BFKT LP 7

NERVUL

COMPONENTA NERVOAS este structura cea mai complex care
elaboreaz i comand realizarea micrii.
Corpul celular al motoneuronilor se gsete
- fie n creier (neuronul motor central),
- fie n substana cenuie medular (neuronul periferic).

Aici se concepe miscarea,se comanda ,se modeleaza si se

adapteaza.
Nervul se regenereaza (viteza de regenerare este variata
aproximativ 1-4 mm/zi.
Regenerarea nervului nu inseamna in
fapt si recuperarea functiei.
Factori implicati in recuperarea functiei:
-tipul nervului (radialul se reface mai bine decit
medialul)
-momentul inceperii tratamentului de recuperare
(intirzierea repararii permite distrugerea
sinapselor,receptorilor si functia ramine compromisa)
Kinetoterapia nu se adreseaza direct structurilor
neurologice ci consecintelor in plan motor si senzitiv
ale patologiei acestor structuri.
CONSECINTELE AFECTARII NERVULUI:
-scaderea fortei musculare
-tulburari de tonus si postura
-tulburari de sensibilitate
-tulburari de coordonare
-tulburari de echilibru
RECEPTORUL SENZITIV este un element fr de care nu poate
fi conceput acest sistem al articulaiei unice.
Dup localizare receptorii pot fi:
extero-, intero-, proprioceptori.
Dup funcie pot fi: mecanoreceptori,
termoreceptori,
fotoreceptori,
presoreceptori,
chemoreceptori,
nociceptori.
Histologic aceti receptori pot fi:terminaii nervoase libere
sau terminaii ncapsulate.
Fusul muscular este un receptor specializat localizat n muchi
TIPURI DE RECEPTORI
1.EXTERORECEPTORI se gasesc la nivelul pielii:
tactili, termici, durerosi, presiune
-dau informatii despre mediul inconjurator si
relatia organism-mediu
2.PROPRIOCEPTORI -depisteaza stimulii din
interiorul corpului
--in muschi:
a)fusul muscular =culege informatii despre
lungimea muschiului
se afla plasat intre fibrele musculare
b)organul de tendon GOLGI =este considerat
"monitorul fortei musculare"
se afla plasat la jonctiunea tendon-muschi
In articulatie -nu sunt entitati bine definite ca
structura
c.1)terminatiile RUFFINI =mecanoreceptori
statici sau dinamici care semnaleaza continuu
pozitia articulatiei, deplasarea segmentelor
componente, viteza deplasarii, presiunea
intraarticulara
c.2)corpusculii PACINI =detecteaza acceleratia
miscarii articulare
c.3)terminatii GOLGI =monitorizeaza starea de
tensiune din ligamente mai ales in momentul
amplitudinei maxime a miscarii articulare
c.4)terminatii nervoase libere =sesizeaza
actiunea pe articulatie a unui stres mecanic
intens sau a unor agenti chimici
REFLEXUL ARE URMATOAREA SCHEMA :
receptor - cale aferenta spre neuron central(maduva sau SNC) -cale
eferenta-efector.

Controlul motor se materializeaz n 3 procese:

1. controlul muscular,
2.Coordonarea ,
3.echilibrul.
Controlul muscular se refer la activarea unui grup limitat de UM ale unui
singur muchi fr a fi activai i ali muchi. Controlul este unul de tip
direct.
n kinetoterapie controlul muscular este foarte important n primele etape
ale recuperrii neuromotorii.
nvarea controlului muscular precis necesit antrenament care se adreseaz
strict mobilizatorului primar care este muchiul agonist al micrii.
Educarea sau reeducarea mobilizatorilor primari cer concentrarea i
participarea pacientului care trebuie s fie relaxat, cooperant, s neleag
ce i se spune, s fie aezat ntr-o poziie de echilibru i relaxare iar pe
traiectoria micarii s nu aib durere.
La primul semn de oboseal antrenamentul nceteaz.
Coordonarea este procesul ce rezult din activarea unor
muschi si inhibarea altora. Obtinindu-se o micare lin,
continu, cu o for adecvat pentru executarea unei aciuni.
Coordonarea unei aciuni musculare este fixat ntr-o engram
(imagine) la nivelul cortexului.

