Sunteți pe pagina 1din 27

INGRIJIREA PACIENTILOR CU

INFECTII
NOZOFARINGIENE,SINUZALE SI
LARINGIENE

O.R.L
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Cavitatea nazala este despartita de septul nazal in doua cavitati
numite fose nazale.Comunica cu exteriorul prin nari si cu rinofaringele
prin coane.
In oasele vecine foselor nazale sunt situate sinusurile
paranazale,cavitati pneumatice cu rol de cutie de rezonanta si de
mentinere constanta a temperaturii.
Din pct.de vedere fiziologic ,cavitatea nazala se imparte in doua etaje:
-unul inferior-respirator
-unul superior-olfactiv
Urechea este organul cu functie acustica-vestibulara.Este formata din:
-conductul auditiv extern
-ureche medie(cavitate pneumatica situata in stanga
temporalului,separata de urechea externa prin timpan;
-urechea interna formata dintr-un sistem de incaperi (labirintul osos)in
interiorul carora se afla un sistem de camere (labirintul membranos).
Urechea externa are functie auditiva,pavilionul avand rol de
cornet acustic.Conductul auditiv extern transmite undele sonore
iar prin perisorii si cerumenul secretat previne patrunderea
prafului in urechea interna.Timpanul participa la auz prin
vibratiile pe care le produce sub influenta undelor sonore.
Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin
oscioare(ciocan,nicovala,scarita) la fereasta ovala.
Urechea interna:aici se afla organul corticoreceptor auditic.
Laringele este segmentul cailor respiratorii situat la incrucisarea
acestor cai cu calea alimentara.este situat sub pielea gatului pe
linia medulara.Este un organ cu dubla functie:
-aerovector
-organ al fonatiei
Evaluarea morfofunctionala a organelor ORL
1.Examenul auzului:
-acumetria fonetica
-acumetria instrumentala
-examenul audiometric
2.Ortoscopia:este examenul pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.
3.Narinoscopia(rinoscopia)este examenul narinelor si interiorului cavitatii nazale.
4.Bucofaringoscopia-examenul cavitatii bucale si a faringelui.
5.Laringoscopia:
-indirecta:examenul laringelui
-directa: examen pt. prelevarea de tesuturi pt examen biopsic si extragerea
corpilor straini.
6. Radiografia sinusurilor fetei.
7.Examen de laborator:
-secretie otica:se recolteaza in conditii de asepsie pt. examene bacteriologice:
-secretie nazala;
-exudat faringian pt. examenul bacteriologic;
-sange pt. VSH,henoleucograma,TS,TC
Explorarea functionala a analizatorului acustico-vestibular
I. Examenul auzului
Examenul functiei auditive se face cu scopul stabilirii capacitatii auditive si a
nivelului topografic al leziunii.In acest sens se practica urmatoarele examinari:
I. Examenul auzului
Examenul functiei auditive se face cu scopul stabilirii capacitatii auditive si a
nivelului topografic al leziunii.In acest sens se practica urmatoarele examinari:
1. -Acumetria fonica:
Este explorarea functionala a capacitatii de auz folosindu-se vocea.Prin aceasta
metoda se masoara distanta la care urechea percepe in clar vocea soptita.
Asigurarea conditiior de examinare si pregatirea bolnavului:
-bolnavul este dus intr-o incapere cu izolare fonica,este asezat pe un scaun in
profil cu urechea de examinat spre directia de unde vine vocea examinatorului la
distanta de 6 m.
-se executa ortoscopie
-urechea cealalalta se acopera cu mana
Examinarea:
-Examinatorul pronunta cu voce soptita cuvintele bisilabice de tonalitate
joasa(noua,luna),de tonalitate inalta(trei,cinci).Daca persoana examinata nu
aude,examinatorul se apropie progresiv si repeta cuvintele.Se noteaza distanta
de unde persoana examinata repeta cuvintele.
Interpretare:
-Vocea soptita se aude in mod normal la distanta de 6 m.
-Vocea de conversatie se aude in mod normal la 20 m.
-Cand vocea nu se aude sub 1 m vorbim de surditate accentuata.
Observatie:
-Prin aceasta metoda nu se poate defini tipul de surditate ci numai gradul.
2.Acumetria instrumentala
Se efectueaza o serie de probe cu diapazoanele pentru a face diagnosticul
diferential intre surditate de tip transmisie si cea de tip perceptie.
