PESTICIDELE (substane chimice cu toxicitate mare folosite in agricultur,

pentru distrugerea duntorilor, ce aparin clasei poluanilor organici

persisteni, care pot fi toxice nu numai pentru om si fauna, dar si pentru ape,
sol si atmosfer) sunt un ru necesar, unanim acceptate in agricultura
tradiional globala, utilizate pentru sporirea produciilor agricole pentru a
satisface nevoia de hrana a unui indice demografic aflat in continu
cretere.
In mod ideal, un pesticid ar trebui sa fie letal doar pentru duntorii vizai,
si nu extrem de periculos pentru speciile nevizate, inclusiv omul. Din
pcate, acest lucru nu este posibil, astfel nct s-a declanat o controversa
continu in ceea ce privete folosirea pesticidelor. Utilizarea galopant si de
cele mai multe ori abuziva a acestor substane chimice a adus adesea
dezastre ecologice, a afectat sntatea oamenilor si altor forme de via.
Expunerea la reziduurile de pesticide prin intermediul dietei alimentare se
presupune a fi cu cinci ordine de mrime mai mare dect alte cai de
expunere, cum ar fi aerul si apa potabila. Prin urmare, utilizarea pesticidelor
este perceput ca una dintre cele mai riscante activiti ale societii
umane.
Pesticidele se mpart in:
Insecticide - substane chimice ce omoar
insectele;
Ierbicide substane chimice ce omoar
buruienile;
Fungicidele substane chimice ce omoar
ciupercile.
 Nu exist doze sigure
Cu toii suntem de acord ca aceasta epidemie de cancer
si alte boli grave care se manifesta acum are legtur cu
actualul nostru stil de via, cu industrializarea masiva
produsa in ultimii ani. Vedem mereu la televizor sau citim
diverse articole despre doze sigure din diverse chimicale,
despre norme de siguran impuse diverilor productori.
ntrebarea esenial este daca cineva a cercetat vreodat
care este efectul combinat al tuturor acestor chimicale la
care suntem expui zilnic. Oare acele doze sigure sunt
chiar aa de sigure in combinaie cu alte chimicale?
Varietatea de substane chimice artificiale este aa de
mare, nct e imposibil sa fie studiat interaciunea tuturor
acestor substane.
 Mrirea dozelor de pesticide, cu scopul de a obine rezultate sigure
in lupta cu bolile si duntorii poate avea efecte nedorite, inclusiv
acumularea de cantiti mari de reziduuri in produse.
Astfel, la nivel mondial, 55,6% din eantioanele prelevate de la
fructe si legume nu conin reziduuri de pesticide, 38,4% au cantiti
reduse, in timp ce 6,3% sunt neconforme, deoarece depesc limita
maxima admisa. In Romania, analizele au artat ca aproximativ 20%
din legume si fructe depesc concentraia admisa, aceste rezultate
fiind nregistrate doar pentru legumele si fructele vndute de ctre
marii productori, in nici un caz pentru produsele pe care le poi
cumpra de la marginea drumului sau din piee.
Dei la nivel comunitar folosirea pesticidelor este strict
reglementat prin lege, in Romnia situaia este de necontrolat.
 Aurel Tnase, preedintele Organizaiei Naionale Interprofesionale
Prodrom Legume-Fructe, ne informeaz: Piaa romneasc de legume
si fructe ajunge la un consum de 700 de milioane de euro pe an. Dar
numai 15% din totalul fructelor vndute la noi sunt autohtone, in timp ce
restul sunt din import. Legumele romneti sunt dominante numai pe
timpul verii, cu o pondere de 60% din vnzri.
Lada de gunoi a Europei, Romnia, accept importurile de legume i
fructe de cea mai proast calitate. Majoritatea provin din Turcia, Israel i
Olanda. Legume si fructe a cror rdcina n-au atins vreodat pmntul,
ci au stat cumini in lzi sau saci primind asculttor doze considerabile de
chimicale, hormoni de cretere i procedee de cosmetizare (prin metoda
iradierii si a ionizrii). Desigur, se spune ca toate importurile sunt
controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide si ca nu ar
depi valorile maxime admise. Cat se poate de adevrat (daca vrem sa
credem) dar ce facem cnd vine vorba de acumularea in timp in organism
a acestor reziduuri ramase in legume si fructe, ce nseamn asta pentru
sntatea noastr pe termen lung?
 ACEASTA ESTE OPTIUNEA NOASTRA NR.1: LEGUMELE SI FRUCTELE CUMPARATE
DIN HIPERMARKET
Ok, acestea fiind spuse, ii vei spune acum: Pai e ok, eu cumpr din pia sau de
pe marginea drumului!
Dac crezi c legumele i fructele cumprate din piee sau de la marginea
drumului sunt mai bune dect alea din hipermarket, afla ca te neli amarnic. Aici
situaia e chiar mai grava dect in cazul legumelor vndute n hipermarketuri.
Controlul asupra mrfurilor prezente in pieele agroalimentare sau a celor vndute
la margine de drum este aproape inexistent. Numai Dumnezeu poate ti ce se
ascunde in spatele aa-ziselor legume romaneti.
