RELAIA MSURTORILOR DINTRE MODELELE FUNCIONALE I LIMEA DINILOR FRONTALI SUPERIORI

OBIECTIVE
n cazul realizrii protezelor totale,
medicii dentiti pot avea dificulti n
alegerea dinilor cu dimensiunea
potrivit.
Scopul studiului este de a determina
existena unor msuratori complete
practicate pe modelele edentate ce ar
putea fi de folos n selectarea limii
dinilor pentru arcada maxilar
anterioar.
 3 metode sunt astzi utilizate
pentru a selecta limea celor 6 dini
maxilari superiori:

1. Prima este metoda Berry care este

bazat pe raportul de 1:16 dintre latimea
incisivului central superior si latimea
bizigomatica.
2. A doua metoda foloseste latimea interalara (Al-
Al) ce determina limea dinilor maxilari
superiori.Totusi in acest caz, Mavroskoufis si Ritchie
au constatat ca aceasta metoda subestimeaza cu 7
mm latimea dintre cuspizii caninilor.
3. A treia metoda este denumit ,,distana canin-
canin i este cea mai utilizat i de actualitate
,deoarece prezint cea mai mare corelaie cu
limea dinilor maxilari superiori naturali din
studiile anterioare.Un medic dentist sau tehnician
pot accesa cu uurin modelul de studiu i de acolo
determinnd dimensiunile dinilor fr a fi necesar
o examinare intraorala.
 Material i metod
50 de modele maxilar+mandibula edentate total
abloane de ocluzie dimensiuni standard
Anterior
nalime 22 mm msurat de la frenul buzei la planul
ocluzal
nclinare 15
Lime 6-8 mm
Posterior
nlime 12 mm de la creast la planul ocluzal
posterior ultimii 8 mm liberi i nclinat la 45
Lime 8-10 mm
 Etape
1. Determinarea curburii vestibulare
2. Msurarea buzei superioare cu indexul de la creast la
marginea buzei
< 4 mm buz scurt
4-5 medie
> 6 lung
3. Determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontal
4. Determinarea orientrii planului ocluzal paralel cu linia
bipupilar/n funcie de zmbet
5. Planul de ocluzie in zona lateral paralel cu planul lui
Camper
6. Linia median a feei
7. Linia sursului
 8. Liniile caninilor
Trasare pe bordurile de ocluzie
pentru control
Msurarea distanei dintre ele cu o
rigl flexibil MARTOR
ncadrarea modelelor n 3 categorii
de mrime a limii dinilor (mici,
medii, mari) n funcie de setul de
dini potrivit distanei msurate
 6 msurtori pentru a ajuta la alegerea limii dintilor
A papila incisiv
B, C eminenele
canine
D, E anul carligului
apofizei pterigoidiene
F linia Ah

1. J distana ntre eminenele canine

2. L distana ntre zonele retromolare
3. K - distana ntre anurile carligelor apofizelor
pterigoidiene
4. I - distaa de la papila incisiv la anul carligului apofizei
pterigoidiene stg
5. J - distaa de la papila incisiv la anul carligului apofizei
 Unde a fost necesar, msurtorile au fost corectate
astfel ncat sa fie relevante statistic. (bias-corrected-
pentru a evita partinirea unui anumit rezultat; bias-
diferena dintre media masuratorilor si valoarea martor;
bias estimat>0 => msurtoare corectat)
Coeficientul St Laurent a fost folosit pentru a descrie
legtura dintre cele 6 msurtori i msurtoarea
martor-distana ntre liniile caninilor (coeficient de
corelare folosit in medicin).
Pentru a determina acurateea celor 6 msurtori
corectate a fost folosit un set de dini acrilici Ivoclar i
modelele s-au mprit n 3 categorii dup limea
dinilor (aceleai categorii rezultate n urma msurrii
distanei ntre liniile caninilor)
1. Dini mici 45,5-48 mm
2. Dini medii 48,5-51 mm
3. Dini mari 51,5-56 mm
 Rezultate

Tehnica de msurare de la incizura

pterigopalatin (carligul apofizei
pterigoide) stang si dreapt, obinute
prin adugarea de 10 mm au evideniat
cea mai mare apropiere de
msuratoarea de control (canin-canin)
Aceasta tehnic a fost singura dintre
cele 6 care au clasificat corect mai
mult de 50% dintre clasele de dini
mari i medii.
Niciuna dintre cele 6 msuratori nu
au reuit s clasifice mai bine de
30% dintre clasele de dini de
dimensiune mic.
 Una din cele 6 tehnici de msurare
,considerate corecte, si anume
determinarea limii de la incizura
pterigopalatina stanga la cea dreapta a
fost preferata in selectarea laimii
dinilor.
 Concluzii
Implicaiile clinice ale acestiu
studiu:
Utilizarea determinarii laimii prin
incizuria pterigopalatine stanga-dreapa
cu adugarea de 10 mm s-a dovedit a
fii o metod util de a determina
limea celor 6 dini maxilari anteriori
la pacienii cu dentiie complet i cu
modele funcionale de dimensiuni mari
si medii.