MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE I CERCETRII TIINIFICE

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
DEPARTAMENTUL: INGINERIA PRELUCRRII PETROLULUI I PROTECIA
MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDII: TEHNOLOGII AVANSATE IN INGINERIA PROTECTIEI MEDIULUI

PLAN DE ELIMINARE/VALORIFICARE DESEURI LEMN

Coordonator tiinific
Prof. Dr.Ing. Stanica Ezeanu Dorin

Masterand:
Larissa Ioana BRATU
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE
Protectia mediului, n contextul dezvoltarii durabile, se
concentreza pe combaterea fenomenelor de poluare inerente
unor activitati umane, prevenirea deteriorarilor posibile,
asimilarea, adaptarea si aplicarea cerintelor de mediu,
realizarea unor proiecte internationale comune pentru
protejarea biodiversitatii si a zonelor umede, monitorizarea
calitatii apelor si a starii padurilor, a efectelor fenomenelor
ecologice de anvergura globala, solutionarea unor probleme
acute, cum sunt cele ale diminuarii si valorificarii deseurilor si
ecologizarii agriculturii, promovarea tehnologiilor curate,
transformarea asezarilor umane n localitati durabile.
 Strategia moderna a managementului deseurilor a pus bazele
unei ierarhizari a actiunilor si anume:
Prevenirea aparitiei deseurilor;
Tratarea deseurilor la sursa de generare;
Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de
compost;
Optimizarea metodelor de eliminare finala (depozitare n
rampe de deseuri, incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de
deseuri pentru care nu exista tehnologii de valorificare.
 Recuperarea deseurilor prin colectare selectiva, sortare si
reintroducerea n circuitul productiv (reciclare) este o
activitate economica ce este luata n considerare din mai
multe considerente :
- recuperarea unor materiale care se produc greu prin
procese de fabricatie costisitoare si de multe ori poluante;
- prin reciclarea unor deseuri se reduce volumul mare al
activitatilor de neutralizare prin depozitare sau incinerare si
implicit se reduc suprafetele de teren afectate de depozitarea
deseurilor;
- epuizarea resurselor naturale;
- reciclarea deseurilor elimina masurile de siguranta si
protectie care trebuiesc luate n timpul depozitarii acestora,
efectiv se reduce pericolul contaminarii factorilor de mediu cu
substante poluante prin aceste deseuri.
POT FI DESEURILE DIN LEMN UN PERICOL?

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate

fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub
forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera
pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de
lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.
Am putea sa ne intrebam totusi, ca materie naturala, de ce
lemnul si deseurile din lemn ar fi poluanti daunatori mediului
inconjurator .
Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu
este folosit sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga
la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea
efecte directe asupra sanatatii . De exemplu, prin fabricarea
PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz
generator de cancer al gatului.
Clasificarea deseurilor din lemn
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a
lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare
sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:
Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea
lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat)
Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase
sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de
PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)
Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau
cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc.
Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la
groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)
 Ca si o concluzie la cele spuse anterior, deseurile din lemn, chiar din
lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol pentru mediul
inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de
gunoi pentru ca:
Este inflamabil
Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un
proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi.
Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil
ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si
economic
Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi
considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de
reciclare.
Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea
lemnului.
CAPITOLUL II
Valorificarea deseurilor ca si combustibil
Folosirea directa a lemnului
In Franta, 10% din populatia foloseste lemn de foc pentru
incalzire casnica. In functie de instalatia, randamentul este
destul de variabil.
Randament

Semineu deschis (mai mult folosit ca agrement) 10-15%

Semineu cu usa de sticla 30-70 %

Soba moderna cu combustie secondara tip Godin 70 %

Cazan de semineu 85 %

Cazan specializat cu pellets 85-90 %

Folosirea rumegusului
Folosirea rumegusului sau talasul ca si combustibil, se poate face prin 3 metode.
Arderea rumegusul in mod direct
Transformarea in brichete de combustibil
Transformarea in pellet , granule din lemn cu puterea calorica.

Arderea in mod direct

Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu un

surub elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem, schimbarea
calorica se realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare (2-3).
Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de evacuare (5).
Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre
rezervorul de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu
ar putea sa fie imediat in acest caz.
Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un motor.
Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de defectiune
electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna camera in
orice moment.

Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie din
lemn care ar fi ajuns accidental.
Transformarea in brichete

Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor

din lemn.

Rumegus si talas (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt
aduse printr-o tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera
de presare unde este redus la 90% din volumul lui. Presiunea
este foarte ridicata, de aproximativ 30-180 bar.

A doilea faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de

lungime si 5-8 cm de diametru. Procesul nu foloseste nici un
aditiv suplimentar.
Valorificarea prin fabricarea hartiei
Incepand 1908, industria hartii se alatura industriilor grele.
Se renunta definitiv la folosirea carpelor care devenisera prea
scumpe pentru a se folosi doar talas si deseuri din lemn.
Productia hartii reprezinte doar 14% din exploatarea forestiera.
Majoritatea industriilor de hartie sunt proprietari ai padurilor pe
care le exploateaza pe mod ciclic. In Brazilia, se taie eucalipti de
cultura la fiecare 4 ani si este de ajuns pentru o uzina care
produce hartie cat Franta. Defrisarea padurilor este datorata mai
mult taierii copacilor exotici pentru industria lemnului sau
pentru expansiunea culturilor agricole. Industria hartiei este un
mare consumator de deseuri din lemn precum rumegusul si
talas sau de copacii tineri care trebuie taiati la un moment dat
astfel incat se permite cresterea altor copaci.
Fabricarea hartie reciclate cere mai putina apa si energie decat
fabricarea hartiei clasice insa folosirea unor produse chimice
pentru a o curata de cerneala nu sunt fara impact asupra
mediului.
Totusi, bilantul de mediu este mai bun si se constata ca
reciclarea hartii este de 2 ori mai putin poluanta decat fabricarea
hartiei nereciclate.
Trebuie 3 tone de lemn pentru o tona de hartie comparativ cu o
tona de hartie reciclata care poate da 900 kg de hartie. Hartia
poate fi reciclata de 5 ori, cartoanele de 10 ori inainte sa fie
transformate in MDF, PAL pentru industria mobilei sau hartie de
toaleta.
Productia mondiala de hartie
Tara Productia Tara Productia