Pentru examinare ,diapazonul se pune in vibratie strangand intre police si index
extremitatea libera a celor doua ramuri ale diapazonului si eliberandu-le brusc(ca
o piscatura).
Diapazonul pensat cu degetele se pune in vibratie in fata pavilionului urechii,pe
mastoida(spatele urecii),pe vertex(crestetul capului).Se compara auditia pe cale
obisnuita aeriana(timpanica) cu auditia pe cale osoasa si in acest fel se stabileste
sediul leziunii si deci tipul de surditate.
3.Examenul audiometric
Este o metoda moderna prin care se stabileste tipul de surditate si gradul
deficientei auditive.Se efectueaza cu audiometrul prin care se inregistreaza grafic
pierderile auditive pe frecvente din scara tonala.Audiometrele au posibilitatea de a
inregistra pe cale aeriana intensitati pana la 110 decibeli .Astfel se obtin curbe
audiometrice.
II.Examenul functiei de echilibru
Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe
provocate
1.Semne spontane
a) Nistagmus spontan:este miscarea ritmica a globilor oculari care poate fi pe
orizontala,pe verticala sau rotatorie.
b)Proba bratelor intinse:persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse in
pozitie fixa timp de doua minute cu ochii inchisi.In cazul unei alterari
functionale,bratele deviaza de partea labirintului in hipofunctie.
c)Proba Romberg;cand bolnavul sta in pozitie verticala cu bratele lipite de corp si
picioarele apropiate,cu ochii inchisi.
Exista trei posibilitati:
-capul nu deviaza
-deviaza spre stanga
deviaza spre dreapta
d)Proba mersului in stea(Weil-Babinsky):bolnavul legat la ochi si supravegheat
face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata.Daca exista o leziune
labirintica,bolnavul in loc sa urmeze o linie dreapta va devia progresiv spre
labirintul in hipofunctiune.

2.Semne provocate:
a)Proba calorica:se face prin irigatia timpanului cu apa calda la 40 grade si apa
rece 25 grade si se urmareste nistagmusul si celalalte reactii vestibulare.
b)Proba rotatorie:bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu
10 turatii in 20 sec. apoi se opreste brusc.Se masoara durata nistagmului care in
mod normal este de 10-20 sec.
c)Proba pneumatica:cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si
decompresiunea condusi de aer al labirintului membranos.
d)Proba electrica:se face cu un curent continuu de intensitate mica.Doi electrozi inveliti
in tifon se aplica unul pe tragus si al doilea pe celalalt tragus.La trecerea curentului
electric de la un pol la altul,la un individ normal se constata deviatia capului
intotdeauna spre polul pozitiv.
Semne si simptome posibile in afectiuni ORL
HIPOACUZIA-tulburarea auditiei ce consta in scaderea acuitatii auditive(vocea
soptita se aude sub 5 m).Poate fi cauzata de un dop de cerumen,otite,meningite.
SURDITATEA-tulburarea auditiei in care persoana nu aude vocea soptita nici din
apropierea urechii.Se poate instala lent sau brusc(in accidentele vasculare)la
nivelul arterei auditive.
COFOZA-tulburare in care persoana nu distinge nici un sunet.
Infectiile otice:
-la nivelul pavilionului urechii
-in conductul auditiv extern
-urechea medie-otite
Infectiile nozocomiale:
-la nivelul cavitatii nazale-rinite,furuncul;
-la nivelul sinusurilor-sinuzite.
Infectiile faringoamigdaliene-faringoamigdalita
Infectiile vegetatiilor adenoide-adenoidite
Infectiile laringiene-laringite
Corpi straini auriculari-hipoacuzie
Corpi straini nazali-obstructie nazala,rinoree
Tulburari de echilibru apar in imbolnavirile acute ale canalelor semicirculare din
labirint in cazul infectiilor,otice,rinofaringiene sau independent.Semnele
sunt:vertij,tulburari de echilibru,hipoacuzie,greturi si varsaturi la miscarile bruste
ale capului,neliniste.
Epistaxis-este hemoragia ce ia nastere in fosele nazale cauzata de o iritatie
mecanica locala,leziuni ale vaselor mucoasei nazale sau traumatisme ale oaselor
nazale.Apare in cazul unor boli generale:HTA,hemofilie,avitaminoza C si
K.Semnele insotitoare sunt in functie de cantitatea de sange pierduta.
Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale urechii externe:dopul de cerumen,corpii
straini,
plagi,contuzii,arsuri si degeraturi ale pavilionului urechii.
