Prezentare pe tema:

Coarctatia de
aorta
Coordonator:Adela Stamati
Autorul:Ciubotaru Diana Gp.M1217

Chisinau 2017
Definitie:
Coarctatia de aorta (CoAo) este un
defect congenital caracterizat de stenozarea
si ingustarea aortei in orice punct situat intre
crosa aortei si bifurcatia acesteia. Aorta
reprezinta artera care asigura transportul
sangelui de la nivelul ventricolului stang la
organele corpului.
Regiunile corpului aprovizionate de ramurile arteriale
care parasesc crosa aortei din portiunea de dinainte
de ingustare vor prezenta o tensiune arteriala
crescuta. In schimb, regiunile la care sangele oxigenat
este adus de arterele care pornesc din portiunea
aortica situata dupa ingustare, prezinta o tensiune
arteriala mai mica (nu primesc un aport sanguin
adecvat). Pentru a compensa acest defect, travaliul
cardiac creste, iar tensiunea arteriala se intensifica.
Incidenta.
Este o malformatie destul de frecventa,incidenta sa fiind
estimate in jurul a 7-15% din totalul MCC.

Aspecte genetice:
Se intilneste cu varietate diferita in sdr Turner ,deletii sau
duplicatii in crs 4p, 4q, 6q, 10p, 18p, in trisomiile crs 8,9.
Se intilneste mai frecvent la persoanele de sex masculine (raport M/F 1,9-1)
Morfopatologie

De obicei,ingustarea arcului aortei se produce in locul originii arterei

subclavia stinga,distal de canalul arterial.
Coarctatia aortei poate fi:

- izolata, cu prognosticul cel mai favorabil

- asociata cu alte malformatii congenitale de cord (defect
septal ventricular, transpozitie de vase mari), cand poarta numele de
sindrom de coarctatie si are un prognostic mai rezervat
Coarctatia de aorta se poate asocia cu: defect
septal ventricular, canal arterial, insuficienta
mitrala, stenoza aortica, insuficienta aortica,
fibroelastoza endocardica. In evolutie, anomalia
va provoca insuficienta cardiaca.
CoAo prezinta urmatoarele forme clinice:

de tip adult: cu un prognostic mai favorabil

de tip infantil: cu prognostic rezervat

Din punct de vedere hemodinamic CoAo reprezinta un
obstacol in calea fluxului sanguin, in fata ventricolului stang.

Astfel in regiunea proximala de obstacol apare :

- hipertensiunea in jumatatea superioara a corpului (membre superioare
si cap)
- hipertrofia ventricolului stang la sugar
- dilatatia moderata a aortei si arterelor ce pleaca din ea

In portiunile postductale (arterele abdominale si ale

membrelor inferioare) apare:
- absenta batailor pulsului la artera femurala si poplitee
- hipotensiune arteriala la nivelul membrelor inferioare,vascularizarea
fiind asigurata de o retea de colaterale intre arterele subclaviculare si
arterele mamare.
Simptomele coarctatiei de aorta
Manifestarile clinice depind de severitatea stenozei.

La nou nascut si sugar simptomele apar preoce si pot fi reprezentate de :

- dispnee (respiratie dificila)

- dificultate de alimentare
- curba ponderala nesatisfacatoare
- paloare
- iritabilitate
- suflu sistolic nespecific sau absent
- sudoratie excesiva
- oligurie (diminuarea volumului urinar) in formele severe
- acidoza severa

Daca sugarul nu este tratat se poate instala insuficienta cardiaca sau chiar
decesul.
Copiii si adultii pot prezenta urmatoarele simptome
functionale:

-hipertensiune arteriala la nivelul membrelor superioare sau presiune

sanguina la membrele superioare mai mare decat la membrele inferioare
- dureri la nivelul membrelor inferioare
- senzatie de slabiciune
- dispnee de efort
- cefalee (durere de cap)
- dezvoltare normala a jumatatii superioare a corpului si un aspect mai
delicat al jumatatii inferioare
- epistaxis (sangerari nazale)
- puls slab la nivelul arterelor femurale si pedioase
- suflu sistolic ejectional

