Ingrijiri in afectiuni

pseudotumorale si
tumorale
Nursing in O.R.L.
 Cancerul larigian

Cancerul larigian reprezint un proces malign ce se dezvolt din

diferite substraturi morfologice n dependen de regiunea n care se
dezvolt din: epiteliu plat pavimentos, scuamos (regiunea
vestibular), epiteliu pseudostratificat ciliar, columnar (regiunea
glotic), epiteliu cilindric ciliat,pluristratificat (regiunea subglotic).
Cel mai important ns este fumatul. n 98% cazuri pacienii sunt
fumtori nrii care au o vechime de 15-20 ani de fumat. Se observ
o predominare la sexul de gen masculin i constituie circa 98% i
doar 2% se ntlnete la sexul feminin. Se ntlnete la vrsta matur
cu frecven crescut la vrsta de 50-60 ani. n 80-85% cazuri
diagnosticul se stabilete n stadiile III-IV i numai n 15-20% cazuri n
stadiile I-II. n 31% cazuri leziunea primar este asociat unei
adenopatii satelite metastatice n ganglionii limfatici cervicali, care
demonstreaz un pronostic nefavorabil al tratamentului.
n cancerul Laringean sunt aplicate toate metodele de tratament:
radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, laserodistrucie,
chimioterapie i tratament combinat.

