Alfel despre rolul statului

Statul înfigăreţ
Delimitări conceptuale
 In engleza, substantivul "welfare" are doua sensuri
principale: primul, cel vechi, originar, de "bunăstare"
(well-being), iar al doilea, relativ recent, datând de
la inceputul secolului XX, de "ajutor social",
"asistenţă socială".
 Sintagma "welfare state", "statul bunastarii", a fost
creata in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial, pentru a contrasta, propagandistic,
cu "warfare state", "statul razboinic" al Germaniei
care declansase conflagratia.
 Plasata in acest context istoric, redarea sintagmei
engleze "welfare state" (cu accentul pus pe primul
sens al lui "welfare") prin romanescul "statul
bunastarii", spaniolul "Estado del bienestar" sau
italianul "stato del benessere" nu produce confuzii.
 Exemple
 Aplicate politicilor economice postbelice din Occidentul Europei (politici de
sorginte keynesiana, care atribuiau statului un rol activ si hotarâtor in
stimularea economiei), sintagmele isi mai pastreaza, partial, adecvarea.
 Un citat precum cel ce urmeaza nu produce confuzii: "Masinaria statului
bunastarii produce un imens aparat administrativ in incercarea de
subordonare a economicului de catre politic" (Adev. 1 V 09).
 Din clipa, insa, in care "statul bunastarii" vrea sa desemneze si statul
protector de tip social-democrat, "welfare state" (cu accentul pus pe cel
de-al doilea sens al lui "welfare") ar trebui redat prin alte sintagme, mai
sugestive. O fraza precum "(S) tatul bunastarii devine «o familie fortata»
care inlocuieste familia traditionala ca furnizor de asigurare sociala" (ZF
17 I 08) ar deveni mult mai clara daca am inlocui "statul bunastarii" cu
"statul social".
 (Pentru a evita bataile de cap ale unei traduceri adecvate, sunt autori care
folosesc strutocamila "statul welfare", monstruozitate româno-engleza, cu
"statul" tradus si "welfare" lasat la latitudinea cititorului, care se presupune
ca este avizat: "(S)statul welfare care a fost construit pe ruinele celui de-al
Doilea Razboi Mondial si care a prosperat in perioada anilor '50-'60 (...) nu
a putut rezista mai mult de trei decenii", Sfera pol. 133 / III 09.)
 "Statul social" (sp. "Estado social", it. "stato sociale")
traduce germ. "Sozialstaat", cu radacini in politicile lui
Otto von Bismarck (foto) menite a anihila social-
democratia emergenta utilizându-i armele si
indepartând-o de muncitori. Cancelarul de fier,
aristocrat, conservator, a introdus pensia de batrânete si
asigurarile de sanatate si de accidente. "Statul social
imaginat dupa al doilea razboi (...) in care cei loviti de
soarta sunt sprijiniti cu generozitate in numele
«solidaritatii sociale» - este in impas.

 Statul social se tine cu bani grei - obtinuti din taxe si

impozite, intotdeauna mari." (ZF 22 X 02). Statul social
este, asadar, statul protector si in planul securitatii
individuale si colective, si in plan economic, si in plan
social, este statul-tatuc care are grija de toti fiii sai.
(Sintagma "stat social" poate desemna si statul-jucator,
motor al progresului economic, traducând engl. "welfare
state", dar echivalarea nu este cea mai fericita, pentru
ca poate produce confuzii.
 In fraza "Statul social (Welfare
State) si-a capatat, prin lucrarile
lui Keynes (foto), o justificare
economica" -
nraducanu.wordpress.com 9 II
09, "statul bunastarii", adica
statul generator de prosperitate
prin progresul economic ar fi fost,
poate, mai clar si mai fericit
folosit.)
 Din lumea anglo-germana a statului
bunastarii si a statului social, sa ne mutam
spre cea galo-romanica a "statului-
providenta" sau, intr-o varianta mai rara,
"statul providential".
 Sintagma "stat-providenta" pare a fi fost
nascocita in 1864 de politicianul francez
Emile Ollivier (foto), pentru a lua peste picior
pretentiile statului republican si secularizat de
a inlocui solidaritatea traditionala (familia,
comunitatea, meseria-profesia) cu una
nationala prezidata de statul care-si inchipuia
ca poate corecta, prin rigoare rationala,
imperfectiunile Providentei.
 In prezent, francezii echivaleaza "statul-
providenta" cu englezescul "welfare state",
admitând continutul anglo-saxon dar
pastrând, cu o cocoseasca mândrie galica,
ambalajul lingvistic propriu.
 "Statul asistential" ("Ce s-a intâmplat insa cu miliardarii care
dovedeau cândva ca visul american e mai important decât
statul asistential?", ziare.com 3 X 09) pare a traduce it. "stato
assistenziale", sinonim cu "stato sociale", in care putem banui
a se ascunde acelasi mecanism depistat in cazul francezei:
imbracarea unui continut anglo-saxon (sau general-european)
cu un vesmânt fonetic autohton.

 Engl. "nanny-state", sintagma peiorativa care desemneaza

statul interventionist, excesiv in dorinta de a proteja inclusiv
domenii in care ar trebui sa prevaleze optiunea individuala, a
fost creat de britanicul Iain Macleod, intr-un editorial din "The
Spectator" din 3 dec. 1965.
Rezumat
 Stat al bunastarii, stat social, stat welfare,
stat-providenta, stat asistential, stat-dadaca
- forme sau forma de stat care "prin definitie
fabrica saraci, pentru ca moara puterii lui sa
aiba ce macina" (Obs.cult. 1 VII 03).
 Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in
editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte
Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.