Circumstantele de aparitie:
-dop de cerumen la persoanele cu hipersecretie a glandelor ceruminoase
-traumatismele pavilionului date de expunere la temperaturi scazute,accidente de
munca
Semne si simptome:
-diminuarea auzului-ameteli
-disconfort auricular-prezenta plagilor,arsurilor,degeraturilor
-secretii purulente,sanvinolente
-durere
-cicatrici vicioase cu ingustarea orificiului conductului auditiv extern
Probleme:
-comunicare ineficienta senzoriala auditiva
-disconfort fizic cauzat de durere sau senzatii auditive violente(in cazul corpilor
straini animati-insecte
-risc de complicatii:infectii ale timpanului,urechii medii si cicatrici vicioase
Obiective;
-cicatrizarea plagilor,arsurilor fara complicatii
-pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic
Interventii:
-Asistenta pregateste materialele si pacientul pentru spalatura auriculara in
vederea inlaturarii dopului de cerumen si a corpilor straini.
-Aplica tratamentul in plagile pavilionului urechii(spala tegumentele cu apa si
sapun,le dezinfecteaza cu alcool,face dezinfectia plagii prin tamponare cu apa
oxigenata,acopera plagile cu pansament uscat fixandu-l cu fasa).
-Aplica comprese umede cu rivanol 1%0 in cazul infectarii plagilor
-Educa pacientul sa se prezinte in continuare pentru schimbarea pansamentelor
pana la vindecarea plagilor.
Ingrijirea pacientilor cu otita
Otita este o infectie a urechii medii care netratata in faza congestiva determina
supuratia.
Otomastoidita este complicatia otitei medii supurate netratate la timp.Apare la 2-3
saptamani de la debutul otitei.
Circumstantele aparitiei:
-In timpul unei rinofaringite la orice varsta mai frecvent la copii si sugari
Semne si simptome:
-In otita acuta supurata:durere la inceput moderata,treptat devine vie si
insuportabila,iradiaza spre maxilar,senzatie de tensiune in ureche,febra 39-40
grade,frisoane,hipoacuzie.
-In otomastoidita acuta supurata:durere vie in regiunea
mastoidiana,febra,dispnee,tahicardie
Probleme:
-durere,hipertermie,anxietate,insomnie,comunicare ineficienta la nivel senzorial
auditiv.
-risc de complicatii:alterarea respiratiei si circulatiei,deshidratare,paralizia
membrului facial.
Obiective:
-Pacientul sa afirme stare de bine,temperatura corporala sa se mentina in limite
fiziologice;
-masoara functiile vitale si le noteaza in F.O;
-Administreaza tratamentul prescris :antibiotice pe cale generala,cu simptomatice
pt combaterea febrei si durerilor,instilatii auriculare cu solutii caldute
decongestive si analgezice,instilatii nazale cu solutii dezinfectante,comprese
caldute pe regiunea mastoidiana pe care le schimba la 2-3 ore.
-Asigura alimentatia hidrozaharata in perioada febrila,bogata in vitamine si
lichide;
-Pregateste pacientul si participa la punctia otica(paracenteza);
Scopul punctiei:
-Explorator:pt. recoltarea secretiei otice
-Terapeutic:pt. evacuarea secretiei urmata de spalatura auriculara
Ingrijiri ulterioare:
-Educa pacientul sa se prezinte la control(prezinta mesa pt drenaj,este informat ca
orificiul creat se vindeca fara a afecta auzul);
-Pregateste pacientul cand este cazul pt interventie chirurgicala si-l ingrijeste
postoperator.
Ingrijirea pacientilor cu sindromul Meniere
Sindromul Meniere apare in cazul imbolnavirilor acute ale canalelor semicirculare
din labirint in cursul infectiilor acute,rinofaringiene sau otice,sau independent de
ele.
Boala Meniere reprezinta distensia labirintului membranos prin acumulare de
endolimfa.
