Fibrilatia atriala

GRUPA 5

Chiorean Cornelia
Cinc Andreea
Ciochirdel Mihut
Cojoc Laura
Costea Daniel
Soare Daniela
egrceanu Iulian
Vasile Andrada
Ursu Iryna
 Generalitati
Fibrilatia atriala este o aritmie caracterizata prin activitate electrica haotica la nivelul atriilor.
Frecventa descarcarilor impulsurilor electrice e cuprinsa intre 350-600/minut, ducand la o
contractie ventriculara, ineficienta, a atriilor. Cauza o reprezinta existenta unor focare
ectopice la nivelul peretelui posterior al atriului stang, in apropierea orificiilor de varsare a
venelor pulmonare sau microcurcuite de reintrare. Cei 350-600 stimuli/minut nu sunt condusi
insa toti la nivel ventricular, o parte dintre ei fiind blocati la nivelul jonctiunii
atrioventriculare. In functie de gradul de bloc frecventa ventriculara poate fi rapida(FIA cu
ritm rapid) sau mai lenta(FIA cu ritm lent).
Clasificare:
Fibrilatie atriala diagnosticata pentru prima oara( pacient nou diagnosticat cu fibrilatie
atriala, indiferent de prezenta simptomelor sau durata aritmiei)
Fibrilatie atriala paroxistica(autolimitanta, se converteste spontan la ritm sinusal, dureaza
de obicei pana la 48h, maxim 7 zile)
Fibrilatie atriala persistenta( care dureaza peste 7 zile sau necesita tratament pentru
conversia la ritm sinusal)
Fibrilatie atriala persistenta pe termen lung(mai veche de 1 an)
Fibrilatie atriala permanenta(mai veche de 1 an care nu a raspuns la o conversie sau care
prezinta contraindicatii de cardioversie, acceptata de medic si pacient ca fiind
permanenta)
 Cauze
Fibrilatia atriala este determinata de disfunctii ale activitatii electrice ale
inimii. Afectiuni care afecteaza miocardul (muschiul inimii) sau suprasolicita
inima, frecvent determina aparitia fibrilatiei atriale.
-hipertensiunea arteriala, o afectiune in care -bronhopneumopatia obstructiva
sangele exercita o presiune crescuta asupra cronica(BPOC);
peretilor arterelor; -pneumonia: inflamatie a tesutului
-afectiunile coronarelor si infarctul pulmonar
miocardic acut: bolile arterelor coranare -embolismul pulmonar;
sunt cauzate de formarea placilor de -hipertiroidism
ateroscleroza in interiorul lor; aceste vase -consumul excesiv de alcool pentru
alimenteaza miocardul cu sange bogat in o perioada lunga de timp,
oxigen consumul unei cantitati mari de
-insuficienta cardiaca apare atunci cand alcool intr-un timp scurt
inima nu mai poate pompa eficient sangele -consumul de stimulante ale
in circulatie activitatii cardiace
-afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii)
-cardiomiopatiile: muschiul inimii este
afectat si astfel scade cantitatea de sange
care poate fi pompata de inima
-miocarditele
Simptome si factori de risc
Simptomele fibrilatiei atriale
sunt:
-palpitatii (senzatia de bataie
a inimii mult mai repede si
mai neregulat decat de
obicei)
-puls neregulat
-dispnee (respiratie dificila,
lipsa de aer) care apare mai
ales in timpul efortului fizic
sau a emotiilor puternice
-fatigabilitate (oboseala)
-ameteli, stare de confuzie
-senzatie de cap usor sau
lesin
-dureri toracice (angina).
Factorii de risc incriminati sunt:
-varsta peste 60 ani
-rasa alba
-sexul masculin
-insuficienta cardiaca
-valvulopatii
-hipertensiunea arteriala
-bolile coronarelor si infarctul miocardic acut
-chirurgia cardiaca
-istoric de reumatism articular acut
-infectii ca pneumoniile sau endocarditele
-boli pulmonare ca astmul sau
bronhopneumopatia obstructiva cronica
-afectiuni metabolice ca hipertiroidismul,
diabetul zaharat
-consumul de alcool,consumul de stimulante
ale activitatii cardiace
-bolile cardiace congenitale si chirurgia
reparatorie a acestora.
Diagnostic
Diagnosticul FIA, inainte de aparitia primei complicaii este recunoscuta ca o prioritate in
preventia AVC. Datele recente colectate de la pacientii cu dispozitive implantate si din
