii neuromotorie i psihic
Observaie i inspecie
aspectul general al copilului
atitudini particulare
tegumentele
extremitatea cefalic
micrile spontane activitatea motorie fin, mersul
screening pentru nivelul de dezvoltare n momentul examinrii

Examenul extremitii cefalice + examenul nervilor cranieni +

semne de iritaie meningeal
Examenul extremitilor
Screening pentru funcia motorie grosier - membrele inferioare /
superioare reflexele arhaice

Examenul neurologic (2)

Anomalii neuro- motorii:
- hipotonie persistenta a capului la traciunea din decubit n ezut la
4 luni;
- meninerea pumnilor strni, cu policele n opoziie, dup vrsta de
4 luni afectarea NMSC;
- ignorarea la 4-5 luni a scutecului plasat pe fa suferin
neurologic difuz
- utilizarea persistent numai a unuia dintre membrele superioare mono / hemiparez;
- persistena grasping-ului reflex palmar dup vrsta de 6 luni disfuncie a tracturilor cortico-spinale;
- extensie exagerata la nivelul oldurilor i genunchilor - disfuncie a
tracturilor cortico-spinale;
- lipsa mersului la vrsta de 16 luni;
- prezena unei lateraliti bine definite nainte de vrsta de 24 luni
deficite motorii de tip central sau periferic.

Tabel reflexe
Reflex

Apariie

Dispariie

Moro Natere 5 - 6 luni

Reflexul punctelor cardinale Natere 3 luni
Grasping reflex palmar Natere 6 luni
Grasping reflex plantar Natere 9 - 10 luni
Reflexul tonic asimetric al gtului Natere 5 - 6 luni
ncurbarea trunchiului Natere 1 an 10 ani
Reflexul ncruciat al adductorilor Natere 7 8 luni
Landau 5 - 6 luni 24 luni
Parauta 8 -9 luni Persist

Examenul neurologic (3)

Examenul neurologic (4)