Moda ultimilor ani n rndul micilor cultivatori este sa foloseasc pesticide dup
bunul plac si dup ureche (pentru ca un control asupra unei agriculturi att de
divizate este imposibil), fr mcar sa citeasc vreodat instruciunile de folosire.
Dac mcar ar fi folosite corespunztor, atunci am putea spera ca reziduurile de
pesticide s-ar diminua considerabil (la administrarea pesticidelor se recomanda
un interval de cteva zile pana la cteva sptmni nainte ca legumele/fructele
sa fie recoltate). Cnd folosesc stimulatori de cretere si de coacere, (care fac ca
roia verde sa se coac forat in doar 3 zile ca altfel natural s-ar coace in mai mult
de o luna), credei ca mai ateapt cineva atta amar de vreme, doar ca sa
dispar efectul nociv al pesticidelor? Ba bine ca nu, ca altfel pierd startul
sezonului, cnd legumele si fructele au un pre considerabil mai mare. Si sta e
doar un exemplu.
 Avnd in vedere ca nu pot fi supravegheai de autoriti, micii productori
folosesc chiar si substane interzise, cu efect cancerigen, pentru creterea
culturilor de legume si fructe. Dei sunt interzise de autoritile din domeniu,
pesticidele, precum Ethrel-ul sau 2,4-D, uneori chiar si furadanul, se vnd pe
sub mana, potrivit specialitilor. Multe dintre substanele neautorizate sunt
la ndemna oricui, chiar i pe site-urile de anunuri se gsesc numeroase
oferte i productorii nu se sfiesc sa profite de aceste metode pentru a-i
rotunji veniturile, iar rezultatul se vede uneori i cu ochiul liber.
Dei folosirea abuziva a pesticidelor interzise poate fi depistata in unele
cazuri la o prima examinare vizuala, de cele mai multe ori, doar testele n
laboratoarele de specialitate pot scoate la iveala tipul si cantitatea de
chimicale folosite de fermierii de subzisten.
Roiile sunt printre puinele produse agricole care pot indica, prin
proprietile lor fizice, prezena unor pesticide cancerigene in exces.
Excrescena specifica roiilor cu ugui este consecina excesului de Ethrel
stimulent de coacere (ilegal in Romnia) i 2.4-D stimulent si pesticid de tip
hormonal.
Romnia se afl la grania de Est a Uniunii Europene i poate reprezenta o
poart de intrare a produselor contrafcute in Uniunea European.
Dei la nivel naional s-a constatat problema, este greu s se implementeze
cu succes i sa se controleze o agricultura att de divizat cum e cea din ara
noastr.
 Consumul de legume si fructe tratate cu pesticide poate genera grave
afeciuni la nivelul organismului uman, potrivit specialitilor in nutriie.
Pesticidele nu pot fi metabolizate si eliminate din corp. Cea mai mare
parte dintre ele se acumuleaz in grsimi si afecteaz ficatul. Cu cat
naintam in vrsta, consumul de legume i fructe cu coninut ridicat de
pesticide poate produce probleme de sntate: mbolnvirea ficatului,
a rinichilor si chiar unele forme de cancer. Pesticidele au efect
perturbator hormonal de tip estrogen si tind s feminizeze
organismele. La biei scade fertilitatea, iar la fete provoac apariia
precoce a pubertii. In timp, acestea cresc riscul de cancer de sn la
femei si cancer testicular sau de prostata la brbai. De asemenea,
aceste substane genereaz apariia supraponderalitii si a obezitii,
care favorizeaz declanarea bolilor hipertensive, a diabetului si a
bolilor cardiovasculare. Obezitatea este cea mai rspndita boala de
nutriie din lume si se asociaz foarte rapid cu diabetul, a explicat
Gheorghe Mencinicopschi (directorul Institutului de Cercetri
Alimentare).
Un efect mai grav al consumului de alimente cu concentraie mare de
pesticide este caracterul trans-generaional al acestor substane.
Astfel, mmicile nsrcinate care mnnc aceste produse pot rmne
imune la efectele pesticidelor, ns ii pot mbolnvi pe copiii pe care ii
poarta in pntece.
1. Alergiile alimentare sunt dintre cele mai ciudate efecte ale pesticidelor de azi.
Cercettorii de la Colegiul Albert Einstein din Centrul Medical Montefiore din New York
au descoperit o legtur ntre alergiile alimentare i nivelul de pesticide din urin.
Persoanele cu nivel nalt de diclorofenol, produs prin descompunerea erbicidul 2,4- D i
al clorului folosit pentru dezinfectarea apei de la robinet, sufer de alergii la lapte, ou,
fructe de mare i alune. Diclorofenolul acioneaz ca un anti-microbian i poate afecta
nivelul de bacterii sntoase din intestin, care la rndul lor pot perturba reaciile imune
naturale ale organismului la anumii alergeni.
2. Pierderea memoriei
ntr-un alt studiu efectuat recent la University College din Londra oamenii de tiin au
sugerat ca nivelurile sczute de pesticide, care sunt considerate sigure pentru muncitorii
agricoli, expui zilnic la influena lor, provoac pagube considerabile la funcia cognitiv
de memorie, viteza cu care se prelucreaz informaiile, precum i capacitatea de a
planifica ceva pe termen lung.