Insa marea majoritate a copiilor mari sunt

asimptomatici, diagnosticul fiind stabilit prin
investigatiile efectuate pentru un suflu cardiac,
fie pentru hipertensiunea arteriala.
Inspectia - Palpatie
Dezvoltare fizica buna
Bazin mai strimt si member inf mai subtiri
Prin palpare sau auscultative se inregistreaza o pulsatie
sistolica insotita de suflu in reg toracica anterioara si
interscapulara.
Pulsul radial-puternic si uneori vizibil la nivelul
carotidelor si arterelor subclaviculare.
Percutie
Limitele cordului pot fi normale sau moderat extinse
spre stinga.
Auscultatia
Zg I-normal.
Zg II-la aorta este N sau accentuat.
In locurile stenozate se percepe suflu systolic gr II-III/VI
care iradiaza in focarul aortei,pe marginea stinga a
sternului si in spatial interscapulo-vertebral.
In circa 20% dintre cazurile CoAo contribuie la apaitia
Insuficientei valvulare semilunare care se manifesta
prin suflu protodiastolic in focarul aortei.
Diagnosticul coarctatiei de aorta

Pentru diagnosticul coarctatiei de aorta se poate

apela la:

Examenul radiologic:
La nou nascuti cu forme simptomatice de boala
examenul radiologic thoracic releva :cardiomegalie
,vascularizare pulmanara crescutasau semen
caracteristice edemului pulmonar.
La copiii mai mari:cord cu talie normal sau cu alungirea
arcului inferior sting.Imaginea cordului poate fi de forma
cifrei 3(aorta dilatata deasupra si sub strictura)
In 70-80%din cazuri la copiii mai mari de 5-6 ani se
evidentiata uzurarea coastelor (III-VI),aparuta in urma
presiunii in arterele costale dilatate.
Electrocardiograma (EKG)

nou-nscui: poate indica hipertrofia cardiac dreapt;

copii/aduli: hipertrofie ventricular stng (mrirea dimensiunilor
ventriculului stng) i ischemie ventricular stng (ntreruperea
circulaiei sangvine pe o ramur a arterelor coronare i, consecutiv,
necrozarea esutului deservit de ramura respectiv).
Ecocardiografie

apreciaz severitatea coarctaiei;

eco-Doppler poate evidenia prezena fluxului
pandiastolic (pe toat durata perioadei de relaxare
cardiac), indicator al unei obstrucii semnificative
CT toracic (tomografie computerizat) i RMN
(rezonan magnetic nuclear) sunt utile
pentru a demonstra prezena unor anevrisme
sau a hipoplaziei arcului aortic.
oximetria (metod non-invaziv de verificare a
saturaiei n oxigen a sngelui arterial) poate
evidenia un unt dreapta-stnga.
Cateterizare cardiac

(metod minim invaziv de radiodiagnostic care const

n introducerea unui cateter ntr-o ven sau arter a
corpului pn la nivelul aortei) pentru a evalua
severitatea coarctaiei, a identifica originea anatomic a
obstruciei aortice, a verifica integritatea anatomic a
arcului aortic i pe cea intracardiac.
Angiografia selectiv

a rdcinii aortei i a bulbului aortic prin care este

pus n eviden ngustarea aortic.
Aortografia

(metod radiologic minim invaziv care permite

vizualizarea aortei prin injectarea unei substane de
contrast direct n lumenul aortic sau indirect, prin
intermediul unei vene) deceleaz: tipul de coarctaie,
extinderea circulaiei colaterale i dimensiunile ductului
arterial.
Tratamentul coarctatiei de
aorta
Exist dou metode de abordare: tratamentul
medicamentos i interveniile chirurgicale.
Tratamentul medicamentos nu este curativ (nu
vindec boala), ci amelioreaz simptomele i, de
regul, se administreaz preoperator i, dac este
nevoie, postoperator. Dintre complicaii postoperatorii,
literatura de specialitate consider c este cea mai
comun i cea mai puin grav. n unele cazuri
pacientul va trebui s urmeze tratament
antihipertensiv pentru tot restul vieii.
Tratamentul medicamentos

Dac prezentarea este timpurie strategia de tratament const n

administrarea de medicamente diuretice, medicamente inotrope i de
prostaglandine.