Semne si simptome;
-tulburari de echilibru,ameteli
-senzatie de zgomot in ureche
-greturi,varsaturi mai ales la miscarile capului
-surditate
Probleme:
Dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului
Intoleranta digestiva
Comunicare ineficienta la nivel senzorila auditiv
Anxietate,risc de complicatii,surditate
Obiective:
Pacientul sa-si pastreze o buna pozitie,sa se deplaseze fara dificultate
Pacientu sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
Interventiile asistentei:
-asigura camera obscura,linistita pt. repausul pacientului
-asigura alimentatie desodata si cu reducerea cantitatii de lichide/25h
-administreaza medicatia recomandata pt. scaderea presiunii
I.V,antivomitive
-insoteste pacientul in micile deplasari in salon,la toaleta,protejandu-l de caderi
-invata pacientul sa se culce pe partea sanatoasa si sa-si intoarca ochii spre
partea bolnava
-asigura alimentatia desodata si cu lichide/24h.
-administreaza medicamentele recomandate pt scaderea presiunii
intralabirinticediuretice,sufat de magneziu 15% I.V,glucoza hipertonica
I.V,antivomitive.
Ingrijirea pacientilor cu infectii nozofaringiene,sinuzale si laringiene
RINITA ACUTA=inflamatia mucoasei nazale de natura virala sau alergica.
SINUZITA=inflamatia unuia sau a tuturor sinusurilor,oaselor fetei.
LARINGITA-inflamatia acuta a mucoasei laringiene si a corzilor vocale
Circumstante de aparitie:
-sezonul rece:primavara(rinitele alergice)
-inhalarea de pulberi iritante
-la persoane cu eforturi vocale mari(pt. laringite)
sinuzitele si laringitele apar ca urmare a unei rinite acute sau cronice
Semne si simptome:
I. In rinite:
-in obstructie nazala
-respiratie pe gura
-secretie apoasa din nas
II. In sinuzite:
-durere la nivelul fetei
-secretie nazala purulenta
-tulburari respiratorii si ale mirosului
-febra
-fotofobie
-cefalee

III. in laringite:
-disfonie pana la gonie
-tuse seaca
-disfagie
-anxietate
Probleme:
-alterarea respiratiei
-lipsa confortului fizic
-risc de complicatii(cronicizare,pierderea si a altor segmente ale cailor
respiratorii)
-anxietate
Obiective:
-pacientul sa respire liber pe nas,sa aiba stare de bine fizic si psihic
-pacientul sa poata comunica eficient verbal
-pacientul sa previna cronicizarea infectiei
Interventiile asistentei:
-asigura repausul la pat,in incaperea aerisita in pozitie care sa favorizeze
scurgerea secretiei(in decubit ventral-in sinuzite)
-asigura repausul vocal pt. pacientul cu laringita,invatandu-l sa comunice in
scris,reluarea vocii facandu-se treptat cu voce soptita apoi normala
-asigura aport crescut de lichide calde in rinite si laringite
-invata pacientul sa-si evacueze secretiile nazale fara violenta pe rand fiecare
nara.La sugari:se aspira secretiile nazale cu o para de cauciuc
-participa la punctia sinuzala-efectuata de medic
-administreaza tratamentul recomandat de medic:instilatii nazale cu solutie
dezinfectanta in rinitele infectioase;instilatii antihistaminice in rinitele
alergige;tratamentul cu antibiotice pe cale generala;instilatii,aerosoli cu solutie
antiseptica in laringite
Pregateste fizic si psihic pacientul pentru interventie chirurgicala pentru repararea
viciilor dobandite sau congenitale care intretin sinuzita cronica(deformatii ale
nasului,deviatia de sept nazal,polipii nazali.
Educa pacientul sa evite factorii care favorizeaza aparitia infectiei:
-fumatul
-alcoolul
-condimentele
-vaporii iritanti
-consumul de bauturi reci.
Ingrijirea pacientilor cu amigdalita
Amigdalita reprezinta inflamatia amigdalelor.Poate fi acuta sau cronica fiind
determinata in mod deosebit de streptococul hemolitic.
Circumstante de aparitie:
-anotimpul rece
-schimbari bruste de temperatura,mai frecvente la copii,persoane
astenice,covalescente cu rezistenta scazuta.
Semne si simptome:
-dureri la deglutitie
-usoara senzatie de sufocare
-febra 39-40 grade
-frison
Probleme:
-alterarea respiratiei si circulatieie
-hipertermie
-incapacitatea de a se alimenta
-risc de complicatii(flegmon amigdalian)
Obiective:
-pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic ,sa aiba respiratie
usoara,libera,eficienta.Sa se poata alimenta pe cale naturala,sa-si mentina
temperatura corpului in limite normale,sa nu intervina complicatii.