examenele Holter ECG in cadrul studiilor epidemiologice reintaresc afirmatia ca si episoadele
scurte, silentioase de FiA poarta un risc crescut de AVC. Prin urmare se recomanda ca la
pacientii de peste 65 de ani, screeningul ocazional pentru FIA prin simpla palparea a pulsului,
urmata de nregistrarea ECG pentru a confirma diagnosticul, trebuie luate n considerare
pentru detectia precoce a FIA.
Electrocardiograma este cea mai eficienta metoda folosita pentru a depista fibrilatia atriala.
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatii electrice a inimii. De obicei odata cu ea
se efectueaza istoricul bolii, examenul fizic si o radiografie toracica. In timpul examinarii se
masoara tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala.
Daca se suspecteaza existenta unei fibrilatii atriale episodice, se poate folosi un aparat care
inregistreaza ritmul cardiac continuu, de obicei pe o perioada de 24 ore. Acest procedeu e
cunoscut sub numele de electrocardiograma Holter sau electrocardiograma de 24 ore.
Se pot efectua si alte teste care pot determina daca exista o afectare valvulara sau miocardica.
Testul de efort indica daca exista sau nu o afectare a vaselor coronare. Ecocardiograma aduce
numeroase informatii despre starea structurala si functionala a inimii: poate evidentia
afectarea valvelor, cat de eficient trimite inima sangele in circulatie si de asemenea, indica
daca exista sau nu insuficienta cardiaca sau infarctul miocardic.
Tratament
Daca fibrilatia atriala debuteaza brusc, dureaza un timp scurt si dispare de la sine, se
numeste fibrilatie atriala paroxistica. Episoadele de fibrilatie atriala paroxistica survin
din ce in ce mai des si dureaza din ce in ce mai mult de fiecare data. Aceasta forma de
fibrilatie creste riscul pacientului pentru un accident vascular cerebral. Cand bolnavul
are un risc crescut de accident vascular cerebral sunt prescrise anticoagulante
administrate pe termen lung, cum este warfarina , pentru a reduce acest risc. In cazul in
care pacientul are un risc scazut de accident vascular cerebral nu mai este prescrisa
warfarina ci se administreaza zilnic aspirina.
Pentru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale paroxistice, se administreaza
medicamente care controleaza ritmul cardiac (antiaritmice).
In timp, episoadele de fibrilatie atriala, dureaza mai mult si frecvent nu mai dispar de la
sine. Aceasta este cunoscuta sub numele de fibrilatie atriala persistenta. Cand
cardioversia nu reprezinta o optiune sau nu e eficienta, sunt administrate medicamente
care sa controleze ritmul si frecventa cardiaca si sa previna accidentele vasculare
cerebrale(beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu si digoxin). De obicei aceste
medicamete nu induc un ritm normal dar impiedica inima sa bata la un ritm foarte
rapid, care poate fi periculos.
Majoritatea pacientilor cu fibrilatie atriala trebuie sa ia anticoagualante pentru a preveni
formarea cheagurilor de sange. Numeroase studii au demonstrat ca administrarea
warfarinei previne accidentele vasculare cerebrale si salveaza vieti.Persoanele cu risc
scazut pentru aceasta complicatie sau cei ce nu pot lua warfarina vor lua zilnic aspirina.
Controlul frecventei cardiace
Controlul frecventei cardiace este o parte integrant a
managementului pacientilor cu FA si este adesea suficient
pentru a ameliora simptomele. Cele mai des folosite
medicamente pe termen lung sunt beta-
blocantele(Bisoprolol, Carvedilol, Metoprolol),
digoxina,blocante ale canalelor de calciu(diltiazem si
verapamil), sau chiar o terapie combinat. Un numar de
antiaritmice au, de asemenea, proprietati de micsorare a
frecventei(amiodarona, dronedarona, sotalol, si ntr-o
oarecare masura, propafenona), dar ele ar trebui utilizate
numai la pacientii care au nevoie de terapie de control al
ritmului cardiac.
Antiaritmice
Medicament Cale Prima doza Urmatoarele doze
administrare