3. Autismul si alte maladii de dezvoltare. Cercettorii mondiali ai autismului cred c
aceast stare se dezvolt dintr-un amestec de gene i de poluani care sunt n uter i se
ntlnesc n copilria timpurie. Multe insecticide afecteaz negativ funcionarea normal
neurologic a organismului. Acelai lucru se pare c se ntmpl la unii copii. Studiul
Harvard a constatat ca copiii cu materiale de descompunere a pesticidelor
organofosforice n urin au mai multe anse de a se mbolnvi dect cei fr urme
reziduale de pesticide.
4. Boala Parkinson, mai mult de 60 de studii arat o legtur ntre pesticide i boala
neurologic Parkinson, care se recunote prin frisoane incontrolabile.
 Minunat ar fi ca toi sa putem consuma alimente ecologice,
dar e clar ca nu putem. Pe lng faptul ca au nite preuri
astronomice, in Romania nici nu sunt disponibile foarte
multe legume si fructe organice. Ce putem face? Putem
ncerca sa ndeprtam cat putem aceste chimicale aflate la
suprafaa fructelor si legumelor. Exista un produs de
cumprat de la un magazin de specialitate care cur
pesticidele si care conine apa, acid citric si surfectant
amfoter pe baz de cocos .Daca nu v permitei sau nu
avei de unde cumpra un astfel de produs, pulverizai
fructele si legumele cu o soluie fcut din ap, sare si oet.
Lsai s acioneze cteva minute si apoi cltii-le cu apa
rece din abunden.
 Ceapa aceasta nu necesit stropiri prea dese.
Bananele - reziduurile pesticidelor rmn pe coaja
fructului.
Varza - se cultiv uor i nu este stropit prea mult cu
pesticide.
Kiwi - coaja fructului protejeaz miezul de pesticide.
Este recomandat splarea fructului nainte de
decojire.
Ananas, mango, avocado - coaja groas a acestor
fructe este o barier mpotriva pesticidelor.
Sparanghelul - la cultivarea lui sunt folosite mai puine
pesticide.
 nsemnul AE nu trebuie s lipseasc de pe
eticheta alimentelor eco. Pe lng meniunea
bio", produsul ecologic trebuie s conin pe
etichet sigla AE" - agricultur ecologic,
aparinnd Ministerului Agriculturii, i pe cea
a organismului de certificare. Un aliment pe a
crui etichet scrie fr organisme
modificate genetic", fr hormoni" sau
natural" nu este neaprat organic.
 Trebuie s ne uitm dup nite stickere, aplicate pe fruct, care conin cteva
cifre. Acestea sunt codurile PLU. Sunt stabilite de Federaia Internaional
pentru Standardul Produselor i sunt folosite din anul 1990.
Este vorba despre un cod din patru sau cinci cifre care arat cum a fost
crescut produsul respectiv: ecologic, cu pesticide sau dac a fost modificat
genetic. Astfel vei nelege i diferena de pre dintre portocalele organice i
cele crescute convenional, de exemplu, care pot arta la fel.
Dac un fruct are codul de pe autocolant format din patru cifre, nseamn c
a fost crescut convenional, adic s-au folosit ngrminte chimice i
pesticide.
Codurile PLU din cinci cifre pot ncepe cu cifra 8 sau cu cifra 9. Cele
care ncep cu 8 arat faptul c vegetalele respective au fost modificate
genetic. De aceea, este indicat s evitai astfel de produse.
Dac, in schimb, codul ncepe cu cifra 9, nseamn c producia a fost
cultivat ecologic. Adic putei cumpra cu ncredere fructele i legumele
dorite. Acestea au fost crescute natural, fr ngrminte chimice. Singurul
dezavantaj este preul. De obicei sunt mult mai scumpe dect cele crescute
cu pesticide.
Dac, cumprai vegetale de import, din supermarketuri, alegei-le pe cele
care au codul scris pe autocolant.
Bineneles, cele mai sntoase sunt cele cultivate n grdina proprie ori cele
luate de la un productor local n care avei ncredere.
 http://www.eatgood.ro/despre-
pesticide-si-efectele-lor-asupra-
organismului-uman-detblog-
3#.WQEGHUWGOM8
http://www.ghidulvegetarianului.ro/ind
ex.php/articole/lifestyle/125-
pesticidele-detergentii-si-alte-chimicale
https://latantiioana.wordpress.com/201
4/06/23/despre-pesticide-si-efectele-
lor-asupra-organismului-uman/
ecology.md/md/page/9-lucruri-
daunatoare-provocate-de-pesticide-in-
organismul-uman
http://adevarul.ro/sanatate/medicina/a
--nu-bio-
1_50ae72a67c42d5a6639ccde8/index.h
tml
http://www.digi24.ro/magazin/stil-de-
viata/viata-sanatoasa/codul-plu-indica-
daca-fructele-si-legumele-au-fost-
modificate-genetic-241422