Mt Mt

1 America 80,8 11 Brazilia 7,8

2 China 37,9 12 Idonezia 7

3 Japon 30,5 13 Anglia 6,5

4 Canada 20,1 14 Rusia 6,3

5 Germania 19,3 15 Spania 5,4

6 Finlanda 13,1 16 Austria 4,6

7 Suedia 11,1 17 India 4,1

8 Coree sd 10,1 18 Mexic 4,1

9 Franta 9,9 19 tailanda 3,4

10 Italia 9,4 20 Olanda 3,3

Fabricarea panourilor tip MDF sau PAL

MDF
MDF-ul, medium Density Fiberboard, s-a nascut printr-un
incident tehnic in America, in 1966. Este un material compozit
de fibre din lemn cu o densitate mijloace (750 kg/m3) si are
avantaje multiple:
- practic izotrop
- estetic de pe textura lui
- disponibil cu grosime variabile
- mai ieftin decat lemnul masiv
Panourile de MDF sunt realizate din copacii care nu pot fi
valorificati ca lemn ca a tare si de deseuri din lemn precum talas.
Deseurile sunt tocate in prima faza. Se elimina particulele mai
mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur, se
pulveriza un liant precum melamina-formol, un catalizator si
pasta astfel obtinuta se preseaza la cald, dupa care se usuca.

Din pacate, acest material contine o substanta denumita

formaldehida periculoasa generatoare de cancer de gat si de
cai respiratorii. Implicatia ei in leucemie este demonstrata.
Prelucrarea MDF-ului genereaza o cantitate importanta de praf
care intra pe caile respiratorii si provoca crize astmatice.
Pal Melaminat

Foarte folosit in industria de mobilier, PAL melaminat a reluat o

noua viata cu aparitia stilului NEOSET si perfectare
tehnologica ABS.

Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn

aglomerate cu o rasina naturala sau artificiala si acoperite de o
foita de melanina realizata din produse pe baza de formol
generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a observat
si in cazul MDF-ului.
Uniunea Europeana elaboreaza norme care ar restrange
folosirea liantilor si melaminei pe baza de Formaldehida.

Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a

pietei decat un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand
un bilant de mediu destul de slab.
CAPITOLUL III
Consecintele poluarii cu deseuri din lemn

Aparitia a noi agenti economici in exploatarea si prelucrarea

lemnului, in contextul inexistentei unei legislatii ferme de
protectie a mediului inconjurator, a condus la aparitia a
numeroase halde de rumegus si alte deseuri lemnoase,
constituindu-se in surse de poluare agresive pentru solul
forestier si pentru cursurile de apa.
Astfel, poluarea cu deseuri din lemn are urmatoarele consecinte:
scoaterea din circuitul productiv a unor suprafete de teren, pe
care vegetatia dispare sau se reinstaleaza cu dificultate, se
modifica circuitul normal al apelor de suprafata, directia vantului
si starea de insorire a terenului. De asemenea, au loc schimbari
in forma zonei in cauza, simultan cu dezvoltarea bacteriilor,
larvelor, insectelor si a ciupercilor, precum si reducerea covorului
vegetal, dezvoltarea buruienilor si raspandirea de praf de lemn
in atmosfera.
Solutii pentru eliminarea poluarii
In vederea valorificarii, dar, in special, pentru depoluarea zonelor
afectate de acest tip de reziduu, specialistii Insitutului National al
Lemnului sunt de parere ca acest fenomen negativ ar putea fi evitat
printr-un proces de colectare a reziduurilor pe baza unei tehnologii
simple (mijloc de transport echipat cu un incarcator cu cupa sau graifar
polip) pana la eliberarea ecologica completa a terenului.
O alta solutie ar fi transportul deseurilor pe distante scurte de 2-5 km
catre puncte stabilite din fondul forestier, exceptand desigur
pepinierele, puncte in care vegetatia forestiera are caracteristici
stationare bune.
Mai poate fi luata in considerare si varianta de imprastiere diferentiata
in legatura cu natura vegetatiei, a materialului colectat, fie cu mijloace
manuale sau de la caz la caz cu sisteme mecanizate nespecifice.
Disiparea materialului poluant in teren este recomandat sa se faca pe
timp de repaos vegetativ, chiar iarna, evitandu-se declivitatile mari,
locurile mlastinoase sau prea aride.
In prezent, in Romania nu s-au dezvoltat tehnologii de
valorificare completa a tuturor deseurilor. De exemplu, in
momentul de fata, la noi in tara nu exista utilaje specializate in
scoaterea cioatelor si a radacinilor, acest potential de deseuri
lemnoase neputand fi astfel valorificat cel putin pe termen scurt
si mediu.

Deseurile lemnoase trebuie utilizate cat mai practic pentru a

evita poluarea excesiva, dar si pentru a inregistra o cat mai mica
pierdere de masa lemnoasa, deoarece lemnul este o materie
prima greu regenerabila si tocmai de aceea trebuie pretuit la
adevarata lui valoare.
Va multumesc pentru atentia
acordata!