.Interventiile asistentei:
-asigura repausul la pat in camera calda cu umiditate corespunzatoare
-aplica comprese alcoolizate pe fata anterioara a gatului
-asiguara alimentatie lichida in perioada febrila.Imbogateste alimantatia cu
alimente semiconsistente in fct. de reducerea durerilor la deglutitie
-masoara T.A, P ,R ;administreaza tratamentul prescris
(antibiotice,antitermice),recolteaza exudatul faringian;recolteaza sange pentru
determinarea VSH, ASLO, hemoleucograma.
-pregateste pacientul cu flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si
evacuarea puroiului.
-invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pt. a se
scurge puroiul in tavita renala si periodic sa faca gargara cu apa oxigenta.
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei
chirurgicale pt. a preveni reumatismul articular acut (RAA) si glomerulonefrita
acuta (GNA).
-pregateste pacientul pentru amigdalectomie.
-masoara T.A , P ,R.
-recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramei, T.S , T.C
-recolteaza urina pentru examenele de laborator.
Ingrijirea postoperatorie:
-supraveghere permanenta 6-8 ore,internare 24h.
-asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat
sau sezand cu capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapse.
sa nu inghita saliva,sa nu faca miscari de deglutitie;educa pacientul copii sa nu
planga pt. a nu se accentua sangerarea
-examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in
cazul hemoragiilor mari pt, a se reintervenii chirurgical.
-alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si oprirea hemoragiei cu lichide
reci.
-invata pacientul sa nu suga cu paiul lichidele;sa nu faca gargara,sa evite sa
tuseasca,sa stranute,sa vorbeasca tare (acestea putand accentua hemoragia).
-educa pacientul ca timp de sapte zile sa stea in casa si-l informeaza ca in a 6-a
sau a 8-a zi este posibila o hemoragie datorita desprinderii membranelor
albicioase formate in lojile amigdaliene.
Ingrijirea pacientului cu vegetatii adenoide
Vegetatiile adenoide reprezinta hipertrofia amigdalei faringiene. Se intalnesc mai
frecvent intre 3-10 ani.
Circumstante de aparitie:
-copii cu infectii repetate(rinite)
-anotimpul rece
-alimentatie deficitara,avitaminoze
Semne si simptome:
-obstructie nazala care se accentueaza in perioadele acute ale bolii
-secretie nazala abundenta
-respiratie pe gura
-apetit diminuat
astenie,somn agitata,apatie,intelect redus
-tulburari de dezvoltare scheletica
-cutie toracica deformata(torace globulos)
-scolioza.coaste infundate
-deficit ponderal
Probleme:
-alterarea respiratiei
-intoleranta la activitate fizica,
-comunicare ineficienta la nivcel afectiv si intelectual
-insomnie
-modificarea schemei corporale
-risc de complicatii
Obiectie:
-copilul sa prezinte respiratie libera pe nas,sa aiba apetit crescut si somn
odihnitor,sa recupereze deficitul ponderal,sa fie comunicativ,sa se joace,sa invete.
Interventii:
-asistenta din ambulatoriu (dispensar,cresa ,camin ,scoala) informeaza
famili,educatorii,invatatorii privind consecintele negative ale vegetatiilor adenoide
asupra dezvoltarii copilului.
-indruma parintii copiilor catre medicul specialist ORL.
-asistenta din serviciul ORL pregateste copilul pentru interventia chirurgicala(ca si
pentru amigdalectomie).
-Supravegheaza postoperator copilul 3-4 ore pentru ca secretiile bucale sa se
scurga in tavita renala.
-linisteste copilul sa nu planga,sa nu se agite pentru a prevenii hemoragiile.
-timp de 24h recomanda regim hidric rece.daca intervin hemoragii,administreaza
hemostatice la indicatia medicului.
-asistenta din ambulatoriu va ingriji copilul in continuare pentru combaterea
sechelelor(anemia,rahitismul)si reeducarea respiratiei.
Ingrijirea pavientilor cu Epistaxis
Epistaxisul sau rinoragia este hemoragia care ia nastere la nivelul foselor nazale
avand cauze locale si generale.
Circumstante de aparitie:
-la persoanele tinere,copii, persoane cu infalamatii sau tumori nazale,persoanele
cu leucemie,henofilie,HTA,avitaminoze.