Echilibrul (controlul postural) este abilitatea (capacitatea)de a

menine sau a mobiliza corpul fr ca acesta sa cda sau de a
menine proiectia centrului de greutate n interiorul
poligonului de sprijin.
Stabilitatea este proprietatea corpului de a-i rectiga
echilibrul fr sa cda dup ce acesta a fost preturbat.

 COMPLEXUL NERV MUCHI produce tulburri ale sistemului NMAK cum

sunt: spasticitatea, rigiditatea, hipotoniile musculare i atonia de denervare.

Spasticitatea este rezistena excesiv a unui muchi striat opus

la ntindere i care este cauzat de o leziune central.
Celelalte situaii de rezisten crescut la ntindere sunt
contracturi retracturi musculare.
Spasticitatea altereaz calitatea micrii voluntare, ncetinete
iniierea micrii, scade fora de contracie.
Pentru recuperarea acestor stri de spasticitate se folosesc tehnici
de facilitare neuro-proprioceptive.
Rigiditatea este tot o hipertonie muscular, difereniat
clinic de spasticitate. La baza rigiditii
extrapiramidale) st tot exagerarea reflexului miotatic.
Recuperarea se face folosind aceleai metode i tehnici
ca pentru spasticitatea piramidal.
Hipotoniile musculare cu mecanism neuro-muscular sunt
produse prin deprimarea reflexului miotatic de ctre
factori locali sau superiori care genereaz influxuri
inhibitorii spre bucla gamma sau blocri ale cilor
facilitatorii spre motoneuronii alpha tonici. Corectarea
hipotoniilor musculare din cursul multor boli, mai ales
neurologice, este posibil prin tehnici i metode de
lucru kinetice.
Atrofiile de denervare sunt situaii extreme a hipotoniilor musculare, cnd
muchiul este complet privat de influxul nervos trofic prin lezarea
neuronului motor periferic undeva pe traiectul lui.

Prin denervare muchiul pierde din volum, pierde treptat unitile contractile i
apare fibroza i infiltraia grsoas.
NERVUL este implicat i n sindroamele hipokinetice, hiperkinetice
sau akinetice.
Sindroamele hipokinetice determinate de leziuni ale neuronului
motor central sau periferic.
- sunt obiectul de lucru al kinetoterapiei recuperatorii.
Sindroamele hiperkinetice
= pierderea inhibiiei motorii
= apariia micrilor involuntare, hiperkinezii: ticuri,convulsii,
tremurturi, coree, micri atetozice.
Doar unele din afeciunile care evolueaz cu hiperkinezii pot beneficia
pot de kinetoterapie pentru unele obiective.
Sindroamele diskinetice sunt tulburri ale mobilitii voluntare
produse de alterarea mecanismelor de reglare:
= o contracie tonic trectoare a unui grup muscular implicat de obicei
ntr-un act motor profesional: crampa scriitorului, a pianistului, etc.
circei
Sindroamele diskinetice beneficiaz de kinetoterapie.
Tulburrile de coordonare a micrilor voluntare sunt
reprezentate de: apraxie, ataxie i discoordonare.
Apraxia este o tulburare la nivelul de organizare a
schemelor motorii.
Pacientul tie i ar putea face face micarea dar nu o
poate face cnd i se solicit, dei spontan o realizeaz.
Apraxia beneficiaz de tehnici de recuperare kinetice.
Ataxia este o tulburare motorie de coordonare a direciei,
intensitii, preciziei, vitezei, unei micri voluntare,
astfel nct micarea este inadecvat scopului propus.
Unele ataxii beneficiaz de kinetoterapie.
Discoordonarea este o tulburare polimorf generat de
leziuni ale sistemului senzitiv, motor sau de reglare a
micrii.