Sunteți pe pagina 1din 49

FACULTATEA DE MEDICINA SI

FARMACIE GALATI

ELECTROCARDIOGRAMA 2
PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL
ANALIZA TRASEULUI ECG
1. Stabilirea ritmului cardiac
2. Stabilirea FC (frecventei
cardiace)
3. Stabilirea axului electric al
inimii
4. Analiza morfologic i
cronologic a traseului ECG
Stabilirea ritmului cardiac
Ritmul cardiac reprezinta locul de unde
porneste impulsul nervos. Ritmul
normal este ritm sinusal, caracterizat
(la orice frecventa cardiaca) prin unde
P de aspect normal, pozitive in D I, D II
si aVF, urmate MEREU de complexe
QRS normale la intervale PQ sau PR
de 0,12-0,21 secunde.
Exista trasee ECG in care ritmul este
nodal sau idioventricular.
Ritm sinusal normal
Nodulul AV prezinta 3 portiuni:
superioara, mijlocie si inferioara.
Ritmul jonctional va fi in consecinta
superior, mijlociu si inferior.
Ritmul nodal superior
Viteza de conducere a impulsului
care pleca din NAV spre atrii si
ventricule, este mai mare spre
ATRII.
Unda P este (-) si precede
complexele QRS.
Ritmul nodal mijlociu
Atriile si ventriculele se
depolarizeaza simultan. In
consecinta unda P NU APARE,
deoarece se suprapune complexul
QRS.
Nici un complex QRS nu este
precedat si urmat de unda P.
Unda P lipseste.
Ritmul nodal inferior
Viteza de conducere a impulsului
care pleca din NAV spre atrii si
ventricule, este mai mare spre
VENTRICULE.
Unda P este (-) si urmeaza
complexele QRS.
Ritmul idioventricular (propriu
ventriculului)
Este dat de impulsurile cu originea in
fasciculul Hiss. Aceste nu se propaga
retrograd spre atrii, ele depolarizand
NUMAI ventriculele.
Complexele QRS sunt largi (>0.12 sec),
la distanta mare dar la intervale egale,
deoarece FC este de 20-45 imp/min.
Disociatia atrio-ventriculara
Apare in cazul ischemiei nodulului
AV. In acest caz impulsul sinoatrial
nu mai ajunge la fasciculul Hiss si in
consecinta atriile si ventriculele
functioneaza separat.
Exista unde P la intervale egale si o
FC de 60-70/min, dar si complexe
QRS rare, la o FC de 30-35/min.
Nu exista raport fix P/QRS.
Stabilirea FC
In cazul unui ritm sinusal, alura ventriculara
este egala cu alura atriala. Frecventa
cardiaca reprezinta numarul de batai ale
inimii timp de 1 minut. La o viteza de rulare
a hartiei de 25mm/sec, 1mm = 0,04secunde
si atunci :