Clasificarea histologic a tumorilor laringelui

Carcinom n situ/cancer intraepitelial
Cancer pavimentos/spinocelular
Cancer verucos/pavimentos,
Cancer din celule fuziforme/pavimentos,
Carcinom adenochistos,
Carcinoid,
Adenocarcinom,
Cancer nedifereniat/anaplazic,
Alte tumori.
Manifestri clinice:
n stadiul iniial cancerul Laringean nu are careva manifestri clinice.
Simptomele principale pot fi:
parastezie sub aspect de xerostomie, senzaie de iritaie n laringe,
discomfort n glutiie, care ulterior, pe msura creterii rigiditii, trece n
senzaie de corp strin.
Progresarea procesului duce la apariia:
durerilor la glutiie, cu iradiere n ureche pe partea afectat sau n ambele
pri,
tuse chinuitoare, din cauza aspiraiei la nceput a alimentelor lichide, apoi
i a celor solide.
Pe msura progresrii procesului:
durerea devine permanent,apare disfonia, care debuteaz ca o simpl
schimbare a tembrului vocii, apoi trece n rgueal pn la afonie.
Cancerul regiunii medii sau glotice i are specificul su, el ocup locul II
n structura Cr laringean, constituind 20-23 %. Un simptom esenial al
acestei localizri este disfonia de intensitate diferit de la rguire
pn la afonie total i dispnee.
Cancerul regiunii inferioare-subglotice, care este cel mai rar, duce la
tulburri ale respiraiei. n stadiile avansate apare tus care devine
treptat pronunat, apar eliminri de sput cu striuri
sangvinolente, pot intervene hemoragii, stenoz laringean i
Tumorile benigne ale laringelui
- relativ rare, se pot ntlni n urmtoareafrecvent: polipul,
papilomul, condromul, neurofibromul, leiomiomul,angiofibromul,
miomul, hemangiomul si chemodectomul.
Polipul laringian
Polipii laringieni se definesc ca pseudotumori inflamatorii, localizati,
deobicei, pe o singur coard vocal, la unirea treimii anterioare cu
treimeamijlocie. Polipii laringieni pot avea o form rotund sau oval
si pot fi sesili saupediculati. Mrimea este variabil, de la un bob de
mei la o alun. Din punct devedere histologic pot fi mixomatosi,
angiomatosi etc
Papilomul laringian
Papilomul laringian este o tumor benign frecvent ntlnit la
nivelullaringelui, att la adulti, ct si la copii. Papilomul se defineste
ca o proliferareconjunctivo-epitel majorittii anatomopatologilor, este
singura tumor benign, cu potential cert de degenerare malign.
Tumorile afecteaz de obicei corzile vocale,dar pot interesa si etajul
supraglotic si subglotic. La copii, papiloamelelaringiene sunt, n mod
obisnuit, multiple (papilomatoz laringian) si recidiveazfrecvent
dup ablatie, n comparatie cu adultul. La adult,ial a mucoasei
laringienesi, dup prerea papilomul este de obicei singular, ns
Hemangiomul
Hemangiomul este o tumor vascular care poate fi de tip caver-nos
sau capilarsi se poate ntlni att la copii, ct si la adulti. Se poate
localiza la nivelul corzilorvocale, subglotic si sinusul piriform.
Hemangiomul, la copii, este considerat ca tumor congenital
Neurofibromul
Neurofibromul este o tumor rar care se dezvolt din celulele
Schwann. Celmai frecvent, tumora se dezvolt n pliul ariepiglotic.
Incidenta brbati/femei estede 2/1.
Adenomul
Adenomul este o tumor rar si se dezvolt din glandele mucoase
alemucoasei laringiene. Localizarea cea mai frecvent este la nivelul
benzilorventriculare si ventricol.
Chemodectomul
Chemodectomul se dezvolt din tesutul paraganglionar. Obisnuit se
localizeazn benzile ventriculare si pliul ariepiglotic, are un aspect
neted, chistic si este rosu
Lipomul
Este, de asemenea, o tumor rar, are aspect pediculat sau de
tumorsubmucoas. De obicei se dezvolt n pliul ariepiglotic, epiglot,
corzile vocale siperetele laringelui.
Tumorile maligne ale laringelui
Dintre tumorile maligne, cancerul laringian este cel mai important. El
reprezint13% din toate tumorile organismului.
Cancerul glotic
Corzile vocale sunt acoperite de un epiteliu squamos si prezint o retea
limfaticfoarte redus. Glota este reprezentat de cele dou corzi vocale si
comisuraanterioar. Cancerul laringian se dezvolt cu predilectie la nivelul
comisurii anterioare si, n general, respect comisura posterioar. Comisura
anterioarprezint anumite particularitti anatomice care o fac penetrabil,
la cancerullaringian, nc din stadiile incipiente. La acest nivel exist un
strat foarte subtiresubmucos si tendonul corzii vocale, care se inser pe
cartilajul tiroid, permitndinvazia cartilaginoas precoce. Portiunea mijlocie
a corzii vocale este cel maifrecvent afectat de cancerul laringian. De aici,
tumora se extinde la comisuraanterioar si subglotic. Ulterior, tumora se
exteriorizeaz, prin membranacricotiroidian, extralaringian. Tumora glotic
infiltreaz muschiul vocal, reducndsau imobiliznd coarda vocal. n
stadiile avansate, tumora se extinde posteriorla aritenoizi si lateral la
sinusurile piriforme
Cancerul supraglotic
Cancerul supraglotic se dezvolt la nivelul vestibulului laringian,reprezentat de fata
laringian a epiglotei, versantul intern al pliuluiariepiglotic si benzile ventriculare.
Cancerul subglotic
Cancerul subglotic se dezvolt pe mucoasa circumscris de cartilajulcricoid, sub
corzile vocale. Aceast regiune, ca si regiunea supraglotic,prezint o bogat retea
limfatic. Din fericire, localizarea primar a cancerului n aceast regiune este mult
mai rar ntlnit n clinic, n jur de 35% din cazuri. Tumora se dezvolt
circumferential, producnd stridorinspirator si tardiv, disfonie. Tumora subglotic se
poate extinde anteriorprin membrana cricotiroidian, posterior la articulatia
cricoaritenoidian siinferior la cartilajele traheale
TUMORILE FARINGELUI
a) Tumorile benigne ale faringelui
Epiteliale
Papilomul
Tumori de glande salivare mici chiste de retentie
Mezenchimale
-Fibromul
-Lipomul
-Hemangiomul
-Limfangiomul
-Neurinomu
ANGIOFIBROMUL NAZOFARINGIAN JUVENIL
Este cea mai important tumor benign cu localizare farin-gian.
Aceasta tumor se dezvolt din tesutul fibrocartilaginos ce acoper
vertebra cervical superioar, de unde protubereaz n rinofaringe si
uneori n nas. n general, tumorase extinde de-a lungul planurilor
tisulare naturale si, obisnuit, nu invadeaz tesuturile. Desi benign