Flecainida Oral 200-300 mg

IV 1,5-2 mg/kg timp
de 10 min
Amiodarona IV 5-7mg/kg timp 50mg/h pana la
de maxim 1,0g in 24h
1-2h
Propafenona IV 1,5-2mg/kg timp
de
10 min

Oral 450-600 mg
Ibutilid IV 1 mg timp de10 1 mg timp de 10
min min dupa ce s-au
asteptat 10 min
Vernakalant IV 3mg/kg timp de 2mg/kg timp de10
10 min min dupa ce s-au
asteptat 15 min
Anticoagulante
Medicamentele anticoagulante sunt de doua tipuri: unele mai vechi
(cum ar fi acenocumarolul si warfarina), al caror efect trebuie
urmarit regulat printr-o analiza care apreciaza cat de fluid este
sangele (numita INR), si altele mai noi (cum ar fi dabigatranul,
apixabanul si rivaroxabanul), al caror efect este constant si nu
necesita monitorizarea prin INR.
Noile anticoagulante pentru preventia AV n FIA se mpart n 2
clase: inhibitorii directi de trombina cu administrare oral (ex.
dabigatran) i inhibitori de factor Xa cu administrare orala (ex.
rivaroxaban, apixaban, etc). Spre deosebire de AVK, care blocheaz
formarea de multiplii factori activi de coagulare dependenti de
vitamina K (factorii II, VII, IX i X) aceste medicamente blocheaza
o singur etap a coagularii. Un alt inhibitor direct de factor Xa cu
un trial de faz III n desfasurare este edoxaban.
Scoruri pentru fibrilatia atriala
Scorul HAS-BLED este un scor sintetic care stratifica riscul de sangerare terapeutica la
pacientii cu fibrilatie atriala aflati sub tratament anticoagulant oral. Scorul HAS-BLED
este un instrument pragmatic, simplu usor de folosit. Evaluarea pacientilor se face atat
inaintea initierii tratamentului cat si dupa, deoarecemodificarea unor parametrii( INR,
functie hepatica) poate schimba incadrarea in ceea ce priveste categoria de risc.
Punctele forte ale scorului sunt reprezentate de faptul ca ia in considerare
comorbiditatile si riscul hemoragic asociat tratamentului cu antiplachetare.
H-hypertension 1 pct pentru HTA necontrolata, cu TA>160mmHg
A-abnormal kidney/liver function 1 pct pentru disfunctie renala sau hepatica si 2 pct
pentru ambele
S-stroke 1 pct pentru istorie de stroke, in special AVC lacunar(profund)
B-bleeding 1 pct pentru antecedente de hemoragie, anemie sau predispozitie la
sangerare
L-labile INR 1 pct pentru INR mare, instabil, sau sub 60% din timp in afara intervalului
terapeutic
E-elderly 1 pct pentru varsta peste 65 ani
D-drugs and/or alcohol 1 pct pentru tratament cu antiplachetare(aspirina, clopidogrel)
sau AIN, 1 pct pentru consumul a peste 8 bauturi alcoolice/ saptamana, 2 pct pentru
ambele
Scoruri pentru fibrilatia atriala
Scorul CHA2DS2-VASc este o varianta imbunatatita a scorului
CHADS2.
C(congestive heart failure/left ventricular dysfunction)-1 pct pentru IC
congestiva sau disfunctie ventriculara stanga
H(HTA)-1 pct
A2(age)-2 pct pentru varsta>75 ani
D(diabet)-1 pct pentru DZ
S2(stroke ot TIAor thromboembolism)-2 pct pentru antecendente de
stroke(AVC), accident ischemic tranzitor(AIT) sau eveniment
tromboembolic
V(vascular disease)-1pct pentru boala coronariana, infarct miocardic,
boala arteriala periferica, ateromatoza aortica.
A(Age 65-74)- 1 pct pentru varsta cuprinsa intre 65-47 ani
Sc( sex category)- 1 pct pentru sexul feminin
Riscul inalt este definit ca un scor CH2DS2-VASc mai mare sau egal cu
2.
Riscuri
Fibrilatia atriala creste riscul de a dezvolta un accident vascular
cerebral. Atunci cand sangele nu este complet evacuat din atriu
din cauza frecventei crescute, se pot produce cheaguri in sangele
ce stagneaza in aceasta zona. Cheagul se poate deplasa prin
torentul de sange pana la creier, unde poate produce un accident
vascular cerebral. Persoanele cu fibrilatie atriala si fara
valvulopatii au risc de 6 ori mai mare de accident vascular
cerebral decat persoanele fara fibrilatie atriala. Riscul creste si
mai mult daca exista o valvulopatie si de asemenea, creste cu
inaintarea in varsta, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat,
accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitor in
antecedente. Medicamentele anticoagulante reduc mult riscul
formarii cheagului si al aparitiei accidentului vascular cerebral.
Daca fibrilatia atriala nu este tratata, cu timpul poate duce la
afectarea inimii si poate cauza complicatii serioase ca infarctul
miocardic sau insuficienta cardiaca.
Profilaxie
Un stil de viata sanatos, nutritia corecta, tratamentul hipertensiunii
pot preveni fibrilatia atriala. Se recomanda oprirea fumatului,
inlaturarea stresului, exercitii fizice si controlul tensiunii arteriale.
Medicii specialisti recomanda de asemenea, cel putin 2 mese care
sa contina preparate din peste pe saptamana, in special somon, ton
sau pastrav. O alta recomandare este evitarea alcoolului, a cofeinei
si nicotinei.
Daca valvele sunt insuficiente sau protezate, se recomanda
tratamentul antibiotic pentru a reduce riscul infectios. Dezvoltarea
unei infectii cardiace poate fi o cauza de fibrilatie atriala. Pentru ca
fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral si multi
bolnavi nu devin simptomatici, Asociatia Americana pentru
Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca toti bolnavii in special
cei peste 55 ani si cei cu factori de risc pentru accidente vasculare
cerebrale, sa efectueze lunar controale ale frecventei cardiace.