unde RR reprezinta numarul de intervale


(delimitate de liniile verticale subtiri) dintre
doua unde R succesive.
Metoda de apreciere rapid a
frecvenei cardiace
Hrtia milimetric a ECG are la
distane de 5 mm, linii mai groase. Se
caut o und R situat n dreptul unei
asemenea linii i se urmrete unde
apare urmtoarea und R. La o vitez
de derulare a hrtiei de 25 mm/s, dac
urmtoarea und R cade pe prima linie
groas, frecvena este de 300/min,
dac ea cade pe a doua linie groas,
este de 150/min, .a.m.d.
START 300 150 100 75 60 50
Normal: 60-80/min.
Valorile mai sczute definesc
bradicardia, iar cele mai crescute
tahicardia. n caz de ritm cardiac
neregulat, este necesar s se
calculeze frecvena medie pe o
poriune mai lung de traseu,
cuprinznd mai multe revoluii
cardiace succesive.
Stabilirea axei electrice a inimii
(axa QRS)
Axa electrica a inimii reprezinta
directia in care se desfasoara cele
mai mari diferente de potential intr-o
zona.
Axa electrica a inimii = axa
complexului QRS (activitatea
electrica in depolarizarea
ventriculara).
Metoda triunghiului echilateral Einthoven
Se masoara in milimetri amplitudinea
undelor Q, R, S din doua derivatii standard,
notand cu (+) valoarea pentru unda R si cu
(-) valoarea pentru undele Q si S. Facem
suma ALGEBRICA a amplitudinilor (mm)
undelor Q,R,S pentru fiecare derivatie,
obtinand asfel un rezultat (mm) pozitiv sau
negativ, care este amplitudinea vectorului
rezultant al complexului QRS proiectat pe
axa derivatiei respective.
Aplicam acesti vectori rezultanti pe
derivatiile I, II, III, astfel incat
originea lor sa fie la jumatatea laturii
derivatiei iar varful spre segmentul
pozitiv sau negativ al derivatiei (in
functie de valoarea algebrica a
vectorului complexului QRS din
respectiva derivatie).
Din extremitatile vectorilor proiectati
pe derivatii, se ridica perpendiculare
care se vor intersecta in centrul
triunghiului Einthoven, formand un
paralelogram. Axa electrica va fi
diagonala paralelogramului cu
originea in centrul triunghiului.
Metoda triaxiala Bayley
Este similara metodei anterioare, dar in
locul triunghiului Einthoven se foloseste
sistemul triaxial Bayley.De exemplu,
daca in D I complexul este de forma
RS, (unda R avand 3 mm iar unda S 5
mm) iar in D II complexul este de forma
RS (cu unda R de 7 mm si unda S de 2
mm), axa inimii va avea directia
prezentata in figura alaturata:
Metoda hexaxiala Sodi Pallares
Cabrera
Se foloseste sistemul hexaxial. Cautam
derivatia in care complexul QRS este
echidifazic (amplitudinea undei R este
egala cu aceea a undei S). Rezulta ca
suma algebrica a amplitudinilor undelor
este zero si deci axa inimii este
perpendiculara pe derivatia respectiva.
Pentru a vedea sensul pozitiv sau
negativ al vectorului, se urmaresc
undele complexului QRS din
derivatia axei. Daca QRS este
predominant pozitiv, varful
vectorului se indreapta spre partea
pozitiva a derivatiei care reprezinta
axa electrica a inimii.
De exemplu, daca in D I avem un complex
echidifazic, rezulta ca axa este reprezentata
de derivatia perpendiculara pe DI, adica de
derivatia aVF. Daca in derivatia aVF, suma
amplitudinilor undelor complexului QRS
este pozitiva, inseamna ca vectorul (axa)
are varful indreptat in jos spre (+) 90 grade.
Daca in derivatia aVF, undele cele mai mari
sunt negative, inseamna ca vectorul (axa)
are varful indreptat in sus spre (-) 90 grade.
Fiziologic, pentru inima intermediara, axa
este la + 60 grade.
In clinica se considera normala o axa a
inimii cuprinsa intre ( -) 30 si (+) 110 grade.
Exista cazuri particulare de pacienti, care
au in conditii normale axa situata intre :
- ax orizontalizat: (-)30 - (+)30(obezi,
gravide)
-ax intermediar: (+) 30 - (+)60
-ax verticalizat: (+) 60 - (+)110
(longilini, tineri)
Rotaia inimii n plan orizontal este:
-orar (la stnga): zona R=S V5,V6
-antiorar(la dreapta): zona R=S
V1,V2
Patologic axa poate fi:
- deviata la stnga: intre 0 si ( -) 90
- deviata la dreapta:intre ( +) 90 si ( -)
90
- deviata maximal la dreapta : intre ( -)
90 si ( -) 180
Deviatie axiala stanga
Deviatie axiala dreapta
DEPOLARIZAREA ATRIALA
P MITRAL
P PULMONAR
ACTIVAREA VENTRICULARA SI
COMPLEXUL QRS

S-ar putea să vă placă și