Cultura

Plantelor
Realizat: Pasat Maria
Grupa: Amg 201
Profesor:urcanu Diana
Obiective:
Explicarea principalelor noiuni geografice;
Explicarea aspectelor pedologice i de mediu,
precum i influenele multidirecionale
complexe care influeneaz culturile.
Identificarea proceselor de pregatire a
plantelor;
Cercetarea i sitematizarea noiunii de zonare
ecologic.
Caracterizarea particularitilor biologice;
Determinarea unor criterii care ar oferi
posibilitatea mbuntirii culturii.
1.Termenul de 3. Pregatirea
cultur a
plantelor. terenului.
2. Particularitati

biologice.

5. Cultura
4. Cultura cnepii
pentru fibre bumbacului
 Introducere
Cultivarea plantelor este o ramura a agriculturii care a
fost practicata din cele mai vechi timpuri. Scopul
cultivarii plantelor este de a se obtine atat produse
alimentare,ca productie principala(fructe,legume,cereale
etc.),cat si o productie secundara(paie de grau,frunze de
sfecla etc.). Lucrarile care se aplica pentru realizarea unei
culturi sunt:lucrarile de pregatire a terenului,semanatul si
plantatul,lucrari de ingrijire a culturilor,recoltarea si
valorificarea produselor .
Plantele furajere constituie un capitol important al
fitotehniei si se subordoneaza principiilor si metodelor
generale de agrotehnica. Ele au insa particularitati
biologice, ecologice si tehnice proprii, care le deosebesc
de alte plante agricole implicate in alimentatia omului,
desi o parte din aceste sunt folosite drept furaje. In acest
sens se pot mentiona sursele care asigura furajele:
- plantele cerealiere si leguminoase din care se produc
nutreturile concentrate si cele grosiere (paiele, pleava,
cocenii, vrejii);
- plantele agricole de la care rezulta reziduuri valoroase
dupa prelucrarea lor industriala: floarea soarelui.
Pregtirea terenului
 Fertilizarea cu ngrasaminte
chimice este moderata. Azotul se aplica n
doze de 60 - 90 kg/ha si fosforul 40
kg/ha conform normelor uzuale. Aratura
de baza se va executa la adncimea de
20 - 25 cm, cu plugul n agregat cu
grapa stelata si se va ntretine curata
de buruieni prin 1-2 discuri, cu
discul echipat cu grapa cu colti si
lama nivelatoare.
CULTURA CNEPII PENTRU FIBRE
radacina
pivotanta
care se
duce n
sol tulpina
planta anuala nalta,
ierboasa, puternica,
rezistenta la
,
cadere

Cnepa

planta planta
unisexuata iubitoare de
dioica caldura
 ngrijirea culturii

Pe soluri mijlocii, bine structurate si n

cazul pregatirii ideale a solului (lipsa de
mburuienare), cnepa poate reusi
combaterea puricilor se face n
bine fara alte lucrari de ngrijire efectuate
la sol. Totusi exista situatii care preajma rasaritului sau la
impun masuri de ntretinere a culturilor. avertizare de
regula cu Lindatox. mpotriva
moliei cnepii (Grapholita
delineana), n
Daca semanatul se face n teren afara rotatiei rationale, se
afnat, sau n primaveri secetoase, intervine n zonele infestate prin
trebuie efectuat un tavalugit imediat tratamente
dupa semanat. Aparitia crustei n chimice cu Decis sau
Sumithion.
perioa da de la semanat la rasarit
impune interventia cu grapa sau
tavalugi stelati.
Zonarea ecologica. Tutunul, prin cele cinci tipuri cunoscute,
s-a raspndit n urmatoarele regiuni:

Oltenia, n Vest n bazinul Jiului, dealurile de la

Dragasani, si n est, n Judetele Mehedinti, Gorj, Dolj,
Olt;
- Moldova, n Judetele Vaslui, Galati si redus n Vrancea;

Se cultiva pe soluri aluvionare, brun-roscate

de padure, cernoziomuri, luto-nisipoase,
usoare, cu fertilitate scazuta sau medie.
 Referine bibliografice

IVAN, Lucian, CIOBU, Stela,.. Bucureti: Ed. Scrib, 2000.

337-342p. ISBN
COMAN, Florin., Bucureti: Ed. Luminalex, 2000. 350p.
ISBN
TUDORACHE, Dumitru.. Bucureti. Ed. Universitar, 2000.
468 p. ISBN 973-9488-25-0;
GRIGORI,C.. Ed.a 2-a. Chiinu : Cartier, 2004. 427 p.
ISBN: 9975-79-356-8 ;
Mulumesc
pentru
atenie