-traumatisme
Semne si simptome:
-scurgerea sangelui prin fosa nazala de obicei unilaterala(cand hemoragia este
abundenta se elimina si pe gura )
-neliniste
-tahicardie
-paliditate
-HTA in functie de cantitatea sangelui pierdut
Probleme:
-alterarea respiratiei si circulatiei, anxietate, disconfort, risc de soc hemoragic
Obiective
-oprirea hemoragiei in cel mai mult timp
-pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator, sa fie linistit, sa se inlocuiasca
masa de sange pierdut( daca este cazul)
Interventii:
-asistenta aplica masurile de prim ajutor: compresiune digitala asupra narinei
care sangereaza cel putin 10 minute sau tampon compresiv imbibat in solutie
hemostatica: antiprina 10% sau apa oxigenata
-ajuta medicul la aplicarea tamponului anterior sau dupa caz posterior
-evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si T.A
-recolteaza sange pt. determinarea hemoglobinei, hematocrit.
-asigura repausul la pat pe partea care sangereaza pt. pacientul cu tendinta de
lipotimie
-administreaza medicatia hemostatica recomandata si inlocuieste pierderile de
sange cu sange integral sau masa eritrocitrara.
-aplica ingrijiri specifice in cazul epistaxis cauzat de boli generale, HTA, hemofilie,
avitaminoze
Educatia pentru sanatate pentru prevenirea bolilor ORL
1. Masuri de profilaxie primara:
-masuri pentru fortificarea organismului prin sport si activitate in aer liber
-asigura un mediu curat, nepoluat
-invatarea suflarii corecte a nasului
-umezirea aerului din incaperi, saloane si locuinte
-asigurarea unei temperaturi constante 16-18 grade in incaperi
-evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii (CRS)
-folosirea aspiratoarelor de praf , masti de protectie la locurile de munca cu praf si
pulberi, folosirea de casti pentru amortizarea zgomotelor la persoanele expuse
profesional, efectuarea de controale periodice ale auzului.
2. Masuri de profilaxie secundara:
-depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si tratarea lor
corecta pentru prevenirea cronicizarii si a unor infirmitatii (surditate, tulburari de
forbore si respiratie ).
-tratarea corecta a rinofaringitei a sugarului pentru prevenirea otitelor
-reeducarea vorbirii, auzului la bolnavii cu suferinte ale urechii.
3. Masuri de prevenire tertiara:
-indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezarea auditiva
-educarea pacientului purtator de proteza, cum sa o utilizeze, pentru a se adapta
progresiv la mediul sonor
-educarea anturajuluipentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
-examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp, accentuarea
surditatii si necesitatea schimbarii protezei.
Spalatura auriculara
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin
introducerea unui curent de lichid.
Scop:
-Terapeutic: pentru indepartarea secretiilor(puroi, cerumen ); indepartarea
corpiilor straini ajunsi in urechea externa accidetal sau voluntar; tratamentul
otitelor cronice.
Materiale necesare:
-de protectie: 2 sorturi de cauciuc, musama, aleza, prosop
-sterile: Seringa Guyon, vata, lichid de spalatura la 37 grade, solutie
medicamentoasa prescrisa, solutie de bicarbonat de sodiu unu la mie .
-nesterile: masa de tratamente, tavita renala, scaun
Pregatirea pacientului:
-psihic: se anunta pacientul si i se explica scopul tehnici
-fizic: in cazul dopului cu 24 h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3
ori/zi solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20.
In cazul dopului epitermic se instileaza solutie de acid salicilic 1 % in ulei de
vaselina.
In cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale) se instileaza alcool.
In cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un
tampon cu alcool cu efect narcotizant.
Pacientul se aseaza in pozitie sezand pe un scaun, se protejeaza cu prosopul si
sortul de cauciuc; se aseaza tavita renala sub urechea pacientului care va tine
Tehnica:
Asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc, verifica temperatura
lichidului de spalatura si incarca seinga Guyon. Solicita pacientului sa deschida
gura (conductulu se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor.
Trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga iar cu dreapta injecteaza
lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea.
Operatia se repeta la nevoie.
Se usuca conductul auditiv extern; medicul controleaza rezultatul spalaturii prin
ortoscopie.
Se introduce un tampon de vata in conduct, se aseaza pacientul in decubit dorsal
o jumatate de ora-o ora. Se examineaza lichidul de spalatura, se reorganizeaza
locul de munca, se noteaza in F.O tehnica si rezultatul spalaturii(crpii straini
extrasi ).
Accidente:
-varsaturi, ameteli, lipotimie
-traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute
sau crescute a lichidului de spalatura.