Medicamentele diuretice se utilizeaz pentru eliminarea apei i a

electroliilor acumulai n organism. Dintre acestea cel mai utilizat
este
Furosemid, per os: 1 - 3 mg/kg/doz, n 1 - 3 prize (la necesitate): se
administreaz zilnic; doza maximal 6 mg/kg/doz.
Furosemid, i.v.: 0,5 - 2 mg/kg/doz, n 2 - 3 prize, dac se obine efectul dorit
(debit urinar > 3 ml/kg/or).
 Medicamentele inotrope
au ca efect creterea capacitii de contracie a
miocardului, modificnd frecvena cardiac, att n sensul
creterii ct i al scderii acesteia. Dintre medicamentele
inotrope se folosesc: epinefrina (adrenalin), dobutamina i
dopamina.
Prostaglandinele (PGE-1)

se utilizeaz pentru meninerea deschis a ductului

arterial n boli cardiace cnd de persistena acestuia
depinde viaa pacientului (atrezie pulmonar, atrezia de
valv tricuspid, tetralogia Fallot). Se folosesc
medicamente precum alprostadil n doz iniial de 0.
05-0. 1 mg/kg-corp/min.
Prin terapia cu beta-blocante se va urmri
regularizarea hipertensiunii arteriale din partea
superioar a corpului, ns trebuie s se in
cont de faptul c acestea pot scdea perfuzia la
nivelul membrelor inferioare. Mecanismul de
aciune presupune att scderea
cronotropismului (frecvena cardiac) i
inotropismului (contractilitatea miocardului), ct
i inhibarea rspunsului vasodilatator. Dintre
beta-blocantele utilizate se pot aminti:
metoprololul, propranololul i esmololul
(esmolul se administreaz de obicei post-
operator, n tratamentul de scurt durat).
Metoprololul, copii >2 ani, per os: 1 - 5 mg/kg/zi, n 2 prize.
Inhibitorii enzimei de conversie

vor determina vasodilataia i scderea volumului sangvin

circulant, scznd tensiunea arterial. Dintre acetia se
folosesc: captopril i enalapril (scad sinteza de angiotensin
II, hormon ce produce vasoconstricie).
Captopril per os: nou-nscut: 0,1 - 0,5 mg/kg/zi, repartizate n 2 - 4 prize;
sugar: 0,5 - 0,6 mg/kg/zi, n 2 - 4 prize;
copii > 1 an: 0,1 0,3mg/kg/zi, doza maximal 6
mg/kg/zi.

Tratamentul chirurgical este singurul care permite corectarea

defectului. Se poate apela la:

- rezectia segmentului coarctat si anastomozarea (legarea) termino-

terminala
- angioplastia cu balonul
- aortoplastie
- realizarea unui by-pass care sa sunteze portiunea ingustata

Interventia chirurgicala nu va fi realizata la varste mici pentru ca exista

riscul de recoarctatie in aproximativ 35% din cazuri, astfel incat se incearca
intarzierea interventiei chirurgicale cat mai mult posibil. Varsta optima
pentru interventia chirurgicala este de minimum 10 ani.
Complicatiile coarctatiei de
aorta

Pot aparea urmatoarele complicatii:

- endocardita infectioasa
- insuficienta ventriculara stanga
- ruptura unui anevrism aortic
-hemoragie subarahnoidiana sauintracerebrala prin
ruptura unui anevrism congenital
- encefalopatie hipertensiva
- boala cardio-vasculara hipertensiva
Metodele de prevenie pentru coarctaia de aort in de:

1.
urmarea tratamentului preoperator, respectiv postoperator;

2.
efectuarea de controale regulate;

3.
urmarea unei diete srace n grsimi i sare (profilaxia hipertensiunii arteriale);

4.
evitarea fumatului i a consumului de alcool;

5.
msurarea periodic a colesterolului;

6.
msurarea periodic a tensiunii arteriale;

7.
efectuarea de exerciii fizice regulate (adaptate n funcie de severitatea coarctaiei
i de comorbiditile asociate).