din punct de vedere histopatologic, este malign prin evolutia clinic,
caracterele unei tumori maligne fiind reprezentate de: caracterul
extensiv (se poate extinde n fosele nazale, sinusuri, fosa
pterigomaxilar, orbit siendocraniu), poate recidiva (dac extirparea
nu este complet).
b) Tumorile maligne ale faringelui
Carcinom squamocelular
Tumori ale glandelor salivare mici
Limfoame
Sarcoame
Melanomul
Cancerul nazofaringian
Cancerul nazofaringian si are originea n celulele epiteliale ale
rinofaringelui.Se exclud alte tumori maligne ale cavumului, cum sunt
carcinoamele glandelorsalivare, limfoamele si sarcoamele. Carcinomul
nazofaringian se ntlneste la orice vrst si poate crea dificultti de
diagnostic datorit simptomatologiei subtile de aparitie, ct si variettii
foarte mari de simptome.
Cancerul de orofaringe
Aceast afectiune se ntlneste la persoanele n vrst, n jur de 60 de
ani.Actualmente se observ o tendint de scdere a acestei vrste,
cancerul deorofaringe ntlnindu-se si la decada a doua, a treia sau a
patra de vrst. Sunt incriminati o serie de factori predispozanti si
favorizanti, dintre care enumerm:fumatul, radiatia ionizant,
traumatismul dentar, igiena dentar deficitar, alcoolul(n specialcnd se
asociaz cu fumatul).
Cancerul amigdalian
Majoritatea cancerelor orofaringiene se localizeaz la nivelul
amigdaleipalatine. Initial, aceste tumori sunt asimptomatice. Ele pot fi
descoperite uneori ntmpltor, de ctre pacient, cnd si examineaz
cavitatea bucal, ntr-o oglind,sau cu ocazia unui control medical de
rutin, la care se practic obucofaringoscopie.
Cancerul bazei limbii
Carcinoamele scuamocelulare ale bazei limbii sunt relativ rare,
raportul ntreleziunile celor 2/3 anterioare si leziunile bazei limbii fiind
de aproximativ 4:1.Poate fi primitiv sau secundar, prin extensie de la
un cancer amigdalian, al limbii sau al epiglotei. Ele au creat, uneori,
falsa impresie de a fi tumori cu o agresivitatesi o putere de invazie
deosebite, puternic metastazante si anaplazice, aceastaputnd s
semnifice doar faptul c sunt depistate ntr-un stadiu avansat,
datorit lipsei simptomelor si dificulttilor pe care le ntmpin
medicul la examinarea zonei
Cancerul de arc palatin
Apare aproape exclusiv pe suprafata anterioar a palatului moale, si
mai ales la nivelul pilierului anterior.
Cancerul de perete faringian
Cancerele cu aceast localizare se deceleaz cel mai frecvent n
stadiile avansate de evolutie, datorit absentei simptomelor n fazele
incipiente.Odat fascia prevertebral invadat, acestea devin
nerezecabile si probabil,incurabile.
Tumora glomica
Tumorile glomice ale osului temporal sunt cele mai frecvente tumori
benigne ale urechii medii si pe locul doi dintre tumorile benigne din
tumorile osului temporal(dup neurinoame). Tumorile glomice ale
osului temporal sunt denumite, uneori,chemodectoame sau
paraganglioame necromafine. Aceste tumori se gsesc asociate n
regiunea capului si gtului, la component parasimpatic a
nervilorcranieni IX si X. Studii recente de histochimie si microscopie
electronic au evidentiat natura multihormonal a acestor tumori.
Incidenta tumorilor glomice active functional (cresterea semnificativ
a catecolaminelor sau a secretieihormonale) este de 3% din
cazuri.Tumorile glomice sunt, n general, benigne, prezint o
agresivitate insidioas, iar local, invadeaz tesuturile moi, structurile
nervoase si osul.Malignizarea cu metastaze regionale si la distant se
ntlneste la aproximativ3% din cazuri cu tumor glomic. Exist o
incident mai mare de malignizare(peste 10%) la tumorile glomice
vagale si la tumorile de corp carotidian.
Glomus timpanic
stadiul I
-mas tumoral mic, limitat la promontoriu;
stadiul II
-oral care umple casa timpanului;
stadiul III
-mas tumoral n cas si extins la mastoid;
stadiul IV
-tumor n cas, extensie la mastoid, extensie la CAE,poate fi extins si
anterior la carotid.
Glomus jugular
stadiul I
-tumor mic care intereseaz golful jugularei, urecheamedie si mastoid;
stadiul II
-tumor extins sub CAI, poate prezenta si extensieintracranian;
stadiul III
-tumor extins la vrful stncii, poate prezenta siextensie intracranian;
stadiul IV
-tumor care depseste vrful stncii sau fosainfratemporal, putnd
prezenta extensie intracranian
TUMORILE SPATIULUI PARAFARINGIAN
Tumorile spatiului parafaringian sunt rare si pun cele mai
dificileprobleme de evaluare si tratament.
Tumefactii tumorale benigne si maligne ale ganglionilorlimfatici
Aproximativ 50% din tumefactiile cervicale netiroidiene sunt de
origine ganglionar, iar 40% din acestea sunt metastaze ale
carcinoamelor. Tumorilebenigne ale ganglionilor limfatici sunt foarte
rare. Limfomul benign localizat seprezint ca o tumor cu crestere
lent. Limfangiomul chistic n regiunea carotidian; tumefactia exist
de la nastere sau n primele luni, este moale,fluctuant, nu se
expansioneaz la tipt, nereductibil si transiluminabil. Se impune
exereza chirurgical, pentru c poate da compresiuni cervicale cu
stridor, disfagie,torticolis. Sunt tumori vasculare limfatice, dezvoltate
din schita vascularlimfatic embrionar.
Tumori maligne ale ganglionilor limfatici
a. Adenopatiile cervicale din hemopatiile maligne
b. Adenopatiile cervicale canceroase metastaticec.
c. Boala Hodgkin(limfogranulomatoza malign)
TUMEFACTII CERVICALE NEGANGLIONARE
Tumori benigne vasculare.
Tumorile corpusculului carotidian
(Chemodectoame, paraganglionare, necromafine)
Sunt rare, pot constitui surprize operatorii.
Tumori nervoase
Sunt relativ rare. Ele nasc fie din sistemul nervos autonom, fie din
tecilenervilor periferici (celule Schwann), formnd neurofibroame si
schwanoame.Tumorile nervoase si au originea n tecile nervilor
glosofaringian, spinal marehipoglos si pneumogastric.
Tumori cervicale de natur divers
Lipoame cervicale, simple, unice sau multiple.
Lipomatoza anterioar (maladia Launois-Bensaude).Este indicate exereza
chirurgical n fata tulburrilor functionale.
Tumori musculare
leiomiom benign;
leiomiosarcom malign.
Tumori mixte salivare aberante;
Tumori tiroidiene adenomatoase latero-cervicale aberante;
Fibroame.